Listeria monocytogenes

Student : Petrea Roxana Adelina Medicina veterinara, Anul III Grupa 778 B

Acest germen a fost numit Bacterium monocytogenes deoarece s-a observat o pronuntata monocitoza in sangele animalelor infectate. In prezent. a descris pentru prima data boala. fiind transmisibila la om. in 1911. cand a fost recunoscuta ca agent patogen la animalele domestice si salbatice. in functie de specia animala si de factorii neanimati care intervin in pregatirea conditiilor necesare izbucnirii infectiei. Tabloul clinic si anatomopatologic al infectiei naturale este diferit. in leziunile necrotice ale unui ficat de iepure. in conditii naturale la ovine. bovine. Studiul inceput in 1926 de Murray . Listeria innacua. avand o larga raspandire in natura.. 1992). avand pentru numeroase specii de animale . 1957) si bovine (Alexander si colab. este intalnita. . majoritatea comensale sau/si saprofite. Dintre acestea. identificand agentul etiologic la rozatoare de laborator. Celelalte specii Listeria seelingeri. ISTORIC Listeria Monocytogenes a fost evidentiata pentru prima oara . la care produce listerioza si intoxicatii alimentare (la om). genul Listeria cuprinde 6 specii.Listerioza. Listeria welshimeri si Listeria grayi nu sunt recunoscute ca agenti patogeni al unor entitati. cat si pentru om. Listeria Monocytogenes este patogena. pasari si la numeroase animale salbatice. Listeria ivanovii cu subspeciile ivanovii si londonensis ce se izoleaza numai din cazuri de avort la ovine (Ivanov. porcine.

In afara organismului animalelor. Gram pozitiv si mobil la 250C. Boala poate antrena pierderi economice importante in efectivele contaminate. Listeria monocytogenes. se ridica la peste 90%. nesporulat.edu. apa. furaje. necapsulat.in special cele insilozate. avand in vedere ca letalitatea. in unele din aceste medii germenul se poate chiar multiplica. raportata la mortalitate. Listeria monocytogenes este larg raspandita in natura. geografice si climatice foarte variate.RASPANDIRE SI IMPORTANTA Infectia listeriana a fost semnalata in foarte multe tari din diferite continente in conditii naturale. Traieste ca saprofit in sol. ETIOLOGIE Agentul etiologic. apa si furaje ( in special cele insilozate) sau ca epifit al organismului. Listeria monocytogenes este un germen bacilar. Sursa : koolielu.ee . persistand ca saprofit in sol.

E. In frotiuri. de la I la V. cu bratele mai mult sau mai putin deschise si mai rar grupari in palisada.D. Prin testul de seroaglutinare folosind antigene de tip somatic si flagelar. fiind definit ca germen Gram labil. dar se decoloreaza usor sub actiunea alcool-acetonei. Germenul este necapsulat si nesporulat.3-0. de 1-2/0. Se coloreaza Gram pozitiv. Listeria monocytogenes are o aspect de bacili scurti sau cocobacili. insa prin pastrarea culturii la 20-250C germenul isi formeaza cili.C. germenii au un mod de dispunere destul de caracteristic. Paterson (1940) a identificat la listerii. in baza antigenelor somatice 5 tipuri notate cu cifre romane. B. iar .Morfologic.5 milimicroni. in forma de V.G= 3 ore post infectie. Listeria monocytogenes A= 1 ora post infectie. fiind frecvent observate grupari diplo.F.H= 5 ore post infectie Listeria monocytogenes are o structura antigenica heterogena.

atat cele domestice. de la A la D (A. O sursa potentiala de infectie o constituie si pasarile.D) Receptivitatea animalelor de laborator este un criteriu important de identificare. inghetate sau de calitate necorespunzatoare. Caracteristica este conjunctivita purulenta care poate fi reprodusa prin instilarea germenilor in sacul conjunctival la iepure sau cobai. mucegaite. Unele specii de insecte hematofage si capusi pot juca rolul de vectori Boala poate sa apara spontan. 4 tipuri notate cu litere mari. administrarea de furaje acide. infestatii parazitare. Mieii si oile gestante sunt mai sensibile la infectia listerelica.. cat si cele animale. sobolan si cobai. ca infectie endogena( autoinfectie) datorita purtatorilor sau ca infectie exogena. Astfel. Receptivitatea este crescuta la actiunea unor factori favorizanti : schimbari bruste in alimentatie.B. Listeria monocytogenes este patogena pentru soarece. ca urmare .C. Furajele insilozate administrate in cantitate excesiva determina o perturbare a metabolismului glucidic si consecutiv cresterea corpilor cetonici si a piruvatilor.indeosebi printre bovine si ovine.la baza celor flagelare. ca si de cele clinic sanatoase. Sursele de infectie sunt reprezentate de animalele bolnave. CARACTERE EPIZOOTOLOGICE Dintre animale domestice. oile sunt deosebit de sensibile. in timp ce porumbelul este rezistent. boala de siloz . Purtatorii latenti de listerii au fost identificati atat printre animalele domestice. listerioza a fost denumita . transporturi obositoare.ca si printre animalele salbatice. In unele tari . purtatoare si excretoare de germeni prin secretii si prin avorturi.

fara tendinta de difuzare in focar. . oculara si cardiaca. septicemica. avand un caracter stationar. listerioza este obsevata sub formele: nervoasa sau meningoencefalica. pedunculii cerebrali si cerebelosi si chiar regiunea cervicala a maduvei. genitala sau avortigena. localizata cu deosebire in puntea lui Varolio. intalnita cu deosebire in timpul iernii si prima jumatate a primaverii favorizata de consumul mare de furaje insilozate. Macroscopic se constata congestia vaselor meningiene. respiratorie si transplacentara. Listerioza evolueaza sporadic sau enzootic. unele insuficient cunoscute. cerebel. bulb. Aspect clinic. Din punct de vedere morfoclinic. infiltratii hemoragice si chiar hematoame in ventriculii cerebrali si rareori mici focare purulente in masa encefalului. apoi neutrofilica.a posibilitatilor multiple si variate de contaminare. la inceput monocitara. Listerioza ovinelor si caprinelor este o boala necontagioasa. tuberculii cvadrigemeni. pareza urechii (stanga) Forma nervoasa sau meningoencefalica se caracterizeaza printr-o inflamatie. Infectia se realizeaza pe cale digestiva.

congestie sau edem pulmonar si caracteristic.Sectiune prin creier de oaie : congestive. fetusul poate fi mumifiat sau macerat. Hematoxilina. Fetusul poate fi eliminat mort de curand sau dimpotriva avortul poate fi tardiv. iar in ventriculii laterali ai creierului si epidural adevarati coaguli. abdominal si scrotal.eozina x 87) Forma genitala sau avortigena se caracterizeaza printr-o metrita purulenta urmata de placentita si moartea fetusului. ajungand subpleural la 2 cm diametru.( col. infiltratie limfocitara si agregate celulare. necroze de coagulare miliare hepatice. Examenul necropsic al fetusului releva edem inflamator subcutanat generalizat sau localizat in regiunea capului. respectiv avort. hemoragii de dimensiuni variabile la nivelul seroaselor. Forma septicemica se caracterizeaza prin congestie. exsudatii scrotale sau serofibrinoase in marile cavitati. petesii. necroze milare in ficat si mai rar in splina si rinichi. . pulmonare si chiar cutanate.

Se caracterizeaza prin endocardite vegetante atriventriculare si sigmoide urmate de infarcte si distrofii ale diferitelor organe.amauroza . care uneori are o accentuata tendinta spre ulcerare. Hematoxilina. x43) Forma oculara se caracterizeaza printr-o cheratoconjunctivita.eozina. uni.sau bilaterala.Miscari de pedalare Aspect clinic. Aspect clinic. Forma cardiaca este relativ rara .Sectiune in creier de oaie cu listerioza septicemica : congestie meningeala si hemoragii (col.

Au fost semnalate si mastite acute si cronice lipsite de specificitate. Hematoxilina. pulmoni. Listerioza animalelor de blana este tot predominant septicemica.eozina X 43). inconjurate de reactii vasculare si celulare de diferite intensitati situate cu predominanta in bulb. . Sectiune in splina : hemosideroza si congestie (col. puntea lui Varolio si in peretii ventriculilor cerebrali. desi s-au descris si forme septicemice si cutanate. Listerioza iepurilor evolueaza ca o boala predominant septicemica. dar pot fi observate si forme predominant nervoase si avortigene. tineretul de nutrii sub 2 luni fiind deosebit de sensibil. Li se adauga o enterita catarala severa ca si edematieri ale musculaturii si exsudate cavitare. Forma septicemica se manifesta prin prezenta unor focare necrotice miliare in ficat.Listerioza taurinelor are manifestari asemanatoare. Formele nervoase se caracterizeaza prin abcese de diferite dimensiuni. peretele stomacului si al intestinului. splina. Listerioza suinelor apare ca o infectie predominant nervoasa. predominand formele nervoase si avortigene.

in special la gaini. Sensibilitatea la infectie scade in raport cu varsta. embrionii fiind foarte sensibili. in timp ce gainile necesita interventia unor factori debilitanti. hepatita. o inflamatie predominant monocitara (focare nodulare sau mansoane perivasculare constituite din monocite incarcate cu germeni). Cu cat evolutia este mai lenta. splenita si nefrita necrotica miliara. Listeria monocytogenes se izoleaza cel mai frecvent din sistemul nervos central (creier si maduva) cu precizarea ca insamantarile sa fie bogate si din mai multe locuri. La interpretarea rezultatului bacteriologic trebuie sa . Examenul histopatologic evidentiaza in formele pure de listerioza. serologic).Listerioza pasarilor este o infectie sporadica. cu atat se reduce si componenta monocitara. Pentru examenul bacteriologic trebuie avut in vedere ca listerioza de obicei nu evolueaza ca o septicemie. la gainile adulte se constata : exsudat serofibrinos in marile cavitati. locul monocitelor fiind luat de topirea substantei nervoase (malacia) si infiltrarea teritoriilor necrozate cu neutrofile. La puisori predomina leziunile miocardice manifestate printr-o inflamatie nodulara identica cu cea din salmoneloza. mai frecventa toamna si iarna. In tabloul morfologic al infectiei spontane. un diagnostic de certitudine nu se poate stabili decat pe baza examenului de laborator (histopatologic. DIAGNOSTICUL Oricare ar fi forma clinica a listeriozei. deci prezenta germenului in sange sau organe nu este constanta. cu evolutie relativ rapida. urmate uneori de fibrozarea organelor respective si ocazional meningoencefalita monocitara. deoarece listeria este sub forma de focare. Uneori este necesara o imbogatire prealabila in germeni a materialului patologic prin pastrarea mai multe zile la +40 C (metoda Gray-Olson). bacteriologic. miocardita necrotica in focare de dimensiuni variabile.

Turilli in cursul unei investigatii epizootologice. Listeria monocytogenes a format colonii de culoare închis . Din punct de vedere epizootologic. datorit faptului c produce hidroliza esculinei. prin seroaglutinare si mai ales prin reactia de fixare a complementului. f r a . In acest scop se cerceteaza sangele in sangele animalelor anticorpii anti-Listeria. poate fi util si diagnosticul serologic. Coloratie Gram. deoarece germenul este biofit al tubului digestiv al animalelor sanatoase.Listeria monocytogenes. Astfel mediile Palcam i Oxford s-au dovedit a fi intens selective. 1. înconjurate de un halou negru. Frotiu din cultura 5x90 La examinarea frotiurilor efectuate din culturi i colorate Gram. In 1987. a pus la punct metoda enzimatica ELISA. Pe aceste medii dup 24 de ore de incubare. Listeria monocytogenes pe mediu selectiv Palcam 2. de la oile bolnave cu manifestari diferite. impune rezerva la intepretarea rezultatului.tinem seama ca izolarea germenului nu inseamna implicit si diagnostic de listerioza. Izolarea germenului din marile organe sau din excretii si secretii. se constata prezen a unor bacili scur i Gram-pozitivi. Seellinger considera strict necesare investigatiile serologice in orice caz suspect de listerioza pentru diagnosticul formelor latente din timpul gestatiei.

înconjurate de o zon clar . tiindu-se faptul c speciile din cadrul genului Listeria produc diferite tipuri de hemoliz . sau spre deosebire de alte specii din cadrul genului care nu produc hemoliza. aspect dovedit de apari ia bulelor de gaze. Y . îns ocazional se pot observa grup ri V . sau în palisad .avea o aranjare caracteristic . . Astfel tulpinile de Listeria monocytogenes au produs colonii mici. dar mic de hemoliz spre deosebire de Listeria ivanovii care manifest o activitate hemolitic foarte puternic . Testul catalazei O reac ie important pentru definirea speciilor este producerea de hemolizine pe agarul cu sânge de oaie. Toate tulpinile cercetate reactioneaza pozitiv. Testul catalazei se efectueaza prin introducerea unei anse de cultur într-o pic tur de peroxid de hidrogen 3%.

aspect caracteristic i pentru Listeria seeligeri.Listeria monocytogenes.agar cu Sange de oaie Testul Camp O reac ie mai slab sau mai accentuat de beta-hemoliz poate fi pus în eviden i cu ajutorul testului CAMP. În cadrul acestui test efectuat pe agar cu sânge de oaie s-a urm rit accentuarea zonei de hemoliz a tulpinilor cercetate în prezen a unor tulpini proaspete de Staphylococcus aureus i Rhodococcus eqvi. . Tulpinile de Listeria monocytogenes au manifestat o accentuare a zonei de beta hemoliz în apropierea speciei Staphylococcus aureus.

BIBLIOGRAFIE Paul Ioan. Iasi. Iasi.Diagnostic morfopatologic veterinar. Bucuresti.Rezumatul tezei de doctorat . Viroze. Editura Ceres. 1982 Perianu Tudor.Boli infectioase ale animelelor.. Vol II. Editura Universitas XXI. 2006 .Cercetari bacteriologice privind Listeria monocytogenes si implicatiile sale epidemiologice . 2005 Carp-Carare Catalin .