Cursuri cultura organizationala

Definitie:
Prin cultura se intelege tot ceea ce produce spiritul uman in contextul acumularii unor cunostiinte, in contextul sedimentarii acestora si in contextul unor interrelatii intre acestea. • • Producere Utilitate

Elementele de producere a culturii pot fi identificate in contextul situatiilor in care fiinta umana si-a produs si procurat elemente materiale pe care le-a utilizat intr-un mod voluntar, proiectat spre un scop, pentru a-si procura si produce bunuri de consum. -Raspunsuri simple la intrebari asupra unor obiecte, fiinte, fenomene, evenimente pe care le intalneau in contextul experientelor cotidiene, zilnice. Elementele constitutive ale culturii in perioada respectiva sunt: -obiecte identificate, adaptate si in timp indelungat reproduse pentru a-si procura si a-si produce bunuri de consum. Aceste obiecte au putut fi imbunatatite, perfectionate intergenerational, dobandind functii, atributii si reprezantari diferite. -In asemenea elemente, procurate si dobandite, utilizate pentru a-si satisface anumite trebuinte, includem si elemente de mediu: adapost, mediu care sa-l fereasca de anumite pericole, care sa-i satisfaca anumite asteptari/nevoi. Toate aceeste elemente conduc fiintele umane spre o crestere a gradului de securitate. • •

Gradul de securitate fata de resurse Gradul de securitate fata de conditiile de mediu Gradul de securitate in contextul unor relatii conflictuale cu alte grupuri, alti indivizi, alte fiinte.

-Identificarea , adaptarea si dobandirea unor abilitati, posibilitati, miscari in utilizarea acestor elemente materiale care sau constituit in deprinderi.

Aparitia elementelor care se concretizeaza in primele simboluri: Aceste prime simboluri incep sa fie utilizate in forme de comunicare: sunete articulate in comunicarea verbala. de comunicare. Sunt identificate elemente cu alte semnificatii decat cele materiale. scriptic. organizarea unor activitati. cei putini fata de cei multi etc. utilizarea acestora intr-un anumit context. In contextul cresterii capacitatii de reflectare si al cresterii puterii perceptive (in dobandirea caracterului biped. actiuni prin care sa-si procure bunuri de consum (vanatoare. -promovarea unor forme de aliante ( in domeniul constituirii familiei-casatorie) care au devenit forme legitime de constituire si stabilitate a grupurilor sau a comunitatilor umane. gesturi) si semne scriptice. in comunicare scriptica ( conduce spre formarea unui mod si a unui limbaj aparte. -Ordonarea. In tot acest context. conexiuni dar si reprezentari directe intre oameni. lucruri. care in timp s-au sedimentat. reguli. fiinte.-Recunoasterea relatiilor de interdependenta interumana in care cei mici depindeau de cei adulti. se formeaza si se recunosc primele elemente normative • • inductiv-actionale ( ex: fa asta! ) restrictiv. Primele elemente de organizare si promovare a unor roluri distincte -In contextal primelor forme de organizare a actiovitatilor /actiunilor apar. creste si vizualitatea) putem vorbi despre inceputul unui proces de gandire care conduce spre formarea unor judecati ( relatii intre cunostinte. concrete =>elemente simbolice. care asigura si transmiterea mesajului si stocarea acestuia si mentinerea experientelor precedente altfel decat transmiterea unur deprinderi. comunicarea nonverbal (mimica. -Identificarea unor mijloace( semne). -Delimitari de apartenenta ( ex: legaturi de sange) identificarea si recunoasterea relatiilor de rudenie directe. interdictii si elemente tabu. pescuit etc) -Primele elemente de diviziune a muncii – diviziunea pe gen. .actionale( nu fa asta!) -Primele forme. unele promovand valori ( ex: binele) iar altele. gesturi si transmiterea orala a unor cunostiinte. fiinta umana devine bipeda. care conduc spre recunoasterea unui mod de apartenenta.

Elementele simbolice pot avea: . activitati in care subiectii sociali. dintr-un anumit spatiu.tipuri. sunete. ale unor semne ca limbaj extraverbal/nonverbal. inaintea sau dupa evenimente importante. pescari. modul in care isi adopta obiecte. Gesturi. vanatori se delimitau nu numai in functie de aceste tipuri de activitati. constituie un fundament al limbajului verbal. dar si in functie de teritoriul. putem sustine constituirea unor forme prin care sa se stocheze si sa se transmita zestrea -experienta traita de catre o generatie si transmisa altor generatii.Cultura este delimitata de obicei astfel: • • protocultura/precultura cultura bazata pe scriere. dealuri. forme de organizare a unor activitati. actiuni. care sa conduca spre formarea unui limbaj al semnelor si al unui limbaj al gestului si al corpului. elemente ale naturii pentru a-si satisface anumite trebuinte si modul in care se adapteaza ei la aceste conditii naturale. desi in stadiul de culegatori. care reflecta experienta. mediul natural (campie. -mentinerea si transmiterea unor elemente prin care sa-si asigure traiul->trebuinte de locuire -elemente ale vestimentatiei -elemente ale comunicarii. trasaturi non-concrete. indivizi atribuiau si recunosteau caracteristici. ale limbajului verbal. -> aceste forme de activitate se identifica in modul in care isi procura bunurile de consum. spatiul in care convietuiau. -in aceste forme de organizare specific unor activitati in functie de teriotoriul. -elemente simbolice prin care grupuri. practice. zone destul de accidentate). -forme de comunicare: • • • sunete articulate care . acceptarea sau neacceptarea unuor actiuni -semne prin care urmareau sa reflecte relatiiile intre grupuri . Pe baza acestor elemente care raman cu caracter practic. Forme prin semne scriptice pe care indivii le folosesc pentru a justifica o directie de actiune. Primele ritualuri.

interdictii. • cresterea capacitatii de perceptie a imaginii propriei persoane in diverse situatii. fiintele umane isi proiecteaza. in care tot timpul trebuie sa se adapteze. b. cum sa incepem aceste activitati?” a. existent la care se raporteaza. pe baza unor rationamente. individul devinte o fiinta care doreste sa se impuna. ca si a grupurilor intr-un mediu dat • ca urmare a cresterii capacitatii de obtinere si producere a bunurilor de consum (cresterea productivitatii muncii a condus spre formarea unor surplusuri a bunurilor de consum) • ca urmare a intelegerii (constientizarii) necesitatii relatiilor de interdependenta. -primele elemente normative (norme . reguli. impuneri) ca urmare a unor repetitii continue. intrebarii:” cum sa ne pregatim. vestimentatie. Putem identifica astfel un complex de actiuni care sa raspunda ideii. roluri concrete pentru fiecare individ. . -Homo Ludens Factorul care a constituit fundamentul comportamentului ludic se centreaza pe: • cresterea gradului de securitate al indivizilor in grupuri. unor comparatii si mai tarziu. ineficiente si destul de tarziu. actiuni de identificare a unor unelte. non-practic. naturale. practic simboluri care se delimiteaza in ritualuri. In contextul evolutiei sistemului de comunicare. Incep sa fie identificate actiuni cu caracter non-concret. a unor situatii contradictorii. de la o fiinta supusa mediului.• • Caracter material Caracter scriptic. Schimbarea modului de a intelege mediul. sa isi adopte anumite elemente ela mediului in care traieste ( elem. Vizam activitati. obiecte. Aparitia unor tipuri de activitati in afara celor strict necesare. al evolutiei anatomico-fiziologice si a evolutiei capacitatii cognitive si de reprezentare. alte fiinte). arme. isi propun tipuri de activitati/actiuni care reflecta o anumita intelegere premeditata fata de sistemul(complexul) de actiuni direct producatoare de bunuri/produse de consum. pe baza unor judecati. pe baza imitatiei. • Intelegerea unei autonomii fata de conditiile naturale ale mediului.

Marfa. putem vorbi de identificarea formelor scriptice ca elemente constitutive ale culturii. Pentru comunitate b. unele dintre ele transmitanduse intre comunitati si intre generatii. Bun de consum-elemente produse prin munca omului care satisfac trebuinte.Primele forme ale comportamentului ludic sunt preluate prin imitatie ( de la alte fiinte. fie determinate de intamplari. scopurile. lumina. Aceste elemnte ludice exprima alt tip de personalitate a individului (alte forme de inmagazinare a experientei). Alte forme ale comportamentului ludic. fie determinate de activitati repetitive. anumite alemente ale vegetatiei etc) Marfuri intermediare Marfuri etalon -marfa ca element constitutiv al culturii Banii ca element supracomunitar: a. Unele din aceste forme incep sa aiba caracter ritualic. In contextul delimitarii culturii ludice. spirituale si normativ-relationale pe care o organizatie si le produce pentru a-si atinge obiectivele. . indivizi din alte grupuri sau prin transmiterea intergenerationala).bunul de consum destinat schimbului (vanzarii azi). mai este denumit si bun economic. Supracomunitati sub forma de bani. Bunuri naturale: elemente ale naturii (caldura. -delimitarea unei culturi scriptice de una artistica. Pentru comunitati c. Curs Dimensiunile culturii: • Elemente materiale Elemente spirituale Sisteme de apreciere • • Cultura organizationala presupune elemente materiale. corelate cu alte activitati cotidiene devin obiceiuri.

care prin comportamentele impuse membrilor acesteia asigura o reproductie in dinamica societatii. -cultura organizationala reprezinta : • • • un proces (ceva care se desfasoara. obiectivelor. elementelor. Structura culturii unei organizatii: 1. Griffin defineste cultura organizationala ca totalitatea valorilor la care membrii unei organizatii adera. Elementele culturii organizationale se refera la spatiul strict al acesteia. directioneaza comportamentul indivizilor. finalitatilor organizatiei. chiar daca unele otganizatii au o relatie de schimb cu altele.Schein propune o perspectiva normativ-modelatoare. Perspectiva substantiala a intelegerii culturii • • cultura este un rezultat. spirituale. ceea ce importa de la altele. Davis-cultura organizationala=“ansamblul de valori si credinte adoptate de personalul organizatiei in scopul intelegerii semnificatiilor . ajutand-o sa-si continue evolutia. optiuni. constructiilor materiale. evolutia si mentinerea structurii organizatiei. caracter societal are caracter continuu. definind cultura organizationala prin modele prin care asumptiile (credinte. vor fi adaptate. relatiile dintre indivizi . opinii) explica formarea. simbolice existente in spatiul (viata ) unei organizatii. principii care: • • Regleaza.” 1. Perspectiva procesuala a intelegerii culturii -ne provoaca sa intelegem cultura organizationala ca procesul de producere si utilizare a unui sistem de valori si simboluri specifice organizatiei. pe intreg parcursul existentei unei organizatii poate contribui la producerea unor schimbari in organizatie • 2. ceva existent aici si acum cultura organizationala presupune totalitatea produselor. reguli. se dezvolta) are caracter uman. in sensul functionalitatii acesteia. Norme.

de competente ale acestora omenia manifestata in diverse situatii etc aniversari. • Modelul de amplasare al mijloacelor de munca. institutionale. inovatii ale acestor procese tehnologice • • • • • 3. 2. ? . Traditii. sarbatorirea unor personalitati. legal.• • • relatiile dintre structurile functionale ale organizatiei normele in functie de care se realizeaza evaluarea rezultatelor activitatilor indivizilor normele in functie de care se evalueaza comportamentul indivizilor (normele formale. al spatiului intr-o cladire(al birourilor). al cladirilor. Conceptii Procese tehnologice Modele de proiectare Inventii. prevaute in regulamente. Valori ca : • spiritul de prestigiu spiritul de ordine legitimitatea pe care organizatia vrea s-o impuna caracterul normativ. juridic echidistanta intre membrii organizatiei in functie de roluri. de actiuni propuse in sensul cresterii functionalitatii dar si in sensul cresterii gradului de adaptare a membrilor organizatiei la sistemul acesteia. sarbatorirea membrilor organizatiilor ritualuri ale anumitor activitati. Modele tehnologice-tehnologiile pe care le utilizeaza 5. Modul in care este proiectat si amenajat intregul spatiu cu mijloace de productie al organizatiei. al elementelor dintr-un birou. obiceiuri -cu diverse ocazii: • • • • • • 4. posture ierarhice) • norme proiective (cu caracter formal si informal) care se orienteaza mai mult sub forma unor modele de activitati. in Carta)si normele informale (in functie de anumite roluri.

institutional. uniformizanta( cadre militare. vestimentatie tipizata. • • • Elemente formale si informale Povestile despre organizatie Bancurile spuse pe seama membrilor unei organizatii. Modul de utilizare a vestimentatiei • • • • • 9. Modul de atribuire a unor roluri 12. credinte ale membrilor organizatiei fata de rolul acesteia. specific unei organizatii. scriptic si verbal dar si limbajul informal. • • credinta in partenerii organizatiei convingerea ca organizatia va rezista in viitor tabieturile obiceiurile si obisnuintele membrilor organizatiei. Simbolurile unei organizatii • • • 14. Modul de organizare a timplului: 10. transformarea. medicii etc) vestimentatie non-formala timpul productiv timpul liber ideale reale (pe care le intalnim in fiecare zi) • • • 8. dezvoltarea dar si istoria prezenta. Sistemul de comunicare • • sistemul de circulatie a informatiilor sistemul de control al circulatiei informatiilor limbajul utilizat in mod formal. . Modul de dobandire a unor roluri 13. • 7.6. Convingeri. schimbarea. Modele comportamentale( Linton): 11. infiintarea. stema emblema motto-ul Istoria organizatiei marcata prin momente legitime.

relationale. Elemente care rezulta din combinarea elementelor vizibile si spirituale->evolutia organizatiei->structura postfactuala. neinstitutional. de echilibru a organizatiei cultura organizationala trebuie sa conduca spre recunoasterea identitatii organizationale prin cultura organizationala trebuie sa se asigure transmiterea experientei (atribuirea si dobandirea unor roluri) nevoia de performanta. concrete. atingerea unor obiective asigura adapatarea membrilor organizatiei la mediul specific acesteia (prin invatare. Orice organizatie trebuie privita ca un iceberg: • • partea vizibila partea invizibila( care este de 2 ori mai mare decat cea vizibila). Elemente vizibile. fata de prestigiul ei 16. Aceste elemente care apartin culturii organizatiei pot fi vazute din 3 perspective: 1. prin dobandirea unor abilitati) trebuie sa asigure prestigiul organizatiei asigura mentinerea unei ierarhii in interiorul unei organizatii. • • • • Identificati elemente ale culturii organizatiei din care faceti parte.15. Necesitatea culturii organizationale: • • • din nevoia de stabilitate. institutional Informal. factuale 2. Atasamentul membrilor organizatiei fata de organizatia ca entitate. ideatice 3. De ce sunt necesare aceste elemente ? . Elemente spirituale. Sistemul ierarhic al organizatiei: • • Formal.

alianta) dintr-un mediu social exercita o influenta si impune un comportament asupra celorlaltor parti impotriva vointei acestora. De multe ori nu reflecta competente. fie alta structura care sa exercite puterea. .12. Puterea in cadrul unei organizatii presupune impunerea unor decizii din partea unei structuri a organizatiei in interiorul acesteia indiferent de optiunea celorlaltor structuri ale organizatiei. mai stagnanta fata de orice schimbare din exterior si in acelasi context mai refractara fata de orice provocare din exterior. Pentru cultivarea puterii reprezentata de structura actuala a puterii in organizatie. b. cu atat devine mai ermetica. Ex: provocarile generatiei ulterioare generatiei care a fundamentat repsectiva organizatie. impotriva acestei puteri promovand alt tip de exercitare a puterii.2011 Functionalitatea si disfunctionalitatea culturii organizationale Cultura organizationala reprezinta un sistem de simboluri care functioneaza in interiorul organizatiei si care are rolul de a reprezenta organizatia in exteriorul ei. performante variabile in functie de variabilitatea exteriorizarii personalitatii umane. • Disfunctia culturii organizationale care se opune schimbarii. a culturii organizationale. traditii. prin norme. ermetic fata de elemente de noutate ale unor noi culturi Cultura organizationala se poate manifesta destul de activ fie: a. fie alt tip de evaluare a efectelor puterii. • • Cultura organizationala se poate manifesta dogmatic. -functia de implementalizare -functia de stabilitate a organizatiei.10. modele comportamentale. b. principii. • Cultura organizationala in urma unui tip propriu de evaluare (autoevaluare) propune un model ierarhic propriu si deci o ierarhie proprie. Cu cat o organizatie este mai stabila. Puterea sociala presupune un sistem de relatii prin care o parte ( grup. Corespunde intereselor puterii in organizatii si de multe ori cei care ocupa locurile dominante in aceasta ierarhie reprezinta puterea in relatiile cu ceilalti. care: a. disponibilitati.

proiecte. sa-si promoveze o identitate unica. Status rol proiectat versus status rol dobandit. incat cu toata standardizarea nu are criterii de apreciere a liderului institutional/formal si . pornind de la rolurile pe care le au in aceste organizatii. b. Structurile executive ale organizatiei b. acelasi actor nu este in stare sa-si proiecteze un comportament adecvat situatiei. atributii si identifica si atribuirea unor statusuri actorilor proprii specific organizatiei. provocari tehnice care reprezinta structura puterii si care reflecta modul in care aceasta putere a identificat probleme standard. In situatii noi care se abat de la norme sau se manifesta in afara oricaror norme. dar ramane eticheta atribuita. Mai mult. individul poate primi o sanctiune care de multe ori isi pierde efectul juridic. Mod care nu are raporturi. • Cultura organizationala. de promovare a unor simboluri in tendintele de a face cunoscute unele simboluri atat in organizatie cat si in afara. • Cultura organizationala nu are sisteme. performante. Nu pune in discutie problemele reale cu care se poate confrunta organizatia. De foarte multe ori individul care se supune in mod absolute normelor unor organizatii (obedient) este perceput negativ de catre membrii organizatiei. a. in functie de norme si sanctiuni. intr-un grad consistent de standardizare poate provoca doua dimensiuni disfunctionale in comparatie cu functia normala. legaturi apropiate cu: a.c. fiecare actor social supunandu-se acestora. criterii de evaluare a tuturor liderilor. In conditiile unui sistem de norme standardizat. • Cultura organizationala urmareste sa-si mentina simbolurile. modele. se opune unor tendinte de perceptie stagnanta asupra acestor simboluri mai ales in anumite situatii. Ierarhia este rezultatul evolutiei externe indivizilor (cu toata obiectivitatea unui asemenea tip de evaluare) • Cultura organizationala are competente. • Cultura organizationala propune forme de realizare a unor analize. Cu posibilitatile pe care aceste structuri le au pentru a rezolva problemele. c. In urma acestei ierarhizari care eticheteaza individual sau grupul intr-un anumit fel indiferent de optiunea lui si mai ales de schimbarile pe care acesta le poate adapta si promova in timp. adopta un comportament adecvat.

Contracultura presupune manifestarea unei subculturi in mod delimitant de cultura dominanta din societate ca si fata de alte subuculturi vizand exteriorizarea unor raporturi de putere. ca parte componenta.a liderului neinstitutional/informal . Proiecteaza: . 14. de exteriorizare ale unor structuri sociale. dominare si supunere a acestora. cultura organizatiei reprezinta dimensiunile elementelor simbolice. de autoritate. valorice. Functii ale culturii organizationale ca si contracultura: Contracultura. fara a avea raportul de subordonare. In acest sens. cultura orgnaizationala are pretentia de a se impune fata de alte subculturi prin scopul fundamental al acestor organizatii economice de a obtine produse. dar si prin tendinta de a se impune in raport cu alte subculture si cu cultura dominant din societate). normative ale organizatiilor. bunuri de care societatea are nevoie si in acelasi timp de a obtine satisfactii celor care-si stabilesc raporturi cu reprezentantii acestor structuri economice. In plan economic. Orice organizatie poate sa-si organizeze si sa-si proiecteze acest lucru. orice segment care reprezinta o structura sociala. poate avea caracter de subcultura. elimina factorii care se opun propriilor directii de evolutie. in tendinta de impunere a autoritatii proprii.01. vazute ca forme de manifestare. Cultura organizationala poate fi inteleasa ca si contracultura prin tendinta de a se delimita de alte subculturi in societate (exprimandu-si tendinta de mentinere a identitatii atat a sa ca subcultura cat si a mediului social pe care il reprezinta.2012 Cultura organizatiei ca subcultura si contracultura Difuzionismul culturii organizationale In cadrul culturii in general. de dependenta absoluta fata de cultura societatii in general. cultura organizationala nu are criterii de apreciere a unor lideri de specialitate.

. poate provoca alte perceptii decat cele comune fata de structurile.a. ale unor tipuri de actiuni care sa depaseasca cu mult nivelul mediu (urmarind sa domine acest nivel). conflicte cu o contracultura organizational (ex: aglomerarea de sarbatori promoveaza spiritual competitiv). !Organizatia din care facem parte: cum este vazuta ca si cultura. devine destul de ermetica. indepartandu-se astfel de nivele de standard comune. tensiuni. modele comportamentale. opunandu-se unor manifestari. tendinte de schimbare in societate. tendinte de crestere a securitatii altor structuri sociale. atat in evolutia proprie cat si in evolutia structurilor sociale. In conditiile evaluarii. Anumite culturi organizationale provoaca masuri. modele proprii de evaluare. proiectandu-si doar modele elitist. sisteme normative prin care sa-si asigure securitatea propriei structuri b. continuturi din mediul social cu care are anumite relatii. modele de evaluare a propriilor rezultate=>isi impune modele si instrumente de control Orice contracultura organizationala isi proiecteaza o ierarhie cu criterii proprii de schimbare a lucrurilor in ierarhie sau de eliminare totala a unor factori care nu corespund ierarhiei proprii. incat orice subiect evaluat se raporteaza la acestea. orice cultura organizationala urmareste sa-si impuna criteria. Contracultura organizationala atrage atentia asupra unor posibile situatii. Tendinta de elitism poate fi vazuta atat ca functie cat si ca disfunctie. prin tendinta de stabilitate. Cultura organizationala elaboreaza conditii pentru stratificarea sociala a actorilor pe care-i adopta. cotidiene si poate fi considerata o functie. Contracultura poate sa schimbe perspectiva culturii sociale. Disfunctiile culturii organizationale ca si contracultura: Contracultura. cultura oricarei organizatii manifestandu-se ca si contracultura urmareste formarea unor modele comportamentale. In aceste conditii putem sustine promovarea unor modele exclusiviste. contracultura. disfunctii. Pregatesc aceste structuri intarindu-le pentru a face fata unor posibile tensiuni. dominanta. factori care pot provoca alterari. elementele. ce functii/disfunctii are? Pareri despre tendinta de elitism.

organizatiile “prin sine si pentru sine” versus organizatiile care se vad raspunzand nevoilor sociale. norme.01. directii in care se vede decalajul cultural. atasamentul acestor organizatii fata de comunitatea din care fac parte. chiar suprastandardizate. elemente noi.Difuzionismul cultural presupune evolutia culturii intr-un context interrelational cu alte culturi. • Raporturile organizatiei cu puterea publica si cu autoritatea.2012 Decalajul si difuzionismul cultural in comunicarea organizationala Decalajul cultural presupune diferente intre standarde tehnologice. 21. accepta anumite schimbari. conceptionale si de executie fata de performantele/rezultatele/activitatile organizatiilor. spre performante etc) in planul relatiilor cu alte culturi modul in care stabilesc relatii cu alte organizatii avand in vedere resp. conectate la nevoile comunitatilor din care fac parte. • • Echidistanta si demnitatea relatiei si urmarirea unor beneficii reciproce Perspectiva fata de schimbare a organizatiei -culturile organizationale ermetice. • • • • • • • • • • • nivelul tehhnic al mijloacelor de productie (capital tehnic) nivelul de desfasurare a activitatilor tehnologice (de la activitati manual/manufacturiere la automatizare) complexitatea activitatii productive nivelul eficentei economice/a productivitatii muncii modul de organizare a capitalului uman (sisteme de relatii interumane) structura pe sectoare si desfasurarea serviviilor conexe activitatilor fundamentale sistemul de norme/reguli/principii si modul in care sunt implementate managementul fata de perceptia/asteptarile personalului managementul fata de tipurile de manageri ce pot fi evidentiate (autoritar. risca sa ramana in urma celor care promoveaza deschideri. set de legi etc. . Dimensiuni. identitatii/demnitatii altei organizatii in situatia in care alte organizatii doresc sa-si impuna puterea in aceste relatii.

continuturi in comunicare. Aculturatia se realizeaza: a. un regulament. Deculturatia poate avea caracter: .Difuzionismul cultural-intelegem evolutia interrelationala a culturilor intr-un continuum format din trecut. Deculturatia este procesul prin care sunt eliminate/expulzate anumite elemente si continuturi a culturii organizationale considerate inadecvate /inoportune unui context sau evolutii date. Imitativa->preluarte superficiala b. de exemplu: tehnologii. Intamplator->o organizatie poate sa preia anumite elemente din alte culturi fara sa-si propuna acest lucru. b. • Deculturatia impusa -> de o structura a comunicarii organizationale exclude anumite continuturi a culturii proprie. traditii. Exista 3 procese de realizare a difuzionismului cultural: -Aculturatia -Deculturatia -Transculturatia Aculturatia presupune evolutia culturii organizationale in contextul unor interrelatii in care se produc schimburi intre continuturile culturii organizationale. mijloacele tehnice. circulatia hartiilor etc. prezent spre viitor. ale altei organizatii. adaptari. ->o serie de imprumuturi reciproce intre organizatii Aculturatia este determinabila de imposibilitatea evaluarii oricarei culturi organizationale intr-un mod absolut ermetic. involuntar: pierderea unor semnificatii. Proiectata-> o organizatie isi propune sa preia si sa adopte prin schimb ori intr-un mod ilegitim(spionaj economic) c. modele birocratice. a unor elemente fata de structuri. Selectiva->continuturi deosebite/distinctive c. Complementara->elemente /continuturi preluate ca adecvate intr-o situatie noua (exemplu la infiintare. proiecte etc). ritualuri. impusa/determinata->o organizatie isi impune anumite continuturi din cultura proprie altor organizatii subordonate (ex: multinationala-filialele etc) In functie de profunzimea in care se realizeaza putem vorbi de aculturatie: a. Deculturatia poate avea caracter: • voluntar .

Proiectiva->modele preluate(ex: modul de calcul in Euro. Transculturatia este procesul prin care anumite continuturi culturale sunt inlocuite cu alte continuturi din alte culturi organizationale. promoveaza conditii de schimbare a intregii culture organizationale. administrative) b. inducand un relativism continuu. .• pozitiv/functional: poate presupune eliberarea unui mediu de continuturi culturale care limiteaza accesul unor elemente noi. Acest fapt este posibil intr-o continua schimbare absolut permisiva si care suporta transformarile ca acte/procese normale fara sa afecteze propria evolutie. • Negativ/disfunctional: aduce in discutie posibilitatile individuale a unor decizii personale a unei organizatii (ex: schimbarea sefului) si se limiteaza caracterul sacru al comunicarii organizationale. Culturile dominante se impun altor culturi. a creativitatii in interiorul culturii. Legitima->acceptata c. Ilegitima->ilegala-organizatiile preiau in mod infractional din alte organizatii. Transculturatia poate fi: a.