You are on page 1of 7

EXAMENUL MATERIALULUI SEMINAL

este precedat si corelat intotdeauna cu examenul fizic general al reproducatorului mascul; se urmaresc evaluarea caracterelor macroscopice (volum, culoare, miros, consistenta ejaculatului) si microscopice (desime, mobilitate, nr. spermatozoizilor/ml, % spermatozoizilor morti, imaturi si cu anomalii). I. EXAMENUL MACROSCOPIC

-

1. Volumul ejaculatului se face imediat dupa recoltare prin citire directa in paharul de recoltare; se poate aprecia volumul total al ejaculatului sau separate pentru fiecare fractiune in parte; variaza in limite foarte largi in functie de: rasa, varsta, individ, stare de intretinere, frecventa ejacularilor, metoda de recoltare. 2. Culoarea ejaculatului se apreciaza subiectiv imediat dupa recoltare prin examinarea probei in fata unei surse de lumina; variaza in functie de specie, concentratia in spermatozoizi, secretiile glandelor anexe si prezenta substantelor straine in ejaculat (sange, puroi, urina, etc). Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Specie Taur Armasar Berbec Tap Vier Caine Cotoi Culoare Alb-laptos Alb-cenusie Alb-laptos Alb-verzuie Alb-albastruie Apoasa-tulbure Apoasa-tulbure

-

-

3. Mirosul ejaculatului in mod normal sperma proaspat recoltata este inodora. 4. pH-ul spermei se apreciaza cu ajutorul hartiei indicatoare de pH sau a pH-metrelor; in mod normal este cuprins intre 6,2-7,2 unitati pH. Exista un raport intre densitatea si mobilitatea spermatozoizilor si pH-ul spermei in sensul ca, cu cat o proba de sperma este mai buna cu atat ea este mai acida.

-

EXAMENUL MICROSCOPIC - - 1. S – suprafata unui patratel (1/400 mm2).pipeta Potain.microscop. se agita bine. n – numarul de patratele in care s-au numarat spermatozoizii. Concentratia materialului seminal numarul de cellule spermatice pe unitatea de volum (ml sau mm3). Calcul: NxSxIxD C=────────── unde.Rezultatul testelor este afisat atat pe ecranul aparatului cat si intr-un format printat (bulletin de analiza).II. Rezultatul exprima numarul de spermatozoizi in milioane/mm3 de sperma. b) metoda computerizata. . Burker-Turk. 2 tehnici de determinare: a) cu ajutorul hemocitometrului.retea Burker. reprezinta un indicator important al calitatii materialului seminal si constituie punctual de plecare pentru stabilirea tehnologiei de conservare si a gradului de dilutie a materialului seminal. Materiale necesare: . n C – concentratia spermei. apoi solutie de clorura de sodium pana la diviziunea 101 (dilutie 1:200).solutie clorura de sodium 3%. . adaptata dupa tehnica de numarare a globulelor rosii. din 5 patrate mari. D – gradul de dilutie a spermei (1:200). b) metoda electronica (SQA) este mult mai rapida si mai exacta. .Se aleg in diagonala 4 patrate mari iar al 5-lea la intamplare. . Se numara spermatozoizii din 80 de patratele mici. N – numarul spermatozoizilor in 80 de patratele mici. .5. Tehnica de lucru: . a) metoda hemocitometrica este relative simpla. I – inaltimea camerei capilare formate intre camera de numarat si lamela(1/10 mm).in pipeta Potain se aspira sperma proaspata pana la diviziunea 0. se acopera cu o lamella si se examineaza la microscop. pentru a afla concentratia pe ml cifra obtinuta se inmulteste cu 1000. Se indeparteaza primele 2-3 picaturi apoi se depune o picatura pe camera de numarat.lamele.

abastru-tripan Giemsa. cu anomalii sau morti.Negrozina realizeaza o coloratie de fond destinata delimitarii conturului celular.mobilitatea individuala a spermatozoidului. depusa intre lama si lamela si examinata cu un obiectiv mare (40x).- 2. rezultand o miscare de inaintare rectilinie.mobilitatea generala a spermei se apreciaza pe o scara notata de la 0-5. Din acest amestec se ia 1 picatura si se adauga peste 1 picatura de sperma. . opal-blau.5-5. b) – se apreciaza prin examinarea unei picaturi de sperma proaspata diluata. se omogenizeaza si se fac frotiuri cat mai subtiri pe o lama de microscop bine degresata. 3. Calcul: nx100 X=──────── .se amesteca 9 parti negrozina sol 10% in apa distilata. eozina este eliminata din spermatozoizii vii cu membranele de plasma intacte. Mobilitatea individuala a spermatozoizilor se noteaza pe o scara de la 0-5 si se considera ca sperma normala se regaseste intre 2. examinata cu un obiectiv de putere mica (10x). prin depunerea unei picaturi de sperma nediluatape o lama de microscop curat. de excludere. unde 500 n – numarul spermatozoizilor patologici (se numara 500 celule spermatice). Din punct de vedere morphologic spermatozoizii pot fi incadrati in 3 grupe: normali. - . Tehnica de lucru: . incalzita la 37. . b) . . eozina-negrozina).Coloratia cu eozina-negrozina este o metoda de colorare intravitala. . cu anomalii minore (secundare).mobilitatea generala a spermei proaspete trebuie sa se incadreze intre 80-90%. a) . Mobilitatea spermatozoizilor examenul vizeaza aprecierea: a) . cu 1 parte eozina sol 5% in apa distilata.mobilitatii generale a spermei. tus de China. cu anomalii majore (primare).se va aprecia miscarea de inaintare. Aprecierea morfologiei spermatozoizilor ofera posibilitatea de a pune in evidenta spermatozoizii imaturi. lipsa de miscare se noteaza cu 0 in timp ce miscarea in val se noteaza cu 5. traiectoria de inaintare si viteza de inaintare.se apreciaza cat mai repede dupa recoltare. . degresata. iar in cazul spermatozoizilor cu membrane alterate (morti/pe cale de a muri) retin eozina si se coloreaza in rosu. violet de gentiana. In mod normal deplasarea spermatozoizilor se realizeaza prin miscari ondulatorii ale cozii associate cu rotatii in jurul axului longitudinal.se apreciaza imediat dupa recoltare prin examen microscopic (100x cu imersie) dupa colorare prealabila (albastru de metilen. se usuca si se examineaza.

2. Examenul immunologic urmareste detectarea anticorpilor antispermatici. micoplasme sau ureaplasme si pentru fungi. EXAMENE COMPLEMENTARE 1.se depun intr-o camera de numarare a spermatozoizilor si se examineaza la microscop in contrast de faza. in conditii de sterilitate.0. testul utilizeaza o solutie hipotonica si permite aprecieri legate de capacitatea de transport a fluidelor prin traversal membranei. imaturi sau morti nu trebuie sa depaseasca 20%. anaerobi. cu cat este mai rapida decolorarea amestecului de sperma cu albastru de metilen cu atat proba de sperma este mai buna. - . - IV. Examenul bacteriologic presupune recoltarea separata a fractiunilor ejaculatului. hidrogenul rezultat in urma actiunii dehidrogenazelor asupra glucozei din sperma este acceptat de albastru de metilen .1 ml sperma din fractiunea spermatica se pun in contact cu 1 ml solutie hipoosmotica.La spermatozoizii cu defecte de membrane nu se constata balonari. in sperma in mod normal se gasesc aproximativ 10. Testul hipoosmotic permite aprecieri privind integritatea membranei spermatozoidului. In prezenta mediului hipoosmotic spermatozoizii normali sufera leziuni prin gonflarea membranei din zona piesei intermediare si/sau a celei din regiunea cozii. III. Proba redox (testul cu albastru de metilen) se bazeaza pe principiul masurarii capacitatii de reducere a celulelor spermatice prin intermediul unei substante colorante (albastru de metilen). care determina alterarea capacitatii fecundante a spermatozoizilor. Se omogenizeaza . se vor face insamantari pe medii pentru germeni aerobi.000 celule bacteriene/ml. care la hidratare se transforma intr-un leucoderivat decolorand solutia.Intr-un ejaculat normal procentrul spermatozoizilor anormali. EXAMENE SPECIALE - 1. apoi se incubeaza timp de 30 minute la 37 C. 2. Tehnica de lucru: . Utilitatea acestui test se regaseste in mecanismele de deshidratare ce intervin in momentul congelarii spermei.

pentru a putea indeplini rolul de medii protectoare pentru spermatozoizi. mediile de dilutie trebuie sa contina: a) substante energetice (zaharuri). vitamine. . antibiotice). VT/2 si ora efectuarii lui. c) substante tampon care sa mentina constant pH-ul spermei in timpul conservarii (citrate. diluantul fractiunea “A” cu care se .sunt solutii de diferite saruri anorganice sau organice. dilutia se poate realize direct in paharul de recoltare (ejaculate cu volum mic). tartrati. DILUAREA SI CONSERVAREA MATERIALULUI SEMINAL 1. etc). b) substante care sa previna sis a protejeze sperma impotriva socului termic (lecitina din galbenusul de ou). materialul seminal se dilueaza respectandu-se urmatoarele etape: a) dilutia initiala 1:1 b) dilutia VT/2 c) dilutia finala (glicerinarea) a) Dilutia initiala 1:1 – se realizeaza imediat dupa prelucrarea ejaculatului. fosfati.- sinteza anticorpilor antispermatici se realizeaza de catre propriul sistem imun in momentul in care spermatozoizii vin in contact cu sangele circulant. . macro si microelemente. la temperature de 37 C. VT si ora efectuarii lui. Mediile de dilutie . cu o compozitie chimica si constante fizice asemanatoare cu sperma speciei respective. d) substante care activeaza mobilitatea spermatozoizilor in caile genitale (mucinaza). numele taurului. sau in sticle de dilutie cu peretii dublii. Prelucrarea materialului seminal in paiete la temperature camerei cu echilibrare termica si glicerinica in camera frigorifica dupa examinarea macroscopica si microscopica si dupa determinarea principalilor indicatori spermatici. cu sau fara adaosuri de fermenti. 2.ejaculatele diluate 1:1 se mentin la temperature camerei timp de 7-8 minute. cu diluant fractiunea “A” (cu 3% glicerina). iar pe recipiente se inscriu urmatoarele elemente: numarul ejaculatului. la 7-8 minute dupa efectuarea dilutiei 1:1. e) substante care impiedica dezvoltarea florei microbiene (sulfamide. b) Dilutia VT/2 – se efectueaza cu diluant fractiunea “A” (contine 3% glicerina).

Formarea dopului de laborator se realizeaza cu ajutorul pudrei de alcool polivinilic . rasa.efectueaza dilutia VT/2 trebuie pastrat la temperature de 30 C intr-o baie de apa controlata termic. numele animalului. prima etapa dupa 10 min.25 ml (paiete mici).diluantul fractiunea “B” cu care se executa glicerinarea se pastreaza la temperature de 20 C.5 ml (paiete mijlocii) sau 0. Echilibrarea materialului seminal paietele se dispun pe rampe metalice si se introduce in camera frigorifica la temperature de 2-4 C unde se mentin minim 3 ½. Pe fiecare paiete se imprima urmatoarele date: numarul de cod. unitatea producatoare. de la efectuarea dilutiei VT/2 iar a doua etapa dupa 7 minute. la capatul care se va inchide cu dopul de laborator este necesara crearea unei bule de aer care sa permita dilatarea coloanei de material seminal in timpul congelarii. bula de aer se poate confectiona cu ajutorul barchetelor sau in lipsa acestora prin scuturarea energica a paietei. c) Dilutia finala (VT-glicerinarea) – se efectueaza cu diluant fractiunea “B” (contine 11% glicerina). dupa introducerea pudrei in lumenul paietei (4-5 mm) capatul paietei se va introduce in apa prin aceasta operatiune realizandu-se polimerizarea alcoolului polivinilic si formarea gelului care etanseizeaza paieta. . . in 2 etape. . Formarea bulei de aer dupa umplerea paietelor cu material seminal diluat. Impaietarea materialului seminal se utilizeaza paiete confectionate din policlorura de vinil cu capacitatea de 0.dupa efectuarea dilutiei VT/2 sticlele vor fi acoperite cu dopuri sterilizate. data recoltarii.

iar paietele fine se congeleaza la -130 C dupa un timp de expunere de 9 min. dupa expirarea timpului de expunere paietele se scufunda in azot lichid. - .Congelarea materialului echilibrat termic si glicerinic se realizeaza in containare de mare capacitate cu gura larga. verificarea nivelului de azot lichid 2. inainte de inceperea operatiunii de congelare se procedeaza la: 1. verificarea temperaturii la nivelul paietelor asezate pe rampele de congelare paietele mijlocii se congeleaza in vapori de azot lichid la -160 C cu un timp de expunere de 7 min.