You are on page 1of 26

Infractiunea de înselăciune.

Todor Loredana

CAPITOLUL I FORMELE SI MODALITATILE INFRACTIUNII DE INSELACIUNE
I.1. Conţinutul legal si conditii preexistente Infracţiunea de înşelăciune, ca atitudine de îndrumare în eroare a unei persoane pentru obţinerea unui folos material prezintă un grad de pericol social ridicat, necesitând o sancţiune penală. Prin săvârşirea acestei fapte se aduce atingere unui minim de bună-credinţă şi încredere care este necesar pentru o normală formare, desfăşurare şi dezvoltare a relaţiilor sociale de ordin patrimonial. Deci, prin obiectul ei juridic, infracţiunea de înşelăciune face parte din infracţiunile îndreptate contra patrimoniului şi este incriminată în art. 215,Titlul III din Cod penal într-o variantă tip, două variante speciale şi două agravante. Potrivit articolului 215, alin. 1 Cod penal varianta tip constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă.Prima variantă specială este incriminată în alin. 3 al aceluiaşi articol şi presupune inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate. A doua variantă specială este incriminată în al. 4 introdus în art. 215 Cod penal prin modificările aduse Codului penal de Legea nr. 140/1996 şi constă în emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapte de a retrage, după emitere, provizia, în total sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului. Prima variantă agravantă comună celei tip şi celor două variante speciale, este reglementată de alin. 2 şi constă în înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase sau orice mijloace frauduloase. Ultima variantă agravantă este reglementată de alin. 5 şi se realizează atunci când înşelăciunea a avut consecinţe deosebit de grave. Reglementarea actuală a infracţiunii de înşelăciune este superioară celei anterioare şi raţiunea incriminării acesteia este de a asigura încrederea şi buna-credinţă în relaţiile cu caracter patrimonial şi de a evita producerea unui prejudiciu persoanei fizice sau juridice. Pentru ca o faptă concretă să constituie infracţiune şi mai ales o anumită infracţiune, se impune ca ea să prezinte pericol social ,să fie săvârşită cu vinovăţie şi să fie prevăzută de legea penală dar, şi ca toate condiţiile ce alcătuiesc, potrivit legii, conţinutul legal, abstract al infracţiunii
1

Infractiunea de înselăciune.

Todor Loredana

respective să se regăsească materializate în trăsăturile concrete ale acestei fapte. Condiţiile conţinutului infracţiunii se clasifică: după factorii la care se referă se disting condiţii privitoare la actul de conduită, la obiectul infracţiunii, la subiecţii acesteia, la locul şi timpul săvârşirii ei1; după cum condiţiile conţinutului infracţiunii vizează substanţa activităţii incriminate ca manifestare fizică şi psihică, ori se raportează la stări, situaţii, împrejurări, etc. existente anterior săvârşirii infracţiunii, acestea se clasifică în condiţii intrinseci şi condiţii extrinseci. Condiţiile extrinseci pot fi la rândul lor, în raport cu momentul săvârşirii faptei, fie preexistente, concomitente sau subiective. I.2. Formele infracţiunii de înşelăciune. Acţiunea de inducere în eroare care constituie elementul material al infracţiunii de înşelăciune poate avea fie o desfăşurare simplă, fie o desfăşurare prin faze succesive. Formele variate ale infracţiunii diferă după stadiul în care se află pregătirea sau executarea elementului material al acţiunii de amăgire, acesta putându-se prezenta ca acte pregătitoare, tentativă, infracţiune consumată şi uneori ca infracţiune epuizată. A) Acte pregătitoare. Prin acte pregătitoare înţelegem acele acte efectuate în vederea realizării laturii obiective a infracţiunii pe care subiectul a hotărât să o comită2. În principiu, orice infracţiune intenţionată pentru a fi comisă în condiţii optime, presupune o pregătire prealabilă care poate consta în diferite activităţi în funcţie de natura şi împrejurările în care se săvârşeşte infracţiunea. Infracţiunea de înşelăciune poate avea, fie o desfăşurare simplă, fie o desfăşurare pe faze succesive. Formele variate ale infracţiunii diferă după stadiu în care se află pregătirea sau executarea elementului material al acţiunii de amăgire. Actele pregătitoare deşi posibile, nu sunt încă pedepsite de lege. Ele trebuie avute în vedere însă la individualizarea pedepsei întrucât de multe ori sunt relevante cu privire la pericolul pe care îl prezintă făptuitorul. Când actele pregătitoare au fost efectuate de o altă persoană, ajutând astfel pe autor la realizarea acţiunii de amăgire, ele devin acte de complicitate anterioară. Acţiunea de inducere în eroare necesită de cele mai multe ori o atentă pregătire. În special, în cazul variantei speciale prevăzută de alin. 3, tentativele în vederea încheierii unui contract,ca şi operaţiile prin care se ajunge la executarea contractului,oferă inevitabil prilej pentru pregătirea acţiunii de inducere în eroare.3 Dar şi chiar în cazul variantei simple (art. 215,alin. 1) procurarea unor mijloace proprii pentru a înşela,crearea unor situaţii favorabile acţiunii de amăgire oferă un câmp larg pentru efectuarea de acte pregătitoare.
1

C. Bulai, Drept penal.Partea generală, vol. I, Casa de Editură şi Presă “Şansa S.R.L.” Bucureşti,1992. 2 V. Dongoroz, Drept penal, Bucureşti 1939, p. 260. 3 V. Dongoroz, op. cit., p. 532.

2

nu poate constitui decât tentativă la infracţiunea de înşelăciune. 222 Cod penal: . Dreptul penal.Există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite ori datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare.Infractiunea de înselăciune. În mod constant. 20 alin. nr.obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află”. Fapta nu constituie tentativă de furt deoarece în speţă este vorba de o simplă încercare nereuşită de luare. 6 Dec. adică actele de executare nu au reuşit să inducă în eroare sau să producă urmarea imediată şi consecinţa ei păgubitoare. nr. deoarece actul fiind alterat în aşa mod.în L. Dobrinoiu şi alţii. Această formă imperfectă a infracţiunii există atunci când hotărârea de a săvârşi acţiunea de amăgire cu scopul de a trage profit material a fost pusă în executare. discutase cu acesta şi aflase unde îşi lăsase valiza6. 3 Cod penal de nepedepsire. Reg. Todor Loredana B) Tentativa. Cei solicitaţi nu i-au încredinţat valiza. 20 alin. deoarece neconsumarea infracţiunii nu s-a datorat modului în care a fost concepută executarea. Astfel s-a pus problema încadrării juridice a faptei unei persoane de a falsifica un buletin loto înscriind numerele câştigătoare şi de a-l prezenta spre încasarea premiului. constituie tentativă la înşelăciune. era absolut impropriu de a induce în eroare pe cei care aveau 4 Gh. dar executarea începută a fost întreruptă din cauze străine de voinţa făptuitorului sau a rămas fără rezultat. reprezintă ansamblul actelor de executare. 215… se pedepseşte”. cu intenţia de a şi-o însuşi. a infracţiunii pe care subiectul activ şi-a propus să o săvârşească. 2 Cod penal7. 288/1960 a Trib. sub pretextul că a fost trimis de proprietar pentru a i-o aduce la vagonul restaurant. 1/1961 cu notă de D. ulterior constatat nevalabil în cazul operaţiei de omologare. Iată un exemplu de tentativă de înşelăciune care a fost însă greu calificată ca tentativă de furt: inculpatul. Nistoreanu. Pe lângă cele două modalităţi ale tentativei enunţate mai sus (perfectă şi imperfectă) la infracţiunea de înşelăciune este posibilă şi tentativa relativ improprie prevăzută de art. Nu pot fi cunoscute dispoziţiile art.p. cărora inculpatul le-a spus că este trimis de proprietarul valizei.lăsată în păstrarea lui. imperfectă..A. Bucureşti. fiind incriminată în art.. deşi apt de a induce în eroare. Depunerea la agenţia . 7 Art. Europa Nova. 3 .ci s-a datorat defectuozităţii mijloacelor folosite. Ed. Cluj.P. 189. efectuate între momentul terminării actelor pregătitoare şi momentul producerii rezultatului4. s-a hotărât că aceasta nu constituie o faptă imposibilă ci tentativă de înşelăciune.Partea generală. 2 Cod penal: . fără consimţământ.Tentativa infracţiunilor prevăzute în art. Tentativa fiind o formă atipică. este pedepsită de lege. în prealabil. 222 Cod penal5. a solicitat călătorilor aflaţi în compartimentul unui vagon o valiză aparţinând unui călător ieşit din acel compartiment. 20 alin. 1997. după ce.loto” a unui loz falsificat.V. Întrucât mijlocul folosit de inculpat. 5 Art. Stoica. Nu constituie tentativă la infracţiunea de înşelăciune fapta unei persoane de a prezenta drept câştigător un bilet loto ale cărui cifre au fost modificate în aşa fel încât falsul apare evident. în cazul înşelăciunii. Tentativa..

s-a subliniat că infracţiunea de înşelăciune. C) Înşelăciunea – fapt consumat . iar în lipsa acestuia. suntem în faţa infracţiunii prevăzute de art. 4 Cod penal. V.. Prin urmare. 2 din Legea nr. epuizarea infracţiunii de înşelăciune fiind posibilă. O infracţiune se consideră consumată în momentul în care actele de executare.La înşelăciunea în convenţie. În cazul anumitor categorii de infracţiuni este posibil ca după ce fapta s-a consumat. p. 84 pct. considerăm că. Acţiunea de amăgire poate îmbrăca uneori forma unei activităţi infracţionale continuate. op. A. adică scopului: dacă trăgătorul a urmărit obţinerea unui folos material injust. op.. suntem în prezenţa tentativei la înşelăciune prin emitere de cecuri. eroare fără de care persoana vătămată nu ar fi încheiat sau executat convenţia în condiţii stipulate. prin producerea rezultatului specific. Scaiul. fără nicio nouă intervenţie a făptuitorului. Todor Loredana îndatorirea şă primescă şi să valorifice valabilitatea biletului8. 182. p. fapta se consumă când se săvârşeşte acţiunea de inducere în eroare sau menţinerea în eroare. deci. Întrucât. 11 Gh. cit. cit. din moment ce acţiunile făptuitorului trebuie să aibă drept rezultat pricinuirea unei pagube materiale. atât în teorie cât şi în practică. în posesia autorului infracţiunii10. p. Structura şi sfera de incidenţă a infracţiunii de înşelăciune prin emiterea de cecuri prevăzută de art. Gorgăneanu. epuizarea are loc în momentul executării ultimului act din contract. fiind duse până la capăt. în lipsa producerii pagubei. 3 Cod penal când executarea contractului se face în mod eşalonat. București. 73. La infracţiunea de înşelăciune urmarea tipică trebuie să se fi realizat împreună cu cerinţa sa esenţială (pricinuirea pagubei). Gorgănean . 4 . este momentul epuizării. 59/1934. iar infracţiunile care au cunoscut o asemenea amplificare a rezultatului sunt fapte penale epuizate11. 215 alin. acesta este momentul când se consumă infracţiunea de înşelăciune. 4 are un conţinut şi o structură asemănătoare cu cea prevăzută de art. Dobrinoiu şi alţii. 10 I. acesta să se amplifice. fie în cadrul unui proces natural. anul IX. mai ales la varianta specială prevăzută în art. se operează trecerea bunurilor din posesia părţii vătămate. elementul hotărâtor revine laturii subiective. cu ocazia încheierii sau executării unui contract. s-a produs rezultatul specific acestui tip particular de infracţiuni. Ed. 8 9 I. În practica judiciară s-a considerat că înşelăciunea în convenţie se consumă întotdeauna la încheierea contractului. În acest sens. Înşelăciunea. Momentul în care amplificarea rezultatului încetează. D) Înşelăciunea – fapt epuizat. cu realizarea conţinutului integral al infracţiunii. 59/19349. 76. 1993. forma tip a înşelăciunii prevăzută în alin.Infractiunea de înselăciune. 2/1998. ci în momentul în care. la aprecierea tentativei. Czik . în urma acestor manopere. Momentul consumării coincide. în Dreptul. nr. 2 din Legea nr. Nistoreanu. fie datorită prelungirii acţiunii sau inacţiunii tipice şi după atingerea momentului consumativ. 215 alin. nu se consumă când s-au desfăşurat manoperele frauduloase. 84 pct. În aceste cazuri.

1/1987 în RRD nr. Studiu de jurisprudentă. cu ocazia încheierii unor contracte de închiriere a unor apartamente. a statuat că. ca urmare a publicării unor anunţuri într-un ziar.02. Astfel.880 lei şi 960 EUR.există o singură infracţiune. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.şi nu data consumării acesteia prin producerea rezultatului.Infractiunea de înselăciune. prevăzută în art.în toate cazurile în care aceasta este condiţionată de producerea rezultatului12. care au fost de acord cu închirierea apartamentelor. 45-48. prin această expresie se înţelege data actului de executare ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii. Într-o solutie a jurisprudentei14 s-a retinut în sarcina inculpatului că. p. ci doar de a le . Suprem. sentința penală nr. Pentru închirierea apartamentelor. 2 Cod penal. 215 alin. 41 alin. dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. în perioada 28. V. cit.L. prevăzută în art. urmând să le găsească alte apartamente pe care să le ofere spre închiriere. la diferite intervale de timp.2008. 215 alin.C. ce reprezentau chiria în avans. şi-a atribuit o calitate mincinoasă.în cazurile când legea penală prevede că anumite efecte juridice se produc în raport cu data săvârşirii infracţiunii. 1418/10.. În cazul infracţiunilor continue. făptuitorul comite acte materiale ce prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni. de înşelăciune. Instanţa a reţinut că fapta săvârşită de inculpat are caracterul unei infracţiuni continuate în sensul dispoziţiilor art. inculpatul a precizat că aceasta nu a fost să înşele părţile vătămate. dec. În ceea ce priveşte intenţia sa. Nistoreanu. prezentându-se drept proprietar. determinându-le să plătească diferite sume de bani. 8/1987. fără ca acestea să poarte ştampila agenţiei. aceasta data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni13.G. Gh. inculpatul. pentru a câştiga încrederea victimelor. Astfel. pornind de la practica neunitară. În cazul în care. inculpatul a arătat că a folosit nişte contracte tip existente la sediul agenţiei imobiliare la care lucra.data săvârşirii este aceea a încetării acţiunii sau inacţiunii.03. p. în calitate de agent imobiliar la S. 1 Cod penal. continuată.R. în săvârşirea unora dintre acţiunile de inducere în eroare. el semnând la rubrica proprietar. unele dintre ele comise în varianta simplă a infracţiunii de înşelăciune. Todor Loredana Sunt situaţii în practica judiciară când elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma unor acţiuni repetate de inducere în eroare. după ce acestea au fost vizionate. iar altele în variantele calificate. La încadrarea juridică a faptei se va avea în vedere rezultatul produs. de îndrumare nr.2008-21. 12 13 Plenul Trib.04.. 182.2009. 5 . op. acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii. Plenul Tribunalului Suprem.text ce prevede că există infracţiune continuată ori de câte ori. iar în cazul infracţiunilor continuate. inculpatul a fost contactat de părţile vătămate. 14 A se vedea Judecătoria Iași. Dobrinoiu şi alţii. producând astfel un prejudiciu total de 20. a indus în eroare un număr de 11 părţi vătămate. S. 2 Cod Penal.agăţa" pentru a deveni clienţi ai agenţiei. chiar dacă unele dintre acţiunile dintre componente au fost comise în condiţiile formei de bază. deşi nu a discutat şi nu a avut o înţelegere cu părţile vătămate în acest sens.

agravante şi calificate). Instanţa nu poate primi susţinerile inculpatului în sensul că nu a avut intenţia de a înşela părţile vătămate. Aceste diferenţieri rezultate din săvârşirea faptelor incriminate constituie modalităţi ale fiecărei infracţiuni. s-a produs rezultatul socialmente periculos. O faptă care prezintă pericol social poate fi prevăzută numai în configuraţia ei tipică sau poate fi incriminată în mod diferenţiat din prevederea a două sau mai multe variante (simple. şi anume paguba pricinuită patrimoniului părţilor civile respectiv sumele de bani plătite de către acestea cu titlu de chirie sau garanţie. fiind comise cu intenţia de a prejudicia părţile civile. Sub aspectul laturii subiective. ci şi cu ocazia săvârşiri lor în concret. întrucât nu există niciun dubiu cu privire la faptul că acţiunile inculpatului întrunesc toate elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată. în decursul a aproximativ o lună de zile. în aceeaşi modalitate. între fapta săvârşită şi urmarea produsă existând raport de cauzalitate. în scopul de a obţine pentru sine un folos material injust) şi a urmărit producerea acestora prin săvârşirea faptelor. chiar şi în linii generale. nu a afirmat faţă de acestea că ar fi fost proprietarul apartamentelor oferite spre închiriere sau al agenţiei imobiliare. a Cod Penal. Sub aspectul laturii obiective. alte modalităţi sunt însă determinate şi particularizate de modul concret în care activitatea infracţională este comisă şi de împrejurările care însoţesc fapta săvârşită. conform dispoziţiilor art. respectiv inducerea în eroare a părţilor vătămate cu ocazia încheierii unor contracte de închiriere a unor apartamente.3. şi că această rezoluţie unică s-a menţinut pe întreg parcursul executării. atitudinea psihică a inculpatului faţă de faptă şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în forma intenţiei directe. acestea constituie modalităţile faptice ale infracţiunii respective. atâta timp cât toate aceste părţi civile au afirmat că inculpatul s-a prezentat ca proprietar al apartamentelor oferite spre închiriere. deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (producerea unor prejudicii în patrimoniul părţilor civile.semnând totodată contractele de închiriere la rubrica . fapt ce arată că a prevăzut. A) Modalităţi normative.Infractiunea de înselăciune.. 19 alin. prezentându-se drept proprietar. sub aspect subiectiv.proprietar". 1 lit. încă de la primul act de executare. 6 . Aceasta rezultă din unitatea de timp. I. prin unitate de rezoluţie. Diferenţieri se pot face însă nu numai cu ocazia incriminării faptelor (în abstract). Todor Loredana activitatea inculpatului se caracterizează. prin săvârşirea faptei de înşelăciune prevăzută de lege. Unele dintre aceste modalităţi corespund variantelor din normele de incriminare şi capătă din această cauză caracterul de modalităţi normative.activitatea infracţională desfăşurată ulterior şi rezultatele ei. Modalităţile infracţiunii de înşelăciune. 1 pct.

215 Cod penal.G. prima instanţă a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă C. 372/20.V.O.M. Referitor la recursul declarat. atunci când actiunea ilicită a inculpatilor a constat în prezentarea în faţa notarului public a unei alte persoane reuşind întocmirea unei procuri false prin intermediul căreia mama inculpatului M. şi D.S.nu s-a ţinut cont de faptul că sunt cumpărători de bună credinţă. instanţa de apel a reţinut că într-adevăr ca efect al anulării actului principal se produce anularea actului subsecvent. cu prilejul încheierii sau executării unui contract .02. 506 din 6. adevăratul proprietar. secția penală.S. 215 alin. (partea civilă C. Se mai arată că ei au suferit un prejudiuciu de natură morală şi că stăpânesc neîntrerupt apartamentul de trei ani. ● în prima variantă specială – există modalitatea normativă ce presupune inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane.săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate (art.Infractiunea de înselăciune. S-a considerat în jurisprudentă15 că suntem în prezenta așa-numitei înselăciune în conventii prevăzută la art.O.G.3007 BNP R.) îl împuternicea pe acesta să vândă apartamentul proprietatea sa.A. Curtea reţine următoarele: Premiza de la care a plecat prima instanţă cum că nu se poate vorbi despre teoria vânzării lucrului altuia câtă vreme inculpatul M. instanţa trebuia să lase părţilor calea unei acţiuni la instanţa civilă cu privire la valabilitatea acestui contract. 7 . 3). a anulat procura falsă cât şi contractul de vânzare cumpărare dispunând obligarea inculpaţilor în solidar la despăgubiri către cumpărătorii de bună credinţă D.de la data vânzării cumpărării.O. Prin motivele de recurs. 110/12.care nu era un înscris fals.L. Pe parcursul solutionării procesului.O.2010. Pentru a dispune astfel. nu a vândut apartamentul susţinând că este al său ci în calitate de mandatar. Cu ajutorul procurii false inculpatul M.10.2009 a Tribunalului Bacău s-a dispus respingerea ca nefondat a apelului părţilor civile. Studiu de jurisprudentă. 215 alin. au vândut apartamentul inducând în eroare părţile civile D.L. şi D. decizia nr. Deci.03..D şi cu complicitatea inculpatului V. dar şi contractul de vânzare cumpărare nr.G şi D. în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă (art. aspect care constituie o excepţie de la principiul anulării actelor subsecvente ca urmare a anulării actului iniţial. 3 Cod Penal. 215 alin. 15 A se vedea Curtea de Apel Bacău.D. infracţiunea de înşelăciune se prezintă sub următoarele modalităţi normative: ● în varianta simplă (tip) – fapta este incriminată în modalitatea inducerii în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. G şi D.Prin decizia nr. aceştia au invocat nelegalitatea şi netemeinicia deciziei recurate sub aspectul laturii civile prin aceea că s-a desfiinţat înscrisul fals şi anume procura notarială.Împotriva deciziei au declarat recurs în termenul legal recurenţii părţi civile D. împotriva sentinţei au declarat apel în termenul legal apelanţii părţi civile D. 1). Todor Loredana Potrivit art.

Acţiunea de inducere în eroare s-a exercitat direct asupra părţilor vătămate constituite părţi civile D. civ eroarea trebuie să cadă numai „asupra persoanei cu care s-a contractat". neavând relevanţă dacă cel care vinde are sau nu cunoştinţă despre faptul că vinde lucrul altuia. 348 Cpp instanţa penală se pronunţă chiar dacă nu există parte civilă printre altele cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris. în schimb poate intenta oricând acţiunea în revendicare. caracterizată prin convingerea neîndoielnică asupra faptului că imobilul aparţine vânzătorului. trebuie să prevaleze.facem precizarea că doctrina dar şi jurisprudenţa dreptului civil nu sunt unanime în ceea ce priveşte soluţionarea vânzării lucrului altuia sub aspectul anulării sau nu a contractului de vânzare cumpărare încheiat fără consimţământul adevăratului proprietar.precum şi a terţului dobânditor. Paguba efectivă sub aspect material s-a produs însă în patrimoniul părţii civile C. Această nulitate relativă a contractului poate fi invocată numai de cumpărător întrucât. ca adevărat proprietar. asupra calităţii esenţiale a vânzătorului.să înlăture aparenţa. acesta fiind terţ faţă de contract. potrivit art.de cunoaşterea prin mijloace obişnuite.Infractiunea de înselăciune.care ar echivala cu o adevărată sancţiune civilă. ca fiind adevărat mandatar al părţii civile C. care a fost socotit de cumpărător proprietar al bunului. L. şi fără îndoială că în lipsa acestei induceri în eroare nu ar fi încheiat contractul de vânzare cumpărare. în ciuda faptului că titlul de proprietate al acestuia a provenit de la un non dominus coroborarea principului bunei credinţe cu cel al asigurării securităţii dinamice a circuitului civil.prin prezentarea inculpatului M. Cercetarea bunei credinţe implică şi cercetarea elementului subiectiv în cadrul căreia se va stabili dacă perspicacitatea şi prudenţa celor din jur. 954 alin 2 C. Principiul anulării actului subsecvent ca urmare anulării actului principal cunoaşte atenuări în anumite situaţii. şi nici dacă acţionează în nume propriu sau ca mandatar al adevăratului proprietar. Todor Loredana este greşită. să fie precumpănitoare alte principii de 8 . Ţinându-se seama de împrejurarea că dobânditorul nu putea să-şi dea seama de lipsa calităţii de proprietar a transmiţătorului cu titlu oneros a bunului imobil şi având în vedere consecinţele grave pentru cumpărător pe care le-ar antrena măsura anulării transmisiunilor de acest fel.. nu şi contractul de vânzare cumpărare subsecvent care este doar anulabil pentru lipsa consimţământului vânzătorului. În cauză există situaţia tipică a vânzării lucrului altuia. Înscrisul falsificat în cauză este doar procura prin care inculpatul M. era împuternicit de către mama sa să vândă apartamentul. aflate la îndemâna oricărei persoane. Literatura juridică a elaborat în considerarea principiului bunei credinţe a terţului dobânditor. puteau. În ceea ce ne privește.socotind că lucrul vândut aparţine vânzătorului. Potrivit art. a situaţiei juridice a imobilului şi a lipsei intenţiei altei persoane de a revendica bunul. vânzarea este anulabilă pentru eroare viciu de consimţământ. Anularea nu poate fi cerută de adevăratul proprietar.în condiţii normale. Buna credinţă constă în atitudinea subiectivă a cumpărătorilor.În doctrină s-a conturat însă ideea că dacă părţile sau cel puţin cumpărătorul a fost în eroare.

În cazul înşelăciunilor comise de mai mulţi inculpaţi. în primul rând.I. ca fiu al proprietarei nu ar fi fost împuternicit în sensul vânzării. 4).aceştia efectuând diligentele obişnuite cu ocazia cumpărării unui imobil.sunt socotite ca o agravantă legală a infracţiunii de înşelăciune prin dispoziţia art.Infractiunea de înselăciune. ● în prima variantă agravantă – există modalitatea normativă a prezentării de nume. cu un nou prejudiciu nemeritat pentru aceştia. ori alte mijloace frauduloase legate de săvârşirea oricăreia din modalităţile normative ale variantei tip sau variantelor speciale. ● în a doua variantă specială – fapta este incriminată în modalitatea ce constă în emiterea unui cec fără acoperire. ● a doua variantă agravantă – respectiv ultima modalitate normativă. 5 şi se realizează când înşelăciunea. 215 alin. şi deci nu este un înscris fals. în oricare din modalităţile normative enumerate mai sus a avut consecinţe deosebit de grave. Trebuie să menţionăm că mijloacele care sunt de natură să asigure mai uşor reuşita acestei acţiuni de inducere în eroare. un act prin care o persoană recunoaşte că datorează celui care se serveşte de acest act o sumă importantă de bani. În astfel de cazuri se aplică agravanta mijlocului fraudulos. 2.de data aceasta de natură materială. Nu trebuie să se confunde folosirea de acte scrise mincinoase cu uzul de fals. Nicio persoană în situaţia cumpărătorilor nu putea prevedea că o persoană în posesia unei procuri autentice prin care mandatarul era împuternicit să vândă nu ar fi fost cu adevărat împuternicit în acest sens de adevăratul proprietar. Consecinţele deosebit de grave la care se referă legea penală. după ce au fost induşi în eroare la încheierea contractului.retragerea proviziei după emitere sau interzicerea trasului de a onora plata (art. calităţi mincinoase.au în vedere unul sau mai multe dintre criteriile enumerate în cuprinsul textului. act mincinos. Anularea contractului de vânzare cumpărare ar echivala cu o nouă sancţiune. sau o telegramă prin care cel care o exhibă este anunţat că i s-a expediat o sumă de bani. Todor Loredana drept şi anume acelea referitoare la ocrotirea bunei credinţe şi asigurarea securităţii dinamice a circuitului civil. fiindcă nu s-a expediat nimic. este cea prevăzută în art. iar autorul telegramei este însuşi făptuitorul. Sub un alt aspect părţile stăpânesc neîntrerupt apartamentul până în prezent. Un act scris poate fi mincinos fără a constitui un fals (de exemplu. între care.actul este mincinos pentru că pretinsa datorie nu există. 215 alin. pentru a stabii dacă este aplicabilă agravanta consecinţelor deosebit de grave – 9 .. iar semnătura de pe act este a unei persoane inexistente. nu există însă concurs de infracţiuni. deci nu există un înscris fals). 215 alin.cercetând evidenţele cărţii funciare iar contractul încheindu-se în baza actelor originale ale proprietăţii şi cu atât mai mult cu cât au sesizat la scurt timp organele judiciare despre săvârşirea infracţiunii. În acelaşi timp în speţă este incidenţă şi eroarea comună şi invincibilă că inculpatul N. producerea unor pagube materiale mari. nu ar fi fost de bună credinţă la încheierea contractului. În speţă nu s-a invocat şi nici nu există indicii în sensul că părţile civile D.

10 . săvârşite de mai mulţi inculpaţi. După primirea contravalorii bunurilor promise – sau a unei părţi din acestea – infractorii dispar. după caz.infractorii având . obţinerea permiselor de conducere auto ş. adeverinţe etc.medici. Şi în aceste cazuri infractorii însoţesc realizarea serviciului promis de alte activităţi dolosive: atribuirea de nume. repartizarea de locuinţe din fondul de stat.Infractiunea de înselăciune. admitere în diferite unităţi de învăţământ. Şi de aceste modalităţi trebuie să se ţină seama la evaluarea gradului de pericol social pe care îl prezintă în concret faptele săvârşite. B) Modalităţi faptice.titluri şi calităţi fictive (ingineri. Ne vom rezuma la a exemplifica unele modalităţi de săvârşire a infracţiunii: ● Înşelăciuni săvârşite prin promisiuni de a procura victimelor anumite bunuri mai greu de găsit în condiţiile golurilor de aprovizionare din reţeaua comercială sau inexistente pe piaţa autohtonă. fie la împrejurările în care are loc acţiunea de amăgire. obţinerea ori închirierea unor spaţii sau terenuri în vederea construirii unor obiective – inclusiv a obţinerii materialelor de construcţii necesare. cu privire fie la alte mijloace decât cele frauduloase. obţinerea de autorizaţii pentru desfăşurarea unor activităţi în baza liberei iniţiative. Gama serviciilor promise îmbracă cele mai diverse forme: încadrări în muncă.deci fără a include în preţ taxele de transport.obţinerea graţierii unor pedepse. amânarea ori scutirea de efectuarea stagiului militar ori. . magistrati). Pe lângă faptul că victimele sunt atrase de perspectiva obţinerii rapide a bunului dorit şi investirea capitalului într-un lucru de valoare – indiferent de fluctuaţiile monedei naţionale în raport cu valutele liber convertibile – ele vizează şi realizarea unor economii substanţiale.grijă” să le asigure că vor procura bunurile direct de la furnizor.rezolvării” unor dosare de urmărire penală aflate în lucru la organele de cercetare penală ale poliţiei etc.cum ar fi: acte de proprietate. pentru a întări convingerea victimelor.obţinerea de vize pentru plecarea în străinătate.adaosul comercial etc. pe care le modifică şi le fac asemănătoare celor originale. ● Înşelăciuni comise prin promisiunea efectuării anumitor servicii. Infracţiunea de înşelăciune poate prezenta însă variate modalităţi faptice. S-au întâlnit cazuri când infractorii au pretins şi primit diverse sume de bani ori alte avantaje materiale promiţând că vor interveni la organele de drept în scopul suspendării executării unor pedepse. raportându-se numai la cuantumul prejudiciului cauzat prin mai multe fapte determinate. stabilirea şi schimbarea domiciliului în oraşele mari.ofiţeri depolitie. Todor Loredana organul de urmărire penală are datoria să analizeze fiecare infracţiune în parte şi să facă o corectă încadrare juridică în raport cu pericolul social. efectuarea acestuia în unitatea şi localitatea unde îşi are domiciliul solicitantul. Nu puţine sunt cazurile când. chiar mostre ale bunurilor pe care se angajează să se procure.a. acte de vânzare-cumpărare. procurarea de legitimaţii. înştiinţări de deplasări în străinătate.. făptuitorii le prezintă unele documente fictive..

dar pentru care inculpatul a primit anticipat o sumă de bani.2225/1970.Este de remarcat că pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune în varianta specială – înşelăciunea în convenţii – se cere ca. doar a acceptat propunerea celeilalte părţi iar. 18 Idem. punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti nu intră în atribuţiile organelor mai sus arătate20. în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust. nu constituie o infracţiune de înşelăciune în convenţii dacă inculpatul nu a acţionat cu intenţie frauduloasă – nu a întrebuinţat mijloace frauduloase pentru a determina încheierea contractului. ● Înşelarea unor persoane cu prilejul efectuării de schimburi valutare. dar nu a uzat de mijloace amăgitoare pentru a convinge partea adversă că va executa convenţia în termen19. Ştiinţifică şi Enciclopedică. ştiind că nu-şi va putea respecta angajamentul. induc în eroare o altă persoană. secţ. dec. 11 . cunoscând că acest înscris este fals.. Plenul Trib. p. pen. nr. Ed. Bucureşti. Popovici. În afară de faptul că o astfel de hotărâre nu este executorie.. secţ. 246. care nu a mai fost prezentat. Practica judiciară a statuat înşelăciunea folosită prin folosire unui înscris oficial sau sub semnătură privată. Simpla neexecutare a unei obligaţii asumate în cadrul unei convenţii civile nu are caracter penal. Todor Loredana afirmarea numelui persoanei pe lângă care. chiar dacă inculpatul s-a angajat că va executa obligaţia până la o anumită dată. dec. fie pe parcursul executării.Infractiunea de înselăciune. Orice alte acţiuni prin care se contribuie la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Nu sunt întrunite elementele infracţiunii de trafic de influenţă. chipurile. Papadopol M. Pentru a crea impresia că 16 17 Plenul Trib. 1977. Suprem. Pen. Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975. pe de altă parte nu a putut contacta pe unii actori vizaţi – fapta săvârşită având caracter civil18. cât şi infracţiunea de uz de fals16. constituie atât infracţiunea de înşelăciune. nr. pot constitui acte de înlesnire ori de ajutorare în vederea comiterii acestei infracţiuni.. Pentru realizarea acţiunii de amăgire.. inculpatul să fi întreprins acţiuni de inducere în eroare prin amăgire sau întrebuinţare de mijloace frauduloase şi numai în acest fel să fi determinat partenerul să încheie sau să execute convenţia. Autor al infracţiunii de înşelăciune poate fi numai persoana care. ci ale infracţiunii de înşelăciune.ţeapă”. în modalitatea agravantă. Suprem. dar prin care nu se realizează nemijlocit însăşi acţiunea de inducere în eroare prin prezentarea denaturată a realităţii. dec. 19 V. prezentând nemijlocit ca adevărate fapte mincinoase sau ca mincinoase fapte adevărate. 9/1971. Suprem. deci acte de complicitate şi nu de coautorat17. ar avea trecere şi se bucură de încredere. de îndrumare nr. făptuitorii pregătesc un teanc de hărţi tăiate la mărimea bancnotelor de 5000 lei.şmen” sau . cunoscută în argoul infractorilor sub denumirea de . 20 Trib. atunci când inculpatul pretinde o sumă de bani cu scopul de a interveni pe lângă organele de poliţie sau procuratură pentru ca acestea să execute o hotărâre judecătorească nedefinitivă. fie la încheierea convenţiei. Încheierea unui contract în vederea prezentării unui spectacol. 40/1970.

527/1995. Această modalitate de comitere a înşelăciune este folosită. După acostarea persoanei dispusă să facă schimb valutar. în special. ar fi putut face ulterior obiectul confiscării.. cu plata preţului în lei şi. Cum preţul solicitat se situează sub cel oficial. Destul de frecvent.clientului”. infractorii aşează câteva bancnote deasupra şi dedesubt. În momentul de derută creat.. cetăţeanul străin a fost păgubit cu valoarea bunurilor cumpărate de la el. 12 . ● Înşelăciuni săvârşite prin organizarea jocurilor de întrajutorare. Având cunoştinţe şi deprinderi în confecţionarea artizanală a unor obiecte de podoabă – verighete.Infractiunea de înselăciune. mai mic decât cel oferit de casele de schimb valutar – şi scot din buzunar un teanc de bancnote autentice. nu înainte de a-şi dovedi . În ultimii ani au luat amploare înşelăciunile săvârşite prin organizarea aşa ziselor jocuri de întrajutorare. aramă. Preocupaţi de menţinerea în eroare a . Organizându-se asemenea jocuri. de multe ori. nr. de infractorii din rândul rromilor.marfa”. o introduce. varianta specială a înşelăciunii există şi în situaţia în care activitatea celui înşelat se situează în afara cadrului legal instituit – în cazul prezentat. ● Înşelăciuni săvârşite prin vânzarea unor articole de podoabă ori alte obiecte ca fiind confecţionate din metale preţioase.000 lei şi simple foi de hârtie. București.nu are relevanţă din punct de vedere al existenţei infracţiunii nici faptul că suma de bani pe care cel înşelat trebuia să o primească. În momentul considerat de ei oportun. schimbul valutar efectuat altfel decât prin unităţi specializate.. infractorii lustruiesc . cad de acord asupra preţului – de regulă. după primirea bunurilor – valută sau obiecte – de a-i remite un pachet ce conţinea în realitate doar 20. Pentru a induce în eroare pe viitorii amatori de a-şi investi banii în astfel de obiecte. cercei. în aceea că în înţelesul legii.privesc într-o anumită direcţie şi – simulând panica – strigă celui cu care fac ... fără să 21 Trib. bronz. constituie infracţiunea de înşelăciune în convenţii21. escrocii încep să numere cu voce tare bancnote autentice.Fugi!… Poliţia!”. având grijă să plaseze sub acesta teancul dinainte pregătit – aşa numitul .bijuteriile” şi imită marcajul Băncii Naţionale ori a unor firme specializate.fair-play-ul”. lănţişoare. respectiv de a plasa victimei teancul de hârtie. deoarece. oprindu-se din numărătoare. Argumentele aduse în sprijinul acestei soluţii constau. să-şi vândă . în buzunar şi. pe de o parte.tranzacţia”: . argint sau platină. făptuitorii reuşesc.naivitatea cumpărătorilor de ocazie jucând rolul hotărâtor. La un moment dat. se opresc brusc.şmen”. Pe de altă parte.. această faptă întruneşte elementele constructive ale înşelăciunii în convenţii. cei în cauză tratează paritatea valutei în raport cu moneda naţională. dec. Todor Loredana întreg teancul este format din bancnote. prezentându-le ca fiind din aur. cer persoanei să le înmâneze valuta. cu aerul cel mai firesc continuă numărătoarea. În acest sens s-a pronunţat şi practica judiciară care a statuat că fapta unei persoane de a conveni cu un cetăţean străin pentru a cumpăra de la acesta unele bunuri. escrocii dispar. brăţări – aceştia folosesc ca materie primă metalele comune – alamă.. din punct de vedere al relaţiilor patrimoniale dintre părţi.

victimele sunt recrutate mai ales din rândul persoanelor naive. vinde medicamentul la preţ superior celui real şi dobândeşte astfel un folos material injust.. Cât priveşte ghicitul în cărţi. Jud. Fie că este vorba de însemnarea discretă a cărţilor de joc. Şi practica judiciară s-a pronunţat în sensul că fapta inculpatului de a fi indus în eroare o persoană bolnavă. Autorii înşelăciunii sunt.mijloc fraudulos” din acela la care se referă dispoziţiile legii penale. persoane provenind din rândul etniei rromilor.op. prezicerea viitorului prin . descântece. cu obligaţia achitării.Infractiunea de înselăciune.. fără să achite câştigurile promise sau să restituie sumele depuse de către participanţi.cititul” în palmă. Tot înşelăciune. înşelăciuni comise prin falsificarea lozurilor în plic şi a biletelor din sistemele de joc loto-pronosport.. 161. având autorizaţie în acest sens nu constituie un . credulii. iar câştigul se datorează exclusiv şansei. După o perioadă de timp. Papadopol. vrăji ori alte practici oculte. 224.curat”. 13 .p. De asemenea. a unor câştiguri de 6-8 ori mai mult decât suma depusă. ● Înşelăciuni comise prin apelarea la farmece. şi în acest caz.p. dispar ori se declară în imposibilitatea onorării obligaţiilor asumate. constituie infracţiunea de înşelăciune.se încasează de la participanţi diverse sume în lei sau în valută. înşelăciunea săvârşită prin folosirea actelor de studii sau de vechime în muncă. înşelăciuni săvârşite cu ocazia încheierii şi derulării contractelor economice ori îndeplinirii atributelor de 22 23 V. cafea. constituie înşelăciune – în formă simplă – fapta unui medic care. păgubind cu zeci sau sute de milioane de lei. escrocii lasă întotdeauna impresia că joacă . pen. săvârşită în modalitatea agravantă22. 7/1973. în mai multe rânduri. afirmând în mod mincinos că un medicament are însuşiri miraculoase în vindecarea unei boli. cu un nivel scăzut de cultură generală şi mari carenţe în educaţie.inventivitatea” în deposedarea victimelor de importante sume de bani ori obiecte de valoare.. sub pretextul că le trimite acele persoane. de perforarea şi injectarea cu pirită a zarurilor. afirmându-i că are legături cu cineva care o poate vindeca prin rugăciuni şi vrăji. făptuitorii.. Simpla afirmaţie făcută că poate vindeca prin farmece şi descântece. Popovici. Trib.. efectuarea de farmece. participanţi la joc. cit. dar săvârşită în modalitatea simplă constituie şi fapta persoanei de a fi obţinut bani şi alte foloase materiale de la persoanele vătămate pentru a le vindeca copii – prin farmece şi descântece – pretinzând că este autorizată să exercite această activitate23. nr. în care onorează plata pentru unii participanţi la joc. etc. Dolj. după un timp. infractorii folosesc fel de fel de mijloace. Todor Loredana aibă în obiectul autorizaţiei asemenea activităţi. Având în vedere că la orice joc de noroc atât câştigul cât şi pierderea sunt aleatorii. dovedindu-şi . şi de a fi obţinut în felul acesta diferite sume de bani. Şi înşelăciunea săvârşită în paguba unor regii autonome şi societăţi comerciale cunoaşte o mare varietate de modalităţi faptice din care exemplificăm următoarele: înşelăciunea săvârşită prin falsificarea libretelor de economii. 2325/1972 în RRD nr. vrăji ori la prezicerea viitorului. cu ghiocul. dec. M.

pen. făptuitorul – în înţelegere cu exportatorul – menţionează un preţ pe unitatea de produs cu mult inferior celui de achiziţie şi practicat pe piaţa internaţională sau românească.. 1340/1970.. având drept consecinţă trecerea în proprietatea . Suprem. odată cu foaia de parcurs nu s-a depus şi documentaţia necesară pentru susţinerea acesteia24. a primit sume de bani pentru procurarea materialelor necesare executării comenzilor. Suprem. dec. fapta sa de a fi prezentat documente de justificare fictive în ceea ce priveşte preţurile plătite şi de a-şi fi însuşit diferenţele nu constituie infracţiunea de delapidare. ci numai elementele infracţiunii de fals şi uz de fals. 1937/1970. însă costul acestora nu depăşeşte valoarea celor pe care întreprinderea trebuie să le plătească pentru efectuarea deplasării. 14 . secţ. secţ. Falsificarea actelor însoţitoare ale mărfurilor aduse din import. deoarece acest drept este prevăzut numai pentru cazurile în care unitatea nu poate asigura cazarea persoanelor detaşate25.detaşată cu serviciul în altă localitate şi care. fapta sa nu întruneşte elementele infracţiunii de înşelăciune. Falsificarea documentelor ce atestă valoarea patrimoniului unităţilor româneşti şi a celor aparţinând întreprinzătorilor străini. nr. dec. concretizată în subevaluarea cotei de participare a părţii române şi majorarea artificială – fără acoperire – a capitalului străin. în calitate de lucrător şi având sarcina de a executa comenzi în cadrul unei unităţi prestatoare de servicii către populaţie. încasează de la unitatea sa anumite sume de bani. ci aceea de înşelăciune26.supuse operaţiunilor de vămuire. cu prilejul constituirii societăţilor mixte. Astfel. nr. pentru că nu s-a produs nicio pagubă. pen. Trib. dec. ● alte modalităţi faptice de săvârşire a infracţiunii de înşelăciune. chiar dacă. pen. făptuitorul obţine de două ori foloase necuvenite prin manevrele frauduloase utilizate: o dată 24 25 Trib. Dacă inculpatul.Infractiunea de înselăciune. Dacă inculpatul a solicitat decontarea costului unor bilete de călătorie falsificate. 26 Trib... secţ. Todor Loredana serviciu de către angajaţii regiilor autonome şi societăţilor comerciale. înşelăciuni comise prin decontarea fictivă a cheltuielilor ocazionate de deplasări în interesul serviciului ori alte activităţi. Astfel. Persoana încadrată în muncă.în raport cu sumele investite. nu poate invoca – pentru a demonstra lipsa de prejudiciu pentru unitate – dispoziţiile legale care acordă celor detaşaţi dreptul de a primi sume pentru cazare. Cunoscând că taxele vamale se percep în raport cu valoarea acestora. nr.partenerului de afaceri” a unei părţi considerabile din patrimoniu şi obţinerea unui coeficient de profit superior celui la care ar fi avut dreptul.falsificând acte în care menţionează în mod ireal că ar fi locuit la persoane particulare contra plată – deşi în realitate locuise în dormitorul comun al întreprinderii la care fusese detaşat. 2408/1976. Suprem. depunerea unei foi de parcurs primită în alb de inculpat şi completată în fals de o altă persoană cu date fictive – ceea ce a determinat achitarea unei sume de bani nedatorate – este suficientă pentru a constitui elementul material al infracţiunii de înşelăciune.

Reglementarea infractiunii de înselăciune în Noul Cod Penal. a expirării perioadei de folosinţă a unor piese. cei în cauză indică piese noi. legi prin care sunt regelementate diferite domenii de activitate.prin plata unui impozit pe profit diminuat. Todor Loredana prin plata unor taxe vamale inferioare celor legal stabilite prin acte normative în vigoare. dar şi al doctrinei de specialitate şi jurisprudenţei27. cât şi de doctrină. cunoscând că pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară. le valorifică personal sau prin intermediul unităţilor specializate. 11 iunie 2009. pe de altă parte. cu lacune şi formulări deficitare deşi o relativă stabilitate a fost asigurată prin opţiunea legiuitorului de la 1968 de a grupa infracţiunile în două mari categorii: infracţiunile cuprinse în partea specială a Codului penal şi cele prevăzute în legile speciale cu dispoziţii penale. uneori lipsită de coerenţă. au impus ca necesară adoptarea unui nou Cod penal.aspx. Pe baza acestor acte. cu abrogări implicite asupra cărora planează incertitudinea.. care au determinat o aplicare şi interpretare neunitară. CAPITOLUL II INSELACIUNEA IN NOUL COD PENAL II. 1. elaborarea şi adoptarea unui nou Cod penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat iar decizia de a se trece la elaborarea unui nou Cod penal reprezintă un corolar al evoluţiei economico-sociale. Neajunsurile existente în actuala normă de reglementare evidenţiate atât de practică. şi a doua oară.just.1. acesta având ca bază de calcul tot valoarea de achiziţie.Infractiunea de înselăciune. 15 .accesorii sau subansamble – îndeosebi cele auto – ori a ajungerii acestora la un grad de uzură ce pune în pericol siguranţa în exploatare. Atestarea prin acte justificative false.pe care.expunerea de motive a Proiectului noului Cod Penal. care să corespundă transformărilor care au afectat societatea românească. Emiterea de cecuri asupra unor instituţii de credit. Datorită frecventelor modificări aduse legislaţiei penale. În contextul situaţiei actuale.ro/Sections/PrimaPagina_MeniuDreapta/Codulcivilsipenal230609/tabid/1091/l anguage/ro-RO/Default. p. precum şi retragerea după emitere a proviziei. a legii penale. există în prezent numeroase suprapuneri de texte.ulterior. cu repercusiuni asupra eficienţei şi finalităţii actului de justiţie. partea specială a Codului penal are încă numeroase inadvertenţe. Cadrul legislativ actual impune necesitatea elaborării unui nou Cod penal în contextul în care modificările aduse Codului începând cu anul 1990 nu au fost în măsură să determine o modificare structurală a reglementării 27 http://www.

cât şi de caracterul sau natura acţiunilor ilicite prin care pot fi modificate aceste situaţii de fapt: Capitolul I .Infractiunea de înselăciune. Capitolul II . membrii comisiei nu s-au raliat opţiunii comisiei de elaborare a Legii nr. 29 Expunerea de motive a Proiectului noului Cod Penal. ca o premisă a cooperării judiciare în materie penală bazată pe recunoaştere şi încredere reciprocă29. ca valoare socială ocrotită indiferent de titular. 286/ 25 iunie 2009 (Monitorul Oficial nr. Todor Loredana penale române. prin prisma unei analize atente a evoluţiei legislaţiei penale române. 286 din 2009. cu evitarea suprapunerilor inutile de norme existente în actualul Cod penal şi în legile speciale. 301/2004 ca lege modernă. De aceea.belgian. adoptat de către Parlament prin Legea nr. cât şi reglementările actuale ale unor sisteme juridice de referinţă în dreptul penal european. au fost sistematizate în cinci capitole.Infracţiuni 28 Hotărârea nr. însă s-au strecurat atât de multe prevederi neizbutite. 301/2004. 3. În aceste condiţii. adoptat prin Legea nr.este crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală. dar nici ignorarea soluţiilor adoptate de alte sisteme europene (dreptul francez. la care România este parte. armonizarea dreptului penal material român cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene.Tâlhăria şi pirateria. compatibilă cu reglementările similare din alte state europene. Ceea ce urmăreşte noul Cod penal .pentru a facilita aplicarea lor unitară şi cu celeritate în activitatea organelor judiciare. 301/2004. imposibil de aplicat în practică28. satisfacerea exigenţelor decurgând din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituţie şi de pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. de inspiraţie austriacă). normele de incriminare a faptelor contra patrimoniului. 510/ 24 iunie 2009) a abrogat dispoziţiile Legii nr. Potrivit Legii nr. p. 1183 din 24/09/2008.Legea 286 din 2009 . publicată în Monitorul Oficial. care a adoptat modelul francez (abandonat de legiuitorul nostru penal în 1936) ca principală sursă de inspiraţie pentru reglementările nou introduse.Furtul. 16 . transpunerea în cadrul legislativ penal naţional a reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. 686 din 08/10/2008. În contextul în care în prezent. În elaborarea proiectului s-a urmărit atât valorificarea tradiţiei legislaţiei penale române (cum ar fi prevederile Codului penal din 1936. începând din anul 2001 s-a trecut la elaborarea unui nou Cod penal. Partea I nr. reglementările penale cu cea mai largă influenţă în dreptul european aparţin în continuare spaţiului german şi italian. ce a avut ca sursă de inspiraţie codul penal italian şi Codul penal din Transilvania. precum şi creşterea încrederii generale în actul de justiţie penală. lacune şi necorelări. asigurând valorificarea creativă a tradiţiei naţionale concomitent cu realizarea unor reglementări racordate la tendinţele actuale ale dreptului penal european. asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii legii penale. ţinând seama de situaţiile de fapt în care se pot găsi bunurile ca entităţi patrimoniale. noul Cod penal. simplificarea reglementărilor de drept substanţial. pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. olandez sau cel al unora dintre ţările scandinave). Capitolul III .

În acelaşi timp.conduce la concluzia că faptele care cad sub incidenţa acestor incriminări vor fi sancţionate în contextul infracţiunii de înşelăciune. la acestea au fost adăugate şi alte fapte împotriva patrimoniului ale căror acţiuni ilicite se întemeiază pe nesocotirea încrederii şi anume: abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor. 30 Idem. în vederea readucerii acestora în limite normale. în Codul penal în vigoare. astfel. p. Această sistematizare nu reprezintă o premieră pentru legislaţia penală română. respectiv înşelăciunea privind calitatea mărfurilor. 286 din 2009. italian. înşelăciunea privind asigurările. menite a pune textele în situaţia de a răspunde mai bine necesităţii reprimării unor modalităţi de comitere a respectivelor fapte. Codul penal de la 1864 sistematiza crimele şi delictele proprietăţii pe 9 secţiuni. datorită opţiunii legiuitorului de a cuprinde în cod unele dintre actualele incriminări din legile speciale. faptele incriminate în Codul penal în vigoare cum sunt: abuzul de încredere. respectiv înşelăciunea privind calitatea mărfurilor care. Faptul că acestea nu au fost prevăzute în mod distinct în cadrul unui alt titlu din Legea 286/2009. Se poate considera că astfel se renunţă la opţiunea legiuitorului de a incrimina în mod autonom aceste forme distincte ale înşelăciunii şi. În privinţa infracţiunilor contra patrimoniului se urmăreşte atât o simplificare a reglementării prin renunţarea la numeroase variante agravate cât şi o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsă. dar şi infracţiunile bancrută simplă şi bancrută frauduloasă preluate din legislaţia specială. Todor Loredana contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii. 28. în Capitolul III intitulat "Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii".Fraudele comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. acele fapte contra patrimoniului care se săvârsesc prin nesocotirea încrederii. au fost operate şi unele modificări. în reglementarea sa cuprinzătoare din art. 17 . Capitolul V -Distrugerea şi tulburarea de posesie. Codul penal de la 1936 prevedea crimele şi delictele contra patrimoniului în Titlul XIV care cuprindea 4 capitole30. ci o revenire la tradiţie.Infractiunea de înselăciune. însuşirea bunului găsit şi înşelăciunea. în Legea nr. Soluţia clasificării infracţiunilor contra patrimoniului în mai multe categorii este promovată şi în codurile penale ale unor ţări membre ale Uniunii Europene. 244. Spre deosebire de modul de reglementare din Codul penal în vigoare. în mod distinct. evidenţiate de practica judiciară. îşi pierde din actualitate necesitatea delimitării infracţiunii de înşelăciune faţă de de înşelăciune la măsurătoare. La prima categorie de fapte (cele prevăzute şi în Codul penal în vigoare). Deşi iniţial au fost aduse în acest capitol şi infracţiunile de înşelăciune la măsurătoare. Capitolul IV . sunt prevăzute în Titlul VIII "Infracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice". german sau al Codului penal spaniol. categorie în care au fost incluse. în primul rând. gestiunea frauduloasă. ulterior s-a renunţat la această variantă. deturnarea licitaţiilor publice şi exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile. în cadrul infracţiunilor contra patrimoniului sunt incriminate. cum este cazul Codului penal francez.

" 18 . ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii. 245. a formelor şi metodelor de agresiune a patrimoniului. ci trebuie să avem în vedere faptul că ele vor face obiectul tragerii la răspundere penală în contextul art. putem observa că incriminarea reţinută a primit o redactare mai generală şi. în condiţiile dezvoltării susţinute a pieţei asigurărilor. deturnarea licitaţiilor publice şi exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile. Opţiunea legiuitorului a fost aceea de a renunţa la incriminarea în mod separat în cadrul articolului 215 atât a formei speciale de înşelăciune în convenţii (art. în redactarea sa cuprinzătoare. a crescut şi tentaţia unor persoane de a frauda 31 Art. mai cuprinzătoare. expunerea de motive remarcă faptul că. în condiţiile vieţii moderne.în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă. 4) existente în actuala reglementare. (3) Împăcarea înlătură răspunderea penală. cu imediata consecinţă a păgubirii acestei persoane. Prin această opţiune a legiuitorului nu trebuie să înţelegem ca aceste forme speciale şi-au pierdut din importanţă sau actualitate. în acelaşi timp. se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. Astfel. Alin. 3) cât şi a înşelăciunii prin emiterea de cecuri fără acoperire (art. (2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Un argument în plus este acela că noile incriminări referitoare la înşelăciunea privind asigurările.prin aceea că legiuitorul a ţinut să circumscrie această sferă a infracţiunii de înşelăciune tuturor acelor fapte care presupun inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust. Se revine astfel la modelul îmbrăţişat de Codul penal de la 1968. în ceea ce priveşte înşelăciunea privind asigurările. pierderii sau furtului. 2 incriminează fapta persoanei care. uzurii. simulează. suma asigurată. în scopul de a obţine. ca variantă de specie a înfracţiunii de înşelăciune.se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. degradării. 244.Infractiunea de înselăciune. reglementarea lor separată este justificată în contextul realităţii sociale. motivat de faptul că o enumerare a unor situaţii particularizate prin contextul săvârşirii faptei ar creea riscul omiterii altor situaţii. 215 alin. potrivit căruia infracţiunea de înşelăciune prin cecuri. în forma sa iniţial adoptată. aducerea în stare de neîntrebuinţare. ca înşelăciune. degradarea. a creşterii numărului şi ponderii asigurărilor obligatorii. nu a mai fost prevăzută în mod separat. deşi reprezintă forme speciale de înşelăciune. în scopul prevăzut în alineatul precedent. 244 din Legea 286/2009: "Înşelăciunea: (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. reglementată în noul Cod penal la articolul 244. datorită creşterii. Todor Loredana La infracţiunea de înşelăciune31. pentru sine sau pentru altul. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune. fiind necesară riguroasa individualizare şi sancţionare a acestor fapte care au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani. îşi cauzează sau agravează leziuni sau vătămări corporale produse de un risc asigurat. considerându-se că ea constitutie o înşelăciune şi poate fi sancţionată ca atare.la fel de importante. 215 alin. Conform art.înşelăciunea privind asigurările constă în distrugerea.

în scopul îndepărtării de la licitaţie a unor potenţiali participanţi. în loc de sancţiunea cu închisoare de la unu la 5 ani35. 244. p. francez. 245 au produs şi un rezultat constând într-o pagubă echivalentă folosului patrimonial urmărit. care constă în fapta celui care. comisă într-un caz special. participanţii la o licitaţie publică au recurs a diferite manopere frauduloase. privind fapta consumată33. astfel încât fapta să fie sancţionată cu închisoare de la 2-7 ani. 1)32.pdf. 230 C. alterând astfel preţul de adjudecare. pen. 1) decât faptul consumat (închisoare de la 6 luni la 3 ani .paragraf 27. pen. putând exista controverse dacă fapta constituie fie înşelăciunea din art. prin constrângere sau corupere. exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile constă în fapta 32 Observaţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul Codului Penal. pentru a obţine pentru sine sau altul suma cuvenită ca urmare a unei asigurări contra accidentelor. ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare. pen. 247. Ministerul Public a propus majorarea limitelor de pedeapsă.paragraf 24. 2 al art. pen. deoarece acestea reprezintă o incriminare specială a tentativei la infracţiunea agravată de înşelăciune.art. 19 ..distruge.. Potrivit art. un participant de la o licitaţie publică. 30.. Faptele de această natură sunt incriminate şi de alte legislaţii. italian (înşelăciunea în asigurări contra accidentelor. 219 C. Astfel „tentativa" ajunge să fie sancţionată între limite mai mari (închisoare de la unu la 5 ani art. 642 C. Todor Loredana asigurătorii în scopul obţinerii unor foloase patrimoniale injuste. risipeşte.art. pen. În ceea ce priveşte deturnarea licitaţiilor publice. practica ultimilor ani a demonstrat că. 33 Observaţiile Parchetului. spaniol34. având în vedere gradul de pericol social abstract al faptei şi importanţa valorilor sociale protejate. 244 al. 245. fie infracţiunea prevăzută de alin.. 262 C. faptă a cărei consumare nu este condiţionată de producerea unui rezultat material constând într-o pagubă. art. http://www. nu în puţine cazuri. s-a propus reglementarea celor două forme de înşelăciune privind asigurările ca circumstanţe agravante ale faptei de înşelăciune. paragraf 23 b. cum este cazul art. art. portughez. 34 Expunerea de motive a Proiectului noului Cod Penal. 35 Observaţiile Parchetului . portughez.ro/Cp/observatii_piccj_cp. degradează sau ascunde lucruri din proprietatea sa. Potrivit art.Infractiunea de înselăciune. ori îşi provoacă o leziune personală sau agravează leziunea personală produsă de accident). 313-6 C. S-a pus problema încadrării juridice pe care o poate primi fapta în ipoteza în care acţiunile descrise de norma de incriminare din art.art. 272 C.mpublic. reglementarea acoperind ambele ipoteze. 245 al. săvârşită în domeniul asigurărilor. norvegian etc. Incriminări similare se găsesc şi în art. faptă reglementată însă ca infracţiune de pericol.. pen. Se poate afirma că înşelăciunea privind asigurările reprezintă o sancţionare ca infracţiune distinctă a tentativei la infracţiunea de înşelăciune.. 246 deturnarea licitaţiilor publice constă în fapta de a îndepărta. De asemenea.

În privinţa faptelor de înşelăciune. Normele legii penale si mecanismul procedural al punerii lor în mişcare ar trebui configurate juridic cu o astfel de claritate si eliberate de 36 37 Expunerea de motive a Proiectului noului Cod Penal. aspect pe care îl regăsim şi în cazul înşelăciunii privind asigurările. stării de sănătate. în dispoziţiile articolului 244 din noul Cod penal este menţinută. fiind aproape zilnic semnalate în presă cazuri ale unor persoane în vârstă sau cu o stare de sănătate precară care au ajuns să îşi piardă locuinţele în urma unor asemenea înţelegeri patrimoniale disproporţionate. pen. ca formă agravată. profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului. punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicaţii cu alcool sau substanţe psihoactive în scopul de a o determina să consimtă la constituirea sau transmiterea unui drept real ori de creanţă sau să renunţe la un drept. alin. 30. pen. Acest gen de fapte sunt incriminate în majoritate legislaţiilor europene: art. pen. un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie.art..fapta de înşelăciune care a avut consecinţe deosebit de grave. Todor Loredana creditorului care. 5 din actuala reglementare .implicit. se poate ajunge la situaţia nefirească prin care făptuitorul este sancţionat doar pentru infracţiunea mijloc. italian. pen. ca element de noutate sub aspect procesual.art. cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri. renuntându-se la forma agravată a infracţiunii din art. paragraf 23 a. în timp ce infracţiunea scop. 1 deoarece caracterul agravat al faptei incriminate prin dispoziţiile alin. 2 impune exercitarea din oficiu a acţiunii penale. mai gravă.art 295 C. Spre deosebire de situaţia actuală. o mai bună corelare a normelor de incriminare cu realitatea vieţii sociale într-un stat democratic şi în care funcţionează economia de piaţă. pentru sine sau pentru altul. în cazul infracţiunii de înşelăciune s-a prevăzut că împăcarea înlătură răspunderea penală. îl face să constituie sau să transmită. ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el. 20 . portughez. infirmităţii. Observaţiile Parchetului. Trebuie avut în vedere faptul că Ministerul Public a propus modificarea art. Prin incriminarea exploatării patrimoniale a unei persoane vulnerabile se doreşte reprimarea unor fapte care au proliferat în ultimii ani şi care au produs uneori consecinţe sociale devastatoare pentru persoanele care le-au căzut victimă. înşelăciunea. 3 astfel încât condiţia plângerii prealabile să fie prevăzută doar la ipotezele reglementate de alin. 244 alin.Infractiunea de înselăciune. 2 sancţionează.313-4 C.. pen.. o multiplicare a variantelor de incriminare nu va conduce la o reducere a fenomenului în acest domeniu. datorată vârstei. doar înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. dar şi art. 226 C. dacă s-a produs o pagubă. p. elveţian. dar şi pentru aceea că în cazul unui concurs de infracţiuni. 157 C. dar va realiza o mai riguroasă individualizare legală a pedepselor în raport cu pericolul social diferit al faptelor şi. francez. norvegian36. ca formă agravată. 644 C. În acelaşi timp. rămâne nesancţionată prin retragerea plângerii prealabile37. 215 alin. care au inspirat redactarea textului din proiect.

Infracţiunea nu ar putea astfel să se îndrepte împotriva patrimoniului ca universalitate de bunuri pentru că acesta va exista întotdeauna. în vederea preîntâmpinării săvârşirii sau repetării de fapte care aduc atingere valorilor sociale de ocrotire a patrimoniului public şi privat. susceptibile de a fi apropriate. privite ca o universalitate de bunuri. CAPITOLUL III CONSIDERATII FINALE SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA Procesul amplu de prevenire şi combatere a criminalităţii reprezintă o componentă majoră în viaţa oricărei societăţi clădită pe un sistem de drept. Acest proces este unitar şi cuprinde un ansamblu de măsuri socialeconomice. În contextul în care elaborarea unui nou Cod. trebuie avut în vedere faptul că respectul fată de patrimoniu nu înseamnă numai recunoasterea acestuia. Elaborarea noilor Coduri penale. perceput astfel de destinatarii legii chiar înainte de săvârşirea infracţiunii. însuşite de făptuitor prin mijloace frauduloase.Infractiunea de înselăciune. încât mesajul lor să fie. În dreptul penal noţiunea de patrimoniu în legătură cu infracţiunea care se comite împotriva acestuia are un interes mai restrâns şi se referă la bunuri nu ca la o universalitate.ca prioritate legislativă. Noul cod trebuie să asigure. iniţiate şi organizate de autorităţile locale având un obiectiv fundamental . 6/2001. juridico-organizatorice. 21 . inclusiv prin incriminarea acelor fapte menite să însele încrederea participantilor la raporturile juridice. 61. rămâne expresia unei alte perioade istorice decât cea pe care Romania o străbate în prezent. chiar dacă valoarea bunurilor componente ale acestuia este mică sau chiar dacă subiectul pasiv nu posedă decât datorii. p. în Revista Dreptul.cunoaşterea prin metode sau mijloace adecvate a factorilor care determină. în esenţă. oricâte completări sau modificări i s-ar aduce. în aceeaşi măsură. o reacţie socială mai eficace la fenomenul criminalităţii. reprezintă o concluzie logică care întărește ideea că actualul cod penal. fiind privite în individualitatea lor. fără a lăsa virtualului infractor nici o speranţă în ce priveşte evitarea răspunderii penale şi valorificarea rezultatelor obţinute prin săvârşirea infracţiunii38.ci asigurarea unei protectii efective si prompte.deoarece o persoană nu poate fi 38 Iulian Poenaru. înlesnesc sau favorizează comiterea de infracţiuni la care se adaugă organizarea unei strategii eficiente de acţiune asupra factorilor criminogeni. Todor Loredana orice fel de literaturizare sau elemente ambigue ori incerte. dezvoltarea responsabilităţii cetăţenilor în direcţia apărării patrimoniului public sau privat. ori de a fi gestionate fraudulos. nr. Patrimoniul reprezintă un ansamblu de drepturi şi obligaţii ale unei persoane. ferm si exact.

închisoarea nereprezentând o modalitate în soluţionarea şi pedepsirea acestor infracţiuni. persoana privată de libertate nu ar putea desfăşura activităţi care să aducă un aport financiar consistent în vederea acoperirii prejudiciului adus. Astfel. mai corect ar fi ca aceste infracţiuni să fie denumite infracţiuni îndreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu. Este uşor de sesizat înclinaţia legiuitorului către sancţiunea de privare de libertate în ceea ce priveşte infracţiunile împotriva patrimoniului. din păcate. s-ar putea avea în vedere următoarele precizări referitoare la viitoarea reglementare a înșelăciunii: ● orientarea legiuitorului spre limite mai puțin „drastice” privind pedeapsa privării de libertate. deoarece privarea de libertate nu poate acoperi pe deplin prejudiciul material adus persoanei si. nu numai datorită faptului că au sistematizat o îndelungată experienţă umană. putem conchide că obiectul juridic generic sau de grup al infracţiunii de înşelăciune este reprezentat de relaţiile sociale a căror formare. Tind să nu mă raliez la această prevedere. chiar societăţii. în ceea ce priveşte aplicarea în timp a legii. Scopul pedepsei trebuie să fie restaurarea relatiilor sociale încălcate. moral. ci numai de bunuri sau numai de unul din bunuri care alcătuiesc patrimoniul. are în vedere acţiunea ilicită a făptuitorului. De asemenea este necesar să observăm că legiuitorul incriminând faptele ce aduc atingere patrimoniului. În acest mod se explică procesul complex şi de durată.Infractiunea de înselăciune. atât în vechea. Codurile penale au constituit întotdeauna opere legislative de mare valoare istorică. doar în ultimă instantă poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. dar şi pentru că au cuprins cele mai stabile şi mai profunde cerinţe din punct de vedere legal. În actualul context legislativ consider că aplicarea unei 22 . în cazul înselăciunii. o sancţiune pecuniară drastică ar fi de preferat în actualul context legislativ. pentru faptul că infracţiunea nu se poate îndrepta contra unui bun patrimonial care este parte componentă a activului patrimonial a unei persoane. Argumentul pe care îl aduc în sprijinul acestei propuneri este acela că înselăciunea este o infractiune îndreptată împotriva patrimoniului ca valoare socială supremă. şi o serie de insuficienţe. În această ordine de idei.şi prin aceasta. o practică neunitară în materie. deci elementul material al laturii obiective. de ce nu. De lege ferenda. eforturile mari şi competenţa din partea unui număr mare de specialişti. În opinia mea. cât şi în cadrul noii reglementări juridice. social şi politic într-o societate determinată. desfăşurare şi dezvoltare sunt asigurate prin apărarea patrimoniului mai ales sub aspectul drepturilor reale şi implicit obligaţia de a menţine poziţia fizică a bunului. iar nu poziţia juridică a victimei. Pasivul patrimonial respectiv. obiectiv care credem că. datoriile unei persoane nu pot constitui obiect al infracţiunii deoarece logic vorbind nimeni nu-şi doreşte datoriile cuiva. având preponderent statutul de sancţiune cu rol educativ. de natură să genereze dificultăţi în procesul de interpretare şi aplicare. Todor Loredana lipsită de patrimoniu. Însă aceste aspecte au.

pentru următoarele considerente: . pentru că în afară de obiectul juridic principal al înșelăciunii care este format din relatiile sociale referitoare la apărarea patrimoniului. credem că pedeapsa închisorii ar trebui mentinută. în viziunea noastră. dar limitele speciale să fie reduse.prieteni). în opinia noastră. mai există si un obiect juridic secundar format din acele relatii sociale referitoare la încrederea pe care o au oamenii în anumite persoane (în special persoanele apropiate-rude. Restaurarea acestui fascicul de relatii sociale cred că poate fi realizată mai bine prin aplicare unei pedepse privative de libertate decât prin aplicarea unei sanctiuni pecuniare. În ierarhie urmează apoi legile (si ordonatele Guvernului) care au formă juridică mai mică decât Constitutia si reglementează un anumit domeniu determinat prin legea fundamentală. motiv pentru care ne exprimăm acordul cu privire la formularea Noului Cod Penal. să acopere toate situatiile ce se pot ivi în practică. 1 Cod Penal. Apoi. prin generalitatea formulării. Această solutie se impune. reglementând si în mai detaliu decât legile anumite proceduri prevăzute în lege (astfel de acte sunt norme metodologice.). Credem că această măsură poate fi introdusă de legiuitor în viitoarea reglementare a înselăciunii si pentru motivul că varianta tip a înselăciunii impune. ● Introducerea măsurii confiscării speciale credem că se impune tot în ideea sustinerii unei sanctiuni pecuniare care să fie aplicată pentru înselăciune. Reglementarea specială se aplică întotdeauna cu prioritate fată de legea specială. În acestă ordine de idei. care are formă juridică supremă.Infractiunea de înselăciune. 215 alin. ● Reglementarea unei singure variante tip a înselăciunii care. O astfel de formulare este cea oferită în prezent de art. Din aceste motive credem că se impune ca pe viitor.Trebuie să acordăm prioritate unui principiu fundamental al dreptului românesc care se aplică cu privire la forma juridică a actelor normative.Trebuie să avem în vedere un alt principiu de drept fundamental exprimat de adagiul latin lex speciali derogat generali. Codul Penal este una dintre actele normative care are forma juridică a unei legi. Considerăm că trebuie să existe o anumită ierarhie a reglementărilor în functie de forma juridică. Noul Cod Penal incriminează o singură variantă tip a înselăciunii. credem că abordarea din reglementarea cuprinsă în Noul Cod Penal este potrivită. . Codul 23 . hotarâri de Guvern etc. urmează acte juridice cu fortă juridică inferioară legii care sunt norme de aplicare a legilor. dar ca mijloc de protectie a victimei având ca finalitate supremă restabilirea relatiilor patrimoniale încălcate. Totusi. Todor Loredana sanctiuni pecuniare ar fi mai potrivită în detrimentul pedepsei închisorii. legiuitorul să ofere ca solutie cumularea închisorii cu pedeapsa amenzii. Mentinerea închisorii se impune. ca actiunea de „înșelare” să se facă în scopul dobândirii unui folos patrimonial. instantele putând să le aplice pe oricare dintre ele sau cumulat în functie de circumstantele concrete ale săvârsirii faptei. sub aspectul laturii subiective. Constitutia României este legea fundamentală în stat. De altfel.

achiesez la soluţiile impuse prin noile reglementări introduse prin noua legislaţie. iar celelate cazuri de înselăciune să fie reglementate în legii speciale. Prin acest procedeu se limitează si eventualele interpretări contradictorii oferite de solutiile jurisprudentei. Credem că prin această abordare legislativă se realizează ceea ce numim reglementare unitară. 2 înselăciunea prin folosirea de nume sau calităti mincinoase. Dincolo de orice discutii referitoare la propuneri de lege ferenda ce sar putea face în legătură cu înselăciunea. trebuie să precizeze întelesul termenilor cu care operează. în Noul Cod Penal se reglementează la art. înselăciunea la cecuri credem că. cum este si cazul Codului Penal. La fel credem că trebuie să se procedeze si cu variantele agravante. care se vrea a fi la curent cu practicile europene. tratate. în functie de domeniul în care se aplică aceste legi. În Codul Penal să se reglementeze agravante cât mai „generale”. ori prin orice alte mijloace frauduloase. Ca exemplu. De aceea credem că înselăciunea ar trebui incriminată în Codul Penal doar într-o singură variantă tip. Todor Loredana Penal este o lege generală în raport cu alte legi.Infractiunea de înselăciune. ● Pentru agravantele reglementate în Codul Penal. Orice lege. La fel cu alte cazuri de înselăciune cum ar fi cele din asigurări si altele. la rândul lor alte variante agravante ale înselăciunii. Spre exemplu. BIBLIOGRAFIE Cursuri.legea trebuie să precizeze întelesul unor termeni folositi. 244 alin. ar trebui reglementată doar într-o viitoare lege a cecului. respectiv prin Noul Cod penal. Această solutie se impune în contextul alinierii legislatiei române la legislatia europeană. de lege ferenda. Astfel vor avea întâietate reglementările speciale în detrimentul celor generale care se vor aplica numai când legea specială nu se poate aplica. deoarece cred că în actualul stadiu de democrație al societății românesti. în contextul în care România se confruntă cu problema practicii judiciare neuniforme. Credem că ar fi de folos precizarea de către legiuitor pe viitor a notiunilor de „nume si calităti mincinoase” precum si a „mijloacelor frauduloase”. mai ales cele care au o importantă deosebită. monografii: 24 . iar legile speciale să reglementeze. aceste soluţii reprezintă modul de realizare a armonizării legislaţiei interne cu legislaţia europeană.

Gorgăneanu Gh. Codul penal adnotat.Şansa”.Stoican V.. Gheorghiu Brădet I. Drept penal. Editura Casa de Editură şi Presă „Şansa”.. Bucureşti. Bulai C-tin. vol. Editura Casa de Editură şi Presă „Şansa”.. Bulai C. Drept penal român. Loghin O.. Noul cod penal şi codul penal anterior. Bucureşti.. Dobrinoiu V. vol. Editura Oscar Print. Editura Academiei Române.. Infracţiunea de înşelăciune. Bucureşti. 2/2001.. Toader T.. Partea specială. Popa M.1939. Filipaş A.. Bucureşti. Editura Europa Nova.. Articole de specialitate: • Antoniu G. Conea N. Practică judiciară penală.. 2002. Antoniu G. vol II. II.. Drept penal. Dongoroz V. Editura Casa de Editură şi Comerţ . Nistoreanu Gh...Infractiunea de înselăciune.Scaiul”. Dobrinoiu V. 1968. Drept penal... Daneş Ş. 1996. Molnar I. Bucureşti. Despre infracţiuni şi pedepse. Drept penal român. Dărângă Gh. Editura Lumina Lex.. Infracţiunile în Codul penal român.. Pop L.. Bucureşti. 1993. 1992. Kahane S. Ocrotirea penală a patrimoniului în dreptul comparat.1994. Editura Casa de Editură şi Presă . Lazăr V. Lucinescu D. vol.. Drept penal român.1992. Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale. I. Bucureşti 2008. Beccaria C.. vol. Bucureşti. Mitrache C-tin. Revista de drept penal.. Bucureşti. Nistoreanu Gh. Partea specială.I. Ionescu-Dolj I. Bucureşti. 1997.prezentare comparativă. Codul penal cu explicaţii pe înţelesul tuturor. I. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Universul Juridic. Todor Loredana • • • • • • • • • • • • • • • • • Antoniu G. Sârbulescu P. 1997. Partea generală.. III. Păun C. Popovici M. Editura Societăţii Tempus.. 1996. 1997. 1937..Partea generală.. Pascu I. Partea specială.. Diaconescu Gh. Bucureşti. Bucureşti. 1995. Editura Politică.. 1994.... Editura Lumina Lex.. nr. Partea specială. Dongoroz V. Editura Ştiinţifică. Nemeş A. Drept penal. Drept penal român. Bucureşti... Editura Europa Nova. Partea specială. Boroi Al. Bucureşti... Criminologie. 25 . Bucureşti. 1965.. Bucureşti. Partea specială..

Codul penal al României. Legea nr. 1/2007. Legea asupra cecului nr. Bucureşti.. Editura Enciclopedică. Legea nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. Dicţionare: Boroi Al. 7-8/1996. 1992.. 59/1934. Todor Loredana • • • • • Bălălău C.. Revista de drept comercial.. Caracterul depăşit al teoriei patrimoniului unic. Legea nr. 2004. • Turcu I. Elemente constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art.Infractiunea de înselăciune. nr. Editura Editas.. Dicţionar de drept penal. vol I. Poenaru I. 9/1997. 1/2000.. nr. • Dicţionarul general al limbii române. Gorunescu M. 286/2009 privind Codul penal. Legea nr. 301/2004 privind Codul penal. Dreptul nr. Infracţiunile contra patrimoniului. Drept comparat. 4 Cod penal. Popescu M. Dicţionar de drept penal. 1/1998. 2004. Dreptul nr. • Hotca M. Plata prin cec. Bucureşti. Infracţiunea de înşelăciune. Revista de drept penal. Elaborarea noilor Coduri penale.. Pascu I. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. Editura All Beck. Dreptul.. • Acte normative: • • • • • • • Constituţia României. Bucureşti.. Diamant B.. Dumitru I. 26 .A. 6/2001. 215 al. Dreptul nr. nr.