Conf. Dr. Florea Ioncioaia Universitatea „A. I. Cuza” // Facultatea de Litere Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării Bd. Carol I Nr.

11 IAŞI 700506 ROMANIA E-mail: Ioncioaia@Yahoo.com / IONCIOAIA@Web.de Anul universitar: 2011-2012, semestrul I Disciplina: Presa în istoria culturii româneşti

Cum se face o recenzie
I. Ce este o recenzie și ce anume implică aceasta Nu avem o definiţie standard, întrucît avem mai multe tipuri de recenzii; după destinaţie şi registrul intelectual: savantă, de popularizare; de ştiinţă, de cultură/literatură etc. De aceea, o recenzie nu este un text publicistic la fel ca oricare altul şi nici doar un text academic, deşi poate fi şi una şi alta; nu este un text de compoziţie obişnuit; nu este nici un rezumat pur şi simplu al lucrării recenzate, deşi conţine şi un rezumat al acesteia. În general, putem spune că este un demers academic, care exprimă o prezentare analitică asupra unui text abordat în integralitatea sa, fie că este un studiu, un volum sau mai multe; în sens strict tehnic este un punct de vedere critic1, care trebuie să dea seamă atît de forma stilistică-narativă, de conţinutul informativ, cît şi de metodologia şi judecăţile de valoare pe care le propune autorul în cartea recenzată. De asemenea, este un act de informare a publicului şi unul de interpretare, fie și minimală, a conţinutului lucrării de către recenzent. În același timp, recenzia este și un text publicistic; adică un text care este destinat unui public și un act de mediere culturală. Astfel, că orice recenzie trebuie să respecte codurile culturale ale acestui public, mai cu seamă să fie accesibil (adaptat) publicului respectiv, echilibrat (să respecte valorile sale fundamentale), să fie adecvat publicației respective, și să respecte normele profesionale și redacționale ale publicației căreia îi este destinat; să aibă un caracter educativ implicit. De aceea, avem mai multe tipuri de recenzii în funcție pe de o parte de tipul lucrării recenzate (literară, de ficţiune sau nu, ştiinţifică, în disciplinele umaniste sau în ştiinţele numite „exacte”), ca şi de publicul căreia îi este dedicată: cotidian, săptămînal
1

Atenție: A critica nu implică automat o judecată de valoare negativă; se știe că verbul vine din greaca veche semnificînd mai ales o analiză făcută cu rigoare și finețe!

etc. obiectivul recenziei este de a evalua critic o lucrare nou-apărută și de a semnala publicului atît noutatea în sine cît și valoarea lucrării. În ce privește lucrările teoretice. fie a unor evaluări generale. cu o stilistică mai puţin riguroasă. În publicaţiile destinate unui public mai larg avem cronici de carte. perspectiva etc. ). mai ales măsura în care autorul își respectă contractul cu cititorul sau dacă mijloacele folosite (argumentația.etc. de ordin cultural sau profesional). noutățile pe care le aduce. contribuția la cunoașterea în domeniul respectiv) și standarde formale (rigoarea formulărilor și argumentației.) sunt adecvate și corect folosite. în raport cu propriile obiective și competențe) și externe (generale. pentru a-l putea aborda mai viguros. cu o compoziţie mai liberă şi cu un grad de profesionalizare mai redus. concentrată. expresia. nu trebuie uitat că o recenzie este întîi de toate un act de lectură: specializată. consistența și coerența. în același timp. În acest sens. publicaţie academică sau culturală etc. dacă este o lucrare artistică.. un demers pe mai multe planuri. Recenzia exprimă deci un gest de obiectivare în raport cu textul sau opera după cum solicită. acestea din urmă sunt de mai multe feluri: standarde profesionale (originalitatea lucrării. Aceasta implică faptul că o recenzie conține atît judecăți de fapt (descriptive) cît și judecăți de valoare (distincții cu privire la calitățile textului/operei din punct de vedere al orizontului de discurs în care se proiectează opera sau textul respectiv. cît și normativă (stabilește ierarhii și uneori direcții culturale sau estetice). orice asemenea analiză trebuie să urmărească o serie de standarde interne (cele pe care autorul recenziei însuși le stabilește. și o necesară empatie cu textul. fie sub forma unor judecăți de gust. care implică: .). faptul impune deci existența unui competențe minimale asupra subiectului cărții/operei din partea recenzentului sau dacă este operă de artă o anume cultură estetică și „tehnică” în domeniul respectiv. o versiune mai soft a recenziei. profesională. dacă este vorba de lucrări cu caracter teoretic). în raport cu anumite standarde sau așteptări. vezi mai jos! În fine. Prin urmare. Aspectul cel mai important al unei recenzii este desigur caracterul său de demers de evaluare critică a unui text sau opere artistice cu caracter public. Recenzia are deci o funcție deopotrivă comercială (este folosită adesea cumva fraudulos de edituri pentru a-și promova produsele.

ideile principale. grafică. elocvenţa şi forţa argumentării. Documentarea: lectura și relectura textului. colectarea datelor (citatele semnificative. interesul publicului. interpretarea datelor. Nu trebuie uitat aici stabilirea unghiului de atac al textului dar mai ales stabilirea unui plan provizoriu al textului ce urmează a fi redactat. maniera de concepere şi structurare a lucrării. elaborarea unui punct de vedere propriu. se recomandă să fie apropiată competenţei şi intereselor intelectuale ale recenzentului.analiza textului însoțitor: autor. sistematică. datele tehnice (editură. descompunerea și evaluarea argumentației. ca și despre autor. . evaluarea dificultăților etc. lectura avansată.. Astfel. cu creionul în mînă. mai precis. Evaluarea critică a textului: analiza datelor. 2. sistematizarea datelor şi observațiilor. II. documentarea implică și un demers de culegere de date despre contextul intelectual al lucrării recenzate.). ideile principale. note. care presupune parcurgerea/îndeplinirea succesivă a unor etape și exigențe obligatorii. referenţialul intelectuali (autori citaţi şi orizontul lor cultural).. lectura profesională a unui text presupune un protocol anume: . în raport cu anumite criterii: orizontul intelectual propriu. însemnări marginale în urma lecturii). . cuprins.evaluarea prealabilă a textului. cu creionul în mînă. se recomandă o lectură lentă. . . Cum se face o recenzie: etape și aspecte Realizarea unei recenzii (din rațiuni didactice. anul apariției etc. de asemenea. pentru a orienta și facilita lectura. urmărindu-se cîteva aspecte: stilul autorului. fie stilistice fie argumentative etc. organizarea și interpretarea lor. încadrarea tipologică.decriptarea textului (lectura preliminară). neutru și calificat (în cunoștință de cauză). se recomandă o lectură lentă. urmărindu-se cîteva aspecte: stilul autorului. obligaţiile profesionale. analiza mijloacelor. elocvenţa şi forţa argumentării. evaluarea structurii textului sub raportul relevanței organizării discursului. referenţialul intelectual (autori citaţi şi orizontul lor cultural). Atenție: Se spune că nu se intră într-o carte ca într-o moară. maniera de concepere şi structurare a lucrării.relectura: conspectarea (notarea ideilor principale. mă voi referi mai departe exclusiv la recenzia unei lucrări scrie) este un demers laborios. localitatea.alegerea cărţii. pentru care urmează să se redacteze recenzia. avem următoarele etape principale: 1. aspectelor pozitive sau negative observate în timpul lecturii) și fișarea pasajelor considerate importante. în unele cazuri. copertă. conspecte. mesajele promoționale de pe coperți etc.

de asemenea. într-o recenzie. eventual să amintească publicului tema lucrării. totuși un număr de cinci-șapte pagini este considerat ca fiind maximal pentru o recenzie.. va fi o privire orientată într-o anumită direcție). tot aici. tot în introducere pot să se regăsească o serie de date strict necesare despre autorul lucrării recenzate: mai ales încadrarea autorului. prezentarea mijloacelor (metodologiei). dar mai ales prezentarea structurii lucrării: capitole. ponderea sa trebuie să fie mai redusă. mărimea sa depinzînd cel mai adesea de spațiul editorial rezervat. accesibil unui public mediu. . relevanța sa și starea discuției intelectuale pe acest subiect: ce s-a mai scris semnificativ despre subiect. argumentat.atingerea obiectivelor propuse și mijloacele folosite. din punct de vedere cultural şi profesional (biografie. de ce era nevoie de o asemenea lucrare (dacă era). logic. mai cu seamă în ce privește relația dintre intenții și realizări. Redactarea textului: configurarea textului sub forma unui demers critic și publicistic. are o funcție mai ales stilistică. c. operă. argumentație. teme.consistența și coerența internă a discursului. O introducere. se anunță intențiile autorului (recenziei). chiar. în funcție de spațiul mediatic acordat: de a incita la lectura textului mai întîi și abia apoi de a introduce publicul în conținutul lucrării ori de a evalua calitatea sa. evaluarea criticii asupra carierei intelectuale în general etc. În mod obișnuit un asemenea text trebuie să conțină: a. spre deosebire de eseu sau studiu. în fine. . recenziile nu au un număr fix de pagini. ce ar dori publicul să citească pe subiect etc.). de ce ar mai fi nevoie. Evaluarea critică a lucrării: pornind de la obiectivele enunțate de autor se analizează critic punctele tari și punctele slabe ale lucrării. descrierea se face urmărind cîteva repere: evidențierea intențiilor de plecare ale autorului exprimate în carte. b. . care să respecte regulile elementare ale unui asemenea produs mediatic.3.argumentația. calitatea argumentelor factuale sau logice. în acest sens introducerea trebuie să fie scurtă (cel mult cîteva propoziții). dacă este spațiu editorial. ca și de natura lucrării. adică să fie un demers structurat. eventual (se va ocupa de cîteva capitole. în ce privește: . Descrierea analitică a lucrării recenzate. limitele demersului.

puncte tari/puncte slabe. Atenție: recenzia este un text publicistic și nu o dare de seamă: trebuie să aibă așadar în aceeași măsură calități stilistice și teoretice. probleme în suspensie. evaluarea textului va urmări deci toate aceste calități! Deadline: 6 febr. De asemenea. instrumentale sau atacuri ad hominem. .rigoarea și corectitudinea datelor și demonstrației. d. . noutățile aduse etc. să fie construit logic și adecvat din punct de vedere narativ. să fie argumentat.. să fie deci un text lizibil. dar mai ales jignitoare!) și fără intenții partizane. ora 10. 2012. se pot chiar face unele comparații cu alte lucrări similare. sunt gesturi considerate peste tot în lume inacceptabile. lizibilitatea și eficacitatea dicursivă a expresiei). a trunchia un text. să aibă coerență. judecățile trebuie să fie pe cît posibil ponderate (nici prea laudative. Atenție: fiecare judecată de valoare trebuie suținută fie cu o trimitere precisă la pagina sau paginile care pot proba o judecată sau alta. fie cu un citat (care să aibă o lungime rezonabilă)! A cita greşit și cu intenţie denigratoare.. îndeosebi calitatea evaluărilor și a probatoriului. Concluzii: se face o scurtă sinteză a celor expuse și se emite evaluarea generală. nici excesiv de critice. reușite remarcabile.calitatea expresiei (îndeosebi în ce privește formulările.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful