Figuri De Stil. Moduri de expunere. Genuri literare.

Notiuni de versificatie

Concepte operationale

Figuri de stil

Epitetul - „Partea de vorbire sau de fraza care determina, in lucrarile sau actiunile exprimate, printr-un substantiv sau verb, insusirile lor estetice, adica acelea care pun in lumina felul cum le vede sau cum le simte scriitorul si care au un rasunet in sensibilitatea si fantezia cititorului” (Tudor Vianu). Epitetul numeste insusiri deosebite, aparte. Epitetele pot fi explucative, epitete metafora, sincretice, complexe, imagini, apreciative, antitetice, evocative, ornante. Frumusetea epitetelor este data de asocierea deosebita, inedita a cuvintelor. Comparatia - Procedeu artistic care consta in alaturarea a doi termeni (obiecte, persoane, idei, fenomene, actiuni etc.) cu insusiri comune, urmarindu-se anumitor caracteristici ale primului termen (de comparat), prin intermediul celui de-al doilea (cu care se compara). Ca figura de stil, comparatia opate fi exprimata numai printrun substantiv, insotit de atribute si complemente.

Metafora - Procedeu artistic, element al limbajului poetic, prin care se trece de la sensul prorpiu al cuvântului sau al unei expresii, la un alt sens, pe care cuvântul sau expresia il dobândeste numai prin analogie, prin comparatie. In comparatia initiala, care sta la baza metaforei, termenul cu sens impropriu, figurat, il susbtituie pe cel cu sens propriu, de unde rezulta ca intr-o expresie morfologica exista un inteles usor de intuit si altul mai greu de intuit, sugerat. Personificarea (prozopopeea) - procedeu literar prin care se atribuie fiintelor necuvântatoare, obiectelor, elementelor din natura, sau ideilor abstracte insusirile omenesti de a vorbi, de a gândi, de a avea sentimente, de a actiona ca oamenii, intr-un cuvânt, de a face din ele persoane.

Antiteza - Figura de stil care consta in alaturarea a doi termeni (personaje, situatii, fenomene, idei etc.), de obicei, punându-se reciproc in lumina, urmarindu-se sa se reliefeze mai pregnant opozitia dintre acestia.

efectul prin cauza.Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). dur sau chiar obscen. folosita spre a atrage atentia asupra aspectelor descrise sau asupra faptelor infatisate. Repetitia . partea prin intreg. imita sunete.Apropiat de ironie. Moduri de expunere Descrierea . Prin inversiune (metataxa) se evidentiaza importanta deosebita a unui cuvânt (grup de cuvinte) din contextul respectiv. pentru a intari o idee sau o impresie. in care poetul cere ajutorul muzei sau divinitatii pentru a-si pitea realiza opera. chpul unui om. un obiect. o stare sufleteasca. Când invocatia se adreseaza unui personaj imaginar sau absent. Folosirea onomatopeei in poezie duce la versul onomatopeic. Eufemismul . cu scopul de a=l impresiona pe cititor.Procedeu artistic prin care se exagereaza intentionat insusirile unei fiinte sau caracteristicile unui obiect. o fiinta.Figura de stil care consta in inversarea voluntara a categoriilor logice: intregul prin parte.Insiruirea mai multor termeni din acelasi cmp semantic. fenomen. personificari. ce creeaza o imagine inchegata. un fenomen. Inversiunea .Alegoria .Figura de stil care consta in repetarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte.Procedeu artistic ce consta in schimbarea topicii obisnuite a cuvintelordintr-o propozitie (fraza). cauza prin efect. Hiperbola . . Metonimia . ea se numeste invocatie retorica. eufemismul este o figura de stil care consta in atenuarea prin substituire a unei expresii cu sens jignitor.Cuvânt care. un mediu social. abstractul prin concret. Intr-o descriere literara.Figura de stil alcatuita dintr-o succesiune de metafore. Invocatia . Enumeratia . sau ale altei intâmplari. Alegoria apare frecvent in fabule si in proverbe.Partea de inceput a unei opere. posesorul prin lucrul posedat etc. Onomatopeea . comparatii. la armonie imitativa. prin care poetul da forma concreta unor notiuni abstracte. zgomote din natura. epitete. prin elemetele lui sonore.

in proza sau in versuri. Recurgând la aceasta modalitate. ca mod de expunere. incântare. modul de viata al societatii omenesti. atunci când scriitorul descrie personaje. in fata spectatorilor. bucurie. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. numeste o clasa de opere literare. Dialogul . Alteori. pastelurile. rasa. Exista si un dialog interior. legate de personaje. realizând portrete. insa. scriitorul pune personajele sa vorbeasca. La actiune. in literatura. care pot fi oameni. fel. precum si alte trasaturi de caracter. Naratiunea este modul caracteristic al epicului. caracterul. balada. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. Exista opere literare in care se foloseste in intregime. psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate.). mod) si. dialogul. sa se miste si sa gândeasca. in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile.este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. Genul literar a fost definit având ca elemente de referinta relatia ce se stabileste intre cretor si lumea inconjuratoare. descrierea apare in cadrul naratiunii. atunci când apar personaje colective. ca in realitate.Este modul de expunere prin care se reproduce. astfel. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. nuvela. felul de a fi al personajului literar sau. conversatia dintre personaje. participa personajele literare. scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv. dar si plante. naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. sentimente. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. animale. Genuri literare Termenul de gen literar provine din latinescul genus (neam. Naratiunea . scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire. De regula. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. intr-o anume epoca. cum sunt. spaima etc. In astfel de opere literare. drama sau tragedia. schita. formeaza actiunea. se numara: basmul. legenda. pe o scena. sau lucruri animate de autor (ca in basme. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune. dezvaluindu-si. poemul eroic. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. precum si felul in care acesta comunica in opera respectiva idei. in vorbire directa. de exemplu. legende sau fabule). fabula. povestea. ca mod de expunere. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. . romanul.

. . .specie a poeziei lirice. Uneori. religioase. In acceptia lui moderna.rondelul -. cu rima imbratisata si doua tertine cu rima libera. de fapte eroice.elegia -. care are forma unei maxime. fata de patrie. cugetând asupra rosturilor existentei umane si asupra unor experiente intelectuale fundamentale in legatura cu temele majore ale unversului. la origine.oda -. având numai doua rime si un refren. a unui eveniment. fiecare al doilea vers având aceeasi rima cu cele doua versuri ale distihului initial. care deschide poezia si in care este reluat.Poezie cu forma prozodica fixa. . a unui erou legendar etc. moment al unei zile sau anotimp.specie a liricii filozofice in care poetul isi exprima sentimentele. . partial si inetgral. satira poate fi literara. provocate de motive intime sau sociale. uneori. . Cel care le exprma este insusi poetul.satira -. aspecte din fauna si flora).sonetul -. persana. intâmplare fericita. imnul devine si un cântec solemn adoptat oficial ca simbol al unitatii nationale a statului. alcatuita din 14 versuri. viata lunga a acesteia. 1. regret mai mult sau mai putin dureros.A aparut in literatura medievala franceza si desemneaza. prin intermediul caruia isi exprima direct anumite sentimente. ce da valoarea operei si. patriotice. preluat de poetii europeni. gândurile. la mijlocul si la sfârsitul ei. idealuri. .desemneaza o poezie lrica erotica. Odata cu formarea statelor nationale. caractere. morala.Poezie lirica in care se exprima sentimente de tristete.Poezie sau cântec solemn compus pentru preamarirea unei idei. moravuri. Intregul cuprins al poeziei este enuntat in ultimul vers.specie a poeziei lirice (formata din strofe cu aceeasi forma si cu aceeasi structura metrica). poet) comunica direct impresiile. Originar din literatura indiana. politica. in care autorul descrie un tablou din natura (priveliste. Oda opate fi eroica. religioasa sau sacra. gazelul este format dintr-un numar variabil de distihuri. rondelul este o poezie cu forma fixa. . sociala.imnul -. Genul LIRIC cuprinde acele opere literare in care scriitorul (cel mai adesea. erotice etc. Elegiile pot fi filozofice. entuziasmul sau admiratia fata de persoane.atitudini. personala. sentimentele. Este inrudit si cu oda. melancolie. ideile si atitudinile sale.gazelul -. araba. in care se exprima elogiul. . repartizate in doua catrene. un cântec si un dans.meditatia -. sentimentele autorului intra in rezonanta cu simtamintele cititorului. Imnurile religioase premaresc divinitatea. # cult: .Poezie lirica n care sunt ridiculizate aspecte negative sociale.pastelul -. de disperare.

balada -. care se detaseaza dintre alte personaje cu insusiri deosebite. cu personaje numeroase. Are o forma fixa (trei strofe a câte opt versuri si un catren final. având un caracter nostalgic. cântata pe o anumita melodie. .specie a genului epic.cântecul -. realista. valorifica eroicul. legendarul. .schita -. dezvaluita prin morala (partea finala). de proportii mai mari decât balada. in versuri sau in proza. naratiunea. bine conturizate. personajele si autorul. intr-o opera epica exista trei elemente defibitorii: actiunea (intâmplarile prezentate.A fost cultivata de literatura medievala franceza. pe care acesta le domina. naturalista. Genului epic ii corespunde. surprinse in evolutie si prezentate in mediul lor de viata. se situeaza intre schita si roman. Genul EPIC cuprinde acele opere literare in care ideile si sentimentele autorului nu sunt transmise direct.bocetul -. cu actiune mai complicata si de mai mare intindere decât a celorlalte specii epice in proza. psihologica. in versuri.romanul -. de dimensiuni reduse. Are subiecte diverse.# popular . din trecutul unui popor. prin intermediul personajelor animale. prin intermediul actiunii si al personajelor. de revolta etc.si care are valoare educativa.specie a genului epic. frecvent. Nuvela poate fi romantica. in care scriitorul critica anumite trasaturi morale sau comportarea unor oameni. De aceea. la care participa mai multe personaje. .Lamentatie improvizata. in ordinea desfasurarii lor). erotic.Povestire scurta. Ca dimensiune. care a fost adesea valorificata in literatura culta. . ca in cazul genului liric.specie a genului epic. punând in centrul atentiei figura unui erou exceptional. cu valoare de sentinta a fabulei. dar mai mici decât epopeea. istorica. obiecte . care exprima un sentiment de dor.doina -. desfasurata pe mai multe planuri . Poemul eroic evoca fapte istorice sau legendare. cu actiune limitata la un singur episod caracteristic din viata unuia sau a mai multor personaje. .poemul eroic -. versificata. ci indirect. uneori. plante.specie lirica semifolclorica. .nuvela -. de dragoste. Fabula este construita pe baza alegoriei.specie a liricii populare si a folclorului muzical românesc. fantasticul. in cadrul obiceiurilor legate de inmormântare. in proza. umoristica. .Opera epica in proza. de obicei. sau care celebreaza haiducia. in imprejurari exceptionale. care are o actiune complexa ce cuprinde o inlantuire de fapte.fabula -. 2. # cult . ca mod de expunere. . de jale.

epopeea -. si forte supranaturale. care intruchipeaza personajele pe o scena. si de aici. in versuri sau in proza. in versuri sau proza. având o larga circulatie orala.. având un sfârsit vesel (happy end) si.basmul -. Intre spectatori si scriitor (dramaturgul) apare o conventie. la fantastic.Este specia genului dramatic. ci pentru a fi reprezentata pe scena. inspirata din viata de toate zilele.*** .basmul (povestea) -.legenda -. sentimente. spectatorul admitând ideea ca pe scena apar adevaratii eroi. fabuloase. in proza sau in versuri. filozofico-religioasa. # cult . . Contine tipuri diferite de personaje.balada -. de mare insemnatate pentru viata unui popor si la care participa. geneza unui lucru (fiinte. care sunt caracterizate intr-un mod ce stârneste râsul. a carei naratiune si ale carei personaje. prin care se explica.*** . iar partea componenta esentiala o constituie . tonalitati.comedia -. pe lânga eroii numerosi. un rol moralizator. # popular . deseori. Tinzând sa exprime aceasta complexitate. moravuri sociale. 3.legenda -. Opera dramatica nu este scrisa pentru a fi citita. transfigureaza realitati ale naturii si ale vietii sociale .drama -. eroi-comica. de obicei. drama exprima mai aproape de adevar complexitatea vietii reale. cu continut si deznodamânt grav. in care se povestesc fapte eroice.specie a genului epic (popular). apelându-se. fenomen.scurta povestire folclorica cu continut anecdotic.specie in proza a epicii (populare). Genul DRAMATIC cuprinde acele opere literare in care continutul de idei. in fata spectatorilor.) al unui eveniment istoric ori se evoca ispravi neobisnuite ale unor eroi atestati sau nu de catre documente. intâmplari.*** . Epopeea poate fi istorica.Creatie epica in versuri.specie a genului dramatic.snoava -. . de intindere mai mare decât poemul. Fiindca imbina episoadele vesele cu cele triste. diversitatea formelor si dificultatea de a o defini. Principalul mod de expunere intr-o opera dramatica este dialogul (si monologul). este mai putin supusa conventiilor decât tragedia. legendare. sensul operei sunt evidentiate prin jocul unor actori. care evoca personaje. eroica.

mai exista: a) Versul liber .Irozii . accentuare) este o stiinta. Acesta este versul clasic. Dupa numarul de versuri din care sunt alcatuite strofele. Ea studiaza cantitatea sau durata vocalelor si a silabelor. in care regulile enuntate mai sus sunt aplicate dupa cum doreste poetul. # popular .apare in versificatia moderna si numeste o grupare de versuri delimitate grafic printr-un spatiu alb. in timp. cu personaje puternice.conflictul. VERSUL . Numarul versurilor dintr-o strofa difera.este un rând dintr-o poezie. o stanta poate avea un numar de versuri variind intre trei si douazeci. In afara de acest gen de vers. spre deosebire de proza. STROFA . incânta pe cititor. cu deznodamânt nefericit. incepând cu strofe formate dintr-un singur vers si ajungând pâna la o strofa cu 12 versuri. 2. tertet (trei versuri). 1.care este un rând dintr-o poezie. catren (patru versuri). rima si masura. sextina (sase versuri). cu subiect grav. b) Versul alb este versul fara rima. pot fi : monovers (un vers). prosodia = intonare.specie a genului dramatic. aflatde intr-un conflict violent. netinând cont de unele dintre acestea. decima (zece versuri). distih (soua versuri). pe care. specifica Renasterii italiene. poetii le-au statuat in scrierea poeziilor. nona (noua versuri).oratia de nunta Notiuni de versificatie Versificatia sau prozodia (gr. in versuri sau proza. prin prozodie sau versificatie. in care sunt respectate regulile referitoare la ritm. septet (sapte versuri). in diferite parti constructive ale cuvântului (in limite care utilizeaza o metrica calitativa. insa. In general. -tragedia -. . Versificatia. se intelege ansamblul de reguli. prin versificatie se intelege ansamblul de tehnici pe care il presupune scrierea versurilor si rima. patetic. infiorator. cvinarie (cinci versuri). stanta este tot o strofa in care versurile sunt legate prin inteles si printr-o anumita rima. Deci. octava (opt versuri). ireconciliabil.

rimeaza primul vers cu al patruleasi al doilea cu al treilea. unde poetii recurg la imbinarea diverselor tipuri de rima. .d.m. al treilea cu al patrulea s.Variata sau amestecata -. sau feminina.este numarul silabelor dintr-un vers.consta intr-o rima ce apare succesiv la mai multe versuri si este specifica poeziei populare. atunci când accentul cade pe ultima silaba. Exista.apare atunci când versurile rimeaza doua câte doua . . Masura poate fi de la patru silabe. combinata cu ritmul. Pentru multi. In aceasta situatie.Monorima -. RIMA . dar si a pauzelor dintr-un vers. indicând si sfârsitul versurilor. Unitatea metrica este un grup de silabe accentuate si neaccentuate ( / ) si ( U ) si care se repeta la intervale regulate intr-un vers. este cea care da muzicalitate oeziei.Incrucisata sau alternativa -.a. intr-o poezie. Dupa silaba accentuata din rima.apare. Aceasta potrivire incepe cu ultima vocala accentuata. deseori.consta in a face sa coincida silabele de la sfârsitul a doua sau mai mulote versuri. ea poarta numele de asonanta.Când rima este imperfecta.3. asonanta este foarte des intâlnita.apare atunci când primul vers al unui catren rimeaza cu al treilea.Imbratisata -. drept o licenta poetica. in limba româneasca se folosesc unitatile metrice numite troheu. Cel mai adesea. atunci când accentul pica pe penultima silaba. totusi. mai ales in fabule. De regula. .miscare regulata si masurata. consoanele. se potrivesc ultimele vocale ale versurilor si. Rima simpla poate fi masculina. in poezia populara. in literatura culta. Masura si ritmul sunt atribute importante ale versificatiei. Considerata. versurile au aceeasi masura. iar ritmul . iamb si amfibrah. Rima este cea care grupeaza versurile in strofe. iar al doilea rimeaza cu al patrulea. exista mai multe tipuri de rima: . aproximativ.primul cu al doilea.Imperecheata sau succesiva -. 4. RITMUL . nerespectându-se o anumita ordine a acestora. 5. aceasta opate fi simpla sau complexa. si chiar mai multe. in fabule. fiindca rima. care se defineste ca fiind succesiunea regulata a unor silabe neaccentuate. Este un tip de rima mai rar folosit de poeti. rima este sinonima cu poezia. De cele mai multe ori. pâna la 15-16 silabe. Dupa felul cum rimeaza versurile. MASURA . cuvântul-rima este si cel mai important din versul repsectiv. . si versuri cu o masuradiferita.

o stare sufletească. apelând la imagini artistice. Poezia poate aparţine genului epic.armonie şi ritm. Rima POEZIA (accepţii ale termenului. prin care poetul "se comunică". Trohaic . aşa cum definea Tudor Vianu limbajul poetic al ideilor şi sentimentelor exprimate direct.corespunzator este trohaic.din punct de vedere formal . Liricul este o formă artistică. concepţiile scriitorului. iambic si amfibrahic. un sentiment. modul de expunere fiind descrierea. Poezia. pentru ca este coborâtor si vioi. prin intermediul personajelor sau genului liric dacă exprimă în mod direct sentimentele. dar apare si inpoezia culta. atitudinile. in care a doua silaba. care. dacă are fir narativ şi exprimă ideile autorului indirect.atunci când unitatea metrica este iambul U /. Ritmul trohaic este specific poeziei populare. anapestic ( U U /) si amfibrahic ( U / U ). este incadrata de doua silabe neaccentuate. accentuata. stările./ U. având . Comunicarea în textul poetic. evoluţie) Poezia este creaţia literară care exprimă ori sugerează o idee. Iambul este un ritm suitor. o emoţie. ideile. la cuvinte cu sens figurat.atunci când unitatea metrica este troheul . Ritmul amfinrahic presupune o succesiune de picioare trisilabice. Iambic . este potrivit pentru acele specii ale poeziei culte in care poetii dau glas unor sentimente puternice si tulburatoare. precum in elegie sau meditatie. Formele ritmului sunt binare. prin nota lui grava. Comunicarea în textul poetic: Este definită atât de eul liric. Formele ritmului mai pot fi ternare: dactilic (picior trisilabic / U U ). cât şi de raportul dintre autor şi eul liric: .

adică biografic şi nici cu "eul psihologic". • lirica "rolurilor" în care poetul se identifică. având în vedere sistemul de pronunţare a silabelor -accentuate şi neaccentuate.aşadar . în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent". legate de natura şi de funcţiile textului literar. mai radical în judecăţile şi simţirile sale" Exemplul prin care susţine acest nou concept este poezia "Rugăciunea unui dac" de Mihai Eminescu. vers. concepţiile "sub o mască străină". "eul liric" sau "eul poetic". In studiul intitulat "Atitudinea şi formele eului în lirica lui Eminescu". comunicarea stărilor. Prin această nouă tehnică liricăse realizează o poezie obiectivă. discursul oratoric de evocarea imaginară. dar pe care Ie-a remarcat manifestându-se în jurul său şi le relevă în poezie. cât şi pentru cele în proză. lungi şi scurte . în afară de "eul poetic". prozodia. la metrică şi versificaţie. în cazul liricii măştilor. care aparţine simţirii personale a autorului.referindu-se. Cea mai plastică definiţie a eului liric a dat-o poetul francez Rimbaud: "Eu este un altul". Poetica tratează . Exemplul dat este poemul "înger şi demon" de Mihai Eminescu. Tudor Vianu a definit încă două tipuri de liric: • lirica "măştilor" se manifestă în poezia în care poetul îşi exprimă ideile. adică "mimesis". în totalitate. sentimentelor ideilor acestuia se face prin intermediul altor personaje. sentimentele. remarcă o particularitate inedită a poeziei Iui George Coşbuc şi anume lirismul obiectiv. introducând un nou concept. Eul poetic este "vocea interioară" a creatorului de poezie. reperele estetice şi filozofice care se regăsesc într-un text literar. care se bazează pe imitaţia realului. In idilele pastorale. se manifestă "lirismul în forma aceasta obiectivă". care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. cu alte cuvinte.Poezia modernă impersonalizează comunicarea. . mai viu colorat. sentimentele poetului. Lirica rolurilor reliefează "un eu care se joacă şi care experimentează posibilităţi dintre cele mai îndepărtate ale sale". se contopeşte cu un personaj. atât pentru creaţiile în versuri. rimă şi ritm. Principiul mimesis-ului a generat sistemul de norme specifice operelor literare. aşa cum se întâmplă în poemul "Luceafărul". mergând către obiectivarea creaţiei. deşi acesta nu le respinge. se manifestă "un eu mai îndrăzneţ. respectivul personaj nu reflectă. Prozodia este o ramură a poeticii. Eminescu ilustrând ideile sub masca astrului sau a Demiurgului. aşa cum există un teatru de poezie". Coşbuc realizând "o poezie teatrală. "aşa cum face totdeauna creatorul de caractere dramatice şi epice". în sensul înstrăinării poetului de ideea de confesiune. vers alb. ba chiar "le susţine şi pe acestea". Acesta nu trebuie confundat cu "eul empiric". deci.aspectele generale. în afara conştiinţei poetului şi independent de ea. măsură metrică. pentru prima oară. ci dimpotrivă. dar atitudinea creatorului rămâne lirică. Aristotel diferenţia. procedeele stilistice. Elementele de versificaţie structurează forma poeziei şi se referă la: strofă. cunoscut şi ca lirism subiectiv. construite ca "nişte monoloage". în studiul intitulat sugestiv "Poetica". detaşat de lume şi de realitatea înconjurătoare. George Călinescu.

îmbrăţişată (a b b a). ultima accentuată. iar a doua accentuată. distih.ritmul trohaic. .încrucişată (aba b).înlănţuită (a b a).format din trei silabe: prima accentuată iar celelalte două neaccentuate. .semirima (x a x a): "Pe aceeaşi ulicioară/ Bate luna la fereşti. Ritmuleste succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers. diferenţiindu-se după numărul de versuri care o compun: monovers. . După succesiunea în poezie.împerecheată (aab b). terţet (terţină). catren.format din două silabe: prima accentuată şi a doua neaccentuată. .mixtă sau variată (îmbinarea versurilor rimate diferit). rima şi măsura. . . a doua neaccentuată. Unele creaţii lirice nu sunt structurate pe strofe.ritmul iambic . .monorimă (a a a a). .ritmul dactilic . cvinarie.Strofaeste subdiviziunea unei poezii.vers alb (fără rimă). sextină (senarie)şi polimorfă(7-12 versuri).format din trei silabe: prima accentuată. în special cele aparţinând literaturii populare. în care se manifestă toate regulile de prozodie: ritmul.format din două silabe: prima neaccentuată. .ritmul amfibrahic ./ Numai tu de după gratii/ Vecinie nu te mai iveşti. . . ". din a căror îmbinare rezultă piciorul metric sau măsura versului: . Versul (stihul)este un rând dintr-o poezie. rima poate fi: .

. Goga şi Coşbuc. b) figuri semantice (de semnificaţie): epitetul. aceasta poate fi: .accentul cade pe ultima silabă: "La paşa vine un arab/ Cu ochii stinşi. refrenul. mai ales sub formă de colinde.Coşbuc). figurat al cuvintelor. de aceea se folosesc procedee artistice şi figuri de stil. chiasmul (dublă antiteză). El a fost urmat de Miron Costin care a creat poemul de factură filozofică "Viaţa lumii" (1673). Din secolul al XVII-lea poezia religioasă continuă prin creaţii folclorice. până în secolul al XlX-lea. metafora. Evoluţia creaţiilor lirice Primele producţii lirice au fost cele religioase. hiperbola. oximoronul.ritmul anapest . când ideile ortodoxismului românesc se manifestă în elegiile lui Grigore Alexandrescu şi în unele poezii cu tematică religioasă scrise de Eminescu. onomatopeea. simbolul.. antiteza.accentul cade pe penultima silabă: "Peste vârf de rămurgle / Trec în stoluri rânduitele" (M. inversiunea. care s-au manifestat în secolul al XlV-lea şi au aparţinut lui Grigore Ţamblac şi ucenicilor călugărului Nicodim de la Tismana. interogaţia retorică. Lirica religioasă ortodoxăia un avânt deosebit în perioada interbelică. regionalisme. în funcţie de prezenţa accentului pe silabele care alcătuiesc rima. Clasificarea acestora se face după criterii lingvistice: a) figuri sintactice şi de construcţie: enumeraţia. arhaisme. "Viaţa şi petrecerea sfinţilor". care a şi tipărit creaţiile lirice religioase: "Psaltirea pre versuri tocmită" (1673). precum şi printr-o bogăţie lexicală de neologisme. repetiţia. comparaţia. Rimaeste tehnica versificaţiei referitoare la potrivirea sunetelor la final de vers şi conferă poeziei muzicalitate. Vasile . Lucian Blaga. Limbajul şi expresivitatea textului poetic se caracterizează prin sensul conotativ. mucenicilor şi ale Maicii Domnului. Primul poet religios a fost Dosoftei. exclamaţia retorică. creaţii care se intonau la sărbătorile sfinţilor.Eminescu). prin poeţii reprezentativi pentru literatura modernă: Tudor Arghezi. prin caracterul original.feminină . paralelismul sintactic. c) figuri de sunet: aliteraţia. logofătul lui Mircea cel Bătrân. sinestezia. ultima accentuată. Dar primele cântări bisericeşti au fost cele create de Filotei. asonanta. personificarea.masculină . cu glasul slab" (G. invocaţia retorică. simetria. Funcţia principală a limbajului artistic este cea estetică.format din trei silabe: primele două neaccentuate. prin inovaţia şi unicitatea expresiei.

Anton Pann marchează momentul cunoscut în istoria literaturii ca poezie premodernă. iar "Prefaţa" de la drama "Cromwell" a lui Victor Hugo pe cele ale romantismului. Ion Pillat şi Nichifor Crainic. deoarece sugestia verbală se opune romantismului în care emoţia excesivă devenise obositoare. în diferite epoci literare au fost concepute norme proprii pentru curentele literare manifestate cu pregnanţă în perioada respectivă. prin efuziunea sentimentelor (efuziune = manifestare puternică a unor sentimente frumoase. prin meditaţii asupra timpului. în studiul "O cercetare critică asupra poeziei române la 1867". a normelor şi ideilor caracteristice. Nicolae şi Iancu). Matei Millo şi Costache Conachi. "care se ocupă de adevăr". Poeţii Văcăreşti (Ienăchiţă. In literatura română. asupra morţii şi prin preocupare pentru dezvoltarea limbii române. cel care a formulat pentru prima oară o definiţie a poeziei şi a explicat specificul acesteia a fost Titu Maiorescu. este celebru catrenul testamentar al lui lenăchiţă Văcărescu privind importanţa limbii naţionale şi dragostea de neam şi ţară: "Urmaşilor mei Văcăreşti!/ Las vouă moştenire/ Creşterea limbii româneşti/ Ş-a patriei cinstire". curent ideologic şi cultural european. Istoria literaturii române fixează începuturile poeziei româneşti în jurul anului 1800. parnasianismul. s-a manifestat şi în Ţările Române.mijloace şi procedee artistice .I. evidenţiind faptul că poezia "cuprinde idei manifestate în materie sensibilă. Criticul consideră că poezia este o artă şi de aceea ea trebuie "să exprime frumosul". nobile. în care predomină sentimentalismul erotic şi patriotic înflăcărat. Astfel. sub direcţia lui Cezar Petrescu şi D. căldură sufletească). smerenia şi speranţa în izbăvire divină pentru păcatele săvârşite în timpul vieţii. emoţii şi idei ale concepţiei poetice. creaţie cu caracter religios care poate avea ca formulă artistică rugăciunea.Cucu şi al cărei mentor a fost Nichifor Crainic. Poezia religioasă cea mai veche şi cu cea mai largă arie de răspândire este psalmul. una "materială" . ceea ce a făcut posibilă apariţia unui alt curent literar. perioadă ce a constituit o epocă de tranziţie în toate domeniile vieţii culturale. Poezia acestei etape de început are ca surse de inspiraţie lirica medievală şi renascentistă. cu predilecţie în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. unde au intrat în contact cu literatura occidentală. iar primii noştri poeţi sunt boieri care făcuseră studii în străinătate. Curentele literare manifestate de-a lungul vremii au fost teoretizate prin stabilirea specificului fiecăruia. spre deosebire de ştiinţă. De altfel." Creaţia lirică trebuie să îndeplinească două condiţii. apărută la Cluj în 1921. Simbolismul a constituit un moment cu totul aparte pentru poezie. Un rol important în promovarea ideilor ortodoxismului autohton 1-a avut revista "Gândirea". într-o versificaţie apropiată de cea a creaţiei populare.sentimente. toate acestea fiind adresări directe către Dumnezeu. care se manifestă prin perfecţiunea formală şi . Inceputurile poeziei româneşti stau sub influenţa iluminismului.şi cealaltă "ideală" . Titu Maiorescu diferenţiază adevărul de frumos. fiecare fiind reprezentat de scriitori deveniţi canonici pentru ideile şi maniera artistică promovate. dar se manifestă şi influenţe ale literaturii romantice. având puternice influenţe asupra începuturilor literaturii române. "Arta poetică" a lui Boileau stabileşte principiile clasicismului. prin care omul îşi exprimă cucernicia. imnul (oda) şi elegia. din care au preluat maniera lirică pentru creaţiile lor.Voiculescu. Alecu.

pe versul liber. promovând poezia eliberată de orice fel de constrângeri formale.impersonalitatea rece a ideilor poetice. care a pus accentul pe ideatica filozofică. . Depăşirea normelor şi tehnicilor compoziţionale în lirica românească s-a făcut prin apariţia modernismului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful