Proiect didactic Profesor: Tatiana Cobîla Institu ia: Gimnaziul ÄG.

Vieru´ Heciul Nou Clasa: a IX-a Obiectul: Limba i Literatura Român Subiectul: ÄLacul´ de M. Eminescu Durata: 45 min Lec ia va viza: analiza comparat , cercetarea i interpretarea datelor de c tre elevi. Perspectiva interdisciplinar : literatur -istorie, literatur -pictur , literatur -art cinematografic , literatur -muzic . Pentru a dezvolta capacit ile creative, afective, emotive, interpretative ale elevilor vor fi utilizate diverse metode i tehnici de lucru: argumentarea, chestionarea oral prin întreb ri focalizatoare, expunereabanda cu imagini, freewritingul, inteligen ele multiple, harta poeziei etc. Forme de lucru: frontal, individual,în perechi, în grup. Obiective opera ionale Elevul va fi capabil: O1 ± s compare textul de studiu cu alte texte propuse, remarcînd similitudini i diferen e; O2 ± s aduc informa ie suplimentar despreM. Eminescu; O3 ± s caracterizaze personajul central, aducînd exemple de text/alte surse; O4 ± s - i asume un rol într-o anumit situa ie.

Material didactic: fi e, imagini, cartea, caietul, tabla, creta

-1-

barca. asigur un climat favorabil desf ur rii lec iei. . Lirica erotic eminescian îmbin sentimentul dragostei pentru fiinìa iubit cu adoraìia faì de frumuseìile naturii. 4) Ce semnific apa în viziunea lui Mihai Eminescu? In viziunea liric a lui Mihai Eminescu. Pentru o bun receptare a mesajului i a semnifica iilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. ob inerea performan elor in inv are i 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte aceast asigurarea poezie? conexiunii inverse 2) Cum apare lirica erotic eminescian ? 1) Cand i unde a ap rut poezia Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicat la 1 septembrie 1876 in revista ÄConvorbiri literare´. apa este un element al vieìii. favorizeaz reveria. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmeaz s se manifeste iubirea(trestiile. nuferii) converg c tre lacul din mijlocul codrului. vântul. al profunzimii tr irilor interioare ale poetului. luna. elevii sunt solicita i s r spund cu ajutorul profesorului la urm toarele intreb ri-cheie: - Se lini tesc Se preg tesc Se autocontroleaz Coordonarea Lacul de Mihai Eminescu? inv rii. 3) Care este semnifica ia titlului acestei poezii? Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. determinandu-l pe poet s viseze la o dragoste ideal . Prezenìa apei prin farmecul èi misterul ei. Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotic eminescian .Parcursul didactic Cadrul Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii Evocare Fac prezen a. la posibilitatea implinirii ei in cadrul fascinant al codrului. Natura èi iubirea nu pot fi separate la Eminescu.

10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste i de natur ? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste èi de natur sunt: lacul. Decorul natural este unul nocturn. Vraja peisajului este sporit de prezenìa lunii. 12) Selecta i din text verbele cu ajutorul c rora se creeaz o atmosfer de vraj . 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indica i elementul din text care v-a ajutat s r spunde i la aceast întrebare. exterior care cuprinde descrierea naturii èi altul ideal. Äblanda lun ´. Ins totul r mane la stadiu de dorinì . codrul.6) Care este tema poeziei Lacul de Tema poeziei o constituie Mihai Eminescu? dorinìa arz toare a indr gostitului de a-èi implini iubirea. nuferii. Compoziìional. de visare. poezia poate fi structurat pe dou planuri. interior al visului de implinire a iubirii absolute. Äa pluti´. de visare. 7) Din cate catrene este alc tuit poezia Lacul de Mihai Eminescu i cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alc tuit din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufleteasc de la speranìa împlinirii iubirii pân la tristeìea sf èietoare din finaL. Älin fo neasc ´. codrul. Äunduioasa ap ´. intimitatea èi inefabilul1 intalnirii imaginare. Äa sc pa´. 8) Cum poate fi structurat poezia din punct de vedere compozi ional? 9) Numi i elementele care alc tuiesc decorul imaginat pentru intalnirea dintre cei doi indr gosti i? Elementele care alc tuiesc decorul imaginat pentru intalnirea dintre cei doi indr gostiìi sunt: lacul. Äa s ri´. Verbe precum Äa c dea´. luna vantul. Äa suna´ sugereaz atmosfera de vraj . de posibilitate. trestiile. pentru c visul de iubire nu se realizeaz . 13) Identifica i epitetele din strofa a patra i observa i ce rol au . unul real. luna.

acestea in crearea atmosferei. În ultima strof lipse te galbenul nuferilor. Äcutremur ´. De la aceast imagine vizual static din primele dou versuri se va trece la una dinamic . limpezime. Imaginea vizual din final (Älacul cel albastru´) nu mai are str lucirea i consisten a cromatic a celei din prima 14) Indica i strofele in care apar elemente cromatice i explica i a ezarea simetric a acestora. cât i cea interioar . elementele ei cap t insu iri umane prin intermediul personific rilor (lacul Ätres rind´. Prin personificare. . Astfel. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmeaz s se reflecte atât lumea exterioar . natura. senin tate. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. este mai pu in dinamic. Ea este dinamic . din emo ia lui în a teptarea fiin ei iubite i vibreaz la unison cu aceasta. apa Äsune´) i epitetele personificatoare (Äblandei lune´. Natura este personificat . natura preia sentimentele i st rile eului liric. ÄNuferi galbeni il incarc ´ (prima strof ) ÄTres rind in cercuri albe´ (prima strof ) ÄLang lacul cel albastru´ (ultima strof ) Epitetele cromatice albastru i galben realizeaz imagini vizulae care sugereaz armonie. pentru c lacul se însufle e te cu ajutorul personific rii: ÄTres rind in cercuri albe /El cutremur o barc ´. Äunduioasa ap ´). lacul ca element al ei. decorul nu mai este luxuriant. lacul nu mai tresare la prezen a i la sentimentele poetului. str luce te i vibreaz o dat cu poetul in a teptarea fiin ei iubite sau imp rt e te triste ea acestuia din final. Älin fo neasc ´. claritate.

Äcutremur ´. 17) Selecta i din text personific rile i epitetele prin care elementele naturii cap t insu iri umane. Änu vine´. b) sugereaz o ac iune dorit .strof . Äsuspin´. Äunduioasa ap ´. b) sugereaz o ac iune dorit . Äa pluti´. Äa s ri´. b) Epitete: Älacul albastru´. Tr irile interioare ale îndr gostitului sunt surprinse în diferite momente : al aètept rii. de visare. Äs s rim´. al reveriei èi al reîntoarcerii la realitate. . Conjunctivele exprim o ac iune dorit . Äs scap´. c) sugereaz o ac iune ireal . dar nerealizat . Cand poetul descrie cadrul natural sau cand se treze te din visare. Care sunt acestea i cum sunt distribuite? Verbe precum Äa c dea´. a) Personific ri: ÄLacul codrilor albastru Tres rind în cercuri albe El cutremur o barc ´ ÄS s rim în luntrea mic Îngâna i de glas de ape´. Äsuf r´. Äs -mi cad lin´. Äa suna´ sugereaz atmosfera de vraj . alegând dintre urm toarele variante : a) sugereaz o ac iune viitoare posibil . Änuferi galbeni´. Äblândei lune´. dar nerealizat : Äs cad ´. Älin fo neasc ´. revenind la realitate. ea suger nd triste ea ap s toare din sufletul poetului. Äs plutim´. intimitatea i inefabilul intalnirii imaginare. verbele sunt la modul indicativ. 15) Observa i folosirea modurilor personale ale verbului in text. Äa sc pa´. timpul prezent: Äîncarc ´. dar nerealizat . Äcercuri albe´. 16) Explica i rolul conjunctivului prezent.

Äci s scap din mân cârma ci lope ile s -mi scape´. 21) Selecta i din text cuvinte sau secven e care sugereaz intimitatea i inefabilul intalnirii imaginare dintre cei doi indr gosti i. ea. unele exprimate. ci doar inclus. Astfel. cea izvorat din amintire i rupt parc din natur (Ädin trestii s r sar ´) apar ine unui posibil scenariu pe care poetul i-l imagineaz : fascina i de natur i de farmecul ei. Visul de iubire al poetului este esut in starea de a teptare i de singur tate. Dac Äel´. Äea´. ci c tre o iubire ideal . indr gosti ii vor pluti veghea i de razele blande ale lunii. Poetul nu realizeaz un portret al fiinìei iubite pentru c dorinìa lui nu se indreapt c tre o anumit fiinì .´ ÄS s rim în luntrea mic ´. idealul feminin c tre care tinde acesta. pe care o doreète implinit tot la modul ideal. c ci împlinirea iubirii este dorit . Plin de vraj este muzicalitatea interioar a versurilor realizat cu ajutorul alitera iilor i al asonan elor. Care sunt acestea? 19) Iubita nu apare in mod direct in cadru. ÄEu´ i Äea´ din strofa a doua sunt poetul (eul liric) i iubita. Äel´ fiind lacul. apar ca persoane gramaticale. altele incluse sau doar sugerate: eu. sugerat. verbele sunt la persoana a treia singular. 20) In poezie apar mai multe persoane gramaticale. Änoi´ nu este exprimat. cine sunt Äeu´ din strofa a doua i Änoi´ din strofele a treia i a patra. dar nerealizat . Din dorin a de împlinire a dragostei Äeu´ i Äea´ devin un posibil Änoi´. in timp ce fo netul trestiilor i susurul apei le vor acompania alunecarea in vis. ÄEa din trestii s r sar ci s -mi cad lin pe piept. iubita apare ca o proiecìie imaginar in visul poetului. ÄS plutim cuprin i de farmec´. abandona i extazului. el i noi. Explica i de ce imaginea iubitei nu este concretizat intr-un portret.18) Tr irile interioare ale indr gostitului sunt surprinse in mai multe momente. Identifica i cine este Äel´ din prima strof . În prima strof . ea fiind o proiec ie imaginar a indr gostitului. Äeu´. in decorul de basm al codrului èi al lacului. . ÄEa´.

Äs mi scape´. in care este descris un tablou de natur in cadrul 23) De i poezia surprinde un moment de iubire neîmplinit . rima(rimeaz numai versurile al doilea i al patrulea creand impresia unui distih cu rim imperecheat ). din text se degaj o vraj aparte.´ ÄIngana i de glas de ape´ Älacul cel albastru / Inc rcat´. b) asonan e: ÄLacul codrilor albastru Nuferi galbeni il incarc . a) alitera ii: Äs s rim´. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calm resemnare. apropiate de versifica ia crea iei populare. Äs r sar ´. Explica i de unde provine aceast impresie.22) În ciuda simplit ii aparente a poeziei. Älang lacul´. Äsuf r´. Äparc-a tept´. Elementele de pastel se compun din imbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. Armonia versurilor. atmosfera general pe care o degaj versurile este una de senin tate. Äs cad ´. natura eminescian fiind in armonie des var it cu sentimentul de dragoste. crede i. Deoarece este o oper literar in versuri. c apar ine poezia ÄLacul´ de Mihai Eminescu? Motiva i r spunsul. Acestor procedee li se adaug . Cum explica i acest fapt? 24) C rei specii literare. participand emo ional la tr irile profunde ale indr gostitului. alitera ii i elemente de versifica ie. Natura este personificat . Armonia poeziei ne trimite cu gandul la un alt nivel al armoniei intregii naturi i tocmai de aceea farmecul i misterele ei vin s diminueze triste ea i singur tatea indr gostitului din finalul poeziei. Elementele de idil sunt exprimate de verbe cu o mare inc rc tur emo ional : Äparc-ascult´. . pentru a spori armonia versurilor. Äsuspin´. de calm resemnare. ritmul trohaic i m sura de 7-8 silabe. realizat prin asonan e. pentru c poezia surprinde un moment de iubire neimplinit .

poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idil ± pastel. Aprecieri . exprima i-v opiniile i motiva ile cu privire la urm toarele aspecte: 1.Realizarea feedback-ului c ruia poetul i i manifest dorin a de implinire a iubirii ideale. Pe baza discu iilor anterioare. Elevii î i noteaz tema pentru acas . Tema pentru acas Redacteaz o compunere de 20-25 de randuri in care s argumentezi c poezia Lacul de Mihai Eminescu apar ine genului liric. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta intr-un anumit fel? Asigurarea reten iei i a transferului informa iei 2. D un titlu sugestiv acestei compuneri i nu uita s fii original! Se noteaz elevii care au r spuns corect la or . In ce const genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Comenta i leg tura poet natur prezent in poezia Lacul de Mihai Eminescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful