You are on page 1of 7

Bogdan ± Adrian Dragnea Devian i Criminalitate Anul III, grupa I

tefan Zeletin ± Burghezia Român -recenzie istorie social -

tefan Zeletin dore te s arate prin aceast României moderne i implicit a burgheziei române.

oper

modul de formare a

Motivul consemn rii acestei evolu ii a aparut datorit criticismului asupra a ceea ce exist în societate. Astfel, autorul sper c odat ce s-a clarificat momentul de început al evolu iei societ ii va fi mult mai limpede i contextul economic în care s-au luat anumite decizii i mult mai u or de in eles de ce am ajuns unde suntem azi i, posibil, va fi i o surs de inspira ie pentru viitoare hot râri. Pe lang acea conjunctur economic amintit mai sus, tefan Zeletin acord o deosebit importan felului în care popula ia a reac ionat la aceasta, deci evolu ia factorului social a r spuns la cel economic. Evolu ia economic are la baz clasa burgheziei sau altfel spus p tura social ,,ce se ocupa cu valori de schimb ,adic cu m rfuri´. Aceast clas social este construit pe alte 3 subclase: produc torii, negustorii i bancherii, iar rela iile dintre ace tia au dus la modernizarea societ ii române ti de la sfâr itul secolului XIX. Pentru a se realiza, schimbul trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii, cum ar fi acordul p r ilor implicate de a participa la schimb, de inerea de c tre fiecare a obiectelor schimbului i, extrem de important, libertatea de a-l realiza. Aceasta din urm condi ie joac un rol foarte important în modernizarea societ ii având în vedere c -i pune pe oameni pe picior de egalitate, bineîn eles cu anumite limite, limitele ora elor în care se desf urau raporturile de schimb. În Europa, clasa burghez s-a dezvoltat ca urmare a rela iilor comerciale între Europa i Asia, ajungând de la nivelul micii burghezii - produc tori organiza i în bresle i care produc doar pentru a- i acoperi din vânzare nevoile proprii - la cel al clasei capitaliste care î i propune înmul irea unei sume de bani cât de mult posibil f r a se limita la satisfacerea nevoilor personale. Nevoia de libertate în ceea ce prive te capitalismul survine din faptul c , spre deosebire de micul burghez, care lucreaz singur folosind propriile sale resurse, capitalismul cump ra for a de munc a altor persoane. De ce doar for a de munc ? De ce nu este adeptul înrobirii oamenilor? Bineîn eles tot datorit m rimii profilului - în acest caz ar avea o mai mare responsabilitate asupra sclavilor, pe o durat mai lung de timp i ar fi mult mai costisitor de

Dar evolu ia burgheziei române a început odat cu liberalizarea comer ului din Principatele Române.burghezii nu se bazeaz pe ajutorul statului în ob inerea profitului ci pe ini iativa indivizilor. de unde ajungeau m rfurile la Danzig sau chiar în Anglia. iar a doua rut comercial începea din rile-de-Jos spre Silezia i Boemia. idealul na ional imperialist const în faptul c o na iune se consider superioar celorlalte. Dac aceste rute nu ar fi sc zut în importan . urmând un al doilea proces prin care încearc s se înlocuiasc acest ajutor venit din afara grani elor cu autotsus inerea. liberalismul se bazeaz pe idei opuse acestuia . s-au intensificat declan ând începuturile capitalismului. tefan Zeletin sus ine c burghezia român a luat na tere dup modul oric rei alte burghezii. traversa Muntenia i ajungând în Br ila avea ca urmatoare destina ie Marea Neagr . burghezia român s-a înfiin at ca influen a capitalismului englez. tendin a fiind ca puterea s apar in poporului i nu puterii centrale. prin politica sa extern agresiv i dorin a de a reu i prin propriile-i puteri. aflate deja în etapa insdustrial a evolu iei burgheziei. iar principalul moment în modernizarea României este mi carea de la 1848. Ultima etap a evolu iei burgheziei este reprezentat de c tre imperialism. Abia în 1789. iar celelalte na iuni sunt coborâte pe un plan secundar al însemn t ii. poporul român ar fi mult mai înaintat pe scara evolu iei capitalismului. dac nu am fi intrat sub monopolul Imperiului Otoman. Astfel leg turile comerciale cu t rile occidentale. Pe scurt. Cu toate asestea.i satisfac nevoile prin propriile sale puteri. Dar rile Române au avut ansa de a intra în aceast er cu secole înainte.când. Prima etap din evolu ia burgheziei a fost mercantilismul (sec. Înc de pe la 1300 s-au format dou c i comerciale importante ce traversau teritoriile Principatelor Române i care au influen at evolu ia poporului român: prima pornea de la Cetatea Alba. str b tea Moldova spre Galitia. prin intermediul revolu iei franceze. Mai întai a trecut prin faza de educare economic dup modelul str in. Comparativ cu mercantismul. Autorul motiveaz aceast teorie prin faptele istorice care s-au succedat de-a lungul timpului. dar a avut un ecou foarte slab în restul continentului. De i în urma tratatului de la Adrianopol poporul român avea autoritate asupra rela iilor sale comerciale. desigur. XVI-XIX). a prins avânt mi carea capitalist în întreaga Europ . Dar în acea perioad Rusia de inea controlul asupra Gurilor Dun rii ( în afar de . Treptat s-a ajuns la înflorirea industriei i astfel s-a intrat în faza a doua a evolu iei capitalismului ± liberalismul . Metoda consacrat în istorie de a ob ine liberate este. principala cale de acces pentru înc rc turi mari de m rfuri era pe calea apei. revolu ia. Am putea spune c aceast etap a fost destul de previzibil considerând c prin capitalul de banc se finan eaz atât industria cât i adoptarea unei pozi ii împotriva produselor de import.între inut. Prima clas burghez care a luptat pentru libertatea întregului popor a fost cea englez în anul 1688. burghezii impun statului s le lase o libertate deplin în ceea ce prive te industria i comer ul. la baza c ruia se afl capitalul financiar. trecea prin Bra ov i Sibiu. în urma tratatului de la Adrianopol ± prin acesta s-a desfiin at monopolul Imperiului Otoman asupra cerealelor de pe teritoriul rii noastre i s-a acordat libertate rela iilor comerciale. ce presupune unirea grupelor na ionale în cadrul unui stat ce doreste s .

pe lang influen e apusene. când în 1864. englezii cump rau cerealele noastre la pre uri mari i î i vindeau propriile produse la pre uri mici.Sf. De sus inerea acestora din urm se bucur ideea de egalitate venit dinspre rile apusene dar doar influen a acestora nu ar fi putut înl tura clasa boierimii conservatoare. Acum. Mai mult chiar. cuprins în tratatul de la Paris. Ulterior. Cuza s-a consilidat baza capitalismului : schimbul i rela iile de libertate pe care le presupune. grupul revolu ionarilor liberali a fost transformat în oligarhie liberal caracterizat drept ³absolutism politic. a fost favorabil pentru noi i neprielnic pentru Rusia care a fost nevoit s ne retrocedeze teritoriul de la sud de Moldova i astfel a pierdut orice acces la Gurile Dun rii. Din cauza datoriilor extreme de mari la c m tari. ce fuseser îndep rta i de pe scena politicii. drept consecin . singurii care o puteau practica erau necre tinii. Înc de pe la 1830. din dorin a de a ob ine o produc ie cât mai mare i un câ tig pe masur . unii boieri au început s remunereze presta ia ranilor. Care a fost motivul pentru care englezii doreau nespus de mult s ne ajute ? Cerealele noastre i nu în ultimul rând o nou pia de desfacere pentru produsele lor. valoarea muncii iobagilor pe mo iile boierimii a crescut i.I. care nu avea valoare comercial ). mai mult chiar. Bineîn eles c aceste m suri erau luate în numele egalit ii dintre oameni i nu pentru a. Gheorghe. În acest industrializ rii. alcatuit doar din boieri. exploatate cu dib cie de evreii c m tari.i urm ri propriile interese de ca tig. în contextul în care pia a româneasc cunoscuse pân atunci pre uri ridicate pentru produse datorit ³importurilor´ intermediate de pe calea uscatului. Este important de men ionat c în acea perioad Biserica interzicea c m t ria. în cadrul sub tutel comercial îmbun t easc soarta timp Anglia. Boierimea român era împ r it în dou grupe : cea a boierilor înst ri i i care aveau un cuvânt de spus în politic i clasa boierilor mici. este redus . Acest dumping al Angliei a fost prielnic Principatelor Române. când a fost adoptat Constitu ia. m rfurile ajungeau mult mai ieftin în Principatele Române ner bd toare de a realiza schimburi comerciale în func ie de propriile nevoi i dorin e. În acest context. împreun puterea de cump rare Drept urmare. s sugereze adoptarea unor reforme care s ranilor. sub influen a englezilor s-a dezl ntuit R zboiul Crimeei. Dup anul 1866. Principatele Unite au adoptat Reforma Agrar sub conducerea lui Al. Aceasta era i ordinea fireasc a lucrurilor dat de contextul economic în care se afla societatea român ± era nevoie de o singur putere central . Rezultatul s u. aflat în situa ia de supraproduc ie datorat cu restul rilor occidentale aliate în r zboiul Crimeei realizeaz c i de consum a poporului român. odat cu eliberarea transportului naval. boierimea i-a pierdut din putere. înl turând în scurt timp majoritatea competitorilor de pe pia . înclinarea lor spre via în lux. adic evreii. centralizare administrativ . favorizând trecerea de la societatea agrar la cea capitalist . pe teritoriul c rora în decursul a catorva ani s-a m rit de cinci ori suprafa a cultivat i astfel a crescut i pre ul p mântului. ranii erau împropriet ri i cu p mânt i elibera i de obliga iile fa de boieri. odat cu deschiderea înspre capitalism a poporului român. conven iei de la Paris din 1858 hot r sc s ia Principatele Române i. Principatele Române au primit i un val de evrei ce vedeau posibilit ile de afaceri. birocra ie si militarism´*. Principalul s u du man au fost îns i viciile boierimii.

aceast conven ie ± în aparen e un real câ tig pentru economia româneasc ± a reprezentat de fapt o piedic în dezvoltarea industriei autohtone : fabricile s-au închis. iar în schimb România avea prioritate pentru importurile de produse manufacturate. Dup cum s-a v zut mai târziu. într-o anumit m sur i nemul umirilor burgheziei legate de dependen a rii. De ce? Pentru c burghezia. Ca atare. prin ac iunile sale. din dorin a oficial de a se spori averea na ional . Fiind în m sura de a exporta doar produse agrare. pân la expirarea conven iei. Treptat. cu toate acestea. iar România era nevoit s importe pân i cele mai neînsemnate produse precum f in i vin. iar fostele state liberale s-au v zut nevoite s ia m suri. vite i vinuri. Practic . prima etap a dezvolt rii oric rei burghezii i care se afl în plin desf urare pe teritoriul rii noastre la momentul scrierii c r ii de c tre . modernizarea sistemului juridic i a vie ii politice. mercantilismul presupune sus inerea industriei autohtone. Zeletin. crearea institu iilor de credit ( pentru a se evita datoriile exagerate pretinse de c m tari. Datoriile str ine contractate de statul român pentru construirea c ilor ferate i pentru modernizarea armatei trebuiau pl tite. iar oligarhia liberal s de in i puterea economic nu doar cea politic . acum i aceast activitate era îngreunat . În cazul nostru este vorba de protejarea agriculturii. iar cea mai important surs de venit na ional era din exportul de cereale. mai exact de îndreptarea aten iei asupra cerealelor i îndeosebi a grâului. Astfel. puterea de produc ie i pentru a dep i etapa în care economia se bazeaz pe schimb. grupul oligarhiilor le sus inea interesele cu v dit interes. în anul 1875 s-a încheiat conven ia cu Imperiul Austro-Ungar potrivit c reia acesta era principala destina ie. iar nu în ultimul rând. Dar care au fost m surile luate de oligarhia liberal în vederea consolid rii României moderne? În primul rând este important de men ionat faptul c reprezentan ii oligarhiei liberale nu erau aceea i cu cei ai clasei burgheze i. Ca o consecin a concuren ei americane pre urile au sc zut pe întreg teritoriul Europei. Ulterior. i România a fost afectat de aceast situa ie. Datorit apari iei concuren ei reprezentate de grâul American i. prin intermediul B ncii Na ionale). Aceast situa ie a durat timp de zece ani. Germania a f cut primul pas în aceast direc ie în 1879. când acest fapt se realizeaz . pe lâng Anglia. La acest fapt se rezum i esen a mercantilismului. A adar. România nu a ajuns o colonie a acestui Imperiu. de inea puterea economic . punând taxe pe importul de grâu. pentru exporturile României de cereale. al c ror pre sc zuse. uniformizarea comer ului ± prin adoptarea unit ilor de m sur specifice burgheziilor apusene. înl turarea acestora din via a economic . puterea politic s-a implicat în dezvoltarea vie ii economice prin anumite m suri i politici. conducerea rii a hot rât cre terea cantit ilor exportate având consecin e devastatoare pentru ranii români.pentru a cre te. centralizarea dispare l sând locul democra iei. pe care le exportau în cantit i foarte mari. Mercantilismul vizeaz patru seturi de m suri : dezvoltarea infrastructurii. în mare m sur compus din evrei. Motivul pentru alegerea acestui sector de activitate este u or de în eles: este singurul neînlocuit de produsele str ine importate în cantit i mari la pre uri mici în condi ii de supraproduc ie în rile exportatoare. Europa intr în ultima faz a mercantilismului: imperialismul ± statele adopt politici de îngr dire a pie ei interne cu scopul de a îndep rta concuren a str in .

Ulterior. Noul principiu de ghidare a României a fost: ³porti închise pentru fabricate str ine. A adar. urmând a se ajunge la democra ie. Pe lang oligarhie. evreii nu erau admi i în rândurile func ionarilor de stat. Cu aceast ocazie s-a îndeplinit una din condi iile de baz a capitalismului: existen a unui stat na ional unitar. devenind repede sursa noastr de bani i de m rfuri. Spre deosebire de ri precum Anglia i Fran a.capitalul de care dispun b ncile i pe care-l folosesc industria ii´). în cazul Romniei situa ia nu a stat la fel. În schimb. b ncile comerciale au început s se specializeze. în anii 1880. Aceea i situa ie a existat i în SUA i Germania de pild . dar dup cum s-a dovedit ulterior. perioada de tranzi ie a României la noul regim mai este definit i de birocra ie si militarism specifice.ace tia erau nevoi i s renun e la necesarul zilnic de hran pentru a pl ti datoria statului. Intrarea în perioada capitalismului industrial. Birocra ia s-a dezvoltat ca un fapt necesar în urma extinderii capitalismului i în România: au ap rut noi tipuri de locuri de munc ce le-au înlocuit pe cele tradi ionale. situa ie ce a dus la un val de emigrare a acestora. De asemenea. România î i îndreapt din nou produc ia de grâu înspre hotarele germane. Germania i-a luat în serios rolul de metropol capitalist a României. puterea central dispunea de înc o unealt în men inerea controlului: for a armelor.´*** Burghezia român s-a format sub influen ele anglo-franceze dar a evoluat pe baza principiilor austro-germane i în special germane. precum i banc i principalul pion în fabrica ie. Începând cu anul 1903 b ncile au f cut plasamente într-o m sur din ce în ce mai mare în industrie ducând la înfiin area ultimei forme a capitalului financiar (. . acest sistem se dezmembreaz datorit nemul umirii industria ilor împotriva centraliz rii puterii. noi legi. s-a activat exportul i cre teau veniturile statului. Dar dezvoltarea armatei a avut un efect extrem de benefic asupra industriei României ± s-au înfiin at fabrici noi pentru a putea sus ine acest nou sector i astfel s-a mai facut un pas foarte important în independen a economic a rii. a fost precedat de declararea independen ei de stat în urma r zboiului din 1877. Acum. Dup cum scria i tefan Zeletin ³exportul rilor agricole înapoiate e un export al foametei. i totodat înlocuirea celui apusean cu capitalismul Europei centrale. odat cu intrarea României în procesul de industrializare. România ajungând direct în etapa imperialismului. Puterea oligarhic a decis înfiin area unei armate permanente finan ate din bugetul statului. dar deschise pentru capital str in i capacit i deschise. scade hrana r nimii´**. Anterior am precizat c în mod normal în momentul în care oligarhia a ajutat la dezvoltarea produc iei. guvernul român a decis s adopte ample i diplomate m suri de protec ionism în vederea îngreun rii importurilor. Pentru a sc pa de dependen a economic . aceste m suri nu s-au putut pune în aplicare în afar de un anumit grad de protec ionism împotriva produselor str ine. Dar începând cu anul 1886 starea r nimii s-a schimbat în bine. De ce s-a facut aceast trecere brusc ? Pentru c România este o ar întarziat din punct de vedere al evolu iei burgheziei. în propor ie cu cre terea sa. pe lâng ³for a condeiului´.. singurele care prosper fiind b ncile. Nu s-a putut acumula întreg capitalul necesar finan rii industriei a a c s-a dezvoltat sectorul bancar pentru a îndeplini rolul de finan ator.

dar acestea au venit ca o urmare fireasc la evolu ia economic a rii.bunele´ inten ii de sporire a avu iei personale. s-a încurajat dezvoltarea unei culturi economice. oare românii nu au ajuns s apeleze extrem de mult la importuri? De ce nu sus inem produc ia autohton într-o mai mare m sur ? Ceea ce spune tefan Zeletin ± s nu mai critic m orice încercare de modernizare în economie . Dup cum am precizat i înainte. Precum începuturile capitalismului i aceste concepte abstracte au fost împrumutate tot din afara grani elor României. Oare de unde veneau banii necesari acestei dezvolt ri? Binein eles c nu puteau scoate din neant i bani ± burghezii au îmbun t it economia rii (chiar dac începutul a fost anevoios). c anumite persoane nu au profitat de func iile lor înalte. Au refuzat s mearg mai departe pe firul problemei. Prin urmare. iar apoi pe cale politica. ace tia au abordat o alt strategie ± cea teoretica. Au ini iat .fiecare f când investi ii într-un anumit sector. El are dreptate. de academii f r savan i.dorin a de a exploata bugetul prin înfiin area de slujbe noi´. cel mai important. ca na iune. din snobism de a pre ui doar lucruri str ine ori din cauza nepromov rii îndeajuns . sistem de comunica ie bine pus la punct. Dar în prezent? Ce putem spune despre economia rii? L sând la o parte criza economic .a. din perspectiv junimist . s-a înfiin at cel feroviar.Junimea´ . mai rar cu asemenea efecte la nivel mondial. În momentul în care burghezia a triumfat i reac ionarii i-au dat seama c nu mai pot opri evolu ia capitalismului prin fapte concrete. Junimi tii au acoperit doar o parte a problemei.d. mai ales. Motivul înfiin rii acestora era.def im ri´ ale acestei ideologii. cea care le sus inea critica la adresa burgheziei. este întemeiat.. Care era pozi ia Junimii? România a copiat formele din str inatate dar nu i fondul necesar acestora-dispuneam de universit i dar nu i de profesori preg ti i. Personal mi-e greu s cred c întreaga dezvoltare a capitalismului s-a f cut doar din dragoste de neam i ar i nu a avut la baz anumite interese financiare individuale sau. . mai bine spus. Într-adev r s-au creat i universit i. economia României nu depindea de cele str ine i. Contraargumentul adus de tefan Zeletin la aceste acuza ii mi se pare extrem de întemeiat.. r mâne un fapt net g duit. ambele p r i spun adev rul i ambele p r i fac anumite omisiuni. iar peste câteva decenii s-a dezvoltat transportul naval. În zilele noastre aceast . dep indu-se treptat perioada specializ rii.comercial i bancar´. iar b ncile ofer produse omogene. La începutul secolului XIX România nu avea moned na ional unitar ... . ce este doar o parte.. Prima societate ce le promova a fost societatea literar . . de teatre f r actori . Totu i. ce-i drept.vanitatea de a p rea civiliza i´ i. toate aceste moderniz ri au jucat un rol extrem de important în l rgirea rela iilor economice cu str inii.au dezvoltat un întreg capitalism national .. motivele sunt variate : calitate mai bun pentru unele produse din afara rii. din traiectoria oric rei economii. probabil i din cauz c produsele indigene i destinate exclusiv exportului sunt superioare celor menite a fi vândute pe pia a româneasc .Ini ial la nivelul cultural. al c rei început va fi inevitabil mai greoi.suprema ie a marilor financiari´ i-a îndeplinit rolul. i teatre i mai multe alte institu ii. ca s nu mai vorbim de institu ii de credit. dar nu trebuie confundate bunele inten ii de sporire a avu iei rii cu . având un efect benefic asupra României..m. Dar faptul c burghezii au dezvoltat capitalismul. pentru c duce la pierderea încrederii în for ele proprii.

încet-încet ne dezvolt m o industrie proprie cu efect asupra cump r torilor .de intense a produselor autohtone. atât autohtoni cât i str ini. . de a face un brand dintr-un produs. Prin urmare . i de i suntem înc în urma rilor din Occident. nu avea o asemenea amploare la începutul secolului XX: politica de marketing. În aceste ultime dou cazuri intervine un factor ce. în ziua de azi au ap rut noi provoc ri c rora economia româneasc trebuie s le fac fa . cu siguran .