You are on page 1of 111

"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitate ramâne doar o parte a activitatii asistentei medicale.

Esentiala ramâne Cunoasterea bolnavului, a problemelor si nevoilor sale. " Lucretia Clocotici

Cuprins:
Capitolul I ANATOMIA sI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL.......................................................................................4 Capitolul II NOŢIUNI GENERALE DESPRE INSUFICIENŢA RENALA......................................................10 SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR..................................10 Capitolul III PREGĂTIREA PACIENŢILOR PENTRU EXLORARI RADIOLOGICE sI FUNCŢIONALE ALE APARATULUI RENAL.............................................................18 Capitolul IV ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ........................................................35 Capitolul V PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING.....................47 Capitolul VI CONCLUZII....................................................72

CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia aparatului renal
NOŢIUNI DE ANATOMIE Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar si genital. Cea mai mare parte a produsilor de excretie se elimina, printr-un ansamblu de organe care formeaza aparatul excretor. Aparatul urinar - este alcatuit din cei doi rinichi si de caile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinara si uretra. Rinichii - organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, încojurat de un strat celulo-adipos si învelit de o capsula fibroasa inextensibila, este situat în loja renala. Rinichii au o margine externa convexa, o margine interna concava si doi poli: unul superior si altul inferior. Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât cel stâng. Loja renala este limitata în sus de diafragm, în spate de ultimele doua coaste si dedesubtul lor de muschi si de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renala este deschisa [de aici, usurinta cu care se produce ptoza renala]. Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce

alcatuit din glomerul [polul vascular] si tubul urinifer [polul urinar]. cu evolutie superioara îmbraca Nefronul .unitatea anatomica si fiziologica a rinichilui.flegmoanele perinefritice simptomatologie toracica. . Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.

provenita din artera renala.al doilea element al nefronului . Capilarele se reunesc apoi si formeaza.se prezinta.este alcatuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente. o arteriola eferenta.Glomerulul . Tub urinifer . format din . care se capilarizeaza din nou în jurul primei portiuni a tubului urinifer. sub forma unui canal lung de 50 mm.primul element al nefronului .

cu rasunet asupra întregului arbore urinar. înapoia pubisului .are la femeie un traiect foarte scurt. Uretra -canalul excretor al vezicii . . ansa Henle.are forma unei cupe care înconjuara glomerulul si este alcatuit din doua. foite. Capsula Bowman . la care traiectul este lung si traverseaza prostata. tubul contort proximal. chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene. Capsula Bowman. de prostata. de unde posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenom.este realizata. Legatura bazinetelor cu vezica urinara . spre deosebire de barbat. prin cele doua uretere.organ dotat cu o musculatura puternica si situat în pelvis. urina formata trece în calice si de aici în bazinet. poarta numele de corpuscul Malpighi.tubul contort distal si tubii colectori. capsula Bowman. Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame.urmatoarele segmente. împreuna cu glomerulul pe care îl contine. prin canalele colectoare si canalele comune care se deschid în papilele renale. Din tubi contorti distali.

prin filtrarea glomerularâ se formeaza urina primitiva [ 150 1 urina primitiva/24 ore. dintre care functia principala consta în formarea urinei.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroase functii. 13513o1422n glucoza în întregime [conditia este ca în sânge sa existe mai putin de 1. la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomeruiar. Urina primitiva are compozitia plasmei. Substantele utile sunt substante cu prag. care sunt eliminate prin urina numai când concentratia lor sanguina a depasit limitele fiziologice [apa. bicarbonati]. Contine deci apa. sarurile si în particular clorura de sodiu. Apa este reabsorbitâ în proportie de 99%. Totusi la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau în mare cantitate substantele utile si în cantitate mica. Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor. NaCl. putând elimina si chiar secreta unele substante. dar farâ proteine. Rinichiul are si propietati secretorii. cu rol foarte important în echilibrul acido-bazic. Substantele toxice sunt substante farâ prag. din filtrarea a 1500 1 plasma]. procesul de formare a urinii cuprinde o faza glomerularâ. Substantele toxice nu sunt reabsorbite decât în proportie mai mica [33% uree. ca amoniacul. eliminarea lor urinara facându-se imediat ce apar în sânge. glucoza. uree. acid uric si toti electrolitii sângelui. In faza urmatoare. 75% acid uric]. în proportie variabila [98-99%]. lipide si elemente figurate. se formeaza urina definitiva. Deci. In care prin reabsorbtie si secretie se formeaza urina . în care prin filtrare se formeaza urina initiala si o faza tubularâ.60 g glucoza %o]. glucoza. pe cele toxice. Prin aceasta se asigura epurarea organismului de substante toxice.

Caracterul de urina definitiva este dobândit de tubii distali prin procesul de concentrare. rinichiul elimina unele substante într-o cantitate .definitiva. sub influenta hormonului retrohipofizar. Dupa cantitatea de apa pe care o are la dispozitie.

.

dupa caz. functia de epuratie sanguina. .diureza [1. . In concluzie.mai mare sau mai mica de apa. urmata uneori de instalarea comei uremice. Mictiunea . rinichii îndeplinesc în organism trei functii de baza: . functia de mentinere a echilibrului acido-bazic. de unde când se acumuleaza o anumita cantitate [250-300 ml]. Urina formata permanent . Alterarea acestor functii conduce la aparitia sindromului de insuficienta renala. Rinichii mai asigura constanta presiunii osmotice a plasmei eliminând sau retinând. 7. mentinând pH-ul la cea. prin eliminarea de acizi si crutarea bazelor.5-2.este un act constient. deschiderea si închiderea sfincterului vezical putând fi comandate voluntar.35. se declanseaza reflex mictiunea deschiderea sfîncteralui vezical si golirea vezicii. apa si diferiti electroliti. . Rinichiul are si rol predominant în mentinerea echilibrului acido-bazic. functia de mentinera a echilibrului osmotic. rezultând o urina cu densitate variabila.5 ml/min] se depoziteaza în vezica urinara.

> anorexie. este urmat de faza oligoanuricâ [8-10 zile] si de faza de reluare a diurezei. > varsaturi. Insuficient renala acuta: Definitie : Este o suferinta renala grava.  renal [necroze tubulare acute]. tumori prostatice si stenozate]. oligurie sau anurie. Semnele clinice în primele stadii: > oboseala. cu evolutie catre coma uremica.  postrenal [litiaza renala. Tablou clinic Primul stadiu. caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale [excretoare. de agresiune. metabolice si umorale]. însotita la început de poliurie. Etiopatogenie: Cauzele sunt multiple si au localizare:  prerenal [stari de soc]. . Semiologia aparatului urinar 1. exprimata clinic prin hiperazotemie.CAPITOLUL II Notiuni generale despre insuficienta renala.

> agitatie. . > somnolenta. > coma. > respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes. > diaree.> halena amoniacala.

. glucoza hipertonica asociata cu insulina. Tratament: Se adeseaza cauzei [socul hipovolemie. > hiperglicemie. se administreaza antibiotice cu toxicitate renala redusa [Penicilina. > hiperpotasemie. In cazurile foarte grave se recurge la hemodializa. Aplicate la timp. Când este cazul.Explorarile paraclinice evidentieaza: > acidozâ > cresterea produsilor de putrefactie intestinala. deshidratarile. furosemid 2g/zi la interval de 3 h pentru fortarea diurezei. > hiperazotemie. hemoragiile. înlaturând agentii toxici]. Acidoza se combate cu solutie de bicarbonat de NaCl 4g%o [200-300 ml/zi]. Daca functia renala se restabileste catre a cincea . apar tulburari biologice. iar hiperpotasemia cu 50-100 ml ca gluconic. bonavul se vindeca. care sa furnizeze 2000 calorii/zi.a sasea zi. > hipocalcemie. rinichii recuperându-si în întregime functiile. In perioada oligo-anurica se combate retentia azotata printr-un regim gluco-lipidic. Daca functia renala nu se restabileste rapid. metodele de epurare extrarenalâ permit vindecarea definitiva. Anuria se combate cu perfuzii de Manitol 20%. cu aport redus de apa si K. Pronostic: Depinde de durata insuficientei renale.

2. . Eritromicinâ].m.. sedative. masa eritrocitara sau sânge integral proaspat.Ampicilina. Plegomazin 25 mg i. Insuficienta renala cronica: Definitie: Este o scadere progresiva a capacitatii functionale renale. cu retinerea în organism a substantelor toxice rezultate din metabolism si cu evolutie catre uremie terminala. Oxacilina.

rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern. Simptome: . Odata cu progresarea leziunilor. poliuria devine maxima si scaderea capacitatii de concentratie este foarte severa. Pot aparea unele semne clinice ca: ■ astenie. distrugerea netronilor nu mai permite aceasta adaptare. în mod normal rinichiul are o rezerva functionala care îi permite sa se adapteze unor solicitari crescute. In stadiul initial. în special a pielonefritelor. . substante azotate si electroliti din organism. apa. Patogenie: Se stie ca.în stadiul compensat. glomerulonefritelor cronice. Prima functie alterata este capacitatea de concentratie. Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale. adica sâ mentina constanta cantitatea de sare. In insuficienta renala cronica. invariabil între 1010-1011 aceasta este faza de izostenurie. poliuria se însoteste de hipostenurie [de scaderea capacitatii de concentratie]. care se realizeaza prin unele mecanisme compensatoare. starea generala este relativ buna. In aceasta perioada. a obstructiilor cailor urinare. a HTA maligne. In ultimul stadiu insuficienta renala se decompenseaza si apare oliguria cu izostenurie si apoi uremia terminala. principalul fiind poliuria. Când densitatea urinii oscileaza. care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare.Etiologie: Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a bolii renale.

■ scaderea poftei de mâncare. care se însoteste la început de hipostenurie.■ cefalee. Cel mai important semn este poliuria. . iar mai târziu de izostenurie.

senzatii de frig. somnolenta stari cofuzionale. somnolenta sau criza convulsiva. Tulburarile digestive se accentueaza. HTA [raport cu afectiunea cauzala]. contractii musculare. Poliuria: bolnavul prezinta mictiuni frecvente în cantitati mari.repulsie totala fata de alimente. starea generala se altereaza progresiv. Cardio-vascular .miros amoniacal al aerului expirat. oboseala fizica si psihica. prurit. . continua si chinuitoare. iar mai târziu apare oliguria terminala.cefalee precoce. diaree.insuficienta cardiaca. ameteli. delir si coma. Uremia: stadiul terminal al insuficientei cronice. Apar semne nervoase ca: cefalee. b) respirator . aparând inapetenta. Oliguria: diureza scazuta. greata si varsaturi pâna la intoleranta gastrica. aparând numeroase simptome clinice si biologice. Bolnavul prezinta prurit si o paloare caracteristica [galben-murdar] a tegumentelor si mucoaselor. Simptomele pot fi grupate în: a) stare generala profund alterata. Urinile sunt palide. Neurologica . hipotermie. Analiza sângelui pune în evidenta anuria si unele tulburari hemoragice. c) d) e) digestiv . bolnavul este dispneic. respectiv sub 800 ml/zi.In stadiul de insuficienta renala decompensata. diureza fiind 2500 ml/zi. tegumente palide. greturi. pericardita. varsaturi. uneori melena.

permite o evolutie îndelungata. Supravegherea riguroasa. uneori rapida [în câteva luni]. .Evolutia: Este foarte variabila. cu mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si metabolic. alteori lenta [ani].

2. In faza decompensata. când alimentatia pe cale orala nu este posibila.Complicatii. 3. în special a celor bilaterale. proteinele vor fi reduse 20-30 g/zi. tratarea complicatiilor. dieta nomiocalorica [2000-3000 calorii/zi]. 2. cantitatea de apa. Tratamentul profilactic vizeaza: 1. Sunt numeroase. repausul va fi partial în stadiul compensat [12-14 ore/zi] si total în cel decompensat. depistarea si tratarea în faza incipienta. evitarea hemoragiilor si deshidratarilor.v. urina. In faza de uremie. pe explorarile functionale renale. cele mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral. afectiunilor renale. permisa este de 1500-2000 ml în stadiul decompesat si 600700 ml în stadiul decompensat. Pronostic: în stadiul compensat este relativ bun. moderat hipoproteicâ. se administreaza glucide în exces si putine grasimi. adâugându-se cantitatea de apa pierduta prin varsaturi. Diagnosticul pozitiv: Se bazeaza pe faza compensata. în stadiul decompensat este sumbru.se recurge la alimentarea pe sonda sau perfuzie i. normolipidicâ si hiperglucidicâ în faza compensata. infectiile. . Tratamentul curativ vizeaza: 1. diaree.

.Tratamentul medicamentos: Se combate acidoza administrând alcaline sub forma de acetat de Na. se va avea grija ca Na sa nu fie dat în exces. citrat de Na.

hematuria. întepatura sau greutate. Durerea de intensitate mare. regiunea inghinala. sucuri] si saruri de K. unilaterala. O atentie deosebita se acorda toaletei bolnavului: igiena gurii cu glicerina boraxatâ sau apa bicarbonatatâ. piuria. Durerea în regiunea lombara. permanenta si are caracter de sfâsiere. De obicei apare brutal si dureaza ore sau zile. aparuta sub forma de criza paroxistica cu debut în regiunea lombara si iradieri pe traiectul ureterului spre fosa iliaea. legume. Durearea lombara bilaterala. 2. igiena generala. prevenirea si tratarea escarelor. Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete. Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune. de o intensitate redusa [surda] apare în glomerulonefrita acuta sau cronica.Hipokaliemia: Se corecteaza prin aport alimentar [fructe. cauta o pozitie antalgica. organele genitale si fata interna a coapsei respective si în colica renala. are senzatia de mictiune. Simptome functionale: Cele mai frecvente sunt: durerea. Bolnavul este agitat. Tulburari de mictiune: . deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecale.tulburari de mictiune. 1. în care se pot obtine unele ameliorari. Durerea este atroce. Apare litiaza renala [calculul care patrunde pe ureter]. Trebuie încercate în faza uremica finala. apare spontan cu sediul unilateral sau bilateral. scleroza renala.

. polakiuria .mictiuni frecvente în cantitati mici. . iskiuria -retentia de urina. . disuria -eliminarea urinei cu dificultate si durere.. uneori chiar câteva picaturi:-cistite. . incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua urina. nicturia -inversarea raportului numarului de mictiuni si a cantitatii de urina emisa în timpul zilei si noptii.

Tulburari ale volumului urinei: .diureza sub 1000 ml/zi. . insuficienta circulatorie. iar în toate trei paharele este de origine renala. cea mai abundenta în cel de-al doilea pahar si ultimele picaturi în cel de-al treilea pahar. Poate surveni în caz de glomerulonefrite acute. dar nu poate fi afirmata decât prin examen microscopic. care capata o culoare rosie deschisa sau închisa. în perioada de compensare a insuficientei circulatorii. Se traduce macroscopic printr-un aspect tulbure al urinelor. . Poate apare în perioada de debut a unor boli infectioase dupa crize de colici renale. are cauze renale si extrarenale. Provenienta hematuriei se stabileste prin proba celor trei pahare conice. interventii chirurgicale. incontinenta de urina ..diureza peste 2000 ml/zi.prezenta sângelui în urina. colici renale. 3 . hematuria apare numai în primul pahar este de origine uretrala. 4. deoarece exista si hematurii puse în evidenta numai prin metode de laborator. traumatisme lombare. oliguria . Piuria. hemoragii abundente în perioada acuta a unor boli infectioase. examen care arata prezenta unor leucocite polinucleice. Daca. diaree accentuata.emisiuni urinare involuntare si inconstiente. Apare în caz de afectiuni însotite de transpiratii abundente. Numai hematuria macroscopica este un simptom functional urinar.Hematuria .reprezinta prezenta puroiului în urina. daca. poliuria . .absenta urinei în vezica. Bolnavul urineaza în cele trei pahare conice: câteva picaturi în primul pahar. varsaturi. în perioada de reabsorbire a edemelor. mai mult sau mai putin alterate. apare în ultimul pahar este de origine vezicala. nefropatii gravidice. anuria . glomerulonefrita acuta.

Piuria este datorata unor leziuni ale aparatului urinar si în acest caz. ca si în cazul hematuriei se poate recurge la proba celor trei pahare conice pentru a preciza piuria. .

coapsa . paluarea tegumentelor întâlnite la bolnavii cu insuficienta renala cronica. de edemul alergic. Debuteaza la pleoape. pericard. uneori este discret. cu piele lucioasa. . la început vizibil numai dimineata cu timpul.ofera importanta data de diagnostic.Semne fizice: Inspectia generala . gamba. moale [pastreaza amprenta degetului la apasare]. fata si maleole. Inspectia locala poate constata: Bombarea regiunii lombare în tumori renale sau bombarea regiunii suprapubiene în caz de retentie de urina cu glob vezical. Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme [cardiac si hepatic]. nedureros. ori colectii de lichid în toate seroasele [pleura. Manevra importanta în bolile renale este percutarea regiunii lombare cu vârful degetelor sau cu marginea cubitala a . peretele abdominal si fata dorsala a mâinilor. Se obtin informatii importante prin palpare. cuprinde fata dorsala a labei piciorului. pozitia "cocos de pusca" este luata de bolnav în colica renala. peritoneu. Examplu : . [uremia]. organele genitale.traduce o hiperhidratare. Aceasta este edemul generalizat. . edemul . alteori considerabil. Edemul renal este alb. antrenând infiltrarea tesutului celular subcutanat din întreg organismul. edeme de inflamatii. de edemul de tromboflebite si varice.

tumora pelvina. pe de alta parte interesarii cordului în unele boli renale [glomerulonefrite].prostata. Un examen important este tuseul rectal care permite depistarea unui obstacol în micul bazin: la barbati . pielonefrite. .mânii care declanseaza. la femei . Examenul cardiovascular este deosebit de pretios. glomerulonefrita acuta. dureri vii în caz de litiaza renala. pe de o parte datorita interesarii rinichiului în numeroase afectiuni cardiovasculare [HTA].

Pregatirea psihica a bolnavului: . se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus. carbune animal.evidentierea conturului rinichilor cavitatilor pielocaliceale ale acestora. Materiale necesare: .peritoneu. pozitia rinichilor si prezenta unor calculi renali. uretrali. retropneumo. . materiale necesare unei clisme evacuatoare. cistografie. se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.renala simpla. 2. . ulei de ricin.=Pregatirea bolnavului pentru radiografia renala simpla = Radiografia renala permite evidentierea formei.CAPITOLUL III Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si functionale ale aparatului renal Explorarea radiologica a rinichiului si a cailor urinare se efectueaza prin radiografie.Pregatirea alimentara a bolnavului: . 1. A. vezicali radioopaci. Scop. Pregatirea materialelor necesare: . precum si a cailor urinare. pielografie. dimensiunilor. 3. arteriografle.

. în ziua precedenta. paste fainoase. nu va consuma lichide. bolnavul va consuma o cana de ceai si pâine prajita. pâine] si ape gazoase. zarzavaturi. dupa examen bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit.. . cu doua trei zile înaintea examinarii bolnavului va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe [fructe. legume. . . înaintea examinarii bolnavul nu va mânca.

în seara precedenta zilei radigrafiei se administreaza 2 linguri de ulei de ricin. B. . Atentie! . cu doua-zile înainte de examinare se administreaza carbune animal si triferment câte 2 tablete de 3 ori pe zi. bolnavul este condus la serviciul de radiologie.Pregatirea pentru examinare: .examenul în F. se noteaza. . în dimineata zilei examinatoare. dupa efectuarea radiografiei. a bolnavului. 6. Aerul din tubul irigator trebuie sa fie complet evacuat pentru a nu ti introdus în colon. Materialele necesare: . 5. se efectueaza o clisma cu apa calda. bolnavul este ajutat sa se îmbrace si sa se întoarca în salon unde va fi instalat comod în pat.îngrijirea bolnavului dupa tehnica: . Pregatirea medicamentoasa a bolnavului: .O.radiografia aparatului renal executata cu substanta de contrast administrata prin cateterism ureteral sub control citoscopic. bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa. . .4. = Pregatirea bolnavului pentru pielografie = Pielografia . înaintea examinarii radiografiei bolnavului îsi va goli vezica urinara sau i se va efectua un sondaj vezical.

. 1. Pregatirea materialelor necesare: . medicamente pentru urgenta..10%. .30% sau iodura de sodiu . . . se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus. medicamente antihistaminice. cele pentru radiografie renala simpla. substanta de contrast Odiston .

pregatirea bolnavului ca radiografia renala. .O.Administrarea substantelor de contrast: . se noteaza examenul efectuat în F. . unde va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de examinare. Pielografia se executa în conditii de asepsie perfecta. se efectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodura de sodiu 10%. 5. va fî condus în salon si instalat comod în pat. se efectueaza. bolnavul se transporta pe targa pe masa de radiografie. Daca toleranta organismului este buna bolnavul va fi condus în sala de citoscopie.Pregatirea bolnavului: . dupa terminarea radiografiei se încearca sa se extraga cu o seringa. . Atentie! . si pentru alimentara. spalarea pe mâini cu apa curenta si sapun. 5-10 ml în fiecare parte presiune mica. Daca bolnavul prezinta o reactie hiperalergica se întrerupe introducerea substantei de contrast si se administreaza antihistaminiee. 3.Testarea sensibilitatii fata de substanta de contrast: . . . simpla [psihica. Bolnavul va fi ajutat sa se îmbrace. 4. se introduce substanta de contrast usor încalzita. medicamentoasa]. substanta de contrast. sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter.2. îngrijirea bolnavului dupa tehnica: . anuntându-se imediat medicul. a bolnavului.

. produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal]. Injectarea substantei de contrast se face cu presiune moderata [altfel se. . Substanta de contrast trebuie usor încalzita pentru a nu produce contractii spastice ale bazinetului..

Pregatirea bolnavului: > se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii.  manusi de cauciuc sterile. Materiale necesare:  materiale pentru efectuarea unei clisme. 1.  sonda Nelaton sterila. eventual amestecata cu aer. 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon]. Pregatirea materialelor necesare: ♦ se pregatesc toate materialele necesare.  tavita renala. ioduri de sodiu 10% sau solutie Odiston.  pensa hemostatica.  seringa Guyon sterila. 2. ■ radiografie dupa umplerea vezicii urinare cu substante de contrast sterila [iodura de sodiu 10-20%. .C = Pregatirea bolnavului pentru eistograiîe= Cistografia .este o metoda de exploatare radiologica a vezicii urinare care se poate executa prin: ■ radiografie simpla vezicala.  solutie sterila de acid booric.  substanta de contrast.

o se îmbraca manusile sterile. Participarea la cistografie: o spalarea pe mâini cu apa curenta si sapun. o se închide sonda cu o pensa hemostatica . > bolnavul este condus la serviciul radiologie. o se introduce sonda Nelaton sterila în vezica urinara si se spala vezica cu solutie sterila de acid boric.> se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare cu apa calda. 3. ajutat sa se dezbrace si sa se aseze în decubit dorsal pe masa radiologica. o în seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na sterila sau Odiston si se introduce în vezica.

v. substanta de contrast se injecteaza.o bolnavul este rugat sa nu urineze decât dupa terminarea examenului cistografic. Materiale necesare:  materiale necesare efectuarii unei clisme. a doua radiografie la 6 secunde si a treia la 8 secunde. Atentie! .= Arteriografia renala = Este o metoda de explorare a aparatului renal prin administrarea substantei de contrast pe cale arteriala. . Efectuarea tehnicii: .reprezinta introducerea de aer sau oxigen în spatiul retroperitoneal pentru evidentierea contururilor rinichilor. sau femurala.  S instrumente si materiale necesare efectuarii unei punctii. durerea provocata pe durata injectarii fiind suportabila. i. = Pregatirea bolnavului pentru examen radiologie al rinichilor prin retropneumoperitoneu = Retropneumoperitoneu . o medicul executa imediat radiografia D.  aparat de pneumotorax 1. Se avertizeaza bolnavul. administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul venei. E. renala. Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la începerea administrarii substantei de contrast.

♦ se anunta bolnavul. ♦ în seara precedenta interventiei se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare. ♦ se anunta bolnavul ca nu trebuie sa manânce nimic în dimineata zilei de examinare. explicându-i necesitatea tehnicii si inofensivitatea. .

masca]  seringa Guyon cu oliva uretrala sterilizata. . se efectueaza un pansament. tumorilor. Pregatirea instrumentelor si a materialelor:  Caselote cu câmpuri sterile si manusi de cauciuc sterile  costum steril pentru medic [halat.indentificarea proceselor patologice endovezicale. pense sterile. ♦ se ajuta bolnavul sa se îmbrace si este condus la pat.  solutie de novocaina 0. nespecifice. malformatiilor anatomice. ♦ cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 10002000 1 gaz si se executa apoi radiografia. = Pregatirea bolnavului pentru cistoscopie = Cistoscopia .5% 40-50 ml. ♦ se serveste medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua punctia în loja perineala. corpilor straini.  seringa de 20 ml sterilizata. calculilor. inflamatiilor specifice.metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului. apoi la locul punctiei. Scop .  tampoane de vata sterile. ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiografiea. 1. ♦ spalarea pe mâini cu apa curenta si sapun. se îmbraca manusile sterile.♦ bolnavul va fi condus în sala de radiografie. F.

 sonde uretrovezicale sterile. citoscop de irigatie de cateterism sau cistoscopul operator [în functie de scopul urmarit] sterilizat.  doua sonde uretrale radioopace. lungi de 60-70 cm si groase de 4-8 cm [scara Cherier].  eprubete pentru recoltarea urinei.  solutie de acid boric 3%.  doua tavite renale. . solutii dezinfectante.

mai nou.v. se anunta pacientul. explicându-i-se necesitatea tehnicii. . . lasându-se accesibila regiunea perineului. se recomanda preparatul din import Instigel. sau procaina hidroclorhidrica 4%. cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil sa se faca în rahianestezie.5%. pentru anestezie locala se introduc în uretra 20 ml solutie novocaina 0. 3. se poate utiliza si anestezia i.la femei.la barbati. sau 30 ml borat de procaina 2%. Pregatirea psihica si fizica a pacientului: . cu apa si sapun. . se dezinfecteaza meatul urinar. un sedativ.2. cu o ora înainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar]. este ajutat sa se urce pe masa speciala [ de cistoscopie sau ginecologica] si sa se aseze în pozitie ginecologica. Participarea la tehnica: . . . i se fixeaza picioarele pe suporturile mesei. la nevoie cu o jumatate de ora înainte de exploatare. se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului. . i se administreaza. . . i se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid. pacientul îsi va goli vezica urinara. anestezia locala [folosirea substantelor anestezice amintite mai sus] este suficienta pentru efectuarea citoscopiei -în scop diagnostic. anestezia locala se mai poate efectua prin badijonarea meatului si instilatie de Xilocaina sau Lidocaina. Precizare : . va fi condus în sala de examinare si ajutat sa se dezbrace [regiunea inferioara a trunchiului]. se acopera membrele inferioare cu câmpuri sterile. sau pe masca. . apoi.

pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa si transportat în salon. necesita anestezie regionala sau generala. tara perna timp de 12 ore. etanseizarea asamblarilor. . 4. se verifica fuctionalitatea sistemului de iluminat.la cerere . se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare. . . nu necesita supraveghere speciala. .cateterele de dimensiuni diferite [daca examinarea continua cu cateterismul ureterelor]. pentru urocultura sau examene biochimice. se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica [medicul efectueaza inspectia peretilor vezicali]. se ofera medicului succesiv . se administreaza la nevoie. . . aici este asezat comod în pat. . . unde va sta în decubit dorsal. biopstice.acestea vor fi ajutate sa coboare de pe masa de examinare si sa se îmbrace. se lubrefiaza instrumentul care urmeaza sa fie introdus cu Instagel. la femei. se spala vezica cu o solutie de acid boric 3% pâna când lichidul de spalare devine perfect limpede. . . cistoscopia efectuându-se si ambulator . starea de curatenie a lentilelor. rejectie de prostata sau tumori. orice manevra fibroscopica [cistolitolapaxie]. .. se ofera aparatul medicului. medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie dezinfectanta slaba [la barbati] sau 250 ml [la femei] si înlocuieste canula de irigatie cu sistemul optic. Reorganizarea locului de munca: . calmante. anestezia locala cu Xilocaina este suficienta pentru investigatiile cu fibroscopul. . antispastice. .

cu apa si sapun si se clatesc sub jet.. se arunca deseuri le. . iar instrumentele se spala cu o perie moale. la robinet.

sau prin sterilizare cu etilen dioxid [în etuva]. Cidex. . dupa dezinfectie si sterilizare. . -mici hemoragii produse spontan sau în urma spa laturii vezicale cu apa CRl(i8). înainte de întrebuintare. se insufla aer sub presiune. pentru îndepartarea unor eventuale reziduri. perfotatia vezicii urinare. sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare. depozitele se îndeparteaza cu o perie moale. . se sterilizeaza numai în solutie apoasa de Glutaraldehida 2%. se spala bine cu apa sterila. -ruptura de uretra. hemolitice. frisoane. sistemul optic se sterilizeaza prin imersie în solutie dezinfectanta sau prin pastrarea în vapori de formaldehida cel putin doua ore. . dureri lombare asemanatoare cu colica renala. pentru a se îndeparta urmele substantelor sterilizante care sunt iritante. fiinca se deterioreaza. cistoscopia se executa în conditiile de asepsie caracteristice interventiilor chirurgicale. Atentie! . lentilele se sterg cu apa si sapun. cu uretroragie. . interiorul se curata minutios cu tampoane de vata montate pe portampon. tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie în solutie dezinfectanta ..Clorhexidina 5% [10 ml la 100 ml apa] = 30'. . . Incidente si accidente -accese febrile trecatoare. toate instrumentele se aseaza în cutiile în care se pastreaza. vapori de formol sau de etilenoxid.

Explorarea functionala a aparatului renal Scopul explorarii functiei renale stabileste daca rinichiul satisface functiile în mod normal sau nu. . examenul sângelui. Stadiul cantitativ al elementelor figurate si ai cilindrilor din urina se face prin testul ADDIS-HAMBURGER. un examen fizico-chimic. .I. a]Pregatirea bolnavului: . un examen bacteriologic. 1. explorarea mecanismelor propiuzise glomerulare si tubulare. analiza urinei. functionale renale . sa se obtina relatii asupra mecanismului perturbat calitativ si cantitativ. Metode si mijloace de explorare a functiei renale Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii principale: . un examen macroscopic. un examen microscopic. Analiza urinei: Examenul de urina poate furniza date asupra starii functionale a rinichilor si asupra homeostaziei organismului. . . Examenul cuprinde: .

. bolnavul nu bea nimic în tot acest timp. se recomanda regim tara lichide cu doua ore înainte. . se anunta bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei. aceasta urina se arunca. . se pregatesc materialele sterile pentru recoltare. în acest moment bolnavul este rugat sa ramâna culcat de 100-180 minute. b]Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor: . . se noteaza ora exacta. dimineata bolnavul este rugat sa urineze. . . aceeleasi ca si pentru examenul bacteriologic.

Examenul sângelui: Explorarea modului în care rinichiul îsi îndeplineste functiile sale se poate face urmarind concentratia în sânge a produselor de catabolism azotat.c]Recoltarea urinei: . . K. Aceasta functie renala se apreciaza prin modificarile ionogramei serice [Na. urmarind izotonia.N.Ca.Cl]: .0.6-1. se recolteaza întreaga cantitate de urina si se masoara volumul. ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg%.N.3 mg% 3. dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genitourinare cu apa si sapun. d]Interpretare: . . . normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si 1000-2000 leucocite/min. 2.3-5 mg%. . Stadiul functiei renale de mentinere constanta a concentratiei ionilor. izohidria. creatinina: V. Stadiul functiei renale de depurare a catabolitilor proteici Pentru aceasta se determina: . acidul uric: V. se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele doua mictiuni si volumul urinei la a doua mictiune.

. . 4.5/5. în seringi perfect etanse.N. Ca+ = 4. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%. pe heparina. în conditiile de stricta anaerobioza. .5 mEq/1 sau 9-11 mg%. Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acidobazic se face prin: .40.se recolteaza sânge tara garou..5 mEq/1 sau 15-21 mg%.=7. V. . K+ = 3. Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%. determinarea pH-ului sangvin .307.

în tuburi heparinizate livrate odata cu aparatul.=53-75 voi. IV. Creatinina se elimina prin urina.A.=500700 ml/minut. Fluxul plasmatic renal Este volumul de plasma care perfuzeaza cei doi rinichi în decurs de 1 minut.. CO2/100ml sânge sau 27 mEq/1.N. eprubeta va fi foarte bine închisa pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat în plasma . Determinarea concentratiei se face fotometric si are V.V.A. se efectueaza prin perfuzarea P. III. Explorarea filtratului glomerular Se face prin masurarea unor substante ca: creatinina endogena sau insulina exogena care se elimina prin filtrare glomerulara.N.A. Se determina cu ajutorul Clearence-ului. prin filtrare . Este volumul de plasma [în ml] depurat de o substanta în unitatea de timp [1 minut].se recolteaza l0ml sânge pe 50 mg oxalat de potasiu. în mod continuu.] care este eliminat integral de catre glomeruli si tubi la o singura trecere prin rinichi. cresterea peste 75% vol.A. Ph-ul si R. în acest aparat se recolteaza sânge capilar în conditii de anaerobioza. Clearence-ul P. A. Scaderea sub 50% arata o stare de acidoza. determinarea R.H.. P= concentratie plasmatica a substantei [mg/ml]. II. [rezerva alcalina] se determina mai exact la aparatul Astup. Exporarea mecanismelor functionale propiu-zise Se efectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale. V= volumul urinar [ml/minut]. acidului paraminohipuric [P.H.H. Se calculeaza dupa formula: OUxV/P U= concentratie urinara [mg/ml].% reprezinta alcaloza.

înaintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa. bolnavul este anuntat cu o zi înaintea probei. . a]Pregatirea bolnavului: . se consemneaza greutatea si înaltimea bolnavului.glomerulara tara sa mai fie reabsorbita sau secretata de tubi. Reabsortia tabulara Ureea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial reabsorbita la nivelul tubilor proximali. prima urina se arunca. . V. c] Interpretare: V. se va culca. apoi se va trezi si va urina din nou. se masoara volumul urinei. se recolteaza 5 ml sânge prin punctie venoasa. Valori scazute sub 70 ml/minut apar în insuficienta renala. . bolnavul va bea 300 ml ceai neîndulcit sau apa. se pastreaza si se masoara volumul. a] Pregatirea bolnavului: . . dupa care bolnavul urineaza înca odata.N. . aceasta urina. se anunta bolnavul cu o zi înainte sa manânce în dimineata examinarii si sa stea culcat în pat 12-h peste noapte si în tot timpul examenului. la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa. . din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 ml împreuna cu sângele recoltat pentru determinarea creatininei. va urina. . . este de 140 ml/minut. . b]Efectuarea recoltarii: . .

va sta culcat peste noapte precum si în dimineata examinarii pe tot parcursul examinarii.. . în dimineata examinarii nu va mânca nimic. .

urina se arunca. dupa care bolnavul va ingera înca.v.b]Efectuarea recoltarii: . . la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze. . Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleina]. va urina masurându-se volumul urinei. bolnavul va urina în alt vas. . . se masoara volumul urinei emise. se anunta bolnavul sa nu manânce în ziua examinarii.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. c] Interpretarea: V. 250 ml apa. . din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina împreuna. . administrarea substantei . 1 ml de substanta. se recolteaza 5 ml sânge prin punctie venoasa.în dimineata zilei de examinare i se injecteaza bolnavului i.N. cu sângele recoltat. Leziunile glomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasma. VI. Explorarea secretiei tubulare Se bazeaza pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substante introduse în organism. a] Pregatirea bolnavului: . iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml apa. b] Recoltarea urinei: .

. . determinarea se face colorimetric. iar în urmatoarele 70 de minute între 55-70% din substanta injectata. c] Interpretarea: In mod momial o persoana sanatoasa elimina în primele 15 minute 20% din substant injectata. bolnavul este rugat sa urineze la 15 si 75 minute de ia administrarea substantei. .

Se injecteaza. Aparitia colorantului în urina se urmareste prin cistoscop. colorantul apare în vezica urinara la 5-7 minute de la administrare. Proba cu indigo. secreta si excreta o substanta marcata. intravenos izotopul si se înregistreaza radiatiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua sonde de scintilatie dispuse la nivelul regiunii lombare. Nefrograma permite depistarea tulburarilor functionale ale fiecarui rinichi tara a da informatii cu privire la cauza acestora.v.carrnin. dupa care. cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaza repartizarea substantelor radioactive în parenchiul renal. bolnavul putând mânca înainte probei. cu radioizotopi. Se injecteaza i. X. Nefrograma Urmareste capacitatea fiecarui rinichi în parte de a capta.VII. Proba se executa dimineata si nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului. solutie 0.crornocitoscopie Aceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichi în parte. IX.4% indigi-carmin steril. Scintigrafie renala Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta de contrast radioactiva. VIII. a] Interpretare: In mod normal. Explorarea concentratie capacitatii de dilufie si . Se utilizeaza Hippuran marcat cu 131 iod. Nu se executa la femei gravide sau în lactatie .

Capacitatea de dilutie si . în functie de gradul de deshidratare al organismului.Metodele executate în acest scop au la baza faptul ca un rinichi sanatos are capacitatea de a produce urina mai diluata sau mai concentrata .

A. evident ca si dilutia este mai satisfacatoare. proba de dilutie si concentratie Volhard Are doua etape: . densitatea variaza putin în jurul valorii de 1010 izostenurie. Atentie! . carne] fara lichide.Proba de concentratie a] Pregatirea bolnavului . Practic este cel mai comod sa se faca întâi concentratia si apoi dilutia. In insuficienta renala severa. pâine. c] Interpretare . . b]Recoltarea urinei: . Se noteaza la toate esantioanele de urina volumul si cantitatea. sunca. diureza scade mult iar densitatea trebuie sa. 20] se colecteza 4 esantioane. creasca depasind 1028 cel putin într-o proba. din 2 în 2 ore [la orele 14. concentratia. dilutia. în cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la proba de concentratie. De la orele 20 pâna la orele 8 urina se colecteaza într-o singura proba. daca concentratia este mai buna. 16. 18.concentratie a rinichiului poate fi determinata prin mai multe probe: . la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida [oua.

în ziua examinarii bolnavul va sta în repaus la pat. .La bolnavii la care încarcarea cu lichid este contraindicata se face numai proba de concentratie apreciindu-se ca un rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutie normala.Proba de dilutie a] Pregatirea bolnavului . are voie sa bea lichide câte vrea. cu 2 zile înainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar. B. .

c] Interpretare Normal .cu cât cifrele obtinute sunt mai îndepartate între ele cu atât capacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna. . XI. . în primele 4 ore. . In primele 2 ore se elimina mai mult de jumatate din cantitatea totala. se administreaza regim alimentar si hidric normal. Proba Zimnitki a] Pregatirea bolnavului . la ora 7. se A elimina întreaga cantitate de lichid ingerata. d]Interpretare: In mod normal. b]Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 în 3 ore timp de 24 h. timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute.30 îsi evacueaza vezica urinara. se noteaza densitatea si volumul fiecarei probe. In cel putin una din probele de dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar densitatea urinei trabuie sa fie sub 1005 în cel putin una din probe. bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de 1/2 h. ca raspuns la hidratare. bolnavul este mentinut la pat. . Se noteaza cantitatea si densitatea urinei din fiecare proba. c]Recoltarea urinei între orele 8-12.b]Golirea vezicii si ingerarea lichidului .

Prerenale: Când agentii etiologici. actioneaza indirect asupra rinichilor prin reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renala consecutiva si oprirea secretiei de urina.CAPITOLUL IV Ingrijirea pacientilor cu insuficienta renala <I.R.> Reprezinta suprimarea brusca a functiei renale cu repercursiuni clinice generale.A. -Stari de soc Stari de deshidratare -insuficienta periferica acuta . umorale si urinare. Cauze: 1. In acest caz rinichiul nu poate excreta urina în cantitatea si concentratia corespunzatoare iar produsele rezultate din metabolism ramân în sânge si produc autointoxicatii.

-soc prelungit. -arsuri grave.2. -necroze tubulare. .Renale: -în care agentii etiologici actioneaza direct asupra parenchimului renal producând leziuni anatomice. nefrotoxice.

varsaturi. sughit. diaree. -paralel apar semne de oboseala. cefalee. Postrenale: -când insuficienta renala acuta. este oliguria pâna la anurie. meteorism. diateza hemoragica. -tumori de vecinatate afectând ambele uretere -procese ureterale inflamatorii Simptome: -semnul esential în I. somnolenta. tahipnee.A. .R. . -apare acidoza renala.hipertrofie de prostata. halena amoniacala. convulsii.calculoza ureterala bilaterala. limba "arsa".-boli renale parenchimatoase: . -boli vasculare ale rinichiului. stare de rau general. coma în forme foarte grave.glomerulonefritele produse de steptococ. Semne de laborator: -retentie de produsi azotici. se produce consecutiv unui obstacol mecanic pe caile excretorii: . însa este deficitara din punct de vedere calitativ. -pot exista cazuri când diureza este pastrata. dispnee. respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes. agitatie psihomotorie. 3.

-se acorda îngrijiri igienice corespunzatoare. leucociturie.-apar tulburari hidroelectrolitice [creste K. 1.R. hematurie. sunt mai susceptibili si necesita precautii mai mari în privinta igienei si curateniei.A. -în urina apar albuminurie. scade Na si Ca]. cilindrulie. Asigurarea conditiilor de îngrijire a bolnavului -asistenta va avea în vedere masurile care se iau în toate cazurile date. asigurând doua paturi de lâna cu care va acoperi bolnavul si va încalzi patul în prealabil cu termofoare. -bolnavii cu I. .

manifestari de comportament. R. rezervei alcaline. creatininei. P. pH-ului. ionogramei.Corectarea echilibrului hidroelectrolitic -se va urmari si nota cu foarte mare exactitate cantitatile de lichide pierdute si se vor administra lichide câte 50-60 ml pentru .. 4. contractii sau convulsii si le va raporta medicului. -va nota volumetric eliminarile de lichide.O. -asistenta va determina densitatea fiecarei emisii de urina si o vanotaînF. -va urmari si nota manifestarile patologice cum sunt: hemoragii. -va recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru dozarea ureei urmare. Supravegherea bolnavului -asistenta va vizita bolnavul cât mai des.Recoltarea probelor de laborator -asistenta va recolta sânge pentru determinarea ureei. 3. Este foarte importanta evidenta exacta a diurezei. -recolteaza urina la bolnavii agitati sau în coma prin intermediul sondei respectând regulile de asepsie.2. iar în cazurile de constipatie va face clisma evacuatoare. chiar Iara solicitare. deoarece este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului. -va urmarii TA. T°.

clisme hidratate.fiecare grad de febra. -la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din bauturi sau alimente. la care se adauga 400-500 ml. perfuzie. -pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza zilnic greutatea corporala. . deoarece cantitatea de lichide administrate în 24 de ore este în functie de pierderi.

. unt. -când hidratarea orala nu este posibila. -calea de administrare si compozitia lichidelor în vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic în functie de ionograma. în pefuzie lenta folosind glucoza 10-20%. 5. ulei. lactatele. Regimul va consta din: . Se exclud: . . . cantitatea necesara de lichide se va introduce i. orez fiert. . paste fainoase. împiedicarea acumularii produsilor azotati în cazul anuriei si asigurarea regimului dietetic Pentru a diminua retentia de produsi azotati si eatabolismul protidic. . . se va asigura un regim alimentar bogat în glucide si lipide care sa asigure un aport de 2000 calorii/zi. zahar.v. .-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi. pâinea. biscuiti.

-dieta va fi suplimentata cu vitamine.4 g glucoza/kg corp/ora. -daca bolnavul nu poate înghiti sau vomita. . . -în caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5% intravenos. fructele uscate. . ouale.. sucuri de fructe. Ritmul de perfuzie nu trebuie sa depaseasca 0. pestele. . asistenta îl va alimenta prin sonda. . carnea. alimentele cu continut mare de K. .

nu vor fi oprite. -diareile daca nu sunt masive.-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa depaseasca 10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali creste catabolismul protidic. 6. bicarbonat de Na 2-3%. starilor de agitatie. -asistenta nu trebuie sa actioneze independent în administrarea medicamentelor. . -se considera ca tratamentul este eficace numai daca se produce o diureza de 40 ml/ora. -diureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei. 7. diareei. -în caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciu gluconic 10%. convulsiilor. Restabilirea diurezei în cazul oliguriei si tratarea anuriei -pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicatia medicului Manitol 60-80 ml si Furosemid 150 mg din 3 în 3 ore timp de 12 ore. -asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce o crestere a diurezei. 10-15 ml solutie hipertona de glucoza tamponata cu insulina. -în varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala eliminând o cantitate de substanta azotata din organism. Ingrijiri care primesc manifestari supraadaugate -asistenta va avea pregatite medicamente pentru combaterea varsaturilor.

5 se face corectarea prin administrarea de bicarbonat de Na sub controlul permanent al pH-ului. când rezerva alcalina scade iar pH-ul este sub 7. respiratorii si infectioase. -complicatiile cardiovasculare.-în caz de acidoza. se previn printr-o supraveghere permanenta a bolnavului si prin administrarea judicioasa a lichidelor. .

pieselor si sticlariei. Hemodializa sau rinichiul artificial Hemodializa este cea mai eficace metoda de epurare extrarenala. Pentru acest scop exista mai multe tipuri de aparate: a] aparat cu membrana dializanta în forma de tub. Elementul esential al rinichiului artificial este membrana dializanta. Aceasta permite schimburile de substanta între sânge si lichidul dializant. Principiul hemodializei se bazeaza pe epurarea extracorporaia a sângelui introdus în aparat care circula în mod continuu în interiorul tubului ce este în contact cu membrana dializanta. epureaza sângele în afara organismului utilizând pentru dializa membrane de celofan sau cuprofan.8. Pregatirea aparaturii si a materialelor: -asistenta pregateste aparatul de hemodializa dupa o prealabila sterilizare a tuburilor. 1. b] aparat cu membrana întinsa între doua placi din material plastic. . dupa care este introdus în organism printr-o vena. Indepartarea produsilor de catabolism -când tratamentul obisnuit a ramas ineficace se utilizeaza dializa cu ajutorul careia se poate elimina excesul de compusi azotati de apa si electroliti. c] rinichi cu fibre capilare.

-pregatirea solutiei dializane formata din: clorura de Na. clomra de K. -se pregatesc instrumentele si materialele pentru anestezia locala. -cantitatea de lichid dializant poate ajunge pâna la 100 1. clorura ce Ca. clorura de Mg. . bicarbonat de Na si glucoza realizând un mediu usor hipertonic. -se pregatesc 500 ml sânge izo-grup proaspat. descoperirea chirurgicala a vaselor la care se leaga aparatul.

hemogramei si hematocritului. 3. -se da drumul la sângele arterial al bolnavului în aparat. a rezervei alcaline. iar membrele superioare fixate în pozitii accesibile denudarii vaselor. -medicul fixeaza camilele respective si racordeaza tubulatura aparatului la cele doua canule.2. -bolnavul este asezat într-un pat balanta. 4. R.Rolul asistentei în timpul sedintei de hemodializa -asistenta controleaza din 15 în 15 minute P. Efectuarea tehnicii -se umple tubul de celofan cu sânge proaspat conservat. sângele conservat din tubul de celofan intra în vena bolnavului. -se pregatesc câmpul operator si se serveste medicul pentru descoperirea chirurgicala a arterei si venei. asistenta va recolta sânge pentru determinarea compusilor azotati. -viteza optima de scurgere a sângelui prin aparat este de 100150 ml/mm. -înainte de începerea interventiei. -pe masura ce sângele bolnavului intra în aparat. TA. T° urmarind comportamentul bolnavului. comod. . deoarece sedinta poate dura 6-8 ore. -capul si toracele vor fi usor ridicate. Pregatirea bolnavului -se face pregatirea psihica a bolnavului daca starea generala o permite si se administreaza un calmant.

-din ora în ora recolteaza sânge pentru determinarea Ht. -administreaza la indicatia medicului mici cantitati de heparina si antibiotice. -schimba lichidul de dializa din 2 în 2 ore. . -urmareste functionalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot aparea. Printr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism între 60-110 grame uree. Rinichiul artificial poate fi utilizat si pentru eliminarea substantelor barbiturice sau altor substante medicamentoase.

vas colector de 10-20 litri gradat. aparat pentru încalzire sau mentinerea constanta a lichidului de dializa la T° corporala. se pregateste trusa de paracenteza cu 2 trocare. . . se mai pregatesc doua sonde din material plastic lungi de 20 cm care sa poata fi introduse prin canula trocarului în cavitatea peritoneala prevazute cu orificii laterale la extremitatea care se introduce în abdomen. materiale pentru anestezie. ambele prevazute cu stilet ascutit si mandren bont. aparat de perfuzat. . . . 1. Cu ajutorul unui tub se introduce în cavitatea peritoneala lichidul de dializa care dupa ce traverseaza suprafata endoteliului peritoneal este îndepartat prin alt tub. . 20 de flacoane de lichid de dializa a câte 2 litri solutie utilizata la hemodializa la care se mai adauga heparina pentru evitarea obstructiei cateterului si antibiotice pentru a preveni infectia. dezinfectie locala si pansamente. tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat. Dializa peritoneala Metoda utilizeaza ca membrana dializanta pentru epuratia sângelui endoteliul seroasei peritoneale care are o suprafata de 20 mii cm2. .Hemodializa se poate face zilnic sau la doua zile. . Pregatirea instrumentelor si a materialelor: . se pregatesc steril toate materialele.

seringi si medicamente pentru urgenta în caz de accidente. Pregatirea bolnavului: . 2. bolnavul îsi goleste vezica. i se va face o clisma evacuatoare si va fi asezat comod în pat întrucât dureaza între 16-20 ore. .. . se face pregatirea psihica si se administreaza un calmant.

. . flaconul se fixeaza la o înaltime de 2 m. . .R. La aceasta sonda se racordeaza un tub de scurgere care se introduce în vasul colector. Tehnica de lucru: . .R. .A. . .3. sonda împreuna cu amboul tubului de perfuzie se fixeaza de peretele abdomenului cu leucoplast iar împejural locului de patrundere a tubului în cavitatea peritoneala se asaza o compresa sterila îmbibata în solutie dezinfectanta. poate evolua spre vindecare sau spre cronicizarea. dupa ce a început sa se scurga lichid în vasul colector. de aceea în îngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu strictete tratamentul prescris de medic. se introduce în partea dreapta celalalt tub de plastic si se fixeaza la peretele abdomenului. infectii urinare. se adapteaza aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de perfuzie prelungit în forma de serpentina prin aparatul ce mentine lichidul cald. se fixeaza debitul la 2-3 1 în prima ora. se regleaza ritmul în asa fel încât în cavitatea peritoneala sa se mentina 2 1 lichid. In aceasta faza de reluare a diurezei pot aparea diverse complicatii: deshidratarea. In caz de evolutie favorabila restabilirea functiei renale se face dupa 12-14 zile de anurie.T°. P. complicatii cardiovasculare. Ingrijirea bolnavului în stadiul poliuric I. medicul executa paracenteza abdominala în fosa iliaca stânga si prin canula trocarului introduce sonda de material plastic la care se racordeaza amboul aparatului de perfuzie si se da drumul lichidului. controleaza TA. dupa ce s-au adunat în cavitatea peritoneala 2 1 de lichid. Prin acest procedeu se pot elimina între 40-60 g de uree si alti produsi de dezasimilatie. dupa cum urmeaza etapa poliurica.

regimul se îmbunatateste treptat prin introducerea proteinelor de mare valoare: oua. se introduc alimente bogate în K. în aceste cazuri se face o dializa suplimentara. . . . infectia urinara se previne respectând riguros masurile de asepsie si acordând îngrijiri igienice corespunzatoare. va recolta sânge si urina pentru ionograma sanguina si cea urinara. came. Trecerea la un regim dietetic progresiv: . . . normolipidic si hiposodat. . va recolta sânge pentru determinarea ureei si creatininei care pot sa creasca în aceasta faza.5 1. când diureza atinge 1-1. va administra solutiile prescrise pentru înlocuirea pierderilor. 2. asistenta va urmari diureza. . bolnavii trebuie mobilizati activ pentru prevenirea infectiilor bronhopulmonare. . . se creste ratia calorica adoptând un regim usor hipergfucidic. ajunsi în stadiul poliuric. a emboliei si escarelor.Evitarea complicatiilor majore: . bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice. lapte. bolnavul va putea primi un regim normal sarat. brânza.1.

Regimul igieno-dietetic din faza decompensata: . A. se adopta repausul total iar din dieta se exclud proteinele si Na. Boala prezinta un stadiu compensat cu stare generala buna si un stadiu decompensat în care apar repetat pusee A acute. repausul zilnic va fi de 12-14 ore.I. proteinele si clorura de Na vor fi reduse. . hemodializa este indicata când nu pot beneficia de regimul dietetic si de tratamentul de echilibrare umorala deoarece functiile renale sunt total compromise. Fiind vorba de o înbolnavire de lunga durata. Insuficienta renala cronica este o scadere progresiva a capacitatii functionale renale cu retentie în organism a substantelor toxice rezultate din metabolism si cu evolutie spre uremia terminala.C. bolnavul va trebui sa respecte un anumit regim de viata. Respectarea regimului igieno-dietetic în faza compensata: . .R.. normolipidica si hiperglucidica. . 1.R. se acorda îngrijiri igienice pentru prevenirea escarelor si evitarea compicatiilor. .A. se adopta o dieta normoealorica cu 2000-3000 cal/zi. pentru bolnavii cu I. 2. îngrijirea acestor bolnavi este în functie de stadiul bolii. . bolnavul este spitalizat iar îngrijirea este asemanatoare cu cea din I.R. dar nu suprimate din alimentatie.

sedintele de hemodializa se fac în clinica de 2-3 ori/saptamâna. .

.Encefalopatia uremica Apare în stadiile terminale ale insuficientei renale cronice. mioclonii sau convulsii. Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu 8.v. agitatie. Pâna la instituirea acesteia sau când epuratia extrarenala nu este disponibila se recurge la corectie hidroeleetrolitica [hiperpotasemia se combate prin solutie perfuzabila de glucoza hipertona tamponata cu insulina sau prin administrarea de diuretice de ansa de tipul furosemidului.. stupor. confuzie. vitaminoterapie [în special cu vitamine din grupul B]. eventual urmat de fenobarbital sau fenitoin în doze uzuale. coma.v. Se caracterizeaza prin somnolenta. combaterea convulsiilor prin administrare de diazepam i.sau THAM i. necesita administrarea de lichide].v. crampe musculare. Semnele neuro-psihice sunt provocate de tulburarile hidroelectrolitice si acido-bazice care se adauga intoxicatiei uremice propiu-zise. Toate tulburarile descrise raspund foarte bine la hemodializa. flapping-tremor.lent 200-500 ml.4/% i. foarte lent. hiponatremia însotita de semne de deshidratare.

2. Nevoia afectata. 7. 5. 8.cele trei dimensiuni: biologici. socio-culturala si spirituala. Informatii. psihologica. Evaluare . 4. Interventii autonome.CAPITOLUL V Plan de îngrijire Nursing 1. Probleme. Surse de dificultate. 3. Interventii delegate. 6. Obiective.

Bolnava nu fumeaza. în vârsta de 60 de ani. stadiul II. .00 cu diagnosticul -colica renala dreapta. . ameteli.Cazul I Plan de îngrijire NURSING al bolnavei P. este casatorita. respecta zilele de sarbatoare si merge cu regularitate la biserica.R. casatoriti si ei la rândul lor. cu I. Se interneaza pe data de 10 martie 2006 la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina. dureri în lojele renale. cu domiciliul în Bucuresti.R. cu 4 copii. casnica. sistem osteoarticular .normal colorate.O. cu copii.O. I. Culegere de date Bolnava P. a]Informatii 1. cefalee. b]Motivele internarii Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: -debut brutal cu astenie. Este de religie ortodoxa. c] Aspect social Bolnava locuieste în Bucuresti. polachiurie cu nicturie. nu consuma alcool sau cafea. Se interneaza pentru investigatii si tratament. dureri de cap. într-un apartament cu 4 camere si se întretine din pensia sotului. .C.integru. la ora 9. La examenul clinic de la internare se obseva urmatoarele. tegumente si mucoase . Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca nu a suferit nici o boala în afara celor enuntate.C. Bolnava a fost internata la spital pentru investigatii si tratament în urma carora a fost externata în stare ameliorata.

aparat uro-genital -dureri lombare în loja renala dreapta. Bolnava P. durere vie în loja renala dreapta. slabire fizica. . . oboseala. indispozitie. nicturie. . neliniste. sete. . frecvente în cantitati mici în timpul noptii. .O. se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta: . polakiurie. mictiuni.

. . tegumente fierbinti. . . dificultate în alimentatie si hidratare. hidratare insuficienta. Problemele bolnavei sunt urmatoarele . . perturbarea somnului. nicturie. transpiratii abundente. . . transpiratii. .. . dureri vii. temperatura corpului creste peste limitele normale. pierdere în greutate. polakiurie.

.

.

.

.

.

.

Cazul II Plan de îngrijire nursing al bolnavei R.S. cu LR.C. a ] Informatie 1].Culegere de date Bolnava R.S. în vârsta de 69 ani, este pensionara [secretara] cu domiciliul în Bucuresti, este casatorita, având trei copii si cinci nepoti. Se interneaza la sectia medicala a Spitalului Clinic Colentina pe data de 21 martie 2006 la orele 19 cu diagnosticul - colica renala, litiaza biliara:, I.R.C. stadiulII. Motivele internarii: Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: dureri în regiunea lombara, poîakiurie, nicturie, stare generala alterata, astenie fizica, parestezii în membrele superioare. Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca : starea sanatatii familiei este buna si nici un membru al familiei nu a suferit de o boala dermatovenerica în afara de bolile din copilarie. Din antecedentele bolnavei reiese ca a suferit de: -bolile copilariei: . -varicela; . -scarlatina; . -oreion. -sarcina extrauterina în urma cu 32 de ani. Bolnava nu este fumatoare, nu consuma alcool sau cafea, nu prezinta proteza.

B] Aspecte sociale Bolnava locuieste într-o casa cu patru camere, este de religie ortodoxa si merge cu strictete la biserica. Bolnava este casnica si se întretine dintr-o pensie de 1.650.000 lei. Conditiile de viata au fost grele si a prezentat numeroase internari pentru probleme medicale care au afectat aceleasi nevoi fundamentale.

La internare, la examenul clinic se observa: . -tegumente si mucoase palide; . -sistem osteo-articular - integru anatomic; . -sistem respirator - torace normal conformat; . -aparat cardio-vascular - cord în limite normale; -aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros, spontan, ficat si splina în limite normale. Diagnostic la internare: -colica renala stânga, I.R.C. stadiul II. Diagnostic la externare: -I.R.C. stadiu III. Pacienta R.S. se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta: . . . . . . -transpiratii, neliniste; -insomnie, nervozitate; -oboseala, stare depresiva; -durere la mictiune; -inapetenta, hidratare insuficienta; -tegumente si mucoase uscate; .

. -durere articulara. Problemele pacientei: . -durere colicativa în loja renla stânga; . -anxietate; . -transpiratii abundente;

. . . . -deficienta de a se alimenta si hidrata. -deshidratare. -greutate în respiratie. mcturie. . . -diminuarea miscarilor. .. -febra. -polakiurie. -disurie.

.

.

.

.

.

.

I.C. pensionara [învatatoare] cu domiciliul în Bucuresti. la examenul clinic se observa : . în vârsta de 59 de ani.500.Cazul III Plan de îngrijire nursing al bolnavei T.000 lei. polakiurie cu nicturie. stadiul II. respecta zilele de sarbatoare si duminicile. Se întretine din pensia de 1. cu I. alaturi de sotul ei în vârsta de 62 de ani si dispun de un confort decent locuibil cât si material.Culegerea datelor Pacienta T. Se interneaza la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina pe data de 28 martie 2005 cu diagnosticul de colica renala stânga.R. Este de nationalitate româna. are un copil care la rândul lui este casatorit având 2 copii.C. în prezent copilul îsi viziteaza des parintii. a] Informatii 1.A. este csatorita. Din antecedentele pacientei reiese ca în urma cu 10 ani a fost operata de colecist si în afara bolilor din copilarie nu a suferit de alte afectiuni.R. b] Motivele internarii Motivele pentru care pacienta s-a internat în spital sunt: durere în loja renala stânga cu iradiere pe ureter. religie ortodoxa. La internare. acestia acordându-le o atentie deosebita în vederea promovarii sanatatii.A. astenie fizica si psihica. c]Aspecte sociale Locieste într-un apartament cu 2 camere.

integru anatomic. .nepalpabil. -aparat digestiv . -sistem astero-articular .normal colorate. -aparat urinar . . . -tegumente si mucoase . ..dureri în loja renala stânga cu iradiere pe ureter. polakiurie cu nicturie.tranzit intestinal prezent. . -sistem ganglionar .

stadiul II. durere. Problemele bolnavei: . iritabilitate.. . neliniste.A. Diagnostic la externare: -I. hidratare insuficienta. .C.ficat cu dimensiuni antero posterior moderat pe ambii lobi.C. . -durere persistenta în regiunea lombara. -inapetenta. . -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator. colecist absent. se interneaza cu urmatoarele masuri de dependenta: . . . . -greutate în a respira. Diagnostic la internare: -colica renala.R. ECHO . -creste T° peste limitele normale. -durere lombara. rinichii cu dilatatii caliceale. teama. I. -polakiurie cu nicturie. stadiul II. -transpiratii. Bolnava T.R.

.

.

.

.

.

nicturie. Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane. polakiurie cu nicturie. nicturie. parastezii în membre. A treia nevoie afectata este "Nevoia de a mentine T° corpului în limitele normale" în primul caz având ca problema cresterea temperaturii corpului peste limitele normale. cultura diferita. polakiurie. Problemele deriva din afectarea nevoilor si intensitatea cu care se manifesta. a treia pacienta acuza durere în loja renala stânga cu iradiere pe ureter. prima pacienta având dureri în lojele renale. sunt legate de receptivitatea fiecarei fata de boala. In toate cele trei cazuri prima nevoie afectata este "Nevoia de a evita pericolele". astenie. de starea generala a organismului si de starea psihica. a doua pacienta prezinta dureri în regiunea lombara. cefalee. disurie. nicturie]. problema a fost durerea colicativa persistenta în lojele renale. subliniate în Conceptul Virginei Henderson. Toate cele trei paciente se prezinta la spital pentru dureri în lojele renale. . polakiurie. cefalee. ameteli. iar în celelalte doua cazuri este "Nevoia de a se alimenta si hidrata" deoarece pacientele prezentau dificultati în a se alimenta si hidrata corespunzator. nicturie. astenie fizica. astenie. deoarece pacientele aveau tulburari de emisie urinara [polakiurie. A doua nevoie afectata este "Nevoia de a elimina" în toate cele trei cazuri. polakiurie. care permit abordarea celor cinci dimensiuni [bio-fizico-psiho-socio-culturale si spirituale] pentru fiecare nevoie afectata.Capitolul VI Concluzii Pentru întocmirea acestei lucrari am luat în studiu trei cazuri cu "insuficienta renala cronica" la trei persoane cu vârste medii.

. "Nevoia de a dormi si a se odihni" datorita imposibilitatii de a se odihni.Alte nevoi afectate: . . "Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie" având ca problema greutatea în respiratie.

-durerea. -oboseala. -slabiciune. . Problemele comune în cele trei cazuri: .. . -durere. . . -greutatea în respiratie. -imposibilitatea de a dormi si a se odihni. . -prezenta calculului. "Nevoia de a se misca si a avea o buna postura" având ca problema diminuarea miscarilor impuse de boala. . . -greutatea în a se îmbraca si dezbraca. . . . -neliniste. -riscul aparitiei unor complicatii. . -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator. -cresterea temperaturii peste limitele normale. . -dificultate în a-si acorda îngrijiri igienice. -tulburari de emisie urinara. . Surse de dificultate comune: . . -proces infectios.

. . . . -echiparea hidroelectrica si nutritionala. . -situatie de criza. -febra. .. -scaderea febrei. -hidratare necorespunzatoare. Obiectivele comune problemelor principale: propuse pentru îndepartarea . -neacceptarea rolului de bolnav. . . -combaterea durerilor. . -usurarea respiratiei. -normalizarea mictiuniior si controlul durerii. . -prevenirea complicatiilor. -beneficierea de un numar de ore de somn corespunzatoare.

: P. N.H. . Uree sanguina. . .Examinari si interventii efectuate celor trei persoane: . . V. Tymol. Bilirubina. ADDIS. T°. Toate cele trei paciente sunt de religie crestin -ortodoxa. . Glicemie. Urocultura.O. ECHO. Examen sumar de urina. interesul manifestat pentru acumularea de notiuni noi privind mediul înconjurator si propia persoana. . Hb.. . . . iar nivelul de cultura este acelasi dat fiind profesia fiecareia.S. Proba de concentratie. .L. Acid uric. Starea materiala este de nivel mediu în toate cele trei cazuri. Masor si notez în F. .R TA. . . Creatinina.. . .

. au avut încredere în tratamentul prescris si personalul de îngrijire. . -controlul medical periodic. -repaus la domiciliul. -limitarea eforturilor fizice si psihice.In ceea ce priveste supravegherea si notarea functiilor vitale toate cele trei paciente au fost cooperante. . Se externeaza din spital cu urmatoarele recomandari: . . Pacientele sunt ordonate în timp si spatiu. Functiile vitale cu mici diferente de valori au fost notate pe foile de temperatura. -cura de diureza prin consum de 2 1 lichide.