INTRODUCERE Cursul de Asisten a social a persoanelor în dificultate este o component de formare ini ial a studen ilor cu specializarea psihopedagogie

special . Cursul reprezint o abordare foarte sintetic a domeniului i are ca obiective: - S prezinte obiectul de studiu, un scurt istoric i conceptele de baz ale asisten ei sociale; - S ofere cunoa terea unor teorii si strategii metodologice importante în asisten a social ; - S familiarizeze studen ii cu problema social beneficiarii asisten ei sociale; - S prezinte pe scurt cadrul legislativ i administrativ al asisten ei sociale în România; - S analizeze succint con inutul asisten ei sociale (în principal presta iile i serviciile sociale); - S familiarizeze studen ii cu personalul din domeniul asisten ei sociale ± asistentul social si alte categorii de personal. i

8

CAPITOLUL I - Obiectul de studiu, scurt istoric i conceptele de baz ale asisten ei sociale
Structura Obiectul de studiu i câmpul de ac iune Scurt istoric al asisten ei sociale Concepte de baz ale asisten ei sociale 1.1 Obiectul de studiu i câmpul de ac iune

În prezent asisten a social , ca domeniu teoretic de formare i domeniu de ac iune social reprezint o necesitate recunoscut de majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social important pentru dezvoltarea comunitara, al turi de s n tate, educa ie i protec ie social . Definirea domeniului i a grani elor asisten ei sociale nu este simpl , fiind un domeniu teoretic mai recent. Exist conexiuni dar i suprapuneri cu sociologia, protec ia social , psihologia, medicina, antropologia etc. O compara ie dintre felul de a ac iona al sociologului i asistentului social poate fi relevant în încercarea de a surprinde specificitatea fiec ruia: In timp ce sociologii pun întreb ri, asistentii 9

sociali trebuie sa se comporte ca si cum ar cunoaste raspunsurile (Davies, 1992). Potrivit legislatiei din Romania (legea nr. 705 din 2001, art.2) asistenta sociala µreprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane¶. Intr-o definitie asem n toare dar mai ampl , Elena Zmafir (1999) evidentiaz c problemele, dificultatile care solicita asistenta sociala pot fi ale unor persoane, grupuri sau comunitati, iar motivele acestora pot fi de natur economic , sociocultural , biologica sau psihologic . Dup Doru Buzducea (2005) µparadigma asistentei sociale contine trei elemente structurale, de baza: asistentul social, persoana asistata si mediul social. Misiunea asistentului social este de a interveni atunci cand anumite persoane se confrunta cu probleme, dificultati, lipsuri. Asistentul social trebuie sa participe la rezolvarea problemelor sociale comunitare, în asigurarea unui minim decent de viata i în asigurarea cre terii calit ii vie ii grupurilor sociale vulnerabile.

10

11 .Conceptul de µingrijire¶ este considerat a fi µinima asistentei sociale¶. de sex. de religie. Ca obiective ale interventiilor de asistenta sociala. prin terapie sociala. In lume exista multe traume. de opinie. deoarece astfel asistentul social contribuie la vindecarea societatii in ansamblu. în raport cu mediul social se pot distinge: schimbarea sociala prin ajutarea clientilor sa functioneze la parametri normali din punct de vedere social. multi oameni exclusi social. de apartenenta politica. multa durere si suferinta. origine etnica. consiliere etc dar i prin schimbare i reforma social . art. nationalitate. rezolvarea de probleme sociale la nivel comunitar. al tuturor oamenilor si se acorda potrivit legislatiei fiecarei tari. Persoana asistat Lumea nu este perfecta.705/2001.10). de avere sau de origine sociala¶ (Legea nr. In Romania µau dreptul la asistenta sociala. toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania. reducerea saraciei. Dreptul de a beneficia de asistenta sociala este unul universal. de limba. fara deosebire de rasa. in conditiile legii. Persoanele si/sau grupurile respective reclam cu necesitate interventia de asistenta sociala. discriminari.

au dobândit apoi statutul de profesie si respectiv cel de stiinta a asistentei sociale. in functie de care un mediu social este mai favorabil sau mai putin favorabil dezvoltarii programelor de asistenta sociala: gradul de dezvoltare a societatii. Este foarte cunoscut grija civilizatiei aztece pentru orfani si persoane cu handicap. In timpul împ ratului cre tin Constantin cel Mare s-au creat primele institutii de asistenta sociala pentru copii si tineri abandonati. 12 . ideologia pe care se bazeaza guvernele. batrani si saraci.2 Scurt istoric al asistentei sociale In lume multa vreme asistenta sociala s-a realizat pe baze empirice. 1.- realizarea incluziunii sociale. Multa vreme activitatile de asistenta sociala s-au dezvoltat pe langa institutiile religioase. eliminarea formelor de discriminare la nivel comunitar etc. Din perspectiva mediului social sunt importante cateva elemente. vointa politica si gradul de asumare a responsabilitatilor. femei vaduve. Civilizatia hindu proteja grupurile vulnerabile si aflate in nevoie. Treptat au devenit o ocupatie.

lege ce stabilea o µtaxa pentru saracie¶ aplicata persoanelor care detineau pamant. Pe la începutul secolului trecut se punea înca intrebarea daca asistenta sociala este o profesie? (Flexner. teorii si metode proprii. Exist ri europene cu o istorie indelungat (inclusiv Romania) dar care se afla înca la inceput de drum in ce priveste constructia (sau reconstruc ia) unui sistem de asistent sociala ± desi exista o anumit traditie. National Association of Social Work (NASW) din 13 . relativ empric . Din banii adunati erau ajutati cei care se confruntau cu dificultati majore (persoane cu handicap sever.). cu boli grave. Un rol important au jucat din acest punct de vedere incepand din anul 1956.Ca etapa cronologic . ca domeniu de cunoastere si interventie structurata este relativ inegala. principii. cei mai multi autori situeaza institutionalizarea asistentei sociale pe la inceputul secolului al XVII ±lea cand a aparut în Anglia µElisabethan Poor Law¶ (1601). copii abandonati de proprii parinti etc. sedimentarea si imbogatirea unui corp de legitati. Evolutia asistentei sociale. 1915). Exista tari cu o istorie recenta ca SUA dar care au sisteme dezvoltate de asistenta sociala. Dezbaterile periodice ale unor organizatii si asociatii interesate de problem au contribuit la clarificarea. care au consacrat profesia si stiinta asistentei sociale.

Negru Voda (care a infiintat doua µcalicii¶ ± pentru persoane cu handicap). Matei Basarab a ctitorit in Tara Romaneasca asezaminte pentru protectia vaduvelor si orfanilor 14 . care a produs revizuiri si reformulari periodice ale definitiei si obiectivelor asistentei sociale. Multi dintre domnitorii provinciilor romanesti au dezvoltat programe sociale. In Romania (ca si in lume) asistenta sociala a aparut ca raspuns la nevoile si suferintele umane.SUA. Stefan cel Mare care in 1480 a inceput colonizarea µcalicilor¶ oferindu-le anumite servicii sociale. Una dintre cele mai recente definitii este realizata de International Federation of Social Work in anul 2000. au construit diverse institutii pentru protejarea persoanelor vulnerabile. initiative caritabile denumite adesea de asistenta a µsaraciei sau mizeriei¶. Erau ca si in lume activitati sociale empirice. Sunt cunoscute in istorie astfel activitati legate de numele lui Radu Negru (1365) creator al unui sat special destinat oamenilor aflati in situatie de risc (de pilda nevazatori si schiopi). Doru Buzducea face urmatoarea periodizare a activitatilor de asistenta sociala: a) perioada voievozilor si domnitorilor.

minori (similare centrelor maternale din zilele noastre) iar Vlad Voievod (1524) a ocrotit saracii la Curtea de Arges, unde primeau locuinta, hrana, imbracaminte si bani. De remarcat ca domnitorii care au promovat asemenea initiative de protectie sociala nu au incurajat lenea si dependenta sociala. Este cunoscuta in acest sens o legenda despre Vlad Tepes care ar fi dat foc unei case in care erau µocrotiti¶ oameni care simulau diverse handicapuri. b) Perioada moderna a asistentei sociale incepe in Romania odata cu aparitia primei legi de protectie pentru copil (1775) si infiintarea unor institutii de ocrotire pentru persoane in dificultate (fete-mame, saraci, bolnavi, persoane varstnice fara sprijin, persoane cu handicap fizic sau psihic. Masuri legislative consistente de asistenta sociala au fost luate in continuare odata aparitia Regulamentului Organic (1831) si mai ales dupa Unirea Principatelor Romane din 1859. c) Perioada contemporana, a secolului XX cunoaste la randul ei doua etape, relativ diferite. In prima parte a secolului XX, mai ales dupa Unirea de la 1918 asistenta sociala a atins in Romania o dezvoltare care din anumite puncte de vedere nu este egalata inca in prezent (reteaua de asistenta sociala din mediul rural). 15

In anul 1920 s-a infiintat Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, care avea o directie de asistenta sociala. Sub responsabilitatea comitetului judetean s-au constituit birouri judetene si comunale care coordonau asistenta sociala la nivel local. In 1929 s-a infiintat Scoala Superioara de Asistenta Sociala µPrincipesa Ileana¶ din Bucuresti. Prin Legea serviciului social din 1930 sau pus bazele unei retele teritoriale de servicii sociale comunitare (inclusiv in comune si sate). In perioada 1929-1936 a aparut revista µAsistenta sociala ± traditie si necesitate¶, a carei aparitie s-a reluat abia in anul 2002, finantata initial de UNICEF. In anul 1936, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti s-a infiintat µAsociatia pentru progresul asistentei sociale. O alta asociatie de specialitate in acest sens a aparut abia in 1992 ± Asociatia Romana pentru Promovarea Asistentei Sociale condusa de Elena Zamfir ± devenita din 2003 Federatia Nationala a Asistentilor sociali din Romania. In perioada comunista se poate spune ca asistenta sociala aproape ca nu a existat. In anul 1952 invatamantul universitar de asistenta sociala (infiintat in 1929) a fost redus la nivel postliceal, care este apoi 16

desfiintat in 1969. Ideologia vremii, care a abolit asistenta sociala in Romania, s-a bazat pe premisa falsa ca µstatul comunist nu se confrunta cu probleme sociale¶. Reconstructia sistemului de asistenta sociala a inceput in 1990, prin infiintarea unor facultati de asistenta sociala in marile centre universitare (din 2005 si la Universitatea Ovidius din Constanta), ca si prin instituirea cadrului legislativ si admninistrativ necesar (dupa anul 2000). 1.3 Concepte de baz ale asisten ei sociale Actiunea social Asistentul social intervine in multiple situatii de criza sau de disfunctie sociala. Actiunea apare ca o succesiune de schimbari controlate de o fiinta umana, schimbaari a caror finalitate este producerea unor valori sau satisfacerea unor trebuinte. Evenimentele marcate de intentionalitate, de scop uman, poart numele de actiuni. Pentru a determina caracterul social al unei actiuni, utilizam urmatoarele criterii:

17

1. E. în actiunea sociala. actiunea actorului trebuie sa aiba valoare de semnal. 1968. de definire putem conchide ca actiunea sociala este orice maniera de a gandi. sau faptul social ca fiind caracterizat prin exterioritate si prin capacitatea coercitiva. actiunea sociala presupune intelegerea reciproca a asteptarilor actorilor sociali si orientarea compotamentului potrivit respectivelor asteptari. întrucât actiunea sociala se prezinta in primul rand ca o influenta reciproca intre actori sociali. existenta sau de comportamentul altor personae. considera actiunea. 3. Reunind mai multe criterii. Max Weber considera ca actiunea umana este sociala in masura in care. impartasite deci de catre membrii unei colectivitati umane (ROCHER. de simbol pentru ceilalti oameni. persoanele implicate tin seama de prezenta. tine seama de comportamentele altora si este afectata de aceasta in cursul ei.45) 18 . ca doua criterii obiective. prin faptul semnificatiei subiective pe care individual sau indivizii care actioneaza i-o ataseaza. de a simti si de a actiona. a carei orientare este structurata potrivit unor modele colective. 2. Durkheim. p.

La orizontul anilor 1990. integrate . Aceste persoane rezolva probleme legate de sarcinile de natura sociala. se identificau aproximativ 10 profesii asistentiale. insarcinati cu aplicarea hotararilor judecatoresti privind prestatiile familiale in situatiile in care minorii sunt supusi unui tratament necorespunzator 19 . Delegatii la tutela.Din perspectiva asistentei sociale. Puericultorii se ocupa de copiii din mediul spitalicesc si din alte institutii de protectie infantile 2. analiza actiunii sociale trebuie centrata pe doua elemente fundamentale. tianad seama de complexitatea campului social si a problemelor pe care incearca sa le resolve profesia cadru de asistent social. actorul social si modelele de actiune. Consilierii in economie sociala si familiala 3. el nu se limiteaza la un tip sau altul de ajutorare. In anii 90 puteam identifica peste 10 profesii asistentiale: 1. ci concepe strategii combinate si la limita. educative. Profesia cadru de asistent social ± tipuri si domenii diferite Asistentul social este un agent al schimbarii care actioneaza in contexte sociale complexe. psihologica sau medico-sociala pe langa o populatie aflata in dificultate.

ca pentru cele citate anterior 9. Asistentii maternali (substitut de parinti) 20 . Asistentii de agentie sau serviciul social. Asistentii sociali din diferite institutii (scoli. activitatea lor include si supravegherea copiilor 5. Educatoarele. abuzz de orice tip) 4. in Romania. in unele tari. in cazul acestor profesii nu exista o pregatire scolara speciala. hrana insuficienta. Asistentele familiale asigura efectuarea unor activitati menajere in familiile cu probleme deosebite. Educatorii specializati pe diferite tipuri de actiuni pedagogice si psihologice recuperatorii 7. 11.(igiena defectuoasa. profesia de educatoare pentru copiii de pana la 6 ani este inclusa in asistenta sociala. Animatorii socio-culturali desfasora activitati cultutrale. spitale. educatoarele fac parte din cadrele didactice 8. case de copii. penitenciare) 10. sportive si educationale in care sunt atrasi mai ales tinerii din medii defavorizate 6. Menajerele si ingrijitoarele pentru persoanele in varsta si pentru alte categorii de indivizi aflati in situatia de dependenta.

care sunt impoortant de cunoscut intrucat reprezinta anumite riscuri ale meseriei: .Cine practica asistenta sociala va avea el insusi candva probleme personale sau familiale. din partea clientilor si a populatiei. 1999). drept. La baza interventiei de asistenta sociala trebuie sa stea cateva valori fundamentale.Asistentii sociali sunt mai buni profesionisti decat altii in cunoasterea problemelor clientului. .Din punct de vedere politic asistentii sociali sunt de stanga (socialisti sau comunisti). cu dubla orientare: 21 . .Asistentul social este sclavul persoanei asistate. .Statutul este inca ambiguu si se confunda cu alte profesii (Bocancea.Asistentul social este un fel de semizeu. informatica si statistica. Asistentii sociali practicieni au sesizat unele erori (tipice) de reprezentare sociala asupra lor. sociologie. .Asistentul social este victima contextului politic si economic in care traieste. psihopatologie si alte stiinte aplicate. omnipotent si atotcunoscator (vezi modelul medical). psihologie sociala. Neamtu. Asistentul social are nevoie de o solida pregatire teoretica (psihologie. .

mizerabili) pe si cea medicala cu termenul de pacient. Sistemul client se deosebeste de sistemul tinta.(nenorociti. Persoana asistata (clientul/beneficiarul/consumatorul de servicii) Sistemul de client ± in asistenta sociala se refera la clienti (termen care se inlocuieste tot mai mult cu cel de beneficiar) este lansat ca termen de metodologia casework care a inlocuit asistenta represiva in care conta doar institutia si ordinea sociala. Clientul este o entitate individuala sau multipersonala care beneficiaza de ajutorul specializat al unei profesii asistentiale. Actual se foloseste tot mai mult termenul de utilizator sau consumator de servicii pentru cel asistat. saraci. b) spre comunitate: respect fata de traditiile si modelul cultural local.a) spre individ: respect fata de persoana. cooperarea cu actorii locali. sau chiar a unui tert implicat in activitati sociale. grupul sau comunitatea care se afla 22 . dreptul la optiune . confidentialitate. demnitatea acesteia. adaptarea la specificul comunitatii. Acesta este un concept care are relevanta doar din perspectiva asistentului social si a institutiei sale. respectarea intimitatii. Sistemul tinta este persoana.

David Landz. cel care solicita ajutor specializat accepta sa renunte la o parte din autonomia sa si sa se plaseze intr-un rol de dependenta. in fata unui asistent social. cel care cauta ajutor isi asuma riscul ca apropiatii lui sa afle despre problema lui si ca nu si-o poate rezolva singur. aceasta fiind efectuata de asistentul social sau un sistem martor. De aceea sistemul social are nevoie de o evaluare de unde sa reiasa normalitatea functionala. Clientii asistentei sociale pot fi minori 23 . pentru a se schimba. cel care solicita ajutor recunoaste starea critica si incapacitatea de a depasi singur.intr-o situatie dificiala si care necesita interventia unui serviciu asistential specializat. 1965 descrie procesul prin care o persoana devine client al asistentei sociale in urmatorele etape: individul recunoaste fata de sine ca ceva nu merge bine in viata sa. sau ca urmare a initiativei asistentului social sau sesizarii institutiei asistentiale de catre un tert. Transformarea sistemului tinta in sistem client se face ca urmare a constientizarii propriei situatii disfunctionale si a formularii unei cereri de ajutor.

etc). putem distinge clienti individuali si multipersonali. In functie de numarul indivizilor care constituie sistemul. etc.- orfani abandonati in situatii de tutela familii in criza economica. In functie de orientarea ajutorului specializat clientul care solicita ajutor pentru sine clientul care solicita ajutor in favoarea altor persoane 24 . Se pot opera anumite clasificari ale clientilor cum ar fi 1. o localitate. Individul client trebuie tratat ca o persoana unica aflata intr-o situatie unica chiar daca problemele sunt asemanatoare. Clientul multipersonal poate fi un grup mic (familia) sau o comunitate mare (o regiune. psiho-afectiva. persoane cu dizabilitati persoane varstnice someri dependenti de alcool si droguri. un grup etnic. 2.

acest tip de client dezvolta o strategie de asteptare. 25 . Messu.- clientul care. bazandu-se pe dreptul sau la asistenta sociala si pe compararea situatiei sale cu aceea a altor persoane care beneficiaza de asistenta sociala clientul ezitant ± cel care doreste sa beneficieze de serviciile asistentiale. cum este cea juridicorepresiva - clientul care solicita ajutor pentru scopuri inadecvate. a intrat in zona de interes a asistentei sociale. desi nu a solicitat ajutor. ca factor de blocaj pentru functionarea sociala normala a altui client - clientul care cauta sau utilizeaza asistenta sociala ca alternativa la alte tipuri de asistenta. distinge: asistatul rusinos ± cel care apeleaza la serviciul social doar atunci cand nu mai are nici o alta posibilitate de a depasi situatia si renunta repede la ajutor clientul revendicativ ± cel care solicita imperativ ajutorul social. In functie de atitudinea clientului fata de serviciul asistential. 1991. dar care evita pe cat posibil contactul cu sistemul institutional si cu mecanisme birocratice. 3.

Sistemele de asisten social nu pot exista în afara unei fundamentari teoretice. drept). psihologie. Teorii i strategii metodologice în asisten a social Structura Importanta i etapizarea dezvolt rii teoriilor Clasificarea teoriilor în asisten a social Strategii metodologice în asisten a social 2. 26 .CAPITOLUL 2. La începutul secolului al XIX lea asisten ii sociali au împrumutat diverse teorii din alte discipline inrudite (sociologie.1 Importanta i etapizarea dezvolt rii teoriilor Teoriile sunt importante deoarece ele constituie o parte integranta a evolutiei contemporane a asistentei sociale. Aceste teorii sunt numite de multi autori teorii clasice.

ele fiind generate in mare masura de practica profesionala a domeniului. nu cei care gandeau¶. terapeutica. in epoca moderna. Individul uman este determinat nu doar de factori psihologici ci si de contexte si experiente sociale. Teoria respectiva muta accentul de pe latura practica pe cea psihologica. 27 . asistenta sociala era definita ca µarta de a ajuta¶ sau µfolosirea bunului simt in situatii dificile¶. Psihanaliza ± caracteristica anilor ¶20 ¶30 ± in care singura teorie utilizata de asistentii sociali era psihanaliza. Scoala de diagnoza si functionalism ± a elaborat prin anii ¶30 cea mai pretuita teza a asistentei sociale: considera ca trebuie sa-ti exerciti profesia impreuna cu clientul si nu asupra acestuia. Howe (2001) descrie apte etape ale dezvoltarii teoriei in asistenta social : Investigarea ± etapa de la inceputul secolului XX cand asistentii sociali erau cei care µexecutau. meritul principal al perioadei este constientizarea faptului ca fiinta si conduita umana pot fi determinate uneori de factori psihologici neconstientizati.Teoriile specifice de asistenta sociala au aparut relativ tarziu.

credintelor. 2. valorilor si metodelor.2 Clasificarea teoriilor în asisten a social O clasificare sintetic În prezent exista o multitudine de teorii care pot fi clasificate pe scurt astfel. mai ales psihogice si sociologice. pe principiul de µfunctionare sociala¶ . dupa Buzducea (2005): teorii generale. Inventarierea ± la finele anilor µ60 in asistenta sociala a inceput un proces de inventariere si analiza a eficientei teoriilor utilizate in asistenta sociala. Scopul comun si unificarea teoriilor ± etapa care se refera la incercarea de a gasi un numitor comun tuturor teoriilor existente in asistenta sociala. 28 . care explica natura si rolul asistentei sociale în cadrul societ ii. Clarificarea teoriilor asistentei sociale ± etapa actuala. in care se recunoaste existenta unui numar mare de teorii in asistenta sociala si se introduce conceptul de paradigma. ca suma a teoriilor.Achizitionarea ± etapa care incepe in anii ¶60 si se refera la perioada in care asistentii sociali µvânau¶ tot felul de teorii.

sociologia. - teorii imprumutate din alte discipline (psihologia. activitatile specifice. modelele si planurile de interventie. metodele si tehnicile folosite in asistenta sociala (care descriu interactiunile dintre asistentii sociali si clienti). etc) care contribuie la dezvoltarea asistentei sociale. obiectivele principale. - teorii macrosociale si microsociale O clasificare mai complex . - teorii specifice ce descriu filosofia asistentei sociale. a aceluiasi autor cuprinde: j Teorii ce pun în centrul lor fiin a uman :  psihodinamice (inclusiv psihanaliza)  comportamentaliste (behavioriste)  ale invatarii sociale  teoria cognitiva  teoria centrata pe client (nondirectiva sau rogersiana)  teoria gestaltista  teoria transpersonala  programarea neurolingvistica  analiza tranzactionala 29 .- teorii despre practica. antropologia.

30 . teoria existentialista j Teorii care se refera la individ in cadrul societatii  Teoria centrata pe rezolvarea de probleme  Teoria centrata pe sarcina  Teoria interventiei in criza  Teoria sistemica si ecosistemica  Teorii feministe  Teorii psihosociale  Teoria pledarii cauzei  Teoria comunicarii  Teorii organizationale  Teorii de grup social  Teoria rolurilor sociale j Abordarea eclectic ± preia esen ialul din mai multe teorii j Alte teorii a) teorii ale asistentei sociale de grup: modelul obictivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul grupului si dezvoltarea desprinderilor sociale).

- modelul mediului ± grupul devine un loc in care indivizii din cadrul acestuia isi stabilesc rolurile sociale intr-un mediu de siguranta. parteneriate intre agentii etc). minoritare sa-si reprezinte punctul de vedere in fata grupurilor de putere).- modelul remediului (grupul devine un mijloc de ajutor si remediu pentru solutionarea problemelor si corectarea conduitelor deviante. planificarea in comun (a serviciilor si proceselor din comunitate). care sustin ca institutiile rezidentiale ofera un mediu de protectie anumitor 31 . institutii rezidentiale«la baza asistentei sociale de acest fel stau trei trei tipuri de ideologii:  cele optimiste. c) teorii ale asistentei sociale institutionale ± care se desfasoara in medii inchise. b) teorii ale asistentei comunitare dezvoltarea comunitara (promovarea serviciilor comunitare in interesul comunitatii) actiunea politica (incurajarea grupurilor dezavantajate. stabilirea legaturilor comunitare (servicii sociale.

2001. Unii autori (Howe. 2005) considera. ceea ce favorizeaza actualizarea sinelui. 2. de sorginte marxista. oarecum implicit ca fiecare teorie. derivate din exeprienta de asistenta sociala are sau poate avea si o metodologie derivata.persoane. care considera ca ocrotirea rezidentiala.  cele radicale. cu deosebire cele specifice. 32 . in pofida efectelor negative. chiar daca nun ofera aceleasi conditii de dezvoltare normala (de pilda institutiile pentru b trâni). ofera alternativa traiului in comun.3 Strategii metodologice în asisten a social Metodologia asistentei sociale este rezultatul atât al dezvolt rilor teoretice. într-un secol de activitate asisten ial în societate. în planul tiintelor socioumane si în cel propriu cât i al experientei practice acumulate în domeniu. Buzducea.  cele pesimiste. care sustin ca institutionalizarea produce doar consecinte negative.

Alti autori (Neamtu si Stan. socioterapie. o serie de termeni cheie vehiculati fiind ca atare: terapie sociala. inspirat in principal. descrise in continuare. cand incepea sa se contureze ocupatia de asistent social. Asistentul era considerat un fel de medic (sau asistent medical) iar serviciul social era privit ca o institutie care stabileste diagnostic si tratament pentru µbolile societatii¶. cu pregatire medie. Primele asistente sociale erau cadre medicale. terapie de sprijin etc. care urmareau evolutia µpacientului¶ (iesit din tratament medical) in mediul sau familial si social. ca atare strategiile de interventie si limbajul. 2005) accentueaza mai mult doua mari modele sau strategii metodologice in asistenta sociala. in functie de traseul actiunii asistentiale: 33 . asa cum arata si numele de medicina a aparut la finele secolului XIX. Modelul tratamentului social (casework) a fost influentat puternic de curentele psihanalitice si psihoterapeutice de la inceputul secoului XX. termenii cheie au fost preluate din actul medical. Asistenta sociala a aparut astfel cumva in prelungirea celei medicale. psihoterapie. a) Modelul medical (casework). Termenul de tratament a fost inlocuit in mare masura cu cel de terapie. In primele decenii ale secoului XX se aprecia ca exista doua forme de tratament social.

tratamentul direct. serviciu social sau sprijin psihologic individualizat (personalizat). se adresa nemijlocit clientului individual. Faza studiului psihosocial ± cunoasterea acelor elemente din viata clientului care ii sunt necesare asistentului social pentru a-l ajuta. ca de pilda casework. actionand asupra acestora. 2005) : 1. Fazele de asistenta ale modelului medical (Menthonnex. apud Neamtu si Stan. . 2. ca premisa a refacerii capacitatii de functionare sociala). 1995. numit si psihoterapie. in care se construieste fundamentul relatiei de incredere. metoda interventiei psihosociale etc.. oferindu-i sprijin psihologic (dezvoltarea capacitatii de intelegere proprie. Este o etapa de recunoastere reciproca. incarcata emotional.tratamentul indirect. 34 . Modelul medical a evoluat in timp. numit si socioterapie. Faza de intalnire ± asistentul social identifica o persoana in dificultate sau raspunde unei cereri din partea persoanei in cauza. se centra pe sistemul relational si de mediu (contextual) al clientului. El poate fi regasit in prezent sub denumiri noi.

b) Modelul interventiei Spre deosebire de modelul medical in care asistentul social este considerat pionul principal al rezolvarii problemelor. In aceasta viziune asistentul social pleaca de la intelegerea dinamicii sociale si psihosociale in care se afla clientul. a mijloacelor de realizare si a etapelor de parcurs. 5. Diagnosticul psihosocial este o evaluare (din perspectiva dubla ± a personalitatii individului si a mediului sau psihosocial) a problemei cu care se confrunta clientul dar si o proiectie realista a instrumentelor de a o rezolva. Aceste operatii se concretizeaza intr-un proiect al lucratorului social sau un proiect de interventie.3. Faza de realizare a planului sau interventia psihosociala propriu-zisa. Acest 35 . de evaluare a situatiei clientului. Trebuiesc definite obiectivele precise ale schimbarii de realizat si mijloacele necesare in acest sens. Faza de diagnostic psihosocial. modelul interventiei are la baza conceptia ca lucratorul social nu este un demiurg ci mai degraba µun agent al schimb rii¶. 4. Elaborarea planului de interventie ± stabilirea obiectivelor.

Cine si ce solicita? .proiect trebuie sa includa (inca din faza de elaborare) si alti factori. Analiza situatiei ± culegerea informatiilor necesare despre client ca si despre mediul in care acesta evolueaza. in aceasta etapa sunt necesare cunostinte din diverse stiinte socioumane. 3. 36 . ipoteze. surprinderea dinamicii sectorului si a problemei de rezolvat). interviul. cum ar fi institutia angajatoare (dupa caz) si respectiv clientul (sau clientii). Reperarea problemei sociale sau a cererii ± momentul initial al activitatii asistentiale. documentarea. ca si ultilizarea metodelor stiintifice de cercetare (observatia. in care trebuie sa se raspunda la o serie de intrebari: . Etapa evaluarii preliminare si operationale ± construirea unui model explicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia (concepte cheie. Etapele actiunii asistentiale 1. povestirea autobiografica).Cui i se adreaseaza cererea? 2. Altfel spus definirea obiectivelor si alegerea mijloacelor se face prin consultare si negociere intre acesti parteneri.Pentru cine? .

În practica de asisten social sunt utilizate ambele strategii metodologice. in ordinea importantei si/sau cronologica a realizarii. Evaluarea rezultatelor ± masurarea efectelor produse de punerea in aplicare a planului de interventie. .alegerea strategiilor. dimpotriva actiunea a esuat. ca i altele. grup. 5. fara sanse de reusita in viitor. Incheierea interventiei ± momentul in care unul dintre actorii implicati (sau toti) considera ca obiectivele propuse au fost atinse sau. 7. se combina trei perspective de masurare a performantelor: cea proprie asistentului. Elaborarea proiectului de interventie. . comunitate restransa) . sau poate fi adoptat o atitudine eclectic .determinarea obiectivelor specifice ale interventiei.4.definirea riguroasa a clientului si a nivelului la care se intervine (individ. cea proprie clientului si perspectiva institutiei asistentiale. metodelor si tehnicilor de lucru cu clientul. 37 . Punerea in aplicare a proiectului negociat ± realizarea obiectivelor schimbarii 6. presupune la randul ei mai multe etape: .

cum ar fi func ionalismul.1 Definirea problemei sociale La modul general. structuralismul. Opinia public este de p rere c o anumit situa ie social se transform în problem social atunci când se abate suficient de la normalitatea acceptat i recunoscut de c tre majoritatea statistic . interac ionismul simbolic. 38 . perspectiva biologic .CAPITOLUL 3. teoretic i din punct de vedere legal asisten a social se adreseaz tuturor oamenilor care se afl pentru o anumit perioad de timp în dificultate. problema social ? În sociologie exist multiple perspective i abord ri teoretice ale problemelor sociale. Ce înseamn îns dificultatea. Problema social asisten ei sociale Structura Definirea problemei sociale i beneficiarii Unele categorii de probleme sociale i beneficiari 3. perspectiva conflictului etc. teoria devian ei. perspectiva schimbului (analiza tranzac ional ).

a a încât începe s devin o amenin are pentru buna func ionare a societ ii (Buzducea. 2005): . care afecteaz negativ func ionarea sa si necesit interven ia pentru corectarea (modificarea). situa ie aparut în dinamica unui sistem social. C t lin Zamfir(1977) apreciaz c problema social reprezint un proces social. Defini ii teoretice Merton i Nisbet (1971. o situa ie despre care societatea sau un subsistem al ei consider c trebuie schimbat. 2005) consider c problema social constituie o discrepan semnificativ între normele sociale i realitatea social de fapt. la adresa grupurilor de putere sau a liderilor societali i care pot fi rezolvate sau remediate. Maris (1988. 453). 39 . apud Buzducea. aceasta înseamn cuprinderea mai multor manifest ri comportamentale individuale.sunt patternuri ale comportamentului uman. Notele definitorii ale problemelor sociale (Buzducea. adic au o arie mare de r spândire. Alin Teodorescu (1999) define te problema social ca fiind Ãcaracteristic . apud Buzducea. o caracteristic . eliminarea sa¶ (pag. 2005) afirm ca problemele sociale reprezint patternuri generale ale comportamentului uman sau situa ii sociale ce sunt percepute ca amenin ri la adresa unui num r important de indivizi. 2005).

suicidul.acestea pot fi rezolvate sau remediate considerându-se c orice problem social are o cauzalitate bine definit . 4. Cunoa terea cauzalit ii. Unele au existat dintotdeauna ± s r cia.sunt percepute ca amenin ri la adresa societ ii.. Unele probleme pot apare accidental în via a omului ( omajul. punând în pericol valorile i normele sociale. Pentru ca o situa ie problematic s devin problem social sunt necesare câteva condi ii: 1. 40 . Altele au ap rut mai ales în ultimii zeci de ani (SIDA. dependen a de droguri. lipsa locuin ei) iar altele sunt de durat (deficien e severe. criminalitatea. 2. boli incurabile etc). poate fi rezolvat sau remediat . a ac iunilor sau interac iunilor umane care stau la baz Anvergura i consecin ele provocate Recuonoa terea sa de c tre liderii comunitari i de c tre mass-media Costurile i timpul necesar pentru rezolvare sau remediere. copiii str zii).sunt aduse în aten ie de un num r important de persoane. 3. grupuri sociale sau lideri comunitari. . prostitu ia etc. . Exist o mare diversitate de probleme sociale. ordinea social .

Legea 705 din 2001 privind sistemul national de asistenta sociala descrie un concept corelat celui de problema sociala.2 Unele categorii de probleme sociale i de beneficiari Prostitu ia i traficul de persoane Prostitu ia este un fenomen foarte vechi. cu trafic de persoane. fiind asociat cu r spândirea SIDA i a altor boli cu transmitere pe cale sexual . prin riscurile la care se expun ele însele ± probleme 41 . Foarte adesea o practicant se afl într-un soi de cerc vicios. Consecin ele prostitu iei sunt grave mai întâi la nivelul practicantelor. Prostitu ia reprezint azi o problem social cu efecte greu de controlat. cu lipsa de locuin etc. din care cu greu mai poate fi recuperat i reintegrat social. abuzuri i violen . dar cu nuan individualizat ± nevoia social . multe dintre acestea provenind din rile afro-asiatice. practicat i ast zi în toate rile lumii.respectiv un ansamblu de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata in vederea integrarii sociale. asocierea cu dependen a de droguri i alcool. La nivel mondial se estimeaz existen a mai multor milioane de prostituate. cu criminalitatea economico-financiar . 3.

Un fenomen mai recent. Pozi ia oficial a rilor este diferit i adesea controversat cu privire la prostitu ie ± a se vedea i ini iativele recente de oficializare a acesteia în România. în scopul exploat rii. diminuarea controlului social. care au fost blocate. contribu ia la dezvoltarea altor probleme sociale etc. din punct de vedere sanitar i fiscal. ad postire sau primire de persoane. asociat prostitu iei este traficul de persoane. prin amenin are sau prin folosirea for ei sau a altor mijloace de constrângere. cu posibilitate de practicare controlat . violen sau chiar deces. Un înalt oficial european (Javier Solana) aprecia c anual circa 700. La nivelul societ ii efectele negative sunt distrugerea normelor morale. Sunt ri care au legalizat prostitu ia.000 de femei traverseaz ilegal frontierele europene (Buzducea. prin utilizarea unei pozi ii vulnerabile.grave de s n tate. transferare. transport. escrocare sau abuz de putere. inclusiv România interzic prostitu ia. 42 . Comer ul cu fiin e umane a atins dimensiuni îngrijor toare în ultima vreme. 2005). atentatul la s n tatea public . prin r pire. Documentele ONU definesc acest fenomen ca fiind un ansamblu de activit i de recrutare. Alte ri. prin acordarea sau primirea de bani sau de beneficii pentru ob inerea consim mântului unei persoane care are control asupra alteia.

Consumul de droguri este o form fals de adaptare social . abuzuri asupra copiilor. cocaina etc. dificult i de realizare a diverselor rouluri sociale. 2005). Cu deosebire abuzul i dependen a de droguri reprezint o probem social real . sociale. ecstasy. accidente rutiere.Legat de trafic la noi exist Legea 678 din 2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane. sinucideri etc). ha i ul. Consumul i dependen a de droguri i alcool Drogul reprezint orice substan care prin natura sa chimic altereaz structura i func ionarea normal a organismului (Einstein. consiliere etc). Abuzul de droguri i alcool apare atunci când persoana în cauz a pierdut controlul în autoadministrarea drogului sau alcoolului i apar probleme familiale. violuri i crime. Aceasta lege prevede sanc iuni severe precum i m suri de protec ie care trebuie luate în cazul victimelor (ad post. dar drogurile de mare risc sunt heroina. Potrivit acestei defini ii alcoolul. deces. care conduce adesea la excludere social . apud Buzducea. abuzuri i h r uire sexual . profesionale. 43 . ce afecteaz îndeosebi persoanele tinere. cofeina i nicotina sunt droguri. acte antisociale (predispozi ie mai mare la violen . 1972.

143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri. colar . La nivelul politicilor sociale modalit ile de lupt . prop v duirea împotriva alcoolului i drogurilo de c tre biseric . reabilitare i reintegrare socio-profesional . Num rul de consumatori este mai mare i dificil de inventariat. Cadrul legislativ necesar a fost creat prin Legea nr. traficului i consumului de droguri România se confrunt la ora actual .De i exist atât la nivel interna ional cât i na ional reglement ri i conven ii clare împotriva comercializ rii. mai ales în zonele defavorizate ale marilor ora e. înregistrate medical. 44 . traficului i consumului de droguri i alcool c) programe de tratament. cu un num r relativ mare de persoane dependente de droguri. ca i alte ri. etc) b) m suri punitive i de interzicere prin lege a producerii. Primul centru-pilot de tratament specializat împotriva abuzului de droguri s-a deschis în România în anul 1996 la spitalul µGheorghe Marinescu¶ din Bucuresti. contracarea i r spuns la problematica drogurilor i alcoolului sunt: a) programe de preven ie a consumului (educa ie comunitar .

degenereaz sistemul nervos. Din punct de vedere social consecin ele negative sunt impresionante: . ca atare apar diverse infec ii. A fost adoptat o Strategie na ional antidrog pe perioada 2005-2012.respectiv prin Legea nr. similar cu majoritatea t rilor din Europa. apar boli neurologice. Au fost înfiin ate centre de prevenire i consiliere antidrog la nivel jude ean i al sectoarelor din Bucure ti. Din punct de vedere medical SIDA distruge sistemul imunitar al persoanei.mortalitatea infantil . .sc derea speran ei i a standardelor de via . în cadrul Minsterului Administra iei i Internelor. Infec ia cu HIV/SIDA Pentru România SIDA ca problem social a izbucnit în anii Ã90 când a fost identificat un num r foarte mari de copii infecta i ± mai mult de jum tate dintre copiii seroozitivi din toat Europa.300 din 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosi i la fabicarea ilicit a drogurilor. cancere. 45 . În prezent problema se pune mai ales la nivelul adolescen ilor i tinerilor. In anul 2002 a fost înfiin at Agen ia Na ional Antidrog.

îmbun t irea calit ii educa iei. Din anul 1995 s-a constituit un buget special pentru tratamentul acestei boli în România. In ultima vreme rolul statului i a societ ii a devenit tot mai inportant.dificult i colare i socio-profesionale. pentru dubl terapie i circa 10. SIDA este cuprins pe lista afec iunilor pe baza c rora se acord gradul I (grav) de handicap. 46 .000 de locuitori. concedii medicale prelungite. In lume statisticile organsmului specializat al ONU (UNAIDS) ar tau în 2004 existau peste 40 de milioane de persoane cu SIDA. al turi de eradicarea s r ciei.5006. etc. . pension ri pe caz de boal . Peste 87% dintre cei infesta i la data diagnosticului erau în sub 15 ani.reducerea sau pierderea rolurilor sociale etc. care presupune circa 3. cre terea securit ii i protec ia mediului. prin preluarea în cadrul sistemelor de s n tate i de asigur ri sociale a consecin elor bolii ± tratament medical gratuit. inegalit ii. In România. potrivit recens mântului din 2002 rata inciden ei era de 245 de cazuri la 100.700 de dolari anual pentru o persoan .000 dolari pentru tripl terapie. ONU a pus pe lista priorit ilor secolului XXI reducerea impactului epidemiei HIV/SIDA..000-12.

care a impus o anumit politic economic . probleme de s n tate. identifica i în regiune care se reflct asupra copiilor se pot enumera: . Majoritatea rilor care au parcurs sau parcurg înc tranzi ia spre un sistem economico-social democratic au avut dificult i i în reforma protec iei copilului. Timp de aproape 50 de ani protec ia copilului din rile aflate în zona noastr geografic (inclusiv România) s-a aflat sub influen a ideologiei comuniste. Protec ia social a adul ilor seropozitivi r mâne în continuare pe agenda de lucru a strucurilor guvernamentale. Printre factorii care contribuie la cre terea situa iilor de risc social. lipsa locuin elor. discriminare. administrativ i sociocultural .Din anul 1997 s-a înfiin at Comisia Na ional de Lupt AntiSIDA.globalizarea i polarizarea social . Copii în situa ie de risc în regiune Copiii reprezint segmentul social cel mai expus la situa iile de risc. migra ie lipsa educa iei i a calific rii. 47 . locuri de munc slab pl tite i venituri reduse. demografic . diverse dizabilit i. inegalitate de gen. abuzul de alcool i droguri etc) .factorii structurali ( omajul pe termen lung.

- convie uirea în zone cu dezavantaje socioeconomice multiple; - dezorganiz ri familiale etc. Se afl în risc de s r cie i excludere social mare parte a copiilor care tr iesc în familii afectate de divor , monoparentale, cu un num r mare de copii, în cele afectate de violen a domestic omaj. Copiii care provin din familiile s race au acces limitat la educa ie, la serviciile de s n tate, la ocazii de participare la activit i sociale i culturale. Aceste limit ri conduc la o mai mare expunere la comportamente antisociale, abuz de droguri i substan e halucinogene. Unele statistici indic peste dou milioane de copii din regiune care tr iesc în s r cie maxim , situa ia fiind chiar dramatic în CSI, Caucaz i Asia Central (Buzducea, 2005). In România, dup o perioad în care, mai ales în anii ¶90 situa ia foarte grea a copiilor institu ionaliza i a atras negativ aten ia comunit ii interna ionale - dar si numeroase si diverse forme de sprijin - în prezent serviciile pentru protec ia copilului s-au dezvoltate impresionant, cu deosebire dup anul 1997. Sunt multe opinii c aceste servicii reprezint acum nucleul în jurul c ruia se pot constitui i serviciile de asisten social pentru adul i. 48 i

De fapt a a cum se va vedea în continuare, aceste servicii s-au unificat recent la nivel jude ean, sub denumirea de direc ii de asisten social i protec ia drepturilor copilului.

CPITOLUL 4. Cadrul legislativ i administrativ al asisten ei sociale în România

Structura Asisten a social i protec ia social Organizarea asisten ei sociale la nivel national Organizarea la nivel jude ean Organizarea la nivel local 4.1 Asisten a social i protec ia social

Exist înc la noi (ca i în lume) o anumit o anumit intersec ie, suprapunere si uneori poate chiar o confuzie între asisten a social i protec ia social . Un alt concept care trebuie analizat în context este cel de asigur ri sociale.

49

Pa a F. i Pa a M.,P. (2004) sunt de p rere c în mod frecvent termenul de asigur ri sociale se substituie celui de asisten social , de i nu înseamn acela i lucru. În perspectiv interna ional , este important de amintit c articolul 22 al Declara iei Universale a Drepturilor Omului prevede c orice persoan , în calitatea sa de membru al societ ii are dreptul la securitate (protec ie) social social . Carta Social European are dou articole explicite în acest context. La articolul 13 se afirm c orice persoan care nu dispune de resurse suficiente i care nu este în m sur s i le procure prin mijloace proprii trebuie s le primeasc dintr-o alt surs , sub form de presta ii, rezultând astfel un sistem na ional de protec ie social . Prin articolul 14 statele semnatare s-au angajat s organizeze serviciile care folosesc metodele specifice serviciilor sociale pentru bun starea persoanelor defavorizate i prevenirea excluderii sociale a acestora. In perioada de aderare la Uniunea European România a elaborat i semnat cu institu iile europene un Memorandum al Incluziunii Sociale (2003). Conceptul cu sfera mai larg de cuprindere este cel de protec ie social . Dup Buzducea (2005) sistemul de protec ie 50 i deci i la asisten

venitul minim garantat i serviciile de asisten social .social include asigur rile sociale.705 din 2001. asigurarea pentru îngrijirea persoanelor dependente (de pild în cazul persoanelor cu handicap). Asigur rile sociale reprezint un sistem de contribu ie la care particip . pentru persoanele care nu muncesc i nu dispun de mijloacele necesare traiului. solidaritatea sociala. 4. ajutoare i servicii. func ionarea i finan area sistemului na ional de asisten social sunt reglementate prin Legea nr. cât i angajatorii. Sistemul de asisten social are în vedere o serie de prestatii. în cele mai multe cazuri atât persoanele angajate în munc . Aceste asigurari se refer în principal la: cazul de boal .2 Organizarea asisten ei sociale la nivel national Organizarea. 51 . universalitatea. Aici sunt statuate i principiile care stau la baza sistemului: y y y respectarea demnitatii umane. finan ate de la bugetul de stat i bugetele locale. asigurarea pentru pensie.

potrivit legii pentru asisten a social .M. Ministerul Muncii. Solidarit ii Sociale i Familiei (MMSSF) este organismul guvernamental direct responsabil pentru coordonarea sistemului de asisten social . La nivel na ional sistemul structura socioadministrativ cuprinde mai ales ministere. 52 .  coordoneaz i controleaz func ionarea sistemului na ional de asisten social .  stabilirea strategiei na ionale de dezvoltare a asisten ei sociale.y y parteneriatul si subsidiaritatea.S. M.  administreaz i gestioneaz fondurile alocate.S.  elaboreaz proiecte de acte normative în domeniu.  colaborarea cu principalii reprezentan i ai societ ii civile i cu organisme interna ionale etc.F are potrivit legii 705 mai multe atribu ii majore:  elaborarea politicii de asisten social . agen ii sau alte structuri în cadrul guvernului sau ministerelor.  promovarea drepturilor persoanelor aflate în nevoie.

coordonarea la nivel national a activitatilor de asistenta sociala. are în subordine institu ii în care se desf oar i activit i de asisten social (spitale pentru persoanele cu boli terminale.S. plata aloca iei pentru copiii care frecventeaz institu iile de înv înv mânt precum i prin institu iile de mânt special (Buzducea. 773 din 2002) care are ca atribu ii: elaborarea unei politici unitare în domeniul asistentei sociale.M.M.F supervizeaz Comisia interministerial de coordonare a asisten ei sociale (înfiin at prin HG nr. 2005).S. spitale pentru vârstnici. Ministerul Educa iei i Cercet rii are tangen cu activitatea de asisten social prin bursele colare. 53 . spitale pentru persoane cu boli psihice etc). Alte ministere si structuri guvenamentale care sustin si activitati de asistenta social a) Ministere Ministerul S n t ii are i unele atribu ii în sfera sociomedical . spitale pentru persoane dependente de droguri. avizarea politicilor si masurilor de asistenta sociala elaborate de celelalte ministere si institutii guvernamentale.

54 . comercializarea. elaboreaz proiecte de acte normative. g tile stradale etc. b) Alte structuri guvernamentale Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor Copilului. vagabondajul i cer etoria. în vederea reinser iei sociale ulterioare ± prin Direc ia General a Penitenciarelor. standarde de func ionare în domeniu. aflat în subordinea MMSSF se ocup în mod special de protec ia copilului: monitorizeaz respectarea drepturilor copiilor. a copiilor str zii. elaboreaz strategia privind sistemul na ional de protec ie a copilului. abuzul asupra copilului. Ministerul Justi iei are un rol important în ce prive te serviciul de proba iune (ca alternativ la pedeapsa cu închisoarea). atribu ii de asisten social cu privire la minorii ca i adul ii delincven i din închisori. consumul i traficul de droguri. problematica prostitu iei.Ministerul Administra iei i Internelor are unele tangen e cu asisten a social cu privire la: problematica delincven ei. a violen ei în general i a celei domestice în special.

Autoritatea Na ional pentru Persoane cu Handicap. etc). În mod evident au responsabilit i la nivel jude ean i celelalte structuri guvernamentale care au i atribu ii de asisten social (s n tatea. educa ia. care au ca atribu ii: 55 . familie i solidaritate social ale MMSSF i consiliile jude ene. de asemenea în subordinea MMSSF coordoneaz activit ile de protec ie special i social i de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap din România. 4. familie i solidaritate social de la nivelul jude ean î i organizeaz compartimente de specialitate.- finan eaz sau cofinan eaz programe sociale de protec ie a copiilor afla i în.3 Organizarea la nivel jude ean La acest nivel elementele structurale ale administr rii i interna ional asisten ei sociale sunt în principal direc iile pentru dialog. coordoneaz adop ia na ional în România. dificultate etc. subordonat direct Guvernului. Oficiul Român pentru Adop ii. denumite servicii publice de asisten social . Direc iile pentru dialog.

56 . sprijin local. colecteaz informa ii din domeniul asisten ei sociale i evalueaz impactul politicilor sociale asupra beneficiarilor. realizeaz studii i analize în domeniul protec iei sociale. i îndrum metodologic elaborarea i y y y y y y derularea programelor de asisten social la nivel administreaz i gestioneaz fondurile alocate pentru y asisten a social .y realizeaz eviden a beneficiarilor i a sumelor cheltuite în jude pentru asisten a social . y elaboreaz propuneri pentru alocarea de fonduri în asisten a social a jude ului. colaboreaz la elbaorarea planului jude ean pentru dezvoltarea strategiilor locale de interven ie în sprijinul persoanelor aflate în nevoie. acrediteaz personalul specializat care acord servicii sociale la domiciliu. pe care le trimite la MMSSF. monitorizeaz aplicarea legisla iei în domeniu i aplic sanc iuni în caz de nerespectare a acesteia.

y controleaz activitatea institu iilor publice i private de asisten social . finan area sau dup caz cofinan area institu iilor publice de asisten 57 . o aprob înfiin area. precum i a organiza iilor neguvernamentale din domeniul social. o evalueaz activit ile desf urate de c tre organiza iile neguvernamentale în cadrul programelor subven ionate de la bugetul consiliului jude ean. Consiliile jude ene (Consiliul general al municipiului Bucure ti) au ca atribu ii în domeniul asisten ei sociale urmatoarele: o aprob planul jude ean de asisten social pentru dezvoltarea strategiilor locale de interven ie a persoanelor aflate în nevoie o stabilesc m suri de prevenire a situa iilor de marginalizare i excludere social i asigur mijloacele umane. materiale i financiare necesare pentru solu ionarea urgen elor sociale la nivel judetean. cu privire la acordarea presta iilor i serviciilor de asisten social .

social i evaluez activit ile desf urate de c tre acestea. o ini iaz parteneriate cu reprezentan ii societ ii civile în derularea programelor de asisten social . 4. 58 .4 Organizarea la nivel local Consiliile locale ale municipilor. o realizeaz o diagnoz continu a st rii sociale a jude ului. Consiliile locale comunale angajeaz în aparatul propriu persoane cu atribu ii de asisten social . o colaboreaz cu serviciile publice de asisten social în vederea aplic rii strategiilor din domeniul asisten ei sociale. Acestora li s-a delegat recent (2004) responsabilitatea pentru dezvoltarea serviciilor de asisten social destinate protec iei copiilor. Consiliile locale ale ora elor i comunelor pot organiza servicii zonale de asisten social . oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti organizeaz compartimente de asisten social .

asigur plata subven iilor aprobate pentru asocia iile i funda iile române ti cu personalitate juridic ce desf oar programe sociale. mijloace financiare i logistice pentru sus inerea reaiz rii activit ilor de asisten social asigur locuin e sociale.     aprob programe de colaborare cu organiza ii neguvernamentale. pe care le transmit direc iei generale a finan elor publice jude ene. 59 .Atributiile consiliilor locale in domeniul asistentei sociale:      asigur asigur identificarea problemelor sociale i solu ionarea acestora. în condi iile legii. acord spa ii. organizeaz servicii sociale în func ie de solicit rile locale. încheie conven ii în vederea asigur rii servicilor sociale. administreaz organizeaz i gestioneaz fondurile alocate i sus in financiar sistemul de servicii pentru asisten a social . de asisten social .  elaboreaz propuneri în vederea aloc rii de fonduri pentru asisten a social .

comunic lunar la direc iile jude ene pentru dialog. CON INUTUL ASISTEN EI SOCIALE Structura Presta iile sociale Presta ii sociale pentru persoanele cu handicap Serviciile sociale Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Introducere. Dreptul la asisten un drept nediscriminatoriu. în 60 social Pentru cet enii români cu domiciliul în România acesta este . Cet enii altor state i apatrizii care au domiciliul sau re edin a în România au dreptul la m suri de asisten social . familie i solidaritate social num rul de beneficiari ai sistemului de asisten social sumele cheltuite cu aceast destina ie. i CAPITOLUL 5.  finan eaz sau dup caz cofinan eaz institu iile publice de asusten social de interes local.

în func ie de nevoile i veniturile acestora.1 Presta iile sociale Acestea pot fi în bani sau în natur i sunt sus inute de m suri de redistribuire financiar . 5.condi iile legisla iei române ti i ale tratatelor interna ionale la care România este parte. cu asigurarea confiden ialit ii datelor personale. ajutoarele sociale i speciale c tre familii sau persoane. 61 . cu modific rile i complet rile ulterioare): . Aloca iile familiale Aloca ia de stat pentru copii este un drept constitu ional (art. Se acord . To i cet enii au dreptul de a fi informa i cu privire la con inutul i modalit ile de acordare a asisten ei sociale. potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr.61 din 1993.copiilor în vârst de pân la 16 ani. Eviden a beneficiarilor drepturilor de asisten social se realizeaz pe baza codului numeric personal. Presta iile sociale cuprind aloca iile familiale.45) i universal pentru to i copiii din România. Asisten a social se poate acorda la cerere sau din oficiu.

cu acordul p rintelui sau a reprezentantului legal. dac locuiesc împreun cu p rin ii. care beneficiaz de aloca ia de stat pentru copii pân la terminarea cursurilor de înv mânt liceal sau profesional ( coal de arte i meserii). curatorului. cu excep ia celor care nu sunt colariza i din motive se s n tate. cu excep ia celor care repet anul colar din alte motive decât cele de s n tate. dovedite cu certificat medical.copiilor în vârst de pân la 18 ani. în condi iile legii. persoanei c reia ia fost dat în plasament familial ori încredin at copilul spre cre tere i educare în condi iile legii. Beneficiaz de aloca ia de stat pentru copii i copiii cet enilor str ini sau apatrizi care sunt reziden i în România. dovedite prin certificat medical. Dup 14 ani plata aloca iei se poate face direct titularului. care urmeaz o form de înv mânt i respectiv copiilor cu handicap.tinerilor în vârst de peste 18 ani. Copiii în vârst de peste 7 care nu urmeaz înv mântul general obligatoriu nu beneficaz de plata aloca iei de stat pentru copii. Aloca ia de stat pentru copii nu se pl te te în lunile în care copiii titulari ai acestui drept se afl mai mult de 15 zile în institu ii 62 .. Aloca ia de stat pentru copii se pl te te pân la vârsta de 14 ani unuia dintre p rin i sau tutorelui. .

Alocatia de stat era in ianuarie 2003 de 210. Acest document (completat de prim rie ± serviciul de stare civil ) reflect componen a familiei. . Aloca ia de stat pentru copiii cu handicap se pl te te în cuantum majorat cu 100%.000 lei i se indexeaz periodic prin hot râre de Guvern. al c rei cuantum este stabilit în func ie de num rul copiilor.119 din 1997 care stipuleaz c familia care are în încredin are doi sau mai mul i copii are dreptul la aloca ia suplimentar . Aloca ia suplimentar pentru familiile cu copii a fost instituit prin Legea nr. Sunt considera i ca f când parte din familie i copiii afla i în plasament familial sau încredin a i unei familii. Copiii încredin a i unor institu ii de ocrotire (protec ie) nu sunt considera i ca fiind în între inerea familiei. Îndeplinirea condi iilor pentru aloca ia suplimentar se dovede te prin livretul de familie. filia ia copiilor i situa ia lor juridic fa 63 de reprezentan ii legali. Condi iile de vârst ale copiilor sunt identice cu cele de acordare a aloca iei de stat pentru copil.de ocrotire (protec ie) sau asisten social care le asigur între inerea complet din partea statului.

000 lei pentru familii cu 3 copii. De acest tip de aloca ie beneficiaz toate familiile cu copii care au venituri de pân la 1.000 lei pentru familii cu 2 copii. 64 . Principiul care a stat la baza acestei schimb ri legislative a fost trecerea de la programe universaliste la programe adresate unor grupuri int de popula ie (Pa a.100. .000 pentru 4 sau mai multi copii. prin Legea nr. F. instituindu-se aloca ia familial complementar . de aprobare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 2004). i Pa a L.125.Cuantumul aloca iei de acest tip (indexabil prin hot râre de Guvern) era la data legifer rii (1997): .M.50. .. 108.5 milioane (150 RON) pe membru de familie. privind protec ia copilului aflat în dificultate. în func ie de nivelul de venituri i de num rul copiilor din familie. Aloca ia de între inere pentru copii afla i în plasament familial sau încredin a i Acest tip de aloca ie a început a fi practicat începând cu anul 1998. Nivelul aloca iei familiale complementare se acord diferen iat.26 din 1997. In anul 2004 s-a renun at la aloca ia suplimentar pentru familiile cu copii.

400.000 lei (sum indexabil prin hot râre de Guvern).La data respectiv . 65 . Aceste prevederi se aplic numai persoanelor care au ob inut atestatul de asistent maternal profesionist i nu rudelor. Trebuie men ionat în acest context c persoana sau dup caz unul dintre so ii c rora le-au fost încredin a i sau da i în plasament copiii au dreptul pe perioada respectiv la un salariu situat la nivelul salariului lunar brut al asistentului social cu preg tire medie. pentru fiecare copil încredin at sau dat în plasament se acorda o aloca ie lunar de între inere de 670. care pot primi copii în plasament sau încredin are.000 lei vechi) pentru fiecare dintre primii 4 copii n scu i vii. Aloca ia pentru copiii nou n scu i Mamele au dreptul la o aloca ie în cuantum de 140 RON (1. Acordarea acestui drept se realizeaz pe baz de cerere i acte doveditoare prin dispozi ia primarului localit ii. Perioada respectiv se constituie vechime în munc . pân la gradul al patrulea inclusiv. încadrat în func ie de vechime.

Pentru persoanele singure (cineva care a împlinit vârsta de 18 ani i locuie te i se gospod re te singur) nivelul lunar al venitului minim garantat este de 740.285.845.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane b) 1. Nivelul lunar al venitului minim garantat la data instituirii (de la 1. Venitul minim garantat se asigur prin acordarea ajutorului social lunar.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane e) Câte 184.000 lei pentru familii formate din 3 persoane c) 2.000 lei.01. Toate aceste sume se indexeaz prin hot râre de Guvern.000 lei pentru fiecare alt persoan peste num rul de 5 persoane. 66 . a c rui instituire se bazeaz pe principiul solidarit ii sociale.416 din 2001 se stabile te c familiile i persoanele singure au dreptul la un venit minim garantat. ca form de asisten social .2002) era: a) 1.328.728.Ajutoarele materiale Ajutorul social Prin Legea nr.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane d) 2.

incendii. . ca form de sprijin pentru familiile i persoanele aflate în situa ii de extrem dificultate. pe baza legii nr. precum i primarii pot acorda. ajutoare de urgen . 416.au copii în între inere în vârst de pân la 7 ani.000 lei. Guvernul. 67 .400.sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate. Ajutorul de urgen a fost instituit prin legea din 2001 mai sus citat . dac se afl într-una din situa iile: . începând cu luna a patra de sarcin . la cerere.sunt gravide. Cuantumul unui asemenea ajutor se stabile te în baza evalu rii situa iei sociomateriale a familiei sau persoanei singure. la propunerea MMSSF. în limita fondurilor existente unor familii sau persoane care se afl în situa ii de necesitate provocate de calamit i naturale. Cuantumul ajutorului social lunar (indexabil) era la origine de 1. c tre so ia celui care satisface serviciul militar obligatoriu.Ajutorul social acordat so iilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu Acest tip de ajutor s-a acordat începând cu anul 2001. accidente sau alte situa ii deosebite stabilite prin lege. .

din fondurile destinate pentru plata ajutorului social.Ajutor pentru acoperirea unor cheltuieli de înmormântare Tot în baza Legii 416 din 2001 se poate aproba de c tre primar ca o parte din cheltuielile de înmormântare ale unei persoane din familiile beneficiare de ajutor social s se asigure de la bugetul local. Ajutorul financiar se poate acorda în conformitate cu Legea 366/2001 de aprobare a Ordonan ei de Urgen nr. Ajutorul pentru refugia i Ajutorul rambursabil pentru refugia i a fost instituit prin Ordonan a de Guvern nr. pentru tratament medical si interventii chirurgicale în str in tate.118/1999 privind înfiin area i utilizarea Fondului National de Solidaritate. 102/2000 privind statutul i regimul refugia ilor în România. persoanele cu afectiuni deosebit de grave. In acest cadru legal MMSSF poate propune Guvernului acordarea de ajutoare financiare pentru: familiile i persoanele aflate in extrema dificultate din cauza starii de sanatate sau din alte cauze justificate. 68 .

Prin aceste acte normative familiile i persoanele singure cu venituri reduse. care utilizeaz pentru înc lzirea locuin ei energie termic furnizat în sistem centralizat. diferen iat în func ie de venitul mediu lunar pe membru de familie. Familiile i persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social în condi iile Legii 416/2001 si care utilizeaza pentru încalzirea locuin ei lemne. In mod similar se acord ajutoare lunare pentru înc lzirea locuin ei cu gaze naturale. 69 . pentru o perioad de maximum 6 luni. c rbuni si combustibili petrolieri beneficiaza de un ajutor în sum fix pentru înc lzirea locuin ei (350. Ajutorul pentru înc lzirea locuin ei în perioada sezonului rece Aceast form de ajutor este reglementat prin prevederi legale din anul 2003 (doua Ordonan e de Urgen ale Guvernului).Persoana str in care a dobândit statutul de refugiat poate ob ine la cerere un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ar . beneficiaz de ajutor lunar pentru înc lzirea locun ei. Acest ajutor se acord numai dac din motive obiective persoana refugiat este lipsit de mijloacele de existen necesare.000 lei la data respectiv ± 2003.

legale. 44 din 1994 privind veteranii de r zboi. Alte forme de sprijin material Subventii pentru asocia ii i funda ii Temeiul juridic este Legea nr. potrivit dispozi iilor Nivelul subven iilor acordate în condi iile de mai sus nu poate dep i costul mediu lunar de între inere pe o persoan asistat . cu modific rile i complet rile ulterioare.34 din 1998 care prevede c asocia iile i funda iile române ti cu personalitate juridic înfiin eaz i administreaz unit i de asisten i care social pot primi subven ii alocate de la bugetul de stat sau.Ajutorul anual pentru veteranii de r zboi are ca baz legal Legea nr. 70 . energiei termice i electrice. au dreptul s beneficieze de aceste servicii. în exclusivitate. Este prev zut un ajutor b nesc anual pentru acoperirea de c tre ace tia a unei p r i din costul chiriei. stabilit de Guvern era de 400. pentru serviciile de asisten social acordate persoanelor care. precum i pentru nevoi casnice. Pentru anul 2003 cuantumul acestui ajutor. care vor fi ultilizate. de la bugetele locale. precum i unele drepturi ale invalizilor i v duvelor de r zboi.000 lei. dup caz.

De acest drept nu pot benefia copiii cu handicap care se afla în internate sau centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de înv mânt special. de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. Microcreditul reprezinta un imprumut rambursabil. acordat la cererea solicitantilor. cu dobând . in care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice.Microcredite O parte din sumele atrase în Fondul National de Solidaritate (Legea nr. 71 . sau în alte tipuri de institutii cu caracter social. cu valoare nominal de p n la 10.366/2001.000 de euro. acordat în lei cu o perioad de rambursare de p n la 36 de luni.2 Presta ii sociale pentru persoanele cu handicap Potrivit legii noi în domeniu ± 448 din 2006 ± persoanele cu handicap au dreptul la urmatoarele presta ii sociale (capitolul III sectiunea 5 a): a) Aloca ia de stat pentru copii majorat cu 100%. 5. cu exceptia centrului de tip respiro. 118/1999) pot fi utilizate pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice care desf oar activitati pe cont propriu. aducatoare de venituri. în vederea intretinerii materiale.

De aceast prestatie social beneficiaz i familia sau reprezentantul copilului cu handicap grav.in cuantum de 30 lei pentru adultul cu handicap mediu. Sunt exceptate de la prestatiile mentionate la punctele c si d persoanele cu handicap care: 72 .in cuantum de 179 lei pentru adultul cu handicap grav. de o alocatie lunara de hrana.in cuantum de 147 lei pentru adultul cu handicap accentuat. . d) Buget complementar lunar. indiferent de venituri. aflati in ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist. calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice. numai pentru perioada în care este ingrijit în familie. De acest drept nu pot beneficia adultii cu handicap grav si accentuat. care nu realizeaza venituri.in cuantum de 60 lei pentru adultul cu handicap accentuat. . accentuat sau mediu. pe perioada în care îl are în ingrijire.in cuantum de 80 lei pentru adultul cu handicap grav. diferentiata astfel: . indiferent de venituri. . de asemenea diferentiat: .b) Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiaz . cre tere i între inere. c) Indemnizatie lunara.

În prezent tendin a general este de renun are treptat la presta iile cu caracter universal i de îndreptare a aten iei spre acordarea de servicii de asisten social . sunt considerate servicii de solidaritate social la care au acces persoanele aflate în dificultate. greu de dep it prin eforturi proprii. . . 5. e) Adultul cu handicap vizual grav primeste pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar. pe perioada retinerii sau deten iei. Acestea din urm se acord potrivit nevoilor individuale sau colective. cu exceptia celor de tip respiro. cu costuri 73 ..sunt ingrijite si protejate in centre rezidentiale publice. dificile.se afla în ingrijirea unui asistent personal profesionist si realizeaza venituri.sunt retinute si condamnate condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate.3 Serviciile sociale Toate rile membre ale Uniunii Europene acord presta ii i servicii de asisten social persoanelor aflate în situa ii deosebite. altele decat cele cu paturi. Acest mod de abordare conduce la satisfacerea mai operativ a nevoilor.

74 . Responsabilitatea realiz rii i coordon rii serviciilor sociale revine în principal Ministerului Muncii. c) asigurarea accesului la servicii sociale în condi ii tratament egal. care le define te astfel: serviciile sociale reprezint ansamblul complex de m suri i ac iuni realizate pentru a r spunde nevoilor sociale individuale sau de grup. Principiile care stau la baza serviciilor sociale a) respectarea individualit ii fiec rei persoane. Serviciile sociale sunt reglementate în România prin Ordonan a de Guvern nr. în vederea dep irii unor situa ii de dificultate. 70 pe 2003.reduse. autorit ilor publice centrale i locale cu competen e în domeniu. b) respectarea libert ii de a alege serviciul social în func ie de nevoia social . prin excluderea privilegiilor i eliminarea oric rei forme de discriminare. contribuie la integrarea serviciilor de asisten social în via a i comunitatea celor asista i i la asigurarea coeziunii sociale. Solidarit ii Sociale i Familiei. pentru asigurarea autonomiei i protec iei persoanei. pentru prevenirea marginaliz rii i excluziunii sociale i promovarea incluziunii sociale.

m surile legale de protec ie. de num rul poten ial de beneficiari. precum i posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale. e) asigurarea drepturilor i siguran ei beneficiarilor. 75 . Serviciile sociale se organizeaz la nivelul comunit ii. h) respectarea confiden ialit ii. în func ie de nevoile identificate. adaptate nevoilor sociale. Aceste servicii sunt în principal de dou feluri: servicii de asisten social servicii de îngrijire social-medical .d) asigurarea de servicii e calitate. f) asigurarea accesului la informa iile privind drepturile fundamentale. accesibile. dar i pe cele ale comunit ii. de complexitatea situa iilor de dificultate i de gradul de risc social. flexibile. protejând în acela i timp i interesele acestora. i) dezvoltarea parteneriatului între p r ile implicate în procesul de acordare a serviciilor sociale i beneficiarii acestora. g) respectarea vie ii intime a persoanei.

Serviciile de asisten social Serviciile de asisten social sunt de asemenea de dou feluri. precum i a principalelor categorii de beneficiari ai serviciilor sociale. persoane cu patologie cronic . inclusiv pentru familiile acestora. d) consilierea pentru persoane vârstnice. b) informarea asupra situa iilor de risc i asupra drepturilor sociale ale persoanei. cele cu handicap. Serviciile cu caracter primar au ca scop prevenirea ori limitarea unor situa ii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excludere social . e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori incredintare. cele cu caracter primar i cele specializate. Asemenea servicii pot fi: a) identificarea nevoilor individuale i de grup. persoane dependente de alcool sau droguri. 76 . persoane infectate sau bolnave HIV/ SIDA. c) m surile educative i de supraveghere pentru prevenirea comportamentelor deviante.

ale violen ei în familie. victime ale violentei in familie si pentru orice alte persoane aflate in dificultate. abuzate. g) sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime prevazute legal.25 i 26 din 1997. i) orice alte m suri de preven ie social . victime ale traficului de persoane. în care rolul principal revine autorit ilor locale. Serviciile primare de asisten primar sunt foarte importante i de perspectiv . precum si pentru orice alte persoane aflate in dificultate. Serviciile comunitare primare de asisten social au început s se dezvolte i diversifice dup 1990. Asemenea servicii nou ap rute sunt: .cantinele de ajutor social (Legea 208/1997). . h) m suri de urgenta pentru persoane fara adapost. 272 din 2004 etc). 77 .f) consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate. mai ales la nivelul comunitar. Legea nr.protec ia i ajutorul special din partea comunit ii i a familiilor pentru copiii afla i în dificultate (Ordonan a de Urgen a Guvernului nr.

e) inser ia socioprofesional a tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului. Obiectivele acestor servicii: a) g zduirea.34/1998). reabilitarea i reinser ia social pentru persoane vârstnice. b) asisten i sprijin pentru copii i familii în dificultate. Serviciile specializate au drept scop men inerea.acordarea de subventii de la bugetul unitatilor de asistenta sociala infiintate si administrate de asociatii si fundatii cu personalitate juridica (Legea nr. f) g zduirea pe o perioad determinat a persoanelor f r ad post. persoane cu handicap. refacerea sau dezvoltarea capacit ilor individuale pentru dep irea unei situa ii de nevoie. c) g zduirea i educa ia special pentru copii sau tineri cu handicap sau cu dificult i de adaptare. persoane victime ale violen ei în familie sau ale traficului de fiin e umane. persoane dependente de alcool sau droguri. bolnavi cronici.. dificultate social . d) g zduirea tinerilor care p r sesc sistemul de protec ie a copilului. 78 . îngrijirea. pe o perioad determinat . potrivit legisla iei.

m suri i servicii sociale de tip pilot. ofert de expertiz sau coordonare în vederea prevenirii oric rei forme de dependen . servicii de îngrijire acordate unor persoane vârstnice aflate într-o situa ie de dependen . alaturi de cele rezidentiale (traditionale) se pot enumera: 79 i profesional pentru persoanele sau familiile aflate în dificultate sau în situa ii . l) activit i. i) m suri de readaptare. pentru inser ie social de risc. Serviciile specializate pentru copii s-au dezvoltat si diversificat puternic mai ales in ultimii 10 ani. j) primirea i îngrijirea în situa ii de urgen . inclusiv atelierele protejate. Printre aceste servicii.g) sprijin i asisten pentru asigurarea unei vie i autonome i active persoanelor de vârsta a treia. consiliere. m) orice ale m suri de interven ie social . cu sau f r g zduire. altele decât cele prev zute de Codul Muncii. de preorientare i de reeducare profesional stabilite legal. sus inere. k) ac iuni de identificare. acordarea de sprijin pentru adaptarea la o via activ . sprijin. h) m suri de sprijin pentru integrarea în munc . informare sau formare.

ingrijirea in centre de zi.. sociomedicale sau medicale.ingrijirea temporara (inclusiv la domiciliu). case de ingrijire temporara. cluburi pentru varstnici. In toate aceste forme serviciile oferite pot fi preponderent sociale. 80 . realizate cu consim mântul acestora au în vedere in principal: .ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice . .servicii de orientare si sprijin pentru reintegrarea sociala a copilului delincvent. . .centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea psihologica a copilului cu probleme psihosociale. .centre de resurse pentru prevenirea abuzului. . apartamente si locuinte sociale etc. Serviciile specializate pentru persoanele varstnice.centrele de plasament de tip familial. .centrele maternale. neglijarii si exploatarii copilului etc.centrele de plasament pentru copilul cu handicap grav.centrele de primire. .

senzoriale. . activit i de administrare i gestionare. la cump r turi.prevenirea agrav rii situa iei de dependen . înso irea în mijloace de transport. având ca obiective majore: . igiena elimin rilor. 81 .Serviciile de îngrijire social-medical Aceste servicii constituie un complex de activit i care integreaz servicii sociale i medicale. tranfer i mobilizare.men inerea autonomiei persoanei. îmbr care i dezbr care. Serviciile de îngijire social-medical se acord unor persoane care din cauza unor afec iuni (deficien e) fizice. b) servicii de suport ± ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia. mintale sau psihice se afl în imposibilitatea de realiza activit ile de via curent sau personelor care se afl în faza terminal a unei boli incurabile. companie. deplasare. hr nire i hidratare. activit i de petrecere a timpului liber etc. Aceste servicii pot fi clasificate astfel: a) servicii de baz ± ajutor pentru igien corporal . menaj. comunicare. c) servicii de îngrijire medical . facilitarea deplas rii în exterior.

o alte servicii publice spcializate la nivel jude ean sau local. în condi iile legii. terapie ocupa ional . o unit i de asisten medico-social . 82 . o institu ii publice care dezvolt compartimente de asisten social specializat . psihopedagogie special . repara ii etc.d) servicii de recuperare (reabilitare) conexe domeniului medical i social ± kinetoterapie. o organiza ii interna ionale de profil. o persoane fizice autorizate. psihoterapie. logopedie etc. Potrivit legislatiei în vigoare (Ordonan a Guvernului nr. o filiale i sucursale ale asocia iilor i funda iilor interna ionale recunoscute în conformitate cu legisla ia în vigoare. furnizorii acestor servicii pot fi: o serviciul public de asisten social .70 din 2003). o asocia ii i funda ii. e) servicii de reabilitare i adaptare a ambientului ± amenaj ri. cultele religioase i orice alte forme organizate ale societ ii civile. la nivel jude ean sau local.

. kinetoterapeu i.s asigure instruiri în problematica specific persoanei cu handicap a personalului care î i desf oar activitatea în sistemul de protec ie a persoanelor cu handicap.s implice în activit ile de îngrijire. inclusiv a asisten ilor personali i a asisten ilor personali profesioni ti. .s ini ieze. recuperare i reabilitare a persoanei cu handicap familia acesteia. capitolul III sec iunea 1): . s dezvolte i s sus in servicii sociale centrate pe persoana cu handicap. . lopgopezi. publice sau private. instructori de ergoterapie. cadre didactice de sprijin. educatori specializa i.4 Servicii sociale pentru persoanele cu handicap Pentru asigurarea serviciilor sociale necesare acestor persoane autorit ile publice au obliga ia de a lua urm toarele m suri (Legea 4482006. pedagogi de recuperare. psihologi. psihopedagogi. medici psihiatri.s creeze condi ii de acces pentru toate tipurile de servicii necesare persoanelor cu handicap. infirmieri.5.s asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de de protec ie a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asisten i sociali. în parteneriat cu persoane juridice. . 83 . medici denti ti.

la domiciliu. . .asistentul personal profesionist (*) .centre de zi.centre de interven ie timpurie..centre de respiro/de criza. Dintre acestea se pot men iona: . .s încurajeze i s sus in activit ile de voluntariat.locuinte protejate. Persoanele cu handicap beneficiaz de servicii sociale acordate: .în centre de zi i centre reziden iale. potrivit reglement rilor legale în evolu ie (Legea 519 din 2002 si respectiv 448 din 2006).ateliere protejate.în comunitate. Serviciile specializate pentru persoanele cu handicap (inclusiv copii) sunt în dezvoltare mai ales dupa anul 2000. . .s înfiin eze i s sus in sistemul bazat pe mangementul de caz în protec ia persoanei cu handicap. publice sau private. .asistentul personal (*) . 84 . .

.centre de integrare prin terapie ocupa ional .centre de pregatire pentru o viata independenta. . 85 .centre de îngrijire i asisten social etc. * Vor fi detaliate la tema urm toare.centre de recuperare (reabilitare).centre de servicii comunitare.. . .

În România a existat. cu deosebire în perioada interbelic . Unele domenii de interven ie a personalului din asisten a social Asisten ii pentru persoanele cu handicap 6. speciali ti cu diverse calific ri care au competen e. rolul i instrumentul de baz al asistentului social. comparabile cu cele ale rilor foarte dezvoltate din acest punct de vedere. 86 . un sistem profesionist de formare a personalului i de aplicare a unei asisten e sociale.CAPITOLUL 6. responsabilit i i atribu ii specifice domeniului de activitate. Personalul din domeniul asisten ei sociale Structura Formarea în domeniul asisten ei sociale Statutul.1 Formarea în domeniul asisten ei sociale Din punctul de vedere al legii (701 din 2001) se precizeaz c în domeniul asisten ei sociale activeaz personal angajat i voluntari.

reducându-l la chestiuni strict admninistrative i birocratice. a a cum s-a men ionat la un alt curs. Alba-Iulia. 87 mântul universitar de asisten social s-a extins i la Timi oara. Din punct de vedere al form rii. oferind absolven ilor. o diplom universitar . În anul 1992 aceste sec ii s-au transformat în sec ii universitare. începând cu anul 1994.Cadrul legislativ i administrativ al anilor 1950-1970 a eliminat practic sistemul de asisten social . Reînfiin atarea înv în 1990. Pite ti. În prima faz . Ulterior înv recent la Constan a. din anul 1952 i apoi desfiintat în 1969. înv mântul universitar de asistenta social (infiintat înc din 1929). Ia i i Cluj-Napoca. în anul universitar 1990-1991 s-au deschis colegii de asisten social pe lâng universit ile din Bucure ti. fost redus la nivel postliceal. Târgovi te i mai mântului de asisten social a demarat . Treptat în perioada respectiv speciali tii în asisten social forma i anterior au fost înlocui i cu func ionari. Oradea. Legea 701 din 2001 are un capitol distinct privind formarea în domeniu.

rolul i instrumentul de baza al asistentului social Asistentul social ca si intreg personalul de specialitate în asisten a social ±± au obliga ia de a îndeplini atribu iile prev zute în statutul profesiei. postliceal sau prin mânt cu profil de asisten social . inclusiv voluntarii din sistemul asisten ei sociale au ca obliga ii majore: . .asigurarea confiden ialit ii informa iilor ob inute prin exercitarea profesiei. 6.respectarea eticii profesionale.Formarea personalului de specialitate în asisten a social se poate face prin institu ii de înv alte forme de înv mânt superior. disciplinar . r spunderea material . . dup caz. Acesta este aprobat prin Legea nr. precum i libertatea acesteia de a decide. civil sau penal . Asistentul social ca i alte persoane.respectarea intimit ii persoanei asistate. 88 . 466 din 2004 privind statutul asistentului social.2 Statutul. Pentru nerespectarea acestor obliga ii fundamentale poate fi atras .

ingineri etc. juristi.Statutul profesiei de asistent social prevede obligatoriu înfiin area comisiei de disciplin în cadrul fiec rei asocia ii profesionale i stabilirea unui regulament de organizare i func ionare a acesteia.colaborarea cu al i speciali ti i profesioni ti: medici. ceea ce presupune printre altele: . Activitatea asistentului social se realizeaza in conditii de mare responsabilitate.respectarea drepturilor omului. In acest sens el este obligat s . In domeniul asisten ei sociale nu pot lucra persoane care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infrac iuni care le face incompatibile cu exercitarea acestei profesii. de ajuta efectiv prin diagnoza si interventie persoanele si familiile aflate pentru anumite perioade in situatii dificile. Comisia de disciplin poate sanc iona prin deciziile sale abaterile de etica profesional (deontologia). . Asistentul social are rolul civic de interven ie social cu costuri umane i sociale cât mai sc zute. Asistentul social este profesionistul care are rolul de a cunoaste si de a preveni situatiile sociale negative. sociologi. economisti. 89 . Ea presupune angajament si devotament pentru rezolvarea unei anumite situatii de risc. psihologi.i realizeze activitatea cu competen profesional .

activit ile. dar si de o constiinta si conduita morala. . si Pasa M.P. Con inutul anchetei poate fi urm rit pe 4 dimensiuni: .In relatia cu persoana asistata.mediul social (ocupa ia. condi ii de locuit.. 90 . Elementele definitorii ale unei anchete sociale sunt scopul. In activitatea sa asistentul social are nevoie de o foarte buna pregatire teoretica si practica. cu deosebire privitor la realizarea anchetelor sociale ± pe baza carora se stabilesc prestatiile si serviciile sociale. Obiectul unei anchete se concentreaz pe colectarea de date privind familia sau persoanele aflate în dificultate. obiectul. con inutul i sursa de informare. venitul.caracteristicile demografice ale unui grup de persoane. servicii de care beneficiaz etc). asistentul social trebuie sa adopte si o atitudine pozitiva optimista. Anchet social reprezint instrumentul tehnic principal de investigare a unui caz in asistenta sociala (aplicata la individ sau familie). Scopul a numeroase anchete este furnizarea de informa ii pentru a se lua o decizie de asisten social . pe langa respect. numar persoane în familie. 2004). Pe aceste considerente se poate aprecia ca asistentul social este pionul sistemului national de asistenta sociala (Pasa F. .

de asistarea copiilor si adultilor in diverse institutii (centre de plasament. copiii in situatie de risc.atitudinile i opiniile. penitenciare. La acestea se pot ad uga ilustrativ: problemele legate de familii dezorganizate.i dezvolte i s i adapteze continuu serviciile comunitare. alte autorit i i persoane din anturaj. de delincven . poli ia. dependen a de alcool i droguri.. Ac iunea social se poate realiza în func ie de problema social . La tema 3 a au fost prezentate pe scurt 4 categorii de beneficiari (prostitu ia i traficul de persoane.3 Unele domenii de interven ie a personalului din asisten a social In munca de asisten social exist o problematic extrem de complex i divers . Sursa de informa ie. In perspectiva. de grup sau chiar comunitar. 6. care al turi de persoana investigat poate include coala. camine pentru persoane 91 . adica unul de a influenta si sprijini comunitatea ca sa se bazeze pe ea însa i. la nivel individual. asistentul social trebuie sa-si asigure un rol mai complex decat cel traditional. infec ia HIV /SIDA. s . unit i medicale.

prin comportamentul lor în societate. .persoana care a suferit o condamnare prin hot râre judec toreasc definitiv . In ultima perioada o atentie deosebita s-a cordat asistentilor maternali profesionisti. . . educa ie i igien utilizatorilor. far a putea epuiza gama problematicii de asistenta sociala. starea s n t ii i profilul lor psihologic prezint garan ii pentru îndeplinirea corect a obliga iilor ce revin unui p rinte. procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist sunt reglementate prin Hot rârea de Guvern nr. igien . . .au urmat cursurile de formare profesional necesare.au capacitate deplin de exerci iu. îngrijirea i educarea copiilor s i. Atestarea. Restric ii la angajare pentru: .p rintele dec zut din drepturile p rinte ti.persoana care sufer de boli cronice transmisibile.au în folosin o locuin în care se poate prepara hrana. 92 . cu privire la cre terea.varstnice etc). Pot fi atestate în acest sens numai persoanele care: . asigur condi ii de via . 679 din 2003.

integrare in familia naturala sau adoptiva. 93 . Persoana fizica acreditata in acest sens este denumita îngrijitor. prin similitudine cu cele ale parintilor (crestere. educare. Solidaritatii Sociale si Familiei. Acreditarea este de competenta direc iilor pentru dialog. Pe perioda exercitarii acestui contract asistentul maternal profesionist se bucura de drepturile prevazute de legislatia muncii.392 din 2000 a ministrului Muncii. confidentialitate etc). Un alt domeniu în dezvoltare al asistentei sociale este îngrijirea la domiciliu a persoanelor varstnice.Contractul individual de munca pentru asistentul maternal profesionist se incheie cu serviciul public pentru protectia copilului iar Comisia de protectia copilului si acest serviciu au drept de control asupra activitatii asistentului maternal profesionist. familie i solidaritate social ale MMSSF iar contractul individual de munca se incheie cu consiliul local pe a carui raza urmeaza a-si desfasura activitatea ingrijitorul. integrare sociala. iar la restrictii nu apare parintele decazut din drepturi. Obligatiile privind copiii primiti in plasament sau incredintati sunt accentuate in mod deosebit. mai putin cele legate de locuinta si de formare. iar acreditarea este realizata in baza Ordinului nr. Conditiile de acreditare si angajare sunt asemanatoare celor pentru asistentul maternal profesionist. ingrijire.

Drepturile persoanei acreditate ca ingrijitor. Condi iile de angajare ale unei persoane ca asistent personal: . Acesta este încadrat cu contract individual de munc de c tre prim ria localit ii de domiciliu sau de re edin . Obligatiile decurg in linii mari din sarcinile specifice. cel din urm fiind o func ie nou . 6. Asistentul personal pentru persoane cu handicap Persoana cu handicap grav are dreptul. sunt de natura baneasca (reglementate prin Legea prvind asistenta sociala a persoanelor varstnice).4 Asisten ii pentru persoanele cu handicap În conformitate cu legisla ia în vigoare (legea nr.448 din 2006) pentru aceste persoane pot fi angajate dou tipuri de asisten i ± cel personal i cel personal profesionist. 94 . precum si dreptul la consiliere si sprijin. în baza evalu rii socio-psiho-medicale la un asistent personal. cele de personal prevazute de legislatia muncii.vârsta minim de 18 ani împlini i. odata angajata.

. atestat de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate. odat la doi ani la instruirea organizat de angajator. .. cu excep ia rudelor (inclusiv so ul sau so ia) pân la .un salariu de baz stabilit potrivit dispozi iilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii în unit ile de asisten social . Drepturile asistentului personal: .un program de lucru de 8 ore pe zi în medie i 40 de ore pe s pt mân . .transport urban i interurban în condi ii similare persoanelor cu handicap.are o stare de s n tate corespunz toare.s participe.s nu fi fost condamnat pentru s vâr irea unei infrac iuni care ar face-o incompatibil cu exercitarea ocupa iei de asistent personal.are o capacitate deplin de exerci iu. altele decât cele cu paturi. . inclusiv sporurile legale. Obliga iile asistentului personal: .a absolvit cel putin cursurile înv gradul al IV lea. . 95 mântului general obligatoriu.concediu anual de odihn . .

s nu abuze fizic.s comunice direc iei de asisten sociala i protec ia drepturilor copilului orice modificare survenit în starea fizic . Decizia în acest sens se ia de catre comisia de evaluare a persoanelor cu handicap adulte. Asistentul personal profesionist Îngrijirea i protectia persoanelor cu handicap grav i accentuat care nu dispun de spa iu de locuit. .s . i în elegere persoana cu handicap grav. psihic sau moral de starea 96 .. psihic sau social a persoanei pe care o asist . bun credin acesteia.s trateze cu respect. . cu consultarea persoanei cu handicap în cauz . nu realizeaza venituri sau acestea sunt sub nivelul salariului mediu pe economie se poate asigura de catre un asistent personal profesionist.i asume în scris r spunderea de a realiza integral planul de recuperare al copilului cu handicap grav i respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav.s presteze pentru persoana cu handicap grav toate activit ile i serviciile prev zute contractual i legal. .

Obliga iile i drepturile asistentului personal profesionist sunt asem n toare cu cele ale asistentului personal.Contractul de munca pentru asistentul personal profesionist se incheie cu direc ia de asisten social i protectia copilului sau cu furnizorii de servicii sociale privati. procedurile de atestare si statutul asistentului personal profesionist uremaza a fi reglementare prin Hot râre de Guvern. Asistentul maternal care ingrijeste un copil cu handicap grav sau accentuat. Angajarea asistentului personal profesionist urmeaza sa se faca pe baza atestatului necesar in acest sens. Conditiile de obtinere a atestatului. 97 . acreditati legal. pana la varsta de 18 ani poate opta sa devina asistent personal profesionist.

. Bucure ti. Managementul serviciilor de asisten psihopedagogic i social . University of East AngliaNorwich. Sociopsihologia i antropologia familei. Introducere în teoria asisten ei sociale. C. V. Incluziunea colar Bucure ti. 705 din 2001 privind sistemul na ional de asisten 98 i social a persoanei cu handicap. Aspecte contemporane în asisten a social .. 2004 Cre u. 2005 Ghergu . Bucure ti. Elemente de asisten 1999 Buzducea D. 2003 Howe. Polirom. Editura Expert. Alois.. 416 pe 2001 privind venitul mediu garantat * * * Legea nr. Editura Printech. Ministerul Muncii. 2001 Kari Killen. 1992 Ilu . UNICEF. UNICEF. . Strategii i metode de cercetare. P. realizat cu sprijin UNICEF * * * Legea nr. Polirom.BIBLIOGRAFIE Bocancea. D. G. S. Evolu ii i tendin e. Polirom. Statul bun st rii. Editura Eurobit. 2005 Cace. Importan a aplic rii teoriei în practic . social . Ghid practic. 2006 * * * Curs de asisten social . Copilul maltratat. Polirom. Neam u.

social * * * Legea nr. G.. 2005 Pasa F. 466 din 2004 privind statutul asistentului social * * * Legea nr. 1999 Marginean. si Pasa L. 2004 Neam u. Bucuresti. D. 273 pe 2004 privind regimul juridic al adop iei * * * Legea nr.. Asisten a social . 515 din 2003 pentru aprobarea OUG nr. 99 . Stan. 448 din 2006 privind protec ia drepturilor persoanelor cu handicap Manea. Polirom.. Politica social . 68 din 2003 privind serviciile sociale * * * Legea nr. Editura Expert. Polirom. Protec ia social a persoanelor cu handicap. 76 din 2002 privind sistemul asigur rilor de omaj i stimularea ocup rii for ei de munc * * * Legea nr. 217 din 2003 pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie * * * Legea nr. I. Studii 1990-2004. 272 pe 2004 privind protec ia i ap rarea drepturilor copilului * * * Legea nr. ansa. Sudii i aplica ii. L. Bucure ti. 116 din 2002 privind prevenirea i combaterea marginaliz rii sociale * * * Legea nr. M Asistenta sociala in Romania. Iasi.

Volum omagial.. Fl. Manual de psihologia comunit ii. O analiz critic a tranzi iei. sociologie. B. 2003 Zani. Polirom. Asisten a social . Ce va fi µdup ¶. Polirom. Polirom. Editura Eurostampa Zamfir. Bucure ti. asisten Universit ii din Pite ti. 2004 Zamfir. L. Editura Funda iei Humanitas. 2002 * * * Revista de asisten social . 2002 * * * Victimele violen ei domestice: copiii i femeile. Politica social româneasc între s r cie i globalizare. Separarea. 2003 social . Politici sociale. divor ul i familia. Edi ie îngrijit de Cornel Constantinescu.. E. C. UNICEF. Palmonari A. Introducere în psihopedagogia special i în asisten a social . M. UNDP. Ia i.. incepand din 2002 Verza E.. Editura 100 . Editura Altenative.2004 Parkinson. 1993 Preda.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful