You are on page 1of 21

Geologie Generala

~cursuri~

Geologia (gaia, ghi = Pamant; logos, logia = cuvant, stiinta) este ‘’o stiinta a Pamantului care studiaza rocile, mineralele, structura tectonica, alcatuirea stratografica a diferitelor regiuni, originea si istoria Pamantului, precum si procesele care au generat resursele minerale si energetic. Importanta practica a geologiei: -

Contribuie din vremuri stravechi la descoperirea de zacaminte de substante minerale utile Studiaza structura constructiilor terenurilor de fundatie pentru amplasarea

Contribuie la identificarea surselor de apa Participa la studiul evolutiei terenurilor si propune metode de prevenire si combatere a fenomenelor de eroziune si degradare a terenurilor agricole Realizeaza studii respectorii conditiilor de mediu si propune masurile necesare pentru refacerea mediului

-

Ramurile geologiei si relatiile cu alte stiinte: Mineralogia – Cristalografia – se ocupa cu studiul mineralelor care alcatuiesc scoarta terestra Petrologia – Petrografia – se ocupa cu inventarierea, descrierea, clasificarea rocilor Paleontologia – fosile Geotectonica – deformarea scoartei terestre Geodinamica Geologia istorica Geochimia – alcatuirea chimica a componentilor scoartei Geofizica – metode fizice

-

Geomorfologia – formele de relief

Geologia aplicata -

Geologie inginereasca Geotehnica Hidrogeologia – structura originara, chimismul, migrarea apelor subterane si problemele geologice ale apelor de suprafata Pedologia – structura solurilor Geologia combustibililor minerali

-

Geologia mediului – este ‘’diminuarea degradarii mediului fizic ca urmare a cutremurelor de pamant, eruptiilor vulcanice, alunecarilor de teren, inundatiilor dar si a activitatii umane ce vizeaza exploatarea resurselor solului si subsolului.’’

Metode de cercetare in geologie
1. Metoda observatiilor directe Cercetarea pe teren se bazeaza pe studiul in teren in aforamente a proceselor si fenomenelor geologice cu urmarirea rezultatelor acestora. Este foarte importanta si de neinlocuit, dar este limitata prin caracterul discontinuu. 2. Metode indirecte Preluate de la alte stiinte pentru obtinerea de informatii in scop geologic, in vederea rezolvarii unor problem de interes economic. Cele mai importante sunt oferite de geofizica (seismica, gravimetrie, electrometrie). Sunt prelucrate informatii din alte domenii adiacente cum ar fi: metode statistic-matematice – foarte utile in realizarea si interpretarea unor reprezentari grafice a seriilor de date.

-

3. Alte metode indirecte
-

Aerofotografia – pe baza fotografiilor aeriene Teledetectia – intregistrarea cu ajutorul aparaturii instalate pe satelitii naturali sau artificiali, a undelor electromagnetice emise de

Principiile de baza ale geologiei: 1. depozite prabusite la baza unor faleze. Timpul si spatiul geologic influenteaza aceste metode. Principiul actualismului - S-a conturat in sec. - - . IX. Metode experimentale Consta in reproducerea in laborator a unor procese si fenomene din natura. - 2. - Metoda deductiva – se refera la interpretarea rationala si obiectiva a datelor avute la dispozitie. are la baza principiul ‘’uniformitarismului’’ Presupune ca aceleasi fenomene si procese care actioneaza astazi au avut loc si in trecut in aceleasi conditii si cu aproximativ aceleasi urmari. a imaginii fluide. Principiul succesiunii paleontologice - Face referire la resturile fosile dintr-un deposit. stratele mai vechi sunt in baza. ca urmare a activitatii antropice.suprafata Pamantului sau a undelor emise de satelit si reflectate de Pamant. ! prezentul poate oferi o cheie in previziunile viitoare. Exemple care nu se supun principiului superpozitiei stratelor: prabusirea unor depozite in pesteri. iar cele mai noi in suprafata. 4. Principiul superpozitiei stratelor - se bazeaza pe observatia logica ca intr-o succesiune de strate in care exista continuitate de sedimentare. ex: evolutia climatului in viitor. mobile a fenomenului in ansamblu. care apartin unor organism cu atat mai evoluate cu cat depozitul este mai nou Ex: evolutia tipului de linie suturala - 3.

Fe. - Pot sa fie: - Litici (pietrosi) – alcatuiti din silicati de Al. Mg. metode deductive (studiul densitatii. Fundul craterului a asigurat pregatirea si testarea vehiculelor lunare pentru misiunile Apollo. Ni. cu densitatea medie de 3-4 g/cm³ Sideritici (ferosi) – alcatuiti din metale.2 km si 180 m adancime. Cei care intra in atmosfera terestra se consuma datorita frecarii cu aerul. Mg. Fe) cat si silicati (olivine. dupa anumite ipoteze. Pot fi o sursa importanta de informatii. iar o parte pot atinge scoarta terestra. cu densitatea medie de 6-8 g/ cm³ Lito – sideritici – contin atat metale (Ni. piroxeni) ex: cratere meteorice - - Craterul de impact din Arizona.Structura interna a Pamantului Cunoasterea ei se realizeaza prin metode directe (cele mai adanci lucrari miniere ajung la 2000 m. captate de gravitatie in Sistemul Solar. silicati de Fe. fragmente de la diferite adancimi ale unor corpuri cosmice de tip planetar. viteza si modul de propagare al undelor seismic si a undelor in general in masa planetei). Meteoritii: - Sunt corpuri de materie cosmica. Resturile meteoritului sunt imprastiate pe o suprafata de 10 km diametru. compozitia meteoritilor. Exemple de meteoriti de tip litic din Romania: Jadani (Banat) – 1875 Ohaba (langa Blaj) – 1857 . Alcatuit din Ni si Fe. creand adevarate cratere de impact la contactul cu aceasta (cratere de impact meteoric). are un diametru de 1. SUA. cele mai adanci foraje la 15 000 m). Masa circa 300 000 t. pentru ca reprezinta.

se propaga doar in medii solide. - II. ajung mai tarziu la suprafata. P. pentru ca ajung primele la suprafata. P. Euroasiatica.- Madaras (Carpatii Orientali) – 1852 Gradinari ( Oravita) – 1858 Moci (jud. de la discontinuitatea Mohorovicic pana la discontinuitatea Wichert – Gutenberg Cuprinde: . P. Crusta (scoarta) Situata in exteriorul Pamantului. care au fost denumite suprafete de discontinuitate (precum Mohorovicic). P.Nord Americana. Transversale (S) – la care particulele se propaga perpendicular pe directia de propagare. Aficana. de la 5-60 km. care plutesc pe astenosfera. Australiana. Mantaua Este sub scoarta. I. de 7 (P. cu grosimi variabile. Cluj) – 1889 Studiul undelor: Undele seismice naturale (produse de cutremure) sau artificiale (prrovocate) pot constitui o sursa importanta de informatii despre structura interna a Pamantului. Pacifica. Sub aceasta patura se dezvolta (atat in domeniul continental cat si oceanic) o scoarta de tip SIALMAG (silicati de Al si Mg) Este alcatuita din placi tectonice – in nr. Undele pot fi: - Longitudinale (P) – prime. Se propaga in orice fel de mediu. inregistrand modificari de viteza si directie de propagare la trecerea dintr-un mediu in altul. paralel cu directia de propagare. Antarctica). fiind oscilatii ale materiei. da care se fileaza in domeniul oceanic. Sud Americana. P. - Variatiile vitezei si a directiei de propagare a undelor sunt rezultatul unor suprafete de reflexie sau refractie. P. Este limitata in baza de discontinuitatea Mohorovicic In domeniul continental apare o scoarta de tip SIAL (silicati de Al) foarte groasa.

care sunt responsabili de deplasarea zonelor acoperitoare. unde este mai greu detectabila. cat si in domeniul submarine. care sunt responsabili de modificari in timp ale centrului de greutate al Pamantului. este in stare fluida si este sediul unor curenti de convectie. cu roci ultrabazice rigide. cuprinzand formarea. sulfuri. este sediul unor procese legate de magmatism si de transferul de caldura din interiorul spre exteriorul globului. deplasarea. si are ca si consecinte formarea insulelor vulcanice.• Mantaua superioara (astenosfera) – circa 700 km adancime. elemente volative. Definitia magmatismului: Reprezinta ansamblul de fenomene majore care au loc in scoarta terestra. • Nucleul Se intinde de la discontinuitatea Wichert – Gutenberg (2900 km) pana in centrul Pamantului Nucleul extern – pana la discontinuitatea Lehman (4980 km). cu o densitate de circa 12 g/cm³) • Procese magmatice Pamantul este o planeta activa. Nucleul intern – se comporta ca un corp rigid (de 3 ori mai rigid decat otelul. evolutia si consolidarea de roci numite MAGME. • III. Sunt inregistrati 1000 de vulcani activi ( 150 supravegheati). Mantaua inferioara – faciliteaza formarea unor curenti de convectie extreme de lenti. cu viteze de la 10-15 km/an. formate la un moment dat in astenosfera. Magmele – sunt topituri de silicati. de formarea campului magnetic terestru. oxizi. Activitatea magmatica: Se desfasoara atat in domeniul continental. - Chimismul magmelor: - Acide – 60-65 % SiO₂ Intermediare – 55-65 % SiO₂ .

cu diametru de circa 1 cm.- Bazice – 40-55 % SiO₂ Ultrabazice – sub 40 % SiO₂ Temperatura magmelor: - Lavele acide: 1000-12 000°C Lavele bazice: 800-900°C Vascozitatea magmelor: - Lavele bazice – vascozitate scazuta (16 km/h) Lavele acide – mult mai vascoase. -ex: in Romania – Dealul Cetatii Devei – rezervatie naturala de tip mixt din 1940. coloane etc. -reprezinta canalul de legatura dintre rezervorul (cuptorul) magmatic si suprafata scoartei -prin erodarea corpurilor din jurul lor. a fost declarata monument istoric. ele pot ramane in relief sub forma de turnuri. aproape vertical. pot infunda canalele prin care se deplaseaza Forme de zacamant ale rocilor magmatice: a) Forme de zacamant discordante - Cuptor magmatic (batholit) Daca are dimensiuni mici -> stock Dyke-urile Ethmolit Nekurile: -sunt corpuri magmatice discordante cilindrice. are 31 ha si o altitudine de 371 m b) Forme de zacamant concordante Lapolit Facolit Lacolit .

crater Tipuri de conuri: • Con de cenusa: Chile. Produse solide - Blocuri vulcanice Bombe vulcanice Lapili Cenusa Aglomerate piroclastice Ignimbrite II.- Filoanele Vulcanul ( pag 19. Produse lichide Lavele – lavele cordate sau pillow .5): Este alcatuit din: vatra. Oregon • Con de sfaramaturi de pietre: Mauna Kea • Stratovulcan Craterul: E palnia de la suprafata vulcanului prin care se arunca la suprafata lavele etc. con. Exista cratere acoperite de apa Produsele activitatii magmatice I. cos. fig.

hawaian Vulcani cu eruptie exploziva (lave acide. vascoase) – Stromboli. Vezuviu Vulcanismul in Romania: . fluide) – tip islandic.- Ape juvenile Sofinolii Geyserii III. - Produse vulcanice gazoase Fumarole – gaze cu t° de peste 200°C Solfatare – gaze cu t° de 200-40°C Mofete – gaze post vulcanice cu t° mai mica de 40°C Clasificarea vulcanilor: • Dupa timpul de eruptie: Activi Stinsi - • Dupa locul de aparitie la zi a lavelor Vulcani cu eruptie centrala Vulcani cu eruptie liniara Vulcani cu eruptie areala • Dupa modul de manifestare al eruptiei Vulcani cu eruptie linistita (lave bazice.

puternic accidentate Poluarea mediului datorita emanatiilor de CO₂. cenusa - • Efectele pozitive ale manifestarilor vulcanice: - Cenusa da fertilitate solului (in timp) Se depun substante minerale utile Ape minerale. gaze Posibilitatea folosirii energiei vaporilor si apelor termale (Islanda. ploi cu lapili Cutremure si valuri uriase (tsunami) Suprafetele vulcanice recente sunt sterpe. - Impactul exploziilor vulcanice • Dezavantaje: Catastrofe. Cel mai mare risc vulcanic il reprezinta victimele omenesti si distrugerea asezarilor umane. Banat. ploi cu cenusa.• Vulcanism vechi: Dobrogea. SUA. fiind de tip stratovulcan De manifestarile vulcanice se leaga acumulari de substante minerale utile. extrapoland apoi. Japonia) Rocile vulcanice sunt bune materiale de constructie Eruptiile vulcanice nu pot fi impiedicate dar se pot lua masuri de evacuare a populatiei si a unor bunuri. . termale. nori arzatori. pietroase. victim Torenti de lava si noroi (lahari).ani): M-tii Apuseni si latura interna a Carpatiilor Orientali Aparatele vulcanice se pastreaza. M-tii Apuseni • - Vulcanism nou (5-6-10 mil. pagube. Se realizeaza zonarea riscului seismic cartografiind depozitele care corespund unei anumite fore de activitate vulcanica. de interventie pentru dirijarea scurgerilor de lava. resurse de ape minerale si emanatii de mofete active.

aceste emanatii aducand noroiul la suprafata Exista in regiunea Berca – Almanasi: Paclele Mari. - . au fost observati de catre savantul francez M. supravegherea vulcanilor se realizeaza cu ajutorul satelitilor Vulcanii noroiosi ~ Pseudovulcani ~ - Numele lor este folosit in lucrarile stiintifice Reprezinta o eruptie de noroi. Vulcani noroiosi care apar datorita emanatiilor de gaze vulcanice 3. Vulcani noroiosi care apar datorita miscarilor seismice In Subcarpatii Buzaului: - Au aparut din cauza eruptiilor de gaze din zonele cu relief mai pronuntat. inceata sau brusca. la Berca. Paclele Mici. Paclele Beciu In aceasta zona pot fi vazute o serie de plante rare. tipul eruptiei Ei apar datorita eruptiilor de gaze naturale. judetul Buzau. Gognand Diferente: forma. doar 150 sunt supravegheati Astazi.- Din cei 1415 de vulcani periculosi de pe glob. miscarilor seismice si emanatiilor de la vulcanii reali - Din punct de vedere al originii: 1. insotita de emanatii de gaze sau chiar petrol In 1867. dimensiunea. Vulcani noroiosi care apar datorita eruptiei de gaze naturale 2.

se bazeaza pe interpretarea amplitudinii maxime si a frecventei oscilatiilor si este masurata pe seismograma. pana in astenosfera) Seismograful: Este utilizat pentru masuratori Poate fi orizontal sau vertical Scalarea cutremurelor: • Magnitudinea – exprimata pe scara Richter. care se propaga in spatiu sub forma unor oscilatii elastic numite unde seismice.Miscari seismice si efectele lor Seismele sunt zguduiri bruste ale scoartei. Intensitatatea – exprimata pe scara Mercalli. Cauzele seismelor: Cutemure de prabusire (in pesteri) Cutremure vulcanice (insotesc eruptiile vulcanice) Cutremure tectonice ( peste 90% din cutremure) Cutremure exogene (datorita unor factori externi) Cutremure care au cauze artificiale (explozii) Elementele seismului: - Hipocentru (Focar) – este punctul rupturii initiale Epicentru – este punctul de la suprafata Pamanatului situate la normala la hipocentru Clasificarea seismelor dupa adancimea hipocentrului: Cutremure superficiale (sub 10 km) Cutremure normale (10-60 km) Cutremure intermediare (60 – 300 km) Cutremure adanci (300 – 700 km. este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un • . este o masura a tariei cutremurului.

8 I-le Rat. Arh.anumit loc. care se dezvolta sub actiunea actiunea acestor forte. prezentandu-se ca o fractiune din greutatea corespunzatoare cladirilor • Se pune problema stabilirii marimii fortelor care actioneaza asupra diferitelor elemente ale cladirii si apoi a eforturilor ulterioare. cladirile miscandu-se. Arii epicentrale in Romania: . toata puterea ei se manifesta prin deplasarea in sus a obiectelor (ex: cutremurul din Japonia – 1923) • Cand apar forte orizontale. Efectele cutremurelor: Victime omenesti Schimbari in campul magnetic si electric al Pamantului Crapaturi in scoarta terestra Ridicari si scufundari ale scoartei Deplasari gravitationale de teren (alunecari de teren) Tsunami Cele mai mari cutremure: Chile – 9. Aleutine – 8.7 • Cand unda are directie de propagare verticala. • Daca directia undei este verticala. au loc deplasari ale scoartei terestre. cladirilor. Se bazeaza pe efectele observate asupra oamenilor. Aleutine – 9.5 (1960) Stramtoarea Prince William. terenurilor. • Natura petrografica a rocii are o influenta asupra celorlalte elemente. Kamceatka – 9 Coasta Ecuadorului – 8. au o mare influenta asupra cladirilor.1 Pen. Alaska – 9. Arh.2 I-le Andreanof.

unde poarta numele de miscari neotectonice. in urma modificarii echilibrului izostatic cauzat de topirea calotei glaciare nordice. Pot sa produca schimbari repetate de sens. micoplaca Transilvana si microplaca Moesica. ele elberand energia acumulata in urma miscarilor de forfecare dintre placi. langa Napoli. in compensatie. are la o inaltime de 3 m urme de moluste litofage – aceasta fiind o dovada ca nivelul marii a fost mult mai ridicat intr-o anumita perioada - - In Romania. si deci. si se manifesta simultan la nivelul scoartei terestre. 2600 de ani port la Marea Neagra. Zona cea mai afectata este Bucurestiul. sunt direct observabile si sunt dovedite istoric. Templul lui Jupiter. litoralul Marii Nordului coboara 4 cm/an Italia. marin). uscatul s-a .4 cm/an. cu caracter discontinuu si alternativ (miscari epirogenetice). - Miscari oscilatorii ale scoartei terestre Sunt miscari lente ale scoartei terestre. in zona de tarm (uscat). Au fost remarcate din secolul XVIII.- Vranceana – cea mai importanta Fagarasana Pontica Danubiana si banatica A Tarnavelor Cutremurele vrancene: Se produc in zona de coliziune dintre placa Est-europeana. Cetatea Enisala: era acum aprox. mai ales in zonele de tarm. cu predominarea unora sau altora. cu o viteza de ordinul a cativa cm/an. In urma miscarilor epirogenetice pozitive. Dovezi ale miscarilor neotectonice: - Sunt remarcate in principal in arealele litorale Coasta scandinava este in ridicare cu aprox. pozitive sau negative. schimbari repetate de facies (continental. iar amplitudinea lor pe verticala atinge 5-10 km.

separata de mare printr-un istm (cordon litoral) si Lacul Sinoe. dar a fost dublata in perioada 1950 – 1970 si de influenta antropica (exploatarile de apa subterana) – orasul Venezia. Efecte ale miscarii oscilatorii: a) Modificarea liniei tarmului – este evidenta prin analiza succesiunii depozitelor. modificarile biotopurilor) estuarele si fiordurile in urma celor negative. schimbarea sensului - e) Formarea deltelor – se formeaza in urma unor miscari pozitive iar . - In zona lagunei Venezia. la miscarile negative. se depune o mare cantitate de material sedimentar mai grosier la contactul apa – uscat si mult mai fin in larg. b) Formarea teraselor marine – in cazul miscarilor positive.5 – 3 mm/an in Cuaternar. are loc in cazul miscarlor epirogenetice pozitive Are loc retragerea tarmului marin Situatia depunerii de sedimente este inversa transgresiunii Miscarile epirogenetice ample pot fi apreciate prin studii paleontologice si paleoecologice (evolutia faunei existente. d) Regresiunea marina - uscatul se ridica si marea se retrage. iesirea la Marea Neagra inchizandu-se. subsidenta naturala a atins rate de cca 0. prin retragerea apelor in cazul miscarii pozitive. c) Procesele de transgresiune - in cazul miscarilor epirogenetice negative. prin exondarea unor portiuni de scoarta terestra se realizeaza terase etajate.ridicat. Astazi. prin inaintarea apelor in cazul miscarilor negative. cetatea este la o distanta mare de tarm. golful a inceput sa se colmateze cu aluviuni fluviale. terasele existente se inunda. cand uscatul coboara iar apa marina il invadeaza Are loc distrugerea tarmului si largirea platformei continentale.

Fiecare strat corespunde unui anumit mod de asociere a factorilor care controleaza sedimentarea iar trecerea de la un strat la altul corespunde modificarii acestor factori. bazinul Donet. Stratul – este unitatea fundamentala a structurii rocii sedimentare. discordanta. monoclinale. Elementele stratului: Fata inferioara Fata superioara Grosimea stratului Strate orizontale: Gizeh – Egipt. bazinul Petrosani - Structurile geologice orizontale Tipuri de structuri geologice: orizontale. compozitie mineralogica. bazinul Anglo – Parizian. granulometrica si culoare specifica si prin existenta unor plane de separatie fata de alte strate. N Arizonei – SUA Dislocatii plicative (cute) Aceste cute se formeaza sub efectul miscarilor tangentiale de compresiune laterala Stratele se curbeaza in functie de amploarea fortelor de compresiune si gradul de rezistenta a rocii din care sunt alcatuite Elementele cutelor: Planiaxial . cu geometrie tabulara caracterizata prin geometrie interna.de curgere si al paleomeandrelor Miscarile de subsidenta: - traseului unor rauri => formarea Sunt miscari oscilatorii negative ce consta in coborarea ritmica a fundului bazinului Cauzele procesului de subsidenta sunt de natura endogena + greutatea mare de material sedimentar de umplutura a bazinului Bazine carbonifere: bazinul Siberiei.

care duc la inaintarea continua a flancului normal. Cute de falii – sunt cute la care unul dintre flancuri sufera o ruptura Fisurile – sunt intreruperi ale continuitatii depozitelor. Pot fi: inchise (cu pereti apropiati). - Panzele de sariaj: mase de roci. uneori zeci de km de-a lungul timpului geologic. cute de tasare. gips. mai putin densa (sare. cute de prabusire. argila) . deschise. se numeste autohton… Cute diapire - sunt cute care au un ‘’sambure’’ de roca plastica. Ele reprezinta cute izoliniale culcate.- Unghiul cutei Creasta anticlinalului Sarniera Directia cutei Sinclinal Cute neotectonice (cute false) pot fi: cute de mulaj. cute de hidratare. peste structurile din fata (autohtone). Panzele de acoperire - sunt suprapuneri ample ale unor paturi de roci deplasate pe distante mari. deplasate in timp geologic de-a lungul unei suprafete de ruptura orizontala sau suborizontala denumita plan de sariaj pe distante foarte mari. de la pozitia initiala. care in mod normal ar trebui sa fie alaturi. peste o alta unitate. de dimensiuni foarte mari Se formeaza sub actiunea unor impingeri tangentiale. cute de alunecare. peretii deplasanduse doar perpendicular unul pe celelalt. care se dispune progresiv in urma sarnierei.

de-a lungul unei suprafete de ruptura (dislocatie). Stilul de cutare alpin – succesiuni de cute izoclinale. Se intalnesc in M-tii Jura. Stilul de cutare ‘’Jurasian’’ – succesiuni de cute drepte. unul in raport cu celelalt. - Cauze: procesele de uscare. Falii sunt fracturi naturale insotite de deplasarea relativa a compartimentelor in plan vertical.- cele mai mobile sunt impinse spre suprafata. ce poarta numele de falii ale - sau nu sunt urmate de deplasari – fisuri sau crapaturi. si anume: Microfisuri Macrofisuri Megafisuri Din punct de vedere genetic sunt de natura: - endogena – eforturi tectomecanice care duc la formarea de sisteme de fisuri ce alcatuiesc clivajul rocilor exogena – procese de uscare a unor roci sedimentare pelitice etc. foarte frecvent faliate. simetrice. . uneori strapungand depozitele acest proces a fost numit diapirism: a fost evidentiat pentru prima oara in lume de catre geologul roman Ludovic Mrarec si apoi generalizat la scara mondiala. Fisurile pot fi umplute frecvent cu material secundar numit Diaclara. nu se si inregistreaza deplasari ale compartimentelor. urmate de deplasari compartimentelor separate. uneori succesiuni de cute faliate: in Alpii Elvetieni si in Carpatii Orientali Stilul sau relieful Appalachian – structura cutata este stearsa in urma eroziunii - Dislocatii rupturale - Intrerup continuitatea depozitelor apar suprafete de ruptura. Dimensiunile pot fi variate.

Elementele faliei: plan de falie compartiment ridicat culcus coperis compartiment cazut directia faliei saritura faliei Clasificarea faliilor 1. In functie de inclinarea stratelor faliate si planul faliei: - Falii conforme Falii contrare 3. cu compartimentul central mai ridicat. in functie de amplitudinea sariturilor faliilor si sensul acestora formand structure specific cu deplasari successive in acelasi sens: horstul. . respectiv grabenele. Dupa pozitia planului de falie Falii verticale Falii inclinate – dependent de fortele care duc la faliere pot fi normale sau directe si inverse Horstul – reprezinta asociatii de falii. Ex: asociatii in trepte – horstul Dobrogea de Nord. 2. Sisteme de falii Paralele In releu In virgatie In retea Asociatiile de falii pot genera structure in trepte.

Ipoteza izostaziei: - Crusta terestra (SIAL) pluteste pe manta (SIMA) (ca icebergurile in ocean) Modificarea greutatii blocurilor duce la miscari tectonice verticale Prin impingerea lateral a masei de SIMA in momentul scufundarii este determinata aparitia miscarilor tangentiale In lungul limitelor care separa blocurile sunt asigurate caile de ascensiune a materiei sub forma de magma. care considera planeta. reprezentand la un moment dat un corp incandescent antrenat in racire. fie in evolutie. Ipoteza nu poate fi argumentata decat de situatii absolute locale Nu poate explica producerea unor ample miscari tangentiale si nici miscarile neinsotite de magmatism - Ipoteza contractiei: Se bazeaza pe ipoteza cosmogonica Kant – Laplace. fie initial. pe suprafata planetei exista un continent unic Pangeea. este legata de procesele geodinamice. si un ocean unic Panthalasa. produsi datorita diferentelor de temperatura Ipoteza explica intr-o oarecare masura producerea miscarilor tangentiale ale scoartei terestre. . Ipoteza curentilor de convectie: - Admite existenta in manta a unor curenti subcrustali de materie. de mobilitatea scoartei terestre. Ipoteza plutonista: - Emisa de Leopold von Buch. exclusiv de existenta in interiorul Pamantului a unor paturi topite de roci. dar nu rezolva cauzele miscarilor radiare Ipoteza translatiei continentale (Wagner 1912) In Paleozoic.Ipoteze geotectonice Incearca sa elucideze problemele legate de procesele tectonice.

insa in zonele lor marginale In acceptiunea acestei ipoteze pot fi explicate atat activitatea magmatica manifestata in zonele de distensiune.- Datorita miscarilor de atractie a Lunii si Soarelui. cu posibilitatea de alunecare pe astenosfera. cat si cele din zonele de compresiune Tectonica placilor presupune ca in zonele de compresiune se pot produce procese de subductie - - . Pangeea s-a rupt in mai multe blocuri care au inceput sa alunece pe SIMA Ipoteza tectonicii placilor: Introdusa de McKenzie si Parker in 1967 Pleaca de la ideea ca scoarta terestra alcatuieste un mosaic de placi litosferice rigide. in continua transformare. miscarii de rotatie.