You are on page 1of 13

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE SEMINAR

Tema 2

Nestlé vs Greenpeace

Andrei Gabriela – grupa 1 Avram Florina – grupa 1 Ghilă Ioana Cristina – grupa 5 Moraru Steliana – grupa 7 Năstase Anca – grupa 7

conflictul s-a amplificat.Situaţia de criză cu care s-a confruntat compania Nestlé a fost generată de campania agresivă întreprinsă de cei de la organizaţia internaţională Greenpeace. însă momentul încheierii este mai uşor de stabilit deoarece se suprapune cu momentul recunoaşterii crizei de către toţi actorii implicaţi. astfel că a dat naştere la o adevarată „revoluţie” internaţională. cea a dispariţiei urangutanilor. Germania şi Olanda prin implementarea ideii de promovare şi producere de produse de consum obţinute în urma despăduririi ilegale a pădurilor din Indonezia cu o consecinţă gravă. În urma acestui videoclip în care apărea un angajat plictisit care muşca din degetul unui urangutan ce se gasea în interiorul unui ambalaj de Kit Kat. Aici mă refer la invadarea profilului companiei Nestlé de pe site-ul de socializare Facebook unde această companie avea mai bine de 90 000 de fani. Această campanie care a dus la declanşarea conflictului dintre organizaţia Greenpeace şi marele producător Nestlé consta în faptul că cei de la Greenpeace au realizat un filmuleţ în care era parodiată în mod agresiv reclama celor de la Nestlé pentru produsul Kit Kat. deoarece a obţinut sprijinul multor persoane. invadare ce a constat în postarea de mii de mesaje incriminatoare la adresa companiei. vom descrie pe scurt factorul cauzator ce a dus la declanşarea acestui conflict internaţional. Conflictul s-a declanşat ca urmare a sesizării organizaţiei Greenpeace cu privire la ingredientele folosite în producerea dulciurilor de către compania Nestlé. Etapa pre-criză Începerea etapei premergătoare crizei este dificil de identificat. produse care conţineau ulei de palmier extras în urma unor despăduriri ilegale de către furnizorul Sinar Mas. Această campanie s-a bucurat de un real succes. Acesta s-a bazat în primul rând pe . Acesta este reprezentat de manifestările stradale ale sustinătorilor organizaţiei Greenpeace în randul consumatorilor de produse Kitkat cât şi in faţa fabricilor şi sediilor companiei din Anglia. Dată find semnificaţia manifestării generale a susţinătorilor organizaţiei non guvernamentale pentru situaţia de criză analizată. Versiunea Greenpeace a reclamei la Kitkat a circulat pe Youtube şi la nivel international au fost desfăsurate o serie de evenimente ce „promovau” noua etichetă a produsului şi anume „Killer”. campanie ce s-a desfăşurat foarte mult şi pe plan online.

şi anume Greenpeace. având la dispoziţie 1. Citat de The Ecologist. care nu putea fi dezminţită de către oficiali sau muşamalizată de către aceştia.faptul că Nestlé e cea mai mare companie producătoare de alimente şi băuturi care. Putem spune că realizarea videoclipului parodiat dupa reclama celor de la Nestlé a constituit factorul declanşator al crizei care marchează o schimbare a echilibrului relaţiilor de putere dintre polul dominant (în acest caz. Ecologiştii de la Greenpeace acuzau Nestlé că foloseşte ulei de palmier pentru a produce celebra ciocolată KitKat . prin răspândirea mesajului campaniei „Give us a break!” pe canalele de socializare (Facebook si Twitter) ca urmare a sloganului campaniei de promovare a produsului: „Have a break. Impactul în rândul companiei Nestlé a fost unul destul de mare. campanie ce a durat 2 luni de zile şi care a constat în contactarea companiei Nestlé prin email. have a Kit Kat”. prin telefon.500 de urangutani au murit în 2006 după ce au fost atacaţi de muncitorii de pe plantaţii şi după ce şi-au pierdut habitatul din cauza extinderii plantatiilor”. Consumul excesiv având consecinţe grave asupra extincţiei urangutanilor. Declanşare crizei Criza a fost declanşată de un adversar la fel de activ în branşa activiştilor ecologişti cum este Nestlé în branşa producătorilor de ciocolată şi dulciuri. conducerea organizaţiei Greenpeace care avea mii de susţinători) şi polul dominat (organizaţia căreia nu îi rămânea decât să se retragă din această luptă). consumă o cantitate aproape dublă de ulei de palmier în decursul ultimilor 3 ani. astfel a luat naştere acestă campanie agresivă întreprinsă de cei de la Greenpeace. Compania Sinar Mas este cel mai mare producător de ulei de palmier din Indonezia şi furnizorul coloşilor din industria alimentară Nestlé şi Cargill. iar folosirea acestui ulei de palmier în industria alimentară este cauza defrişărilor masive care distrug atât mediul natural al urangutanilor. după ultimele verificări. având în vedere amploarea acestui conflict extins la nivel internaţional. cât şi sursa lor de hrană. deoarece cauza declanşării conflictului era una reală. criza este plasată în centrul unui „dezastru ecologic”: „Centrul pentru protecţia urangutanilor estimează că cel puţin 1.3 milioane de hectare de pământ pentru a-şi extinde plantaţiile de palmieri de .

spotul lansat de Greenpeace a fost înlăturat şi repostat pe YouTube la numai o zi. inclusiv Kit Kat. într-un comunicat. până la actualizările activităţii de pe Facebook. Nestlé a negat. că ar achiziţiona ulei de palmier de la Şinar Mar pentru mărcile pe care le vinde.de la urangutani protestând pe străzi. Atât în mediul online. . Campania virală a fost creată de Greenpeace pentru a arăta că uleiul de palmier folosit de Nestlé în multe dintre produsele sale distruge habitatul natural al ultimilor urangutani care trăiesc în Indonezia." Greenpeace susţine că Nestlé a cerut YouTube să înlăture videoclipul. "Achiziţionăm ulei de palmier Cargill şi am cerut explicaţii de la ei privind lanţul de aprovizionare".A. Mesajul s-a transmis sub toate formele . "Cargill ne-a informat că Sinar Mas trebuie să răspundă acuzaţiilor Greenpeace până la sfârşitul lui aprilie. Sloganul "Have a break? Have a Kit Kat" este înlocuit acum în spot de: "Have a break? Give orangutan's a break. invocând drepturi de autor. cât şi offline mesajul către Nestlé a fost unul puternic şi constant : acordaţi o pauză pădurilor tropicale şi urangutanilor. ce îi obligă pe fermierii care depind de păduri pentru a-şi hrăni animalele să-şi schimbe complet modul de viaţă. dar Greenpeace susţine că gigantul alimentar încă foloseşte ulei de palmier de la compania indoneziană prin furnizori intermediari. Nestlé a răspuns prompt la campania organizaţiei de mediu." Un purtător de cuvânt al Greenpeace afirmă că invocarea dreptului de copyright a fost un pretext a-i reduce la tăcere şi pentru a împiedica lumea să afle adevărul. Ne-au spus că vor renunţa la Sinar Mas dacă nu vor lua măsurile de corecţie până atunci". a fost postat următorul mesaj: "Acest videoclip nu mai este disponibil din cauza unei solicitări legate de copyright făcute de Societé des Produits Nestlé S. În locul său. Nestlé UK a negat însă acest lucru. anunţând că a început să ia măsuri pentru încheierea contractelor cu Şinar Mas. şi a culminat cu lansarea unui spot Greenpeace ce înfăţişează un funcţionar muşcând dintr-un deget de urangutan în locul batonului de ciocolată Kit Kat de la Nestlé.ulei. Raportul evidenţiază şi conflictele sociale iscate de activitatea companiei Şinar Mas. În urma cererii grupului alimentar Nestlé.

pliante. iar.com şi a utilizat Twitter pentru a atrage atenţia asupra unei posibile tentative de cenzură. o pauză urangutanilor. Mai mult decât atât. Nestlé a început să se confrunte cu o criză acută de imagine.000 de fani activi care luau parte bucuroşi la toate iniţiativele de comunicare ale companiei. Mai mult decât atât. Greenpeace a repostat clipul pe site-ul de videosharing Vimeo. Greenpeace a realizat afişe. billboarduri şi au agăţat un urangutan pe partea laterală a clădiri Neste. Astfel. indonezienii au ameninţat Nestlé cu boicotul. Problema a fost dezbătută pe forumuri. a fost concepută şi o pagină dedicată. se oferă posibilităţi de sprijinire a cauzei. Youtube. comentarii ale utilizatorilor. în special prin intermediul social media (Facebook. au început să curgă pliante şi au apărut două bannere. întrerupând o şedinţa pe care chair-ul NestlA©. Membrii organizaţiei şi-au mobilizat baza de susţinători şi pe Facebook. unii au acuzat Greenpeace de manipulare ieftină. unde este explicată legătură dintre provenienţa uleiului de palmier şi compania Nestlé. dorind să ofere. alegând să şteargă sau să baneze anumite reacţii. chiar în momentul în care Peter Brabeck-Letmathe vorbea despre rezultatele fiscale foarte bune. criticând Nestlé chiar pe pagina de Facebook a companiei. încercând doar să disculpe compania şi să să spună că nu această este problemă. care devenea din ce în ce mai periculoasă odată cu tăvălugul de reacţii critice postate de utilizatori. De asemenea. punctul culminant al crizei a . Twitter. la ora 11 am o acţiune amplă. Totuşi. MSN etc. pe Facebook. în mod simbolic. Reprezentatul Nestlé nu a dat un răspuns clar la întrebările lor. unde i-au rugat să-şi înlocuiască avatarele cu prelucrări ale logo-ului KitKat. o avea cu shareholderii. Peter Brabeck-Letmathe. au organizat. din Londra.În ciuda intervenţiei Nestlé. de cealaltă parte. oamenii au luat atitudine.) şi unde se pot urmări tweet-urile celor care s-au implicat deja în această cauză. Numărul “fanilor” Nestlé creştea încontinuu. În acel moment. Nestlé nu a reacţionat nici la comentariile postate pe pagină de Facebook a brandului. a apărut ca ”breaking news”. cei de la ONG-ul pentru mediu au manipulat logo-ul KitKat şi l-au legat de campania lor. Campania a continuat cu lansarea unui al doilea clip care descrie distrugerea habitatului natural al urangutanilor din Indonezia. Deşi având o pagină pe Facebook cu peste 90. iar doi dintre reprezentanţii Greenpeace au intervenit. Mai mult.

2010 produsului Kit Kat al companiei aduse Nestlé produsă de acuzațiile de Greenpeace acuză Nestlé că Nestlé. și blogurile. ca și personaj din cele întamplate. Mesajul s-a transims sub toate formele . 1 Evenimentul Data Data încetării 25.trecut şi acest al doilea clip. defrișările pădurilor tropicale Implicarea actorilor Nr Actori de Actori 1 gradul actorilor de Actori de Mediatori 2 gradul 3 de indirect) Pagina facebook. . Atât în mediul online. pentru a fabrica Compania iese contrinbuind la negative (sprijinitori ai (implicaţi gradul 1) Purtătorii de cuvânt companiei. pe care îl puteţi urmări mai jos. palmier) Site-ul Greenpeace. până la actualizările activităţii de pe Facebook. ai (producătorul KitKat 2 Greenpeace Susținătorii organizației.03.201 0 Cauzele declanşării Greenpeace folosește de KitKat. nu a mai avut acelaşi efect devastator. Analiza evenimentelor Nr crt. gradul (implicaţi direct) 1 Compania Nestlé gradul 4 (cu gradul 5 ( de organizaţie) de Sinar de ulei Mas Brandul de Efectele evenimentului Imaginea ulei KitKat. implicit palmier suferit. apariţiei Criza de imagine a 17. are de Obs .03.de la urangutani protestând pe străzi. forumurile Actori interese de Actori în context) de crt. cât şi offline mesajul către Nestlé a fost unul puternic şi constant “Acordaţi o pauză pădurilor tropicale şi urangutanilor”.

o creştere a volumului de comentarii pe pagina de Facebook a companiei (se poate observa în graficul 1. 2 http://infegy.haaretz. ceea ce au şi făcut. în primul rând. însă viralul s-a propagat pe alte platforme de videosharing.accesat la data 12. dar vă rugăm să nu mai postaţi folosind versiuni alterate ale logo-urilor noastre ca şi poză de profil – acestea vor fi şterse”1).12. . şi în al doilea rând o scădere a popularităţii (graficul 2). (”Comentariile sunt binevenite.com/buzzstudy/nestle-kit-kat-palm-oil-facebook-what-happened/ .2010. și i-au rugat pe cei de pe Facebook să nu folosească versiuni manipulate ale logo-ului produsului lor.12. de forumurile și blogurile Un mare gol al strategiei de gestionarea crizei a fost faptul că Nestlé nu a reacţionat tocmai bine atacurilor aduse. Din păcate.accesat la data 12.265105 . acţiunile companiei Nestlé au făcut mai mult rău decât bine generând. încercând să cenzureze comentariile într-o oarecare măsură: aceştia le-au cerut celor de la Youtube să elimine clipul postat de Greenpeace.pagina facebook.2010.com/print-edition/business/nestle-to-stop-using-rain-forest-palm-oil-amid-facebookfracas-1. 1 http://www. analiză efectuată de Social Radar2).

totul având la bază principii etice şi valori umane.Aşadar. cel mai mare producător de ulei de palmier din Indonezia.12. printr-o declaraţie: ”Vom continua să facem presiuni asupra furnizorilor noştri pentru a elimina orice sursă de ulei de palmier care ar putea fi în legătură cu distrugerile pădurilor tropicale şi să oferim garanţii valide de provenienţă ce pot fi verificate cât se poate de rapid”3.haaretz. au încercat să restricţioneze opiniile consumatorilor. La o perioadă după aceste acțiuni.com/print-edition/business/nestle-to-stop-using-rain-forest-palm-oil-amid-facebookfracas-1. în timp ce îmbunătăţesc gustul. Un raport lansat recent de Greenpeace şi citat de The Ecologist o plasează în centrul unui 3 http://www. Oficialii au întârziat să ofere un răspuns viabil acestui protest. Angajamentul a venit într-un mod oficial din partea companiei. care are la dispoziţie 1.2010.3 milioane de hectare de pământ pentru a-şi extinde plantaţiile de palmieri de ulei. iar atunci când au fost abordaţi în mod direct au blamat pe altcineva ( pe furnizorul lor) şi au propus o măsură pe care Greenpeace deja încercase să o discute cu aceştia în urmă cu doi (realizarea unei coaliţie care să propună un moratoriu cu privire la utilizarea uleiului de palmier). . sănătatea şi wellnessul şi are drept scop creşterea valorii nutriţionale a produselor lor. au bannat viralul realizat de Greenpeace. Nestlé. Nestlé promite să stopeze achiziţionarea cu ulei de palmier de la producătorul indonezian Sinar Mas.accesat la data 12.265105 . Cum a reacţionat Nestlé Aşa cum este precizat şi în prezentarea brandului. Dar se pare că aceste valori şi principii etice nu au avut o putere suficientă să rezolve conflictul care a afectat imaginea Nestlé. Nestlé a declarat că renunţă la serviciile Sinar Mas. good life”. al cărui slogan este “Good food. este liderul mondial în ceea ce priveşte nutriţia.

4 http://socialmediainfluence. Această acţiune s-a încheiat cu primirea de către compania Nestlé a unui „mulţumesc” din partea a miilor de susţinători ai acestei campanii de salvare a urangutanilor din Indonezia. vicepreşedintele Nestlé José Lopez s-a angajat de-asemenea să întreţină o relaţie destul de strânsă cu „The Forest Trust” în vederea îndeplinirii angajamentului luat. ce îi obligă pe fermierii care depind de păduri pentru a-şi hrăni animalele să-şi schimbe complet modul de viaţă. Etapa post-criză După ce criza a fost gestionată de catre organizaţia incriminată şi si-a găsit rezolvarea în faptul că Nestlé nu numai că şi-a cerut scuze cu privire la gestionarea defectuoasă a situaţiei. Greenpeace susţine că gigantul alimentar încă foloseşte ulei de palmier de la compania indoneziană prin furnizori intermediari. Cu toate acestea.500 de urangutani au murit în 2006 după ce au fost atacaţi de muncitorii de pe plantaţii şi după ce şi-au pierdut habitatul din cauza extinderii plantaţiilor”. Raportul evidenţiază şi conflictele sociale iscate de activitatea companiei Sinar Mas. companie ce se ocupa cu despădurirea ilegală a regiunii indoneziene. ci a şi luat o serie de măsuri ca întreruperea oricărui contract pe care l-a avut cu compania Sinar Mas. Criza provocată de manifestările generale agresive a susţinătorilor Greenpeace a avut parte de o mare atenţie din partea presei care a transmis constant informaţii cu privire la desfaşurarea conflictului. Ulterior. Astfel Nestlé s-a angajat ca produsele comercializate să nu mai conţină ingrediente care să decurgă din exploatarea ilegală a pădurilor. Nestlé s-a alăturat Mesei Rotunde pentru Utilizarea uleiului de Palmier în mod sustenabil şi s-au arătat dispuşi să colaboreze cu autorităţile şi organizaţiile.„dezastru ecologic”: „Centrul pentru protecţia urangutanilor estimează că cel puţin 1. „În cadrul întâlnirii din 15 aprilie” Annual General Meetin”. ci doar produse exploatate în mod legal aprovizionte de către furnizorul Cargill.com/2010/03/24/the-nestle-greenpeace-clash-a-chronology/ . ”4 Pe tot parcursul crizei a existat o comunicare constantă între părţile implicate şi între acestea şi publicul larg.

de fapt mai bine zis. Din modele de comunicare posibile. în sensul că acesta sugerează că problemă pe care a întâmpinat-o Nestlé putea fi soluţionată prin restabilirea relaţiei de încredere cu publicul-ţintă. Utilizarea comunicării bidirecţionale şi asimetrice. Preluarea iniţiativei şi realizarea de acţiuni concrete care să determine păstrarea identităţii brandului. chiar au bannat comentarii. activiştii. pe care de altfel brandul este prezenţi. În această categorie intră consumatorii. . publicurile-ţintă. O a treia greşeală de comunicare a fost lipsă unor răspunsuri coerente la intervenţia reprezentanților Greenpeace Marea Britanie. cât şi pentru faptul că au dăunat mediului ( acest lucru făcând referire la raportul pierdere-câştig. În ceea ce priveşte structurile organizaţiilor implicate în criză. fapt care a maximizat opiniile negative şi nici nu a luat în serios impactul pe care îl pot avea asupra oamenilor reţelele sociale. Pe paginile lor din reţele sociale nu au răspuns utilizatorilor. shareholderii. • • • • Realizarea unei strategii. Nu au existat concedieri. O a doua greşeală a fost faptul că ei au interzis viralul. Ce e bine. acestea nu au avut de suferit pe niciun plan. decât în scop pozitiv prin promovarea noilor sale produse. în prima instanţă. În acest caz. situaţie nesemnificativă pentru o companie atât de mare. dar şi a poziţionării acestuia. a unui plan de comunicare. avându-se în vedere resursele şi restricţiile. şi apoi la raportul câştig-câştig). se puţeau utiliza următoarele strategii: • Asumarea responsabilităţii pentru practicile lor şi pentru lipsa de informare suplimentară cu privire la furnizori.După terminarea boicotului. ce se putea îmbunătăţi-prin prisma modelelor de comunicare În primă instanţă. ce e greşit.angajaţii au un rol vital în credbilitatea eforturilor de comunicare cu exteriorul. între oficialii Nestlé şi publicurile-ţintă şi realizarea de activităţi de diseminare a informaţiei Comunicarea internă. reprezentanţii Nestlé trebuiau să ia în considerare poziţia adoptată de Greenpeace. care este cea mai importantă organizaţie de protejare a mediului internaţională. modelul cibernetic integrator era cel mai util de abordat. criza Nestlé nu a mai atras atenţia presei şi nici a publicului. ci doar schimbare la nivelul furnizorului de ulei de palmier. şi să accepte discuţiile cu aceştia.

În încercarea de a îndrepta situaţia. fiind în schimb o încercare de stopare a campaniei de conştientizare a consumatorilor. Oamenii cereau din ce în ce mai insistent socoteală. fiind însoţit de numeroase mesaje de atenţionare pe Twitter. pe pagina de videosharing Vimeo. Pe de altă parte. deoarece parodia realizată de Greenpeace încalcă legislaţia privitoare la drepturile de autor. compania Nestlé a publicat pe site-ul oficial al companiei. Campania Greenpeace a continuat cu lansarea unui al doilea clip care descrie distrugerea habitatului natural al urangutanilor din Indonezia. Situaţia a luat însă o turnură benefică pentru Nestlé. În urma acestor apariţii Nestlé a reacţionat necorespunzător. datorită ingredientelor folosite pentru ciocolata Kit Kat. peste o zi. reprezentanţii organizaţiei Greenpeace au arătat însă că motivul invocat de Nestlé nu are legătură cu drepturile de autor. reducere finalizată în 2015 prin înlăturarea totală a uleiului din lista de ingrediente. . Apariţia acestui grup a fost o gură de aer proaspat. nu a mai avut acelaşi efect devastator. punctul culminant al crizei a trecut şi acest al doilea clip. Această intervenţie a avut efect. reuşind să stârnească nemulţumiri în cadrul fanilor.Consecinţele crizei şi strategii de răspuns la criză Situaţia de criză a adus modificări importante asupra structurilor implicate. devenind clip publicitar făcut la ciocolata Kit Kat. Această promisiune pe termen nu lung. Totuşi. În replică. În cadrul paginii de Facebook a început să apară un grup de susţinători ai companiei care au început să-i apere intersele. unde publicul a putut citi date la fel de oficiale despre folosirea uleiului de palmier dar şi angajamentul firmei de a reduce gradual utilizarea acestuia ca ingredient pentru ciocolată. de care comunicatorii companiei aveau nevoie: voci dezinteresate care să vorbească de pe poziţii egale cu nemultumiţii şi revoltaţii. iar clipul Greenpeace a fost repostat. Reacţia grupului Nestlé a fost solicitarea companiei Google să înlăture de pe siteul de sharing video YouTube un videoclip marca Greenpeace. atenuând tensiunea. nu a temperat tensiunea. Nestlé a negat existenţa acestei intenţii. organizaţia ecologistă Greenpeace a postat pe reţelele de socializare clip-uri care reflectă distrugerea habitatului ultimilor urangutani care trăiesc în Indonezia. specie care este pe cale de dispariţie.

Au lăsat persoana nepotrivită să se ocupe de asta. Ei au exacerbat situaţia ispitind mulţimea. Răspunsul tactic de comunicare a fost pur şi simplu prost de îţi tăia respiraţia. inclusiv pentru ciocolata Kit Kat. ”5 A urmat. fiind de datoria acestuia să clarifice modul în care realizează achiziţiile. Nestlé a început să se confrunte cu o criză acută de imagine. care devenea din ce în ce mai periculoasă odată cu reacţiile critice postate de utilizatori. Nu vezi o companie de 195 miliarde de dolari să se comporte ca un băieţel de 11 ani la locul de joacă pentru copii. Tot mai mulţi doreau să-şi exprime nemulţumirea faţă de atitudinea companiei cu privire la politicile ecologiste. Foarte curând aceasta a fost ticsită cu comentarii negative şi solicitări de stopare a folosirii uleiului. La rândul său. Director de Creaţie la Speed Communications a spus: “Este trist. Cargill. angajat al expertului media WeAreSocial a declarat: “Ceea ce a făcut Nestlé prin îndepărtarea materialului video a fost o naivitate. dar au simţit asta pe propria piele de dimineaţa până seara.” Robin Grant. iar brandurile trebuie să fie conştiente de asta. un torent de critici publice pe pagina Facebook a Nestlé. Chris McCrudden. criticând Nestlé chiar pe pagina de Facebook a companiei. Apelarea la argumente juridice inflamează situaţia. Poziţia adoptată de Nestlé se schimbă pe zi ce trece.ro/blog/2010/04/nestle-vs-greenpeace-faza-online/ Idem . Sinar Mas. “Numeroşi comunicatori şi-au exprimat neîncrederea cu privire la modul în care Nestlé a făcut faţă criticilor. este un exemplu de manual despre cum numirea unei comunicator neadecvat în vremuri grele poate face situaţia din rea în mai rea. “Numărul “fanilor” Nestlé creştea încontinuu. iubitori de animale şi de natură care au reacţionat imediat şi au luat atitudine. Cargill a „pasat“ responsabilitatea tot în curtea indonezienilor de la Sinar Mas. Nestlé a replicat că uleiul de palmier utilizat de ei provine de la alt furnizor. În acel moment.Greenpeace susţine că uleiul de palmier utilizat de Nestlé.” ”6 5 6 http://www. Aceste acţiuni neîndemânatice au declanşat nemulţumirile oamenilor. Oamenii acţionează astăzi ca şi o gloată şi nu e bine să inflamezi masele.livepr. dar la asta am asistat noi astăzi. pe Facebook. provine de la cel mai mare producător indonezian.

theforesttrust. Această mişcare vine ca răspuns la campanie derulată de Greenpeace. nefiind de datoria lui Nestlé modul în care realizează achiziţiile. Nestlé a revenit la normal deşi poate oricând să angajeze un furnizor legal de ulei de palmier (care să nu contribuie la defrişarea plantaţiilor). şi anume. Anunţul companiei Nestlé transmite un mesaj puternic industriei hârtiei şi uleiului de palmier. distrugerea pădurilor tropicale este o practică inacceptabilă pe piaţa globală actuală – care nu ar fi fost posibil fără ajutorul oamenilor din toată lumea.org/) în scopul revizuirii propriului lanţ de aprovizionare cu ulei de palmier pentru a se asigura că nu există nicio implicare în defrişările selvelor. Cargill.htm .După stingerea completă a crizei.livepr.L Benoit şi anume „prezentarea unor planuri de modificare a comportamentului” – s-au luat măsuri ca pe viitor să nu se mai repete astfel de reproşuri şi au anunţat că nu mai cumpără ulei de palmier din Indonezia după ce un raport publicat miercuri de Greenpeace demonstra că producţia acestuia este responsabilă pentru distrugerea pădurii tropicale şi prin “acuzarea altei organizaţii pentru faptele respective” şi anume că uleiul de palmier utilizat de ei provine de la alt furnizor. cei de la Nestlé ar trebui sa ofere libertate de exprimare deplină pe pagina de Facebook. Nestlé a declarat că va colabora cu Forest Trust (http://www. Tragem linie si observăm care sunt rezultatele.ro/blog/2010/04/nestle-vs-greenpeace-faza-online/ http://www.com/MediaCenter/SpeechesAndStatements/AllSpeechesAndStatements/statement_Palm _oil. 7 8 http://www. însă fanii KitKat sunt tot aceeaşi.8 Greepeace a caştigat “războiul” de PR legat de problema urangutanilor. asta pentru ca Nestlé a ieşit după incident cu o altă campanie şi publicul a uitat toată povestea urangutanilor.nestle. să lase oarecum fanii brandului sa modereze discutiile.7 Strategia de refacere a imaginii Nestlé a fost realizată după modelul W. fiind multumiţi că Nestlé nu-l mai are ca furnizor pe Sinar Mas.