Psihoza maniaco-depresiv

Plan: 1. Generalit i i etiologie 2. Clinica PMD ± triada de simptome hipertimic pozitiv 3. Formele de PMD 4. Formele de depresii în PMD Obiective Trebuie s ajungem la: 1. identificarea etiologiei simptomelor psihice ale PMD; diferen ierea tabloului clinic al fazelor PMD generalizarea particularit ilor psihice ale diferitor forme de PMD; elaborarea portretului fizic i psihologic al pacientului în fazele maniacal elaborarea unui studiu de caz cu PMD. Manifest rile bolii sunt cunoscute din antichitate. Detaliat PMD a fost descris de i depresiv ; i negativ

Kraepelin în 1899 ca psihoz ce are o evolu ie periodic cu faze maniacale i depresive. Etiologia nu este complet . S-au emis diverse ipoteze. În starea depresiv autorii au stabilit existen a deficitului de serotonin i nonadrenalin . La bolnavii din starea maniacal secre ia de este majorat . S-a demonstrat c este o maladie cu serotonin , nonadrenalin , dopamin

predispozi ie ereditar . Inciden a în popula ia general : 0,4%. 2. Raportat la aspectul afectiv ± episodul psihotic poate îmbr ca aspectul maniei, depresiei sau al st rilor mixte. Mania PMD 1. excita ia intelectual 2. dispozi ie crescut - euforia 3. excita ie motorie Depresia PMD 1. inhibi ia intelectual 2. dispozi ie sc zut 3. inhibi ie motorie

1

Ciclotimiile au o evolu ie mai scurt cu o simptomatologie redus . intelectual . iritabilitate. Clinica fazei maniacale Debutul poate fi uneori lent. se descriu urm toarele forme de psihoz maniacodepresiv : 1. Clinica psihozei maniacal-depresive PMD în evolu ia sa are fazele maniacal cele trei simptome: 1) la manie: euforie. inhibi ie psihomotorie. excita ie motorie (vezi tema semiologia proceselor afective). insomnii sau nelini te. 2) la depresie: dispozi ie sc zut . c rora li se asociaz psihosenzoriale. halucina ii 3. instalîndu-se dintr-odat o stare de agita ie motorie considerabil . Forma delirant include deliruri sistematizate. Forma hipomaniacal în care tabloul simptomatologic este exprimat printr-o activitate motorie.Dup modelul de succesiune al fazelor. de iritabilitate. Boi teanu. Forma mixt în care simptomele de tip maniacal i depresiv se succed rapid. Forma coleroas (cu gravitate mare) cuprinde cazuri al c ror tablou simptomatologic este dominat de o extrem mobilitate între inut de o hiperemotivitate pîn la paroxism. excita ie intelectual . conduit zgomotoas . În tipul bipolar I ± predomin episoadele maniacale. Uneori prin aspectul de mobilitate psihic . uneori cu randament i productivitate crescut . ace ti bolnavi sunt tolera i i chiar primi i bine în rela iile lor de grup. crize de furie. provocat de astenie. (1993). 5. Dup V. triste e. 4. Chiri . fizic durat limitat i intelectual . violen impulsiune i tendin gestual i verbal . Debuteaz cu o depresie u oar urmat de o hipomanie. P. 2. Fiecare faz se caracterizeaz prin . raportul dintre ele avem PMD monopolar de tip maniacal sau depresiv i psihoza bipolar în care alterneaz cele dou aspecte. Forma ciclotimic forma cu st ri depresive i maniacale u oare. f r faza prodormal . În timpul accesului inuta bolnavilor este 2 i depresiv . iar în tipul bipolar II ± cele depresive. dar de i cu grave tulbur ri de somn. expresivitate i bun dispozi ie contaminant . Cel mai frecvent debutul este brusc. dezinhibi ie instinctual cu de agresivitate i distrugere. inhibi ie intelectual .

Ele sunt inconstante. violen i agresiune (agita ia maniacal ). desene.dezordonat . graforee. col urile ziarelor. intona ia este declamatoare întret iat de cîntece. Atitudinea bolnavilor cu PMD este familial . Bolnavii au tendin a de a scrie mult (graforee) pe orice buc i de hîrtie. filea ie. O caracteristic a exalt rii activit ii este activitatea ludic (jocul). iar evocarea bogat . manifestat prin aluzii. percep ii false cu obiect. Fa a lor exprim veselie i optimism. cîntece. Uneori excita ia evolueaz pîn la adev rate st ri de agita ie psihomotorie cu strig te. Tonalitatea lor afectiv este instabil . panglici. au ochii vioi i sclipitori. nesistematizate i cu o not de verosimil. Ei afirm c nu s-au sim it niciodat mai bine. unde ei prezint interes pentru orice schimbare din mediu. Pe plan instinctual se poate constata o exagerare a instinctului alimentar (bulimie). pene. neglijent uneori extravagant (bolnavii au tendin a de a se îmbr ca în culori vii. Sunt logoreici. Examinarea func iilor psihice în faza maniacal relev pe prim plan tulbur rile sferei afective. decora ii). ip toare. Literele sunt de obicei mari. Manifest interes pentru tot ce se petrece în jur. vorbesc pîn la r gu eal . În afar de limbajul vorbit se modific i cel scris. trecînd rapid de la un lucru la altul. iluzii. prietenoas fa de ceilal i sim indu-se pretutindeni ca Äla ei acas ´. s . inven ie. Se depisteaz exagerarea sensibilit ii. manifestate prin hipertimia maniacal (pozitiv ). Con tiin a bolii psihice a bolnavilor cu PMD ± este complet absent . Procesul de excita ie se depisteaz în gîndire. apropouri. Bolnavii sunt cuprin i de o stare de euforie exagerat . flori. rîndurile sunt îndreptate oblic în sus. jocuri de cuvinte. grafomanie. r spunsurile construindu-se prin rime. i foarte adesea o excita ie erotic . care se descarc uneori în agresivitate i violen . furie. nemotivat . începe o serie de activit i. cu lux de detalii. În aten ia bolnavilor se observ o hiperprosexie. trecînd repede de la veselie la mînie. Pot fi prezente ideile delirante expansive de grandoare. Imagina ia bolnavilor este bogat ± fabula ie. corpolalie (limbaj-vulgar). f r a ajunge îns s le finalizeze. debitul verbal exagerat i fuga de idei. insulte.i împodobeasc hainele cu ornamente. de reform . hiperstezie. împodobite uneori cu flori. 3 . care se reflect în mimica i gesturile bulnavului. dar contagioas . Asocia iile de idei se fac rapid i superficial. îns capacitatea de concentrare a aten iei în timp este joas . contactul cu ceilal i bolnavi se i-a u or. Memoria de fixare este superficial . scrise dezordonat. mitomanie. mistice. Bolnavul nu poate sta într-un loc. Exagerarea activit ii se caracterizeaz printr-o tendin continu spre mi care.

Din deregl rile endocrine se depisteaz hipoglicemia. Depresia cu delir de autoacuzare. Bolnavii se afl în mi care. glicozuria. În PMD se întîlnesc urm toarele forme de depresii: 1. Frecvent apar dureri musculare în regiunea gîtului. sc derea ponderal în ciuda unui apetit de obicei crescut (în timpul acceselor maniacale se cheltuie energie). hipersaliva ie. Bolnavii acuz variate simptome somatice: mimic redus . Deseori depresia anxioas poate s evolueze sub form de agita ie psihomotorie. apare idia ia suicidar . toracice. Pe m sur ce PMD evolueaz în timp episoadele critice se prelungesc. ob inîndu-se un fel de excita ie maniacal permanent . Cre te colesterolul. Se instaleaz a a zisa manie cronic . masa ponderal scade. triste e profund .Tabloul psihic este întodeuna dublat de prezen a unor modific ri somatice. insomnia. privirea sfioas . se inverseaz raportul albumine/globuline (eliminarea glucozei prin urin ). vocea joas . Bolnavii se plîng de lipsa tr irilor suflete ti. Pe fondul depresiv la ace ti bolnavi apar idei delirante de autoacuzare i autoumilire. Depresia anestezic . apar ridurile faciale. cefaleea. Bolnavii reactualizeaz diverse gre eli s vîr ite i consider c trebuie pedepsi i.Deregl rile afective au o evolu ie progresiv i prelungit . dorm r u. ochii se adîncesc i str lucesc. Actualmente sub influen a preparatelor s-a redus pîn la cîteva s pt mîni. Aceast stare poate dura ani în ir. Recidivele sunt frecvente dar exist posibilitatea unei remisii complete. Senza iile pot ajunge la Äanestezia psihic dureroas ´ (sufer c nu pot suferi). Anxietatea cre te seara. consider c sunt responsabili de ceea ce se face r u pe p mînt. 2. La bolnavii cu PMD în faza depresiv dispare pofta de mîncare. 3. a articula iilor. Clinica fazei depresive. Limba i mucoasele sunt uscate. în abdomen. Depresia anxioas . Evolu ia spontan a unei faze maniacale poate dura pîn la 4-5 luni. cele mai importante fiind deregl rile somnului. Pe lîng triada de simptome a depresiei (semiologia afectivit ii) o mare importan starea somatic o au i endocrin . 4 . iar intervalele lucide se scurteaz . F r nici o motiva ie real ei se acuz de moartea rudelor. apare astenia. Adeseori se întîlnesc dureri precordiale (´triste e cardiac ´). ei nu pot s se veselesc . exagerarea tonusului simpatic (tahicardie. deregl ri hipofizare. Apar simptome dureroase în regiunea coloanei vertebrale. transpira ie).

astenia. 5. dispare interesul fa de orice activitate. În accesul maniacal se administreaz ini ial un barbituric (amital sodic). dureri în mîini i picioare. lipsa motiva iei pozitive. cu excitabilitate ridicat . se întrebuin eaz antidepresivele. apar acuze somatice. În formele delirante: majeptil.4. Pe fondul depresiv la bolnavi apare o stare de nevrozitate puternic cu repulsie fa de sine i mediu. La ace ti bolnavi se accentueaz senza iile cenestopatice. f r o inhibi ie psihomotorie marcant . Este utilizat psihoterapia. 5 . eglonilul. Tratamentul. Depresia mascat . melipromina. În starea depresiv neurolepticile. Depresia disforic . amitriptilina. Se eviden iaz insomnia. Se manifest ca o depresie simpl . O problem mult discutat în tratamentul maniei este terapia cu s rurile de litiu ca normalizatori ai dispozi iei. Ca tratament se indic holoperidolul sau triperidolul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful