You are on page 1of 4

Proiecte de realizare a statului roman modern

Sec.al XVIII-lea si prima jumatate a sec.al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale.Elita politica constituita in ,partida nationala’, receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pt emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jum.sec al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman, castigarea independentei de stat, desavarsirea unirii. Proiecte de reformare in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821: Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice.Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregstreaza in anii 1769-1774 si 1821-1831. Reformele preconizate vizau: - reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii prin desfiintarea venalitatii slujbelor; - instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor; - sistem fiscal rational si eficient; - liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor; - dezvoltarea invatamantului; - apararea proprietatii; - egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii; - libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor; In ceea ce priveste forma de guvernamant, majoritatea covarsitoare a autorilor opteaza pt un regim monarchic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarchic, se propun absolutismul, cu varianta despotismului luminat sau domnia. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie politica pe care o propuneau autorii memoriilor si a programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. Dimitrie Sturdza-membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat ,Plan sau forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca’ care prevedea: - libertatea economica; - dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii; - garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata; - interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului; Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruso-turce ( 1711-1812 ). Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric,

Tudor a incheiat un legamant: intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane.Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui T.condamnat si executat de Eterie pt tradare. Ele contineau principii moderne: . Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentat al . dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. In contextul crizei Imp.libertatea comertului.recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco-fanariot. a justitiei si desfiintarea vamilor interne. program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. care alcatuiau nucleul militar al miscarii.Vladimirescu. . afirmata pt prima data de Proclamatia de la Pades se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei Franceze. . Rev. . Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa. A fost judecat. determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. taranii si mica boierime. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene: In anul 1821. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au insemnat sfaritul lui Tudor. si a alimentat miscarea nationala pt independenta. Suveranitatea poporului. fiscala. organ reprezentativ. .reforma administrativa.adaugirile la bir sa fie facute numai atunci .reforma scolara.numirea in functii dupa merit. Pt a castiga adeziunea poporului.Poarta a acceptat restaurarea domniilor pamantene.Vladimirescu.de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii rom. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821. prin care promitea celor care se inrolau in tabara sa. politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului. . s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop.armata nationala .desfiintarea vamilor interne. Dintre acestea cele mai importante sunt: . al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona. . .Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. la Pades. . a armatei. reflecta contradictiile politice si militare. fost comandant de panduri a fost ales de Comitetul de Obladuire. Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national.desfiintarea privilegiilor boieresti.cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul’.Cererile norodului romanesc’ concepute ca un act fundamental al revolutiei pe care trebuia sa jure domnii Principatelor.Otoman.Desi infranta. desfasurata intre ianuarie-mai 1821.promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatori socotite inutile si jefuitoare ale poporului. Tudor Vladimirescu. reprezinta principalul document programatic al revolutiei.vremelnicei ocarmuiri’. calitatea de membru al Adunarii Norodului.in conformitate cu legamantul incheiat. Aceste principii urma sa stea la baza unei noi ordini sociale. Tudor a lansat Proclamatia catre tara. costituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti. Miscarea condusa de T.

Fratie’. . sub garantia colectiva a Marilor Puteri.noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. egalitatea cetatenilor in fata legii. Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvotari a culturii romanesti.dupa parerea domnului moldovean. judecatoreasca.boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte vizand modernizarea organizarii interne si.noul stat trebuia sa fie o monarhie constit. independenta. sub suzeranitatea Portii.etc.exprima revendicarile micii boierimi. .punea la cale unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca .ajutat de un Sfat obstesc. .ales dintre pamanteni de o Adunare Obsteasca formata din inalti ierarhi si . fondata la Bucuresti. .conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. respectul proprietatii. Conjuratia confederativa .Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii Moldovei: Constitutia Carvunara alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu: . egalitatea in fata legilor.Cu aceasta ocazie. Partida Nationala condusa de Ion Campineanu.Structura organizarii de stat nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice ( 1831-1832 ). financiara. Deviza ei era:. libertatea religioasa. personala.memorialul mai continea cereri privind organizarea administrativa. a cuvantului si a presei si de introducerea votului univ.urmand sa se bucure de libertatea pers.Aceasta organizatie masonica avea ca obiective: unirea Moldovei si Tarii Romanesti. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia.s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Cu acelasi program.Sub influenta sa. fapt posibil.programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si . bisericeasca.chiar independenta’. .se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva.. emanciparea clacasilor. Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. drepturi egale pt diferitele categorii ale boierimii. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate.in primul rand redactarea unor legi fundamentale.numai cu sprijinul puterilor europene.in masura in care institutia domniei devine nationala.in cadrul regimului preconizat.lichidarea proprietatii boieresti.inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822.s-a adoptat idea limitarii puterii suveranului de catre parlament.Dreptate. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. a tiparului. .Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii.Elitele romanesti in prima jum a sec al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. separarea puterilor in stat. a relatiilor servile si instaurarea republicii democratice. . iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului.In deceniile 3 si 4 ale sec al XIX-lea.toti romanii erau egali in fata legilor. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor: .toata obstea boierilor’.

dar pastrand vechiul continut al puterii. au elaborat textul Regulamentelor Organice. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. arhivele statului. care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. corpul de avocati.spiritul veacului’ suveranitatea poporului. . limitau puterea sefului statului.Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848.Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. Alexandru Ghica si Mihail Sturdza.puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata.puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. . dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. notariatele. la baza statului s-au stabilit in . care prin participare la activitatea legislativa. actul de nastere al parlamentarismului in Romania’. mai mult. instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. conduse de consulul general rus Minciaki. Au fost infiintate tribunalele.Regulamentele Organice pot fi considerate . .Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol (1829) a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua Principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. numite anaforale. Acte fundamentale pt Principate. . posta.Au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia. o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului.ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. serviciul procuraturii. separarea puterilor si bugetul modern.Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic.puterea executiva revenea domnului. dar a pastrat vechile privilegii fiscale. putea dizolva Adunarea Obsteasca.Ele pastrau vechile privilegii si scutirile de impozite pt boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era si in plus se introducea nartul. avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din 6 ministri. fiind primele legiuri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. Acuzat de proasta gestiune si lipsa de autoritate. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit.Actele de stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. acesta ii numea si revoca pe ministri.Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Regulamentele aveau insa si aspecte negative. care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. s-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. care explica lipsa lor de popularitate. s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. introducand principii si forme moderne de organizare. . Regulamentele au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in T.