L.P.

5 Pregatirea, asistarea, efectuarea ingrijirilor si supravegherii specifice a bolnavilor cu afectiuni ale aparatului cardiovascular

I.

Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura a) puls b) tensiune arteriala II. III. Recoltarea sangelui Punctia venoasa.

I. EVALUAREA FUNCŢIILOR VITALE

Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura

Funcţiile vitale include: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi temperatura. Eele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală. Când se măsoară funcţiile vitale - Când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane ; - Când este admis într-o unitate spitalicească (la internare, pe toată perioada spitalizării şi la externare). - inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic - inainte si dupa interventii chirurgicale - inainte si dupa adrninistrarea medicamentelor care au efectasupra sistemului respirator si cardiovascular (ex. digitala) - inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale (ex. mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat).

Rolul asistentei în măsurarea funcţiilor vitale - sa. pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare ; - - sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (poziţie corespunzatoare si in acelasi timp comoda pentru pacient) - sa pregateasca psihic pacientul (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea) - sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste, temperatura optima, umiditate corespunzatoare) - sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta - sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale) - sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului - sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale. a) Scop evaluarea functiei cardio-vasculare Elemente de apreciat: - ritmicitatea - frecventa Masurarea pulsului

1

carotida.se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului. pentru metoda auscultatorie . superficiala.11.tampon de vata .se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala.asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute .tensiunea arteriala diastolica (minima) Materiale necesare .aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: .creion rosu sau pix cu mina rosie Metode de determinare .alcool .tensiunea arteriaia sistalica (maxima) .consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor pulsului Ex.pregatirea psihica a pacientului .pregatirea psihica a pacientului . femurala.: 12.cu manometru .reperarea arterei . humerala.unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie. sub marginea inferioara a mansetei .oscilometru Pachon .fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei .spalarea pe maini .spalarea pe maini .se introduc olivele stetoscopuiui in urechi 2 .ceas cu secundar .stetoscop biauricuiar .asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 minute .- celeritatea amplitudinea Locuri de masurare .oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata peun plan osos: artera radiala. rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor) Elemente de evaluat .creion rosu sau pix cu mina rosie Interventiile asistentei .palpatorie . pentru obtinerea curbei .1996 PD =80/minut PS = 90/minut puls regulat b) Masurarea tensiunii arteriale Scop: - evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contracţie a inimii.cu mercur Riva-Rocci .numararea pulsatiilor timp de 1 minut . temporala.auscuitatorie Interventiile asistentei a. pedioasa Materiale necesare .exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . sprijinit si in extensie .consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontaia a foii reprezinta patru pulsatii .

nu se foloseste stetoscopul biauricular . in momentul in care zgomote!e dispar. pentru metoda palpatorie . se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului la indicatia medicului. socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur se unesc liniile orizontale cu linii verticaie si se hasureaza spatiul rezultat in alte documente medicale se inregistreaza cifric: Ex. lobul urechii la copil: faţa plantară a halucelui.etapele sunt identice metodei auscultatorii .= 75 mmHg se dezinfecteaza olivele stetoscopului si alcool b. se pot face masuratori comparative la ambele brate IV.: T. min. călcâi 1. timp de coagulare. palparea puisului periferic fiind posibiia numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare DE RETINUT: manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientuiui manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea masurarea va fi precedata de linistirea pacientuiui in caz de suspiciune. aceasta reprezentand tensiunea arteriata minima se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie. zgomotele arteriale devenind tot mai puternice se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului.- - se pompeaza aer in manseta pneumatic. RECOLTAREA SÂNGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE hemoleucogramă. pentru a fi consemnata se continua decomprimarea. pana cand se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta vaioarea tensiunii arteriale maxime) se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometruiui.A. examen parazitoloic grup sanguine 3 . Recoltarea sangelui Sângele se recoltează pentru examene: hematologice biochimice bacteriologice parazitologice serologice Recoltarea se face prin: înţepare:   puncţie venoasă puncţie arterială la adult : pulpa degetului.are dezavantajui obtinerii unor valori mai mici decat realitatea. max.A. hemoglobină.determinarea se face prin palparea arterei radiale . timp de sângerare. cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei.=150 mmHg T.

seruri test mănuşi de cauciuc  tavă medicală curată. necesitatea efectuării examinării pregătire fizică:  se anunţă să nu mănânce  să păstreze repaus fizic Execuţie: 4 . se lasă să se formeze o altă picătură din care se recoltează cu pipeta sau lama se şterge cu un tampon cu alcool Execuţie: - Pregătirea produsului pentru laborator: la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin capilaritate) lamela se trage către partea liberă a lamei. vată soluţii dezinfectante  alcool 70% • pacient: pregătire psihică  i se explică. şlefuite. garou.8%  ace pentru puncţia venoasă nesterile  stativ şi pipete Westergreen  pernuţă. cameră umedă. păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze se agită lama pentru uscare se etichetează şi se trimite la laborator 2. curate. degresate. cu 24 de ore înainte. tăviţă renală. pipete Potain soluţii dezinfectante – alcool 90° pacient pregătire psihică  se anunţă să nu mănânce  i se explică necesitatea efectuării tehnicii pregătirea fizică  se aşează în poziţie şezând cu mâna sprijinită se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90° se evită congestionarea printr-o frecare puternică şi prelungită se aşteaptă evaporarea alcoolului cu o mişcare bruscă se înţeapă pielea pulpei degetului în partea laterală a extremităţii. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): rapiditatea cu care se produce depunerea lor a) Pregătire pentru VSH: • materiale: sterile:  seringă de 2 ml uscată  soluţie de citrat de Na 3. eprubete. muşama. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE Sedimentarea: aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sânge necoagulabil lăsat în repaus (fenomen fizic).Pregătire: • materiale de protecţie  • sterile  nesterile ace. perpendicular pe straturile cutanate se şterge cu un tampon uscat prima picătură. tampoane de vată. lame uscate.

pentru diagnosticul sifilisului Dozarea antistreptolizinelor ASLO – diagnosticarea RAA – scarlatină R. Widal şi aglutinarea „VI” – în diagnosticul febrei tifoide şi paratifoide - 5 . (polaritatea reumatoidă) R.- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun îmbracă mănuşi de cauciuc sterile aspiră în seringă 0. cel hemolizat este roz. de precipitare sau floculare ca: Citochol. hemaglutinoinhibare – diagnosticarea unor viroze R. se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după 30 minute.6 ml) retrage acul şi aplică tampon cu aclcool scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent aşează eprubeta în stativ îngrijeşte pacientul (vezi puncţia venoasă) Pregătirea produsului pentru laborator: se completează buletinul se etichetează produsul se aspiră cu pipeta Westergreen până la gradaţia 200 şi se aşează în stativ pe dopul de cauciuc. fibră tifoidă. Kahn. c) Rezistenţa globulară: se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii se evită hemoliza şi coagularea sângelui sângele recoltat (5-6) se trece imediat într-un balon Erlenmeyer de 100 ml în care s-au pus 5-10 perle de sticlă se agită uşor balonul timp de 5-10 minute cu mişcări circulare sângele se defibrilează şi nu se mai coagulează se trimite imediat la laborator. Weill – Felix – pentru diagnosticul tifosului exantematic R.5 ml soluţie. Waler – Rose – diagnosticarea P.R. de fixare a complementului R. Meinike şi R. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE Examenele serologice cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului. se decantează serul într-o eprubetă direct sau prin aspirare cu o pipetă Pasteur sterilă. 3.8% puncţioneză vena fără garou şi aspiră sânge până la 2ml (1. DE ŞTIUT: un frotiu bun este fără goluri cu un strat regulat frotiul de sânge se face numai cu sânge proaspăt recoltarea VHS-ului se face numai cu seringa şi acul uscate (apa produce liza hematiilor) şi numai cu seringă de 2 ml pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 2-3 picături cât mai apropiate între ele cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de aproximativ 1 cm se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei defibrilări complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare). Bordet – Wasserman.4 ml citrat de Na 3. sifilis) Recoltarea sângelui se face prin puncţie venoasă. Serul nehemolizat are o culoare gălbuie. Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infecţioase (tifos exantematic. în poziţie strict verticală (când examenul se face la patul bolnavului) b) Hematocrit: Recoltarea sângelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin puncţie venoasă. R. Se recoltează 2 ml de sânge pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) – 0. de hemaglutinare. direct în eprubetă (fără seringă). într-o cantitate de 5-10 ml. După coagulare. uscată prin evaporare. de microfloculare pe lamă VDRL – în diagnosticul sifilisului R.

spală.serveşte seringa în condiţii aseptice .flambează dopul şi gura balonului . bruceloză. frison. stare generală alterată)  o bacteriemie: febră tifoidă.desface garoul .ia seringa şi efectuează puncţia venoasă .îmbracă mănuşi sterile .îmbracă mănuşi sterile .aspiră 20 ml sânge .aseptizează locul puncţiei . meningococ. Scop: - descoperirea bacteriilor atunci când se suspectează:  o septicemie cu stafilococ. bacil Koch (bolnavul are o febră ridicată cu oscilaţii mari.4.aseptizează regiunea cu iod . mănuşi sterile - - nesterile: •  lampă de spirt  chibrituri soluţii dezinfectante  alcool iodat  tinctură de iod  eter pacient: pregătire psihică:  se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii pregătire fizică  se spală regiunea plicii cotului  se degresează cu eter  se aseptizează cu alcool Execuţie: Asistenta I . degresează şi dezinfectează regiunea însămânţează: 6 .aprinde lampa de spirt .aşează câmpul steril .aplică garoul la 10-12 cm de locul puncţiei . endocardită malignă subacută Pregătire: • materiale: de protecţie:  sterile:      medii de cultură:  seringă a 20 cm ace pentru puncţie venoasă casoletă cu pense tampoane şi comprese câmp apă şi comprese două recipiente cu • bulion citrat • geloză semilichidă mască de tifon. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC HEMOCULTURA Definiţie: Hemocultura înseamnă introducerea sângelui pe un mediu de cultură pentru examen bacteriologic.retrage seringa .flambează din nou gura balonului şi închide eprubeta Asistenta II .

articulară) se recoltează lichidul din cavitate în vederea examinării pentru a se stabili natura. pericardică. într-o cavitate naturală sau neoformată. abdominală. vase colectoare gradate. temperatura (se pot recolta mai multe probe în 24 h) se trimit imediat la laborator şi se pun la termostat la 37°C se notează în foaia de observaţie data şi numele persoanei care a recoltat DE ŞTIUT: pentru însămânţarea cu germeni anaerobi. găleţi Execuţia puncţiei: 7 . săpun. porttampon. a fundului de sac Douglas. pleurală. cantitatea şi caracteristicile acestuia. GENERALITĂŢI Definiţie: Puncţia reprezintă operaţia prin care se pătrunde într-un vas. V. încurajarea şi asigurarea confortului pregătirea fizică constă în asigurarea poziţiei corespunzătoare fiecărei puncţii • materiale: se pregătesc materiale generale şi specifice fiecărei puncţii pentru dezinfecţia şi protecţia mâinilor – apă curentă. tinctură de iod. puncţia numindu-se evacuatoare. mănuşi din cauciuc sterile pentru dezinfecţia şi protecţia câmpului cutanat (locul puncţiei) – apă. alcool iodat. Scop: • explorator: se stabileşte prezenţa sau absenţa lichidului dintr-o cavitate (pleurală. rahidiană. seringi sterile. • Pregătirea puncţiei: • pacientul: pregătirea psihică constă în informarea lui. câmpuri sterile pentru izolarea locului pentru anestezia locală – soluţii anestezice (xilină 1 %). trocare vase colectoare – eprubete. puncţia biopsică şi puncţia unor colecţii purulente. sticlă de ceasornic materiale pentru pansarea locului puncţiei – tampoane. romplast materiale pentru colectarea deşeurilor – tăviţă renală. comprese sterile. Punctia venoasa. într-un organ sau orice ţesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. ace sterile instrumente specifice puncţiei – ace.omogenizează prin mişcări de înclinare şi redresare Pregătirea produsului pentru laborator: se etichetează cu data. osoasă. lame de microscop. administrarea de medicamente. cilindru gradat. în timpul însămânţării. articulară.• 2 ml în eprubetă cu geloză. abdominală. lichide hidratante. în acelaşi scop se efectuează şi puncţiile biopsice în diferite organe pentru a se obţine fragmentele de ţesuturi necesare examinărilor histopatologice terapeutic: evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac sau prin aspiraţie). ora. balonul sau eprubeta cu mediu de cultură se păstrează înclinată flambarea se face fără a încălzi mediul de cultură materialele necesare se sterilizează la Poupinel însămânţarea se face imediat pentru a evita coagularea sângelui hemocultura se efectuează la debutul bolii şi înainte de administrarea antibioticelor Hemocultura poate fi completată cu coprocultură. săpun. arterială. pense. urocultură etc. eprubeta cu geloză semilichidă se încălzeşte la bain-marie timp de 30 min. aparat de ras. alcool medicinal. alcool medicinal. • 10 ml în bulionul citrat . În practică se execută următoarele puncţii: venoasă. aer sau alte soluţii în scop de tratament. a vezicii urinare.

se completează formularele de trimitere se măsoară cantitatea Reorganizarea: materialele refolosibile se dezinfectează. se pregătesc pentru o nouă sterilizare deşeurile se îndepărtează Notarea puncţiei: se face în foaia de temperatură sau de observaţie. muşama. se spală. hipertensiune arterială. pense.Puncţia venoasă se execută de către asistenta medicală. Locul puncţiei: venele de la plica colţului (bazilică şi cefalică) unde se formează un „M” venos prin anastomozarea lor venele antebraţului venele de pe faţa dorsală a mâinii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugulare şi epicraniene – mai ales la sugar şi copil mic Pregătirea puncţiei: • materiale de protecţie. în salon sau în sala de tratament. 7/10. accidentele şi incidentele produse în timpul puncţiei). mănuşi chirurgicale. este suplinit pentru satisfacerea nevoilor sale. pernă elastică pentru sprijinirea braţului. Scop: • explorator • terapeutic - recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice. serologice şi bacteriologice administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut. PUNCŢIA VENOASĂ Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. menţionându-se cantitatea de lichid evacuat. (pentru puncţia venoasă)  dezinfecţie de tip II: constă în spălarea regiunii. degresare. ace de 25-30 mm. Pregătirea produsului recoltat: pentru examene de laborator eprubetele se etichetează. badijonarea cu alcool iodat de două ori (pentru celelalte puncţii) supraveghează pacientul în timpul puncţiei înmânează medicului instrumentele în condiţii de asepsie. fiole cu soluţii medicamentoase. cilindru gradat. 10/10 mm – în funcţie de scop. participă la recoltarea şi evacuarea produselor din cavitatea puncţionată îngrijeşte locul puncţiei Îngrijiri ulterioare: Pacientul este instalat comod în pat şi supravegheat. tăviţă renală (materialele se vor pregătii în funcţie de scopul puncţiei) • pacientul 8 . aspectul lui. Asistenta: protejează patul sau masa pe care se execută puncţia asigură poziţia corespunzătoare pregăteşte câmpul cutanat:  dezinfecţie tip I: cu tamponul îmbibat în alcool se bandajează tegumentul timp de 30 sec. aleză pentru dezinfecţia tegumentului tip I (vezi generalităţi) instrumentar şi materiale sterile. eprubete uscate şi etichetate. raderea pilozităţii. tampoane alte materiale – garou sau bandă Esmarch. ajutat de unadouă asistente. seringi de capacitate – în funcţie de scop. celelalte puncţii fiind executate de către medic. hematologice. soluţii perfuzabile. puncţia (dacă prin puncţia exploratorie nu se obţine lichid. diametrul 6/10.

exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine se fixează seringa. DE ŞTIUT: • pentru evidenţierea venelor se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă pentru evidenţierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune digitală pe traiectul venei deasupra locului puncţiei (în sensul circulaţiei venoase) • pentru puncţionarea venelor jugulare. strângându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera o se recomandă pacientului să strângă pumnul. se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei. după puncţionarea venei acul se retrage rămânând numai cateterul). se pot fixa pe cale transcutanată catetere din material plastic – ace Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus în lumenul acului cu care se face puncţia. deoarece împiedică închiderea plăgii venoase. 9 . se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector. acul ataşat cu bizoul în sus. DE EVITAT: puncţionarea venei din lateral puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos manevrarea incorectă a instrumentarului steril atingerea produsului recoltat (puncţia creând o legătură directă între mediul exterior şi sistemul vascular pot intra şi ieşi germeni patogeni) flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului. pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă. antebraţului: o se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient. cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal) o se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului o se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă o se dezinfectează tegumentele o se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei. recoltarea sângelui.se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute . până când acul înaintează în gol. transversal pe pat.se întrerupe puncţia. paloare. pacientul se aşează în decubit dorsal. garoul rămânând legat de braţ se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul se comprimă locul puncţiei 1-3 minute. în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade). se pătrunde cu acul traversând. braţul fiind în poziţie verticală Îngrijirea ulterioară a pacientului: se face toaleta locală a tegumentului se schimbă lenjeria dacă este murdară se asigură o poziţie comodă în pat se supraveghează pacientul Accidente Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) Ameţeli. cu capul lăsat să atârne • prin puncţia venoasă. lipotimie Intervenţiile asistentei . perfuzie în caz de sângerare. se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor.- pregătirea psihică – se informează asupra scopului puncţiei pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului. gradaţiile fiind în sus. se anunţă medicul. favorizând revărsarea sângelui. în mâna dreaptă. venele devenind astfel turgescente Execuţia puncţiei: Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşeză vis-a-vis de bolnav. se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei. între police şi restul degetelor. apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică.se retrage acul în lumenul venei . Se utilizează numai materiale de unică folosinţă.

10 .