You are on page 1of 93

INTRODUCERE Cursul de Asisten a social a persoanelor în dificultate este o component de formare ini ial a studen ilor cu specializarea psihopedagogie

special . Cursul reprezint o abordare foarte sintetic a domeniului i are ca obiective: - S prezinte obiectul de studiu, un scurt istoric i conceptele de baz ale asisten ei sociale; - S ofere cunoa terea unor teorii si strategii metodologice importante în asisten a social ; - S familiarizeze studen ii cu problema social beneficiarii asisten ei sociale; - S prezinte pe scurt cadrul legislativ i administrativ al asisten ei sociale în România; - S analizeze succint con inutul asisten ei sociale (în principal presta iile i serviciile sociale); - S familiarizeze studen ii cu personalul din domeniul asisten ei sociale ± asistentul social si alte categorii de personal. i

8

CAPITOLUL I - Obiectul de studiu, scurt istoric i conceptele de baz ale asisten ei sociale
Structura Obiectul de studiu i câmpul de ac iune Scurt istoric al asisten ei sociale Concepte de baz ale asisten ei sociale 1.1 Obiectul de studiu i câmpul de ac iune

În prezent asisten a social , ca domeniu teoretic de formare i domeniu de ac iune social reprezint o necesitate recunoscut de majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social important pentru dezvoltarea comunitara, al turi de s n tate, educa ie i protec ie social . Definirea domeniului i a grani elor asisten ei sociale nu este simpl , fiind un domeniu teoretic mai recent. Exist conexiuni dar i suprapuneri cu sociologia, protec ia social , psihologia, medicina, antropologia etc. O compara ie dintre felul de a ac iona al sociologului i asistentului social poate fi relevant în încercarea de a surprinde specificitatea fiec ruia: In timp ce sociologii pun întreb ri, asistentii 9

sociali trebuie sa se comporte ca si cum ar cunoaste raspunsurile (Davies, 1992). Potrivit legislatiei din Romania (legea nr. 705 din 2001, art.2) asistenta sociala µreprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane¶. Intr-o definitie asem n toare dar mai ampl , Elena Zmafir (1999) evidentiaz c problemele, dificultatile care solicita asistenta sociala pot fi ale unor persoane, grupuri sau comunitati, iar motivele acestora pot fi de natur economic , sociocultural , biologica sau psihologic . Dup Doru Buzducea (2005) µparadigma asistentei sociale contine trei elemente structurale, de baza: asistentul social, persoana asistata si mediul social. Misiunea asistentului social este de a interveni atunci cand anumite persoane se confrunta cu probleme, dificultati, lipsuri. Asistentul social trebuie sa participe la rezolvarea problemelor sociale comunitare, în asigurarea unui minim decent de viata i în asigurarea cre terii calit ii vie ii grupurilor sociale vulnerabile.

10

art. In lume exista multe traume. fara deosebire de rasa. în raport cu mediul social se pot distinge: schimbarea sociala prin ajutarea clientilor sa functioneze la parametri normali din punct de vedere social. de sex. prin terapie sociala. multa durere si suferinta. al tuturor oamenilor si se acorda potrivit legislatiei fiecarei tari. reducerea saraciei. Persoana asistat Lumea nu este perfecta.Conceptul de µingrijire¶ este considerat a fi µinima asistentei sociale¶. nationalitate. de limba. Ca obiective ale interventiilor de asistenta sociala. de opinie. consiliere etc dar i prin schimbare i reforma social . de religie. discriminari. in conditiile legii. toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania. Dreptul de a beneficia de asistenta sociala este unul universal. In Romania µau dreptul la asistenta sociala. deoarece astfel asistentul social contribuie la vindecarea societatii in ansamblu. Persoanele si/sau grupurile respective reclam cu necesitate interventia de asistenta sociala.705/2001. multi oameni exclusi social. de apartenenta politica. origine etnica. de avere sau de origine sociala¶ (Legea nr. rezolvarea de probleme sociale la nivel comunitar. 11 .10).

femei vaduve. 1. in functie de care un mediu social este mai favorabil sau mai putin favorabil dezvoltarii programelor de asistenta sociala: gradul de dezvoltare a societatii. In timpul împ ratului cre tin Constantin cel Mare s-au creat primele institutii de asistenta sociala pentru copii si tineri abandonati. Civilizatia hindu proteja grupurile vulnerabile si aflate in nevoie. Este foarte cunoscut grija civilizatiei aztece pentru orfani si persoane cu handicap. Din perspectiva mediului social sunt importante cateva elemente. 12 . au dobândit apoi statutul de profesie si respectiv cel de stiinta a asistentei sociale. Treptat au devenit o ocupatie.2 Scurt istoric al asistentei sociale In lume multa vreme asistenta sociala s-a realizat pe baze empirice. vointa politica si gradul de asumare a responsabilitatilor. eliminarea formelor de discriminare la nivel comunitar etc. ideologia pe care se bazeaza guvernele. Multa vreme activitatile de asistenta sociala s-au dezvoltat pe langa institutiile religioase. batrani si saraci.- realizarea incluziunii sociale.

cu boli grave. 1915). Un rol important au jucat din acest punct de vedere incepand din anul 1956. lege ce stabilea o µtaxa pentru saracie¶ aplicata persoanelor care detineau pamant. relativ empric . copii abandonati de proprii parinti etc. care au consacrat profesia si stiinta asistentei sociale. Evolutia asistentei sociale. Din banii adunati erau ajutati cei care se confruntau cu dificultati majore (persoane cu handicap sever. Exista tari cu o istorie recenta ca SUA dar care au sisteme dezvoltate de asistenta sociala. Exist ri europene cu o istorie indelungat (inclusiv Romania) dar care se afla înca la inceput de drum in ce priveste constructia (sau reconstruc ia) unui sistem de asistent sociala ± desi exista o anumit traditie. teorii si metode proprii. Pe la începutul secolului trecut se punea înca intrebarea daca asistenta sociala este o profesie? (Flexner. National Association of Social Work (NASW) din 13 . sedimentarea si imbogatirea unui corp de legitati. ca domeniu de cunoastere si interventie structurata este relativ inegala.Ca etapa cronologic .). Dezbaterile periodice ale unor organizatii si asociatii interesate de problem au contribuit la clarificarea. cei mai multi autori situeaza institutionalizarea asistentei sociale pe la inceputul secolului al XVII ±lea cand a aparut în Anglia µElisabethan Poor Law¶ (1601). principii.

Una dintre cele mai recente definitii este realizata de International Federation of Social Work in anul 2000. initiative caritabile denumite adesea de asistenta a µsaraciei sau mizeriei¶.SUA. Doru Buzducea face urmatoarea periodizare a activitatilor de asistenta sociala: a) perioada voievozilor si domnitorilor. Multi dintre domnitorii provinciilor romanesti au dezvoltat programe sociale. Matei Basarab a ctitorit in Tara Romaneasca asezaminte pentru protectia vaduvelor si orfanilor 14 . care a produs revizuiri si reformulari periodice ale definitiei si obiectivelor asistentei sociale. Erau ca si in lume activitati sociale empirice. au construit diverse institutii pentru protejarea persoanelor vulnerabile. In Romania (ca si in lume) asistenta sociala a aparut ca raspuns la nevoile si suferintele umane. Stefan cel Mare care in 1480 a inceput colonizarea µcalicilor¶ oferindu-le anumite servicii sociale. Negru Voda (care a infiintat doua µcalicii¶ ± pentru persoane cu handicap). Sunt cunoscute in istorie astfel activitati legate de numele lui Radu Negru (1365) creator al unui sat special destinat oamenilor aflati in situatie de risc (de pilda nevazatori si schiopi).

minori (similare centrelor maternale din zilele noastre) iar Vlad Voievod (1524) a ocrotit saracii la Curtea de Arges, unde primeau locuinta, hrana, imbracaminte si bani. De remarcat ca domnitorii care au promovat asemenea initiative de protectie sociala nu au incurajat lenea si dependenta sociala. Este cunoscuta in acest sens o legenda despre Vlad Tepes care ar fi dat foc unei case in care erau µocrotiti¶ oameni care simulau diverse handicapuri. b) Perioada moderna a asistentei sociale incepe in Romania odata cu aparitia primei legi de protectie pentru copil (1775) si infiintarea unor institutii de ocrotire pentru persoane in dificultate (fete-mame, saraci, bolnavi, persoane varstnice fara sprijin, persoane cu handicap fizic sau psihic. Masuri legislative consistente de asistenta sociala au fost luate in continuare odata aparitia Regulamentului Organic (1831) si mai ales dupa Unirea Principatelor Romane din 1859. c) Perioada contemporana, a secolului XX cunoaste la randul ei doua etape, relativ diferite. In prima parte a secolului XX, mai ales dupa Unirea de la 1918 asistenta sociala a atins in Romania o dezvoltare care din anumite puncte de vedere nu este egalata inca in prezent (reteaua de asistenta sociala din mediul rural). 15

In anul 1920 s-a infiintat Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, care avea o directie de asistenta sociala. Sub responsabilitatea comitetului judetean s-au constituit birouri judetene si comunale care coordonau asistenta sociala la nivel local. In 1929 s-a infiintat Scoala Superioara de Asistenta Sociala µPrincipesa Ileana¶ din Bucuresti. Prin Legea serviciului social din 1930 sau pus bazele unei retele teritoriale de servicii sociale comunitare (inclusiv in comune si sate). In perioada 1929-1936 a aparut revista µAsistenta sociala ± traditie si necesitate¶, a carei aparitie s-a reluat abia in anul 2002, finantata initial de UNICEF. In anul 1936, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti s-a infiintat µAsociatia pentru progresul asistentei sociale. O alta asociatie de specialitate in acest sens a aparut abia in 1992 ± Asociatia Romana pentru Promovarea Asistentei Sociale condusa de Elena Zamfir ± devenita din 2003 Federatia Nationala a Asistentilor sociali din Romania. In perioada comunista se poate spune ca asistenta sociala aproape ca nu a existat. In anul 1952 invatamantul universitar de asistenta sociala (infiintat in 1929) a fost redus la nivel postliceal, care este apoi 16

desfiintat in 1969. Ideologia vremii, care a abolit asistenta sociala in Romania, s-a bazat pe premisa falsa ca µstatul comunist nu se confrunta cu probleme sociale¶. Reconstructia sistemului de asistenta sociala a inceput in 1990, prin infiintarea unor facultati de asistenta sociala in marile centre universitare (din 2005 si la Universitatea Ovidius din Constanta), ca si prin instituirea cadrului legislativ si admninistrativ necesar (dupa anul 2000). 1.3 Concepte de baz ale asisten ei sociale Actiunea social Asistentul social intervine in multiple situatii de criza sau de disfunctie sociala. Actiunea apare ca o succesiune de schimbari controlate de o fiinta umana, schimbaari a caror finalitate este producerea unor valori sau satisfacerea unor trebuinte. Evenimentele marcate de intentionalitate, de scop uman, poart numele de actiuni. Pentru a determina caracterul social al unei actiuni, utilizam urmatoarele criterii:

17

sau faptul social ca fiind caracterizat prin exterioritate si prin capacitatea coercitiva. a carei orientare este structurata potrivit unor modele colective. Reunind mai multe criterii. în actiunea sociala. E. p. Durkheim. prin faptul semnificatiei subiective pe care individual sau indivizii care actioneaza i-o ataseaza. actiunea actorului trebuie sa aiba valoare de semnal. 2. impartasite deci de catre membrii unei colectivitati umane (ROCHER. întrucât actiunea sociala se prezinta in primul rand ca o influenta reciproca intre actori sociali. de a simti si de a actiona.1. existenta sau de comportamentul altor personae. considera actiunea. ca doua criterii obiective. tine seama de comportamentele altora si este afectata de aceasta in cursul ei. persoanele implicate tin seama de prezenta. de definire putem conchide ca actiunea sociala este orice maniera de a gandi. Max Weber considera ca actiunea umana este sociala in masura in care. 1968. actiunea sociala presupune intelegerea reciproca a asteptarilor actorilor sociali si orientarea compotamentului potrivit respectivelor asteptari. de simbol pentru ceilalti oameni.45) 18 . 3.

Delegatii la tutela. psihologica sau medico-sociala pe langa o populatie aflata in dificultate. In anii 90 puteam identifica peste 10 profesii asistentiale: 1. actorul social si modelele de actiune. Consilierii in economie sociala si familiala 3. el nu se limiteaza la un tip sau altul de ajutorare. Aceste persoane rezolva probleme legate de sarcinile de natura sociala. analiza actiunii sociale trebuie centrata pe doua elemente fundamentale. ci concepe strategii combinate si la limita.La orizontul anilor 1990. insarcinati cu aplicarea hotararilor judecatoresti privind prestatiile familiale in situatiile in care minorii sunt supusi unui tratament necorespunzator 19 . integrate .Din perspectiva asistentei sociale. se identificau aproximativ 10 profesii asistentiale. educative. Puericultorii se ocupa de copiii din mediul spitalicesc si din alte institutii de protectie infantile 2. tianad seama de complexitatea campului social si a problemelor pe care incearca sa le resolve profesia cadru de asistent social. Profesia cadru de asistent social ± tipuri si domenii diferite Asistentul social este un agent al schimbarii care actioneaza in contexte sociale complexe.

hrana insuficienta. in Romania. Asistentii maternali (substitut de parinti) 20 .(igiena defectuoasa. abuzz de orice tip) 4. educatoarele fac parte din cadrele didactice 8. Menajerele si ingrijitoarele pentru persoanele in varsta si pentru alte categorii de indivizi aflati in situatia de dependenta. penitenciare) 10. Asistentii sociali din diferite institutii (scoli. ca pentru cele citate anterior 9. Educatoarele. 11. Asistentele familiale asigura efectuarea unor activitati menajere in familiile cu probleme deosebite. Educatorii specializati pe diferite tipuri de actiuni pedagogice si psihologice recuperatorii 7. in unele tari. in cazul acestor profesii nu exista o pregatire scolara speciala. case de copii. profesia de educatoare pentru copiii de pana la 6 ani este inclusa in asistenta sociala. Animatorii socio-culturali desfasora activitati cultutrale. sportive si educationale in care sunt atrasi mai ales tinerii din medii defavorizate 6. activitatea lor include si supravegherea copiilor 5. Asistentii de agentie sau serviciul social. spitale.

Asistentul social este victima contextului politic si economic in care traieste. . sociologie.Cine practica asistenta sociala va avea el insusi candva probleme personale sau familiale. omnipotent si atotcunoscator (vezi modelul medical).Din punct de vedere politic asistentii sociali sunt de stanga (socialisti sau comunisti).Statutul este inca ambiguu si se confunda cu alte profesii (Bocancea.Asistentii sociali sunt mai buni profesionisti decat altii in cunoasterea problemelor clientului. care sunt impoortant de cunoscut intrucat reprezinta anumite riscuri ale meseriei: .Asistentul social este sclavul persoanei asistate. . 1999). Asistentul social are nevoie de o solida pregatire teoretica (psihologie. . Neamtu. Asistentii sociali practicieni au sesizat unele erori (tipice) de reprezentare sociala asupra lor. psihopatologie si alte stiinte aplicate. .Asistentul social este un fel de semizeu. psihologie sociala. drept. cu dubla orientare: 21 . La baza interventiei de asistenta sociala trebuie sa stea cateva valori fundamentale. . informatica si statistica. din partea clientilor si a populatiei.

mizerabili) pe si cea medicala cu termenul de pacient. respectarea intimitatii. adaptarea la specificul comunitatii. Sistemul tinta este persoana. Sistemul client se deosebeste de sistemul tinta. demnitatea acesteia.a) spre individ: respect fata de persoana. saraci. sau chiar a unui tert implicat in activitati sociale. Persoana asistata (clientul/beneficiarul/consumatorul de servicii) Sistemul de client ± in asistenta sociala se refera la clienti (termen care se inlocuieste tot mai mult cu cel de beneficiar) este lansat ca termen de metodologia casework care a inlocuit asistenta represiva in care conta doar institutia si ordinea sociala. Clientul este o entitate individuala sau multipersonala care beneficiaza de ajutorul specializat al unei profesii asistentiale.(nenorociti. Acesta este un concept care are relevanta doar din perspectiva asistentului social si a institutiei sale. dreptul la optiune . b) spre comunitate: respect fata de traditiile si modelul cultural local. cooperarea cu actorii locali. Actual se foloseste tot mai mult termenul de utilizator sau consumator de servicii pentru cel asistat. grupul sau comunitatea care se afla 22 . confidentialitate.

pentru a se schimba. aceasta fiind efectuata de asistentul social sau un sistem martor. cel care solicita ajutor specializat accepta sa renunte la o parte din autonomia sa si sa se plaseze intr-un rol de dependenta. sau ca urmare a initiativei asistentului social sau sesizarii institutiei asistentiale de catre un tert. David Landz. in fata unui asistent social. De aceea sistemul social are nevoie de o evaluare de unde sa reiasa normalitatea functionala. Clientii asistentei sociale pot fi minori 23 . Transformarea sistemului tinta in sistem client se face ca urmare a constientizarii propriei situatii disfunctionale si a formularii unei cereri de ajutor. 1965 descrie procesul prin care o persoana devine client al asistentei sociale in urmatorele etape: individul recunoaste fata de sine ca ceva nu merge bine in viata sa. cel care solicita ajutor recunoaste starea critica si incapacitatea de a depasi singur.intr-o situatie dificiala si care necesita interventia unui serviciu asistential specializat. cel care cauta ajutor isi asuma riscul ca apropiatii lui sa afle despre problema lui si ca nu si-o poate rezolva singur.

etc). Individul client trebuie tratat ca o persoana unica aflata intr-o situatie unica chiar daca problemele sunt asemanatoare. In functie de orientarea ajutorului specializat clientul care solicita ajutor pentru sine clientul care solicita ajutor in favoarea altor persoane 24 . persoane cu dizabilitati persoane varstnice someri dependenti de alcool si droguri. In functie de numarul indivizilor care constituie sistemul. 2.- orfani abandonati in situatii de tutela familii in criza economica. Clientul multipersonal poate fi un grup mic (familia) sau o comunitate mare (o regiune. putem distinge clienti individuali si multipersonali. Se pot opera anumite clasificari ale clientilor cum ar fi 1. etc. psiho-afectiva. un grup etnic. o localitate.

a intrat in zona de interes a asistentei sociale. distinge: asistatul rusinos ± cel care apeleaza la serviciul social doar atunci cand nu mai are nici o alta posibilitate de a depasi situatia si renunta repede la ajutor clientul revendicativ ± cel care solicita imperativ ajutorul social. 3. 25 . 1991. dar care evita pe cat posibil contactul cu sistemul institutional si cu mecanisme birocratice. bazandu-se pe dreptul sau la asistenta sociala si pe compararea situatiei sale cu aceea a altor persoane care beneficiaza de asistenta sociala clientul ezitant ± cel care doreste sa beneficieze de serviciile asistentiale. desi nu a solicitat ajutor. acest tip de client dezvolta o strategie de asteptare. In functie de atitudinea clientului fata de serviciul asistential.- clientul care. Messu. cum este cea juridicorepresiva - clientul care solicita ajutor pentru scopuri inadecvate. ca factor de blocaj pentru functionarea sociala normala a altui client - clientul care cauta sau utilizeaza asistenta sociala ca alternativa la alte tipuri de asistenta.

Sistemele de asisten social nu pot exista în afara unei fundamentari teoretice. Aceste teorii sunt numite de multi autori teorii clasice. 26 .CAPITOLUL 2. La începutul secolului al XIX lea asisten ii sociali au împrumutat diverse teorii din alte discipline inrudite (sociologie. drept).1 Importanta i etapizarea dezvolt rii teoriilor Teoriile sunt importante deoarece ele constituie o parte integranta a evolutiei contemporane a asistentei sociale. Teorii i strategii metodologice în asisten a social Structura Importanta i etapizarea dezvolt rii teoriilor Clasificarea teoriilor în asisten a social Strategii metodologice în asisten a social 2. psihologie.

in epoca moderna. Psihanaliza ± caracteristica anilor ¶20 ¶30 ± in care singura teorie utilizata de asistentii sociali era psihanaliza. asistenta sociala era definita ca µarta de a ajuta¶ sau µfolosirea bunului simt in situatii dificile¶. nu cei care gandeau¶. terapeutica. ele fiind generate in mare masura de practica profesionala a domeniului. 27 . Individul uman este determinat nu doar de factori psihologici ci si de contexte si experiente sociale.Teoriile specifice de asistenta sociala au aparut relativ tarziu. meritul principal al perioadei este constientizarea faptului ca fiinta si conduita umana pot fi determinate uneori de factori psihologici neconstientizati. Teoria respectiva muta accentul de pe latura practica pe cea psihologica. Howe (2001) descrie apte etape ale dezvoltarii teoriei in asistenta social : Investigarea ± etapa de la inceputul secolului XX cand asistentii sociali erau cei care µexecutau. Scoala de diagnoza si functionalism ± a elaborat prin anii ¶30 cea mai pretuita teza a asistentei sociale: considera ca trebuie sa-ti exerciti profesia impreuna cu clientul si nu asupra acestuia.

2 Clasificarea teoriilor în asisten a social O clasificare sintetic În prezent exista o multitudine de teorii care pot fi clasificate pe scurt astfel. 2. Scopul comun si unificarea teoriilor ± etapa care se refera la incercarea de a gasi un numitor comun tuturor teoriilor existente in asistenta sociala. mai ales psihogice si sociologice. in care se recunoaste existenta unui numar mare de teorii in asistenta sociala si se introduce conceptul de paradigma. Inventarierea ± la finele anilor µ60 in asistenta sociala a inceput un proces de inventariere si analiza a eficientei teoriilor utilizate in asistenta sociala. valorilor si metodelor. credintelor. ca suma a teoriilor.Achizitionarea ± etapa care incepe in anii ¶60 si se refera la perioada in care asistentii sociali µvânau¶ tot felul de teorii. Clarificarea teoriilor asistentei sociale ± etapa actuala. care explica natura si rolul asistentei sociale în cadrul societ ii. pe principiul de µfunctionare sociala¶ . dupa Buzducea (2005): teorii generale. 28 .

modelele si planurile de interventie. metodele si tehnicile folosite in asistenta sociala (care descriu interactiunile dintre asistentii sociali si clienti). a aceluiasi autor cuprinde: j Teorii ce pun în centrul lor fiin a uman :  psihodinamice (inclusiv psihanaliza)  comportamentaliste (behavioriste)  ale invatarii sociale  teoria cognitiva  teoria centrata pe client (nondirectiva sau rogersiana)  teoria gestaltista  teoria transpersonala  programarea neurolingvistica  analiza tranzactionala 29 .- teorii despre practica. - teorii specifice ce descriu filosofia asistentei sociale. activitatile specifice. etc) care contribuie la dezvoltarea asistentei sociale. - teorii imprumutate din alte discipline (psihologia. obiectivele principale. - teorii macrosociale si microsociale O clasificare mai complex . antropologia. sociologia.

30 . teoria existentialista j Teorii care se refera la individ in cadrul societatii  Teoria centrata pe rezolvarea de probleme  Teoria centrata pe sarcina  Teoria interventiei in criza  Teoria sistemica si ecosistemica  Teorii feministe  Teorii psihosociale  Teoria pledarii cauzei  Teoria comunicarii  Teorii organizationale  Teorii de grup social  Teoria rolurilor sociale j Abordarea eclectic ± preia esen ialul din mai multe teorii j Alte teorii a) teorii ale asistentei sociale de grup: modelul obictivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul grupului si dezvoltarea desprinderilor sociale).

planificarea in comun (a serviciilor si proceselor din comunitate). minoritare sa-si reprezinte punctul de vedere in fata grupurilor de putere). stabilirea legaturilor comunitare (servicii sociale. b) teorii ale asistentei comunitare dezvoltarea comunitara (promovarea serviciilor comunitare in interesul comunitatii) actiunea politica (incurajarea grupurilor dezavantajate.- modelul remediului (grupul devine un mijloc de ajutor si remediu pentru solutionarea problemelor si corectarea conduitelor deviante. parteneriate intre agentii etc). c) teorii ale asistentei sociale institutionale ± care se desfasoara in medii inchise. care sustin ca institutiile rezidentiale ofera un mediu de protectie anumitor 31 . - modelul mediului ± grupul devine un loc in care indivizii din cadrul acestuia isi stabilesc rolurile sociale intr-un mediu de siguranta. institutii rezidentiale«la baza asistentei sociale de acest fel stau trei trei tipuri de ideologii:  cele optimiste.

ofera alternativa traiului in comun. care considera ca ocrotirea rezidentiala.  cele radicale. de sorginte marxista. 32 . cu deosebire cele specifice. oarecum implicit ca fiecare teorie. 2001. Buzducea. derivate din exeprienta de asistenta sociala are sau poate avea si o metodologie derivata. Unii autori (Howe.persoane. ceea ce favorizeaza actualizarea sinelui. chiar daca nun ofera aceleasi conditii de dezvoltare normala (de pilda institutiile pentru b trâni). în planul tiintelor socioumane si în cel propriu cât i al experientei practice acumulate în domeniu. in pofida efectelor negative.3 Strategii metodologice în asisten a social Metodologia asistentei sociale este rezultatul atât al dezvolt rilor teoretice.  cele pesimiste. care sustin ca institutionalizarea produce doar consecinte negative. 2005) considera. într-un secol de activitate asisten ial în societate. 2.

care urmareau evolutia µpacientului¶ (iesit din tratament medical) in mediul sau familial si social. Termenul de tratament a fost inlocuit in mare masura cu cel de terapie. 2005) accentueaza mai mult doua mari modele sau strategii metodologice in asistenta sociala. asa cum arata si numele de medicina a aparut la finele secolului XIX. in functie de traseul actiunii asistentiale: 33 . cand incepea sa se contureze ocupatia de asistent social. termenii cheie au fost preluate din actul medical. psihoterapie. cu pregatire medie. Asistentul era considerat un fel de medic (sau asistent medical) iar serviciul social era privit ca o institutie care stabileste diagnostic si tratament pentru µbolile societatii¶. descrise in continuare. Asistenta sociala a aparut astfel cumva in prelungirea celei medicale. a) Modelul medical (casework). inspirat in principal. o serie de termeni cheie vehiculati fiind ca atare: terapie sociala. In primele decenii ale secoului XX se aprecia ca exista doua forme de tratament social.Alti autori (Neamtu si Stan. Primele asistente sociale erau cadre medicale. socioterapie. ca atare strategiile de interventie si limbajul. terapie de sprijin etc. Modelul tratamentului social (casework) a fost influentat puternic de curentele psihanalitice si psihoterapeutice de la inceputul secoului XX.

in care se construieste fundamentul relatiei de incredere. 34 . . actionand asupra acestora.. Faza de intalnire ± asistentul social identifica o persoana in dificultate sau raspunde unei cereri din partea persoanei in cauza. ca de pilda casework. 1995. oferindu-i sprijin psihologic (dezvoltarea capacitatii de intelegere proprie. serviciu social sau sprijin psihologic individualizat (personalizat). se centra pe sistemul relational si de mediu (contextual) al clientului. ca premisa a refacerii capacitatii de functionare sociala). metoda interventiei psihosociale etc. numit si socioterapie. apud Neamtu si Stan. El poate fi regasit in prezent sub denumiri noi. Modelul medical a evoluat in timp. Fazele de asistenta ale modelului medical (Menthonnex. incarcata emotional. 2005) : 1. Faza studiului psihosocial ± cunoasterea acelor elemente din viata clientului care ii sunt necesare asistentului social pentru a-l ajuta. 2. numit si psihoterapie. Este o etapa de recunoastere reciproca.tratamentul direct. se adresa nemijlocit clientului individual.tratamentul indirect.

Aceste operatii se concretizeaza intr-un proiect al lucratorului social sau un proiect de interventie. b) Modelul interventiei Spre deosebire de modelul medical in care asistentul social este considerat pionul principal al rezolvarii problemelor. 4. a mijloacelor de realizare si a etapelor de parcurs. Faza de diagnostic psihosocial. Faza de realizare a planului sau interventia psihosociala propriu-zisa. Trebuiesc definite obiectivele precise ale schimbarii de realizat si mijloacele necesare in acest sens. de evaluare a situatiei clientului. modelul interventiei are la baza conceptia ca lucratorul social nu este un demiurg ci mai degraba µun agent al schimb rii¶. Acest 35 . Diagnosticul psihosocial este o evaluare (din perspectiva dubla ± a personalitatii individului si a mediului sau psihosocial) a problemei cu care se confrunta clientul dar si o proiectie realista a instrumentelor de a o rezolva.3. In aceasta viziune asistentul social pleaca de la intelegerea dinamicii sociale si psihosociale in care se afla clientul. 5. Elaborarea planului de interventie ± stabilirea obiectivelor.

Cine si ce solicita? .Cui i se adreaseaza cererea? 2. interviul. ca si ultilizarea metodelor stiintifice de cercetare (observatia.Pentru cine? . in care trebuie sa se raspunda la o serie de intrebari: . cum ar fi institutia angajatoare (dupa caz) si respectiv clientul (sau clientii). povestirea autobiografica). Etapa evaluarii preliminare si operationale ± construirea unui model explicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia (concepte cheie.proiect trebuie sa includa (inca din faza de elaborare) si alti factori. in aceasta etapa sunt necesare cunostinte din diverse stiinte socioumane. surprinderea dinamicii sectorului si a problemei de rezolvat). Analiza situatiei ± culegerea informatiilor necesare despre client ca si despre mediul in care acesta evolueaza. 36 . Altfel spus definirea obiectivelor si alegerea mijloacelor se face prin consultare si negociere intre acesti parteneri. documentarea. Etapele actiunii asistentiale 1. ipoteze. 3. Reperarea problemei sociale sau a cererii ± momentul initial al activitatii asistentiale.

cea proprie clientului si perspectiva institutiei asistentiale. sau poate fi adoptat o atitudine eclectic . in ordinea importantei si/sau cronologica a realizarii. se combina trei perspective de masurare a performantelor: cea proprie asistentului. . comunitate restransa) . metodelor si tehnicilor de lucru cu clientul. 7. fara sanse de reusita in viitor.determinarea obiectivelor specifice ale interventiei. dimpotriva actiunea a esuat. grup.definirea riguroasa a clientului si a nivelului la care se intervine (individ. 37 .alegerea strategiilor. ca i altele. Evaluarea rezultatelor ± masurarea efectelor produse de punerea in aplicare a planului de interventie. presupune la randul ei mai multe etape: . . 5. Punerea in aplicare a proiectului negociat ± realizarea obiectivelor schimbarii 6. Incheierea interventiei ± momentul in care unul dintre actorii implicati (sau toti) considera ca obiectivele propuse au fost atinse sau. Elaborarea proiectului de interventie.4. În practica de asisten social sunt utilizate ambele strategii metodologice.

teoretic i din punct de vedere legal asisten a social se adreseaz tuturor oamenilor care se afl pentru o anumit perioad de timp în dificultate. perspectiva biologic . perspectiva conflictului etc. Problema social asisten ei sociale Structura Definirea problemei sociale i beneficiarii Unele categorii de probleme sociale i beneficiari 3. structuralismul.1 Definirea problemei sociale La modul general. perspectiva schimbului (analiza tranzac ional ). 38 . Opinia public este de p rere c o anumit situa ie social se transform în problem social atunci când se abate suficient de la normalitatea acceptat i recunoscut de c tre majoritatea statistic .CAPITOLUL 3. cum ar fi func ionalismul. Ce înseamn îns dificultatea. problema social ? În sociologie exist multiple perspective i abord ri teoretice ale problemelor sociale. interac ionismul simbolic. teoria devian ei.

Notele definitorii ale problemelor sociale (Buzducea. C t lin Zamfir(1977) apreciaz c problema social reprezint un proces social. adic au o arie mare de r spândire. Alin Teodorescu (1999) define te problema social ca fiind Ãcaracteristic .a a încât începe s devin o amenin are pentru buna func ionare a societ ii (Buzducea. Maris (1988. la adresa grupurilor de putere sau a liderilor societali i care pot fi rezolvate sau remediate. 2005) afirm ca problemele sociale reprezint patternuri generale ale comportamentului uman sau situa ii sociale ce sunt percepute ca amenin ri la adresa unui num r important de indivizi. Defini ii teoretice Merton i Nisbet (1971. eliminarea sa¶ (pag. 39 . apud Buzducea. apud Buzducea. o caracteristic . o situa ie despre care societatea sau un subsistem al ei consider c trebuie schimbat. care afecteaz negativ func ionarea sa si necesit interven ia pentru corectarea (modificarea). 453). situa ie aparut în dinamica unui sistem social. 2005) consider c problema social constituie o discrepan semnificativ între normele sociale i realitatea social de fapt. 2005).sunt patternuri ale comportamentului uman. aceasta înseamn cuprinderea mai multor manifest ri comportamentale individuale. 2005): .

4. Exist o mare diversitate de probleme sociale. 2. . a ac iunilor sau interac iunilor umane care stau la baz Anvergura i consecin ele provocate Recuonoa terea sa de c tre liderii comunitari i de c tre mass-media Costurile i timpul necesar pentru rezolvare sau remediere. suicidul. criminalitatea. prostitu ia etc.acestea pot fi rezolvate sau remediate considerându-se c orice problem social are o cauzalitate bine definit . lipsa locuin ei) iar altele sunt de durat (deficien e severe.. Altele au ap rut mai ales în ultimii zeci de ani (SIDA. Cunoa terea cauzalit ii. punând în pericol valorile i normele sociale. ordinea social . boli incurabile etc). Pentru ca o situa ie problematic s devin problem social sunt necesare câteva condi ii: 1.sunt percepute ca amenin ri la adresa societ ii. poate fi rezolvat sau remediat . Unele probleme pot apare accidental în via a omului ( omajul. 3. copiii str zii). grupuri sociale sau lideri comunitari.sunt aduse în aten ie de un num r important de persoane. 40 . . Unele au existat dintotdeauna ± s r cia. dependen a de droguri.

prin riscurile la care se expun ele însele ± probleme 41 . Prostitu ia reprezint azi o problem social cu efecte greu de controlat. cu criminalitatea economico-financiar . La nivel mondial se estimeaz existen a mai multor milioane de prostituate. cu trafic de persoane. 3. din care cu greu mai poate fi recuperat i reintegrat social. Foarte adesea o practicant se afl într-un soi de cerc vicios. practicat i ast zi în toate rile lumii. fiind asociat cu r spândirea SIDA i a altor boli cu transmitere pe cale sexual .Legea 705 din 2001 privind sistemul national de asistenta sociala descrie un concept corelat celui de problema sociala. cu lipsa de locuin etc.respectiv un ansamblu de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale. abuzuri i violen . Consecin ele prostitu iei sunt grave mai întâi la nivelul practicantelor. asocierea cu dependen a de droguri i alcool.2 Unele categorii de probleme sociale i de beneficiari Prostitu ia i traficul de persoane Prostitu ia este un fenomen foarte vechi. multe dintre acestea provenind din rile afro-asiatice. dar cu nuan individualizat ± nevoia social .

contribu ia la dezvoltarea altor probleme sociale etc.grave de s n tate. 42 . Alte ri. transport. violen sau chiar deces. Un fenomen mai recent. prin r pire.000 de femei traverseaz ilegal frontierele europene (Buzducea. Pozi ia oficial a rilor este diferit i adesea controversat cu privire la prostitu ie ± a se vedea i ini iativele recente de oficializare a acesteia în România. în scopul exploat rii. La nivelul societ ii efectele negative sunt distrugerea normelor morale. Un înalt oficial european (Javier Solana) aprecia c anual circa 700. cu posibilitate de practicare controlat . care au fost blocate. transferare. prin amenin are sau prin folosirea for ei sau a altor mijloace de constrângere. Comer ul cu fiin e umane a atins dimensiuni îngrijor toare în ultima vreme. atentatul la s n tatea public . 2005). prin utilizarea unei pozi ii vulnerabile. Documentele ONU definesc acest fenomen ca fiind un ansamblu de activit i de recrutare. din punct de vedere sanitar i fiscal. escrocare sau abuz de putere. diminuarea controlului social. Sunt ri care au legalizat prostitu ia. inclusiv România interzic prostitu ia. prin acordarea sau primirea de bani sau de beneficii pentru ob inerea consim mântului unei persoane care are control asupra alteia. ad postire sau primire de persoane. asociat prostitu iei este traficul de persoane.

ce afecteaz îndeosebi persoanele tinere. sinucideri etc). apud Buzducea. Consumul de droguri este o form fals de adaptare social . dar drogurile de mare risc sunt heroina. ecstasy. 43 . 1972. Potrivit acestei defini ii alcoolul. abuzuri i h r uire sexual . Consumul i dependen a de droguri i alcool Drogul reprezint orice substan care prin natura sa chimic altereaz structura i func ionarea normal a organismului (Einstein. cofeina i nicotina sunt droguri. cocaina etc. Aceasta lege prevede sanc iuni severe precum i m suri de protec ie care trebuie luate în cazul victimelor (ad post. care conduce adesea la excludere social . abuzuri asupra copiilor. consiliere etc). acte antisociale (predispozi ie mai mare la violen . Cu deosebire abuzul i dependen a de droguri reprezint o probem social real . Abuzul de droguri i alcool apare atunci când persoana în cauz a pierdut controlul în autoadministrarea drogului sau alcoolului i apar probleme familiale.Legat de trafic la noi exist Legea 678 din 2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane. dificult i de realizare a diverselor rouluri sociale. sociale. accidente rutiere. 2005). ha i ul. violuri i crime. deces. profesionale.

traficului i consumului de droguri i alcool c) programe de tratament. Cadrul legislativ necesar a fost creat prin Legea nr. Num rul de consumatori este mai mare i dificil de inventariat. mai ales în zonele defavorizate ale marilor ora e. traficului i consumului de droguri România se confrunt la ora actual . etc) b) m suri punitive i de interzicere prin lege a producerii. reabilitare i reintegrare socio-profesional . cu un num r relativ mare de persoane dependente de droguri. contracarea i r spuns la problematica drogurilor i alcoolului sunt: a) programe de preven ie a consumului (educa ie comunitar . 44 . prop v duirea împotriva alcoolului i drogurilo de c tre biseric . ca i alte ri.De i exist atât la nivel interna ional cât i na ional reglement ri i conven ii clare împotriva comercializ rii. La nivelul politicilor sociale modalit ile de lupt .143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri. Primul centru-pilot de tratament specializat împotriva abuzului de droguri s-a deschis în România în anul 1996 la spitalul µGheorghe Marinescu¶ din Bucuresti. înregistrate medical. colar .

În prezent problema se pune mai ales la nivelul adolescen ilor i tinerilor. Au fost înfiin ate centre de prevenire i consiliere antidrog la nivel jude ean i al sectoarelor din Bucure ti.300 din 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosi i la fabicarea ilicit a drogurilor.respectiv prin Legea nr. A fost adoptat o Strategie na ional antidrog pe perioada 2005-2012. ca atare apar diverse infec ii. Infec ia cu HIV/SIDA Pentru România SIDA ca problem social a izbucnit în anii Ã90 când a fost identificat un num r foarte mari de copii infecta i ± mai mult de jum tate dintre copiii seroozitivi din toat Europa.mortalitatea infantil . cancere. în cadrul Minsterului Administra iei i Internelor. In anul 2002 a fost înfiin at Agen ia Na ional Antidrog. degenereaz sistemul nervos. 45 .sc derea speran ei i a standardelor de via . Din punct de vedere medical SIDA distruge sistemul imunitar al persoanei. . similar cu majoritatea t rilor din Europa. apar boli neurologice. Din punct de vedere social consecin ele negative sunt impresionante: .

îmbun t irea calit ii educa iei. potrivit recens mântului din 2002 rata inciden ei era de 245 de cazuri la 100.dificult i colare i socio-profesionale. Peste 87% dintre cei infesta i la data diagnosticului erau în sub 15 ani.reducerea sau pierderea rolurilor sociale etc.000 de locuitori. SIDA este cuprins pe lista afec iunilor pe baza c rora se acord gradul I (grav) de handicap. 46 . Din anul 1995 s-a constituit un buget special pentru tratamentul acestei boli în România.000 dolari pentru tripl terapie. In lume statisticile organsmului specializat al ONU (UNAIDS) ar tau în 2004 existau peste 40 de milioane de persoane cu SIDA. pentru dubl terapie i circa 10. al turi de eradicarea s r ciei.700 de dolari anual pentru o persoan . . etc. In ultima vreme rolul statului i a societ ii a devenit tot mai inportant. inegalit ii. care presupune circa 3.000-12. pension ri pe caz de boal . ONU a pus pe lista priorit ilor secolului XXI reducerea impactului epidemiei HIV/SIDA. prin preluarea în cadrul sistemelor de s n tate i de asigur ri sociale a consecin elor bolii ± tratament medical gratuit. cre terea securit ii i protec ia mediului. concedii medicale prelungite.5006.. In România.

probleme de s n tate. Copii în situa ie de risc în regiune Copiii reprezint segmentul social cel mai expus la situa iile de risc. abuzul de alcool i droguri etc) . diverse dizabilit i. lipsa locuin elor. Majoritatea rilor care au parcurs sau parcurg înc tranzi ia spre un sistem economico-social democratic au avut dificult i i în reforma protec iei copilului. identifica i în regiune care se reflct asupra copiilor se pot enumera: . locuri de munc slab pl tite i venituri reduse. Timp de aproape 50 de ani protec ia copilului din rile aflate în zona noastr geografic (inclusiv România) s-a aflat sub influen a ideologiei comuniste. care a impus o anumit politic economic .Din anul 1997 s-a înfiin at Comisia Na ional de Lupt AntiSIDA. inegalitate de gen.factorii structurali ( omajul pe termen lung.globalizarea i polarizarea social . 47 . demografic . Printre factorii care contribuie la cre terea situa iilor de risc social. discriminare. Protec ia social a adul ilor seropozitivi r mâne în continuare pe agenda de lucru a strucurilor guvernamentale. administrativ i sociocultural . migra ie lipsa educa iei i a calific rii.

- convie uirea în zone cu dezavantaje socioeconomice multiple; - dezorganiz ri familiale etc. Se afl în risc de s r cie i excludere social mare parte a copiilor care tr iesc în familii afectate de divor , monoparentale, cu un num r mare de copii, în cele afectate de violen a domestic omaj. Copiii care provin din familiile s race au acces limitat la educa ie, la serviciile de s n tate, la ocazii de participare la activit i sociale i culturale. Aceste limit ri conduc la o mai mare expunere la comportamente antisociale, abuz de droguri i substan e halucinogene. Unele statistici indic peste dou milioane de copii din regiune care tr iesc în s r cie maxim , situa ia fiind chiar dramatic în CSI, Caucaz i Asia Central (Buzducea, 2005). In România, dup o perioad în care, mai ales în anii ¶90 situa ia foarte grea a copiilor institu ionaliza i a atras negativ aten ia comunit ii interna ionale - dar si numeroase si diverse forme de sprijin - în prezent serviciile pentru protec ia copilului s-au dezvoltate impresionant, cu deosebire dup anul 1997. Sunt multe opinii c aceste servicii reprezint acum nucleul în jurul c ruia se pot constitui i serviciile de asisten social pentru adul i. 48 i

De fapt a a cum se va vedea în continuare, aceste servicii s-au unificat recent la nivel jude ean, sub denumirea de direc ii de asisten social i protec ia drepturilor copilului.

CPITOLUL 4. Cadrul legislativ i administrativ al asisten ei sociale în România

Structura Asisten a social i protec ia social Organizarea asisten ei sociale la nivel national Organizarea la nivel jude ean Organizarea la nivel local 4.1 Asisten a social i protec ia social

Exist înc la noi (ca i în lume) o anumit o anumit intersec ie, suprapunere si uneori poate chiar o confuzie între asisten a social i protec ia social . Un alt concept care trebuie analizat în context este cel de asigur ri sociale.

49

Pa a F. i Pa a M.,P. (2004) sunt de p rere c în mod frecvent termenul de asigur ri sociale se substituie celui de asisten social , de i nu înseamn acela i lucru. În perspectiv interna ional , este important de amintit c articolul 22 al Declara iei Universale a Drepturilor Omului prevede c orice persoan , în calitatea sa de membru al societ ii are dreptul la securitate (protec ie) social social . Carta Social European are dou articole explicite în acest context. La articolul 13 se afirm c orice persoan care nu dispune de resurse suficiente i care nu este în m sur s i le procure prin mijloace proprii trebuie s le primeasc dintr-o alt surs , sub form de presta ii, rezultând astfel un sistem na ional de protec ie social . Prin articolul 14 statele semnatare s-au angajat s organizeze serviciile care folosesc metodele specifice serviciilor sociale pentru bun starea persoanelor defavorizate i prevenirea excluderii sociale a acestora. In perioada de aderare la Uniunea European România a elaborat i semnat cu institu iile europene un Memorandum al Incluziunii Sociale (2003). Conceptul cu sfera mai larg de cuprindere este cel de protec ie social . Dup Buzducea (2005) sistemul de protec ie 50 i deci i la asisten

venitul minim garantat i serviciile de asisten social . finan ate de la bugetul de stat i bugetele locale. 4. asigurarea pentru îngrijirea persoanelor dependente (de pild în cazul persoanelor cu handicap). pentru persoanele care nu muncesc i nu dispun de mijloacele necesare traiului. asigurarea pentru pensie. Asigur rile sociale reprezint un sistem de contribu ie la care particip . 51 . universalitatea. func ionarea i finan area sistemului na ional de asisten social sunt reglementate prin Legea nr. ajutoare i servicii.705 din 2001. Aici sunt statuate i principiile care stau la baza sistemului: y y y respectarea demnitatii umane.2 Organizarea asisten ei sociale la nivel national Organizarea. Sistemul de asisten social are în vedere o serie de prestatii. în cele mai multe cazuri atât persoanele angajate în munc . cât i angajatorii.social include asigur rile sociale. Aceste asigurari se refer în principal la: cazul de boal . solidaritatea sociala.

La nivel na ional sistemul structura socioadministrativ cuprinde mai ales ministere. agen ii sau alte structuri în cadrul guvernului sau ministerelor.S.F are potrivit legii 705 mai multe atribu ii majore:  elaborarea politicii de asisten social . Solidarit ii Sociale i Familiei (MMSSF) este organismul guvernamental direct responsabil pentru coordonarea sistemului de asisten social .M. 52 .  coordoneaz i controleaz func ionarea sistemului na ional de asisten social . M.  administreaz i gestioneaz fondurile alocate.  stabilirea strategiei na ionale de dezvoltare a asisten ei sociale.  promovarea drepturilor persoanelor aflate în nevoie.  elaboreaz proiecte de acte normative în domeniu.  colaborarea cu principalii reprezentan i ai societ ii civile i cu organisme interna ionale etc.S. Ministerul Muncii. potrivit legii pentru asisten a social .y y parteneriatul si subsidiaritatea.

Ministerul Educa iei i Cercet rii are tangen cu activitatea de asisten social prin bursele colare.M. 53 . avizarea politicilor si masurilor de asistenta sociala elaborate de celelalte ministere si institutii guvernamentale. plata aloca iei pentru copiii care frecventeaz institu iile de înv înv mânt precum i prin institu iile de mânt special (Buzducea.S. spitale pentru persoane dependente de droguri.M. Alte ministere si structuri guvenamentale care sustin si activitati de asistenta social a) Ministere Ministerul S n t ii are i unele atribu ii în sfera sociomedical . are în subordine institu ii în care se desf oar i activit i de asisten social (spitale pentru persoanele cu boli terminale. spitale pentru vârstnici. coordonarea la nivel national a activitatilor de asistenta sociala. 773 din 2002) care are ca atribu ii: elaborarea unei politici unitare în domeniul asistentei sociale. 2005). spitale pentru persoane cu boli psihice etc).F supervizeaz Comisia interministerial de coordonare a asisten ei sociale (înfiin at prin HG nr.S.

vagabondajul i cer etoria. a copiilor str zii. Ministerul Justi iei are un rol important în ce prive te serviciul de proba iune (ca alternativ la pedeapsa cu închisoarea). în vederea reinser iei sociale ulterioare ± prin Direc ia General a Penitenciarelor. a violen ei în general i a celei domestice în special. elaboreaz proiecte de acte normative. b) Alte structuri guvernamentale Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor Copilului. standarde de func ionare în domeniu. consumul i traficul de droguri. comercializarea. elaboreaz strategia privind sistemul na ional de protec ie a copilului. problematica prostitu iei. abuzul asupra copilului. aflat în subordinea MMSSF se ocup în mod special de protec ia copilului: monitorizeaz respectarea drepturilor copiilor.Ministerul Administra iei i Internelor are unele tangen e cu asisten a social cu privire la: problematica delincven ei. g tile stradale etc. 54 . atribu ii de asisten social cu privire la minorii ca i adul ii delincven i din închisori.

dificultate etc.- finan eaz sau cofinan eaz programe sociale de protec ie a copiilor afla i în. subordonat direct Guvernului.3 Organizarea la nivel jude ean La acest nivel elementele structurale ale administr rii i interna ional asisten ei sociale sunt în principal direc iile pentru dialog. etc). Oficiul Român pentru Adop ii. familie i solidaritate social ale MMSSF i consiliile jude ene. Autoritatea Na ional pentru Persoane cu Handicap. Direc iile pentru dialog. În mod evident au responsabilit i la nivel jude ean i celelalte structuri guvernamentale care au i atribu ii de asisten social (s n tatea. denumite servicii publice de asisten social . educa ia. 4. familie i solidaritate social de la nivelul jude ean î i organizeaz compartimente de specialitate. de asemenea în subordinea MMSSF coordoneaz activit ile de protec ie special i social i de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap din România. coordoneaz adop ia na ional în România. care au ca atribu ii: 55 .

y elaboreaz propuneri pentru alocarea de fonduri în asisten a social a jude ului. acrediteaz personalul specializat care acord servicii sociale la domiciliu. pe care le trimite la MMSSF. sprijin local.y realizeaz eviden a beneficiarilor i a sumelor cheltuite în jude pentru asisten a social . colecteaz informa ii din domeniul asisten ei sociale i evalueaz impactul politicilor sociale asupra beneficiarilor. monitorizeaz aplicarea legisla iei în domeniu i aplic sanc iuni în caz de nerespectare a acesteia. i îndrum metodologic elaborarea i y y y y y y derularea programelor de asisten social la nivel administreaz i gestioneaz fondurile alocate pentru y asisten a social . realizeaz studii i analize în domeniul protec iei sociale. 56 . colaboreaz la elbaorarea planului jude ean pentru dezvoltarea strategiilor locale de interven ie în sprijinul persoanelor aflate în nevoie.

Consiliile jude ene (Consiliul general al municipiului Bucure ti) au ca atribu ii în domeniul asisten ei sociale urmatoarele: o aprob planul jude ean de asisten social pentru dezvoltarea strategiilor locale de interven ie a persoanelor aflate în nevoie o stabilesc m suri de prevenire a situa iilor de marginalizare i excludere social i asigur mijloacele umane. precum i a organiza iilor neguvernamentale din domeniul social.y controleaz activitatea institu iilor publice i private de asisten social . o evalueaz activit ile desf urate de c tre organiza iile neguvernamentale în cadrul programelor subven ionate de la bugetul consiliului jude ean. materiale i financiare necesare pentru solu ionarea urgen elor sociale la nivel judetean. cu privire la acordarea presta iilor i serviciilor de asisten social . finan area sau dup caz cofinan area institu iilor publice de asisten 57 . o aprob înfiin area.

oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti organizeaz compartimente de asisten social . 4. 58 . o colaboreaz cu serviciile publice de asisten social în vederea aplic rii strategiilor din domeniul asisten ei sociale.social i evaluez activit ile desf urate de c tre acestea. o ini iaz parteneriate cu reprezentan ii societ ii civile în derularea programelor de asisten social . Consiliile locale comunale angajeaz în aparatul propriu persoane cu atribu ii de asisten social . Consiliile locale ale ora elor i comunelor pot organiza servicii zonale de asisten social . Acestora li s-a delegat recent (2004) responsabilitatea pentru dezvoltarea serviciilor de asisten social destinate protec iei copiilor.4 Organizarea la nivel local Consiliile locale ale municipilor. o realizeaz o diagnoz continu a st rii sociale a jude ului.

administreaz organizeaz i gestioneaz fondurile alocate i sus in financiar sistemul de servicii pentru asisten a social . asigur plata subven iilor aprobate pentru asocia iile i funda iile române ti cu personalitate juridic ce desf oar programe sociale.     aprob programe de colaborare cu organiza ii neguvernamentale. 59 . mijloace financiare i logistice pentru sus inerea reaiz rii activit ilor de asisten social asigur locuin e sociale. acord spa ii.  elaboreaz propuneri în vederea aloc rii de fonduri pentru asisten a social .Atributiile consiliilor locale in domeniul asistentei sociale:      asigur asigur identificarea problemelor sociale i solu ionarea acestora. de asisten social . în condi iile legii. organizeaz servicii sociale în func ie de solicit rile locale. încheie conven ii în vederea asigur rii servicilor sociale. pe care le transmit direc iei generale a finan elor publice jude ene.

familie i solidaritate social num rul de beneficiari ai sistemului de asisten social sumele cheltuite cu aceast destina ie.  finan eaz sau dup caz cofinan eaz institu iile publice de asusten social de interes local. Dreptul la asisten un drept nediscriminatoriu. Cet enii altor state i apatrizii care au domiciliul sau re edin a în România au dreptul la m suri de asisten social . CON INUTUL ASISTEN EI SOCIALE Structura Presta iile sociale Presta ii sociale pentru persoanele cu handicap Serviciile sociale Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Introducere. comunic lunar la direc iile jude ene pentru dialog. i CAPITOLUL 5. în 60 social Pentru cet enii români cu domiciliul în România acesta este .

61 din 1993. Presta iile sociale cuprind aloca iile familiale. ajutoarele sociale i speciale c tre familii sau persoane. Eviden a beneficiarilor drepturilor de asisten social se realizeaz pe baza codului numeric personal. cu modific rile i complet rile ulterioare): .condi iile legisla iei române ti i ale tratatelor interna ionale la care România este parte. 5. Aloca iile familiale Aloca ia de stat pentru copii este un drept constitu ional (art. în func ie de nevoile i veniturile acestora. To i cet enii au dreptul de a fi informa i cu privire la con inutul i modalit ile de acordare a asisten ei sociale. Se acord .1 Presta iile sociale Acestea pot fi în bani sau în natur i sunt sus inute de m suri de redistribuire financiar . cu asigurarea confiden ialit ii datelor personale. 61 . Asisten a social se poate acorda la cerere sau din oficiu.45) i universal pentru to i copiii din România. potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr.copiilor în vârst de pân la 16 ani.

dovedite cu certificat medical. cu excep ia celor care nu sunt colariza i din motive se s n tate. cu acordul p rintelui sau a reprezentantului legal.tinerilor în vârst de peste 18 ani. Dup 14 ani plata aloca iei se poate face direct titularului.. persoanei c reia ia fost dat în plasament familial ori încredin at copilul spre cre tere i educare în condi iile legii. .copiilor în vârst de pân la 18 ani. care urmeaz o form de înv mânt i respectiv copiilor cu handicap. dovedite prin certificat medical. Beneficiaz de aloca ia de stat pentru copii i copiii cet enilor str ini sau apatrizi care sunt reziden i în România. Aloca ia de stat pentru copii se pl te te pân la vârsta de 14 ani unuia dintre p rin i sau tutorelui. curatorului. Copiii în vârst de peste 7 care nu urmeaz înv mântul general obligatoriu nu beneficaz de plata aloca iei de stat pentru copii. în condi iile legii. care beneficiaz de aloca ia de stat pentru copii pân la terminarea cursurilor de înv mânt liceal sau profesional ( coal de arte i meserii). dac locuiesc împreun cu p rin ii. cu excep ia celor care repet anul colar din alte motive decât cele de s n tate. Aloca ia de stat pentru copii nu se pl te te în lunile în care copiii titulari ai acestui drept se afl mai mult de 15 zile în institu ii 62 .

Condi iile de vârst ale copiilor sunt identice cu cele de acordare a aloca iei de stat pentru copil. Aloca ia suplimentar pentru familiile cu copii a fost instituit prin Legea nr.000 lei i se indexeaz periodic prin hot râre de Guvern. al c rei cuantum este stabilit în func ie de num rul copiilor. Alocatia de stat era in ianuarie 2003 de 210.119 din 1997 care stipuleaz c familia care are în încredin are doi sau mai mul i copii are dreptul la aloca ia suplimentar .de ocrotire (protec ie) sau asisten social care le asigur între inerea complet din partea statului. Aloca ia de stat pentru copiii cu handicap se pl te te în cuantum majorat cu 100%. Sunt considera i ca f când parte din familie i copiii afla i în plasament familial sau încredin a i unei familii. filia ia copiilor i situa ia lor juridic fa 63 de reprezentan ii legali. . Îndeplinirea condi iilor pentru aloca ia suplimentar se dovede te prin livretul de familie. Copiii încredin a i unor institu ii de ocrotire (protec ie) nu sunt considera i ca fiind în între inerea familiei. Acest document (completat de prim rie ± serviciul de stare civil ) reflect componen a familiei.

F. de aprobare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr.50.000 lei pentru familii cu 3 copii.000 pentru 4 sau mai multi copii.125. . In anul 2004 s-a renun at la aloca ia suplimentar pentru familiile cu copii. privind protec ia copilului aflat în dificultate. 2004).100.. Aloca ia de între inere pentru copii afla i în plasament familial sau încredin a i Acest tip de aloca ie a început a fi practicat începând cu anul 1998.5 milioane (150 RON) pe membru de familie. 64 . Principiul care a stat la baza acestei schimb ri legislative a fost trecerea de la programe universaliste la programe adresate unor grupuri int de popula ie (Pa a.26 din 1997. i Pa a L. 108. De acest tip de aloca ie beneficiaz toate familiile cu copii care au venituri de pân la 1.Cuantumul aloca iei de acest tip (indexabil prin hot râre de Guvern) era la data legifer rii (1997): . în func ie de nivelul de venituri i de num rul copiilor din familie. . instituindu-se aloca ia familial complementar .000 lei pentru familii cu 2 copii. prin Legea nr.M. Nivelul aloca iei familiale complementare se acord diferen iat.

pentru fiecare copil încredin at sau dat în plasament se acorda o aloca ie lunar de între inere de 670. pân la gradul al patrulea inclusiv. Trebuie men ionat în acest context c persoana sau dup caz unul dintre so ii c rora le-au fost încredin a i sau da i în plasament copiii au dreptul pe perioada respectiv la un salariu situat la nivelul salariului lunar brut al asistentului social cu preg tire medie. încadrat în func ie de vechime.000 lei (sum indexabil prin hot râre de Guvern). Aloca ia pentru copiii nou n scu i Mamele au dreptul la o aloca ie în cuantum de 140 RON (1. Acordarea acestui drept se realizeaz pe baz de cerere i acte doveditoare prin dispozi ia primarului localit ii. Perioada respectiv se constituie vechime în munc .000 lei vechi) pentru fiecare dintre primii 4 copii n scu i vii.La data respectiv . care pot primi copii în plasament sau încredin are. 65 . Aceste prevederi se aplic numai persoanelor care au ob inut atestatul de asistent maternal profesionist i nu rudelor.400.

Venitul minim garantat se asigur prin acordarea ajutorului social lunar. Nivelul lunar al venitului minim garantat la data instituirii (de la 1.416 din 2001 se stabile te c familiile i persoanele singure au dreptul la un venit minim garantat.000 lei.2002) era: a) 1.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane d) 2. 66 .000 lei pentru familiile formate din 5 persoane e) Câte 184.328. Pentru persoanele singure (cineva care a împlinit vârsta de 18 ani i locuie te i se gospod re te singur) nivelul lunar al venitului minim garantat este de 740.000 lei pentru fiecare alt persoan peste num rul de 5 persoane.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane b) 1.285.845.000 lei pentru familii formate din 3 persoane c) 2.Ajutoarele materiale Ajutorul social Prin Legea nr. a c rui instituire se bazeaz pe principiul solidarit ii sociale.728. Toate aceste sume se indexeaz prin hot râre de Guvern. ca form de asisten social .01.

au copii în între inere în vârst de pân la 7 ani. ca form de sprijin pentru familiile i persoanele aflate în situa ii de extrem dificultate. .000 lei. accidente sau alte situa ii deosebite stabilite prin lege. Ajutorul de urgen a fost instituit prin legea din 2001 mai sus citat .sunt gravide. la propunerea MMSSF. dac se afl într-una din situa iile: . 416. . c tre so ia celui care satisface serviciul militar obligatoriu. la cerere. ajutoare de urgen . incendii. în limita fondurilor existente unor familii sau persoane care se afl în situa ii de necesitate provocate de calamit i naturale.sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate. 67 . precum i primarii pot acorda. începând cu luna a patra de sarcin . Guvernul.400. pe baza legii nr. Cuantumul ajutorului social lunar (indexabil) era la origine de 1.Ajutorul social acordat so iilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu Acest tip de ajutor s-a acordat începând cu anul 2001. Cuantumul unui asemenea ajutor se stabile te în baza evalu rii situa iei sociomateriale a familiei sau persoanei singure.

persoanele cu afectiuni deosebit de grave. din fondurile destinate pentru plata ajutorului social. In acest cadru legal MMSSF poate propune Guvernului acordarea de ajutoare financiare pentru: familiile i persoanele aflate in extrema dificultate din cauza starii de sanatate sau din alte cauze justificate. Ajutorul financiar se poate acorda în conformitate cu Legea 366/2001 de aprobare a Ordonan ei de Urgen nr. Ajutorul pentru refugia i Ajutorul rambursabil pentru refugia i a fost instituit prin Ordonan a de Guvern nr. 102/2000 privind statutul i regimul refugia ilor în România. pentru tratament medical si interventii chirurgicale în str in tate.Ajutor pentru acoperirea unor cheltuieli de înmormântare Tot în baza Legii 416 din 2001 se poate aproba de c tre primar ca o parte din cheltuielile de înmormântare ale unei persoane din familiile beneficiare de ajutor social s se asigure de la bugetul local. 68 .118/1999 privind înfiin area i utilizarea Fondului National de Solidaritate.

Prin aceste acte normative familiile i persoanele singure cu venituri reduse.000 lei la data respectiv ± 2003.Persoana str in care a dobândit statutul de refugiat poate ob ine la cerere un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ar . beneficiaz de ajutor lunar pentru înc lzirea locun ei. Familiile i persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social în condi iile Legii 416/2001 si care utilizeaza pentru încalzirea locuin ei lemne. diferen iat în func ie de venitul mediu lunar pe membru de familie. pentru o perioad de maximum 6 luni. In mod similar se acord ajutoare lunare pentru înc lzirea locuin ei cu gaze naturale. 69 . Ajutorul pentru înc lzirea locuin ei în perioada sezonului rece Aceast form de ajutor este reglementat prin prevederi legale din anul 2003 (doua Ordonan e de Urgen ale Guvernului). Acest ajutor se acord numai dac din motive obiective persoana refugiat este lipsit de mijloacele de existen necesare. care utilizeaz pentru înc lzirea locuin ei energie termic furnizat în sistem centralizat. c rbuni si combustibili petrolieri beneficiaza de un ajutor în sum fix pentru înc lzirea locuin ei (350.

care vor fi ultilizate. în exclusivitate. energiei termice i electrice. potrivit dispozi iilor Nivelul subven iilor acordate în condi iile de mai sus nu poate dep i costul mediu lunar de între inere pe o persoan asistat . legale. au dreptul s beneficieze de aceste servicii. precum i unele drepturi ale invalizilor i v duvelor de r zboi.Ajutorul anual pentru veteranii de r zboi are ca baz legal Legea nr. de la bugetele locale. stabilit de Guvern era de 400. pentru serviciile de asisten social acordate persoanelor care. 44 din 1994 privind veteranii de r zboi. 70 . cu modific rile i complet rile ulterioare. Alte forme de sprijin material Subventii pentru asocia ii i funda ii Temeiul juridic este Legea nr. dup caz. Este prev zut un ajutor b nesc anual pentru acoperirea de c tre ace tia a unei p r i din costul chiriei.000 lei. Pentru anul 2003 cuantumul acestui ajutor. precum i pentru nevoi casnice.34 din 1998 care prevede c asocia iile i funda iile române ti cu personalitate juridic înfiin eaz i administreaz unit i de asisten i care social pot primi subven ii alocate de la bugetul de stat sau.

118/1999) pot fi utilizate pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice care desf oar activitati pe cont propriu. 71 . De acest drept nu pot benefia copiii cu handicap care se afla în internate sau centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de înv mânt special.366/2001. Microcreditul reprezinta un imprumut rambursabil.000 de euro. aducatoare de venituri. cu dobând . cu exceptia centrului de tip respiro. acordat la cererea solicitantilor. de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.Microcredite O parte din sumele atrase în Fondul National de Solidaritate (Legea nr. 5. sau în alte tipuri de institutii cu caracter social. acordat în lei cu o perioad de rambursare de p n la 36 de luni.2 Presta ii sociale pentru persoanele cu handicap Potrivit legii noi în domeniu ± 448 din 2006 ± persoanele cu handicap au dreptul la urmatoarele presta ii sociale (capitolul III sectiunea 5 a): a) Aloca ia de stat pentru copii majorat cu 100%. in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice. în vederea intretinerii materiale. cu valoare nominal de p n la 10.

. Sunt exceptate de la prestatiile mentionate la punctele c si d persoanele cu handicap care: 72 . cre tere i între inere. de asemenea diferentiat: . c) Indemnizatie lunara. indiferent de venituri.in cuantum de 30 lei pentru adultul cu handicap mediu. De aceast prestatie social beneficiaz i familia sau reprezentantul copilului cu handicap grav. accentuat sau mediu. indiferent de venituri. pe perioada în care îl are în ingrijire. diferentiata astfel: . aflati in ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.b) Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiaz . care nu realizeaza venituri. De acest drept nu pot beneficia adultii cu handicap grav si accentuat. . .in cuantum de 179 lei pentru adultul cu handicap grav.in cuantum de 60 lei pentru adultul cu handicap accentuat. de o alocatie lunara de hrana. d) Buget complementar lunar. calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.in cuantum de 147 lei pentru adultul cu handicap accentuat. numai pentru perioada în care este ingrijit în familie.in cuantum de 80 lei pentru adultul cu handicap grav.

Acestea din urm se acord potrivit nevoilor individuale sau colective. pe perioada retinerii sau deten iei. 5. altele decat cele cu paturi. e) Adultul cu handicap vizual grav primeste pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar. . greu de dep it prin eforturi proprii. cu costuri 73 . .sunt ingrijite si protejate in centre rezidentiale publice. cu exceptia celor de tip respiro..sunt retinute si condamnate condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate. dificile.se afla în ingrijirea unui asistent personal profesionist si realizeaza venituri. În prezent tendin a general este de renun are treptat la presta iile cu caracter universal i de îndreptare a aten iei spre acordarea de servicii de asisten social . Acest mod de abordare conduce la satisfacerea mai operativ a nevoilor.3 Serviciile sociale Toate rile membre ale Uniunii Europene acord presta ii i servicii de asisten social persoanelor aflate în situa ii deosebite. sunt considerate servicii de solidaritate social la care au acces persoanele aflate în dificultate.

b) respectarea libert ii de a alege serviciul social în func ie de nevoia social . contribuie la integrarea serviciilor de asisten social în via a i comunitatea celor asista i i la asigurarea coeziunii sociale. pentru prevenirea marginaliz rii i excluziunii sociale i promovarea incluziunii sociale. Solidarit ii Sociale i Familiei. Serviciile sociale sunt reglementate în România prin Ordonan a de Guvern nr. în vederea dep irii unor situa ii de dificultate. c) asigurarea accesului la servicii sociale în condi ii tratament egal. 74 .reduse. care le define te astfel: serviciile sociale reprezint ansamblul complex de m suri i ac iuni realizate pentru a r spunde nevoilor sociale individuale sau de grup. Responsabilitatea realiz rii i coordon rii serviciilor sociale revine în principal Ministerului Muncii. autorit ilor publice centrale i locale cu competen e în domeniu. pentru asigurarea autonomiei i protec iei persoanei. 70 pe 2003. Principiile care stau la baza serviciilor sociale a) respectarea individualit ii fiec rei persoane. prin excluderea privilegiilor i eliminarea oric rei forme de discriminare.

de num rul poten ial de beneficiari. g) respectarea vie ii intime a persoanei. precum i posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale. Serviciile sociale se organizeaz la nivelul comunit ii. protejând în acela i timp i interesele acestora. f) asigurarea accesului la informa iile privind drepturile fundamentale. flexibile. e) asigurarea drepturilor i siguran ei beneficiarilor. h) respectarea confiden ialit ii. de complexitatea situa iilor de dificultate i de gradul de risc social. accesibile. adaptate nevoilor sociale. dar i pe cele ale comunit ii. Aceste servicii sunt în principal de dou feluri: servicii de asisten social servicii de îngrijire social-medical . în func ie de nevoile identificate.d) asigurarea de servicii e calitate. m surile legale de protec ie. i) dezvoltarea parteneriatului între p r ile implicate în procesul de acordare a serviciilor sociale i beneficiarii acestora. 75 .

d) consilierea pentru persoane vârstnice. persoane dependente de alcool sau droguri. Asemenea servicii pot fi: a) identificarea nevoilor individuale i de grup. b) informarea asupra situa iilor de risc i asupra drepturilor sociale ale persoanei. c) m surile educative i de supraveghere pentru prevenirea comportamentelor deviante. persoane infectate sau bolnave HIV/ SIDA. e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori incredintare. Serviciile cu caracter primar au ca scop prevenirea ori limitarea unor situa ii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excludere social . persoane cu patologie cronic . cele cu handicap. precum i a principalelor categorii de beneficiari ai serviciilor sociale. inclusiv pentru familiile acestora. cele cu caracter primar i cele specializate. 76 .Serviciile de asisten social Serviciile de asisten social sunt de asemenea de dou feluri.

272 din 2004 etc). h) m suri de urgenta pentru persoane fara adapost. mai ales la nivelul comunitar.25 i 26 din 1997.cantinele de ajutor social (Legea 208/1997). precum si pentru orice alte persoane aflate in dificultate. 77 . Serviciile primare de asisten primar sunt foarte importante i de perspectiv . victime ale violentei in familie si pentru orice alte persoane aflate in dificultate. i) orice alte m suri de preven ie social . . victime ale traficului de persoane. Serviciile comunitare primare de asisten social au început s se dezvolte i diversifice dup 1990. în care rolul principal revine autorit ilor locale. Asemenea servicii nou ap rute sunt: .f) consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate. ale violen ei în familie. abuzate. g) sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime prevazute legal.protec ia i ajutorul special din partea comunit ii i a familiilor pentru copiii afla i în dificultate (Ordonan a de Urgen a Guvernului nr. Legea nr.

dificultate social .. 78 . f) g zduirea pe o perioad determinat a persoanelor f r ad post. d) g zduirea tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului. e) inser ia socioprofesional a tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului. potrivit legisla iei. persoane cu handicap. persoane victime ale violen ei în familie sau ale traficului de fiin e umane. Serviciile specializate au drept scop men inerea. refacerea sau dezvoltarea capacit ilor individuale pentru dep irea unei situa ii de nevoie. Obiectivele acestor servicii: a) g zduirea. bolnavi cronici. îngrijirea. persoane dependente de alcool sau droguri. b) asisten i sprijin pentru copii i familii în dificultate. reabilitarea i reinser ia social pentru persoane vârstnice. pe o perioad determinat .acordarea de subventii de la bugetul unitatilor de asistenta sociala infiintate si administrate de asociatii si fundatii cu personalitate juridica (Legea nr.34/1998). c) g zduirea i educa ia special pentru copii sau tineri cu handicap sau cu dificult i de adaptare.

j) primirea i îngrijirea în situa ii de urgen . consiliere. m suri i servicii sociale de tip pilot. Serviciile specializate pentru copii s-au dezvoltat si diversificat puternic mai ales in ultimii 10 ani. h) m suri de sprijin pentru integrarea în munc . servicii de îngrijire acordate unor persoane vârstnice aflate într-o situa ie de dependen . ofert de expertiz sau coordonare în vederea prevenirii oric rei forme de dependen . acordarea de sprijin pentru adaptarea la o via activ . de preorientare i de reeducare profesional stabilite legal. informare sau formare. Printre aceste servicii. i) m suri de readaptare. m) orice ale m suri de interven ie social . inclusiv atelierele protejate. k) ac iuni de identificare. alaturi de cele rezidentiale (traditionale) se pot enumera: 79 i profesional pentru persoanele sau familiile aflate în dificultate sau în situa ii . sprijin. l) activit i.g) sprijin i asisten pentru asigurarea unei vie i autonome i active persoanelor de vârsta a treia. sus inere. cu sau f r g zduire. altele decât cele prev zute de Codul Muncii. pentru inser ie social de risc.

centre de resurse pentru prevenirea abuzului.centrele de primire. apartamente si locuinte sociale etc. .. In toate aceste forme serviciile oferite pot fi preponderent sociale. Serviciile specializate pentru persoanele varstnice. neglijarii si exploatarii copilului etc. .centrele de plasament pentru copilul cu handicap grav. sociomedicale sau medicale.ingrijirea temporara (inclusiv la domiciliu). . .centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale.ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice . .centrele de plasament de tip familial. 80 . realizate cu consim mântul acestora au în vedere in principal: .servicii de orientare si sprijin pentru reintegrarea sociala a copilului delincvent. . .ingrijirea in centre de zi.centrele maternale. cluburi pentru varstnici. case de ingrijire temporara.

înso irea în mijloace de transport. . activit i de administrare i gestionare. companie.Serviciile de îngrijire social-medical Aceste servicii constituie un complex de activit i care integreaz servicii sociale i medicale. facilitarea deplas rii în exterior. activit i de petrecere a timpului liber etc. c) servicii de îngrijire medical . având ca obiective majore: .men inerea autonomiei persoanei. îmbr care i dezbr care. igiena elimin rilor. menaj. comunicare.prevenirea agrav rii situa iei de dependen . tranfer i mobilizare. 81 . b) servicii de suport ± ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia. mintale sau psihice se afl în imposibilitatea de realiza activit ile de via curent sau personelor care se afl în faza terminal a unei boli incurabile. hr nire i hidratare. senzoriale. deplasare. Aceste servicii pot fi clasificate astfel: a) servicii de baz ± ajutor pentru igien corporal . la cump r turi. Serviciile de îngijire social-medical se acord unor persoane care din cauza unor afec iuni (deficien e) fizice.

o organiza ii interna ionale de profil. e) servicii de reabilitare i adaptare a ambientului ± amenaj ri. o asocia ii i funda ii. o persoane fizice autorizate.70 din 2003). în condi iile legii. o filiale i sucursale ale asocia iilor i funda iilor interna ionale recunoscute în conformitate cu legisla ia în vigoare. logopedie etc. Potrivit legislatiei în vigoare (Ordonan a Guvernului nr.d) servicii de recuperare (reabilitare) conexe domeniului medical i social ± kinetoterapie. o alte servicii publice spcializate la nivel jude ean sau local. repara ii etc. 82 . psihopedagogie special . o institu ii publice care dezvolt compartimente de asisten social specializat . o unit i de asisten medico-social . terapie ocupa ional . psihoterapie. furnizorii acestor servicii pot fi: o serviciul public de asisten social . cultele religioase i orice alte forme organizate ale societ ii civile. la nivel jude ean sau local.

publice sau private.s creeze condi ii de acces pentru toate tipurile de servicii necesare persoanelor cu handicap. infirmieri. kinetoterapeu i. . psihopedagogi.5. în parteneriat cu persoane juridice. s dezvolte i s sus in servicii sociale centrate pe persoana cu handicap. inclusiv a asisten ilor personali i a asisten ilor personali profesioni ti. medici psihiatri. .4 Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Pentru asigurarea serviciilor sociale necesare acestor persoane autorit ile publice au obliga ia de a lua urm toarele m suri (Legea 4482006. . 83 . lopgopezi. pedagogi de recuperare.s ini ieze.s implice în activit ile de îngrijire. capitolul III sec iunea 1): . psihologi.s asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de de protec ie a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asisten i sociali. educatori specializa i.s asigure instruiri în problematica specific persoanei cu handicap a personalului care î i desf oar activitatea în sistemul de protec ie a persoanelor cu handicap. cadre didactice de sprijin. instructori de ergoterapie. recuperare i reabilitare a persoanei cu handicap familia acesteia. . medici denti ti.

în comunitate.la domiciliu.asistentul personal profesionist (*) . Persoanele cu handicap beneficiaz de servicii sociale acordate: .centre de zi.asistentul personal (*) .locuinte protejate. potrivit reglement rilor legale în evolu ie (Legea 519 din 2002 si respectiv 448 din 2006).s înfiin eze i s sus in sistemul bazat pe mangementul de caz în protec ia persoanei cu handicap. Dintre acestea se pot men iona: . . . . .centre de interven ie timpurie. .s încurajeze i s sus in activit ile de voluntariat.ateliere protejate. .. publice sau private. Serviciile specializate pentru persoanele cu handicap (inclusiv copii) sunt în dezvoltare mai ales dupa anul 2000.centre de respiro/de criza. 84 .în centre de zi i centre reziden iale. .

. . . .centre de pregatire pentru o viata independenta.centre de servicii comunitare. * Vor fi detaliate la tema urm toare.centre de îngrijire i asisten social etc.. 85 .centre de recuperare (reabilitare).centre de integrare prin terapie ocupa ional .

responsabilit i i atribu ii specifice domeniului de activitate. În România a existat. Personalul din domeniul asisten ei sociale Structura Formarea în domeniul asisten ei sociale Statutul. comparabile cu cele ale rilor foarte dezvoltate din acest punct de vedere. un sistem profesionist de formare a personalului i de aplicare a unei asisten e sociale. Unele domenii de interven ie a personalului din asisten a social Asisten ii pentru persoanele cu handicap 6. 86 .CAPITOLUL 6. speciali ti cu diverse calific ri care au competen e.1 Formarea în domeniul asisten ei sociale Din punctul de vedere al legii (701 din 2001) se precizeaz c în domeniul asisten ei sociale activeaz personal angajat i voluntari. rolul i instrumentul de baz al asistentului social. cu deosebire în perioada interbelic .

din anul 1952 i apoi desfiintat în 1969. înv mântul universitar de asistenta social (infiintat înc din 1929).Cadrul legislativ i administrativ al anilor 1950-1970 a eliminat practic sistemul de asisten social . Ulterior înv recent la Constan a. fost redus la nivel postliceal. Târgovi te i mai mântului de asisten social a demarat . Legea 701 din 2001 are un capitol distinct privind formarea în domeniu. începând cu anul 1994. reducându-l la chestiuni strict admninistrative i birocratice. Treptat în perioada respectiv speciali tii în asisten social forma i anterior au fost înlocui i cu func ionari. Ia i i Cluj-Napoca. Din punct de vedere al form rii. o diplom universitar . Pite ti. Alba-Iulia. oferind absolven ilor. în anul universitar 1990-1991 s-au deschis colegii de asisten social pe lâng universit ile din Bucure ti. a a cum s-a men ionat la un alt curs. 87 mântul universitar de asisten social s-a extins i la Timi oara. Oradea. În anul 1992 aceste sec ii s-au transformat în sec ii universitare. În prima faz . Reînfiin atarea înv în 1990.

respectarea eticii profesionale. r spunderea material . disciplinar . civil sau penal . . 466 din 2004 privind statutul asistentului social. Acesta este aprobat prin Legea nr. inclusiv voluntarii din sistemul asisten ei sociale au ca obliga ii majore: . Asistentul social ca i alte persoane. .respectarea intimit ii persoanei asistate.2 Statutul. postliceal sau prin mânt cu profil de asisten social .Formarea personalului de specialitate în asisten a social se poate face prin institu ii de înv alte forme de înv mânt superior. Pentru nerespectarea acestor obliga ii fundamentale poate fi atras .asigurarea confiden ialit ii informa iilor ob inute prin exercitarea profesiei. dup caz. 6. precum i libertatea acesteia de a decide. 88 . rolul i instrumentul de baza al asistentului social Asistentul social ca si intreg personalul de specialitate în asisten a social ±± au obliga ia de a îndeplini atribu iile prev zute în statutul profesiei.

juristi.i realizeze activitatea cu competen profesional . Asistentul social este profesionistul care are rolul de a cunoaste si de a preveni situatiile sociale negative.colaborarea cu al i speciali ti i profesioni ti: medici. .Statutul profesiei de asistent social prevede obligatoriu înfiin area comisiei de disciplin în cadrul fiec rei asocia ii profesionale i stabilirea unui regulament de organizare i func ionare a acesteia. Ea presupune angajament si devotament pentru rezolvarea unei anumite situatii de risc. Asistentul social are rolul civic de interven ie social cu costuri umane i sociale cât mai sc zute.respectarea drepturilor omului. ceea ce presupune printre altele: . Activitatea asistentului social se realizeaza in conditii de mare responsabilitate. economisti. de ajuta efectiv prin diagnoza si interventie persoanele si familiile aflate pentru anumite perioade in situatii dificile. ingineri etc. In domeniul asisten ei sociale nu pot lucra persoane care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infrac iuni care le face incompatibile cu exercitarea acestei profesii. Comisia de disciplin poate sanc iona prin deciziile sale abaterile de etica profesional (deontologia). 89 . psihologi. In acest sens el este obligat s . sociologi.

asistentul social trebuie sa adopte si o atitudine pozitiva optimista. dar si de o constiinta si conduita morala. 2004). .caracteristicile demografice ale unui grup de persoane. con inutul i sursa de informare.. Elementele definitorii ale unei anchete sociale sunt scopul. Anchet social reprezint instrumentul tehnic principal de investigare a unui caz in asistenta sociala (aplicata la individ sau familie). numar persoane în familie. Scopul a numeroase anchete este furnizarea de informa ii pentru a se lua o decizie de asisten social . . In activitatea sa asistentul social are nevoie de o foarte buna pregatire teoretica si practica. condi ii de locuit. obiectul. venitul.In relatia cu persoana asistata.P. servicii de care beneficiaz etc). Pe aceste considerente se poate aprecia ca asistentul social este pionul sistemului national de asistenta sociala (Pasa F.activit ile.mediul social (ocupa ia. 90 . Con inutul anchetei poate fi urm rit pe 4 dimensiuni: . pe langa respect. si Pasa M. cu deosebire privitor la realizarea anchetelor sociale ± pe baza carora se stabilesc prestatiile si serviciile sociale. Obiectul unei anchete se concentreaz pe colectarea de date privind familia sau persoanele aflate în dificultate.

la nivel individual. de grup sau chiar comunitar. asistentul social trebuie sa-si asigure un rol mai complex decat cel traditional. poli ia. s . In perspectiva.3 Unele domenii de interven ie a personalului din asisten a social In munca de asisten social exist o problematic extrem de complex i divers .atitudinile i opiniile. La tema 3 a au fost prezentate pe scurt 4 categorii de beneficiari (prostitu ia i traficul de persoane. dependen a de alcool i droguri.i dezvolte i s i adapteze continuu serviciile comunitare.. alte autorit i i persoane din anturaj. adica unul de a influenta si sprijini comunitatea ca sa se bazeze pe ea însa i. unit i medicale. care al turi de persoana investigat poate include coala. de asistarea copiilor si adultilor in diverse institutii (centre de plasament. de delincven . 6. copiii in situatie de risc. Ac iunea social se poate realiza în func ie de problema social . penitenciare. camine pentru persoane 91 . La acestea se pot ad uga ilustrativ: problemele legate de familii dezorganizate. Sursa de informa ie. infec ia HIV /SIDA.

cu privire la cre terea.au în folosin o locuin în care se poate prepara hrana. procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist sunt reglementate prin Hot rârea de Guvern nr. .prin comportamentul lor în societate.au urmat cursurile de formare profesional necesare. In ultima perioada o atentie deosebita s-a cordat asistentilor maternali profesionisti. 679 din 2003.au capacitate deplin de exerci iu. . 92 . . igien . Pot fi atestate în acest sens numai persoanele care: . starea s n t ii i profilul lor psihologic prezint garan ii pentru îndeplinirea corect a obliga iilor ce revin unui p rinte. educa ie i igien utilizatorilor. . Atestarea. Restric ii la angajare pentru: . . asigur condi ii de via .persoana care a suferit o condamnare prin hot râre judec toreasc definitiv .varstnice etc). îngrijirea i educarea copiilor s i.persoana care sufer de boli cronice transmisibile. far a putea epuiza gama problematicii de asistenta sociala.p rintele dec zut din drepturile p rinte ti.

Un alt domeniu în dezvoltare al asistentei sociale este îngrijirea la domiciliu a persoanelor varstnice. integrare sociala. Pe perioda exercitarii acestui contract asistentul maternal profesionist se bucura de drepturile prevazute de legislatia muncii.392 din 2000 a ministrului Muncii. familie i solidaritate social ale MMSSF iar contractul individual de munca se incheie cu consiliul local pe a carui raza urmeaza a-si desfasura activitatea ingrijitorul. iar la restrictii nu apare parintele decazut din drepturi. Acreditarea este de competenta direc iilor pentru dialog. 93 . mai putin cele legate de locuinta si de formare. confidentialitate etc). Solidaritatii Sociale si Familiei. educare. prin similitudine cu cele ale parintilor (crestere. iar acreditarea este realizata in baza Ordinului nr.Contractul individual de munca pentru asistentul maternal profesionist se incheie cu serviciul public pentru protectia copilului iar Comisia de protectia copilului si acest serviciu au drept de control asupra activitatii asistentului maternal profesionist. Conditiile de acreditare si angajare sunt asemanatoare celor pentru asistentul maternal profesionist. Obligatiile privind copiii primiti in plasament sau incredintati sunt accentuate in mod deosebit. ingrijire. integrare in familia naturala sau adoptiva. Persoana fizica acreditata in acest sens este denumita îngrijitor.

Condi iile de angajare ale unei persoane ca asistent personal: . sunt de natura baneasca (reglementate prin Legea prvind asistenta sociala a persoanelor varstnice). precum si dreptul la consiliere si sprijin.4 Asisten ii pentru persoanele cu handicap În conformitate cu legisla ia în vigoare (legea nr.vârsta minim de 18 ani împlini i. Asistentul personal pentru persoane cu handicap Persoana cu handicap grav are dreptul.448 din 2006) pentru aceste persoane pot fi angajate dou tipuri de asisten i ± cel personal i cel personal profesionist. cel din urm fiind o func ie nou . Obligatiile decurg in linii mari din sarcinile specifice.Drepturile persoanei acreditate ca ingrijitor. 6. cele de personal prevazute de legislatia muncii. Acesta este încadrat cu contract individual de munc de c tre prim ria localit ii de domiciliu sau de re edin . în baza evalu rii socio-psiho-medicale la un asistent personal. odata angajata. 94 .

. atestat de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate.are o capacitate deplin de exerci iu. . altele decât cele cu paturi. cu excep ia rudelor (inclusiv so ul sau so ia) pân la .un salariu de baz stabilit potrivit dispozi iilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii în unit ile de asisten social . odat la doi ani la instruirea organizat de angajator.concediu anual de odihn . 95 mântului general obligatoriu.. . .are o stare de s n tate corespunz toare.a absolvit cel putin cursurile înv gradul al IV lea. Obliga iile asistentului personal: .un program de lucru de 8 ore pe zi în medie i 40 de ore pe s pt mân . .s nu fi fost condamnat pentru s vâr irea unei infrac iuni care ar face-o incompatibil cu exercitarea ocupa iei de asistent personal. Drepturile asistentului personal: .transport urban i interurban în condi ii similare persoanelor cu handicap. inclusiv sporurile legale.s participe. .

Asistentul personal profesionist Îngrijirea i protectia persoanelor cu handicap grav i accentuat care nu dispun de spa iu de locuit..i asume în scris r spunderea de a realiza integral planul de recuperare al copilului cu handicap grav i respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav. s nu abuze fizic. bun credin acesteia. nu realizeaza venituri sau acestea sunt sub nivelul salariului mediu pe economie se poate asigura de catre un asistent personal profesionist. i în elegere persoana cu handicap grav. Decizia în acest sens se ia de catre comisia de evaluare a persoanelor cu handicap adulte. .s .s presteze pentru persoana cu handicap grav toate activit ile i serviciile prev zute contractual i legal. psihic sau moral de starea 96 .s comunice direc iei de asisten sociala i protec ia drepturilor copilului orice modificare survenit în starea fizic . cu consultarea persoanei cu handicap în cauz . . psihic sau social a persoanei pe care o asist . .s trateze cu respect.

Conditiile de obtinere a atestatului. 97 . procedurile de atestare si statutul asistentului personal profesionist uremaza a fi reglementare prin Hot râre de Guvern. Angajarea asistentului personal profesionist urmeaza sa se faca pe baza atestatului necesar in acest sens. Asistentul maternal care ingrijeste un copil cu handicap grav sau accentuat. Obliga iile i drepturile asistentului personal profesionist sunt asem n toare cu cele ale asistentului personal. pana la varsta de 18 ani poate opta sa devina asistent personal profesionist. acreditati legal.Contractul de munca pentru asistentul personal profesionist se incheie cu direc ia de asisten social i protectia copilului sau cu furnizorii de servicii sociale privati.

. Incluziunea colar Bucure ti. Polirom.BIBLIOGRAFIE Bocancea. Neam u. C. Sociopsihologia i antropologia familei. Polirom. UNICEF. Bucure ti. 705 din 2001 privind sistemul na ional de asisten 98 i social a persoanei cu handicap. 2006 * * * Curs de asisten social . S. P. Elemente de asisten 1999 Buzducea D. Ministerul Muncii. Polirom. 2004 Cre u. D. Polirom. Editura Expert. Aspecte contemporane în asisten a social . Importan a aplic rii teoriei în practic . Ghid practic.. realizat cu sprijin UNICEF * * * Legea nr. Bucure ti. Managementul serviciilor de asisten psihopedagogic i social .. 1992 Ilu .. G. 2005 Cace. Strategii i metode de cercetare. Editura Eurobit. University of East AngliaNorwich. 416 pe 2001 privind venitul mediu garantat * * * Legea nr. UNICEF. Introducere în teoria asisten ei sociale. Alois. 2003 Howe. Editura Printech. Statul bun st rii. V. social . 2005 Ghergu . Evolu ii i tendin e. 2001 Kari Killen. Copilul maltratat.

Sudii i aplica ii. Politica social . Asisten a social . 272 pe 2004 privind protec ia i ap rarea drepturilor copilului * * * Legea nr.. Editura Expert. D.. 99 . 76 din 2002 privind sistemul asigur rilor de omaj i stimularea ocup rii for ei de munc * * * Legea nr. si Pasa L. L. Polirom. 116 din 2002 privind prevenirea i combaterea marginaliz rii sociale * * * Legea nr. Studii 1990-2004. Bucure ti. Polirom. ansa. 515 din 2003 pentru aprobarea OUG nr. M Asistenta sociala in Romania. 448 din 2006 privind protec ia drepturilor persoanelor cu handicap Manea.. 2005 Pasa F.social * * * Legea nr. G. Iasi. Protec ia social a persoanelor cu handicap. 217 din 2003 pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie * * * Legea nr. 273 pe 2004 privind regimul juridic al adop iei * * * Legea nr. Bucuresti. 68 din 2003 privind serviciile sociale * * * Legea nr. 2004 Neam u. 466 din 2004 privind statutul asistentului social * * * Legea nr. Stan. I. 1999 Marginean.

. UNICEF. sociologie. Fl. Edi ie îngrijit de Cornel Constantinescu. Politici sociale. Editura 100 . Introducere în psihopedagogia special i în asisten a social . Ia i. 2002 * * * Revista de asisten social . divor ul i familia. Bucure ti. 2004 Zamfir. Volum omagial. Polirom. E. Editura Altenative. L. Manual de psihologia comunit ii.. M. UNDP. Polirom. Editura Funda iei Humanitas. incepand din 2002 Verza E. Separarea. Politica social româneasc între s r cie i globalizare. Polirom... 2003 Zani. Palmonari A. C. asisten Universit ii din Pite ti. 2002 * * * Victimele violen ei domestice: copiii i femeile. B.2004 Parkinson. 2003 social . O analiz critic a tranzi iei. Editura Eurostampa Zamfir. Asisten a social . 1993 Preda. Ce va fi µdup ¶.