Acoperisuri verzi

1.Acoperisul verde-sistem ecologic

2.Principii de proiectare a.panta acoperisului sisteme de acoperisuri verzi y y b.tipul de inverzire intensiva -extensiva c.capacitatea portanta d.inaltimea acoperisului si punctele cardinal .acoperisul tip terasa- acoperisuri cu panta mica acoperisuri cu panta mare- acoperisuri abrupte

3.Componenta structurii acoperisului 4.Exemple

In orasele mari , o treime din suprafata este ocupata de cladiri, o alta treime este construita cu strazi si piete, si numai o treime este ocupata de spatii verzi , care nu sunt construite. Acoperisul verde este un trend al zilelor noastre, oferind un confort sporit de viata, apropiind omul mai mult de natura. Acestea satisfac dorin a omului de a beneficia de un habitat apropiat de natur , dar i de o îmbun t ire a calit ii vie ii. Acoperisul verde nu este utilizat numai in mediul urban cu o densitate mare a constructiilor, ci si in mediile industriale si urbane, dand viata astfel unor spatii verzi si imbunatatind practic calitatea vietii. In afara imbunatatirii climei orasului , acoperisurile inverzite au ca efect o termoizolare suplimentara pentru cladiri , inmagazinarea caldurii si protectia fonica. In plus acestea sunt considerate ca fiind invelitori mai economice pe termen lung.

separate de alte cladiri si fara o buna izolare termica . reducerea ridicarii prafului in aer reducerea variatiilor de temperatura in ciclul zi-noapte reducerea variatiei umiditatii aerului De asemenea. prin reflectare si prin absorbtie in cazul procesului de fotosinteza un strat de aer inglobat in vegetatie are efect termoizolant o patura densa de vegetatie indeparteaza actiunea vantului asupra suprafetei substratului.In cazul cladirilor mai vechi .ecologice. Efectele termice ale acoperisurilor verzi se explica prin urmatoarele fenomene: y vegetatia care umbreste pamantul previne incalzirea lui de la radiatiile solare si . pierderile de caldura car mare a convectiei ( mai ales prin vant) pot ajunge la 50%. acestea contribuind la : y y y y y y diminuarea necesarului de suprafete libere pentru absorbtia ploii si a procentului de suprafete construite sigilate producerea oxigenului si fixarea dioxidului de carbon filtrarea prafului si a particulelor din aer si absorbtia impuritatilor daunatoare diminuarea incalzirii acoperisurilor si . y y . acoperisurile verzi mai dispun si de urmatoarele calitati: y y y y y y au o durata de viata aproape nelimitata cand sunt executate corect au effect termoizolator in timpul verii asigura protejarea ultimului etaj de insorirea excesiva reduc zgomotul sunt considerate incombustibile intarzie scurgerea apei de ploaie in sistemul de canalizare Efecte termice. pe de alta parte. prin aceasta. la realizarea unei constructii economic.De asemenea.protectie termica vara. pierderea de caldura ca urmare a actiunii vantului este practice nula. izolare termica si reglarea temperaturii Acoperisurile inverzite pot reduce substantial insorirea excesiva in timpul verii si pierderile de energie termica vara. Stratul de plante realizeaza o economie importanta de energie. acoperisurile inverzite contribuie.Deoarece acolo miscarea aerului este mica. energia solara se consuma prin evaporarea apei . in mod esential .

in timpul noptii si iarna ele produc caldura. plantele elibereaza energie termica prin procesul de respiratie . Acoperisurile cu o panta pana la 3o . la ploi puternice.In timpul zilei. de regula. respectiv 5% . face ca pamantul s anu inghete fotosinteza si respiratia contribuie la reducerea diferentei de temperature intre zi si noapte. Acoperisurile lungi si cu o panta de peste 40% necesita. In timpul noptii. Pentru a obtine o constructie convenabila a acoperisului trebuie sa existe o panta minima de 5% deoarece astfel nu va fi necesar un strat special de drenare . 83 kj. prin fotosinteza .chiar daca neinsemnata. care. iar diferenta de temperatura si pierderea de caldura din spatiile interioare . menite sa impiedice alunecarea substratului. Cand apa din stratul superior ingheata . pentru fiecare molecula de glucoza se va consuma o energie de 2.Aceasta creste temperature in stratul de vegetatie.respectiv 36%-84% . sunt denumite acoperisuri tip terasa.La o panta de pana la 84% .y dimineata. pamantul in curs de inghetare ramaen foarte mult timp la 0 grade C . sunt cele mai mari. mai calde. chiar si atunci cand temperatura exterioara este mult mai scazuta. . roua apare pe vegetatie. asa-numitul efect latent de inmagazinare a substratului umed apare datorita atenuarii diferentelor de temperature. amenajari deosebite . y y y prin respiratia radacinilor apare. acoperisuri cu panta mare. respectiv 5%-35% se denumesc acoperisuri cu panta mica . prin transformarea unui gram de apa in gheata se elibereaza circa 80 de calorii sub forma de caldura. se produc. iar acoperisurile cu panta 20 o -40 o . In timp ce in zilele calduroase de vara plantele consuma caldura si racoresc. 2. Acoperisurile verzi cu panta de 3 o -20 o .Principii de proiectare Panta acoperisului Panta este hotaratoare pentru constructia acoperisului verde si pentru tipul de vegetatie. La acoperisurile in terasa. Astel. cand temperature exterioara este cea mai mica . termenul folosit este de acoperis abrupt . deoarce afecteaza puternic respiratia radacinilor. daca substratul are capacitate suficienta de inmagazinare a apei si are astfel un efect important de drenare. balti care sunt daunatoare pentru multe plante si mai ales pentru iarba. iar astefl pierderea de caldura se reduce si mai mult. La o declivitate de 5% nu mai este necesar stratul de drenare . o crestere de caldura in pamant. cand nu s emai produce fotosinteza . iarna . cu grosime mica a substratului si fara strat de drenare.

deoarece plantele cu radacini ce patrund prin stratul de pasla vor suferi : radacinile vor sta in apa sau daca substratul este uscat. Inverzirea acoperisurilor terasa obisnuite se face printr-o constructive complicate a straturilor . vegetatia este mai expusa deiferentelor mari de umiditate decat la cele inclinate. exista pericolul ca . inverzirea presupune o protective importanta contra fluentelor climatice nefavorabile si astfel se mareste durata de viata a acoperisurilor. Pentru a preveni uscarea . ce are urmatoarele component e: y y y y y y invelitoare impermeabila strat de protective strat de drenare strat de filtrare substrat vegetatie Aceste solutii sunt insa prea scumpe pentru constructiile obisnuite de locuint. hale industrial si depozite. In plus. in cazul unei grosimi mici a substratului . aceasta solutie nu este intotdeauna buna pentru cresterea plantelor . Cu cat solul are o umiditate mai neuniforma. . pamantul sa sufere din cauza lipsei de oxygen in zonele de apa stagnanta sis a se produca uor aciditatea solului. vor ramane in aer. si un system artificial de irigare prin acumulare de apa. pentru a alatura apa in exces .Astefel. cu atat stratul de vegetatie va fi mai sarac in soiuri si mai putin viguros. proiecte sociale. La acoperisurile plane inverzite . se prevede uns trat special de drenare.Inverzirea acoperisului tip terasa La acoperisurile plane . Aceasta executie este mult mai costisitoare decat Solutia descrisa in continuare pentru acoperisurile cu panta mica . Stratul de drenare este separate de substrat cu ajutorul unei impaslituri special.

zgura. au rol de tampon fata de ploaia acida. cu toate ca sunt necesare diferite masuri contra alunecarii. si suplimentar . in functie de panta acoperisului si de grosimea substratului Acoperisuri abrupte Pentru acetse acoperisuri nu suficiente aceleasi mijloace de siguranta contra alunecarii substratului :praguri de sprijin . pe invelitoare. substratul trebuie sa aiba in structura sa particule cu granulatie mare. de preferinta material minerale poroase cum ar fi piatra ponce. ardezie expandata sau argila expandata. O metoda foarte simpla de inverzire a acoperisurilor abrupte cu muschi consta in intinderea prealabila a unei role de iarba.In plus. cu iarba in jos . Acoperisuri cu panta mare Structura sa seaman cu cea a acoperisurilor cu panta mica . Aceasta se re realizeaza ca acoperis cu un singur strat . Tipul de inverzire .Acestea din urma servesc sic a mijloc de stabilizare contra rafalelor de vant. aceste particule au o actiune pozitiva ulterioara : reduc greutatea substratului. faciliteaza respiratia radacinilor. adica nu este necesar un strat de drenare separat. cu impaslitura. In acest scop. Substratul preia concomitent rolul de inmagazinare a apei si de eliminare a apei in exces. acestea se pot prinde de coama. si prin valoarea pH-ului . pot fi fixate cu corzi pe orizontala. peste care se aplica o vegetatie cu muschi.Pentru a evita alunecarea paturilor . maresc actiunea sa de izolare termica .Acoperisuri cu panta mica Panta acoperisului face posibila realizarea unui acoperis verde . simplu si foarte economic. geogrile tridimensionale sau alte proiectii .

sunt considerate ca fiind intensive pentru ca necesita destul de multa munca in ceea ce priveste intretinerea si irigarea lor. in natura. . Pe suprafata acoperisului se poate amenaja chiar si o gradina productive si se pot planta legume .Exista doua tipuri de ³acoperisuri vii´. ci numai pe acpoperisuri plane. etanse si durabile. care sunt alcatuite dintr-un strat mai subtire de vegetatie si.Necesita o ingrijire intensiva si sunt costitisitoare . este necesara o grosime a substratului de peste 30 cm si . la copaci de mici dimensiuni si chiar tufisuri. insa nu este o idee buna. trebuie asigurate in mod regulat apa si ingrasamant. spre deosebire de cele intensive. care sunt. Acoperisurile verzi de tip intensiv sunt foarte asemanatoare cu o gradina cu acces usor. Acoperisurile extensive. iar printre plantele cele mai potrivite se numara. In acest caz. In acest caz. mult mai usoare ca greutate decat cele intensive. trebuind sa respecte prevederi speciale pentru gradinile de acoperis. in functie de clima. prin aplicarea unui ingrasamant. acoperisurile semiintensive si cele extensive. sunt special concepute pentru a se intretine singure. ele necesitand o minima ingrijre. deci. Inverzirea extensiva Prin inverzire extensive se intelege o plantare cat mai naturala . dar care sunt mai grele si necesita o ingrijire mai amanuntita. Gradinile de acoperis traditionale. in general. care creste intr-un substrat de 3-15 cm grosime si nu necesita apa si ingrasaminte. asa cum exista ele in mod obisnuit.Faptul ca acoperisul are o pozitie extrema presupune o mai mare xpunere la vant. Acestea nu sunt posibile pe acoperisuri in panta . iar inaltimea relative mica a substratului face s aapara diferente de temperature si umiditate care nu sunt benefice pentru cresterea acestor culturi. Inverzirea intensiva Inverzirile intensive cuprind suprafete plantate cu arbusti . o data pe an. mai groase si care pot sustine o varietate foarte mare de tipuri de plante. de la patrunjel si marar. de la cactusi si iarba la muschi.Aceasta inverzire asigura acoperisuri plantate. se poate folosi un strat mult mai subtire de sol. cele intensive. in care se pot gasi. care necesita o cantitate rezonabila de sol pentru a creste plante de dimensiuni mai mari sau chiar peluze. in plus . tufe si pajisti.

Gradul de rugozitate al suprafetei superioare a vegetatiei . pe un strat de pietris monomineral.Vegetatia consta in plante rezistente la seceta si inghet.0 kN/mp. determina alegerea plantelor . plante suculente. In cazul unui singur strat de vegetatie cu adaosuri poroase usoare . Capacitatea portanta Pentru dimensionarea acoperisului se ia in considerare ca sarcina permanenta greutatea totala a structurii acoperisului . plante aromatice sau ierboase in amestec. inclusive substratul . muschi. inainte de toate . Inaltimea acoperisului si punctele cardinale Presiunea vantului si radiatia solara influenteaza . pe zone mici . .In plus. Astfel. fac posibila echilibrarea presiunii intre partea superioara si cea inferioara a stratului . acolo se vor utiliza alte combinatii de plante .Acest lucru inseamna ca plantele trebuie sa prezinte o capacitate mare de regenerare se vor folosi plante aproape salbatice. pentru inverzirea extensive se ia in considerare o sarcina de 1. Odata cu inaltimea acoperisului creste si puterea vantului si . prin circulatia persoanelor sau prin depozitarea de material pe acoperis. punctual. Pentru asigurarea contra vantului s eprevad . permeabilitatea la aer a stratului de vegetatie . La acoperisurile care au panta spre sud . zone de margine cu greutatea mai mare. deci. rezulta o distribuire a fortelor asa cum nu se produce. ele reduc mult efectul de suctiune a vantului . si uscarea plantelor. in conditii de saturare cu apa . care se dezvolta fara ingrijire si care pot sa reziste la conditii de expunere extreme . prin intrepatrunderea radacinilor din substrat . uniform distribuita pe suprafata . si inainte de toate . la acoperisurile terasa. radiatia solara este mai mare si ele se usuca mai repede decat cele de pe acoperisurile cu panta spre nord . in diferite proportii . La realizarea inverzirii acoperisului trebuie sa se evite depasirea limitei de rezistenta permise . la 10 cm grosime in stare saturata cu apa . precum si sarcina vegetatiei . evaporarea apei si astfel. de exemplu . prin aceasta .

Substructura si izolarea termica Orice acoperis poate fi inverzit daca poate prelua sarcina aferenta vegetatiei. format de obisei dintr-un material textil (impaslitura). in functie de locul in care se prevede izolatia termica : y y y acoperis rece acoperis cald acoperis inversat .o parte particule de drenare si doua parti de pamant. stratul de drenare care serveste la scurgerea apei. zgura.Componenta structurii acoperisului Inverzirea obisnuita a acoperisului terasa prezinta o structura cu functiuni specific.Substratul are .Pe langa aceasta.Aici se foloseste o structura cu un strat care este simplu si mai ieftin. care constituie suportul vegetatiei . In cazul acoperisuluii cu o panta de peste 5% . alcatuit din pamantul hranitor. o astfel de separare nu este de regula necesara. piatra ponce ) si o parte de pamant. in care se ancoreaza radacinile stratl inferior . in acest caz. doua straturi : y y stratul superior. Acest strat impiedica colmatarea cu pamant a stratului de drenare. Este avantajos sa se amestece mai multe particule poroase in zona inferioara decat in zona superioara. care realizeaza o buna actiune de drenare. iar pentru zona superioara.doua parti de particule de drenare (argila expandata. dar si la inmagazinarea acesteia Aceste doua straturi sunt separate de un strat de filtrare . lava expandata. care au o grosime de 15 cm . ardezie expandata.Se deosebesc trei tipuri de acoperis . La acoperisurile plantate cu iarba si la cele cu amestecuri de iarba si plante salbatice aromatice. trebuie sa se acorde atentie amestecului : pentru zona inferioara. stratul de pamant se inlocuieste cu particule minerale poroase.

iar la cateva sisteme a fost si mai putin rezistenta in timp. e bine ca acoperisurile verzi sa nu fie construite pe principiul acoperisului rece.De aceea.In cazul membranelor bituminoase si a izolatiilor speciale pentru rosturi . Trebuie avut in vedere ca.Astazi . termoizolatia se afla deasupra stratului de hidroizolare si dedesubtul substratului. lipseste stratul ventilat pentru compensarea presiunii vaporilor . este ina celasi timp si o protectie impotriva radacinilor. se realizeaza foarte rar acoperisuri de acest tip : pe de o parte pentru ca izolatia termica a placilor de polistiren este mai redusa decat daca s-ar folosi in mediu uscat .La acoperisul rece intre izolarea termica a acoperisului si acoperisul verde se realizeaza un strat subtire de aer. este necesara o protectie suplimentara impotriva radacinilor. sip e de alta parte deoarece izolatia este mai costisitoare . pe care se scurge apa . unde pot condensa . necear numai la constructiile fara bariera de vapori. In cazul acoperisului inversat. care va servi ca strat de compensare a presiunii vaporilor. sub izolatia termica . ca acestia sa nu se infiltreze in stratul de izolatie . trebuie sa se prevada o bariera contra vaporilor . Acoperisul cald reprezinta constructia cea mai rationala si economica pentru un acoperis verde. In cazul acoperisului cald.De aceea. De regula se folosesc in acest scop placi din polistiren extrudat. Barierele contra radacinilor pot fi realizate din : y y y y y y y y membrane bituminoase termosudabile membrane bituminoase polimerice si elastomerice membrane din PVC moale membrane din polietilena clorurata membrane din poliolefina membrane ECB (etilen copolimerizat bituminous) membrane EPDM prin etanseizare lichida cu poliuretan . Hidroizolatia si protectia impotriva radacinilor De regula. astfel incat spatiile inferioare beneficiaza de efectele fizice positive ale acoperisului inierbat. sub hidroizolatie . aceasta trebuie sa fie rezistenta la apa si la putrezire. hidroizolatia acoperisului . Un dezavantaj mare al folosirii acoperisului rece consta in faptul ca spatiile de dedesubt nu beneficiaza de actiunea pozitiva a efectului de racier din timpul verii si de efectul de izolare termica din timpul iernii.

Din acest motiv. cat si de a inmagazina apa intr-o anumita masura. Vegetatia Criterii de selectie y y y y y y grosimea substratului si capacitatea de retinere a apei panta acoperisului (cu cat panta acoperisului este mai mare. cel mai potrivit mod de a folosi argila spongioasa este sub forma sfaramata. Pentru a se atinge capacitatea de inmagazinare dorita . de 15-20% la volum. usoare. carora li se va acorda cea mai mare importanta: y y y actiunea de izolare termica actiunea de racire in timpul verii izolarea fonica . pamant).Acesta serveste ca rezerva de apa si hrana ( humus.Pentru aceasta sunt potrivite mai ales materialele poroase. specific materialelor. lava expandata. Substratul Stratul de baza al vegetatiei in care s edezvolta radacinile se va numi substrat. Stratul de drenare Stratul de drenare are scopul atat de a elimina apa in exces . in cazul deplasarilor relative . cu atat capacitatea de retinere a apei trebuie sa fie mai mare) expunerea la vant (contribuie la cresterea evaporarii) orientarea( acoperisurile orientate spre sud se usuca mai repede) umbrirea cantitatea de precipitatii ( se va tine seama de zonele ferrite de precipitatii) Esentiale sunt si urmatoarele functii . cu granulatie mare . materialele trebuie sa fie deosebit d eporoase . respective efecte .Protectia impotriva deteriorarii mecanice Daca baza pe care se aplica membrane de protective impotriva radacinilor este rugoasa sau denivelata . piatra ponce sau materialele obtinute din reciclarea caramizilor. cum ar fi argila spongioasa .Substratul si vegetatia trebuie sa se armonizeze. trebuie ca sub membrane de protective impotriva actiunii radacinilor sa se prevada un strat de impaslitura. ardezia expandata. trebuind sa fie suficient de poros sis a ofere posibilitatea de ancorare pentru radacini.

mai ales fizicoconstructive (izolarea termica. doar ceva mai asemanatoare naturii care le inconjoara. efecte ecologice ( retinerea unei parti din apa de ploaie si purificarea aerului) si efecte constructive ( protectia sturcturii acoperisului impotriva razelor UV si a diferentelor extreme de temperature). respective cu un amestec de ierburi si buruieni salbatice. Astefl.y y cheltuielile de intretinere impresia vizuala La inverzirea acoperisurilor trebuie sa se obtina nu numai avantaje estetice ci. iar adoptarea acestei masuri la scara larga ar ajuta . De ce? Datorita incalzirii excesive a zonelor in care predomina betonul si sticla. atributele casei ideale astazi fiind centrate in jurul economiei de energie si a altor caracteristici "verzi". La nivel global se remarca un interes tot mai mare. Pentru alegerea vegetatiei sunt importante urmatoarele criterii: y y y y y y rezistenta la inghet rezistenta in timp inaltimea de crestere de 10-20 cm flori de maximum 40 cm inaltime formarea unei paturi vegetale dese . protectia impotriva caldurii vara si izolarea fonica) . si a poluarii masive a marilor aglomerari urbane. acoperisurile verzi mentin o termperatura mai scazuta a cladirilor pe timpul verii. cu dezvoltare pe inaltime si crestere mica in lateral sa nu fie conditioata de calitatea solului Exemple Cladirile din generatia viitoare au inceput deja sa apara. in sensul utilizarii plantelor vii la constructia cladirilor urbane moderne. insa sunt la fel de bine ancorate in pamant cIa si predecesoarele lor.Acest lucru se realizeaza usor si economic cu ierburi salbatice. Asta deoarece preocuparea crescanda in ceea ce priveste mediul inconjurator si incalzirea globala a schimbat in doar cativa ani prioritatile unei lumi intregi. Pe langa aceastea. vegetatia va trebui s afie cat mai deasa si de inaltime aproximativ egala.

in marile aglomerari urbane. In cazul acoperisului verde. Pe langa cantitatea suplimentara de oxigen si stabilizarea umiditatii din atmosfera. Avantajele acoperisului verde sunt numeroase. . facand temperatura oraselor cu 12 grade Celsius mai mare decat in zonele inconjuratoare. terenul castigat la sol prin urcarea gradinilor pe cladiri. Constructiile cu acoperiri traditionale atrag radiatia solara si o retransmit sub forma de caldura. gradinile suspendate au un rol important in reducerea efectului de sera. dar si in prelungirea vietii acopersului. de vara. cel mai important fiind. temperatura acoperisului poate atinge pana la 80 grade Celsius. prin reducerea temperaturii la nivelul intregului oras (este demonstrat ca zonele rurale sunt cu pana la 12 grade mai racoroase decat orasele in perioada verii). Variatiile de temperatura de la nivelul acoperisului sunt mult mai mici. astfel ca viata acestuia este prelungita considerabil. temperatura nu depaseste 25 grade Celsius.la izolarea termica. In zilele toride. Acoperisul verde combate efectul de sera in aria urbana.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful