Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

ROMANIA MINISTERUL MEDIULUI

SC COMPANIA APA BRASOV SA

BV-CL-10 - Reabilitare si extindere retelelor de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in aglomerarile Codlea si Moieciu DOCUMENTATIE DE LICITATIE
Volumul 3. Specificatii Tehnice

-i-

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

CUPRINS
CODLEA SI MOIECIU ...........................................................................................................I  3.1  DATE GENERALE ............................................................................................................. 1  Romania ........................................................................................................................ 1  Domeniul proiectului .................................................................................................... 2  Lucrari incluse in contract ............................................................................................ 4  3.1.1.  3.1.2.  3.2.  3.2.1. 

SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE ...................................................................... 4 

A.  SISTEM DE ALIMENTARE CU APA .............................................................................. 4  Situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa ....................................................................... 4  SOLUTIA PROIECTATA A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA IN CODLEA....... 6  B. SISTEM DE CANALIZARE .................................................................................................. 9  Situatia actuala a sistemului de canalizare ................................................................................... 9  SOLUŢIA PROIECTATĂ A SISTEMULUI DE CANALIZARE ........................................... 10  A. SISTEM DE ALIMENTARE CU APA................................................................................ 12  Situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa ..................................................................... 12  SOLUŢIA PROIECTATĂ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA ........................... 13  B. SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA ......................................................................... 16  Situatia actuala a sistemului de canalizare în localitatea Moieciu ............................................. 16  3.2.2.  3.2.3.  3.2.4.  3.2.5.  3.2.6.  ferate 3.2.7.  3.2.8.  3.2.9.  Tehnologia de lucru .................................................................................................... 19  Materiale pentru reteaua de canalizare ....................................................................... 19  Materiale pentru reteaua de distributie ....................................................................... 20  Lucrari anexe .............................................................................................................. 20  Traversari/subtraversari de: riuri si canale, drumuri judetene, drumuri nationale si cai 20  Programul lucrarilor.................................................................................................... 21  Graficul de executare al lucrarilor .............................................................................. 23  Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al calitatii ............................................. 23 

3.2.10.  Detalii de Executie - Adaptare teren .......................................................................... 25  3.2.11.  Documentatia pe timpul executiei .............................................................................. 26  3.2.12.  Autorizatia de Constructie - Proiectul de organizare a executiei POE ...................... 26  3.2.13.  Protectia muncii .......................................................................................................... 27  3.2.14.  Managementul de mediu............................................................................................. 39  3.2.15.  Facilitati pentru Consultantul Supervizare ................................................................. 39  3.2.16.  Teste la Teminare ....................................................................................................... 40  3.2.17.  Rapoarte ...................................................................................................................... 40 
- ii -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

3.2.18.  Documente pentru Cartea Constructiei....................................................................... 40  3.2.19.  Standarde .................................................................................................................... 41  3.2.20.  Organizarea de santier ................................................................................................ 41  3.2.21.  Obstructii Posibile ...................................................................................................... 42  3.2.22.  Mentinerea serviciilor de existente de apa si canalizare............................................. 42  3.2.23.  Desene post executie................................................................................................... 42  3.2.24.  Lista fazelor determinante de execuţie ....................................................................... 43  3.3.  SPECIFICATII TEHNICE GENERALE .......................................................................... 47  Preambul ..................................................................................................................... 47  Lucrari de demolare, curatare, defrisare ..................................................................... 49  Lucrari de terasamente................................................................................................ 50  METODE FARA SAPATURA DESCHISA ............................................................. 66  LUCRARI DE BETON ARMAT............................................................................... 69  3.3.1.  3.3.2.  3.3.3.  3.3.4.  3.3.5. 

3.3.6.  LUCRARI PENTRU RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SI RETEA DE CANALIZARE MENAJERA .................................................................................................... 92  3.3.7.  3.3.8.  3.3.9.  CONDUCTE DIN OTEL ........................................................................................... 97  TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA (PVC) ....................... 111  CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEID) ................ 117 

3.3.10.  EXECUTAREA LUCRARILOR ANEXE............................................................... 133  3.3.11.  ARMATURI si accesorii .......................................................................................... 139  3.3.12.  LUCRARI MECANICE ........................................................................................... 143  3.3.13.  LUCRARI DE DRUMURI ...................................................................................... 156  3.3.14.  Lucrari electrice ........................................................................................................ 163  3.3.15.  Lista standardelor de referinţă aplicabile.................................................................. 198 

- iii -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

3.1 DATE GENERALE
3.1.1. Romania
Romania este situata in partea de Sud-Est a Europei, de-a lungul fluviului Dunarea, incluzand Delta Dunarii si avand iesire spre Marea Neagra, in partea de Sud-Est a tarii. Tarile invecinate sunt: Ucraina in nord, Ungaria in vest, Serbia in sud-vest, Bulgaria in Sud si Moldova in est.  Populatia: aproximativ 21.681.000 locuitori  Suprafata: 237.500 km2  Limba oficiala: romana  Capitala Tarii: Bucuresti  Relief. variat: Muntii Carpati (alt. max. 2.544m), dealuri si podisuri in centru si zona de Sub-Carpati, campii (in sud intre Dunare si Muntii Carpati, in vest)  Clima: temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei Centrale  Rauri importante: Dunarea, care curge pe teritoriul Romaniei 1.075 km, care curge in Marea Neagra prin Delta Dunarii, ecosistem natural cu o suprafata de 4.340 km2.

-1-

 Lungimea totala a retelei de distributie in judetul Brasov este de 1. majoritatea conductelor sunt folosite de mai bine de 25 ani.  Orasul Rupea (5..2. In 2005.900 persoane din 6.1.5 km si este din otel. si minumul inregistrat la aceeasi statie a fost de -31. Climatul acetei regiuni este influnentat si de curentul de aer rece. Cantitatea anuala maxima de precipitatii a fost in Predeal – 1218 l/m2 si minima in Breaza – 534 l/m2. din 47 comune.7 °C.  Orasul Victoria (9. ca regiune. dominata de circulatia atmosferica de la nord-vest. Date generale Judetul consta din 10 zone urbane si 47 comune avand 589. in luna iulie. municipalitatile si orasele au ambele sisteme dar intr-un grad de acoperire incomplet (40%..  Reteaua de distributie are o lungime totala de 17.548 km si lungimea totala a sistemului de canalizare este de 645 km.1.6 °C.028 locuitori (anul 2002) din care 74% in zona urbana si 26% in zona rurala.2.  Orasul Zarnesti (25. Temperatura medie cea mai scazuta .3 3. MOIECIU Sistemul existent de alimentare cu apa deserveste o populatie de 5. si temperatura medie cea mai ridicata a fost de 18. in luna Februarie. Centrele urbane la recensamantul din anul 2002 au fost:  Municipiul Brasov (284.1. ambele sisteme din mai multe comune nu sunt complete si necesita extinderi). Clima Judetul Brasov are o clima temperata.575 locuitori.4 °C.615 locuitori in 2002). -2- . volumul de apa distribuit nu este contorizat. Situatia alimentarii cu apa si a sistemelor de canalizare LA NIVEL JUDETEAN Situatia privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare la nivel de judet prezinta urmatoarele:  Numai aglomerarile mari.1.2 °C.2. Domeniul proiectului 3. inregistrata in timpul aceluiasi an in Februarie. reprezentand un procent de 90% din populatia totala a aglomerarii Bran-Moieciu.1.  Muncipiul Sacele (31. 3. numai 37 au sisteme de alimentare si numai 6 comune au sistem de canalizare si nicio statie de epurare (pe langa acestea.  Numarul total de conexiunila reteaua publica de distributie este de 1.759 locuitori in 2002).192 locuitori in 2002). a fost de -5.2.  Orasul Ghimbav (5.192 locuitori in 2002). temeperatura maxima inregistrata in Ghimbav la statia meteorologica a fost de 33.  In zona rurala .2. Clima din acest sector carpatic este moderat continentala.596 locuitori in 2002) – resedinta de judet.90%).  Municipiul Codlea (24.264 locuitori in 2002). 3.  Orasul Predeal (5.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. inregistarta in iulie.121 locuitori in 2002).3.  Orasul Rasnov (31.  Municipiul Fagaras (36.059 locuitori in 2002). este situat in zona de tranzitie intre clima vest Europeana continentala si clima estica excesiv continentala. masivii polari si de curentii calzi de la sud.286 locuitori in 2002).200 unitati.299 locuitori in 2002).

289 blocuri de apartamente si 295 consumatori industriali.648 locuitori. Sistemul existent de apa uzata deserveste 15.din care 1984 gospodarii.145 persoane dintr-un total de 23.in jur de 41% din consumatorii domestici sunt contorizati. Numarul total de case conectate la reteaua de distributie este de 3.ciment. 65% din volumul de apa este contorizat. Statia de epurare Codlea se afla intr-o conditie foarte proasta . Peste 14 km din reteaua conductele retelei de sunt in functiune de mai bine de 85 ani. pentru celelalte categorii de consumatori acest procent este de 95%. 26% otel. efluentul epurat nu indeplineste cerintele normativului Romanesc (NTPA 001/2002). ZONA CODLEA Sistemul existent de alimentare cu apa deserveste o populatie de 16. Reteaua de distributie are o lungime totala de 34. Lungimea totala a retelei de canalizare existente este de 32. In general. sunt conectati in prezent la reteaua de canalizare 2568 consumatori.   -3- . reprezentand un procent de 68.064 unitati.27 % din populatia totala a Municipalitatii Codlea.94%.05 km si este realizat din urmatoarele materiale: 46% fonta.3 km. In aglomerarea Bran-Moieciu statiile epeurare apa uzata nu exista. reprezentand un procent de 65.3        Sistemul de apa uzata nu exista.595 locuitori din 23.648 locuitori ai orasului Codlea. 24% HDPE si 2% asbo. intr-un regim restrictiv.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Nu fac parte din contract sursa de apa. tratarea apei. A.1. pe scurt. statia de pompe apa potabila precum si statia de epurare ape menajere. Atunci cand mai multe standarde listate in Specificatiile Tehnice Generale se refera la acelasi tip de lucrari.2. 24% HDPE si 2% asbo. intr-un regim restrictiv. de aemenea. 26% otel. Antreprenorul are obligatia de a institui pe cheltuiala proprie un sistem de control al calitatii si de a-si angaja ingineri. 65% din volumul de apa este contorizat. Surse de apa Sursele de apa existente in Municipalitatea Codlea sunt:  Surse de suprafata: o Frontul de captare din raul Turcu . cu un debit de 120 l/s.064 unitati.145 persoane dintr-un total de 23.3 3.  Reteaua de distributie are o lungime totala de 34. sefi de santiere. tratarea apei. SISTEM DE ALIMENTARE CU APA Situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa Situaţia existenta a sistemelor de apa se descrie. se aplica prevederile cele mai restrictive.  Lotul Moieciu cuprinde toate constructiile necesare pentru extinderea sistemului de distributie a apei potabile (inclusiv 2 statii de pompare) si a sistemului de canalizare ape menajere in aglomerarea “Moieciu”. In general.2. reprezentand un procent de 68. Antreprenorul este obligat sa ofere ambele loturi.27% din populatia totala a Municipalitatii Codlea. impreuna cu toate mijloacele de transport.1 LOT CODLEA Toate documentele.1.05 km si este realizat din urmatoarele materiale: 46% fonta. Pot exista cerinte mai stricte de standardizare sau de calitate atunci cand se face o referire speciala la un anumit standard. echipamentele si instrumentarul necesar unei bune desfasurari si urmariri a lucrarilor pe toata intinderea lor si pe tot parcursul timpului. statia de pompe apa potabila precum si statia de epurare ape menajere. pentru celelalte categorii de consumatori acest procent este de 95%.2. mai jos:  Sistemul existent de alimentare cu apa deserveste o populatie de 16. alti tehnicieni si personal tehnic cu experienta necesara. SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE 3. Antreprenorul are sarcina de a realiza lucrari conforme din punct de vedere calitativ si al preciziei detaliilor cu cerintele Specificatiilor si ale Desenelor.ciment.648 locuitori. procedurile si testele privind contractarea vor fi conforme cu toate Normele de Stat. materialele. Standardele si Regulamentele din Romania ca si cu cerintele autoritatilor locale. tehnicieni de aprovizionare. diriginti de santiere.  Peste 14 km din reteaua conductele retelei de sunt in functiune de mai bine de 85 ani. Oferta care nu cuprinde ambele loturi va fi exclusa. 3.  Numarul total de case conectate la reteaua de distributie este de 3.  Surse de apa subterana: -4- . Lucrari incluse in contract Lucrarile cuprinse in contractul sunt impartite in doua loturi cite unul pentru fiecare aglomerare astfel:  Lotul Codlea cuprinde toate constructiile necesare pentru extinderea si reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile si a sistemului de canalizare ape menajere in aglomerarea “Codlea”. Nu fac parte din contract sursa de apa.in jur de 41% din consumatorii domestici sunt contorizati.

cu un debit de 11-12 l/s fiecare. ― Rezervorul de inmagazinare Parcul cu Umbra cu o capacitate de V = 150 m3. ― zona de medie presiune: intre 547 m – 605 m.05 km si este realizat din urm.N. 26% otel. cu 10 puturi de adancime. 24% HDPE si2% azbo-cment. Exista 10 puturi de cate 80 m adancime. Sere Codlea. -5- . o Izvoarele Parcul cu Umbra si Parcul cu Soare cu un debit total de 15 l/s. SURSE DE APA SUBTERANA Izvoarele reprezinta sursa de apa locala din Municipalitatea Codlea si pentru localitatile Ghimbav. Statii de tratare existente STATIA DE TRATARE CODLEA Statia de tratare Codlea este asigurata cu apa bruta din Raul Turcu prin cele doua conexiuni principale hidraulice:  Apa bruta transportata direct din raul Turcu prin conducte de otel DN 200 mm si conducte azbo-ciment DN 400 mm. ― Lipsa controlului a concentratiei de clor rezidual. apa pre-tratata este asigurata printr-o conducta de aductiune ND 600 mm (L = 15 km) de la statia de tratate Turcu in vecinatatea statiei de tratare Codlea si de acolo printr-o conducta de conexiune ND 250 mm la statia de tratare Codlea.C.cu un debit total de 50 l/s. Reteaua de distributie are o lungime de 34. 9 din ele apartin companiilor cu capital privat si nu pot fi operate de catre municipalitate. ― Rezervor de inmagazinare apa Dealul Coastei cu o capacitate de stocare de V = 2x750 m3. aceeasi conducta DN 400 mm asigura apa bruta si pentru apa pentru uz industrial la S.S. Cristian si Rasnov.G. Putul Magura este localizat in partea de nord a Municipalitatii Codlea. cu un debit de 50 l/s. cu urmatoarele date tehnice: SURSA DE APA DE SUPRAFATA Apa bruta din sursa de apa de suprafata consta din captarea din Raul Turcu care asigura apa bruta pentru ambele statii de tratare existente in Municipalitatea Codlea.R.S.R. o Izvoarele Parcul cu Umbra si Parcul cu Soare cu un debit de 15 l/s.  Apa pre-tratata din statia de tratare Turcu (sursa raul Turcu). materiale: 46% fonta. DISPOZITIVE DE STOCARE APA In sistemul de apa potabila exista urmatoarele dispozitive de stocare apa: ― Rezervor de inmagazinare apa Marul Dulce cu o capacitate de V = 80 m3..Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. o Putul Magura . Principalele probleme ale rezervoarelor sunt: ― Instalatii vechi . RETEAUA DE DISTRIBUTIE Reteaua de distributie este divizata in 3 zone de presiune: ― zona de inalta presiune: intre 590 m – 630 m. ― Conditii proaste ale lucrarilor civile.3 o 5 puturi plasate in zona A. Din numarul total de puturi. izolari necalitative ale rezervoarelor. Sursele de apa subterana pentru Municipalitatea Codlea sunt: o 5 puturi localizate in zona D. in zona Codlea – Nord . Volumul total inmagazinat este V = 1730 m3. ― Nu exista facilitati de masurare a debitului . ― zona de joasa presiune : intre 543 m – 580 m.

. in punctele inalte si goliri ale acesteia in punctele joase. la intersecţia străzilor Măgurii cu Nicolae Bălcescu se vor executa două cămine CV 21 şi CR din care se va putea distribui apa în caz de necesitate. în perimetrul străzii Horia. SOLUTIA PROIECTATA A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA IN CODLEA Prin solutiile adoptate. cu pagube frecvente si pierderi mari. -6- . o numar ridicat al crapaturilor in conductele retelei de distributie. care va fi comandată prin frecvenţă radio. . din care: .intre zonele de înaltă şi medie presiune.se va reabilita un total de 12 100 m. configuratia retelei existente este greu de intretinut. ce vor fi acţionate în caz de necesitate: de la CV 35 pînă la CV 49. din zona de inalta presiune. PN 10 – SDR 17 cu diametre exterioare de 110mm.bransamente din conducta PE100. PN10. Reteaua nou proiectata si reabilitata este din conducta PEID PE100.Ø32mm in numar de 1064 (lungimea medie este 10 m). Reteaua de distributie: reteaua de distributie nu acopera toata zona rezidentiala a orasului. Caminele de vane prevazute pe retea vor fi echipate cu vane din fonta cu sertar cauciucat. .va fi înmagazinată în rezervorul de 1 000mc-Marul Dulce prin conductele si caminele de vana proiectate. şi presiunea din reţeaua oraşului. Se prevad aerisiri ale retelei. PN10. s-a realizat distributia apei in intregul oras.conductele sunt vechi. . intreg sistemul proiectat.Ø40mm in numar de 200(lungimea medie este 10 m). o un nivel scazut al dotarilor retelei de distributie. apa captată din zona Parcul cu Soare şi Parcul cu Umbră.sunt proiectate 69 camine de vana pentru majoritatea intersectiilor de strazi cu retea proiectata.. se va executa şi un cămin cu reductor CR care va avea rolul de a aduce presiunea apei la nivelul funcţionării celor două zoneînaltă şi medie presiune. Datorită diferenţei de nivel şi a presiunii apei din rezevor. Principalele deficiente ale retelei de distributie sunt dupa cum umeaza: o conducte vechi cu frecvente pagube.160mm si 200mm. se va monta o electrovană DN 200mm.bransamente din conducta PE100.3 Datorita dezvoltarii localitatii.se va extinde un total de 7 415 m. . o un consum energetic ridicat al statiilor de pompare. Lungimea totala a retelei proiectate este de 19 515 m conducta PEID PE100. intre zonele de medie şi joasă presiune. În căminul CV 21.pe tronsoanele proiectate s-au prevazut un numar de 144 de hidranti supraterani de incendiu.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. se va face interconectarea prin intermediul căminelor proiectate dotate cu vane de separare. va lucra inelar pentru reglarea presiunii şi distribuţia uniformă a apei către toţi consumatorii din zonele respective. . o nivel de masurare scazut. între cele două zone de presiune. o inexistenta dispozitivelor de masurare pentru evaluarea pierderilor de apa. DN 80mm. PN10. reteaua curenta nu asigura debitul si presiunea necesare pentru toti consumatorii. în funcţie de nivelul apei din viitorul rezervor de 1 000mc.

Bransamentele fara camin de apometru. plansa DA-02. Caminele de bransament vor fi de tip monolit sau prefabricate. prize cu colier sub presiune. Se vor monta contoare clasa C.20 x1. La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului. Placa de la partea superioară va avea o grosime de 15cm. Betonarea căminului se va face cu beton clasa C18/22. Hidranţii de incendiu vor avea DN 80 mm şi vor fi amplasaţi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic. Astfel hidranţii se amplasează la o distanţă de maximum 2m de la căile de circulaţie.00x 1. Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de distributie se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect.70 m va avea o formă dreptunghiulară în plan. plansa DA-01.Căminul de 1. vor fi prevazute cu robinet de concesie(cu cutie si capac stradal). Pe toată durata execuţiei căminelor. Căminul se va tencui cu mortar de hidroizolare. BRANSAMENTE DE APA Vor include dispozitivele si operatiile necesare in vederea instalarii aparatelor de masura (apometrelor) prevazute (strapungerea peretilor de beton. va exista personal tehnic calificat şi atestat pentru astfel de lucrări care să conducă operaţiunile de realizare a căminelor.40mx1. . cu apometrele montate in subsolul cladirilor. Radierul va avea o grosime de 20cm. . . atât la interior. iar pereţii vor avea o grosime de 20cm.Contoarele vor deţine totalizator cu tamburi pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub.A. pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. precum si caminul ptr apometru din beton prefabricat. pe conducta de bransament. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 –Liste de cantitati Lucrarile pentru bransamente se vor realiza numai cu acordul Autoritatii Contractante pe baza unui program intocmit de catre aceasta. Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic. Caminele de bransament vor fi amplasate la maxim 1 metru in interiorul proprietatii.95m. cât şi la exterioar pentru a fi protejat împotriva pânzei freatice prezente. având dimensiunile exterioare de 1. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1. La realizarea caminelor se va ţine cont şi de detaliile ce includ partea hidraulică. se pot urmari pe Plansa CODLEA SCHEMA DISTRIBUTIE R. Hidranţii de incendiu trebuie sa fie pozaţi riguros vertical.5. la minimum 5m de zidurile clădirilor pe care le deservesc şi la minimum 15 m de obiectele care radiază intens căldura în caz de incendiu.60m. prevăzute cu orificii în vederea sigilării poziţiei corecte de trecere a apei prin apometru. Căminul va avea pe verticală o înălţime de 1. multijet.3 Reteaua.) in conformitate cu diferitele diametre si tipuri de material.70m. HIDRANTI SUPRATERANI Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic. Acolo unde acest lucru nu este posibil. din alamă. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces.nu se acceptă contoare cu ace indicatoare pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub. iar armarea cu oţel beton OB37. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. inclusiv robinete de concesie cu cutie si capac stradal. .37 din cadrul documentatiei desenate. camine de vana. tronsoane proiectate si amplasamentul hidrantilor pe retea. etc. la cca 2m in exteriorul proprietatii.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.contoarele cu DN ≤ 50mm vor avea set de racorduri cu filet.25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa -7- . caminele de apometru vor fi executate in trotuar. să se respecte adâncimea de îngroapre de 1. robinete cu sertar. semiuscat.

Din construcţie. Toate suprafeţele interioare (cu excepţia celor din cauciuc. hidrantul va avea prevăzută la partea inferioară un dispozitiv care asigură evacuarea automată a apei din corp în poziţia "închis" a ventilului într-un timp scurt. inox sau bronz). cutie ventil. capac de manevră . să se respecte adâncimea de îngroapre de 1. În jurul fundaţiei hidrantului se va realiza o umplutură din nisip cu dimenisunile 0.08. hidranţii de incendiu trebuie sa fie pozaţi riguros vertical. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC).bronz sau alamă.  garnitură ventil – cauciuc. după golirea completă. Partea superioară a căminelor va fi la nivelul terenului sistematizat. şaibele şi piuliţele necesare pentru montajul hidrantului.2000 al Statului Major al Corpului Pompierilor Militari.5 m2 se execută o betonare uşoară. corp ventil. precum şi suprafeţele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidică aplicată în mai multe straturi. ax prindere a corpului ventilului — oţel inox.50x0. Pentru a uşura accesul. Protecţia exterioară a hidranţilor supraterani (partea situată deasupra solului) va fi realizată cu vopsea de culoare roşie RAL 3020. Astfel.5x1. amplasamentul hidranţilor exteriori se va marca prin indicatoare conform SR ISO 6309:1998 – „Protecţia împotriva incendiilor. pe o suprafaţa de 1. din fontă ductilă (conform DIN 2S638). direcţia şi distanţa la care este amplasat hidrantul. CAMINELE DE VANE Căminele de vane pot fi prefabricate din beton sau se vor realiza din beton armat monolit. nu trebuie sa depăşească 100 cm3. pe plăcuţă vor fi inscripţionate litera H. Pentru reperare uşoară.3 cotului pe o placă de beton prefabricat având 30x30x15 cm. În jurul hidranţilor supraterani. vor permite demontarea completă şi înlocuirea pieselor de schimb fără dificultăţi. hidranţii de incendiu vor avea o pierdere minimă de sarcină. Pentru protecţia împotriva îngheţului. rezistentă la acţiunea radiaţiilor ultraviolete.fontă cenuşie şi/sau ductilă.50 m pentru drenarea apei de golire de la hidrant. se execută o betonare uşoară conform detaliu DA-02. Garnitura hidrantului va putea fi schimbată fără dezgroparea hidrantului. DIN 2501 sau echivalent. Flanşele cotului cu picior vor avea dimensiunile. Volumul de apă rămas în interiorul hidrantului. Hidranţii vor fi livraţi împreună cu un cot la 90° cu picior. cu o grosime totală minimă de 250 microni.  inel de etanşare corp . in jurul hidranţilor supraterani.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Aceştia vor avea toate garniturile. cu flanşe. Indicatoare de securitate”.25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa cotului pe o placă de beton prefabricat având 30x30x15 cm. Hidranţii supraterani vor fi în conformitate cu SR EN 14384-2006.50x0. Corpul fiecărui hidrant suprateran va fi prevăzut cu două guri de branşare (racorduri) tip B-STAS 701-74 şi va avea un dispozitiv special de blocare în caz de coliziune. poziţionarea şi numărul de goluri de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2. Materialele pentru hidranţi vor fi după cum urmează:  corp. minim 11. Hidranţii procuraţi din import vor avea în mod obligatoriu. şuruburile. pe lângă agrementul tehnic emis de MLPTL şi avizul IGCPM în conformitate cu OG nr 60/1997 de aprobare a legii nr 212 referitoare la prevenirea şi apărarea contra incendiilor. Hidranţii vor fi supraterani cu un diametru nominal de 100 mm şi vor avea presiunea minimă PN 10 bar. Conform agrementului nr.  tija de acţionare. 28514/28. capac. pe amplasamentul indicat în planul de situaţie.5% Cr. -8- . BS EN 1092-2.

648 locuitori in oras Considerand aceste date. ― Nu toti locuitorii conectati la reteaua de alimentare cu apa sunt conectati si la reteaua de canalizare. va exista personal tehnic calificat şi atestat pentru astfel de lucrări care să conducă operaţiunile de realizare a căminelor.3 La realizarea lor se va ţine cont şi de detaliile ce includ partea hidraulică.  Decantor primar orizontal. In prezent reteaua de canalizare asigura servicii pentru 15. Reteaua de canalizare opereaza gravitational.  Lungimea totala a retelei de canalizare existente este de 32. S-a dezvoltat in acelasi timp cu dezvoltarea orasului si cu cea a retelei de distributie apa potabila. 289 blocuri de apartamente si 295 consumatori industriali. In jur de 90–95% din canale sunt foarte vechi si prezinta colapsuri frecvente datorate gradului inalt de uzura. La proiectarea căminelor se va ţine cont de prevederile normativului P 73-78 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide” precum şi de “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton.  Statia de epurare Codlea se afla intr-o conditie foarte proasta.3 km.648 locuitori ai orasului Codlea. Retea de canalizare Reteaua de canalizare din Municipalitatea Codlea s-a dezvoltat ca un sistem separat si acopera 32.  Treapta de epurare biologica lipseste din linia de tratare a namolului.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa Documentatie de atribuire BV-CL10 si canalizare in judetul Brasov Vol.din care 1984 gospodarii. ― Un numar important de canale blocate (in jur de 3. Statia de epurare existenta contine numai treapta mecanica si consta din:  Canale de intrare prevazute cu gratare fine si rare.595 locuitori din 23.  Proces tehnologic neadecvat pentru incarcarea apei uzate. SISTEM DE CANALIZARE Situatia actuala a sistemului de canalizare Situaţia existenta a sistemului de apa uzata se descrie. reprezentand un procent de 65. Pe toată durata execuţiei căminelor. nu sunt statii de pompare in sistem.3 km.  Impact negativ mare in emisar – raul Vulcanita.  Poluarea aerului din zonele invecinate statiei de epurare .94%. efluentul epurat nu indeplineste cerintele normativului Romanesc (NTPA 001/2002). B. pe scurt. mai jos:  Sistemul existent de apa uzata deserveste 15. sunt conectati in prezent la reteaua de canalizare 2568 consumatori.94%. beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012-99 în alegerea betonului şi a caracteristicilor sale.595 locuitori dintr-un total de 23.  Camera de distributie in bazinele decantoarele primare.78% din lungimea totala). gradul de acoperire al serviciilor este de 65. divizat in doua compartimente. ― Nu toti locuitorii din Municipalitatea Codlea sunt conectate la reteaua de canalizare.  Bazin de spumare. -9- . Principalele deficiente ale statiei de epurare a Municipalitatii Codlea sunt:  Eficienta foarte scazuta a procesului de epurare.  Bazin de indepartare a pietrisului. ― Ratele de infiltratii si scurgeri sunt foarte mari.

Din cauza incapacităţii folosirii. nu este o linie tehnologica a namolului. În această zonă a oraşului s-a dezvoltat o reţea cu direcţionare spre strada Nouă. impropriu spus. se va prelua menajerul din întreg cartierul din zonă şi direcţiona spre colectoarele de pe str. . din care . – Un numar important de canale blocate(in jur de 3. tehnologie neadecvata.10 - .3 DESCARCAREA EFLUENTULUI Apa epurata in treapta mecanica este descarcata printr-o conducta de beton DN 400 mm si o lungime de 100 m direct in raul Vulcanita. la intrarea dinspre Braşov străzile Gării şi Vulcanului. Deoarece statia de epurare nu este prevazuta cu treapta biologica. .218 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D250 mm SN4).eficienta foarte scazuta. – Rata de infiltrare si a scurgerilor este mare. Lungime reţea de canalizare propusă: 13. s-a preluat canalizarea existentă.153 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D315 mm SN4). .SR EN 1917/2003) = 302 bucati. un afluent al raului Olt.Gării. SOLUŢIA PROIECTATĂ A SISTEMULUI DE CANALIZARE Prin această documentaţie se va putea extinde şi moderniza întreaga reţea de canalizare a oraşului Prin soluţiile date.5. se va elimina deversarea întregului menajer al oraşului. . – Echipamente vechi . Prin executarea canalizării pe str. Se va elimina posibilitatea deversării menajerului din zonă în rîul Vulcăniţa.673 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D400mm SN4).(in lungime medie de 15m) La reţeaua de canalizare proiectată din oraşul Codlea s-a luat în calcul trei soluţii de modernizare: .044 m.7. canalizare aflată în stare foarte bună din tuburi de ceramică Ø 1 000mm. Deficiente ale sistemului existent de colectare si epurare apa uzata GENERALITATI Deficientele principale ale retelei de canalizare in Municipalitatea Codlea sunt: – Reteaua de canalizare este prea scurta .Namolul descarcat din decantorul primar este stocat in apropierea statiei si reprezinta o sursa de poluare a aerului. a fost proiectată gravitaţional.racorduri de canal conducta PVC DN 160mm SN4 – 650buc. întreaga reţea de canalizare a oraşului să fie preluată de viitorul colector menajer şi direcţionată spre noua Staţie de Epurare din Feldioara care face obiectul unui alt proiect. s-a luat în calcul ca. – Reteaua de canalizare este veche si mare parte din ea este uzata. EN206/2002. de diferite inaltimi. Întreaga reţea de canalizare. în rîul Vulcăniţa.78% din lungimea totala). Nouă. -camine de trecere.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Staţei de Epurare din localitate. eliminîndu-se o sursă mare de poluare a acestui emisar. care va prelua canalizarea menajeră de pe străzile aflate de-o parte şi alta a Drumului Judeţean 112A.reabilitarea conductelor existente În cadrul procesului de reabilitare a conductelor de canalizare în cadrul acestui proiect s-au folosit metode TRENCHLESS(fara sapatura).înlocuirea conductelor vechi cu conducte noi . deservind o mica parte a populatiei. Pe strada Nouă. nefiind nevoie de Staţie de Pompare. intersectie si rupere de panta din elemente prefabricate din beton(Normativ: STAS2448/82.extinderea reţelei de canalizare pe străzile cu reţea stradală inexistentă .

C. Salciei. celelalte două tronsoane prin canalizarea existentă a oraşului de pe Şoseaua Nordului spre str.. 15 Noiembrie. Venus vor deversa o parte în canalizarea proiectată de pe strada Constituţiei direcţionate spre canalizarea de pe strada Vulcanului si în continuare pe strada Nouă.Lungă este direcţionat. Străzile din Centrul vechi şi cele din partea înaltă altitudine a oraşului Str. Alexandru Cuza. s-au proiectat cîte două colectoare menajere pentru a se putea executa racordurile de canal cu lungimi medii(cca 15m) şi fără a decoperta şoseaua pe toată lăţimea în perioada execuţiei. totuşi.32 Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate.Nouă. . Lucrarile pentru racordari se vor realiza numai cu acordul Autoritatii Contractante pe baza unui program intocmit de catre aceasta.3 Cand s-a proiectat canalizarea de pe strada Vulcanului. străzi mari. Directionarea menajerului proiectat in canalizarea centrala de pe str. La intersecţia străzilor Hălchiului cu Nouă. de la intersecţie cu str.Lungă.Nouă. nu ar trebui folosite mai mult de două inele de egalizare. s-a avut în vedere existenţa celor două colectoare de ceramică. Scheilor. sens ieşire spre Hălchiu. se poate urmari cu Plansa CODLEA SCHEMA CANALIZARE R. Răchitei. Reţeaua proiectată pe străile Avram Iancu.9 Mai va prelua canalizarea de pe străzile Tudor Vladimirescu. La canalizarea proiectată pe str. va fi folosit pentru preluarea canalizării pluviale existente in Codlea. Caminele de racord vor fi din PVC si vor fi amplasate la maxim 1 metru in exteriorul proprietatii. apele menajere din reţeaua oraşului vor fi preluate într-un cămin de captare şi direcţionate în viitorul Colector Codlea-Hălchiu-Staţia de Epurare Felioara. care sînt pozate pe partea stangă a străzii.Nouă. CAMINELE DE CANALIZARE Se vor executa din elemente prefabricate din beton (Normativ: STAS2448/82.SR EN 1917/2003).Nouă. RACORDURILE DE CANALIZARE Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic.Crizantemelor spre ieşirea din CodleaHălchiu. plansa DC-01. este de asemenea prevăzut un strat de egalizare din beton turnat la fata locului.Nouă.Noua.Lungă-Constituţiei-Vulcanului şi str.Horia şi vor fi direcţionate spre str. Colectorul proiectat pe str. In principiu.Nouă.Gării pînă la intersecţie cu strada Crizantemelor. Se atrage atentia asupra obligativitatii de a executa retelele de apa si canalizare de pe o strada simultan pentru a minimaliza impactul asupra populatiei si mediului pe timpul executiei lucrarilor.11 - . Caminele vor fi prevazute cu un inel de egalizare care va fi instalat intre reductia conica si capac.Constituţiei –Vulcanului si str. Plopului. Ca soluţie se va prelua. vor deversa în colectorul nou pe str. Unirii deversînd în canalizarea existentă pe Şoseaua Nordului cu ieşire la str. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 –Liste de cantitati. Având in vedere faptul că inelele de egalizare nu permit singure adaptarea exactă la inăltimea terenului.Nouă ca şi pe str. un tronson pe str. Al doilea colector ceramic existent. un tronson prin canalizarea existentă spre str. EN206/2002. pentru folosire ca menajer numai colectorul ceramic de pe partea stîngă a stăzii cu conductă proiectată de la intersecţe cu str. Pe str. s-a luat în calcul şi dezvoltarea viitoare a zonei industriale de la intrare în Codlea dinspre Vulcan şi a localităţii Vulcan.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Reţeaua proiectată pe str. Mesteacănului.

 Rezervorul existent de inmagazinare este intr-o conditie proasta. Reteaua de distributie centralizata este din otel . Capacitatea rezervorului existent nu este suficienta pentru a asigura cerintele impuse de Legea 98/1999 pentru aglomerarea Bran-Moeciu.  Numarul total de conexiunila reteaua publica de distributie este de 1. Surse de Apa Sursa principala de apa pentru localitatea Moeciu sunt captarile din izvorul din zona Valea Pesterii.2. in configuratia lui. Acest rezervor are 25 ani. Pe conducta de aductiune sunt prevazute 8 treceri. cu o capacitate de 200 m3. Inăltimea maximă a inelelor de egalizare (ca regulă.2 LOT MOIECIU A. realizat din beton armat. SISTEM DE ALIMENTARE CU APA Situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa Situaţia existenta a sistemelor de apa se descrie. 3. de peste 25 ani si prezinta pierderi mari si frecvente pagube datorate coroziunii si varstei conductelor. Deficiente ale sistemului de alimentare cu apa Sistemul de alimentare cu apa existent.  Reteaua de distributie are o lungime totala de 17. .900 persoane din 6. Structura rezervorului este intr-o situatie proasta. este unul functional. două tuburi )si a stratului de egalizare este de 28 cm. Tratarea Apei Nu este prevazut nici un procedeu de tratare. REZERVOR DE INMAGAZINARE APA In sistemul de alimentare cu apa din aglomerarea Bran-Moeciu este prevazut un rezervor de stocare apa. CONDUCTE DE ADUCTIUNE De la zona de captari se asigura o conducta de aductiune cu o lungime totala de 4 km. pe scurt. Aceasta conducta de aductiune transporta apa de la intrare la rezervorul de inmagazinare apa cu un volum de 200 m3.575 locuitori. Principalele deficiente constau din urmatoarele:  Dispozitivele de captare sunt vechi si uzate. majoritatea conductelor sunt folosite de mai bine de 25 ani.3 cu o grosime maximă de 5 cm. volumul de apa distribuit nu este contorizat.5 km si este din otel. cu pierderi si instalatia hidraulica prezinta multe probleme. Conducta de aductiune are o vechime de 25 ani si prezinta frecvente intreruperi. realizata din otel cu Dn 110 mm.200 unitati. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC). cu scurgeri si instalatie hidraulica uzata. pe paraurile Sbarcioara si Moeciu.1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. reprezentand un procent de 90% din populatia totala a aglomerarii Bran-Moeciu. RETEAUA DE DISTRIBUTIE Actuala retea de distributie in aglomerarea Bran-Moeciu asigura apa potabila in sistemul centralizat pentru 90% din totalul locuitorilor din aglomerare.12 - . mai jos:  Sistemul existent de alimentare cu apa deserveste o populatie de 5. dar cu deficiente mari. Sursa de apa existenta poate asigura 14 l/s.

SOLUŢIA PROIECTATĂ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA Reteaua de distributie proiectata este realizata din conducta de PEID PE100. apa care iese din rezervor este contorizata cu un apometru Dn 150mm. . . 13. PN10 De 110mm. De la rezervorul de inmagazinare apa potabila.conducta PE100. PN10 De 125mm. 06.conducta PE100. 26. PN10 .3     Reteaua de distributie nu acopera toti consumatorii.20-SCHEMA DISTRIBUTIE. PN10 De 200mm. Conductele vechi prezinta pagube mari si pierderi mari de apa.785m .conducta PE100.8425m . Se prevad aerisiri ale retelei. Lipsa echipamentului de intretinere.000 de locuitori.bransamente din conducta PE 100.toate aceste elemente proiectate. PN10 cu diametrele exterioare: 200. 21. SDR17.conducta PE100. iar pe partea stanga intre caminele de vane CV15.A. 12. frecventele intreruperi din conductele de aductiune si distributie. impune montarea in caminul CV56 a unui reductor de presiune pentru a putea alimenta in siguranta imobilele din aval de acesta. echipamentele vechi.13 - . Caminele de vane prevazute pe retea vor fi echipate cu vane din fonta cu sertar cauciucat. in punctele inalte si goliri ale acesteia in punctele joase. in pachetul BV-CL-03). Dificultati de Operare Deficientele sistemului existent de alimentare cu apa sunt confirmate de problemele de operare de la operatorul existent.Ø32mm in numar de 453(lungimea medie este 10 m). 18.Ø40mm in numar de 27(lungimea medie este 10 m). PN10. Amplasarea hidrantilor de incendiu exteriori pentru localitati din mediul rural cu populatie pâna la 10.2880m . care va fi reabilitat(tot pe fonduri europene. 20.PN10 . Reteaua. PN10 De 160mm . D. 08. se asigura conform Normativului P66. sunt motivele principale ale problemelor de operare inregistrate.145m . 17. de-o parte şi alta a drumului(pe partea dreapta.amplasarea caminelor de vana si a hidrantilor. . lipsa echipamentului de operare si intretinere. 14. gradul de acoperire al serviciilor este de 90%.se pot vizualiza cu Plansa MOIECIU R. 27. 19. 160. Grad de acoperire al serviciilor de apa In prezent sistemul de de alimentare cu apa centralizat asigura servicii de apa pentru 5. pe tot traseul şoselei DN73/E574 care strabate localitatea. Diferenta de inaltime dintre cota rezervorului si cota situata la intrarea in localitate. apa potabila este distribuita in localitate prin intermediul unei conducte PE100. PN10 De 90mm(pentru legaturile hidrantilor cu reteaua de distributie proiectata). intre caminele de vane CV16. Pe scurt. s-au proiectat două fire de distributie.conducta PE100. Nivel scazut de contorizare. 125. In caminul CV01. 24.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Pe baza acestor date.575 locuitori in aglomerare. . Lungimea totala a retelei proiectate este de 14 741 m conducta PE100. 22.2505m . De la intrarea in Moieciu de Jos.900 locuitori dintr-un total de 6. 07. 23. . 05. PN10 . se vor monta 29 hidranti supraterani Dn 80mm.bransamente din conducta PE 100. 05). 110 si 90mm distribuite astfel: . 25. De 200mm.

având dimensiunile exterioare de 1.60m. BRANSAMENTE DE APA Vor include dispozitivele si operatiile necesare in vederea instalarii aparatelor de masura (apometrelor) prevazute (strapungerea peretilor de beton. Hidranţii supraterani vor fi în conformitate cu SR EN 14384-2006. . la cca 2m in exteriorul proprietatii. la minimum 5m de zidurile clădirilor pe care le deservesc şi la minimum 15 m de obiectele care radiază intens căldura în caz de incendiu. Hidranţii vor fi supraterani cu un diametru nominal de 100 mm şi vor avea presiunea minimă PN 10 bar. vor fi prevazute cu robinet de concesie(cu cutie si capac stradal). să se respecte adâncimea de îngroapre de 1. iar pereţii vor avea o grosime de 20cm. iar armarea cu oţel beton OB37. robinete cu sertar. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1. precum si caminul ptr apometru din beton prefabricat. cât şi la exterioar pentru a fi protejat împotriva pânzei freatice prezente.25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa cotului pe o placă de beton prefabricat având 30x30x15 cm. Astfel hidranţii se amplasează la o distanţă de maximum 2m de la căile de circulaţie. Hidranţii de incendiu vor avea DN 80 mm şi vor fi amplasaţi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic. inclusiv robinete de concesie cu cutie si capac stradal. prize cu colier sub presiune. plansa DA-02.Contoarele vor deţine totalizator cu tamburi pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub.Căminul de 1. prevăzute cu orificii în vederea sigilării poziţiei corecte de trecere a apei prin apometru. multijet. caminele de apometru vor fi executate in trotuar. cu apometrele montate in subsolul cladirilor.70m.3 Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de distributie se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Caminele de bransament vor fi de tip monolit sau prefabricate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Pe toată durata execuţiei căminelor. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect. Căminul se va tencui cu mortar de hidroizolare. Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic. pe conducta de bransament. . . va exista personal tehnic calificat şi atestat pentru astfel de lucrări care să conducă operaţiunile de realizare a căminelor.00x 1. se execută o betonare uşoară conform detaliu DA-02. Acolo unde acest lucru nu este posibil. Hidranţii de incendiu trebuie sa fie pozaţi riguros vertical. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri.40mx1. semiuscat.nu se acceptă contoare cu ace indicatoare pentru metri cubi şi sub-multipli de metru cub. În jurul hidranţilor supraterani. pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 –Liste de cantitati Lucrarile pentru bransamente se vor realiza numai cu acordul Autoritatii Contractante pe baza unui program intocmit de catre aceasta. plansa DA-01.95m.14 - . La realizarea caminelor se va ţine cont şi de detaliile ce includ partea hidraulică. Radierul va avea o grosime de 20cm. . din alamă. Se vor monta contoare clasa C. Bransamentele fara camin de apometru. etc. Betonarea căminului se va face cu beton clasa C18/22. Căminul va avea pe verticală o înălţime de 1.20 x1.70 m va avea o formă dreptunghiulară în plan. Caminele de bransament vor fi amplasate la maxim 1 metru in interiorul proprietatii. atât la interior. HIDRANTI SUPRATERANI Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces.) in conformitate cu diferitele diametre si tipuri de material. Placa de la partea superioară va avea o grosime de 15cm.5. . La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului.contoarele cu DN ≤ 50mm vor avea set de racorduri cu filet.

capac. CAMINELE DE VANE Căminele de vane pot fi prefabricate din beton sau se vor realiza din beton armat monolit. DIN 2501 sau echivalent.08.bronz sau alamă.  garnitură ventil – cauciuc. La proiectarea căminelor se va ţine cont de prevederile normativului P 73-78 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide” . cu o grosime totală minimă de 250 microni. Pentru reperare uşoară. inox sau bronz). În jurul fundaţiei hidrantului se va realiza o umplutură din nisip cu dimenisunile 0.  tija de acţionare. Partea superioară a căminelor va fi la nivelul terenului sistematizat. hidranţii de incendiu vor avea o pierdere minimă de sarcină. BS EN 1092-2. şaibele şi piuliţele necesare pentru montajul hidrantului. Hidranţii vor fi livraţi împreună cu un cot la 90° cu picior.5x1. şuruburile. La realizarea lor se va ţine cont şi de detaliile ce includ partea hidraulică. Corpul fiecărui hidrant suprateran va fi prevăzut cu două guri de branşare (racorduri) tip B-STAS 701-74 şi va avea un dispozitiv special de blocare în caz de coliziune. ax prindere a corpului ventilului — oţel inox. cu flanşe. hidrantul va avea prevăzută la partea inferioară un dispozitiv care asigură evacuarea automată a apei din corp în poziţia "închis" a ventilului într-un timp scurt. rezistentă la acţiunea radiaţiilor ultraviolete. nu trebuie sa depăşească 100 cm3. pe lângă agrementul tehnic emis de MLPTL şi avizul IGCPM în conformitate cu OG nr 60/1997 de aprobare a legii nr 212 referitoare la prevenirea şi apărarea contra incendiilor. minim 11. Aceştia vor avea toate garniturile.5% Cr. să se respecte adâncimea de îngroapre de 1. pe plăcuţă vor fi inscripţionate litera H.  inel de etanşare corp .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. pe amplasamentul indicat în planul de situaţie. direcţia şi distanţa la care este amplasat hidrantul. amplasamentul hidranţilor exteriori se va marca prin indicatoare conform SR ISO 6309:1998 – „Protecţia împotriva incendiilor. după golirea completă. capac de manevră .50x0. Protecţia exterioară a hidranţilor supraterani (partea situată deasupra solului) va fi realizată cu vopsea de culoare roşie RAL 3020.50 m pentru drenarea apei de golire de la hidrant. Volumul de apă rămas în interiorul hidrantului. Din construcţie. Toate suprafeţele interioare (cu excepţia celor din cauciuc.3 Hidranţii procuraţi din import vor avea în mod obligatoriu. poziţionarea şi numărul de goluri de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2.15 - . Pentru a uşura accesul. 28514/28. Pentru protecţia împotriva îngheţului.50x0. in jurul hidranţilor supraterani. din fontă ductilă (conform DIN 2S638).25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa cotului pe o placă de beton prefabricat având 30x30x15 cm. Garnitura hidrantului va putea fi schimbată fără dezgroparea hidrantului. hidranţii de incendiu trebuie sa fie pozaţi riguros vertical. Indicatoare de securitate”. Materialele pentru hidranţi vor fi după cum urmează:  corp. pe o suprafaţa de 1.5 m2 se execută o betonare uşoară.fontă cenuşie şi/sau ductilă. Conform agrementului nr. va exista personal tehnic calificat şi atestat pentru astfel de lucrări care să conducă operaţiunile de realizare a căminelor. Astfel. corp ventil.2000 al Statului Major al Corpului Pompierilor Militari. Flanşele cotului cu picior vor avea dimensiunile. precum şi suprafeţele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidică aplicată în mai multe straturi. cutie ventil. Pe toată durata execuţiei căminelor. vor permite demontarea completă şi înlocuirea pieselor de schimb fără dificultăţi.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

precum şi de “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012-99 în alegerea betonului şi a caracteristicilor sale.

B. SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA
Situatia actuala a sistemului de canalizare în localitatea Moieciu Situaţia existenta a sistemului de apa uzata se descrie, pe scurt, mai jos:  Sistemul de apa uzata nu exista;  In aglomerarea Bran-Moeciu statiile de epurare apa uzata nu exista. Reteaua de canalizare In aglomerarea Bran-Moeciu nu exista retea de canalizare centralizata si statie de epurare.

Soluţia proiectată
Lungime reţea de canalizare propusă: 21.514 m din care: - 165 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D400 mm SN4 ); - 2.910 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D315 mm SN4) - 18.439 m canal gravitaţional (conductă PVC cu mufă şi garnitură de cauciuc D250mm SN4) - racorduri canalizare din conductă PVC DN 160 mm SN4 in numar de 1673buc (lungimea medie este de 15m) - racorduri canalizare din conductă PVC DN 200 mm SN4 in numar de 13buc (lungimea medie este de 15m) - conducta PEID PE100 PN6 De 125 mm – refulare - 852m Pe tot traseul şoselei D73/E574 care strabate Moieciul de Jos, s-au proiectat două colectoare de canalizare, de-o parte şi alta a drumului(pe partea dreapta, intre caminele de canalizareCB01CB15 si CD02-CD33, iar pe partea stanga, intre SP1-CA01-Ca17 si C5-CC01-CC33). S-a ales această soluţie pentru a nu bloca circulaţia în localitate, pe perioada execuţiilor. Ţinînd cont de faptul că la intrare în localitate şi pînă la Staţia de Epurare traseul are pantă inversă faţă de sensul de curgere al menajerului proiectat, s-a recurs la o Staţie de Pompare ape uzate cu Q hmax=2,9 l/s si H=18m (SP1) care va fi amplasată în partea stangă a drumului dinspre localitatea Bran. Din SP1 pleacă o conductă de refulare pînă în Staţia de Epurare PEID DN 125mm, L=852m, care traversează rîul Turcu. Pentru reţeaua de canalizare menajeră proiectată pentru localitata Moieciu, s-au folosit trei Staţii de Pompare. Reţeaua de canalizare proiectată pe ambele păţi ale drumului D73/E574 este trasată din Moieciu de Sus direcţionată spre Staţia de Epurare. Pe tot traseul colectoarelor de pe D73/E574 au fost direcţionate canalizările de pe străzile care au ieşire în D73/E574. Pe Drumul Judeţea 112G în zona Valea Sbîrcioarei, s-a proiectat a doua Staţie de Pompare ape uzate-SP2 cu Q hmax=0,6 l/s si H=12,5m. Aceasta va prelua menajerul de pe strada lui Manea. O altă zonă de pe care se va directiona menajerul proiectat spre Statia de Epurare este DJ 112F. Pe toate străzile pe care s-a proiectat canalizare, drumuri judeţene şi uliţe, conductele sînt pozate pe o singură parte a drumului. Zona D73/E574 face excepţie din cauza importanţei traseului. Canalizarea pe DJ 112F este proiectată din zona Cheia, şi este direcţionat spre colectorul principal de pe D73/E574 care intră în Staţia de Epurare.
- 16 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

Toate străduţele de pe traseul DJ 112F au fost racordate la menajerul stradal principal de pe DJ 112F. Pentru zona Valea Moieciului s-a prevazut a treia Staţie de Pompare ape uzate-SP3, cu Q hmax=1,6l/s si H=6,7m. Reteaua de canalizare proiectata se poate urmari si cu Plansa MOIECIU R.C.45-SCEMA CANALIZARE. Pentru lucrarile de extindere si reabilitare retele de canalizare se vor respecta intocmai prevederile Specificatiilor Tehnice Generale precum si indicatiile din planurile incluse in Volumul 6 Piese desenate. Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 –Liste de cantitati. Lucrarile pentru racordari se vor realiza numai cu acordul Autoritatii Contractante pe baza unui program intocmit de catre aceasta. RACORDURILE DE CANALIZARE Se vor executa conform detaliilor standard din proiectul tehnic, plansa DC-01. Caminele de racord vor fi din PVC si vor fi amplasate la maxim 1 metru in exteriorul proprietatii. Se atrage atentia asupra obligativitatii de a executa retelele de apa si canalizare de pe o strada simultan pentru a minimaliza impactul asupra populatiei si mediului pe timpul executiei lucrarilor. CAMINELE DE CANALIZARE Se vor executa din elemente prefabricate din beton (Normativ: STAS2448/82, EN206/2002,SR EN 1917/2003). Caminele vor fi prevazute cu un inel de egalizare care va fi instalat intre reductia conica si capac. In principiu, totuşi, nu ar trebui folosite mai mult de două inele de egalizare. Având in vedere faptul că inelele de egalizare nu permit singure adaptarea exactă la inăltimea terenului, este de asemenea prevăzut un strat de egalizare din beton turnat la fata locului, cu o grosime maximă de 5 cm. Inăltimea maximă a inelelor de egalizare (ca regulă, două tuburi )si a stratului de egalizare este de 28 cm. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC). STATII POMPARE APA UZATA Generalitati Statiile de pompare ape uzate vor fi proiectate si executate de catre Antreprenor sub forma unui cheson circular si vor fi echipate cu instalatii mecanice, hidraulice, electrice, si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxima. Vor fi prevazute toate facilitatile necesare pentru montarea si demontarea facila si in deplina siguranta a echipamentelor. Statiile de pompare apa uzata vor fi amplasate conform proiectului tehnic Volumului 6 Desene, pe tronsoanele si avand caracteristicile indicate in Volumul 3 BV-CL-10-Vol.3. Executarea Lucrarilor si Conditiile de Calitate Intreaga statia de pompe va fi realizata conform proiectului detaliat intocmit de catre Antreprenor. Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.
- 17 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul. Statia contine toate echipamentele (2 pompe, vane, clapeti, tevi refulare, tablou automatizare, sistem de ventilatie, pompa drenaj, senzori de nivel, capac acces statie carosabil, sistem iluminare interior, rezervor interior de colectare). Staţia de pompare trebuie să fie complet etanşă la apă şi mirosuri şi accesibilă în interior. Peretele statiei să fie în construcţie dublă de tip fagure în 3 straturi: cu stratul din interior de culoare gri/alb pentru o vizibilitate sporită în interiorul staţiei, stratul intermediar în construcţie tip fagure cu celule având grosimea de min. 30mm pentru realizarea unei izolaţii termice care elimină apariţia condensului şi stratul din exterior mai dur pentru a conferi întregului ansamblul rigiditatea necesară. Instalaţii mecanice si hidraulice Staţia de pompare, echipată cu 2 pompe, trebuie să rămână complet funcţională în timpul intervenţiei la una din electropompe. Trebuie:- Să fie echipată cu 2 robineţi de reţinere pentru ape uzate menajere cu acţionare "self-acting"; - Pe colectorul de intrare se monteaza o vana cutit, cu tija de actionare de la suprafata; - Electropompele pentru vehicularea apelor uzate cu conţinut de fecale, fixate cu dispozitiv pentru instalare verticală uscată; - Sistemul de pompare sa poata pompa/evacua corpuri solide cu diametre de pana la 80% din diametrul conductei de refulare; - Sistemul sa nu permita trecerea prin rotorul pompei a corpurilor solide cu diametrul mai mare de 30 mm; - Electropompele vor avea carcasa motorului şi rotorul pompei din fontă, arbore inox, cu motor trifazat, grad de protecţie motor = IP 68, clasa de izolaţie F, testat în conformitate cu prevederile IEC 34-5; - Electropompele să fie pentru ape uzate cu rotor adaptat(posibilitatea de a modifica dimensiunea rotorului astfel incat punctul de functionare sa fie situat pe curba pompei), rezistente la coroziune şi fără repercursiuni în cazul formării hidrogenenului sulfurat; - Electropompele să aibă posibilitatea semnalizării prezenţei apei din camera statorică. Instalaţii electrice Antreprenorul va proiecta si realiza instalatiile electrice interioare de iluminat, prize, forta si priza de pamant, aferente statiilor de pompare ape uzate. Alimentarea cu energie electrica a tabloului electric T.SP. se va realiza din retelele existente in zona prin intermediul unui bransament trifazic in conformitate cu avizele furnizorului de energie electrica. Din tabloul electric T.SP. se vor alimenta pe circuite separate pompele, ventilatorul si corpurile de iluminat. Tabloul va fi prevazut cu circuit separate de alimentare pentru modemul de transmisie date. Tabloul electric T.SP. se va monta in interior. Automatizari Pompele din staţiile de pompare vor functiona in mod normal automat controlat de catre nivele de apa uzata (proiectul de automatizari va fi intocmit de catre Antreprenor). Staţiile de pompare vor fi echipate cu panou de control şi automatizare pentru 1+1 pompe, panou care va avea urmatoarele functii: - controlul automat al pompelor; - schimbarea automată secvenţială a pompelor în operare; - posibilitate operare automata – 0 – manuală - dotat cu senzor de nivel care comanda electropompele in functie de nivelul apei din bazin. Panoul de control trebuie sa poata transmite la distanta prin GPRS nivelul apei uzate in rezervor,
- 18 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

datele electrice (curent, tensiune, putere) si starea de functionare a pompelor si sa permita comanda pompelor de la distanta. Modemul pentru transmisia de date nu face parte din prezentul contract. Se va asigura permutarea functionarii pompelor pentru a asigura un numar de ore de functionare aproximativ egal pentru toate pompele din statie. Pentru statiile de pompare ape uzate, sondele de nivel selectionate precum si toate accesoriile necesare trebuie sa fie concepute pentru functionare in statii de pompare ape uzate menajere. Se vor respecta prevederile din Specificatiile Tehnice Generale.

REFACEREA SISTEMULUI RUTIER in localitatea Moieciu, avand in vedere faptul ca localitatea este strabatuta de DN73, se va realiza astfel: STRUCTURA RUTIERA ptr DN73: ‐ 4 cm mixtura asfaltica MASF 16; ‐ 5 cm binder BAD 25; ‐ 6 cm mixtura asfaltica AB 2; ‐ 25 cm agregate naturale stabilizate cu ciment; ‐ 30 cm balast ‐ 15 cm strat de forma STRUCTURA RUTIERA ptr DJ112F: ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ - 4 cm mixture asfaltica MASF 16; - 5 cm binder AB1; - 10 cm macadam ordinar; - 25 cm agregate stabilizate; - 10 cm balast.

3.2.2. Tehnologia de lucru
Indicatii privind modul de plata al lucrarilor sint incluse in Volumul 4 – Liste de cantitati. Se recomanda realizarea lucrarilor cu sapatura deschisa pina la o adincime de 6 – 6,5 m dupa care se recomanda utilizarea unor tehnologii fara sapatura. Antreprenorul este liber sa aleaga tehnologia pe care o considera optima. Acolo unde se indica pe planuri, in special in zona drumurilor nationale sau judetene, lucrarile de pozare precum si subtraversarile acestora se vor executa prin foraj orizontal dirijat. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax si pina la generatoare superioara a conductei de protectie. Subtraversarile se vor executa sub un unghi cit mai apropiat de 90 de grade sexagesimale dar nu mai mic decit 60 de grade sexagesimale intre axul drumului si axul conductei de protectie. Deasemenea se vor executa subtraversari de riuri si canale prin metode fara sapatura deschisa acolo unde este mentionat in planuri.

3.2.3. Materiale pentru reteaua de canalizare
Se vor utiliza materialele indicate in prezenta documentatie care sunt in conformitate cu prevederile Specificatiilor tehnice. Antreprenorul va garanta materialul conform specificatiei pentru transportul de apa uzate menajere. Calitatea apei uzate menajere indeplineste conditiile prevazute in norme pentru descarcarea de ape uzate in sistemul public de canalizare.
- 19 -

50x3. 3.4. Aceasta se refera exclusiv la drumurile care nu sunt drumuri nationale.00m.1 Detaliu cămin de trecere H<2m si H>2m. echipate cu dispozitive automate de aerisire-dezaerisire DN 80. Caminele de schimbare de directie vor avea R= 3 Dn. Camine de vizitare: de trecere.50m.00x2. cu dimensiunile interioare 1.5m. Camine de vane pe reteaua de distributie apa potabila Se vor construi camine cu dimensiunile interioare 1. Materiale pentru reteaua de distributie Se vor utiliza materialele indicate in prezenta documentatie care sunt in conformitate cu prevederile Specificatiilor tehnice.6 este obligatia antreprenorului de a colecta la fata locului toate informatiile necesare pentru intocmirea ofertei si adaptarea proiectului la conditiile locale. 3. Traversari/subtraversari de: riuri si canale.2. drumuri nationale si cai ferate Este obligatia antreprenorului de a colecta la fata locului toate informatiile necesare pentru intocmirea ofertei si adaptarea proiectului la conditiile locale.5x1. care vor fi echipate cu instalatiile hidraulice aferente. Camine de dezaerisire pe reteaua de distributie In punctele inalte se vor prevedea camine de dezaerisire. Montajul căminelor de vizitare se va face conform planurilor: DC . In consecinta este obligatia Antreprenorului de a se informa asupra imbracamintii rutiere a strazilor si de a cota desfacerea si refacerea drumurilor.5. 2. 3. de intersectie si de rupere de panta din elemente prefabricate din beton. 4. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC).2.50x1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Pe drumul national 73 din comuna Moieciu retelele de apa si canalizare se vor poza in doua transee cu latime medie de 1.  Depunerea de cereri si obtinerea tuturor avizelor necesare de la autoritatile competente abilitate si respectarea acestora .20 - . 2. Camine de golire pe reteaua de distributie In punctele joase se vor prevedea camine de golire.0. de intersectie si de rupere de panta.2. echipate cu ventile de golire de tip cu sertar DN 80. drumuri judetene. unul pe partea stanga si altul pe partea dreapta a drumului.3 3.50m.6.5x1.10m. Desfaceri si refaceri de drumuri Conform vol 3 art 3. conform detaliilor de camine din partea desenata. cu dimensiunile interioare 1. Ramele şi capacele căminelor realizate vor respecta STAS 2308-81. . Lucrari anexe 1. Căminele de vizitare propuse sunt construcţii din elemente prefabricate din beton cu diametrul Φ800 şi înălţimi variabile. Antreprenorul va garanta materialul conform specificatiei pentru transportul de apa potabila cu o calitate conform cu standardelor nationale in vigoare. 3. In fiecare din cele doua transee se vor poza cate o conducta de canalizare si una de apa. In consecinta este obligatia Antreprenorului de a se informa asupra tuturor aspectelor legate de proiectarea si executarea traversarilor/subtraversarilor asigurind:  functionare optima a retelelor de distributie apa respectiv canalizare conform caietului de sarcini  Indepartarea oricaror materiale sau deseuri dupa executarea lucrarilor. pe reteaua de canalizare apa uzata Se vor prevedea camine vizitare: de trecere.5m.2.

2. La strazile cu imbracaminte de beton se va reface drumul exclusiv pe latimea deschiderii santului cu:  imbracaminte din beton de ciment vibrat C 20/25 de 18 cm grosime.desfacerea si refacerea drumului pe o banda de circulatie. iar pentru racordurile de canalizare si bransamentele de apa efectuate se va reface drumul exclusiv pe latimea deschiderii santului plus 0. Nu se vor deconta refaceri de drum pe toata largimea strazii.1. Documentul Descriere Numar Limba Data predarii exemplare 1 Plan de Asigurare a Conform art 3. Programul de inaintare a documentele de catre Antreprenor Programul de mai jos ofera o privire de ansamblu si un grafic de timp al documentelor principale tehnice si de planificare care vor fi inaintate de catre Antreprenor spre aprobare Consultantului Supervizare. granulozitate continua  Se vor respecta prevederile specificatiilor tehnice relevante La strazile cu asfalt se va reface o banda de drum. Informatii generale Se solicita proiectarea si executarea lucrarilor propuse programul se prezinta astfel:  Perioada totala de finalizare a pentru toate lucrarile este de 30 luni. granulozitate continua Se vor respecta prevederile specificatiilor tehnice relevante 3. Programul obligatoriu de inaintare a documentatiei este prezentat mai jos.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. .desfacerea si refacerea latimii santului.  fundatie din balast de 20 cm grosime dupa cilindrare – sort 0-71 mm.3 2 hard 1 digitala Romana DI + 1 luna . incluzand: o Perioada de executie a lucrarilor este de maximum 18 de luni o Perioda de notificare a defectelor care este de minimum 12 luni. plus 0. pentru pozarea conductelor de apa si canalizare.2..3 In listele de cantitati ptr strazile respective nu se vor cota decat: . conform Contractului.. Programul lucrarilor 1. pentru conductele de canalizare si cele de distributie apa potabila situate pe carosabil.7. Nr.7m stanga-dreapta acestuia cu:  strat de uzura de asfalt de 8 cm  imbracaminte din beton de ciment vibrat C 20/25 de 18 cm grosime. 2.21 - .  fundatie din piatra sparta de 20 cm grosime dupa cilindrare – sort 0-71 mm.1. Documentele vor fi inaintate in conformitate cu legislatia nationala dar vor include minimal conditiile stipulate in prezenta documentatie. pentru bransamentele de apa si racordurile de canal realizate.2 2 hard Romana DI + 1 luna Calitatii 1 digitala 2 Plan de control al calitatii Conform art 3.7m stanga-dreapta acestuia.2.

3 Nr.22 - . masivele de ancoraj. 3 Documentul Descriere Graficul proiectului Graficul proiectului detaliat pe faze de lucrari si activitati cu resursele preconizate Utilizind MS Project sau Primavera Numar Limba exemplare 2 hard Romana 1 digitala Data predarii DI + 28 zile Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 1 conform Contractului Actualizare si detailiere permanenta conform situatiei reale pe santier DI + 1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 4 conform Contractului DI + 6. caminele de masurare.5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 2 conform Contractului DI + 6. inclusiv documentatiile pentru obtinerea avizelor Proiectele si documentatiile pentru realizarea racordurilor de energie electrica la statiile de pompare Proiectele tehnice si documentatiile tehnice pentru autorizatia de construire pentru: caminele de vane(in cazul caminelor construite din beton monolit).5 luni Conditie ptr indeplinirea Datei Intermediare 3 conform Contractului 4 Documentatie tehnica pentru organizare a executiei DTOE Proiectele tehnice si documentatiile tehnice pentru autorizatia de construire pentru statiile de pompare. inclusiv obtinerea avizelor Conform legislatiei nationale 2 hard 1 digitala Romana 5 Conform legislatiei nationale 3 hard Romana 6 Conform legislatiei nationale si cerintelor furnizorului de energie electrica Conform legislatiei nationale 3 hard Romana 7 3 hard Romana DI + 8.5 luni Conditie pentru indeplinirea Datei Intermediare 3 conform Contractului .

Sistemul trebuie sa fie in concordanta cu un Standard de Asigurare a Calitatii international. Se vor avea in vedere datele intermediare conform tabelului de la articolul 3. Ramine la latitudinea Antreprenorului de a organiza activitatile de asa maniera pentru a incepe cit mai repede posibil lucrarile de constructie si de a utiliza la maximum durata de executie alocata. 8 Documentul Proiectele tehnice si documentatiile tehnice necesare obtinerii autorizatiei de construire la: traversari de drumuri. sa documenteze si sa mentinta un Sistem de asigurare al calitatii (AC)/Control al calitatii (CC) care sa acopere toate aspectele in privinta Contractului si lucrarilor.23 - . monitorizare si actiune. cursuri de apa Plan de Management al Mediului (PMM) Programul de inspectie si testare Piesele desenate post-executie Descriere Conform legislatiei nationale si cerintelor avizatorilor Numar Limba exemplare 3 hard Romana Data predarii DI + 10 luni Conditie pentru indeplinirea Datei Intermediare 5 conform Contractului 9 10 11 Conform legislatiei nationale Include metodele de testare a materialelor. Sistemul trebuie sa contina cel putin urmatoarele: 1.3 Nr. Vezi Specificatiile Tehnice respective 2 hard 1 digitala 2 hard 1 digitala 5 hard 1 digitala Romana DI +2. si conditiilor contractuale privind ritmul lucrarilor (art.1. Generalitati Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie trebuie sa arate Organizarea generala a AC si liniile de responsabilitate. Pe parcursul lucrarilor graficul se va actualiza permanent tinind cont de situatia de pe teren precum si de comentariile sau recomandarile Consultantului Supervizare. 8. Lucrarile la statiile de pompare ape uzate trebuie sa fie finalizate inainte de racordarea consumatorilor la reteaua de canalizare.5 luni Romana Conform Programului Antreprenorului Romana Conform Programului Antreprenorului dar minimum 1 luna inaintea inceperii testelor 3. Prima data intermediara pentru perioada de executie prevede ca lucrarile de executie sa inceapa la maximum 15 zile de la obtinerea autorizatiei de constructie.9.2. Sistemul de Asigurare a Calitatii/ si Control al calitatii Pe toata perioada Contractului.2.2. Deasemena se va asigura coordonarea cu Antreprenorul Statiei de epurare in vederea crearii conditiilor pentru testarea a intregului sistem de colectare si epurare ape uzate in aglomerare. Graficul de executare al lucrarilor Se vor prezenta in mod obligatoriu si resursele materiale si umane propuse pentru indeplinirea diverselor activitati pentru fiecare lot in parte. Mai mult.2. cai ferate. 3. trebuie sa fie prevazute principiile . Antreprenorul trebuie sa implementeze.6).Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.8.

metoda folosita pentru inregistrarea variatiilor si amendamentelor la documentatie. sub-Antreprenori si furnizori. pentru proiecte specifice si contracte. ca parte a ofertei sale. adaugarilor sau variantelor la Documentele Contractului.24 - .  Abordarea deviatiilor. Organizarea AC etc. Planurile de Control ( PC) Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului Supervizare. PC-urile vor include controale. cel putin Sistemul de AC pentru Companie. Persoana responsabila cu SAC-ul Antreprenorului trebuie autorizata si calificata pentru luarea deciziilor in ce priveste aspectele de asigurare a calitatii si trebuie sa fie clar descrise referintele sale si liniile de comunicare cu organismul de asigurare a calitatii in general al Companiei si managementul si reprezentantul managementului. Asemenea PCuri vor fi inaintate Consultantului Supervizare cu cel putin o saptamana inaintea inceperii Lucrarilor sau a unei sectiuni aprobate din Lucrari. planul de management si organizarea asigurarii calitatii. Daca Consultantul Supervizare nu aproba PC-ul inaintat. . metoda. Se va detalia in primul rand cum se garanteaza ca in executarea Lucrarilor sunt folosite doar documente valabile si aprobate. si cerintelor SAC-ului propriu. Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control initiale pentru Lucrarile incluse in acest Contract. Plan de Asigurare a Calitatii Planul trebuie sa acopere cel putin urmatoarele aspecte:  Organizarea personalului si managementului Antreprenorului pentru proiect. stipuland toate activitatile importante si critice pentru controale. PC-urile vor descrie tipul.  Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor. si in al doilea rand.3 generale si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii. proceduri de actiuni corective.  Planurile de Control ale Antreprenorului propuse initial care descriu activitatile de verificare importante si critice bazate pe Documentele Ofertei si Consideratiile personale ale Antreprenorului in ce priveste executarea Lucrarilor. remedierea defectelor si materialelor. dupa cum este stipulat in Contract si orice alt fel de controale obisnuite si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru asigurarea calitatii lucrarii. Schimbarile ulterioare in termeni de lucrari de asigurare a calitatii nu vor duce la schimbari ale termenului stabilit pentru finalizarea lucrarilor sau ale sumelor contractului. etc. PC-uri detaliate pentru toate eforturile sau masurile de asigurare a calitatii pentru Lucrari sau sectiunile aferente. 4. 2.  Managementul achizitei.  Managementul documentelor. Persoanele care executa controlul si testele de calitate tebuie sa fie independente de acelea care executa si supravegheaza Lucrarile.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor cu un sistem eficace de asigurare a calitatii si cerificate ISO 9001:2001. atunci PC-ul va fi modificat in vederea aprobarii.  Controlul materialelor si executiei. criteriile de aprobare si documentare si cine este responsabil cu executarea activitatii.  Sistemul de management al Antreprenorului in ceeea ce priveste documentatia curenta pentru executarea Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii acestuia. inspectii si teste pentru indeplinirea specificatiilor. 3. Planurilor de Control. Pentru fiecare activitate de control. Lucrarile incluse in acest Contract  Plan de Asigurare a Calitatii  Plan de Control Antreprenorul trebuie sa inainteze.

Consultantul Supervizare isi va da acordul cu privire la planuri in scris. Consultantul Supervizare va fi informat iar decizia finala a Consultantului Supervizare va trebui sa fie respectata. Sectiunile standard ale drumurilor si ale aleilor vor fi revizuite de catre Antreprenor pentru fiecare strada in parte. Pentru fiecare neconcordanta descoperita. 10/24. masivele de ancoraj.3 3. actualele sectiuni urmand sa fie executate.A0 (841 mm x 1189 mm) . Antreprenorul se va sigura ca planurile inaintate spre aprobare sunt tiparite pe hartie cu urmatoarele dimensiuni: . avand marcate modificarile necesare.2. Toate calculele vor fi inaintate pe hartie A4.1995 publicată în Monitorul Oficial nr. dupa indepartarea pavajului existent. Caminele de vane.A1 (594 mm x 841 mm) . de vecinitatea drumurilor si cladirilor pentru a evita orice pericol pentru personalul de executie si fara sa se afecteze stabilitatea drumurilor si cladirilor. caminele de masurare. drumuri nationale si judetene. In cazul in care planurile nu sunt aprobate. In plus. statiile de pompare apa uzata precum si sub-traversarile de rauri. existand suprapuneri ale limitelor spatiale. Antreprenorul va avea in vedere faptul ca. canale. cale ferata prin foraj orizontal sau alta tehnologie fara sapatura deschisa vor fi proiectate in detaliu de catre Antreprenor care va realiza si toate studiile si investigatiile necesare. drumuri nationale si pentru intersectiile cu conductele de gaz de inalta presiune. Locatia incintelor de lansare se va stabili de catre Antreprenor in cooperare cu Autoritatea Contractanta si se va obtine acordul acesteia pentru incinte. unele din autorizatii nu sunt coerente. La momentul acordarii aprobarii finale. cu modificările şi completările ulterioare. Antreprenorul va considera toate cheltuielile necesare pentru aplicarea tehnologiei fara sapatura.A3 (297 mm x 420 mm) . Antreprenorul este obligat sa includa in costuri toate cheltuielile generate de aceste lucrari. si vor fi supuse aprobarii Consultantului de Supervizare. pentru localizarea exacta a utilitatilor subterane. de adincimea excavatiei.A4 (210 mm x 297 mm).Adaptare teren Bornele topografice vor fi predate de catre proiectant si vor fi lucrate in acelasi sistem. Intocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională. cu exceptia cazului in care se convine altfel cu Consultantul Supervizare. o copie va fi marcata “Aprobat” de catre Consultantul Supervizare si returnata Antreprenorului.25 - . pentru cai ferate. in special in ce priveste geometria si calitatea materialului de fundare si in conformitate cu conductele folosite in mod concret. o copie va fi returnata Antreprenorului. Sectiunile transversale standard ale transeelor vor fi revizuite de catre Antreprenor. autoritatile vor putea impune ca proiectele sub-traversarilor sa fie facute de catre companii agreate de acestea. Ca urmare. In cazul adoptarii tehnologiei fara sapatura Antreprenorul va intocmi toate investigatiile necesare pentru alegerea unei tehnologii optime si sigure adaptata la conditiile geotehnice si topografice locale. Detalii de Executie . 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii.03. drumuri judetene. respectând prevederile Legii nr. Multe din autorizatii fac referire doar cu aproximatie la pozitia utilitatilor subterane. Toate Piesele desenate standard cuprinse in documentatie vor fi revizuite de catre Antreprenor. .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0.10. In functie de decizia acestuia Antreprenorul va modifica planurile si / sau profilele longitudinale pe care le va inainta pentru aprobare. Pentru lucrarile in sapatura deschisa se va acorda o atentie deosebita proiectarii si implementarii unor sprijiniri ale incintelor si santurilor tinind cont de natura terenului. Antreprenorul va verifica la fata locului ridicarile topografice si va executa cercetari in teren sub forma unor sapaturi – gropi sau santuri.

La momentul livrarii materialelor si bunurilor.Proiectul de organizare a executiei POE Redactarea. Aceasta se trimite de catre Autoritatea Contractanta catre Autoritatile Drumurilor. data si semnatura persoanei responsabile pentru documentatie. pentru statiile de pompare apa uzata. inclusiv bransamentele electrice. In consecinta. Antreprenorul va realiza documentatia in limba Romana pentru lucrarile de traversare drumuri. Documentatia pe timpul executiei In timpul derularii Contractului. Totusi. Antreprenorul va desfasura si documenta controlul calitatii si conformarea sa cu cerintele stipulate. Identificarea va cuprinde cel putin: numele proiectului.26 - . Antreprenorul va furniza inca sase copii tiparite dupa toate planurile mecanice si electrice pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare.3 Dupa aprobarea planurilor. inainte ca lucrarile sa inceapa. ale materialelor si bunurilor ce urmeaza a fi folosite la Lucrari  toate documentele care certifica ca inspectia. registrele. numarul activitatii dupa cum este definit in PC. documentarea testelor etc.11. Antreprenorul va urma instructiunile scrise ale Consultantului Supervizare in acest sens. Toata documentatia va fi asigurata cu date de identificare. Antreprenorul va produce formele necesare pentru inregistrare. pe cheltuiala proprie si incadrandu-se in timpul stabilit pentru finalizare. 3. sa intreprinda un audit de calitate. PC-urile si toate celelalte aspecte legate de Sistemul AC vor fi pastrate si mentinute de Antreprenor in sistemul de indosariere al AC. Pe baza planurile de calitate si PC-ului. apoi. si listele de verificare etc. Toate activitatile de control specificate in Planul de Control trebuie documentate. bazandu-se pe planurile aprobate.2003 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. documentatia se trimite la Primarie pentru Autorizatia . pentru obtinerea autorizatiilor de lucru pe drumurile publice si pentru precizarea conditiilor ce trebuie indeplinite pe timpul executiei. Controlul calitatii Antreprenorului nu limiteaza responsabilitatea sa pentru executarea Lucrarilor potrivit Contractului. Antreprenorul va documenta. Consultantul Supervizare va avea acces total la sistemul de indosariere si poate. trebuie mentionat ca o asemenea aprobare nu trebuie considerata ca reprezentand punctul de vedere al Consultantului Supervizare cu privire la eficienta sau durabilitatea unei componente de lucrari si ca nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile sale ce rezulta din Contract.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. continutul si aprobarile legale sunt descrise complet in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991 pentru Autorizarea Constructiilor precum si prevederile Legii 401/din 07. Antreprenorul va intocmi pe cheltuiala proprie «Cartea Constructiei» in conformitate cu reglementarile nationale si o va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare. catre Politia Rutiera etc. Daca in timpul derularii Contractului Consultantul Supervizare poate argumenta ca Documentarea si/sau Controlul Antreprenorului trebuie prelungite. in original si doua copii legalizate:  toate certificatele.12. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare urmatoarea documentatie.2. spre satisfactia Consultantului Supervizare si a Organismului National de Control al Calitatii. in timpul executarii Lucrarilor.2. controlul si testele efectuate sunt in concordanta cu Clauzele  listele de identificare cu coroborare intre documente si materiale si bunuri  3. faptul ca Lucrarile corespund cerintelor de asigurare a calitatii stipulate prin Contract sau aprobate in timpul derularii Contractului.10. care va fi pastrat la locatia proiectului pe toata perioada desfasurarii Proiectului. ora si locul activitatii de control. Autorizatia de Constructie . cursuri de apa. fara preaviz.

gaz otravitor)  Lucrul pe sosele (ex trafic.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Consultantul Supervizare va cere Antreprenorului sa inlature (sau sa intervina pentru a fi indepartat) orice persoana angajata la Lucrari care persista in orice comportament care poate aduce prejudicii sigurantei. gaze/vapori/fum otravitor. Antreprenorul va coordona astfel redactarea documentatiei de mai sus incat sa se evite intarzierea executiei. Posibile Pericole. oricare din ele este mai stringenta. Protectia muncii Toate lucrarile se for desfasura in stricta concordanta cu Legislatia Uniunii Europene privind Protectia muncii si legislatia romana sau a tarii de origine a Antreprenorului. Sustinere pentru a preveni miscarile de teren. 3.3 de Constructie a lucrarilor in teritoriu. Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la pericolele care pot aparea in timpul executarii Lucrarilor. Instruire. angajatilor Autoritatii Contractante Final si publicului in general. intaintea inceperii lucrului si trebuie supravegheati corespunzator in timpul executiei. prabusirea materialelor)  Spatii inchise (ex deficienta de oxigen. Toate instalatiile si echipamentul trebuie sa fie corespunzatoare sarcinii care va fi executata si inspectate/testate corespunzator inaintea punerii in functiune. prin urmare trebuie intreprinse actiuni adecvate. inec.2. Toti muncitorii trebuie sa fie instruiti corespunzator. gaze explozive)  Canalizari. camere si conducte (ex leptospirosa/boala lui Weil. Antreprenorul va pastra registre si va face rapoarte privind sanatatea. teren stabil. contact cu serviciile de mentinere a serviciilor subterane sau aeriene. bariere fizice pentru oprirea vehiculelor. pietoni)  Ridicarea greutatilor (ex echipament corespunzator.27 - . ce pot afecta sanatatea si siguranta muncitorilor sai. Chimicale. pe cat posibil. orice echipament care este nesigur va fi inlaturat de pe santier. Documentatia trebuie sa includa capitole pentru: . siguranta si bunastarea persoanelor. Caderi. pentru a reduce riscurile:  Excavari (ex. la solicitarea rezonabila a Consultantului Supervizare. sanatatii sau protectiei mediului. Statie operationala si echipament existent)  Depozitarea substantelor periculoase. Inaintea inceperii oricarei operatiuni periculoase.Sanatate si Siguranta .Managementul Mediului . sofer profesionist /aruncator /manipulant calificat)  Suprapunere cu actiunile clientului (ex. Antreprenorul va trimite Consultantului Supervizare detaliile oricarui accident cat mai curand posibil dupa eveniment. namol in bazine. explozive)  Manipularea controlata a deseurilor materiale Siguranta si Metoda de executie. Taxele pentru eliberarea autorizatiilor se suporta de catre Autoritatea Contractanta. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Instructiunile in ceea ce priveste Siguranta/Metoda de executie. Utilaje sigure.Metode de executie propuse pentru executia obiectelor cu lucrari complexe Intrucat Autorizatia de Constructie corespunzatoare acestui “POE” trebuie sa fie obtinuta inainte de inceperea lucrarilor in teren. semne de avertizare pentru pietoni)  Lucrul la inaltime (ex. si pagubele asupra proprietatii. Raportare. .13. manipularea si folosirea lor (ex. Indepartare de pe Santier. Urmatoarele domenii de lucru vor implica pericole serioase. In mod similar.

mecanice. Antreprenorul va prevedea tot echipamentul de salvare necesar care va fi verificat si intretinut in mod regulat. Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului. guri de vizitare si magazii vor fi in mod normal desemnate astfel. In orice parte a Santierului care este desemnata ca “Zona Restrictionata” nu se poate intra fara un «Permis de Munca». (1) In cadrul responsabilitatilor sale. Masuri de Urgenta. acesta se va conforma tuturor masurilor de precautie care ar putea fi specificate in acesta si va pastra permisul pana la sfarsitul perioadei acoperite de acesta.)  Persoana(e) instruita(e) pentru acordarea primului ajutor  Comunicarea cu. incluzand:  Echipament de prim ajutor (pansamente etc. toalete. Cand Antreprenorul primeste un astfel de permis. si canale colectoare ‘activate’. echipate cu mese si scaune unde se poate lua masa. Toate zonele ocupate de echipamente activate. operationale. Antreprenorul nu va permite nici unui muncitor sau sub-Antreprenor sa intre in vreo astfel de zona pana cand nu i s-a emis un permis. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu. electrice sau chimice. In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe. Monitorizarea tuturor mediilor periculoase sau potential periculoase va fi intreprinsa de Antreprenor si va fi pastrat un registru corespunzator. Un registru cu verificarile echipamentului va fi pastrat pe santier. Echipamentele de protectie a personalului vor fi disponibile si folosite de muncitori atunci cand este cazul. Cand Antreprenorul necesita un astfel de permis. Antreprenorul va furniza echipamentul de monitorizare necesar pentru accesul in medii periculoase sau potential periculoase. MĂSURI DE SANATATE SI SECURITATEA IN MUNCA Antreprenorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. incluzand :  Casti de protectie  Ochelari de protectie  Casti pentru protectia auzului  Manusi de protectie  Cizme de protectie Vor fi prevazute conditiile sanitare necesare. inainte de a-l inapoia Consultantului Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca un numar adecvat din totalul muncitorilor sai sunt instruiti pe deplin in ce priveste folosinta aparatului cu oxigen si tehnicilor de salvare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. c) informarea si instruirea lucratorilor. inclusiv minimul de apa de baut. b) prevenirea riscurilor profesionale. . angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. Conformarea cu cerintele stipulate in permis nu il va absolvi pe Antreprenor de indeplinirea responsabilitatilor stipulate in Contract.3 Zone restrictionate. chiuvete cu apa calda. sapun si prosoape si zone curate/uscate/incalzite. Mediu periculos. Se vor face aranjamentele corespunzatoare pentru interventie in caz de urgenta.28 - . si transportul la. cel mai apropiat spital cu sectie de urgenta  Echipament de monitorizare  Echipament de salvare  Echipament de stingere a incendiilor  Comunicarea cu cel mai apropiat centru de Pompieri. notifica Consultantului Supervizare cu 7 zile inainte si acesta din urma va aranja cu autoritatile competente eliberarea permisului.

e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca. alegerea echipamentelor de munca. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE TREBUIE: . precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice. a metodelor de munca si de productie. angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea. c) combaterea riscurilor la sursa. sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. h) adoptarea. a) si daca este necesar. luand in considerare natura activitatilor. si pentru imbunatatirea situatiilor existente. d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. conditiile de munca. ulterior evaluarii prevazute la lit. determinate de alegerea echipamentelor. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. b) ca. in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principia generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. masurile de prevenire. (5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. luand in considerare natura activitatilor.29 - . (3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. in vederea reducerii monotoniei muncii. de conditiile si mediul de munca. d) adaptarea muncii la om. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. angajatorul are obligatia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. in mod prioritar.3 d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati. sanatatea si igiena in munca. atunci cand ii incredinteaza sarcini. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate. organizarea muncii. (4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate. (2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (6) Masurile privind securitatea. in zonele cu risc ridicat si specific. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca. (1). e) adaptarea la progresul tehnic. c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. tinand seama de modificarea conditiilor.a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca.

h) masurile care privesc interactiunile de pe santier. evacuarea persoanelor si masurile de organizare luate in acest sens. Planul de securitate si sanatate trebuie sa se afle in permanenta pe santier pentru a putea fi consultat. in ceea ce priveste interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau in vecinatatea acestuia. inspectorii sanitari. modalitati de depozitare a materialelor. d) sa contina masuri specifice privind lucrarile care se incadreaza in una sau mai multe categorii cuprinse in anexa nr. f) conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate. g) utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale. d) masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri. Planul de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele: a) informatii de ordin administrativ care privesc santierul si.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. f) masuri de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea. daca este cazul. c) limitarea manipularii manuale a sarcinilor. c) sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor.30 - . d) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale. eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din daramari. b) conditiile de manipulare a diverselor materiale. 2. in special. e) amenajarea si organizarea santierului. in mod deosebit daca se depoziteaza materiale sau substante periculoase. i) indicatii practice privind acordarea primului ajutor. la cerere. subantreprenori si lucratorii independent privind securitatea si sanatatea in munca. La elaborarea planului de securitate si sanatate trebuie sa se tina seama de toate tipurile de activitati care se desfasoara pe santier si sa se identifice toate zonele in care se desfasoara lucrarile cuprinse in continuare. h) masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de curatenie. in particular. g) obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului si in vecinatatea acestuia.3 a) sa precizeze cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier. Cerinte Minime de Securitate Si Sanatate Pentru Santiere Observatii preliminare . informatii care completeaza declaratia prealabila prevazuta la art. amplasarea echipamentelor de munca prevazute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii. masuri de protectie colectiva si individuala. c) identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. b) sa specifice riscurile care pot aparea. Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere. j) modalitati de colaborare intre antreprenori. e) conditiile de depozitare. membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii lucratorilor. 47 din Hg. cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii. inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare. Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie completat si adaptat in functie de evolutia santierului si de durata efectiva a lucrarilor sau a fazelor de lucru. la: a) caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale. de catre inspectorii de munca.300/2006 b) masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de catre managerul de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate. demolari si demontari.

3. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate.1. 2.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. .6. Instalatiile trebuie proiectate. astfel incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta. in general. la o deplasare oarecare. daca este cazul. Instalatii de distributie a energiei 2.1. 1. precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente. 4. In caz de pericol.4. Materialele. printre altele. 4.31 - . 2. caile si iesirile de urgenta. Caile si iesirile de urgenta 3. Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in locuri corespunzatoare. este necesar sa fie prevazute un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor. trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si usor de manipulat. In sensul prezentei anexe. orice element care. PARTEA A Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santiere : 1. La intervale periodice trebuie sa se efectueze incercari si exercitii adecvate. Numarul.2. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminare de siguranta.precum si. baraci. In functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia incaperilor.3.poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor.2.2. echipamentele si. de echipamentele prezente. circumstantele sau un risc o cer. de echipament si de dimensiunile santierului si ale incaperilor. de conditiile de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei.3 Obligatiile prevazute in prezenta documentatie se aplica de fiecare data cand caracteristicile santierului ori ale activitatii. Stabilitate si soliditate 1. La proiectarea. 3.3. un numar suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma.2.4. 4. realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protectie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite. precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare. toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in conditii de securitate maxima pentru lucratori. 3. termenul incaperi inseamna. amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta se determina in functie de utilizare. Pentru a putea fi utilizate in orice moment.5.1.precum si caile de circulatie si usile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte. 3. realizate si utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. 4. de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor sau ale materialelor prezente. 3. Dispozitivele de stingere a incendiului. fara dificultate. de intensitate suficienta in caz de pana de curent. Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. detectoarele de incendiu si sistemele de alarma trebuie intretinute si verificate in mod periodic.1. Detectarea si stingerea incendiilor 4. 3.

Usi si porti 9. posturile de lucru si caile de circulatie in care lucratorii sunt expusi la riscuri in cazul intreruperii functionarii iluminatului artificial. Atunci cand este necesar pentru sanatatea lucratorilor.4. 9. 9. protejate contra socurilor. trebuie luate masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat in cantitate suficienta. incaperilor si cailor de circulatie de pe santier 8. Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice caderea lor. in masura in care este posibil. In vecinatatea imediata a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. efectiv si imediat.32 - . sa aiba un continut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila. Instalatiile de iluminat ale incaperilor.1. de suficienta lumina naturala. Daca se foloseste o instalatie de ventilatie. 9.3 Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare. posturilor de lucru si ale cailor de circulatie trebuie amplasate astfel incat sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori. Lucratorul trebuie cel putin sa fie supravegheat in permanenta din exterior si trebuie luate toate masurile corespunzatoare pentru a i se putea acorda primul ajutor. un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalatiei. 7. praf. Atunci cand lucratorii trebuie sa patrunda intr-o zona a carei atmosfera este susceptibila sa contina o substanta toxica sau nociva.1. 5.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Lucratorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive. 8.3. 9. Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte pericol de accidentare pentru lucratori. Atunci cand este necesar. vapori. atmosfera contaminata trebuie controlata si trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a preveni orice pericol. pe timpul noptii locurile de munca trebuie sa fie prevazute cu lumina artificiala corespunzatoare si suficienta.3. Usile culisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice iesirea de pe sine si caderea lor.2. Acestea trebuie sa fie semnalizate in mod vizibil si trebuie sa fie mentinute libere in permanenta. 6.5. de asemenea. 6. . aceasta trebuie mentinuta in stare de functionare si nu trebuie sa expuna lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sanatatea.2. Usile si portile situate de-a lungul cailor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzator. Temperatura In timpul programului de lucru. Posturile de lucru. Intr-un spatiu inchis un lucrator nu poate fi in nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru. 6. cum ar fi: gaze.tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii. 9. Expunerea la riscuri particulare 6. temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman.3. 8. Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si. 8. incaperile si caile de circulatie trebuie sa dispuna. Incaperile. trebuie utilizate surse de lumina portabile. trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta.2. Ventilatie Tinandu-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucratorilor.1.

Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de munca o cer. Daca santierul are zone de acces limitat. 13.Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta. plasate si amenajate.2. astfel incat lucratorii sa nu poata cadea. treceri pentru pietoni. Cheiurile de incarcare trebuie sa aiba cel putin o iesire. culoare si scari. Rampele de incarcare trebuie sa fie sigure.1. in functie de echipamentul si materialul necesar. 11.5. pentru ingrijiri medicale.1. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte . Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. 13. Incaperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde. aceste zone trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele respective.3 Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta. 10.3. De asemenea. in deplina securitate si in conformitate cu destinatia lor. Instalatii sanitare 14. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilita. Daca sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie. astfel incat lucratorii sa dispuna de suficienta libertate de miscare pentru activitatile lor. Cai de circulatie .3. Caile de circulatie trebuie sa fie clar semnalizate.4. 11. Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor. Cheiurile si rampele de incarcare trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta. 10. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor accesibile. Primul ajutor 13. 13.4. o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protectie adecvate trebuie prevazute pentru ceilalti utilizatori ai locului. porti. 12. 10.3. Caile de circulatie. Caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor.33 - . Aceste spatii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. a lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.2.trebuie sa fie calculate.1. angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest scop. inclusiv scarile mobile. cu exceptia celor care se deschid automat in caz de pana de energie. precum si cele unde au loc operatiile de incarcare sau descarcare trebuie sa fie dimensionate in functie de numarul potential de utilizatori si de tipul de activitate. scarile fixe.1. si trebuie sa poata fi deschise manual. verificate periodic si intretinute. Cheiuri si rampe de incarcare 11. 10. precum si accesibile astfel incat sa poata fi utilizate usor.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. cheiurile si rampele de incarcare. 11. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o distanta suficienta fata de usi. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea.zone periculoase 10.2. iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi nici unui risc. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa patrunda in zonele periculoase. 13. 13. accesibile si usor de identificat. 14. in functie de dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati.

La atribuirea lor trebuie sa se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare si sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi usuce imbracamintea de lucru. Daca incaperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare. utilitati care sa asigure nepoluarea mediului inconjurator. lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie dusuri corespunzatoare in numar suficient. Incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de mese si de scaune corespunzator numarului de lucratori. Daca nu exista asemenea incaperi. 14. mese si scaune. Acestea trebuie sa fie amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor. . astfel incat sa permita fiecarui lucrator sa isi faca toaleta.2. chiuvete 14. dulapuri.34 - . 15. 14. nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu. in special datorita tipului activitatii. Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta. Lucratorii trebuie sa dispuna de incaperi pentru odihna si/sau cazare usor accesibile. 14. dotate cu un numar suficient de WC-uri si de chiuvete.1.2.4. 14. sa aiba capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune. Cabine de WC-uri si chiuvete In apropierea posturilor de lucru. fara sa fie deranjat si in conditii de igiena corespunzatoare.3.2. 15. Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare separata a acestora. Trebuie prevazute chiuvete separate pentru barbati si pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci cand acest lucru este necesar din motive de decenta. Incaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri exceptionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare in numar suficient.atunci cand securitatea ori sanatatea lor o impun.4.1. a incaperilor de odihna. Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi. alte facilitati trebuie sa fie puse la dispozitie personalului pentru ca acesta sa le poata folosi in timpul intreruperii lucrului.1.1. In anumite situatii. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte imbracaminte de lucru si daca.1. Dusuri.2. Incaperi pentru odihna si/sau cazare 15.3. de regula ecologice. din motive de sanatate sau de decenta. Atunci cand tipul de activitate sau cerintele de curatenie impun acest lucru. Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si femei sau utilizarea separate a acestora. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de incapatoare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. trebuie sa fie prevazut un numar suficient de chiuvete cu apa curenta calda.2. in sensul primului paragraf al pct. a murdariei. 14.1 fiecare lucrator trebuie sa dispuna de un loc unde sa-si puna imbracamintea si efectele personale sub cheie. cu o sala de mese si cu o sala de destindere. 14.2. 14. 15.imbracamintea de lucru trebuie sa poata fi tinuta separat de vestimentatia si efectele personale. sau o utilizare separata a acestora. Trebuie prevazute sali de dusuri. 15. Daca nu sunt necesare vestiare in sensul primului paragraf al pct. a umiditatii.1. aceste incaperi trebuie sa comunice intre ele. 14. daca este necesar. rece si calda.1.4.3. tinandu-se seama de numarul de lucratori. cum ar fi existenta substantelor periculoase. precum si vestimentatia si efectele personale si sa le poata pastra incuiate. separate pentru barbati si femei.2.1. 14. 14. a vestiarelor si a salilor de dusuri lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale.1. Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile. Atunci cand dusurile nu sunt necesare.2.3 14. daca este cazul.3. numarului mare de lucratori sau distantei fata de santier.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. . cat si in vecinatatea posturilor de lucru. Dispozitii diverse 16. pe cat posibil. in interiorul incaperilor 1.incaperile sanitare. 6. de alta bautura corespunzatoare si nealcoolica. Este interzisa utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de siguranta.5. Usi de siguranta Usile de siguranta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie sa fie incuiate. din incaperi ori din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie semnalizati clar. Ventilatie Daca sunt folosite instalatii de aer conditionat sau de ventilatie mecanica. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila pe santier si. in functie de natura activitatii si destinatia incaperii. Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru si de caile de circulatie astfel incat lucratorii sa nu poata intra in contact cu peretii si sa nu poata fi raniti prin spargerea acestora. 4.daca este cazul. Temperatura in incaperile de odihna. 2. 16. eventual.35 - . 6. Stabilitate si soliditate Incaperile trebuie sa aiba o structura si o stabilitate corespunzatoare tipului de utilizare.3. asa cum sunt prezentate mai jos. Pardoselile trebuie sa fie fixe. nu trebuie sa fie considerata obligatorie. Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie vizibile si identificabile in mod clar. peretilor si plafoanelor incaperilor trebuie sa fie realizate astfel incat sa poata fi curatate si retencuite pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare. acestea trebuie sa functioneze astfel incat lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer.1. pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor. stabile si nealunecoase. peretii si plafoanele incaperilor 6.1. sa dispuna de facilitati pentru a-si pregati masa in conditii corespunzatoare. SECTIUNEA 1 Posturi de lucru din santiere.2. 6. cantine si incaperile de prim ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice acestor incaperi.2. Iluminatul natural si artificial Locurile de munca trebuie. In incaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa se ia masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun. de gauri sau de planuri inclinate periculoase.1. incaperile pentru personalul de serviciu permanent. luminatoarele si peretii de sticla trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive. astfel incat sa poata fi deschise usor si imediat de catre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze in caz de urgenta. 16. Pardoselile incaperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente. PARTEA B CERINTE MINIME specifice pentru posturile de lucru din santiere Observatii preliminare Atunci cand situatii particulare o cer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.3 15. 4. in special peretii realizati integral din sticla. in cantitati suficiente. Ferestrele. Suprafetele pardoselilor. 5. 3. Pardoselile. Peretii transparenti sau translucizi. sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie echipate cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial adecvat. clasificarea cerintelor minime in doua sectiuni. Temperatura 4. 16.3. atat in incaperile pe care le ocupa.2. Lucratorii trebuie sa dispuna de conditii pentru a lua masa in mod corespunzator si.

precum si de repartitia lor. inchise. trebuie pozitionate astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru lucratori.2. Dimensiunile si volumul de aer al incaperilor Incaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata si o inaltime care sa permita lucratorilor sa isi desfasoare activitatea fara riscuri pentru securitatea. Ferestre si luminatoare 7. verificate si semnalizate in mod clar.2.36 - .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.1. c) influentele externe la care pot fi supuse. 8. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub aceste linii. b) incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate.3. de fiecare data cand este posibil acestea trebuie sa fie deviate in afara suprafetei santierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune.1. Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate. numarul. . dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului de lucru. Influente atmosferice Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea si sanatatea. trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator.2. in special. trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata. Verificare Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate in mod corespunzator si. situate la inaltime sau in adancime.1. 8. Usile transparente trebuie sa fie semnalizate la inaltimea vederii. tinandu-se seama de: a) numarul de lucratori care le ocupa. Daca acest lucru nu este posibil. 8. inca din faza de proiectare.2. precum si dimensiunile usilor si portilor sunt determinate in functie de natura si destinatia incaperilor.3. Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca. 2. 9. 2.1. Stabilitate si soliditate 1. pentru asigurarea protectiei lucratorilor. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevazute cu panouri transparente. luminatoarele si dispozitivele de ventilatie trebuie sa poata fi deschise. trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare. Ferestrele. 10. 2. Ferestrele si luminatoarele trebuie prevazute. Suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci cand acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si lucratorii pot fi raniti in cazul in care acestea se sparg. in exteriorul incaperilor 1. Posturile de lucru mobile ori fixe. Daca exista linii electrice aeriene.4. Usi si porti 8.pentru ca vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii. Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier. trebuie sa fie solide si stabile. reglate si fixate in siguranta de catre lucratori. Pozitia.3 7. in special cele care sunt supuse influentelor externe. Atunci cand acestea sunt deschise. 7. 3. cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispuna de dispozitive care sa permita curatarea acestora fara riscuri pentru lucratorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalti lucratori prezenti. SECTIUNEA a 2-a Posturi de lucru din santiere. 1. Caile de circulatie Traseele cailor de circulatie trebuie sa fie puse in evidenta.trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare si sigure. Instalatii de distributie a energiei 2. in masura in care utilizarea incaperilor si echipamentul din dotare necesita acest lucru. 8. sanatatea sau confortul lor. pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a partilor acestor posture de lucru. materialele din care sunt realizate.

pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite. Platformele de lucru. cum sunt balustradele. 6. sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. Schele si scari 6.37 - . suficient de inalte si avand cel putin o bordura. Instalatiile de ridicat. 5. construite si intretinute astfel incat sa se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.3. 7. 7.4. Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora.1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 8. e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare. b) la intervale periodice. de fiecare data cand aceasta este tehnic posibil.2.3 4.2. Caderi de obiecte Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte. In caz de necesitate. Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale. in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor. In cazul in care.3. c) utilizate in mod corect. decat cu ajutorul echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva. Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta. perioada de neutilizare.dimensionate. Caderi de la inaltime 5. 6. de principiile ergonomice. Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate. Acestea trebuie sa fie corect utilizate.1. Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara. trebuie sa fie prevazute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase.1. Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor 8. Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie: a) bine concepute si construite. in masura in care este posibil. conform dispozitiilor legale in vigoare. 6. de ancorare si de sprijin. expunere la intemperii sau cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. 6. precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate.1. Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat sa se evite rasturnarea ori caderea lor. nu se pot utiliza aceste echipamente.2. tinandu-se seama. 7. protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.2. prin mijloace de protectie colectiva. 5. Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. in principiu. Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime. astfel: a) inainte de utilizarea lor. Toate schelele trebuie sa fie concepute. o mana curenta si protectie intermediara. c) intretinute in stare buna de functionare. c) dupa orice modificare.5. b) corect instalate si utilizate. datorita naturii lucrarilor. . inclusiv elementele componente si elementele de fixare. trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii sunt destinate. 6. d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice. 8. trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. platformele ori plasele de prindere. Instalatii de ridicat 7. b) mentinute in stare buna de functionare. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare. in special cu ajutorul balustradelor de protectie solide.

irupere a apei sau cadere a materialelor.4. 10. Cofrajele. Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distributie.1. astfel incat sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sanatate. montarea. fara risc. transformarea si demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se faca numai sub supravegherea unei persoane competente. in masura in care este posibil. 10. materialelor sau obiectelor. se vor construi bariere corespunzatoare.4. elementele prefabricate sau suporturile temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. Instalatiile.1. Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor. 12. Constructii metalice sau din beton. puturilor.taluzari sau altor mijloace corespunzatoare.3 8. masini. 8. Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse incercarilor si controlului periodic. b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor. cu ajutorul unor sprijine. 10.realizate si intretinute astfel incat sa poata suporta. inclusiv uneltele de mana. 10. 13.3. d) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare. Lucrari de demolare Cand demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa prezinte pericole: a) se vor adopta masuri de prevenire.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. terasamente 10. materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o distant suficienta fata de excavatii. de principiile ergonomice. Constructia. b) mentinute in stare buna de functionare. de o rezistenta suficienta. cu sau fara motor. cofraje si elemente prefabricate grele 12. concepute pentru a proteja conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.1. 9. tuneluri. masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente. in caz de incendiu. 12. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie: a) bine construite. precum si metode si proceduri corespunzatoare. c) pentru a asigura o ventilatie suficienta tuturor posturilor de lucru. b) prevazute cu echipament adecvat pentru ca lucratorii sa se poata adaposti in caz de iruperi de apa si de materiale.3. echipamente 9. d) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur. suporturile temporare si sprijinele trebuie sa fie proiectate si calculate. sarcinile la care sunt supuse. cofrajele. puturi. Gramezile de pamant. Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii. Batardouri si chesoane 13. de iruperea apei. 11. Trebuie prevazute masuri de prevenire corespunzatoare pentru a proteja lucratorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei si instabilitatii temporare a lucrarii. tinandu-se seama.3. trebuie luate masuri corespunzatoare: a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului. In cazul excavatiilor. Constructiile metalice sau din beton si elementele lor. 13.2. 12.2. Cand este necesar.1. Instalatii.2. masinile si echipamentele. realizate din materiale corespunzatoare si solide. Excavatii. 9. lucrari subterane.2.trebuie sa fie: a) bine proiectate si construite. eventual.38 - . lucrarilor subterane sau tunelurilor. 13. . b) lucrarile trebuie sa fie planificate si executate sub supravegherea unei personae competente.3. c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate. Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de catre o persoana competenta.

incalzire si curent electric vor fi suportate de catre Antreprenor. oficiul vor fi complet mobilate. printre multe alte aspecte. publicat în Monitorul Oficial al României. fax. 11/1996. ordinea santierului in sine. Partea I nr. nr. Daca Antreprenorul se abate de la acesta. Pentru abordarea potentialului impact asupra mediului legat de constructia lucrarilor. sala de sedinte. imprimanta. Deoarece lucrările se vor executa în condiţiile existentei altor reţele edilitare (gaze. copiator. mirosurile suparatoare.3 Se va acorda o atenţie deosebită următoarelor:  Legea nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile  Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru nevoi tehnologice. Toate spatiile de lucru.  grupuri sanitare dotate corespunzator. fax si internet vor fi suportate de catre Consultantul pentru supervizare. 3.15. Fiecar dintre spatii va avea:  minim 2 camere (birouri) cu o suprafata minima de 3 m2/persoana. 300/02. 357/1995. cabluri electrice). publicat în Monitorul Oficial al României. 3. Biroul Consultantului Supervizare Se vor amenaja si mentine pe toata durata derularii Contractului doua spatii de lucru suficiente pentru trei persoane. el va fi responsabil cu elaborarea amendamentelor necesare la EIM-ul romanesc.2. cuptor cu microunde. Studiul de Fezabilitate va fi disponibil la Autoritatea Contractanta si Antreprenorii pot solicita accesul la acest studiu pentru strangerea de informatii. Costurile pentru intretinerea birourilor: curatenie. Curatenia birourilor se va asigura zilnic Costurile pentru telefon.2. birourile.319/ 2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca  Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 357/1995.  spatiu amenajat corespunzator pentru oficiu si dotat cu frigider. 11/1996. EIM-ul este aprobat de catre autoritatile romane impreuna cu Studiul de fezabilitate.  sala pentru sedinte pentru minim 10 persoane. Acesta va include orele de lucru. Partea I . convocarea reprezentanţilor deţinătorilor reţelelor urbane.  Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate. doua calculatoare. Antreprenorul va trebui sa pregateasca un Plan de Management al Mediului (PMM) care sa cuprinda actiunile de remediere necesare care trebuie implementate in timpul constructiei. spatiile de lucru vor fi echipate cu linii telefonice si internet. . 319/2006  Hotarare de Guvern nr. curatenia principalelor strazi de pe santier. inclusiv sala de sedinte vor fi dotate cu aer conditionat.03.14. De asemenea. se impune. aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr.39 - . EIM-ul mentionat anterior formeaza baza pentru componenta de mediu a Studiului de Fezabilitate. Facilitati pentru Consultantul Supervizare 1. Antreprenorul isi va baza intocmirea PMM pe EIM inclus in Studiul de Fezabilitate mentionat anterior si standardele de mediu relevante. Managementul de mediu Studiul de Fezabilitate cuprinde printre altele Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). unul in Codlea si unul in Moieciu. nivele de zgomot. aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. pentru identificarea în teren a intersectărilor şi analiza pe teren a condiţiilor impuse prin avizele acordate la faza de studiu de fezabilitate.

3. Un dosar cu tot betonul introdus in lucrari va fi pastrat si completat pe santier si va fi predat Consultantului inainte de receptia lucrarilor pentru fiecare obiect. Cizme de protectie Antreprenorul va pune la dispozitia exclusiva a Consultantului Supervizare un set echipament topografic ( minim 1 nivela + stadie. Casti pentru protectia auzului. asa cum se indica in Conditiile Particulare ale Contractului. Toate formularele de acceptare a testelor din teren vor fi editate in Limba Romana. respectiv:  2 autoturisme cu cilindreea 1200 cmc.3 Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului Supervizare echipament de protectie pentru 6 persoane incluzand minimum Casti de protectie.18. Originalele Certificatelor de Calitate si ale Certificatelor de Conformitate pentru materialele importate vor fi insotite de traducerea in Limba Romana care va indica de asemenea partea din lucrari (obiectul) unde se va incorpora materialul respectiv. Documente pentru Cartea Constructiei Cartea Constructiei este un document descris in intregime in Anexa 6 a Hotararii de Guvern HG 273/1994. 3.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Transport Antreprenorul va asigura transportul pentru Echipa de Supervizare si pentru proiectant. Costurile pentru carburant vor fi suportate de catre Consultant. . temperaturi extreme etc.2. Teste la Teminare Probele de etanseitate respectiv probele de presiune – se va executa conform reglementarilor specifice aplicabile in vigoare precum si a prevederilor din Specificatiile Tehnice Generale. Pe santier se va pastra un dosar cu toate evenimentele speciale: cutremure de pamant. Antreprenorul va suporta de asemenea asigurarile tip Casco pe toata durata executiei lucrarilor precum si costurile necesare pentru reparatii si pentru verificarile periodice.asigurarea de calitate si documentele de control al calitatii. 3. ruleta 10 m) 2. Remedierea defectiunilor se va face in concordanta cu decizia Consultantului Supervizare. asa cum sunt desrise in Conditiile Generale.2. Se va pastra in santier un dosar cu toate dispozitiile Consultantului si cu toate notificarile Antreprenorului referitoare la executia lucrarilor.16. responsabilul pentru proiect va produce si va preda un raport catre Comisia de Receptie a Lucrarilor. asa cum se definesc in presenta documentatie. Ca urmare: Toate documentele care privesc controlul calitatii lucrarilor vor fi editate in Limba Romana iar unul din originale va fi pastrat pentru intocmirea Cartii Constructiei. inundatii.40 - . Consultantul Supervizare este responsabil cu definirea intregului continut al Cartii Constructiei dar documentele care se refera la lucrarile de executie trebuie sa fie furnizate de catre Antreprenor. cu amendamentele urmatoare: .17. Manusi de protectie.pentru lucrarile proiectate de catre Antreprenor. rezultatele testelor si certificatele materialelor vor fi predate saptamanal in 3 copii .2. asa cum se prevede in Hotararea de Guvern HG 273/1994. Rapoarte Rapoartele principale care vor fi furnizate de catre Antreprenor sunt rapoartele de progres lunare. Se vor furniza de asemenea informatii saptamanale.

4. DIN. Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU. O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în capitolul 3. conducte. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile.41 - . drumurile de acces. Antreprenorul se va coordona in scris atat cu Beneficiarul cat si cu alti Operatori (cabluri. Programul EU FONDURI DE COEZIUNE cu LOGO. in conformitate cu Ordinul 1957/1995 emis de Ministerul Sanatatii. Beneficiarul final. Pe perioada lucrarilor.3 3. 3. BS etc) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă. atat pe timpul cat si dupa executarea acestora.20. In acest sens. Pregatirea teritoriului Lucrarile vor fi planificate si executate astfel incat alimentarea cu apa si canalizarea sa functioneze normal cu exceptia unor intreruperi de scurta durata si cu aprobarea scrisa a Beneficiarului.2.19. EXEMPLU DE PANOU INFORMATIV Titlul proiectului Amplasamentul Sigla Uniunii Europene Finantat de : Grant-ul Uniunii Europene … Lei … (moneda locala) Contributie locala … Lei … (moneda locala) Autoritatea Contractanta Antreprenorul: {Numele Antreprenorului) Datele cerute in Autorizatia de Constructie. Organizarea de santier 1. Protectia serviciilor existente Antreprenorul este responsabil pentru localizarea serviciilor existente si pentru raportarea oricaror daune produse acestora ca urmare a executiei lucrarilor din contract. in vigoare la data proiectarii.2. Semnalizari Antreprenorul va prevedea. Standarde Toate priectele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Consultantul Supervizare. Lista nu este exhaustiva. 4. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura o cooperare continua cu Beneficiarul care sa-i permita acestuia operarea si intretinerea normala a retelelor de distributie si de canalizare. inclusiv a statiilor de pompare existente. nivelul de zgomot nu va depasi 90 dB(A). 2. Decizia privind acest echipament va fi luata de catre Beneficiarul Final si va fi transmisa pe cale oficiala de . Antreprenorul va executa lucrarile strict pe teritoriul alocat si va mentine teritoriul respectiv. in tot ce priveste implementarea lucrarilor. altele). Echipament dezafectat Echipamentul dezafectat reprezinta proprietate publica si nu apartine Antreprenorului. 3. Panoul va avea minimum 4 m latime si 2.4 m inaltime si va furniza minimum urmatoarele informatii: Numele proiectului. inainte de inceperea lucrarilor. împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română. instala si intretine la fiecare locatie a lucrarilor cate un panou rezistent la intemperii aprobat de catre Consultant Supervizare. Panourile vor fi indepartate cel tarziu la 6 luni dupa incheierea lucrarilor si vor fi inlocuite cu placi comemorative. statiile de pompare si alte obiective in stare curata si deschise pentru Autoritatea Contractanta si alti utilizatori pentru operare si folosire curenta.

un paragraf special va fi inclus in Lista de Cantitati (Vol. 4). prin intermediul acestuia. 3. conducte si alte mijloace pentru a face transferul apei in aval de sectiunea afectata de lucrari.2.  Probleme de trafic – management.). Obstructii Posibile Antreprenorul va lua toate masurile pentruca sa fie depasite efectele diferitelor obstructii ce vor putea fi intalnite in teren pe perioada lucrarilor.22. Toate releveele vor fi in Limba Romana. fundatii vechi etc.42 - . 3. 3. utilitatile subterane. . In cazul cand Beneficiarul Final decide sa nu pastreze echipamentul dezafectat.2. alte constructii. Antreprenorul este responsabil pentru notificarea Consultantului si.23. Piesele desenate (Vol.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Toate planurile se vor prezenta in format electronic – AUTOCAD. sol slab. a Autoritatii Contractante pentru toate lucrarile temporare care ar putea afecta locuitorii pe perioada instalarii conductelor.6) revizuite ale Contractului precum si desenele aditionale produse de Antreprenor revizuite in final in conformitate cu prevederile contractuale. aleile. Antreprenorul va intocmi si va inainta catre Consultant Supervizare Metoda de lucru propusa pentru mentinerea serviciilor de apa pe perioada lucrarilor. In acest scop. cabluri electrice si telefonice. O copie electronica va fi predata de asemenea odata cu forma finala a releveelor. redirectionare etc.21.6) Standard vor fi incluse doar daca au fost folosite ca atare pentru lucrarile care fac obiectul releveului.. excavatii adanci. de apa calda sau de gaz etc. Pentru acoperirea costurilor provenite din cerintele acestui capitol.2. serviciile in general etc. acesta va fi evacuat din amplasamnetul lucrarilor de catre si pe cheltuiala Antreprenorului. drumurile.3 catre Consultant Supervizare catre Antreprenor. Mentinerea serviciilor de existente de apa si canalizare Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea serviciilor de apa si canalizare din zonele in lucru si din cele laterale pe perioada instalarii conductelor. Prin alegerea metodelor de pozare si prin traseul ales. in conformitate cu Specificatiile iar acestea trebuie sa fie aprobate ce catre Consultant Supervizare inainte de aprobarea pentru inceperea lucrarilor. ). Antreprenorul va colabora strans si se va coordona cu autoritatile locale si cu operatorii de utilitati.  Strazi inguste. conducte de apa sau de canalizare. Temporar se vor folosi pompe. Desene post executie Releveele lucrarilor executate vor contine toate Piesele desenate (Vol.  Utilitati ingropate (de ex. Antreprenorul va asigura ca sa nu fie afectate cladirile. cum ar fi:  Obiecte ingropate (pereti.

stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor. Lista fazelor determinante de execuţie Proiect nr. In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.......43 - . Hot...în calitate de Consultantul Supervizare..1994 şi Hot.………………………………………...……………………………………în calitate de proiectant..... Guvernului 273/14.. STAS-urile şi normativele tehnice în vigoare... Guvernului 261/08.06...în calitate de Antreprenor. .... ………………………… PROGRAM DE CONTROL pentru urmărirea calităţii lucrărilor în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea conductelor şi accesoriilor de canalizare LUCRAREA: …………….24..06...1994.….Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol...3 3.06... ………..1994.. Hot.... Guvernului 272/14. …………………………………………………………………....2.

Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minimum 5 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea.proiectant IC I 3 x x x E 4 x x x P 5 x Nr. .montare tuburi : Tronson . 5 6 REPREZENTANT I.L= m Realizarea probei de etanşeitate la tuburile Realizarea umpluturii CONSULTANT SUPERVIZARE.executare pat pozare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. . şi data: .S.La recepţia obiectului. un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construcţiei. ANTREPRENOR.Proces verbal de control al lucrărilor în faze determinante (PVCFD) 0 1 2 3 4 1 Tronson ……………………. Denumirea lucrării ce se recepţionează sau faza de executie determinantă pentru rezistenţă şi stabilitatea în construcţii Participanţi: IC – ISC I – Consultant Supervizare E – Antreprenor P .. NOTA: .C.Proces verbal de receptie calitativă (PVRC) .cotele de pozare ale canalului. racordurilor verificându-se . crt.L= m Tronson . .3 Nr. .44 - . Predare amplasament Trasare Controlul execuţiei săpăturilor pentru pozarea canalului Natura terenului de fundare Controlul pozării conductei şi a execuţiei căminelor. 2 6 (PVRC) (PVRC) (PVRC) x x x x x x x x x x x x x x (PVRC) (PVRC) (PVRC) (PVRC) (PVCFD) (PVRC) PROIECTANT.

..…. Hot.06. Guvernului 272/14..………………………………………...45 - ........ Hot..06......1994 şi Hot... …………………………………………………………………... ………………………… PROGRAM DE CONTROL pentru urmărirea calităţii lucrărilor în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea conductelor şi accesoriilor de apă LUCRAREA: ……………. .. stabilesc de comun accord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor.. Guvernului 261/08....……………………………………în calitate de proiectant. ………...în calitate de Antreprenor..Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol..1994. Guvernului 273/14...în calitate de Consultantul Supervizare.1994.. STAS-urile şi normativele tehnice în vigoare..06....3 Proiect nr. In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.

S.Proces verbal de control al lucrărilor în faze determinante (PVCF) P 5 x 6 (PVRC) (PVRC) (PVRC) (PVRC) IC 0 1 2 3 4 1 Tronsonul Predare amplasament Trasare Controlul execuţiei săpăturilor pentru pozarea conductei Natura terenului de fundare Controlul pozării conductei şi a execuţiei căminelor.proiectant Nr.L= m 2 I 3 x x x x E 4 x x x x 5 x x x x x x x x (PVCFD) (PVCFD) CONSULTANT SUPERVIZARE. şi data: .46 - .La recepţia obiectului.C.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3 Nr. . crt.Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minimum 5 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea. hidranţilor. Denumirea lucrării ce se recepţionează sau faza de execuţie determinantă pentru rezistenţa şi stabilitatea în construcţii Participanţi: IC – ISC I – investitor E – executant P .L= m Tronson . ANTREPRENOR. REPREZENTANT I. . verificându-se cotele de pozare ale conductelor Realizarea probei de presiune pe tronsoane: Tronson . un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construcţiei. NOTA: . PROIECTANT.Proces verbal de recepţie calitativă (PVRC) .

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

3.3. SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
3.3.1. Preambul
1. Introducere Conditiile Contractului si Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta vor fi interpretate in coroborare cu Specificatiile si aspectele raportate la acestea. Aspectele raportate la, indicate sau descrise in cele mentionate anterior nu sunt neaparat repetate in cele din urma. Indiferent de impartirea Specificatiilor sub diferite titluri, fiecare parte a acestora va fi considerata ca suplimentara si complementara la fiecare din celelalte parti. Titlurile din cadrul Specificatiilor nu vor fi considerate ca parte a acestora si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau alcatuirea acestora in cadrul Contractului. Toate referintele din cadrul Specificatiilor vor fi referinte la Clauzele sau Sub-Clauzele acestora, cu exceptia cazului in care se dispune contrar. 2. Nivel si cote de nivel Cu exceptia cazului in care se specifica contrar, toate nivelele vor fi exprimate in metri fata de nivelul Marea Neagra 1975 cu o acuratete de trei decimale. Datele cu privire la toate nivelele se vor baza pe cotele de nivel aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va stabili, construi si proiecta cotele de nivel suplimentare necesare pe perioada de executare a Lucrarilor, care vor fi verificate periodic. Antreprenorul va fi responsabil pentru executarea Lucrarilor in conformitate cu datele referitoare la nivele. Cotele de nivel si celelalte puncte de referinta din vecinatatea Santierului (Santierelor) vor fi furnizate de catre Consultantul Supervizare Antreprenorului inainte de executarea Lucrarilor( bornele din teren necesare executiei si urmaririi lucrarilor vor fi realizate de catre Antreprenor). Antreprenorul va tine un registru al nivelelor tuturor cotelor si va inainta Consultantului Supervizare o copie a registrului. Sistemul de coordonate al cotelor de pe Santier va fi Sistemul de coordonate utilizat de Autoritatea Contractanta si va fi corelat cu nivelul cotelor si aprobat de Consultantul Supervizare. 3. Dimensiuni Toate dimensiunile, distantele si nivelele continute in Planurile obtinute de la Autoritatea Contractanta sunt exprimate in sistemul metric. In cazul in care sunt necesare planuri de lucru, Antreprenorul va pregati si inainta aceste planuri in sistem metric. 4. Marcajul Lucrarilor Lucrarile vor fi marcate si relationate cu Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va pozitiona cote de nivel temporare si statii de investigatii in locatiile corespunzatoare din cadrul Santierului de Lucrari si, in perioada de executie a lucrarilor, va verifica periodic nivelele bornelor si coordonatele statiilor in raport cu liniile si nivelele de referinta furnizate de catre Consultantul Supervizare. Bornele temporare si statiile de investigare vor fi amplasate in afara Lucrarilor de constructii, cu exceptia cazului in care se specifica contrar. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, in vederea aprobarii, planurile in care se indica amplasarea si nivelele sau coordonatele, dupa caz, ale fiecarei borne de nivel temporare si ale statiilor de investigatii utilizate pentru marcarea Lucrarilor, in dublu exemplar. Inainte de a incepe executia oricarei sectiuni de Lucrari, Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare detaliile complete cu privire la amplasare, impreuna cu calculele si planurile suport (inclusiv planurile ce indica amplasamentele si coordonatele punctelor de referinta utilizate), in dublu exemplar. Antreprenorul va identifica dimensiunile amplasamentului tuturor structurilor prin raportarea lor la Lucrarile existente si prin interpretarea Planurilor. Panta colectoarelor, retelelor de conducte si nivelul deversoarelor, radierul canalelor si al altor structuri hidraulice vor fi indicate in planuri, cu exceptia cazurilor in care se solicita contrar sau se aproba de catre Consultantul Supervizare. Locatiile structurilor care vor fi construite ca si componente de Lucrari vor fi identificate prin raportare la tarusi de otel batuti in beton sau la orice alte mijloace de marcaj aprobate, montate de

- 47 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

catre Antreprenor, care trebuie sa stabileasca si coordonatele instrumentelor de marcaj si distanta acestora fata de structurile adiacente existente. Antreprenorul va stabili puncte de coordonate de referinta la intervale nu mai mari de 500 m de-a lungul colectoarelor si conductelor importante, iar aceste puncte vor fi localizate si clar marcate in locurile aprobate, fie pe cladirile existente, ori prin tarusi din otel, fixati in beton. Antreprenorul va stabili sectiunile Lucrarilor in momentul in care este instruit in acest sens de catre Consultantul Supervizare, in scopul facilitarii interventiei Autoritatilor care presteaza servicii in vederea realizarii unor modificari temporare sau permanente la echipamentele sau serviciile impamantate detinute de acestea. 5. Executia si Calitatea executiei Antreprenorul va angaja supervizori inalt calificati si cu experienta, aprobati de catre Consultantul Supervizare, pentru supravegherea investigatiilor si stabilirea acestora, asa cum este descris prin Contract. Instrumentele de investigatie utilizate de catre Antreprenor vor fi moderne din punctul de vedere al tipului si fabricatiei, corespunzatoare pentru executarea lucrarilor si mentinute la standarde de prima clasa. Instrumentele si/sau echipamentul vor fi supuse aprobarii Consultantului Supervizare. Pentru toate instrumentele de investigatie utilizate in cadrul Lucrarilor, Antreprenorul va depune certificatele de etalonare recente emise de catre autoritatile competente. Etalonarea instrumentelor trebuie realizata la fiecare sase luni. Toate jurnalele cu date din teren, calculele si hartile rezultate din activitatile de investigare mentionate anterior vor fi predate Consultantului Supervizare imediat dupa finalizarea activitatii de investigare. Antreprenorul va asigura Consultantului Supervizare forta de munca calificata si necalificata si materialele necesare pentru a facilita verificarea si aprobarea de catre acesta a nivelelor si marcajelor aliniamentelor si localizarii structurilor, asa cum este prevazut in Clauza referitoare la “Marcajul lucrarilor” – “Informatii de ordin general”. Antreprenorul va inregistra progresul Lucrarilor prin efectuarea de fotografii electronice. Antreprenorul va furniza un grafic al principalelor etape ale constructiei pentru Inspectoratul de Stat pentru Verificarea Calitatii in Constructii. 6. Specificatii cu privire la Standarde Toate proiectele, materialele si lucrarile se vor baza pe standardele nationale aplicabile, in vigoare la data proiectarii. Daca nu exista standarde nationale relevante aplicabile, Antreprenorul va utiliza standarde straine aplicabile (EU-DIN, BS etc) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă, împreuna cu traducerea corespunzătoare în limba română. O lista a standardelor naţionale relevante aplicabile este prezentata în capitolul 3.7. Lista nu este exhaustiva. 7. Standarde pe Santier Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa fiecare Standard, Ghid si Manual important sau dupa Standardele nationale aprobate la care se face referire in Specificatii. In plus, Antreprenorul va achizitiona si pastra pe santier o copie dupa orice alt Standard, Ghid sau Standard National care se aplica materialelor furnizate. Copiile dupa standarde vor fi disponibile permanent pentru referinta in biroul Consultantului Supervizare. In cazul in care Consultantul Supervizare solicita traducerea in limba romana sau engleza a oricarui Standard sau Manual, Antreprenorul este obligat sa-i furnizeze o copie scrisa la computer in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii in scris a Consultantului Supervizare. 8. Aspectele care nu sunt acoperite de Standarde Orice materiale si executia lucrarilor care nu sunt specificate in sau acoperite de Standarde, Ghiduri si Manuale vor fi de asemenea tip si de o asemenea calitate încat să fie in masura sa asigure executarea unei lucrari de prima clasa. In astfel de cazuri, Consultantul Supervizare va determina daca toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe Santier sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in realizarea Lucrarilor, iar hotararea Consultantului Supervizare in aceasta privinta va fi definitiva si fara echivoc.
- 48 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

3.3.2. Lucrari de demolare, curatare, defrisare
3.3.2.1. Aprobarea Se va solicita in scris Consultantului Supervizare acordarea aprobarii pentru demolarea cladirilor si structurilor existente, solicitarea fiind insotita de un program de executie a lucrarilor de demolare. Nicio lucrare de demolare nu va fi initiata inainte de a fi obtinuta aprobarea Consultantului Supervizare si inainte ca zona sa fie prevazuta cu toate lucrarile temporare si/sau devierile necesare, care au fost fie solicitate, fie autorizate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare o notificare scrisa cu privire la intentia sa de a incepe operatiunile de curatare, defrisare si/sau utilizare a explozibilului. Lucrarile nu vor fi incepute inainte de a fi primita aprobarea scrisa din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul se va asigura ca lucrarile de curatare, defrisare si exploziile controlate vor fi realizate cu mult inaintea altor lucrari de constructii in zonele relevante, pentru a fi evitate intarzierile. 3.3.2.2. Gardurile si barierele temporare Limitele birourilor Antreprenorului, ale santierului, magaziilor si depozitelor vor fi convenite cu Consultantul Supervizare. Antreprenorul va realiza o imprejmuire corespunzatoare de-a lungul limitelor convenite, incluzand o poarta care poate fi incuiata. Antreprenorul va inalta garduri similare in jurul tuturor santierelor de constructii inainte de inceperea lucrarilor, pe care le va demonta dupa ce Lucrarile vor fi finalizate. Gardul va fi realizat din scanduri de lemn imbinate, aluminiu sau tabla de otel ondulata, avand o inaltime de 2400 mm si fixate pe stalpi de lemn, beton sau otel. Toate zonele imprejmuite vor fi prevazute cu porti cu incuietori. In unele zone asupra carora s-a convenit cu Consultantul Supervizare, Antreprenorul poate instala imprejmuiri din lanturi sau din plasa de sarma galvanizata. 3.3.2.3. Conditii cu privire la trafic Inainte sa se inceapa executarea unor lucrari asupra unor sosele sau drumuri sau sa fie afectata utilizarea acestora, metoda de lucru a Antreprenorului, inclusiv aranjamentele speciale referitoare la trafic, vor fi convenite cu Consultantul Supervizare, Administratia Drumurilor si Politia si confirmate in scris. Pe perioada executarii Contractului, Antreprenorul va coopera cu Administratia Drumurilor si Politia cu privire la lucrarile ce afecteaza o sosea sau un drum sau accesul la acestea. Antreprenorul va informa Consultantul Supervizare cu privire la conditiile puse de sau aranjamentele facute cu Administratia Drumurilor si Politia. Trebuie fixate bariere in jurul santurilor facute pe strazi sau in zonele pietonale si semnalizate corespunzator. Barierele situate pe drumuri si in zonele pietonale vor fi prevazute cu semne de avertizare iluminate pe timp de noapte si in zonele cu vizibilitate scazuta. In cazul in care Lucrarile necesita, temporar, devierea sau inchiderea unei sosele sau drum pietonal existent, sau accesului publicului pe acestea, Antreprenorul va asigura si intretine o alternativa, care va fi functionala inainte de intersectia cu calea existenta. In cazul in care rampele sunt necesare, acestea vor fi realizate si intretinute la un standard corespunzator sub toate aspectele categoriei sau categoriilor de trafic si pietoni care le vor folosi. 3.3.2.4. Curatarea santierului Antreprenorul va curata zonele rezervate pentru conducte si amplasamentele structurilor de toata vegetatia, inclusiv copacii cu o circumferinta de pana la 0.50 m si inaltime de 1.00 m peste nivelul solului, si toate obstacolele superficiale ca suprafetele drumurilor, borduri, caramizi, gunoi si/sau alte obiecte. Antreprenorul va curata santierul si de copacii cu circumferinta peste 0.5 m, cladiri si/sau structuri, atunci cand este instruit in scris in acest sens de catre Consultantul Supervizare. Masura in care Antreprenorul realizeaza operatiunile de curatare si defrisare va fi cea minim necesara in opinia Consultantului Supervizare pentru executia Lucrarilor.

- 49 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

3.3.2.5. Protectii Copacii si/sau alta vegetatie care va fi pastrata conform Planurilor sau indicatiilor Consultantului Supervizare vor fi excluse de la operatiunea de defrisare si vor fi protejate impotriva daunelor pe perioada executiei Lucrarilor. 3.3.2.6. Dotari ale drumurilor Antreprenorul va reinstala dotarile drumurilor (ca stalpi de iluminat, semne de circulatie sau semafoare) care au fost indepartate in perioada de desfasurare a Lucrarilor. Instalarea dotarilor drumurilor se va face pe amplasamentul initial al acestora, intr-o stare cel putin similara cu cea avuta anterior indepartarii lor si indata ce este posibil dupa finalizarea pozarii conductei intr-o anumita locatie. 3.3.2.7. Depozitare Vegetatia, copacii, etc. rezultand din operatiunile de curatare si defrisare vor fi depozitate intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km, situat intr-o locatie indicata de catre Consultantul Supervizare. Ramasitele de vegetatie, incluzand copaci, butuci si radacini vor fi indepartate de pe Santier de catre Antreprenor, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. 3.3.2.8. Evacuarea materialelor rezultate din demolare Toate materialele ce rezulta din demolare si lichidare a cladirilor, structurilor si altor obiecte mentionate anterior vor fi evacuate in afara Santierului, cu exceptia cazului in care se specifica contrar in Cerintele Speciale. 3.3.2.9. Umplerea terenului si finisarea suprafetei Toate gropile vor fi umplute cu pamant compactat la aceeasi densitate ca si terenul inconjurator, iar suprafata va fi finisata la nivelul existent al terenului si intr-o maniera considerata satisfacatoare de catre Consultantul Supervizare. 3.3.2.10. Protectia obiectelor existente Antreprenorul nu va demola sau indeparta nicio cladire, structura sau alte obiecte existente, inclusiv copaci, indiferent daca aceasta este prevazuta in Proiect sau nu, decat la primirea unei instructiuni speciale din partea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie pentru a nu cauza pagube acestor obiecte, incluzand case, cladiri, garduri si copaci, care sunt situate pe Santier(e) sau in apropierea acestuia (acestora). Proprietatile localizate in imediata apropiere a Lucrarilor vor fi protejate impotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vehicule, alunecari, vibratii, etc. Pagubele cauzate vor fi reparate de catre Antreprenor astfel incat proprietatea sa fie readusa la starea sa initiala si de o maniera satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. 3.3.2.11. Umplerea si sigilarea conductelor abandonate In situatia in care colectoarele existente sunt conectate la noile sisteme, lungimea colectorului situata in aval de bransament, care nu este incorporata in noul sistem, va fi abandonata. Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine. Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare. Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului.

3.3.3. Lucrari de terasamente
Generalitati Secţiunea specificaţiilor se referă la lucrările de terasamente autorizate, necesare pentru montarea conductelor îngropate, lucrări care includ în ordine specifică:  operaţii pregătitoare privind transpunerea proiectului pe teren  desfacerea sistemelor de suprafaţă ale cotelor de teren,  scarificarea sistemului cotei de teren şi separarea materialului scarificat
- 50 -

spre soluţionări în condiţii legislative şi timp util menţinerii frontului în stare activă 3. specifică fiecărui amplasament.3.3. În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative. situat intr-o locatie aleasa de catre Antreprenor si supusa avizarii Consultantului Supervizare. înainte de termenul de depunere a ofertelor. . prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat.  asigurarea condiţiilor pentru recepţionarea lucrărilor proiectate. va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor. acceptat rezonabil. în timp rezonabil. În acest sens.3  săpături mecanizate şi manuale în taluz vertical pentru tranşee. cazurile supunânduse clauzelor din contract. verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. vor fi sesizate în scris Consultantului Supervizare spre soluţionare. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele tehnice în vigoare. Consultantului Supervizare.  evacuarea apelor acumulate în spaţiile de lucru şi adiacente. în scris. constatate în etapa vizitări amplasamentelor. 3.2.  încărcări şi transporturi cu diferite mijloace. Consultantul Supervizare. din care să rezulte adresa laboratorului şi persoanele contactabile de către Consultantul Supervizare. Antreprenorul este obligat să efectueze. situat intr-o locatie aleasa de catre Antreprenor si supusa avizarii Consultantului Supervizare. În condiţii locale deosebite se pot accepta şi se pot aproba derogări de la prezentul caiet de sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului şi/sau Consultantului Supervizare sau Reprezentanţilor săi.1. Antreprenorul este obligat să asigure adaptarea metodelor tehnologice şi organizatorice. Neconcordanţele cu proiectul.51 - . specifice terasamentelor şi asigurarea gradelor de compactare.  controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzătoare cerinţelor specifice. vor fi transmise din timp. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor climatice în care se execută lucrările de terasamente.  sprijiniri ale malurilor.  executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate. împreună cu extrasul de contract difuzabil.3. în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini. Neconformităţile constatate în timpul executării lucrărilor de terasamente dintr-un front de lucru. efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect şi prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura.3. conformânduse şi celor specificate expre în Procesul verbal de predareprimire amplasament. Antreprenorul este răspunzător de pagubele implcite cauzate de aceste întreruperi şi de costurile privind refacerea lucrărilor neconforme cerinţelor. la cererea Consultantului Supervizare.  pozarea conductelor îmbinate.  protejarea celorlalte reţele subterane întâlnite. vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. a evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuţiei asupra cărora produc influienţă şi va asigura înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuţiei şi a rezultatelor obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.  îmbunătăţiri ale terenurilor slabe de fundare. Se mai referă la:  materialele utilizabile. după caz. Depozit pamint intermediar Se va considera un depozit de pamint intermediar situat la o raza de aproximativ 10 km. În cazul unor suspiciuni privind calitatea.  refacerea sistemelor de suprafaţă afectate de lucrări sau de organizări de şantier.  pregătirea paturilor din material granular pentru pozare conducte îngropate. Depozit pamint excedentar Pamintul excedentar va fi depozitat intr-un depozit la o raza de aproximativ 15 km.

Programul şi Declaraţia de metodă Ca parte a Programului de eşalonare a lucrărilor şi a Declaraţiei de metodă.3. constituie un strat bine compactat.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. compactări. fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secţiunea transversală din săpătura amenajată. Va prezenta. decât în cazul săpăturilor în terenuri agricole. funcţie de lungimile conductelor proiectate.52 - . aplicând procedee tehnice proprii supuse acceptului Consultantului Supervizare. Nisipul va fi însoţit de declaraţia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat şi declarat.3 3.3. încărcat la furnizor în mijlocul de tranport auto. În cazul terenurilor agricole şi al spaţiilor verzi.622/21.3. pe baza rezultatelor încercărilor iniţiale de tip ale furnizorului. cerute prin contract. de minim 15 cm grosime. după caz. Stratul va prelua şi încărcarile rezultate în timpul montării tipului de conductă. Declaraţiile de metodă vor lua în considerare şi cerinţele particulare şi de corelare ale serviciilor tehnice responsabile din primariile cărora le sunt arondate amlasamentele. indiferent de amplasament. Lucrările se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depăşi 50÷100 m. depozite sursă sau intermediare şi mişcarea de personal. Utilizarea materialului se va putea face numai dacă este însoţit de declaraţia de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor. cu operaţii desfăşurate în paralel pe maxim 2÷3 tronsoane succesive. Balasturile nu vor conţine materii organice sau alte impurităţi şi trebuie să-şi păstreze gradul prescris după compactare. după cum urmează:  materialul pentru pozarea conductelor. anterior demarării săpăturilor. Toate materialele rezultate din săpături vor fi evacuate imediat de pe amplasamente. care apoi vor fi reamenajate la aceleaş grosimi. numai prin compactare manuală.3. Limita de umiditate a materialului. pentru fiecare amplasament al proiectului. 3. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor compactate. MATERIALE GENERALITĂŢI Toate lucrările tip vor fi considerate ca fiind uniforme. de asemenea. MATERIAL PENTRU UMPLUTURI CURENTE.2007). prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Consultantul Supervizare (sistem 4 de atestare. funcţie de intensitatea traficului şi încărcările din circulaţie. fără impurităţi şi părţi organice la furnizor. şi o listă detaliată cu cantităţile fizice de realizat şi tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate. iar volumele lor vor fi corelate între ele. mişcarea materialelor rezultate şi cele necesare. încărcat în mijloc auto.4. Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere.Atestarea gradului de compactare se face prin document înregistrat.07. conform Anexa 3 din HG nr. Acest material va fi folosit şi pentru lestarea provizorie a conductelor . Antreprenorul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrările de terasamente propuse. să nu depăşească 30%.3. ca surse acceptate de Consultantul Supervizare sau Reprezentantul său. Pe amplasamentele Proiectului. pentru amenajarea fundului de tranşee după săpături şi asigurarea realizării pantelor din profilul longitudinal al Proiectului. Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu granulaţia maximă de 10 mmm. şi metodele propuse pentru executarea săpăturilor. Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere. MATERIAL PENTRU PROTEJARE CONDUCTĂ ÎNGROPATĂ Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menţine forma conductei îngropate şi de a favoriza preluarea încărcarile verticale din umpluturi şi traficul de la cota terenului. cu excepţia terenurilor agricole. Protejarea se realizează prin straturi succesive executate diferit. se vor îndepărta straturile vegetale. după finalizarea lucrărilor până la cota iniţială a stratului îndepărtat. procentele de umiditate vor fi reglate până la atingerea celor optime necesare obţinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95÷97%.

cu indice Proctor sporit faţă de stratul inferior. Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor proiectate pentru acel amplasament. agregate concasate monogranulare Sau 14 ÷ 5 amestec uniform Sau 20 ÷ 5 amestec uniform Sau 40 ÷ 5 amestec uniform MATERIAL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA TERENULUI DE FUNDARE Fundurile de săpătură care prezintă alterări locale vor fi supuse spre soluţionare Proiectantului. indiferent de sistemul de alcătuire la suprafaţă. până la generatoarea superioară. de Consultantul Supervizare. numai pe bază de soluţionări date de Proiectant.5.  umpluturi laterale longitudinale. 20. prin intermediul unor saci împletiţi din fire biodegradabile. . funcţie de adîncimea de îngropare. EXECUŢIE COTE DE TEREN EXISTENTE (CT) Cotele existente ale terenului. anterior preluării unui amplasament.3. până sub axul orizontal longitudinal al conductei. realizarea pozării conductei.53 - . şi se verifică prin aplicări de sarcini locale diferit direcţionate. vor fi consolidate pe costuri proprii. 14. compactarea se execută cu grijă sporită şi la un indice Proctor de cca. Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate pentru acel amplasament. În cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta. cu rol de distribuire uniformă pe pereţii conductei a încărcărilor verticale preluate în secţiune transversală. pe ambele părţi. ca urmare a nerespectării tehnologiei. în secţiuni corespunzătoare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament.  patul superior de pozare. Terenurile de fundare alterate din vina Antreprenorului. dar numai după finisarea la cotele de radier din Proiect şi prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.3 montate pe poziţiile din Proiect. cu o grosime minimă de 15 cm.3. cote ce vor fi menţionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament. cotele de teren au fost alterate de lucrări comandate de adminisctraţia locală.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. din produs mineral monogranular de balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condiţiile de pe amplasament.  umplutura superioară conductei. umluţi 75÷80%. dar. constituie baze pentru măsurări cote în adâncimi.80%. cu rol de a asigurare aliniamentul montajului. 20. din produs monogranular prescris de furnizorul conductei. din diverse motive. 14. monogranular Sau 14 ÷ 5 amestec uniform Sau 20 ÷ 5 amestec uniform 10. din produs monogranular compactat la un indice minim de 85÷90 %. 40. cotele de referinţă ale Proiectului vor fi transpuse situaţiei reale întălnite. 3. În cazurile în care. sub care să nu se producă deplasări. utilizând elemente edilitare cu cote CT nemodificate. Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse în staţii de sortare de pe lângă balastiere şi va respecta următoarele prevederi minimale: Diametru nominal al conductei (mm) Sub 300 300 – 600 700 – 1600 Peste 1600 Dimensiune a maximă a particulelor (mm) 10 15 20 25 concasate Sorturi utilizabile (mm) 10 monogranular 10 ÷ 14 monogranular Sau 14 ÷ 5 amestec uniform 10. Acesta va decide modul de realizare.

lăţimi cel mult mai mari cu maxim 0. inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor. obiectelor şi vehiculelor. noroi acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental. rămâne responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea unora dintre ele. după caz.  Antreprenorul va consemna şi supune aprobării Consultantului Supervizare. lucrările pregătitoare necesare. cu aprobarea forurilor locale. Trasările în detaliu vor fi efectuate şi înregistrate de Antreprenor după supervizarea documentului operaţiei de către Consultantul Supervizare. traseele Proiectului vor putea fi modificate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. . Aceste modificări nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele stipulate în contract. apă. de telecomunicaţii. La o dată solicitată de Antreprenor şi aprobată de Consultantul Supervizare. Totodată. din cele enumerate mai sus. În cazuri justificate. în prezenţa deţinătorilor acestora. de sub sistemele de suprafaţă tăiate:  asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate. în timp rezonabil. în vederea protejării acestora sau devierii. cu acordurile Administraţiilor Locale. fără coantificare distinctă în partea economică. LUCRARI PREGATITOARE Înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament. inclusiv protejarea faţă de apele meteorice. inclusiv recomandările suplimentare specifice amplasamentului predat Antreprenorului (STAS 9570/1 1989). pentru ameliorarea influenţelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de aexecuţie pe amlasamentele Proiectului.3 COTE DE RADIER (CR) Antreprenorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate în Proiectul aprobat. iarbă. pentru formarea lăţimilor necesare desfăşurării oparaţiunilor de săpare. şi apreciate după vizitarea amplasamentelor:  curăţirea suprafeţelor de teren de: frunze. indicata in proiectul verificat precum si de pozitia kilometrica(in teren) a noului amplasament. după caz şi cu consultarea Proiectantului. covocaţi de Consultantul Supervizare: electrice.  indepartarea de pe amplasamente a corpurilor. La modificarea pozitiei unui camin. menţionate mai jos. cu acordul scris al Consultantului Supervizare pe propunerea făcută în spiritul Proiectului de Antreprenor.54 - . crengi. în urma acordurilor şi/sau somaţiilor ce implică proprietarii sau Administraţia Locală. cu regim de proprietate privată. se includ a fi executate. canal sau de altă natură. se va tine cont de panta tronsonului. funcţie de reperele existente şi coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5 1975). inclusiv transportarea lor la rampele de depozitare indicate şi taxate de Administraţiile Locale. vor fi identificate şi marcate vizibil toate instalaţiile şi reţelele subterane.  taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect. in cazul colectoarelor de canalizare. în conformitate cu restricţionările aprobate sau impuse de factorii desemnaţi prin Certificatul de Urbanism  amenajări de eventuale depozite intermediare provizorii. cu tulpini ≥10 cm.  tăierea regulată cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere. arbuşti. ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi dezvoltate luctările Proiectului. conform procedeelor tehnice recomandate prin avize de deţinători.40 m decât lăţimile superioare ale traşeelor. TRASAREA LUCRĂRILOR Operaţiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situaţie. buruieni. toate lucrările pregătitoare efectuate.  colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă în afara amplasamentelor Proiectului. repoziţionarea lor în afara zonelor de activitate. după caz.

Aici sunt incluse şi excavaţiile pentru ramificaţii. Antreprenorul. adâncimea acestora va fi minim necesară. Lãtimea santului va fi astfel executatã încît sã îndeplineascã urmãtoarele conditii . tehnologia de montaj . iluminat şi pază. vor fi făcute pe cheltuiala acestuia. În locurile unde şanţurile pentru conducte subtraversează drumuri. În cazul în care Antreprenorul nu sapă în avans conform pretenţiilor. Prin sãparea ulterioarã a santului.55 - . scoaterea conductelor deja montate şi repunerea lor după executarea săpăturilor în avans. Dispozitivele pentru vizări vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat. Avizarea lucrărilor de terasamente Înainte de a începe orice lucrări de acest fel pe un amplasament. DESFACEREA SISTEMELOR DE SUPRAFAŢĂ Operaţiile de tăiere a sistemelor de suprafaţă.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. existenta apei freatice. caz în care cei 15 m vor fi săpări în toate direcţiile urmate de ramificaţie. Antreprenorul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire. necesitatea sprijinirilor. Antreprenorul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri şi consolidări pentru a păstra lăţimile tranşeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare). El va colabora cu Poliţia Rutieră referitor la planificarea şi executarea traversării. Santul poate fi sãpat înainte sau dupã asamblarea tevilor pe traseu. când va face demersurile pentru această permisiune. se pot obtine economii însemnate . ca baze pentru măsurători şi verificări. Refacerile suplimentare rezultate cad în sarcina Antreprenorului. din timp. Excavarea şanţurilor pentru conducte va avea un avans de cel puţin 15 m faţă de operaţiunile de punere în operă a conductelor. Se vor obţine avize pentru tăierea carosabilului pe drumurile principale permanente. iar Antreprenorul este încurajat să folosească fierăstraie speciale circulare pentru pregătirea marginilor şanţului.3 Antreprenorul este răspunzător de trasarea lucrãrilor conform Proiectului şi de conservarea materializărilor reprezentative de pe amplasament. referitoare la intenţia sa de a excava. diametrul tevilor. pentru orice întârziere faţă de termenele prevăzute în autorizaţiile de spargere. Autoritatea Contractanta nu va suporta nici o penalitate impusă de autorităţile abilitate. Antreprenorul va fi plătit pentru refacerea drumului. prin metode performante de nivelment. Cazurile particulare vor fi supuse aprobării Consultantului Supervizare. pentru măsurătorile lucrării. se va informa Consultantul Supervizare şi vor hotărî măsurile necesare a se lua înainte de reluarea operaţiilor de montaj. spre aprobarea Consultantului Supervizare. Pentru urmărirea realizării pantelor Proiectului. Vor fi evitate alterări ale suprafeţelor adiacente în urma lucrărilor. EXCAVAREA TRANŞEELOR PENTRU CONDUCTE Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de executie şi se vor respecta prevederile normativelor în vigoare La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”. a barierelor. indiferent de volumul lucrărilor dezvoltate şi metodele tehnologice adoptate. Nici o excavaţie nu va începe fără obţinerea de către Antreprenor a autorizaţiei de execuţie. pentru a asigura o tăiere dreaptă şi exactă. se vor executa cu unelte corespunzătoare. În cazul în care se iveşte vreun obstacol în timpul săpăturilor. va prezenta o adresă scrisă Consultantului Supervizare şi autorităţilor. în funcţie de materialul ce trebuie săpat. semnelor de avertizare. iar plata se va face după cantitatea de metri liniari şi nu după suprafaţa porţiunii refăcute. Antreprenorul va anunţa în scris Consultantul Supervizare cu cel puţin 7 zile înainte de data propusa. pentru a permite executarea procedurilor şi aprobărilor necesare. În aceasta perioada Antreprenorul va ţine evidenta nivelelor solului şi topografiei. La sãparea santurilor se va tine cont de: felul terenului. se vor poziţiona. balize de inventar şi se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări.

Lucrul în acea zonă reluându-se doar în prezenţa Angajatorului de reţea. Antreprenorul se va asigura că în fiecare punct lăţimea tranşeei este suficientă pentru a permite pozarea. Materialul excavat nu va fi depozitat de-a lungul tranşeei. Operaţiunea se va executa pe timp uscat.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Săpăturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. La întâlnirea în săpătura de cable. Piese Desenate. îmbinărilor şi fixărilor în toate etapele acestora. realizarea patului şi a împrejmuirii şi reumplerea în jurul conductei conform cerinţelor Consultantului Supervizare. şi va îndepărta materialul prăbuşit. îmbinarea. Nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru lucrările în zonele greu accesibile. se va opri lucrul în acea zonă. După executarea săpăturii se va proceda la recepţia calitativă a lucrării referitor la natura terenului. Recepţia calitativă a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic. sau în care Consultantul Supervizare consideră că utilizarea acestor echipamente este imposibilă sau de nedorit. excavarea tranşeei se va realiza manual. Tranşeele conductelor vor fi excavate la secţiunile transversale tipice prezentate în Vol. se vor monta parapeţi de protecţie pe o singură parte pe toată lungimea şanţului deschis. cu luarea tuturor măsurilor de protejare a ei şi de protecţie a muncii. conducte ori protecţii care semnalizează prezenţa lor în teren. = Dext. pentru a evita degradarea terenului de fundare.3 . Pe timp de zi şi noapte se vor lua măsuri de semnalizare a săpăturilor.Tuburile asamblate pe mal si apoi se lanseazã în sant: Lmin. se vor monta podeţe de circulaţie pietonale peste şanţ în zona de circulaţie pietonală. la dimensiunea necesară stabilită de către Consultantul Supervizare. va anunţa Consultantul Supervizare. Atât recepeţia terenului de fundare. dar minim 80 cm . indiferent de motiv. cote în plan şi cote de nivel. Materialul excavat va fi îndepărtat în întregime de pe amplasamentul excavaţiei. cât şi autorizarea se va consemna în registrul de şantier. = Dext. Antreprenorul va aplica toate măsurile necesare de sprijinire şi consolidare pentru a păstra lăţimea tranşeelor în limitele prezentate în Piesele desenate şi Cerinţe. între sprijiniri. iar Antreprenorul va susţine pereţii în toate zonele în care aceştia sunt slăbiţi indiferent de cauză. tranşeea va fi lărgită şi/sau adâncită în formă de clopot. În cazul în care se constată apariţia crăpăturilor paralele cu marginea superioară a transeelor sau a gropilor se vor lua măsuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surpările. Această lărgire trebuie să permită executarea facilă a sudurilor. + 20 cm . şi inspectarea acestor operaţiuni.56 - . Pereţii tranşeei excavaţi în rocă vor fi cât mai aproape de verticală. Lăţimi superioare maxime ale tranşeelor în zonele cu sisteme rutiere tăiate mecanizat(m) Săpăturile se vor executa parţial mecanic şi manual. Toate costurile asociate cu transportul materialului de pe . Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descărcarea pământului pe mal si in auto (excedentarul). şeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei reţelei subterane. Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor şi/sau accesoriilor trebuie realizată în tranşee. Recepţia calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu participarea Proiectantului. Consultantului Supervizare. Recepţia terenului de fundare constituie faza determinantă prin care se va autoriza începerea lucrărilor de infrastructură (turnarea betonului de egalizare şi a radierului rezervoarelor). + 40 cm . fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. functie de conditiile impuse în zona de lucru si conform specificaţiilor din listele de cantităţi. Ultimul strat de 30 cm se va săpa manual înainte de montarea conductelor în şanţ. dar minim 90 cm între sprijiniri . .Cand tuburile se asambleazã în sant: Lmin. Antreprenorului şi delegatului Inspectoratului de Stat în Construcţii. a tuturor reparaţiilor necesare la conducte şi la acoperirea de protecţie. Săpătura ultimului strat până la cota din proiect şi politura se va executa imediat înainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare pentru constructii. În zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare.

atunci Consultantul Supervizare poate să blocheze deschiderea unor noi tranşee până când lucrările restante nu sunt realizate conform pretenţiilor sale. în scris de Consultantul Supervizare. lucrarea pe fiecare lungime aprobată va fi executată spre aprobarea Consultantului Supervizare înainte de începerea lucrării pe o lungime nouă. aceasta poate fi respinsă iar Antreprenorul va trebui să o revizuiască corespunzător. iar Antreprenorul nu va avea o bază pentru reclamaţii împotriva Angajatorului.3 şantier vor fi considerate ca incluse în preţurile unitare pentru excavaţii de tranşee.57 - . există o întârziere “nejustificată” pentru: testarea conductelor. asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă Consultantul Supervizare consideră propunerea ca nesatisfăcătoare. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuită vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul. Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzător. refacerea sau întreţinerea suprafeţelor. îndepărtarea materialului în surplus. EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR Dacă Antreprenorul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări. Omiterea de către Consultantul Supervizare să dea instrucţiuni. Cu excepţia aprobării scrise a Consultantului Supervizare. Antreprenorul îi va prezenta Consultantului Supervizare propunerea sa pentru amplasarea temporară şi depozitarea a materialului excavat. care după părerea lui poate fi necorespunzător. solul nu corespunde. nu va elibera Antreprenorul de răspunderile pentru defectele în lucrare. inclusiv locul de depozitare. orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii trebuie înlăturat şi orice umplere adiţională ce poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau importat şi tasat. materialul defectuos va fi îndepărtat de Antreprenor spre aprobarea Consultantului Supervizare şi dacă nu se specifica altfel. el va informa imediat Consultantul Supervizare. Nu se vor demara lucrări de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor în nici o secţiune de tranşee. în acest sens. care va da instrucţiuni în scris Antreprenorului. În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în exces faţă de dimensiunile specificate. Antreprenorul va obţine aprobarea din partea autorităţilor pentru depozitarea materialului excavat. ALUNECĂRI. dacă înaintea construirii. sau dacă nu se comanda de Consultantul Supervizare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. curăţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte. Excavarea tranşeelor se va realiza în sol stabil. după opinia Consultantului Supervizare. sau operaţiuni similare. se va realiza o excavare suplimentară. Dacă. conform indicaţiilor . cu aprobarea Consultantului Supervizare. până când formaţiunea tranşeei pe acea secţiune particulară nu va fi aprobată de către Consultantul Supervizare. În cazul în care. în opinia Consultantului Supervizare. SIGURANŢA EXCAVATIEI ŞI CONSTRUCŢII ADIACENTE Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor (drumurile şi construcţiile adiacente). “Întârziere nejustificată” va fi considerată situaţia în care mai mult de 100 de metri de tranşee este lăsată deschisă pe orice şantier. Excavarea de şanţuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior. nu a cerut în scris Consultantului Supervizare inspectarea fundaţiei descoperite. CĂDERI ŞI EXCAVAŢII ÎN EXCES Antreprenorul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale excavaţiilor şi taluzărilor. Cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea excavărilor de tranşee. EXTINDEREA EXCAVAŢIILOR Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila după părerea Consultantului Supervizare. pentru construirea lucrării. “Întârziere nejustificată” va fi considerată şi situaţia în care o anumită secţiune de tranşee este lăsată deschisă pentru mai mult de 2 săptămâni calendaristice. Dacă este cazul. cu aprobarea Consultantului Supervizare.

Antreprenorul va localiza tronsonul existent înainte de verificarea traseului noului tronson. fie prin finanţe proprii. nisip şi/sau beton. adâncimea sub nivelul solului. la o adâncime mai mare decât cea necesară. SUSŢINEREA ŞI ÎNGRĂDIREA EXCAVAŢIILOR Pe toată durata construcţiilor. Unde este necesar. la cota necesară iar lăţimea tranşeei va fi suficientă pentru patul de pietriş. RACORDAREA LA CONDUCTA EXISTENTA În cazul racordării conductei proiectate la conducta existentă din. Antreprenorul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucrării va lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorările. dimensiunile ei. sondajele vor fi continuate în concordanţă cu instrucţiunile Consultantului Supervizare pâna când conducta va fi localizată. dacă solul natural care înconjoară zona este prea moale. şi se va reface cota cu material de bază compactat. apă infiltrată. Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparaţii fie prin asigurări. materialul de umplere va fi beton C15. Aceste lucrări vor fi plătite de către Consultantul Supervizare dacă instabilitatea solului nu este cauzată de metoda de lucru a Antreprenorului altfel lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Antreprenorului. sau pot afecta construcţiile. serviciile vor fi temporar susţinute în decursul excavării. Antreprenorul va obţine permisiunea completă şi aprobarea tuturor autorităţilor privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este necesar şi respectând toate legile şi reglementările locale.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Antreprenorul va obţine toate informaţiile disponibile de la autorităţi şi alţii. în fiecare punct. Dacă vreo parte a tranşeei este excavată. sau prin excavări în exces faţă de dimensiunile specificate. Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi. care ar putea fi necesare.58 - . care după opinia Consultantului Supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru susţinerea lucrării. Unde un serviciu sau o blocare este întâlnita de-a lungul traseului unei conducte. din greşeală. EVACUAREA APEI. După determinarea locului în care se afla existent şi după eliberarea capătului acestuia. Rezultatele acestor verificări împreună cu o probă din materialul conductei existente vor fi înaintate Consultantului Supervizare care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontării şi elevaţia axei noului tronson. Dacă solul din jur este dur. atunci Antreprenorul va răspunde de legaturi cu autoritatea răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv. Antreprenorul va păstra zona de lucru şi toate excavaţiile uscate şi protejate faţă de afluxul apei din orice sursă (ploaie. Consultantul Supervizare va semnala Antreprenorului poziţia aproximativă a vechiului tronson prin intermediul Consultantului Supervizare. Acest lucru va fi pe cheltuiala Antreprenorului.3 Consultantului Supervizare. Costul materialelor şi echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se consideră inclus în costurile de montaj prin contract. Consultantul Supervizare va putea propune şi alte variante de localizare. În cazul în care prin sondaj nu se găseşte conducta. apă din izvoare de suprafaţă şi . sau serviciile adiacente. pe cheltuiala proprie. În plus. Antreprenorul va măsura elevaţia axei acesteia şi diametrul exterior. inclusiv tipul serviciului sau blocării. referitoare la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de pozat. Antreprenorul va trebui să furnizeze un detector electromagnetic de metale şi va trebui să determine cu precizie poziţia vechiului tronson de conducta metalică. LOCALIZARE SI SUSTINEREA LUCRARILOR SUBTERANE Înainte de excavările în drumuri şi trotuare. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor. Antreprenorul va umple tranşeea cu beton C15 până la cota necesară. după cum este indicat în Piesele desenate şi conform instrucţiunilor Consultantului Supervizare. Antreprenorul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Radierul tranşeei va fi. Consultantul Supervizare va indica acţiunea ce se va efectua. Antreprenorul trebuie să informeze Consultantul Supervizare imediat de prezenta ei şi va prezenta detalii. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traversează conductele. In final se va face un sondaj de probă într-un loc acceptat de Consultantul Supervizare pentru a se confirma pozitia conductei existente şi pentru a scoate la iveală secţiunea în care se va face jontarea.

Antreprenorul poate utiliza palplanse de oţel pentru susţinerea săpăturilor. cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material. Grinzile sau alte suporturi pot fi lăsate în poziţie în tranşee care sunt în curs de umplere. toate costurile fiind suportate de către Antreprenor. pompele. Antreprenorul va proteja Consultantul Supervizare faţă de orice pretenţii sau penalităţi care pot fi generate de nerespectarea cerinţelor. Metoda de menţinere a excavaţiei fără apa. inclusiv refacerea suprafeţelor. Laturile excavaţiilor vor fi susţinute acolo unde este necesar. după cum consideră de cuviinţă.) şi va asigura şi utiliza toate conductele. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol. după opinia Consultantului Supervizare. căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor.59 - . Antreprenorul va lua toate precauţiile împotriva alunecării. de epuizare şi îndepărtare a apei va fi supusă aprobării Consultantului Supervizare. Evacuarea apei de către Antreprenor va corespunde cerinţelor Consultantului Supervizare şi ale autorităţilor şi persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizează deversarea apei evacuate. toate pe costurile sale. Pe durata construcţiilor. oţel sau alte tipuri de grinzi. Antreprenorul va proteja structurile şi/sau conductele împotriva plutirii. Propunerile sale vor ţine cont de natura solului în care se va excava. apă freatică etc. dar dacă acestea se întâmplă. Totuşi.3 subterane. Dacă. sau conform indicaţiilor Consultantului Supervizare. Antreprenorul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Consultantul Supervizare le poate cere în acest sens. în această situaţie. punctele de foraj şi alte aparate şi materiale necesare pentru acest scop. dimensiunile şi tipurile vor fi cele indicate în Piesele desenate sau cele indicate de către Consultantul Supervizare. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează sau slăbesc fundaţii sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente. conform indicaţiilor Consultantului Supervizare. Nu se vor demonta sistemele de susţinere fără aprobarea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va asigura instalaţii de rezerva suficiente. Antreprenorul va prevedea şi întreţine traversări temporare peste tranşeele conductelor în acele poziţii în care excavarea tranşeelor împiedică derularea normală a traficului. Acestea vor fi asigurate de către Antreprenor. Costul acestei activităţi se va considera inclus în tariful excavării pentru conducte sau în general în tarif. se vor plăti numai grinzile sau suporturile desemnate specific de către Consultantul Supervizare pentru a fi lăsate în poziţie şi pentru care au fost incluse articole specifice în Listele de Cantitati. În cazurile în care palplansele formează o parte permanentă a structurii. sau creează spaţii libere lângă lucrările noi. proiectate corespunzător destinaţiei. Antreprenorul va adapta sistemul de susţinere fără a pretinde vreo sumă pentru această adaptare cerută de Consultantul Supervizare. Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare propunerile detaliate pentru susţinerea excavaţiilor. după cum este specificat mai sus. pentru a se evita orice întrerupere în continuitatea epuizării apei subterane. cu ajutorul grinzilor de lemn. tot timpul.Acolo unde dimensiunea conductei depăşeşte 400 mm. se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru să fie iluminată în mod corespunzător. pereţi. Conductele vor fi pozate în tranşee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. de nivelul apei freatice şi de apropierea faţă de clădiri şi drumuri. Antreprenorul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj. dacă Consultantul Supervizare aprobă sau dispune acest lucru. În timpul funcţionarii pompelor în cursul nopţii. evacuarea apei din tranşee şi din sol va continua până la finalizarea reumplerii. foi sau alt sistem aprobat. dacă Consultantul Supervizare nu hotărăşte utilizarea altui sistem. cu şapte zile înainte de începerea oricăror lucrări de excavaţii. Pentru a permite . susţinerea propusă de Antreprenor este insuficientă. Antreprenorul va trebui să refacă condiţiile zonei. atunci Consultantul Supervizare va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip faţă de cele propuse de către Antreprenor şi. Dimensiunile şi tipurile palplanselor utilizate pentru susţineri temporare vor fi determinate de către Antreprenor şi vor fi supuse aprobării Consultantului Supervizare. sau în situaţiile în care este indicat în Piesele desenate ca parte permanentă a structurilor. plăci.

pozarea conductelor. respectându-se aliniamentul şi elevaţia din Piesele desenate cu o toleranta de ± 5 mm. Antreprenorul va lua toate măsurile preventive pentru a proteja muncitorii şi persoanele publice. aprobat de Consultantul Supervizare. Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reţea şi cerinţele Consiliilor Locale. dar nu se limitează la acestea. Ca o măsură de siguranţă. Pozarea tuburilor în tranşee se realizează în ondulaţii. capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanş. lucrările de excavare. care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. evacuarea apei. Între porţiunile curbe. îngrădirea zonelor. Atunci când lucrările sunt oprite. aliniamentul va fi drept.1993 . îmbinarea şi testarea lor nu sunt aprobate de către Consultantul Supervizare. cu dopuri de argilă. Umplerea tranşeelor nu va începe până când patul tranşeei. chiar dacă Consultantul Supervizare nu ridică obiecţii faţă de situaţia lucrărilor. UTILIZAREA EXPLOZIBILILOR Utilizarea explozibililor nu va fi permisă. Fiecare tronson va avea cel puţin 3 asemenea rigle.3 trecerea pietonilor şi vehiculelor. Tronsonul va fi fixat în şanţ pentru a se evita plutirea lui în cazul în care şanţul este inundat. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane. înainte de a preda oferta. Antreprenorul poate propune Consultantului Supervizare şi alte metode pentru aşezarea corectă a tronsoanelor.6. iluminat etc.60 - . Antreprenorul va trebui să obţină de la producător toate datele necesare pentru manevrarea şi jontarea conductelor şi se presupune ca şi-a stabilit toate fazele şi a rezolvat toate problemele legate de montaj. la fiecare grup lucrând simultan câte o echipă. Consultantul Supervizare va primi o .) şi nu va fi eliberat de responsabilităţile din Contract.3.realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente  Ordin Nr. În conductă se va introduce un "dop" având diametrul cu 5 mm mai mic decât diametrul interior al tronsonului.3. montarea luminilor de avertizare şi desemnarea unor supraveghetori.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse. Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere Normativele Româneşti:  C16-84 . îngrădirea zonei. se va executa săpătură manuală. 3. pentru a permite accesul spre case. pe drumuri. Antreprenorul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranţa: îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni şi vehicule. cu scopul de a compensă dilatarea acestora. 9/N/15.Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. tranşeelor şi forajelor (susţinere. alei etc. Se vor prevedea şi furniza rigle vopsite corespunzător pentru vizare în scopul realizării aşezării corecte a tronsoanelor. pozarea conductelor. Pe durata excavaţiilor. POZAREA CONDUCTELOR Pozarea se va face în conformitate cu normativele nationale in vigoare. iar pe timpul nopţii să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.03. Antreprenorul va fi complet responsabil pentru măsurile de întreţinere şi protejare a săpăturilor. susţinerea pereţilor săpăturilor. îmbinările şi refacerea suprafeţelor se vor desfăşura în etape. Antreprenorul va astupa şanţul la anumite distante ce nu vor depăşi 250 m. inclusiv noaptea. prin efectuarea de către Antreprenor a epuizării apelor de ploaie şi a infiltraţiilor. Aceste dopuri vor fi îndepărtate atunci când operaţiunile de montaj ajung în dreptul lor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere. Se vor respecta prescriptiile din prezenta documentatie privind patul de nisip si diversele straturi de umplere. Conductele vor fi pozate cu precizie. Pozarea conductelor se va face în mediu uscat. Aceasta include. Lungimea lăsată în zonele de curbură va fi permisă doar acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Consultantului Supervizare în urma unor propuneri bine documentate. Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin şanţ.

umplerea va fi adusă la nivelul terasamentului.61 - . Astuparea şanţurilor pentru conducte se va face în două faze. Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. Orice conductă avariată după pozare va fi înlocuită iar Antreprenorul va suporta toate costurile şi întârzierile cauzate. Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eşantioane prelevate la fiecare 100 m de conductă. se va realiza cât mai curând după ce conductele au fost pozate şi îmbinate şi aprobate de către Consultantul Supervizare. Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depăşesc o grosime compactată de 15 cm. deformarea sau deteriorarea conductei. greutatea specifică. Compactarea umpluturii se va face în aşa fel încât să se realizeze cel puţin 95% din densitatea maximă a materialului uscat conform STAS 2 914 . testul de permeabilitate şi analiza gradării. golurile lăsate în dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleaşi reguli ca mai înainte. pe măsura ce şanţul este umplut având grijă ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă. densitatea in situ prin înlocuirea nisipului. Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei şi deasupra ei. . iar cel mediu  98% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal respectiv. Faza I Conducta şi patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăşi cu 300 mm creasta ei. Întinderea şi compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform. cu granulaţia de cel mult 25 mm care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare. Antreprenorul va proteja conductele împotriva sarcinilor mobile după pozare. Consultantul Supervizare va determina locaţia exactă în plan şi adâncimea testării. Se întrerupe orice activitate de excavare transport. sau la nivelul sub-terasamentului în pregătire pentru lucrările de refacere a drumului. cu excepţia locului îmbinărilor. La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variaţie a acesteia de  2 procente – dacă W opt > 12% şi  1 procente dacă W opt este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta. Se vor face la început încercări privind eficacitatea compactării. Testele care se vor realiza pe aceste eşantioane vor include conţinutul de apă. Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepţia lucrării. Unde tranşeele se află în carosabile. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanţă mai mică de 30 cm în jurul conductei sau îmbinărilor. Umplerea tranşeelor conductelor. Această acţiune va începe cât mai curând în urma pozării conductei în porţiunea respectivă. laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi va face recomandări în consecinţă pentru punerea în operă. Pentru tranşeele practicate în carosabile sau alte zone pavate. prin care se va anunţa intenţia de umplere a tranşeei.84 Tabelul 2. împrăştiere şi compactare dacă temperatura exterioară scade sub –5ºC. lăsând zonele de legătură descoperite. cu 24 de ore înainte. pe durata efectuării lucrărilor la drum.3 adresă. Faza II După ce tronsonul de conductă în execuţie a trecut de testele de presiune preliminare. iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Consultantul Supervizare. Suporţii de susţinere ai pereţilor şanţului vor fi retraşi gradat.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este  95%. fără dislocarea. compactarea standard. interval în care acesta va efectua inspecţia. În continuare se va aşeza un strat uniform de material de umplutura.

Dacã drumurile sunt murdãrite.7. Antreprenorul este responsabil de identificarea amplasării exacte a acestor servicii. în unele cazuri. înainte de începerea compactării se va determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare.3 La execuţia lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”. 2 ore – în perioada de arşiţă). Antreprenorul va fi responsabil.3. Dacă stratul de împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat. înaintea începeri oricãrei excavatii. indicativ C 16 – 1984. Amplasarea utilităţilor existente este prezentată în Presele desenate.3. PROTECTIA LUCRARILOR PUBLICE SI PRIVATE Amplasarea lucrărilor incluse în acest contract poate. electricitate. 3. pe baza celor mai noi informaţii. FOLOSIREA DRUMURILOR PUBLICE Antreprenorul se va asigura cã toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdãrite ca urmare a utilizãri lor .8. aratã care este pozitia posibilã a serviciilor în proprietatea si exploatarea companiilor de utilitãti. 3. iar dacă informaţiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete. Antreprenorul va lua toate mãsurile necesare pentru a le curãta . şi va marca amplasarea lor înainte de începerea excavaţiilor. Toate conductele deteriorate după pozare vor fi înlocuite iar Antreprenorul va fi responsabil pentru costurile şi întârzierile produse. Antreprenorul general al lucrării va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale . etc) . Autoritatea Contractanta nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea Pieselor Desenate cu privire la utilităţile existente. drumuri. care pot fi afectate de lucrãri (apã. Pentru întreruperea circulatiei pe străzile unde se executa lucrări de montare conducte pentru alimentarea cu apă .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrărilor. companiile utilitare si proprietari privati asupra lucrãrilor care îi vor afecta . Antreprenorul va proteja conductele împotriva deplasării după pozare. să determine unele conflicte cu utilităţile/serviciile existente. care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrãrilor. cabluri TV . cu cel putin 7 zile înaintea începeri lucrãrilor .3. dar aceste amplasări nu pot fi garantate. prin cercetarea tuturor evidenţelor disponibile de la autorităţile respective. . Antreprenorul va tine legãtura cu companiile de utilitãti. telefoane.3.62 - . Antreprenorul va verifica pozitia exactã a serviciilor existente. Planurile care însotesc avizele. astfel că informaţiile trebuie considerate ca fiind doar orientative. Stabilirea aliniamentelor propuse şi marcarea utilităţilor existente vor fi realizate cu cel puţin două luni înainte de începerea excavaţiilor. Antreprenorul va notifica toate autoritãtile publice . În perioada când temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua următoarele măsuri:  compactarea se va executa imediat după umectarea stratului  se va urmări starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvenţă mărită (la cca. în ampriza drumurilor sau străzilor. pe durata Lucrărilor. în toate cazurile. Antreprenorul va identifica amplasarea utilităţilor în cooperare cu instituţiile de administrare a utilităţilor. pentru orice tasări ale umpluturii şi va remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Toate lucrãrile executate în lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzãtor prin grija antreprenorului . gaze . fãrã cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului . Antreprenorul nu va putea ridica nici o pretenţie în acest sens. si pentru solutia de semnalizare propusă . La executia lucrărilor de alimentare cu apă si canalizare.

chiar dacă au fost luate măsuri speciale de protecţie. protejarea.3. îndepărtare sau mutare. Antreprenorul nu are dreptul la plăţi suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de problemele apărute din cauzele menţionate mai sus.9. Dacă aceste deteriorări apar din cauza acţiunilor Antreprenorului. Refacerea suprafeţei va fi realizată conform desenelor. Toate suprafeţele existente vor fi catalogate de către Antreprenor pentru a se stabili starea curentă.3. fie ele publice sau private. După reumplerea excavaţiilor se va realiza o refacere temporară. Această refacere va continua lucrările de umplere şi va include grămezile de resturi. 3. a zonelor verzi. reziduurile şi orice alte urme ale construcţiilor. Antreprenorul va include astfel în preţurile de ofertă toate costurile alocate acestor servicii. căile de acces. pentru a fi aprobate de către Consultantul Supervizare înainte de începerea excavaţiilor. Toate lucrările de protejare şi mutare vor fi realizate în conformitate cu standardele autorităţii respective. susţinerea. inclusiv lungimea maximă a utilităţii care poate fi expusă şi susţinută înainte de a fi mutată. susţinerea. Nu se va plăti nici o întârziere a operaţiunilor Antreprenorului cauzată de problemele legate de identificarea. REFACEREA SUPRAFEŢELOR În cazul în care nu vor apărea instrucţiuni specifice din partea Consultantului Supervizare. şi aceste deteriorări vor fi remediate de Antreprenor pe cheltuiala proprie. Antreprenorul va fi responsabil în totalitate pentru aceste deteriorări chiar dacă acţiunile şi lucrările au avut sau nu aprobarea Consultantului Supervizare.3 Antreprenorul se va sigura cã toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în concordantã cu cerintele companiilor de utilitati. fie din cauza complicaţiilor create de acestea. Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Antreprenorului cât mai curând posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terţe părţi.63 - . vor fi readuse la situaţia lor iniţială. fie din replanificarea impusă de întârzieri. În toate cazurile va coopera cu autorităţile şi va urma instrucţiunile acestora referitoare la protejare. Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere şi aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).cm 4 6 15 6 20 25 da 5 Trotuare Grosime . Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse în preţul unitar al excavaţiilor dat în Listele de Cantitati. trotuarelor şi pavajelor tăiate pe durata lucrărilor.cm 4 10 4 15 15 da 5 Antreprenorul va asigura îmbinarea corespunzătoare cu suprafeţele de asfalt existente. după cum urmează: Tipul suprafeţei Stradă şi trotuar din beton asfalt cu suprafaţa spartă mai mare de 70 m2 Stradă şi trotuar din beton asfalt cu suprafaţa spartă mai mică de 70 m2 Stradă şi trotuar din beton-ciment Stratul şi materialele Strat de uzură Ba cu aditivi Glet Ba25 Agregat stabilizat Asfalt slab Beton ciment C16/20 cu aditivi Beton C25/30 Foaie polietilenă Nisip granulat Drumuri Grosime .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Înainte de începerea oricărei acţiuni referitoare la utilităţile existente. Antreprenorul va fi responsabil de protejarea. Antreprenorul va fi responsabil pentru deteriorările produse serviciilor existente. aleilor. . Antreprenorul va cere Consultantului Supervizare permisiunea de a derula lucrările pentru refacerea permanentă. Stratul de uzură va acoperi întreaga lăţime a suprafeţei tăiate. îndepărtarea sau mutarea tuturor utilităţilor care pot fi deteriorate în timpul lucrărilor. îndepărtarea sau mutarea acestor servicii. Pe durata excavaţiilor. Refacerea permanentă va fi aplicată numai după consolidarea suficientă a solului. Antreprenorul va anunţa în scris autorităţile respective. Antreprenorul va readuce toate zonele de lucru la conductă la o stare curată. Suprafaţa tuturor drumurilor existente.

Executia: Pozarea conductei se poate face  In transee deschisa  Prin forare orizontala. Daca natura terenului permite executarea forarii.10. trotuare şi pavaje) va fi realizată imediat după umplere.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. la o adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere şi a reface suprafaţa. distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata trebuie sa fie de 10-15 m in functie de regimul de presiune (joasa. . Refacerea permanentă a celorlalte suprafeţe (zone verzi. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor. Antreprenorul va excava tranşeea din nou. drumuri judetene si nationale vor fi proiectate de catre Antreprenor. In general se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton armat cu diametrul 1. redusa sau medie). Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeţei în orice punct al tranşeei cu mai mult de 5 cm faţă de nivelul suprafeţei înconjurătoare. TRAVERSĂRI DE CALE FERATĂ SI DRUMURI Traversarile de cale ferata.5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare. La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai mica de 6 bar. 3. Toate lucrările de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de Antreprenor înainte de licitaţie şi aprobat de Consultantul Supervizare. Orice parte a structuri care a fost avariatã dincolo de lãtimea santului. Aceasta se va realiza pe cheltuiala Antreprenorului şi nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru înlocuirea suprafeţelor drumurilor temporare. alei. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in conditiile de circulatie. prin proiectanti de specialitate agreati.3. respectiv tubul de protectie sint metalice. la care se adauga grosimea izolatiei. In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o clasa superioara. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii ferate. Dacă apare o tasare excesivă a suprafeţei refăcute.64 - . care trasnporta lichide cu curgere sub presiune  La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.3. tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala. in urmatorii 5 ani. pozarea prin forare orizontala se face in urmatoarele cazuri:  La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm. Robinetele de sectionare se monteaza in camine de vizitare si sunt obligatorii la subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniţială. se va decupa si refacere . Diametrul interior al tubului de protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diam exterior al conductei. Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic.3 Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plăcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de nisip granulat cu o înălţime de 5 cm. Pentru drumurile şi trotuarele din balast: pavajul va fi refăcut şi împănat cu criblură. Legarea la pamant a conductei si a tubului de protectie se executa numai la subtraversari de cai ferate electrificate sau care sunt prevazute a fi electrificate si daca conducta. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii cailor ferate si drumurilor.

Dupa astuparea santurilor. La traversările de cale ferată. terenul de umplutura se compacteaza conform STAS7582/81 pt linii ferate . conducta va fi îngropată având o distanţă de cel puţin 2 m între nivelul solului şi coroana conductei. lucrarile de terasament necesare pentru a preveni acumularea apei in zona. materialul de umplutura care urmeaza sa fie incorporat in Lucrari va fi obtinut din gropi de imprumut. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire. Inainte de introducerea conductei in tubul de protectie. trebuie sa se ia masuri de protejare a izolatiei anticorozive sau termice. Antreprenorul îşi va organiza lucrările în aşa fel încât să nu întrerupă traficul sau să-l deranjeze cât mai puţin.3. Conducta va merge în paralel cu drumurile şi le va intersecta conform desenului sau întelegerii cu Consultantul Supervizare. iar la drumuri cel putin 1. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii ANIF.5 m. Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului Supervizare atat pentru zonele. In cazul in care se stipuleaza sau se dau indicatii in acest sens de catre Consultantul Supervizare. Înainte de inceperea lucrărilor. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre Administratorii SGA. TRAVERSĂRI DE CANALE ANIF Traversarile de canale ANIF vor fi proiectate de catre Antreprenor. 3.3.12.65 - .3. a cărei aprobări vor fi necesare pentru toate propunerile detaliate ale Antreprenorului. 3. fara a fi platit suplimentar. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara autorizarii de construire.3. cat si pentru materialele pe care propune a le utiliza. atunci cand este necesar pentru executia Lucrarilor. Antreprenorul este obligat să:  Obţină permisiunea autoritatilor pentru Începerea lucrărilor şi să respecte legislaţia locală si regulamentele locale.11. in cazul in care este instruit in acest sens.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicatie respective. 3.3. prin proiectanti de specialitate agreati. aprobate dupa ce au fost realizate testele care sa confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. transporte si plaseze materialul. va realiza.3. respectiv STAS 2914/84 pentru drumuri. . in cazurile recomandate de beneficiar. Realizarea lucrarilor de subtraversare a canalelor se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor. GROPI DE IMPRUMUT Antreprenorul are responsabilitatea de a localiza gropi de imprumut pentru toate tipurile de materiale si sa obtina. La finalizarea lucrarilor de excavatii. Realizarea lucrarilor de subtraversare a cursurilor de apa se va face in conformitate cu avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor. Antreprenorul va nivela sau va lasa groapa de imprumut intr-o stare de curatenie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare si. TRAVERSĂRI DE CURSURI DE APATraversarile de cursuri de apa vor fi proiectate de catre Antreprenor. prin proiectanti de specialitate agreati. Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare. Unele lucrări pot fi realizate numai de către Societatea de Cale Ferată şi acestea vor fi plătite printro Sumă de Rezervă corespunzătoare. Lucrările la traversarea căii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea preliminară şi cu coordonarea Societăţii de Cale Ferată.3  La subtraversarea cailor ferate . in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis.  Să predea în detaliu propunerile sale Consultantului Supervizare şi să obţină aprobarea acestuia.13.

c. b. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj orizontal. TESTE PRELIMINARE EFECTUATE ASUPRA MATERIALULUI DE UMPLUTURA COMPACTAT In cazul in care se emit instructiuni in acest sens de catre Consultantul Supervizare.3. acestea se vor executa cu dimensiunile necesare pentru introducerea si evacuarea utilajului de foraj. 3. .14. eventual extrase din aceeasi locatie de pe Santier) vor fi testate pe Santier. se reprezinta sau se planteaza reperi de nivel stabili pentru usurinta determinarii ulterioare a cotelor. Utilizarea unui echipament de sapare avand forma unui sfredel cu dalta in lance.INLOCUIRI Lucrarile proiectate pentru reabilitarea prin inlocuire si extinderea retelei de canalizare se vor executa pe tronsoane a caror lungime va fi de maxim 300 m (deschidere intre doua incinte de lansare a echipamentului de forare orizontala dirijata). Etapa finala a forajului de largire – cuprinde retragerea la punctul initial de plecare a tijelor de forare si (dupa caz) a tubajului de protectie in teren necoeziv. in conformitate cu procedurile specificate in standardele si normativele nationale aplicabile pentru determinarea caracteristicilor si conformarii acestora. in interiorul incintei de palplanse se va realiza epuismentul apei subterane. METODE FARA SAPATURA DESCHISA LUCRARI NOI . in prezenta proiectantului. materialele propuse pentru utilizare ca umplutura compactata (altele decat cele corespunzatoare. 2. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin dislocarea terenului pe baza injectarii sub presiune inalta a unui jet de fluid special de foraj. ce indeplineste concomitent si functia unui agent de ungere.3. dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza: a.66 - .3. presarea laterala a materialului grosier si fixarea acestuia in pereti prin crusta fluidului de foraj utilizat. Principalele faze in executia lucrarilor proiectate pentru reabilitarea prin inlocuire si respectiv extinderea retelei de canalizare sunt: 1. conform Specificatiilor Tehnice. viteza si directia forarii) permite ocolirea obstacolelor si iesirea cu precizie la locul dorit a forajului subteran. 3. cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice si al unui calculator de parametri (unghiul de inclinare. Tehnologia de foraj orizontal dirijat cuprinde doua etape consecutive respectiv: Etapa initiala a forajului pilot – cuprinde forarea terenului. se marcheaza pe teren punctele caracteristice ale retelelor. pentru a nu periclita stabilitatea constructiilor invecinate. hidrodinamic. la care se ataseaza un dispozitiv special largitor. spalarea si evacuarea materialului fin o data cu suspensia de bentonita. concomitent cu introducerea si pozarea conductelor de canalizare. Etape specifice tehnologiei forarii orizontale dirijate Tehnologia forarii orizontale dirijate este un sistem de foraj rotativ. Amplasarea caminelor se va face in capetele tronsoanelor in gropile de lansare realizate iar caminele intermediare se vor realiza prin forare verticala pe amplasamentele stabilite pentru caminele proiectate. in situatia in care aceasta exista.4. prin teleghidaj.3 3. montarea conductelor retelei se va face dupa tehnologia specifica fiecarui material. avand in vedere adancimile mari la care se realizeaza canalizarea.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Recunoasterea si pichetarea traseului conductelor – aceasta etapa se va realiza de catre constructor si beneficiar. este absolut necesara realizarea unei incinte de palplanse.

.se vor lua masuri pentru semnalizarea sapaturii in special noaptea. Imprejmuirea si semnalizarea corespunzatoare a amplasamentelor in care au loc lucrari deschise. 6. Pamantul in exces va fi depozitat si transportat pe locuri alese convenabil (distanta minima de transport. in cantitate extrem de mica comparativ cu cea rezultata din tehnologia cu sapatura deschisa. Proba hidraulica generala – se va executa conformitate cu specificatiile producatorului. Pichetarea traseului canalizarii. pe partea cu imobilele si nu inspre partea carosabila a drumului. iar balustradele si podeaua de sustinere ale pasarelelor vor fi trainice si rigide.3 Pozitiile gropilor de lansare a echipamentului de forare vor coincide cu pozitii ale caminelor de vizitare.se vor lua masuri de avertizare si de protectie in vederea evitarii accidentelor. 4. fie din conducte de PVC sau PE sau PEID riflat. forajul vertical se va realiza cu un diametru mai mare cu minim 200 mm fata de diametrul exterior al tuburilor de camin care se vor lansa. Se realizeaza forajul vertical la adancimea necesara (H=Cota teren . Ordinea generala de executie Ordinea generala de executie cuprinde pasii urmatori: 1. 6. Realizarea probei de etanseitate pe sectoare de canalizare. 3. 5. Pichetarea amplasamentelor caminelor de canalizare. .se vor monta banda de protectie si indicatoare pentru a se impiedica accesul in zona sapaturii a persoanelor neautorizate. Realizarea caminelor de canalizare cu foraj vertical. 5.67 - .se vor asigura pasarele de trecere la locuintele la care a fost sectionat drumul de acces. . Realizarea racordurilor locuintelor invecintate in caminele de canalizare. Realizarea elementelor de foraj orizontal dirijat.5 m). Refacerea integrala a zonelor afectate la starea initiala. inclusiv pozarea tuburilor si etansarea acestora la camine. in conformitate cu planul general de situatie. Restul caminelor de vizitare intermediare se vor realiza prin forare verticala si lansarea caminelor din tub riflat. In ceea ce priveste semnalizarea in zona lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri: . Metoda si fazele principale de executie se prezinta in cele ce urmeaza:    Se picheteaza pozitiile caminelor de canalizare. . pentru a fi refolosit la sfarsitul operatiunilor. Materialul rezultat din operatia de forare orizontala. in conformitate cu prevederile legale. se va evita depozitarea materialului in imediata apropiere a drumului national pentru a se evita antrenarea acestuia pe partea carosabila.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 7. Executia caminelor de canalizare cu foraj vertical Caminele de canalizare se pot executa fie din tuburi de beton simplu. 8. fara a crea prejudicii altor beneficiari). Semnalizarea lucrarilor Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor aplicabile in vigoare. se depoziteaza in apropierea gropii de lansare. 2. Realizarea incintelor de lansare si evacuare a utilajului de foraj. 4. Se imprejmuieste si se semnalizeaza corespunzator zona in care se realizeaza forajul vertical pentru montajul caminului. Executarea caminelor de canalizare si a umpluturii din jurul acestora – se va executa conformitate cu specificatiile producatorului. Proba de etanseitate – se va executa conformitate cu specificatiile producatorului. in functie de natura solului. 7.Cota radier camin – 0. 9.

volumul de beton se va calcula astfel incat sa se desfasoarea pe inaltimea necesara pentru a asigura etansarea in zona inferioara a caminului. o Micsorarea frecarii la sapa utilajului de foraj vertical.   Principalele faze in executia lucrarilor sunt: . jumatatea superioara a tubului orizontal de canalizare va fi sectionata si radierul caminului va fi amenajat corespunzator prin realizarea corecta a banchetei caminului. este recomandabila utilizarea fie a unor cimenturi speciale de etansare sau a rasinilor epoxidice. in situatia in care forajul s-a executat cu utilizarea acesteia. Conditii minime de calitate: Materialul folosit ptr protectie trebuie sa        fie rezistent la calitatea apelor uzate menajere orasenesti asigure o reducere minima a diametrului interior al conductei asigure conditii de scurgere imbunatatie asigure conditii de stabilitate si rezistenta a conductei in conditiile de lucru date asigure o durata de viata a conductei reabilitate de minim 20 de ani fie permanent stabil si a nu afecteze mediul. Dupa strapungere. Se toarna in zona inferioara un dop de beton cu ajutorul unei pompe de beton sau manual. in acest sens. avand caracteristicile conform cu proiectul.68 - . Prin aplicare materialul nu trebuie sa se separe. Dupa ajungerea in pozitie se evacueaza bentonita cu o pompa submersibila.3 executantul forajului va adopta decizia realizarii acestuia in sapatura uscata sau cu sapatura umeda (adaugare de bentonita). o Pentru camine din tuburi de beton simplu cu pietris 15-25 mm. REABILITARE PRIN CAMASUIRE INTERIOARA Lucrarile proiectate pentru reabilitarea cu mentinerea conductei de canalizare se vor executa intre camine. Se vor adopta tehnologii care prevad camasuirea ( relining) de la interior a conductelor. sa segregheze sau sa se dezlipeasca de conducta de reabilitat. Se va acorda o atentie deosebita etansarii intre conducta de canalizare si caminul propriu-zis.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. este recomandabila introducerea de bentonita pe parcursul executiei pentru: o Asigurarea sprijinirii peretilor forajului vertical.    Se lanseaza elementele caminului vertical (tuburile de beton simplu sau conducta de PVC sau PE sau PEID riflat. bentonita avand o greutate specifica mai mare decat a apei. Zona exterioara se umple dupa cum urmeaza: o Pentru camine din tub riflat cu amestec pamant extras din foraj cu 50-100 kg ciment la m3 pamant.   Caminul vertical astfel montat va fi strapuns de elementele de foraj orizontal dirijat.

3. 4.69 - . Detaliile cu privire la modalitatea de lucru. Locatia si planul facilitatii de producere a betonului. 3. 2.2.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 5. Statia propusa.3. in raport cu cerintele Specificatiei. Protectia si maturarea. incluzand timpul de lovire si procedura pentru sprijinirea temporara a grinzilor si planseelor. Asigurarea mentinerii serviciilor pe timpul executiei Aplicarea protectiei prin tehnologia propusa de Antreprenor inclusiv crearea conditiilor ptr viitoarele racorduri Verificarea prin inspectie CCTV Testare (etanseitate etc ) Punerea in functiune In cazul in care se conditiile existente o permit se poate propune mentinerea caminului existent. propunerile sale pentru organizarea activitatilor de betonare pe Santier. 1 Materialul component Cimentul Inspectia/ incercarea Inspectia bonului de livrare inainte de descarcare Inspectia bonului de Scop Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta Asigurarea daca Frecventa minima La fiecare livrare 2 Agregate La fiecare livrare . Procedurile de control al calitatii pentru beton si materialele din beton.3. Betonul gata amestecat se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. 3. Organizarea producerii betonului pe santier La demararea Contractului. Betonul gata amestecat Betonul obtinut de la un singur furnizor de beton gata amestecat poate fi utilizat pentru Lucrari cu aprobarea Consultantului Supervizare. Metoda de Executie va include urmatoarele aspecte: 1. Controlul materialelor componente : Nr.3. Metoda de organizare propusa pentru statia de producere a betonului. Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare o Metoda de Executie ce va detalia. in vigoare.3. In cazul in care mentinerea caminului nu este justificata se vor adopata de preferinta camine noi din PVC sau PE sau PEID riflat.3. O asemenea aprobare nu va fi acordata pana cand Consultantul Supervizare nu este multumit ca organizarea si controlul producerii si livrarii betonului gata amestecat se conformeaza cerintelor din Specificatii. Prevederi generale Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului. LUCRARI DE BETON ARMAT 3. 3. Semnalizarea lucrarilor Semnalizarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prescriptiile reglementarilor aplicabile in vigoare. 7.5.1. Curatirea retelei – Inspectia prin sistem CCTV Evaluarea rezultatelor si definitivarea metodologiei.5. Transportul si turnarea betonului. Se va asigura minimum o protectie interioara. 6.3          Camine Recunoasterea si pichetarea traseului conductelor –.5.5.

La prima livrare provenind dintr-o noua sursa . Materialul component Inspectia/ incercarea livrare inainte de descarcare Scop expeditia este conforma cu comanda si sursa este corecta Compararea a granulometriei . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare La prima livrare provenind dintr-o noua sursa . Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare La fiecare livrare 7 Controlul suplimentar al agregatelor usoare sau grele Aditivi Incercare conform SR EN 1097-3 Masurare a densitatii in vrac 8 9 10    Apa Asigurarea ca apa nu La prima utilizare a unei ape contine constituenti nepotabile de la o sursa noua in nocivi caz de dubiu Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu etc este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana . In caz de dubiu dupa examenul vizual . cand informatiile furnizorului nu sunt disponibile . cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . In caz de dubiu dupa examenul vizual .4. Bonul de livrare sau fisa tehnica a produsului trebuie sa contina de asemenea informatii asupra continutului maxim de cloruri si este indicata analiza datelor privitor la reactia alcalii-silice conform dispozitiilor valabile pe locul de utilizare . de exemplu densitatea.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livrare La prima livrare provenind dintr-o noua sursa . Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare si conservarea acestora. . etc Incercare conform SR EN 1008 Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda si marcarea este originala Pentru comparatie cu informatiile furnizate de producator In caz de dubiu . cand livrarea este pe banda transportoare . pentru fiecare tip de ciment si a o pastra. La prima livrare provenind dintr-o noua sursa . In caz de dubiu dupa examenul vizual Periodic in functie de conditiile locale sau de livrare . cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile . a formei si impuritatilor cu aspectul normal Evaluare a conformitatii cu granulometria standardizata sau cu alta granulometrie convenita Frecventa minima 3 Inspectia granulozitatii inainte de descarcare Incercare prin cernere conform SR EN 933-1 4 5 Incercare pentru controlul impuritatilor Evaluare a prezentei si a cantitatii de impuritati 6 Incercare de absortie a apei EN 1097-6 Evaluarea continutului de apa eficienta din beton a se vedea 5. In caz de dubiu dupa examenul vizual . infra-rosu .70 - Inspectia bonului de livrare si a etichetei aplicate pe ambalaj inainte de descarcare Incercari de identificare conform SR EN 934-2 .2 din CP012/1-2007 La fiecare livrare . cand informatiile de la furnizor nu sunt disponibile .3 Nr.

5 N sau R Insensibil Insensibil Putin sensibil Putin sensibil Redusa Redusa Redusa Medie . Cimentul se alege având în vedere condiţiile de execuţie (lucrări executate în condiţii normale. lucrări executate pe timp friguros.5 N sau R CEM II A-S 42. 3.beton armat Beton . Materiale si testare – Tipul de Ciment Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru cimenturi în conformitate cu SR EN 197-1.71 - Observatii Particulare Betoane masive Destinat ** special Mortare.folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale prin care să se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitări fizico-mecanice si de mediu.5 R Insensibil Ridicata Betoane masive Pe timp calduros ** trebuie luate Mortare. Această anexă completează articolul “Alegerea cimentului “al acestui normativ în ceea ce priveşte alegerea tipului de ciment luând în consideraţie execuţia lucrării şi dimensiunile elementelor. Materialul Inspectia/ incercarea Scop Frecventa minima component  Bonul de livrare trebuie sa contina sau sa fie insotit de o declaratie sau de un certificat de conformitate . .4.5. elaborate având in vedere principii şi proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul SR EN 206-1.  Acesta nu este necesara cand controlul productiei de agregate este certificat .5R Sensibilitate la frig Insensibil Degajare de caldura Ridicata Utilizare *Preferentiala Structuri monolite si prefabricate Betoane pe timp friguros Structuri monolite si prefabricate Betoane pe timp friguros Elemente prefabricate Betoane rezistente la sulfati Betoane de drumuri Beton. Tip ciment CEM I 52. Recomandări generale pentru alegerea cimentului Această anexă prezintă recomandări privind alegerea tipurilor de cimenturi funcţie de temperatura la punerea în operă a betonului. conform cerintelor din standardul sau specificatia corespunzatoare .3 Nr. beton armat . SR 7055.5 c Insensibil Ridicata SR I CD 40 CEM II A-S 32. cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor domenii în care utilizarea este contraindicată. turnări în elemente masive). STAS 10092. Tabelul L. in I A 52.Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea generală de utilizare trebuie să se facă pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. sape structurilor prefabricate. a standardelor naţionale SR 3011.3. călduros.1 prezintă anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate în România. sape masuri speciale Betoane ** masive Destinat special structurilor prefabricate. în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele naţionale. Pentru toate cimenturile pentru care nu există experienţă de utilizare în betoane în ţară. Contraindicatii in CEM I 42. Alegerea cimenturilor funcţie de o anumită aplicaţie şi mediu de expunere se face având în vedere recomandările prezentate în anexa F .

6. La solicitarea Consultantului Supervizare. Testarea cimentului Inainte ca cimentul sa fie comandat si livrat pe Santier. pot fi solicitate noi teste pentru a se verifica daca acesta se mai conformeaza cerintelor.beton Necesita o tratare armat prelungita Sensibil Redusa Beton. O astfel de aprobare nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a asigura cimentul. acestea il va notifica pe Consultantul Supervizare cu privire la orice asemenea variatie si va efectua toate testele solicitate de catre Consultantul Supervizare prin aprobarea in scris a variatiei. pentru a fi testate.5. apei si aerului). gratuit. Depozitarea cimentului in aer liber va fi permisa numai pentru lucrari mici cu aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. In timpul transportului cimentului la Santier cu camioane sau alte vehicule. Fiecare certificat va indica faptul ca a fost testata o proba de ciment din transportul respectiv de catre producator sau un laborator agreat si ca aceasta se conformeaza in toate privintele cerintelor Specificatiei. Nu este permisa depozitarea sacilor la o inaltime mai mare de 2 metri. In cazul in care cimentul este livrat vrac. acesta va fi protejat in mod corespunzator impotriva conditiilor meteorologice si contaminarii cu praf. care au fost deja aprobate de catre Consultantul Supervizare. la un laborator nominalizat. certificate de testare pentru fiecare transport de ciment. rezistenti si marcati corespunzator si permanent sau in alte containere agreate.3. cu exceptia cazului in care Consultantul Supervizare isi da acordul in scris pentru manipularea cimentului in vrac. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare.72 - . 3. Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fara aprobarea Consultantului Supervizare. inainte de a comanda materialul de la o sursa sau furnizor nou. aprobate de catre Consultantul Supervizare.5 N sau R CEM II B 42. in acest caz cimentul va fi plasat pe o platforma inalta si protejat cu invelitoare etanse. Intreaga cantitate de ciment va fi depozitata intr-o cladire etansata (impotriva actiunii conditiilor metereologice. teste efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Cimentul care se dovedeste a fi fost expus deteriorii cu apa va fi respins la livrare. Antreprenorul decide sa schimbe sursa.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. in orice moment al derularii Contractului. pentru orice motiv. destinata exclusiv acestui scop. iar cantitatile tinute pe stoc pe Santier vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare o lista detaliata a surselor.5.5.3.3 H II AS CEM II B 32. Livrarea si depozitarea cimentului Cimentul va fi livrat pe Santier in saci de hartie sigilati. Cimentul va fi livrat in cantitati suficiente pentru a se asigura un progres corespunzator al Lucrarilor. In situatia in care cimentul a fost depozitat pe santier pe o perioada mai lunga de 40 zile sau este de o calitate indoielnica conform opiniei Consultantului Supervizare. evidenta ce va fi pusa la dispozitia Consultantului Supervizare pentru verificare. tara sau tarile de provenienta si denumirea firmei producatorilor pentru tipul de ciment pe care propune sa-l utilizeze.5R Betoane masive Beton. gratuit. acesta va fi depozitat . Etajele cladirii vor fi ridicate cu cel putin 300 mm peste nivelul solului pentru a se preveni absorbtia de umezeala. nisip sau alte materii organice. In situatia in care. Antreprenorul va furniza probe de ciment prelevate la livrarea acestuia sau in timpul depozitarii pe Santier. Cimentul importat va fi impachetat in saci de plastic sigilati si introdusi in saci de hartie.beton timp friguros prelungita armat Betonare pe timp calduros **La turnarea elementelor massive(avand grosimea egala sau mai mare cu 80 cm) se recomanda utilizarea cimenturilor cu degajare redusa de caldura Putin sensibil Sensibil Redusa Redusa 3.beton Necesita o tratare armat prelungita Betonare pe Necesita o tratare Foarte sensibil Redusa Beton. tara sau producatorul pentru orice tip de ciment.5 N sau R CEM III A 32. iar Antreprenorul va tine o evidenta a amplasamentului cimentului din fiecare transport.

conform SR EN 1008.3. 3.9.3. probe din apa propusa a fi utilizata la Lucrari pentru ca Consultantul Supervizare sa efectueze testele de care are nevoie pentru a confirma ca aceasta este adecvata. marimea nominala maxima a agregatului si aplicarea fiecarei categorii sunt indicate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Agregate Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru: .3. Respingerea cimentului Indiferent de primirea certificatului de testare necesar. Fiecare filtru al sistemului de control al prafului va fi dimensionat astfel incat sa permita mentinerea cimentului livrat cu scopul de a se preveni emisiile excesive de praf si afectarea acuratetii cantaririi prin cresterea presiunii. Cimentul nu va fi scos din depozit decat daca va fi utilizat imediat. Dupa ce au fost aprobate de catre Consultantul Supervizare. atat cat este necesar pentru a o face adecvata in vederea amestecarii betonului si mortarului.5.Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face în conformitate cu SR EN 13242. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a inlesni accesul pentru inspectare si testare. Apa utilizata in orice scop in timpul executiei Lucrarilor va fi potabila. Calitatea apei Aptitudinea generală de utilizare este stabilită pentru apa de amestec şi apele de spălare recuperate de la producţia betonului. raportul maxim apa/ciment in termeni de pondere. Probele vor fi livrate in avans fata de Lucrari pentru finalizarea testelor inainte ca apa sa fie necesara si la orice alt moment din derularea Contractului.agregate de masă volumică normală şi agregate grele în conformitate cu SR EN 12620.73 - . conform clauzei “Livrarea si depozitarea cimentului” si obtinerea aprobarii din partea Consultantului Supervizare. 3.7.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 3.8. proaspata si fara cantitati inaceptabile de nisip.11.3 intr-un siloz proiectat in mod corespunzator.3. timpul de tasare. saruri sau alte impuritati si se va conforma cerintelor prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. pe cheltuiala sa. 3. acesta din urma poate respinge cimentul in urma efectuarii altor teste. In situatia in care se utilizeaza silozurile pentru depozitarea cimentului.agregate uşoare în conformitate cu SR EN 13055-1. curata. continutul minim de ciment in termeni de pondere. La solicitarea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va trata apa luata din alta sursa. dupa cum Consultantul Supervizare dispune. 3. Cimentul masurat prin cantarire Cimentul utilizat la Lucrari va fi masurat prin cantarire. Cimentul din sacii umpluti partial sau nesigilati nu va fi folosit. Rezistenta caracteristica va fi definita ca valoarea rezistentei cubice sub care limita se previzioneaza sa se incadreze nu mai mult de 5 procente din rezultatele tuturor masuratorilor posibile ale rezistentei cubice a betonului specificat. Categoriile de beton Categoriile de beton care vor fi utilizate la executarea Lucrarilor impreuna cu rezistenta caracteristica dupa 28 de zile.5.5. . in vigoare.3. spalarea agregatelor si maturarea betonului va proveni dintr-o sursa aprobata si nu va contine alte materii nocive care sa afecteze semnificativ armatura. Antreprenorul va indeparta neintarziat de pe Santier cimentul respins. fiecare dintre acestea sau compartimentele acestora vor fi separate complet si dotate cu un filtru sau o alta metoda alternativa aprobata de control al prafului. . gratuit. transporturile vor fi utilizate in ordinea in care au fost livrate. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare. baze. sau in orice alta situatie cand cimentul nu este agreat. Apa utilizata pentru amestecarea betonului si mortarului. Silozul va fi etansat si prevazut cu pereti adecvat izolati impotriva luminii soarelui. fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta. Consultantului Supervizare i se vor oferi mijloacele de identificare a diferitelor transporturi de ciment livrat. Consultantul Supervizare poate de asemenea sa respinga cimentul care s-a deteriorat datorita unei protectii inadecvate sau din alte cauze.5.10.5. materii organice. . rezistenta sau durabilitatea betonului sau care sa produca efecte asupra infatisarii betonului intarit prin decolorare sau inflorire.

d) fie raportul apă/ciment. fie consistenţa.13.3.standardul valabil pe locul de utilizare a betonului care dă cerinţele corespunzătoare. SPECIFICAŢIA BETOANELOR DE COMPOZIŢIE PRESCRISĂ Generalităţi Betonul trebuie specificat pe baza cerinţelor de baza. c) tipul de ciment şi clasa de rezistenţă. care trebuie indicate în toate cazurile şi cu ajutorul cerinţelor complementare de la Cerinţe suplimentare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. NOTĂ . h) în caz de utilizare de aditivi sau adaosuri. e) tip. agregate si apa. acordandu-se o atentie speciala durabilitatii. rezistentei. categorie şi conţinutul maxim în cloruri ale agregatelor. în unele cazuri speciale ca valori specificate. f) dimensiunea nominală maximă a agregatelor şi limitele granulometrice. .clasele de expunere X0 şi XC1.cerinţe suplimentare pentru agregate.3.74 - .Valoarea specificată a raportului apă/ciment trebuie să fie mai mică cu 0. Cerinţe suplimentare Specificaţia poate conţine: .alte cerinţe tehnice.notarea betonului după acest standard. .clase de rezistenţă la compresiune pentru calcul ≤ C16/20. în cazul betonului uşor sau al betonului greu. care trebuie indicate la cerere. propuse de Antreprenor pentru a fi utilizate la executarea Lucrarilor pentru fiecare categorie de beton vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare in urma realizarii unor teste preliminare.02 pentru toate valorile cerute.beton de masă volumică normală pentru structuri armate sau nearmate. 1 Asigurarea păstrării compoziţiei şi caracteristicilor betonului proaspăt în timpul transportului : a) – împiedicarea pierderii laptelui de ciment. Proportiile materialelor Proportiile de ciment.cerinţe privind temperatura betonului proaspăt la livrare . prelucrabilitatii si finisarii suprafetei. în termeni de clasă sau.3. g) tip şi cantitate de aditivi sau adaosuri.12. masa volumică maximă sau minimă a agregatelor după caz. Betonul având compoziţia prescrisă într-un standard trebuie utilizat numai pentru: .14. cât şi la cel din interiorul şantierului la locul de turnare. in conformitate cu Specificatiile. Cerinţe de bază Specificaţia trebuie să cuprindă: a) cerinţele de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1. Proiectarea amestecului de beton Diferitele categorii de beton vor fi proiectate de catre Antreprenor.3 3.5.5.5. Pentru restricţiile asupra compoziţiei prescrise a betoanelor standardizate 3. Specificaţia betoanelor de compoziţie prescrisă printr-un standard Pentru betoanele având compoziţia prescrisă într-un standard trebuie specificate: . .indicaţii privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ce substituie definirea caracteristicilor. indicaţii privind originea acestor componenţi şi a caracteristicilor cimentului care nu se pot defini prin alte moduri. . . prin etanşare corespunzătoare. 3.in cazul acelora care nu pot fi definite altfel. Transportul betonului Notă: Se referă la transportul betonului atât de la un furnizor (staţie de betoane). . dacă este cazul. iar aceste calitati trebuie sa fie satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. b) dozajul de ciment.

3. dacă este cazul : a) – existenţa programului de livrare a betonului.descărcarea betonului din mijlocul de transport. după caz: (i) – dotări tehnice. Executarea lucrărilor de betonare nu poate să înceapă dacă nu este verificată îndeplinirea condiţiilor prealabile. a duratei de transport. Trebuie avută o grijă deosebită pentru asigurarea unei compactări adecvate în zonele de variaţie a secţiunii transversale. în nişe.5. cofraje şi armături (după caz).dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă segregări. (iii) – personal calificat 3. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale : a) . jgheaburi sau direct în cofraj . b) – asigurarea condiţiilor specific acestei categorii de lucrări. b) – asigurarea condiţiilor de staţionare. trebuie refuzat. în secţiunile înguste. ploii şi zăpezii.3 b) evitarea intrării în beton a unor substanţe sau materiale străine 2 Asigurarea corelării între transportul betonului şi turnarea acestuia : a) – prevederea în contractul cu furnizorul betonului. apei. pentru descărcare sau aşteptare. în detaliu. . d) – recepţionarea calitativă a lucrărilor de săpături. astfel: a) – întocmirea procedurii pentru punerea în operă a betonului (planul de turnare) pentru obiectul în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor. în ceea ce priveşte tehnologia de punere în operă şi măsurile privind igiena şi securitatea muncii şi PSI. Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor şi susţinerilor.75 - . În timpul turnării şi compactării betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaţiei solare nefavorabile.precum şi a modalităţilor de planificare a livrărilor. mai ales. a mijloacelor de transport al betonului de la furnizori. în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton compactat şi că betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute. se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant. Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat.cofrajele din lemn. (ii) – facilităţi.benzi transportoare. vânturilor puternice. dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. pe căi de circulaţie sau alte spaţii publice 3 Asigurarea condiţiilor prealabile pentru transportul în şantier al betonului. dacă este cazul. b) – asigurarea livrării sau prepararea betonului corespunzător. Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se întăreşte înainte de turnarea şi compactarea următorului strat de beton. b) . fiind interzisă punerea lui în operă. îngheţului. c) – stabilirea şi instruirea formaţiilor de lucru. Trebuie evitată segregarea în timpul turnării şi compactării.care sunt în contact cu betonul proaspăt trebuie să fie udate cu apă atât cu 2…3 ore înainte cât şi imediat înainte de turnarea betonului. atât în incinta şantierului cât şi. c) . betonul vechi sau zidăriile . Turnarea si compactarea betonului LUCRARI PREGATITOARE Intotdeauna va fi obtinuta aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare inainte de turnarea betonului la Lucrari. se face în bene. în secţiunile cu aglomerare de armătură şi la nodurile dintre elementele structurilor. Betonul trebuie să fie pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Pot fi necesare condiţii suplimentare pentru metoda şi viteza de turnare în cazul în care există prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeţei.15. pompe.

poziţia acestora trebuie corectată în timpul turnării . m) . . cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri : . în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente.trebuie urmărită cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii. k) . j) . p) . pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării.a. în funcţie de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore.în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare.00 m în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1. până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de executare.circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul turnării se face pe podine astfel rezemate.trebuie luate măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. după caz. f) .dacă se produce deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă). g) . n) . compactarea se efectuează cu vibrator de interior. concomitent cu vibrarea lui.5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri. este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt .în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă.introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă .betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului. h) . o) .în zonele cu armături dese trebuie urmărită cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii. aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului. nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.50 m în celelalte cazuri. prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel. trebuie create posibilităţi de acces lateral al betonului. i) . urmărinduse realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior. e) .3 d) . dacă temperatura este de peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip I.compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee. c) .este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid.înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3.durata maximă admisă a întreruperilor de turnare. având capătul inferior situat la maximum 1. inclusiv elemente de suprafaţă (plăci. beton autocompactant). vergele sau şipci. . Se admite compactarea manuală (cu maiul.betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus. încât să nu modifice poziţia armăturii.5). fundaţii etc. în conformitate cu prevederile proiectului.întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive. l) ..76 - .turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3.turnarea se face continuu.) . în funcţie de consistenţa betonului. .respectându-se grosimea acoperirii.reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor. Compactarea betonului trebuie realizată conform prevederilor următoare: a) . precum şi depozitarea pe ele a unor schele. caz în care punerea în operă trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost .prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului . cofraje sau armături este permisă numai după 24 … 48 ore.00 m şi 1.nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului . tipul elementului ş. în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1.50 m de zona care se betonează. beton monogranular. b) .instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate. în paralel. în lipsa unor determinări de laborator.00 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică).având clasa mai mare de 32.

se adoptă una din soluţiile: (i) .când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă.asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt.0 m. stratul de beton după compactare nu trebuie în mod normal să depăşească 100 mm. e) . .în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3 m. c) .betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.3 d) . b) .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Astfel. g) . poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară la margini. se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia. .în mod normal se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălţimea tijei vibratoare. b) . pereţi) se face respectânduse următoarele prevederi suplimentare: a) .turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1… 2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care reazemă. Pentru a obţine o compactare corespunzătoare. diafragme.vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca o metodă de deplasare a betonului pe distanţe lungi. cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime.în secţiuni cu grosimi mari.în cazul în care structura conţine cofraje pierdute. de regulă. în acelaşi timp. h) .00 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura turnării. dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor. pentru a asigura respectarea grosimii plăcilor prevăzută în proiect Turnarea betonului în structuri în cadre se face dând o deosebită atenţie zonelor de la noduri. respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este cel puţin egală cu 1.nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă.5 m. asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei stratului anterior. Turnarea betonului în elemente masive. sau de prelungire a duratei de stocare pe şantier. se admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi turnarea pe la partea superioară a elementului. Turnarea betonului în grinzi şi plăci se face cu respectarea următoarelor prevederi suplimentare: a) . completându-se pe măsura turnării.pentru asigurarea calităţii lucrării este necesar să se adopte măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de tunare. iar pe cealaltă faţă.0 m.în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu înălţime mai mare de 3. pentru a asigura umplerea completă a acestora.vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică systematic după turnare până la eliminarea aerului oclus. e) .cofrarea unei feţe pe maximum 1. atunci când se decide metoda de compactare şi consistenţa betonului. reluarea compactării stratului de suprafaţă este recomandată pentru compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale. în scopul reducerii eforturilor din temperatură şi contracţie la stabilirea compoziţiei şi preparării betonului se urmăreşte: .adoptarea unui tip de ciment cu căldura de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) şi un dozaj cât mai scăzut. i) . pe înălţime de maximum 1. c) . folosirea de apă rece. dacă procedura de executare a lucrărilor nu conţine alte precizări . d) . în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că sunt acceptabile grosimi mai mari.în cazul pereţilor de recipienţi.în timpul compactării betonului proaspăt trebuie evitată deplasarea armăturilor şi/sau a cofrajelor. f) . folosind în acest scop un aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari. k) .reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială. se face având în vedere aspectele particulare prezentate în continuare: a) .primul strat de beton trebuie sa aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin procedura de executare a lucrărilor şi nu va depăşi înălţimea de 30 cm.la turnarea plăcii se folosesc reperi dispuşi la distanţe de maximum 2. Se evită vibraţiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei suprafeţei sau la apariţia segregării. se ia în considerare absorbţia de energie a acestora.00 m. j) . fulgi de gheaţă etc.77 - . Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi.

sau prin pompare. În cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor.16. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie să se facă continuu. . Conţinutul de ciment trebuie stabilit ţinând seama că un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Tt . pentru turnarea unui nou strat sau treaptă de beton.trebuie să aibă consistenţa necesară pentru a putea fi pus în operă uşor. c) . . să aibă o structură densă chiar şi fără compactare şi să nu segrege. nu este admisă căderea liberă a betonului prin apă chiar pe distanţe foarte scurte. dacă volumul acestora depăşeşte 100 m3. Se recomandă folosirea unei granulozităţi continue.50 m. ţinând seama de: . Betonul turnat in apa Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. până la tunarea betonului. şi cea de transport de la staţie sau de la locul preparare la cel de punere în operă. până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat. având în vedere pericolul mai mic de segregare faţă de amestecurile cu granulozitate discontinuă. Ts .detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face în mod obligatoriu.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.În ceea ce priveşte consistenţa Pentru betoane turnate sub apă se foloseste o consistenţă corespunzătoare clasei S3 sau S4 în funcţie de modul de turnare prin cădere liberă. Betonul turnat sub apă trebuie să aibă proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit.5.durata de staţionare şi de transport local. se stabileşte cu ajutorul relaţiei: Ta = T . Se recomandă. fie în trepte. deoarece betonul nu trebuie să conţină o cantitate mare de apă. se impune utilizarea aditivilor mari reducători de apă . Aceste prevederi se aplică şi în cazul elementelor cu grosimea de 0. În cazul în care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri. în care: T . 3.78 - . pentru a nu provoca dificultăţi la turnare.grosimea stratului sau treptei. La stabilirea compoziţiei betonului turnat sub apă se fac următoarele recomandări: a) .turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu. .3 b) .Tt .capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h. b) . se recomandă folosirea de agregate rotunde cu o suprafaţă netedă. Ta. Durata de timp T. între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului la staţia de preparare şi terminarea descărcării la locul de turnare. prin caiete de sarcini sau proceduri de executare a lucrărilor.durata de transport. care nu poate depăşi 50 cm.În ceea ce priveşte agregatele Pentru a se obţine o bună lucrabilitate la un raport apă/ciment mic şi amestec compact fără mijloace suplimentare de compactare. Durata de timp. respectiv cea mai mică dintre valorile capacităţii de preparare. Folosirea . betonul se poate turna prin tuburi. capătul inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton pe minimum 40 cm în cazul căderii libere a betonului prin tuburi şi pe circa 100 cm în cazul pompării acestuia. Pentru a nu se solubiliza sau segrega.3. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa. prin tuburi.Ts. ca dimensiunea maximă a agregatelor să fie de 32 mm.În ceea ce priveşte cimentul În general se recomandă majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment în comparaţie cu cerinţele normale pentru a îmbunătăţi coeziunea betonului proaspăt prin solubilizare şi pentru a asigura o cantitate suficientă de ciment după o posibilă solubilizare care apare aproape inevitabil.durata de timp Ta maximă admisă. Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă stătătoare sau care a fost adusă în această stare prin măsuri corespunzătoare.durata de timp până la începerea prizei betonului.numărul necesar de trepte suprapuse.8 … 1.

Betonarea poate avea loc pe vreme rece cu conditia sa fie luate masuri de precautie speciale pentru a se asigura ca temperatura la suprafata betonului la momentul dispunerii nu este mai mica de 5°C. În acest caz punerea în operă se începe de la un colţ al fundaţiei. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandarile continute in acel document. În acest caz se toarnă beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturată a agregatelor. vor fi masurate cu ajutorul unor termocupluri si vor fi inregistrate cu un aparat de inregistrare de tip Philips PR 3210 A/00 sau unul similar aprobat. operatiunile de pompare si deshidratare din imediata apropiere vor fi suspendate pana ce Consultantul Supervizare va permite continuarea acestora. zapada sau inghetul de pe teren.. ii) Temperatura medie zilnica a aerului timp de trei sau mai multe zile consecutive a scazut sub 5°C. Temperaturile aerului ambient.. atunci cand cimentul utilizat este ciment cu intarire rapida de tip Portland.79 - . Antreprenorul va proiecta. În cazul fundaţiilor la care săpăturile se execută cu epuismente. cofraj sau armatura. ale betonului de la diferite nivele si intervalele ce nu depasesc 5 m precum si ale apei. Betonarea nu va fi realizata cu materiale inghetate. Propunerile pentru un asemenea sistem de racire vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare cu mult inainte de executarea operatiunilor de betonare. In nici o situatie betonul nu poate fi plasat in contact cu terenul sau cofrajul inghetat sau in contact cu gheata.3. in care una sau ambele din conditiile urmatoare apar: i) Temperatura aerului la momentul analizat este sub 21°C. dacă apa nu se poate evacua complet şi pe fundul gropii rămâne un strat de apă de circa 10.15 %). pe baza unor experimentări de laborator şi a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate.3. se admite în mod excepţional. cu modificarile si completarile urmatoare. Antreprenorul va avea grija sa previna fisurarea sau craparea betonului in conditii de temperaturi ridicate. Punerea în operă trebuie să continue apoi în uscat. prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior . Daca este necesar. cu spor de ciment 10 . 3. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul sa fie turnat dimineata devreme sau seara tarziu.3 cimenturilor cu adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii rezistenţei sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare. Antreprenorul va lua masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca armatura.17. cat si in timpul dispunerii lui. betonul poate fi turnat prin cădere liberă prin apă. Antreprenorul va acorda o atentie speciala cerintelor specificate in cele ce urmeaza cu privire la intarire. dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. In timpul si dupa betonarea sub apa. Betonarea pe vreme rece Vremea rece este definita ca situatia existenta a Lucrarilor. Betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 32º C. pe o perioada consecutiva de cel putin: 4 zile. 2 zile. este mentinuta la cea mai scazuta temperatura practicabila. in vigoare.. . unde este cazul. turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaţă.18. În cazuri speciale. 3. Cofrajul va fi ferit de expunerea directa in soare atat inainte de turnarea betonului. prin folosirea unor aditivi speciali şi de adaosuri.15 cm grosime. atunci cand cimentul utilizat in beton este ciment obisnuit de tip Portland. turnarea betonului sub apă.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.5. si cea interioara si cea care iese in afara sectiunii ce va fi betonata. instala si opera un sistem de racire prin care apa de racire este pompata printr-un sistem de conducte pentru a se scadea temperatura hidratarii in timpul betonarii. Antreprenorul va raci agregatele si apa de amestec prin metodele aprobate de Consultantul Supervizare.5. Betonarea la temperaturi ridicate Se atrage atentia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. Acolo unde este cazul.

specificata la punctul a). Asemenea masuri vor fi evaluate prin raportare la cele ce urmeaza: a) Temperaturi: i) Temperatura betonului la momentul turnarii nu va depasi 15°C si temperatura maxima de hidratare nu va depasi 60°C. b) Monitorizarea schimbarilor de temperatura: Se vor amplasa seturi de termometre pentru inregistrarea temperaturilor din beton in locatii din aproprierea fiecarei fatade de beton.80 - . cu scopul de a se preveni asezarea timpurie a betonului. Antreprenorul nu va fi restrictionat in privinta marimii unui strat mare. care va trebui pastrat umed.3. 3.5 m. . Atunci cand temperatura aerului depaseste 25°C. 3. sau cand temperatura betonului depaseste 32°C. cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 60°C. betonarea va fi permisa numai dupa ce sunt luate masuri de precautie speciale.20. ca de exemplu scaderea temperaturii apei ce va fi utilizata in amestec sau printr-un sistem de racire. ii) Diferenta de temperatura intre termometrele din beton. pe o perioada de cel putin 7 zile. temperaturile interne vor fi inregistrate de catre termometre plasate la adancimea de mijloc a stratului cu grosimea cea mai mica. Alte seturi vor fi plasate in locatiile corespunzatoare din interiorul betonului la o distanta de 1 m de fiecare fata. iv) Dotarea cu ecrane care sa protejeze betonul de curentii de aer. Betonarea pe vreme nefavorabila Betonarea nu va fi permisa in timpul ploilor torentiale.5 m si 2. cu conditia sa fie luate masurile adecvate pentru a se controla diferentele de temperatura. cand temperatura aerului scade sub 2°C. Facand obiectul cerintelor pentru construirea si localizarea imbinarilor mobile si cerintelor cu privire la blocurile de testare detaliate in clauza urmatoare. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detaliile cu privire la masurile de precautie pe care le propune pentru a proteja betonul de consecintele temperaturilor scazute. aprobate de Consultantul Supervizare. Curentii de aer cald sau uscat nu vor fi indreptati direct catre suprafata betonului. sau o alta combinatie de materiale avand o valoare de izolare echivalenta. iii) Izolarea cofrajului si a suprafetelor finisate ale betonului. Temperaturile betonului vor fi inregistrate la intervale ce nu vor depasi 6 ore. c) Izolarea si protejarea suprafetelor de beton: i) Cofrajele vor fi placate cu furnir cu o grosime de 19 mm. Cofrajele vor ramane pe pozitie pe o perioada suficienta pentru a se asigura ca cerinta legata de controlul temperaturii. la o distanta de 1 metru de suprafata nu va depasi 20°C in orice etapa dupa turnare. Betonarea in straturi mari Un strat mare este definit ca stratul a carui dimensiune minima este mai mare de 1.5. expuse la distante ce nu vor depasi 5 m. mentinerea permanenta a agregatelor si cofrajelor pulverizate cu apa si constructia unor parasolare pentru zona de lucru. ii) Inconjurarea completa a betonului proaspat turnat cu un strat si incalzirea aerului din interiorul invelisului. Apa si agregatele vor fi amestecate pe o perioada suficient de lunga pentru ca ele sa dobandeasca o temperatura uniforma inainte de adaugarea cimentului. Acolo unde dimensiunea minima a stratului este cuprinsa intre 1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. cu exceptia existentei unor temperaturi ridicate.19. sau la intervalele indicate de catre Consultantul Supervizare. Betonarea in apa rece nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. ii) poate fi mentinuta si dupa indepartarea sa.3 Astfel de masuri de precautie vor include urmatoarele: i) Incalzirea agregatelor si a apei de amestec. cu detalierea metodelor pe care le propune pentru a evalua momentul corect cand aceasta protectie trebuie indepartata. situate aproape de suprafata betonului si in interiorul betonului.5. caz in care se aplica cerintele Clauzei „Betonarea la temperaturi ridicate”.3.0 m.

betonul se poate turna prin tuburi. Antreprenorul va parcurge pasii necesari pentru a se asigura ca nu se pierde nisip prin actiunea vantului. prin tuburi. Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă stătătoare sau care a fost adusă în această stare prin măsuri corespunzătoare.3 ii) Suprafetele care nu sunt formate vor fi protejate cat de curand posibil. nu este admisă căderea liberă a betonului prin apă chiar pe distanţe foarte scurte. se recomandă folosirea de agregate rotunde cu o suprafaţă netedă. prin acoperirea suprafetei cu un strat de polietilena peste care va fi turnat un strat de nisip cu o grosime de cel putin 50 mm. 3. să aibă o structură densă chiar şi fără compactare şi să nu segrege.În ceea ce priveşte consistenţa Pentru betoane turnate sub apă se foloseste o consistenţă corespunzătoare clasei S3 sau S4 în funcţie de modul de turnare prin cădere liberă. Betonarea in straturi mari nu va fi pusa in practica pana ce masurile propuse nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. Conţinutul de ciment trebuie stabilit ţinând seama că un dozaj mare poate provoca fisuri termice. grosimea stratului de nisip va fi pastrata in permanenta la minimum specificat. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii rezistenţei sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare. deoarece betonul nu trebuie să conţină o cantitate mare de apă.5. se impune utilizarea aditivilor mari reducători de apă .În ceea ce priveşte agregatele Pentru a se obţine o bună lucrabilitate la un raport apă/ciment mic şi amestec compact fără mijloace suplimentare de compactare. Betonul turnat sub apă trebuie să aibă proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit.trebuie să aibă consistenţa necesară pentru a putea fi pus în operă uşor. de 50 mm. având în vedere pericolul mai mic de segregare faţă de amestecurile cu granulozitate discontinuă. prin oricare din urmatoarele mijloace: prin batatorirea suprafetei cu cel putin 100 mm strat de apa. Antreprenorul va furniza Consultantului Supervizare detalii cu privire la masurile de precautie pe care propune a le lua pentru a proteja betonul de efectele cresterii de temperatura si detalii cu privire la masurile pe care le propune pentru a estima corect momentul in care trebuie indepartat stratul protector. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie să se facă continuu. ca dimensiunea maximă a agregatelor să fie de 32 mm. Atunci cand se adopta cea de-a doua masura de protectie. Se recomandă folosirea unei granulozităţi continue.21. . Se recomandă. dupa ce are loc dispunerea initiala. În cazul în care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri. Oricare ar fi metoda de protectie adoptata. pentru a nu provoca dificultăţi la turnare. b) .3.În ceea ce priveşte cimentul În general se recomandă majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment în comparaţie cu cerinţele normale pentru a îmbunătăţi coeziunea betonului proaspăt prin solubilizare şi pentru a asigura o cantitate suficientă de ciment după o posibilă solubilizare care apare aproape inevitabil. Antreprenorul va inainta spre aprobare si va obtine aprobarea Consultantului Supervizare pentru propunerile sale detaliate cu privire la utilaje si metoda de betonare sub apa. Pentru a nu se solubiliza sau segrega. sau prin pompare. În cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor. La stabilirea compoziţiei betonului turnat sub apă se fac următoarele recomandări: a) . Turnarea si compactarea betonului Betonul nu va fi aplicat sub apa fara aprobarea scrisa a Consultantului Supervizare. protectia insasi va trebui ferita de razele soarelui.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. capătul inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton pe minimum 40 cm în cazul căderii libere a betonului prin tuburi şi pe circa 100 cm în cazul pompării acestuia.81 - . c) .

.după caz. autocompactante.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. f) .modul de compactare a betonului. prin folosirea unor aditivi speciali şi de adaosuri.82 - .15 cm grosime.a. turnate sub apă. a fixării faţă de cofraj şi între straturi şi a stării de curăţenie Îndeplinirea formelor care permit efectuarea turnării betonului : a) – existenţa procedurii de turnare a betonului. d) . Punerea în operă trebuie să continue apoi în uscat. h) – aplicarea condiţiilor specific betoanelor speciale (cu agregate uşoare. prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior . Imbinarile de constructie se vor realiza in general pe planurile cu forfecare minima si vor fi in plus amplasate astfel incat cantitatea de beton . in cazul in care nu este indicata in Planuri. c) – existenţa documentelor privind calitatea şi recepţia betonului..3. În acest caz se toarnă beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturată a agregatelor.22. (ii) – facilităţi.înălţimea de cădere a betonului. betonul poate fi turnat prin cădere liberă prin apă. În cazul fundaţiilor la care săpăturile se execută cu epuismente. e) . Antreprenorul va privi compactarea betonului ca pe o operatiune de importanta fundamentala.5. b) – existenţa programului de livrare a betonului. prisme ş. Turnarea si compactarea betonului presupune : Asigurarea conformităţii spaţiului în care se toarnă betonul a) – existenţa documentelor de recepţie a trasării de detaliu a lucrărilor de cofraje. se admite în mod excepţional. d) – asigurarea supravegherii operaţiunilor de turnare şi de compactare a betonului. turnarea betonului sub apă.3 În cazuri speciale. c) .turnate în cofraje glisante. etanşeităţii şi pregătirii suprafeţelor care vor veni în contactcu betonul.a. asigurarea transportului betonului şi îndeplinirea cerinţelor înaintea începerii turnării betonului. acceptată de investitor.). g) – realizarea rosturilor în cazul întreruperii fortuite a turnării betonului. mai ales sub aspectul stabilităţii. mai ales în privinţa poziţiei. cu spor de ciment 10 . b) . c) – verificarea stării armăturilor şi a pieselor înglobate. Pozitionarea exacta a imbinarilor de constructie. b) – asigurarea condiţiilor specific acestei categorii de lucrări: (i) – dotări tehnice. dacă apa nu se poate evacua complet şi pe fundul gropii rămâne un strat de apă de circa 10. (iv) – personal calificat 3. i) – realizarea epruvetelor (cilindri/cuburi..grosimea şi poziţia straturilor succesive de beton. pe baza unor experimentări de laborator şi a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate. va fi convenita cu Consultantul Supervizare inainte de inceperea betonarii. torcretate. b) – verificarea stării cofrajului. În acest caz punerea în operă se începe de la un colţ al fundaţiei. Imbinarile de constructie Imbinarile de constructie vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaţă.15 %).) pentru verificarea carcteristicilor betonului întărit 4 Asigurarea condiţiilor prealabile pentru turnarea şi compactarea betonului a) – comanda pentru beton. (iii) – spaţii de circulaţie şi de acces pentru turnarea şi compactarea betonului. ciclopiane ş.stabilirea rosturilor de turnare şi a măsurilor care trebuie luate în cazul întreruperii fortuite a turnării betonului 3 Respectarea condiţiilor specifice privind turnarea şi compactarea betonului a) – verificarea betonului proaspăt înainte de turnare. al carui obiectiv va fi sa se realizeze un beton etans cu o rezistenta si densitate maxima.realizarea rosturilor de turnare. precum şi a montării armăturii şi pieselor înglobate.curăţeniei.

securizate in cofraj astfel incat sa se asigure un finisaj perfect drept. la ordinul scris al Consultantului Supervizare. 3. ale suprafeţei acestuia. va fi.26. 3. 3. Registrul va fi pus oricand la dispozitia Consultantului Supervizare pentru inspectie.diferenţiată. după caz. in vigoare. inainte de inceperea betonarii. Tolerantele dimensionale se vor incadra in limitele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile.5. b) – corelarea unor condiţii privind carcteristici ale betonului şi. d) – verificarea aplicării metodelor şi condiţiilor de tratare şi protecţie a betonului 3 Asigurarea condiţiilor prealabile pentru tratarea şi protecţia betonului după turnare a) – accesul liber la suprafeţele/zonele pe care se aplică tratarea şi protecţia betonului. de curgerea apei sau deteriorare mecanica pe perioada de intarire. fara costuri suplimentare. va fi dispus sub fundatii acolo unde se indica pe Planuri sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. ploaie. Lucrari defectuoase Orice parte a unei lucrari care prezinta defecte .3 dispusa printr-o singura operatiune sa fie limitata ca marime si forma pentru a se minimiza contractarea si consecintele temperaturii. Cofrajul pentru imbinarile de constructie va imprejmui lucrarea si va incorpora cheile de forfecare ale proportiilor substantiale astfel incat sa se realizeze o imbinare etansa. în perioada de întărire şi următoare.24. d) – cunoaşterea mijloacelor şi a produselor care se pot utiliza pentru tratarea şi protecţia betonului respectiv 2 Respectarea condiţiilor specifice privind tratarea şi protecţia betonului după turnare a) – prevederea. (iii) – personal calificat. a metodelor şi condiţiilor de tratare şi protecţie a betonului.25. (ii) – facilităţi. Orice scurgeri sau fisuri vor fi etansate prin injectare cu rasina sintetica sau prin orice alte metode aprobate de Consultantul Supervizare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Betonul va fi protejat de daunele produse de conditiile climaterice (raze solare ce bat direct. Betonul de egalizare Un strat de beton de categoria D. b) – stabilirea duratei de tratare şi protecţie. pe elemente ale construcţiei.83 - . în proiect sau caiete de sarcini.după caz.5.5. c) – cunoaşterea comportării betonului respectiv. Propunerea Antreprenorului cu privire la pozitionarea. Stratului de baza i se va permite intarirea inainte ca betonul de rezistenta pentru fundatie sa fie turnat.23. c) – aplicarea metodelor şi condiţiilor de tratare şi protecţie (inclusiv de prelucrare a suprafeţei betonului) pe baza prevederilor din proiecte. de minim 75 mm. 3. precum şi a influenţei unor condiţii de mediu asupra acestei comportări. în funcţie de domeniul şi condiţiile de utilizare preconizate şi modalităţile de tratare şi protecţie.3.3. . Inregistrarea betonarii Antreprenorul va pastra pe Santier un registru complet al lucrarilor in care se va indica ora si data cand a fost turnat betonul pentru fiecare componenta de Lucrari.3. Capetele vor fi fixate bine si etanse la pasta de ciment si ajustate la armatura si alte elemente fixate. după caz. numarul si proiectarea imbinarilor de constructie va face obiectul aprobarii Consultantului Supervizare inainte de inceperea lucrarilor.3. Protectia si intarirea betonului Tratarea şi protecţia betonului după turnare : 1 Cunoaşterea metodelor şi condiţiilor adecvate de tratare şi protecţie a betonului după turnare a) – modalităţile de tratare şi protecţie. caiete de sarcini şi/sau documentele tehnice ale furnizorilor de produse specifice. Marginile exterioare ale imbinarilor de constructie vor fi formate prin margini batatorite invelite. b) – asigurarea condiţiilor specific acestei categorii de lucrări: (i) – dotări tehnice.5. sectionata imediat si reconstruita intr-o maniera aprobata. zapada sau inghet). Toate metodele ce vor fi utilizate pentru intarirea si protejarea betonului proaspat turnat vor face obiectului aprobarii prealabile a Consultantului Supervizare.

3.5. depozitarea si montajul In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor. depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. se vor conforma cerintelor din Specificatii. depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent. colierele de strangere. Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate. Incarcarea structurilor de beton Nici o sarcina externa de nici un tip nu va fi aplicata pe vreo parte a unei structuri de beton pana cand betonul nu a atins clasa de rezistenta optima la 7 zile si numai cu aprobarea Consultantului Supervizare Sarcina maxima proiectata nu va fi aplicata pana cand nu se confirma ca a fost atinsa rezistenta specifica dupa 28 zile. suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte. fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor. 3. intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”. Transportul. Transportarea elementelor prefabricate. acolo unde este cazul. Elementele de beton prefabricat GENERALITATI Elementele de beton prefabricat. Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare. Partile incastrate Partile incastrate. etc. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul.5.28. Partile incastrate nu vor prezenta rugina. structurile de sprijinire a materialelor de imbinare. Transportul. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Proiectarea. Incarcarea si descarcarea. . Antreprenorul nu va face umplutura in jurul unei structuri ce incorporeaza un parter sau etaj inainte de obtinerea confirmarii ca placa si peretele au atins rezistenta specifica la 28 de zile. elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii: 28 zile dupa fabricare. cat si cele nearmate. testarea. amestecarea. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare. atat cele armate. precum si consolele de ridicare.84 - . agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie.3.27. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern. mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare. Calitatea betonului si testele asupra betonului Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei “Cofrajul si finisajele betonului”.3 3. sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Cimentul.

fasungurile.5. gaurile si deschiderile temporare din structuri vor fi conforme cu Planurile si/sau instructiunile Consultantului Supervizare. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru. O descriere a patului de turnare. Programul de lucru si metoda de executie Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie. cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn. benzile. Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie. pana ce mortarul este bine compactat. etc.3. cadrele de otel. gaurile si deschiderile temporare GENERALITATI Toate conexiunile la structurile de beton. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape. ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de beton prefabricat. Antreprenorul va furniza de asemenea sabloane si alte mijloace suplimentare pentru pozitionarea corecta a constructiilor si a componentelor. va fi utilizat pentru imbinare si compactare. Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate. atunci cand este necesar. nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. Proiectarea. a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese. vor fi fixate si incastrate de catre Antreprenor conform planurilor de lucru aprobate. Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de constructie pe santier. Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie. Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe Santier. dupa cum se specifica in Clauza “Mortarul uscat”. atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. tolele de etansare din cauciuc. Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. imbinate si fixate conform liniilor. sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii. fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ” la ansamblu. Mortarul uscat.85 - . . Conexiunile la structurile de beton. Constructiile de otel si alte componente ce vor fi turnate pe loc. stratificate. Antreprenorul se va asigura ca toate constructiile si componentele mentionate anterior se afla la timp pe santier pentru a se evita intreruperile pe durata executarii lucrarilor de betonare. ca suruburile de ancorare. oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate. acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut. turnarea betonului si metoda de intarire a betonului. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica.29. Daca sunt prevazute nise. Procedura pentru armare. manipularea. dupa cum s-a mentionat anterior. Procedura pentru transportul.3 Montarea elementelor prefabricate Elementele de beton prefabricate vor fi plasate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. care vor include urmatoarele: Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate. 3. acestea vor fi suficient mai mari decat dimensiunile constructiilor sau ale componentelor pentru ca acestea sa fie incastrate. Producerea in fabrica Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier.

cu un aditiv de expansiune aprobat. suruburile.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. indoita sau deplasata pentru a facilita inzidirea fara aprobarea Consultantului Supervizare. nici o conducta cu imbinari cu flansa nu va fi incastrata in beton pana cand nu s-a verificat coroborarea cu acuratete cu celelalte conducte si nu a fost asigurata pe pozitie. gaurile si deschiderile de dimensiuni corespunzatoare vor fi formate pentru astfel de componente pentru a le permite inzidirea mai tarziu odata cu sau dupa instalarea restului de sistem. Filetele suruburilor de ancorare sau celelalte componente vor fi curatate si date cu ulei imediat dupa umplere sau injectare.3 CONDUCTELE INZIDITE SI ALTE COMPONENTE Conductele si celelalte componente ce trec prin structurile din beton. Imbinarea va fi considerata ca imbinare de constructie si tratata cu un compus aprobat de rasina epoxidica. vor fi introduse in structura pe masura ce lucrarile progreseaza. In cazul in care aceasta procedura nu poate fi adoptata. Dupa ce betonul s-a intarit complet. fiind instalate si conectate la restul sistemului pentru a se asigura potrivirea acestora inainte sa se inceapa betonarea. Suprafetele gaurilor sau deschiderilor vor fi tratate ca imbinari de constructie. Asemenea gauri sau deschideri vor avea o forma si dimensiuni suficiente pentru a permite turnarea si coeziunea betonului sau pastei de ciment. insertia de lemn va fi inlaturata si spatiul va fi umplut cu rasina de ermetizare aprobata. Atunci cand armatura este taiata sau deplasata pentru a facilita formarea gaurilor sau a deschizaturilor. Inainte de turnarea betonului. materialul de injectare se va compune din o parte ciment si doua parti nisip. inainte de turnarea noului beton. Antreprenorul va taia betonul vechi pentru a forma o suprafata dreapta. . Taierea sau deplasarea armaturii va fi permisa numai dupa aprobarea si inspectarea de catre Consultantul Supervizare. IMBINAREA INTRE BETONUL VECHI SI NOU Cand un beton nou este imbinat cu un beton vechi sau existent. gaurile sau deschiderile vor fi degrosate si curatate pentru a fi indepartat praful sau alte impuritati. mortarul si pasta de ciment vor fi amplasate si compactate prin metode care vor evita miscarea si deterioarea componentelor inzidite. conductele sau canalele sau orice alte elemente de fixare care sunt inzidite vor fi fixate in pozitia corecta si miezurile de turnare si celelalte dispozitive de formare a gaurilor vor fi tinute pe pozitie prin fixarea de cofraj sau prin alte mijloace. Betonul. Suprafata expusa a imbinarii intre betonul vechi si nou va fi formata cu o insertie de lemn de 20 mm x 25 mm. Mortarul ciment nisip sau pasta de ciment utilizata in acest scop va incorpora si un aditiv de expansiune. Gaurile nu vor fi taiate in beton fara a fi obtinuta aprobarea prealabila in scris a Consultantului Supervizare. INJECTAREA IN SPATII INGUSTE In situatia in care spatiul dintre fixare sau unitatea ce va fi inzidita si betonul adiacent este mai mica sau egala cu 25 mm.86 - . exceptand faptul ca amestecul va incorpora de asemenea si un aditiv de expansiune utilizat cu respectarea instructiunilor producatorului. dupa cum s-a dispus si aprobat de catre Consultantul Supervizare. deschizaturii sau nisei. In special. Antreprenorul va furniza si fixa o armatura de otel suplimentara. Toate componentele ce vor fi inzidite vor fi sprijinite in pozitia lor corecta pentru a se preveni miscarea sau deterioarea in timpul inzidirii. Deschizaturile si gaurile vor fi umezite cu apa curata inainte de umplere sau injectare. pentru a transfera presiunile dintr-o parte in cealalta a gaurii. Betonul utilizat pentru inzidire va fi de aceeasi categorie ca cel inconjurator. CURATAREA Inainte de umplerea sau de introducerea pastei. acolo unde este posibil. TAIEREA SAU DEPLASAREA ARMATURII Armatura nu va fi taiata.

5.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. h) Toate suprafetele: Toate suprafetele vor fi fara crapaturi. porozitate si pierderi de pasta de ciment sau ciment de legatura. fagure. care sa nu prezinte urme de mistrie. suprafetele in contact cu lichide. c) Suprafetele superioare expuse: Suprafetele superioare expuse ale platelajului si suprafetele superioare in contact cu apa vor fi finisate cu o mistrie de otel pana la obtinerea unui finisaj dens. O asemenea aprobare nu il va scuti pe Antreprenor de responsabilitatea sa cu privire la potrivirea si performanta cofrajului. d) Drumuri de beton si suprafete dure: Drumurile de beton si suprafetele dure vor avea finisajul suprafetei obtinut prin utilizarea conventionala a unui batator manual sau a unei grinzi vibratoare. Cofrajul betonului GENERALITATI Cofrajul va include toate formele temporare pentru modelarea betonului impreuna cu toate constructiile temporare necesare pentru sustinerea acestor forme.5.3. f) Ridicaturile expuse: Ridicaturile expuse vor fi formate cu un con de 20 mm pe 20 mm. marimea pieselor. incluzand radierele colectoarelor si suprafetele exterioare verticale ale chesoanelor „in-situ”: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unei fatade de metal netede impermeabile sau a unui material similar. uniform si neted. b) Suprafetele acoperite: Textura necesara a suprafetei va fi aceea obtinuta prin utilizarea unui lemn cu imbinarile stranse sau a unui material similar. . spatierea si pozitionarea zidariei. piroanelor si impanarilor. 3. Se va acorda o atentie speciala cofrajului atunci cand se utilizeaza vibratoare cu tije sau cu clapete pentru compactarea betonului. Cofrajul nu va fi construit pana cand planurile si calculelele (daca este cazul) nu vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. 3. traverselor. cu exceptia cazului in care se dispune altfel. PLANURI SI CALCULE Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului Supervizare planurile si calculele ce vor indica detaliile cofrajului pe care intentioneaza sa il utilizeze. Finisajul suprafetelor de beton Urmatoarele cerinte referitoare la finisajul suprafetelor de beton se vor aplica dupa caz. e) Zonele tencuite sau superficiale: Zonele care vor fi ulterior tencuite sau vor primi un strat superficial vor fi crestate corespunzator pentru a oferi o fixare efectiva.3. urme de nisip. Planurile vor indica materialele propuse si detaliile de constructie.3 INJECTAREA SUB BALUSTRADE Injectarea sub balustrade va fi executata cu mortar din rasina sintetica pe baza epoxidica si aprobata de Consultantul Supervizare. ca de ex. Cofrajul va avea un proiect si o constructie adecvate pentru suportarea unor sarcini fara a se curba.31. Celelalte suprafete superioare expuse vor avea un finisaj neted obtinut cu ajutorul unei mistrii de lemn. a) Suprafetele expuse (altele decat cele superioare expuse). Cofrajul va fi astfel construit incat sa previna pierderile de apa sau de pasta din ciment.30. cu exceptia situatiei in care se specifica contrar sau se indica contrar in planuri.87 - . Antreprenorul va construi o proba de l m² spre a fi aprobata de Consultantul Supervizare inainte de construirea betonului texturat in Lucrarile permanente. Orice schimbari sau modificari ale cofrajului solicitate de catre Consultantul Supervizare vor fi executate fara costuri suplimentare pentru Autoritatea Contractanta. g) Beton texturat: Suprafetele ce vor include un finisaj de beton texturat vor fi acelea detaliate in Planuri. distorsiona sau deplasa excesiv.

iar tesatura din fire si cu privire la rezistenta la forfecare la sudare. Finisaj Suprafete expuse sau suprafete formate cu PVC/PAFSIN si suprafete in contact cu lichide Suprafete tencuite Alte suprafete acoperite Suprafete expuse neformate Suprafete acoperite neformate Tolerante maxime [mm] pentru betonul „In-Situ” Linii si nivele (cu Iregularitate Iregularitate exceptia tunelelor) abrupta graduala ±3 ±6 ± 12 ±6 ± 12 0 ±3 ±6 ±3 ±6 ±3 ±6 ±6 ±3 ±6 Dimensiune ±6 ±6 + 12 / – 6 ±6 + 12 / – 6 3. 3. Armatura din tesatura din fire de otel se va conforma la prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. Metodele si cerintele pentru testare vor fi realizate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. Suprafetele de beton cu diverse finisaje nu vor depasi in niciun caz tolerantele maxime admise stipulate in tabelul urmator. Daca se dispune de catre Consultantul Supervizare. Armatura de otel TIPURI. procedurile de testare vor fi repetate pe cheltuiala Antreprenorului pentru fiecare noua livrare de armatura de pe parcursul executarii Lucrarilor. asa cum se descrie in cele ce urmeaza.5.3 In cazul suprafetelor partial impamantate. Tipurile si dimensiunile diferite vor fi pastrate separat. suprafetele fiind perfect compactate. Toate tesaturile din fire de otel vor fi livrate ca foi plate. Iregularitatile abrupte includ. In tabel.33. Antreprenorul va pregati specimene de testare din armatura de otel care va fi utilizata in Lucrari. Specimenele vor fi testate cu privire la proprietatile de indoire si tensionare. CALITATE SI DEPOZITARE Armatura de otel pentru beton va fi formata din bare de otel sau tesatura de fire de otel. Iregularitatile graduale vor fi testate cu ajutorul unui sablon drept pentru suprafetele plane sau echivalentul sau pentru suprafetele curbate. calitatea suprafetei expuse se va extinde la 500 mm sub nivelul final al solului. din informatiile .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3. Dimensiuni si suprafete ale betonului „In-Situ” Executia cofrajelor si betonului se va face astfel incat betonul sa nu necesite in mod normal lucrari de remediere.5. Acestea vor fi testate in laboratoare agreate si vor fi inaintate Consultantului Supervizare copii legalizate ale rezultatelor testelor. nivelelor si sectiunilor indicate in Planuri.88 - . Iregularitatile suprafetei vor fi clasificate drept “abrupte” sau “graduale”.5 m pentru suprafetele formate. terasari si muchii cauzate de deplasarea sau amplasarea gresita a cofrajului. in vigoare. sablonul fiind lung de 3. “linie si nivel” si “dimensiune” vor avea sensul de dimensiunile liniilor. Depozitarea armaturii se va face pe postamente sau suporturi deasupra solului. GRAFICE DE INDOIRE SI TAIERE Antreprenorul va pregati pentru uz propriu grafice de indoire a barelor si listele de bare. cu exceptia cazului in care se indica contrar. dar nu sunt limitate la. dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. Nicio armatura de otel nu va fi utilizata la Lucrari pana ce Consultantul Supervizare nu a aprobat rezultatele testelor. in vigoare. netede si fara iregularitati. Specimenele de testare vor fi prelevate in prezenta Consultantului Supervizare si vor avea o marime suficienta pentru efectuarea testelor.32.3. in vigoare. grafice de taiere si listele foilor pentru tesaturile din fire pentru fiecare structura individuala.0 m pentru suprafetele neformate si de 1. Barele de otel vor fi reprezentate de bare de otel deformate sau/si rotunde usoare. noduri libere sau alte defecte ale materialelor cofrajului si vor fi testate prin masurare directa.

Aprobarea graficelor de indoire si taiere. Copiile dupa aceste grafice. Suprapunerile la sectiunile adiacente din tesaturile de fire vor fi realizate in general dupa cum urmeaza: Cap la Cap prin suprapunerea celor doua piese. Una langa Alta prin plasarea celor doua fire din margine (firele longitudinale din marginile tesaturii). listelor si comenzilor nu il va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa de a executa fixarea armaturii conform planurilor si/sau cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normelor nationale aplicabile. rugina. Nu va fi permisa utilizarea la Lucrarile Permanente a partilor taiate ramase. in vigoare. zgura. Blocurile vor fi dotate cu o cavitate semi-circulara si sarme de legat duble curbate. Blocurile de spatiere pentru tinerea armaturii departe de contactul cu formele sau armatura adiacenta vor fi realizate din blocuri de beton prefabricat dens. una buclata (masurata de la capetele firelor longitudinale din cealalta piesa) si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 450 mm. cu experienta. blocuri. Etanseitatea acestor blocuri va fi cel putin similara cu cea a betonului in care sunt turnate. liste sau comenzi vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Suporturile pentru barele de otel vor fi incluse in graficele de indoire. PROTECTIE SI CURATARE Armatura va fi protejata permanent impotriva deteriorarii si la momentul amplasarii in structura va fi curatata de noroi. legaturi.89 - . lungimea de suprapunere a barelor se va conforma standardului. In cazul cand se aproba de catre Consultantul Supervizare. In plus . Armatura de otel va fi curatata cu atentie de betonul intarit sau partial intarit. Nu se va efectua sudarea armaturii decat cu autorizarea Consultantului Supervizare. Taierea foilor se va realiza in asa fel incat sa se limiteze pierderea de material. ancoraje si alte asemenea suporturi aprobate. si va avea responsabilitatea sa se asigure ca sunt furnizate informatiile corecte atunci cand se comanda armatura. FIXAREA ARMATURII Armatura de otel va fi amplasata si fixata cu acuratete pe pozitie si tinuta in acea pozitie pe timpul plasarii betonului. una de-a lungul si suprapusa celeilate si securizarea celor doua piese impreuna cu legaturi de sarma amplasate la intervale de 900 mm. iar suprapunerile vor fi pozitionate in zigzag.3 oferite in planuri si Specificatii. a bucatilor de piatra sparta. vopsea. Cu exceptia situatiei cand se specifica contrar. Nu se va permite utilizarea materialului de concasare. uleiul sau vopseaua de cofraj care s-au depus in timpul construirii Lucrarilor adiacente.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. IMBINAREA PRIN SUPRAPUNERE A BARELOR SI A PLASELOR Barele si plasele suprapuse sunt permise atunci cand sunt necesare si se aproba de catre Consultantul Supervizare. Bara de armatura care a fost deja indoita nu va fi indoita din nou in locul curburii anterioare. Barele cu diametre mai mari de 12 mm vor fi indoite intr-o masina de curbare proiectata in acest scop si aprobata de Consultantul Supervizare. cu dimensiunile si formele aprobate. ulei sau orice alta substanta straina. Otelul va fi indoit si legat in pozitia corecta cu sarme de otel. caramizilor sau altor materiale. sudarea si testarea armaturii se vor conforma cerintelor stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. Pozitionarea corecta va fi obtinuta prin utilizarea suporturilor barelor de otel. INDOIREA BARELOR Armatura de otel va fi taiata din bare drepte fara noduri sau curburi sau alte defecte si va fi curbata la rece de catre un muncitor competent. TAIEREA TESATURII DIN FIRE Armatura din fire va fi taiata drept din foi.

testarea. acestea vor fi indepartate imediat intr-un mod satisfacator pentru Consultant Supervizare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. pasta de ciment sau alte materiale satisfacatoare pentru Consultant Supervizare cu scopul de a se preveni ruginirea excesiva sau patarea betonului inconjurator. amestecarea. Betonul pentru elementele prefabricate va fi turnat si compactat prin metodele aprobate de catre Consultantul Supervizare. PARTILE INCASTRATE . apar pete de rugina pe suprafetele vizibile in permanenta. Toate elementele de beton prefabricat vor avea gravate data turnarii si numarul de identificare inainte ca betonul sa se intareasca complet. Distanta intre oricare doua bare paralele.Elementele de beton prefabricat GENERALITATI Elementele de beton prefabricat. cu exceptia celor de la suprapuneri. va fi cu cel putin 5 mm mai mare decat marimea nominala a agregatului. Proiectarea. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate in cadrul unei anumite structuri se face astfel incat fatadele unitatii vor fi expuse intern sau extern. Cofrajul si finisajele betonului se vor conforma Clauzei “Cofrajul si finisajele betonului”. Orice unitate care nu este datata poate fi respinsa de catre Consultantul Supervizare. Toata armatura ce proiecteaza afara din imbinarile constructiei. pe Santier va fi permisa numai in una din urmatoarele conditii: 28 zile dupa fabricare. excluzand zugraveala si alte finisaje decorative si betonul de sub fundatie se vor conforma standardelor respective. agregatele si celelalte materiale utilizate la fabricarea elementelor vor fi obtinute din aceleasi surse aprobate in perioada de fabricatie. atat cele armate. se vor conforma cerintelor din Specificatii. in ciuda acestor masuri de precautie. dupa fixarea pe pozitie. a devia sau a suferi vreo miscare. Betonul turnat cu nerespectarea acestei cerinte va fi indepartat impreuna cu armatura si inlocuit de catre Antreprenor pe cheltuiala sa. Antreprenorul va lua masurile necesare cu privire la intarirea si protejarea unitatilor dupa fabricare. APROBAREA INAINTE DE BETONARE Armatura. banda oarba. sau care este probabil sa fie expusa la conditiile meteorologice pe o perioada indelungata inainte de a se incepe betonarea. Blocurile de spatiere vor fi plasate la fiecare sabot pentru a sustine straturile de armatura ale betonului de fundatie sau cofrajului. sau dupa ce rezistenta la comprimare specificata in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Cimentul.3 fata de orice cerinta. suprafetele expuse ale elementelor asa cum sunt finisate vor fi uniforme in ceea ce priveste culoarea si textura. intarirea si controlul de calitate al betonului utilizat la elementele prefabricate se vor conforma prevederilor Clauzei “Betonul”. daca se dispune in acest sens de catre Consultantul Supervizare. straturile paralele de bare de otel vor fi sprijinite pe pozitie cu ajutorul unor saboti de otel. In situatia in care. CALITATEA BETONULUI SI TESTELE ASUPRA BETONULUI Betonul utilizat la fabricarea elementelor de beton prefabricate se va conforma in toate privintele Clauzei “Betonul” si categoria de beton necesara va fi conforma cerintelor stipulate in Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate.90 - . Invelisul de beton de pana la cea mai apropiata armatura. Transportarea elementelor prefabricate. acolo unde este cazul. va fi acoperita cu polietilena. In elementele de beton cu doua straturi de armatura. va fi inspectata si aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte ca betonul sa fie turnat. Elementele de beton prefabricat vor fi produse fie pe Santier sau intr-o fabrica de beton agreata de catre Consultantul Supervizare. otelul de armatura va fi fixat astfel incat sa suporte propria greutate si alte sarcini care pot fi postate pe timpul constructiei fara a se deplasa. cat si cele nearmate.

acolo unde este posibil din ambele parti ale spatiului ce este umplut. Datele inceperii fabricarii elementelor de beton prefabricate. Procedura pentru transportul. DEPOZITAREA SI MONTAJUL In orice moment si pana la finalizarea Lucrarilor. sarcinilor determinate de vant si a altor sarcini tranzitorii. deteriorate sau de o calitate inferioara fie inainte. ridicarea si amplasarea fiecarui tip de element de beton prefabricat. si Caracteristicile suporturilor temporare care sunt considerate necesare pentru a se asigura o stabilitate adecvata in timpul construirii si pentru a sustine efectele sarcinilor de constructie. fabricarea si detaliile de montaj pentru adaptarea betonului turnat „in situ” la ansamblu. Incarcarea si descarcarea. Rezistenta necesara pentru betonul turnat „in situ” inainte de inceperea lucrarilor de constructie pe santier.91 - . turnarea betonului si metoda de intarire a betonului. fie dupa montaj vor fi respinse si vor fi inlocuite de catre Antreprenor. O descriere a patului de turnare. structurile de sprijinire a materialelor de imbinare. mizerie sau grasimi si vor fi depozitate corespunzator inainte de utilizare. care vor include urmatoarele: Perioada necesara pentru realizarea planurilor si calculelor detaliate. atunci cand este necesar. depozitarea si montajul elementelor prefabricate de beton pe Santier se vor realiza de catre muncitori calificati si sub supravegherea unui supraveghetor competent. manipularea.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. nivelelor si altor detalii indicate in planurile de lucru aprobate. atunci Antreprenorul il va informa pe Consultantul Supervizare in avans cu privire la numele si adresa fabricii si data probabila cand se va incepe fabricarea. cu ajutorul ciocanirii unui bat de lemn. Transportul.3 Partile incastrate. Mortarul va fi turnat si compactat pe etape. TRANSPORTUL. Elementele de beton prefabricate care se constata ca sunt crapate. dupa cum se specifica in Clauza “Mortarul uscat”. pana ce mortarul este bine compactat. colierele de strangere. Succesiunea construirii si perioada necesara pentru lucrarile de constructie de pe Santier. a matritei si cofrajului pentru diferite tipuri de piese. va fi utilizat pentru imbinare si compactare. PROGRAMUL DE LUCRU SI METODA DE EXECUTIE Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare spre aprobare Programul de Lucru si Metoda de Executie. Mortarul uscat. Partile incastrate nu vor prezenta rugina. Proiectarea. oferind detalii complete cu privire la metoda sa de executare a tuturor operatiunilor legate de producerea si construirea elementelor de beton prefabricate. . etc. Procedura pentru armare. precum si consolele de ridicare. Antreprenorul va face aranjamentele necesare ca Consultantul Supervizare sa inspecteze fabrica in timpul orelor de lucru. elementele prefabricate vor fi protejate in mod adecvat pentru a se conserva toate suprafetele si partile permanent expuse. Protectia nu va marca sau nu va deforma in niciun mod betonul. PRODUCEREA IN FABRICA Elementele de beton prefabricate pot fi produse intr-o fabrica agreata de catre Consultantul Supervizare si care nu se gaseste pe Santier. Datele de livrare pe Santier impreuna cu Specificatiile pentru constructie. stratificate. imbinate si fixate conform liniilor. depozitarea si montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel incat sa se evite deteriorarea lor si sa se pastreze suprafetele elementelor fara mizerie sau alte urme nedorite. INSTALAREA BETONULUI PREFABRICAT Elementele de beton prefabricate vor fi plasate. In situatia in care elementele vor fi produse intr-o fabrica. vor fi fixate pe pozitiile indicate in planurile de lucru.

aceasta va fi curatata inainte de instalare. In ciuda celor anterior mentionate si tinand cont de cerintele Specificatiilor pentru gradul de indoire al conductelor rigide si flexibile. 3. incluzand lumina soarelui si impotriva ciocnirii in timpul transportului. . Testele de presiune hidrostatica ale lucrarilor si testele de presiune efectuate in teren vor fi realizate dupa cum se arata in Specificatii sau cum se impune pentru a demonstra factorii de siguranta corespunzatori.6. Durata de viata proiectata Retelele de conducte vor fi proiectate pentru a asigura o durata de viata de minim 50 de ani.4.6.3. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa remedieze orice defect sau deteriorare pentru a obtine aprobarea Consultantului Supervizare. Antreprenorul va avea responsabilitatea de a obtine toate avizele necesare pentru transportul conductelor.6. toate conductele. supraincarcare si variatiile de temperatura.3. b) teste de presiune pentru partile de retele finalizate si pentru intreaga retea (presiuni testate in teren). plutire. Antreprenorul va verifica conductele in ceea ce priveste defectele sau deteriorarile vizibile si il va notifica pe Consultantul Supervizare in cazul in care le observa. Antreprenorului ii va reveni responsabilitatea sa remedieze pagubele cauzate acestor drumuri. 3. transportul la santierul de constructii sau pentru depozitare si descarcare vor fi furnizate de catre Antreprenor. Acestea vor fi ridicate numai cu cordoane dintr-un material si de o forma care protejeaza conductele si Sistemele de protectie a lor impotriva deteriorarii. Daca o conducta este ciocnita. c) fortele maxime externe ce rezulta din conditiile de incarcare externe. Procedurile de proiectare si constructie a retelelor de conducte vor fi stabilite in general in conformitate cu standardele si normativele nationale aplicabile. incluzand fortele rezultate din greutatea proprie.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.6. d) coroziunea externa avand in vedere protectia specificata si natura apei de suprafata si celei de subteran care este probabil sa apara. e) fortele care apar prin manevrarea si pozarea conductelor si pieselor de imbinare.3. b) presiunile minime si maxime exercitate de undele de soc ce rezulta din conditiile de operare. Toate conductele vor fi protejate impotriva conditiilor meteorologice defavorabile. Acolo unde este posibil. presiuni testate in teren. piesele de imbinare si auxiliare conductelor vor fi proiectate astfel incat sa ofere un factor de protectie corespunzator impotriva: a) fortelor interne maxime dezvoltate din presiunea de lucru. LUCRARI PENTRU RETEA DE DISTRIBUTIE APA POTABILA SI RETEA DE CANALIZARE MENAJERA 3. Scenarii de incarcare Lucrarile de terasamente pentru conducte si conductele vor fi proiectate pentru toate scenariile de incarcare previzibile. Antreprenorul se va asigura ca nu sunt depasite restrictiile de tonaj pe drumurile publice. Transportul si depozitarea Toate echipamentele necesare pentru incarcarea.3. la fabrica (testele de presiune hidrostatica). Conductele vor fi manipulate astfel incat deteriorarea lor sa fie evitata pe cat posibil.2.6. c) testele de presiune hidrostatica impuse pentru conducte si piesele de imbinare. 3.3 Nu se va permite inceperea lucrarilor pana cand programul sau metoda de executie nu sunt aprobate de catre Consultantul Supervizare. incluzand urmatoarele: a) presiunea maxima de lucru in retelele finalizate. 3.3. Informatii generale Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor de apa potabila si a retelelor de canalizare menajera.92 - . depozitarii si legarii.3.1.

se va asigura ca fundul santului este nivelat si fara pietre si alte materii nocive care ar putea deterioara invelisul. Imbinarea mufelor si fasungurilor si a conductelor si fitingurilor cu flansa se va efectua in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorilor. In momentul in care un amplasament de depozitare este golit de materiale. mizerie. nici invelisul. Va fi sprijinita pe toata lungimea si.5.20 m.6. cat si vertical.7.5° Nu se pot face devieri la imbinarile blocate. reparata si coborata din nou. Coborarea conductelor se va executa in conditii sigure. Se va acorda atentie indepartarii bavurilor si refacerii muchiilor pentru a se facilita fixarea imbinarilor automate si evitarea deteriorarii inelului de imbinare. Se recomanda folosirea frezei-modul pentru taierea conductelor. 3.6. nesupusa la presiuni. 3.5° 350 la 600 2.5° 700 la 2000 1. Antreprenorul va inspecta cu atentie si va curata conducta pentru a se asigura ca au fost inlaturate toate materiile straine. Orice defect care poate afecta calitatea structurala a conductei va fi tratat dupa cum se dispune de catre Consultantul Supervizare. Va fi utilizat un numar suficient de masini de ridicat (ex. cu grinzi laterale) pentru a se asigura ca nu se vor exercita presiuni negative asupra conductei. Muchiile. inainte de coborarea conductei. Conductele vor fi taiate in unghiuri drepte cu axa conductei.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Antreprenorul va lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni plutirea conductelor. Schimbarile de directie mai mici de 11¼° vor fi realizate prin devierea conductelor dupa imbinarea in unul sau mai multe puncte. aceasta va fi scoasa. O asemenea ovalizare poate fi corectata cu ajutorul unui echipament de tensionare special aprobat de Consultantul Supervizare. pietre si alte materii straine pe masura ce are loc pozarea si.6. pe cat posibil. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate tratamentului. Aliniamentul conductei in sant va fi controlat printr-un instrument de nivel si mira care sa asigure nivelul corect.3. la sfarsitul zilei de lucru sau la orice alt moment cand instalarea nu are loc. realizate cu o pila pentru DN 300 si sub acest diametru si cu o freza-modul pentru DN mai mari de 300. Pozarea si imbinarea conductelor Inainte de introducerea conductelor in sant. Conductele invelite cu bitum vor fi manipulate cu ajutorul unor cotade corespunzatoare care sa nu deterioreze nici conducta. capetele deschise ale conductelor vor fi sigilate cu busoane. Procedura de coborare va asigura ca acea conducta sa nu fie supusa la socuri sau alte presiuni inutile. conform reglementarilor aplicabile cu privire la protectia muncii si a practicilor obisnuite. Antreprenorul.6.3 Atunci cand conductele sunt colectate de pe un amplasament de depozitare.93 - . pastrand o distanta fata de peretii santului de cel putin 0. . Re-rotunjirea si taierea conductelor Conductele care au fost manipulate fara grija pot prezenta o ovalizare la capatul mufei care sa impiedice asamblarea corecta a retelei de conducte. Raza curburii oricarei deformari elastice aparute in timpul coborarii nu va fi mai mica decat cea indicata in sectiunile longitudinale. adancimea si liniile indicate pe planuri si vor fi executate conform Clauzei “Lucrari de terasamente”.3. 3. Excavarea santurilor Santurile vor fi excavate la latimea.3. In situatia in care o sectiune este avariata in timpul coborarii. Conducta va fi pozata intr-o linie dreapta pe cat posibil. Antreprenorul va pastra interiorul conductelor curat si fara apa. Unghiul de deviere al fiecarei imbinari depinde de DN si prezinta urmatoarele valori maxime: DN Deviatia maxima 100 la 300 3. trebuie sa se conformeze strict la muchiile originale din fabrica. Conductele vor fi pozate in linii drepte atat in plan orizontal. Antreprenorul va curata amplasamentul si drumul de acces si le va aduce in starea initiala. Antreprenorul va asigura impotriva alunecarii conductele ramase.

Acolo unde este posibil. Daca conditiile permit. betonul va fi spalat cu atentie si va fi turnat beton de categoria C si compactat pentru a se evita deranjarea conductelor si imbinarilor pana cand se obtine profilul corespunzator pentru tipul de protectie impus. Umplutura pentru reteaua de conducte va fi executata conform Clauzei “ Lucrari de terasamente”. Protectia de beton va fi amplasata pe intreaga latime a santului si in niciun caz sub 150 mm latime de fiecare parte a corpului conductei. Dupa ce conducta a fost coborata si ancorajul sau sprijinul a fost montat. se poate obtine o sarcina temporara. a sustinerii de fiecare parte corpului conductei (mm) Diametru nominal al conductei (mm) 600 sau < 700  900 1000  2000 75 150 75 150 75 230 Distanta min. intre betonul de sustinere 25 25 25 si dedesubtul fasungului conductei (mm) Betonul de sustinere va fi lasat sa se aseze si spalat cu atentie inainte de inceperea pozarii conductelor. cu imbinari flexibile. Antreprenorului ii revine responsabilitatea sa mentina conducta curata pe interior si fara materii straine. Conductele de pana la si inclusive 1200 mm diametru nominal vor fi ferm sprijinite pe blocuri de beton prefabricate si separate de acestea printr-un suport gros de 25 mm din lemn de esenta moale saturat. Patul de beton si zona inconjuratoare. intre betonul de sustinere 150 150 230 si corpul conductei (mm) Distanta min. In cazul conductelor cu mufe si fasunguri.94 - . astfel incat sa respecte urmatoarele cerinte: Detalii cu privire la betonul de sustinere Grosimea min. Atunci cand se asigura suport pentru excavatii. Umplerea santurilor conductelor Selectarea umpluturii din jurul conductelor. a betonului de sustinere (mm) Prelungirea min. Orice excavatie suplimentara necesara dupa coborarea conductei va fi executata numai cu permisiunea si in prezenta Reprezentantului Consultantului Supervizare. prin incarcarea conductei cu apa curata dupa coborare. va fi aceea indicata de Consultantul Supervizare astfel incat sa permita pozarea cu acuratete a conductelor si compactarea corespunzatoare a umpluturii.2 impotriva fortei ascensionale. inainte de betonarea liniei de conducte. capetele conductei coborate vor fi inchise cu capace etanse. acestea vor fi securizate impotriva fortei ascensionale cu “carlige” din beton armat sau prin ancorare in teren solid. conducta poate fi golita de apa.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.8.6. Apa va indeplini cerintele stabilite pentru apa potabila. pe lungimile dispuse de Consultantul Supervizare in scris. protectia de beton de la fiecare imbinare va fi intrerupta in plan vertical la marginea fasungului cu o placa fibrolemnoasa sau cu un alt material aprobat de Consultantul Supervizare. Lungimea retelelor pozate intr-o operatiune. Protectia de beton a retelelor va fi un pat sau o imprejmuire de beton de categoria C. Modificarea ancorajelor sau orice alta manipulare care deterioreaza galvanizarea ancorajelor nu este permisa.3. astfel incat sa fie obtinut un factor de siguranta de 1. pe suport se va amplasa carton gudronat inainte de betonare pentru a se facilita scoaterea suportului.3 In zonele unde conductele pot fi plutitoare. cu aprobarea Consultantului Supervizare. 3. Dupa ce reteaua de conducte a fost testata de catre Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare. Acolo unde va fi asigurata protectie de beton pentru conducte. Consultantul Supervizare poate dispune sa fie turnat un strat de sustinere din beton de categoria D pe intreaga latime a fundului santului. avand urmatoarele grosimi: Diametrul nominal al conductei (mm) Grosimea placii fibrolemnoase (mm) .

3. lungimea conductei testata odata va fi cea indicata de Consultantul Supervizare. cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. Consultantul Supervizare va fi notificat cu cel putin doua zile inainte sa inceapa testul de presiune al unei sectiuni. Conductele vor fi umplute si testate pe sectiuni de lungimi convenabile. . Acolo unde conductele sunt pozate cu panta abrupta. umplutura la imbinari va fi plasata inainte de testare daca Consultantul Supervizare aproba in scris. Presiunile testate.95 - . selectat conform Specificatiei. Rambleele Restul de sant de deasupra imprejmuirii conductei va fi umplut cu material aprobat. Nu se vor folosi vane in acest scop. Capetele conductelor ce sunt testate vor fi inchise cu cep sau flanse oarbe ancorate.2 bar. In cazul drumurilor cu trafic greu. prin instalarea unei conexiuni de serviciu cu robinet.11. imbinarile vor coincide in punctele unde continuitatea betonului dimprejur este intrerupta.3.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. cel putin 24 de ore inainte de testare. In cazul in care exista o miscare inacceptabila a unui bloc sau ancoraj. De asemenea blocurile de reazem vor fi construite inaintea testarii. care nu vor depasi 1000 m. Presiunea de testare va fi mentinuta cel putin 30 de minute fara ca presiunea sa scada cu mai mult de 0. imbinarile retelei cu conductele mai lungi si orice imbinari intermediare din celelalte retele cu conducte mai scurte vor fi imprejmuite cu beton. Conductele captusite pe interior cu mortar vor fi lasate pline.5 × presiunea maxima de lucru sau presiunea de soc maxima. in masura in care este necesar pentru a asigura o rezistenta corespunzatoare. furnizate de Antreprenor. vor fi: 1. acolo unde este cazul. Dupa pozare. cu marirea factorilor de siguranta.3. Toate vanele de spalare si supapele de aer vor fi inlocuite cu flanse oarbe inainte de inceperea testului. oricare este mai mare. Sistemele de conducte vor fi finalizate si verificate cu privire la pozitionarea si aliniamentul corect inainte si dupa ce vor fi montate in beton. lasandu-se imbinarile neacoperite astfel incat sa se impiedice miscarea conductei pe perioada lasarii imbinarilor accesibile.3 ≤ 300 12 350 la 600 24 700 la 1200 36 1400 la 2000 48 In cazul in care doua sau mai multe retele de conducte sunt pozate in acelasi sant.3.6. daca este cazul. in cazul unui punct inalt intermediar. Santul va fi umplut pe corpul conductei. conducte sau structuri in timpul instalarii. Presiunile de testare vor fi aplicate cu ajutorul unei pompe de testare operate manual sau electrica conectata la conducta sau cu ajutorul a doua manometre instalate in paralel.6. 3.10.6. in vigoare. Antreprenorul va proiecta din nou si va reconstrui structura. 3. Ancoraje si blocuri de ancorare Ancorajele si blocurile de ancorare ale conductelor sub presiune vor fi proiectate pentru a rezista la orice balansuri la care ar putea fi supuse.9. calibrate la un laborator de testare agreat. Antreprenorul se va asigura ca nu sunt aplicate sarcini sau presiuni excesive pe fitinguri. conducta va fi umpluta cu apa incet si cu grija astfel incat sa se evite lovitura de berbec si aerul sa fie eliberat prin capatul superior al conductei sau. Sprijinirile conductelor Antreprenorul va avea grija sa sprijine in mod corespunzator conductele in timpul instalarii pana in momentul finalizarii suporturilor si ancorajelor permanente aprobate de catre Consultantul Supervizare. imbinare si ancorare.  Testarea retelelor sub presiune TESTAREA RETELELOR SUB PRESIUNE DIN OTEL SAU FONTA Retelele sub presiune (impreuna cu toate particularitatile si vanele incorporate) vor fi testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.

daca este cazul.loge t2) Daca N2 este mai mare de 0. . atunci exista o piedere inaccaptabila. presiunea de testare si rezultatele obtinute Deciziile legate de posibile lucrari de reparatii si concluzii. Apa drenata din conducte va fi descarcata astfel incat sa nu afecteze stabilitatea Lucrarilor sau structurile adiacente. Un alt test va fi efectuat atunci cand va fi finalizata imprejmuirea de beton sau umplutura a fost dispusa si compactata la o adancime de 300 mm deasupra coronamentului conductei.96 - . PAFSIN) va fi facuta in general asa cum este specificat in prezenta documentatia impreuna cu procedurile detaliate mai jos care vor lua in considerare deformarea materialului.  Prima citire P1 este luata la un interval de timp t1 egal sau mai mare cu tL  A doua citire P2 este luata la un interval t2 egal sau mai mare cu 5 × tL  Se calculeaza N1 = (loge P1 .Daca raportul N1 / N2 este mai mic de 0. daca aceasta se dovedeste imposibila.8. Raportul testului va fi semnat de catre Antreprenor si Consultantul Supervizare. Antreprenorul va livra si asambla noi imbinari pe cheltuiala sa.3 In timpul testarii. Va fi pregatit un raport al testarii cu privire la orice aspect si fiecare test realizat.Daca N1 este mai mare decat 0. Raportul testarii va contine minim urmatoarele date: Numarul si data testului Descrierea sectiunii testate cu indicarea clara a extremitatilor sectiunii Schita. Procedura va fi urmatoarea:  Conducta va fi umpluta complet si aerul va fi evacuat din sistem inainte ca procedurile de proba sa inceapa  Presiunea trebuie aplicata la o valoare constanta iar timpul tL care trece de la inceputul presurizarii pana la atingerea presiunii de proba trebuie inregistrat.  Testarea conductelor cu nivel liber Conductele de canalizare vor fi testate cu aer sau apa. Antreprenorul va scoate conducta sau imbinarea defecta si o va inlocui cu alta noua pe cheltuiala sa.  Citiri ale presiunii la anumite intervale trebuie facute si inregistrate prin intermediul aparatelor montate temporar de masurare si inregistrare a presiunii.loge P2) / (loge t2 . dupa cum se stipuleaza in cele ce urmeaza sau dupa cum dispune Consultantul Supervizare. atunci exista o pierdere inacceptabila in sistem  O a treia citire P3 este facuta la un interval t3 egal sau mai mare cu 15 × tL  Se calculeaza N2 = (loge P2 .25. caz in care este permisa o cadere de presiune de 0. toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. va instala si pune in functiune pompele de testare. TESTAREA CONDUCTELOR DE PRESIUNE TERMOPLASTICE Testarea conductelor termoplastice (PVC.3 bar. particularitatilor si ale altor aparate incorporate in sectiune Durata testului.loge P3) / (loge t3 . acestea vor fi reasamblate pentru a se elimina asemenea pierderi sau. numarul si caracteristicile conductelor. Antreprenorul va furniza forta de munca. inainte sa fie dispusa imprejmuirea de beton sau pamant. atunci cand au fost montate si imbinate. polietilena.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. pana cand conducta va suporta intr-o maniera satisfacatoare testul prescris. ce indica in ordinea pozarii.loge t1)valoare care trebuie sa fie intre 0. imbinarile de conducte vor fi testate cu privire la pierderi.04 si 0.25. fitingurilor. lungimea testata va fi retestata in maniera descrisa mai sus si procesul se va repeta. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. In cazul in care apar pierderi la imbinari. dar durata testului nu va depasi in niciun caz 2 ore. In toate cazurile mentionate anterior. exista o pierdere inacceptabila.12. In cazul in care se sparge vreo conducta sau imbinare sau daca apa curge prin corpul conductei sau imbinarii. manometrele si celelalte echipamente necesare pentru realizarea testului si va umple conductele cu apa si le va goli dupa efectuarea testului.

Infiltratia va fi masurata dupa ce s-a executat umplutura si nivelul apei subterane va reveni la cel anterior constructiei (vor trece cel putin 7 zile de la dispunerea umpluturii) si dupa ce au fost efectuate toate testele de presiune. timp in care nivelul apei in conducta verticala de alimentare va fi astfel incat sa produca inaltimea minima de testare de 1. astfel incat sa nu se depaseasca presiunea manometrica maxima mentionata anterior.97 - . indicata de un manometru din sticla gradat. pe milimetru de diametru nominal interior al conductei.2 m deasupra coronamentului conductei din capatul inalt si nu mai mult de 6 m deasupra capatului jos la conductei. Sudarea din fabrica a suturilor longitudinale si in spirala se va face printr-un proces de sudare cu ajutorul unui arc submers automat. Metoda de pompare va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare si va fi astfel incat sa evite schimbari semnificative de temperatura sau umiditate in aerul pompat in conducta. infiltratia totala nu va depasi 6 litri pe zi pe milimetru de diametru nominal. va instala si pune in functiune pompele de testare. Cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. Pierderea de apa intr-o perioada de 30 de minute va fi masurata prin adaugarea de apa la intervale regulate de 10 minute pentru a se mentine nivelul initial al apei si inregistrarea volumelor adaugate. Sectiunea de conducta va trece testul daca volumul de apa adaugata nu depaseste 0. testul va incepe la o ora dupa umplerea sectiunii de testare.3 TESTAREA CU AER: CONDUCTELE CU DIAMETRUL DE PESTE 750 MM Conductelor ce vor fi supuse testului cu aer li se va pompa aer pe lungimea testata pana la o presiune echivalenta cu 100 mm apa. toate acestea cu aprobarea Consultantului Supervizare. dupa cum se detaliaza in sectiunea “Fabricare” din aceasta clauza. sub forma de tub in U. In cazul conductelor ce nu sunt sub presiune. TESTUL CU APA: CONDUCTE DE PANTA LA SI INCLUSIV DN 750 MM Conductele ce vor fi supuse testului cu apa vor fi umplute cu apa pana la o inaltime manometrica de cel putin 1. CONDUCTE DIN OTEL GENERALITATI Conductele si fitingurile de otel vor fi produse in fabrica. Antreprenorul va furniza forta de munca.2 m. Conductele cu panta abrupta vor fi testate pe sectiuni. MATERIALE . Dupa cinci minute fara o pompare suplimentara. manometrele de presiune si celelalte echipamente necesare pentru efectuarea testului si va umple conductele cu apa si ulterior le va goli dupa testare. pe kilometru de conducta. iar conductele si imbinarile nu trebuie sa prezinte infiltratii vizibile in timpul inspectiei interne.7.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.12 litri pe ora.3. conductele ce nu sunt sub presiune. iar conductele si fitingurile vor fi livrate pe santier impreuna cu o cantitate adecvata de materiale care sa permita finalizarea sistemelor de protectie ale imbinarilor sudate pe santier. fitingurile si particularitatile vor fi pe deplin pregatite pentru imbinare prin metoda specificata. cu diametrul nominal mai mare de 1000 mm pot fi alternativ testate prin combinarea inspectiei vizuale pe interior si utilizarea echipamentului proiectat pentru testarea etanseitatii imbinarilor individuale. inainte de livrarea pe santier. Apa drenata din conducte va fi evacuata astfel incat sa nu fie afectata stabilitatea Lucrarilor sau a structurilor adiacente. Apa utilizata pentru testare va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata. aceasta presiune nu trebuie sa fi scazut sub 75 mm apa in manometru. Cu aprobarea Consultantului Supervizare. Protectia anticoroziva interna si externa va fi in mod normal aplicata din fabrica. Capetele conductelor. 3. pe 100 m de conducta. cu exceptia conductelor cu diametrul mai mic.

04 % FABRICAREA Procesul de fabricare va fi astfel: Pentru conductele DN ≤ 300 mm sunt acceptabile conductele fara suduri sau sudate HFI Pentru conductele 300 mm ≤ DN ≤ 500 mm sunt acceptate conductele fara suduri si cu suduri longitudinale sau in spirala Pentru conductele DN>500 mm sunt acceptabile conductele cu suduri longitudinale sau in spirala.54 31.1 323. Tratamentul cu caldura va fi aplicat tuturor conductelor finisate la rece si zonelor sudate cu rezistenta la contact si conductelor cu sudura de admisie.3 73. poate fi utilizata pentru suturile longitudinale si in spirala la conductele cu un diametru nominal de peste 300 mm. Reparatiile prin sudare nu sunt permise in: Materialele de baza Conductele fara sudura sau cu sudura HFI Crapaturile in cusaturile de sudura. in vigoare sau dupa cum urmeaza: Diametru exterior [mm] 60.3 168. printr-un proces automat.04 % Sulf.8 3. dintre care unul in interiorul conductei. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.21 % Fosfor. Unitatile sudate cap la cap.3 Conductele de otel vor fi fabricate si testate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.22 14. cu o grosime ce nu depaseste 12. Tablele subtiri si groase de otel vor fi modelate prin rulare sau presare.2 3.6 4.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Toate unitatile vor avea un finisaj bine executat.76 9.1 273. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. CONDUCTELE SUDATE PRIN REZISTENTA LA CONTACT Conductele sudate prin rezistenta la contact se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.83 12. fiind permisa ajustarea latimii tablei subtiri si celei groase de otel.6 3. fara defecte vizibile si vor trece toate testele stipulate. Sudarea prin rezistenta de contact si de admisie poate fi utilizata pentru sudurile longitudinale in conductele fabricate din benzi de otel laminat. Nu vor fi permise jonctiunile si sudurile pe muchie. utilizandu-se o tabla de otel cu o grosime ce nu depaseste 32 mm. max: 0. max: 0. in vigoare avand urmatoarea compozitie chimica: Carbon.9 114.56 Presiunea hidrostatica de testare [bar] 70 70 70 70 60 60 51 41 35 .9 Grosimea minima [mm] 2.97 5.2 3. vor aparea pe cat posibil cat mai aproape de mijlocul conductei si niciodata mai aproape cu 3 x diametrul nominal al conductei de capetele conductei. Sudarea cu arc submers.0 4.62 21.0 4. Nu este acceptata sudura de joasa frecventa. Celelalte defecte din cusaturile de sudura vor fi reparate conform unei proceduri aprobate de sudare pentru reparare si ulterior radiografiate. Calitatea otelului va fi de clasa Fe 44. nu vor include suturi folosite pentru unirea unor lungimi de platbanda de otel.3 219.3 141. prin rezistenta de contact si de admisie. in vigoare.51 6.7 mm.98 - . max: 0. in vigoare.22 26. Vor exista cel putin doua trasee de sudare. Capetele conductelor vor fi tesite sau drepte. Cand suturile de platbanda spirale sunt necesare pe conducte.0 Greutate [kg/m] 3.6 3.0 88.

CONDUCTELE SUDATE CU ARC SUBMERS Diametrul exterior si grosimea peretelui conductelor cu suturi spiralate se vor conforma urmatorului tabel: Diametrul exterior Grosimea peretelui [mm] 219.0 636.0 Presiune de testare hidrostatica [bar] 50 40 34 34 29 28 26 26 24 26 24 22 21 23 21 22 21 21 21 21 21 20 19 17 16 16 Tolerantele pentru diametrul exterior vor fi: Pentru conducte < 1000 mm: + (0.5 14.0 mm / + 10% din grosimea specificata a peretului.0 403.4 711.0 10.0 Standard [mm] 4. LUNGIMILE CONDUCTELOR Conductele de otel vor fi livrate in urmatoarele lungimi: Cea mai scurta conducta: 8.0 159.5 5.0 600.0 812.0 2220.6 mm derivate din masurarea circumferintei.0 44.6 5.99 - .2 14.0 10.3 6.0 558.0 1320.8 914.3 6.5% × OD + 1) mm Pentru conducte > 1000 mm: + 6 mm Tolerantele cu privire la diametrul interior la capetele conductelor vor fi de + 1.0 1820.2 16.8 33.8 609.0 5.0 123.9 93.0 564. Tolerantele (t) cu privire la grosimea peretelui vor fi: pentru t < 10 mm: – 0.0 2540. abaterea poate atinge maxim 1 mm pe o lungime care sa nu depaseasca diametrul exterior.5 12.3 38.1 8.0 248.62 31 Tolerantele pe diametrul exterior vor fi ± (0. Penetrarea completa a sudurii va fi asigurata in orice conditii.0 48.0 323.3 6.0 1220.6 6.0 372.2 762.0 1420.35 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui pentru t > 10 mm: – 0.0 77.4 Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.6 4. oricare dintre valori este mai mica. Centrele cusaturilor de sudura interioare si exterioare nu vor fi deplasate cu mai mult de 3 mm una fata de cealalta (4 mm pentru grosimi ale peretilor mai mari de 16 mm).0 17.3 6.4 457.0 876.2 70.0 1120.0 149.2 14.2 14.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov 355.5% × OD + 1) mm.5 Greutate [kg/m] 23.4 4.6 406.4 406.0 795.0 2020.0 10.6 660.1 7. la o grosime specificata a peretelui sub 10 mm. Centrul cusaturilor de sudura longitudinale si in spirala nu vor fi deplasate cu mai mult de 2 mm fata de centrul nisei sudurii.2 508. Grosimea peretelui va fi cuprinsa intre limitele: – 0.4 1016.0 16.0 273.3 7.9 355.11 35 43.0 223.8 114.0 1620.5 mm.9 85.50 mm/ + 10% din grosimea specificata a peretelui Abaterea marginilor de tabla nu va depasi 10% din grosimea peretelui sau 1.0 435.1 273.5 12.0 8.0 1720.0 1089.0 12.0 1520.0 529.5 m . Totusi.3 62.

aceptabila: 14.100 - . . Galvanizarea va avea loc inainte de filetarea sau imbinarea suprafetelor. Testul de incovoiere va fi realizat prin incovoierea probei la 180° in jurul unui strung cu un diametru de trei ori mai mare decat grosimea peretelui conductei. INSPECTAREA SI TESTAREA In scop de esantionare.4 privind protectia. Dupa incovoiere. Sudurile din proba vor fi pozitionate in punctul de maxima incovoiere si nu vor indica niciun semn de ruptura. inainte de testare esantionele fiind supuse unui tratament de sase ore la o temperatura de 250 º C: Testele de tensionare vor fi efectuate pe o singura proba taiata din materialul de baza si o proba taiata perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura Testul de incovoiere va fi efectuat pe doua probe taiate perpendicular pe cusatura de sudura si continand cusatura de sudura. PROTECTIE EXTERIOARA Se vor respecta prevederile din cap 3.0 m ESANTIONAREA. dupa cum urmeaza: Teste de impermeabilitate pentru toate conductele Inspectia la suprafata pentru toate conductele Inspectia non distructiva a tuturor conductelor Inspectia dimensiunilor tuturor conductelor. proba va fi deschisa si va fi examinata suprafata de ruptura. Pregatirea mecanica a suprafetelor. daca apare crapatura sau ruptura. Se vor respecta prevederile din cap 3. Testul se va efectua la temperatura camerei cu aplicarea apei la o presiune de 50 bar. CAPTUSIREA INTERNA Conductele vor fi captusite pe interior cu mortar de ciment daca este specificat in acest fel. Niciun semn de ruptura nu va aparea in materialul de baza pana cand distanta dintre placi nu va fi mai mica de 60% din diametrul exterior initial al conductei si unor teste non distructive.  STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Captuseala din mortar de ciment va fi realizata din ciment rezistent la sulfati si va fi aplicata prin metoda centrifugarii. pana cand distanta dintre placi nu este mai mica de 75% din diametrul exterior initial al conductei.4 privind protectia precum si  STAS 10166/1-77. Electrod de referinta Cu/CuSO4. pe o dimensiune mai mare de 3 mm. cu o dimensiune de peste 2 mm Testarea la turtire. proba nu trebuie sa se crape in materialul de sudura sau intre materialul de sudura si metalul de baza. Conductele si fitingurile cu diametrul nominal de pana la si inclusiv 150 mm vor fi galvanizate prin cufundare la cald. iar rapoartele testelor vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare. Proba va fi considerata ca a trecut testul daca suprafetele de ruptura nu indica prezenta bulelor de gaz sau a incluziunilor de miez. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Testul va avea loc inainte de izolarea conductei. pe o durata de minim 5 ore. Constructiile metalice ingropate.3 Cea mai lunga conducta: Lungimea medie min. Alternativ. conductele vor fi lotizate dupa cum urmeaza: conducte < 500 mm: 100 conducte sau pana in 100 de conducte conducte > 500 mm: 50 conducte sau pana in 50 de conducte Din fiecare lot va fi selectata o conducta pentru testare destructiva dupa cum se enumera in cele ce urmeaza.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Antreprenorul va suporta costurile efectuarii testului de impermeabilitate. Testul de impermeabilitate va avea loc la laboratorul de testare ce va fi aprobat de Autoritatea Contractanta.0 m 12. Din conductele cu diametru nominal de peste 50 mm si nu mai mare de 150 mm se vor taia inele de testare nu mai mici de 38 mm si se vor turti intre placi paralele.

Rapoartele si certificatele de inspectie pentru tratamentele suprafetelor. Conditiile tehnice generale. slab agresive si cu agresivitate medie. Clasa de toleranta (mm) Simbol – 1. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.  STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.6 + Pachetul de certificare al conductei va cuprinde Rapoartele Testelor Certificate de Producator si Certificatul de inspectie. grasimea si alte materii straine. separat de suprafata tevii printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime.6  – 0. Inspectia din timpul si dupa exfoliere va arata gradul de adezivitate intre protectie si teava pe interaga suprafata. derivat din masuratorile circumferintei si incadrat in clasa de toleranta corespunzatoare. Simbolul respectiv va fi apoi stampilat cu vopsea la fiecare capat. . mecanica sau cu flacara pentru a indeparta toate reziduurile. Stratul de acoperire cu lac bituminos sau gudron va fi realizat prin aplicarea la cald a lacului bituminos sau a gudronului. rugina.  STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor Suprafetele care trebuie protejate vor fi inainte curatate prin decapare cu acid.8 – – 0. si separata de stratul de intarire din sticla printr-un strat de lac bituminos de cel putin 1 mm grosime.8  + 1. MARCAJE. fibra de sticla rasucita in spirala pe teava si dispus prin suprapunere. cai ferate. Declaratia de conformare la verificarile vizuale si de dimensiune. Declaratia cu privire la procesul de fabricare si tipul de tratament aplicat la temperatura ridicata. Suprafata va fi apoi sablata la un nivel de calitate Sa 2½. intarit longitudinal. rasucit in spirala si dispus prin suprapunere. Rezultatele testelor mecanice. inclusiv presiunile de testare. Rapoartele examinarii non distructive cu specificarea metodei de executie utilizate. CLASA DE TOLERATA SI CERTIFICAREA Urmatoarele marcaje vor fi realizate cu vopsea alba reflectorizanta.8  + 0. toate marcate cu numarul de contract al livrarii si continand: Rezultatele analizelor la temperatura si pe produs. Gradul de adezivitate al stratului de protectie ca fi verificat prin taierea unei portiuni de 50mm latime. inclusiv Rapoarte ale unor Inspectori Independenti si certificate eliberate de terte parti.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. si un al doilea strat din bitum sau gudron.101 -  . Numarul conductei va asigura legatura deplina cu rapoartele testelor. Stratul de acoperire va cuprinde un prim strat de fibra de sticla cu densitatea de 50 grame/metru patrat. situate la un capat al conductei: Marcajul producatorului Clasa materialului Diametrul exterior si grosimea peretelui Lungimea conductei in metri. in cazul in care se impun. Declaratia de conformare la cerintele de testare hidrostatica. Va fi remediat orice orificiu sau discontinuitate. detartrare abraziva.5 mm.3 SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. cu doua zecimale Numarul conductei (individual si selectat in ordine consecutiva.8 0 + 0.  STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. rezistenta la conditiile meteorologice. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive. ape si la treceri prin camine  STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Simbolurile de toleranta pentru conductele > 500 mm vor fi marcate dupa cum urmeaza: Diametrul interior al capetelor conductelor va fi masurat. realizand o grosime minima de 3. Constructii metalice ingropate. doua conducte neputand avea acelasi numar). Straturile de lac bituminos vor fi testate din punct de vedere al continuitatii acoperirii prin folosirea detectoarelor de spatii libere. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri.

4 457. asa cum este definita in urmatorul tabel: Conducte de otel: Coturi elastice. Se vor face ajustari la conturul terenului.8 609.0 1820.0 2020. Coturile vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio reducere masurabila a grosimii peretelui in timpul incovoierii.2 762.0 812.2 16.5 12.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Antreprenorul va folosi numai coturi produse in fabrica.1 273.0 1320.9 355.6 660.0 10.2 14.0 8.5 Rmin .5 5. Cand ratiuni tehnologice il impiedica sa utilizeze coturi.3 7. dupa cum s-a specificat. m.1 7. astfel incat conducta sa urmareasca santul numai printr-o deformare elastica. m.102 - .9 372 463 550 603 690 776 862 948 1034 1121 1207 1293 1379 1552 1724 1901 2070 2240 2410 2579 2749 2919 3088 3557 3909 4473 Coturi realizate pe santier Schimbarile de directie sau de panta care nu pot fi realizate cu coturi elastice vor fi executate cu coturi realizate pe santier. prin excavatii corespunzatoare ale santului.1 8.2 508. Montarea de coturi va fi limitata la schimbarile bruste de directie sau pante.0 16.0 1420. el are responsabilitatea sa adapteze aceste coturi la tehnologia sa. aceste incovoieri vor avea o raza constanta.3 6.6 5.0 [mm] 4.0 1220.0 12.4 1016.0 10. un compas de grosime lung de 2.5 12.0 335 417 495 543 621 698 776 853 931 1009 1086 1164 1241 1397 1552 1711 1863 2016 2169 2321 2474 2627 2780 3202 3518 4026 Rmin . Daca Antreprenorul doreste si a obtinut aprobarea Consultantului Supervizare se vor monta coturi in teren. pentru fiecare diametru utilizat.3 6.0 1120.0 10. Antreprenorul va prevedea. . In scopul controlarii razei de indoire. Coturi elastice Schimbarile de directie sau panta prin deformari elastice – coturile elastice – vor fi executate ca arcuri circulare cu o raza minima. dupa cum se prescrie in planul standard aplicabil.0 1720.2 14.6 6. acolo unde se stipuleaza in planuri. Cand sunt indoite conducte pre-invelite.3 6. Factor de proiectare F = 0.3 COTURILE Generalitati Retelele de conducte vor fi pozate astfel incat sa urmareasca conturul terenului cat de indeaproape posibil. Coturile executate pe santier vor fi obtinute prin incovoierea conductelor drepte cu ajutorul unei masini de indoit. acolo unde este posibil.5 m. construit cu raza prevazuta. produse de Antreprenor.4 711.0 2540.0 558.6 406.0 5. Raza minima in m DN DO Perete [mm] 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 2000 2200 2500 [mm] 219.0 2220. se vor utiliza matrice adecvate pentru o buna sprijinire.5 14.0 323. Pe intreaga sectiune de indoire.2 14. Factor de proiectare F = 1.3 6.0 1620.0 1520.0 17.8 914.

masurata pe partea care a a stat in soare. care nu pot fi executate cu ajutorul coturilor elastice sau a celor realizate pe santier. ambele continand atat coturi peste. Masina de indoire va fi operata de catre o persoana calificata.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. capetele si alte fitinguri care ofera mijloacele de separare sau unire a debitelor in retele vor fi produse in fabrica sau fabricate pe santier. unghiul de indoire si amplasamentul conductei. Teurile si Y-urile vor fi armate cu coliere sudate pe conductele principale in jurul ramificatiilor sau teurilor. Invelisul conductei care este deteriorat prin indoire va fi reparat de Antreprenor pe cheltuiala sa. cu experienta in producerea coturilor pe santier. Coturile produse in fabrica vor avea R = 1. Conductele care devin inutilizabile prin indoire incorecta vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. vor fi executate cu coturi produse in fabrica.5 m pentru conductele cu diametrul nominal D ≤ 300 mm) de sectiunea indoita.0 m pentru a se asigura rotunjimea necesara a conductei. Masurile care vor fi luate in perioadele cand temperaturile specificate anterior nu pot fi asigurate prin procedeele obisnuite pot fi: Varuirea cu vopsele potrivite Scut impotriva razelor soarelui Racirea cu apa Operatiunile de indoire sa aiba loc doar dimineata. daca este vizibila.5°. Echipamentul va include. in cazul unei intersectii cu o lungime care permite utilizarea numai a doua conducte. incluzand numarul conductei. Indoirea insasi poate fi executata numai cand temperatura invelisului este de 30°C sau mai mica. incrucisarile. Echipamentul de pre-incalzire care asigura pre-incalzirea uniforma in jurul intregii circumferinte a marginilor de sudura. Latimea colierelor va fi de 250 mm si grosimea de 10 mm pentru toate dimensiunile de ramificatii si teuri. TEURI SI YURI Teurile. Masurile specifice care vor fi aplicate vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Toate coturile construite vor fi marcate cu vopsea lizibila precizand unghiul si scopul. Antreprenorul va pastra un registru al tuturor coturilor construite. echipamentele si materialele necesare. cusatura de sudura va fi amplasata in partea tensionata.103 - . Atunci cand coturile produse in fabrica sunt taiate pe santier. Coturile produse in fabrica Schimbarile de directie si de panta. partea care nu este necesara imediat va fi marcata cu noul sau unghi. Numai conductele care nu contin capete de platbanda vor fi utilizate la indoirea conductelor cu suduri in spirala. coturile peste si in forma de sageata vor fi separate de o portiune de conducta dreapta de cel putin 1. Indiferent ca sunt folosite conducte cu suduri longitudinale sau in spirala la aceste intersectii.5 × D sau 3 × D. lateralele. dar nu se va limita la: Aparate de sudura si generatoare adecvate pentru sudarea retelelor. lungimea conductei. Y-urile. Nu trebuie sa apara cute in perete si diferenta intre diametrele maxime si minime nu va depasi in niciun loc 3% din diametrul nominal D. SUDAREA RETELELOR DE CONDUCTE Antreprenorul va furniza personalul. Antreprenorul va furniza si utiliza instrumentele capabile sa masoare unghiul cu o acuratete de 0. Totusi. cat si sub forma de sageata. Atunci cand se indoaie conducte cu suduri longitudinale. 30° – 45° de axa neutra. cusatura de sudura longitudinala se va executa de-a lungul axei neutre. Indoirea in etape se va executa conform planului standard aplicabil. Conductele nu vor fi indoite mai aproape de doua ori diametrul fata de capete si nu vor fi executate taieturi mai aproape de 2 m (1.3 Operatiunile de indoire pot avea loc atunci cand invelisul a avut o temperatura la suprafata in ultimele 12 ore ce nu a depasit 40°C. . furnizate de Antreprenor.

Pozare si Testare” . Consultantul Supervizare poate aproba.5 × D). Transferul fiselor de calificare a procedurii de sudare de la un Antreprenor la altul nu este permis. Antreprenorul va superviza locatia. daca Consultantul Supervizare accepta. Procesul de sudura Procesele acceptabile de sudura sunt: Sudura cu scut cu arc de metal (Stick) SMAW Sudura cu arc cu gas wolfram (TIG) GTAW Sudura cu arc de metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW Sudura cu arc cu flux la miez FCAW Folosirea unui proces de sudura. testate suficient si documentate. toate combinatiile de materiale care vor fi imbinate si sudurile de reparare vor fi acoperite de fisa tehnologica. Calificarea sudorilor si a operatiunilor de sudura Consultantul Supervizare va accepta numai sudorii si operatorii sudori calificati care isi pot dovedi calificarea in sudarea retelelor de conducte. Procesele pot fi utilizate in combinatie daca aceeasi combinatie si succesiune a proceselor a fost calificata de testul de calificare a procedurii de sudare. In acest scop. la libera sa alegere. protejate contra vremii pentru izolatia interna a sudurilor pe muchii (latime de cel putin 1. Antreprenorul este singurul responsabil cu documentarea faptului ca sudarea si inspectarea acesteia indeplinesc toate cerintele specificate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. utilizarea unor proceduri deja stabilite. Suporturi izolate. angajata de Antreprenor. Inainte de executarea sudurilor la scara. Specificatiile de procedura fac obiectul aprobarii Consultantului Supervizare.“Materiale”. operatorii se vor califica pentru procedurile de sudura relevante conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.3 Echipament de tratare post-sudura cu temperaturi ridicate. . Antreprenorul va folosi un Consultant Supervizare specializat in sudura sau alternativ. Antreprenorul va executa sudura unor imbinari de testare in conditiile de pe santier si respectand detaliile specificatiilor de procedura aprobate. Sudura va fi controlata de catre o companie de inspectie independenta. un Consultant Supervizare avand cunostinte teoretice bine documentate si experienta practica in executarea si evaluarea lucrarilor de sudura. Se va acorda atentie obtinerii unui mediu de lucru favorabil: selectarea consumabilelor care scot fum putin. in vigoare. Calificarea procedurii de sudare Antreprenorul va inainta specificatii detaliate cu privire la procedura de sudare in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. altul decat cele enumarate anterior. Limita de curgere a consumabilelor nu va depasi limita de curgere a materialului de baza cu mai mult de un nivel in EN 499 si nici nu se va permite una mai scazuta. etc. Toate dimensiunile. Metalul selectat incarcat prin sudura va conferi un metal de sudura potrivit proprietatilor metalului de baza pe cat posibil.104 - . in vigoare. Coliere de aliniere interne si externe (colierul extern va fi operat hidraulic). Materiale Otelul la care se refera aceasta specificatie se va conforma la metalul de baza stipulat in Clauza “Conductele de otel. nu mai vechi de 2 ani. Pentru fiecare specificatie de procedura si inainte de inceperea sudarii pe scara larga. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura. este permisa numai cu aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare. Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Baldachine de protectie (sau umbrele si inele cu scut impotriva vantului) astfel incat sudura sa poata fi executata si pe vreme relativ nefavorabila. sudorii si munca acestora pe intreaga durata de lucru.

La finalizarea sudurii in solzi la capete. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare. Certificatele de testare a performantelor sudorilor si operatorilor-sudori vor fi eliberate si pastrate pe santier pe intreaga durata a lucrarilor. Pe masura .3 Testele de calificare sunt acceptabile daca intrunesc cerintele cu privire la testarea vizuala. vant puternic sau furtuni. Amplasarea pieselor defecte se va decide dupa consultari cu Consultantul Supervizare. Sudurile executate cu metale subtiri de baza vor fi spalate cu apa dulce. Procesul de sudare va fi suspendat de catre Antreprenor atunci cand conditiile meteorologice predominante vor afecta calitatea lucrarii. Pe conductele drepte. Fiecare conducta sau componenta va fi inspectata vizual pentru a se asigura ca nu a suferit nicio deteriorare determinabila prin examinare vizuala. Asadar este necesara existenta unui stoc de perii. In cazul in care apar curburi difuze in aceasta zona. vor fi respectate cu strictete.5 m . fara pete de ulei. grosimea peretelui si indicii de presiune se vor conforma cerintelor stipulate de specificatiile si planurile aplicabile. acest fapt va fi adus in atentia Consultantului Supervizare care poate solicita ca sectiunea defecta sa fie reparata sau taiata pe cheltuiala Antreprenorului. grasime. Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura. in cazul sudurii la radacina sau in solzi. sol sau reziduuri de beton. Acest numar va fi vopsit pe invelisul conductei. de ex. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata. in vigoare. Este permisa ca alternativa curatarea prin sablare de calitatea Sa 2. Curatarea dupa sudura Suprafata va fi uscata.0 m de cusatura de sudura.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Toate cerintele cu privire la pregatirea sudurii. Curburile difuze in afara nisei sudurii nu sunt permise. disponibile imediat. la capete. continute in fisa tehnologica calificata a sudurii. Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a cusaturilor de sudura va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe material. Antreprenorul va completa formulate tiparite si le va introduce in jurnalul conductei. Acestea vor fi conectate mecanic sau magnetic la conducta.1. impreuna cu numarul si lungimea conductei. Testarea va fi efecuata de catre un laborator agreat. perierea se va efectua mecanic cu ajutorul unor perii ascutite pentru a se evita lustruirea suprafetei de otel. pe fata imbinarii. cusatura de sudura si suprafata conductei vor fi curatate de petele de sudura sau alte depuneri si va fi infasurata intr-un strat izolator uscat si impermeabil pentru a se asigura o racire lenta a zonei sudate si a o proteja de ploaie. testarea distructiva si examinarea radiografica. Praful de rugina si zgura vor fi indepartate cu o perie de sarma imediat inainte de inspectia pentru sudura.105 - . Pozitiile start/stop nu vor fi identice pe pasajele succesive. dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. nisip vanturat. Identificarea cusaturilor de sudura Fiecare sudura transversala va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi specificat de Consultantul Supervizare. in scopul de a facilita completarea registrului conductei. Pregatirea sudurii Clasele pieselor de material. umiditate in aer. Fiecare pasaj va fi finalizat in jurul intregii circumferinte inainte ca urmatorul pasaj sa fie inceput. Sudura Sudura va fi executata de sudori calificati si in stricta conformitate cu procedurile calificate de sudura. la 0. Pentru fiecare conducta si fiecare sectiune asupra careia s-a efectuat testul de presiune. Impamantarile pentru sudura vor fi intodeauna pozitionate in centrul imbinarii. pe cheltuiala Antreprenorului.

vor fi examinate trei suduri precedente si trei subsecvente. . In cazul in care una din aceste suduri prezinta defecte. Sudurile garantate (care nu vor fi supuse testului de presiune) si sudurile solidare vor fi 100% examinate prin radiografie si ultrasunete. Sudarea prin fuziune pe circumferinta imbinarilor la conductele de otel cu o grosime a peretelui de pana la 50 mm Examinarea cu ultrasonice Examinarea particulelor magnetice conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. pe cheltuiala Antreprenorului. va evalua si documenta inspectiile tuturor sudurilor. in vigoare Examinarea penetrarii lichidelor Examinarea vizuala Masurarea duritatii Antreprenorul va angaja o companie de inspectie independenta care va executa. cea precedenta si cea subsecventa. vor fi examinate cu particule magnetice si metoda de penetrare. pe cheltuiala Antreprenorului. Obturarea va fi destul de ermetica pentru a preveni intrarea materiilor straine in conducta. Inchiderea capetelor conductei Pe durata sudarii unui segment de conducta. Examinarea ultrasonica poate inlocui radiografia atunci cand examinarea radiografica nu este practica si poate fi utilizata ca metoda generala de confirmare a radiografiei atunci cand exista probleme de interpretare /verificare. Daca cinci sau mai multe suduri subsecvente ale aceluiasi sudor prezinta defecte. Inainte de inceperea unui test de presiune. Atunci cand se impune examinarea pe loc a sectiunilor subsecvente. Examinarea non-distructiva va fi efectuata conform procedurii scrise. care nu sunt radiografiate. Ele se ataseaza conductei si vor ramane pe loc pana la pozarea lantului de conducte. Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare formularele introduse in jurnalul conductei.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. in masura specificata pentru sudurile cap la cap. executate de catre acelasi sudor.106 - . toate capetele deschise ale acelui segment vor fi obturate cu un dop sau capac. Compania de inspectie va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare. toate sudurile executate de acel sudor vor fi examinate aditional. INSPECTIA SUDURII-CONDITII GENERALE Examinarea se va realiza conform specificatiei si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. Sfera examinarii Sudurile vor fi 100% examinate vizual. Cand se intrerupe constructia unei conducte. Antreprenorul va inchide capetele lantului de conducte. sudurile vor fi selectate astfel incat sa se asigure ca sunt incluse munca fiecarui sudor si fiecare procedura de sudura. Daca examinarea pe loc dezvaluie defecte. in vigoare: Examinarea radiografica conform. jurnalul conductei completat pentru sectiunea in cauza va fi predat Consultantului Supervizare. Sudurile cu filet si sudurile de conectare a bransamentelor. Dopurile sau capacele nu trebuie fixate prin sudare sau alta metoda ce deterioreaza conducta.3 progresului lucrarilor. Procedurile vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare si vor fi calificate satisfacator pentru Consultant Supervizare. Toate sudurile care au fost reparate sau inlocuite vor fi in procent de 100% re-examinate prin aceleasi metode si cu aceleasi criterii de acceptare care au fost impuse si pentru lucrarea originala. Procedura se va conforma cerintelor metodei standard adecvate si conform acestei specificatii. Toate sudurile cap la cap din sistemul de conducte cu o presiune proiectata > 16 bar vor fi 100 % examinate prin radiografie. vor fi examinate alte doua suduri.

Autoritatea Contractanta va suporta costurile acestor teste. daca lucrarile de sudura se conformeaza cerintelor sau nu. aceasta ar putea influenta calitatea cusaturilor de sudura si Consultantul Supervizare poate solicita ca o noua cusatura de sudura sa fie testata destructiv. Consultantul Supervizare poate solicita o examinare mai extinsa.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. FILETELE Conductele de otel cu diametre nominale de pana la si inclusiv 150 mm pot fi infiletate la ambele capete si prevazute la un capat cu un manson insurubat detasabil. cusaturile de sudura si zona inconjuratoare vor fi curatate cu grija si protejate cu o captuseala interna si un strat extern conform prevederile din cap 3. daca este cazul In timpul examinarii: Rapoartele din teren Dupa examinare: Rapoartele examinarilor autorizate cu rapoartele si filmele din teren atasate. cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel. Invelisul cusaturilor de sudura Dupa finalizarea cu succes a procedurilor de inspectie. pe cheltuiala Antreprenorului. in cazul in care sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa scoata cusaturile. In special pentru statiile de tratare. toate sudurile in: conducte ce contin substante letale conducte de exploatare a hidrogenului conducte tehnologice subterane conducte duble (interioare) vor fi 100% examinate prin radiografiere. in cazul in care rezulta ca aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor. Sfera unei asemenea inspectii suplimentare va fi decisa de catre Consultantul Supervizare. Cerintele cu privire la documentatie Inainte de examinare: Certificatele pentru personalul NDE Procedurile NDE Formularele de rapoarte Cererile de abateri de la cerintele specificate.107 - . iar costul testarii si refacerii cusaturii de sudura va fi suportat de catre Antreprenor. plus 30 mm. dupa cum s-a descris anterior. insusi Antreprenorul va suporta costurile. pe cheltuiala Antreprenorului. Criteriile de acceptare Criteriile de acceptare vor fi cele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile.3 Cel putin 10% din celelalte suduri cap la cap vor fi examinate prin radiografie de-a lungul intregii lor circumferinte. Consultantul Supervizare poate insista sa se testeze si alte cusaturi de sudura. intr-o maniera satisfacatoare. In cazul in care apare o schimbare de personal pe parcursul desfasurarii lucrarilor de sudura. in vigoare. Testele destructive vor fi conforme conditiilor din specificatia generala pentru sudura ce acopera testele de calificare pentru procedurile de sudare. In aceasta situatie. cu scopul de a stabili. . Daca si aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor. Testarea productiei Consultantul Supervizare va fi indreptatit sa selecteze un numar de cusaturi de sudura pentru testare destructiva. Totusi. Mansoanele vor avea o lungime minima de 44% din diametrul conductei. sa teseasca capetele conductei si sa sudeze imbinarea la loc. Capetele conductelor vor fi prevazute cu filete conice. indiferent de rezultate. Mansoanele vor fi fabricate din materiale similare cu cele ale conductelor.4 privind protectia. controlul poate fi extins. si filete paralele.

proiectare. d) Investigarea continuitatii electrice de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare. g) Pregatirea proiectului. 78 % . h) Proiectul va fi marcat pe planul conductelor si va include divizarea conductelor cu flanse de izolare. k) Anozii vor fi proiectati pentru o durata de viata de minim 15 ani. Anozii din siliciura de fier vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate de un sistem catodic extern. paturile anodice. Flansele vor fi de tipul sudate si perforate pentru aplicare. incluzand calculele si criteriile aprobate de catre Consultantul Supervizare. j) Diagrame electrice. b) Masurarea valorii pH-ului de-a lungul rutelor conductelor pentru a se determina variatia caracteristicilor solului. a stalpilor de masurare si rutelor cablurilor. Specificatiile pentru Lucrari Urmatoarea specificatie prevede conditiile minime cu privire la lucrarile ce vor fi executate de catre Antreprenor.3 IMBINARILE CU FLANSE SI CUPLURI MECANICE Atunci cand sunt necesare flanse. locatiile de montare a unitatilor de transformare/grupurilor de redresare. i) Planurile detaliate pentru cutiile unitatilor de transformare/grupurilor de redresare si stalpilor de masurare. NP 10 sau NP 16.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.5 % Carbon (C): 1% Mangan (Mg): 1% Fier (Fe): aprox. vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila. ca si manualul de operare si intretinere. e) Selectarea locatiilor paturilor anodice. Dimensiunile anozilor vor fi: Diametrul capacului: 100 mm Diametrul corpului: 75 mm Lungime: 1500 mm Greutate: 45 kg Compozitia chimica a anozilor va fi: Siliciu (Si): 14-16 % Crom(Cr): 4-4.108 - . livrare si instalare. Suruburile si garniturile. SISTEMUL DE PROTECTIE CATODICA Generalitati Lucrarile sistemului catodic includ masuratori. acestea vor fi piese forjate sau realizate din placi de otel ce respecta specificatiile cu privire la otel. pregatite si instalate conform cerintelor standardelor relevante si surselor stiintifice. a) Masuratorile pentru determinarea rezistentei specifice a solului de-a lungul rutei conductei. controlul si testarea sistemului instalat. Standarde Lucrarile sistemului de protectie catodica vor fi proiectate. f) Deciderea punctelor potrivite pentru conectari de pe linia conductei. c) Analiza continutului de cloruri si sulfati de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare. analize. ca material pentru conducte. Cuplurile mecanice vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila. Specificatiile cu privire la materiale Anozi auxiliari. ca si protectia anticoroziva.

iar ampermetrul din unitate un interval de 0–50 A. Conexiunile electrice vor fi executate pe masura ce sudurile si imbinarile termice vor fi izolate cu materiale aprobate. Unitatea va fi conectata la reteaua electrica. Unitatea va fi din dioda de siliciu. 100 nu va depasi 5 %. iar cutiile vor fi montate securizate pe fundatii de beton armat.3 Capacele vor fi protejate cu material izolant. Va fi prelevata o proba din fiecare anod pentru analize chimice si electrice.9 % magneziu (Mg). Instalarea Instalarea anozilor se va executa conform practicii in materie. rugina.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Anozii turnati nu vor prezenta pori si crapaturi. Marimea maxima a particulelor din praful de cocs trebuie sa fie de 10 mm. Excavatiile si umplutura vor fi executate conform clauzelor relevante stipulate in aceasta specificatie. urmatoarele masuratori se vor efectua si inregistra ca documentatie: Sistemul electric extern . care sa confere o rezistenta electrica de 25–100 ohm. Unitatea va fi protejata impotriva supratensiunii si va fi capabila sa functioneze continuu intre – 15 si + 70 grade C. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor de magneziu va fi un amestec de gips. avand un strat minim de 250 mm. Unitatea de transformare/grupul de rectificare. Posturile de masurare Posturile de masurare vor fi reprezentate de cutii mici cu conexiunile polare necesare stabilite in siguranta. 10 % din anozi vor fi testati cu privire la: Potentialul electric: (ref la electrodul Cu/CuSO) -1500 mV in apa marina Capacitatea teoretica de curent: 2200 Ah/kg Eficienta anodului: 50% Anozii vor fi curatati de mizerie. Anozii de magneziu vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate cu sistem galvanic. Materialul pentru suprafata de sprijin a anodului.109 - . Conductorul de curent din anod va fi din otel. de tipul cu racire in ulei si cu o capacitate de doua ori mai mare decat cea necesara. Anozii vor contine 99. Un cablu separat dublu va fi conectat la fiecare anod din posturile de masurare. in beton impamantat. avand un contor electric aprobat. Electrozii de referinta vor fi Cu/CuSO4. Toate cablurile impamantate vor fi marcate cu banda de cablu corespunzatoare si montate conform clauzelor cuprinse in specificatia electrica. Pentru fiecare anod se vor folosi 200 kg de material. Anozii vor avea o greutate intre 7 si 15 kg. iar indicele de trecere printr-o sita nr. fara imbinari. Perioada anterioara darii in exploatare Dupa finalizarea lucrarilor de instalare a sistemelor. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor din siliciura de fier va fi praful de cocs. cu aproximativ 10 % var nestins amestecat in cocs in momentul dispunerii materialului. Rezistenta suprafetelor de sprijin va fi verificata imediat dupa instalare. Se vor respecta clauzele din specificatie cu privire la instalatiile electrice. piatra si alte substante straine. bentonit si sulfat de sodiu. cu o lungime minima de 3 m. Materialul suprafetei de sprijin a anodului va inconjura fiecare anod. Cutia. cablurile si celelalte componente vor fi astfel cum se stipuleaza in clauzele referitoare la instalatiile electrice. iar conexiunea la cabluri va fi de asemenea izolata cu material dur. Voltmetrul din unitate va avea un interval de 0–15 V. Anozi pentru instalare subterana. Rezistenta electrica a materialului nu va depasi 5 ohm. ambele cu o precizie de 1%.

. corectiile necesare asupra sistemului pana cand masuratorile se conformeaza specificatiei. pe o perioada de 12 luni de functionare. pe oricare parte. in orice punct. masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4 Potentialul conductei/terenului nu va fi mai mic de – 2 volti la punctul de conectare a curentului pe conducta Rezistenta combinatiei anod – suprafata de sprijin nu va depasi 1 ohm Curentul electric furnizat de transformator/rectificator nu va fi sub 80 % din necesarul sistemului. Flansele de izolare Flansele de izolare pentru protectia conductelor de otel impotriva curentului dispersat vor fi utilizate in urmatoarele locatii: a) La toate conexiunile intre teurile de pe conductele de otel si ramificatiile din fonta ductila b) De oricare parte a vanelor de pe conductele de otel c) De orice parte a liniilor de inalta tensiune (peste 50 kV) suspendate sau impamantate. Saibele de etansare vor avea un diametru cu 15 mm mai mare decat diametrul saibelor de otel si o grosime de 4 mm.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Grosimea peretelui va fi de minim 1. mai mic de – 850 mV. Garnitura de izolare va avea o grosime de 4 mm. Flansele de izolare vor asigura o deconectare electrica completa a sectiunilor de conducta sau conductei si accesoriilor. masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4. acestea vor fi remediate de catre Antreprenor. Antreprenorul va face.110 - .0 mm. Operarea si intretinerea Antreprenorul va pregati un manual de operare si intretinere. Mansoanele de izolare din jurul suruburilor vor fi dintr-o bucata pentru fiecare surub si se vor prelungi prin saibe de etansare si de otel la oricare dintre capete.3 Potentialul conductei/terenului Rezistenta suprafetei de sprijin a anodului Tensiunea electrica rezultata a transformatorului/rectificatorului Curentul pentru suprafata de sprijin a anodului In orice punct de pe linia conductei potentialul nu trebuie sa fie sub – 850 mV. In cazul in care sistemul de protectie catodica nu este predat clientului imediat dupa instalare. incluzand masuratorile finale care vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare. masuratorile si verificarile necesare vor fi efectuate de catre Antreprenor si inregistrate conform manualului. Daca apar defecte in sistem in aceasta perioada. determinate prin proiectul sistemului de protectie catodica al Antreprenorului e) In orice alte puncte unde prezenta flanselor de izolare este considerata ca fiind necesara. pe cheltuiala sa. la o distanta de 75 m de liniile de inalta tensiune d) In punctele selectate. In cazul in care masuratorile mentionate anterior nu sunt conforme cerintelor. Sistemul anodic galvanic Potentialul conductei/terenului Potentialul anodului/terenului Potentialul sistemului/terenului Curentul in anod Potentialul conductei/terenului nu trebuie sa fie. cu minim 1 mm material vulcanizat sau similar. fara costuri aditionale pentru Client.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). cu solicitare la încovoiereti presiune internã Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fãrã presiune.3 3. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U).3.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Partea 1: Specificatii pentru tevi. fitinguri si sistem Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari. Metodã de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune. Mufe de legãturã duble de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare TEVI PVC PENTRU APLICATII FARA PRESIUNE Tevile si racordurile PVC pentru aplicatii fara presiune vor fi in conformitate cu SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. executantul va desfăşura următoarele activităţi: Studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie. Partea 3: Fitinguri SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). fara presiune. rezistente la sarcinã axialã. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA (PVC) TEVI PVC PENTRU APLICATII SUB PRESIUNE SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Partea 3: Ghid pentru instalare Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem SR ENV 1401-3:2002 SR ENV 1329-2:2002 SR ENV 1452-6:2002 SR EN ISO 13783:2002 SR ENV 1401-2:2001 SR ENV 1452-7:2001 SR EN 1453-1:2001 I.111 - . Generalităţi DISPOZIŢII GENERALE PENTRU EXECUTANT Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare Sisteme de canalizare de materiale plastice.8. Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. precum şi a legislaţiei. standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face . Partea 2: Tevi SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). menţionate în borderou.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre elementele reale din teren. cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel prevăzut în proiect Va sigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu graficul de execuţie şi cu termenele parţiale stabilite Va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect (tipul materialului. va solicita sprijinul proiectantului în scopul clarificării problemelor. la confirmarea lucrărilor ascunse şi a cantităţilor de lucrări. pante. executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea proiectului. diametre.112 - . adâncimea de pozare. efectuate de executant la nivelul fiecărei faze determinante Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o altă fază sau recepţia lucrărilor executate fără atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor şi execuţiei Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic. . trasee. II. Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse. Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier. DISPOZIŢII GENERALE PENTRU BENEFICIAR Beneficiarului. etc). În timpul execuţiei: Va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în cantităţile şi sortimentele necesare Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui material similar. astfel încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate Conductele şi racordurile folosite pentru realizarea instalaţiilor trebuie să poarte un consemn de marcă care să asigure conformitatea cu normele standard Va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice sau va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate. Modificările de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului. întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective. precum şi a corespondenţei dintre acestea. beneficiarul. documentele care atestă calitatea materialelor. prin dirigintele de şantier. montaj. etc. diametre. Lucrări pregătitoare Înainte de începerea execuţiei. la punctul de lucru. pat de material. instalaţiilor. îi revin următoarele sarcini: Recepţia documentaţiei tehnice primite de la proiectant şi verificarea pieselor scrise şi desenate. inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs. vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare – control. beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare de gospodării subterane. Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea desenată a documentaţiei. pe toată durata de execuţie şi a probelor tehnologice. celelalte documente care atestă buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în teren.3 trimitere. participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calităţii lucrărilor. în scopul analizei comune şi găsirii rezolvării urgente Anunţarea proiectantului în vederea prezentării la fazele determinante: trasare reţele. punere în funcţiune sau alte situaţii Neacceptarea modificărilor faţă de proiectul tehnic fără avizul proiectantului Urmărirea ritmică a execuţiei lucrărilor în scopul respectării documentaţiei tehnice. cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane existente în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal măsurile de siguranţă necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.) Sesizarea proiectantului de orice neconcordanţă sau situaţie specifică apărută la execuţie. prin dirigintele de şantier. exactitatea elementelor principale (lungimi. În caz contrar.

Nu se admite transportul împreună cu alte obiecte cu muchii tăietoare. 3. ca de exemplu rizuri. Materiale şi echipamente Condiţii generale Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. după caz. rezistenţă la coroziune.37÷1. III. Manipularea şi transportul ţevilor din PVC se face cu grijă pentru a se feri de lovituri. Conductele de canalizare din PVC se utilizează atât în interiorul clădirilor. Se prezintă sub formă de pudră amorfă de culoare albă. 2. Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de furnizor.113 - . coeficienţii de depuneri interne fiind minimi materiale ecologice.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. IV. În timpul transportului ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor. Ţevile din PVC se fabrică şi se livrează sub formă de bare drepte cu lungimi de 1. Extremităţile ţevilor vor fi debavurate şi curate. Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit „mixtură PVC” care se amestecă cu diferiţi aditivi de prelucrare.08 mm/m°C conductivitate termică: 0. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie. În aceste condiţii de exploatare. Utilizarea ţevilor de policlorură de vinil are o serie de avantaje tehnice şi economice: durată de viaţă ridicată greutate specifică mică. din această cauză manipularea. siguranţă în exploatare. arsuri sau cojeli. deformaţii etc. cratere. durată mare de folosinţă comportare bună în condiţiile terenurilor agresive. transportul şi montajul se realizează uşor şi rapid eficienţă în utilizare. 5 şi 6 m. îmbinări perfect etanşe şi nu permit formarea depunerilor şi dezvoltarea coloniilor de alge. Prescripţii de livrare. transport şi depozitare Ţevile din PVC trebuie să aibă suprafaţa interioară şi exterioară curată şi netedă. Domenii de aplicare. Ţevile şi fitingurile din PVC rigid sunt destinate reţelelor de canalizare gravitaţională a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale. culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă.06÷0.3 Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte cu exactitate se vor face sondaje manuale în prezenţa delegatului unităţii ce administrează instalaţia respectivă. rezistenţă la îmbătrânirea accelerată. La examinarea cu ochiul liber ţevile din PVC trebuie să fie drepte. fără fisuri. să nu aibă defecte de importanţă. Caracteristicile generale ale materialului: densitate: 1. coloranţi şi materiale de umplutură. Temperatura maximă admisibilă a apei menajere nu trebuie să depăşească 60ºC. 50 ani. .47 kg/dm3 sarcina unitară maximă: ≥ 48 MPa (480 kgf/cm2) modul de elasticitate: 3000÷3500 MPa coeficient de dilatare termică liniară: 0. rezistenţă la microorganismele din apele reziduale pierderile de sarcină sunt minime deoarece nu se formează excrescenţe în interiorul conductelor. pentru conductele principale (îngropate sau la suprafaţă) cât şi în exterior (îngropate).13 kcal/hm°C rezistenţă electrică superficială: ≥ 1012 W alungirea la rupere: ≤ 10%. Caracteristici şi avantaje Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obţinut prin polimerizarea clorurii de vinil. durata de viaţă a acestor reţele este de min. suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă. iar fitingurile prin injecţie. Ţevile din PVC se produc prin extrudare.

ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului. Fixarea încărcăturii se poate face cu funii sau benzi de cânepă sau nylon sau similare. Se recomandă ca la încărcarea în mijloacele de transport. în vârfurile de unghi ale acestora. iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. V. Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o deosebită importanţă pentru funcţionarea corespunzătoare a colectoarelor de canalizare. pe suprafeţe tari sau cu muchii ascuţite. La depozitarea în vrac. deoarece se pot produce daune ireparabile din cauza şanţurilor. Conductele vor fi manevrate conform recomandărilor producătorului. Executarea săpăturilor Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi aprovizionarea. unde temperatura poate depăşi 25°C trebuie evitată depozitarea tuburilor înfiletate unul în altul deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate în stratele de jos (datorită greutăţii excesive). Conductele depozitate în vrac se aşează prin alternanţa capetelor nemufate cu a celor şanfrenate. ţevile din PVC nu vor fi aruncate. pe axul traseului. stivuite pe traverse de lemn astfel încât să nu provoace deformarea mufelor din seria orizontală de jos. planşe. în punctele de racord. la tangentele de intrare şi ieşire din curbele realizate prin pozarea tuburilor. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în profil. Depozitarea ţevilor tip bară se face în rastele metalice pentru a le proteja de acţiuni mecanice. Ţevile din PVC vor fi aşezate pentru transport numai pe suprafeţe drepte şi netede sprijinite continuu pe toată lungimea lor. pietrelor şi altor obiecte existente în zonă.75 m înălţime. La depozitare mai îndelungată se va asigura protecţie împotriva radiaţiilor solare cu ecrane (copertine) opace care nu împiedică aerisirea. uleiuri minerale. la început să se aşeze ţevile cele mai grele. pe tronsoane dinainte precizate. acestea trebuie să aibă cel puţin 7. trebuie evitată târârea tuburilor pe teren. VI. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui să aibă platforma suficient de mare astfel încât conductele să nu atârne în afara ei. dar nu mai mult de 2÷3 luni.5 cm lăţime şi să fie aşezate la distanţe egale de 1÷2 m.5 m. combustibili. etc. Trasarea lucrărilor Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. protejate de razele solare şi ferite de contactul cu substanţe chimice. pentru a evita deformarea celor mai uşoare.5 m de capetele conductelor. Descărcarea se va efectua astfel încât să se evite căderea ţevilor unele peste altele. a tuturor materialelor (conducte. chiar şi temporar. în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă. din 50 în 50 m. La temperaturi joase creşte probabilitatea ruperii tuburilor din PVC. în stive ce nu depăşesc 0. Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure împotriva degradării în timpul executării săpăturilor. în punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe. În şantier. piese speciale. astfel încât tranşeele să stea deschise o .114 - . Inelele de etanşare se depozitează în locuri uscate şi răcoroase. al depozitării pământului şi al circulaţiei pe marginea şanţului.3 La încărcare . în axul căminelor. Când se utilizează bare de sprijin. mufele rămânând în exterior. De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament. înălţimea maximă la care pot fi suprapuse conductele fără a se produce deformarea lor în rândurile inferioare este de 1. respectiv la 0. În timpul transportării pe şantier şi mai ales în timpul aşezării de-a lungul săpăturilor.descărcare şi diverse alte manipulări în depozite şi pe şantier.) şi a utilajelor necesare pentru executare. Fitingurile şi armăturile se vor ambala şi livra în cutii sau în pungi de plastic.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Conductele şi fitingurile din PVC pot fi depozitate în aer liber. astfel încât să se realizeze o suprafaţă etanşă. În timpul depozitării.

În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte.75m. Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal şi să respecte panta prevăzută de proiectant. lipsite de aglomerări şi cu granulaţie Dmax≤20 mm. umplutură şi de grosimea peretelui conductei.75 m). până la cota inferioară a şanţului. 15÷20 m. cu grosimea minimă de 10 cm. În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale. fără pietre şi rădăcini. inclusiv probele de etanşeitate. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu mare grijă. trebuie efectuată compactarea acestora. În lungul şanţului se vor monta parapete. sol uşor sub nivelul apei freatice – este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea unei fundaţii sub patul de susţinere. În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice. de max. se va proceda la îndepărtarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm. de rezistenţă corespunzătoare pentru susţinerea conductei.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. aceea opusă căii de acces şi transport a tuburilor şi materialelor pentru conductă. adâncimea fiind variabilă funcţie de adâncimea de îngheţ. depozitarea pământului se va face la cel puţin 0. Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile. iar în locul de traversare a acestuia se vor monta podeţe prefabricate corespunzătoare scopului pentru care s-au prevăzut (pietoni. În zonele în care este pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare. iar în cazul solului stâncos sau pietros. Se renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi este granulos.50 m (B = 0. Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare parte. măsurat de la generatoarea superioară a tubului. deasupra acestora se aşterne un strat de pământ selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10cm.0. Fundul şanţului trebuie să fie neted. se nivelează fundul săpăturii cu un strat de nisip sau pământ mărunţit selecţionat. La executarea săpăturilor. Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregătire a terenului.50 m depărtare de marginea tranşeei. deasupra generatoarei superioare a conductelor. încercând să se evite deplasarea tuburilor. a pantei longitudinale şi în funcţie de reţelele edilitare subterane existente cu care se intersectează şi faţă de care trebuie pozate conductele. Lăţimea minimă a şanţului este: B = D + 0. respectiv a patului de susţinere. . VII. După poziţionarea tuburilor în săpătură. care este de 1.115 - . astfel încât să se prevină inundarea tranşeelor din ploi. cu grosime minimă de 15 cm. vehicule).5 = 0. manual.25 + 0. Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizării tuturor lucrărilor. Compactarea fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea cazuri. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de asigurarea pantei de curgere. Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de adâncimea maximă de îngheţ şi de traficul stradal. Lăţimea şanţurilor se prevede de min. pe o singură parte a tranşeei. La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit. iar în cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului.3 perioadă cât mai mică de timp. Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul şanţului. granuloase sau slab impermeabile. În cazul în care prin săparea mecanizată a şanţului nu se poate asigura netezimea fundului şanţului.2 m. Pozarea conductelor După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect. să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale care ar putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ. În toate celelalte cazuri se execută pat de susţinere. se va face manual şi numai atunci când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PVC şi au fost pregătite toate piesele speciale necesare. executarea urmând să se facă foarte rapid.

Piesele speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor în execuţie. Înainte de începerea pozării. fiecare strat de 15÷20 cm fiind compactat separat. lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată. capătul conductei tăiate la dimensiunea cerută se astupă cu un dop de cauciuc. PVCul se carbonizează). IX. Sisteme de îmbinare Tuburile şi racordurile din PVC pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic. Pentru schimbarea direcţiei în plan a conductelor din PVC. în zone seismice şi cu dilatări termice liniare ridicate. Coborârea tuburilor în şanţ se execută manual.3 Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii rotunjite. La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcţie rămase precum şi surplusul de pământ. Îmbinările rigide (nedemontabile – prin lipire) se recomandă pentru terenuri stabile. după cum urmează: prin umplere cu nisip cu ajutorul unui agent adecvat. cu bătătoare mecanice grele. poate fi practicată numai de la înălţimea de 1 m deasupra conductei. de exemplu tub de cauciuc. La metoda umplerii cu nisip. garniturile trebuie să fie toate în stare bună. tubul din PVC poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu ajutorul unui fierăstrău cu dinţi fini sau cu freza. iar conducta se umple cu nisip preîncălzit. în zone fără activitate seismică accentuată şi în zone cu dilatări termice liniare scăzute. cât şi în cazul celor elastice).Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Prelucrarea ţevilor din PVC are loc la 130-140°C (la temperaturi mai ridicate. Compactarea mecanizată. Proba finală (fază determinantă) se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai în şanţ. încercând să se evite deplasarea tuburilor. Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5°C. La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce priveşte pregătirea şi realizarea îmbinărilor. Îndoirea conductelor se poate executa la cald. Încălzirea se execută prin insuflare cu aer cald. tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a descoperi eventualele defecte de fabricaţie. În nici caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub –5°C. temperatură la care PVC-ul se modelează uşor. se recomandă utilizarea racordurilor şi joncţiunilor speciale realizate tot din PVC. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral şi niciodată vertical. se astupă şi capătul celălalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. VIII. Îmbinarea se realizează cu mufa pe tubul care trebuie unit sau cu manşon cu mufe duble. aceasta trebuie teşită după un unghi precizat de către producător menţinând la extremitate o grosime indicată de asemenea de producător.116 - . Capetele. Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă pentru terenuri instabile. . PVC-ul este un material maleabil la temperaturi ridicate. Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. Conducta încălzită se îndoaie după şablonul dorit. tuburile din PVC fiind uşoare şi cu lungimi mici. Îmbinarea ţevilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare. pe marginea şanţului. iar după răcire îşi menţine deformarea produsă. cu lampă de benzină sau cu arzător cu gaze. La extremitatea sa netedă. arc din inox. mufele. Proba de etanşeitate Reţelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson. După compactarea nisipului. Pentru introducerea extremităţii astfel obţinute în mufă (atât în cazul îmbinărilor rigide.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

La verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea tranşeei, aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi natura terenului. Se admit următoarele abateri limită la montajul conductei: la pante ±10% faţă de proiect la cote ± 5 cm faţă de cote proiectate. Conducta trebuie să asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toată lungimea ei. Verificarea hidraulică, de rezistenţă şi de etanşeitate se va face înainte de executarea umpluturilor. Metoda 1 Nu se admite încercarea pneumatică. Încercarea se face pe porţiuni de conducte pe care au fost montate toate fitingurile, căminele şi a căror lungime nu trebuie să depăşească 200 m. Conducta va fi închisă la cele două extremităţi ale sale cu ajutorul unor dopuri cu etanşeitate mare şi terminate fiecare cu un racord cu tub vertical, pentru a permite crearea presiunii hidrostatice. Conducta trebuie să fie ancorată cu grijă, pentru evitarea oricărei mişcări cauzate de presiunea hidrostatică. De aceea tranşeea se va umple parţial până la 20–30 cm peste partea superioară a tubului lăsându-se îmbinările libere. Umplerea va trebui executată cu grijă în aşa fel încât să favorizeze ieşirea aerului, având grijă să nu se formeze perne de aer pe conductă. O presiune minimă de 0,3 m coloană de apă (măsurată în punctul cel mai înalt al tubului) va fi aplicată celei mai înalte părţi ale canalului, iar o presiune maximă de până la 0,75 m coloană de apă, se va aplica celei mai joase părţi terminale. În cazul canalizărilor cu înclinări mari, poate fi necesară efectuarea probei pe secţiuni, motiv pentru care se vor evita presiuni excesiv de mari. Sistemul va trebui lasat plin cu apă cel puţin 1 oră înainte de a efectua măsurarea. Pierderea de apă, după trecerea perioadei de timp de 1 oră, va fi restabilită prin adăugarea de apă, la intervale regulate de timp, cu ajutorul unui cilindru gradat, verificând cantitatea necesară pentru menţinerea nivelului iniţial. Pierderea de apă nu poate să depăşească 3 l/km pentru fiecare 25 mm de diametru interior de conductă, pentru 3 bari şi în interval de 24 ore. Practic, conducta se consideră acceptată atunci când după prima umplere pentru completarea reglărilor, nu se observă variaţii ulterioare de nivel. Metoda 2 Proba se va face umplând conducta între două cămine la presiune hidrostatică. Înălţimea coloanei de apă din cămine va fi de 1,20m÷1,50m. Înainte de a se ridica presiunea la valoarea prescrisă se va asigura evacuarea aerului din conductă. În cazul în care după 30 minute de la oprirea presiunii de probă nu apar scurgeri vizibile şi nivelul apei din camine nu scade, proba se consideră reuşită. Numai în acest caz se poate trece la umplerea şanţului, în zona îmbinărilor, cu nisip până la 15 cm peste partea superioară a conductei şi în continuare cu pământ. Închiderile provizorii realizate la cele două capete ale tronsonului supus probei se vor îndepărta numai atunci când se realizează joncţiunea cu tronsonul următor. X. Executarea lucrărilor anexe Executarea construcţiilor accesorii la reţeaua de canalizare are ca regulă generală punerea în funcţiune a reţelei din aval spre amonte.

3.3.9. CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEID)
Tevile de polietilena de inalta performanta (PEID), clasificate PE 100, tevile si fitingurile vor fi conforme cu standardul de referinta SR ISO 4437. Antreprenorul va confirma cu documente de la producator urmatoarele:  Rezistenta la presiuni supra-tranzitorii  Durata de viata la o presiune de 1,2 ori mai mare decat rezistenta minima ceruta, pentru a determina durata probei de presiune.
- 117 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru executia lucrarilor corespunzatoare retelei de alimentare cu apa potabila din conducte de polietilena de inalta densitate PEID, PE 100, PN 10, SDR 17. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace), flanse, armaturi: NOTE IMPORTANTE a) Prezentul caiet de sarcini se va citi împreună cu instrucţiunile date de furnizorul conductelor pentru : Transportul conductelor şi fitingurilor din polietilenă Stocarea şi manipularea lor, la locul de punere în operă Pregătirea conductelor, fitingurilor şi garniturilor de cauciuc pentru montare Lansarea în şanţ şi montarea propriu-zisă a conductelor, a robinetelor, compensatorilor, etc. Probele de presiune - Instrucţiuni pentru condiţii speciale (de calitate a terenului de fundaţie, de pante accentuate, nivel apă freatică, actiune corozivă, etc.) b) Se recomandă specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenţa directă a unor specialişti de la firma furnizoare. Cerintele caietului de sarcini nu vor exonera Contractantul de responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le considera necesare, in vederea asigurarii calitatii materialelor si a executiei TEHNICA MONTĂRII în şanţuri deschise a conductelor din polietilenă de înaltă densitate, comportă următoarele faze şi operaţiuni: a) Faze premergătoare: a.1. Pregătirea traseului conductei (eliberarea terenului şi amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor). a.2. Marcarea traseului şi fixarea de repere în afara amprizei lucrărilor, în vederea execuţiei lucrărilor. a.3. Recepţia, sortarea şi transportul ţevilor şi a celorlalte materiale legate de execuţia lucrărilor a.4. Pregătirea şi realizarea unui montaj preliminar al instalaţiilor hidraulice din cămine(acolo unde este cazul). b) Faza de execuţie: b.1. Săparea tranşeelor manual sau mecanizat, conform indicaţiilor din proiect b.2. Pregătirea patului de pozare a tuburilor b.3. Lansarea cu atenţie, cu utilaje specializate a tuburilor şi fitingurilor, etc. necesare b.4. Curăţirea capetelor drepte, centrarea tuburilor şi ungerea garniturilor, conform indicaţiilor furnizorilor de tuburi b.5. Lipirea conductei de polietilenă b.6. Umplerea parţială a tranşeei cu pământ (lăsând manşoanele sau zonele de lipitură descoperite), incluzand semnalizarea conductei cu folie de polietilena(va fi insotita de 2 fire metalice, din otel inoxidabil(0,5 mm) prinse solidar prin intermediul unei folii adezive de PE, firele metalice vor avea forma ondulata si vor permite o elongatie de 25% inainte de ruperea de catre un excavator, de asemeni vor fi rezistente la smulgere in timpul miscarilor pamantului.) b.7. Montarea armăturilor, pieselor speciale şi execuţia căminelor de vane din B.A. c) Faza de probe şi punere în funcţiune c.1. Executarea închiderii la capete a fiecărui tronson la care se face proba de presiune c.2. Executarea masivelor de ancoraj, provizorii, la capetele tronsoanelor c.3. Executarea montajului de alimentare cu apă la partea de sus a conductei pentru care se face proba şi de evacuare a apei(în partea de jos) a conductei(cu toate accesoriile necesare: robineţi, manometre, etc.) c.4. Proba de presiune necesară, executată în conformitate cu normativele în vigoare cu privire la presiunea de încercare, pierderile de presiune admisibile,etc.
- 118 -

I.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

c.5. Înlăturarea defecţiunilor (în caz că există pierderi de apă) şi refacerea probei c.6. Executarea umpluturilor şi refacerea terenului şi a îmbrăcăminţii rutiere (conform destinaţiei iniţiale) c.7. Legarea tronsoanelor c.8. Proba generală a conductei şi completarea umpluturilor c.9. Spălarea cu apă curată a conductelor în interior c.10. Dezinfectarea conductelor (întrucât transportă apă potabilă) c.11. Obţinerea Buletinului de analiză al calităţii apei. c.12. Punerea în funcţiune, la presiunea de regim c.13. Recepţia generală a conductei. II. FAZELE DE PROBE ŞI PUNERE ÎN FUNCŢIUNE

1. Încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane de cca. 150 - 200 m la care sunt montate armăturile şi după montarea masivelor de ancoraj provizorii la cele două capete (obligatoriu) şi aleatoriu (pe traseu, dacă sunt prevăzute în proiect). Robinetele de linie sau ramificaţie, capetele libere, vor fi asigurate obligatoriu în timpul probelor, cu masive de ancoraj de beton. Presiunea de regim = 10 bar ; Presiunea de încercare: La temp. mai mici sau egale cu 20 C se efectueaza la PN 12 bar timp de 1 h ,cu pierderi admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni). La temp. cuprinse intre 20 - 28C(dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni) se efectueaza la 10 bar, timp de1h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar. La temp. de peste 28 C durata este de 30 minute cu pierderi admisibile de 0,9 bar, dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni. 2. Succesiunea operaţiilor este: - se instalează agregatele de pompare a apei în capătul tronsonului de conductă amplasat mai jos (în plan vertical) - la instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca să fie refolosită apa la trosonul următor - se montează capetele de probă dotate cu robineţi, robineţii de golire şi de aerisire ca şi aparatele de măsură a presiunii (manometru) - se deschid ventilele de dezaerisire - se umple conducta de apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă pomparea până la realizarea presiunii de încercare - se notează presiunea din 10 în 10 minute şi se notează căderile bruşte de presiune - până la atingerea presiunii de 4 bar, se poate folosi electropompă, după această presiune se va folosi obligatoriu pompă manuală. - În perioadele reci , după efectuarea probei, golirea se face imediat. - Rezultatele probelor de presiune se consemnează într-un proces-verbal, care face parte integrantă din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei. - După terminarea completă a lucrărilor de execuţie pe conductă se va executa o probă generală pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare. - Nu se permit probe pneumatice. - Punerea in functiune a instalatiei In conformitate cu SR 4163-3/95 spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei se va face urmarind urmatoarele etape:  După ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare
- 119 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

nici un fel de reparaţii, se procedează la spălarea conductelor.  Spălarea se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de (100…500)m. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei. În cazul în care se spală mai multe tronsoane succesive, spălarea se face dinspre amonte spre aval.  Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu branşamentele închise. Dezinfectarea se face, de regulă, cu clor sau cu o altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în reţea minimum (25…30)mg clor activ la 1 l apă.  Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Verificarea se face prin hidranţi sau cişmelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia dezinfectată apare în toate aceste puncte de verificare, în concentraţia dorită.  Soluţia se menţine în reţea 24 h, după care se evacuează prin robinetele de golire sau prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise. După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice. Se recomandă ca evacuarea apeiprovenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.  În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.  După dezinfecţia conductei, se va obţine Buletinul de analiză al calităţii apei, ce este un document esenţial, alături de proba de presiune şi graficul de lucrări, pe baza căruia exploatarea asigură asistenţa tehnică la închiderea apei şi la legăturile la reţeaua existentă. III. INSTRUCŢIUNI DE MONTAJ

Antreprenorul nu trebuie să deschidă front de lucru pe o lungime mai mare de 50 ml, astfel ca la sfârşitul zilei de lucru să nu rămână şanţ deschis, respectiv conducta montată să fie acoperită cu pământ compactat, până la nivelul fundaţiei sistemului rutier. III.1. Generalităţi Pentru orice şantier de montaj de conducte de apă potabilă este obligatoriu să se niveleze cu grijă fundul tranşeei, cu scopul ca panta să fie constantă între punctele de începere şi încheiere a pantei prevăzute, iar cotele tuburilor după pozare să fie în conformitate cu cele înscrise în profilul în lung, din proiect. Pentru traseele având un profil orizontal ( chiar dacă prezintă denivelări), se va realiza un profil cu pante ascendente mici ( panta de la 2 la 3 mm/m) şi pante descendente mari ( panta de la 4 la 6 mm/m), cu scopul de a acumula aerul in punctele inalte de unde va putea fi evacuat printr-o supapa ( in special pentru conductele de diametre mari). III.2. Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor Principii generale Tuburile din polietilenă sunt rigide, relativ uşoare, deci uşor de manevrat. Sunt robuste, rezistente la şocuri şi nu se sparg. Totuşi este absolut necesar ca manipularea şi transportul tuburilor din PEID să se facă cu atenţie, pentru a le feri de lovituri şi zgârieturi. Pentru manevrare şi ancorare, este admisă numai folosirea chingilor din nylon sau polipropilena. Se interzice folosirea lanţurilor sau a cârligelor metalice în contact cu materialul. La încărcarea, descărcarea şi alte diverse manipulări în depozite şi pe şantiere, tuburile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
- 120 -

tuburile. În caz de utilizare parţială. Temperaturi de prelucrare şi montare pe şantier Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din PEID este între +5ºC…+30ºC.121 - . Trebuie să se evite orice contact cu hidrocarburi ( carburanţi. Trebuie să se evite contactul cu piesele metalice ieşite în afară. pentru diametrele de la DN>110mm. culoarea să fie uniformă. a părţilor metalice ale vehiculului şi controlarea platformelor camioanelor. arsuri cu cojeli. În timpul verii. în timpul transportului. Tuburile trebuie să fie utilizate în ordinea livrării lor. pentru păstrarea caracteristicilor geometrice ale tuburilor.. este obligatorie sprijinirea de o parte şi de alta a tamburului. Temperatura recomandată de depozitare este îintre +5ºC…+40ºC şi nu vor avea în apropiere surse de caldură. tuburile trebuie să fie liniare. racordurile şi piesele din PEID vor fi verificate vizual şi dimensional. se va păstra până la utilizarea pe şantier. Tuburile vor fi stocate pe suprafeţe plane şi amenajate ( fără pietre ieşite în afară). tuburile. Depozitarea se va face pe suprafeţe orizontale. fără denivelări. Tuburile. Legarea în chingi a tubului. Verificarea materialelor Înainte de folosire. racordurile şi piesele din PEID se transportă acoperite cu prelate. tamburul va fi aşezat astfel încât să fie sprijinit în patru puncte pe platformă şi totodată legat cu chingi pentru ca eforturile să se exercite asupra părţilor metalice ale tamburului şi nu asupra tubului. ca şi a paleţilor de manevrare ( cuie…). sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu ajutorul cărămizilor. Se recomandă astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a împiedica intrarea animalelor. în special pe şantier.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Pe şantier. cojeli. suprapunerea colacilor nu va trebui să depaşească înălţimea de un metru. racordurile şi piesele din PEID se depozitează în magazii sau locuri acoperite şi ferite de soare. fără fisuri. pamântului sau apei. uleiuri…). extremitatea exterioară liberă va fi ancorată solid înainte de orice manevrare. de exemplu. Distanţa până la sol va fi supravegheată. zgârieturi.3 Tuburile din PEID se livrează şi se transportă orizontal. În acest caz. Reguli speciale pentru tuburile infasurate pe tamburi Chiar pe suprafeţe plane. iar capsulele de protecţie ale bornelor electrice ale manşoanelor. în pachete ambalate. iar pentru DN<110mm în colaci sau pe tamburi. . suprafeţele interioară şi exterioară să fie netedă. Pentru o stocare de lungă durată.-5ºC se asigură corturi încălzite. cât şi pentru cele goale. Nu se admit goluri de aer. pietrelor. Reguli practice Tuburile din PEID trebuie să fie ridicate şi nu târâte sau rostogolite pe pământ sau pe obiecte dure. Racordurile şi piesele se vor depozita în rafturi. În timpul transportului cu camionul. astfel: a) la examinarea cu ochiul liber.. pe sortimente şi dimensiuni. Protejarea. paleţi. incluziuni. arsuri. Suprafaţa interioară şi exterioară a racordurilor şi pieselor din PEID trebuie să fie netedă. Tuburile din PEID cu DN>110 mm se vor aşeza în stive cu înălţime maximă de 1. este bine să se evite contactul direct cu solul folosind.5 m. iar peste 30ºC se feresc de razele soarelui. atât pentru ambalajele pline. de ex. Când se depăşesc aceste temperaturi se iau măsuri speciale: între +5ºC. incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a tuburilor. realizată strat cu strat. Este de preferat să nu se dezlege colacii din chingi decât în momentul utilizării lor pe şantier. Colacii vor fi stocaţi de preferinţă culcaţi.

Raza este vizualizată pe o ţintă sub forma unei pete luminoase. Laserul emite un fascicul de lumină roşie intens şi precis localizat care serveşte de referinţă în direcţie şi în pantă. Punerea în operă Diriginte Constructor . corectarea fundului tranşeei cu rapiditate şi precizie.Ţinta poate fi plasată fie pe tub. -Dupa saparea transeii pana la adancimea stabilita in proiect. din care 2 cu marcaj simplu alb şi 1 cu marcaj dublu roşu şi alb şi sunt utilizate pentru a determina cotele punctelor intermediare ale pantei ce trebuie respectate pe o conductă căreia i se cunosc doar punctele extreme. care sunt. Tuburile. între altele: siguranţa obţinerii unei pante şi a unei direcţii precise. La utilizarea nivelei. obiectivul este de a căuta înălţimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a conductei de sub o suprafaţă de nivel luată ca origine. racordurilor şi pieselor din PEID la măsurarea cu şublerul trebuie să se înscrie în norme. Această metodă prezintă numeroase avantaje. această origine fiind materializată print-un punct de referinţă a cărui cotă este cunoscută şi care este marcată pe un jalon sau un reper de nivelment. este uşor să se calculeze cotele prevăzute ale diferitelor puncte ale conductei.122 - . racordurile şi piesele din PEID găsite necorespunzătoare se refuză la recepţie şi nu se introduc în lucru. Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Control vizual sau Procese verbale Diriginte Modul in care s-a Construc realizat trasarea si cu aparatura specifica tor respectarea cotei de fundare Patul de pozare -Fundul santului in care se pozitioneaza conducta trebuie sa aiba o buna consistenta. disponibilă pentru alte operaţii. Reglajul constă în a plasa pata roşie în mijlocul ţintei. Trasarea lucrărilor inclusiv cota de fundare Pentru pozarea tuburilor în reţelele de apă. pietre.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3 b) Abaterile geometrice ale tuburilor. Sunt folosite în seturi de 3. se utilizează frecvent trei metode de trasare: cu jaloane de nivel ( teuri) cu utilizarea nivelei ( cu lunetă) cu laser (pentru şantierele importante) Jaloanele de nivel ( teuri) sunt constituite din nişte teuri fixate pe picioare. Cunoscând panta de respectat. fie pe un jalon. se utilizează aparate cu laser cu scopul de a stabili aliniamentul şi panta conductelor. ca şi lungimea unui tub. utilizarea mai bună a echipei de şantier. ceea ce evită compensările în adâncime cu materiale de umplutură costisitoare. care impiedica nivelarea sa si se trece la depunerea in straturi succesive a patului de nisip pe care se sprijina teava in grosime de minim 10cm Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face verificarea Acte ce se vor intocmi Cine participa Modul in care s-a Control vizual sau cu Procese verbale realizat patul de pozare aparatura specifica III. se curata fundul santului de prundis. deoarece adâncimea este controlată în permanenţă.3. Pe şantierele importante.

respectarea parametrilor de sudură: presiune (apăsarea suprafeţelor) şi timp.. electrofuziune (imbinare nedemontabila). prelată sau folie de plastic)care trebuie să acopere maşina de sudură.temperatura exterioară poate influenţa sudura prin timpul de sudură pentru cazul temperaturilor >5ºC. . etc.în caz de temperaturi >40-45ºC şi expunere directă la razele solare.compatibilitatea materialelor sudate. .în cazul temperaturilor <5ºC prin necesitatea unei protecţii ( cort. ustensilele si aparatura necesara recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte. precum şi timpul de răcire înainte de îndepărtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de poziţionare. sudorul şi care va fi incalzită cu ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita răcirea bruscă.Conductele prevazute prin proiect se imbina prin urmatoarele procedee: sudura cap la cap (imbinare nedemontabila).topire MFI să fie cuprins între 0. ce poate duce la fragilitatea sudurii. totusi electrofuziunea ar putea fi preferata prioritar. adică indicele de fluiditate . .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Imbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat. Procedurile corecte de asamblare a elementelor realizate din materiale diferite si avand grosimi diferite ale peretilor sunt indicate in figura de mai jos.3) g/10min. protecţia locului demuncă prin acoperire în scopul obţinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului. extremităţile opuse ale tubului de sudat se obturează pentru a reduce cât mai mult posibil răcirea suprafeţelor sudurii prin acţiunea curenţilor de aer. Sudarea cap la cap Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare si avand aceeasi grosime a peretelui. Factorii care condiţionează realizarea sudurii şi rezistenţa la presiunea interioară: . . capabil sa preia sarcini de capat. . consta in electrofuziunea conductelor. PE 80. imbinare cu flanse (imbinare demontabila).4-0.7(1. din cauza lipsei de spatiu.Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu .123 - . sau acelaşi tip de polietilenă PE 100. cu echipamente adecvate si prin metoda corespunzatoare materialelor de asamblat.sudorii vor fi instruiţi de producători sau atestaţi de intreprinderi autorizate.3 Imbinarea conductelor Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele.Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai mari de 63 mm. vântului. Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem integrat din PEID.Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu ajutorul echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.iar în măsura în care este posibil. Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda.

Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform inapoi. fata de linia de contact. Se continua taierea. Se preseaza piesele contra placii de incalzire utilizand acest nivel de presiune. 14. mentinand-o in tot acest timp la presiunea de racire. Se separa complet colierele de fixare si se pozitioneaza echipamentul de taiere. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). dupa racire se indeparteaza materialul in exces. Se verifica imbinarea. timp de 10 secunde. prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublu de functionare. Se lasa imbinarea sa se raceasca pe durata specificata. Pentru diametre mai mari de 180 mm se executa doua suduri de incercare. Prima sudura va fi una de incercare. Dupa bordurarea initiala. Se indeparteaza bavurile. presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul corespunzator termofuziunii. se desfac colierele. 22.124 - . Se pune in functiune generatorul si se asteapta ca placa de incalzire sa ajunga la temperatura de operare. precum si a unui echipament special. Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile. 20. Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului de taiere si se strang colierele de fixare. Daca placa de incalzire este curata. Se scot din coliere tuburile asamblate. Daca este necesar. 18. curat. nu se efectueaza imbinarea. Se deschid colierele. daca este necesar. 11. Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au acelasi diametrul intern. 15. Se selecteaza regimul adecvat de crestere a presiunii de sudare. pana ce extruziunea incepe sa se detaseze continuu dinambele componente de asamblat. Se curata tuburile (sau tubul si fitingul) care urmeaza sa fie asamblate. pe masura ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa.3 ajutorul tehnologiei de sudare cap la cap. 9. Atunci cand acestea sunt conectate la o sursa de curent . cele doua capete se aduc imediat in contact. Îmbinarea prin electrofuziune Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile. Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. Mai jos sunt enuntate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala: 1. Capetele tuburilor (sau ale tubului sifitingului) trebuie sa ramana in contact cu placa de incalzire pe o durata corespunzatoare timpului de termofuziune. Se verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile. 21. 13. presiune de calcul si sunt realizate din acelasi material. 2. Se indeparteaza orice impuritate de pe fetelede incalzire. La aceasta tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata. 8. Se verifica nivelul combustibilului in generatorul electric. 4. 19. fara defectiuni si in stare de functionare. 12. printr-o miscare lina. 17. dupa ce lamele de taiere s-au oprit. Se opreste echipamentul de taiere si se indeparteaza. Se pune in functiune echipamentul de taiere si se preseaza capetele tuburilor (sau ale tubului sifitingul) contra lamei dispozitivului. 7. Se verifica daca echipamentul este complet. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire este curata. Dupa racire (temperatura sudurii trebuie safie mai mica de 40°C). 6. 23. Piesele se reajusteaza.Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID – PE100 se vor respecta instructiunile producatorului echipamentelor de sudura. 16. 5.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 3. Daca se constata existenta acestuia. Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica daca intre ele nu este un interstitiu vizibil. Se verifica dimensiunea initiala a bordurii de sudat. se indeparteaza placa de incalzire si se verifica daca pe ea a ramas material topit.Capetele sunt in contact strans (fara joc). 10.

pentru a nu exista deplasari in timpul procesului de imbinare si a ciclului de incalzire si racire. 2b. Etapa 3: Alinierea conductelor de imbinat 3a. este foarte important sa existe asigurarea ca suprafata care urmeaza sa fie asamblata este uscata. Se potriveste acesta pe extremitatea tubului mobil. -Toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate inainte ca acestea sa fie asamblate. Etapa 2: Pregatirea capetelor conductelor 2a.Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung in mod uzual pana la dimensiuni de 400 mm. Se scoate mansonul electrosudabil din ambalaj si se verifica eticheta. echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri: identificarea operatorului. pana la o adancime de 0. cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc. parametrii ciclului de sudare. cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc. Se marcheaza zona. 2c.3 corespunzatoare. sau coturile tuburilor pot face ca alinierea capetelor sa fie imposibila. Imbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge urmatoarele etape: Etapa 1: Stabilirea reperelor de prelucrare 1a. originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare.4 mm.). inainte de imbinare. 3b. temperatura. -Dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect. Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie procedurilor astfel incat: -Suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata. Se curata capetele tubului pe o portiune de aproximativ 500 mm folosind o carpa curata 1c. Se indreapta prin taiere capetele de conducta in vederea imbinarii. de-a lungul capatului de tub unde va avea loc imbinarea. -Uneori tevile livrate in colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi in elementele decuplare (mansoane electrosudabile). Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere mecanicse indeparteaza in mod uniform materialul aflat in exces fata de adancimea de insertie de pe suprafata identificata a tubului. deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. timp etc. Echipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile total automatizate care permit un control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie. data si ora efectuarii acesteia.125 - . prin plasarea mansonului necesar fixarii. Solutiile de abordare in acest caz pot fi: (i) Utilizarea sculelor mecanice de indreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri. Se traseaza o linie in jurul circumferintei la o distanta adecvata de capatul tubului. In acest stadiu. Se marcheaza pe tub adancimea depenetrare.2 -0.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. (ii) Imbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub in capatul colacului. Nu se ating suprafetele aschiate. Suplimentar. nu se scoate inca mansonul din ambalajul sau. mansonul se topeste in tub fara a fi nevoie de echipamente suplimentare de incalzire. 1b. -Protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contamineze imbinarea. Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafetele inferioare de la extremitatea tubului fixau fost aschiate complet. Se pozitioneaza din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaza pe tub adancimea de penetrare. . Daca se foloseste procedeul de stergere. 2d. numarul operatiei. folosind un marker potrivit. ca asigurare a faptului ca a fost aleasa dimensiunea corecta. Se asigura faptul ca tot materialul de polietilenain exces a fost indepartat. de pe care stratul oxidat de suprafata trebuie inlaturat. 3c.

4h. Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt stranse cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita. Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca. La sfarsitul ciclului de incalzire. imbinarea trebuie taiata si se va executa o noua imbinare. respectandu-se timpul de racire indicat pe eticheta. pe tubul fix. capacele terminalelor electrice de pe dispozitivul de cuplare. trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor. . IV. pentru a evita ca tubulaturile să nu exercite. cu guri de vizitare. pentru intreaga perioada de fuziune. Se pozitioneaza tubul mobil in dispozitivul de cuplare. Se verifica dispozitivul de control si cablurile pentru a nu prezenta defectiuni. 3g. Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizarii lor. Se roteste usor dispozitivul de cuplare.126 - .3 3d. 4f. fie situate în cămine de vane. piulitele si saibele vor fi din otel inox. Se conecteaza cablurile generatorului la borneledispozitivului de cuplare.pe o conductă orizontală. In continuare. o poziţie orizontală. 4b. ele sunt fie îngropate direct sub rambleu şi plasate sub capace cu cheie. Se indeparteaza cablurile si clemele de fixare. fiind utilizata drept contraflansa pentru fixarea armaturilor. pentru a verifica daca tuburile sunt corect aliniate. 3f. Se indeparteaza. 4c. indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare crescuta. Dupa ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare si ca tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare. clema de fixare. Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa. Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul de fuziune este parcurs in intregime. în funcţie de presiune. trei poziţii: în picioare (de preferinţă). MONTAREA ACCESORIILOR Robinetele (vanele) fac parte dintr-o instalatie de suprafaţă sau o instalatie îngropată. în momentul montarii lor pe flanşele vanelor. garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor strange initial cu mana. Dupa curatirea flanselor. Se pozitioneaza. fara a o strange. la adapost de efectele temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.Presiunea nominala a flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la care sunt atasate.Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite. Ele pot ocupa: . suruburile de fixare se vor strange cu cheia alternandu-le pe cele diametral opuse. Suruburile. prin intermediul adaptorului de flanşe (gât) se va avea în vedere corelarea flanşelor metalice adiţionale cu cele ale robineţilor după standardele ISO. În acest din urmă caz. Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric. . răsturnare (se evită la diametre DN>300mm) sau culcate. se strange clema complet. La îmbinarea cu flanşe. 3e. Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora. Severifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul dispozitivului de control.pe o conductă verticală. Etapa 4: Procesul de electrofuziune 4a. Îmbinarea cu flanşe Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei piese speciale (adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta printr-una dintre imbinarile fixe amintite. 4e. 4d. o forţă anormală de tracţiune capabilă să provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului. 4g. Mai mult. Se verifica daca exista suficient combustibil in generator.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

se efectuează. Lungimea tronsoanelor supuse probei depinde de configuraţia şantierului (traseu.5 ori presiunea de serviciu. În această probă. reductorii de presiune trebuie să fie pozate în mod obligatoriu în cămine de vizitare. În timpul probei.: sub o presiune de 8 bari. cu atât este mai dificilă depistarea eventualelor pierderi de apă. Proba conductei În ceea ce priveşte conductele din PEID. pungile de aer rămase se dizolvă în apă într-o manieră reversibilă şi se produce o cădere de presiune. Înainte de probă: conducta se obturează în aval cu o placă de capăt prevazută cu un orificiu cu robinet plasat în partea de jos pentru racordarea la pompă şi umplere. Mai mult. o punere prealabilă sub presiune de 15 minute înaintea probei propriu-zise. cu aproximativ 0. pe cât posibil.5 l/s pentru DN între 90 şi 160 ori 2l/s pentru diametre mai mari de 200. pentru a ţine cont de elasticitatea lor diferită. Ea este realizată de antreprenor pe masura avansării lucrărilor. trebuie să se efectueze o punere sub presiune “preliminară” de 1. se produce o tasare a sprijinirii ( ex. În momentul punerii sub presiune. clapeţii. se va avea grijă să se pozeze “călăreţi”. Proba se realizează. Este bine să se efectueze proba oficială după temperatura de vârf a zilei şi să se evite probele pe timpul nopţii: într-adevar. asigurându-se o evacuare corectă a aerului.127 - . o conducta de 400 mm suportă o forţă de împingere de 10000 kgf).5 la 1 bar pentru o variaţie de 10ºC. Supapele se montează vertical la partea superioară a conductei cu ajutorul unui teu cu flanşă. cu reajustarea presiunii la fiecare oră. tubul se dilată mai mult decât apa si presiunea poate cădea. .1 l/s pentru un DN<90 sau de 0. Extremitatea înaltă a tronsonului este obturată cu o placă plină echipată cu un robinet plasat spre partea de sus pentru evacuarea aerului. Controlul etanşeităţii Proba conductelor principale şi a branşamentelor Proba hidraulică de presiune a unei reţele constituie examenul final: ea permite. pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii. Este absolut necesar să se plaseze un robinet de separare în amonte de aparatele care nu au propriul lor mijloc de izolare. Este de dorit ca vana să se sprijine în tranşee pe un masiv în cazul în care nu este fixată pe conductă. fără să se depăşească un debit de 0. 3 sau 4 ori la rând fără decompresiune ( după prima oră. în special. prin punctele joase ale reţelei.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Conducta se umple progresiv cu apă. adică să se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediană. Supapele. să se procedeze la imbinarea sa cu racordurile flanşe-mufe sau racorduri cu flanşe în afara tranşeei şi să se coboare apoi ansamblul în vederea pozării.3 este bine ca. În aceste condiţii nu se mai formează decât puţine pungi de aer şi prin aceasta se facilitează mult evacuarea prin punctele înalte. să se verifice dacă montajul imbinărilor a fost bine făcut şi în mod corect. înaintea pozării vanei. înaintea umplerii complete a tranşeei. Umplerea conductei trebuie deci să se realizeze încet. în cazul unui tronson cu umplutura incompletă sau pozat deasupra solului. scăderea presiunii poate atinge valori importante). Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Control vizual sau Procese verbale Diriginte Modul in care s-a Construc realizat montarea cu aparatura specifica tor conductei IV. profil al tronsonului supus probei). dacă temperatura ambiantă se ridică mult între momentul de început şi cel de sfârşit al probei. pentru a putea examina efectiv tronsonul de conductă supus probei.1. Se recomandă să nu se depăsească lungimi de 200m: cu cât tronsonul supus probei este mai mare.

la o punere sub presiune generală a reţelei. Reparaţiile odată efectuate.15 m. Acoperirea conductelor Acoperirea este o operaţie foarte delicată pentru stabilitatea tubului.128 - . atunci când debleurile nu prezintă o capacitate corespunzătore de compactare şi conducta o necesită. important în special pentru tuburile semirigide şi flexibile care. Astfel. antreprenorul procedează. pungile de aer rămase se dizolvă în apă într-o manieră reversibilă şi se produce o cădere de presiune. 30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeşte de umplutura care are loc dincolo de această zonă. prin punctele joase ale reţelei. apoi sunt închise pe măsură ce apa inaintează. precum şi soluri care pot avea tasări ulterioare. Branşamentele se supun probelor prin punerea sub presiunea de serviciu înaintea oricărei operaţii de acoperire a tranşeei.30 m deasupra generatoarei superioare. După această perioadă. Într-o primă etapă. Mai mult. aceste materiale vor fi compactate manual sau cu echipament uşor. antreprenorul trebuie să remedieze. în prezenţa beneficiarului.pietrişurile. În timpul probei. reţeaua este pusă sub presiune timp de 48 ore.3 După probă. Ea asigură srijinirea sa şi transmiterea unuformă a efectului lateral al pământului. trebuie să se utilizeze materiale friabile de adaos ( cum sunt: nisipurile. IV. dacă este necesar. orice defecţiune de etanşeitate. pe cheltuiala sa. Compactarea nu trebuie totuşi să fie excesivă pentru a nu periclita stabilitatea tubului. în special la tuburile deformabile. cu un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevăzute. 2 . Operaţia de umplere fiind terminată. până la 0. se măsoară pierderea prin raportarea la capacitatea reţelei. Acoperirea conductelor până la aprox. Racordurile care alimentează hidranţii de incendiu. se procedează la o nouă probă. Se vor utiliza robinete ( vane) de golire pentru a verifica sosirea progresivă a apei. Proba conductei este faza determinanta conform programului de control anexat Proba generală a reţelei Înainte de recepţia provizorie a lucrărilor. Această operaţie consta în umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate. Alegerea materialelor de acoperire şi punerea lor în operă au o mare influenţă asupra durabilităţii reţelei. sunt supuse probelor în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii ca şi reţeaua. nu trebuie să fie utilizate ca umplutură soluri susceptibile să deterioreze conductele (cenuşi agresive). Materialul de umplutură trebuie să fie curăţat de pietre şi blocuri ( granule de 20 mm cel mult) şi de materiale solidificate. prin deformarea lor proprie. robinetele şi vanele de branşament şi de racordare fiind închise.2. aceste robinete sunt deschise. pământ) sau o protecţie din beton. fac să intervină contrasprijinirea laterală pentru asigurarea stabilităţii lor. materialele de umplutură trebuie să fie puse în straturi succesive de grosime maximă de 0. În zona tubului. Această operaţie este indispensabilă pentru a da timp aerului să se acumuleze în punctele înalte şi în sfârşit să se evacueze prin supape sau hidranţi. aceasta nu trebuie să depaşească 2%. aşa cum a fost descrisă mai sus. Este deci absolut necesar să se umple conductele încet.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

13 0. a transmiterii uniforme a sarcinilor care acţionează asupra conductei şi.30 m).21 h3 h4 0.59 0.38 0.3 Diametru interior [mm] 80 100 125 150 200 250 300 350 400 h1 h2 0.18 0. a protejării sale împotriva oricărei deteriorări în timpul realizării umpluturilor superioare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.12 0.10 0.55 0.3.46 0. ţinând .30 RECOMANDARI DE DIMENSIONARE A PATULUI DE POZARE SI A ZONEIDE ACOPERIRE utura IV.39 0.16 0.62 0. pe de o parte.15 0.19 0.50 0. Umplutura este realizată prin straturi succesive a căror grosime este determinată în funcţie de echipamentul de compactare ( niciodată mai mare de 0. pe de altă parte.43 0. Materialul utilizat este în general similar celui pus în operă pentru acoperirea tubului.129 - .17 0.40 0.14 0. Umpl Este necesară o umplutură de calitate pentru asigurarea.

Din acest motiv. se va dezinfecta reţeaua înainte de distribuirea apei la consumatori. ca şi după orice reparaţie efectuată pe o conductă de apă. a unui grilaj avertizor albastru şi/sau a unor benzi longitudinale de culoare albastră care să marcheze poziţionarea în sol a reţelelor de apă potabilă. probe de nisip (pana la 20cm inclusiv pentru deasupra grneratoarei laborator superioare) si in continuare compactari pana la nivelul de fundare a sistemului rutier inclusiv montarea benzii de semnalizare avertizare Punere in functiune Dacă s-au respectat toate condiţiile de pozare. pentru a garanta o compactare optimă şi uniformă. Cât timp durează această operaţie. economic ţi durabil. Dezinfectarea se poate efectua fie cu clor. acest timp de contact depinde de produsul utilizat şi de doza introdusă. Este necesar să se verifice ulterior calitatea realizării acestei operaţii. depunându-se în robinete. Pentru a evita orice confuzie în cazul deschiderii unei săpături. de aceea se protejează cu o placă de beton de 20 cm grosime. tuburile nu trebuie să sufere nici o deterioare. între 30 si 60 cm. pe traseul conductelor sunt interzise circulaţia vehiculelor.130 - . toate materialele de sprijinire sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfectă omogenitate între umplutură şi terenul natural. În timpul realizării umpluturii şi inainte de compactare. precum şi stocarea materialului rezultat din săpătură. fie cu permanganat de potasiu.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. deasupra generatoarei conductei. pot împiedica manevrarea lor. Controlul compactării tranşeelor Compactarea zonei de acoperire şi a zonei de umplutură influenţează direct asupra repartiţiei sarcinilor la periferia tubului. Cantităţi orientative de dezinfectant: DEZINFECTANT TIMP DE CONTACT DOZA RECOMANDATA UTILIZAT (MINIM IN ORE ) (MG DEZINFECTANT) Clor sau hipoclorit 24 30 Permanganat de 24 50 potasiu In conformitate cu SR 4163-3/95 spalarea si dezinfectarea retelelor de distributie a apei se va face urmarind urmatoarele etape 4 . Este absolut necesar să se respecte un timp de contact minim pentru operaţia de dezinfectie. nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele pornind de la o înălţime de acoperire de 1m. În cazul acoperirii mici (<1.3 cont de natura rambleului. curăţarea conductelor este greu de realizat. conductele vor fi un excelent mijloc de transport. În ambele cazuri pot apărea suprasarcini excepţionale care acţionează asupra tuburilor. deci asupra stabilităţii acestuia.0m) a tuburilor. un conţinut de 5 mg clor pe litru. sigur. Pe parcursul realizarii lucrarilor mai sus mentionate se va verifica: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Procese verbale Diriginte Control vizual sau Modul in care s-a Diriginte realizat umplutura cu cu aparatura specifica. Înainte de punerea definitivă în funcţiune a reţelei de apă potabilă. Va trebui să se obţină la capetele reţelei: o coloraţie violacee pentru permanganat. deteriora locaşurile şi clapetele de închidere. Ele mai conţin încă pământ şi pietre care. se recomandă amplasarea în umplutură. Cu toate măsurile luate.

după dezinfectare. cu apă potabilă. Material PEID Temperatura 20 maxima 45 Presiunea maximă[bari] 15 În terenuri sensibile la înmuiere se vor folosi numai în cazurile şi condiţiile de execuţie precizate in “Normativul pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe” indicativ P7. pe baza căruia exploatarea asigură asistenţa tehnică la închiderea apei şi la legăturile la reţeaua existentă. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei. după care se evacuează prin robinetele de golire sau prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. După dezinfecţia conductei. Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. pe tronsoane de (100…500)m. Dezinfectarea se face imediat după spălare. se procedează la spălarea conductelor. Soluţia se menţine în reţea 24 h. tehnologică şi de incendiu. Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare. se va obţine Buletinul de analiză al calităţii apei. La sfarsitul operatiunii se va urmari: Ce se verifica Cum se face Acte ce se vor Cine verificarea intocmi participa Diriginte Laborator de Procese verbale Modul in Construc Buletine de care s-a realizat spalarea analize tor analiza si dezinfectarea conductelor V. racordurile(de îmbinare) şi piesele (manşoane. Verificarea se face prin hidranţi sau cişmelele de la capetele tronsoanelor. alături de proba de presiune şi graficul de lucrări. pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu branşamentele închise. inclusiv branşamentele. în concentraţia dorită. apa transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate. În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai mare de 3 zile sau în cazul în care. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE A TUBURILOR. dezinfectarea se repetă. b) ele se vor utiliza în raport cu presiunea şi temperatura apei din reţea. care asigură în reţea minimum (25…30)mg clor activ la 1 l apă.1.3 După ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare nici un fel de reparaţii. iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise. Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului. Dezinfectarea se face. sub formă de soluţie.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. În cazul în care se spală mai multe tronsoane succesive. Domeniu de utilizare Tuburile. de regulă.131 - . coliere de priză) din PEID se vor folosi astfel: a) la reţelele exterioare de transport şi distribuţie de apă potabilă. . spălarea se face dinspre amonte spre aval. cu clor sau cu o altă substanţă dezinfectantă. ce este un document esenţial. RACORDURILOR ŞI PIESELOR DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE (PEID) V. umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia dezinfectată apare în toate aceste puncte de verificare. După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice. Spălarea se face de către constructor.

Se va urmări să existe corespondenţa între racorduri. atunci când producătorii sunt diferiţi. PAFSIN. -Cond speciale de montaj(in functie de calitatea terenului de fundatie.48 40 0. calitativ şi care au agrementul tehnic MLPTL. fontă ductilă. Materiale Se vor folosi numai materiale care corespund d. RETELE DE CANALIZARE DIN PEID CONSIDERATII GENERALE Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor. -Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor. in vederea asigurarii calitatii materialelor si a executiei. garnituri. DOMENIUL DE APLICARE Prezentele proceduri se aplica conductelor de transport al conductei de canalizare cu circulatie fortata. tuburi şi piese.actiuni corozive. b) la conductele montate în galerii unde există pericolul de apariţie a incendiilor.d. Nu fac obiectul caietului de sarcini: -conductele aferente instalatiilor hidraulice proprii statiilor de pompare.). fitinguri (coturi. ce se aplică rezistenţei admisibile “σ”: Temperatura(º) coeficient 20 1 25 0. armaturi. adezivi. precum şi avizul Ministerului Sănătăţii în cazul tuburilor. scule şi dispozitive de montaj şi întreţinere se vor lua în consideraţtie indicaţiile producătorului de tuburi şi racorduri.v. prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru executia lucrarilor corespunzatoare retelei de canalizare cu circulatie fortata (prin pompare) din conducte de polietilena de inalta densitate PEID ± PE 80 ± PN 6 ± SDR 17.p. este posibilă deteriorarea lor prin lovire ( varianta aeriană) şi nu li se poate asigura o protecţie eficace împotriva lovirilor. teuri. PVC şi eventual beton. se vor utiliza acele tuburi care au piese de îmbinare compatibile pentru PEID. capace). Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru: -Transportul conductelor si fitingurilor. -Pregatirea conductelor. Coeficienţi de siguranţă calculaţi ( după un proiect de norme ISO) după curbele de regresie ale PEID la 20ºC. De regulă. flanse. V.3 Nu se vor utiliza ţevile din PEID: a) la conducte aşezate în locuri unde. în timpul exploatării. etc.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. In sensul prezentelor prevederi.78 30 0. prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi. reductii. -Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera. -conductele care intra in componenta echipamentelor .62 35 0. prescriptiilor.2. fitingurilor si garniturilor pentru montare. Contractantul are responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le considera necesare. Pentru solvenţi degresanţi. c) la conducte montate îngropat în terenuri cu conţinut de hidrocarburi.132 - .6. racordurilor şi pieselor pentru apa potabilă. oţel.nivel apa freatica.37 VI.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Imbinarea elementelor căminului va fi realizată prin garnituri de etanşare. 5 I. Este obligatoriu ca executia lucrarilor pentru canalizare din tuburi de polietilena.1. Materiale Corpul. în ordinea prevăzută în profilele longitudinale. radială cu o lungime de 250 mm in exteriorul camerei precum si un orificiu de intrare cu o lungime de 250 in interiorul camerei. In plus.3. rigiditatea inelului >= 2kN/m². scara si baza căminului vor fi confectionate din polipropilenă. 3. I. trebuie asigurat un strat de fundatie granular cu o grosime minimă de cel putin 10 cm.133 - . format din elemente finisate incastrate in zid cu inele de consolidare. de stabilirea caracteristicilor conductelor potrivit conditiilor de functionare ale retelei de canalizare. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instructiuni. EXECUTAREA LUCRARILOR ANEXE EXECUTAREA LUCRĂRILOR ANEXE LA RETEAUA DE CANALIZARE Executarea construcţiilor accesorii la reţeaua de canalizare are ca regulă generală punerea în funcţiune a reţelei din aval spre amonte. radierul trebuie să fie solid si capabil să reziste la solicitări. Căminul va avea o bază plată (rezistentă la distorsiuni.1. Unitatea de constructii ce va asigura montajul. etanşată)si o suprafată exterioară ridată care sa nu permita alunecarea. Camine din polipropilena Acest capitol se referă la specificatiile pentru livrarea si construirea căminelor de vizitare din polipropilenă prefabricate care vor fi instalate pentru toate căminele de racordare individuala la sistemul de canalizare proiectat. raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii.3 RESPONSABILITATI Proiectantul raspunde de conceptia corecta a solutiilor tehnice si constructive.1. Baza căminului are orificiul de intrare strâns fixat cu inele de etanşare (inchidere de sigurantă) si orificiul de ieşire cu mufă la capăt. de alegerea materialelor. cu avizul prealabil al proiectantului vor putea stabilii solutii compensatoare motivate corespunzator din punct de vedere tehnic care sa nu afecteze siguranta de functionare a lucrarilor. trebuie respectate instructiunile furnizate de producător. CĂMINE DE CANALIZARE I. finisată.10. Racordarea căminului se va face prin multiple garnituri. Cămin de rupere de pantă Pe lângă toate caracteristicile mentionate mai sus pentru cămine obişnuite. 100% material virgin fără material reciclat. Zona unde va fi montată baza căminului va fi pregătită. netedă. din material plastic armat cu sticlă. precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de polietilena. Construcţiile anexe se vor executa concomitent cu realizarea colectoarelor de canalizare. Căminul va avea o reductie partial excentrica si tuburi cu trepte integrate. Rezistenta la forta ascensională va fi asigurată prin nervurile de consolidare orizontale. . căminele de rupere de pantă vor avea o bază conică cu gură de evacuare centrală. Materialul de umplutură ce va fi folosit dupa montare va fi in conformitate cu cerintelespecificate de producător. unitatea de constructii. Executia lucrării Pentru instalare si asamblare. sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal specializat. rezistente la coroziune.

Diametrul de lucru minim pentru elementele prefabricate din beton este de 100 cm. STAS 438/1-89/A91:2007.2. Suprafata minimă a spatiului de lucru este de aproximativ 1 m2. când nu este permisă instalarea unui cămin din material plastic. I. a peretilor laterali si a plăcii este de 25 cm. Elementele nu trebuie să aibă defecte care ar putea afecta rezistenta. Toate elementele de constructie trebuie să aibă aceeaşi compozitie uniformă. Suprafetele de contact dintre ramă si capac trebuie să fie tratate mecanic.3. Această Specificatie acoperă construirea completă a căminelor din beton turnat la fata locului in conformitate cu desenul standard. să fie prevăzute cu sistem de închidere etanşă.134 - .1. pot fi instalate cămine turnate monolit. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC). Ramele şi capacele căminelor de vizitare vor respecta STAS 2308-81. Toate rosturile vor fi etanşate cu membrane speciale din cauciuc sau mortar de ciment impermeabil.80 m cu 1. In cazul in care se folosesc aditivi. DIN EN124. Executia lucrării Grosimea minimă a radierului. inclusiv cârlige metalice de sustinere. STAS438/2-91 si SR438-3:1998. trebuie respectate cu atentie instructiunile producătorului.1. STAS 438/1-89/A91:2007 /C91 :2009. Atunci când se testează tubul de 1000 mm. Fier beton STAS 438/1-89. Armare: In conformitate cu cerintele de rezistentă in general 100 kg fier beton/ m3 beton. Camine turnate monolit In situatii speciale. Betonul de căptuşire va fi clasa C12/15.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Toate imbinările executate la cămin vor fi impermeabile. Capacele trebuie să aibă caracteristicile următoare: . etanşeitatea sau durabilitatea. Distanta in plan vertical intre treptele de fier nu poate depăşi 333 mm. calamităţi. nu mai este necesară tencuirea. In cazul in care caminul este format din elemente prefabricate. rezistenta minimă la strivire F este de 35 kN/m pentru fiecare metru inăltime de constructie. EN206/2002. Racordările conductelor la peretii căminului trebuie să fie flexibile pentru a preveni spargerea din cauza fortei de forfecare.3 I. Capacul trebuie să fie bine fixat in ramă. Trepte din fier: Scări fixe in conformitate cu cerintele SR EN 14396: 2004. să fie rezistente la şocuri. Capacul caminului trebuie să fie la acelaşi nivel cu terenul.60 m. agregate pentru beton de maxim 4 mm. in cazul in care canalul este monolit. clasă de rezistentă minimă C35/45. Camine standard din elemente prefabricate din beton Această Specificatie se referă la construirea completă a căminelor din elemente prefabricate din beton(Normativ: STAS2448/82. Capetele tuburilor. O atentie specială trebuie acordată la imbinarea conductelor de canalizare pentru a se obtine o imbinare etanşă si flexibilă. Capac: Rezistenta la solicitare a capacului putului finisat Clasa D.SR EN 1917/2003). Betonul trebuie să fie impermeabil. Aceste elemente prefabricate trebuie să fie imbinate complet cu un pat de mortar pentru a putea rezista la solicitările verticale. Toate capacele vor purta numele producătorului. Căminul va fi amplasat astfel incât colectorul de canalizare să poată fi curătat corespunzător din interior. si apă in cantitate . Materiale Beton: Beton in conformitate cu NE 012-1:2007. de exemplu 0. deschiderilor si a reductiei conice ale caminului trebuie să fie in unghi drept fată de axa lui.20 m. Pentru Cămine ≥ DN600 sunt necesare trepte in zona sectiunii conductei. si inăltimea minimă de lucru de la nivelul finisat al terenului este de 1. Clasa trebuie să fie permanent vizibilă in partea de sus a capacului precum si pe ramă. dintr-un amestec de ciment. suprafata va fi tencuită cu mortar de ciment in proportie de 1:1.să fie ventilate.

cu diametrul de 800 mm. La căminele cu adâncimi mai mari de 5. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC). Partea interioară a radierului (precum şi jgheabul) trebuie să aibă o rugozitate comparabilă cu cea a canalizării din material ceramica vitrificata sau PAFSIN astfel ca viteza apei din canal să nu se micşoreze la trecerea prin cămin. Condiţia de permeabilitate pentru elementele de beton este P8. amestec de poliester armat cu fibra de sticla . Vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă speciala. Radierul căminelor este executat monolit. In principiu.3 corespunzătoare. Descrierea lucrărilor Cămine de vizitare Căminele de vizitare de reteaua de canalizare propuse sunt construcţii din elemente prefabricate din beton cu diametrul Φ800 si 1000 mm şi înălţimi variabile. Capacele căminelor vor fi circulare. Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de furnizor.1 Detaliu cămin de trecere H<2m si H>2m. nu ar trebui folosite mai mult de două inele de egalizare. Ramele şi capacele căminelor de vizitare vor respecta STAS 2308-81. totuşi.00 m se vor prevedea scări de acces cu coş de protecţie şi balustradă. precum şi dintre inelele de aducere la cotă. racordurile şi ramificaţiile necesare. denivelări. se etanşează cu garnituri de cauciuc. pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. În cazul căminelor de vizitare care se amplasează la o schimbare de direcţie a canalului. . Toate construcţiile metalice vor fi protejate anticoroziv. Acostamentul radierului se va finisa astfel încât materialul decantat să fie spălat cu uşurinţă de fluxul de apă din canal şi să revină în jgheab. care asigură o etanşeitate corespunzătoare. La asamblare se foloseşte material lubrefiant. părţi desprinse sau segregări. Capacele vor fi ventilate şi bine fixate în cadru. după caz. Acesta se confecţionează în conformitate cu panta. În perete se vor îngloba piesele de trecere specifice etanşe. Inăltimea maximă a inelelor de egalizare (ca regulă. Amplasarea în plan a căminelor de vizitare respectă STAS 3051/91. Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone. Racordarea tuburilor din ceramica vitrificata si PAFSIN la căminele din beton se face prin intermediul unor piese specifice fiecarui tip de material in parte. conform normativului P73-78. calamităţi. pori. Aceste condiţii sunt impuse cu precădere în zonele de contact cu inelele de etanşare din cauciuc. şi nu se va decolora în timp. Culoarea finisării va fi negru(pentru retele de canalizare). Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie. unghiul dintre cele două direcţii trebuie să fie de maxim 90° în cazul canalelor cu dimensiunea orizontală a secţiunii transversale până la 500 mm inclusiv. Un inel de egalizare va fi instalat intre reductia conica si capac. Rostul dintre radier şi inele. Având in vedere faptul că inelele de egalizare nu permit singure adaptarea exactă la inăltimea terenului. din material compozit. cu o grosime maximă de 5 cm. Treptele realizate din oţel protejat anticoroziv vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de turnarea betonului în pereţi. Montajul căminelor de vizitare se va face conform planurilor: DC . de tip masiv. cu cadru din acelasi material. A. Pe suprafaţa elementelor nu se admit fisuri.135 - . Proportia amestecului: ciment : agregate = 1:3. este de asemenea prevăzut un strat de egalizare din beton turnat la fata locului. Capacele trebuie să aibă caracteristicile următoare:  să fie ventilate  să fie prevăzute cu sistem de închidere etanşă  să fie rezistente la şocuri.0. Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. două tuburi )si a stratului de egalizare este de 28 cm.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

Suprafaţa exterioară a pieselor de acces la cămin face priză cu betonul, iar între suprafeţele interioare ale piesei şi tubului, etanşeitatea se asigură cu inel de cauciuc. Această piesă are deviaţie de 3º de la ax. La montare, capătul interior al piesei trebuie să fie în acelaşi plan cu peretele interior al căminului, iar depăşirea să fie permisă doar la capătul exterior. Montajul căminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul conductelor stradale, de regulă din aval în amonte. Verificarea calităţii căminelor de vizitare, precum şi probele de etanşeitate se vor realiza concomitent cu verificarea şi probarea tronsoanelor de canalizare. Manipulare, transport, depozitare Manipularea elementelor se va efectua cu utilaje care nu produc deteriorări. La ridicare, elementul trebuie să se găsească în poziţie orizontală. Este interzisă manipularea elementelor producând şocuri sau ridicarea lor prin introducerea cablului în interiorul elementului. Aşezarea suprapusă a elementelor se admite numai pe suprafeţe orizontale care nu permit tasări. Garniturile de cauciuc trebuie depozitate într-un loc întunecat, răcoros, fără praf, aşezate lejer. Temperatura de depozitare trebuie să fie cuprinsă între -10ºC şi +30ºC. Trebuiesc ferite de lubrefianţi şi combustibili. Înainte de montare, acestea şi elementul de cămin cu care intră în contact se curăţă atent, se verifică dacă nu există defecte ale elementului de cămin ce poate periclita etanşeitatea. B. Execuţia lucrărilor În prima fază se va face predarea amplasamentului. Urmează apoi trasarea construcţiei cu respectarea prevederilor din STAS 9.824-75. Trasarea se va face cu ajutorul teodolitului şi axele se vor materialize cu ajutorul bornelor fixe din beton, se va face fixarea reperelor de nivel şi în special a cotei ± 0,00. De asemenea se va ţine cont şi de “Instrucţiuni privind trasarea de detaliu” C 83-75. Prepararea betonului se va face conform prevederilor din capitolul 9 al normativului NE01299. Temperatura de turnare a betonului va fi de 5°C÷30°C. Certificarea calitaţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu Legea 10/1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii. Pe tot parcursul execuţiei, lucrările vor fi conduse de un cadru tehnic atestat. Din partea beneficiarului lucrările vor fi urmărite de către un diriginte de şantier. Lucrările ce devin ascunse vor fi consemnate în procese verbale de lucrări. De asemenea verificările periodice şi pe stadii fizice vor fi menţionate în procese verbale. Aceste procese verbale împreună cu proiectul, certificatele de calitate ale materialelor şi dispoziţiile şi observaţiile efectuate de persoanele cu drept de control vor sta la baza “Cărţii tehnice” a construcţiei. Orice neconcordanţă între datele prezentate în proiect şi realitate se va prezenta proiectantului pentru soluţionare. C. Urmărirea comportării în timp a construcţiei Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se va realiza în conformitate cu reglementările legale şi ţinind cont în primul rând de prevederile P130-1999 Normativ privind comportarea în timp a construcţiilor, precum şi de STAS 7.883-83 Construcţii hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp. Practic urmărirea comportării în timp a construcţiilor începe odată cu primele lucrări de realizare a obiectului investiţiei, prin verificările privind asigurarea calităţii construcţiei. Urmărirea comportării construcţiilor este activitatea sistematică de culegere şi de valorificare a informaţiilor rezultate din observare şi măsurări asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi tehnologic şi cu sine însăşi. Scopul urmăririi comportarii construcţiilor este asigurarea aptitudinii lor pe toată durata de serviciu (durata se stabileşte pentru fiecare mijloc fix în parte conform HG2.139/2004). În cazul obiectelor din prezentul proiect se impune supravegherea curentă a stării tehniceurmărirea curentă. Supravegherea curentă a stării tehnice cade în sarcina beneficiarului, care o execută cu personal şi mijloace proprii şi va avea ca obiective următoarele:  depistarea şi semnalarea din faza incipientă a situaţiilor ce periclitează aptitudinea pentru exploatare a construcţiilor sub aspectul durabilităţii, siguranţei, confortului şi economicităţii
- 136 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

în vederea luării din timp a măsurilor de intervenţie necesare, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora;  strângerea centralizată de date cu privire la starea tehnică a construcţiilor;  evidenţierea aspectelor pozitive şi negative cu caracter generalizat din comportarea construcţiilor, în vederea îmbunătăţirii proiectării, execuţiei, exploatării şi a cercetării în acest domeniu. Urmărirea se va face trimestrial consemnându-se într-un proces verbal concluziile rezultate. Supravegherea curentă se executa vizual, prin observare directă şi cu ajutorul mijloacelor de măsurare simple, de uz curent. Toate modificările vor fi cuprinse în Cartea construcţiei. Toate obiectele se vor supune următoarelor observaţii:  schimbări în poziţia obiectelor în raport cu mediul de implantare al acestora prin deplasări vizibile verticale, orizontale, rotaţii  deschiderea sau închiderea rosturilor dintre obiecte sau părţile unui obiect  apariţia de rosturi, crăpături, smulgeri dereglări sau blocarea funcţionarii unor utilaje condiţionate de poziţia lor  defecte şi degradări cu implicaţii asupra functionalităţii obiectelor de construcţie, înfundarea scurgerilor podului  defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei obiectelor de construcţie. De asemenea se vor consemna şi modificările în acţiunea factorilor de mediu natural şi tehnologic. I.2. CAMINE DE VANE PENTRU APA POTABILA Căminele de vane se vor realiza din elemente prefabricate din beton(Normativ: STAS2448/82, EN206/2002,SR EN 1917/2003), sau din beton armat monolit, pe amplasamentul indicat în planul de situaţie. Partea superioară a căminelor va fi la nivelul terenului sistematizat.La realizarea lor se va ţine cont şi de detaliile ce includ partea hidraulică. Pe toată durata execuţiei căminelor, va exista personal tehnic calificat şi atestat pentru astfel de lucrări care să conducă operaţiunile de realizare a căminelor. La proiectarea căminelor se va ţine cont de prevederile normativului P 73-78 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide” precum şi de “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012-99 în alegerea betonului şi a caracteristicilor sale. În prima fază se va executa trasarea pe teren. Acest lucru se va face cu teodolitul, iar materializarea cu ajutorul bornelor din beton atât pentru axe cât şi pentru cota de nivel. La trasare se vor consulta în special următoarele normative şi instrucţiuni:  STAS 9824/1-81 “Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice”;  Îndrumător privind executarea trasării de detalii în construcţii C83-81. Săpătura pentru execuţia căminelor se va face în următoarele etape:  etapa I - executarea săpăturii până la cota inferioară a căminului;  etapa a II-a - executarea a două puţuri de epuisment în afara perimetrului construcţiei până la cota –2.50m şi coborârea nivelului apei pe perioada executării căminului. Săpătura se va face cu sprijinirea pereţilor, iar între construcţie şi peretele gropii se va lăsa o banchetă de lucru de minim 50 cm. În timpul executării săpăturilor şi a lucrărilor de execuţie a structurii de rezistenţă se vor respecta instrucţiunile privind protecţia muncii. Incinta şantierului se va îngrădi, iar circulaţia va fi liberă doar pentru personalul de execuţie a lucrării. O parte din pământ se va depozita de-a lungul tranşeei, pentru realizarea umpluturilor după executarea construcţiei. Excesul de pământ rezultat din săpătură va fi utilizat pentru nivelarea terenului sau va fi depozitat în locuri special amenajate (gropi de împrumut, depozite de deşeuri). Se interzice depozitarea pământului pe marginea tranşeei fără a lăsa o banchetă de minim 0,5 m. După realizarea săpăturii se va trece la turnarea betonului de egalizare într-un strat de 5 cm. Va fi
- 137 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

un beton C2,8/3,5 (B50). Acesta nu se va turna fără realizarea procesului verbal de recepţie a terenului. Apoi se va monta armătura din radier conform detaliilor de execuţie. Betoanele şi armăturile se vor prepara şi confecţiona în secţiile bazei de producţie ale executantului sau în secţii specializate ale furnizorilor. Fasonarea şi montarea armăturilor vor respecta condiţiile impuse de STAS 10107/0-90 şi NE 012-99. Pentru etanşarea rostului de lucru dintre radier şi pereţi se va monta profilul din PVC plastifiat (sau material expandabil la contactul cu apa din betonul proaspăt din pereţi, cu efect similar). Montarea benzii de profil PVC la poziţie se face prin legarea cu sârmă neagră (1-2 mm), trecută prin cleme şi armătura radierului. Clemele se fixează pe conturul profilului la intervale de 33 cm. Etanşarea rostului se realizează prin încastrarea betonului proaspăt şi bine compactat, a aripilor profilului, tubul central rămânând liber în înălţimea rostului format între radier şi pereţi. În timpul lucrărilor se vor respecta “Instrucţiunile tehnice pentru folosirea profilului încastrat din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor din cadrul construcţiilor hidrotehnice” C163-73. Toate materialele ce se vor pune în operă vor avea certificat de calitate şi vor respecta condiţiile impuse de standardele în vigoare. Armarea se va face cu oţel beton OB37. Acoperirea armăturii va fi de 4,5 cm atât în radier cât şi în pereţi la partea exterioară. Pentru faţa peretelui orientată spre interiorul căminului, acoperirea armăturii va fi de 2,5cm. După turnarea peretelui se va realiza placa de la partea superioară a bazinului. Placa va avea o grosime de 15 cm şi se va arma cu oţel beton OB 37. Decofrarea elementelor se va face cu respectarea instrucţiunilor din cadrul de practică NE 012-99 – capitolul 14 “Decofrarea”. Atât pentru radier cât şi pentru pereţi se va asigura menţinerea umidităţii betonului timp de 14-28 zile în funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere. Totodată se va realiza protecţia betonului (în special în placă) cu diferite materiale (rogojini, folie PVC, prelate) funcţie de temperatura din timpul execuţiei. Stropirea betonului cu apă va începe de la 2÷12 ore de la turnare. Sub +5ºC nu se execută stropiri. La rezistenţe peste 5 N/mm² nu se mai face stropirea. Nu se va realiza umplutura de pământ în jurul construcţiei fără verificarea betonului din pereţi şi consemnarea într- un proces verbal existent şi demontarea sprijinirilor pereţilor gropii. Căminul de 1,50x 1,50x 1,50 m va avea o formă pătrată în plan, având dimensiunile exterioare de 1,80mx1,80m. Căminul va avea pe verticală o înălţime de 2,05m. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime de 20cm, iar pereţii vor avea o grosime de 15cm. Placa de la partea superioară va avea o grosime de 15cm. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1,50m. La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces. La partea inferioară a căminului s-a prevăzut o başă de colectare a apei ce poate apărea ocazional din infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire împotriva apelor din sol. Betonarea căminului se va face cu beton clasa C18/22.5, iar armarea cu oţel beton OB37. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect. Căminul de 2,00x 2,00x 2,00 m va avea o formă pătrată în plan, având dimensiunile de 2,40mx2,40m. Căminul va avea pe verticală o înălţime de 2,10m. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime de 25cm, iar pereţii vor avea o grosime de 20cm. Placa de la partea superioară va avea o grosime de 15cm. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1,50m. La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces. La partea inferioară a căminului s-a prevăzut o başă de colectare a apei ce poate apărea ocazional din infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire împotriva apelor din sol. Betonarea căminului se va face cu beton clasa C18/22.5, iar armarea cu oţel beton OB37. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect. Căminul de 3,50x3,50x 2,00 m va avea o formă pătrată în plan, având dimensiunile de 3,90mx3,90m. Căminul va avea pe verticală o înălţime de 2,10m. La bază s-a prevăzut un strat de beton de egalizare de cinci centimetri. Radierul va avea o grosime de 25cm, iar pereţii vor avea o grosime de
- 138 -

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov

Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3

20cm. Placa de la partea superioară va avea o grosime de 15cm. Înălţimea liberă a căminului va fi de 1,50m. La partea superioară s-a prevăzut un gol circular cu diametrul de 75 cm pentru vizitarea căminului. De asemenea s-au prevăzut trepte metalice de acces. La partea inferioară a căminului s-a prevăzut o başă de colectare a apei ce poate apărea ocazional din infiltrarea apelor meteorice. La exterior bazinul se va proteja prin tencuire împotriva apelor din sol. Betonarea căminului se va face cu beton clasa C18/22.5, iar armarea cu oţel beton OB37. Nu se vor monta piesele de trecere fără consultarea în prealabil şi a detaliilor prevăzute în planşele cu instalaţia hidraulică aferentă acestui obiect. Ramele şi capacele căminelor de vizitare vor respecta STAS 2308-81. Se prevăd rame cu capace carosabile din material compozit(SMC). Capacele căminelor vor fi circulare, cu diametrul de 800 mm, de tip masiv, din material compozit, amestec de poliester armat cu fibra de sticla , cu cadru din acelasi material. Capacele vor suporta sarcini de trafic 40 tone. Culoarea finisării va fi albastru(pentru retele de apa), şi nu se va decolora în timp. Capacele vor fi etanşe şi bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă speciala. Treptele realizate din oţel protejat anticoroziv vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de turnarea betonului în pereţi. Capacele trebuie să aibă caracteristicile următoare:  să fie prevăzute cu sistem de închidere etanşă  să fie rezistente la şocuri, calamităţi.

3.3.11. ARMATURI si accesorii
1. Flanse Materialul şi modul de îmbinare a flanşelor vor fi în conformitate cu clauzele relevante ale specificaţiilor referitoare la fiecare material de conductă. Dimensiunile, poziţionarea si numărul golurilor de trecere al şuruburilor prin flanşe vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete şi accesorii. Gama de presiuni nominale pentru flanşe va fi cel puţin egală cu cea mai ridicată presiune a conductelor şi fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominală de cel puţin PN 10. 2. Garnituri şi inele de etanşare Garniturile şi inelele de etanşare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la apă potabilă, cu o grosime de minimum 3mm în conformitate cu STAS 173389, DIN 3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent şi vor fi de două tipuri:  garnituri plate fără inserţie metalică;  garnituri cu inserţie metalică. Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la întuneric, ferite de îngheţ sau supraîncălzire, libere de orice tensiune. 3. Şuruburi, şaibe, piuliţe – din otel inox Şuruburile folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO 4018:1994 - Şuruburi cu cap hexagonal parţial, respectiv total filetate, grad C. Şaibele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 -Şaibe plate pentru şuruburi şi piuliţe cu diametrul nominal al filetului până la 150mm, Grade A.÷.C. Piuliţele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu STAS 922-89 - Piuliţe hexagonale. Clasa de execuţie C sau echivalent. Piuliţele, şuruburile şi şaibele vor fi zincate, iar înainte de strângere şuruburile vor fi unse cu vaselina grafitată. Şuruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puţin o spira a filetului sa depaseaca piuliţa atunci când aceasta este strânsă. 4. Adaptoare şi cuplaje
- 139 -

 cuplaje flexibile (cuplaj universal). vor fi făcute din oţel inoxidabil. BS EN 1092-2. indiferenet de variaţiile de presiune şi/sau debit din amonte. Componentele interne. părţile inferioare din materiale rezistente la coroziune (aliaje din bronz.corp îngust) sau F5 (corp normal) şi vor avea dimensiunile flanşelor.partea l. PN 16). Vanele vor fi îmbinate cu flanşe. iar vanele de reducere a presiunii (simple sau/ şi cu reglare de debit) vor avea prevăzut în aval şi un ventil de suprapresiune. pentru protecţia conductelor din aval. Corpul şi sertarul vor fi făcute din fontă ductilă. poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2. iar părţile de închidere vor fi acoperite cu cauciuc (EPDM). cât şi îngropate.3 Adaptoarele şi cuplajele se folosesc pentru uşurinţa demontării. Vana de reducere a presiunii reduce. Sertarul va fi înglobat în cauciuc (EPDM) vulcanizat.). 6. PEID/PVC sau pentru trecerea de la oţel la PEID/PVC şi pot fi:  adaptor universal cu flanşă. DIN 2501 sau echivalent. vor avea corpul din fontă. indiferent de variaţiile de debit şi presiunile din amonte ale sistemului. BS EN 1092-2.). Direcţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a închide robinetul. Vanele de reglaj vor fi montate orizontal.grad FE 430A). Materialul din care sunt alcătuite adaptoarele si cuplajele poate fi fontă ductilă (conform DIN 1693 sau BS 2789. cu flanşe sau cu mufe.). indiferent de variaţiile de debit şi/sau presiune din amonte. goliri.140 - . Vanele vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea deschisă. Vane cu sertar Vanele cu sertar vor fi. poziţionarea si numărul golurilor de trecere a şuruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005-2. Presiunea nominală a vanelor cu sertar va fi cel puţin egală cu cea mai înaltă presiune de pe conductele pe care sunt montate (PN 6. Vana de reducere a presiunii şi de reglare a debitului reduce. garnituri. piuliţe si şuruburi. controlează şi menţine constantă o presiune aval prestabilită. 5. Vana de reglare a debitului controlează şi menţine în aval un debit maxim prestabilit.  compensatoare de montaj cu burduf. Vane de reglaj Vanele de reglaj prevăzute în proiect sunt automate şi pot fi vană de reducere a presiunii. acoperite cu vopsea sau răşini epoxidice. în funcţie de utilizare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Vanele cu sertar cu flanşe Vanele cu sertar cu flanşe vor avea dimensiunile între flanşe conform DIN 3202. DIN 1693. Dimensiunile.F4 . controlează si menţine constantă o presiune aval prestabilită şi în acelaşi timp controlează şi menţine în aval un debit maxim prestabilit. Vanele sertar cu flanşe vor fi montate în cămine (incendiu. Precizia de reglaj trebuie să fie în intervalul 2÷5%. PN 10.grad 420-12) sau oţel (conform BS EN 10025:1990 . bronz. Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta îngropat vor fi furnizate împreună cu roata de mână din fontă turnată. de regulă în cămine. vor fi prevăzute cu conductă de bypass. by-pass etc.  cuplaje flexibile de trecere de la oţel la PEID/PVC. altele decât sertarul. 7. DIN 2501 sau echivalent. conform EN-1563. pe conductele de oţel. vană de reglare de debit şi vană de reducere a presiunii şi reglare de debit. astfel încât să poată fi montate atât în cămine. BS 2789 sau echivalent. iar vanele cu mufe vor fi montate îngropat (vane de concesie înaintea căminelor de apometru etc. presiunea precizată în proiect. . alamă nichelată sau alte materiale rezistente la coroziune.  compensatoare de montaj cu presetupă. Vanele cu sertar vor fi alcătuite din materiale rezistente la coroziune. oţel inox etc. Pregătirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi făcută în conformitate cu cerinţele şi toleranţele specificate de către producător.

Ventilul va avea corpul din fontă. oţelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune. ventilul va fi legat la exteriorul căminului printro ţeava din oţel carbon. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare cu lungimea de 10 (5)x DN în amonte şi 3 (5) x DN în aval. poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2. .  să permită intrarea aerului când presiunea din conductă scade sub Patm în timpul golirilor. având dimensiunile între flanşe conform DIN 3202-F6 şi dimensiunile flanşelor. Debitmetre de apă Debitmetrele de apă vor avea clasa de precizie C conform SR-ISO 4064/1-96 şi trebuie să fie etanşe. Ventile de suprapresiune (protecţie împotriva loviturii de berbec) Pentru protejarea conductelor reţelei de distribuţie din aval de căminele cu vane reductoare de presiune (în caz de defectare a vanei) şi protejarea conductelor de aducţiune împotriva loviturii de berbec. ale căror dimensiuni. celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz. Dispozitivele vor fi material plastic de înaltă rezistenţă (astfel încât să poată fi instalate pe conducte PN16). montate cu flanşe. Pentru împiedicarea accesului animalelor sau insectelor în interiorul rezervoarelor prin intermediul conductelor de preaplin. 10.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM). poziţionare şi număr de goluri de trecere a şuruburilor vor fi conform ISO 7005-2. DIN 2501 sau echivalent. vor fi de tipul cu filet exterior şi vor fi cuplate la conducte pe mosoare de oţel. 12. în poziţie orizontală. Ventilul va fi reglat în fiecare caz pentru a declanşa la o presiune mai mare cu 0.3 8. Acestea vor fi prevăzute cu flanşă. la gurile de descărcare sau la căminele de deversare se vor prevedea clapete unisens. BS EN 1092-2. BS EN 1092-2. corespunzător gradului de protecţie IP 68. trebuie să fie marcate conform normelor în vigoare şi să aibă un certificat individual de verificare metrologică. cu capul contorului vertical. Suporturi pentru vane Pentru susţinerea vanelor din cămine se vor prevedea suporturi metalice confecţionate din ţeavă de oţel şi o placă pătrată din tablă groasă la partea inferioară. DIN 2501 sau echivalent sau cu arc.5÷1 bar decât presiunea de regim a tronsonului aval (după vana de reducere de presiune). 9. Pentru uşurinţa demontării se va prevedea un robinet sferic cu filet interior-filet exterior. în funcţie de distanţele pe verticală din interiorul căminului. Modul de îmbinare va fi cu filet. Corpul contorului va fi din fontă şi va fi prevăzut cu flanşe. Pentru prevenirea inundării căminului. pe generatoarea superioară a conductelor prin intermediul unei vane de închidere (robinet sferic). cu cadran semi-uscat. Dispozitive automate de aerisire-dezaerisire Dispozitive automate de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aducţiune) şi de dezaerisire (instalate pe reţeaua de distribuţie) vor fi automate şi vor îndeplini următoarele condiţii:  să evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat în punctele înalte din conducte în condiţii normale de funcţionare. înălţimea suporturilor se va stabili pe şantier. Inspecţiile şi întreţinerea se pot face fără a schimba presiunea prestabilită şi fără a demonta ventilul. care va avea dimensiunile. se vor instala ventile de suprapresiune. BS EN 1092-2. DIN 2501 sau echivalent. fie orizontal. 11. poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2. Instalarea se va putea face fie pe vertical.141 - . în funcţie de recomandările producătorului. montat între flanşe. Toate contoarele de apă care sunt procurate din import trebuie să aibă aprobare de model în România. Clapetele de reţinere Clapetele de reţinere vor fi de tipul cu clapă. Contoarele de apă vor fi montate în camine. Ventilul de suprapresiune va acţiona imediat şi va elibera rapid apa rezultată din unda de presiune.

Avantajul lui in comparatie cu robinetul clasic cu inchidere cu pana de cauciuc consta in dimensiunea si greutatea proprie mica. sau antrenare pneumatica sau hidraulica. Este estetic. este reglabil si inlocuibil. In afara de piulita arborii filetate pentru ridicat si garnitura. Etansarea este asigurata de o garnitura de etansare de sfoara. Suporturile vor fi protejate anticorozov prin vopsirea după confecţionare cu un strat de grund şi un strat de vopsea epoxidică. rezistent la lesie) -Antrenari individuale -Montabil si cu element de intercalatie -Accesorii necesari instalarii.142 - . pe perete lateral. Materialul garniturii este impletitura de aramida cu fir de teflon. sau in ambele capete. adaptare la cadru de instalare deja existent. Domeniu de utilizare: -industria hartiei -tratarea apei. si la canalele tehnologice ale uzinelor industriale. necesarul de spatiu este minim. la canale de irigatie. Vane stavilar Este mecanism de inchidere.10 bar). epurarea apei uzate -industria alimentara -industria chimica Constructia. dimensiuni: stavilarul este un mecanism de inchidere de constructie sudata.si de epurare a apei. Este posibila montarea individuala pe armatura de zidire. pe perete de inchidere. Este executata integral din material anticoroziv. iar mai tarziu se poate inlocui. . garnituri 14.4301 v. 13. In caz particular se poate comanda si cu stut sudat intr-un capat. Vana cutit are intre cele doua laturi o placa mobila. pe capat de teava cu flansa. sau cu motor. Garnitura de etansare de sfoara este reglabila intr-o anumita masura. toate componentele sunt confectionate din otel inoxidabil ( DIN 1. suruburi inoxidabile. Se poate monta pe capat de teava cu flansa sau intre doua flanse. Sunt doua forme de functionare care garanteaza etanseitatea la apa. 1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. se poate monta usor si in cazul constructiilor de beton armat. Executia este adaptata la conditii de joasa presiune. pe perete arcuit. la bazine de apa uzata. la constructii impotriva inundatiilor. care la randul lui este miscat de o piulita inlocuibila. vanele de golire se vor fixa cu suporturi cu două coliere de fixare.4541 ). dimensiuni: Vana cutit este un dispozitiv de inchidere cu structura sudata. Vane cutit Vana cutit este un dispozitiv de inchidere utilizat in sisteme de joasa presiune (2. confectionata din bronz si montata in unitatea de cap. Functionarea se poate realiza cu roata de mana. Constructia.3 Pentru a nu supune solicitării conductele din PEID în cazul blocării vanei de golire. Miscarea placii este asigurata de un arbore filetat pentru ridicat cu filet trapezoidal. este varianta -cu doua pozitii:inchis/deschis. rezistent la acid. canale pentru colectarea apei din precipitatii. si in cazul constructiilor de otel. Avantajele pot fi: -Executat integral din material anticoroziv -Greutate proprie mica -Sectiune de curgere diferita de forma circulara -Executie adaptata la conditii de joasa presiune -Folosirea garniturilor din materiale speciale (de exemplu termostabil. sectiune de curgere poate fi diferita de forma circulara.5 . canale pentru colectarea apei de infiltratie. care asigura dirijarea apei la instalatiile de tratare. -reglabil fara trepte. In cazul din urma se poate aplica antrenare cu electromotor. iar suporturile de vane vor fi fixate de radierul căminului cu şuruburi tip CONEXPAND. pe capat de teava cu flansa cu racordare standardizata (PN6 sau PN10). poate fi diametru peste DN 1200. Pot suporta presiunea apei dintr-o parte sau din ambele parti. In functie de cerinte se poate monta: perpendicular pe directia jgheabului. Este montabila pe perete cu suprafata plana.

cuplurile.143 - . lubrifiantii. LUCRARI MECANICE 3. inclusiv a temperaturii ambientale. transportul pe Santier. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia. camerele vanelor. fie ca sunt specificate sau nu. 3. curatarea. fabricarea. montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus. balustradele. Vor fi incluse toate coloanele.12.3. Dispunerea utilajelor indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire se doreste a servi drept ghid pentru Ofertant.12. testarea. . cu costuri de intretinere mici. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung.1. Lucrul in zonele periculoase Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul Supervizare. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora. placile de acoperire si cadrele. Instructiunile de Operare si Intretinere Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare. doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari. pupitrele de comanda. Proiectarea si constructia Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti. mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate. dar Antreprenorul va include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg. 3. cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare. montajul temporar la producatori sau subAntreprenorii de lucrari ai acestora.3 3.12. 3. ca de exemplu sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat.3. conductele. dispozitive auxiliare si conexiuni.12.12.3. incluzand epuismentele. Majoritatea componentelor echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Specificatii. toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Lucrari incluse in contract Lucrarile Mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat conform cerintelor de amenajare.4.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. intretinerea si reparatia.3. Manualul de instructiuni pregatit de catre Antreprenor si manualele cu privire la utilajele furnizate de subAntreprenori vor fi tiparite pe hartie A4 si vor fi legate printr-o metoda ce permite indepartarea foilor.3. colectoarele si cladirile. in limba romana.2. pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice. lagarele. presiunilor si temperaturilor. a planurilor de lucru. Cerintele Speciale si cum sunt indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire. pe langa Zonele de Pericol Electric. suruburile de ancorare. manometrele. Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile variatiilor incarcarilor de operare.3. vanele.

6. Depozitarea si protectia pe santier Consultantul Supervizare va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat. suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut. Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul. care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor. etc. prin vopsire sau alte mijloace aprobate. in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier. constructii de otel. Consultantul Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere. instrumentele. incluzand posibilele intarzieri in livrare. . inainte de expediere.5. depozitare si constructie. nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. pe intreaga perioada de transport. 3. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. in limba romana.12. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport maritim. ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale. nefiind permise lazile din sipci. Flansele conductelor. vor fi impachetate pentru transport. toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si deteriorarii accidentale.144 - . etc: invelite. Echipamentul electric: acoperit. iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe Santier. pentru a preveni miscarea componentelor mobile. avand suruburi si/sau cleme de transport.3 Dupa aprobarea Consultantului Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale. Conducte. plasata intr-un plic rezistent la apa. Lazile ce contin inele de cauciuc. aerian sau terestru.3. in zona etansata contra patrunderii prafului si insectelor. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi. Protectia si impachetarea in vederea expedierii Inainte de a fi expediate de la Producator. situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere. vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. In cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea. Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor. 3. dar Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.3. cu aer conditionat. detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare.12. marcate clar cu rosu. sau 2) Va realiza pe santier un depozit aprobat. inainte de instalarea echipamentului. Utilaje mecanice rotative: zone acoperite. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat. vane. Antreprenorul va: 1) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel. Toate releele. mutare pe santier si stocare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

punctele de fixare si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Antreprenorul va amenaja depozitarea pe santier.3 Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. Acolo unde este posibil. piesele de expansiune. asa cum este definita aceasta aici. masinile si aparatele vor fi noi.12. debitmetrele. Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide. sabotii de glisare. de preferinta fata de utilizarea turnarilor. pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.3. 3. iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita.3. Vanele. astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul. suruburile de fixare. Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la Consultantul Supervizare. Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare. inclusa in Pretul Contractului. imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace. Antreprenorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat. Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii: cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta. Antreprenorul va fi responsabil cu operarea. Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport.145 - . intr-o maniera aprobata. Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Pompe GENERALITATI Toate echipamentele statiilor de pompare. labele de gasca. prin nituire sau sudare. teuri si vane sa fie mentinute la minim. cu exceptia cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare. etrierele. fundatiile. din sectiuni de otel.12. pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg. pe propria cheltuiala. Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform Clauzei „Galvanizarea”. Piesele de sprijin ale conductelor si vanelor Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta. consolele. siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in timpul si dupa montaj. pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie. filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate. Niciun punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin. 3. suruburile de fundatie. .8.7. complete si de prima clasa. Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe – sistem de refulare.

Acolo unde se găseşte că arborii prezintă un risc din cauza unei uzuri excesive a pivoţilor şi a presgarniturii. Diametrele rotorului vor fi cu cel puţin 5% mai mici decât diametrul maxim care poate fi fixat în carcasă. Toate ştifturile. toate etanşările metalice fiind din material SiC/SiC. . indicator de presiune. Indicatoarele de presiune vor fi montate într-o poziţie care exclude vibraţiile şi stricăciuni accidentale. Pompele vor fi poziţionate pentru a facilita condiţiile favorabile de admisie în întreaga gamă de operare a pompei. Inelele de compensare a uzurii şi ştuţurile de ţeavă vor fi montate la carcasă şi rotor la sectiunile de etansare. reţea de ţevi pentru golirea presgarniturii. Acolo unde este necesară apă pentru etanşare şi lubrifiere. Va fi depus graficul pentru Înălţimea de Aspiraţie Pozitivă Netă Cerută (ÎAPNC) pentru gama completă de debite. Aceasta va include vane de izolare. participantuii la licitaţie vor da detalii legate de cerinţele puterii motorului. Se va analiza optiunea ca toate pompele. Pompa va fi completă. clapet de reţinere. reţea de ţevi de evacuare a apei de răcire. Diafragmele din taburetul capului de pompă vor fi protejate şi. Proiectul trebuie să fie elaborat astfel încât nici o actiune să nu fie transferată de la pompă la arborele motorului unde acestea nu formează o unitate integrală. protecţia va fi din policarbonat solid sau plastic acrilic pentru a oferi protecţie faţă de vânt şi particulele purtate de vânt.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor. Părţile rotative a fiecărei pompe vor fi suportate de pivoţi solizi. caz în care viteza maximă permisă nu va depăşi 1800 rpm. pe întreaga gamă de debite la toate situatiile posibile. În oferta lor. reţea de eliberare a aerului. vor fi fixate noi bucşe. Pompele instalate in camera uscata vor fi echipate cu etanşare mecanică cu dublu efect cu conexiune cu apă de etanşare / lichid de etanşare şi bucşă a arborelui. Proiectul de asamblare a unităţilor de pompe şi metoda de a suporta ansamblurile rotative vor asigura că nici o unitate sau arbore nu operează la o viteză mai mică sau mai mare de 25% din viteza critică. Turatia proiectată pentru orice pompă nu va depăşi 1450 rpm decât dacă este montată cu acţionare variabilă. aceasta va fi lipsita de suspensii iar ţeava asociată se va fixa cu robinete pentru evacuarea aerului şi indicatori ai curgerii. fără cavitaţii. cu tot echipamentul suplimentar necesar şi cu dispozitivele de măsurare pentru a fi o unitate completă şi trebuie pregatita imediat pentru utilizare. dacă se găsesc în exterior sau în zone cu praf şi particule în exces.3 - domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei. care va fi compatibilă cu cea disponibilă pentru a permite pompei să opereze. Împingerea şi lagărul de alunecare combinate trebuie să poată să aibă o rotaţie în sens invers la 150% fata de rotatia normala in operare. reţea de manometre. acolo unde este posibil.motor. şuruburi de ancorare. vor avea acelaşi producător şi design pentru a simplifica cerinţele legate de piesele de schimb şi întreţinere ale clientului. platforme de acces şi alte articole după cum este corespunzător. Toţi arborii intermediari dintre pompe şi motoare vor avea protecţie completă şi adecvată. Pompele submersibile vor fi echipate cu etanşări mecanice cu dublu efect cu senzor de detectare a curgerilor în cutia de ungere dintre cele două etanşări.146 - . şuruburile şi bucşele folosite în construcţia pompelor vor fi din oţel inoxidabil. configuraţia pompei şi dimensiunile ansamblului pompă .

Va fi livrat cotul cu picior din fonta pentru sprijinirea pompelor. cu scopul de a se obtine o eficienta ridicata pentru toate pompele.3 Pompele trebuie puse în mişcare de motoare electrice.montata in bloc de inox fara elemente mediene in miscare. vor fi utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Motorul si pompa vor forma o unitate integrala. aceasta va bloca automat conexiunea de evacuare. Motorul va avea rulmeţii de tip bilă în poermanenţă unşi şi întreţinerea liberă. Toate componentele vor putea fi renovate in timpul reparatiei generale si toate componentele ce pot fi inlocuite vor fi disponibile cu usurinta. Pompele vor fi livrate impreuna cu toate dispozitivele de protectie. toate pompele vor fi potrivite pentru operarea în paralel cu alte pompe care refulează în acelaşi sistem. Orice putere transmisă trebuie să aibe puterea nominală cel puţin egală cu puterea motorului. Pentru prevenirea actiuni corozive a factorilor fizici-chimici din apa partile in contact apa se vor proteja in mod obligatoriu cu un strat de material ceramic fara solventi. Cu excepţia pompelor axiale. POMPELE DE APA UZATA SUBMERSIBILE Pompele si motoarele vor fi continuu etalonate. adecvata pentru operare in conditii de submersie. cu rol de etansare Unitatea va fi echipata cu un detector de pierderi si un senzor de temperatura situat in aripile statorice. Etansarea arborelui mecanic va fi realizata din doua etansari independente pentru a se obtine o dubla protectie. dacă nu se specifică altceva.147 - . dacă nu se specifică altfel. Arborele pompei va fi fabricat din otel inoxidabil ( X 2 CrNiMoN 22-5-3) Proiectul de montaj va fi conform dimensiunilor recomandate de furnizori. Vor fi utilizate bare de ghidaj din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2. Nu se acepta strat de grund intre intre stratul ceramic si miezul piesei acoperite.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. cu presiunea de refulare scăzând continuu de la un maximum pana la inchiderea supapei de golire. pentru coborarea si ridicarea pompelor. Motoarele trebuie să aibe puterea nominală cel puţin de 125% faţă de puterea maximă necesară pentru ca pompa să funcţioneze la punctul optim. Carcasa statorica. toate pompele vor putea să fie pornite şi operate pe perioade scurte cu vanele de refulare închise. rotorul si conexiunea de evacuare vor fi fabricate din fonta (EN GJL-250). In locul fontei se poate utiliza si otelul inoxidabil. Lanturile din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 fixate pe partea superioara a pompelor. Atunci cand pompa este coborata. Senzorii vor opri pompele in cazul in care lichidul patrunde in carcasa statorica si respectiv in eventualitatea unei supraincalziri si cu senzori de prezenta ape vehiculate in camera cu ulei si senzori de temperatuta PTC. nepoluant. asa cum este recomandat de catre producator pentru o functionare sigura si indelungata. Piesele de angrenaj trebuie proiectate şi construite în concordanţă cu cerinţele specificate mai înainte. . Se va livra si instala si sistemul necesar ridicarea pompelor. CARACTERISTICILE POMPEI CENTRIFUGE Caracteristicile pompei centrifuge vor fi stabile. Pentru motoare cu P > 25 KW se va monta senzori de temperatura in lagare tip PT 100 Capătul de cablu trebuie să fie impermeabil şi înzestrat cu un manşon şi o variaşie de întindere. incastrarea pompei. Motorul va fi cuplat direct la pompă şi construit pentru funcţionare continuă sau sub apă clasa de izolatie F si clasa IP 68. Caracteristicile vor fi supra-presiunea şi.

vasele sub presiune. cat si pe santier.5 ori presiunea maxima de lucru.12. rezervoarele. Oricare dintre componentele testate hidraulic pot fi supuse re-testarii la intamplare. trebuie să fie bine menţinut pe toată zona de funcţionare a pompei. Vor fi furnizate copii dupa certificatele tuturor testelor hidraulice ale lucrarilor.9. TESTELE HIDRAULICE ALE INSTALATIILOR Intregul echipament ce face obiectul presiunii exercitate de apa bruta incluzand vasele sub presiune. cu Caracteristicile Specifice garantate si eficienta echipamentului oferit pentru functiile specificate. Vor fi inaintate certificatele de testare pentru toate componentele. inclusiv echipamentul de ridicare. dispuse de Consultantul Supervizare si se va inainta Consultantului Supervizare notificarea cu privire la datele de testare.Toate instrumentele de indicare si de control al procesului . chiar dacă aceasta necesită folosirea unui motor mai mare şi asigurarea unui vârf al consumului de energie. 3. la care acesta va fi obligat si care nu pot fi schimbate decat cu aprobarea in scris a Consultantului Supervizare. pompele.Toate pompele cu capacitate peste 15 l/s . Antreprenorul va inainta detaliile instalatiei propuse spre aprobare Consultantului Supervizare si va obtine aceasta aprobare inainte de a incepe lucrarile de instalare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Inspectia.148 - .Toate suflantele . senzorilor sau a celorlalte echipamente montate pe santier. asa cum sunt detaliate in alta parte.3.3. Pentru urmatoarele componente vor fi necesare teste complete conforme standardelor relevante si care sa demonstreze garantiile acordate: . 3. Instalare si testarea echipamentelor APROBAREA INSTALARII In cazul in care nu sunt specificate detalii (in Specificatie sau in planurile asociate) cu privire la locatia precisa sau metoda de instalare a echipamentului de masurare. fitingurile si vanele vor fi testate hidraulic la presiunea care este specificata sau la cel putin de 1.10. Antreprenorul va obtine si va inainta Consultantului Supervizare si celorlalte parti indicate certificatele de testare si curbele tuturor componentelor care certifica faptul ca au fost satisfacator testate. cablurile si cablajul.Toate ingrosatoarele banda sau centrifugele .Toate contoarele si instrumentele de masurare electrice .Toate intrerupatoarele . CERTIFICATELE DE TESTARE Vor fi furnizate certificate de testare care vor oferi detalii cu privire la toate testele electrice si mecanice efectuate pe echipamente si materiale. In termen de doua saptamani de la finalizarea testelor la care a luat parte. In Instructiunile de operare si intretinere vor fi incluse certificatele de testare ale componentelor majore.12. testarea si garantarea instalatiilor Anexa Caracteristicilor Specifice va fi pregatita pentru urmatoarele componente de catre Ofertant.3 Randamentul pompei. atat la fabrica.Toate panourile de control/panourile electrice de conexiuni .Toate controlerele logice programabile (PLC) . care nu ar trebui să fie mai mic de 80-85%.Toate condensatoarele electrice cu factor de corectie de inalta tensiune . care descriu si ofera caracteristicile complete ale acestor teste.

3. Fiecare instalatie.11. toate celelalte componente de echipament care nu sunt supuse la testarea probata vor fi montate temporar la fabrica. ca un numar redus de componente sa fie supuse testelor la care acesta sa ia parte.12.12. Vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare copii certificate ale interpretarilor testelor date de catre prooducator. Fiecare pompa (mai mare de 15 l/s) va fi testata cu martori ca o unitate integrala. dupa cum urmeaza: i) Echipamentul de ridicare. Atunci cand componentele de echipament au aceesi marime si functie. dar acest fapt nu il va elibera pe producator de obligatia de a efectua teste de performanta asupra tuturor componentelor inainte de a le propune spre testare. 3. la o capacitate de 50%. Consultantul Supervizare va decide ca asemenea componente sau parti din acestea sunt defectuoase sau nu se conformeaza la Specificatii sau la cerintele de performanta. Curbele pentru motoare se vor baza pe indicii de eficienta specificati de producator. examinare sau testare nu il va elibera pe Antreprenor. 100% si 110% din capacitatea etalon (puncte de functionare). iar testele vor fi efectuate ca si in prezenta sa. Testele vor include curbele de eficienta pentru capacitatile anterior mentionate – atat pentru motoare. el il va informa pe Antreprenor in scris cu privire la aceasta. Antreprenorul il va informa pe Consultant Supervizare ca este pregatit sa demonstreze performanta instalatiilor. In cazul in care. notificandu-l in scris pe producator cu privire la aceasta respingere intr-un timp rezonabil si precizand motivele pe care s-a bazat o astfel de decizie.3. inclusiv sinele si traversele vor fi testate pe santier la sarcinile de testare asigurate de catre Antreprenor. 3. O astfel de demontratie va fi denumita de aici inainte ca Testarea pe santier. lubrifiantilor. Coordonarea programului de testare pe santier Antreprenorul va avea responsabilitatea de a coordona programul de testare pe santier a tuturor componentelor si de a se asigura ca toate partile interesate sunt prezente la testare pentru a-si indeplini obligatiile. se poate solicita. inaintandu-se copiile corespunzator certificate ale interpretarii testelor.3 In plus.12. la alegerea Consultantului Supervizare. producator sau furnizor de echipament de nicio obligatie care ii revine. el poate dispune ca testele sa aiba loc in absenta sa. ii) alimentarea cu si evacuarea serviciilor. iii) instrumente de masurare si testare pentru a demonstra faptul ca echipamentele functioneaza astfel incat se conformeaza la testele lucrarilor. Chiar daca Consultantului Supervizare i se va facilita participarea la testarea si/sau inspectia la fabrica a tuturor componentelor de echipament. la care Consultantul Supervizare va lua parte. Testele la Terminare Dupa ce montajul s-a finalizat si echipamentul functioneaza satisfacator dupa prima punere in functiune. Retestarile se vor efectua pe cheltuiala producatorului. Daca si cand Consultantul Supervizare este multumit ca echipamentul a trecut testele impuse.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Toate testele vor fi efectuate de catre Antreprenor sub supravegherea si in mod multumitor pentru Consultant Supervizare. combustibililor si electricitatii. in urma inspectiei.149 - . Antreprenorul va testa apoi complet toate componentele de echipament si va include prevederi si aranjamente pentru: i) personalul de operare si de testare calificat pentru a se testa intregul echipament. astfel incat sa demonstreze ca intregul este capabil sa ridice in mod satisfacator cu 25% peste sarcina nominala . acesta poate sa respinga componentele sau partile de componente in cauza. examinarii sau testarii unui material sau echipament. testate cu privire la operarea satisfacatoare si propuse pentru inspectie. inainte de impachetarea pentru expediere. cat si pentru pompe. O asemenea inspectie.

Sudurile defecte vor fi remediate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. ‘B’ Suprafete in contact cu apa netratata sau apa trata potabila. care va fi obtinuta dintr-o sursa aprobata de catre Consultantul Supervizare.5 ori presiunea maxima de lucru. 2. iv) Conductele. Antreprenorul va pune la dispozitie toate facilitatile necesare. Fiecare set va fi testat cu privire la capacitate.150 - . Fiecare set va fi testat cu privire la dozarea volumelor specificate. 3. ‘D’ Suprafete in contact cu solutii si/sau medii agresive. Conductele din fonta vor fi testate pe lungimile intre caminele de vizitare. in vigoare.13. Fitingurile necesare pentru inchiderea temporara a orificiilor de deschidere de pe conducta care va fi testata vor fi proiectate in acest scop si vor fi adecvat consolidate pentru a suporta presiunea aplicata. altul decat cel inoxidabil (cu exceptia celui care va fi ulterior total incastrat in beton sau care va fi impartit in parti suficient de mici pentru a fi galvanizat prin . Vopselele utilizate pentru componente aflate in contact cu apa tratata potabila nu vor fi toxice. Conductele montate pe santier vor fi testate hidraulic dupa montare la cel putin de 1. inclusiv flanse oarbe. caminele de vane sau pe lungimi mai scurte dispuse sau aprobate de catre Consultantul Supervizare. ‘C’ Suprafete sub nivelul lichidului de proces sau expuse la improscare cu acesta. 30 minute si o ora de la inceperea amestecarii. in vigoare. acolo unde este posibil) si vor fi furnizate certificatele de testare. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare. B & C CONSTRUCTII DE OTEL PRELUCRAT 1.12. situata in medii non-agresive. Eficienta amestecului va fi determinata prin prelevarea de probe si analizarea lor cu privire la agentul dizolvat dupa 15 minute.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. iii) Echipamentul de dozare. Otelul. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlaturate. ii) Pompele.3 (ridicare in centrul cadrului. pentru izolarea echipamentului. situate in medii si/sau solutii non-agresive. Testul final va fi realizat in prezenta Consultantului Supervizare. consumul de energie de varf si viabilitatea mecanica. ca si de supraveghere a remedierilor defectelor de sudura. Pregatirea si vopsirea constructiilor de otel Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatiile A.3. forta de munca si echipamentul pentru executarea corespunzatoare a inspectiilor si a testarilor de incovoiere incluse in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. Antreprenorul va face aranjamentele pentru alimentarea si evacuarea apei utilizate la testare. Specificatia pentru pregatirea si vopsirea utilajelor Aplicabila suprafetelor din urmatoarele locatii: ‘A’ Suprafata situata deasupra nivelului lichidului de proces si care nu este expusa la improscare cu aceasta. Antreprenorul va avea responsabilitatea in fata Consultantului Supervizare cu privire la testarea sudorilor si inspectarea si testarea imbinarilor sudate. Vor fi permise Antreprenorului doua seturi de teste de incovoiere.

Suprafetele vor fi complet lipsite de substante abrazive libere si li se va da un strat de amorsare din poliamida: . inainte de curatarea prin prelucrare cu alice. ± 25%.fosfat de zinc epoxidic – doua straturi. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor. Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatia D 1. toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru un tratament ulterior. 3. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea. in vigoare) va fi curatat prin prelucrare cu alice. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea. acolo unde curatarea prin prelucrare cu alice nu este posibila. NB: Otelul galvanizat va fi lasat nevopsit in astfel de locatii. 3. 6. Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B.fosfat de zinc epoxidic – doua straturi. astfel incat grosimea peliculei de la punctul cel mai de jos la cel mai inalt sa nu depaseasca 75 microni. cu conditia ca prevederile Specificatiilor sa fi fost indeplinite in mod satisfacator. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. . vor fi curatate conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. Suprafetele interioare ale carcaselor si ale altor asemenea sectiuni inchise. sau . Sistemele de vopsire pentru o finisare primara vor fi aplicate in 48 ore de la amorsarea initiala. numai dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate. Cand fabricarea se realizeaza prin suduri continue. Constructiile de otel vor fi protejate in depozite acoperite situate la locul Lucrarilor pana cand fabricatia va fi gata sa inceapa pe Santier. CONSTRUCTIILE DIN OTEL SUDAT SI SECTIUNILE ACOPERITE Constructiile de otel realizate la locul Lucrarilor vor primi pregatirea si protectia initiala mentionate mai sus.zinc cromat epoxidic – doua straturi* * 2. 4.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. 4.151 - 2. 3. PROTECTIA INITIALA 1. sau .3 scufundare la cald. Protectia initiala va fi aplicata in termen de 4 ore de la prelucrarea cu alice intr-o zona curata din atelier si se vor aplica prevederile Specificatiilor. Dupa fabricarea pe Santier va fi aplicat primul strat de finisaj. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 50 microni. in vigoare. 1. Pe aceste suprafete interioare nu se va aplica vopsea. in vigoare si apoi astupate si etansate. Suprafetele constructiilor de otel care vor fi fabricate pe santier vor fi pregatite asa cum sa specificat anterior si protejate initial cu o amorsa din material aprobat: . Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 50 microni.zinc cromat epoxidic – doua straturi* * 5. . Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlaturate. conform 3.

Protectia initiala a suprafetelor galvanizate la cald va cuprinde: i) Curatarea cu atentie si degresarea tuturor suprafetelor. Vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea pe sistemul de vopsire de finisaj primar. Otelul. Suprafetelor din Locatia A un strat din material aprobat: . REPARAREA VOPSELEI DETERIORATE 1. degresarea si decaparea vor fi repetate. un prim strat de finisaj.va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. uscate complet si aplicat un strat de amorsa din: .pregatit si galvanizat prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. inainte de expediere. 4. conform Specificatiilor). usor diferit ca nuanta de invelisul final. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate li se va aplica. sau .poliamida intarita fosfat de zinc epoxidic – doua straturi Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri de cel putin 40 microni. conform Specificatiilor).152 - . urmata de decapare cu spalare – T. Zgura si stropii vor fi inlaturati prin detasare din zona sudurilor si aceste zone. conform amplasamentului. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final.doua straturi . altul decat cel inoxidabil va fi: . Suprafetelor din Locatia B un strat din material aprobat: .aduct de amina – rasina epoxidica pura intarita – doua straturi . Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. aplicat cu pensula sau pulverizare fara aer. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. 2. 6.va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. (A se face trimitere si la aplicarea stratului final. 4. Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A.3 2.va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de cel putin 125 microni. 6.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. in vigoare. Suprafetelor din Locatia C un strat din material aprobat: . curatarea. Zonelor care vor deveni inaccesibile la montajul pe Santier (cu exceptia conexiunilor de pe santier) li se va aplica un strat final conform Specificatiilor. 5. Toate suprafetele vor fi apoi spalate cu grija cu apa curata. ii) 5. In cazul in care o suprafata nu devine neagra. Intervalul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. dupa cum se descrie in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile. in vigoare si nu va fi amorsat.poliamida intarita epoxidica . PREGATIREA OTELULUI CARE VA FI TOTAL INCASTRAT IN BETON Otelul care va fi total incastrat in beton va fi curatat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. vor fi curatate mecanic cu peria de sarma si apoi vor primi un strat protector de amorsa din poliamida intarita aprobata: .poliamida intarita epoxidica oxid feric micaceu – doua straturi . 3. impreuna cu toate celelalte zone cu amorsa deterioarata. in vigoare. 3. B and C 1.fosfat de zinc epoxidic – doua straturi de amorsa. Protectia initiala va fi aplicata numai la Lucrari.

3. caz in care zonele deteriorate vor fi sablate pana la obtinerea unui finisaj lucios.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.doua straturi . 5. Suprafetelor din Locatia A. 2. 2. SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE SUPRAFETELOR GALVANIZATE IN LOCATIA D PRIMARA A 1. 7. iar urmele de grasime sau alte substante contaminante vor fi inlaturate. conform Specificatiilor. Suprafetelor din Locatia B un strat din: .poliamida intarita epoxidica . Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate (cu exceptia acelor zone care sunt inaccesibile si carora invelisul final li s-a aplicat la Lucrari) li se va aplica un strat final de culoare (care va fi aprobat). in special acelea ale sudurilor. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari.3 - zinc cromat epoxidic – doua straturi de amorsa* * Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B. Imediat dupa finalizarea montarii pe amplasament si inainte de imersiune sau expunerea la solutii sau medii agresive.email de silicon alchilat aprobat . Conexiunile cu suruburi.va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni. Suprafetele care au primit protectia initiala si zonele deteriorate in tranzit/montaj. care au fost reparate. Suprafetelor din Locatia C un strat de: . Vopseaua va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 50 microni.aduct de amina – rasina epoxidica pura intarita – doua straturi . Zonele unde protectia initiala aplicata pe Lucrari a fost deteriorata in tranzit sau/si la montare vor fi curatate cu grija si revopsite conform Specificatiilor. 2.va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. vor fi curatate cu grija si li se va aplica un prim strat de finisaj din: . Nu vor exista goluri in finisaj. B AND C 1. acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri). 5. altele decat suprafetele de etansare ale conexiunilor cu suruburi de blocare. O atentie speciala va fi acordata deteriorarii severe care duce la expunerea metalului gol. 4. Zonele ale caror invelisuri de finisaj final au fost deteriorate in tranzit/sau montaj vor fi revopsite conform Specificatiilor. 6. invelisuri suficiente din: . vor fi unite “umede”. Acest strat final va fi aplicat cu pensula dupa ce toate lucrarile civile asociate au fost finalizate. 4. SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE FINALA IN LOCATIILE A. toate suprafetele vor fi examinate. Sistemul de vopsire de finisare finala va fi aplicat in 48 ore fata de stratul de mai sus in conformitate cu Specificatiile. 3. amorsate si revopsite conform Specificatiilor. avandu-se grija sa se acopere complet suprafetele inegale.va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni.153 - . Primul sistem de vopsea de finisaj va fi aplicat in 48 de la amorsa.

care vor fi utilizate la temperaturi de pana la 40°C. FORMULA VOPSELEI DIN RASINA EPOXIDICA 2. In Locatiile A. 4. inainte de captusire si acestea nu vor fi pozate in sol.poliamida intarita epoxidica . 2. In Locatia B conductele din fonta. Toate suprafetele vor primi un strat protector din: . Pe suprafetele exterioare ale conductelor expuse se vor aplica doua invelisuri de: . Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de pozarea in sol. in 48 de ore de la aplicarea primului strat de finisaj.va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.doua straturi Va conferi o grosime a peliculei uscate de cel putin 125 microni. Pregatirea si vopsirea celorlalte componente CONDUCTELE (NECAPTUSITE) CU EXCEPTIA CELOR CARE VOR FI POZATE IN SOLURI AGRESIVE 1. in vigoare si invelite in polietilena atunci cand sunt pozate in sol. SISTEMUL DE VOPSIRE PENTRU O FINISARE FINALA IN LOCATIA D 1. Continutul rasinii epoxidice impreuna cu agentul de intarire nu va avea mai putin de 40% din greutate liant solid. acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri). GROSIMEA TOTALA A VOPSELEI Grosimea totala a vopselei la inspectia finala a lucrarilor va fi dupa cum urmeaza: Suprafetele in Locatia A – nu mai putin de 200 microni. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate galvanizate care au primit prima pelicula de finisaj li se va aplica un strat final cu pensula. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40°C. vor fi tratate in stricta conformitate cu cerintele pentru echipamentul . 3.3 - poliamida intarita epoxidica . fonta ductila si otel cu diametrul interior de 80 mm si peste. conductele din otel galvanizat nu vor fi pozate in sol. .154 - 2. (Aprobarea aplicarii acestui strat final la Lucrari. utilizate la temperaturi de pana la 40°C vor fi curatate conform practicii acceptate a producatorului si vor fi cufundate la cald pe interior si exterior intr-o solutie de bitum aprobata. cu diametrul interior de 80 mm sau mai mare. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40°C va fi aplicata o solutie de bitum numai pe suprafata externa a conductelor din fonta ductila si otel. fonta ductila sau otel. C si D . Suprafetele in Locatiile B. C si D conductele din fonta. Procentul de pigment al liantului nu va depasi 80% din greutate. Conductele de otel cu diametrul interior sub 80 mm. 1. vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.nu mai putin de 300 microni.doua straturi .strat de protectie din aluminiu – un singur strat Urmata de un numar suficient de straturi din: email de silicon alchilat aprobat care sa confere o grosime a peliculei uscate de cel putin 100 microni dupa ce lucrarile de constructii civile au fost finalizate.

componentele din otel moale vor fi pregatite conform prevederilor Specificatiilor. Dispozitivele de fixare. Toate celelalte componente si atasamente. OTELUL FABRICAT 1. cu exceptia celor puternic tensionate. Amorsarea si vopsirea se vor executa in functie de locatie. Suruburile.T.E. cu exceptia placarii cu crom. Nu vor fi acceptate electro galvanizarea. cu exceptia aluminiului de rezistenta. .F. placarea cu nichel. amorsate si vopsite in functie de locatie. INCLUZAND GRINZILE LONGITUDINALE. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. ale componentelor feroase vor fi pregatite si galvanizate ca si otelul. in vigoare dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate si vor ramane nevopsite. Componentele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald dupa ce prelucrarea si fabricarea se realizeaza prin sudare continua sau intermitenta.F. Componentele din metale neferoase. DISPOZITIVELE DE FIXARE 1. Clasa 316S16 si vor ramane nevopsite. cu exceptia cazului in care se solicita aceasta in mod special de catre Consultantul Supervizare. saibele si celelalte dispozitive de fixare demontabile ale tuturor componentelor galvanizate si ale altor componente din aliaj de aluminiu vor fi confectionate din otel inoxidabil conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. care nu se va intari si invelite cu 3 straturi de banda P. ALIAJUL DE ALUMINIU DE REZISTENTA (CARE VA FI UTILIZAT DOAR IN LOCATIA A) Aliajul de aluminiu (de rezistenta) rezistent la coroziune nu va fi vopsit. STALPII SI PIESELE DE SUSTINERE ALE ACESTORA DIN LOCATIILE A. 3. toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru galvanizare. in vigoare. Saibele P. BENZILE DE RULARE. exceptand gaurile pentru suruburi si fatadele. vor fi montate sub capul surubului atunci cand se fixeaza componentele galvanizate si componentele din aliaj de aluminiu.155 - 2. Conductele din fonta ductila si otel vor fi invelite in polietilena inainte de a fi pozate in sol. Atunci cand sunt utilizate la temperaturi de peste 40°C.E. Alternativ.3 din Locatia B. care vor fi degresate si li se va aplica un strat de:  zinc cromat epoxidic – doua straturi CASA SCARII DIN OTEL MOALE. in vigoare. amorsate si vopsite in raport cu locatia. Imbinarile cu suruburi ingropate in pamant vor fi protejate cu chit rasinos. vor fi curatate. SUPRAFETELE DE ALUNECARE SI ROTATIVE PRELUCRATE . in vigoare. in functie de locatie. 3. fie ca sunt din fonta sau otel turnat. cadmiu sau alt proces de placare. COMPONENTELE DIN METALE NEFEROASE UTILIZATE NUMAI IN LOCATIILE A SI B) (CARE VOR FI 2. vor fi curatate cu grija prin sablare.T. Toate imperfectiunile suprafetei vor fi corectate cu cutitul. B SI C Aceste componente vor fi pregatite si galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. degresate. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. 4. conductele din fonta ductila si otel nu vor fi pozate in sol. piulitele.

MOTOARELE ELECTRICE. 2. 1.3. Suprafetele motoarelor si declansatoarelor individuale vor avea finisajul recomandat de producator in raport cu locatia si li se vor aplica suficiente straturi pe santier din: email de silicon alchilat aprobat care sa confere o pelicula uscata cu o grosime de cel putin 100 microni.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. NB.3. Lucrarile de terasament pentru drumuri Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general Clauzei “Lucrari de terasamente” din Specificatie. Procesul propus va fi inaintat spre aprobare.156 - . Panourile si alte spatii inchise similare vor fi curatate. 3. 2. 2.2. la o temperatura ambientala controlata intre 16°C si 21°C si o umiditate relativa sub 85%. Producatorul vopselei va verifica pe loc pregatirea si vopsirea si va trimite Antreprenorului un raport scris cu observatiile sale. Conductoarele din otel moale vor fi galvanizate prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.3.1. degresate. ORIFICIILE TEMPORARE Toate orificiile temporare din echipamente. Defrisare si curatire Defrisarea si curatarea pentru lucrarile de drumuri vor fi executate in conformitate cu Clauza “Curatarea si defrisarea” din Specificatie. PANOURILE. Vopseaua va fi achizitionata de la un producator aprobat si va fi aplicata in stricta conformitate cu aceasta specificatie.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat. inainte de expediere de la Lucrari.13. 3. CARCASELE SI CONDUCTOARELE DIN OTEL MOALE 1. vor fi prevazute cu piese de lemn insurubate pe pozitie. determinata conform prevederilor standardelor si . In niciun caz vopsirea pe santier nu va avea loc la o temperatura ambientala sub 5°C. pentru a fi inaintat Consultantului Supervizare.3 Aceste suprafete nu vor fi vopsite. DECLANSATOARELE. LUCRARI DE DRUMURI 3. Antreprenorul va emite o copie dupa aceasta specificatie fiecarui sub-Antreprenor implicat si producatorului vopselei. 3.13. 1. in vigoare. ATELIERUL SI CONDITIILE DE PE SANTIER Pregatirea si vopsirea ce vor avea loc la Lucrari vor fi realizate sub acoperis. cum ar fi conexiunile la conducte ce vor fi realizate pe Santier.13. amorsate si emailate la un standard superior al finisajului si vor fi stivuite uscate. Grosimea finala a peliculei nu va depasi 125 microni. pentru aplicarea straturi lor epoxidice sau pe suprafete care nu sunt complet uscate. 3. Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0. dar li se va placa un strat de amestec de plumb alb si seu sau alt asemenea material aprobat. SUPRAFETELE GALVANIZATE NEVOPSITE DIN LOCATIILE B SI C Suprafetele nu vor fi imersate timp de trei luni de la galvanizarea prin scufundare la cald si/sau inainte de a se forma o patina protectiva adecvata.

Atunci cand utilajul de compactare nu are capacitatea necesara. grosimea totala sa fie cea impusa.157 - . in vigoare si se va executa imediat ce este posibil. orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului. se va acorda o atentie speciala conditiei ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a apei de suprafata. 3. bine inchisa. Evacuarea va fi deviata permanent in afara constructiei. Umplutura mai jos de 0. dupa ce materialul a fost imprastiat. separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. Evacuarea va fi deviata in afara constructiei pentru a se evita eroziunea. Materialul si Constructia Stratului de egalizare Materialul granular utilizat la stratul de egalizare se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile.5. Daca este necesar.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. dupa finalizarea compactarii. Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi utilizat in acest scop in masura in care este posibil. stratul de egalizare va fi mentinut in conditii de drenaj permanent. va fi protejat si mentinut bine drenat. Materialul si constructia bazei Baza va contine unul din urmatoarele materiale: Piatra de fundatie selectata Piatra sfaramata Baza de pietris stabilizat cu ciment.3 normativelor nationale aplicabile.3. odata compactat. Materialul pentru baza va fi bine calibrat.3.13.3.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din densitatea maxima a terenului uscat.13.13. Numarul traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului care vor fi utilizate.3. Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol. cu forma definita si aprobat.6. 3. Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Suprafata finisata a subsolului va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte de amplasarea materialului de egalizare. Compactarea sub-bazei va fi de 98% din densitatea maxima a terenului uscat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de compactare. Conditii cu privire la compactare Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat. Finisarea si protectia subsolului In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit. Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Zonele necompactate. pe cheltuiala sa. in vigoare. Toate materialele vor fi dispuse. 3. Traficului Antreprenorului nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat.3. decat daca se aproba de catre Consultantul Supervizare. imprastiate egal si compactate. subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. 3. imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Suprafata fiecarui strat de material va fi. in vigoare. Materialul va fi imprastiat intrunul sau mai multe straturi astfel incat.4. nemiscata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare. suprafata va prezenta un strat paralel cu suprafata finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte. Antreprenorul va repara. dupa compactare. stratul de egalizare va fi dispus in doua sau mai multe straturi. in conformitate cu urmatoarele cerinte: Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80% Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8% Limitele de calibrare vor fi: . Subsolul. Umplutura ce se incadreaza in 0.13. Pe perioada constructiei.

Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare. Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata. Conditiile de compactare vor ramane neschimbate. Materialul va fi dispus. Suprafata fiecarui strat de material compactat. Daca nu este posibil. iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare. asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu .3 Marimea sitei Procentajul de trecere a masei 100 75 mm 85–100 37.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. fisuri sau material necompactat. in vigoare Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima uscata. transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple golurile din suprafata. de ex. va fi taiata vertical pentru a se obtine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat. atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material intarit. remedierea va cuprinde spargerea materialului pe intreaga grosime a stratului. cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Se va acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in vecinatatea imbinarilor longitudinale si transversale.158 - . Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi indepartat si inlocuit cu material proaspat. decat in masura in care este necesar pentru a se obtine compactarea specificata a imbinarii. Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja intarit dispus anterior. indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat amestecat si compactat conform Specificatiei. Daca conditiile permit si Consultantul Supervizare aproba. Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe materialul intarit. baza de pietris selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe santier. Pentru a se obtine un amestec uniform de materiale si apa. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un strat de plastic impermeabil. Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma cerintelor. imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor. va fi bine inchis. nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de compactare. utilizandu-se o masina de derulat sau un utilaj similar aprobat.5 mm 60–100 20 mm 40–70 10 mm 25–45 5 mm 8–22 600 micron 0–10 75 micron Marimea particulelor va fi determinata prin metoda spalarii si cernerii. in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 .8%. la finalizarea compactarii. imprastiat egal si compactat. marginea compactata anterior. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat. conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. 100% din densitatea maxima uscata. Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari vizibile ale materialului de piatra compactata. Zonele necompactate. Imediat dupa finalizarea compactarii. creste.

cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri. LIMITARI DETERMINATE DE CONDITIILE METEOROLOGICE Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere. PREGATIREA Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos.3 imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in scadere.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire. Niciun amestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare. 3.7 % bitum 70 . dar de o compozitie diferita. in scris. suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu atentie de materii necompactate sau straine.7.3 litri pe metru patrat de suprafata.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali.13. montate si intretinute de catre Antreprenor.75 % material calcaros gri sau albastru 23 . Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura. Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel: Umplutura de praf inert 5 . .25 % nisip Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata.3. in masura in care este posibil. sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. In ciuda celor mentionate anterior.159 - . Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor si specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. inclusiv temperatura de amestec. BETONUL ASFALTIC AMESTECAT LA CALD Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse local. cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare. Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec. cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati. supuse verificarii si corectarii Consultantului Supervizare. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare. in cantitati de cel putin 0. Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune. in special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare. Pavajele asfaltice PAVAJELE ASFALTICE DE ACOPERIRE Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde: Stratul de beton asfaltic Stratul de legatura Stratul de uzura Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic.

urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. iar viteza reglata. rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea. In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere. Pe curbele suprainaltate. va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. In general. o fasie de 150 mm. TRANSPORTUL Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. COMPACTAREA AMESTECURILOR Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala. cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata. de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. plus sau minus 10 °C. In timpul cilindrarii. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat. inainte de continuarea cilindrarii. decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Utilajul de imprastiere va fi ajustat.160 - . Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului. astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca. avand minimul specificat. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus. cu o greutate de . caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum. amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior. satisfacatoare intre benzi. benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem.3 Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil. dupa cum se dispune. suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material. dar nu se va permite excesul de apa. AMPLASAREA Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe planuri. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre. atunci cand este compactata. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala.

Amplasarea bordurilor Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata. Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. captusite cu beton si modelate la sectiunea transversala dorita.3. vor fi inaltate si re-amplasate. Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3. apoi va fi cilindrat. Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura.8.3 cel putin 10 Kg. Imbinarile intre benzile noi si cele vechi. va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. sau intre sectiuni. . Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment. cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate.3. 3. aliniate si la nivel. indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton. La refacere. Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate. Acolo unde este posibil. Orice amestec care este amestecat cu materii straine.161 - . sau slab compactate. bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. Dupa finalizarea cilindrarii finale. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. in fagure.13. care nu este necesara. sau in orice alt mod deficient. turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita. petrol sau alte materii straine pe pavaj. cu exceptia cilindrarii de proba. grasime. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.9. in vigoare. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si modelate. Aleile Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri. cu exceptia cazului in care se dispune altfel. 3. se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou. densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului. iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel. si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. cu o grosime de 13 mm. pe intreaga grosime a stratului. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. fara costuri suplimentare. verticala sau cu panta abrupta.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate. cu o grosime de 150 mm. Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala. toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma. de obicei se refolosesc bordurile initiale. cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm². fara costuri suplimentare. la oricare dintre capete. Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin. pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator.13. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare. cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu material de etansare premodelat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei.

Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala. Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei. . la o rata de 1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile. avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm. pulverizat la 100 secunde de grad.3 Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. in vigoare. Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. sub-baza si baza drumului sunt atinse.3. amplasata pe stratul de baza. Baza va fi cea specificata pentru drumuri. stratul de baza va fi etansat cu un strat de bitum diluat.10. amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm. Testarea Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca densitatile specificate pentru subsol.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat de uzura cu textura medie. cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.13.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton prefabricat.162 - . Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila. 3. acestea vor fi incastrate intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm.

 instalaţii de iluminat.  documentaţie tehnică referitoare la toate lucrările efectuate.3 3.  sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce utilizează automate programabile (PLC – Programmable Logic Controller).  sistem de supraveghere centralizată echipat cu o interfaţă de utilizator standard de calculator personal (PC .Personal Computer).  trasee de cabluri.  instalaţii şi sisteme de protecţie împotriva trăsnetelor. Obiectul lucrărilor poate fi definit sintetic prin intermediul următoarelor elemente cheie:  cabluri de energie (forţă) de medie tensiune (MT) şi de joasă tensiune (JT) pentru alimentarea echipamentelor şi instalaţiilor şi cabluri de comandă.  procurarea şi montajul echipamentelor de instrumentaţie necesare.  aparatură de comutaţie / tablouri electrice pentru distribuţia energiei electrice. inclusiv corpuri de iluminat. control şi semnalizare. .14. o furnizare completă de echipamente şi lucrări va fi descrisă în detaliu în cele ce urmează.  sistem de alimentare neîntreruptibil bazat pe surse de alimentare neîntreruptibile (UPS – Uninterruptible Power Supply / Source) pentru PC-uri şi automate programabile.  instrumentaţie.  asigurarea calităţii tuturor lucrărilor. control şi semnalizare.163 - . Alte lucrări incluse vor fi după cum urmează:  practicarea tuturor tipurilor de găuri şi deschideri în elementele structurale ale construcţiei necesare atât execuţiei traseelor instalaţiilor electrice.  calibrarea traductoarelor şi transmiţătoarelor. Lucrari electrice Această secţiune acoperă cerinţele generale pentru instalaţiile şi echipamentele electrice. cât şi fixării / susţinerii traseelor de cabluri.  cablarea circuitelor de de energie (forţă) şi de comandă. inclusiv toate tipurile de elemente de sprijin. Fiecare locaţie are cerinţele sale specifice. echipamentele şi instalaţiile electrice care fac obiectul acestui Contract. reazem şi fixare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. atât pentru iluminatul interior. în timp ce în altele este necesară realizarea unor instalaţii complet noi. cât şi pentru cel exterior.3. Cerinţele specifice fiecărei locaţii sunt detaliate în capitolul 2 Specificaţii electrice particulare. În unele dintre ele este necesară doar o reabilitare parţială a instalaţiilor existente. inclusiv conductoare de protecţie şi legături de echipotenţializare. Obiective Specificaţiile electrice generale trebuie îndeplinite de către toate componentele. În termeni generali.  testări şi puneri în funcţiune.  lucrări de săpătură şi de umplere a şanţurilor pentru cablurile îngropate. componentelor şi echipamentelor electrice pe elementele structurale ale clădirilor.

93/68/EEC şi 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre referitoare la maşini industriale.164 - .  SR EN 61557 Securitate electrică în reţelele de distribuţie de joasă tensiune de 1 kV c.c. I 18/1.  Seria de standarde SR EN 60034-1 .  SR EN 61131 Automate programabile. Echipamentul electric al masinilor.  SR CEI 61024-1 Protecţia structurilor împotriva trăsnetului. NP 062. dar şi cu standardele EN (europene) şi SR EN (româneşti armonizate) din domeniu. NP 061. Condiţii de funcţionare Toate echipamentele. componentele şi materialele: . reglementare sau ghid de proiectare român este mai restrictiv decât documentele menţionate mai sus.3  pregătirea şi instruirea personalului. lucrările de instalaţii electrice vor fi executate în conformitate cu publicaţiile Comisiei Electrotehnice Internaţionale (CEI). ulterior completată şi modificată de Directivele 91/368/EEC. Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scară largă. ghidul GP 052.  Directiva de Compatibilitate Electromagnetică 2004/108/EC (identică cu Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate electromagnetică.5 kV c.a. I 20.. I 43. normativ. Seventeenth edition.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. etc. I 18/2. Dispozitive de control.SR EN 60034-14 Maşini electrice rotative. Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeană CE.  Directiva de maşini industriale 89/392/EEC. 93/44/EEC.  Cerinţele ANRE (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică).  Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune.  Orice alte reglementări române în domeniu. Documentele menţionate în continuare reprezintă cele mai importante documente cu care lucrările de instalaţii electrice trebuie să fie conforme:  Directiva de Joasă Tensiune 2006/95/EC (identică cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea în anumite limite de tensiune. având caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan internaţional. şi 1.  Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea masinilor. IEE Wiring Regulations. Coduri şi standarde În general. Partea 1: Principii generale.  Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere. de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie. PE 107.  IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice).  Seria de standarde SR CEI 60364 Instalaţii electrice în construcţii împreună cu seria de standarde SR HD 384 Instalaţii electrice în construcţii. cum sunt normativele NP I 7. standardul sau normativul român are prioritate. Acolo unde un alt standard.  BS 7671:2008 Requirements for electrical installations.

marcare şi identificare. constând în următoarele tipuri de desene:  borderou de piese desenate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. a extremităţilor conductoarelor care au un cod de identificare şi reguli generale pentru un sistem alfanumeric.  SR EN 60446:2003 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină. Componentele. toate instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi marcate în conformitate cu următoarele standarde de bază:  SR EN 60445 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină.  surse de alimentare în comutaţie. . În cadrul proiectului nu vor fi utilizate decât echipamente. circuitelor. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric. fără să producă interferenţe (emisii) inacceptabile cu alte echipamente şi sisteme sau fără să fie afectate de către alte sisteme care funcţionează în acelaşi mediu electromagnetic. componente şi materiale noi. marcare şi identificare.  demaroare.  echipamente de telemetrie Documentaţie Atât în etapa de proiectare.  trasee paralele lungi de conductoare şi cabluri. Documentaţia va trebui să includă desene detaliate pentru toate echipamentele şi instalaţiile electrice. echipamentelor şi sistemelor de a funcţiona în mod corespunzător într-un mediu electromagnetic.  SR EN 60654 Condiţii de funcţionare pentru mijloace de măsurare şi conducere a proceselor industriale. Numărul de producători diferiţi trebuie menţinut cât mai mic posibil. Identificarea bornelor echipamentelor.  IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice utilizate pe echipamente).  sisteme de comandă (PLC-uri şi PC-uri). circuitele.165 - .  sisteme electronice de aprindere pentru lămpi cu descărcări în gaze.  echipamente de instrumentaţie.  încorporate în instalaţii trebuie să selectate astfel încât să conducă la minimizarea costurilor de întreţinere (mentenanţă).  SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică.  trebuie să fie produse din gama standardizată a unui producător recunoscut pentru funcţionarea corespunzătoare a produselor sale în condiţii de exploatare şi de mediu similare celor din contract.3  trebuie să fie proiectate şi executate să funcţioneze corespunzător în condiţii de exploatare şi de mediu cel puţin la fel de solicitante ca şi cele prezentate în acestă specificaţie.  IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice). echipamentele şi sistemele care pot cauza astfel de interferenţe sau care pot fi afectate de acestea sunt:  convertizoare de frecvenţă. cât şi în procesul de realizare fizică. Compatibilitate electromagnetică Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capabilitatea componentelor.

conforme cu IEC 60502. şi manta exterioară din PVC. şi manta exterioară din PVC. Cablurile vor fi dimensionate şi alese în conformitate cu cerinţele aceastei specificaţii. Antreprenorul va fi răspunzător pentru alegerea traseelor de cabluri.166 - . Instalaţiile electrice vor fi conforme cu cerinţele standardului BS 7671. armate SWA. Cablurile de energie (forţă) de medie tensiune 6 kV . încălzire şi curenţi slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasă tensiune cu conductoare din cupru cu izolaţie din PVC şi . Tipuri de cabluri Definiţii: XLPE PVC SWA MI polietilenă cu structură reticulată. conforme cu SR CEI 60502-2. Consideraţii de mediu Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să poată funcţiona în condiţii optime în diverse amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract în interiorul şi. după caz. scheme monofilare. Instalaţiile electrice interioare de mică putere (iluminat şi prize.  jurnale de cabluri de forţă şi comandă / semnalizare. specificatii de aparataj.  schema monofilară generală. Pentru toate cablurile propuse spre aprobare pe perioada Contractului vor fi remise detalii şi calcule de încărcări ale acestora.3  planurile instalaţiilor de forţă şi comandă / semnalizare.30 kV vor fi cu conductoare multifilare din cupru cu izolaţie din PVC/XLPE. Cablurile de energie (forţă) de de joasă tensiune (< 600/1000 V) vor fi cu conductoare din cupru moale cu izolaţie din PVC/XLPE. precum şi de calculul lungimii acestora. multifilare şi desfăşurate.  planurile instalaţiilor de iluminat interior şi exterior (dacă este cazul). armătură din sârmă de oţel.  planuri de amplasament pentru toate componentele şi echipamentele electrice.  lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentaţie).  specificaţii pentru toate componentele şi echipamentele electrice procurate.  liste de intrări / ieşiri pentru automatele programabile. liste de conectori. armate SWA sau cu bandă de aluminiu.  planurile traseelor interioare şi exterioare de cabluri.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. policlorură de vinil. Cablare GENERALITĂŢI Antreprenorul va furniza cabluri de energie (forţă) şi comandă asociate cu uzina / staţia şi materialele furnizate în cadrul contractului. izolaţie minerală. dulapurile şi cutiile de comandă. liste de etichete pentru toate tablourile. în exteriorul acestora.

în jgheaburi. (b) Suporturile de cablu Cu excepţia cablurilor montate subteran. armate SWA şi manta exterioară din PVC. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi . conforme cu BS 6004şi vor fi instalate în tuburi sau orice alte mijloace de protecţie mecanică. vor avea izolaţia şi mantaua din PVC. Nu se va apela la echipamente de tragere mecanică decât în cazuri extreme şi doar dacă echipamentele de tragere sunt prevăzute cu cu limitatoare de cuplu. Secţiunile minime nu se aplică în cazul circuitelor de instrumentaţie/telemăsurare). Cablurile fixate pe paturi de cabluri vor fi sprijinite la intervale care nu depăşesc 500 mm. a celor în jgheaburi. paturi de cabluri sau tuburi (ţevi) vor fi sprijinite şi fixate în mod ferm. Cablurile şi conductoarele vor avea o secţiune minimă de 1. unde pot fi utilizate cabluri cu secţiuni mai mici sau cabluri speciale. Clemele de prindere a cablurilor vor fi instalate la distanţele recomandate de către producător. (c) Canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din profile metalice perforate realizate din oţel moale galvanizat la cald şi vor avea margini dublu îndoite. jgheaburi tuburi sau în canale de cabluri va fi în conformitate cu BS 7671. paturi de cablu sau în tuburi (ţevi) de protecţie.5 mm2 pentru circuitele de comandă (inclusiv comenzile pentru echipamentele programabile) şi de 2. Va fi acordată o atenţie specială pentru a asigura o separaţie corectă a circuitelor cu siguranţă intrinsecă. conforme cu IEC 60502. Cablurile vor fi continue fără înnădire. Conductorii vor fi monofilari cu diametrul de 0.5 mm2 pentru circuitele de energie (forţă). Separaţia cablurilor amplasate în şanţuri. Cablurile vor fi instalate folosind forţă de muncă calificată şi echipamente ca suporţi de tamburi şi role de tragere a cablurilor. Traseele singulare de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere din PVC. Exceptând cazurile când se specifică altfel de catre producătorii de echipamente. Cablurile vor fi fixate cu coliere sau scoabe. ecran din bandă de cupru şi manta exterioară din PVC colorată în roşu.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Instalaţiile electrice exterioare de mică putere (iluminat. Cablurile şi conductoarele cu izolaţie sau manta din PVC nu vor fi pozate lângă obiecte din polistiren. încălzire şi curenţi slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasă tensiune cu conductoare din cupru cu izolaţie din XLPE.3 manta exterioară din PVC sau cu conductoare din cupru cu izolaţie din PVC. Cablurile din PVC nearmat vor fi instalate în tuburi / ţevi de protecţie sau în canale de cabluri. Circuitele de alarmă pentru incendiu vor fi executate în cabluri cu izolaţie MI. Cablurile MI vor avea conductori de cupru. Cablurile vor avea un ecran general. Traseele multiple de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi fixate în jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din oţel. vor fi ecranate şi armate SWA conforme cu standardul ESI 09-6 Secţiunea 3.167 - . control şi semnalizare vor fi de tip multi-perechi cu conductoare unifilare.9 mm. INSTALARE (a) Generalităţi Cablurile vor fi instalate în conformitate cu recomandările producătorului. Nu se admit înnădiri decât cu aprobarea scrisă a Consultant Supervizareului. cablurile de comandă.

precum şi instalarea cablurilor în sau pe acestea vor fi efectuate folosind doar accesoriile şi elementele de îmbinare / fixare aprobate de către producătorului canalelor şi jgheaburilor (paturilor). Separat.3 dimensionate astfel încât să permită adaugarea ulterioară a unui număr suplimentar de cabluri egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform condiţiilor contractuale. Nu se vor folosi tuburi (ţevi) cu diametrul mai mic de 20 mm. sau o distanţă mai mare de 9 metri una faţă de cealaltă. În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei. găurire sau sudare. continuitatea mecanică a jgheabului (patului) de cabluri va fi întreruptă iar continuitatea electrică va fi asigurată prin intermediul unui conductor electric flexibil multifilar. Numarul de cabluri pozate în jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul BS 7671 iar factorul de umplere nu va depăşi 45 %. acoperirea galvanică a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorată. în tub se pozează şi un conductor din cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalaţia de legare la pământ. În orice loc unde.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Canalele de cabluri şi jgheaburile (paturile) de cabluri confecţionate din oţel moale vor fi galvanizate. vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile exterioare vor fi din oţel galvanizat. acestea acestea vor fi din oţel zincat cu manta exterioară din PVC şi vor fi prevăzute cu piese de capăt şi racord corespunzătoare. Fixarea canalelor de cabluri şi a jgheaburilor (paturilor) de cabluri. . Cablurile şi conductoarele pozate în tuburi (ţevi) vor fi continue între capetele tubului. nu se permit nici un fel de înnădiri în interiorul tuburilor (ţevilor). Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe suporţi zincaţi adecvaţi (console) în conformitate cu specificaţiile producătorului acestora sau produşi de către acesta. cu BS 4607. BS 4568 şi SR EN 50086-1 iar numărul de cabluri instalate nu-l va depăşi pe cel recomandat în BS 7671. în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare. ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate. În orice loc unde. ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială. Elementele de îmbinare/fixare şi accesoriile sistemelor de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi produse fie din materiale rezistente la coroziune.168 - . găurire sau sudare. Canalele de cabluri vor fi confecţionate fie din oţel moale fie din plastic şi vor fi conforme cu SR EN 50085 şi SR EN 61537. Toate conexiunile şi îmbinările traseelor de canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevăzute cu legături electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electrică a legării la pământ a canalelor şi jgheaburilor (paturilor) de cabluri. vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. acoperirea galvanică este deteriorată. după caz. în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare. Distanţa minimă din spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri va fi de cel puţin 25 mm şi va fi adecvată pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din oţel moale. (d) Sisteme de tuburi (ţevi) Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile interioare vor fi realizate fie din policlorura de vinil neplastifiată (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe bază de solvenţi fie din oţel moale galvanizat la cald conform cu BS 5486 clasa 4. Dozele de derivaţie şi tragere vor fi amplasate astfel încât între două doze consecutive să nu există mai mult de două elemente de schimbare a direcţiei (coturi) sau echivalentul acestora. Dacă se utilizează tuburi (ţevi) metalice flexibile. Sistemele de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi conforme. Aceste accesorii şi şi elementele de îmbinare/fixare vor fi fie produse din material rezistente la coroziune.

În zona de îmbinare a tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute. cu trasee orizontale sau verticale. în corpurile de iluminat şi în dozele de distribuţie. În principiu. Pentru instalaţii de iluminat şi puncte de conexiune (joncţiune) vor fi utilizate doze circulare din tablă de fier decapată. cutii de vizitare în ambele părţi.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Nu este admisă utilizarea coturilor de inspecţie sau solide. în tablourile de distribuţie. a elementelor de racordare şi a teurilor ca elemente de configurare a traseelor tuburilor (ţevilor). În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei. obligatoriu. adâncimea canalului practicat trebuie să fie astfel încât să permită aplicarea unui strat de tencuială sau alt finisaj de cel puţin 6 mm peste acestea. cu efectuarea tuturor conexiunilor în comutatoarele/întreruptoarele principale. Elementele de susţinere (suporţii) tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute la distanţa de 300 mm faţă de dozele de derivaţie şi tragere şi la distanţa de 1 metru unul de celălalt pe traseele rectilinii continue. Dacă distanţa de la suprafaţa dozelor la suprafaţa peretelui sau tavanului finisat depăşeşte 6.3 Atunci când tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor se termină în tablouri de distributie. În situaţia în care tuburile (ţevile) urmează să fie montate îngropat în elementele de construcţie. vor fi prevăzute inelele de extensie. Trasee oblice (înclinate) vor fi adoptate doar atunci când acestea sunt paralele cu anumite elemente particulare ale construcţiei. după finalizarea acestuia (adică atunci când finisajele pereţilor. Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeaşi culoare cu cea a a tuburilor (canalelor profilate). într-o dispunere simetrică. Se vor utiliza şuruburi cu acoperire galvanică rezistentă la coroziune sau de alamă. tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi îmbinate prin intermediul unor elemente expandabile. Mufele şi dopurile de blindare vor fi confecţionate din alamă. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi. Fitingurile tuburilor (ţevilor) montate îngropat vor fi prevăzute cu capace de acoperire. Tuburile (ţevile) vor fi montate îngrijit. continuitate electrică şi mecanică. dulapuri. operaţiile de cablare electrică să poată fi efectuate comod. tavanelor şi pardoselilor au fost încheiate). tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alamă) prevăzute cu garnitură de etanşare. . de unde aceasta să poata fi evacuată prin întermediul unui ştuţ de drenare. Conductoarele şi cablurile vor fi pozate în tuburi numai când temperatura ambientală a înregistrat continuu valori de peste 0º C timp de 24 ore.5 mm. cablarea subcircuitelor finale va fi realizată în buclă. Reţeaua de tuburi (canale profilate) va avea. de asemenea. Conductoarele de fază şi neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate în acelaşi canal (tub profilat). Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel încât apa provenită prin condensare să se poata acumula în zonele joase ale traseelor. cutii de comandă sau alte echipamente care nu sunt prevăzute cu racord filetat. Dozele de derivaţie şi tragere pentru tuburi (ţevi) vor fi fixate de elementele de structură prin intermediul a cel puţin două şuruburi în mod independent de sistemul de tuburi (ţevi). Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel încât.169 - .

170 - . la schimbări la direcţie sau la intervale de 30 m pe rute drepte vor fi prevăzute cămine de tragere a cablurilor. structuri sau clădiri vor fi instalate în canale.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. acoperirea galvanică a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorată.care este mai mare). Nu se vor utiliza grăsimi. trotuare. Aranjamentul traseelor cablurilor va trebui să asigure o interferenţă minimă între acestea. Tuburile (ţevile) încastrate în beton vor fi poziţionate în "axa neutră". cablurile vor fi acoperite cu un alt strat de nisip cu grosimea de 80 mm măsurată de la partea superioară a cablului. Conductele îngropate în pământ vor fi preizolate cu bandaj realizat cu bandă bituminoasă suprapusă (la jumătate din lăţime) sau echivalent. astfel. În poziţiile indicate în documentaţie (desene) şi la schimbările de direcţie a traseelor cablurilor îngropate vor fi instalate borne sau jaloane (markeri) de trasee de cabluri. Suprafaţa interioară a tuburilor (ţevilor) şi fitingurilor va fi netedă şi toate capetele tuburilor (ţevilor) vor fi debavurate (alezate). Acolo unde şanţurile de cabluri trec prin umplutură de piatră. Cablurile se pozează la o adâncime de cel puţin 500 mm şi de maximum 1000 mm faţă de suprafaţa solului. Toate filetele expuse vor fi tratate într-o manieră asemănătoare.Cabluri îngropate Cablurile îngropate vor fi montate în ţevi de protecţie. la starea iniţială. Bandajul va depăşi cu 150 mm punctul unde conducta părăseşte pământul. (e) Reţele electrice subterane . Tuburile metalice îngropate în pamânt cu rol de protecţie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi orizontali pentru prizele de pământ. Cablurile aşezate sub sau prin şosele. pulberi sau alţi lubrifianţi în scopul facilitării operaţiilor de pozare / tragere a conductoarelor şi cablurilor fără acordul prealabil scris al Consultant Supervizareului. Pentru extinderi viitoare va fi prevăzută cel puţin o ţeavă de rezervă (sau 10 % din totalul ţevilor instalate pe fiecare dintre trasee . Fundul şanţului precum şi primii 25 cm de umplutură nu vor conţine pietre sau obiecte ascuţite / tăioase. cablurile vor fi aşezate pe un pat de nisip de 80 mm. dar. etanşeitatea imbinărilor filetate fiind asigurată ca şi pentru îmbinarile conductelor de apă. utilizânduse profile de formare adecvate. se va aşeza pe toată lăţimea şanţului o folie (bandă) avertizoare inscripţionată. cele ale aparaturii de măsurare şi cele de transmisii seriale de date vor fi separate fizic de cablurile de forţă şi nu vor fi pozate în aceleaşi ţevi. Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe maşini speciale. Fiecare bornă sau jalon . în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de prelucrare sau montaj. va fi prevăzută o folie adecvată. În mod deosebit cablurile de semnal. În situaţiile în care. Deasupra stratului superior de nisip. amplasată la o distanţă de 25 cm de suprafaţa solului. ea va trebui refacută cu grund de zinc şi vopsea de aluminiu şi adusă. oricum situată sub adâncimea de îngheţ din zona respectivă.3 Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi. Acolo unde nisipul poate aluneca. Razele de curbură nu vor fi mai mici decât de trei ori diametrul exterior al tubului. Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibrează în decursul funcţionării normale se vor utiliza tuburi flexibile. La subtraversările drumurilor de acces. După pozare.

Înainte de terminarea cablului. (h) Identificarea cablurilor La ambele capete cablurile şi conductoarele vor fi prevăzute cu etichete pe care va fi trecut numărul de identificare corespunzător celui din documentaţie. Cablurile aşezate sub sau prin drumuri. intrările şi ieşirile acestora din canale de cabluri vor fi etanşate folosind o spumă poliuretanică. gaze sau dăunători. În cazurile în care şanţurile pentru cabluri sunt excavate sau umplute de către terţi. În situaţia în care mai multe fascicole de cabluri sunt pozate în canale. trebuie lăsată suficientă rezervă pentru tasare. capetele cablurilor armate vor fi echipate cu terminaţii de cabluri (presetupe) în conformitate cu SR EN 50262 şi BS 6121-5. Toate terminaţiile de cabluri (presetupele) vor fi prevăzute cu manşoane izolatoare din PVC Pentru instalaţii exterioare conectorii vor fi de tip EIW iar pentru instalaţii interioare vor fi de tip CW. Terminaţiile de cabluri (presetupele) vor trebui corect dimensionate funcţie de diametrul exterior al cablului respectiv. Capătul tubului (ţevii) va fi încastrat în beton pe toate părţile pe o lungime de 150 mm. structuri sau clădiri vor fi instalate în tuburi (ţevi) încastrate în beton. Acolo unde cablurile sunt instalate în tuburi (ţevi). jgheaburi. piuliţe de blocare şi conexiune la la instalaţia de legare la pamânt. (f) Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor Tuburile (ţevile) furnizate conform contractului vor fi din uPVC cu etanşări de capăt realizate cu inele de cauciuc şi vor avea diametrul minim de 100 mm. Firele de tragere vor fi rămâne în tub (ţeavă) după instalarea cablurilor. tuburi. care va trebui să releve o valoare mai . care să indice direcţia traseului cablului. Acolo unde cablurile trec din pământ netasat spre o structură fixă. (g) Canale de cabluri Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri. Toate terminaţiile de cabluri (presetupele) vor fi prevăzute cu manşoane izolatoare din PVC. în contract li se vor oferi acestora detalii referitoare la modalităţile de execuţie. (i) Terminaţiile cablurilor şi conductoarelor În dreptul echipamentelor / instalaţiilor. Montajul terminaţiilor cablurilor cu izolaţie minerală (MI) se va face utilizând uneltele şi sculele recomandate de către producătorul cablului. se vor aplica marcări (etichetări) intermediare. La terminarea instalării cablurilor. Izolaţia interioară a cablului va trebui să intre în presetupă cel puţin 12 mm. Lungimea dopului de spumă va fi de cel puţin 300 mm. La terminarea lucrărilor instalaţiei În locurile unde intră în clădiri sau în cămine de tragere.3 (marker) va fi constituită dintr-un bloc din beton de 30 / 15 cm pe care va fi marcată o săgeată. Şanţurile săpate pentru pozarea cablurilor vor fi sprijinite în mod adecvat şi vor fi protejate de orice infiltraţie de apă pe perioada pozării cablului. Antreprenorul va include pentru instalare. Clema de armătură va trebui să fie asigurată să suporte o forţă de tracţiune de 1000 N. după necesităţi.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. paturi de cabluri sau direct în pământ. prin camere sau clădiri diferite. sau unde capătul este vizibil. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi prevăzute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN). acesta va fi supus unui test de măsurare a rezistenţei de izolaţie efectuat la 1000 V. cablurile vor fi identificate prin numerele lor de referinţă în fiecare cămin de tragere a cablurilor. îndepărtarea şi înlocuirea capacelor acestora. căi de acces. pe trasee lungi.171 - . tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi etanşate la ambele capete folosind spumă poliuretanică impermeabilă la apă.

dar nu vor fi folosite pentru legarea la pământ a altor elemente (structuri) metalice. Sistemul de electrozi ai prizei de pământ va avea o rezistenţă maximă de 0. etc. şinele de ghidare a pompelor. .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Antreprenorul va dimensiona conductoarele sistemului de legare la pământ. să usuce cablul printro metodă aprobată de către Consultant Supervizare. SR EN 50164-2. vor conectate la instalaţia de legare la pământ. acolo unde este cazul. Conexiunile la electrozii prizei de pământ vor fi uşor accesibile pentru inspectare uşoară şi vor fi protejate împotriva deteriorării mecanice şi coroziunii. Toate echipamentelor metalice de pe şantier de exemplu scări. echipamentele şi structurile vor avea un conductor terminal comun conectat la cel puţin două grupuri de electrozi ai prizei de pământ. Antreprenorul va trebui ca. etc. Cconductoarele cablurilor vor fi terminate cu conectori de capăt adecvaţi conductorilor respectivi.172 - .5 şi Normativului I 20 şi. acest sistem va integra orice alt sistem de legare la pământ deja existent. Conexiunile dintre capetele electrozilor verticali şi electrozii orizontali vor fi realizate astfel încât să permită inspecţia uşoară şi testarea rezistenţei de dispersie a electrozilor individuali. Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare înainte de conectarea alimentării cu energie electrică. De asemenea. Electrozii prizei de pământ vor fi produse de firmă cu diametrul de cel puţin 15 mm şi vor fi introduşi în pământ la o adâncime de cel puţin 2400 mm printr-o metodă aprobată de către producătorul electrozilor. Inainte de introducerea în terminaţia de cablu (presetupă) cablul va fi îndreptat pe o porţiune de cel puţin 100 mm.3 mare de 500 Megohm (MΩ) a acesteia. cu capac detaşabil. Carcasele metalice ale echipamentelor de alimentare cu energie electrică vor fi conectate din punct de vedere electric şi mecanic la instalaţia de legare la pământ. Cablul va fi retestat după 24 de ore şi orice cabluri cu o rezistenţă de izolaţie mai mică decât această valoare vor fi îndepărtate şi înlocuite. SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41). elementele de acoperire. Sculele de sertizare / presare vor fi specifice fiecarui tip de conector utilizat. STAS 12604/4. electrozii şi platbenzile. terminaţiile (presetupele) metalice ale cablurilor tip PVC/SWA/PVC. Conexiunea finală la electrozii prizei de pământ va fi efectuată într-un cămin de inspecţie de beton. SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54). ELECTROZII PRIZEI DE PĂMÂNT Sistemele de alimentare cu energie electrică.5 ohmi. şi conductele de intrare de gaze şi apă. Instalaţii de legare la pământ GENERALITĂŢI Antreprenorul va furniza un sistem de legare la pământ a instalaţiilor în conformitate cu SR EN 61140. Electrozii de cupru nu vor fi folosiţi în zone cu protecţie catodică. care vor fi asamblaţi prin sertizare / presare şi nu prin lipire cu aliaj uşor fuzibil. Electrozii prizei de pământ vor fi executaţi dintr-un material adecvat care garantează o rezistenţă de valoare scăzută şi o durată mare de viaţă. Cablul va fi terminat imediat după obţinerea unei valori măsurate acceptabile a rezistenţei de izolaţie. înainte de retestare. mâîni curente. vor fi furnizate manşoane izolatoare din PVC. Dacă se înregistrează valori ale rezistenţei de izolaţie mai scăzute decât această valoare. pentru a îndeplini cerinţele BS7671 şi va furniza calculele sale Consultant Supervizareului pentru a fi aprobate.

acestea vor fi bandajate cu bandă PVC sau imbrăcate cu manşoane din PVC. . Conductoarele de legătură dintre instalaţiile electrice şi echipamente şi conductorul principal de legare la pământ vor fi considerate. iar îmbinările vor fi realizate prin nituire şi apoi lipite solid cu cu aliaj uşor fuzibil. CONEXIUNI Conductoarele de legare la pământ şi conductoarele de legătură la acestea vor. Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi realizate cu conductoare multifilare cu izolaţie din PVC de culoare verde/galben. se poate folosi o configuraţie în formă de grilă. Conductorul principal de legare la pământ va avea o secţiune transversală capabilă să îi permită să funcţioneze ca un conductor de protecţie pentru fiecare echipament şi instalaţie conectate la acesta. Acolo unde platbenzile de cupru se fixează pe o structură a clădirii. Atunci când se utilizează conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legături sau pentru realizarea continuităţii instalaţiilor de legare la pământ. continue pe întreaga lor lungime.3 Acolo unde condiţiile solului fac impracticabilă utilizarea electrozilor verticali. Nu este admisă găurirea în scopuri de fixare a platbenzilor de cupru. astfel încât să se prevină coroziunea electrolitică a acestora. Legăturile dintre elementele metalice exterioare şi structurile metalice de sprijin ale instalaţiilor şi echipamentelor vor ficonectate. vor fi folosite clemele sau brăţări/coliere din alarmă dedicate. CONDUCTOARE DE LEGARE LA PĂMÂNT Reţeaua de legare la pământ se va extinde de-a lungul instalaţiei în forma unui inel principal de legare la pământ cu ramuri de interconectare la echipamentele şi structurile care vor fi legate la pământ. ca fiind conductoare de protecţie. Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi făcută cu şuruburi. alcătuită din platbandă de cupru de minim 15 mm x 4 mm îngropată orizontal. Găurile practicate pentru conectarea elementelor instalaţiei de legare la pământ nu vor trebui să reducă secţiunea transversală din zona îmbinării. acolo unde este cazul. pe cât posibil. Platbanda va fi îngropată la o adâncime de minim 600 mm.173 - . la acest conductor principal extins de legare la pământ. aşa cum este descris în BS 7671. Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate în pământ. sau sunt expuse coroziunii. se vor aplica următoarele: Toate platbenzile vor fi din cupru moale de înaltă conductivitate. Terminaţiile conductoarelor de legare la pământ vor fi făcute cu conectori de capăt (papuci) asamblaţi prin sertizare / presare. Toate părţile libere ale conductoarelor de legare la pământ montaţe îngropat vor fi protejate în mod corespunzător împotriva contactului direct cu solul. În exteriorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă instalaţia electrică şi echipamentele va fi conectat la un conductor principal extins de legare la pământ.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. piuliţe şi şaibe din alamă sau bronz de înaltă rezistenţă. Armăturile şi bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protecţie. În interiorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă va fi creată o zonă echipotenţială care să includă structurile din oţel ale clădirii şi instalaţilor. În punctul de racordare. acesta va fi conectat solid la racordul instalaţiei exterioare de legare la pământ sau la terminalul de legare la pământ al şantierului. de asemenea. Platbenzile de cupru vor fi cositorite înainte de îmbinare în zona de contact. Interconexiunile dintre conductoarele de împământare vor fi realizate cu conectori de ramură de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell.

.4 s. circuitul de alimentare a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie va fi echipat cu un dispozitiv de protecţie diferenţială dimensionat pentru un curent rezidual de maximum 30 mA şi o durată de deconectare de maximum 0. conductorii suplimentari de legare pot fi necesari pentru a asigura integritatea zonelor echipotenţiale şi vor fi montaţi acolo unde se solicită. Suprafeţele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la pământ vor fi curăţate de vopsea şi alte alte acoperiri neconductive şi vor fi acoperite cu vaselină.174 - . La testare. Nu îndepărtaţi”. (d) Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului Va fi furnizată o instalaţie separată de legare la pământ pentru protecţia clădirilor împotriva trăsnetului în conformitate cu SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54).Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Suplimentar. instalaţii şi echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice altă zonă prevăzută cu legături de echipotenţializate vor fi conectate la reţeaua generală de legare la pământ (conductorul principal de egalizare a potenţialelor) şi vor fi prevăzute cu o plăcuţă de avertizare fixată solid. în acelaşi mod ca şi celelalte conexiuni electrice. (b) Dispozitive de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet (descărcătoare) Acest tip de echipamente vor beneficia de legături la pământ separate de cele ale tabloului sau echipamentului în care sunt amplasate. se vor respecta următoarele: Conexiunea la instalaţia de legare la pământ a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie se va face prin intermediul unui inel colector şi al unei perii colectoare separate. cu următoarea inscripţionare ”Conductor de protecţie de legare la pământ.5 metri de alte structuri (confecţii) metalice.3 Îmbinările dintre conductoarele de legare la pământ şi conductorul principal de legare la pământ vor fi realizate prin compresie. (c) Sistemele cu protecţie intrinsecă: Acolo unde se furnizează o instalaţie cu protecţie intrinsecă. a traductoarelor şi transmiţătoarelor care se va face conform instrucţiunilor producătorului. îmbinările conductoarelor de legare la pământ vor fi executate în cutii de conexiune montate suprateran. În cazul echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie şi care sunt alimentate prin sisteme de perii inele colectoare. Antreprenorul se va asigura că instalaţia de legare la pământ este adecvată pentru menţinerea integrităţii instalaţiei fie prin furnizarea unei instalaţii de legare la pământ separate pentru instalaţia cu protecţie intrinsecă sau prin furnizarea unei legături la pământ "curate" în conformitate cu cerinţele producătorului instalaţiei cu protecţie intrinsecă. SR EN 501642 şi Normativului I 20. Îmbinările vor fi uşor accesibile pentru inspecţie. SR EN 61140. Fiecare îmbinare va avea o plăcuţă de avertizare fixată solid. Acolo unde cablurile şi conductoarele de legare la pământ sunt montate îngropat. INSTALAŢII SPECIALE DE LEGARE LA PĂMÂNT (a) Instrumentaţie (AMC-uri) O atenţie deosebită va fi acordată legării la pământ corespunzătoare a aparaturii de măsură şi control. Toate conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi făcute utilizând conectori de capăt (papuci) de cablu cu gaură de şurub cositoriţi (stanaţi) presaţi sau sertizaţi şi vor fi protejate cu vaselină împotriva contactului direct cu aerul atmosferic. CONFECŢII METALICE EXTERIOARE Confecţiile metalice situate la o distanţă de până la 2.

• 230 V – vor fi 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie) ) prevăzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA. Pentru fiecare priză va fi furnizat un ştecher corespunzător. cu cele mai noi revizii ale standarde corespunzătoare (de exemplu.(pentru utilizare cu lămpi portabile): Acestea vor cuprinde un transformator de separaţie de 230/24V. Echipamentele vor fi prevăzute cu acoperişuri extinse. după cum urmează: • 400 V – vor fi 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protecţie) prevăzute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu seturi complete de siguranţe fuzibile MPR sau disjunctoare magnetotermice.175 - . Toate intrările de cabluri se vor face pe la partea inferioară a echipamentelor. Va fi prevăzut un număr de minim două circuite de rezervă. Prize de alimentare cu energie electrică Dacă este necesar pentru alte ţări decât Marea Britanie. ale căror streşini să depăşească marginile echipamentelor.). din ateliere. Ambele conexiuni la bornele secundare ale transformatorului vor fi echipate cu siguranţe fuzibile. astfel. Suporturile siguranţelor fuzibile vor fi uşor detaşabile pentru a facilita cablarea. încăperi ale uzinei şi din zonele industriale se vor conforma cu CEE 17. Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu câte un disjunctor sau separator dimensionat corespunzător. la rândul lor. ca apa de ploaie să se prelingă pe pereţii laterali ai echipamentelor. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme. • 24 V – vor fi 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie). Tipuri de prize de alimentare cu energie electrică Prizele de de alimentare cu energie electrică exterioare. IEC 309. etc. Fiecare circuit de iluminat şi prize va fi prevăzut cu un dispozitiv de protecţie diferenţială (la un curent rezidual de 30 mA). o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune la bara de legare la pământ). . împiedicând. SR EN 60309-2 şi vor fi prevăzute cu carcase pentru montaj aparent. separatoarele cu siguranţe tip MPR vor fi conforme cu SR EN 609473. disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898.3 Echipamente electrice exterioare Gradul de protecţie minim al acestor echipamente va fi IP65. Pe faţa interioară a uşii fiecărui tablou de distributie va fi fiixată schema electrică a tabloului respectiv tipărită pe un material neinflamabil. Tablouri de distribuţie Tablourile de distribuţie de joasă tensiune vor fi conforme cu SR EN 60439. prizele standardizate naţional vor avea întâietate faţă de această clauză. Sisteme de alimentare a prizelor: (a) 24 V . Bara de legare la pământ va avea cel puţin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de distribuţie a unităţii (de exemplu. Elementele metalice din interiorul tablourilor de distribuţie care se află sub tensiune în funcţionarea normală vor fi complet izolate faţă de carcasă.

după caz. piuliţele şi şaibele vor fi minimum M6 şi vor fi galvanizate. întreţinere.3 Montarea echipamentelor Elementele din teren vor fi montate pe console dedicate sau vor fi sudate. exploatare şi func. Corpurire de iluminat vor fi alese în funcţie de tipul de activitate din zona respectivă. Orice deteriorare a suprafetei galvanizate va fi imediat remediată. Amplasarea echipamentelor trebuie făcută astfel încât să nu impiedice montarea / demontarea sau întreţinerea altor echipamente. Instalaţiile de iluminat vor asigura un nivel de iluminare suficient pentru acces. În cazul echipamentelor montate mural care sunt grupate funcţional şi care sunt intercablate. prinse cu şuruburi sau brăţări/cleme pe structura de oţel a echipamentului sau pe structura clădirii. Toate organele de asamblare cum sunt şuruburile. toate structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Ori de cite ori este posibil.176 - . Toate elementele de fixare cun sunt şuruburile. cablurile şi conductoarele vor fi pozate în canale de cabluri. Aparatele şi echipamentele de comandă individuale care nu sunt înglobate în tablouri sau dulapuri de comandă vor fi astfel poziţionate şi instalate încât să li se asigure un montaj îngrijit şi o fixare fermă. Operaţiile de tăiere sau găurire a structurilor sau elementelor de construcţie în scopul montării echipamentelor şi dispozitivelor electrice nu se vor executa decât aprobarea expresă a managerului de proiect. Consolele vor fi realizate din oţel moale galvanizat având grosimea de cel puţin 6 mm. Echipamentul nu va împiedica îndepărtarea elementelor echipamentului pentru întreţinere. Asamblările filetate care sunt supuse vibraţiilor vor fi echipate cu saibe elastice (grower). Instalaţii de iluminat GENERALITĂŢI Antreprenorul va proiecta şi executa instalaţiile de iluminat în toata zona şantierului în conformitate cu cerinţele descrise în cele ce urmează. . Instalaţiile de iluminat vor fi proiectate în conformitate cu normativele naţionale NP 061-02 şi NP 062-02. sisteme de comandă pentru optimizarea consumului de energie. Dacă este necesar să se practice găuri în carcasele echipamentelor sau tablourilor. piuliţele şi şaibele vor fi din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel încât să reziste la coroziune.ionare corectă a instalaţiilor în fiecare zonă. se vor utiliza de preferinţă corpuri de iluminat cu consum redus de energie şi. Vor fi folosite toate tipurile de dispozitive de fixare. NIVELE DE ILUMINARE ŞI MODUL DE COMANDĂ A INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT (a) Generalităţi Toate zonele unde accesul este necesar. indiferent de scop. vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 30 lucşi şi minimă de 6 lucşi la nivelul solului / pardoselii. Cu excepţia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil. Protecţii şi finisaje Materialele sau echipamentele din instalaţie vor fi protejate în mod adecvat împotriva coroziunii. se vor lua toate măsurile necesare pentru a fi menţinut gradul de protecţie iniţial al acestora.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire din camerele care conţin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de Instituţia Autorizată pentru Instalaţii în Construcţii (CIBSE . Iluminatul va fi comandat manual. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire din camerele care conţin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi în conformitate cu ultimele documente de . Se vor utiliza întreruptoare comandate prin fotocelulă (dublate cu comutatoare manuale amplasate pe tabloul general de iluminat). după necesităţi. luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în ateliere. (e) Iluminatul. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire din camerele care conţin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de Instituţia Autorizată pentru Instalaţii în Construcţii (CIBSE . va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul solului sau căilor de acces. (d) Iluminatul zonelor tehnologice În toate zonele unde au loc operatiuni de exploatare / intretinere a instalaţiilor tehnologice va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul solului / pardoselii.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locaţii adecvate pe căile de acces la zona respectivă. reglabil de la 0 la 24 ore. Iluminatul va beneficia de următoarele opţiuni de comanda printr-un selector Manual / Oprit / Automat: automat . Iluminatul va fi fără flicker şi va fi reglabil continuu (dimerabil). (c) Iluminatul căilor de acces şi drumurilor Drumurile de acces din incintă vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 50 lucşi. prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri accesibile. Iluminatul va fi comandat manual.Chartered Institution of Building Services). întreruptoare care trebuie instalate pe tabloul de distribuţie principal şi la cabina de pază de pe şantier.177 - . luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în camere.cu fotocelulă (întreruptor crepuscular). (f) Iluminatul atelierelor În aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul pardoselii. (b) Iluminatul de incintă În toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activităţi de exploatare / intretinere. pentru a preveni funţionarea instalaţiilor de iluminat pe timpul zilei.realizat cu întreruptoare separate pe fiecare circuit. camerelor de comandă şi camerelor echipamentelor electrice Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 lucşi (minim 150 lucşi la nivelul pardoselii) şi minimum 150 lucşi pe suprafeţele verticale ale panourilor de comandă. care comandă pornirea instalaţiei de iluminat în amurg şi oprirea acesteia după un timp presetat.Chartered Institution of Building Services). Se vor adăuga surse locale de iluminat suplimentare. manual . staţiilor şi posturilor de transformare.3 Iluminatul va fi comandat manual. (g) Iluminatul birourilor Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 300 lucşi şi un un nivel minim de 100 lucşi la nivelul pardoselii. prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri accesibile.

circuite de comandă cu fotocelulă (întreruptor crepuscular) şi instalaţiile electrice de alimentare corespunzătoare. . structuri şi scării în cazul în care se întrerupe alimentarea normală cu energie electrică. izolator din punct de vedere electric. Grosimea stratului aplicat va fi de minimum 0. În camerele de comandă / dispecer şi în camerele echipamentelor electrice 30 % din corpurile de iluminat vor fi corpuri de iluminat de urgenţă cu o autonomie de cel puţin 3 ore. Amplasamentele finale ale stâlpilor de iluminat exterior vor fi stabilite de comun acord cu Consultant Supervizareul înainte de montajul acestora. Gradul de protecţie al corpurilor de iluminat (în compartimentul lămpii) va fi minim IP 54.Uninterruptible Power Supply). Stâlpii vor fi confecţionaţi din tuburi de oţel fabricate conform standardelor SR EN 10210 şi SR EN 10067.178 - . Lângă fiecare corp de iluminat de urgenţă va fi montat într-o poziţie accesibilă un comutator de testare manuală a iluminatului de urgenţă ILUMINATUL EXTERIOR Iluminatul exterior al uzinei va include stâlpi. aplice sau proiectoare. pe cât posibil. Pe suprafaţa de bază a stâlpului până la o înălţime de 250 mm deasupra nivelului solului se va aplica un strat de bitum dur neporos. În plus faţă de corpurile de iluminat pentru situaţii de urgenţă menţionate anterior. Corpurile de iluminat de urgenţă vor utiliza. în conformitate cu BS 3416.5 metri şi inclinare de minim 5 grade.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Iluminatul va cuprinde corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente.3 indicaţii emise de Instituţia Autorizată pentru Instalaţii în Construcţii (CIBSE . ZONELE INTERNE ALE INSTALAŢIEI Antreprenorul va oferi un nivel de iluminare ridicat în zonele instalaţiei. Stâlpii şi consolele vor fi protejate anticoroziv prin galvanizare conform standardului SR EN ISO 1461.125 mm în stare uscată. console. comutatoare şi cablarea electrică. cel puţin 10 % din corpurile fluorescente ale instalaţiilor de iluminat normal trebuie să aibă şi rolul de corpuri de iluminat de urgenţă. Iluminatul de urgenţă autonom are rolul de a asigura traversarea. Corpurile de iluminat vor fi montate în poziţii uşor accesibile de la pereţi sau de pe căile de circulaţie intermediare. Aceste corpuri vor fi distribuite uniform pe întreaga suprafaţă. acestea vor constitui o parte din lucrările permanente din şi vor fi furnizate conform contractului. Iluminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în birouri. ILUMINATUL DE URGENŢĂ (SIGURANŢĂ) Corpurile de iluminat de urgenţă furnizate vor fi în conformitate cu cerinţele standardului SR EN 60598-2-22 şi au rolul de a permite evacuarea sigură din clădiri în situaţiile de cădere a alimentării cu energie electrică. Înăltimea lor va fi de 5 m pentru iluminarea drumurilor de acces şi de 10 metri pentru zonele de exploatare / intreţinere. Consolele vor avea lungime de 0. corpuri de iluminat normale prevăzute cu sistem de alimentare de rezervă pe baterii şi sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS . corpuri de iluminat cu sistem de aprindere încorporat. Accesul la corpurile de iluminat pentru lucrări de întreţinere şi înlocuirea lămpilor nu va necesita schele sau utilizarea de podesturi temporare. Dacă sunt necesare podesturi suplimentare pentru a întreţine corpurile de iluminat. Coloanele vor fi prevăzute cu un mecanism de ridicare şi coborâre.Chartered Institution of Building Services). evacuarea şi ieşirea în siguranţă din clădiri.

Deasupra fiecărei uşi de acces într-o clădire. Modul de intrare a cablurilor precum şi şi alte tipuri de acces vor fi detaliate. ANPA vor fi construite astfel încât întreţinerea lor să se facă numai prin partea din faţă. ANPA care trebuie să fie certificate ASTA sunt detaliate în Contract. Înălţimea totală a modulelor ANPA (inclusiv plinta) nu va depăşi 2500 mm. Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului. care să permită separarea individuală a compartimentelor şi a acestora de compartimentul barelor de distribuţie. În funcţie de înălţimea clădirii. ANPA vor trebui să fie conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60947 şi SR EN 60439-1. Incintele vor avea un grad de protecţie minim IP 56 şi vor permite un spaţiu de minim 1000 mm în faţa echipamentului. schema de legare la pământ TN-C-S. . comutatoarelor. ANPA de exterior vor fi montate în incinte rezistente la coroziune şi la intemperii. Amplasarea traseelor de cabluri direct între secţiuni sau în spatele acestora nu este acceptabilă. lămpile indicatoare şi instrumentaţia se vor afla la o înălţime cuprinsă între 500 şi 1750 mm faţă de nivelul pardoselii finite. se va alege soluţia de iluminat cea mai avantajoasă din punct de vedere economuc. va fi prevăzut un corp de iluminat (aplică) etanş. Panourile frontale vor fi prevăzute cu balamale şi dotate cu sisteme de închidere cu cheie comună pentru o aceeaşi secţiune a ansamblului. care va putea fi deschisă la un unghi de cel puţin 90° grade. în Contract se specifică altfel. Forma de separare a ANPA va fi Forma 4 şi acestea vor fi dimensionate la nivelurile specificate în Contract pentru funcţionarea la tensiuni de până la 600 V 50 Hz.179 - . după caz. Tablourile vor fi cu doar cu acces prin faţă şi vor fi prevăzute cu compartimente de cabluri/bare cu capace frontale prinse cu şuruburi. vor fi construite rigid şi vor avea aceeaşi înălţime.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Gradul minim de protecţie va fi IP 54. întreruptoarele şi comutatoarele vor fi instalate lângă uşile de acces (intrare) şi vor fi amplasate la o înălţime de 1400 mm deasupra pardoselii finite. Compartimentarea interioară a modulelor ANPA va fi realizată cu pereţi rigizi rezistenţi. Ansambluri prefabricate de aparataj JT CERINŢE GENERALE Cu excepţia situaţiilor în care se cere altfel. Aceasta va împiedica atât căderea accidentală a obiectelor în compartimentele inferioare aflate sub tensiune. butoanele. Fiecare secţiune dintr-un tablou va constitui o entitate independentă de celelalte secţiuni şi va fi dotata cu uşă de acces proprie. după caz. în Specificaţiile electrice particulare. Mânerele separatoarelor. În clădiri. cât şi propagarea defectului dintr-un compartiment într-altul. exceptând cazul în care. CONSTRUCŢIE Toate ANPA vor avea o structură modulară care să permită dezvoltări ulterioare.3 Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui să fie alese astfel încât şă funcţioneze în mediu umed şi chiar să admită stropirea / imersarea ocazională de scurtă durată. Carcasele modulare ANPA vor fi realizate din tablă de oţel cu grosimea de minim 2 mm. Utilizarea şuruburilor vizibile din exterior nu este acceptabilă. în Specificaţiile electrice particulare. în exterior. Corpurile vor fi echipate cu detectoare (senzori) de mişcare în infraroşu şi cu fotocelulă (întreruptor crepuscular). în conformitate cu standardul SR EN 60529 şi va fi precizat.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. fiecare secţiune a unui ANPA va fi prevăzută cu un echipament de încălzire controlat prin intermediul unui termostat şi întreruptor pornit / oprit. pentru a permite efectuarea comodă a operaţiilor de întreţinere. Aceasta plintă va fi va fi decalată spre exterior cu 12 mm faţă de faţa verticală a tabloului. BARE DE DISTRIBUŢIE Barele de distribuţie vor fi confecţionate din cupru dur de înaltă conductivitate. fabricată din oţel şi protejată împotriva coroziunii. Dacă modulele ANPA sunt prevăzute cu intrarea cablurilor pe la partea inferioară. toate compartimentele care conţin aparataj capabil să genereze căldură în condiţii de funcţionare normală vor fi echipate cu sisteme de . Toate componentele interne vor fi instalate pe contrapanouri. de minim 250 mm. Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu montaj pe bară şi vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60044-1. Barele de distribuţie vor fi instalate în compartimente separate în conformitate cu BS 159 şi nu vor prezenta discontinuităţi în zonele de interfaţă între secţiuni adiacente. astfel încât să se creeze o suprafaţă frontală continuă. Numărul de conductoare şi cabluri pozate într-un canal interior de cabluri va oferi un grad de umplere nu mai mare de 45 %. Conexiunile aflate sub tensiune de la şi către barele de distribuţie vor fi complet izolate sau ecranate corespunzător. Acestea vor fi fixate pe panoul de spate al fiecărei secţiuni individuale sau.3 Modulele ANPA vor fi dotate la bază cu o plintă înaltă de 125 mm. ECHIPAMENTE DE ÎNCĂLZIRE ŞI VENTILARE În scopul evitării fenomenului de condensare a vaporilor de apă. Barele vor fi conforme cu SR EN 60439-1 / IEC 60439-1 şi vor fi izolate pe toata lungimea lor cu manşoane din PVC conform BS 159. Echipamentul de încălzire anticondens va fi alimentat dintr-un tablou separat. În cadrul fiecărei secţiuni se va asigura un spaţiu de minim 45 mm între canalele interioare de cabluri şi şirurile de cleme. Plintele de baza vor fi instalate şi fixate înainte ca modulele ANPA să fie puse pe poziţie şi fixate în partea superioară. Compartimentele barelor de distribuţie vor fi proiectate astfel încât să nu necesite ventilaţie forţată pentru funcţionarea în condiţii normale de temperatură ambiantă. de asemenea. după caz. la rândul său din tabloul de servicii interne. Conexiunile principale dintre mecanismul întreruptorului principal şi barele de distribuţie precum şi suporţii şi consolele acestora vor fi dimensionate pentru a funcţiona la aceeaşi valoare a curentului de scurtcircuit cu cea specificată pentru barele de distribuţie. vor fi dimensionate la acelaşi curent de calcul ca şi întreruptorul / separatorul din amonte. pe montanţi (stâlpi) funcţionali interiori. Barele de distribuţie vor avea aceeaşi secţiune pe întreaga lungime a unui tablou şi exceptând situaţiile când în Contract se menţionează altfel. alimentat. Barele de distribuţie secundare vor fi din acelaşi tip constructiv şi vor fi dimensionate la aceleaşi valori ale curentului de scurtcircuit ca şi barele de distribuţie principale.180 - . Accesul la barele de distribuţie va trebui să fie comod pentru a permite extinderi sau conexiuni suplimentare în viitor. Toate capacele de protecţie şi panourile de acces către barele de distribuţie şi conexiunile acestora vor purta inscripţii de avertizare corespunzătoare. distanţa dintre partea inferioară a modulelor şi placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 250 mm iar distanţa dintre placa cu presetupele de cabluri şi şirurile de cleme va fi. Cu excepţia compartimentelor barelor de distribuţie.

acestea vor fi prevăzute cu capace de protecţie transparente cu inscripţii de avertizare corespunzătoare care să indice existenţa pericolului de electrocutarere (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum şi valoarea tensiunii periculoase. Conductoarele cablurilor de comandă vor fi prevăzute cu capete terminale sertizate izolate. Conductoarele şi cablurile vor fi etichetate la ambele capete cu ajutorul unor tile din mase plastice în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. Atunci când echiparea electrică include mai mult de un ANPA. Cablurile vor avea conductoare multifilare. ele vor fi separate prin partiţii izolatoare şi marcate corespunzător. CABLAREA INTERIOARĂ A TABLOURILOR Cablarea interioară a tablourilor va fi realizată cu conductoare şi cabluri din cupru cu izolaţie din PVC şi vor fi conforme cu standardele SR HD 21 şi SR HD 603. Deasupra şi dedesubtul plăcii cu presetupe se vor asigura spaţii libere de cel puţin 150 mm necesare accesului comod la presetupe. Pe uşa compartimentului / secţiunii vor fi prevăzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare şi de supratemperatură în interiorul compartimentului. Culorile conductoarelor vor fi în conformitate cu standardul SR EN 60446. Pentru cablarea echipamentelor montate pe uşile modulelor ANPA se admite o secţiune maximă de 2. Fiecare conductor va fi echipat cu un capete terminal. Dacă conductoarele şi cablurile de tensiuni diferite sunt terminate pe acelaşi şir de cleme. Dacă este necesar.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. TERMINAŢIILE CABLURILOR Cablurile se vor termina pe plăci interioare prevăzute cu presetupe de la care conductoarele cablurilor vor avea o lungime liberă de cel puţin 300 mm pentru realizarea traseului până la clemele de conexiune corespunzătoare. Conductoarele vor avea secţiunea minima de 1. Nu se admit etichete autocolante în acest scop. Conductoarele şi cablurile de tensiuni diferite se vor termina în şiruri de cleme distincte. Capacele de protecţie vor fi dimensionate astfel încât să acopere complet terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune şi vor fi fixate ferm cu şuruburi. Fiecare conductor va fi conectat la o singură clemă. Circuitele de energie (forţă) vor fi amplasate distinct de cele de curenţi slabi şi vor fi conforme cu cele mai noi reglementări din domeniul compatibilităţii electromagnetice. Ventilatoarele vor porni automat în momentul când echipamentele generatoare de căldură sunt pornite. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile să menţină nivelul de protecţie împotriva intrării apei şi prafului în interiorul ANPA. sistemul de etichetare va fi unic în cadrul fiecărui ANPA.181 - . . Toate conductoarele de comandă vor avea capete terminale sertizate şi izolate.0 mm2.3 ventilare forţată. rutare şi fixare a cablurilor.5 mm2. în interiorul ANPA vor fi prevăzute canale de cabluri cu rol de rezemare. Terminaţiile conductoarelor şi cablurilor vor fi astfel dispuse încât să nu genereze eforturi mecanice (tensiuni) în timpul operaţiilor de fixare a echipamentelor şi strângere a elementelor de conexiune electrică. Plăcile cu presetupe vor fi dimensionate astfel încât oricare dintre cabluri să poată fi scos fără a fi necesară îndepărtarea altor cabluri. Dacă în interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriul său separator sau disjunctor există terminale care se mai află sub tensiune.

În zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificaţie ale instalaţiei de legare la pământ. Discontinuităţile sunt permise numai în locurile unde din construcţie bara a fost secţionată din considerente de transport şi montaj.182 - . în condiţii normale. suprafeţele de contact vor fi bine curăţate de vopsea şi de orice alte acoperiri izolatoare şi apoi vor fi protejate cu vaselină neutră. la bara de legare la pământ cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunzător. bara de legare la pământ va fi conectată la reţeaua generală de legare la pământ. La ambele capete. amplasată vizibil şi distinct faţă de orice placă cu presetupe şi de traseele de intrare a conductoarelor cablurilor. IZOLAREA ANPA (a) Cerinţe generale . vor asigura un contact mecanic ferm şi vor fi de tipul celor cu montaj pe şină DIN standard. bara de legare la pământ va fi îmbinată cu ajutorul a două eclise prinse cu cel puţin două şuruburi. acestea trebuie să poată fi izolate în mod individual folosind terminale mobile prevăzute cu siguranţe fuzibile. Clemele şi şirurile de cleme vor fi etichetate în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. Instrumentele care folosesc pentru conexiune fişe plate. În locurile de discontinuitate. Conductoarele de rezervă vor fi terminate la cleme adecvate şi vor avea o lungime suficientă pentru a atinge orice altă clemă de comandă amplasată poziţionat în cadrul aceluiaşi compartiment. prevăzute cu conectorii de capăt (papuci) sertizaţi. nu sunt utilizate ca şi căi de curent. Nu vor fi conectate mai mult de două conductoare în oricare dintre cleme. În vecinătatea plăcii cu presetupe vor fi prevăzute cleme separate pentru conexiuni de intrare şi de ieşire. Pentru o secţiune oarecare a unui ANPA. se fac conexiuni de instalare. Uşile metalice ale secţiunilor ANPA vor fi conectate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. de asemenea. Acolo unde pentru instrumente sunt necesare surse de alimentare separate.a. Elementele componente ale carcasei ANPA precum şi toate părţile metalice care. în fiecare compartiment va fi prevăzut un număr de minimum 10 cleme de rezervă (sau de 15 % din numărul total de cleme – care este mai mare). În perspectiva unei extinderi ulterioare. Eclisele şi zonele de contact ale barelor vor fi decapate şi cositorite (stanate). ŞIRURI DE CLEME Clemele vor complet izolate. Toate clemele utilizate pentru conductoare şi cabluri aflate la tensiuni mai mari de 110 V c. LEGAREA LA PĂMÂNT A ANPA ANPA vor fi echipate cu o bara de legare la pământ din cupru dur. Conexiunile principale la bara de legare la pământ vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau echivalente. vor fi ferm conectate la bara de legare la pământ. Bara de legare la pământ va avea o secţiune minimă de 120 mm2 (sau de 50 % din secţiunea barelor de distribuţie – care este mai mare). bara de legare la pământ va fi o piesă continuă (dintr-o singură bucată). vor fi prevăzute cu etichete de avertizare.3 Cablurile şi conductoarele vor fi identificate folosind tile de plastic la ambele capete. fişe D-sub şi fişe DIN vor fi terminate întro unitate de interfaţă montată pe o şină DIN cuprinzând conexiunile prizelor şi blocul de conexiuni cu şuruburi cu terminalele etichetate.

Pentru întreruptoarele cu rupere în aer va fi furnizat un troliu de ridicare. Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie să permită ataşarea de contacte auxiliare. închis şi declanşat.183 - . . izolarea ANPA va fi realizată cu separatoare cu rupere în aer sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB – Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj în interiorul tablourilor metalice. Cel puţin un contact auxiliar fără tensiune (voltage free). Dacă nu se specifică altfel. Uşa sau capacul compartimentului va fi interblocată cu separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv. şi vor fi capabile să suporte curenţii de scurtcircuit specificaţi pentru sistemul respectiv. Mecanism de declanşare liberă (trip-free). (c) Separatoare. Separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevăzut cu un sistem clar de indicare a poziţiei sale (cum ar fi PORNIT / OPRIT). Din raţiuni de întreţinere. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte auxiliare de rezervă. Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60927-2. izolatoarele vor fi capabile să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). contactele lor mobile vor trebui să fie demontabile. pentru a permite îndepărtarea şi instalarea pentru întreţinere a întrerupătoarelor cu rupere în aer. Indicatorul trebuie să fie vizibil în mod clar din poziţia normală de operare. Indicator mecanic al stărilor deschis. De asemenea. separatoare cu fuzibile Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai recente revizii a standardelor SR EN 60947-3 şi SR EN 60129 şi vor fi capabile să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break). Bobină de declanşare şi declaşator de tensiune minimă. Disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB vor avea incluse cel puţin următoarele caracteristici: Interblocare mecanică şi electrică. (b) Întreruptoare automate (disjunctoare) Disjunctoarele instalate vor trebui să poată suporta în mod continuu curentul maxim de calcul. acolo unde este necesar. cablat la clemele de ieşire. Separatoarele sau întreruptoare automate (disjunctoarele) vor trebui să poată fi blocate numai pe pozitia ”DESCHIS”. Disjunctoarele compacte în carcasă turnată (MCCB) vor fi prevăzute cu manete de acţionare rotative.3 Exceptând cazurile când se solicită altfel. Disjunctoarele vor fi prevăzute cu un sistem de protecţie adecvat. disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB al căror curent nominal depăşeşte 100 A vor fi prevăzute cu un dispozitiv termic de suprasarcină care să prezinte o caracteristică curent – timp inversă şi un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil. Contactele fixe vor trebui să fie complet izolate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. De asemenea. separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv nu va putea fi închis decât dacă uşa sau capacul compartimentului este închisă corespunzător. astfel încât uşa dulapului să nu poată fi deschisă atunci când acesta este închis. pentru indicare la distanţă.

cel puţin. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte auxiliare de rezervă. la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. Întreruptoarele tripolare în aer de pe intrare vor fi echipate cu dispozitive electronice de protecţie la suprasarcină. După caz. putere activă. categoria de utilizare AC-3. (d) Fiderii de alimentare şi sectiunile barelor de distribuţie Circuitele de alimentare şi barele de distribuţie pentru curenţi de peste 800 A vor fi echipate cu întreruptoare tripolare în aer debroşabile echipate cu mecanisme de armare cu motor a arcurilor. . dacă nu se specifică altfel. Multimetrul va trebui să furnizeze semnale pentru cu sistemul comandă şi gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi SCADA.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.184 - . va fi furnizată şi protecţia împotriva defectelor de punere limitată la pământ împreună cu facilităţi de declanşare interdependentă bidirecţională. Semnalele de comandă de închidere / deschidere de la distanţă vor putea fi date din automatul programabil (automat programabil) de gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi. Contactoarele şi demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 şi vor fi din clasa 12. din SCADA. MĂSURAREA PARAMETRILOR ENERGIEI ELECTRICE Fiecare alimentare a unui Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) sau a unui tablou de distribuţie va fi echipată în mod obligatoriu cu următoarele: • transformatoare de curent separate pentru sistemele de comandă şi indicare / măsurare. • un voltmetru echipat cu o cheie de comutare. Multimetrul va trebui să măsoare. care să permită indicarea tensiunilor de alimentare de fază şi de linie sau. CONTACTOARE ŞI DEMAROARE DE MOTOARE (a) Generalităţi Contactoarele şi demaroarele de motoare reprezintă. Întreruptoarele automate vor fi echipate cu contacte auxiliare conectate la secţiunea de triere (selecţie) pentru indicarea stării acestora. care să permită funcţionarea paralelă cu echipamentele de medie tensiune. Dacă pentru un anumit demaror se cer anumite caracteristici speciale. acestea vor fi detaliate în Specificaţiile particulare. denumite Centre de Comandă a Motoarelor (CCM). valorile următoarelor mărimi electrice: curent. tensiune. puterea reactivă. Aceste dispozitive vor prevăzute cu alimentare separată. Configuraţia componentelor şi terminalelor va fi identică pentru fiecare tipo-dimensiune de demaror de motoare. implicit. putere aparentă. factor de putere şi frecvenţă. cel puţin. în general. • pentru alimentări de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru multiparametric (centrală de măsură) prevăzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent şi siguranţe fuzibile. trei lampi indicatoare care să indice prezenţa tensiunilor de alimentare. Pentru curenţi de până la 800 A vor fi utilizate întreruptoare cu fuzibile sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasa turnată (MCCB).3 Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor trebui să permită ataşarea de contacte auxiliare. secţiuni ale unor tipuri particulare de ANPA. Întreruptoarele automate vor trebui să poată fi comandate local şi de la distanţă.

separate de secţiunile de comandă. releu electronic de protecţie la suprasarcină. Echipamentul de încălzire anticondens va fi deconectat automat în momentul pornirii motorului şi conectat automat în momentul opririi acestuia.999. etc.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. la restabilirea tensiunii de alimentare după o întrerupere temporară a alimentării cu energie electrică. echipament de încălzire anticondens cu termostat controlat comandat prin contactele auxiliare ale contactorului principal. siguranţe fuzibile pentru circuitele electrice al rezistenţelor de încălzire a motoarelor. indicator neresetabil al numărului de ore de funcţionare cu afişare până la 99. de schimbare a sensului de rotaţie.3 Toate contactoarele pentru pornire stea / triunghi. circuitele de comandă din compartimentul respectiv vor fi realimentate. monitorizarea stărilor şi semnale de comandă necesare interfaţării cu sistemul automat programabil / SCADA. lămpi indicatoare pentru stările de pornit / oprit / disponibil / avarie montate pe uşa secţiunii. Pentru fiecare secţiune a contactoarelor şi demaroarelor va fi prevăzut un buton de oprire cu blocare. Inchiderea usii va reseta automat butonul de oprire. vor avea etichete montate în imediata apropiere şi inscriptionate în conformitate cu denumirile din schemele electrice corespunzătoare. vor fi interblocate mecanic şi electric. temporizatoare. etc. Secţiunile de comandă ale CCM vor fi prevăzute cu un sistem de temporizare. Contactoarele şi demaroarele de motoare vor include ca un minim următoarele echipamente şi facilităţi: întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces a secţiunii CCM în poziţiile ÎNCHIS şi DESCHIS blocat. regulatoare. pe cât posibil. Acest buton va fi înseriat pe circuitul de alimentare a părţii de comandă. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor într-o ordine prestabilită. comutator selecţie manual / 0 / automat montat pe uşa secţiunii. disjunctoare magnetotermice sau siguranţe fuzibile pe circuitele de comandă. Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor vor fi. de suprasarcină şi de avarie vor opri instantaneu instalaţia şi o vor mentine în starea de avarie pina când butonul de resetare este acţionat. . Butonul va fi utilizabil în toate modurile de comandă. butoane de pornire / oprire-blocare / resetare suprasarcină montate pe uşa secţiunii. Semnalele de situaţii de urgenţă. Dacă butonul este deblocat şi eliberat manual.9 ore montat pe uşa secţiunii. cu scală de 120° şi partea superioară a scalei comprimată pentru cureţi de pornire ai motoarelor montate pe uşa secţiunii. mai ales. Perioada de timp dintre două porniri consecutive ale motorului trebuie să ţină seama de moetoda de pornire a motorului. sistem adecvat de pornire directă sau asistată a motoarelor. Toate componentele cum ar fi relee. la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor. care să prevină pornirea simultană a două motoare atât în condiţii normale de exploatare cât. ampermetre 72 mm x 72 mm. contactoare. dar separatorul principal va rămâne pe poziţia DESCHIS.185 - . şir de cleme principale şi secundare prevăzute cu o rezervă de 15 % din numărul necesar în cadrul contractului.

etc.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4.Aceste acţionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ comandat pe principiul modulaţiei în durată a impulsurilor de comandă şi vor trebui să poată comanda turatia. şi vor avea cel cel puţin un set de contacte basculante de rezervă. şi categoria de utilizare AC3. cu autotransformator. Dacă acţionările cu turatie variabilă nu îndeplinesc cerinţele referitoare la emisiile armonice. cu turatie variabilă . şi. Exceptând situaţiile când se specifică altfel. alimentarea circuitului de comandă se va face prin transformatoare independente în cadrul fiecărei secţiuni.Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4. cu rupere în aer. demarorul va lucra în clasa de sarcină intermitentă 0. Întreruptorul va fi echipat cu contacte auxiliare pentru a putea separa toate circuitele de alimentare auxiliare care intră în demaror. Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct în tensiunea reţelei. ele vor fi echipate cu filtre pentru armonici.186 - . prevăzute cu circuite care împiedică reconectarea automată necontrolată la revenirea tensiunii de comandă după un eveniment de întrerupere a alimentării. cu autotransformator. (c) Separarea contactoarelor şi demaroarelor de motoare Fiecare demaror va fi prevăzut cu un întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces sau panoul frontal al secţiunii demarorului. vor intra în clasa de sarcină intermitentă 12. Atunci când demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau siguranţe fuzibile separate care aparţin unui tablou de distribuţie. şi vor fi conforme cu SR EN 60947. Acţionările vor fi cu 12 pulsuri şi vor fi astfel alese încât armonicile generate în sistemul de alimentare cu energie electrică să se situeze în limitele admise şi să nu provoace interferente cu alte echipamente şi instalaţii conectate la sistem. În general. stea / triunghi . protecţia motorului va fi ca şi cea descrisă mai jos şi orice modificare de la aceasta va trebui detaliată în contract: Putere motor Tip protecţie . clasa de sarcină intermitentă 12. (e) Protecţie şi resetare Circuitele contactoarelor şi demaroarelor de motoare vor fi prevăzute cel puţin cu dispozitive electronice (relee) de protecţie la suprasarcină. Releele termice vor trebui să fie reglabile şi vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcina nominal al motorului. Dacă se utilizează siguranţe separate. Dacă se utilizează disjunctoare. ele vor avea un contact auxiliar care să poata separa alimentarea circuitului de comandă. (d) Contactoare Contactoarele vor fi tripolare.1. stea / triunghi. categoria de utilizare AC-3.) şi de schimbare a sensului de rotaţie vor fi interblocate mecanic şi electric. cu exceptia altor prevederi speciale. Starterul va avea un număr de trepte suficient pentru a furniza cuplul de pornire minim necesar precum şi orice restricţii impuse de către furnizorul local de energie electrică. . Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor care contin echipamente de acţionare cu turatie variabilă vor mai include o lampă de avarie a invertorului şi un aparat de indicare a frecvenţei.Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4. Autotransformatorul va fi echipat cu protecţie termică. separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate.3 (b) Tipuri de contactoare şi demaroare de motoare Vor putea fi utilizate următoarele tipuri de contactoare şi demaroare de motoare (pentru tensiuni cu valori de până la 600 V inclusiv): cu pornire directă în tensiunea reţelei de alimentare . cuplul la arbore şi curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor în colivie. la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. iar clasa de utilizare va fi AC-3.

Butoanele de blocare / oprire vor fi active indiferent de poziţia în care se află selectorul. Acţionarea manuală va fi prioritară celei automate cu exceptia circuitelor de protecţie a acţionării. (f) Comutator de selecţie a comenzii Cu exceptia cazului când se precizează altfel. instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului.999. PLECĂRI DE FIDERI Compartimentele de plecare a fiderilor vor fi prevăzute cu întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB) interblocate cu uşa de acces a secţiunii compartimentului.9 ore. Butonul de resetare va fi operativ numai când avaria a fost înlăturată. cu afişare până la 99. atât local cât şi de la distanţă. fiecare demaror va fi echipat cu un selector "Local / Oprit / Comandă de la distanţă / Automat". fiecare demaror va furniza urmatoarele semnale ca şi contacte fără tensiune (voltage free): functionare motor. avarie motor.3 < 30 kW ≥ 30 kW suprasarcină termică monitorizare electronică cu indicare a avariilor Pentru indicarea stării. însă. SIGURANŢE FUZIBILE Tablourile electrice şi panourile de siguranţe vor fi prevăzute cu socluri pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere conforme cu SR EN 60947-3.187 - . Siguranţele fuzibile de protecţie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V). Butoanele de pornire vor acţiona numai circuitele selectate şi circuitele de comandă primare. Fiecare semnal va fi furnizat ca un contact basculant fără tensiune (voltage free) independent şi va fi conectat la şirul de cleme în zona de comandă a tabloului demarorului. montate pe panoul frontal. motor disponibil. Pe partea inactivă a fiecărui întreruptor (disjunctor) vor fi furnizate câte un ampermetru monofazat şi transformatoare de curent. Releele de suprasarcină vor trebui să poată fi resetate manual prin intermediul unui buton de resetare în caz de supracurent. Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcină. prevăzute cu relee de tensiune minimă.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) nu vor fi. contactoarele vor fi prevăzute cu contacte auxiliare şi se va include cel puţin un set de contacte basculante de rezervă. (g) (h) Contoare de număr de ore de functionare Butoane Vor fi de tip neresetabil. (i) Transmisia la distanţă Pentru transmisia la distanţă. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) vor avea protecţii electronice de supracurent şi de defecte de punere la pământ. . Butoanele Pornit / Oprit vor trebui să comande instalaţia în ambele moduri.

Se va asigura un număr minim de intrări / ieşiri de rezervă de 10 % (sau două intrări / ieşiri – care este mai mare). Transformatoarele vor fi dimensionate astfel încât să poată asigura alimentarea circuitelor demaroarelor precum şi un surplus de 50 % din aceasta. Semnalul de avarie va fi iniţiat atât în situaţia de de suprasarcină a motorului cât şi de către o comandă de pornire neonorată a motorului. module de interfaţă.) şi va fi furnizată de transformatoare coborâtoare conform standardelor SR EN 60742 şi SR EN 61558-2 sau de surse de tensiune continuă.188 - .a. surse de alimentare.Random Access Memory) va fi protejată cu baterii capabile să asigure o autonomie de funcţionare de cel puţin 24 ore în cazul căderii generale a alimentării cu energie electrică. Separarea alimentării unuia dintre circuitele de comandă ale unui demaror sau ale unui grup de demaroare nu va trebui să întrerupă alimentările circuitelor de comandă ale celorlaltor demaroare. Semnalele de oprire de urgenţă vor fi cablate direct în demaroare şi vor fi trimise şi către automatele programabile. Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalaţiei numai în modul automat.3 Se vor instala etichete care să indice identificarea circuitelor şi valorile nominale ale siguranţelor. care va fi astfel ambalat încât să permită o conservare pe termen lung. Înfăşurările primare şi secundare ale transformatoarelor vor fi protejate cu siguranţe fuzibile adecvate. Stările intrărilor / ieşirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal şi vizibile din afara tabloului. acestea vor fi incluse împreună cu clemele lor într-o unitate modulară montată pe şină DIN.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. În cazul când modulele de ieşire au ieşiri tip releu. Echipamentul va fi prevăzut cu o lampă de avertizare "Baterie descărcată". Aceste siguranţe vor fi bine fixate pe partea interioară a uşii tabloului de distribuţie sau demarorului. . Se vor furniza câte trei siguranţe de rezervă din fiecare categorie (dimensiune). eventual. CIRCUITE DE COMANDĂ ŞI ECHIPAMENTE (a) Tensiuni de comandă şi surse de alimentare Tensiunea din circuitele de comandă va fi de maximum 48 V (c. (b) Modalitatea de comandă Funcţiile de comandă electrică vor fi realizate cu ajutorul automatelor programabile (automat programabil) şi. Acest semnal va putea fi resetat prin intermediul unui buton montat pe panoul frontal al demarororului. secvenţiatoare. sau c.c. Unul dintre terminalele înfăşurării secundare va fi conectat la pământ printr-o conexiune demontabilă cu şurub. Circuitele manuale şi interblocările de protecţie vor fi cablate astfel încât să fie asigurată o funcţionare limitată a instalaţiei în cazul unei avarii a automatelor programabile. Orice memorie cu acces aleator (RAM . prin sisteme electromagnetice clasice. Pentru semnale de intrare şi ieşire vor fi furnizate şiruri de cleme (inclusiv cleme de rezervă) montate pe şine DIN. În apropierea automatelor programabile sau pe uşile de acces ale tablourilor acestora vor fi prevăzute etichete din materiale noncombustibile pe care vor fi inscriptionate detalii despre fiecare modul de intrări / ieşiri. Antreprenorul va furniza suplimentar un transformator de rezervă. etc. (c) Automate programabile Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare / ieşire.

(f) Căderea alimentării cu energie electrică / repornirea automată Toate circuitele de comandă vor fi astfel proiectate astfel încât.c. Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fără tensiune (voltage free) ale echipamentelor a căror stare este monitorizată şi vor intra înntr-un şir de cleme amplasat în apropierea dar nu în compartimentul prevăzut pentru echipamentele de măsurare la distanţă. Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate în unităţi de timp.5 ori mai mare decât valorile nominale ale parametrilor măsuraţi iar clasa de precizie va fi minim 2. cât şi de către instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului. (e) Cerinte pentru măsurarea la distanţă În toate panourile şi dulapurile se va asigura spatiu de rezervă pentru echipamentele de măsurare la distanţă. DIN 43780. puterii electrice simultan absorbite. Descărcătoarele nu vor fi montate în tablourile principale decât dacă acestea au o secţiune complet separată prevăzută cu o bară de legare la pământ proprie.3 (d) Echipamente electromagnetice Toate releele şi temporizatoarele vor fi prevăzute cu etichete care vor indica denumirile acestora în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. EN 50081. EN 50082 şi DIN 43703. Toate releele vor fi prevăzute cu dispozitive de indicare vizuală a stării (anclanşat / declanşat). rejecţia semnalului de mod comun şi creşterea zgomotelor imunităţii la zgomote. . UNE-21318. şi de c. Această bară de legare la pământ va fi conectată la priza de pământ a instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (în cazul prizelor de pământ separate) sau la priza de pământ comună folosită atât de către instalaţiile electrice de joasă tensiune interioare. BS-89. Se va asigura un număr de cleme suplimentar de cel puţin 10 bucăţi (sau 10 % din total – care este mai mare) pentru conexiuni ulterioare. după restabilirea alimentării cu energie electrică. astfel incât să nu se depăşească valorile maxime admisibile ale curentului şi.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. echipamentele aflate sub comandă automată şi cele aflate sub comandă manuală care trebuie să funcţioneze în mod continuu şi erau în funcţiune în momentul avariei să repornească automat. Fiecare subdiviziune a scalei va reprezenta maximum 5 % din întreagul domeniu al scalei. În situaţia prezenţei simultane într-o aceeaşi zonă a unor circuite de c.a şi invers.5 conform standardului IEC 51. Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite. într-un soclu de releu de c. Capetele de scală ale aparatelor de măsură vor fi de 1. va trebui să nu poată fi posibilă introducerea unui releu de c.189 - . VDE-0410. respectiv. (g) Protecţia împotriva loviturilor de trăsnet Toate echipamentele de comandă şi toată instrumentaţia (AMC-urile) vor beneficia de protecţie împotriva supratensiunilor produse de către loviturile de trăsnet.a. Repornirea echipamentelor componente ale instalaţiei va fi decalată. INSTRUMENTE INDICATOARE (a) Cerinţe generale Instrumentele indicatoare (altele decât ampermetrele motoarelor) vor fi de formă pătrată (96 mm x 96 mm) cu scală de 150 mm şi vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor seriei SR EN 60051 şi cu standardele şi normele IEC-51.c. Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare în buclă (loop isolators) pentru eliminarea buclelor de masă.

Ampermetrele vor avea scala marcată astfel încât valoarea nominală a curentului de sarcină să reprezinte aproximativ 3/4 din toată scala instrumentului iar capătul superior al scalei să fie comprimat. Condensatoarele vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 61921 şi SR EN 60931-1 şi vor fi echipate cu siguranţe corespunzătoare. Ampermetrele vor indica valorile efective adevărate (true r.) vor fi etichetate cu claritate în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare. DIN 43802 şi ale altor standarde.m.) ale curenţilor absorbiţi de către motoare independent de compensarea factorului de putere.s. Echipamentul va fi prevăzut cu un număr de minimum 3 trepte comutabile. Functionarea acestora va fi automată şi va asigura cuplarea / decuplarea bateriilor de condensatoare astfel încât să fie menţinută o valoare a factorului de putere egală cu cea a factorului de putere neutral (0. DIN 43700. Gradul de protectie al carcasei instrumentelor va fi IP52.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Transformatoare de curent Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu izolaţie în aer şi vor avea valori normate ale curenţilor de scurtcircuit cel puţin egale cu cele ale circuitele pe care sunt montate şi vor fi conforme cu SR EN 60044-1.190 - .3 Capetele de scală vor fi conforme cu standardul DIN 43701 iar diviziunile şi indicaţiile vor fi conforme standardului DIN 43802. Toate etichetele vor fi instalate înaintea operaţiilor de punere în funcţiune (PIF). disjunctoare. siguranţe fuzibile. dulapuri şi panouri electrice. tablouri. În circuitele transformatoarelor de curent vor fi prevăzute siguranţe fuzibile şi cleme speciale de scurtcircuitare (CT shorting links) astfel încât ampermetrele să poată fi izolate în siguranţă în caz de avarie a acestora (sau mai ales a cablajului) sau pentru înlocuirea ulterioară a ampermetrelor. relee de timp. demaroare.92). . în conformitate cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN60529 şi DIN 40050. Transformatoarele de curent vor avea unul dintre capetele înfăşurării secundare legat la pământ.Polychlorinated biphenyl). Se acceptă utilizarea instrumentelor cu vedere din cant doar pentru indicarea adâncimii sau temperaturii. cutii de conexiuni. ETICHETELE ŞI ETICHETAREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR Toate componentele şi echipamentele constitutive ale instalaţiei (separatoare. (b) Ampermetre pentru motoare Ampermetrele pentru motoare vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60051-2. 92 mm x 92 mm şi scală de de 94 mm – pentru tablouri cu înălţimea de peste 1 m. Ampermetrele vor avea forma pătrată după cum urmează: 72 mm x 72 mm şi scală de de 65 mm – pentru tablouri cu înălţimea de până la 1 m. etc. Este interzisa utilizarea ca dielectric a policlorurii de difenil (PCB . Îmbunătăţirea factorului de putere Pentru asigurarea încadrării valorilor factorului de putere în limitele admise vor fi prevăzute echipamente de îmbunătăţire (ameliorare) a factorului de putere care utilizează condensatoare. Echipamentul de îmbunătăţire (ameliorare) a factorului de putere va fi deconectat automat în momentul cuplării unei surse de energie electrică de rezervă (generator). astfel încât să poată indica un curent de pornire de aproximativ 6 ori mai mare decât curentul nominal.

conform cu HG 971/2006 (Directiva Consiliului UE nr. După caz. (b) Etichete montate în interiorul a tablourilor de distribuţie şi de comandă şi etichete montate în exteriorul cladirilor Vor fi executate din plastic laminat cu grosimea de 3 mm. (c) Facilitate de comandă manuală a generatorului Această facilitate va consta într-unul din următoarele: . precum şi un simbol de fulger. Etichetele vor fi fixate numai cu şuruburi cu cap îngropat cromate sau din oţel inoxidabil. gravat astfel încât să rezulte litere negre pe fond alb. panouri. Etichetele de avertizare vor avea litere negre pe fond galben. Toate capacele dispersoare ale lămpilor indicatoare vor fi din plastic transparent / translucid dur. gravat pe spate cu litere de culoare neagră (în cazul tablourilor de comandă vopsite în culori închise. panou. Comutatoarele de oprire vor trebui să fie capabile să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). după resetarea sistemului. Va fi prevăzută. Toate etichetele interioare vor fi fixate pe componente nedemontabile.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. etc. etc. dulap. fondul etichetei va fi alb). echipamentele vor fi prevăzute cu tăbliţe de avertizare care să indice că echipamentul poate porni automat. Vor fi prevăzute legături la fiecare dintre barele fazelor şi la bara neutră. vor fi lămpi cu diode electroluminiscente (LED Light Emmiting Diode) alimentate la tensiuni de pâna la 48 V. implicit. Culorile lămpilor indicatoare vor fi conforme cu cea mai nouă revizie a standardului SR EN 60073.191 - . Etichetele autocolante nu sunt admise. (b) Facilitate de comandă furnizată de către alţii În acest caz în sistemul barelor de distribuţie principale vor fi prevăzute legături în imediata apropiere a părţii inactive a echipamentului principal de comutare.3 Etichetele vor fi confectionate din următoarele materiale: (a) Etichete montate pe partea frontală a tablourilor de distribuţie şi de comandă Vor fi executate din plastic transparent cu grosimea de 3 mm. GENERATOARE DE REZERVĂ – FACILITĂŢI DE CONECTARE (a) Generalităţi Atunci când este necesară prevederea şi conectarea unui generator de energie electrică de rezervă. 58/1992). operaţie care nu trebuie să necesite scule speciale. posibilitatea de testare (aprindere comandată) a tuturor lămpilor unui tablou. de asemenea. una din următoarele facilităţi va fi solicitată în contract. Lămpile vor fi dispuse astfel încât să fie uşor accesibile pentru înlocuire prin faţă. Toate etichetele vor trebui să fie vizibile iar cablarea interioară nu trebuie să reducă din vizibilitatea acestora. OPRIRE – BLOCARE / SEPARARE Toate echipamentele acţionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi prevăzute cu butoane sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separare electrică montate în imediata vecinătate a echipamentelor respective. Echipamentul / instalaţia nu va putea porni decât după deblocarea butonului sau comutatorului de oprire şi. dulapuri. LĂMPI INDICATOARE Indicatoarele de pe tablouri.

echipamentul de comutare va fi montat pe generatorul de rezervă şi va cuprinde două Antreprenorare basculante interblocate mecanic şi electric.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Alimentarea normală cu electricitate este restabilită şi stabilă pentru 60 secunde – generatorul este oprit.192 - . interblocat mecanic sau cu cheie cu separatorul / întreruptorul cu fuzibile al tabloului principal de distribuţie pentru a preveni conectarea în paralel a alimentării de la generator cu alimentarea normală cu energie electrică sau un comutator basculant capabil să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). Comanda alimentării de rezervă: Comutarea automată va fi iniţiată prin intermediul unui releu trifazat de supraveghere a fazelor de alimentare în următoarea secvenţă: Pierderea oricăreia dintre fazele alimentării cu energie electrică – comutarea alimentării. (d) Controlul automat al generatoarelor Generatoare permanente fixe: Dacă nu se specifică altfel. Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Bypass. . Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Oprit. Comutator ul va fi etichetat ”Alimentare din generatorul de rezervă / Oprit / Alimentare (normală) din tabloul de distribuţie”. cum ar fi prin cutii de conexiune sau ansamblu fişă (ştecher) şi priză trifazată 63 A 3P+N+PE + contact pilot conform cu SR EN 60309-2. Metoda de conectare va fi cea descrisă în contract. generatorul porneşte şi funcţionează timp (variabil) de 30 minute. generatorul mai funcţionează un timp setabil (variabil între 0 . Consumatorii revin pe alimentarea normală şi din considerente de răcire. echipamentul de comutare va fi montat în tabloul principal de distribuţie sau într-un Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) şi va include unul din următoarele: întreruptor în aer interblocat mecanic şi electric cu separatorul / întreruptorul / disjunctorul tabloului principal de distribuţie sau două Antreprenorare basculante interblocate mecanic şi electric. Generatoare mobile sau transportabile: Cu excepţia situaţiei în care se specifică altfel. La punctele de conectare şi pe modulul generator vor fi montate plăci de avertizare cu textul ”Înainte de executarea operaţiilor de întreţinere sau înainte de îndepărtarea (mutarea) generatorului asiguraţi-vă că comutatorul de comandă este blocat în poziţia bypass”. Va fi prevăzut un comutator de test care să permită simularea întregii succesiuni de comandă detaliate mai sus.30 minute).3 un întreruptor cu fuzibile sau întreruptor în aer pentru alimentarea de la generator. În tabloul principal de distribuţie sau în Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) va fi prevăzut un comutator dimensionat corespunzător şi etichetat ”Normal / Rezervă (Bypass)”. Pornirea generatorului va fi întârziată cu 10 secunde pentru a permite restabilirea alimentării din sursa normală de energie electrică. Dacă alimentarea normală continuă să rămână oprită. Uzina (instalaţia) care funcţionează în regim de comandă automat reporneşte în mod automat.

va fi proiectat să elimine riscul de scurtcircuit şi va avea suprafeţele de contact suficient de mari pentru a funcţiona satisfăcător în condiţii de suprasarcină.Transformatoarele vor fi create şi instalate pentru a fi utilizate în reţelele de distribuţie a curentului în zona instalaţiei.5 % din valoarea nominală a frecvenţei. Vârfurile de consum de scurtă durată nu vor depăşi cu mai mult de 20% parametrii de regim permanent înscrişi pe placa de timbru a transformatorului.3 Încălzitoare de trasee Încălzitoarele de trasee sunt destinate menţinerii sau ridicării temperaturii conductelor sau recipientelor / rezervoarelor / vaselor şi vor beneficia de circuite separate în tablourile de distribuţie din care se alimentează.5 % şi  5 % din tensiunea nominală pe înfăşurarea de medie tensiune (MT). Transformatoare de putere GENERALITĂŢI Transformatoarele vor fi proiectate şi instalate pentru utilizare în reţele de distribuţie a energiei electrice în zonele unde se afla localizate instalaţiile tehnologice. Transformatoarele vor fi din gama standardizată de produse ale fabricantului şi vor fi capabile să furnizeze puterea de ieşire nominală în condiţiile climatice extreme corespunzătoare zonei de amplasare a acestuia. Cablurile încălzitoare de trasee vor fi de tipul cu autoreglare. Mecanismul de comutate va avea o construcţie robustă. PARAMETRII NOMINALI DE FUNCTIONARE Parametrii nominali de funcţionare de lungă durată a transformatorului vor fi cei corespunzători alimentării continue a tuturor consumatorilor deserviţi de acesta la sarcină maximă.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Comutarea se va face în trepte de  2. CONFIGURATIA CONEXIUNILOR . Izolaţia cablurilor va fi sectionată pentru face comodă înlăturarea acesteia în vederea intreţinerii.193 - . COMUTAREA PLOTURILOR Se va furniza un comutator manual de ploturi fără sarcină acţionat din exterior. Conductele echipate cu dispozitive de încălzire vor fi prevăzute cu etichete de avertizare. Variaţii de frecvenţă:  2. plus un spor de 10 % pentru o eventuală creştere a consumului. cu răcire naturală şi vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60076. Comutatorul va actiona pe toate cele trei faze şi va trece pe poziţia de repaus numai după închiderea completă a contactelor. Transformatoarele vor trebui să functioneze corespunzător cuplate fiind la o reţea de alimentare cu următorii parametri: Variaţii de tensiune:  6 % din valoarea efectivă nominală a tensiunii. Instalarea acestora va fi conformă cu cerinţele standardului normelor nationale in vigoare. SR HD 428 şI SR HD 538. Variaţiile simultane ale tensiunii şi frecvenţei nu vor trebui să aibă loc în sensuri opuse. având o manta conectată la înstalaţia de legare la pământ. Transformatoarele vor fi de tipul cu izolaţie în răşină sau în ulei din tipul pentru utilizare în aer liber. vor fi comandate prin termostate şi vor avea blindaj de protecţie împotriva condiţiilor de mediu defavorabile şi a dăunătorilor. Comutatorul va trebui să indice treapta selectată şi va trebui să poată fi blocat în oricare dintre poziţiile selectate.

• cutii pentru terminalele (bornele) de JT şi MT. Indicator de nivel din sticlă. cu blind şi tabliţă de avertizare. dimensionate corespunzător în funcţie de cablurile utilizate. Punctul central al conexiunii în stea a înfăşurării trifazate de joasă tensiune va fi conectat la instalaţia exterioară de legare la pământ. grupa de conexiuni a transformatorului va fi Dy11. care să permită instalarea unui transformator de curent.transformatoarele etanşe vor fi prevăzute cu o supapă cu arc resetabilă şi reglabilă acţionată de suprapresiunea din cuva transformatorului. la rândul său. fie în cutii separate pentru ca testarea cablurilor să poată fi făcută fără demontarea acestora. exteriorul va fi finisat în culoarea standard a fabricantului.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. indicator temperatură a uleiului şi întreruptor/comutator. • Supapă de suprapresiune . robinet de golire.3 Cu exceptia situaţiei când se precizează altfel.194 - . Acest tip de protecţie va fi prevăzută pentru toate transformatoarele cu puterea de peste 1 MVA.va fi realizată prin intermediul un termometru cu scală gradată destinat să indice temperatura înfăşurărilor şi prevăzut cu două contacte reglabile menite să declanşeze o alarmă la distanţă şi să declanşeze întreruptorul de medie tensiune. Transformatoarele vor fi însoţite de certificate de teste de rutină şi cu certificate de teste tip. Dacă în Contract nu se specifică altfel. CERINŢE SUPLIMENTARE Transformatoarele de putere vor mai fi prevăzute cu: • placă de timbru inscriptionată cu parametrii şi grupa de conexiuni a transformatorului. CONFIGURAŢIA CONSTRUCTIVĂ Şasiul transformatorului va fi construit din tablă de oţel şi va încorpora facilităţi de prindere / ridicare şi de rulare pe poziţie a transformatorului.punctul central al conexiunii în stea a infăşurării trifazate secundare va fi cuplat la instalaţia exterioară de legare la pământ printr-o piesă de conexiune demontabilă cu izolaţie în aer. Finisarea (acoperirea) interioară a transformatorului va fi rezistentă la coroziune şi adecvată pentru contactul continuu cu lichidul de răcire al transformatorului. Dupa poziţionare. • terminal filetat de legare la pământ de cel puţin 12 mm diametru prevăzut cu piuliţe şi şaibe din alamă. Deschiderea supapei va detemina acţionarea unui întreruptor/comutator resetabil manual care. INSTALARE . • • • • orificiu pentru umplere cu ulei prevăzut cu dop. roţile vor trebui să poată fi demontate astfel încât transformatorul să poată fi aşezat pe propriul postament. PROTECŢIA Se vor asigura următoarele protecţii: • Protecţie la defect de punere limitată la pământ . Piesa de conexiune şi transformatorul de curent vor fi instalate într-o incintă (cutie) adecvată dotată cu uşă de acces şi placă cu presetupe demontabilă. memorare resetabil manual instalat pe tabloul (celula) întreruptorului de medie tensiunerespectiv. va da un semnal de decuplare a alimentării transformatorului şi va declanşa o alarmă. Conexiunile vor fi realizate cu ansambluri filetate fie în cutiile pentru terminale. • Protecţia la supratemperatură a infăşurărilor . Pentru conductoare individuale vor fi prevăzute presetupe din materiale nemagnetice. Indicarea alarmei şi a declanşării va fi indicată de către un releu cu stegulet mecanic de.

Ori de câte ori este posibil. Senzorii vor vor fi inglobaţi în tuburi din oţel inoxidabil şi prevăzuţi cu o teacă izolatoare corespunzătoare utilizării în ape uzate brute (netratate). Incinta va fi echipată cu o başă pentru uleiul scurs accidental. ventilate în mod adecvat pentru o funcţionare continuă a transformatorului la sarcină nominală în condiţii de temperatură maximă.20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Capetele vor fi prevăzute cu flanşe PN 16. Aparatele de măsură vor fi prevăzute cu inele de legare la pământ rezistente la coroziune. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor. după necesităţi. SR EN ISO 4375. . Măsurarea debitului GENERALITĂŢI Toate echipamentele de măsurare a debitului trebuie să fie conforme cu SR EN ISO 6416. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 . SR ISO 9826. Precizia globală a fiecărei instalaţii va fi de ± 1.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. DEBITMETRE ÎN CANAL DESCHIS Pentru canalele şi deversoare vor fi utilizate instrumente cu ultrasunete.. care vor determina debitul pe baza măsurării nivelulului. SR EN ISO 6817. SISTEME DE MONITORIZARE A DEBITULUI CU ULTRASUNETE Măsurarea va fi bazată pe principiul distanţă / timp sau pe principiul Doppler. Volumul de siguranţă al başei va fi astfel încât scurgerea a cel puţin 110 % din volumul total de ulei din transformator să nu depăşească cota superioară a stratului de pietriş.5 % în tot domeniul de măsurare. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor.20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură în intervalul 0 – 35 ºC vor fi compensate. Başa va conţine pietriş (balast) sortat cu diametrul de minimum 50 mm şi având 30 % goluri. Ţevile de protecţie a cablurilor şi alte intrări în başă vor fi cu cel puţin 300 mm deasupra nivelului pietrişului. Traductorul sau traductorii vor fi fixaţi pe o consolă care să permită accesul comod pentru întreţinere.195 - . traductorul va fi poziţionat la o înălţime echivalentă cu nivelul maxim al apei la care se adaugă înălţimea minimă de amplasare a traductorului faţă de nivelul liber al apei. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 . Proiectarea carcasei aparatului va fi adaptată aplicaţiei şi caracteristicilor necesare fasciculului ultrasonor transmis şi reflectat. Pentru locaţiile unde îndepărtarea debitmetrului va întrerupe debitul principal se va prevedea. Pentru debitele cuprinse în intervalul 10-100 % din domeniul de măsurare.1 %. debitmetrele cu ultrasunete vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură nu vor depăşi ± 0.3 Transformatoarele vor fi instalate în incinte interioare separate. precizia va fi cel puţin egală cu ± 1% din valoarea capătului de scală. DEBITMETRE ELECTROMAGNETICE Debitmetrele electromagnetice cu inducţie vor funcţiona în baza principiului inducţiei electromagnetice şi se vor conforma cerinţelor standardului SR EN ISO 6817.02 % per ºC iar eroarea de liniaritate va fi de minim ± 0. debitmetrele electromagnetice vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv. o rută de ocolire (bypass) prevăzută cu vane. SR ISO/TR 9823 şi STAS 11298-80.

Electrozii vor fi alimentaţi cu o tensiune electrică alternativă a cărei valoare efectivă nu va depăşi 25 V în circuit deschis. Corpul va fi prevăzut cu un racord pentru montarea unei ţevi filetate. pentru a nu fi ancrasaţi şi colmataţi de corpurile solide antrenate de curentul de apă uzată. brăţări) intermediare izolate din oţel inoxidabil. Nu este permisă utilizarea reţelelor de conducte sau a altor structuri metalice ca instalaţii de legare la pământ. Instalarea întreruptoarelor cu flotor se va conforma următoarelor cerinţe: . Metoda de măsurare cu ultrasunete nu va fi utilizată dacă spuma constituie o problemă majoră şi persistentă. din răşini fenolice. Suporţii de susţinere a sondei vor include un corp turnat din răşini fenolice negre. Capetele electrozilor vor fi etanşate. Cablul va fi terminat într-o cutie de joncţiune locală. Traductorul va fi uşor accesibil pentru lucrări de întreţinere şi pentru verificarea preciziei acestuia. capabil să permită accesul unei ţeavă de 20 mm. se vor monta piese de susţinere (console. Din considerente de protecţie mecanică. Măsurarea nivelului MĂSURAREA CONDUCTIVĂ A NIVELULUI Montarea electrozilor în ape uzate sau în instalaţii de canalizare se va face cât mai departe posibil unul de celălalt. ei vor fi furnizaţi la o lungime mai mare decât cea necesară şi vor fi tăiati la fata locului la lungimea necesară.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Între corp şi capac va fi montată o garnitură de etanşare . Electrozii care vor fi montaţi în foraje / sonde vor fi din oţel inoxidabil cu un cablu etanşat furnizat la lungimea necesară. Dacă lungimea electrozilor nu a putut fi stabilită cu exactitate în momentul comandării lor. de asemenea. Electrozii care sunt utilizaţi în fluide cu conductibilitate scăzută sau fluctuantă vor fi echipaţi cu discuri de conductivitate. precizia de măsurare va fi redusă. Capacul de susţinere va fi turnat. Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alcătuite din tuburi din oţel inoxidabil încapsulate în într-un manşon din PVC care să depăşească cu 75 mm capătul electrodului. Electrozii de nivel vor fi imersati direct în lichid şi în poziţie verticală. Întreruptoarele cu flotor vor fi prevăzute cu un cablu de lungime suficientă pentru a permite îndepărtarea întreruptorului fără deconectarea cablului. ÎNTRERUPTOARE CU FLOTOR Întreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simplă a nivelelor maxime şi minime în toate aplicaţiile cu excepţia celor de canalizare şi de instalaţii de tratare a apelor uzate. Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului utilizat. Suporţii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel puţin 100 mm fără a fi necesară tăierea sau prelungirea electrozilor. Fiecare instalaţie de electrozi de măsurare conductivă a nivelului va fi prevăzută cu câte o conexiune la instalaţia de legare la pământ. în conformitate cu recomandările producătorului. Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma formată la suprafaţa lichidului. acolo unde este necesar.3 Dacă traductorul este amplasat la o înălţime mai mare.196 - . Se va asigura o rezervă suficientă de cablu pentru a permite variaţia înălţimii de montaj flotorului. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (brăţări) de susţinere prevăzute cu terminaţii de cabluri. Amplasamentele şi procedurile de măsurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375.

Manometre.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.  Să aibă un interval de măsurare a pH-ului cuprins între 0 şi 14. transmiţătoare şi întreruptoare Manometrele vor fi conforme cu standardul SR EN 837-1.  Să aibă o carcasă cu grad de protecţie IP65.1 pH. pe panoul frontal al tablourilor şi mural. Manometre.  Să poată fi montate în cutii.  Să încorporeze facilitatea de compensare automată în funcţie de temperatură. .  Să includă puncte de setare separate pentru pH ridicat şi scăzut care să fie reglabile în întregul interval măsurat. de inserţie sau de tip ”trece/prin”.  Să aibă o precizie de ± 0.  Pentru aplicaţii de nivel scăzut se vor utiliza întreruptoare cu flotor cu contragreutate.  Nu este admisă utilizarea contragreutăţilor cu plumb sau mercur.  Să aibă un afişaj local cu 4 caractere. Punctele de setare vor fi prevăzute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unităţii.3  Întreruptoarele cu flotor vor fi instalate vertical în lichid.197 - .  Flotoarele pentru aplicaţii de nivel scăzut vor fi instalate în tuburi de liniştire (amortizare).  Să genereze un semnal de ieşire în curent proporţional cu pH-ul măsurat în eşantion.  Se vor utiliza flotoare din polipropilenă rezistentă la impact. transmiţătoare şi pH Echipantele de monitorizare a pH-ului se vor conforma următoarele cerinţe minime:  Să fie de submersie. Alimentarea cu energie electrică a instrumentaţiei Instrumentaţia va fi alimentată de la o sursă de energie electrică monofazată de 230 V / 50 Hz.

care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte.3. cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in Contract). Normative. Conditiile Tehnice Speciale si Documentatia de Proiectare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. modificari sau standarde. In cazul in care.3. 137/1995 Legea apelor nr. Lista standardelor de referinţă aplicabile 3. Reglementarile si standardele efective sunt enumerate in Conditiile Tehnice Generale. Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie: C 169–88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de fundatie a constructiilor civile si industriale.1. Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate. 107/1996 HG 300/2006 si alte asemenea legi care sunt aplicabile. amendamente. . cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor inferioare celor initiale. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor: P 10–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a constructiilor.15.198 - . 2. constructiilor sociale. 10/1995 Legea protectiei mediului nr. din beton armat sau comprimat. reglementari si instructiuni 1. se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare. Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune.Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone). C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice (cartile 1-4). Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale.15. in timpul implementarii Contractului. 3. STANDARDE SI REGLEMENTARI RELEVANTE Legi: Legea calitatii in constructii nr. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie: P 100–2006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor rezidentiale. Lucrări de construcţii GENERALITATI Pe perioada implementarii Contractului. P 73–94: Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide. P 85–96: Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton armat. vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate. agricole si industriale. intra in vigoare noi reglementari/coduri. C 29/VIII–1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice Cartea VIII . C 160–75: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie.3 3. P 93–76: Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat. C 196–86: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor de constructie.

6. executia si utilizarea cadrelor de alunecare. Elemente de beton prefabricat. C 11–74: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament. C 21–85: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie: C 14–82: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in constructii.3 Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie. prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin metode dinamice.199 - GE 029–97: GE 014–97: P 7–92: . Calculul solului de fundatie pentru cutremure. 9. GE 009–97: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de constructie din beton armat. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice: P 74–81: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara umplutura. C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea. 4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire: C 37–88: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor. schelelor si platformelor: C 41–86: Normativ cu privire la structura. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor. 8. proiectarea. . C 17–82: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile de caramida in constructii. P 59–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru elementele de beton. 7. P 122–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor civile.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. executia si receptia lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe. C 156–89: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/3–71. C 142–85: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor. GE 022–97: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din beton armat. C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale bituminoase a constructiilor. P 2–85: Normativ cu privire la structura. calculul si executia structurilor de zidarie. C 163–87: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea elementelor de constructie. C 28–83: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat C 130–78: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare. 5. C 121–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si anti-vibratii ale constructiilor industriale. beton armat si beton comprimat: C 140–86: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat. tehnico-administrative si culturale. Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu sol sensibil la lichide. C 125–87: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie: C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton. beton armat si pre-comprimat. P 70–79: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat sau cu contractii mari. Ghid de proiectare. C 149–87: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat.

NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in canalizare. 13. fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici. Usi. completare si depozitare a cartii “as built” a constructiilor.3 Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate. industriale si agricole. I 9–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare. C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile. C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii. linia de tratare a namolului si linia de exploatare. P 28/2–88: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei tertiare a statiilor de epurare. C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor si pentru instalatiile aferente. cu tensiuni de pana la 1. I 27–82: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice. tuburi de beton si tuburi din gresie ceramica. C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor. ferestre si lucrari de finisaj . C 197–88: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a constructiilor. C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. industriale si agricole. 11.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. I 7–91: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile consumatoare. la locatia lucrarilor de investitii. C 56–85: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructii.200 - C 223–86: . PE 124–85: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si altii similari. PE 107–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri. I 12–78: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel. NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in resursele de apa. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie: C 167–77: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire. tuburi de beton armat.000 V. I 20–89: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor. I 1–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare din PVC neplastifiat. P 28–84: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al statiilor de epurare – liniile mecanice si biologice. 10. C 35–82: Normativ pentru aranjament si executie. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii: C 16–84: Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea echipamentului aferent in timpul sezonului rece. 10/1995: Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii– 1993. 14. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata: I 22–84 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de canalizare si alimentare cu apa din tuburi de beton comprimat. 12.

Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Termeni si notiuni de baza. STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Determinarea rezistentei la foc a elementelor de constructie. Intocmirea desenelor pentru constructiile din beton si beton armat. Incarcari datorate podurilor rulante. STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. I 14–76: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice incastrate. Drumurile si refacerea lor C 182–87: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor. STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Determinarea incombustibilitatii materialelor de constructii. depozitarea. Retele edilitare subterane. STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor. transportul si instalarea tamplariei de lemn a constructiilor. Conditii de amplasare. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile. STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. industriale si agrozootehnice. depozitarea. STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii.201 - . C 199–79: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea. C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de constructie. C 22–92: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor. . executia si receptia drumurilor industriale. 15. C 219–85: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive. C 79–80: Normativ cu privire la proiectarea. STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice. Semne conventionale si simboluri. Incarcari date de temperature exterioara. Incarcari date de vant. Generale STAS 10716-76: STAS 855-79: STAS 10265-75: Constructii hidrotehnice. C 210–82: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale. C 82–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea.3 C 185–78: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea. Masuri de siguranta contra incendiilor. Incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale. Scheme de amenajare hidroenergetice. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. C 47–86: Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor componente de sticla ale constructiilor. Incarcari date de zapada. Incarcari datorita procesului de exploatare. STANDARDE APLICABILE IN CONSTRUCTII 1. livrarea. Tolerante in constructii. executia si intretinerea drumurilor din curtile cladirilor. Masuri de siguranta contra incendiilor. Greutati tehnice si incarcari permanente. Reguli generale de calcul STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice. C 3–76: Normativ cu privire la executia zugravelilor. Calitatea suprafetelor finisate. Actiuni datorate procesului de exploatare. Desene tehnice de constructii. SR 8591/1997: STAS 8558-78: STAS 7771/1-81: 2.

Eurocod 5. Partea 1-1. STAS 2965-87: Constructii civile. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. STAS 10107/2-92: Constructiile civile. Prescriptii de calcul si alcatuire. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. goluri de acces si goluri de montaj. Generalitati. STAS 2355/3-87: Constructiile civile. SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. beton armat si beton precomprimat. Lucrari de zidarie. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. Prescriptii generale de proiectare. industriale si agricole. Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Prescriptii generale de proiectare si executie. 3.3 Zonarea seismica. Determinarea etanseitatii la apa. Pardoseli. Clasificare si terminologie. Partea 3. Prescriptii generale de proiectare si executie. Incadrarea in clase de importanta. industriale si zootehnice. beton armat si beton precomprimat.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si beton pre-comprimat. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton. Proiectarea structurilor de lemn. Prescriptii generale de proiectare. Clasificare. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania. industriale si agrozootehnice. Adancimi maxime de inghet. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Conditii tehnice de calitate. Statii de pompare. SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Calculul si alcatuirea elementelor. industriale si agrozootehnice. STAS 10104-83: Constructii din zidarie. STAS 12594-87: Canalizari. STAS 10103-76: Constructiile din otel. industriale si agrozootehnice. Piloti de fundatie. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice. Teren de fundare. industriale si agrozootehnice. Piloti forati STAS 2745-90: Teren de fundare. Prescriptii generale de proiectare. Prevederi de proiectare. STAS 2561/3-90: Teren de fundare. STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Identificarea si clasificarea pamanturilor. SR EN 1995-1-1/2004. STAS 10109/1-82: Constructiile civile. STAS 2355/2-87: Constructiile civile.202 - SR 11100/1-93: STAS 6054-77: . STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Reguli commune si reguli pentru cladiri. STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Clasificare si conditii tehnice de calitate. 4. Capace din table striate pentru canelele interioare. Prescriptii generale de proiectare . Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor. Piloti. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. . Lucrari de hidroizolatii in constructii. STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Macrozonarea teritoriului Romaniei. STAS 2355/1-85: Constructiile civile. SR EN 752-3/1998. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Camine de vizitare. STAS 2448-82: Canalizari. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Partea 2 – Principii pentru o clasificare. Scari. STAS 3430-81: Constructiile civile. Reguli de calcul pentru structurile constructiei STAS 10102-75: Constructii din beton. Principii generale de calcul. Principii fundamentale de calcul. STAS 9274-79: Constructii industriale.

Prescriptii generale. Macadam. STAS 10144/2-91: Strazi. Terasamente. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri. STAS 175-87: Lucrari de drumuri. STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Prescriptii generale de proiectare si de executie. Prescriptii de proiectare si amplasare. STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Drumurile de comunicare SR 1120-82: Lucrari la drumuri. STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Lucrari de drumuri. Tratamente bituminoase. alei de pietoni si piste de ciclisti. Conditii de calitate. STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. 6. 7. Trotuare. ape si la treceri prin camine STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditii tehnice de calitate SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. 5. Elemente geometrice ale traseelor. Conditii tehnice generale de calitate. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Drenuri de asanare. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel. Prescriptii de proiectare. Conditii tehnice generale de calitate. Imbracaminti bituminoase turnate. Constructii metalice ingropate. STAS 2914-84: Lucrari de drumuri.3 Sisteme de canalizare. STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Marci si conditii tehnice de calitate. Electrod de referinta Cu/CuSO4. Constructii metalice ingropate. STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Latimea drumurilor. .Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Pregatirea mecanica a suprafetelor. Conditii tehnice generale de calitate. Otel beton laminat la cald. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Constructii pentru colectarea apelor. SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive. Conditii tehnice de calitate. STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam semipenetrat si penetrate. STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Constructiile metalice ingropate. Prescriptii pentru executia si montarea statiilor de protectie cu redresor. SR 179:1995 Lucrari de drumuri. STAS 863-85. Conditiile tehnice generale. STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Protectia catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic. executate la cald. STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Clasificarea mediilor agresive. Conditii tehnice generale de calitate.203 - STAS 3051-91: . Metalurgia feroasa STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri. Prescriptii fundamentale de proiectare. SR 599-2004: Lucrari la drumuri. cai ferate. Protectia anti-coroziva a constructiilor STAS 10166/1-77. slab agresive si cu agresivitate medie. Prescriptii de proiectare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Conditii tehnice generale de calitate.

Definitii.Compozitie. Sarma neteda. Partea 2 Mortare pentru inzidire. Partea 1. SR EN 197-1/2002. SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. STAS 3480-80: Otel laminat la cald. caracteristici si criterii de conformitate SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Tabla striata. realizate din foi metalice. lipirea si taierea metalelor SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute. STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. SR 7055-96: Ciment alb Portland. Conditii tehnice de calitate. STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Clasificare si conditii tehnice de calitate. Conditii tehnice de calitate. STAS 2028-80: Otel laminat la cald. cerinte si metode de incercare. 9. STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Ciment. specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati. SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Table groase. Tolerante la forma si la dimensiuni. Partea 1. Produse de otel pentru armarea betonului. SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni. Straturi de legatura SR EN 197-1/2002: Ciment. dimensiuni si la masa. Materialele de constructie si silico-ceramica SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton. Partea 1. Tabla zincata. Definitii si conditii. ca apa de preparare pentru beton SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Tolerante la forma. Profile U de otel laminat la cald. productie si conformitate. Specificatii pentru prelevare. STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. 10. STAS 908-90: Otel laminat la cald. specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale. Toroane. incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei. Specificatie. Sudarea. Agregate naturale de balastiera. Partea 1. performanta. Definitii. Banda. STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Tabla ondulata.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Conditii tehnice de calitate.204 - STAS 438/2-91: SR 438/3-98: SR EN 10025 STAS 505-86: SR EN 10279/2002 . Sarma rotunda trefilata. Sarma ampentata. SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton. SR EN 206-1/2002 Beton. Plase sudate Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii Otel laminat la cald. Compozitie.3 Produse de otel pentru armarea betonului. Tabla neagra. 8. SR 662-2002: Lucrari de drumuri. . SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel. STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat.

incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei. Conditii tehnice generale. Elementele din lemn semifabricate SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Aditivi pentru beton.205 - . Lucrari de construcţii din beton SR EN 1097/98 – 2002 – Partile 1 -9. SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Compozitie. Conditii si metode de incercari Elemente de borduri de beton. SR 3011/1996/A1 . ca apa pentru preparare beton. Partea 2. SR EN 206-1/2002. SR EN12620/2003/AC. conformitate. Elemente pentru zidarie de argila arsa. marcare si etichetare. Partea 1. caracteristici si marcare. conditii. conditii. productie si conformitate. SR EN 934-6/2003. Materiale de plastic SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Terminologia defectelor. mortar. Aditivi pentru. SR EN12620/2003. Apa de preparare pentru beton.. 13. SR 3011/1996 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati. Termeni referitori la dimensiunile cherestelei. Agregate pentru beton. Materiale pentru izolare si etansare SR 138-94: Cartoane bitumate. SR EN 934-3/2003. Beton. Specificatii pentru prelevare. SR EN 480/2003 Partile 1 – 13. STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Definitii. . clasificare. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale pentr cheresteaua de foioase. specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa SR EN 1008/2003. 16.1999 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati SR EN 480/2003 Partile 1 – 13. SR EN 934-6/2003. SR EN 934-2/2003. 12. Definitii. Esantionare. Specificatie. Vocabular. Elemente din lemn finisat STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. 15. 14. marcare si etichetare. Terminologie.3 SR EN 1338/2004: SR EN 1340/2004: SR EN 934-2/2003 11. STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate. inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton. Ciment.Aditivi pentru beton. Carton bituminat SR EN 14216/2004. Elemente ceramice STAS 6748-81: SR EN 771-1/2003 Pavele de beton. Definitii. Esantionare. SR EN12620/2003/AC. Definitii. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale agregatelor. mortar si pasta. Caramizi normale si pline. Agregate pentru beton SR 138/1994. conformitate. Aditivi pentru beton. Portelan si faianta. Clasificare generala a calitatii lemnului.Aditivi pentru beton. marcare si etichetare. Conditii si metode de incercari. performanta. control si evaluarea conformitatii. Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Aditivi pentru beton. SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. conformitate.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. mortar si pasta. Agregate pentru beton SR EN12620/2003. Aditivi pentru beton. conditii. control si evaluarea conformitatii. mortar si pasta. mortar si pasta. SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Aditivi pentru beton. mortar si pasta. Agregate pentru beton.

Specificatie. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Otel beton laminat la cald.2005. Anexa nationala SR EN 1323:2008 Adezivi pentru plăci ceramice. Placa de beton pentru încercare SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina. Partea 1. Determinarea continutului de clorură în betonul întărit SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Partea 14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimică potentiostatica SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Elemente de borduri de beton. productie si conformitate SR EN 12504/2002. Determinarea indicelui de recul SR EN 13198/2004. Elemente de fundatie SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. performanta.si incercari la compresiune.3 SR EN 206-1/2002/A1 . beton slab armat si beton armat SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton simplu. Beton. Scari SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Partea 5: Placari pe componente de beton SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Prelevare. Incercari pe beton in structura. SR EN 1340/2004. Conditii si metode de incercari SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. mortar si pastă. Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Metode de încercare. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton. performanta. Elemente liniare de structură SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton . Metode de încercare.206 - . examinare. Elemente de planseu cu nervuri SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la înghet-dezghet a betonului celular autoclavizat SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Specificatie. mortar si pasta. Partea 1: Beton si mortar de referinta pentru încercari SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu. productie si conformitate. Metode de încercare. Partea 2 – Incercari nedistructive. Marci si conditii tehnice de calitate SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placări pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Elemente de pereti SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinărilor între elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structură poroasa. sub efectul fortelor din planul elementelor SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Beton. Carote. beton slab armat si beton armat SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton. Predale pentru sisteme de plansee SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton.2005. Produse prefabricate de beton. SR EN 206-1/2002/A2 .

Partea 3: Reparatie structurală si nestructurală SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Partea 6: Esantionare. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii. Definitii. conditii. Specificatii de produse SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. control si evaluare a conformitatii SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 2: Metode de încercare SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. marcare si etichetare SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton. Metode de încercări. controlul si evaluarea calitătii. Chesoane subterane SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. conditii. conditii. Încercarea de evaluare a protectiei împotriva coroziunii SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. mortar si pastă. Metode de încercare. Metode de încercări.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Definitii. Conditii si metode de încercări SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de încercări SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Determinarea stabilitătii infiltrării SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Defintii. Definitii. productie si conformitate. Metodă de încercare a sistemului de acoperis SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări.3 Otel pentru armarea betonului. Partea 2: Determinarea timpului de priză SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti. Partea 3: Specificatii pentru produse prefabricate de colmatare a rosturilor SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argilă arsă sau de beton montate pe acoperis. Partea 3: Silozuri si rezervoare SR 13510:2006 Beton. mortar si pasta. control de calitate si evaluarea conformitătii. Conditii si metode de încercări SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor.207 - SR 13515-2:2007 . conditii. Îmbinări mecanice cap la cap pentru bare. Partea 7: Protectia armăturii împotriva coroziunii SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. conformitate. mortar si pasta. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudură a armăturii (încercarea prin smulgere) SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton. Partea 10: . control de calitate si evaluarea conformitătii. conditii. controlul calitătii si evaluarea conformitătii. Partea 6: Ancorarea armăturii SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. performantă. Partea 1: Specificatie. Îmbinări mecanice cap la cap pentru bare. Document national de aplicare a SR EN 206-1 SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Partea 1: Conditii SR 13513:2007 Îmbinări mecanice ale barelor pentru armarea betonului SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

conditii. Partea 1: Formă. Partea 3: Specificatii pentru gujoanele utilizate la îmbracamintile de beton SR EN 14188-2:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 8: Controlul de calitate si evaluarea conformitatii SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu agregate usoare cu structură deschisă SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Partea 1: Definitii SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului celular autoclavizat SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Metode de încercare.3 Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placări de pereti. Definitii. Predale pentru sisteme de plansee SR EN 1504-1:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 2: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la rece . control de calitate si evaluarea conformitătii. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întarit SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. marcare si etichetare SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. conformitate. mortar si pasta. control de calitate si evaluarea conformitatii. mortar si pasta. Partea 5: Determinarea absorbtiei capilare SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton. mortar si pastă. Metode de încercare. Metode de încercare. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton.Calculul structurilor la foc SR EN 1504-8:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale . conditii. mortar si pasta. mortar si pasta. Partea 1-2: Reguli generale . Partea 4: Determinarea exudarii betonului SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton.Proiectare si prevederi constructive SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton. Metode de încercare. conditii. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Generalitati SR EN 13877-3:2005 Îmbracaminti rutiere de beton. Partea 2: Poduri de beton . Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Metode de încercare SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Terminologie si clasificare SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Definitii. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 6: Analiză în infrarosu SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton.Calculul comportarii la foc SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 7: Densitatea betonului întărit SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Metode de încercare. mortar si pasta.208 - . Oteluri sudabile pentru beton armat. Partea 4: Definitii.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

Partea 4: Lipire structurala SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la cald SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Definitii. Metode de încercări. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari de pereti. piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei. conformitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton armat SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton. controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate. Partea 1: Definitii. Elemente liniare de structura SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Partea 2-12: Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. conditii. conditii si criterii de conformitate SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton. Definitii. Partea 5: Produse de injectie în beton SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton. conditii.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. marcare si etichetare SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Stâlpi SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fină pentru beton.3 SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. marcare si etichetare SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. control de calitate si evaluarea conformitatii. conformitate. Securitate. Partea 2: Evaluarea conformitătii SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Fâsii cu goluri SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. conditii. mortar si pasta. productie si conformitate SR 2970:2005 Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii electrice aeriene. Definitii. Partea 1: Specificatie. control de calitate si evaluarea conformitatii. Securitate. conformitate.209 - . a elementelor pentru zidarie de argila . Definitii. Partea 2: Caracteristici functionale pentru structurile rutiere de beton SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. conditii. productie si conformitate SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare) SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 2: Aditivi pentru beton. Elemente speciale de acoperis SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. mortar si pasta. performanta. mortar si pasta. Partea 1: Materiale SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Conditii tehnice generale de calitate SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Definitii. conditii. Securitate. Specificatii de produse SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. conditii. marcare si etichetare SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii. Partea 1: Specificatie. performanta.

Partea 12: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de beton pentru încercarea de aderentă (compozitie) SR EN 13863-2:2004 Îmbracaminti de beton. Metode de încercări. Metode de încercări.3 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Metode de încercări. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitătii lucrărilor SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.210 - SR EN 523:2004 . Partea 1: Metoda de încercare nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton SR EN 13529:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1: În timpul întăririi SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 3: Metoda de încercare pentru determinarea caracteristicilor de autonivelare SR EN 14187-2:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Determinarea impermeabilitătii la apă a fisurilor injectate fără pătrundere în beton SR EN 13894-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. conditii. Metode de încercări. Metode de încercări. controlul si evaluarea calitătii. Partea 11: Reguli generale si reguli pentru cladiri SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Partea 6: Metoda de încercare pentru prepararea probelor de încercat SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metoda de încercare pentru determinarea întinderii discontinue (încercarea de aderentă) SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Rezistentă la atac chimic puternic . Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea aderentei între doua straturi SR EN 13863-1:2004 Îmbracaminti de beton. Variatii de volum si de masă ale produselor de injectie la cicluri de uscare în aer si conservare în apă SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe bază de ciment SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Metode de încercări. Partea 2: Metoda de încercare pentru determinarea timpului de întărire SR EN 14117:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. control de calitate SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. conditii. Definitii. Determinarea injectabilitătii si încercarea de despicare SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structură deschisă SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Terminologie. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Determinarea stabilitătii infiltrării SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Partea 7: Metoda de încercare pentru determinarea rezistentei la flacără SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece.

Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri formulate cu polimeri: contractie volumica SR EN 12617-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton SR EN 12618-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 2: Încercare la termen lung SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasă a polimerilor SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton. Reprezentarea simplificată a armăturilor pentru beton SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru învelitori si placari discontinue. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie cu ductilitate limitata SR EN 12617-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Metoda prin forfecare oblică SR EN 12618-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Determinarea rezistentei la carbonatare SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Partea 3: Determinarea aderentei produselor de injectie.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Conditii si metode de încercari SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Metode de încercări. Compatibilitatea produselor de injectie. Metode de încercări. Aderentă prin tractiune SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. cu sau fără cicluri termice. Metode de încercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme de protectie a suprafetei (SPS) SR EN 12614:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. pulverizat si punere în opera a betonului si mortarului. Conditii si metode de încercari SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Cerinte de securitate SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Măsurarea penetrării ionilor de clor SR EN 1339:2004 Dale de beton. Metode de încercare. Metode de încercare. Metode de încercări. Partea 1: Specificatie de produs SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare) SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Metode de încercari. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armăturii SR EN 12637-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 2: Buiandrugi . Metode de încercări.3 Elemente de borduri de beton. Metode de încercare. cu sau fără cicluri termice. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie.211 - SR EN 1340:2004 SR EN 13396:2004 . Partea 3: Efectul produselor de injectie asupra elastomerilor SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Conditii si metode de încercari Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

controlul calitatii si evaluarea conformitatii. marcare si etichetare Aditivi pentru beton. Definitii. Determinarea deformării la compresiune pentru produse de reparare Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1: Metodă de încercare pentru componentele uscate ale mortarului gata de utilizare Executia lucrărilor geotehnice speciale. Partea 2: După întărire . Determinarea oboselii sub sarcină dinamică. Definitii. Pereti din palplanse Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Încercare la tractiune Aditivi pentru beton. Partea 13: Mortar de zidărie de referintă pentru încercări asupra aditivilor de mortar Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu. Metode de încercări. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru produsele de aderentă structurală Încercare pe beton proaspat.212 - . Metode de încercare. Metode de încercare. Metode de încercari. Metode de încercări. Partea 1: Esantionare Aditivi pentru beton. Încercarea de uscare pentru impregnare hidrofobă Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. mortar si pasta. beton slab armat si beton armat Tuburi si accesorii din beton simplu. Partea 2: Încercare de tasare Încercare pe beton proaspat. Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor si sistemelor Aditivi pentru beton. Analiză granulometrică. Partea 8: Determinarea continutului de material conventional uscat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofobă Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Partea 10: Determinarea continutului de alcalii din aditivi Determinarea modulului static la compresiune a betonului celular autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului celular autoclavizat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.3 SR EN 771-4:2004 SR EN 13584:2004 SR EN 13580:2004 SR EN 13579:2004 SR EN 13578:2004 SR EN 1520:2003 SR EN 12620:2003 SR EN ISO 4624:2003 SR EN 480-10:2003 SR EN 1352:2003 SR EN 1351:2003 SR ENV 1504-9:2003 SR EN 934-2:2003 SR EN 480-8:2003 SR EN 12617-4:2003 SR EN 12617-3:2003 SR EN 12350-7:2003 SR EN 12350-3:2003 SR EN 12350-2:2003 SR EN 12350-1:2003 SR EN 480-13:2003 SR EN 1917:2003 SR EN 1916:2003 SR EN 12192-1:2003 SR EN 12063:2003 SR EN 13894-2:2003 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. beton slab armat si beton armat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. mortar si pasta. conformitate. Partea 7: Continut de aer. Partea 3: Încercare Vebe Încercare pe beton proaspat. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. mortar si pastă. conditii. Partea 2: Aditivi pentru beton. Metode de încercări. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. conditii. mortar si pasta. Metode de încercare. Metode prin presiune Încercare pe beton proaspăt. Compatibilitate pe beton umed Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa Agregate pentru beton Vopsele si lacuri.

Metode de încercare. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie la planseu Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1: Bare. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Partea 6: Protectie aplicata pe stâlpi de otel umpluti cu beton Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. conditii si metode de încercare . Partea 3: Armaturi precomprimate Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. încercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei. Metode de încercari.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru zidărie si betoane exterioare. Partea 2: Membrane de protectie verticale Mastic asfaltic pentru hidroizolare. ca apa de preparare pentru beton Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Specificatii pentru prelevare. Partea 2: Plase sudate Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Metode de încercare. Determinarea lucrabilitătii. Partea 2: Încercare pentru curgerea pastei sau mortarului Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de beton/tabla profilata de otel Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 3: Încercare pentru curgerea betonului de reparare Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii. Partea 1: Încercare de curgere a mortarelor tixotropice Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Partea 6: Determinarea permeabilitătii la dioxid de carbon Metode de încercare pentru verificarea protectiei împotriva coroziunii armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu agregate usoare cu structura deschisa Apa de preparare pentru beton. Metode de încercări. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin încercare dupa înghet-dezghet Vopsele si lacuri. Determinarea lucrabilitătii. Metode de încercari.3 SR EN 13733:2003 SR EN 13581:2003 SR EN 1062-6:2003 SR EN 990:2003 SR EN 1008:2003 SR EN 13057:2003 SR EN 13395-4:2003 SR EN 13395-3:2003 SR EN 13395-2:2003 SR EN 13395-1:2003 SR EN ISO 15630-3:2003 SR EN ISO 15630-2:2003 SR EN ISO 15630-1:2003 SR ENV 13381-6:2003 SR ENV 13381-5:2003 SR ENV 13381-3:2003 SR ENV 13381-2:2003 SR EN 12970:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercări.213 - . Determinarea lucrabilitătii. inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton. Metode de încercări. Determinarea lucrabilitătii. sârme laminate si sârme pentru armarea betonului Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura.

piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor pentru zidarie de argila Protectia catodica a otelului în beton Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare Metode de încercare pentru determinarea raportului apă/ciment în betonul proaspăt Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul conformitătii betonului Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. mortar si pastă. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 20: Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate. Metode de încercari. Partea 4: Rezistenta la compresiune.214 - . Partea 15: Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular autoclavizat (BCA) Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. piatra naturala si artificiala Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa (soc termic) Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor Încercare pe beton întarit. Metode de încercari.3 SR EN 13294:2003 SR EN 772-20:2003 SR EN 772-15:2003 SR EN 772-11:2003 SR EN 12696:2002 SR EN 12636:2002 SR EN 12615:2002 SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-1:2002 SR EN 12390-8:2002 SR EN 12390-7:2002 SR EN 12390-6:2002 SR EN 12390-5:2002 SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-3:2002 SR EN 12390-2:2002 SR EN 12390-1:2002 SR CR 13902:2002 SR CR 13901:2002 SR EN 13687-3:2002 SR EN 13687-2:2002 SR EN 13687-1:2002 SR EN 934-6:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 3: Cicluri termice fara imersare în saruri de dezghet Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Prelevare. examinare si încercari la compresiune Încercare pe beton întarit. Determinarea compatibilitatii termice. Metode de încercări. Partea 1: Cicluri de înghet-dezghet cu imersare în saruri de dezghet Aditivi pentru beton. Partea 1: Forma. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru încercari de rezistenta Încercare pe beton întarit. Timpi de decofrare Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Metode de încercare. Metode de încercari. Partea 1: Carote. Metode de încercare. Determinarea indicelui de recul Încercari pe beton în structuri. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor Încercare pe beton întarit. Partea 6: Esantionare. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate. Partea 2: Încercari nedistructive.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Caracteristicile masinilor de încercare Încercare pe beton întarit. Determinarea rezistentei la forfecare Încercari pe beton în structuri. Partea 8: Adâncimea de patrundere a apei sub presiune Încercare pe beton întarit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor Încercare pe beton întarit. Determinarea compatibilitatii termice. Determinarea aderentei beton pe beton Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. control si evaluare a conformitătii . Partea 7: Densitatea betonului întarit Încercare pe beton întarit.

Functiile reactive ale răsinilor epoxidice.215 - SR EN 1766:2002 SR EN 1738:2002 SR EN 1737:2002 SR EN 1543:2002 EN 1542:2002 SR EN 12350-6:2002 SR EN 12350-5:2002 SR EN 12190:2002 SR CR 13962:2002 SR EN 1240:2002 SR EN 206-1:2002 SR EN 1770:2001 SR EN 1521:2001 SR EN 12189:2001 . Metode de încercari. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. conformitate. mortar si pasta. Masurarea aderentei prin tractiune directa Încercare pe beton proaspat. Partea 1: Determinarea echivalentului epoxid Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Beton de referinta pentru încercari Determinarea tensiunilor din otel în elementele armate neîncărcate realizate din beton celular autoclavizat" Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor sudate ale plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercare. performanta. Metode de încercari. Încercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii. Determinarea coeficientului de dilatare termica Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului cu agregate usoare cu structura poroasa (BAUP) Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Metode de încercări. Metode de încercări. Partea 6: Densitate Încercare pe beton proaspăt.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare (LAC) în structuri Adezivi. Metode de încercari. Metode de încercări. conditii. Determinarea dezvoltarii rezistentei la întindere a polimerilor Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Determinarea capabilitătii termice. Metode de încercari. Partea 4: Cicluri termice în stare uscată Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de hidroxil Beton. Partea 5: Rezistenta la soc din temperatura Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. productie si conformitate Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Elemente pentru împrejmuiri Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare) . Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Specificatie.3 SR EN 934-4:2002 SR EN 1877-2:2002 SR ENV 13670-1:2002 SR EN 12839:2002 SR EN 13687-5:2002 SR EN 13687-4:2002 SR EN 1877-1:2002 SR EN 1799:2002 Aditivi pentru beton. marcare si etichetare Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune Produse prefabricate de beton. Functiile reactive ale răsinilor epoxidice. Metode de încercari. Partea 2: Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total Executia structurilor de beton. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Analiza prin spectrometrie în infrarosu Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.216 - . Analiză granulometrică. inclusiv îmbinări si piese speciale Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 10: Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidărie de silico-calcar si de beton celular autoclavizat Var macinat pentru beton celular autoclavizat Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structură deschisă Determinarea masei volumice în stare uscata a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea comportării aderentei dintre armături si betonul celular autoclavizat printr-o încercare a aderentei prin împingere Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Reguli generale pentru controlul productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticlă Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 2: Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hârtie) Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armătură difuză (fără inimă de tablă) inclusiv îmbinări si piese speciale Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinări si piese speciale Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tablă. Metode de încercare. Metode de încercari. Partea 1: Încercare la termen scurt Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina longitudinala predominanta (componente verticale) Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între fâsii diferite ale elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa. sub efectul fortelor care actioneaza în afara planului elementelor Produse prefabricate de beton. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor de aderenta structurala Încercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului celular autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa Determinarea autoclavizat continutului de umiditate a betonului celular .3 SR EN 12269-1:2001 SR EN 1740:2001 SR EN 1742:2001 SR EN 1741:2001 SR EN 1169:2001 SR EN 12192-2:2001 SR EN 772-10:2001 SR 9310:2000 SR EN 991:2000 SR EN 992:2000 SR EN 989:2000 SR EN 772-2:2000 SR EN 640:1998/C1:1999 SR EN 639:1998/C1:1999 SR EN 641:1998/C1:1999 SR EN 1767:2001 SR EN 12188:2001 SR EN 1356:2000 SR EN 1355:2000 SR EN 1353:2000 Determinarea comportării la aderentă între armătura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda încercării de grindă. Partea 2: Metodă de încercare pentru filerul destinat polimerilor utilizati ca agenti de aderentă Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol.

Sârma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece Încercari pe betoane. Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele . Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Încercarea la tractiune a otelului beton. Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat Tuburi de presiune din beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate Produse de otel pentru armarea betonului. Marci si conditii tehnice de calitate Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment. Sârma ampentata Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. cu liant stabilizat. Tuburi de presiune din beton precomprimat vibrat si presat Tuburi de presiune din beton precomprimat. Parametri principali Beton termorezistent usor pe baza de diatomit. Otel beton laminat la cald. Sârma neteda Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.3 SR EN 639:1998 SR EN 641:1998 SR EN 640:1998 SR EN 642:1998 SR 183-2:1998 SR 438-3:1998 SR 438-4:1998 STAS 5585-71 STAS 5511-89 STAS 6657/2-89 STAS 6605-78 STAS 855-79 STAS 9329-87 STAS 7721-90 STAS 438/2-91 STAS 438/1-89 STAS 11133-78 STAS 7980/1-78 STAS 6482/4-80 STAS 6482/3-80 STAS 6482/2-80 STAS 6482/1-73 "STAS 7039/3-83 STAS 7039/2-83 STAS 7039/1-81 STAS 12089-82 STAS E 11372-80 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv îmbinari si piese speciale Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla. Întocmirea desenelor pentru constructii din beton si beton armat Constructii industriale. Sârma rotunda trefilata Produse de otel pentru armarea betonului. Reguli si metode de verificare a calitătii Încercarile metalelor. Imbracaminti de beton de ciment executate în cofraje glisante. Tipuri Pompe de beton. betonului asfaltic si a mortarelor. Reguli pentru verificarea calitatii Tuburi de presiune din beton precomprimat. Metoda prin smulgere Elemente prefabricate de beton. Conditii tehnice de calitate Produse de otel pentru armarea betonului.217 - . inclusiv îmbinari si piese speciale Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv îmbinari si piese speciale Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări si piese speciale si conditii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi Lucrari de drumuri. a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat Desene tehnice de constructii. beton armat si beton precomprimat. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului Încercari pe betoane. Plase sudate Produse de otel pentru armarea betonului. Capace prefabricate din beton armat pentru canale interioare.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Conditii tehnice de calitate Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Forme si dimensiuni Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton. Toroane Sârma de otel si produse de sârma pentru beton precomprimat. beton armat si beton precomprimat. Clasificare Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.

Încercarea la relaxare a sârmelor si a produselor din sârma pentru beton precomprimat Otel pentru armarea betonului. Tolerante la suprafetele din beton aparent Constructii civile. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Determinarea rezistentei îmbinarilor plaselor sudate Bare de otel pentru armarea betonului. industriale si agrozootehnice. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Partea 1 – Dimensiuni. . Prescriptii de calcul si alcatuire Încercarile metalelor.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Tuburi. SR EN 10226 – 1/2004. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate si de piatra artificiala 17. Prescriptii de proiectare Constructii civile. tolerante si notare STAS 2308-81. industriale si agricole. Prescriptii generale de proiectare Constructii civile si industriale. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcătuirea elementelor Constructii civile. Conditii si metode de incercare. Incercarea de îndoire-dezdoire Încercare pe beton proaspăt. Principii de constructive. Prescriptii generale Beton celular autoclavizat. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate din bare de otel beton Determinarea densitatii aparente în stare uscata a betonului celular autoclavizat Încercarile metalelor. Partea 3 – Verificarea cu ajutorul calibrelor SR ISO 7-1/2000 – Filete pentru tevi cu etansare in filet. incercari tip. Plansee casetate din beton armat. marcare. beton armat si beton precomprimat. Dimensiuni. Partea 6: Determinarea rezistentei la tractiune prin încovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate SR EN 772-14:2002" "Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Capace si rame pentru camine de vizitare SR EN 124-96 – Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. industriale si agricole. Elemente armate Tolerante în constructii.218 - . beton armat si beton precomprimat Constructii din beton. inspectia calitatii) SR EN 598/2004. Partea 4: Grad de compactare Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a betonului întărit Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 1 – filete exterioare conice si filete interioare cilindrice.3 STAS 2833-80 STAS 4165-88 STAS 10832-76 STAS 10265/1-84 STAS 10107/1-90 STAS 10107/0-90 STAS 10102-75 STAS 10107/4-90 STAS 10107/3-90 STAS 10107/2-92 STAS 12287-85 SR EN 678:1996 STAS 7209-87 SR ISO 10287:1995 SR ISO 10065:1995 SR EN 12350-4:2002 SR CR 12793:2002 SR EN 772-6:2002 Încercari pe betoane. Alimentari cu apa si canalizari. racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Determinarea contractiei axiale a betonului întarit Alimentari cu apa. Calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Prescriptii de proiectare Constructii civile. tolerante si notare. Lucrări de instalare conducte SR EN 10226 – 1/2004. industriale si agricole.

Generalitati. Tuburi si accesorii din beton simplu. Partea 1 – 5. fitinguri si sistem. Partea 2 – Geam float. SR EN 1452/2003. 18. . Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. SR EN 1916/2003. fitinguri. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald SR EN 1452/2003. marcare. Partea 2/2003 – Flanse de fonta. beton slab armat si beton armat. Generalitati. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Sticla silico-calco-sodica. SR EN 1092. Sticla pentru constructii. Clasificare. Trepte pentru camine de vizitare. Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Fonta cu grafit lamelar SR EN 1563/1999. Turnatorie. Sticla pentru constructii. Specificatii pentru componente si system. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. beton slab armat si beton armat. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS). aptitudine de utilizare a sistemului. Partea 4/2003 – Flase de aliaj de aluminium. Turnatorie. SR EN 1563/1999/A1-2003. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalatii automate) SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Geam peliculizat. Fonat cu grafit nodular. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurate (PVC-C). Partea 3/2004 – Flase de aliaj de cupru. tevi. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Flanse rotunde pentru conducte. aptitudine de utilizare a sistemului. Fonat cu grafit nodular 18. SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. incercari si evaluarea conformitatii SR EN 10240/2000. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina SR EN 1561/1999. Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii). Lucrări de constructii metalice SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Partea 1 – 5. tevi. Partea 3. Partea 2 – Evaluarea conformitatii SR EN 572-2/2004. SR EN 13101/2003. Cerinte. Racorduri cu compresiune pentru conducte de material plastic.2004.Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov Documentatie de atribuire BV-CL10 Vol. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor termorezistente.3 Parti 1-4. SR EN 942/2003 – Lemn pentru tamplarie. Partile 1 – 4. robinete si echipamente auxiliare. Materiale pentru sudare. Turnatorie. Clasificare generala a calitatii lemnului . Tuburi si accesorii din beton simplu. Acoperiri de protectie interioara si exterioara pentru tevi de otel. 15439/2004. Partea 1 – Geam float. SR EN 1916/2003/AC . racorduri si accesorii desemnate prin PN. Acoperiri de protectie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Racorduri. Flanse si imbinarile lor. Partea 1/2002 – Flase din otel. fitinguri. SR EN ISO. robinete si echipamente auxiliare. Serie metrica. Lucrări de finisaje SR EN 1096/2000 – 2004. Specificatii pentru tevi. Sticla pentru constructii. robinete. SR EN 10240/2000.219 - SR EN 681/2002. Partea 1. SR EN 1401-1/2003. Produse de baza. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata. SR EN ISO 2560/2006. Produse pe baza de sticla silico-alcalino-pamantoasa. Garnituri de etansare de cauciuc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful