SARCINA ECTOPICA Vezi si semnele Adler, Banki, Cullen, Guyot, Hurzfeld, Laffont, Marius Georgescu, Meylan-Mosadegh, Nard

, Ody, Palmer, Pozzi, Proust, Relb-Gulissaz, Solovij, Stor si triada Crossen. Aceste semne se accentueaza in caz de inundatie peritoneala. Cea mai frecventa dintre localizari este cea tubara (95%). Oul se grefeaza exceptional pe ovar (0,4-1%), "ca un leu albastru". Cel mai frecvent accidentele hemoragice au caracter de mici pierderi neregulate, repetate. Atipiile Arias-Stella sunt: celule mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromatici, citoplasma abundenta, cu aspect vacuolar, spumos, tubi glandulari dilatati, cu disparitia lumenului. Sunt sugestive dar nu sunt patognomonice pentru SEU (apar si in procese inflamatorii si endometrioza). Este caracteristic pentru SEU, discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. In SEU tubara nerupta, simptomul cel mai frecvent este durerea (96%). Celioscopia constituie mijlocul cel mai sigur de diagnostic. Laparotomie constituie mijlocul cel mai specific de diagnostic. Punctia franc-pozitiva a fundului de sac Douglas pune indicatie de laparotomie de urgenta. Dozarea CK serice crescuta (284 U/l) este un test util in diagnosticul precoce al sarcinii tubare. Pentru diagnosticul diferential, cele mai frecvent intalnite sunt: apendicita acuta, salpingita acuta si avortul uterin. Caracteristic pentru sarcina cervicala este sangerarea fara durere! Triada durere - sangerare vaginala - tulburari menstruale, trebuie considerata ca apartinand unei sarcini ectopice, pana la infirmarea diagnosticului. Punctia vaginala in cazul hematocelului, este de importanta diagnostica fundamentala, extragand sange incoagulabil si confirmand interventia chirurgicala. Histerectomia totala cu conservarea anexelor este cea mai sigura metoda in sarcina cervicala. Asocierea sarcinii intrauterine cu SEU este clasic rara (1/30000), dar poate fi mai frecventa in urma inducerii ovulatiei prin HMG si HCG (clinic: amenintare de avort si masa anexiala dureroasa). Inundatia peritoneala reprezinta forma evolutiva cea mai grava in SEU. Semnul capital in SEU este semnul Proust, "tipatul Douglas-ului", caracterizat printr-o durere atroce la palparea FSD. Sarcinile ectopice care pot ajunge in trimestrul II-III sunt: abdominala, cervicala (?) si tubara (pavilionara, ampulara, ampulo-pavilionara). SARCINA NORMALA Vezi si Semnele Bonnaire, Budin-Noble, Hegar, Holzapfel, McDonald, Piscacek si Tarnier. Exista o reactivitate crescuta a miometrului in stare de graviditate, patognomonica pentru uterul gravid. In timpul V al palparii (palparea flancurilor) se pune diagnosticul de pozitie. Santul format de gatul fatului este element de diagnostic pentru prezentatia craniana. La bazinul normal, atingerea promontoriului prin tact vaginal este imposibila, iar sinusurile sacro-iliace nu sunt abordabile. Depistarea ecografica a sacului gestational corespunde unui nivel al HCG de 500-1500 ui/l. Anomaliile fetale majore se pot depista ecografic din trimestrul II. Primele elemente care sunt vizualizate ecografic, la 6 saptamani, sunt: sacul vitelin si sacul amniotic.

DBP, in trimestrul II, este diametrul cu cea mai buna acuratete pentru aprecierea varstei gestationale (variabilitate ± 3½ saptamani). Intre saptamanile 26-31, circumferinta abdominala prezinta cea mai mare acuratete in determinarea varstei gestationale. Lungimea femurului reprezinta parametrul cu cea mai mare acuratete in aprecierea varstei gestationale, in trimestrul II, sau chiar III. La radiopelvigrafie, in incidenta Colcher-Sussman, gravida in pozitie sezanda pe placa radiologica, isi inclina trunchiul pe spate, sub un unghi de 60°. Planul stramtorii superioare devine astfel orizontal, raza incidenta abordand stramtoarea superioara in axul sau. Stratul mijlociu, sau plexifrom al peretelui uterin, reprezinta "rezerva de sange" a muschiului uterin. Dintre diametrele oblice al stramtorii superioare, cel mai des utilizat de prezentatie este diametrul oblic stang (DOS) de 12-12,5 cm. Dintre elementele mobilului fetal, cel mai important este craniul fetal, reprezentand partea cea mai voluminoasa, cu diametrele cele mai mari si necompresibil. Diametrul suboccipito-bregmatic este cel mai mic diametru al craniului fetal (9,5 cm), util in prezentatia craniana. Diametrul antero-posterior Baudeloque se afla intre punctul cel mai proeminent al fetei anterioare a simfizei pubiene si apofiza spinoasa a vertebrei 5 lombare, masurand 20 cm. Rombul lui Michaelis e format din 4 puncte: apofiza spinoasa a L5, fosetele spinelor iliace postero-superioare si punctul din care incepe santul interfesier. SOCUL HIPOVOLEMIC Socul hipovolemic este cel mai frecvent tip de soc intalnit in clinica. In socul hipovolemic scade presarcina, umplere ventriculara inadecvata, scade volumul telediastolic si presiunea telediastolica in ambii ventriculi. Consecinta este un volum-bataie scazut si un debit cardiac inadecvat. Socul hipovolemic poate rezulta prin hemoragie sau prin depletie lichidiana datorita varsaturilor, diareei, arsurilor sau deshidratarii. Modificarile patologice initiale includ largirea reticulului endoplasmatic si formarea de bule la suprafata celulei; in timp apare condensarea mitocondriala. Cand se pierd 10% din volumul total de sange, sunt activate mecanismele compensatorii ce mentin debitul cardiac. Compensator, are loc, cresterea activitatii adrenergice, stimularea sistemului simpatic, eliberarea de catecolamine din suprarenala (vasoconstrictie arteriala si venoasa, marirea intoarcerii venoase si tahicardie), activarea sistemului reninaangiotensina, eliberare crescuta de ADH (retentie renala de Na si apa) si cresterea nivelului de ACTH si aldosteron. Daca 20-25% din volumul sanguin se pierde rapid, mecanismele compensatorii sunt depasite si apar semnele clinice de soc. Reducerea perfuziei tisulare duce la instalarea metabolismului anaerob, manifestat prin cresterea nivelului de lactat si acidoza metabolica. Stimularea reflexa adrenergica se intensifica si fluxul este redistribuit pentru a mentine perfuzia inimii si a creierului. Manifestarile clinice sunt specifice fiecarui tip de soc. Semnele specifice socului hipovolemic sunt dovezi clare ale unor pierderi de lichide. Pacientii cu soc hipovolemic au frecvent un istoric de sangerari gastro-intestinale, hemoragii cu alta localizare sau dovezi clare ale unor pierderi masive de lichide prin diaree si/sau varsaturi. Hipotensiunea din soc este in general o tensiune arteriala medie (TAM) sub 60 mmHg. Manifestari frecvente in soc sunt tahicardia, oliguria, starea generala alterata si extremitati reci si palide.

La pacientii cu soc moderat sau sever, cateterizarea inimii drepte este adesea utila, nu numai pentru realizarea unei evaluari diagnostice a starii hemodinamice, ci si pentru monitorizarea raspunsului la terapie; deoarece monitorizarea hemodinamica neinvaziva in socul hipovolemic este adesea incorecta in estimarea presiunilor de umplere si in estimarea debitului cardiac. In socul hipovolemic, PCP (presiunea capilara pulmonara) si DC (debitul cardiac) sunt scazute moderat spre sever. Obiectivele tratamentului in soc sunt: (1) mentinerea TAM, (2) asigurarea unei perfuzii si aprovizionari adecvate cu oxigen si alti nutrienti a organelor vitale. Perfuzia cu lichide este tratamentul fundamental al hipovolemiei acute. Pentru resuscitarea initiala sunt folosite fie solutiile cristaloide, fie cele fiziologice sau Ringer. Folosirea solutiilor coloidale, cum ar fi albumina sau solutiile de amidon, a fost descrisa ca o metoda mai rapida si mai eficienta de refacere a volumului vascular; solutii ce pot ajuta la mentinerea unei presiuni coloidosmotice optime. Administrarea de solutii saline hipertone in socul hipovolemic ar putea fi utila in resuscitarea arsilor. In socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa eritrocitara; scopul este de a mentine o concentratie de Hb - 10 g/dl. Cresterea marcata a presiunii in microvasele pulmonare este cel mai important determinant al transsudarii lichidelor in interstitiul pulmonar. Un indicator bun al unei resuscitari reusite in orice forma de soc, inclusiv hipovolemic il constituie reducerea nivelului seric de lactat. STENOZA HIPERTROFICA CONGENITALA DE PILOR Vezi si sindromul Roviralta, artificiul Lamson. Apare mai frecvent la primul nou-nascut de sex masculin dintr-o familie. La copii albi incidenta este de 1/850 - 1000 nou-nascuti, la negri, este mai rar 1/2073. La rasa galbena, SHCP este aproape necunoscuta. Raportul B/F este de 4/1. In Europa de Nord este foarte frecventa. Se manifesta ca o ocluzie inalta datorata hipertrofiei musculaturii pilorului. In etiopatogenia SHCP sunt acceptate urmatoarele teorii: malformativa, a spasmului hipertrofiat, endocrina si a factorul ereditar. Teoria malformativa este singura teorie cu suport stiintific. Varsatura alba, in jet, exploziva este simptomul clinic dominant. Palparea olivei pilorice este semn de certitudine, nemaifiind nevoie de investigatii radiologice si ecografice. Semne radiologice de certitudine: canal piloric filiform, alungit, situat central; de probabilitate: staza gastrica mare, stagnarea substantei de contrast peste 24 ore, unde gastrice puternice pe marea si mica curbura, in regiunea antrala. Laboratorul indica in SHCP, ca si in IIC, hiponatremie si hipocloremie, uree neproteica crescuta, dar spre deosebire de IIC, K este scazut (hipopotasemie). Formele clinice in SHCP sunt: forma precoce, comuna, cu debut tardiv, hemoragica si sindromul Roviralta. Este preferata incizia longitudinala de 5-7 cm pe linia mediana, in epigastru. Pericolul perforatiei fundului de sac duodenal este mai mare in forma tardiva. SUPURATIILE BRONHO-PULMONARE Vezi si Formule mnemotehnice > SuHePre Fetiditatea halenei este semn patognomonic pentru supuratii. Bronhoreea este semnul caracteristic in perioada de stare a abcesului.

In faza de supuratie deschisa imaginea caracteristica a abcesului este de imagine hidroaerica intrapulmonara. Cea mai frecventa stare patologica pe care se grefeaza abcesul pulmonar secundar este CBP. Operatia de electie in abcesele pulmonare este lobectomia. Fistulele bronsice existente, in primele 24-72 h de la plicaturare reprezinta calea cea mai buna, naturala, de drenaj a eventualelor secretii. Bronhografia este metoda de electie in diagnosticul de certitudine al bronsiectaziilor. Cele mai multe cazuri de bronsiectazie evolueaza spre remanieri retractile ale parenchimului pulmonar. Complicatia cea mai de temut este insuficienta respiratorie urmata de CPC. Tratarea tusitorilor cronici (TBC, bronsita purulenta) constituie cea mai buna profilaxie in bronsiectazie. Rezectia pulmonara cea mai practicata azi este lobectomia. Teritoriile cel mai frecvent rezecate sunt lingula si LIS. T TRAUMATISME ABDOMINALE Vezi si Tabel, Sdr. Reily, semnele Bouchacourt, Mandel, manevrele Pringle, Kocher. Consecintele majore ale unui traumatism abdominal care pot ameninta viata sunt: socul traumatic, hemoragia interna (intraperitoneala sau retroperitoneala) si peritonita. Mecanisme indirecte de producere de leziuni viscerale in caz de contuzii abdominale sunt: smulgeri de pediculi vasculari prin contralovitura, leziuni mediate de fragmente osoase, cresterea presiunii intraabdominale si strivirea pe diafragm (in cazul viscerelor parenchimatoase); smulgerea pediculelor vasculari si dezinsertia mezourilor viscerelor cavitare pline in cursul caderii bruste. Cea mai importanta manifestare clinica tardiva in traumatisme abdominale este hemoragia intraperitoneala in 2 si/sau 3 timpi. Cel mai frecvent organ cavitar lezat este intestinul subtire (50%), iar cel mai frecvent organ parenchimatos lezat sunt rinichii (41%). Revarsatul Morel-Lavalle este un hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal, dupa impactul tangential al agentului traumatic cu peretele abdominal profund de pe suprafata rezistenta a aponevrozei de invelis a muschilor abdominali. Clinic, se prezinta cu bombarea tegumentelor, fluctuenta, echimoze cutanate, tegumente ischemice, reci, cianotice, insensibile cu necroza tegumentara tardiva. Hematomul subaponevrotic apare prin actiunea perpendiculara a agentului vulnerant si se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza sau leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare, inferioare sau musculo-frenice. Localizarea cea mai frecventa este in teaca muschilor drepti abdominali. In aceasta leziune apare semnul Bouchacourt. Hematomul properitoneal posttraumatic apare dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura peretelui abdominal; se manifesta deseori prin sindrom Reily; evolueaza frecvent spre supuratie; se poate prezenta ca un pseudosindrom de ocluzie intestinala paralitica. Eventratia Moreaux este dubla, diafragmatica si intercostala. Relatia dintre numarul organelor lezate si mortalitate este urmatoarea: un singur organ lezat - 6,5%, doua organe lezate - 13-14%, trei organe - 25%, patru sau mai multe organe 80%. Asocierea ficat - colon are o mortalitate de 32%, iar cea ficat - orice organ, de 26%. Cele mai multe leziuni gastrice se datoreaza plagilor abdominale penetrante localizate mai frecvent pe fata anterioara. Plagile mici pot fi "blocate" de ficat si marele epiploon (ipotetic se pot cicatriza!). Tabloul clinic în cazul plagilor este dominat de peritonita acuta

generalizata, iar al contuziilor, de durere epigastrica si rar de o aparare musculara. Tratamentul contuziilor consta in decompresiunea cu sonda nazo-gastrica. Traumatismul esofagian prin mecanism extern se asociaza frecvent cu alte leziuni ale viscerelor abdominale. Traumatismul esofagian prin mecanism intern este cel mai frecvent. Clinic apare o stare febrila persistenta. Tratamentul medical se aplica in primele 6 ore. Tratamentul chirurgical consta in sutura simpla, esofagectomie, gastrostomie. Excluderea unui fals abdomen acut traumatic: interesarea lezionala a ultimilor nervi intercostali, prezenta revarsatelor patologice intrapleurale, traumatisme cranio-cerebrale. Indicatiile clare pentru CT abdominal la traumatizati sunt: bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc, bolnavi cu traumatisme craniene inchise, bolnavi cu traumatisme de coloana vertebrala, bolnavi cu hematurie (dar stabili hemodinamic), bolnavi cu fracturi pelvine si sangerare semnificativa. O alta indicatie, controversata, pentru CT cu substanta de contrast, o constituie plagile penetrante din spate si flancuri. Tehnica "mesh wrapping" in tratamentul leziunilor traumatice hepatice are o mortalitate foarte ridicata, de 25–37%. Hemobilia se manifesta prin: icter mecanic, hemoragii digestive (hematemeza sau melena) si dureri colicative in hipocondrul drept (determinate de migrarea cheagurilor in CBP si distensia veziculei). Cea mai frecventa consecinta a unei leziuni traumatice a pancreasului este pancreatita acuta. Diagnosticul intraoperator al leziunilor semnificative pancreatice post-traumatice se poate stabili prin: manevra Kocher completata cu mobilizarea flexurii hepatice si portiunii a III-a doudenului pana la vasele mezenterice superioare, inspectia potiunii retroperitoneale a duodenului si fetei posterioare a capului pancreatic. Cand sunt suspectate leziuni posterioare corporeo-caudale, mobilizarea splinei permite explorarea adecvata. Starea initiala de soc din traumatismele pancreasului este declansata de: activarea kininelor plasmatice, iritarea plexului celiac si formarea hematomului pancreatic. Ruptura de splina in doi timpi se produce cel mai frecvent in primele 2 – 3 zile. Tomografia computerizata si arteriografia selectiva pun diagnosticul de certitudine in ruptura de splina. In traumatismele intestinului subtire, tratamentul chirurgical consta in: hemostaza este primul gest util pentru stoparea pierderilor volemice. Plagile mari sau multiple si leziunile intinse ale mezenterului vor fi rezolvate prin enterectomie. Traumatismele colonului sunt grave, cu complicatiile infectioase severe. Caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului gros. Tehnicile curente in tratamentul chirurgical al traumatismelor colonului sunt: reparatia primara, rezectia cu anastomoza primara, exteriorizarea zonei de anastomoza suturate si colostomie. Leziunea traumatica de rect subperitoneala este sugerata de celulita pelvina manifestata prin impastare suprapubiana, durere, febra, rectoragie. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii NU depasesc nivelul spinei iliace antero-superioare. Complicatiile hematomului retroperitoneal post-traumatic sunt: sindromul de resorbtie cu cresterea periculoasa a K+, supuratia hematomului cu celulita retroperitoneala localizata sau, cel mai frecvent difuza (letala), ruperea precoce a hematomului in cavitatea peritoneala, liposcleroza retroperitoneala. Leziunea traumatica a arterei hipogastrice se trateaza chirurgical prin ligatura, chiar bilateral.

Clasificarile Bountain-Gould. aplicare de forceps). Traumatismele exogene sunt cauza principala a leziunilor splenice. depinde de: intensitatea socului traumatic si a socului hemoragic. Temperatura necesara pentru a produce degeraturi este de -6. TRAUMATISME PRIN FRIG Factorii determinanti in traumatisme sunt: temperatura mediului ambiental si durata expunerii la frig. interesarea plexului celiac. Germana. AACT. TRAUMATISMELE SPLINEI Vezi si Traumatismele abdominale. Dintre factorii favorizanti. Contuzia cerebrala este elementul major intalnit in patologia TCC. majoritatea fiind leziuni inchise. Sistemul de clasificare al degeraturilor bazat pe semne obiective este cel mai folosit. Forma clinica cea mai frecventa a HED este cea acuta. Complicatia majora a FLCS este meningo-encefalita. Ruptura spontana veritabila a splinei este o raritate ce survine mai ales la gravidele in travaliu si nou-nascuti (nastere dificila. viteza vantului reprezinta cel mai important factor. . Topografia HSD acut este tipica pentru zona de electie a contuziilor cerebrale indirecte si a dilacerarilor cerebrale indirecte (zona fronto-temporala). Scurgerea de LCR este semnul patognomonic pentru FLCS. Hematomul subcapsular apare exclusiv dupa traumatisme exogene inchise. EC difuz este factorul esential care agraveaza prognosticul.5°C sau mai joasa pentru cel putin 1 h. Cea mai frecventa cauza de ruptura traumatica a splinei se datoreste accidentelor de circulatie (70-80%). TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Vezi si clasificarile Arseni. Elementul esential in clasificarea HSD este existenta membranelor colectiei hematice. Cea mai rara localizare a HIPT este cea occipitala. Localizarea cea mai frecventa a DCI este la nivelul polului temporal si al aripilor orbitale frontale. Semnele Kehr. CTS reprezinta investigatia de electie in diagnosticul HED. Marshall. prognosticul hematomului retroperitoneal posttraumatic. Cele mai frecvente forme morfologice sunt rupturile splenice cu hemoperitoneu. Undele de soc provoaca leziunea cea mai intensa in zona de demarcatie diencefalomezencefalica. HSD cronic are prognosticul cel mai favorabil dintre toate afectiunile neuro-chirurgicale.In perioada primelor 24-48 de ore. Splina este organul cel mai frecvent lezat in traumatismele abdominale si toracoabdominale (60%). Singurul tratament acceptat pentru leziunile de toate gradele este imersia in apa incalzita la 40-42°C. Aspectul "de secera" pe angiografia cerebrala este tipic in 93% din cazurile cu HSD. Saegesser si Ballance. Deceleratia este modalitatea cea mai frecventa de producere a HIPT. La copil. Miller TCC reprezinta cauza principala de deces a persoanelor tinere in SUA (15-34 ani). Cel mai frecvent se produce un HIPT in aria de dilacerare cerebrala.

Radiografic. formula memo ToMIn. Cele mai frecvente cauze sunt accidentele rutiere (60-70%). Diagnosticul de leziune splenica traumatica poate fi confirmat cu certitudine de CT abdominala. Fractura coastei 1 are un potential lezional vascular mare. conducand la hipoventilatie. procedeele cele mai utilizate sunt splenorafia si rezectiile segmentare. Tratament . Fracturile costale sunt cele mai frecvente leziuni toracice. mai ales in fracturile multiple. Emfizemul subcutan poate ascunde un pneumotorax la examenul radiologic! Emfizemul subcutanat NU necesita un tratament aparte. Cel mai adesea decesele din explozii se produc prin contuzii sau rupturi pulmonare. Cele mai expuse sunt coastele 4-8. Seromul Morrel-Lavalée apare datorita forfecarii planurilor fasciale. 150 ml sange. prin compresiune. In cadrul evaluarii primare a contuziilor se aplica algoritmul priveste-asculta-simte. . S-a demonstrat ca sectionarea vagului cervical protejeaza in aceste situatii. Examinarea cea mai putin utila in traumatismele toracice este RMN. US (ecografia) este metoda invastigationala cea mai utilizata in screening-ul politraumatizatilor. constand in respiratie superficiala. poate conduce la cercul vicios Cournand. uneori foarte mare. Fracturile costale pot fi produse direct . Crepitatiile osoase la palparea toracelui apar evidentiaza emfizemul subcutanat si denota o leziune pleuro-pulmonara asociata. Mecanismul de accelerare/decelerare este mecanismul cel mai frecvent de producere a traumatismelor toracice. insuficienta mecanismelor de evacuare a secretiilor.Cea mai frecventa forma clinica este forma cu hemoragie intraperitoneala patenta sau cu "inundatie peritoneala" (75%). Marea majoritate a traumatismelor toracice apar in contextul politraumatismelor (80%). Dintre tehnicile conservatoare.punctionare.hiperflexie (compresiune). Chirurgia conservatoare reprezinta actualmente cea mai buna alternativa in profilaxia complicatiilor infectioase severe ale splenectomiei. evacuare si pansament compresiv. o leziune traheo-bronsica sau esofagiana (emfizem mediastinal).hiperextensie sau indirect . Jugulare turgescente apar in tamponada cardiaca si pneumotorax sufocant. hipoxie. Insuficienta respiratorie acuta reprezinta cea mai frecventa tulburare fiziopatologica in traumatismele toracice. in traumatimele splinei cu revarsat peritoneal poate apare semnul "urechii de caine" in pelvis! Ecografia este cea mai adecvata metoda imagistica de monitorizare a leziunilor traumatice splenice si intraabdominale. Inexistenta unor leziuni fatale la cei decedati prin explozii este explicata printr-un reflex vaso-vagal. Durerea violenta. se produce o acumulare sero-limfatica. Prin fractura costala se pierd aprox. hipercarbie si vasodilatatie pulmonara. iar cel mai afectat sex este cel masculin (3:1). Modificarea cea mai importanta a mecanicii ventilatorii apare in voletul costal. TRAUMATISMELE TORACELUI Vezi si semnul Morestin. Bronhoscopia este cel mai util examen in depistarea leziunilor traheo-bronsice. Toracele si abdomenul sunt cele mai expuse la actiunea agentilor vulneranti.

Indicatiile toracotomiei de urgenta in hemotorax sunt: hemotoraxul masiv (peste 1000 ml sange) sau persistenta hemoragiei de peste 150-200 ml/h. de compresiune intrapleurala si chilotorax drept .difuz) si se pierde selectivitatea normala a membranei capilare pentru proteine. In cadrul plagilor pulmonare penetrante. traumatopneea este o situatie extrem de grava. de compresiune pleuro-pulmonara. decat in mod exceptional! Prin punctia toracica a chilotoraxului se obtine un lichid lactescent.1 saptamana sau 500 ml/zi . Localizare de electie este la nivelul zonei dorsale a lobilor pulmonari inferiori. la fel ca si pneumotoraxul. timp de 2-3 ore. in care ventilatia este in mod sever compromisa. . de compresiune endotoracica progresiva. Pneumotoraxul sufocant sau compresiv ("cu supapa") este extrem de grav. ARDS apare datorita hipoxemiei si EPA NECARDIOGEN!!! Criterii fiziologice de definire a ARDS: marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a O2 (ΔpA-aO2). iar atritia este extrem de grava. cel putin 2 coaste. Hemotorax este decelabil clinic si radiologic daca depaseste 300 ml. 1/3 din cazuri). este cel mai adesea rezultatul farcturilor costale.Fracturile coastei 1 si 2 asociate cu fractura omoplatului sau claviculei ridica suspiciunea de leziuni intratoracice. Voletele costale anterioare si antero-laterale sunt cele mai grave. pneumotorax .sdr. reprezinta consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice penetrante. inclusiv tardiv (asociere cu albastru de metilen).si/sau pneumotorax reprezinta consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice penetrante. dispare in 10-14 zile si se poate infecta.sdr. Hemotorax da un sdr. fracturate in cel putin 2 puncte. Ruptura pulmonara si leziunile traheobronsice se manifesta prin hemoptizie. ??? Hemotorax. Pneumotorax si/sau hemotorax. Caracteristica principala in rupturi de diafragm este modificarea simptomatologiei in raport cu postura. O alta consecinta de mare gravitate este embolia gazoasa. Contuzia pulmonara severa are 2 caracteristici: este limitata (in ARDS . Se mobilizeaza in timpul respiratiei independent si paradoxal de restul cutiei toracice. Pneumotoraxul ocult se evidentiaza doar prin CT si apare cu o frecventa de 2-12%. Cel mai frecvent organ care herniaza in ruptura de diafragm este stomacul. Intubatia si ventilatia mecanica in cazul voletului costal se aplica daca: pCO2 < 50 mmHg si/sau pO2 > 60 mmHg (aprox. Ventilatia asistata in cazul contuziei pulmonare se aplica la o pO2 < 60 mmHg si o pCO2 > 50 mmHg. Ruptura pulmonara se poate evidentia doar prin CT. Efectul balansului mediastinal (deplasare spre partea sanatoasa in inspir si revenire in expir) se reflecta in principal asupra circulatiei venoase de intoarcere. frecvent in asociere (hemopneumotorax). Voletul costal reprezinta un segment instabil aparut prin fracturi multiple.2 saptamani. Mare atentie trebuie acordata restrictionarii lichidelor (cristaloizi). hiperhidratarea fiind o eroare foarte grava! Hematomul pulmonar reprezinta o colectie sanguina si nu un infiltrat. urmat de colon si splina. Hemo. Indicatia chirurgicala a chilotoraxului este cand debitul limfatic este > 1500 ml/zi . Bronhoscopia este cel mai util examen in depistarea leziunilor traheo-bronsice. Tratamentul conservator este rar indicat in: leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale posterioare si leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronhiei principale. cu TGD > 110 mg %/ml si lipide > 30%. Chilotoraxul nu se infecteaza. Orice leziune penetranta toracica sub nivelul coastei a 5-a poate asocia o leziune de diafragm si implicit posibile leziuni ale organelor abdominale.

Enteroclazisul reprezinta intubatia si infuzia intestinului cu substanta de contrast. TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE Vezi si Sindroamele König. Testul specific pentru carcinoidul malign este dozarea 5-HILA (peste 60mg/zi pana la 1g/zi). in special cele seroase. Corticoizii sunt eficienti in ARDS din embolia grasa sau infectia cu Pneumocystis carinii. . Dintre tumorile benigne. amiloidoza este o pseudotumora! Dupa aspectul histologic. Hemangiomul este cea mai frecventa forma de tumora vasculara (7%). Cresterea permeabilitatii pulmonare este trasatura patognomonica in ARDS. Durerea abdominala este semnul cel mai comun in limfoamele primare. Carcinoidul se localizeaza cel mai frecvent pe ileonul distal (40%). Leiomiosarcomul este cea mai comuna forma de sarcom al intestinului subtire. hemotorax mic sau mediu. Peutz-Jegherssi boala Rendu-Osler Ileonul este locul de electie al tumorilor. Localizarea cea mai frecventa a endometriomului este pe rectosigmoid. Cea mai frecventa forma de tumora in SIDA este sarcomul Kaposi. tabloul clinic este dominat de: ocluzie intestinala prin invaginatie. hemoragie digestiva si durere. Atentie. carcinomul coloid. Cel mai important semn obiectiv intalnit in carcinoid este palparea unei formatiuni abdominale ca semn initial.infiltrat pulmonar bilateral. Cel mai des implicati in infectia pulmonara din ARDS sunt germenii aerobi Gramm negativi. Adenomul este forma cea mai frecventa de tumora benigna a intestinului subtire. Contraindicatiile toracotomiei de urgenta sunt: glont intratoracic care NU a produs alte leziuni. Adenocarcinomul este cea mai frecventa tumora maligna a intestinului subtire (50%). Consecinta cea mai frecventa a amiloidozei este perforatia intestinala. carcinom nediferentiat) si sarcomatoase (limfosarcoame si reticulosarcoame). Singurele care NU se preteaza la exereza chirurgicala sunt lipoamele asimptomatice. Polipul vilos reprezinta varietatea cea mai frecventa de adenom al intestinului. pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsice. Adenomul glandelor Brünner este cea mai comuna forma de hiperplazie nodulara a duodenului. Cea mai frecventa tumora metastatica este melanomul malign. Chimioterapia este tratamentul de electie al LNH cu inalt grad de malignitate. Localizarea digestiva a limfomului malign primar este cea mai frecventa localizare extraganglionara. se palpeaza tumora doar in cazul leiomioamelor. tumorile maligne ale intestinului subtire pot fi epiteliomatoase (adenocarcinom. Polipii hamartomatosi din boala Peutz-Jeghers NU au potential malign si au o pondere de 10%! Lipozoma Odelberg reprezinta asocierea lipomului intestinului subtire cu lipoamele mezenterice si epiploice. scaderea compliantei pulmonare (< 40 ml/cmH2O) si absenta unui EPA CARDIOGEN (PCWP ≤ 18 mmHg). Limfoamele maligne primare se manifesta prin diaree. Trasatura caracteristica a carcinoidului este dezvoltarea lenta si metastazarea tardiva. In cazul tumorilor neurogene benigne ale intestinului subtire.

tratarea prin sutura cu epiploonoplastie necesita tratament medicamentos post-operator. Ulcerul duodenal apare cu un maxim de frecventa intre 30-50 de ani. localizata cel mai frecvent pe mica curbura. exceptie face Japonia. Hemoragia reprezinta principala cauza de mortalitate in UD.U ULCERUL DUODENAL Vezi si Asocieri > Gene. Este in general mai rar decat UD. iar cele cronice sunt penetratia. Apare in decada a 6-a de viata. durere puternica. Vasele mari interesate cel mai frecvent de perforatie sunt AGD si AP. localizata cel mai frecvent în epigastru. Bulbul duodenal este sediul de electie al ulcerelor hemoragice. tratamentul chirurgical are caracter de urgenta. Anaclorhidria NU insoteste niciodata ulcerul benign! Regurgitarea duodenala este considerata elementul determinant in aparitia leziunilor de gastrita cronica. arsura sau cu caracter lancinant. In ulcerul duodenal perforat. . mai ales pe fata posterioara. Simptomatologia sindromului Zollinger-Ellison: diaree 1/3 din cazuri. iar excizia ulcerului cu VT si piloroplastie este interventia chirurgicala preferata. Cel mai frecvent perforeaza UD de pe fata anterioara si sangereaza cele de pe fata posterioara. dar ea trebuie sa existe obligatoriu. se prezinta ca o leziune unica (80%). Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar consta in rezectie gastrica 2/3 + VT + GJA-TL sau rezectie gastrica 2/3 de excludere + VT + GJA-TL si DJA-TL pe ansa in Y sau omega. precipitata sau exacerbata de ingestia de alimente. Infectia cu Hp este cauza majora de UD si un factor de risc important pentru leziunile gastrice maligne. Cel mai frecvent. Secretia gastrica acida are rol primordial in UD! Varsaturile NU apar in mod obisnuit in UD. Acesta se poate localiza in mod exceptional si subvaterian. Secretia gastrica acida NU este principala cauza a UG. Manifestarea clinica majora si dominanta este durerea epigastrica mediana sau paraombilicala dreapta. Complicatiile acute ale UG sunt hemoragia si perforatia. Imaginea radiologica de stomac "in lighean" sau "chiuveta" apare in stenoza pilorica. Imaginea radiologica de "perla pe fir" apare in UD postbulbar. Incidenta hemoragiei in ulcerul duodenal NU este modificata de medicatia antiulceroasa (!) ULCERUL GASTRIC Vezi clasificarea Johnson. UD apare la nivelul fetei anterioare sau posterioare a bulbului duodenal (95%). Vagotomia tronculara ascociata cu bulbantrectomie este cea mai eficienta varianta de terapie chirurgicala a ulcerului. Dupa clasificarea Johnson. Inainte de 40 ani este foarte rar. Elementul specific pentru diagnosticul SZE este dozarea gastrinemiei. Dieulafoy a descris eroziunea gastrica sub forma "exulceratio simplex". UG. cu accentuarea nocturna a durerii. de obicei. tipul I este cel mai frecvent. Simptomul dominant este durerea sub forma de crampa. rezistenta la tratamentul medicamentos. ritmata de ingestia de alimente (la 1-2 ore dupa mese). stenoza si malignizarea. in vecinatatea incizurii. torsiune.

insotit de o inflamatie cronica periulceroasa. Ulcerul gastric gigant penetreaza de regula in ficat. Interventia VT cu antrectomie pe UG tip III da cele mai putine recidive (sub 2%). Ulcerul gastric acut profund este o leziune de aproximativ 1 cm. iar cel mai des perforeaza ulcerul situat in regiunea antero-superioara a micii curburi si pe versantul anterior al acesteia. iar leziunile cerebrale determina ulcerul Cushing. Cel mai frecvent ulcerele gastrice gigante (peste 3 cm) sunt situate pe mica curbura. dar cataclismica. Explorarea radiologica cu bariu precizeaza diagnosticul de ulcer gastric in 80% din cazuri. Perforatia este cea mai frecventa complicatie a UG.Hemoragia este complicatia majora a UG.sau gastrojejuno-anastomoza. clapotaj gastric intermitent si unde peristaltice vizibile. mai frecventa si mai grava decat in UD. Localizarea de electie a ulcerului de stress este in portiunea proximala a stomacului. hipernatremia. Arsurile peste 35% din suprafata corporeala determina ulcerul Curling. . Horner. edeme si alcaloza. Stenoza realizata de UG este foarte rara si poate semnifica malignizarea. se prezinta de obicei ca leziune unica si se vindeca cu cicatrice vizibila. UG gigante penetreaza cel mai frecvent in pancreas. La tipul I interventia de electie este rezectia gastrica distala urmata de gastroduodenoanastomoza Pean-Bilrot I sau gastrojejuno-anastomoza Bilrot II. Hemoragia in tipul IV este mai rar. este de cele mai multe ori caracteristica gastritei hemoragice si se vindeca fara cicatrice. urmat de ficat si colon transvers. tabloul clinic cuprinde: dureri intermitente. Localizarea UG reprezinta unul din criteriile de baza pentru tratamentul chirurgical. Ulcerul gastric cronic este o leziune de 2-5 cm. Apare mai frecvent. Tipul V se vindeca de obicei dupa administrarea unui tratament medical intensiv. superficiala. Misoprostol se poate administra 200µg de 4 ori pe zi sau 100µg o data pe zi. se complica cu perforatie si hemoragie si se vindeca cu cicatrice. patrunde progresiv prin toate straturile peretelui gastric. colon transvers si pancreas. in tipul II si III. La tipul II interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie urmata de gastroduodeno. Eroziunea gastrica este o pierdere de substanta de dimensiuni mici. la fel ca si stenoza. La tipul IV interventia de electie ramane rezectia clasica 2/3. modificata in sa sau "modelant" (Shoemaker). La tipul III interventia de electie este tot vagotomia tronculara cu antrectomie. NU depaseste musculara mucoasei. Efectele adverse ale administrarii de Carbenoxolone sunt: hipopotasemia. Manifestarea clinica cea mai frecventa a ulcerului de stress este HDS nedureroasa. Medicatia cea mai frecvent prescrisa sunt antagonisti de receptori H2. In faza organo-functionala a stenozei pilorice. EXPRESII A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M|N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z A ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE Vezi si sindroamele Déjerine-Roussy. Rolul principal in aparitia ulcerului de stress il are diminuarea fluxului sangvin la nivelul mucoasei gastrice. cresterea tensiunii arteriale.

vasogenic. insuficienta renala. cel mai des afecteaza partea laterala a bulbului. PET. Adesea. cat si pe cele corticale. siclemia si purpura trombocitara trombocitopenica. mutatii ale factorului V. AVC embolice se prezinta adesea cu un deficit neurologic care este maxim la debut. subdural si epidural. evolueaza catre deficitul maxim in cateva ore. Imagistica cerebrala ramane explorarea cea mai importanta in urgenta la aparitia unui atac: CT. trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune. reactii alergice la substante de contrast iodate. deficitului de proteina C si S. diminuarea reflexului de varsatura prin excitarea faringelui. Permite scurgerea substantelor de contrast care produc la CT si RMN aspectul de "contrast crescut". AVC trombotice prezinta simptome fluctuante. arterite si spasmul. Daca sunt afectate fibrele eferente ale nervilor IX si X apar urmatoarele manifestari: disfagie. Edem vasogen este cel mai frecvent tip de edem cerebral. disectia sifonului carotidian sau a vaselor intracraniene. hemipareza motorie pura cu "afazie motorie". dar care poate dura pana la o saptamana. Hipercoagulabilitatea (cauza a AVC ischemice) poate fi indusa de anticorpi antifosfolipidici. deficit de AT III. Principalele riscuri sunt: AVC. angiografia cerebrala si angiografia RM. Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare de obcei in 24-72 ore. Hemoragia intracraniana poate sa apara in parenchimul cerebral.Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de cateva secunde pana la cateva minute. Cateva cauze de AVC trombotice sunt: vasculitele. hemiplegia si hemianestezia controlaterale. . spatiile subarahnoidian. descrie circulatia colaterala in jurul poligonului Willis si pe suprafata corticala si evidentiaza ocluzia embolica a ramurilor vaselor cerebrale. este afectata mai ales substanta alba. agravate in cateva minute sau ore. hemipareza ataxica. Apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilar. in opozitie cu edemul citotoxic. Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta ateroscleroza cu tromboembolism si embolismul cardiogen. ecografia. Infarctele lacunare sunt de obicei datorate lipohialinozei indusa de HTA sau aterosclerozei arterelor penetrante mici. Un AIT se manifesta printr-un deficit neurologic cu durata de sub 24 ore (de obicei 5-20 minute). Poligonul Willis este compus din: ACA. RMN. AVC trombotice apar fara semne premonitorii la 80-90% dintre pacienti. paralizia palatului. paralizia corzilor vocale. 10-20% din AVC sunt precedate de unul sau mai multe AIT. atacul senzitiv pur si dizartria. Daca intreaga ACM este ocluzionata la nivelul trunchiului sau. AVC complet sau infarctul cerebral de tip trombotic. interstitial si ischemic. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt: hemipareza motorie pura. Exista 4 tipuri de edem cerebral: citotoxic. neoplasmelor sistemice si leziunilor tisulare traumatice sau chirurgicale. Angiografia cerebrala poate detecta: leziuni ulcerative. stenoze severe. manifestarile clinice sunt: hemianopsia ipsilaterala. Angiografia cerebrala este cea mai de incredere metoda de evaluare a sistemului cerebrovascular. tipic. blocand atat ramurile penetrante. Daca survine un infarct la nivelul arterelor vertebrale. raguseala. ACP si arterele comunicante anterioare si posterioare. Leziunile aterotrombotice au o predilectie pentru segmentele I si IV ale arterei vertebrale.

Prognosticul HIC hipertensive este determinat de marimea si localizarea hematomului. Anticoagularea INR de 2-3. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale este hemianopsia. reactive. colesterolul plasmatic crescut. in prima luna. Dintre factorii aterosclerozei. Scanarea RMN este cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului embolic. Exista 3 cauze majore ale deficitelor neurologice tardive: (1) reruptura. Hemoragia in putamen este cea mai frecventa hemoragie datorata hipertensiunii. Se poate utiliza si Dipiridamol. Fibrilatia atriala nereumatica este cea mai frecventa cauza de embolism cerebral. Investigatorii NASCET si ECST au concluzionat ca pacientii cu stenoza carotidiana de 7099% beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana. ADENOMUL DE PROSTATA Vezi si Semnul "sacului cu nuci". Aspirina este cel mai studiat antiagregant plachetar. istoricul familial sau de AVC trombotic. prima linie de tratament in ateroscleroza o reprezinta modificarile dietetice si ale stilului de viata. se instaleaza in cateva ore. HIC. semnele neurologice vor fi: pupile in varf de gamalie (miotice). hipertensiunea este cel mai important. Ocazional poate genera oftalmoplegie. Sindromul post TUR-P si Scorul Boyarski Adenomul nu se dezvolta niciodata din prostata periferica. de obicei. Hemoragia intracerebrala este cel mai frecvent tip de hemoragie intracraniana netraumatica. decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral. Endocardita infectioasa poate genera embolii septici ce pot duce la abcese cerebrale. diabetul zaharat. (2) hidrocefalia si (3) vasospasmul cerebral. . Hemoragiile cerebeloase. cei mai folositi sunt Aspirina si Ticlopidina. semnele fiind cefalee occipitala.Factorii de risc pentru AVC ischemic sunt: varsta avansata. sunt toate asociate consumuli de cocaina. (2) sindromul plegic brahial sau al mainii. Atentie adenocarcinomul se poate dezvolta din zona periferica! Reprezinta cea mai frecventa afectiune urologica. In AVC indus de cocaina. Incidenta rerupturii. este de 30%. Pentru HIC hipertensiva cele mai frecvente localizari sunt: (1) ganglionii bazali (putamen. Arterita temporala (arterita cu celule gigante) este o afectiune relativ comuna a persoanelor varstnice. Dintre antiagregantele plachetare. hipertensiunea. In cazul unui accident vascular cerebral. La fel ca si in cazul tratamentului hipertensiunii. Hipertensiunea este cauza principala a hemoragiei cerebrale primitive. consecinte ale infarctului cerebral. Sindroame neurologice produse prin embolism sunt: (1) sindromul frontal opercular. talamus si substanta alba adiacenta). in care exista pareza faciala si afazie sau dizartrie severa. Tratamentul chirurgical in cazul bolii aterosclerotice ocluzive (AVC) se limiteaza la endarterectomie carotidiana. AVC ischemic si HSA. Cele mai multe anevrisme saculare dau HSA fara avertisment. anevrisme micotice si hemoragie subarahnoidiana (HSA) sau intracerebrala. la pacientii cu FA cronica non-valvulara previne embolismul cerebral si este sigura. (2) cerebelul profund si (2) puntea. Un accident vascular in teritoriul ACA se poate manifesta clinic prin: paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii si reflex de apucare. Daca HIC este localizata la nivelul puntii. (3) hemianopsia brusca (sugereaza existenta unui embol in ACP) si (4) crizele epileptice. dar rareori produce AVC. fumatul. varsaturi repetate si incapacitatea de a merge sau a sta in picioare. deviatie conjugata a ochilor si pareza miscarilor oculare.

Gangrena parcelara si perforatia apar dupa ce presiunea intralumenala depaseste 100 cmH2O! Clinic. Lanz. se manifesta cel mai frecvent prin forma acuta tipica. . NU se utilizeaza in adenomul necomplicat! Cel mai important marker prostatic este PSA. Dintre α-blocante. Hematuria macroscopica în adenomul de prostata Nu este un semn frecvent. psoasului. TUR-P este cel mai frecvent procedeu utilizat in chirurgia adenomului prostatic. apendicita acuta. Tratamentul actual consta din asocierea unui inhibitor de 5α-reductaza (Finasterid) si un α1-blocant selectiv (Tamsulosin). Cei mai cunoscuti analogi de LH-RH sunt: Leuprolide-acetate. Cauza determinanta a apendicitei este infectia microbiana! Germenele incriminat cel mai frecvent în patologia apendicitei acute este E. Diareea survine mai rar. Caracteristic pentru apendicita acuta este exacerbarea durerii in FID la palpare. Apendicita acuta este cea mai frecventa urgenta abdominala. Apendicita acuta la copil este mai frecventa dupa 2 ani si localizarea mai frecventa este cea pelvina si cea subhepatica. Semnul urografic major al adenomului este prezenta imaginii lacunare simetrice cu convexitatea in sus la baza vezicii urinare. Forma gangrenoasa este cea mai grava forma anatomo-patologica. APENDICITA ACUTA Vezi si manevra obturatorului. iar adenomectomia la un volum peste 60 g. triada Dieulafoy. Cancerul prostatic este cea mai frecventa afectiune cu care trebuie facut diagnostic diferential. Rowsing.v. Screening-ul la barbatii peste 50 ani e reprezentat de: dozarea PSA si tuseul rectal. Complicatia cea mai frecvneta a adenomului este litiaza vezicala secundara. Durerea abdominala este semnul major si se manifesta frecvent in epigastru si periombilical. Prezinta pozitie antalgica! Bolnavul mentine coapsa dreapta flectata si in usoara abductie. Forma clinica de apendicita la copil este forma toxica! Aspectul macroscopic al apendicelui de "frunza vesteda" apare in apendicita gangrenoasa totala. TUR-P este indicat la un volum prostatic sub 60 g.Tuseul rectal reprezinta examenul clinic de baza al adenomului. Complicatia imediata cea mai grava a TUR-P este sindromul post TUR-P. la copii si in apendicitele pelvine! CT este cea mai precisa metoda de diagnostic (98%) in apendicita acuta flegmonoasa. βFCF este marker-ul cu cea mai mare specificitate in adenomul de prostata. indicat cel mai frecvent in faza de prostatism. doar in apendicitele pelvine sau in formele toxice si la copii. Mandelpott. Semnul clinic major in litiaza prostatica este semnul “sacului cu nuci”. Forma toxica a apendicitei apare mai frecvent la copii si adultii tarati. procedeul Tassos. poate surveni dupa cateterismul evacuator. Se manifesta prin diaree si FARA dureri abdominale (!) Diareea apare doar in forma toxica. coli. Complicatia majora a adenomectomiei este hemoragia. Poenaru-Caplescu. Buserelina si Goserelina. semnele Blumberg. Apendicita mezoceliaca se mai numeste "a promontoriului". blocantele selective (Tamsulosin) sunt cele mai eficiente. Urografia i. are drept cauza principala ruperea vaselor mucoasei ce acopera adenomul sau unor ectazii vasculare secundare hipertrofiei prostatice (!).

ARSURI Arsura reprezinta una dintre cele mai grave. nefavorabila in pofida tratamentului medical. Semnul specific pentru evidentierea unei apendicite acute retrocecale este semnul psoasului. Cele mai frecvente arsuri prin flacara si explozie sunt intalnite in conflicte armate. Evolutiile posibile în cazul plastronului apendicular sunt: favorabila in urma tratamentului medical (antibioterapie. ajungand in focar in primele 24 h. Obtinerea unei vindecari in timp cat mai scurt este elementul de baza . Durerea si apararea musculara in apendicita acuta retrocecala sunt localizate in zona suprasi retroiliaca Leriche. Pivotul central al inflamatiei este reprezentat de mobilizarea celulara. nefavorabila. McBurney . Finney. cu abcedarea plastronului si fistulizarea abcesului.la 3-4 cm de ombilic pe linia ombilic-SIAS dr.5-2 inch. Sonnenburg . Delagenière. transrectala. Triunghiul Iacobovici: constituie zona dureroasa abdominala. In evolutia plastronului apendicular se urmaresc urmatorii parametri: febra. adica 4-5 cm de spina).). Leziunile inhalatorii sunt de o gravitate extrema. Principalele evenimente ale granularii sunt: inmugurirea capilarelor. Edebols. Majoritatea agentilor etiologici ai arsurii sunt agentii termici fizici.Willy-Meyer. Profunzimea leziunii este determinata de temperatura agentului termic si timpul in care acesta a actionat. de obicei în peritoneu. prin decorticare subseroasa. Apendicita acuta mezoceliaca se manifesta caracteristic prin ocluzie febrila. mediana. Fowler.la unirea 1/3 ext. unghiulare . delimitat medial de marginea externa a muschiului drept abdominal. Roux. pulsul. Apendicectomia laparoscopica este contraindicata in mucocelul apendicular. punga gheata. transversale . Incendiile sunt cele mai frecvente modalitati de aparitie a arsurilor prin flacara.pararectala (Jalaguier). Leucocitele PMN (neutrofile) reprezinta prima linie de aparare antimicrobiana locala. (1. inferior de linia BSIAS si lateral de linia ombilicSIAS. Morris. regim alimentar hidric). . pct. Dupa localizare cea mai frecventa este apendicita retrocecala (30%).secretul supravietuirii arsului! Clasificarea americana a arsurilor este cea mai frecvent folosita in lume. Vezi si semnul Poenaru-Caplescu.aproximativ la jumatatea liniei dintre ombilic-SIAS dr. in apendicita pelvina este semnul obturatorului. Apendicectomia pentru apendicita acuta poate fi efectuata directa. diametrul tumorii si tranzitul intestinal. Puncte dureroase apendiculare: pct.la intersectia liniei BSIAS si marginea externa a dreptului abdominal (din dr. pseudotumorala si apendicita in 2 sau 3 timpi. Apendicita la batrani se prezinta sub 3 forme: ocluzie febrila.. retrograd. McBurney se gaseste in plina zona dureroasa! Inciziile apendicectomiei: oblice . Sonnenburg. Morris . epuizante si mutilante agresiuni. cu 1/3 medie a liniei BSIAS. apendicectomia efectuanduse dupa 2-3 luni. Se poate efectua si laparoscopic. Pct. Cele mai frecvente localizari ale abceselor apendiculare sunt in apendicitele mezoceliace si retrocecale.Chaput. verticale . pct. dr. pct.McBurney.Icterul si subicterul conjunctival apare in apendicita acuta subhepatica. Lanz . Abcesul apendicular fistulizeaza cel mai frecvent in peritoneu (peritonita in 2 sau 3 timpi). producandu-se abcesul apendicular care impune incizia si drenajul colectiei. secretia de colagen si depunerea matricii. leucocitoza.

Edemul in tesuturile nearse este datorat in primul rand hipoproteinemiei si scaderii presiunii coloidosmotice plasmatice. miofibroblastul. mielogenica. perioada socului post-combustional (dar NU se instaleaza imediat dupa accident!). Contractia plagii este controlata de un fibroblast cu caractere speciale. generand astfel balanta azotata negativa. zilele 22-60 corespunde perioadei chirurgicale. Celulele vilozitare intestinale sunt cele mai sensibile la ischemie. afectarea enzimelor oxidative in cazul intoxicatiei cu CO sau HCN. edemul din tesuturile nearse si trecerea apei si Na intracelular. Mentinerea unui flux urinar peste 30 ml/h este un obiectiv esential al tratamentului. accentuand pierderile lichidiene. copii malnutriti. edem local. unul din topicurile folosite in arsuri. Glucagonul este considerat principalul factor stimulator al glicogenolizei si gluconeogenezei hepatice. Toaleta chirurgicala primara (TCP) a arsurilor are ca scopuri principale aseptizarea plagii de arsura si diminuarea durerii. produce glucoza in exces. metabolism crescut. Socul septic poate apare din zilele 5-7 in cazul arsurilor grave si catre zilele 13-15 la cei cu arsuri medii. perioada metaagresionala. tulburari de transport a O2 datorate anemiei si HbCO. Trombocitopenia este un factor de prognostic grav. hipoplazica.Tesutul de granulatie este prin excelenta un tesut vascular. Principalul efect este disfunctia barierei intestinale cu 2 consecinte esentiale: translocatia bacteriana (factor patogenic important SRIS) si cresterea permeabilitatii mucoasei intestinale. Cauzele hipovolemiei sunt: edemele de la nivelul plagii arse. Hiperpermeabilitatea capilara pentru proteine este cauza principala a edemelor din zona arsa. TGFβ este unul din elementele de baza ce coordoneaza vindecarea. hemolitica. prezenta ARDS. la aparitia careia participa si instalarea frecventa a sepsis-ului. necroza mucoasei intestinale si translocatie bacteriana. dismetabolica. Cauzele hipoxiei tisulare: scadere O2 in aerul inspirat (FiO2). Ischemia splanhnica este mediata in principal de angiotensina II. dupa 60 zile se instaleaza socul cronic (daca la 60 zile pacientul mai are inca plagi granulare pe regiuni intinse). poate determina acidoza necesitand monitorizarea rezervei alcaline. Mafenid. Poate produce o leucopenie tranzitorie. Substratul cel mai utilizat pentru gluconeogeneza este alanina. Colagenul este elementul de baza al repararii tisulare. consuma proteinele in scopuri energetice si isi pierde lent depozitele adipoase. parte a MODS. hematotoxica. Metabolismul este unul din ansamblurile cele mai afectate in cadrul inflamatiei sistemice. vasoconstrictie periferica. fiind asociata cu alte semne ale CID. la varstnici sau la alte persoane tarate. Primele 3 zile caracterizeaza stadiul I. Imunitatea este una din functiile profund deprimate de catre arsura. Sulfadiazina argentica este unul din topicele cele mai folosite in tratamentul local al arsurilor. Arsul are o rata metabolica crescuta. la copii mici. hiporegenerativa. . zilele 4-21 reprezinta stadiul II. Alanina reprezinta principala cale de transport a azotului spre ficat. Anemia din arsuri este: hipocroma. Socul cronic poate apare inainte de 60 zile in cazul arsurilor foarte grave. este subfebril. Stadiul III mai este denumita si perioada de "echilibru" metabolic fragil. Consecintele arsurilor la nivelul tubului digestiv sunt: ileus. CID este o complicatie extrem de grava.

Scleroterapia este indicata in boala varicoasa in urmatoarele situatii: in varice nesistematizate si in varicele mari (in asociatie cu tratament chirurgical). Dintre CBP cel mai frecvent este adenocarcinomul. Evaluarea cea mai completa si mai exacta se face prin toracotomie. Doar venele varicoase pot duce la ulcere venoase! Complicatiile bolii varicoase sunt: tromboflebita varicoasa. Lobectomia este cea mai frecventa rezectie in CBP. Metastazarea limfatica contralaterala este mai frecvent intalnita in cancerul de LIS. rupturi spontane sau posttraumatice ale venelor varicoase. B BOALA VARICOASA Varicele secundare posttrombotice sunt cele mai frecvente. Cele mai cercetate gene au fost gena rb si gena p53. Semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt: hipotensiunea. Vena Giacomini face legatura intre VSE si VSI ("in esarfa" oblic pe coapsa). Consumul energetic total (rata metabolica bazala) este mult crescut datorita urmatorilor factori: pierderea functiei termoreglatorii a tegumentelor. Diseminarea limfatica este cel mai frecvent ipsilaterala. anemia si hipoproteinemia. radiatia crescuta datorita vasodilatatiei si evaporarea exudatului. ileusul paralitic si semnele neurologice (confuzia. Boala coronariana manifesta clinic sau latenta reprezinta principalul factor de risc in chirurgia CBP. stupoarea). hipotermia. Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale exciziei-grefarii precoce (EGP) la pacientul ars: instabilitate hemodinamica. stimularea β-adrenergica. insuficienta venoasa cronica cu evolutie a bolii varicoase timp de 15-20 ani. Evaluarea radiologica este prima si cea mai importanta investigatie paraclinica in neoplasmul pulmonar. C CANCERUL BRONHO-PULMONAR Vezi si triada Jacobson Cele mai multe tumori NSCLC sunt aneuploide. iar la electrocutat trebuie sa fie de aproximativ 100-150 ml/h. Testul functional care examineaza sistemul venos profund este testul Pertez. In cazul bolii varicoase complicate cu tromboflebita varicoasa poate apare tromboflebita profunda atat prin tromboza crosei cat si prin tromboza venelor perforante. Metastazarea limfatica apare cel mai frecvent in cancerul cu celulele mici si cel mai rar in cancerul epidermoid. Tratamentul anticoagulant este excesiv si contraindicat in boala varicoasa.In arsurile cu fosfor alb intalnim urmatoarele dezechilibre electrolitice: hipocalcemie si hiperfosfatemie. Cancerul nediferentiat cu celule mici este cel mai agresiv. Diureza orara la bolnavul adult ars trebuie mentinuta la 30-50 ml/h. Medicamentele cu efect flebotonic si flebotrofic sunt vitamina E si Detralex. Metastazele cerebrale apar cel mai frecvent in adenocarcinom si in cancerul macromolecular. devenind necesar in tromboflebita varicoasa extinsa ce afecteaza intreaga vena safena inclusiv crosa si venele perforante. . Procedeul Babckok in cura varicelor membrului inferior consta in stripping-ul safenei.

Principalul factor de predictie in NSCLC este stadializarea TNM. Cel mai constant simptom este anorexia (30-50%). CANCERUL DE COLON Cea mai mare incidenta este in Europa de Vest si America de Nord. mai ales pe colonul stang. Wirchow-Troisier. Extensia limfatica reprezinta extensia de electie si precoce a cancerului gastric (60%). cel mai prost prognostic il au tumorile din zona centrala. Celulele Paltauf-Stenberg apar in limfogranulomatoza maligna (Hodgkin). segmentul anterior al lobului superior. la bolnavul inoperabil. cele mai frecvente interventii chirurgicale sunt lobectomia si pneumonectomia. Gastrita atrofica este cea mai frecventa afectiune gastrica ce conduce la cancer. iar cele de colon drept si sigma au cel mai bun prognostic. Tumora de unghi splenic are cea mai proasta evolutie. Cea mai mare radiosensibilitate la radioterapie postoperatorie o au limfoamele limfocitice. in special LIS. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice sunt adenocarcinoamele (90%). Cea mai raspandita clasificare este cea a lui Marson-Dawson. Tumora epigatrica este semnul cel mai valoros. Ocluzia reprezinta complicatia cea mai frecventa a cancerului de colon. boala Ménétrier. Localizarea cea mai frecventa este in plamanul drept. Dieta bogata in grasimi animale constituie un factor de risc major. CANCER GASTRIC Vezi si semnele Trousseau. iar cel mai frecvent apar durerile epigastrice (50-80%). Cel mai frecvent apare pe sigma (80%). Descoperirea CBP la o examinare radiologica de rutina evidentiaza cel mai frecvent un nodul pulmonar solitar. Dintre simptomele generale nespecifice cele mai frecvente sunt scaderea ponderala si astenia. sindromul ZollingerEllison Factorul principal in etiologia cancerului gastric este regimul alimentar si de viata. Carcinoidul este cel mai frecvent intalnit la apendice (70%). Irigografia este metoda radiologica cea mai eficienta pentru diagnosticul cancerului de colon. Prin bronhoscopie sunt cel mai bine diagnosticate cancerul epidermoid si cel cu celule mari. Localizarea cea mai frecventa a limfomului gastric este in zona antro-pilorica. Simptomul clinic dominant este hemoptizia. si in lobii inferiori. lobul mediu. Reticulosarcoamele sunt radiorezistente. Supuratia plagii este cea mai frecventa complicatie postoperatorie. fiind indicat pentru screening. Diseminarea limfatica este modul obisnuit de extindere. Nu se face rezectie tumorala in caz de: hipersecretie de ADH si retinopatie. Forma difuz infiltrativa este forma cea mai rar intalnita comparativ cu celelalte tipuri. dar apare tardiv. Dupa localizare. Endoscopia cu biopsie este examenul cel mai performant in cancerul gastric. Localizarea cea mai frecventa a cancerului gastric este in zona antrala (51-60%). Screening: radiografia toracica si citologia sputei. In tratamentul chirugical al NSCLC. .

icterul. iar tehnica cea mai sensibila este clisma baritata cu dublu contrast. Clisma baritata este investigatia cea mai larg folosita. . Wirchow-Troisier. irigografie. Cele mai folosite tehnici in chirurgia rectului: amputatia de rect. profunda. Carcinoamele sincrone de colon au urmatoarele caracteristici: fiecare tumora rebuie sa fie distincta si sa nu fie metastaza celeilalte. operatia KRASKE. Adenoamele viloase recunosc riscul cel mai inalt de transformare maligna. in stenoza. Dukes B . testul cel mai larg folosit este testul Haemocult. iradiata dorsal. Cea mai mare parte a rectului dreneaza ascendent spre limfonodulii de la originea AMI. markeri tumorali. colonoscopie.26-35%. incidenta carcinomului sincron variaza intre 1. Pare sa existe o corelatie semnificativa intre invazia venoasa si stadiul Dukes. sectionarea ligamentelor laterale si a arterelor rectale medii.82-93%.Intre 1/3 stanga a colonului transvers si jonctiunea rectosigmoidiana se afla localizarea cea mai frecventa a cancerului de colon (75% pe sigmoid).69-84%. CANCERUL DE PANCREAS EXOCRIN Vezi si semnele Courvoisier-Terrier. stenoza si stopul. Screening-ul peste 65 ani: teste haemocult si endoscopie (rigida si/sau flexibila). Supravietuirea la 5 ani in cancerul de colon este: Dukes A . Efectele adverse ale chimioterapiei sunt: stomatita.5% si 8%. Daca perforatia este tumorala. In orice procedeu chirurgical. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este cea mai moderna metoda de depistare a recidivelor locale. cea mai rationala este operatia Hartmann asociata lavajului si drenajului peritoneal. teste ale sangerarilor oculte. Prin irigografie. Joseph. Cancerul unghiului splenic al colonului poate metastaza in ganglionii retropancreatici si ganglionii hilului splenic.59-66%. operatia LOCALIO. rezectia abdominotransanala Parks-Percy si rezectiile anterioare. metastaze hepatice si rata supravietuirii. Operatii radicale utilizate în cancerul rectal sunt: operatia MASON. Ca si test de screening in masa. Markerul tumoral cel mai utilizat in cancerul pancreatic este CA 19-9. iar pentru cea corporeocaudala . Semnele irigografiei sunt: lacuna. Trousseau. Perforatiile diastatice sunt cel mai bine rezolvate printr-o colectomie totala cu anastomoza ileo-rectala. Semnele relativ precoce sunt: pentru localizarea cefalica . Dukes C2 . Dukes C1 . Screening: tuseu rectal.durerea epigastrica intensa. Fibrosarcomul colonic este cea mai rara localizare a sarcoamelor digestive. colonul per ansamblu poate realiza aspectul "pantalonului de golf". rectosigmoidoscopie rigida. tumorile diagnosticate pe parcursul a 6 luni sunt considerate sincrone. Modelul non-parametric COX este cel mai comun folosit pentru prognostic. CANCERUL RECTAL Vezi si sindromul Lynch. dilacerarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers. Cea mai frecventa recurenta la distanta o reprezinta metastazele hepatice metacrone. operatia PARKS-PERCY. respectarea plexurilor nervoase pelvine. diaree si toxicitatea hematologica. ablatia rectului trebuie sa respecte patru "chei" anatomice: indepartarea mezorectului. Prezenta celulelor canceroase in sange reprezinta un factor de prognostic grav.

Sunt de obicei tumori solide. vertebre. Asocierea detectiei celulelor tumorale prostatice circulante si PSMA are cea mai mare valoare informativa pentru detectia. Reprezinta cea mai frecventa afectiune maligna a sexului masculin. Scad nivelul Testosteronului. se dezvolta in zona periferica (70%). coaste). tratamentul de electie este radioterapia (T3a b c . tratamentul de electie este prostatectomia radicala (T1. Detectia celulelor tumorale circulante. CANCERUL DE COL UTERIN Vezi si Tabel. Scorul Gleason. verdinic. Colecistojejunoanastomoza cu ansa in Y sau Ω este montajul cel mai functional. PSMA este probabil cel mai fidel marker tumoral. In faza de cancer localizat. B2 . Hiperprolactinemia. cu prezenta mucinei.N0. cancerul se localizeaza la nivelul capului glandei (2/3). de ales la cei cu speranta de viata mai indelungata. omoplat. Limfadenectomia pelvina ramane metoda cea mai sigura pentru aprecierea adenopatiei neoplazice. Cancerele exocrine reprezinta 90% din tumorile periampulare.A1. In prostatectomia radicala. femur.Explorarile imagistice si endoscopice sunt cele mai utile in diagnosticul preoperator. Semne considerate patognomonice (triada clinica caracteristica) pentru cancerul cefalic sunt: durerea epigastrica. T2 . Grading-ul histologic reprezinta unul din cei mai importanti factori de predictibilitate. precedat sau insotit de prurit). ecografia transrectala (± biopsie ecoghidata). Clasificarea Rutledge . Cheia operabilitatii cancerului pancreatic reprezinta absenta invadarii peretelui anterior al VMS si al VP. majoritatea fiind multicentrice (85%). CANCERUL DE PROSTATA Vezi si semnul Couvelaire. indolor. scaderea ponderala severa si icterul obstructiv (progresiv. In faza avansata local. Adenocarcinomul prostatic reprezinta varianta cea mai comuna a cancerului de prostata. cancerul de prostata. M0). afebril. Ecografia transrectala este cel mai informativ examen. Cel mai frecvent. coroborata cu nivelul PSA reprezinta cea mai noua si mai senzitiva metoda de stadializare. Metastazele hepatice si peritoneale reprezinta cele mai frecvente modalitati de difuziune a cancerului de pancreas. M0). Screening-ul la barbatii peste 45 ani consta in: tuseu rectal. finnd cea mai inofensiva si mai ieftina metoda. Tuseul rectal este examenul cardinal. nivelul PSA. Metastazele extraabdominale apar cel mai des in plaman. B1. Clasificarea UICC si Gleason. craniu. stadializarea si monitorizarea post-terapeutica.C -. Cele mai frecvente metastaze ale cancerului de prostata sunt cele osoase (bazin. Orhidectomia bilaterala este cea mai eficace metoda de ablatie adrogenica pentru testosteronul testicular. A2.metilen difosfonat este cea mai fidela investigatie pentru diagnosticul metastazelor osoase din cancerul de prostata. Retentia completa de urina reprezinta cea mai redutabila complicatie obstructiva. calea retropubiana extraperitoneala este cea mai folosita. Cele mai frecvente tumori pancreatice sunt cele primare (93%) si dintre acestea cele mai frecvente sunt cele cu originea in celulele ductale (90%). N0. Scintigrafia osoasa cu 99Tc . Cel mai frecvent.

1 Gy = 100 Rad. Sistemul BT Paris este cu activitatea totala cea mai scazuta dintre toate sistemele. 1/3 craniale a vaginului. Teleterapia (TLT) constituie tratamentul de baza al cancerului de col uterin.Cancerul de col uterin este cea mai frecventa forma a cancerului genito-mamar în România. grading histologic 1-2. ligamentelor utero-sacrate si utero-vezicale. Ooforectomia unilaterala se recomanda la femei tinere in stadiul I. cel mai frecvent! Carcinomul pe col restant reprezinta aparitia neoplaziei cervicale la 3 ani sau mai mult dupa executarea histerectomiei subtotale. seroasa intestinului subtire. punctul A se afla situat la 2 cm lateral de linia mediana a sondei intrauterine si la 2 cm cranian de mucoasa fundurilor de sac vaginal lateral (corespunde in mod obisnuit intersectiei ureterului cu artera uterina si centrul triunghiului paracervical). gutierele colonice laterale. Cel mai des disemineaza peritoneal. Adenocarcinomul da recidive local. hipogastrice si iliace externe. Asocierea dintre CA-125 si ultrasonografia transvaginala are o specificitate de 99. epiploonul. Cele mai uzitate teste de depistare sunt: examinarea pelvina. Punctul B parametrial este situat la 3 cm lateral de punctul A (5 cm de axa uterului) si reprezinta in special ganglionul Leveuf-Godard.histerectomia laterala) urmareste extirparea uterului. este cu aplicabilitatea cea mai extinsa. de la stadiul Ib la IIb. IIa si IIb. LCHTL este indicata in stadiile Ib. testarea markerilor serici. ultrasonografia intravaginala si detectia citologica. locurile cele mai vizate fiind diafragmul posterior. obturatorii. CANCERUL OVARIAN Cancerul de ovar este principala cauza de deces dintre malignitatile ginecologice. Contraindicatiile majore ale tratamentului cancerului de col uterin asociat cu sarcina: chiuretajul cavitatii uterin. stadiul bolii. nasterea pe cai naturale. valorile preoperatorii a LDH si CA-125. In clasificarea Manchester. Extensia din aproape in aproape a cancerului de col uterin este cea mai des intalnita. Cel mai important factor de risc este reprezentat de istoria familiala a rudelor de gradul I. Screening: examen citologic Babes-Papanicolau. Cea mai inalta incidenta se constata la rasa alba din nordul Europei si Americii si cea mai redusa in Japonia. parametrele si statiile ganglionare ureterale. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. In adenocarcinomul cu celule clare sunt caracteristice celulele sub forma de "cui cu floare mare" (hobnail cell). Cel mai studiat marker este CA-125. Clasa 3 Rutledge a HT. Factorii virali sunt reprezentati de: virusul herpes simplex de tip 2 (HSV-2) si human papiloma virus (HPV). Predictia cea mai buna e data de: numarul de sarcini. Cele mai frecvente tumori ovariene sunt tumorile epiteliale (80%). Cei mai frecventi radionuclizi folositi azi sunt Cesiu (137Cs) si Iridiu (192Ir). extensie in "pata de ulei". Dintre acestea cel mai frecvent este carcinomul seros (50%). . brahiterapia intrauterina si alaptarea.8% fiind cea mai buna metoda de screening! Examinarea clinica de rutina ramane metoda de electie pentru depistarea tumorilor pelvine. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin este numai anatomo-patologic. In cadrul tratamentului citostatic in cancerul de col NU se utilizeaza 5-FU! Limfadenocolpohisterectomia (LCHTL .

din aceasta categorie. retropectorala. operatiile Chiricuta. Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator in cancerul mamar. Cancerul de san. Se recunosc in etiologia lui tulburari hormonale. Cancerul mamar la barbat este mult mai rar decat la femei. Cea mai eficace combinatie citostatica: Taxol si Carboplatin (Cisplatin). bolile Paget. este administrarea solutiei prin cateter Tenchoff. Pentru administrarea intraperitoneala a citostaticelor. Caile limfatice principale sunt axilara si mamara interna. incidenta sub 1%. cancerul ductal in situ. NU face parte. displazia. Halsted. Mondor. Ganglionii axilari centrali sunt cei mai mari si pot fi explorati usor prin palpare. Primul filtru limfatic este reprezentat de plamani! Circulatia venoasa este principala cale de diseminare a metastazelor la distanta. metaplazia. distrofia (boala fibrochistica) si cancerul lobular in situ. Madden. Factorii protectori sunt alaptatul la san. Forme particulare ale diseminarii la distanta sunt: pleurezia. Cazurile asimptomatice apar in procent de 0. retrosternala (substernala).examen clinic si mamografie anuala.examen clinic anual si mamografie doar la examenul initial. Starile precanceroase sunt: hiperplazia tipica si atipica. Mastita acuta carcinomatoasa si cancerul mamar multicentric au un prognostic grav! CHISTUL HIDATIC HEPATIC . Mastectomia Halsted asigura cel mai bine ridicarea complexului fascial si a tesutului limfoganglionar interpectoral. cel mai frecvent evolueaza local. deoarece determina retractia pielii in cancerul mamar avansat loco-regional. Incidenta. una dintre tehnicile cele mai folosite si cu rezultate bune. prezenta elastazei si prezenta receptorilor hormonali. Mamografia este cel mai important examen paraclinic.5%. peste 50 ani . indispensabil pentru descoperirea unui cancer asimptomatic. iar cele accesorii sunt transpectorala (subclaviculara).autopalpare lunara. Ligamentele Cooper au o deosebita importanta oncologica. 30-40 ani . Granulomul lipofagic este o tumora cu caractere clinice si mamografice foarte asemanatoare cu cancerul mamar! Screening: sub 30 ani . 40-49 ani . Cea mai frecventa forma clinica este tumora mamara care netratata evolueaza local si la distanta. din aproape in aproape. ascita si limfangioza pulmonara (extrem de grava). chiar si in cazul aderentelor. Mastita acuta carcinomatoasa este forma cea mai grava de cancer mamar. sediul cel mai frecvent find plamanul.3-0. Palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare. Chimioterapia consta in CMF (ciclofosfamida + methotrexat + 5-FU) si FAC (5-FU + Adriamicina + Ciclofosfamida).Cel mai utilizat regim de prima linie este: Carboplatin (Cisplatin) si Ciclofosfamida in 6 cicluri. prevalenta si mortalitatea cea mai mare a cancerului mamar se afla in Bucuresti. Iradierea creste incidenta cancerului de col! CANCERUL SANULUI Vezi si manevra Tillaux. Pattey.examen clinic anual si mamografie la 2 ani.

Australia. Teste cu specificitate crescuta sunt: eozinofilia provocata si intradermoreactia Cassoni (pozitiv 90%). astenie. bila fiind cea care lizeaza cel mai repede cuticula. Cele mai multe cazuri sunt chisturi uniloculare. Albendazol este cel mai eficace antiparazitar si cu efectele adverse cele mai reduse. Ruptura intraperitoneala determina o iritatie peritoneala tranzitorie. E . multilocularis (agentul cauzator al hidatidozei alveolare se gaseste mai frecvent in regiunile reci din Alaska. Se intalnesc foarte rar in simptomatologia chistului hidatic: trilul hidatic sau freamat. Digestia oualor se face numai in mediul alcalin din duoden sau jejun. iar cel de tip alveolar (forma inevitabil letala) este cauzat de E. Ruptura chistului in pericard este o complicatie extrem de rara. Polul inferior al chistului este locul de electie pentru executarea anastomozei chistodigestive. anemie. chistectomia Lagrot. In chistul hidatic hepatic. Examenul RMN este deosebit de util in chistul hidatic complicat si in echinococoza alveolara unde evidentiaza mai bine leziunile polimorfe. Una din cele mai grave probleme din patologia hepato-pulmonara este asocierea dintre fistulele chisto-bronsice si cele chisto-biliare. Fistula bilio-bronsica este una din cele mai grave complicatii. calcificati ce ocupa in totalitate un lob hepatic. chistotomia cu drenaj extern si marsupializarea (numai in cazurile cu stare generala alterata!). Lobul hepatic drept este cel mai frecvent afectat (85%). metoda Burlui. icterul sau ascita. Procedeele care lasa adventicea pe loc sunt: anastomozele chisto-digestive latero-laterale in Y (cu stomac sau jejun). cele multiple fiind de 1/4-1/3. alopecie. dureri abdominale. anorexie. La formarea abcesului hepatic apare febra septica. frison si hepatomegalie dureroasa. Presiunea lichidului din chistul hidatic este de 300 ml H2O (inadvertenta: pg. poate fi executata cu chistul nedeschis. Chistele hidatice anterioare al fetei convexe este cea mai frecventa localizare hepatica (tumora palpabila). Factorii favorizanti ai cirozei determinate de chistul hidatic sunt: stenoza biliara secundara (compresiune). cefalee.Vezi si Asocieri > DIU. Chistul apare mai frecvent la cei proveniti din mediul rural. chistul hidatic unilocular este dat de Echinococcus granulosus. Procedeele care extirpa total sau partial adventicea sunt: chistectomia totala (interventia ideala. posibila in chisturile superficiale!) si chistectomia partiala Lagrot (cea mai des folosita!). Rezectia hepatica se practica in leziunile multiple ale unui lob sau in cazul cavitatilor restante cu pereti duri. focarele de necroza (hipoxie) si edemul si infiltratia spatiilor Disse (alergic). partea de Sud a Africii si Islanda. Ruptura chistului in CBP reprezinta cea mai frecventa complicatie (5-10%). legat de anumite profesii. Efectele adverse sunt: cresterea reversibila a transaminazelor. 1844 / 80100 cmH2O). leucopenie. Ariile endemice cunoscute in chistul hepatic hidatic unilocular sunt: America de Sud. iar manifestarea initiala e reprezentata de urticarie si eritem. Chisturile multiple sunt mai frecvent responsabile de aparitia cirozei. Cel mai frecvent. Rusia si Alpi). durerea abdominala este cel mai frecvent simptom. Localizarea hepatica a chistului hidatic este cea mai frecventa si cea mai usor accesibila chirurgical.

rotarea mediala si inclinarea in varus. Hemartroza este cel mai frecvent consecinta rupturii LIA (80%). Mobilizarea precoce reprezinta una din cele mai dificile decizii in tratamentul leziunilor ligamentare (intinse sau rupte partial). F FIBROMUL UTERIN Este una dintre cele mai frecvente tumori in populatia feminina (20%). Miscarea cea mai des intalnita in entorsele gleznei este cea de inversiune fortata (adductie si rotatie interna). Hidartroza se pune in evidenta cautand "socul rotulian" daca volumul revarsatului este mic. . Fibroamele pelvine sunt cele mai frecvente. Cel mai frecvent mecanism in entorsele genunchiului este cel care combina valgusul fortat cu flexia si rotatia externa a gambei. In degenerescenta calcara a fibromului apare radiologic aspectul tigrat la histerocolpografie (HCG). riscul major. Entorsele reprezinta una dintre cele mai des intalnite traumatisme ale sistemului osteoarticular. manifestata cel mai frecvent prin menoragie (¾ din cazuri). In cazul asocierii fibromului cu sarcina. Hiperestrogenia este o conditie necesara (esentiala) dar nu suficienta pentru cresterea fibromului. Pentru o interventie chirurgicala conservatoare. e reprezentat de avortul spontan. Entorsele de glezna sunt cele mai frecvent in practica traumatologica. Rezultatul rupturilor anterioare a ligamentului talofibular. Factorul determinant in entorse il constituie traumatismul. Principalul semn clinic al entorsei genunchiului este tumefactia articulara datorata hidartrozei. Ligamentul lateral al gleznei este cel mai frecvent lezat ligament in practica traumatologica. investigatiile paraclinice obligatorii (sistematic) sunt frotiurile crevico-vaginale si colposcopia (in scopul verificarii integritatii colului si pentru profilaxia cancerului de bont restant). iar principalul mecanism implicat este cel indirect. Este esential de stiut ca mobilizarea in perioada acuta de inflamatie si tumefactie doar agraveaza conditiile locale si intarzie recuperarea. calcaneofibular si fibrelor anterioare din ligamentul deltoid este subluxarea talusului spre inainte. Teoria hormonala este cea mai acceptata teorie a genezei fibromului. Pentada nefasta Trillat si Testul Lachmann. incontrolabile! Necrobioza septica este singura complicatie septica. Niciodata operatia cezariana nu va fi urmata de miomectomie. In entorsa genunchiului este utila incidenta "de tunel" care evidentiaza spatiul intercondilian. Simptomul cel mai important este hemoragia.ENTORSE Vezi si Triada nefasta O'Donoghue. frecventa a fibromului uterin. existand riscul unor hemoragii. Cele mai frecvente indicatii ale RMN in entorsa genunchiului sunt: leziunile de menisc si insuficienta cronica a LIA. in primele luni. situsul ligamentelor incrucisate. Testele dinamice in entorsa genunchiului sunt "pivot shift" si "Jerk test". Fibromul submucos este cel mai hemoragic si mai amenintat de infectie.

Pseudartroza este cel mai frecvent consecinta unui tratament defectuos. Complicatia imediata cea mai grava in fracturile rotulei este deschiderea focarului de fractura. prin tractiunea micului trohanter sub actiunea muschiului psoasiliac. plasate in paralel sau in triangulatie. Cea mai importanta clasificare a fracturilor este clasificarea Garden. Chiar si in cele fara deplasare! Reducerea cat mai anatomica a focarului de fractura este conditie esentiala pentru consolidare. imaginea "in cocarda". semnul Laugier. Cea mai frecventa complicatie tardiva locala in fracturile trohanteriene este calusul vicios in coxa vara. fractura marginala anterioara se produce prin cadere cu piciorul in flexie dorsala. cele de col femural sunt cel mai greu de tratat. Fracturile extremitatii distale femurale sunt dintre cele mai grave fracturi. Cel mai frecvent mecanism de producere a fracturilor de col femural este cel de adductie (coxa vara . iar tardive sunt calusul vicios si pseudatroza. Obiectivele esentiale in tratamentul fracturilor extremitatii distale femurale sunt: refacerea suprafetei articulare ("legea de aur") si a axului pelvin. Dintre toate fracturile. Deformarea "in crosa" sau "in maner de pistol" apare in fracturile subtrohanteriene. Vezi "Semnele de probabilitate" si "Semnele de certitudine" ale unei fracturi la Formule mnemotehnice (DEDA-MICI). In fracturile pilonului tibial. apare la ecografie. In fracturile platourilor tibiale gamba este deviata mai frecvent in valgus! Un criteriu esential de clasificare a fracturilor diafizare ale gambei este cel al stabilitatii focarului de fractura. Cea mai frecventa complicatie tardiva locala in fracturile diafizei femurale este redoarea de genunchi. Transformarile maligne ale fibromului sunt exceptionale! Forma histologica cea mai frecvent intalnita in degenerescenta maligna a fibromului uterin la femeia in postmenopauza este sarcomul. Traiectul de fractura in traumatismele rotulei este cel mai frecvent transversal. Delbet.In necrobioza aseptica. Tratamentul de electie este osteosinteza cu 2 suruburi transtrohantero-cervico-capital. FRACTURILE MEMBRULUI PELVIN Vezi si clasificarile Bohler.85%). iar in fractura marginala posterioara se produce prin cadere pe picior in pozitie de flexie plantara! . Complicatiile tardive cele mai importante in fracturile de col femural sunt: pseudoartroza. Aspectul radiologic de "arc frant" gotic apare in tipul III de fractura dupa clasificarea Garden. Fracturile micului trohanter sunt aproape intotdeauna cu deplasare. Fracturile extremitatii superioare a tibiei se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect de valgus sau varus fortat. necroza aspetica de cap femural. Complicatia tardiva cea mai grava este APT. Garden. Caracteristic fracturilor diaficare ale femurului este potentialul lor socogen determinat in primul rand de extravazarea sanguina (pierderi 800-1600 ml sange). avand un mare interes prognostic si terapeutic. coxartroza. cea mai frecventa complicatie imediata este fractura deschisa. In fracturile diafizare de gamba.

Fracturile trimaleolare sunt fracturi bimaleolare asociate cu fractura marginala posterioara de pilon tibial. Melena este forma cea mai frecventa de exteriorizare a HDS. Cea mai frecventa complicatie tardiva este APT. mai grava decat cea inferioara. complicatia imediata cea mai severa este fractura deschisa. Echivalente de fracturi bimaleolare se asociaza cu ruptura ligamentului colateral de partea opusa a gleznei (sau de aceeasi parte cu fractura). Scintigrafia nu are contraindicatii cu exceptia femeii gravide. Eversiunea consta in abductie si rotatie externa a piciorului. Cauza cea mai frecventa de mortalitate la bolnavii cu hemoragie digestiva este decompensarea unei boli asociate. Principalul efect al acestor modificari (ale echilibrului florei microbiene intestinale) este cresterea productiei de amoniac. Fractura Shepard consta in fractura tuberculilor posteriori ai astragalului. Inversiunea consta in adductie si rotatie interna a piciorului. Hematemeza este totdeauna semn de HDS. Fractura micului trohanter este singura fractura. in care interventia chirurgicala NU este indicata! H HEMORAGII DIGESTIVE Vezi si clasificarea Forrest si parametrii Seufert. formula memo DART. Tumorile gastrice rar produc hemoragii mari. . Mortalitatea cea mai crescuta si recurenta HDS se intalneste in stadiile Forrest F I. Tratamentul de electie a combaterii agitatiei bolnavului de HDS este reprezentat de ameliorarea hipoxiei. In fracturile calcaneului. Endoscopia reprezinta metoda de electie in diagnosticul de urgenta al HDS. provocat de caderile de greutati pe antepicior. Repetarea sangerarii este unul din factorii de gravitate cei mai importanti. Diazepamul este medicamentul care influenteaza cel mai putin hemodinamica. examenul radiologic ramane examenul de baza in diagnosticul HDS. Cel mai frecvent fracturile de calcaneu se produc prin cadere de la inaltime. cel mai frecvent de partea maleolei interne. in majoritatea cazurilor. Hemoragia superioara este.Fracturile maleolare se produc indirect prin eversiune sau inversiune. Hemostaza (oprirea hemoragiei) reprezinta obiectivul esential al tratamentului HDS. cel mai frecvent intalnite sunt cele de col de astragal. Echimoza numulara este caracteristica fracturilor de calcaneu evidentindu-se ca o echimoza ovalara alungita situata in zona centrala a plantei. Hematemeza este urmata totdeauna de melena. F IIb. Cea mai frecventa complicatie imediata a fracturilor de astragal este asocierea cu subluxatii sau luxatii ale corpului astragalian. Ficatul are un rol esential in metabolismul proteic. Dintre fracturile de astragal. iar cele tardive sunt necroza aseptica de corp astragalian si APT. Complicatia imediata in fracturile maleolare este deschiderea focarului. Aspectul de "mucoasa care plange" se intalneste in sangerarea difuza a mucoasei (endoscopie). respectiv pe degete. F IIa. Fracturile metatarsienelor si falangelor sunt produse cel mai frecvent prin traumatism direct. Scintigrafia reprezinta una din metodele cele mai precise de diagnostic in HDS. In lipsa endoscopiei. Hematocritul reprezinta metoda cea mai precisa de evaluare a unei anemii acute posthemoragice.

sarcoidoza. febra tifoida. Diverticulul Meckel este una din cauzele cele mai frecvente de HDI la copil si adolescent. Herniile inghinale sunt cele mai frecvente (80-90%). Urmatoarele boli infectioase sunt incriminate in etiologia HDI: TBC intestinal. Dintre bolile sistemice care pot da hemoragii cu etiologie extradigestiva amintim: mielomul multiplu. hemoroizii si cancerul anorectal.Hemostaza endoscopica este una dintre metodele cele mai utilizate la ora actuala pentru oprirea HDS. Hernia are 2 caracteristici patognomonice: reductibilitatea si tendinta de expansiune la efort. dizenteria. Nu includ si fistula perianala (!) Urmatoarele medicamente sunt incriminate in producerea HDI: anticoagulantele. Organul herniat este cel mai frecvent epiploonul (epiplocel) sau intestinul subtire (enterocel). HDI sunt caracteristice etiologiei tumorale. Tuseul rectal a fost si ramane explorarea clinica de baza pentru depistarea afectiunilor anale si rectale inferioare. Cele mai frecvente situatii de hemostaza chirurgicala a HDI sunt tumorile ulcerate. Shouldice. Forgue. Herniile inghinale oblice externe (HIOE) se afla lateral de pulsatiile AEI. Luesul nu face parte (!) Urmatoarele leziuni poate fi sursa de HDI: fisura anala. medicatia antiinflamatorie si tabletele cu KCl. Postempski. Explorarea paraclinica de baza in patologia rectala este rectoscopia. Sacul herniar este elementul comun al herniilor abdominale. Famotidina 200 mg la 8 ore pana la oprirea hemoragiei si Omeprazol 40 mg la 12 h. In HDS prin HTP se administreaza: Vasopresina. Hemoroizii reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de HDI. HDI cauzate de boli congenitale se intalnesc mai frecvent la copii si tineri. . Cea mai eficienta metoda de hemostaza a HDS variceale este injectarea de substante sclerozante (70-90%). Tratamentul conservator in HDS cuprinde: Vasopresina 20 U in bolus la 10 min. insuficienta renala si insuficienta cardiaca. Propranolol. Elementul esential in combaterea anemiei acute posthemoragice si a agitatiei bolnavului este sangele. Strangularea este complicatia cea mai frecventa si mai nefasta dintre complicatiile herniilor abdominale. Procedeul anatomic Bassini este cea mai eleganta metoda de rezolvare a herniei inghinale. Herniile inghinale oblice interne (HIOI) sunt exceptional de rare. Singura explorare care poate pune diagnosticul de angiodisplazii colonice este arteriografia selectiva de AMS si/sau de AMI. HERNII ABDOMINALE Vezi si procedeele Bassini. Invaginatia intestinala este frecventa la copil si intotdeauna la adult este secundara unei tumori. Somatostatin! Invaginatia intestinala la adult este intotdeuna secundara unei tumori. Angiodisplaziile colonice sunt localizate cel mai frecvent la nivelul colonului drept. Procedeul prefunicular Forgue este cel mai discutabil procedeu. Aspectul de "frunza vesteda" se intalneste in descrierea morfopatologica a sacului herniar din hernia strangulata (vezi Asocieri). pe cand herniile directe (HID) se afla medial de aceasta artera. fiind absent doar in herniile ombilicale embrionare. enterocolita acuta.

In tratamentul herniei hiatale prin alunecare. metodele chirurgicale moderne.hernii femurale. prin alunecare. Hernia Maydl (hernia in W): se caracterizeaza prin interesarea a 3 bucle intestinale. Hernia Spiegel: este o hernie rara. Cea mai mare parte dintre complicatiile H-H prin alunecare sunt. Herniile liniei albe sunt mai frecvente la barbati. herniile femurale si herniile ombilicale directe. Este specifica zonelor herniare cu inel mic . Urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia herniilor hiatale: obezitatea. produsa la nivelul liniei semilunare Spiegel. Hernia Richter: se produce prin pensarea sau "ciupirea laterala" a ansei herniate. anatomofiziologice. este strangularea prin strictiunea continutului la nivelul inelului ombilical sau intrasacular rezultand tabloul clinic al unei ocluzii. cu un abces sau cu un hematom. realizeata prin coexistenta herniei femurale cu hernia inghinala. Hernia Laugier: este o varietate de hernie femurala aflata printre fibrele ligamentului Gimbernat. situata inapoia vaselor femurale. Collis-Belsey. in hernia ombilicala. vizeaza: reducerea herniei hiatale. dar NU este exclusa nici strangularea celorlalte anse.Complicatia cea mai frecventa si mai grava. Pearson. Hernia Glasser: este o varietate de hernie femurala. Hernii "de slabiciune" sunt considerate herniile inghinale directe (HID). factori endocrini. HERNII HIATALE Vezi si triadele Saint. H-H prin alunecare sunt cele mai frecvente H-H (90%). impunand diagnosticul diferential cu tumorile peretelui. Imaginea de "ulcer de colet" este un semn radiologic ce apare in H-H prin alunecare. Bazinul cu diametrul transversal mai mare explica frecventa mai mare la femei a herniilor femurale (B/F=1/3). Hernia epigastrica este cea mai frecventa forma dintre herniile liniei albe. Se exteriorizeaza rar sub piele. situata inaintea vaselor femurale. ansele supraiacente sunt destinse. procedeele Belsey-Mark IV. traumatisme abdomino-toracice. deformari rahidiene. ingustarea inelului hiatal cu 2-3 fire neresorbabile innodate retroesofagian. Borchard-Lenormant. complicatiile BRGE. Gavriliu. Hernia Berger: este o hernie prin distensia inghinei. . Evolutia herniilor poate fi spre: complicatii cu risc vital si sporire progresiva in dimensiuni. Hernia Moschowitz: este o varietate de hernie femurala. Collis-Nissen. ramanand cel mai frecvent intre planurile muschilor lati ai abdomenului. Nissen. procedee de valvuloplastie completa sau incompleta si metode chirurgicale miniinvazive. De obicei cea din urma sufera leziuni ischemice. Hernia Littre: cand in sacul herniar se gaseste diverticulul Meckel. doua prezente in sac iar cea de a treia de legatura intraabdominala. Evolutia este rapida catre sfacel si flegmon piostercoral. prin loja vasculara. cu false membrane. Incidenta herniei hiatale este de 5/1000 locuitori. de fapt. prin brahiesofag si hernia hiatala mixta. Herniile liniei albe reprezinta aproximativ 2% din totalul herniilor. prin loja vasculara. Modificarile morfopatologice ale viscerelor din hernia strangulata caracteristice stadiului al doilea sunt multiple echimoze subseroase. sindromul Roviralta. Collis. In toate stadiile. Clasificarea completa a herniilor hiatale presupune urmatoarele varietati: hernia hiatala paraesofagiana.

cele mai cunoscute sunt cele pe 180°: hemifundoplicatura anterioara Dor si hemifundoplicatura posterioara Toupet. Semnele clinice revelatoare pentru diagnosticul unei hernii hiatale paraesofagiene strangulate sunt: dispneea. BGB reprezinta una dintre cele mai frecvente boli tiroidiene in special in zonele cu abundenta de iod alimentar. cardiace si sughitul incoercibil. presupune vagotomie. insomnie. Explorari paraclinice care evidentiaza utilizarea periferica a hormonilor tiroidieni sunt: metabolismul bazal. Hemoragiile oculte cu anemie secundara sunt cele mai frecvente complicatii (55%) ale HH paraesofagiene. Factorii implicati in etiopatogenia bolii Basedow sunt: stresul. suprimarea refluxului bilio-pancreatic si stabilitatea efectului terapeutic.si iodoterapia). colesterolul seric. Avantajele procedeului de diversie duodenala totala sunt urmatoarele: facilitate tehnica. palpitatii. GMNT este mai frecventa la femeile varstnice (90-95%). toracoscopica) a devenit una din indicatiile de electie pentru rezolvarea H-H cu BRGE. BGB are o incidenta de 2-3/1000 la femei. semnele bolii ulceroase. infectiile microbiene si/sau virale (encefalite) si fatorii medicamentosi (hormono. in jurul varstei de 48 ani. Adenomul toxic tiroidian prezinta o frecventa mai mare la femei (F/B = 4/1). Orbitopatia infiltrativa este caracteristica BGB. Procedeul chirurgical cel mai folosit in H-H de alunecare este fundoplicatura Nissen Segmentul intraabominal al esofagului este elementul esential pentru asigurarea competentei antireflux. Chirurgia miniinvaziva (laparoscopica. Factorii determinanti sunt: traumele psihice puternice. mai ales duodenale si semnele cancerului esofagian. NU suprima regurgitatia alimentara. Dintre valvuloplastii incomplete. Dintre dezavantaje enumeram: potentialul ulcerogenic. Doar in H-H prin alunecare. .Semnele clinice ce se datoreaza volumului sporit al unei hernii hiatale prin alunecare sunt: tulburarile respiratorii. mai ales la 40-60 ani. diminuarea murmurului vezicular si durerile epigastrice intense. susceptibilitatea genetica. HDS manifestata ca hematemeza. Tulburarile de ritm in hipertiroidii sunt permanente si pot apare suflurile sistolice. reflexograma achiliana si ECG. Anticorpii anti TSH-R sunt unicii anticorpi autoimuni umani si pun diagnosticul de certitudine in BGB. aparut pe un esofag Barrett. melena. BGB trebuie diferentiat cel mai frecvent de stari anxioase. sunt: semnele anemiei hipocrome caracteristice hemoragiei oculte. morbiditate si mortalitate reduse. in hernia hiatala prin alunecare. GMNT este exceptionala la copil. care poate fi sediul strangularii herniei. HIPERTIROIDIILE Vezi si Asocieri > Gene. Cea mai grava complicatie a volvulusului gastric este necroza cu perforatie a stomacului strangulat (mortalitate 50%). Procedeul vindeca esofagita in 3 luni. maxim la 60-70 ani. In tratamentul chirurgical al herniilor prin rostogolire (paraesofagiene) se poate practica toracotomia posterolaterala stanga in spatiul VII-VIII intercostal. Caracteristic H-H paraesofagiene este prezenta unui sac herniar voluminos cu colet. infectia si steroizii gonadali. Semnele datorate complicatiilor sau asocierilor patologice. esofagul este flexuos (!) Singura operatie care da rezultate bune daca se asociaza un procedeu de valvuloplastie in H-H de alunecare este procedeul Lucius-Hill.

Lezarea nervului recurent este una din complicatiile cele mai frecvente ale interventiei chirurgicale in hipertiroidii (3-5%). in adenomul tiroidian de preferat sunt lobectomia si enucleerea simpla. RIC este crescuta.Hipertiroidii HLA AW24 si BW 35 . san. . ASOCIERI Agonistii de Gn-RH se administreaza in: fibrom uterin. Principala manifestare extrapiramidala revelatoare pentru hipertiroidie este coreea. plaman. vezica urinara si prostata. leucemiile si hipotiroidism (75-80%). agranulocitoza. Col uterin "in butoias" (en bois) apare in: sarcina cervicala si adenocarcinomul de endocol uterin. Gusa este semnul clinic principal in GMNT. In regiunile cu carenta in iod. Cel mai frecvent utilizat ATS este Carbimazolul. tesut tiroidian ectopic si tiroidita subacuta. colon. in BGB este tiroidectomia subtotala. tecomul si androblastomul. neutropenie.Ulcer duodenal Gena BRCA 1 de pe cromozomul 17 se intalneste in cancerul ovarian si mamar. creier. Atipiile Arias-Stella apar in: sarcina ectopica. ficat. Semnele de hipercatabolism sunt cele mai frecvente semne ale tirotoxicozei. GMNT reprezinta cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa BGB. cancer mamar si adenocarcinom de prostata (agonistii LH-RH).In BGB. dezvoltarea a unei gusi nodulare cu risc de malignizare. Complicatiile iodoterapiei sunt: criza tireotoxica. Operatia de electie in GMNT este tiroidectomia subtotala sau tiroidectomia totala extracapsulara. pacienti cu varsta sub 20 de ani si chiar pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli mari insotiti de simptome fizice. intreruperea tratamentului cu 4-5 saptamani preoperator. Pot da metroragii! Gene: HLA B8/DR 3 . valori scazute se intalnesc in: tirotoxicoza factitia.Rectocolita ulcero-hemoragica manifestata prin spondilite si irite HLA B5 . Semnele oculare nu sunt intalnite niciodata in GMNT. Mutatiile genei p53 apar in neoplasmele de: ovar. TSH-ul este factorul stimulant esential. Complicatiile terapiei cu ATS sunt: efectul gusogen. Tumori ovariene estrogen-secretante: tumora Brenner. Indicatiile pentru tratament chirurgical in adenomul toxic tiroidian sunt: nodulii mari insotiti de simptome fizice. procese inflamatorii si endometrioza. Metodele radicale in GMNT sunt tratamentul chirurgical si radioterapia cu I131. malignizarea. sangerare crescuta intraoperatorie. Epidemiologic.Rectocolita ulcero-hemoragica HLA B27 . Gena BRCA 2 apare in asocierea cancerului mamar si ovarian. Cardiotireoza este una din complicatiile cele mai redutabile ale BGB prin frecventa si gravitate. dar mai ales in cel ovarian. tumora cu celule granuloase.

necrobioza aseptica a fibromului uterin .apoplexia uteroplacentara .apendicita gangrenoasa totala .Androcur.leziuni traheo-bronsice intrapleurale .avort spontan . transplant hepatic Hemoptizia apare ca semn clinic in: .cancer mamar . tumori pancreatice -traumatisme hepatice si de CBP . Menopauza tardiva este factor de risc in: .prezentatii distocice. hepatica .anevrism rupt de a.ruptura pulmonara .nisa din UG .placenta praevia .cancer de corp uterin (tratament cu doze mari si prelungite de estrogeni) .ansa de invaginare din invaginatia intestinala Hemobilia este o complicatie sau manifestare a: .nastere prematura Aspectul de "frunza vesteda" apare anatomo-patologic in: . CPA . distocii de dinamica .macrosomie fetala Multiparitatea este factor favorizant sau cauza in: .cancer mamar .fibrom uterin .placenta praevia .ruptura uterina (cu 5 copii sau mai multi) .sacul herniar din hernia strangulata .invaginatia intestinala la sugar . Flutamida (Eulexine).iatrogen: "foraje" instrumentale ale stenozelor CBP. rezectii hepatice.pancreatita acuta si cronica.supuratii bronho-pulmonare Hiperestrogenia este factor favorizant sau cauza in: . analogii LH-RH si spironolactona.litiaza biliara . de colon si pulmonar.Mutatiile genei RAS apar in cancerele ovariene mucinoase. Imaginea "in cocarda" apare ca semn radiologic in: .adenom de prostata Hiperprolactinemia (ginecomastia) este data de: estrogeni.cancer de CBP .SHCP Fibromul uterin poate fi cauza de: .

p . BASSINI: reprezinta cea mai eleganta cale de rezolvare a herniilor inghinale.com! Legenda: S. M .cancer de ovar (si la primipare in varsta) .hipertensiunea indusa de sarcina (si la primipare) .antiadrogen steroidian) si orhidectomia bilaterala. Acest procedeu a fost reactulaizat de Shouldice cu rezultate excelente (sub 1% recidive).cancer mamar .palpare. MANEVRE SI PALPARI Daca nu gasesti aici ceea ce te intereseaza. B S. S. op. CPA (Androcur . progestative..cancer de col uterin . p. incearca si pe WhoNamedIt.procedeu.macrosomie fetala . Apare si in cazul ascitei.cancer de corp uterin . SEMNE.hernii femurale.manevra. Krukenberg: este tumora metastatica in ovar a unui cancer uterin.hernii femurale.tehnica. T. mamar. BANKI: durere provocata la mobilizarea colului in SEU.boala varicoasa .prezentatii distocice (exceptie pelviana) .fibrom uterin . t . ADLER: evidentiat in SEU prin sensibilitate abdominala fixa la intoarcerea bolnavei de pe o parte pe alta. TRIADE. Antiadrogenii puri nu scad nivelul testosteronului.semn.nastere prematura .triada.fibrom uterin Obezitate este factor favorizant pentru: .hernii hiatale prin alunecare Medicamente teratogene sau posibil teratogene sunt: pirazinamida si streptomicina.cancer mamar (si la primipare peste 30 ani) .cancer de corp uterin . ombilicale directe . . Scaderea Testosteronului seric este data de: estrogeni. BALLANCE: Revarsatul peritoneal (hemoperitoneu) din traumatismele splinei determina la percutie o matitate deplasabila. spironolactona. operatia A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M|N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z A S. hernii ombilicale directe . . actionand doar asupra receptorilor. Tum. gastric si de colon. aminoglutetimida. . P. .boala varicoasa Nuliparitatea este factor favorizant sau cauza in: .

tehnica CHIRICUTA: Este o mastectomie radicala modificata ce se bazeaza pe crearea unui ecran muscular pretoracic. se ligatureaza crosa safenei. fiind un element esential pentru asigurarea competentei antireflux. Apare in sarcina normala. reprezentata de frison solemn. a ureterohidronefrozei (unilaterala sau asimetrica). COUVELAIRE: Intalnit in explorarea UIV. un segment intraabdominal. COLLIS-NISSEN: Este o combinatie dintre gastroplastia Collis si fundoplicatura Nissen. Intalnit in politraumatisme. COLLIS-BELSEY: Este o combinatie a gastroplastiei Collis cu fundoplicatura Belsey. CHIVA: Operatie conservatoare hemodinamica a insuficientei venoase in ambulator. . op. Intalnit in boala varicoasa. esofagului. untului): consistenta pastoasa a corpului uterin. realizat prin himerizarea muschilor pectorali care sunt suturati cu fire separate de catgut. Collis-Belsey sau. Acest ecran are rolul de a pastra oarecum forma regiunii pectorale si de a permite eventuala iradiere postoperatorie in conditii mai bune. renitenta. BUDIN-NOBLE: umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos. Depresiune brusca a peretelui abdominal dupa o palpare profunda determina intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale. icter. Este o componenta esentiala a op. vezicula sclero-atrofica (la cei cu colecistopatie cu evolutie indelungata) sau exclusa (colecistectomie). nedureroasa. Collis-Nissen) sau Belsey-Mark (op. BATTLE: Apare la nivelul capului prin echimoze retroauriculare. ca urmare a abceselor sau inflamatiilor peritoneale. Apare in sarcina normala. Apare in cancerele cefalopancreatice si ampulomul Vater. BLUMBERG: Apare in apendicita acuta. op. p. COLLIS: Denumita si gastroplastia Collis. din cancerul de prostata. BONNAIRE (s. Creaza. op. T. BELSEY-MARK IV: Este o operatie antireflux in H-H prin alunecare pe cale toracica si consta in recalibrarea hiatusului cu fixarea subdiafragmatica a cardiei si fundoplicatura pe 240-270° cu portiunea anterioara a fornixului cu cate doua randuri de fire in "U". S. mai corect Pearson). S. C T. rezultatele sunt mult discutate si chiar contestate in prezent. BORCHARD-LENORMANT: Evidentiaza volvulus gastric complet din cadrul H-H paraesofagiene si consta in: durere epigastrica intensa. S. op.S. metoda BURLUI: se practica in chistul hidatic si consta in chistotomie cu drenaj extern exteriorizat extraperitoneal pe calea venei ombilicale repermeabilizate. care poate fi deprimat cu usurinta. S. Pearson pentru brahiesofag (numita incorect op. S. apoi se plaseaza ligaturi pe safena imediat distal de perforantele insuficiente. Apare in hematomul subaponevrotic. La aceasta se poate asocia fundoplicatura Nissen (op. BOUCHACOURT: tumora palpabila nu poate fi mobilizata nici in sens vertical si nici transversal. Intalnit si in ocluzii prin strangulare sau in cele paralitice. efort de varsatura fara eficienta si imposibilitatea de a trece o sonda prin stomac. S. COURVOISIER-TERRIER: Semn clinic caracterizat prin vezicula biliara destinsa. Collis-Belsey). peritonita. CHARCOT: Caracteristica angiocolitei. bine delimitata. este o interventie utilizata in esofagul scurt si consta in "alungirea" sa cu tub gastric confectionat printr-o sutura mecanica din stomac. febra. Nu este palpabila la obezi (ficatul este rasturnat in sus si posterior sub rebordul costal).

HOLZAPFEL: uterul gravid din sarcina normala scapa greu din mana. asigura cel mai bine ridicarea complexului fascial si a tesutului limfoganglionar interpectoral. fata de cel negravid care aluneca intre degete ca samburele de cireasa. Este cel mai discutabil procedeu. Intalnit in ocluzii intestinale. S. in cantitate mica). numai pentru cazurile cu extensie la muschii pectorali sau invazia masiva a axilei. S. DANCE: Apare in primele 12 ore in invaginatia la sugar.fecaloame. HEGAR: inmuierea istmului uterin. plexalgii suparatoare). Utilizat in SEU. DIEULAFOY: constituie triada simptomatica a apendicitei acute. GERSUNY (s. Acestea sunt indicate doar daca exista un UD activ. F p. Utilizat in megacolon congenital.T. S. CULLEN: Semn clinic. durere in abdomenul inferior sau fosa iliaca (AMD). a muschilor pectorali si a tesutului limfoganglionar axilar. prefunicular FORGUE: este un procedeu de rezolvare a herniilor inghinale. . manifestat prin echimoza in jurul ombilicului (n. exprimat prin neevidentierea clapotajului cecal la palparea in fosa iliaca dreapta. cand contractura abdominala se asociaza cu hiperestezie cutanata. S. CROSSEN: este triada simptomatica din sarcina ectopica caracterizata prin: amenoree. S. aspect inestetic. expunand la recidiva. clinic. mai ales daca se practica dupa radioterapie (bratul gros. manifestat prin echimoza pe flancurile abdomenului. S. deoarece NU respecta principiile biomecanicii regionale. datorita hemoragiei retroperitoneale disecante care poate difuza subcutanat periombilical). GAVRILIU: Este o extensie a p. apare rareori in PA. H op. p. chiar properitoneal. FOX: Semn. apare rareori in PA. DIEULAFOY: Apare in peritonite acute. in care funiculul este asezat profund. S. la palparea abdomenului evidentiem "tumorete" depresibile . aparare musculara in FID si hiperestezie cutanata. constand in: durere in FID. apare in SEU si rareori in PA. Are indicatii restranse. DUHAMEL: coborarea intestinului normal inervat pana la nivelul orificiului anal. Nissen cu adaugarea de vagotomie tronculara bilaterala (VTB) si miomectomie pilorica anterioara extramucoasa (MPAEM). impotenta functionala a membrului respectiv. in sarcina normala. GRAY-TURNER: Semn. S. T. S.n. clinic. untului): In forma tolerata de megacolon congenital. D S. Dezavantaj: sechele mai severe. GUYOT: proba pungii cu gheata (fara ameliorare subiectiva la terapia antiinflamatorie). FROSSBERG: Este un semn radiologic intalnit in duodenografia cu Bariu in cazul ampulomului vaterian. G S. Avantaj: in privinta evidarii ganglionare. edem cronic. GANGOLPHE: Apare la percutie in caz de ascita cand se poate evidentia matitate deplasabila. HALSTED: Este o mastectomie radicala ce consta in indepartarea in bloc a sanului. manifestat prin echimoza sub ligamentul inghinal. sepia. metroragii (de culoare negricioasa. p.

urmate de scaune. ce iradiaza in umarul drept. inelul hiatal este ingustat suturand pilierii anterior de esofag. reprezentand gastropexia la ligamentul arcuat median combinata cu o cardioplastie. Testul KOHLER: normalizarea timpului Quick la administrarea parenterala de Fitomenadion (vitamina K) pledeaza pentru natura obstructiva a icterului. p. S. Hill a obtinut cresterea presiunii SEI de la 10 la 30 mmHg. S. M.t. cand la inspectie si palpare se constata o proeminenta ca o tumora la baza triunghiului Scarpa (este fragmentul distal al colului femural care prin rotatie externa proemina). LAGROT: Este cel mai des procedeu folosit in tratamentul chirurgical al chistului hidatic si presupune excizia mai mult sau mai putin intinsa din membrana perichistica. ingustarea arterelor retiniene. J T. HURZFELD: senzatie imperioasa de mictiune. in care. LANZ: apare in apendicita acuta prin diminuarea sau chiar disparitia reflexelor cutanate la nivelul FID si chiar a hemiabdomenului drept in prezenta unei contracturi musculare subclinice. reducand si din cavitatea restanta. spontan sau la palpare in umarul stang. S. LAUGIER: Apare la percutia abdomenului prin timpanism juxtaombilical evidentiind ocluzia jejunoileonului (in special prin volvulare). dupa care fenomenele se amendeaza pentru o perioada. KISTNER este un tratament modern de recalibrare a valvelor in insuficienta venoasa primitiva. HILL-TOBIAS: Utilizat in H-H paraesofagiana. K S. prin sutura perforatiei cu 1-2 fire de nylon si aducerea peste sutura a unui lambou triunghiular din muschiul piloric. (artificiu) LAMSON: Folosit in SHCP. t. S. sincopala. S. KEHR: In leziunea splenica. JACOBSON: Evidentiaza retinopatia din CBP cu celule mici si consta in: fotosenzitivitate afectata. reducerea campului vizual (scotoame. se realizeaza in cazul perforatiei accidentale a fundului de sac duodenal. KÖNIG: zgomote hidroaerice. caracterizat prin durere brusca. . Este intalnit si in cazul fracturilor de col femural. LIP). Vezi Sindromul König. umbre). KOCHER: Consta in eliberarea hiatusului Winslow si decolarea duodeno-pancreatica creind premisele unei corecte explorari palpatorii ale CBP. Prin acest procedeu. in cazul unei SEU. urmata de lipotimii. p. T. Folosita in boala varicoasa. p. localizata in abdomenul inferior sau FID. LAFFONT: Apare in SEU complicata cu inundatie peritoneala. LUCIUS-HILL: este singura operatie antireflux in H-H prin alunecare asociata cu RGE care da rezultate buna daca se asociaza cu un procedeu de valvuloplastie. Testul LAHM-SCHILLER: Se efectueaza in suspiciunea unui cancer de col uterin. durerile spontane localizate la nivelul hipocondrului stang si/sau flancului stang iradiaza. L Testul LACHMANN: Se foloseste in entorsa genunchiului si se adreseaza direct ligamentului incrucisat (LIA. JOSEPH: consta in metastazare ombilicala (nodul ombilical) prezenta in stadiile avansate ale cancerului de pancreas. Prezenta in stenoze incomplete de intestin subtire sau chiar intestin gros.

S. MARIUS GEORGESCU: intalnit in SEU complicata cu inundatie peritoneala. p. in cazul unei SEU. Se aplica mai ales persoanelor cu muschi pectorali putin dezvoltati. in cazul unei SEU. foarte indicat cand exista o alterare a ambelor sisteme de competenta. specific in cea pelvina. NARD: cresterea tumorii laterouterine de la un examen la altul. dar conservand marele pectoral! Avantaj: functionalitatea bratului este mai buna. S. Mandel): In apendicita acuta. caracterizat prin prezenta hemoragiei sclero-corneene si retiniene. MORESTIN (masca echimotica): Apare in contuziile toracelui. in cazul unei SEU. N S. dar accesul spre varful axilei este mai dificil. P S. S. LIA si a meniscului intern. clopotelului sau rezonatorului .MOSADEGH: durere in anus. Collis-Belsey. S. in regiunea vezicala. S. Apare si in peritonite (s. mai ales la mictiune. POENARU-CAPLESCU: Apare in unele apendicite subhepatice care se insotesc de icter sau subicter conjunctival. m. Dezavantaj: NU permite o evidare la fel de larga ca si in operatia Halsted a tesutului limfoganglionar interpectoral. MANDELPOTT (s. S. PEARSON: Mai este denumita incorect si op. caracterizat prin paloare intensa si lizereu perioral. extrinsec si intrinsec. PISCACEK: dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul. aspect estetic mai bun si iradierea se face in conditii de securitate mai mare. S. suprimand micul pectoral. fiind rezultatul compresiunii violente a toracelui (strivire) cu cresterea presiunii venoase in sistemul cav superior si ruptura capilarelor in acest teritoriu. . in sarcina normala. caracterizat prin percutie dureroasa in dreptul focarului de infectie. MEYLAN . S. op. Este mai putin mutilanta. OMBREDANNE: Evidentiaza prezenta sangelui la TR in cazul invaginatiei intestinale. nefasta O'DONOGHUE: Este intalnita in entorsele genunchiului constand in: ruptura LCI. MONKS-MOYNIHAN: Se aplica in ocluzii si consta in mobilizarea digitala a continutului intestinal caudal sau cranial. O T. PALMER: hipertermie rectala matinala in SEU. ODY: durere in fundul de sac anterior. Mandel). M. in sarcina normala. prevenind refluxul la aproape 100%. NISSEN: Fundoplicatura Nissen este procedeul cel mai des folosit in H-H prin alunecare si realizeaza o inmansonare a esofagului abdominal pe 360°. tehnica PATTEY: Este un tip de mastectomie ce consta in ridicarea sanului impreuna cu fascia marelui pectoral si tesutul limfoganglionar axilar. se utilizeaza cand palparea blanda nu poate localiza sediul maxim al durerii. OBTURATORULUI: Se aplica in apendicita acuta. Consta in rotatia interna a coapsei flectate pe bazin cu bolnavul in supin si este dureroasa. percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime la nivelul FID. McDONALD (al balamalei): mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/col. S.M tehnica MADDEN: Este un tip de mastectomie radicala modificata.s. S. MONDOR: Consta in silentium abdominal la auscultatia din ocluzii intestinale. ce presupune conservarea ambilor muschi pectorali.

PRINGLE: In cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundenta. cu sange negricios. putin abundenta. SWENSON . "SACULUI CU NUCI": Este un semn clinic major la tuseul rectal al unei prostate litiazice si apare datorita plaparii cracmentelor dintre calculi. Manevra nu tebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de normotermie si 30 de minute in conditii de hipotermie locala cu administrarea de steroizi sau hipotermie sistemica. T S. cu durere vie la tactul fundului de sac Douglas prin tuseu rectal sau vaginal si absenta contracturii musculare (apare si in hemoragia interna prin traumatism abdominal). p. obtinandu-se rezultate excelente (sub 1% recidive).GULISSAZ: hemoragia Pozzi poate reveni la 2-3 zile dupa un chiuretaj uterin hemostatic si biopsic. SOLOVIJ: senzatia de zapada la tactul fundului de sac Douglas. ROWSING: Se aplica in apendicita acuta prin mobilizarea retrograda a gazelor din colon cu distensia cecului si miscarea peretelui abdominal. M. litiaza biliara si diverticuloza colonica. cu realizarea unui orificiu inghinal unic. ciocolatiu. Utilizat in megacolonul congenital. colul are consistenta varfului nasului. iar la femeia gravida colul are consistenta buzelor. p. TARNIER: la femeia negravida. m. "sepia". R S. p. Este imposibil la apendicele care prezinta zone de stenoza sau lungimi excesive ale apendicelui. Este intalnita la semnele datorate asocierilor patologice ale H-H. S. S. Este specific in apendicita retrocecala. retrofunicular POSTEMPSKI: este un procedeu de rezolvare a herniilor inghinale ce reface peretele abdominal intr-un singur plan. SHOULDICE: este o reactualizare a p. m. spontan sau la palpare subscapular stang sau la baza gatului. RELB . SAEGESSER: In leziunea splenica. M. in cazul unei SEU. aplicarea unei pense pe artera hepatica si vena porta. SOAVE . T.p. PSOASULUI: Se aplica in apendicita acuta prin ridicarea membrului inferior drept intins. STOR: Apare in SEU cu inundatie peritoneala. p.coborarea colonului functional printr-un manson rectal pana la sfincterul anal extern. TASSOS: se aplica in chirurgia unor apendicite congestive prin infundarea apendicelui ca un deget de manusa in cec cu ajutorul unui fir in bursa. putand accentua durerea din FID. SAINT: reprezinta asocierea patologica dintre hernia hiatala. determinand acentuarea durerilor din FID. respectiv in inflamatii cu perete friabil. . durerile spontane localizate la nivelul hipocondrului stang si/sau flancului stang iradiaza. Utilizat in megacolonul congenital. dupa ce initial s-a legat mezoul si s-a triturat baza apendicelui cu o pensa. caracterizat prin matitate deplasabila pe flancuri si percutie dureroasa. POZZI: sau hemoragia distilanta Pozzi apare in sarcina ectopica prin sangerare mica. S S. S. in caz de SEU. S. BASSINI. consta in: clampajul digital al pediculului hepatic. PROUST (tipatul Douglas-ului): este un semn capital in SEU. TILLAUX: Se efectueaza in cazul unei tumori mamare prin evidentierea mobilitatii tumorii fata de marele pectoral. supero-extern. S.coborarea intestinului normal inervat pana la nivelul canalului anal. prin contractia acestuia in adductia bratului.

TROUSSEAU: consta in tromboflebite superficiale migratorii ce apar in perioada de debut clinic si in perioada de stare a cancerului de pancreas exocrin si a cancerului gastric. cand colangiografia orala este inoperanta.). debitmetrie si kinezimetrie. In icterele severe (bilirubina > 3 mg%). a meniscului intern. V S. cand distensia se produce brusc. LIP). Elementul central al explorarii intraoperatorii il constituie coledocul. clasificarea Ducci-Schiff. prin valoare. ruptura muschiului biceps. aminofilina. accesibilitate si lipsa de invazivitate este cea mai valoroasa investigatie imagistica. dilatarile de cai biliare intrahepatice cu coledoc normal. nitriti. Cea mai eficienta contributie este in colestaza unde este capabila sa diferentieze colestaza intrahepatica de cea extrahepatica. exprimata prin: meteorism timpanic. raportata la inaltimea L1 (Stoppa) este semnificativa daca depaseste 1:4. CCK-PZ. himenocromen (Cantabiline). se utilizeaza colangiografiile transparietohepatica (CTPH). este asimetrica si se prezinta in tensiune elastica si cu timpanism la percutie. triada Charcot. Pentada interna se poate asocia cu invaginarea in articulatie a LCI si dezinsertia muschiului "labei de gasca". transomfalohepatica (CTOH) si endoscopica retrograda (CRE). Frossberg. Ca explorari radioizotopice se folosesc hepatoscintigrama cu 99Tc si colescintigrama cu HIDA sau PIPIDA cu 131I. Dilatarea CBP. ruptura ambelor ligamente incrucisate (LIA. tensorul fasciei lata si popliteu. W S. VON WAHL: Apare in volvulusul intestinului subtire. propantelina. Ecografia. Pentada externa se poate asocia cu: leziunea NSPE. manevra Kocher. S. T. Spasmul oddian reflex poate fi combatut prin glucagon (1 mg i. EXPRESII A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M|N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z I ICTERUL MECANIC Vezi si semnele Courvoisier-Terrier. indicatia principala sunt colestazele extrahepatice. Saturatia capacitatii fiziologice de legare a bilirubinei NU se intalneste niciodata! Litiaza de cai biliare reprezinta cauza cea mai frecventa de icter mecanic. . VON WAHL: Se evidentiaza in ocluzia prin strangulare.Pentada nefasta TRILLAT: Apare in entorsele genunchiului constand in: ruptura unui ligament colateral. renitent si imobil (MeTiRenIm). Caile de abord ale axului biliar sunt: transcistica. a capsulei articulare si a calotei condiliene ipsilaterale. Ecografia peroperatorie este "bruiata" de continutul gazos duodenal si NU ofera date dinamice asupra sfincterului Oddi! La fel si coledocoscopia NU poate aprecia anomaliile de dinamica oddiana. transcoledociana si transpapilara. Pentru CPER. iar CPTH are indicatie majora. Explorarile manometrice biliare includ: manometrie.v. testul Kohler. WIRCHOW-TROISIER: consta in adenopatie supraclaviculara ce apare in stadii avansate ale cancerului de pancreas si stomac.

Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin: fenomene de peritonita si prin tulburari ale constantelor sanguine. pe când icterele Dubin-Johnson si Roter se întâlnesc în cele posthepatice. Meteorismul abdominal in invaginatie apare dupa 12-24 h in invaginatia la sugar si in forma ocluziva a invaginatiei la copilul mare. In invaginatia intestinala a copilului mare formele clincie sunt: forma tumorala. la care potasiul este scazut (!). Cele mai frecvente invaginatii sunt cele ileo-ceco-colice.Icterele familiare Gillbert si Crigler-Najjar sunt cauze în icterele hepatice. spre deosebire de SHCP. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze sau ale unui anevrism si in grefele de bypass arterial. administrarea de vitamina K si antibioterapie. tratamentul invaginatiei la copilul mare este intotdeauna chirurgical (!). cauzele includ sindromul . ingestie de atebrina. hipocloremie. CA 50 si ACE. melanurie si eliminare de bariu. Cauza determinanta este hiperperistaltismul intestinal. Traumatizarea unei artere poate determina formarea unui tromb arterial acut. forma cronica – recidivanta. La nivelul membrelor inferioare. de aceea. Exista doua cauze principale ale ocluziei arteriale acute: embolia si tromboza in situ. Bolile cardiace care determina tromboembolism includ fibrilatia atriala. raportul B/F=3/2. În icterele prehepatice nu se constata urobilinogen urinar. urmand apoi artera iliaca. Cele mai obisnuite surse ale embolilor arteriali sunt cordul. uree crescuta. valvele cardiace protetice si mixomul atrial. forma pseudo-apendiculara. cardiomiopatia. anemie. Mai rar. o ocluzie arteriala poate fi determinata in mod paradoxal. hiponatremie. in IIC evidentiaza: hiperpotasemie. forma acuta descrisa la sugar si forma ocluziva. Diagnosticul diferential al icterului mecanic se face cu: hemocromatoza. In IIC potasiul este crescut. neregulate si palparea unei "tumori fantoma". Memo > PEDA. atat la sugar. eneterocolitica si recidivanta. TPA. endocardita infectioasa si marantica. Examenele de laborator. Este mai frecventa la 4-10 luni. IMA. Mai rar. Tumora de invaginatie este cilindrica situata de cele mai multe ori subhepatic. Invaginatia la copilul mare este localizata cel mai frecvent ileo-ileal. Forma cronica recidivanta se caracterizeaza prin dureri de intensitate mai redusa. In forma pseudo-apendiculara a invaginatiei la copilul mare. INVAGINATIA INTESTINALA LA COPIL Vezi si semnul Dance. anevrismul ventricular. este afebril si cu leucocite normale. Markerii tumorali care cresc in icterele mecanice sunt CA 19-9. de un tromb venos care a patruns in circulatia sistemica printr-un foramen ovale persistent sau alt defect septal. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu icter mecanic include: administrarea de perfuzii coloido-cristaloide. Formele clinice ale invaginatiei la sugar sunt: forma cu simptomatologie saraca. aorta si arterele poplitee si tibioperoniera. Invaginatia ileo-ileala NU beneficiaza de tratament conservator (clisma baritata). ISCHEMIA ACUTA PERIFERICA Severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii depind de localizarea si extinderea ocluziei si de prezenta si dezvoltarea ulterioara a vaselor sanguine colaterale. irigografie si ecografie. aorta si arterele mari. cat si la copilul mare. embolii se localizeaza cel mai frecvent in artera femurala. Diagnosticul de certitudine in invaginatie se pune pe radiografie abdominala simpla.

Calculii apar in mod exceptional in canalele intrahepatice. Colecistita sclero-atrofica este cea mai obisnuita situatie de acompaniament a complicatiilor fistulare. Imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul este una din cauzele favorizante majore ale litogenezei. In timpul tratamentului trombolitic este necesara urmarirea meticuloasa a complicatiilor hemoragice. Colecistita acuta constituie cea mai frecventa cauza de abdomen acut de origine biliara. este aceea de a exista un proces septic vezicular. amorteala si senzatia de raceala. Poliglobulia si bolile cu hipercoagulabilitate sunt de asemenea asociate cu tromboza arteriala acuta. poate apare paralizia. rigiditate musculara. Semnele fizice includ absenta pulsurilor distal de ocluzie.de compresie toracica. Urokinaza este administrata intraarterial in bolus de 150. Calculii colesterinici sunt relativ rari.000 . Cel mai frecvent eroderea se produce in dreptul unui calcul inclavat infundibular.000 .250. scaderea temperaturii cutanate. Staza si infectia sunt raspunzatoare de colecistita acuta. Calculii sunt raspunzatori de colica biliara si de complicatiile migratorii. Colecistita acuta este una dintre cele mai redutabile complicatii ale litiazei veziculare (12% din litiaze). Ocluzia arteriala poate complica punctiile si plasarile de catetere! Simptomele ocluziei arteriale acute depind de localizarea. Tratamentul chirurgical consta in procedee de bypass arterial.000 UI urmat de 240. Exceptional. cianoza sau paloare.000 . senzatia de slabiciune si/sau reflexe osteotendinoase profunde absente. de cea cronica si de complicatiile lor.000 UI urmat de o perfuzie continua cu 5. parestezii. simptomele si semnele pot fi mai putin impresionante! Arteriografia este utila pentru confirmarea diagnosticului si demonstrarea localizarii si extinderii ocluziei. Studiile clinice evalueaza in prezent eficacitatea activatorului tisular al plasmogenului recombinant intraarterial (tPA).000 UI/h. Streptokinaza este administrata intraarterial sub forma unui bolus de 25. Se dezvolta in curs de o ora durere severa. Conditia esentiala pentru fistulizare. L LITIAZA VEZICULARA Calculii veziculari sunt intalniti cu precadere la sexul feminin dupa varsta de 40 ani.15. fistulizarea se poate constitui la tegument (fistula bilio-cutanata). Calculul cu diametrul peste 5 mm se blocheaza cel mai frecvent in zona infundibulara. Fistula colecisto-coledociana pune cele mai delicate probleme de rezolvare chirurgicala. Calculii cu diametrul de 1-3 mm sunt cei mai agresivi.250. Daca ocluzia arteriala apare in prezenta unei circulatii colaterale adecvate.000 UI/h timp de 2 ore. din partea colecistului. pierderea sensibilitatii. coloratie marmorata. durata si severitatea obstructiei. Tratamentul trombolitic poate fi indicat atunci cand starea generala a pacientului contraindica interventia chirurgicala. Ecografia este o metoda sensibila si specifica pentru depistarea litiazei biliare dar are o valoare orientativa pentru litiaza CBP. . Formele clinice cele mai des intalnite sunt forma dureroasa (debut colicativ) si forma acuta (colecistita acuta).

icterul are caracterele icterului neoplazic FARA scaderea in greutate (!) Colangiografia este contraindicata in: colecistita acuta. Elementele clinice sugestive pentru diagnosticul colecistitei acute sunt: colica biliara prelungita. LITIAZA URINARA Varful de incidenta este reprezentat de segmentul de varsta 20-40 de ani. Manifestari clinice aparute la un bolnav purtator de calculi veziculari voluminosi care pote sugera complicatia fistulara sunt: sindromul icteric. calculi veziculari sub 5mm si cistic larg peste 2 mm. insuficienta hepatica si intoleranta la compusi iodati. cea mai mare densitate si cel mai intens radioopac este calculul compus din fosfat de calciu! Litiaza de acid uric apare in guta. Dizolvarea medicamentoasa este posibila doar in litiaza urica si partial in cea cistinica. Forma clinica severa de infectie urinara asociata cel mai frecvent litiazei este PNA litiazica. UPR reprezinta clasica metoda radiologica de investigare strict preoperator a caii urinare superioare in rinichiul mut urografic. sindromul de litiaza calcica idiopatica este cauza cea mai frecventa de litiaza (70-80%). In cazul colecistectomiei. sunt: insuficienta renala. Cea mai frecvent folosita metoda urologica este ESWL (90%). In tarile industrializate.radioopacitate. al carei perete este pe deplin calcificat sau cartilaginos. angiocolita si ileusul. tulburarile echilibrului fluido-coagulant (coagulopatii) si graviditatea. Indicatiile colangiografiei peroperatorii sunt: episod icteric actual sau recent. Cea mai importanta si eficienta masura profilactica generala este cura de diureza. Chirurgia deschisa a litiazei renoureterale isi are indicatii pentru: litiaza coraliforma cu dispunere preponderent in calice. in litiaza urinara. Cel mai frecvent degenerarea survine pe un colecist litiazic cu evolutie indelungata la un bolnav litiazic. calculii de cistina si calculii renali asociati cu stenoza jonctiunii pielo-ureterale. Contraindicatiile absolute ale ESWL. Din punct de vedere al relatiei densitate calcul urinar . plastronul si subicter. litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata si litiaza renala pe rinichi compromis morfofuntional.Formele gangrenoase sunt mai frecvente la varstnici. Expresia majora clinica a obstructiei urinare este anuria obstructiva. ESWL are morbiditatea cea mai redusa. pancreatita acuta. recidiva nu mai poate avea loc! Vezicula biliara "de portelan" apare in colecistita cronica sclero-atrofica. . Indicatiile terapeutice primare ale monoterapiei prin NLP sunt: calculii renali cu diametrul peste 3 cm. diametrul caii biliare peste 10 mm. peritonita biliara. Obstacolul subvezical cel mai frecvent este prin adenom de prostata. Hipeparatiroidismul primar este cauza cea mai comuna de hipercalcemie asociata litiazei urinare (5%). Lacuna cu "mantel simptom" este un semn radiologic ce apare in diagnosticul calculilor radiotransparenti prin UIV (test morfo-functional). febra. sindroame mieloproliferative si tratamente citostatice. calculii coraliformi. Cauze ale subicterului aparut in evolutia unei colecistite acute pot fi: litiaza coledociana asociata. angiocolita asociata si pancreatita asociata. In forma pseudoneoplazica. Litiaza radiotransparenta este cea de acid uric si xantina.

Swenson Aganglionoza. la inspectie.si subcoracoidiene ale luxatiei antero-interne si numai in luxatiile foarte recente. se constata umarul cu aspect "in epolet".maligna. cu calcaneul si cu scafoidul. Procedeul Kocher este indicat numai in formele extra. luxatia plantara totala este cea mai frecventa. procedeele Duhamel. insotita fiind de o deformatie data de proeminenta astragalului si calcaneului pe fata dorsala a piciorului. poliomielita). Dintre luxatiile cotului. examenul bacteriologic al urinii. Luxatiile radio-carpiene si carpo-metatarsiene sunt extrem de rare. Luxatiile traumaticea sunt mai rare decat fracturile. Incidenta este de 1/6000 nasteri. Dintre luxatiile mediotarsiene. Enucleerea Broca (luxatia totala a astragalului) este exceptional de rara.Cura de diureza se face cu cantitati de lichid ce trebuie sa ajunga la 3-5 litri pe zi. luxatia este traumatica. Aspectul clinic din profil "in baioneta" a gambei apare in luxatia posterioara a genunchiului. cea mai frecventa este luxatia antero-interna subcoracoidiana. Luxatia medio-tarsiana se produce la nivelul interliniei Chopart. Cauza determinanta a luxatiei o constituie traumatismul. Litiaza urinara secundara recunoaste drept una din cauze ca fiind obstructiile de tract urinar. hipoganglionoza este elementul esential care duce la aparitia bolii Hirschprung (megacolon congenital). astragalul pierzand toate conexiunile sale cu morteza tibio-peroniera. Cel mai frecvent tip de luxatie tarso-metatarsiana este luxatia totala omolaterala. in fapt o tripla luxatie. Luxatiile scapulo-humerale sunt cele mai frecvente luxatii. varietatea dorso-laterala externa (peste 50%). cardiopatii congenitale si malformatii urogenitale. in litiaza cistinica ajung la 5-7 litri pe zi. raport 1/8. Bratul "in catarg" apare in luxatia antero-inferioara (luxatia erecta) sau subglenoidiana. Luxatia antero-interna este cea mai frecventa luxatie scapulo-humerala (95%). iar raportul B/F este de 3/1. M MEGACOLON CONGENITAL Vezi si boala Hirschprung. tabes. LUXATII Obisnuit. raport ms/mi=4/1. cele mai frecvente sunt cele posterioare. Abordul chirurgical deschis al unui calcul vezical se face prin talie hipogastrica. Criteriile de risc prognostic in cazul litiazei urinare sunt: debitul urinar. Caracteristicile unei colici renale ce indica prezenta unui calcul în ureterul distal sunt iradierea ascendenta in lomba. Soave. Luxatia simpla a astragalului fara asocierea unei fracturi maleolare sau marginale ale pilonului tibial este exceptionala. . tolerata si benigna. curba febrila. morfologia aparatului urinar si probele de functie renala. iar cele de membru superior sunt mai frecvente decat cele de membru inferior. Luxatiile anterioare de genunchi sunt cele mai frecvente luxatii de genunchi. Luxatiile posterioare ale soldului sunt cele mai frecvente luxatii de sold. Formele clinice sunt: forma grava . in rahianestezie. mai rar patologica (tbc. Se asociaza frecvent cu boala Down. Dintre varietatile de luxatii antero-interne. semnul Gersuny. "Baioneta" laterala apare din fata in luxatia laterala. In cazul luxatiei antero-interne. asocierea cu polakiuria si tenesme vezicale.

Irigografia este folosita ca metoda terapeutica in ocluzia prin invaginatie la copii si in volvulus sigmoidian. Prin procedeul Duhamel.In patogenia enterocolitei. imagine radiologica. strangulare. Invaginatia intestinala se intalneste cu predilectie la copii si nou-nascuti. acidoza (initial respiratorie. O OCLUZII INTESTINALE Vezi si Memo > HETUNT. manevra Monks-Moynihan. Hipovolemia este cauza esentiala a tulburarilor biologice si clinice din ocluzii. Imaginea "in potcoava" este expresie a ansei strangulate. alcaloza (in ocluzii inalte. Laugier. sindroame Bouveret. Distensia abdominala este asimetrica in ocluzia prin volvulari si prin strangulare. denutritie cu scadere ponderala. de coalescenta. Volvulusul sigmoidian este cel mai frecvent. obstacolul functional este cauza principala. Debutul clinic este brusc in ocluzii spastice si prin strangulare. Ocluzia postoperatorie precoce paralitica este cea mai frecventa. Cand T depaseste valoarea normala din capilarele intestinale de 15 mmHg si in arteriole de 30-35 mmHg. la adulti. apoi metabolica). Ocluzia colonului este cel mai frecvent cauzata de prezenta unei tumori maligne. motilitate si absorbtie. von Wahl. Tehnica chirurgicala cea mai frecvent utilizata in tara noastra este procedeul Duhamel. Localizarea ileo-cecala a invaginatiei este cea mai frecventa. Legea lui Laplace este T=PxD. irigatia zonei respective este suprimata si incepe necroza. sau de existenta unui mezou lung. peritonita TBC si hepatosplenomegalii (TPH). iar cea jejuno-jejunala este cea mai rara. Imaginea radiologica "in cocarda" se intalneste in invaginatia intestinala la sugar. soc toxico-septic. Semnul Blumberg apare in ocluzia paralitica si prin strangulare. se intalneste. triada König. Ocluzia postoperatorie tardiva este intotdeauna mecanica si rezolvarea cauzei este numai chirurgicala. Perturbarile homeostaziei si fiziologiei sunt: tulburari de irigatie. Ocluzia prin volvulare este favorizata de anomalii de rotatie. doar in strangulare prima afectata este circulatia arteriala. recidiva este exceptionala. MeTiRenIm. In ocluzia intestinala. triada: tumora. Prima afectata este circulatia venoasa a anselor intestinale. forma subacuta. MSOF. Elementele esentiale de diagnostic al ocluziilor sunt: alterarea starii generale. Ocluzia prin cancer de colon este mai frecventa la colonul stang. durerea este simptomul cel mai constant. prin varsaturi). In invaginatia intestinala. durerile si varsaturile. . Socul este complicatia de temut in ocluzii. von Wahl. Diagnosticul diferential la copilul mare se face cu: tumori abdominale benigne si maligne intra. semnele Blumberg. oligurie. Radiologic apare o imagine "in omega" sau "in teava de pusca". König. Imaginea de "tuburi de orga" sau de "trepte in scara" apare in ocluzia intestinului subtire (in special ileon). Mondor. Afectarea vasculara apare in ocluzia prin volvulare. mai rar. Ombredanne. Gangolphe. hemoragie. Legea Stokes apare in peritonite.sau retroperitoneale. invaginatie.

Dieulafoy. Fox.Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt: durerea.300 µg/l ELISA si 120 g/l IMAC). Semnele Cullen. Ocluzii functionale cu dominanta parasimpatica: hipocalcemie. deshidratare. Durerea abdominala este simptomul major dar niciodata singur! Raportul clearence-ului amilazei si clearence-ul creatininei este semnul cel mai sensibil si specific in PA. infectia pancreatica si abcesul pancreatic devin cauze principale de MSOF si deces. Profilaxia recidivelor in ocluzii cuprinde: aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea cu epiploon. varsaturile si distensia abdomenului. Stadiul C al clasificarii tomodensitometrice Ranson si Baltazar este reprezentat de inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului. reluarea precoce a peristalticii. Primele 3 sunt aceleasi ca si in peritonite. .120 ng/l. ocluzii atipice si subocluzia intestinala. faza tardiva a socului. Cea mai rapid eliminata este amilaza si cea mai tarziu eliminata este elastaza pancreatica. In locul distensiei abdominale apare sughitul. Forma supurata este o complicatie severa a formei necrotico-hemoragice. Cele mai valoroase date pentru prognosticul PA sunt furnizate de cuantificarea CRP si PMN-e (valori prag: CRP . Evolutiv ocluziile intestinale imbraca urmatoarele forme clinice: ocluzii acute. Mandel. hipocalcemie. Infectia pancreatica reprezinta complicatia cea mai de temut a pancreatitei necrozante (80% decese). denutritie. tulburari hidroelectrolitice. hiperglicemie. intoxicatii cu stricnina sau antirezerpinice. Gray-Turner. CT cu substanta de contrast reprezinta metoda standard pentru definirea pancreatitei necrozante. hemoconcentratie cu poliglobulie. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt cel mai des reprezentati de bacteriile Gramm negative. Valoarea prognostica este data de: cresterea hematocritului. clasificarea Hamburg. enteroplicatura. ansele sub obstacol sunt de aspect normal (!) P PANCREATITA ACUTA Vezi si Scorurile Pancreatitei Acute. Cele mai frecvente cauze de PA sunt: consumul de alcool si litiaza biliara. Hipovolemia este cauza esentiala in instalarea si evolutia urmatoarelor perturbari biologice si clinice: deshidratare. Singurul mijloc fiabil pentru recunoasterea originii litiazice a unei PA ramane ecografia. intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze. hipotensiunea arteriala. PERITONITELE ACUTE DIFUZE Vezi si semnele Blumberg. sindroame toxico-septice. tahicardie. sutura breselor. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF in prima saptamana sunt: hipoxia si socul circulator. Radiografia toracica simpla evidentiaza destul de frecvent un hidrotorax stang. Mai tarziu. Fenomenul esential in PA este autodigestia glandei de catre propriile sale enzime. Forma de PA edematoasa este cea mai frecventa forma (80%). PMN-e . Paralizia musculaturii intestinale (ileusul paralitic) poate apare in: peritonite. ocluzii cronice. Doar in ocluziile mecanice. Translocatia bacteriana este principala cauza a infectiei necrozei pancreatice si peripancreatice. infarctul enteromezenteric. dezechilibre hidro-electrolitice (fara hipocalcemie).

In abcesele intraabdominale. Celula tinta esentiala pentru endotoxina este macrofagul. Intestin subtire/gros . CSF. PG).fetid. In peritonitele granulomatoase. vascos.seros. Streptococ (raspandeste infectia). acid. nemirositor. Stafilococ (reduce potentialul oxidativ). poate evidentia: valori aproape normale. cu bila. pe care se fixeaza prin CD14 (glicoproteina). moleculele de adeziune endoteliala si endorfina. abundent. Cei mai importanti chemoatractanti sunt C3a. galben-verzui. IL 1-6-8. polizaharidul este cel mai toxic. nemirositor. miros fad. subhepatic drept si subfrenic stang). Piocianic . Migratia polinuclearelor este o etapa esentiala in raspunsul inflamator precoce. C5a. Cea mai frecventa cale de contaminare in peritonitele primare este cea hematogena. inflamatia peritoneului determina paralizia musculaturii intestinale subiacente! Cele mai frecvente peritonite sunt cele secundare. scaderea functiei de bariera a peretelui intestinal si scaderea mecanismelor de aparare ale gazdei.tulbure. Peritonitele localizate in etajul abdominal inferior sunt localizate: la nivelul promontoriului. Peritonita primara este monomicrobiana si apare cel mai frecvent la copii cu sindrom nefrotic si adultii cu ciroza. galben-verzui. Duoden . 10% LB. Rolul principal in fagocitoza il detin macrofagele si complementul. murdar. In peritonitele tertiare. galben. scazand cu varsta pana la 5/cm³. pepto-/streptococi. C3a. 10% LT si mastocite) in interiorul omentum-ului si sunt in numar de 20-40/cm³ la copil. In peritonitele comunitare poate fi incercata si terapia cu un singur antibiotic. hiperleucocitoza. coli si Bacteroides fragilis. INF. . PAF. varsaturile. cei mai frecventi germeni sunt E. acidul arahidonic (TX. Gonococ . Aspectele lichidului peritoneal: Pneumococ . Streptococ . agravand boala! Mediatorii endotoxinelor sunt: TNF. fluid. Peritonita NU este sinonima cu infectia intraabdominala! Dintre constituientii endotoxinelor. iar in peritonitele secundare este calea limfatica si prin contiguitate. Prezenta ileusului este tipica pentru socul septic.subtire. Peritonita difuza in apendicita acuta se manifesta prin peritonita purulenta de la inceput. dintre care Mf are rol major. Tulpinile anaerobe sunt: Bacteroides fragilis. intr-o peritonita acuta.Conform legii Stokes. Jocul respirator al diafragmului. rapid purulent. fragilis (inhiba fagocitoza).cremos.gros. Stomac . germenii prezenti sunt Mycobacterium si Strongiloides. Antibioticele duc la eliberarea de endotoxina in exces. CD18 si LDL-acetilati. Semnele functionale in peritonita sunt: durerea. galbui. C5a si C567. cu devierea spre stanga a formulei leucocitare sau leucopenia. cel mai adesea cu streptococ si pneumococ (90%).verzui. "Petele de lapte" (milky spots) sunt agregari de celule (70% Mf. oprirea tranzitului intestinal si sughitul. locul de electie a colectiilor infectate (interhepato-diafragmatic. clostridii. In peritonitele tertiare sursa bacteriana se afla cel mai frecvent in intestinul subtire. lateral si inferior. favorizeaza resorbtia subdiafragmatica. coli (reduce mecanismul imun). Sinergism de mare gravitate: E. peritonita in 2 timpi si peritonita in 3 timpi. Cele mai cunoscute opsonizante sunt C3b si IgG. aromat. Principalele cauze ale translocatiei bacteriene sunt: ruperea echilibrului ecologic al florei bacteriene. Cei mai frecventi germeni sunt streptococ si pneumococ la copil si enterobacteriile la adult. tratamentul este profilactic. B. Hemoleucograma. resturi alimentare.

Anamneza confirma o interventie chirurgicala recenta. Abcesele intraabdominale se clasifica in abcese intraperitoneale. datorita tolerantei scazute si risc de complicatii mai mare. mezenterul adiacent cecului. iar cele mezoceliace se dreneaza transperitoneal! Masurile chirurgicale aditionale sunt: decomprimarea intestinului subtire. Peritonitele acute postoperatorii au o evolutie grava si imprevizibila. electricitatea. fragmentarea glontului. Abcesele apendiculare se dreneaza extraperitoneal. tare asociate. Plagile impuscate prezinta anumite caracteristici conferite de caracterele balistice ale glontului si de natura tesutului afectat. Apar cel mai frecvent survin secundar posttraumatic.mortalitatea este de 5 ori mai mare la cei peste 70 ani. tubul de aspiratie naso-gastrica sau enterotomia de golire. in schimb nu se produc niciodata fracturi de glezna sau picior. Duodenul si intestinul subtire se rup cel mai frecvent la nivelul punctelor de fixare (ligamentul Treitz. Pasagerul din fata are o probabilitate mai mare de a avea fracturi craniene. Drenajul ghidat ecografic sau CT este tratamentul de electie in abcese intraabdominale. fara contractura adevarata si matitatea dureroasa. Aorta toracica se rupe cel mai frecvent la nivelul sau imediat distal de ligamentul venos. Laparostomia se utilizeaza doar in formele de peritonita cu insufiente mutiple de organe. leziunile termice. evitand deschiderea peritoneului in abcesul subfrenic. POLITRAUMATISME Vezi si semnul Battle. Agentii traumatici sunt: agentii fizici. se refera la: eliminarea sursei de contaminare. Particularitatile anatomice . Singurele abcese la care nu se prefera tratamentul chirurgical sunt abcesele diverticulare.Diagnosticul abceselor subhepatice se pune pe apararea musculara dureroasa. retroperitoneale si viscerale. In plagile sunt implicate mecanisme multiple: formarea cavitatii definitive. majoritatea sunt consecinta dezunirii anastomozelor digestive sau pot fi provocate de leziuni ignorate in timpul interventiei. de humerus. expuse de Kirschner. Se face incizie subcostala. barotraumele.Femurul este cel mai puternic os al organismului. deceleratia si ciocnirea (impact). Factorii ce afecteaza modelul lezional sunt: varsta. dar pot surveni independent de orice leziune viscerala sau locala. cavitatia temporara. Trauma reprezinta principala cauza de deces la persoanele sub 40 ani. particularitatile anatomice regionale si alcool. "ciupercizarea". Mortalitatea este influentata de: varsta peste 50 ani. droguri. Principalele mecanisme de producere a leziunilor prin accidente sunt: acceleratia. prezenta patologiei asociate si senescenta sistemului imunitar. Dintre acestia. diagnosticul este dificil. postoperator sau dupa un proces patologic local. . hiperleucocitoza si soc. sexul. glontul fiind deviat frecvent de planuri osoase. fracturi pelvine. faciale. cel mai des implicat sunt agentii fizici. Accidentele de circulatie reprezinta principalul factor etiologic al politraumatismelor. orificiul de iesire este de 2-3 ori mai mare decat cel de intrare si niciodata nu se suprapun ca nivel. vechimea peste 48 ore a perforatiei. In plagile transfixiante. aderente). Pot fi unice sau multiple. de clavicula. aparitia de "proiectile secundare". Principiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute. ulcer perforat tratat prin aspiratie. Varsta . potentialul infectant cu risc tetanigen. reducerea contaminarii. tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei.

TA si frecventa respiratorie (RR). Hipotermia este unul din factorii cei mai frecventi ce poate altera coagularea in traume. suprafata pe care se cade si varsta. Trauma poate produce hiper. lipogeneza scazuta si productie scazuta de corpi cetonici. activarea sistemului kininic. ceea ce determina mobilizarea preferentiala si consumul rezervelor de carbohidrati si proteine. cresterea transaminazelor si a timpului de protrombina. reacivitatea pupilara. Se decide transportul in timpul supravegherii secundare daca apare: abdomen dureros si destins. TCC. TS (scorul traumatic) si RTS (scorul traumatic revizuit). Cand coexista si arsuri apare o alterare a raspunsului limfocitelor T. astenie sau sete. Sindromul de compartiment abdominal se caracterizeaza prin: distensie abdominala. scad timpii de coagulare. Imunosupresia este accentuata de transfuzii. oligoanurie. Valoarea codificata 4 a RTS reprezinta normalul. Primul si cel mai important lucru pe care il face echipa de traume este stabilizarea pacientului. cianoza. culoarea/aspectul tegumentelor. ci doar GCS. instabilitatea bazinului. confuzie. Exista un "metabolism condus de macrofag". Indicatorii cei mai fiabili ai statusului circulator si prezentei socului sunt: pulsul la carotida si radiala. Factorii de gravitate in caderi sunt: viteza in momentul impactului (mai importanta decat masa!). dificultati in ventilatie. Cel mai frecvent tip de soc intalnit este cel hemoragic. La pacientii critici care supravietuiesc mai mult de 48 ore. reumplerea capilara si starea de constienta. Scurtul examen neurologic cuprinde: constienta. apar tromboze posttraumatice. monocitoza.sau/si hipocoagulare prin: trombocitopenie. Nivelul catecolaminelor (noradrenalina) este direct proportional cu severitatea traumatismului . a trombocitelor si a fibrinogenului. Scorul traumatic pediatric (PTS) se bazeaza pe 6 variabile fiziologice si anatomice. MSOF se caracterizeaza prin: tahipnee. Pacientii obezi prezinta un bloc posttraumatic relativ al lipolizei.Cel mai frecvent lovitura initiala este din lateral si victimele au urmatoarea triada: fractura de tibie-peroneu. regiunea anatomica de impact. . scaderea IL-2 (cheia imunosupresiei in trauma!). Metabolismul lipidic de stress se caracterizeaza prin: lipoliza crescuta stimulata de STH. Scorurile fiziologice sunt cele mai folosite la triajul pacientilor. Hipermetabolismul atinge un nivel maxim la 3-4 ore si persista 710 zile. Apare mai ales la politraumatizati care primesc cantitati mari de fluide si sunt supusi unor proceduri chirurgicale extensive (scaderea temperaturii la 30-34°C duce la sangerari difuze). masa trombocitara nu face decat sa inrautateasca situatia. RTS NU mai utilizeaza reumplerea capilara si expansiunea toracica. Scorul Glasgow (GCS) este cel mai utilizat in prezent (3-15 puncte). fracturi de femur bilaterale. scaderea creatininei. paloare. functionare anormala a celulelor B. leziuni ale trunchiului. hipoxie. Cea mai utilizata cale de intubatie este cea oro-traheala. status motor si senzitiv. scaderea plasminogenului. MSOF este cea mai comuna cauza de deces. Hipotermia controlata poate fi benefica! Disfunctia sistemului imunitar se manifesta prin: scaderea limfocitelor T. Semnele precoce ale socului sunt: reumplerea capilara lenta. tahicardie peste 100 bpm. Cele mai utilizate scoruri fiziologice sunt: GCS. Scorul de interventii terapeutice cuprinde 4 clase.numai la cei ce au si o componenta cranio-cerebrala traumatizata! Raspunsul metabolic se caracterizeaza prin: cresterea ratei metabolice si cresterea consumului de oxigen. Continuarea terapiei cu plasma proaspata congelata. tegumente reci si transpirate.

hiperventilatia. CT este investigatia de prima intentie pentru traumatismele cranio-cerebrale. distensia abdominala. In cazul RCUH cu megacolon toxic pot aparea semne de iritatie peritoneala. Mucoasa colonica este tapetata de ulceratii granulare superficiale. CoA este scazuta. R RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA Vezi si Asocieri > Gene. Ileonul terminal poate prezenta semne de inflamatie moderata si dilatatie! Deficitul in productia de imunoglobuline. In RCUH cele mai frecvente manifestari clinice sunt: diareea. fiind in totalitate subtiata si friabila cu vascularizatie bogata. trepanatie. RCUH trebuie cel mai frecvent diferentiata de boala Crohn. hemo-. Cel mai frecvent semn clinic ramane diareea sanguinolenta (79%). fracturi. Punctia abdominala se foloseste rar datorita: fiabilitatii scazute si a procentului mare de rezultate fals negative. iar PG sunt crescute! Leziunile anatomopatologice din rectocolita ulcerohemoragica. dar NU sunt specifici si NICI constanti. febra. RCUH este o boala care prinde intotdeauna RECTUL! Cel mai frecvent afecteaza rectul si colonul distal (90-95%) si respecta intestinul subtire. sternale sau claviculare si a pneumo-. cresterea spatiilor intercelulare si largirea reticulului endoplasmic. In diagnosticul diferential al RCUH fata de boala Crohn. hemopneumotoraxului. cu formare de abcese. Anticorpii anticelula cu mucus infectata sunt prezenti in serul bolnavilor cu RCUH. Masurile in caz de iminenta de herniere a substantei cerebrale sunt: imobilizarea pacientului. Culturile aerob-anaerobe ale continutului colonic in RCUH NU au aratat modificari ale florei colonice. Foarte des a fost subliniata legatura dintre tutun si RCUH. cvadriplegia si leziunile cerebrale terminale.Principalele cauze de hipotensiune-soc sunt: hipovolemia. Cel mai fidel si specific diagnostic este realizat prin rectosigmoidoscopie. hipotermia. Examenul ecografic NU are nici o valoare in diagnosticul leziunilor de organ cavitar. In traumatismele toracice este metoda de electie pentru evidentierea fracturilor costale. socul mediastinal. Lavajul peritoneal este investigatia cea mai fiabila in decelarea prezentei sangelui in peritoneu. fisuri anale si deprecierea functiilor hepatice si renale. Teoria neuro-vasculara NU explica de sine statatoare ansamblul leziunilor si manifestarilor extradigestive ale bolii. Manitol. leziunile de ficat sau splina. constau in infiltrarea cu PMN la nivelul criptelor Lieberkühn. 4 si diverselor fractiuni ale complementului. Cauzele leucocitozei sunt: stress. in stadiile incipiente. CT. infectii concomitente. urmatoarele elemente patologice macroscopice au incidenta 0% în RCUH: ulceratii liniare confluente. Studiile de microscopie elecronica arata distrugerea mitocondriilor. durerile abdominale. Microscopia optica arata subtierea peretelui celular si vacuolizarea celulelor. Radiologia clasica NU poate fi inlocuita de CT. La acesti pacienti. fisuri adânci ale . prezent in RCUH se datoreaza urmatoarelor mediatori ai inflamatiei: IL 2. ischemia miocardica acuta. in special a celor din clasa Ig G. rectoragia si scaderea ponderala.

cresterea reabsorbtia HCO3. In cadrul reechilibrarii electrolitice necesarul de Na+ si Cl-: se calculeaza pe baza ionogramei sanguine si urinare si ia in calcul si ionograma din lichidele pierdute. la 6 luni.mucoasei. Alte imunosupresoare: ciclosporina si 6-mercaptopurina. Hormonul antidiuretic (ADH) este un polipeptid cu 7 aminoacizi.40-60 mg/zi) raman principalul drog in tratamentul RCUH capabili sa realizeze remisia episoadelor acute. Sdr. secretia tubulara a H+ alaturi de K+. Cea mai frecventa complicatie la ileostomizati o reprezinta infectarea ansei de ileostoma cu eventuala sa obstructie. Necesarul bazal de lichide la adult este de 30-40 ml/kgc/zi. In inhibarea secretiei de ADH intervin: distensia atriala stanga si PG E. complicatia majora invalidanta este reprezentata de sindromul de malabsorbtie cu deperditie hidro-electrolitica. ipoteza permeazei (creste permeabilitatea celulei la Na+). La un calcul al pierderilor lichidiene care sumeaza cantitati ce depasesc toleranta organismului acestea se esaloneaza pe 2-3 zile! Complicatiile hiperhidratarii sunt: insuficienta respiratorie acuta. alternativ. Aldosteronul sau electrocortina este sintetizat in zona glomerulara a corticosuprarenalei si actioneaza la nivelul celulelor renale ale tubului distal. dar NU si-au dovedit eficacitatea in prevenirea recaderilor. efect inotrop pozitiv. kaliureza. Diagnosticul de hiperaldosteronism se pune pe: raportul Na/K în urina apare inversat. in sector interstitial (15%) si intravascular (5%). Na intra in celula. "Falsa natremie" apare atunci când concentratia plasmatica a glucozei. Ca si topice locale se folosesc: suspensia de dermatol. oxid de Zn. durerea. Deficitul . Apa organismului este dispersata in sectorul intracelular (30-40%) si extracelular (20%). activeaza pompa de Na+. aspect pavimentos al mucoasei. stressul. Dintre imunosupresoare. operatia de electie in RCUH era rectocolectomia totala cu ileostomie de tip Brooke. hiponatriurie de dilutie. Salazopyrina se administreaza in doze de 4-6 g/zi. Necesarul zilnic normal este de 1-4 mmol/kg/zi (100 mEq/zi) sau 6-7 g NaCl. Sectorul III este numit transcelular . corticoizii si Ca2+. cel mai utilizat este Azatioprina (AZT). Secretia sa este stimulata de cresterea osmolaritatii. a lipidelor si a protidelor este crescuta. La toti pacientii rectocolectomizati. leziuni disparate. Calculul Bergman.5 mg/kgc. Este stimulat de hipovolemie si hiponatremie. Ipoteze ale mecanismului de actiune al aldosteronului sunt: reabsorbtia Na in schimbul K. sintetizat de nucleii supraoptici neuro-hipofizo-talamici.in schimbul H+. Mai recent se practica rectocolectomia subtotala cu prezervarea canalului anal si anastomoza ileo-anala sau ileo-rectala. Dintre cele microscopice amintim doar granuloamele. deshidratarea spatiului extracelular (DEC). timp de 10 ani. Corticosteroizii (prednison . in doza de 2-2. ARDS si edem cerebral. La pacientii cu anastomoze ileale joase. cea mai frecventa complicatie o reprezinta ocluzia (10%). Tratamentul hiperaldosteronismului se face cu administrare de KCl si Spironolactona. Supravegerea acestor pacienti pentru a preveni degenerescenat maligna se face prin examene baritate irigografice si colonoscopie. la randul sau. REECHILIBRAREA HIDRO-ELECTROLITICA Vezi si Tabel. Schwartz-Bartter. Pana de curand. Sectorul extracelular se imparte.15 ml/kgc. Argyrol si vitamina A.

Na actual) x G x 0. pentru cresterea K cu 1 mEq/l trebuie administrati 200-400 mEq.4 mmol/kg/zi.v. Pentru a corecta natremia se foloseste formula : Na corectat = Na actual + [(glicemia (mmol/l)–5)/3]. Ultimele doua constituie tratamentul de electie al hiperpotasemiei. simetrica.tumorile ulcerate (cel mai frecvent) DEDA-MICI Semnele de probabilitate ale unei fracturi: D . Necesarul zilnic de potasiu este de 0. controlul administrarii K+ se face prin ECG si ionograma sanguina si urinara. FV. asistola. Concentratii de Na+ de peste 120 mmol/l contin sucul pancreatic si bila. Poate apare in hemoliza.durere DART Situatii de HDI care necesita hemostaza de urgenta: D . FORMULE MNEMOTEHNICE AMD Triada simptomatica (triada Crossen) caracteristica in SEU este: A .4% i. Corectarea brutala a hiponatremiei poate determina un sindrom neurologic sever cu suferinta bulbo-pontina. T aplatizat.de Na se calculeaza dupa formula: (mEq Na normal .angiodisplaziile colonice (diagnostic doar prin arteriografie selectiva de AMS si/sau AMI) R . Semnele ECG de hipopotasemie sunt: aritmii. ritm nodal. Când K+ este sub 3 mEq/l. Semnele ECG de hiperpotasemie includ: unda T inalta. TV.4%. bloc AV. hiperhidratare globala si postagresiune (paradoxul sodiului). Hiponatremia este apare prin lipsa de aport.amenoree M .7-3 mmol/kgc/zi sau 2-4 g/zi.echimoza D .metroragii D .durere in punct fix E . Administrarea de sânge mai vechi poate duce la cresterea concentratiei K+ seric. Necesarul de fosfati este de 25-40 mmol/zi. NU se administreaza K+ daca bolnavul are oligurie (diureza sub 500 ml/zi).diverticuloza recto-sigmoidiana A . Hipernatremia este foarte rara. bradicardie. distructii tisulare. Pentru corectarea rapida a hipopotasemiei se administreaza 15 mEq KCl 7. rezine schimbatoare de ioni si hemodializa.deformare locala .ruptura hemoroidala T . in insuficienta corticosuprarenalei si in acidoza metabolica. NU se administreaza mai mult de 20-40 mEq/h deoarece determina risc de stop cardiac! Metodele de corectare a hiperpotasemiei sunt: administrarea de solutie de glucoza cu insulina. QT prelungit. Hiperpotasemia se poate exclude la o diureza mai mare de 1200 ml/24h. TU fuzionat. ST subdenivelat. complex QRS largit. Necesarul de magneziu este de 0. Corectarea hipopotasemiei presupune: administrarea parenterala de solutie molara de KCl 7.6.1-0. in 5 minute. datorita variatilor bruste de osmolaritate si demielinizare secundara.

apendicita acuta SPK Abcesul pulmonar secundar unei pneumonii "abcedate" e cauzat de urmatorii germeni aerobi: S .lactat A .crepitatie osoasa I .ulceratiile mucoasei N .urticarie HETUNT Aspecte microscopice in ocluzii intestinale: H .edem T . gluneogeneza hepatica are 3 variante.Stafilococ P .meteorism timpanic Ren .polipoza recto-colica E .infiltratii hematice E .alanina (cel mai utilizat) G .icter U .glicerol MeTiRenIm Triada von Wahl se caracterizeaza prin: MeTi .intransmisibilitatea miscarilor C .Pseudomonas K .enterocolita dizenteriforma D .Klebsiella SuHePre In perioada de stare.tumori diverse LAG In cazul arsurilor.tromboza vaselor mici U .intreruperea continuitatii osoase DIU In situatia rupturii chistului in caile biliare apare triada clasica: D . bronsiectazia se caracterizeaza clinic prin: .imobil PEDA Diagnosticul diferential in invaginatia intestinala la copil se face cu: P .diverticul Meckel complicat (sangerand prin ulcer peptic) A .atitudine vicioasa Semnele de certitudine: M . Din: L .zone de necroza parietala T .mobilitate anormala I .renitent Im .A .durere (colica biliara) I .

peritonita TBC (forma tumorala) A .Su .apendicita acuta TPH Diagnosticul diferential al megacolonului congenital la copilul mare se face cu: T .hepatosplenomegalii ToMIn Factorii care perturba procesul de vindecare a ARDS sunt: To .supuratie He .pneumonii recidivante TPA Diagnosticul diferential in invaginatia intestinala la copilul mare se face cu: T .infectiile nozocomiale .Toxicitatea oxigenului M .hemoptizie Pre .sau retroperitoneale P .peritonita TBC H .tumorile abdominale P .tumori benigne si maligne intra.malnutritia In .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful