Numele şi prenumele cursantului: Ana Maria BOGDAN Specializarea: profesor pentru învăţământul primar Modul: B „Instruire diferențiată” Disciplina

: Inteligenţă şi instruire diferenţiată

Data: 03 februarie 2012

conştientizat de elevi. scopul nefiind doar acela de a-i antrena pe elevi în formulare de răspunsuri la întrebările şi problemele enunţate. dezvoltând un comportament inteligent. etc. în diverse domenii ale cunoaşterii (lingvistic. Important este rezultatul care se obţine. manifestată în acţiunea elevului. separată. artistic.performanţa inteligentă. Acceptând această idee. a activării unui tip de inteligenţă. stimularea sau dezvoltarea abilităţilor cognitive multiple se recomandă folosirea unui „meniu” instrucţional cât de diversificat. . se poate admite şi ideea dezvoltării separate a unui tip de inteligenţă. atinge un anumit nivel de performanţă. niciun program didactic nu poate stimula în egală măsură cele nouă inteligenţe multiple şi nici nu este necesar ca toate să fie cuprinse într-o singură lecţie. în procesul educaţional. în funcţie de contextul în care a acţionat pentru rezolvarea eficientă a unei sarcini de învăţare. favorizându-se astfel. aceasta nu este relevantă pentru nivelul de dezvoltare a unui tip de inteligenţă.Temă de reflecție: Relaţiile dintre tipul de inteligenţă şi competenţele profesorului implicate în proiectarea instruirii Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în actul instructiv-educativ reprezintă o variantă de valorificare a disponibilităţilor pedagogice și implicit a competențelor profesorului (educatorului).astfel. geografic. matematic. În activitatea şcolară. Stimularea inteligenţelor multiple în clasa de elevi presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv. elevul. logicii. izolată. adică se poate modifica.). Este o condiţie de bază în noua abordare strategică a lecţiei. întreţinerea motivaţiei gnoseologice. experienţei naturaliste. asigurarea dezvoltării unui câmp de relaţii optime manifestării creatoare şi active a elevului. dar şi a altora noi de tip cognitivist. introspecţiei. ci şi acela de a-i ajuta să descopere căile de a pune întrebările şi de a găsi rezolvarea problemelor. dacă el consideră că acestea sunt eficiente pentru calitatea cunoaşterii. educatorul trebuie să încerce aplicarea în activitatea de la clasă şi a strategiilor didactice clasice. Nivelul inteligenţelor multiple activate într-o lecţie ce se va proiecta va fi regândit în funcţie de ultimul nivel de dezvoltare al acestora. Clasa devine un adevărat laborator de cercetare. imaginilor. De menţionat este faptul că. Este evident că. educabilitatea inteligenţelor multiple este foarte promiţătoare pentru obţinerea unor rezultate notabile. Un rol important din acest punct de vedere îl reprezintă activităţile diferenţiate. ci doar se caută căi de relaţionare într-o simbioză fericită a numerelor. firesc al profesorilor. muzicii. interne. În etapa de planificare a lecţiei este importantă enumerarea metodelor şi procedeelor care se folosesc cel mai des pentru a identifica tipurile de inteligenţe care vor fi activate prin intermediul acestora. Educatorul poate să îşi propună şi obiective care nu se regăsesc în programă. predând în scopul stimulării dezvoltării acestora. Inteligenţele multiple trebuie percepute ca entităţi asamblate. fără continuitate. compactate la nivelul inteligenţei generale. incitator şi dinamic. Pentru realizarea acestui scop. Pentru identificarea. dacă un elev obţine o performanţă. folosind competenţele pentru un anumit domeniu. Este grăitoare pentru cunoştinţele pe care le-a asimilat şi le-a obţinut elevul. implicarea activă în sarcină şi contribuţiile creative ale elevilor. experienţei sociale.în munca desfăşurată în clasa de elevi. cuvintelor. Din acest punct de vedere. cunoscut profesorului. Nu se schimbă modul de predare natural. experienţei fizice.

.. la conţinut şi la profilul psihologic al clasei. Bibliografie: − Călineci M. E. Modele de instruire. caracterizată prin exploatare. la început. O. R. − Joiţa. la problemele propuse.. mai ales. pasiune. prin implicarea elevului care se poate controla. conversaţia euristică.. simularea. deprinderi şi.A. Cunoaşterea elevului . profilul său trebuie revalorizat. ulterior. şi creatoare. În activităţile în care sunt dezvoltate inteligenţele multiple. de adaptare ameliorativă. Bucureşti. muncă și talent. Păcurari. S. Toate aceste aspecte presupun o proiectare nouă a imaginii profesorului şi a elevului din perspectiva constructivismului. dezbaterea şi modelarea cu rol în activizarea inteligenţelor multiple şi în stimularea cognitivă. inductiv şi deductiv. fie că se desfăşoră la nivelul unei lecţii. în care accentul se pune pe înţelegerea / cunoaşterea prin căutări individuale. Un profesor poate fi mulţumit de realizarea evaluării dacă a obţinut rezultatele scontate prin obiective. Bucureşti: Editura Aramis . frică. deoarece promovarea pedagogiei constructiviste. educatorul trebuie să pună în acţiune un arsenal de conţinuturi. profesorul porneşte de la faptul că.. reînvesteşte dascălul cu alte roluri în demersurile metodologice şi manageriale pe care le are. este orientată spre finalităţi care conturează o realitate dezirabilă. Prin urmare. se îmbină metodele clasice cu cele de cunoaştere ştiinţifică. dacă aceştia sunt capabili să reflecteze asupra rezultatelor obţinute.(2005). fie la nivelul unui capitol / unei materii de studiu. imitaţie. Teorii ale învăţării. curiozitate. axată pe dezvoltarea inteligenţelor multiple. trebuie să i se formeze acestuia o atitudine activă. Fundamente. (2006). Strategii. prioritare fiind problematizarea. la situaţiile. instruirea fiind centrată pe elev. dacă elevii au achiziţionat activ cunoştinţe.. şi prin colaborare. evaluarea se face în timpul învăţării.Cristea. Ș.. (2009). tensiune. De aceea. C. Educaţia 2000+ . o varietate de metode. angajându-se el însuşi în procese de reglare. corecta. Pentru ca ea să aibă consistenţă. În lecţia bazată pe dezvoltarea inteligenţelor multiple. într-o atmosferă în care sunt anulaţi factori de blocaj generaţi de teamă. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Varietatea metodelor şi procedeelor este adaptată la experienţele. Ed. învăţare euristică. priceperi. Instruirea constructivistă – o alternativă. acţiunea educativă.În stabilirea strategiei didactice.