CUPRINS Capitolul 1. Consideraţii privind aprovizionarea şi desfacerea .................................................3 1.1. Aprovizionarea cu mărfuri a unităţilor economice ..............................................................3 1.2.

Modalităţi de aprovizionare .................................................................................................5 1.3. Etape ale procesului de aprovizionare .................................................................................8 1.4. Distribuţia fizică (logistică) ...............................................................................................10 Capitolul 2. Prezentarea firmei SC Fibrex SA …….………………………………………….15 2.1. Prezentarea firmei, mod de constituire, scurt istoric ........................................................15 2.2. Obiectul de activitate al SC Fibrex SA ............................................................................15 2.3. Analiza factorului uman de care dispune societatea SC Fibrex SA ................................16 2.4. Evoluţia capitalului social, acţionarii SC Fibrex SA .......................................................17 2.5. Structura organizatorică, tehnică şi funcţională a SC Fibrex SA ....................................19 2.5.1. Structura organizatorică a SC Fibrex SA ....................................................19 2.5.2. Structura tehnică a SC Fibrex SA ...............................................................20 2.5.3. Structura funcţională a SC Fibrex SA..........................................................20 2.6. Comercializarea produselor - Politica de produs, preţ şi promovare la Fibrex SA............21 2.7. Piaţa internă a SC Fibrex SA .............................................................................................23 2.8. Piaţa externă a SC Fibrex SA ............................................................................................24 2.9. Concurenţa .........................................................................................................................24 2.10. Împărţirea cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi la Fibrex SA .......................................25 2.11. Principalii indicatori economico-financiari, calculaţi pe baza bilanţului Fibrex SA .......26 2.11.1. Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza bilanţului .........................26 2.11.2. Bilanţul contabil- conţinut şi structură ......................................................27 2.11.3. Indicatori de structura ai bilanţului Fibrex SA ...........................................29 2.11.4. Indicatorii fondului de rulment la Fibrex SA .………………………...….32 2.11.5. Solduri intermediare de gestiune la Fibrex SA ..........................................35 2.11.6. Indicatori de utilizare a activului la Fibrex SA ..........................................37 2.11.7. Indicatori de reflectare a lichidităţii şi solvabilităţii la Fibrex SA .............40 2.11.8. Indicatori de reflectare a gradului de îndatorare la Fibrex SA ...................41 2.11.9. Indicatorii gradului de rentabilitate la Fibrex SA ......................................42 Capitolul 3. Procesul de aprovizionare şi desfacere la SC Fibrex SA ....................................46 3.1. Organizarea depozitelor la SC Fibrex SA ............................................................................46 3.2. Procedura de aprovizionare şi circuitul documentelor la Fibrex SA ...................................48 3.2.1. Reglementari privind procedura de aprovizionare la Fibrex SA ................48 3.2.2. Studiu de caz privind aprovizionare la Fibrex SA ......................................52 3.3. Procedura de desfacere şi circuitul documentelor la Fibrex SA ..........................................56 3.3.1. Reglementări privind procedura de desfacere la Fibrex SA ......................56 3.3.2. Studiu de caz privind desfacerea la Fibrex SA .…………………………..57 3.4. Organizarea activităţii de transport la SC Fibrex SA ……………………….......………....59 3.4.1.Modalităţi de transport şi dotarea la Fibrex SA …………………………..59 3.4.2.Studiu de caz privind activitatea de transport la Fibrex SA ………………60 Capitolul 4. Concluzii şi propuneri ...........................................................................................61 Bibliografie .................................................................................................................................64

Capitolul 1. Consideraţii privind aprovizionarea şi desfacerea

1.1. Aprovizionarea cu mărfuri a unităţilor economice Noţiunea de achiziţie este identică cu cumpărarea. Pentru realizarea acestui deziderat este necesară o atentă cercetare a pieţei, a ofertelor, analiză şi contractare comercială, etc. Negocierea în procesele de aprovizionare este diferită şi definită prin elaborarea strategiilor în cumpărarea de resurse materiale. Decizia de alegere a furnizorilor trebuie supusă unei atenţii sporite ce trebuie să se încadreze în limitele de selectare şi testare a credibilităţii furnizorilor. Managementul aprovizionării integrează într-un tot unitar fluxul şi controlul resurselor, rezultând identificarea pe structuri a resurselor materiale necesare agentului economic până la controlul utilizării acestora în consum. Sursa de informare strategică a subsistemului aprovizionării poate furniza informaţii utile despre evoluţia cererii şi ofertei de produse. Aprovizionarea are rolul de subsistem cu participare activă la dezvoltarea agentului economic, prin colectarea şi transmiterea informaţiilor. Organizarea compartimentului după modalitatea aprovizionării, după sistemul funcţional, grupe de plan, contractare, evidenţa este asigurată prin anticiparea necesităţilor obiective de materiale, o fundamentare temeinică a strategiilor de aprovizionare, încheierea contractelor economice, calcularea stocurilor şi a cantităţilor de comandat. Agentul de aprovizionare (responsabilul cu achiziţia) asigură: - studiul pieţei; - depistarea surselor de furnizare; - condiţii preliminare a condiţiilor de furnizare; - atenta urmărire şi derulare a procesului de aprovizionare (contracte economice, comenzi, termene de livrare, termene de plată). Prin aprovizionarea cu resurse materiale, agentul economic se angajează patrimonial, influenţând desfăşurarea activităţii economice prin costuri ce pot afecta situaţia financiară a firmei. Pentru evitarea fenomenelor economice negative datorate riscurilor financiare ce antrenează patrimoniul, agentul economic trebuie să-şi formuleze o politică de aprovizionare bazată pe promovarea de metode şi modalităţi de derulare a procesului de cumpărare având ca rezultat eficienţa economică. Acest grad de eficienţă asigură o menţinere a mărimii stocurilor necesare continuităţii producţiei şi desfacerii ei între două aprovizionări succesive. Pentru realizarea acestor parametri economici este necesară analiza şi folosirea următorilor indicatori economici: 2

- efortul direct de stocare - cuprinde salariile lucrătorilor, amortizarea depozitului şi a echipamentelor din dotare, utilităţi (iluminat, climatizare); - stoc de producţie - este stocul curent, de siguranţă, de iarna şi în curs de transport; - stoc curent - implică asigurarea cererii de consum pe intervalul dintre două aprovizionări succesive; - stocul de producţie – depinde de venitul unităţii, viteza de rotaţie, costul de producţie, norme de consum; - stocul de siguranţă - element component al stocului de producţie, un flux continuu al cererilor pentru consum, necesar atunci când se produc întârzieri în desfăşurarea ritmică cu mărfuri şi produse a stocului curent, datorate unor întreruperi în livrarea şi transportul acestora de la furnizor. Aprovizionarea se impune ca o funcţie importantă pentru agentul economic; împreună cu furnizorii - ca sursă de aprovizionare, influenţează atât procesul de reluare a circuitului economic cât şi posibilităţile financiare prin: - negociere şi contractare, - grafic de livrări, - structura mărfurilor, - frecvenţa livrărilor, - distanţa şi costurile de transport. Diversificarea surselor de aprovizionare împarte agenţii economici în două mari grupe comerciale; aceste diferenţe sunt reprezentative chiar şi din clasificarea juridică a agentului economic: - societăţi comerciale cu ridicata (gross); - societăţi comerciale cu amănuntul (en- detail). Din prima grupa fac parte: 1. Grosişti independenţi- ce au drept de proprietate asupra mărfurilor şi se împart la rândul lor: - Grosişti ce oferă servicii complete; - Grosişti ce oferă servicii limitate. 2. 3. 4. Agenţii şi brocherii – facilitează vânzarea şi cumpărarea pentru un comision de 2% Grosişti diverşi – specializaţi pe diferite sectoare economice (agricultura, Filialele şi birourile producătorilor – activitatea lor constă în derularea -6%, nu au drept de proprietate asupra bunurilor; organizare de licitaţii etc); operaţiunilor economice fără intermedierea grosistului independent.

3

foi de parcurs etc). Factura fiscală. în funcţie de interesul comercial promovat de fiecare agent în parte: Pentru grosişti: Baza aprovizionării o reprezintă contractele ferme încheiate până la nivel de Aprovizionarea se face în “ loturi optime” (5) şi în cantităţi industriale. şi vor lua in considerare : mediul concurenţial.O alta diferenţă majoră rezultă din sursa de aprovizionare cu mărfuri a agenţilor economici. Documente de transport (scrisoare de trăsura. 4 . Odată ce marfă ajunge în depozit trebuie să fie însoţită de documente fiscale şi de documente ce atestă originea mărfii etc: Aviz de însoţire a mărfii. Lista de specificaţie a produselor. Loturi mici de marfă pe sortimente diverse. Certificat de calitate. asociate. 1. După primirea mărfurilor în depozit se efectuează recepţia cantitativă şi calitativă.2. calitatea furnizorilor şi avantajele ce derivă din acestea. În practica curentă se disting trei tipuri de modalităţi de aprovizionare: independente. - provenite din amonte şi aval. Certificat de conformitate. Modalităţi de aprovizionare Pentru îndeplinirea obiectivelor fixate prin strategia economică a firmei – agenţii economici utilizează diverse “modalităţi de aprovizionare “ care corespund cel mai bine intereselor firmei. Pentru en-detail: Surse de aprovizionare de la grosişti sau direct de la producători ce au la bază contracte cadru. Surse multiple de aprovizionare pentru evitarea sincopelor de aprovizionare detaliu al produsului. Certificat de garanţie. Buletin de analiză (după caz). integrate.

Aprovizionare cu delegat al furnizorului. certificat de calitate. Delegatul participă la preluarea mărfii din depozitul furnizorului prin semnarea documentelor de primire (aviz. agentul economic îşi caută sursele de aprovizionare ce se potrivesc identităţii lor economice şi obiectivelor pe care şi le propun. bani de cont (CEC) sau numerar.Modalităţi de aprovizionare independente: În funcţie de interesele comerciale ale firmei. după caz. aviz de însoţire a mărfurilor. În cazul minusurilor. emitere comandă. - Aprovizionare cu delegat al beneficiarului se desfăşoară după următoarea procedură: - 5 . magazine cu discount. delegaţie de ridicare a mărfii. unde se întocmeşte nota de recepţie şi constatare a diferenţelor. certificat garanţie. Delegatul firmei furnizoare se prezintă la firma beneficiară cu mărfurile respectând procedura. mărfurile lipsă sunt imputate delegatului. Particularităţile în derularea proceselor de cumpărare se pot clasifica şi după modul de livrare a mărfii: Aprovizionare cu delegat al beneficiarului. factură. magazine cu sucursale multiple. etc). certificat conformitate. justificarea livrării produselor ce îndeplinesc cerinţele de conformitate. răspunzând de integritatea mărfurilor până la predarea lor în depozitul beneficiarului. Modalităţi de aprovizionare integrate: Sunt specifice marilor capitaluri în care funcţia comercială a agentului de gross se interconectează cu cea a comerciantului de en-detail. Modalităţi de aprovizionare asociate: Exprima legătura între structurile comerţului asociat din reţeaua comercială modernă şi grupurile de cumpărători create prin unirea mai multor detailişti cu unul sau mai mulţi grosişti. Din această grupă mai fac parte şi firmele ce au încheiat un contract de franciză. Acest gen de aprovizionare corespunde marilor magazine. Aprovizionare fără delegat. marfa trebuie însoţită de următoarele documente: copii după comandă sau contractul comercial – necesare pentru factura fiscală sau. preţul lor negociat. magazine populare.

Mărfurile sunt predate în depozit unde comisia de recepţie desemnată le recepţionează completând sub semnătura proprie de primire a mărfii după care ele îşi urmează cursul economic. nota de predare-transfer-restituire. conceput de compartimentul comercial al firmei în funcţie de solicitările punctelor de desfacere. ce alimentează cu materii prime secţiile proprii cum ar fi: laboratoare proprii de patiserie. ● În practica curentă se poate realiza şi aprovizionarea cu produse din producţia proprie a comerciantului de alimentaţie publică. În cazul când mărfurile nu corespund documentelor din comanda sau contract ele sunt returnate la furnizor. Se întâlnesc şi modele de aprovizionare specifice unităţilor comerciale ce cuprind în structurile lor de organizare un circuit intern de aprovizionare între diferitele compartimente ale ei. iar transferul lor se face în baza următoarelor documente: nota de comanda a subunităţii primitoare. Transferul mărfurilor de la depozitul central se face după următoarea procedură: Distribuirea mărfurilor se face după un grafic de distribuţie a mărfurilor. Predarea mărfii cărăuşului ce răspunde de integritatea ei. Ambalare. încărcare în mijlocul de transport. bucătării unde materiile prime sunt prelucrate iar apoi transferate spre punctele de desfacere ce aparţin aceluiaşi comerciant. Depozitul pregăteşte marfa şi se întocmeşte procesul verbal de autorecepţie. 6 . Toate acestea reprezintă circuitul intern al produselor. Nota de predare-restituire prin care se descarcă depozitul central şi se încarcă gestiunea care primeşte marfa. Aprovizionare fără delegat: În acest caz aprovizionarea se desfăşoară după următorul protocol: Departamentul comercial al firmei furnizoare verifică comanda primita de la beneficiar şi decide livrarea. Emite dispoziţia de livrare către depozitul propriu. Se pot exemplifica următoarele particularităţi de aprovizionare: ● Aprovizionarea cu produse a unităţilor de vânzare en-detail de la depozitul propriu al agentului comercial (depozit central). Facturare şi întocmirea documentelor de transport.

iar în borderoul de achiziţii sunt trecute sortimentele de produse.O ultimă particularitate de aprovizionare a unităţilor de alimentaţie publică .se face pe baza borderoului de achiziţie de pe piaţa agro . determinarea necesarului de mărfuri ce trebuie aprovizionat se poate realiza prin folosirea formulei: NA = MAL –S. Feed –back –ul asupra performanţei şi evaluarea acestuia. Etape ale procesului de aprovizionare Din practica curentă şi din studiile ştiinţifice deosebim în cadrul procesului de cumpărare opt faze: Anticiparea. Necesarul de aprovizionat între doua livrări este cel care rezultă din calculul comenzilor în curs: 7 . Achizitorul de produse primeşte o sumă de bani sub formă de avans. încasărilor şi de orientările consumatorilor. Determinarea necesarului diferă şi după forma juridică a comerciantului: .alimentară cu predilecţie produse proaspete cu un grad ridicat de perisabilitate.contractare. Realizarea cererilor de aprovizionare diferă şi în funcţie de tipul de comerţ practicat: en-gros sau en-detail. preţurile şi valoarea totala. Evaluarea ofertelor şi alegerea furnizorului . La acest nivel trebuie să se ţină cont de nivelul stocurilor. Predarea se face pe baza notei de recepţie ce constituie şi actul justificativ pentru decontarea avansului luat din casieria unităţii. Descrierea acestora. Determinarea caracteristicilor cantitative ale articolului dorit – determinarea necesarului. numele producătorului. Căutarea surselor potenţiale (furnizorii). MAL = necesarul de aprovizionat între doua livrări.3.negociere. Determinarea necesarului. recunoaşterea nevoii şi a soluţiei generale . 1. cantităţile. unde NA = necesar de aprovizionat la un moment dat. Poate fi exprimat prin volumul vânzărilor şi necesarul de aprovizionat între două livrări consecutive. Primirea şi analiza ofertelor şi alegerea furnizorului . Cererea de aprovizionare. după care se încarcă gestiunea primitoare şi se descarcă achizitorul.pentru grossisti.cererea de aprovizionare. Selectarea rutinei de onorare a comenzii .

posibilităţile de transport cu costurile aferente.[SV +S∆m +Sl ] . N = necesar optim de reaprovizionat. În achiziţiile de mărfuri trebuie să se ţină seama de cererea consumatorului final. În cazul unei cereri regulate pentru calcularea necesarului se foloseşte următoarea formulă: NA = N1 [ 12/N +d ]+NS . surse financiare. S∆m = stoc în depozitul firmei. deosebim următoarele particularităţi comerciale de care trebuie să se ţină seama : . alegerea furnizorilor. În cazul cererii neregulate “se aplica o metoda de recompletare” (9) şi se recurge la soluţiile următoare: Aprovizionare frecventă-costuri mari de achiziţie Aprovizionarea rară-menţinerea de stocuri mari. d = durata livrării. dar nelivrat. N1 = necesar mediu lunar..pentru detailişti. ce se realizează după următoarele criterii: identificarea furnizorilor. SV = stoc aflat pe suprafaţa de vânzare. Adoptarea oricărei soluţii menţionate mai sus trebuie să ia în considerare: distanţa sursei de aprovizionat. unde: NA = necesar de aprovizionat la un moment. implicit costuri mari cu menţinerea stocului. Un rol important în cadrul etapizării aprovizionării: selectarea furnizorilor. cine suportă cheltuielile de transport (avantajos este alegerea unui furnizor cu livrare franco beneficiar)..servicii de calitate prestate pentru consumator. Sl = stoc comandat aflat la furnizor. 8 . spaţii proprii de depozitare. NS = necesar pentru stocul de siguranţă.legătura permanentă cu consumatorul.clasificarea produselor ce variază după tipul lor. . .

modalităţi de plată..clauze contractuale ce cuprind preţul. pârţile se obligă să efectueze anumite prestaţii.date de identificare a fiecărei părţi. este un document comercial de baza în tranzacţiile comerciale şi izvor de obligaţii civile”.obiectul contractului. Contractarea reprezintă o treaptă importantă în atingerea obiectivelor economice stabilite prin strategia firmei care se va materializa printr-un “acord liber consimţit între două sau mai multe persoane juridice sau fizice în scopul naşterii. situaţie financiară. persoanele legale ce angajează firma etc . limba în care se redactează contractul. . Contractele economice sunt: . Rezultatul negocierilor se consemnează în încheierea unui contract economic ce trebuie să cuprindă: . numărul furnizorilor. transport. valabilitatea contractului. . O situaţie economică bună a furnizorului este foarte importantă pentru ca furnizorul să livreze mărfurile la termenele solicitate de beneficiar şi în condiţii corespunzătoare. termene de livrare. .cu titlu oneros. .aleatorii-deoarece nu se cunosc de la început întinderile patrimoniale ca efect ce decurg din îndeplinirea acestuia.proces bazat pe tratative care au loc intre persoane fizice şi juridice în scopul realizării unei înţelegeri economice. încredere şi reputaţie. conduită comercială.dispoziţii finale.uberrima fides” încrederea deplină între părţi. Caracteristicile contractului. .consensuale pentru că implică voinţa părţilor contractante. data încheierii contractului. 9 .cont bancar. . modificării sau stingerii unor raporturi juridice rezultat al unor negocieri. penalităţi reciproce pentru nerespectarea termenelor de plată (pentru beneficiar) şi întârzieri în livrări (pentru furnizor). . Negocierea comercială .- experienţa furnizorilor. .se caracterizează pe principiul .sinalagmatice. forţa majoră.înregistrarea fiscala.de adeziune . .

factori externi (infrastructura. sortarea. .sistemul constructiv al depozitelor: suprafaţă şi înălţime. flexibilitatea livrării. fie de unităţi specializate.asigură atât “staţionarea“ produselor într-un anumit loc.distribuţia inversă. condiţionată de factorii interni ai firmei (organizare. .recepţia.fluxurile informaţionale legate de logistică. mărime). dotarea cu rampe de încărcare-descărcare.input – introducerea în sistem a obiectivelor logisticii: depozitare. . 10 .modul de ambalare: natura. în condiţii de eficienţă şi stimulare continuă a cererii. prin canalele stabilite. . a). transport. condiţii politice şi legislative). Distribuţia fizica (logistica) Distribuţia fizică sau logistica de marketing reprezintă sistemul de deplasare efectivă. . sau de la capătul terminal al acestei linii până la consumatorul şi utilizatorul final.output – adică livrarea produselor şi componentele livrării: termen. Având ca obiectiv satisfacerea cantitativă. de organizare şi conducere.1. . pentru o perioadă de timp cât şi realizarea unor servicii importante pentru distribuţia fizică. Depozitarea –componentă a mixului logistic . de la sursa lor de provenienţă până la începutul liniei de fabricaţie.transportul produselor. forma geometrică şi rezistenţa mecanică la stivuire a ambalajelor de transport. calitatea. Sistemul logisticii de distribuţie este alcătuit din patru părţi funcţionale: . se poate realiza fie de către producător în spatiile proprii. sedii.reacţia de “feed-back” – care are loc între structurile funcţionale ale procesului logistic. între care cele mai importante sunt: . . La amenajarea interioară a unui depozit sunt foarte importante următoarele aspecte: . calitativă şi în momentul dorit a nevoilor consumatorilor.condiţiile de depozitare .programarea şi controlul stocurilor. mijloace de circulaţie. . necesitatea accesului pentru controlul periodic. fizică a bunurilor şi serviciilor. . cerinţe speciale de temperatură şi umiditate. distribuţia necesită ample activităţi de marketing.determinate de specificul produselor.activitatea de depozitare. preambalarea. promptitudinea. ambalarea şi coordonarea comenzilor.manipularea. .procesul – activităţile pentru realizarea logisticii de distribuţie. .4.

Transportul feroviar este cel mai economic mijloc de transport. pe apă. transporturi speciale. . . .realizarea de legături eficiente între celelalte sisteme de transport.regularitatea circulaţiei în toate anotimpurile.modul de depozitare: pe rafturi. . riscul fiind foarte ridicat.siguranţa în respectarea termenelor.menţinerea calităţii şi integrităţii produsului. aerian. influenţând costul total al transportului.necesită investiţii mari atât în mijloacele de transport cât şi în reţelele de circulaţie. prin stivuirea directa pe paleţi. b). . în rastele metalice.sunt mai lente şi mai puţin punctuale decât celelalte tipuri de transport. particularităţile sale fiind: . deciziile privitoare la alegerea modalităţilor de transport şi rutele de transport devin deosebit de importante. .capacitatea de transport foarte mare şi posibilitatea efectuării transporturilor pe distanţe lungi. Transportul este operaţiunea ce asigură deplasarea produselor de la producător la consumator sau utilizator. în aproape orice condiţii meteorologice. posibilitatea utilizării diferitelor tipuri de drumuri. pe cale ferată. Transportul rutier este utilizat pe scara largă.rază de acţiune foarte largă.investiţii reduse necesare organizării parcului de mijloace de transport. eficienţa mare pe durate scurte. Ele depind de: . . Caracteristici: .costul şi durata transportului. Se pot utiliza cinci modalităţi de transport: rutier. costul întreţinerii mijloacelor de transport şi a liniilor de cale ferată sunt mari. . etc. viteze variabile de deplasare.necesită un număr mare de transbordări şi transporturi auxiliare. Transportul naval este cel mai scâzut sub raportul costurilor. asigurând legături între zone ale globului situate la distanţe mari. deţinând aproximativ două treimi din costul tuturor activităţilor logistice. 11 .mobilitate ridicată. . caracteristicile sale sunt: .disponibilitatea mijloacelor de transport. ziua şi noaptea. ..accesibilitatea la locul dorit. investiţii mai mari pentru întreţinere şi reparaţii.

d). feroviare specifice.sunt operaţiuni la care sunt supuse produsele pentru a fi transportate de la locul fabricării până la consumatorul final. . c). Transporturi speciale . dar şi transportul acestora. Stocarea nu reprezintă doar o operaţiune de depozitare a unor produse. . textile. Distribuţia inversă reprezintă activitatea de recuperare. componente. . preambalarea . cum ar fi: . . Programarea şi controlul stocurilor de produse sunt de natură să genereze importante economii de capital lichid. Manipularea.necesită investiţii mari pentru mijloacele de transport şi infrastructura necesara.regularitatea . să asigure o aprovizionare ritmică a consumatorilor. sortarea. în cantităţile programate.reţeaua de distribuţie: organizarea internă a magazinelor. ea necesită luarea în considerare a unor aspecte: . având ca obiectiv final asigurarea condiţiilor pentru aducerea produselor la locurile şi momentul potrivit. caracteristici.utilizarea produsului: sistemul de închidere-deschidere a ambalajului. expunerea. ambalajul este elementul material care asigură protecţia produselor. atât ziua cât şi noaptea. deteriorările şi deşeurile. Ambalajul trebuie sa răspundă unor exigente.exemplu: transportul prin conducte.incertitudinea legată de timpul de satisfacere a unei nevoi. metale etc.piaţa. particularităţi: .promovarea produselor.desfăşurarea după un program precis.asigură operativitatea servirii clienţilor prin viteza mare. norme. . e).cu mijloace neconvenţionale . colectarea şi refolosirea unor componente materiale rămase în urma consumului: ambalaje. . cu funiculare şi teleferice. intermediar sau la consumatorul efectiv.reglementări legale.produsul: forma.oscilaţiile cererii (uneori imprevizibile). şi parcurgerea inversă a drumului către producător. posibilităţile financiare. hârtie. cu limitarea cheltuielilor de transport. ea reclamă anumite cheltuieli legate de 12 . dar este ideal pentru distante lungi şi zone inaccesibile. securitatea consumatorilor.Transportul aerian presupune costuri ridicate. . permite stocarea acestora într-un volum cât mai redus şi cu greutate minimă.necesitatea combinării mai multor produse în procesul de aprovizionare şi stocare. natura consumatorilor. uzanţe. . marcarea produselor. transportul: micşorarea pierderilor. depozitarea. .manipularea. . Stocarea se poate realiza la producător.

operaţiuni de evidenţă. transport. .efectuarea de analize economice.luarea deciziilor în domeniul distribuţiei fizice. .controlul sistemului logistic. Datele informaţionale ale logisticii de marketing pot fi transformate în alte forme accesibile. În sprijinul acestor situaţii. verificarea capacităţii de plată a clientului. . Fluxurile informaţionale asigură setul de informaţii necesare pentru: . o soluţie foarte bună este folosirea calculatoarelor electronice. Ele sunt importante pentru scurtarea ciclului comandă-plată. încărcare-descărcare. expedierea către client a mărfurilor însoţite de factură şi încasarea banilor de la client. transferate acolo unde sunt necesare sau stocate pana când vor fi utilizate. 13 . triere. Distribuţia fizică începe cu primirea unei comenzi de la un client.manipulare. se continuă cu planificarea producţiei şi a stocurilor. clienţii sunt mai mulţumiţi şi profiturile firmei sunt mai mari. Dacă acest circuit este mai scurt.creşterea eficienţei circuitului produselor. f). recepţia de la consumatori.

La 15 ianuarie 1957 a luat fiinţă Uzina de Fibre Sintetice Săvineşti Neamţ.Hidrogen si CO2. etirate. Prezentarea firmei. răsucite. Fabrica Monomer . SC Fibrex SA este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Neamţ.6% SIF II Moldova.Capitolul 2 Prezentarea firmei SC Fibrex SA Săvineşti 2.Acid adipic. . Prin restructurarea Combinatului de Fibre Sintetice. strada Uzinei nr. . oxigen. 11.4% mici acţionari). în 1991.Corzi perii si fir pescar. 1. primele instalaţii ale fabricii produceau firele sintetice poliamidice RELON. Structura producţiei SC FIBREX SA se prezintă după cum urmează: Fabrica Relon . a luat fiinţă Societatea Comercială FIBREX SA Săvineşti.Fire tip covor. mod de constituire. rotosetate). precum şi a diverselor produse chimice. Obiectul de activitate al SC Fibrex SA Obiectul principal de activitate – producerea şi comercializarea pe piaţa internă şi externă a firelor şi fibrelor sintetice. marca devenind un nume de prestigiu. gaze tehnice. Societatea are capital de stat în proporţie de 51%. 49% capital privat (37. scurt istoric Societatea SC FIBREX SA Săvineşti a fost înfiinţată în noiembrie 1991 ca societate pe acţiuni în conformitate cu legislaţia în vigoare în România şi are ca principal obiect de activitate producerea şi comercializarea firelor şi fibrelor sintetice precum şi a diverselor produse chimice organice si anorganice.Granule poliamidice. 14 .Fire tehnice şi reţea pentru anvelope.Caprolactamă. Oficiul Registrului Comerţului cu numărul J27/25/1991 şi are codul fiscal R2614597. Doi ani mai târziu. 2. texturate. cod CAEN 247.Fire textile PA6 (filate. .2.1. .Azot. Fabrica Lactama . . Sediul social se află la Săvineşti. .

.Energie electrică. ciclohexanol. .Gaze naturale.motivarea şi salarizarea personalului.Sulfat de amoniu. . Factorul uman influenţează creşterea economică prin cantitatea şi calitatea mâinii de lucru şi prin eficienţa cu care aceasta este utilizată.3. meserii şi a fondului de salarii. Numărul mediu de angajaţi (2004-2005) Personal de conducere şi administrativ Personal productiv Total 31 decembrie 2004 270 954 1..stabilirea strategiei şi politicii de personal.promovarea personalului.Acid sulfuric.Ciclohexanona. adică productivitatea muncii.Apă industrială. Analiza factorului uman de care dispune societatea Funcţia de personal: concentrează activităţile prin care se asigură resursele umane necesare firmei. Numărul mediu de angajaţi în timpul anului a fost după cum urmează: Tabelul 1.Sulfat de hidroxilamina. .Abur. profesii. . .Aer comprimat. . 2. .stabilirea necesarului de personal pe categorii. . . . .224 31 decembrie 2005 163 875 1. Uzina MEA (utilităţi) .calificarea şi ridicarea pregătirii profesionale.Apă demineralizată. .asigurarea unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă.038 15 . stimularea şi folosirea lor raţională în vederea realizării în bune condiţii a obiectivelor economice şi sociale stabilite. .

271.345 Valoare nominală totală (mii lei) 276.170 50. şomaj în contul angajaţilor săi in cotele legale.4.decembrie 2005 un număr de 1.C. La 31 decembrie 2004. iar la 31. Evoluţia capitalului social. conform legii. Săvineşti.A. acţionarii SC Fibrex SA Structura sintetică a acţionariatului pentru SC FIBREX S. 2. societatea avea un număr de 1.A.A.038 de salariaţi. Fibrex S. 1. de sănătate şi şomaj.85 100. Număr acţiuni Capital de stat Capital privat (persoane fizice şi juridice) Total 53. au fost subscrise şi plătite integral la 31 decembrie 2005.120. 1224 1250 1200 Numar salariati 1150 1100 1050 1000 950 900 31 decembrie 2004 Anul 31 decembrie 205 1038 Figura 1 Evoluţia salariaţilor S.914 540. la 31 decembrie 2005 este prezentată astfel: Tabelul 2 Structura acţionariatului S. Toţi angajaţii Societăţii sunt asiguraţi la sistemul de pensii.00 Toate acţiunile sunt comune.175 103.224 de salariaţi.129.594 Procent deţinut % 51.740. (2004-2005) Titluri de participare deţinute de SC Fibrex SA (imobilizări financiare) 16 . de sănătate.15 49. precum şi din figura nr.680 263. Fibrex S. după cum se poate observa şi din organigrama prezentată în anexă.C.869.848.Societatea efectuează plăţi câtre bugetul consolidat al statului: asigurări sociale.

00 Se poate remarca că în decursul acestor 2 ani.143. Fibrex S.500 18. SC Fibrex SA deţine următoarele titluri de participare (imobilizări financiare): Tabelul 3 Titluri de participare deţinute de S.80 33.721 Activitate Textile Fibre 31 decembrie 2004 (mii lei) % 1.221 10.721 1.110.La 31 decembrie 2004 şi 31 decembrie 2005.500 18. tehnică şi funcţională la Fibrex SA 17 . titlurile de participare deţinute de S.110. la alte societăţi comerciale (imobilizările financiare) au rămas neschimbate.143.A. (imobilizări financiare) Nume Bonoor SA Botoşani Romfibre SA Total 1. Structura organizatorică. Principala cauză o considerăm a fi situaţia financiară precară a societăţii care a împiedicat creşterea ponderii acestor participaţii. Fibrex S.C.80 33.5.C.221 10.A.00 31 decembrie 2005 (mii lei) % 1. 2.

servicii. totalitatea subdiviziunilor de producţie şi service (ateliere.2. direcţii) şi a posturilor de muncă din cadrul lor. modul de amplasare în spaţiu şi relaţiile ce se stabilesc între acestea pe linia realizării procesului de producţie. din legăturile dintre compartimente. Structura organizatorică Organizarea structurii interne a SC Fibrex SA determină buna funcţionare a acesteia. În condiţiile actuale în structura organizatorică. mărimea. deoarece între elementele structurale din interior se stabilesc relaţii de interdependenţă care permit ca activitatea să funcţioneze în bune condiţii. în general.5.1. Structura de producţie diferă de la o întreprindere la alta în funcţie de particularităţile ramurii şi de natura proceselor tehnologice. Structura funcţională este formată din totalitatea compartimentelor funcţionale (birouri. ci şi sănătatea omului şi dezvoltarea sa spirituală(18).2. secţii.5. societăţile comerciale asigură şi introduc în “Regulamentul de organizare şi funcţionare a întreprinderii” şi funcţia de protecţie şi conservare a mediului natural care asigură nu numai resurse pentru producţie. laboratoare. mărimea şi modul de grupare şi subordonare a lor.). Structura organizatorică a firmelor din ţara noastră cuprinde structura de concepţie şi producţie si structura funcţională: Structura de concepţie şi producţie organizatorice Structura organizatorică Structura funcţională Birouri Servicii Direcţii Ateliere Secţii Laboratoare Alte forme Figura 2 Structura organizatorică a firmelor din ţara noastră Structura de concepţie şi producţie exprimă. etc. Structura tehnică 18 . 2.

Acestea utilităţi sunt: energie electrică. Evidenţa cheltuielilor şi veniturilor se înregistrează pe centre de cost. 2. 19 . care urmăreşte şi înregistrează costurile de producţie. se transmit acestora. Societatea foloseşte programul informatic contabil integrat. prin avize de decontare şi prin intermediul conturilor 481. După înregistrarea documentelor primare în contabilitatea centrală.Fabrica Lactama (Chimică) – având secţii producătoare de caprolactamă. Faptul ca fiecare dintre aceste fabrici furnizează materii prime. abur. .3.Fabrica Monomer . alte materiale şi servicii către celelalte determină un circuit particular al documentelor şi decontărilor interne. metrologie. Societatea dispune de patru fabrici având secţii productive: .Particularităţile procesului de producţie au influenţat şi determinat modul de organizare a întregii activităţi a SC Fibrex SA. fie anumite subdivizii organizate ca servicii.Fabrica Relon – este organizată în trei secţii: Secţia Fire Tehnice – produce fire tehnice şi reţele Secţia Fire Textile – produce fire textile Secţia IR-MEA – secţie de reparaţii şi întreţinere. a inventarelor personale pe angajaţi. În contabilitatea centrală se primesc şi se înregistrează documentele de la terţi şi de la secţii. reparaţii electrice şi metrologice. Structura funcţională Societatea dispune de un compartiment contabil central si la nivelul fiecărei fabrici de cate un compartiment de contabilitate propriu. apă industrială. ţine evidenţa stocurilor la depozitele din cadrul fiecărei subdivizii. . De asemenea.5. . pentru înregistrarea elementelor de cheltuială la nivel de divizii. Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic. gaze tehnice. după data de întocmire sau de intrare în unitate. prin respectarea succesiunii documentelor justificative. această fabrica dispune si de o staţie biologică – ce furnizează servicii de tratare chimică a produselor reziduale şi a apei folosită în cadrul procesului de producţie.furnizează acid adipic. apă demineralizată. pentru întocmirea fiselor de postcalcul pe fiecare produs. ci şi de celelalte societăţi de pe platforma chimică de la Săvineşti. apă potabilă. oxigen. Aceste centre de cost sunt fie produsele realizate în cadrul societăţii. azot. există servicii de telefonie. conform normelor legale. 482. toate elementele care alcătuiesc costul de producţie. care constituie materia primă pentru fire textile şi granule. prin intermediul căruia se pot înregistra toate operaţiunile pe centre de cost.Uzina MEA (Utilităţi) – furnizează utilităţile folosite nu numai de Fibrex SA.

După închiderea balanţelor de la secţii si centralizarea acestora.creează bunuri şi servicii pe care subsistemul comercial trebuie să le vândă.de el va depinde reuşita firmei –dacă un produs nu este cumpărat de clienţi îşi pierde valoarea economică. Uzina MEA (Utilităţi) transmite valoarea energiei electrice către secţia Relon. la nivelul contabilităţii centrale.subsistemul de producţie . Comercializarea produselor -politica de producţie. se face închiderea conturilor de cheltuieli şi a celor de venituri.subsistemul comercial . SC Fibrex SA i se cere să plaseze clienţii în vârful piramidei structurale deoarece soluţia certă a profitului se raportează la clienţi. secţiile îşi transmit una alteia cheltuielile şi înregistrează veniturile aferente decontării interne a producţiei.6. ci de a vinde produsele sale în condiţii de concurenţă absolut reală. astfel încât clienţii să fie satisfăcuţi. 2. O firmă va produce bani numai atunci când produce bunuri care satisfac nevoile consumatorului într-un grad mai ridicat decât concurenţa. vânzare. preţ şi promovare la Fibrex SA Finalizarea economică a unei firme nu este de a produce. finanţare. la satisfacerea nevoilor lor. Clienţii Personal de deservire (vânzător) Conducere executivă Preşedinte Figura 3 Structura modernă de organizare a unei firme Activitatea fundamentală a firmei se grupează în: producţie. 20 . şi apoi se întocmeşte balanţa de verificare a societăţii. De exemplu. Fiind o firma moderna. . Acestea reprezintă domeniile subsistemelor firmei şi sunt interdependente: .După înregistrarea tuturor elementelor de cheltuială la nivel de divizie.

firma oferă produse de calitate.se realizează echilibrul între cerere şi ofertă în diferite perioade ale anului şi în zone geografice diferite. strategii referitoare la produs. . preţ.subsistemul financiar . din perspectiva cheltuielilor de distribuţie. delimitând produsele sale faţă de ceilalţi concurenţi prin caracteristici proprii de ambalaj. S. În ceea ce priveşte: .Politica de distribuţie – contribuie la valorificarea mărfurilor. îşi marchează produsele si se face răspunzătoare faţă de consumatori pentru menţinerea calităţii şi în acelaşi timp îşi atrage şi noi clienţi. . .se determină. relaţiile publice. . firma trebuie să vândă o cantitate suficientă de produs la un preţ convenabil.Politica de preţ – obiectivul firmei este maximizarea vânzărilor. nivelul optim al costurilor totale. promovarea vânzărilor prin acordări de reduceri de preţ la o anumită valoare a 21 . Fibrex SA aplică strategiile de piaţă în ceea ce priveşte marketingul-mix.. informarea consumatorilor despre existenţa acestuia. iar prin procesul de stocare: .se stabileşte momentul optim al livrării în raport cu cererea. Celelalte variabile: fabricarea produsului. Pentru acoperirea costurilor. distribuţia îndeplinind aici rolul de atenuator al oscilaţiilor sezoniere. punerea lui la dispoziţia consumatorului generează costuri.Politica promoţională – cu scopul de a-şi atrage noi clienţi şi de a-şi mări vânzările Fibrex SA apelează la diverse forme de promovare: .C.prin participări la târguri şi expoziţii. la locul vânzării. distribuţie şi promovare. numai prin creşterea calităţii produselor pe care le fabrica. De aceea. . obiectiv realizabil având în vedere preţurile reduse pe care le practică. punând la dispoziţia consumatorilor bunurile şi serviciile de care au nevoie. stil şi marcă (produse cu etichete proprii). Distribuţia joacă şi rolul de regulator al producţiei.publicitate – la posturile locale de radio şi televiziune.are sarcina de dirijare a fluxurilor financiare ce permit funcţionarea firmei în mod eficient. Preţul este singura componentă a mixului de marketing care generează venituri. clienţii săi le vor cumpăra.Politica de produs – Fibrex SA ştie că. . indiferent de distanţă. Toate încasările peste costurile totale reprezintă profitul firmei.

cumpărărilor, precum şi facilităţi cum ar fi: transport gratuit pentru cantităţi foarte mari şi cadouri promoţionale. Structura marketingului mix este reprezentată în figura următoare: Obiectivele firmei

Profitul

Cota de piaţă

Volumul vânzărilor

Strategii de marketing pentru cucerirea pieţelor ţintă

Instrumentele marketingului

Mixul produsului şi serviciilor
Planificarea şi dezvoltarea produselor Marca, Calitate,stil,culoare Varietatea şi gama produsului, Eliminarea produselor învechite, Ambalajul, Garanţie,servicii

Mixul comunicaţiilor cu piaţa
Publicitate Promovarea vânzărilor Cataloage Expoziţii Participare la târguri Relaţii cu publicul

Mixul distribuţiei
Canale de marketing Aria teritorială a canalelor Transportul Depozitarea Stocurile

Mixul preţului
Preţul de bază Reduceri şi avantaje Forme de plată Suportarea riscului,etc

Marketingul - mix Figura 4 Structura marketingului mix

2.7. Piaţa internă Clienţi interni importanţi: - Mondex SA Sibiu; - Apollo SA Bucureşti; 22

- Cochet S.A. Bucureşti. Furnizori interni importanţi: - Carom SA Oneşti; - Sidex SA Galaţi; - Azochim SA Piatra Neamţ; - Star Met SA Piatra Neamţ; - Rulexim SA Suceava; - Sorceti SA Suceava; - At.Pompete SRL Săvineşti; - Tranzicom Ind. SRL Piatra Neamţ; - Energoterm SA Săvineşti; Volumul vânzărilor înregistrate pe piaţa internă în anul 2005 a fost de 102.778.116 mii lei; Achiziţiile de la furnizori interni de bunuri şi servicii au fost în valoare de 110.887.649 mii lei. 2.8. Piaţa Externă Volumul vânzărilor înregistrate la export în anul 2005 a fost de 124.989.951 mii lei; Achiziţiile de la furnizorii externi de bunuri şi servicii au fost de 173.366.928 mii lei; Achiziţiile de mijloace fixe de la furnizori externi în valoare de 51.238.792 mii lei. Clienţi externi importanţi: - Radicifil SpA; - Gorispac SpA; - Cremonese Sicrem; - Noyvallesina Engineering; - Copechim; - Poliseda.. 2.9. Concurenţa Concurenţi interni: - S.C. Mixta Româno-Italiană – RIFIL S.A.Săvineşti; - SindFibre SA Săvineşti;

23

Concurenţi externi: - Plesas Textiles; - Legs SP. Z.O.O;. - Silvermax Corporetion Limited; - Finalta SPA. 2.10. Împărţirea cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi Exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2005 (mii lei) este următorul: Tabelul 4 Exerciţiul financiar la S.C. Fibrex S.A. ( 31.12.2005) Activitatea Fire textile Fire tehnice Reţele cord Granule Caprolactamă Acid adipic Altele Total Valoarea (mii lei) 138.085.488 66.607.215 13.155.665 941.439 182.472 3.750.000 5.045.788 227.768.067

S.C. Fibrex S.A. îşi propune concentrarea activităţii asupra tuturor produselor, in special asupra firelor şi fibrelor sintetice, deoarece acestea sunt cerute pe piaţă. De aceea, planul său de dezvoltare se concentrează doar asupra secţiilor rentabile care produc aceste fire - din fabrica Relon şi a utilităţilor acestora care au fost modernizate.

24

11.1.11. structura financiară şi gestiunea stocurilor. 2. . Analiza financiară prin indicatori presupune un studiu comparativ – cu rezultatele obţinute anterior.reglarea debitului fluxurilor. faţă de clienţi şi furnizori.stocaj intermediar. mai este cunoscută ca o metodă externă care oferă o imagine clară a poziţiei firmei pe piaţă. Principalii indicatori economico-financiari calculaţi pe baza bilanţului Fibrex SA Analiza indicatorilor stabiliţi pe baza bilanţului contabil are drept obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaţiei financiare şi a rezultatelor firmei. Fluxuri ieşiri Produse finite Informaţii Figura 5 Traiectoria fluxurilor dintr-o firmă. Tehnica indicatorilor constituie un instrument de decizie financiară în condiţia în care se dispune de mai multe bilanţuri şi conturi de rezultate pentru a studia evoluţia indicatorilor. Asimilând aceste idei la funcţionarea globală a firmei obţinem schema: 25 .2. rentabilitatea. cu cele ale unei firme de referinţă sau cu media sectorului economic. În analiza rezultatelor financiare pe baza indicatorilor trebuie ţinut seama de un factor care o poate afecta: inflaţia. Analiza fluxurilor financiar-monetare pe baza bilanţului Schematic traiectoria fluxurilor dintr-o firmă este reprezentată în următoarea figură: Fluxuri intrări Materii prime Produse Echipamente Informaţii Procese Transformare: . Analiza pe bază de indicatori presupune folosirea unor raporturi (raţii) privind profitabilitatea. faţă de creditori şi acţionari.

Bilanţul constituie împreună cu contul de rezultate (contul de profit şi pierdere) şi cu anexele.zis. Bilanţul contabil .  Pentru a răspunde acestor cerinţe privind imaginea fidela trebuie respectate următoarele principii contabile: 26 . clara si completa a patrimoniului. 1784/2002.2.  Este un document oficial de gestiune al întreprinderii.  Este definit ca un tablou al situaţiei patrimoniale care prezintă în unităţi monetare mărimea valorica a bunurilor economice în corelaţie cu sursele lor de finanţare.Mediu amonte Procese Mediul aval Achiziţi i Piaţa furnizorilor Stocuri materii Producţ Subsistemul din firmăVânzări ie Stocuri în Piaţa clienţilor prime consum m Stocuri produse finite Figura 6 Schema de funcţionare generală a firmei 2.conţinut şi structură Situaţiile financiare anuale se întocmesc pe baza balanţei de verificare. Legea Contabilităţii 82/1991 (republicată.11. conturile anuale pe care orice întreprindere trebuie să le stabilească la sfârşitul unui exerciţiu financiar – conform prevederilor “Legii Contabilităţii “ trebuie să cuprindă următoarele: • • • • Bilanţul propriu. precum si cu rezultatul obţinut. Anexa la bilanţ. în conformitate cu: Reglementările Contabile Româneşti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu IAS aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice al României 94/2001. situaţiilor financiare si a rezultatelor obţinute. care trebuie sa dea o imagine fidela. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului 61/2002) şi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. Contul de profit şi pierderi. Raportul de gestiune.

alte creanţe Conturi de regularizare PASIV Capital permanent .Principiul continuităţii activităţii: unităţile patrimoniale îşi continuă în mod normal funcţionarea intr-un viitor previzibil. asigurându-se comparabilitatea in timp a informaţiei contabile.Principiul necompensării: elementele de activ şi pasiv se evaluează si se înregistrează în contabilitate.Principiul intangibilităţii bilanţului: bilanţul de deschidere trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent. înregistrările în contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si rezultatelor.Principiul prudenţei: inadmisibilitatea supraevaluării elementelor de activ şi a veniturilor.rezerve . ..fonduri .rezultatul exerciţiului . fără a intra în stare de lichidare sau de reducere a activităţii.stocuri .Principiul independenţei exerciţiului: delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor pe măsura angajării acestora si trecerea lor la rezultatul exerciţiului la care se refera. tehnic şi tehnologic între consumurile de resurse materiale şi energetice (inputuri reale) şi producţia de bunuri şi servicii utile (outputuri reale). . imobilizări şi capital permanent. lichidităţi şi datorii pe termen scurt.subvenţii pentru investiţii .financiare Active circulante . nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi pasiv ale bilanţului. separat. . Mişcările valorilor în bilanţ sintetizează relaţia de echilibru material. capitaluri proprii şi capitalul atras.provizioane reglementate Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt Pasive de regularizare 27 .Principiul permanenţei metodei: continuitatea aplicării regulilor si normelor privind evaluarea.creanţe . precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.necorporale . .corporale . precum şi a subevaluării elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.producţia . pe care le reflectă în relaţii de echilibru valoric între încasări şi plăţi curente. Tipologia bilanţului ACTIV Active imobilizate .disponibilităţi . . creanţe şi datorii.capital social .

programe informatice). clădiri. prin creşterea disponibilităţilor şi a creanţelor de încasat.091 109.247.69 % 14.247. Un indicator cantitativ al evoluţiei activelor este reprezentat de diferenţa dintre activele totale de la sfârşitul anului şi cele de la începutul anului.2. În cazul SC Fibrex SA evoluţia indicatorului este reprezentata în tabelul următor: Tabelul 6 Evoluţia activelor totale într-un an.123 28 2005 927.586. titluri de participare). în curs /activ*100 I(3)=creanţe şi disponibilităţi /activ*100 2003 435. Indicatori de structură ai bilanţului Fibrex SA Analiza structurii activului la Fibrex SA Activul întreprinderilor cuprinde bunuri reale. maşini.51% Se observă că: I(1) – înregistrează o evoluţie constantă în jurul valorii de 50 %.599. însemnând că activele imobilizate şi-au menţinut ponderea in total active.591. bunuri corporale (terenuri.123 56. I(3) – înregistrează o tendinţă de creştere în total activ. Indicatorii de structură ai activităţii cei mai importanţi sunt: Tabelul 5 Indicatori de structură ai bilanţului (activ) Indicatori Active imobilizate Stocuri şi producţie în curs Creanţe şi disponibilităţi Activ I(1)= activ imobilizat /activ*100 I(2)=stocuri şi prod.30 % 2004 459.87% 36.3. Indicatori Valoarea nominală 2004 767.11. licenţe. utilaje).697.533.25 % 21. şi necorporale (brevete.193 163. financiare şi monetare (creanţe.174.023 128.113 49.443.524 927. I(2) – înregistrează o tendinţă de menţinere constantă a nivelului stocurilor.56% 13.113 .448 338.644 767.591.

226 13. Principalele posturi de pasiv: capitalurile proprii.051. Indicatorii de structură ai pasivului sunt: Tabelul 7 Indicatori de structură ai bilanţului (pasiv) 29 .498. atât în valoare nominală.Valoarea actualizată Rata inflaţiei 895. datoriile. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. conturi de regularizări şi asimilate.249 16.011. cât şi actualizată. 1200000000 1000000000 Valoare 800000000 600000000 400000000 200000000 0 2004 Anul 2005 Valoarea nominală Valoarea actualizată Figura 7 Evoluţia activelor totale într-un an Analiza structurii pasivului la Fibrex SA Pasivul bilanţului grupează resursele de care dispune întreprinderea pentru a finanţa utilizările sale.60% 1.40% Se observă că activele totale au crescut intr-un an.

Fibrex S.Indicatori Capital propriu Datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Pasiv I1=capital propriu/ pasiv*100 I2=datorii pe termen scurt /pasiv*100 I3=datorii pe termen lung /pasiv*100 2004 237.258.337.117 664.006 2004 569. Indicatorii fondului de rulment la Fibrex SA 30 .35 % 3.A.91 % 22.244 13. Sub această limită întreprinderea nu mai prezintă interes pentru instituţiile de credit.4.155 26.362 374. Dacă mărimea capitalurilor proprii este cuprinsă între 30-50 % firma încă mai poate recurge la împrumuturi şi prezintă oarecare garanţii.845.591.271. prezentând o mare garanţie în ceea ce priveşte acordarea de credite. din cauza creşterii substanţiale a datoriilor societăţii.591.299.695. întreprinderea se caracterizează printr-o situaţie şi o stare financiară bună.43 % 29. capitalul propriu reprezintă 1/3 din pasivul total.086 171.563. 2. în ultimii 2 ani este prezentată în tabelul următor: Tabelul 8 Evoluţia situaţiei nete (mii lei) Indicatori Activ total Datorii Situaţia netă Valoarea nominală Valoarea actualizată Rata inflaţiei 2004 767.901.113 35.123 197. înseamnă ca societatea poate apela la credite doar prezentând garanţii materiale.776 927.40% Se remarcă o tendinţă descrescătoare a situaţiei nete în valoare nominală.113 596.676 16.C.60% 2005 927.91% Atunci când capitalurile proprii depăşesc 2/3 din pasivul total.395. datoriile totale depăşesc 2/3 din pasiv.247.930.43 % 2005 329. respectiv averea netă a acţionarilor (activul neangajat în datorii): Situaţia netă = Activ – Datorii Evoluţia situaţiei nete a S.751 2005 330.123 30. Prin ecuaţia fundamentală a bilanţului se poate calcula situaţia netă a întreprinderii.690.58 % 34. În cazul Fibrex SA.551.975 277.247.851 767.11.457 319.

Cei trei indicatori pentru aprecierea echilibrului financiar al întreprinderii sunt: .531 16.020 31 2005 202.335. FR – este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului finanţării pe termen scurt.169 - Stocuri Creanţe Necesarul de fond de rulment Valori nominale Valori actualizate .883.597 262.505 459.091 23.518 563.174.414 27. valoarea sa este negativă.921.532 435.874.505 435.282.Fondul de rulment (FR) – se obţine prin comparaţia capitalului permanent (CPM) cu activele imobilizate (AI): FR = CPM – AI care arată suma resurselor stabile ce poate fi afectată pentru finanţarea activelor curente.859.599. relaţia se poate scrie: NFR = AEX .102.633 305. Ciclul de exploatare determină o imobilizare de capital pentru finanţarea stocurilor necesare desfăşurării activităţii şi acoperirii financiare a datoriilor până la plata lor.023 496. (NFR) – se calculează cu relaţia: NFR = Stocuri + Creanţe asupra clienţilor – Datorii faţă de furnizori unde – stocurile şi creanţele asupra clienţilor reprezintă activul din exploatare (AEX).928.6% 2005 459.402 267.327. iar – datoriile faţă de furnizori reprezintă datoriile de exploatare (DEX).102.4% Evoluţia fondului de rulment la Fibrex SA în valori nominale este în scădere. Evoluţia fondului de rulment (FR) la SC Fibrex SA: Tabelul 9 Evoluţia fondului de rulment Capitaluri permanente Imobilizări Fond de Rulment Valori nominale Valori actualizate Rata inflaţiei 2004 459.666 494.388 110.900. capitalurile permanente nu au acoperit nevoile întreprinderii.DEX Tabelul 10 Evoluţia necesarului fondului de rulment 2004 168.938.051 13.

în caz contrar calitatea necorespunzătoare a activităţii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care poate afecta exerciţiile financiare viitoare sau care poate pune în pericol integritatea capitalurilor proprii. 32 . O trezorerie negativă implică recurgerea la credite bancare pe termen scurt. există un dezechilibru între durata încasărilor şi cea a plăţilor. Nevoia de fond de rulment reprezintă nevoile temporale dar reînnoibile permanent în cadrul ciclului de exploatare. Şi în mărimi actualizate NFR a scăzut în ultimul an. .4% Se observă că. trebuie să aibă o valoare pozitivă.Trezoreria – este ceea ce rămâne din resursele stabile. după ce au fost finanţate imobilizările şi NFR. aceste aspecte se pot urmări în figura următoare: 500000000 450000000 400000000 350000000 300000000 250000000 200000000 150000000 100000000 50000000 0 Valoare 2004 Anul 2005 Valori nominale Valori actualizate Figura 8 Evoluţia necesarului fondului de rulment Mărimea sa trebuie să fie egală sau inferioară fondului de rulment. NFR a înregistrat valori pozitive şi crescătoare ceea ce indică o evoluţie nefavorabilă societăţii. Poate fi măsurată: T = FR – NFR Trezoreria exprimă aptitudinea întreprinderii de a se finanţa. În mod grafic.6% 13.Rata inflaţiei 16. în valori nominale.

4% Se observă că trezoreria la SC Fibrex SA are valori negative ceea ce implică recurgerea societăţii la credite bancare pe termen scurt.O trezorerie pozitivă în cadrul mai multor exerciţii succesive demonstrează succesul întreprinderii în viaţa economică şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei pe piaţă. Se calculează: .148 -493.633 .118 13.11.238.666 -435.518 435. producţia imobilizată.067  Rezultatul exploatării (profitul din exploatare) – prezintă rezultatul obţinut din activitatea de Venituri din exploatare .  Producţia exerciţiului – caracterizează activitatea totală a întreprinderii şi însumează: producţia vândută.414 262. exploatare curentă a întreprinderii.772. etc. producţia stocată. Solduri intermediare de gestiune la Fibrex SA Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare.5.707 33 2004 227.ca diferenţă dintre totalurile veniturilor din exploatare şi totalul cheltuielilor din exploatare: Pe = Ve + Che Tabelul 12 Evoluţia profitului din exploatare 2003 644.928.399. Tabelul 11 Evoluţia trezoreriei Fond de rulment Necesar de fond de rulment Trezorerie Valori nominale Valori actualizate Rata inflaţiei 2004 23.219 -277.399.768.6% 2005 496.  Cifra de afaceri – măsoară activitatea întreprinderii-totalitatea vânzărilor. cheltuielile cu taxele vamale. Relaţiile de calcul a acestora sunt următoarele:  Marja comercială – este specifică unităţilor cu profil comercial şi se calculează ca diferenţă dintre vânzările de mărfuri şi costul mărfurilor vândute: Marja comercială = Vânzările de mărfuri – Costul mărfurilor vândute În costul mărfurilor vândute se include preţul de cumpărare al mărfurilor şi cheltuielile accesorii-cheltuielile de transport. 2.327.425.973.489 16.921.

281 13.6% 124. din cauza reducerii substanţiale a veniturilor din exploatare.Chf ) Tabelul 13 Evoluţia profitului curent Cheltuieli financiare Profit curent Valori nominale Valori actualizate Rata inflaţiei 2004 222.734 56. acestea reprezentând în anul 2005 aproximativ 1/3 din cele realizate în anul 2004.541 314.006 103.166 270.039.578.633.6% 2005 67.218.387 63.4% 350000000 300000000 250000000 Valoare 200000000 150000000 100000000 50000000 0 2004 Anul 2005 Valori nominale Valori actualizate Figura 9 Evoluţia profitului din exploatare Profitul din exploatare a scăzut în valori nominale şi în termeni reali la Fibrex SA.330 16.499 13. Rezultatul curent (profitul curent) – este rezultatul activităţii de exploatare şi al activităţii financiare: Pcr = Pe + (Vf .033.090.606.049.450 238.061 117.917.550.4% 34 .Cheltuieli din exploatare Profit din exploatare Valori nominale Valori actualizate Rata inflaţiei 374.859.366.108 16.950 278.

financiare) şi este generat de existenţa operaţiunilor cu caracter excepţional (vânzări de active. . Indicatori de utilizare a activului la Fibrex SA Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) . pierderi din calamităţi etc): Rex = Vex .300000000 250000000 Valoare 200000000 150000000 100000000 50000000 0 2004 Anul 2005 Valori nominale Valori actualizate Figura 10 Evoluţia profitului curent Se observă ca SC Fibrex SA nu are o evoluţie bună.  Rezultatul excepţional–este independent de mărimea celorlalte rezultate (din exploatare.Chex  Rezultatul net contabil (profitul net).furnizează informaţii cu privire la: • viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii.11.se obţine prin însumarea profitului curent cu rezultatul excepţional şi diminuarea acestei sume cu impozitul pe profit (Ip): Pn = Pcr + Pex – Ip 2. • capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale întreprinderii.6.Viteza de rotaţie a activelor imobilizate-evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate: Cifra de afaceri Vrai = ---------------------Active imobilizate 35 . înregistrând o scădere importantă a profitului curent.

Fibrex S.023 0.83 2005 227.247.Tabelul 14 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 2004 Cifra de afaceri Active imobilizate Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 644.49 În cazul SC Fibrex SA.123 0.707 435. acest raport s-a diminuat cu 1/3 din cauza scăderii la 1/3 a cifrei de afaceri în anul 2005 şi a creşterii valorilor activelor imobilizate. a fost în scădere in aceasta perioadă.Viteza de rotaţie a activelor circulante se calculează cu formula: Producţia vândută Viteza de rotaţie (nr.707 767.091 1.C.A.C.Viteza de rotaţie a activelor totale: Cifra de afaceri Vrat = ------------------Total active Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor totale ale S.768.174. înregistrând valori reprezentând 1/3 in anul 2005 faţă de 2004.768.113 0. demonstrând reducerea activităţii comerciale a societăţii: Tabelul 15 Viteza de rotaţie a activelor totale 2004 Cifra de afaceri Active totale Viteza de rotaţie a activelor 644.067 459. .rotaţii) = Active circulante Numărul de rotaţii a activelor circulante la S.399.A.067 927.48 2005 227.591.399.24 . au fost calculate în tabelul de mai jos: 36 .599. Fibrex S.

032 1. Un indicator complementar vitezei de rotaţie (nr.648.97 Durata rotaţiei activelor circulante a înregistrat o creştere de la aproximativ 202 la 775 de zile.090 0. Această evoluţie reflectă scăderea producţiei vândute de Fibrex SA. de reducere a cheltuielilor şi a capitalurilor imobilizate în stocuri.465.623 332.292 467. 37 . continuând cu trecerea lor în materii prime.969. din nou capital lichid.Tabelul 16. se impune un efort de creştere a eficienţei activităţii. Numărul de rotaţii a activelor circulante 2004 Producţia vândută Active circulante Numărul de rotaţii 600.47 Se observă o scădere a vitezei de rotaţie a activelor circulante în anul 2004. ceea ce arată ca întreprinderea nu îşi coordonează bine strategia de vânzare a produselor finite.06 2005 775. ceea ce înseamnă că SC Fibrex SA nu-şi coordonează bine strategia de aprovizionare si de producţie cu strategia de vânzare a produselor finite.rotaţii) este reprezentat de durata (în zile) a unei rotaţii a activelor circulante.417. Activele circulante îşi încep circuitul din forma iniţială de capital lichid. în timp ce activele circulante au crescut. se transformă în materii prime şi diferite materiale care trec apoi în procesul de producţie se transformă succesiv în stocuri de producţie neterminată şi produse finite care prin vânzare devin.80 2005 219. calculată după formula (active circulante/ producţia vândută): Activele circulante Durata = Producţia vândută Tabelul 17 Durata în zile a unei rotaţii a activelor circulante x 365 2004 Durata unei rotaţii 202. Viteza de rotaţie a produselor finite este în scădere.

112.Indicatorul lichidităţii curente = -----------------Datorii curente (Indicatorul capitalului circulant) .034.399. SC Fibrex SA oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente prin încadrarea in jurul valorilor acceptabile. Active curente (mai puţin stocuri) .768. Evoluţia vitezei de rotaţie a produselor finite 2004 Cifra de afaceri Stoc mediu prod.fin.Indicatorul lichidităţii imediate = ------------------------------------Datorii curente (Indicatorul test acid) arată modul în care firma va fi capabilă să-şi continue activitatea.067 67.144 3. fără să beneficieze de fluxuri monetare în viitor-interval denumit „interval fără credit” Tabelul 19 Evoluţia lichidităţii curente 38 .39 2. Indicatori de reflectare a lichidităţii şi solvabilităţii la Fibrex SA Indicatori de lichiditate: examinează abilitatea firmei de a-şi onora obligaţiile de plată pe termen scurt: Active curente .valoarea recomandată acceptabilă .509 12.11.Tabelul 18.în jurul valorii de 2.7. Viteza de rotaţie 644.707 53.13 2005 227.

337. Când această rată este sub 0. Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit 39 .155 3. Indicatori de reflectare a gradului de îndatorare la Fibrex SA Indicatori de risc: .086 0.5 – îndatorarea pe termen mediu şi lung este excedentară faţă de capitalurile proprii .273.48 2005 724.11.975 2.27 2.711 319.563.8.395.grad îndatorare 2004 26.707.776 329.11 2005 277.735 171.84 Gradul de îndatorare la SC Fibrex SA este în creştere şi exprimă creşterea capitalurilor împrumutate într-un ritm mai mare decât creşterea capitalurilor proprii.2004 Active curente Datorii curente Indicatorul lichidităţii curente 598.851 237. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică. . fapt care este explicat prin creşterea datoriilor pe termen lung şi mediu ale societăţii.457 0.930.299. cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscantă.determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânda.Indicatorul privind acoperirea dobânzilor .Indicatorul gradului de îndatorare Capital împrumutat I gri = unde: capital împrumutat = credite peste un an. Tabelul 20 Evoluţia gradului de îndatorare ----------------------Capital propriu x 100 Indicator Capital împrumutat Capital propriu Ind.964.se consideră că avem capacitate de împrumut a întreprinderii saturate.

032.capitalul angajat se referă la banii investiţi în întreprindere atât de către acţionari.033.086 26.009.450 1.87 Se observă că SC Fibrex SA poate suporta cheltuielile cu dobândă din profit.457 277.851 2005 329.= Număr de ori Cheltuieli cu dobânda Determinarea acestui indicator s-a realizat în tabelul următor: Tabelul 21 Evoluţia indicatorului privind acoperirea dobânzii Indicator Profit înaintea plătii dobânzii si a impozitului pe profit Dobânda Indicatorul privind acoperirea dobânzilor 2004 270.50 2005 103.9.11.273.061 55. Tabelul 22 Evoluţia rentabilităţii capitalului angajat 2004 Capital propriu Datorii termen lung 237.541 180. include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung.reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiţi în afacere: Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit R ca = -------------------------------------------------------------------Capitalul angajat unde: .Rentabilitatea capitalului angajat .730 1.776 40 . 2. cât şi de creditorii pe termen lung.395.exprimă eficienţa întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile: .218.----------------------------------------------------------------.930. Indicatorii gradului de rentabilitate la Fibrex SA Indicatori de profitabilitate .337.

707 13.331 227.Marja brută din vânzări: M bv = Profitul brut din vânzări ------------------------------Cifra de afaceri Tabelul 23 Evoluţia marjei brute din vânzări Indicator Profit brut Cifra de afaceri Marja bruta din vânzări 2004 90.091 644.Capital angajat Rentabilitatea capitalului angajat 263.326.185.17 Se observă că acest indicator a suferit o scădere importanta atât din cauza scăderii profitului din exploatare.610.02 607. .233 0.024. 41 .768.15 x 100 21. dar creşterea procentului (marja bruta din vânzări) poate scoate în evidenţă faptul că Fibrex SA este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.15 25 20 15 10 5 0 2004 Anul 2005 13. cât şi a creşterii datoriilor pe termen lung.067 21.97 Figura 11 Marja brută din vânzări Se observă o scădere în sumă absolută a profitului brut şi a cifrei de afaceri.399.97 2005 48.937 1.

430 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 526470 219430 2004 Anul 2005 Figura 12 Productivitatea muncii Se observă că productivitatea muncii pe salariat a scăzut în această perioadă din cauza că cifra de afaceri a scăzut într-un ritm mult mai mare decât numărul de personal. este productivitatea muncii. de dezvoltarea de activităţi care să asigure resursele umane necesare firmei.470 2005 227.Un alt indicator al eficienţei activităţii desfăşurate la Fibrex S. Tabelul 24 Productivitatea muncii Indicator Cifra de afaceri Nr. Scăderea se poate stopa daca societatea ar duce o politică de restructurare a personalului. sociale şi de reorganizare a societăţii.768.A.707 1224 526. 42 .067 1038 219. stimularea şi folosirea raţională a acestora în vederea realizării obiectivelor economice. total de personal Productivitatea muncii 2004 644. în special a producţiei şi a vânzărilor.399.

De asemenea. în funcţie de: natura şi destinaţia produselor. Organizarea depozitelor la SC Fibrex SA Activităţile logistice de distribuţie diferă de la o firmă la alta. care sunt: . ci şi de celelalte societăţi de pe platforma chimică de la Săvineşti. oxigen pentru vânzare dar se utilizează şi în celelalte secţii. până la obţinerea produselor finite. apă potabilă. Procesul de aprovizionarea şi desfacere la SC Fibrex SA 3. Secţia IR-MEA – secţie de reparaţii şi întreţinere. cât şi pentru secţiile care solicită aceste servicii.Capitolul 3. SC Fibrex SA şi-a proiectat şi organizat activitatea depozitelor ţinând seama de procesul tehnologic al producţiei. Secţia Fire Textile. Aceste utilităţi sunt: energie electrică. de consum şi de vânzare se desfăşoară în ritm diferit. prestează servicii de telefonie. metrologie.Fabrica Lactama – având secţii producătoare de caprolactamă. .Uzina MEA (Utilităţi) – furnizează utilităţile folosite nu numai de Fibrex SA. apă demineralizată. Fiind o firmă cu activitate preponderent de producţie. reparaţii electrice şi metrologice atât pentru vânzare. în toate cele trei secţii: Secţia Fire Tehnice. dimensiunea producătorului. apă industrială.1. care constituie materia primă pentru fire textile şi granule. Societatea dispune de depozite centrale şi magazii la nivelul fiecărei secţii productive din cadrul celor patru fabrici. depozitare şi livrare (vânzare). 43 . Funcţia de depozitare este foarte importantă datorită faptului că ciclurile de producţie.furnizează acid adipic. . dar şi utilităţi din producţia internă. gaze tehnice. dotarea tehnică a componentelor canalelor de distribuţie. derularea activităţii comerciale axându-se pe: intrare (recepţie). .Fabrica Relon – este principala fabrică productivă din cadrul societăţii care utilizează caprolactama. fluxul materiilor prime şi al semifabricatelor de la o secţie la alta.Fabrica Monomer . abur. azot.

pungi etc).depozitul nr. azot. industriale şi a produselor reziduale pentru toate fabricile.SC Fibrex SA dispune de o staţie de tratare a apei potabile. coloranţi. .depozitul nr. detergenţi) . suprafaţă şi înălţimea suficient de mari pentru a permite mecanizarea.fibră relon. ciclohexanonă.4 . .31 .45 .fire textile din Secţia Relon IV.1. sodă caustică. hârtie de ambalat. sârmă. iar depozitele de produse finite în apropierea secţiilor producătoare. saci.ambalaje şi materiale de ambalat (paleţi. b). 8 . depozitarea bunurilor cu ajutorul mijloacelor de ridicat si stivuit (motostivuitoare şi electrocare).depozitul nr.fire textile din secţia Relon V.piese de schimb pentru secţia IRMEA.depozitul nr. . sulf.fire covor.deşeuri metalice şi nemetalice.37 .produse finite din secţia Relon I-III: granule poliamidice. păcură.produse chimice organice şi anorganice: lactama. acid adipic.materii prime (fenol.depozitul nr.7 .depozitul nr. Modalităţile de depozitare la SC Fibrex SA Săvineşti sunt multiple. dintre acestea: 44 . . .depozitul nr. substanţe auxiliare pentru analize de laborator). piese PU. SDV-uri. robineţi. .depozitul nr.depozitul nr.depozitul nr. amoniac. . cu particularităţi de la un produs la altul.30 . leşie etc). hidrogen şi CO2. vane. uleiuri. Toate depozitele au fost construite din ziduri de beton.34 . petrol.29 .depozitul nr. . ciclohexanol. obiecte de inventar. lubrifianţi.depozitul nr. depozite de aprovizionare: .metalurgice (ţevi.9 . vopsele.fire tehnice aparţinând secţiei Relon IV.depozitul nr. oxigen etc.). acetone. grunduri.depozitul nr. corzi perii. fitinguri.echipamente de protecţie. foarte important este faptul că depozitele de materii prime şi materiale au fost amplasate în apropierea secţiilor consumatoare. .fire textile din Secţia Relon I-III. accesul periodic pentru întreţinerea produselor şi pentru controlul periodic al acestora.materiale electrice.6 . dotarea cu rampe de încărcare-descărcare.36 . SC Fibrex SA Săvineşti are un număr de 17 depozite: a). acid sulfuric.materiale auxiliare chimice (fosfat.38 . fir pescar.combustibili.2 . .depozitul nr. sulfat de amoniu.5 .depozitul nr. . tabla. . copsuri.3 . dar şi pentru celelalte societăţi de pe platformă.depozitul nr. bioxid de titan. depozite ale desfacerii: . . organe de asamblat. . armături). automatizarea unor operaţii.

anol) şi în instalaţii (fenol. aceasta este semnata de către Coordonator secţie şi aprobate de către Directorul de divizie. catalizatorii de platină şi vanadiu).se aplică în cadrul tuturor sectoarelor de activitate ale firmei SC Fibrex SA Săvineşti. iar pentru piesele neastandardizate un proiect de execuţie sau o schiţă a acestora. Notă: În cazul cererilor de aprovizionare emise pe baza programului de fabricaţie. urgente şi pe baza de buget de investiţii. 4. 3. . secţia care are nevoie de produsele. . Cererea de aprovizionare se emite în 2 exemplare. păcură. cuie) . Notă: Cererile de aprovizionare pentru investiţii se emit numai de către serviciul Investiţii şi trebuie sa conţină codul de buget alocat proiectului de investiţii. 3.1. Cererea de aprovizionare se semnează de cel care solicită şi se aproba de către Directorul de Divizie/Departament.depozitarea în cisterne (uleiuri.depozitarea în rastele metalice: produse metalurgice.depozitarea pe paleţi simpli (fibre) sau pe paleţi-ladă (copsuri cu fire textile). lactama lichidă.2.Reglementări privind procesul de aprovizionare în cadrul SC Fibrex SA Denumire: instrucţiuni specifice Compartiment emitent: serviciul AQ Scopul acestor instrucţiuni: . armături fitinguri. Cererea de aprovizionare se emite divizia.2. Cererile de aprovizionare pot fi: în regim normal. vopsele. materialele. tablă. solicitantul urmând sa primească o copie a acesteia. ţevi etc). departamentul. materiile prime ce se doresc a fi aprovizionate.depozitarea pe rafturi (materiale diverse. 45 . motorină. 2.. Aprovizionarea cu bunuri necesare desfăşurării activităţii în cadrul firmei se efectuează în baza unei cereri de aprovizionare. Cererea de aprovizionare trebuie să cuprindă toate detaliile produsului solicitat.stabileşte şi descrie modul de derulare a procesului de aprovizionare în cadrul SC Fibrex SA Săvineşti. acetone. fenol. robineţi. . Descrierea instrucţiunii: 1. Procedura de aprovizionare şi circuitul documentelor la Fibrex SA 3.depozitarea în saci (granule poliamidice). Domeniul instrucţiunii: .

emite cerere de ofertă la furnizori. 8. Notă: Coordonatorul Serviciului Aprovizionare restituie un exemplar solicitantului (cu data primirii la Serviciul Aprovizionare) şi desemnează cumpărătorul de produse (responsabilul cu aprovizionarea) din cadrul serviciului Aprovizionare. emite cererea de transport.Legalitatea semnăturilor.analizează ofertele primite şi întocmeşte – analiza de oferte.înaintează analiza de oferte spre aprobare solicitantului şi Directorului Diviziei beneficiare atunci când este cazul (în cazul unor produse noi sau când este necesară aprobarea tehnică din partea beneficiarului). iar în cazul în care acestea nu sunt în stoc sau stocul este limitat şi este necesara cumpărarea produselor. Aprovizionarea cu diverse materiale. Aprovizionarea cu produse.emite comanda de aprovizionare în 2 exemplare cu următorul circuit: originalul – la serviciul Aprovizionare. . . . Coordonatorul Serviciului Aprovizionare primeşte cererile de aprovizionare şi verifică următoarele: . copie la furnizor şi copie către toate departamentele implicate (serviciul Contabilitate. . în vederea achiziţionării bunurilor solicitate. există un buget). Responsabilul cu aprovizionarea din cadrul serviciului Aprovizionare efectuează următoarele: . a). serviciul Investiţii). Notă: Pentru lucrările sau materialele care necesită o evaluare internă. 46 . produse şi prestării servicii Comanda de aprovizionare se întocmeşte doar pe baza unei cereri de aprovizionare şi a proiectului de buget aprobat (în cazul investiţiilor sau. . . Control Costuri.trimite o copie a comenzii la furnizor. Responsabilul cu aprovizionarea din cadrul serviciului Aprovizionare verifică dacă există în stoc în depozite produsele solicitate. Notă: comanda de aprovizionare se întocmeşte conform modelului. după caz.5.negociază cu furnizorul pe baza aprobării primite sau înainte. 6.trimite o copie a comenzii de aprovizionare la depozit pentru recepţie (cu cel puţin o zi înainte de sosirea materialelor în depozit).Completarea tuturor cerinţelor formularului. 7. materiale sau serviciile solicitate se efectuează în baza unei comenzi de aprovizionare emise de serviciul Aprovizionare. atunci când pentru materialele cerute. conform reglementărilor în vigoare ale serviciului Transporturi. iar în cazul în care materialele nu sunt livrate de către acesta. aceasta se întocmeşte in colaborare cu departamentele implicate.

11.trimite o copie a cererii de livrare la furnizor.emite cererea de livrare pe baza comenzii deschise în cazul în care nu se emit cereri de livrare de către alte departamente sau există solicitări din partea altor divizii/departamente care nu pot fi aprovizionate de către departamentul respectiv. în cazul numirii acestuia în comisia de recepţie. precum şi toate documentele care au stat la baza întocmirii acesteia pe grupe de produse sau furnizori. comanda de aprovizionare se emite după primirea devizului de plată din partea furnizorilor. după care se trimite o copie la furnizor. Aprovizionarea pe baza comenzilor deschise (Contracte-cadru emise de serviciul Aprovizionare) 12. serviciul Aprovizionare fiind responsabil doar de încadrarea în bugetul pentru achiziţiile făcute şi de informarea serviciului Investiţii atunci când are loc o depăşire de buget. Notă: reprezentantul din cadrul serviciului Aprovizionare face parte din comisia de recepţie. 9. comanda de aprovizionare este emisă după achiziţionarea materialelor. În cazul reparaţiilor la aparate pentru care este necesară trimiterea acestora la furnizori pentru depistarea defectelor. precum şi toate documentele care au stat la baza întocmirii acestora pe grupe de produse sau furnizori. se emite o nouă comandă deschisă cu noile date. responsabilitatea încadrării în buget revine în totalitate responsabilului de proiect.trimite o copie a cererii de livrare la depozitul unde se efectuează recepţia (cu cel puţin o zi înainte de sosirea materialelor în depozit). .arhivează comanda de aprovizionare. b). Comanda deschisă este semnată conform cerinţelor formularului. Serviciul Aprovizionare efectuează următoarele: . iar persoana care l-a întocmit este responsabilă de derularea contractului. 47 . iar în cazul în care materialele nu sunt livrate de către acesta emite cererea de transport către serviciul Transporturi. Pentru fiecare contract se emite o comandă deschisă. 14. 13.arhivează cererea de livrare şi comanda deschisă. . .. iar de fiecare dată când apar modificări în cadrul ei. 10. la serviciul Contabilitate. În cazul cererilor de aprovizionare urgente. la serviciul Contabilitate şi la departamentele Investiţii şi Control Costuri pentru investiţii. la departamentul care urmează să emită cereri de livrare şi la depozit. conform reglementării de încheiere şi derulare contracte. În cazul proiectelor de investiţie. Departamentul Aprovizionare este departamentul care iniţiază contractul.

bon de cântar). 18. sau trece în proprietatea Fibrex SA. .trimite o copie a cererii de livrare la furnizor. se sistează recepţia şi se anunţă furnizorul. conform Contractului Colectiv de Muncă. . . În cazul aprovizionării cu echipament de protecţie şi materiale igienico-sanitare. Livrarea acestora din depozitele serviciului Aprovizionare se face pe baza listei furnizate de către serviciul Protecţia muncii. emite cererea de transport.dacă responsabilitatea revine furnizorului. şi să fie însoţită de toate documentele necesare în original (factură. Departamentul Planificare din cadrul diviziei şi a celorlalte departamente care derulează contracte efectuează următoarele: . fără deteriorări.arhivează cererea de livrare. în cazul numirii acestuia în comisia de recepţie. marfa deteriorată se 48 . La sosirea materialelor. materiilor prime. Notă: reprezentantul din cadrul departamentului Planificare din cadrul diviziei şi a celorlalte departamente care derulează contracte face parte din comisia de recepţie.16. după verificarea prealabilă a stocurilor aflate în depozitele firmei şi constatarea faptului că produsele solicitate nu se găsesc în stoc sau în cantitatea necesară. la depozit şi la serviciul Investiţii şi Control Costuri. 21. 19. recepţionându-se ca deşeu.emite cererea de livrare pe baza comenzii deschise emisă de serviciul Aprovizionare. cererea de aprovizionare lunară este emisă de către Coordonatorul serviciul Protecţia Muncii pentru toţi angajaţii Fibrex SA. Notă: În cazul existenţei unui contract cadru pentru aceste produse cererea de livrare este emisă de Serviciul Protecţia Muncii. comisia de recepţie materii prime stabileşte cauzele care au determinat acestea: . 17. Persoana care întocmeşte comanda sau cererea de livrare este responsabilă de derularea ei până în momentul în care acestea au fost recepţionate în depozit. certificatul de calitate sau declaraţia de conformitate. iar în cazul în care materialele nu sunt livrate de către acesta. şeful depozitului anunţă comisia de recepţie (numită prin decizie internă) pentru a proceda la recepţia cantitativă şi calitativă a materiilor prime.trimite o copie a cererii de livrare la serviciul Aprovizionare. Dacă apar neconformităţi. serviciul Contabilitate. stabilindu-se cu acesta dacă va trimite un delegat din partea sa. 20. sau returnează. Marfa trebuie să corespundă din punct de vedere al aspectului ei în mijlocul de transport. În cazul contractelor de furnizare servicii care nu necesită comandă sau cerere de livrare se emite doar comandă deschisă. specificaţiile tehnice ale producătorului.

Responsabilităţi . o copie se păstrează la depozit iar originalul se predă la laborator pentru arhivare.. iar marfa neconformă se recepţionează în custodie. Se întocmeşte o fişă de neconformitate care se anexează la documentele de recepţie (în copie). 24. dacă acesta a efectuat transportul. şeful de laborator chimic etc.2.comandă. se recepţionează in custodie într-un loc izolat în cadrul depozitului. de comisia de recepţie. 23.notă de intrare recepţie. După întocmire. Nota de Intrare recepţie se semnează de şeful de depozit. Responsabilitatea pentru clarificarea situaţiei revine responsabilului cu aprovizionarea materiei prime din Fibrex SA. 22. Investiţii. marfa se descarcă. Originalul NIR-ului şi documentele însoţitoare se predau la contabilitate. dacă este conformă cantitativ şi calitativ şi este necesară în procesul de fabricaţie.cerere de livrare. Planificare. din cadrul căreia fac parte şi responsabilul cu aprovizionarea materiei prime. . Pentru ambele cazuri marfa se descarcă.Departamentele Aprovizionare. aceasta se eliberează din depozit în baza unui referat avizat de către şeful secţiei utilizatoare. se recepţionează în custodie. precum şi toţi angajaţii implicaţi în derularea procesului de aprovizionare au responsabilitatea de a respecta întocmai prevederile prezentei instrucţiuni specifice.comandă deschisă.2. . şi la serviciul Transporturi. câte o copie la responsabilul cu aprovizionarea. Şeful de depozit întocmeşte Nota de intrare recepţie pentru marfa conformă. după efectuarea analizelor de laborator specifice.Studiu de caz privind aprovizionarea la Fibrex SA 49 . Când marfa nu este însoţită de toate documentele necesare. . La recepţia calitativă se verifică dacă marfa corespunde cu certificatul de calitate.cerere de aprovizionare. responsabilul cu transportul din Fibrex SA va stabili cu firma transportatoare o perioadă limită pentru recuperarea diferenţei valorice a mărfii deteriorate.în cazul în care marfa este deteriorată din cauza transportatorului. 3. Formulare şi piese scrise: . şefii de secţie şi ateliere de producţie. . Control Costuri. Economic. iar o copie rămâne la depozit.

Determinarea necesarului de amoniac intre doua aprovizionări succesive: se realizează pornind de la capacitatea de producţie de caprolactama de 60. amoniacul circulă prin conducte de la furnizor până în instalaţie).927. Rezultă că necesarul de aprovizionat este de 1927. Se determină: .6 t/zi (de 20.854. sulf etc.08+963.24 t. determinarea necesarului de aprovizionat între două livrări succesive.singurul producător din ţară.consumul specific de 1060 kg fenol/t de lactamă.58 t fenol (pentru materia prima din tara). . .6 t/zi x 1060 kg/t x 60 zile= 3.927.16 t -1000 t=4. care are depozitele la aproximativ 300 m de Fabrica Lactama. în funcţie de capacităţile de producţie ale instalaţiilor din dotare şi de programul de fabricaţie. .6 t/zi (de 20.854.854.08 + 3.08 t/ luna.6 t/zi x1060 kg/t x15 zile =963.stocul de siguranţă (pentru 15 zile)= 60.6t/zi x1060 kg/t x30 zile =1. un stoc de siguranţă de aproximativ 4 zile (se utilizează materia primă de la Azochim SA Savinesti.540 kg fenol =963.5 t -1000 t =1890. Se apelează la importuri (producători din Ucraina) atunci când producătorul român este în revizie generală. Principalele materii prime utilizate la fabricarea caprolactamei (materie prima pentru fabrica Relon) sunt: fenol.5 t.se realizează pornind de la capacitatea de producţie de caprolactama de 60.necesarul curent (de producţie) pentru 30 zile = 60.160 kg fenol =3. . stabilirea furnizorilor etc. Determinarea necesarului de fenol între două aprovizionări succesive: . fenol (când materia prima utilizata este din import).stoc existent în depozit: 1000 t fenol. amoniac. Rezultă că necesarul de aprovizionat pentru fenol este de 1927. Aprovizionarea cu materii prime se realizează în cantităţi industriale.000 t/an).781.080 kg fenol=1.16 t.Un rol important în activitatea de aprovizionare a SC Fibrex SA îl constituie aprovizionarea cu materii prime. 50 .se constituie un stoc de siguranţa reprezentând consumul specific pentru aproximativ 15 zile (când se utilizează materia primă din ţară) si de 60 zile (când se utilizează materia primă din import). .stocul de siguranţă (pentru 60zile)=60.000t/an). Principalul furnizor de fenol pentru SC Fibrex SA este SC Carom SA Oneşti.

amoniac.stocul existent in depozit este de 4600 t sulf.820 kg/t x 30 zile =3.16 t. stocul existent în depozit este zero (pentru că amoniacul circulă prin conducte). Rezultă că necesarul de aprovizionat pentru sulf este de 2.272.749. este responsabil de derularea contractelor.360 kg sulf =4. şi anume din Polonia). Se determină: . cererea de aprovizionare trebuie să cuprindă toate detaliile produsului solicitat.6 t/zi x1. .6 t/zi x1.308.68 t +4. Rezultă că necesarul de aprovizionat pentru amoniac este de 3. Serviciul Aprovizionare.stocul de siguranţă (pentru 60 zile)= 60.consumul specific de 1. .6t/zi x 1.16 t =3. 51 .760 kg amoniac=3.92 t amoniac. amoniac şi sulf.680 kg sulf=2. acoperite cu prelate contra umidităţii. emite câte o comandă deschisă pentru fenol. care are nevoie de materiile prime ce se doresc a fi aprovizionate.308. După aprobare.76+441. .stocul de siguranţă (pentru 4 zile)= 60.- pentru un consum specific de 1820 kg amoniac/t de lactamă.76t/ luna. încheiate până la nivel de detaliu. va proceda astfel: .se realizează pornind de la capacitatea de producţie de caprolactamă de 60.6 t/zi (de 20.581. cererile de aprovizionare se depun la compartimentul aprovizionare.290. emite o cerere de aprovizionare.necesarul curent (de producţie) pentru 30 zile= 60. pe baza contractelor cadru. Determinarea necesarului de sulf intre doua aprovizionări succesive: . .se adaugă un stoc de siguranţă de aproximativ 60 zile (se utilizează materia primă din import.290.36 t – 4600 t =2. Pentru aprovizionarea cu materiile prime de bază (fenol. valabile până când apar modificări în cadrul lor. .168 kg amoniac =441.820 kg/t x 4 zile =441. sulf) necesare la fabricarea caprolactamei (materie prima utilizata la producerea granulelor poliamidice şi firelor în Fabrica Relon).000t/an).68 t/ lună. secţia Lactamă.responsabilul cu aprovizionarea acestor materii prime din Fibrex SA.581. se depozitează in spaţii (depozite) închise.290.260 kg/t x 30 zile =2.260 kg/t x 60 zile = 4.260 kg sulf /t de lactamă.308.04 t sulf.necesarul curent (de producţie) pentru 30 zile= 60.581.6t/zi x 1. transportul sulfului se realizează cu vagoane de tip minereu. Se determină: .36 t.

totodată.. La recepţia calitativă se verifică dacă marfa corespunde cu certificatul de calitate. şi este însoţită de toate documentele necesare în original (factură. câte o copie la responsabilul cu aprovizionarea. după efectuarea analizelor de laborator specifice. şeful de laborator chimic etc.în momentul în care garnitura de tren cuprinzând 20 vagoane încărcate cu fenol a ajuns în staţia Roznov. la serviciul Contabilitate. certificatul de calitate sau declaraţia de conformitate. Comisia constată: marfa corespunde din punct de vedere al aspectului ei in mijlocul de transport. care sunt citite în prezenţa câte unui delegat al furnizorului şi al Fibrex SA. Termenul de livrare este de 10 zile de la confirmare (conform contractului-cadru). la departamentul care urmează să emită cereri de livrare şi la depozitul ce va recepţiona materiile prime. .7). .transportul amoniacului se efectuează de la Azochim SA prin conducte. câte o copie a comenzii deschise se trimite la furnizor. . . Şeful de depozit întocmeşte Nota de intrare recepţie pentru amoniac. cheltuielile cu transportul fiind incluse în preţ. responsabilul cu aprovizionarea materiilor prime contactează serviciul Desfacere al furnizorului.pentru sulf – Gorispac din Polonia (furnizor tradiţional). Nota de Intrare recepţie se semnează de şeful de depozit. pentru confirmarea livrării şi stabilirea datei exacte de livrare. întocmindu-se proces-verbal de recepţie (anexa nr. menţionându-se atât indexul contorului cât şi seria lui. şi la serviciul Transporturi (pentru transporturile efectuate). fără deteriorări. pe baza proces-verbal de recepţie. specificaţiile tehnice ale producătorului. Marfa se descarcă. .după semnare. se recepţionează în cadrul depozitului. o copie rămâne la depozit. . de responsabilul cu aprovizionarea materiei prime. După întocmire. aceste instalaţii sunt prevăzute cu mijloace de măsură şi control.pentru fenol . Originalul NIR-ului şi documentele însoţitoare se predau la contabilitate.transportul fenolului se efectuează pe calea ferată-respectiv cu vagoane cisternă proprietatea Carom SA Oneşti. bon de cântar). primind cererea de transport.Carom SA Oneşti (singurul producător din ţară). serviciul Transport-CFU al Fibrex SA este anunţat pentru preluarea convoiului cu mijloacele feroviare proprii. şi anume: .pentru amoniac –Azochim SA Săvineşti. 52 . Şeful depozitului anunţă comisia de recepţie (numită prin decizie internă) pentru a proceda la recepţia cantitativă şi calitativă a materiilor prime. de comisia de recepţie. respectiv cu locomotivele Fibrex-ului şi tractarea lui pe rampa de descărcare a depozitului de materii prime. Şeful de depozit întocmeşte Nota de intrare recepţie pentru fenol şi sulf.

Serviciul desfacere şi secţia care derulează desfacerea produselor procedează la: . semnează de încărcare împreună cu delegatul. apă demineralizată etc. La sosire.3. (cuprinde sortimentul.verifică dacă produsele solicitate sunt în stoc sau trebuie lansate în fabricaţie. 4.verificarea capacităţii de plată a clientului. mijloace de plată. 3. Transportul prin aceste mijloace speciale -conducte. preţuri. clientul trimite o comanda deschisa.stabileşte şi descrie modul de derulare a procesului de desfacere în cadrul SC Fibrex SA Săvineşti. gestionarul completează codul. . delegatul clientului se prezintă la depozitul care derulează produsul respectiv. se realizează la Fibrex SA şi pentru gaz metan. 3. la primirea unei comenzi de la client. calităţi. cantitatea exactă. PU.La stabilirea stocului de siguranţă de numai 3-4 zile la amoniac s-a avut în vedere şi faptul că Azochim SA este producător de produse chimice de pe platforma Săvineşti şi transportul se efectuează prin conducte. Persoana din secţie care derulează sortimentele respective eliberează dispoziţia de livrare. cu delegaţia de ridicare a mărfii. Pe baza contractului cadru. condiţii de livrare. Transportul sulfului se efectuează cu vagoane de tip minereu.1.se precizează data livrării. serviciul Desfacere din Fibrex SA emite o confirmare de comanda pe care o trimite la client. 5.3. Domeniul instrucţiunii: . Desfacerea produselor finite 1. apă potabilă. care răspunde de marfă pe timpul transportului. Reglementari privind procesul de desfacere în cadrul SC Fibrex SA Denumire: instrucţiuni specifice Compartiment emitent: serviciul AQ Scopul acestor instrucţiuni: . acoperite cu prelate contra umidităţii. sortimente. Procedura de desfacere şi circuitul documentelor la Fibrex SA 3. apă amoniacală. cantitatea şi lotul). 53 .se aplică în cadrul tuturor sectoarelor de activitate ale firmei SC Fibrex SA Săvineşti. la secţia producătoare şi la facturare. proprietatea CFR. 2. Desfacerea produselor finite din cadrul Fibrex SA Săvineşti începe cu perfectarea unui contract în care sunt stipulate cantităţile anuale de livrat (aproximative). Descrierea instrucţiunii: a).

apă potabilă).Factura fiscală. se trimite o copie la serviciul MECI şi la Contabilitate. arhivează originalul şi depune o copie la serviciul Contabilitate. Serviciul Mecano-energetic-Investiţii (MECI) . după ce produsele au fost fabricate. 3. secţia sau divizia care primeşte comanda sau centralizatorul comenzilor primite. facturarea energiei către clienţi are loc în două faze: anticipaţie şi regularizare. Vânzarea utilităţilor (energie electrica. Notă: preţul pentru abur. preţuri. Vânzarea utilităţilor produse în cadrul Fibrex SA Săvineşti (energie electrică. cât şi din vânzarea utilităţilor (energie electrică. procesul-verbal şi decizia de preţ. 10. La facturare. se realizează pe bază de contracte cadru. 7. abur.2. apă potabilă şi apă tratată biologic este stabilit cu acceptul Oficiului Concurenţei. achită marfa şi primeşte exemplarul albastru al facturii.Dispoziţia de livrare.consumuri energetice răspunde de încheierea acestora. delegatul semnează factura. apă potabilă. 8). se predau la depozitul de produse finite pe baza notei de predare. gaz metan) 8.6. gaz metan). lansează în fabricaţie produsele. Lunar. Formulare scrise: . abur. 11. Decizia de preţ se întocmeşte de departamentul Control-costuri în cazul modificării preţurilor. care va fi semnat atât de aceasta cât şi de client. persoana autorizată din serviciul MECI întocmeşte procesul-verbal de stabilire a consumurilor (anexa nr. care serveşte şi la “poarta”.Studiu de caz privind desfacerea produselor din Fibrex SA Fibrex SA realizează venituri atât din vânzarea produselor finite realizate în secţiile proprii.Procesul-verbal de stabilire a consumurilor. apă demineralizată. Desfacerea produselor finite 54 . 9. pe baza dispoziţiei de livrare se întocmeşte factura fiscală. pentru verificare. Dacă produsele solicitate nu sunt în stoc. apă demineralizată. certificate de şeful secţiei şi vizat cu privire la calitate de compartimentul CTC. .3. abur. apă potabilă) sau cele revândute (energie electrică. în care sunt stipulate cantităţile anuale (aproximative). agentul de paza semnând pentru conformitate pe verso-ul facturii (marfa din mijlocul de transport corespunde cu documentele însoţitoare). apă demineralizată. Serviciul Contabilitate emite şi semnează factura fiscală după ce verifică: contractul. mijloace de plată. b). . Notă: preţul energiei este stabilit de către SC Electrica SA.

contactează secţia producătoare pentru a vedea dacă produsele sunt în stoc şi eliberează dispoziţia de livrare către depozitul care gestionează firele textile. pe baza contractului cadru întocmit. care au în comun infrastructura.se precizează data livrării. fără vânzare asigurată şi imobilizarea de resurse financiare. se emite factura externă. şi pe baza formularului Aviz de însoţire a mărfii este expediat într-un depozit la Chimpex SA Constanta.la primirea dispoziţiei de livrare. prin persoana autorizată din serviciul MECI întocmeşte procesul-verbal de stabilire a consumurilor efectuate de SC ICEFS 55 . cantitatea exactă. serviciul Desfacere şi secţia care fabrică produsele verifica încadrarea în graficele de livrări. Turcia. agentul de paza semnând pentru conformitate pe verso-ul facturii (verifică dacă marfa din mijlocul de transport corespunde cu documentele însoţitoare).lunar. achită marfa si primeşte exemplarul albastru al facturii. cu TVA zero (exportul beneficiază de cota zero). în valută.pe baza dispoziţiei de livrare se întocmeşte factura fiscală.500 kg fire textile mătase pa6. abur. Vânzarea utilităţilor (energie electrică. Serviciul Mecano-energetic-Investiţii (MECI).Planificarea producţiei din cadrul Fibrex SA are la bază în primul rând asigurarea desfacerii. . necesare pentru fabricarea perdelelor. la biroul Facturare. sulfatul de amoniu se ambalează în saci de polietilena şi de polipropilena. Un exemplu specific pentru Fibrex SA este vânzarea produsului finit sulfat de amoniu (îngrăşământ chimic) la export. trimite prin serviciul sau de Aprovizionare o comandă de 5. urmăreşte încărcarea şi semnează de predare-primire împreună cu delegatul. apa demineralizată. şi factura fiscală. delegatul de la Siretul SA se prezintă la Desfacere cu delegaţia de ridicare a mărfii. prin semnare delegatul răspunde de marfă pe timpul transportului. care serveşte şi la “poartă”. . gestionarul identifica exact lotul de produse fabricat pentru Siretul SA. RIFIL SRL. ICEFS SA). Persoana din serviciul Desfacere care derulează sortimentele respective. la secţia producătoare şi la facturare. Brazilia). conducte. se încarcă în vagoane. La sosire în Fibrex SA. reţele de distribuţie şi au stabilit aceste relaţii de colaborare (Melana SA. Azochim SA. verifica specificaţia tehnică a produselor pentru lotul respectiv. Pentru exemplificare. Comes SA. la încărcare pe vapor către beneficiarii externi (Maroc. delegatul semnează factura. completează codul. drumuri de acces. apă potabilă) Principalii clienţi ai Fibrex SA pentru aceste utilităţi sunt firmele de pe platforma chimica Săvineşti. pentru evitarea creării de stocuri nevandabile. verifică dacă produsele solicitate sunt în stoc şi emite o confirmare de comandă pe care o remite clientului. clientul Siretul SA Paşcani –unul din clienţii importanţi.

având următoarea dotare: .multicare .TV .transport rutier (pe drumurile publice). a produselor finite livrate.transporturi speciale .4. sau la preluarea materiilor prime şi mărfurilor din Staţia CFR Roznov sau a vagoanelor şi transportul acestora la şi de la depozite pentru încărcare sau descărcare (toate depozitele sunt dotate cu rampe). dar şi a necesităţilor interne de transport. 2 buc. 2 buc. Serviciul Contabilitate emite şi semnează factura fiscală după ce verifică: contractul.transport intern (pe drumuri uzinale): . Organizarea activităţii de transport la Fibrex SA 3. care va fi semnat atât de reprezentantul SC Fibrex SA cât şi de cel al clientului.tractoare . . 16 buc. 8 buc. amoniacului şi altor produse chimice.buldozere .4. fibra relon. 5 buc.autocamioane cu capacitatea de 12t .multistivuitoare .multicare .macarale 10 buc.1. 2 buc. 56 . granule poliamidice).transport feroviar .utilizat în principal la livrările în cantităţi mari a produselor finite (sulfat de amoniu. 3 buc. firma deţine 30 vagoane de marfă şi vagoane-cisternă şi 3 locomotive. modul şi condiţiile livrării.autoturisme de teren .autoturisme transport persoane . 2 buc. SC Fibrex SA utilizează următoarele modalităţi de transport: . din care: . 2 buc. apei demineralizate. lungimea reţelei de căi ferate uzinale este de aproximativ 20 km. procesul-verbal şi decizia de preţ. Modalităţi de transport şi dotarea la Fibrex SA Transportul.SA Săvineşti şi SC COMES SA Săvineşti.prin conducte: se utilizează la transportul apei amoniacale. ca element important al logisticii influenţează atât preţul produselor. 4 buc. azotului. 3.electrocare . apei potabile. . Având în vedere complexitatea şi diversitatea materiilor prime achiziţionate.transport rutier.

solicitând livrarea de ţeavă pătrată 25x25x2 mm.Serviciul Transport intern procedează la executarea acestor servicii pe baza documentului: cerere de transport. necesară pentru onorarea comenzii de ţeavă pătrată 25x25x2 mm. Studiu de caz privind activitatea de transporturi la Fibrex SA În baza cererii de aprovizionare a secţiei Relon se solicita cantitatea de 3000 m de ţeavă pătrată 25x25x2 mm necesară pentru confecţionarea de suporţi pentru bobine fir covor destinaţi exportului.4. În baza contractului cadru pe care SC Fibrex SA Săvineşti l-a încheiat cu SC Sidex SA Galaţi. s-a aprobat aprovizionarea cu tablă dublu decapată. lungime 12 m şi lăţime 2. emis de divizia sau secţia care solicită această activitate (fie pentru aprovizionare. respectiv un autocamion cu remorcă (sea) de 20 tone. Serviciul Aprovizionare emite o cerere de transport către secţia Transport intern prin care solicita un mijloc de transport adecvat acestei mărfi. s-a încheiat un protocol între SC Fibrex SA Săvineşti şi Tepro SA .2. pentru desfacere sau pentru transport intern. Serviciul Aprovizionare al SC Fibrex Săvineşti contactează SC Tepro SA Iaşiproducător tradiţional de produse metalurgice. atunci când se solicită aceste servicii.20 m cu menţiunea că transportul se efectuează cu delegat din partea Serviciului Aprovizionare. Pentru a ne onora comanda. 57 . SC Fibrex SA achitând numai costul prelucrării. 3. Serviciul Desfacere Sidex SA Galaţi a confirmat livrarea tablei solicitate cu menţiunea livrării franco furnizor. Serviciul Desfacere SC Tepro Iaşi comunică în scris imposibilitatea livrării din lipsă de materie primă. Plata serviciilor se efectuează pe baza de factură fiscală. prin care primul va pune la dispoziţie cantitatea de 18 tone de rulou de tablă TDD ol 45 2k. Serviciul Transport intern executa servicii de transport şi pentru firmele de pe platforma chimica Săvineşti (având în comun drumuri de acces). de la o secţie la alta).

ajungând la 1. deoarece între elementele structurale din interior se stabilesc relaţii de interdependenţă.producţia de fire şi fibre poliamidice Relon. în anul 1991.2005 la un număr de 1. 58 .594 mii lei. Utilitari şi Relon). Celelalte variabile: fabricarea produsului. a luat fiinţă în 1991. îşi marchează produsele si se face răspunzătoare faţă de consumatori pentru menţinerea calităţii şi în acelaşi timp îşi atrage şi noi clienţi.marca devenind un nume de prestigiu. informarea consumatorilor despre existenţa acestuia. până la obţinerea produselor finite. stil şi marcă (produse cu etichete proprii). de consum şi de vânzare se desfăşoară în ritm diferit. indiferent de distanţă.prin participări la târguri şi expoziţii. strategii referitoare la produs. fluxul materiilor prime şi al semifabricatelor de la o secţie la alta. Fibrex SA avea un număr de 5300 salariaţi. SC Fibrex SA aplică strategiile de piaţă în ceea ce priveşte mixul de marketing.345 acţiuni cu o valoare nominală de 5200 lei/acţiune. Politica de distribuţie . Obiectivul firmei este maximizarea vânzărilor. firma oferă produse de calitate.12. constituit din 103. prin restructurarea Combinatului de Fibre Sintetice Săvineşti . De aceea. Preţul este singura componentă a mixului de marketing care generează venituri. Organizarea structurii interne a SC Fibrex SA determină buna funcţionare a acesteia.038 de salariaţi. Funcţia de depozitare este foarte importantă datorita faptului că ciclurile de producţie. În prezent. distribuţie şi promovare. delimitând produsele sale faţă de ceilalţi concurenţi prin caracteristici proprii de ambalaj. principalul obiect de activitate .contribuie la valorificarea mărfurilor.224 salariaţi la 31 decembrie 2004. Concluzii si propuneri Societatea Comercială FIBREX S. Monomer. preţ. La data înfiinţării. SC Fibrex SA şi-a proiectat şi organizat activitatea depozitelor ţinând seama de procesul tehnologic al producţiei. Fiind o firma cu activitate preponderent de producţie. Săvineşti.120.Capitolul 4. societatea deţine un capital social în valoare de 540.A.869. Politica promoţională – cu scopul de a-şi atrage noi clienţi şi de a-şi mări vânzările Fibrex SA apelează la diverse forme de promovare: . obiectiv realizabil având în vedere preţurile reduse pe care le practică. punerea lui la dispoziţia consumatorului generează costuri. Societatea dispune de depozite centrale şi magazii la nivelul fiecărei secţii productive din cadrul celor patru fabrici (Lactama. iar la 31. punând la dispoziţia consumatorilor bunurile şi serviciile de care au nevoie.

pe linia aprovizionării: . promovarea vânzărilor prin acordări de reduceri de preţ la o anumită valoare a cumpărărilor. îmbunătăţirea şi dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii. rezultă că societatea poate apela la credite bancare doar prezentând garanţii materiale.51% în totalul activelor. datoriile totale fiind în proporţie de 2/3 din totalul pasivului Fibrex SA. Din analiza vitezei de rotaţie a activelor totale şi a activelor circulante reiese că au suferit scăderi majore din cauza scăderii producţiei vândute. 59 .30% la 36.depistarea surselor de furnizare. datoriile pe termen scurt au crescut de la 22.studiul pieţei .43% la 29. care având valori negative. Şi indicatorii de reflectare a lichidităţii şi solvabilităţii arată situaţia financiară grea a SC Fibrex SA. care trebuie să dea o imagine fidelă. ceea ce înseamnă ca întreprinderea nu-şi coordonează bine strategia de vânzare a produselor finite. Un instrument de decizie financiară a SC Fibrex SA îl constituie tehnica indicatorilor economico-financiari pe baza de bilanţ. iar disponibilităţile şi creanţele au crescut de la 21. precum şi facilităţi cum ar fi transport gratuit pentru cantităţi foarte mari şi cadouri promoţionale.sursă de informare despre evoluţia cererii şi a ofertei de produse. în principal. Fibrex trebuie să-şi formuleze politica de aprovizionare având ca rezultat eficienţa economică. stocurile s-au menţinut relativ constante în această perioadă. a situaţiilor financiare şi a rezultatelor obţinute. pentru evitarea fenomenelor negative.43%. din cauza reducerii substanţiale a cifrei de afaceri. se constată că activele imobilizate şi-au menţinut ponderea de aproximativ 50% în total active. axându-se pe: . Profitul din exploatare şi profitul curent au scăzut.publicitate – la posturile locale de radio şi televiziune. Analizând structura activului bilanţului la Fibrex SA în anul 2005 comparativ cu 2004..având în vedere că aprovizionarea cu materii prime şi materiale angajează patrimonial Fibrex SA. Viteza de rotaţie a produselor finite la Fibrex SA este în scădere.35 la 34. Din analiza indicatorilor de structură ai pasivului în anul 2005 faţă de 2004. influenţând desfăşurarea activităţii economice prin costuri ce pot afecta situaţia financiară a firmei. Situaţia financiară nefavorabilă a Fibrex SA rezultă şi din analiza trezoreriei (reprezentând aptitudinea întreprinderii de a se finanţa). în condiţiile în care activele circulante au crescut. relaţiile publice.91%). menţinerea. Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii la Fibrex SA . arată necesitatea recurgerii la credite bancare pe termen scurt pentru continuarea activităţii. Bilanţul este un document oficial de gestiune al întreprinderii. clară şi completă a patrimoniului. reiese că a crescut ponderea capitalului propriu în total pasiv. iar datoriile pe termen lung au crescut foarte mult (de la 3. . ajungând în 2005 la o treime faţă de 2004. la locul vânzării.

. . în special asupra firelor şi fibrelor sintetice. eficientizarea cheltuielilor cu aprovizionarea. condiţii de livrare. . . deoarece acestea sunt cerute pe piaţă. şi asupra performanţelor economice ale firmei. .responsabilizarea tuturor compartimentelor din secţiile care emit cereri de aprovizionare pentru a fundamenta riguros necesarul de materii prime. utilizarea judicioasă a carburanţilor şi lubrifianţilor.întreprinderea trebuie să-şi orienteze activitatea şi spre normarea stocurilor.implementarea continuă şi permanentă a activităţilor de aprovizionare şi desfacere în conformitate cu standardele firmei SC Fibrex Săvineşti prin adaptarea profesională la noile metode de marketing.planificarea producţiei din cadrul Fibrex SA să se realizeze în corelare cu contractele cadru încheiate cu clienţii importanţi. prin creşterea calităţii produselor şi menţinerea unui nivel al preţurilor atractiv. în mod implicit.scurtarea circuitului materiilor prime şi a materialelor între furnizor (producător) şi beneficiar ce va avea drept efect scurtarea timpului de transport de la furnizor şi până la primirea mărfii în depozit şi la introducerea ei in ciclul de producţie. stabilirea unui nivel optim al stocurilor. avându-se în vedere ca Fibrex SA este o unitate cu “foc continuu”.reducerea circuitului documentelor. comenzi. materiale. Considerăm că adoptarea acestor măsuri vor avea o contribuţie nemijlocită la creşterea performanţelor individuale ale salariaţilor. controlul riguros al stocurilor. 60 . . care se va repercuta. promovarea permanentă a relaţiei manager – aprovizionare prin înregistrarea activităţii şi pregătirea rapoartelor zilnice. termene de livrare. . . pentru evitarea imobilizărilor de vagoane şi plata de penalizări către CFR.pe linia producţiei şi desfacerii: . termene de plată).creşterea vânzărilor prin câştigarea de noi pieţe. concentrarea activităţii asupra tuturor produselor. pentru a evita fabricarea de produse fără vânzare asigurată sau greu vandabile. cauzate de lipsa materiilor prime. accelerarea lansării comenzii. pentru reducerea tarifelor de transport. pentru a se evita atât stabilirea de stocuri prea mari (care duc la imobilizări de resurse materiale şi financiare şi cheltuieli suplimentare de întreţinere). monitorizarea circuitului comandă-furnizor. servicii în strânsă corelare cu planul de producţie anual pentru lansarea producţiei. cât şi întreruperi sau blocaje în procesul de producţie..atenta urmărire a procesului de aprovizionare (contracte.organizarea judicioasă a transportului intern şi mai ales a CFU.

Tomescu F. Niculescu N. Niculescu. Iaşi.Micro şi Macroeconomie. şi colab.Managementul societăţilor comerciale . şi colab. Economie Politică . Renard Ph. Bucureşti. 1993 5. 1998 6. 2000 4.Economia şi Managementul Comerţului – Editura Junimea Iaşi. . Iaşi 2006 11.. Bucureşti.. *** Dicţionarul Complet al Economiei de piaţă – Editura Societatea. Editura Polirom. – Marketing şi afaceri în economia modernă de piaţă.Managementul Comerţului – Editura Performantica. Editura Sidney. Editura Polirom.G. Editura Graphix. Management et techniques de gestion. Iaşi.Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1998 9. 2004 10. Bucureşti.Organizarea aprovizionării şi desfacerii – Editura Politică. .1994 2. 1999 8. 1994.1990 7. Văleanu Gabriela . Boier Rodica Marketing – Comportamentul consumatorului..BIBLIOGRAFIE 1. 61 . Enciclopedia Întreprinzătorului –Editura Economică. Iaşi . Niculescu E. E. Marketing Modern. Iaşi. Niculescu E. Paris. Văleanu Boldureanu Gabriela .. Fundătură D. Sasu C. Ponta M. 1973 3.

ANEXA 62 .