INTRODUCERE

Pia a de capital reprezint o pia

specializat unde se întâlnesc i se regleaz în mod

liber cererea i oferta de active financiare pe termen mediu i lung. Concret, este vorba despre o pia pe care se tranzac ioneaz în mod liber valori mobiliare. Aceasta are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice care economisesc i care urm resc plasarea profitabil a capitalurilor, care vor fi atrase de c tre emiten ii de ac iuni, ce sunt în c utare de capital în vederea finan rii unor proiecte de investi ii. Motiva ia alegerii temei este una simpl , criza prelungit a pie elor financiare interna ionale, care a afectat i tranzac ionarea la BVB înc din 2008 i s-a întins pe tot parcursul anului 2009, a determinat schimb ri importante în pia a tranzac iilor financiare din România. Incapacitatea Guvernului de a g si m suri potrivite de contracarare a efectelor crizei i-a pus amprenta clasa politic i asupra evolu iei Bursei de Valori Bucuresti, iar ac ionarii i managementul BVB au fost la randul lor cuprin i de indecizia i nehot rarea care au afectat i guvernarea din Romania. Ceea ce ar fi putut fi un succes al BVB, respectiv imita ie a activit ilor tranzac ionarea titlurilor de stat, s-a transformat într-o palid organizate activit ile în acest domeniu. Lucrarea prezentat a fost structurat pe cinci capitole, pentru o mai bun sistematizare a informa iei. Am dorit s fac o analogie, o evolu ie a pie ei de capital, din timpuri mai bune c tre cele mai grele, apropiate zilelor noastre. Ca exemplificare, am realizat un studiu de caz asupra BRD-Groupe Societe Generale, una dintre b ncile puternice din România. Am început în capitolul întâi cu un cadru general al pie ei bursiere române ti structurat pe cinci subcapitole pentru a ob ine o descriere cât mai ampl a tot ceea ce ine de pia burs . Datorit faptului c în România, sectorul bancar a fost i reprezint unul dintre sectoarele cele mai dinamice i mai active din economie, în cadrul celui de-al doilea capitol am prezentat istoricul, activitatea, capitalul social i sistemul organizatoric al societ ii BRD, cea de a doua banc cu renume în România.
1

desf urate de b nci pe pia a monetar , din cauza modului neconving tor în care au fost

i de

Fiind una din cele mai importante etape al istoricului societ ii studiate al treilea capitol este rezervat privatiz rii B ncii Romane pentru Dezvoltarea care a avut ca obiective cre terea calit ii i nivelului serviciilor bancare cu efect de antrenare i de dezvoltare în întreaga economie, perfec ionarea i cre terea eficien ei managementului în domeniul financiar-bancar i asigurarea unei concuren e benefice pe pia a financiar-bancar . Studiul de caz, prezentarea, identificarea, analizarea, calculele matematice ale indicilor, i tot ceea ce se poate analiza într-un studiu de caz pe teme bursiere-bancare, sunt parte a capitolului patru, cel mai la subiect capitol al lucr rii. Ca o încheiere a lucr rii, în capitolul cinci, am g sit de cuviin s trag ni te concluzii generale despre toate cele prezentate pân acum, i am ad ugat ni te propuneri subiective, din prisma faptului c am studiat o singur banc , iar analogiile prezentate au o arie curricular redus ca întindere la BRD.

2

Cap 1. CONSIDERA II GENERALE PRIVIND PIA A DE CAPITAL
1.1 Structura pie ei
Pia a de capital are un rol important in economie reprezentând ansamblul rela iilor i mecanismelor dintre investitori i emiten i prin intermediul c rora capitalurile disponibile din economie sunt folosite de catre entita i solicitatoare de fonduri asigurând desf urarea neîntrerupt a circuitului economic. Conceptul de pia a de capital are conota ii mult mai profunde din punct de vedere al structurii fiind raportat la diferite criterii1: a. Prin prisma producerii i comercializ rii valorilor mobiliare, pia a de capital cuprinde: ‡ pia a primar ± pia a pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima oar , asigurând intâlnirea cererii cu oferta de titluri, permitând finan area agentilor economici; ‡ pia a secundar ± pia a pe care sunt tranzac ionate valori mobiliare aflate deja in circula ie, asigurând lichiditatea economiilor investite, pentru investitorii care doresc s - i recupereze fondurilor investite in valori mobiliare sau s - i schimbe portofoliile inainte de data scaden ei; b. Dup obiectul tranzac iei avem: ‡ pia a ac iunilor ± pia a pentru ac iuni comune i preferen iale; ‡ pia a obliga iunilor ± pia a titlurilor ce reprezinta dreptul de crean a al proprietaruluiasupra emitentului; ‡ pia a contractelor la termen ± pia a unde instrumentul tranzac ionat este contractul la termen care creeaza pentru par i obliga ia de a vinde sau de a cumpara la data scaden ei i la un pre convenit la momentul incheierii tranzac iei; ‡ pia a op iunilor ± pia a pe care instrumentul tranzac ionat este contractul de op iuni care, in schimbul pla ii unei prime, creeaza pentru cumparatorul op iunii dreptul de a cumpara sau vinde o anumit valoare mobiliar la un pre prestabilit; c. Dup modul de formare al pre ului valorilor mobiliare, putem avea: ‡ pia a de licita ie ± unde tranzac ionarea este condusa de o parte ter atât pentru cerere cât i pentru oferta pre ul i cantitatea; ‡ pia a de negocieri ± unde cumparatorii i vinz torii negociaz intre ei pre ul i volumul valorilor mobiliare fie direct fie prin intermediul unui broker sau dealer;
1

men ionându-se

Anghelache,Gabriela ± Pia a de capital , Ed. Economic , Bucuresti, 2004, pag.21 3

d. În func ie de momentul finaliz rii tranzac iilor, avem: ‡ pia a la vedere ± unde valorile mobiliare sunt tranzac ionate pentru livrare i plata imediat ; ‡ pia a la termen ± livrarea titlurilor i efectuarea pla ii se realizeaza la o data ulterioara la termen ferm sau termen condi ionat;

1.2 Rolul CNVM pie ei de Capital

Comisia National a Valorilor Mobiliare ca autoritate a

CNVM ± reprezint autoritatea în materie de piata de capital din România. Principala caracteristic este aceea c reglementeaz , supravegheaz , autorizeaz controleaz activita ile de pe pia a româneasc de capital. Rolul CNVM este de a sus ine pia a de capital i de a proteja investitorii. În ceea ce prive te sus inerea pie ei de capital, CNVM a intreprins o serie de ac iuni precum2: - stabilirea si men inerea unui cadru propiu dezvolt rii pie ei reglememntate - asigurarea si men inerea tr s turilor fundamentale a pie ei de capital (transparean a, concuren a loiala, corectitudine, egalitate de tratament) - promovarea încrederii în pie ele reglementate - func ionarea corespunzatoare i eficient a pie ei reglementate (trasmiterea rapoartelor de informa ii, mobilizarea si dirijarea capitalurilor, acces rapid la lichidita i, etc) În ceea ce prive te protec ia investitorilor CNVM a luat o serie de m suri dintre care cele mai importante se refer la: - dimensionarea i înl turarea practicilor neloiale, abuzive si frauduloase - prevenirea fraudei i a manipul rii pe pia - stabilirea unor standarde de solidarirtate financiar - asigurarea egalit ii de tratament i informare pt to i participan ii În vederea îndeplinirii rolului autorit ii pie ei de capital trebuie realizate urmatoarele obiective fundamentale: - realizarea unui cardu unitar pentru furnizarea de servicii i investi ii; - realizarea unei pie e competitive, in contextul integr rii în Uniunea European ;
2

i

Anghelache,Gabriela ± Pia a de capital , Ed. Economic , Bucuresti, 2004, pag.70; 4

- asigurarea transparen ei eminen ilor de instrumente financiare tranzac ionate pe pie ele reglementate; - cre terea increderii investitorilor în capacitatea CNVM de a asigura supravegherea pie ei, in vedere detect rii i prevenirii abuzului pe pia ; Din practica rilor cu pie e bursiere dezvoltate, rezult c principalele componente

care revin autorit ii centrale a pie ei financiare sunt 3: a)obliga ia de înregistrare la autoritatea pie ei a tuturor agen ilor financiari care desf uar opera iuni cu titluri (distribu ie, plasament, comer sau brokeraj). Prin urmare, accesul la pia a financiar sau dobândirea de c tre firme a calit ii de societate financiar sau de burs sunt condi ionate de ob inerea unei autoriza ii din partea acestui organism. b)comisia este abilitat s aprobe emisiunea titlurilor financiare i, dup caz, tranzac ionarea acestora pe pia a secundar organizat . În acest sens, firmele interesate sunt obligate s elaboreze un prospect, cuprinzând date relevante în leg tur cu emisiunea titlului respectiv. Numai dup autorizare aceste prospecte pot fi date publicit ii, anun ându-se astfel inten ia emitentului de mobilizare public a capitalului. Totodat , comisia solicit din partea tuturor firmelor care au un caracter public, rapoarte periodice în legatur economico-financiar competen a echipei de conducere, perspectivele pe termen scurt. c)autoritatea pie ei are competen a de a traduce, a aplica i interpreta legile în vigoare, ca i de a emite norme, regulamente i coduri de conduit pentru participan ii la pia a financiar . d)comisia este autorizat cu supravegherea i reglementarea curent a pie ei financiare, urmând ca încheierea i executarea tranzac iilor financiare s se fac corect, operativ i în condi ii de eficien . Comisia aprob tipurile de tranzac ii bursiere, depozitarea titlurilor i clearingul opera iunilor, modul de acordare a creditelor pentru opera iuni în burs . cu situa ia a firmei, schimb rile intervenite în strategia de afaceri sau în

3

Bratu , tefan, ÄBursa de valori´, Ed. Universitar , Craiova, 2002 5

159 6 . Exist reglement ri similare i în Japonia.A bursa este definit ca Äorice organiza ie. bursa de valori este reglementat ca fiind Äo institu ie cu personalitate juridic . fapt pentru care. în mod curent. prin ÄSecurity Exchange Act´ (1931) în S. men ine i pune la dispozi ie un spa iu plus condi iile necesare confrunt rii cererii i ofertei de m rfuri sau titluri financiare. consider m c tr s turile definitorii ale bursei sunt urm toarele5: -existen a unei pie e pentru titluri financiare. pag. Ed.Bursa de valori. Craiova. dup principii care s -i asigure func ionarea conform i organizat pentru negocierea valorilor mobiliare.Gabriela . În legea belgian : Äo burs de valori mobiliare este o pia de titluri unde tranzac iile sunt publice i unde oricine poate. care pune la dispozi ie o pia . unde bursa este definit ca Äo persoan înregistrat în calitate de corpora ie. tefan . Bucuresti. a func iilor bursei concretizate în desf urarea corect a tranzac iilor bursiere´. prin activitatea intermediarilor autoriza i. pag. Institu ia bursei a ap rut ca urmare a cre rii premiselor func ion rii pie ei bursiere i este reglementat prin acte normative care definesc: categoriile care particip la activitatea pie ei bursiere. prin mijlocirea unui intermediar admis la burs . în vederea desf ur rii tranzac iilor de valori sau m rfuri´. Institu ia bursei are la baz o Asocia ie a Membrilor Bursei. care asigura publicului. 2000. modalit ile de organizare i func ionare a institu iei bursiere i formele de control i emitere a informa iilor bursiere. mecanismele care stau la baza tranzac iilor bursiere.52/1994. transparent oficial i echitabil a tranzac iilor cu valori mobiliare admise la cot .232. Bratu. înregistrate sau nu în calitate de corpora ie. oferind i securitate financiar ´ i care. cât i în rile unde pia a bursier func ioneaz de mai recent. 2002. Economic .1.U. 4 5 Anghelache. apare reglementat acest principiu. prin Legea nr. atât legisla ia rilor avansate în reglementarea sa. de fapt. s achizi ioneze sau s cedeze valori mobiliare înscrise pe aceast pia ´. În România.Bursa i pia a extrabursier . mecanisme i proceduri adecvate pentru efectuarea continu coordonat . Sintetizând elementele din defini iile de mai sus. sisteme. asocia ie sau grup de persoane. ce constituie. Universitar . Spre exemplificare.3 Institu ia bursei Institu ia bursei reprezint strategiei adoptate 4. Ed. constituie pia a economiilor investite garan ie moral cadrul conceptual i organizatoric creat în vederea func ion rii pie ei bursiere intrinseci. pentru îndeplinirea.

dup anumite sisteme i proceduri autorizate de organul de supraveghere. -principiul fluidit ii ± s existe un volum minim de tranzac ii care s asigure existen a acestei institu ii. astfel încât s nu apar litigii între p r ile care tranzac ioneaz . -desf urarea tranzac iilor pe baze concuren iale i asigurarea accesului tuturor celor interesa i la informa ia bursier . pe structura unei pie e dezvoltate. trebuie s existe un cadru economic care s asigure func ionarea bursei respective. nef când altceva decât s dezvolte aceast pia . -negocierea. ce supravegheaz pia a respectiv . Cadrul economic func ioneaz pe urm toarele principii: -principiul atomicit ii . dar i autoreglementate. pe lâng cadrul legislativ. În România acest organ este Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare(CNVM) cu: pia a valorilor mobiliare i pia a m rfurilor. a spa iului respectiv unde are loc tranzac ia bursier . unde exist deja subiec ii cererii i ofertei. bursa trebuie s se adapteze noilor condi ii de evolu ie a factorilor care au impus-o. -principiul adaptabilit ii ± atât prin regulamentele proprii.-localizarea tranzac iilor într-un spa iu special destinat derul rii titlurilor financiare i dotat cu mijloacele tehnice necesare. -principiul omogenit ii ± pia a din zon s asigure un climat economic. bursa trebuie s asigure i condi iile pentru realizarea eficient a ordinelor pe care purt torii cererii i ofertei le transmit în pia . cât i prin cele avizate de organul de supraveghere. Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare are anumite atribu ii privind reglement rile în domeniile respective. i anume elaboreaz regulamente de autorizare. Bursa este creatoarea cadrului pie ei bursiere. Bursa este reglementat i autorizat de un organ autorizat. -principiul corectitudinii ± prin regulamentele emise. garan ia i eficien a investitorilor. Pentru func ionarea unei institu ii bursiere i pentru crearea pie ei bursiere propriu-zise. func ionare i control a acestor pie e de capital i a pie ei burselor de m rfuri. în general. bursa trebuie s impun anumite sisteme de garantare. s existe un num r cât mai mare de purt tori ai cererii i ofertei. Institu ia bursier asigur acele sisteme de tranzac ionare ce confer transparen a. consacrat prin 7 . încheierea i executarea contractelor dup o procedur intermediul unor firme i persoane fizice specializate.bursa ia fiin . De asemenea.

concuren a neloial . modul de organizare i func ionare. de origine american . prin elaborarea i adoptarea statului i regulamentului. Statul este actul constitutiv al institu iei bursei i stabile te în principal. Este cazul marilor burse din S. executarea contractelor încheiate în burs . În ceea ce prive te bursele private. ele reprezint asocia ii ale persoaneleor fizice si juridice. care pot fi constituite de persoane fizice sau companii private. regulile privind difuzarea informa iei bursiere. în principiu. Institu ia bursier autoguverneaz . Cele mai multe pie e bursiere contemporane au adoptat principiul autoreglement rii.U. precum i solu ionarea litigiilor care pot s participan ii pe pia . Regulamentul prezint în detaliu modul de realizare a activit ii bursiere. Japonia (TSE). în limitele legii. ele sunt considerate organisme cu autoreglementare. apar între este o persoan juridic . De cele mai multe ori. Bursa poate fi organizat . tipurile de opera iuni care se realizeaz în burs . care se autoreglementez i se 8 . sunt precizate condi iile pentru admitera titlurilor la cota bursei (cotare sau listare). ca o institu ie public sau ca o entitate privat . institu ia bursei având în acest caz dreptul de a. o constituie corpora ia f r scop lucrativ. respectiv cerin ele i modalitatea de desf urare a tranzac iilor cu titluri financiare. Canada. Bursele din Marea Britanie sunt constituite de membrii asocia i i sunt autorizate legal ca institu ii bursiere sub denumirea de Äburse de investi ii recunoscute´. modul de primire i executare a ordinelor de burs . informa ii confiden iale) . cu abordarea Guvernului din rândul în care sunt situate. Forma legal cea mai cunoscut . via a economic a luat-o înaintea reglement rilor teoretice i din aceast cauz au ap rut permanent pie e noi. Burse de stat întalnim în Fran a.A (NYSE). create în condi iile legii pentru constituirea i exploatarea unei pie e bursiere.-principiul neutralit ii ± activitatea nu trebuie viciat de factorii perturbatori (zvonuri. drepturile i îndatoririle membrilor bursei. mecanisme i instrumente noi de tranzac ii. Belgia i Elve ia. Norvegia. sistemele de tranzac ii acceptate.i stabili. Bursele din Germania au un statut juridic mai deosebit: în absen a unei autorit i de supraveghere specifice.

Principalul avantaj de care ace tia dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzac ii cu titluri pe pia a respectiv i în general. Accesul exclusiv al membrilor la burs este reglementat de exemplu în S. iar membrii se împart. dar nu pentru titlurile înscrise la cota oficial . în cazul burselor de stat. numai membrii bursei putând efectua opera iuni cu titluri cotate pe pia . Pentru a fi eligibile la calitatea de membru i a. Bucure ti. etc. exist doua categorii de burse : -închise ± num rul de locuri este limitat i un ter nu poate dobândi calitatea de membru decât dac ob ine un loc din partea unui titular. La alte burse. dar numai membrii bursei beneficiaz de toate avantajele pe care le ofer pia a respectiv . Didactic i Pedagogic . acest drept are un caracter de exclusivitate. Sunt i cazuri în care pot participa la burs i membri ai institu iei. dobândesc calitatea de membri ai bursei. Fran a. de exemplu la Bursa în Toronto. Japonia.A. exemplu Bursa de la Budapesta.4 Membrii bursei Persoanele care se asociaz în vederea constituirii unei burse de valori sau în cazul burselor de valori sau.323 9 . Ed. Gabriela .Pia a de capital si tranzactii bursiere. 1997. de regul în membrii fondatori (cei care au participat la crearea institu iei) i membrii asocia i (coopta i ulterior). -s dispun de un volum de capital. pot ac iona pentru încheierea de tranzac ii i persoanele non-membre a bursei. -s contribuie la fondurile bursei în modalita ile i volumul stabilite de regulamentele acesteia.1. pag. În ceea ce prive te posibilit ile de acces la calitatea de membru.U.i p stra aceast calitate firmele trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii generale6: -s primeasc autoriza ie în acest sens de la organismele care reprezint autoritatea pie ei i s aib în obiectul de autoritate efectuarea de opera iuni cu titluri financiare i s dispun de personal calificat în acest sens. 6 Anghelache. în func ie de natura i m rimea afacerilor pe care le desf oar . -s respecte toate obliga iile stabilite prin lege i regulamentele bursei în leg tur cu negocierea. i s prezinte garan iiile prev zute de lege i regulamentul bursei. de exemplu Bursa de la New York NYSE care are 1366 de membrii. încheierea i executatea tranzac iilor bursiere. -deschise ± num rul de locuri nu este limitat prin acte constitutive.

Consiliul este compus dintr-un anumit num r de membrii (5-27) i se întrune te. lunar. firmele emitente de titluri i. Organul de conducere permanent Consiliul Bursei. care include patru tipuri de organe: de decizie. Echipa de conducere mai poate cuprinde unul sau mai mul i vicepre edin i i directori executivi. format din angaja i cu func ii de conducere care alc tuiesc managementul institu iei i din lucr torii operativi. în edin e extraordinare. . ales.5 Managementul bursei Conducerea i organizarea burselor de valori se realizeaz diferit de la ar la ar precum i rolul pe care acesta îl va juca în via a economico-financiar . Organul de conducere permanent este format din reprezentan i ai membrilor bursei. asocia ia bursei (în cazul asocia ilor f r scop lucrativ). ace tia având rolul de a contribui la realizarea func iilor aparatului executiv. în edin e ordinare (cel pu in o dat pe an) sau. uneori. Departamentele operative din cadrul unei burse de valori sunt urm toarele: 10 i chiar de la burs la burs . vegheaz la respectarea cadrului normativ care define te institu ia respectiv . statul. având execu ii precis delimitate. Comitetul Bursei. investitori. de a) Organele de decizie Organul suprem de conducere a bursei este format din totalitatea membrilor plini ai institu iei i poart diferite denumiri: adunare general (în cazul burselor constituite cu societ i pe ac iuni). ori de câte ori este nevoie. în func ie de cadrul legislativ general. actual se poate desprinde un model general al managementului bursei. statutul juridic al institu iei. Adunarea general se întrune te periodic. ia deciziile strategice în vederea realiz rii obiectului de activitate al bursei. Comitetul Guvernatorilor. în principiu. de execu ie. de regul . Conduc torul acestui aparat i reprezentantul de drept al institu iei este pre edintele bursei (la unele burse director general). de consiliu i aprobat de adunarea general si consiliu. Din experien a interna ional consultan i de control. b) Organele de execu ie Desf urarea curent a activit ilor bursei se realizeaz de c tre un aparat executiv. stabile te direc iile de baz ale desf ur rii activit ii bursei i poart diverse denumiri: Consiliul Directorilor.1.

tehnic). Acestea sunt formate din cenzori. 11 . -departamentul de supraveghere a pie ei (controlul modului de efectuare a tranzac iilor). -comitetul de etic bursier r spunde de problemele deontologice legate de activitatea de burs . -comitetul de opera iuni cu noi produse bursiere ± se preocup de introducerea în burs a inova iei financiare i de urm rire a tranzac iilor în acest domeniu. speciali ti recunoscu i pentru competen adun rii generale pentru activitatea lor. -departamentul de cercetare i dezvoltare (elaborarea strategiei bursei). exper i contabili. Organele de control lucreaz în strâns i r spund în fa a colaborare cu comitetul de supraveghere. contabili autoriza i. în general. personal.-departamentul pentru cota ii (admiterea titlurilor la cot . transparen a informa iilor). -departamentul de servicii func ionale (administrativ. precum i cu comitetul de etic i normelor stabilite pentru dobândirea. i probitate. c) Organele consultative (comitete) Acestea au rolul de a asista. -departamentul pentru sistemele electronice (automatizarea tranzac iilor). -comitetul pentru membrii . p strarea sau predarea calit ii de membru i a dreptului de tranzac ionare în i membrii s i). -departamentul pentru membri (raporturile dintre burs -departamentul de rela ii interna ionale . cadrele de conducere ale institu iei.respectarea criteriilor burs . În practica diferitelor burse se întâlnesc urm toarele tipuri principale de comitete: -comitetul de supraveghere . organele de decizie ale bursei. cu consultan a de specialitate. precum i pe Pre edinte i.urm re te respectarea normelor i procedurilor legale i reglementarea privind încheierea i executarea tranzac iilor la burs . d) Organele de control Controlul intern asupra întregii activit i a institu iei bursei este încredin at unor organe specializate. -departamentul de executare a contractelor bursiere.

Apar i opera iunile de schimb la vedere. Conform legii nationaliz rii din iunie 1947. având ca particularitate specializarea creditelor în func ie de obiectul lor.GROUPE SOCIETE GENERALE Banca a fost înfiin at ca institu ie public în anul 1923. În aceasta perioad activita ile principale se reînnoiesc profund. sub denumirea de Societatea Na ional având ca scop finan area primelor etape ale dezvolt rii sectorului industrial din România. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei BRD acolo unde se dezvolta activitatea industrial pentru a transmite din experien a în domeniul creditului de investi ii. La sfâr itul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar roman i provoac reorganizarea sistemului financiar. c tre creditele pentru investi ii destinate societ ilor pentru activit tile bancare atribuit acestei entit i stimuleaza constituirea unei importante re ele de pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investi ii.000 ac iuni cu valoarea nominal de 10.1. La momentul constituirii b ncii.000 lei/ac iunea.4 miliarde urmând a fi v rsat pân la data de 31. capitalul social v rsat efectiv a fost de 2. Capitalul social în momentul înmatricul rii b ncii în februarie 1991. Ea ocup o pozi ie de monopol în domeniul finan rii pe termen mediu i lung din sectorul industrial. 12 . Astfel.1991. În 1957. Scurt istoric II BRD . unit ile sale se îndreapt comerciale în special.05. dar autorizarea general agen ii pe întreg teritoriul rii. al extinderii i adaptabilit ii obiectului de activitate a etapelor de dezvoltare a sectorului industrial românesc i al rezultatelor financiare ob inute. diferen a de 2. în afara atragerii depozitelor societ ilor i persoanelor fizice. PREZENTAREA SOCIET 2. Banca de Credit pentru Investi ii devine Banca de Investi ii. Societatea National este ob inerea de participa ii în întreprinderi i acordarea de credite. era de 5 miliarde lei.Cap 2. de inut integral de statul român. constituit din 500. Activitatea cea mai important a b ncii comerciale. Aceast alegere consacra calitatea activelor i a gestiunii BRD sub aspectul major rilor de capital social.6 miliarde lei. Na terea BRD ca banc comercial intervine în 1990 când preluarea activelor i pasivelor B ncii de Investi ii constituie baza activit ii. BRD a fost aleas de guvern pentru a deveni prima banc comercial privatizat .

08 100.718 696. BRD este prezent în toate jude ele rii printr-o re ea de 937 de agen ii.dup activitate i de ine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucure ti.851.Groupe Societe Generale se tranzac ioneaz în cadrul Bursei de Valori Bucure ti din 15 ianuarie 2001.750. 8. 4. 5.14 3. 8 octombrie 2004.901. Tabelul 1 Nr crt. BRD devine lider pe piata noilor produse. a ac ionat în sensul dezvolt rii re elei teritoriale (de la 46 unit i în 1990 opereaz în prezent prin intermediul a 930 sucursale. banca a operat major ri succesive ale capitalului social. sub simbolul BRD.596 32.87 5. Foarte repede. 7. 6. Achizi ionarea pachetului majoritar de ac iuni al BRD de c tre grupul Société Générale a fost finalizat în martie 1999. din care 33 au fost deschise într-o singur zi. Structura ac ionariatului este prezentat în Tabelul 1. la categoria I (First Tier).431 38.610 91.00 4.088 34.37 4.154.845.Groupe Societe Generale este a doua banc româneasc .454. ea intervine într-o perioad dificil marcat de falimente bancare rasunatoare.51 4. BRD ..399. în cadrul programului BRD Express). Ac iunile b ncii BRD . Ac ionari Societe Generale SIF OLTENIA V SIF MUNTENIA IV SIF MOLDOVA II BERD SIF TRANSILVANIA III SIF BANAT ± CRI ANA III Al i ac ionari Total Aport la capitalul social (RON) 413.970.00 13 .050 30. BRD profit de imaginea sa favorabil în fa a marelui public i de calitatea rela iilor sale cu întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice.518 Pondere (%) 59. 2. 3.722 26.66 13. prin adaptarea continu a produselor i serviciilor oferite la necesit ile pie ei i ale clien ilor. cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru consum.37 5.273 28.În decursul celor 19 ani de la reorganizarea ca banc comercial (dup 1990).475. 1.

pentru asigurarea dezvolt rii i rentabilit ii pe termen lung. având peste 65% din plasamente în credite acordate sectorului privat atât pentru întreprinderile mici . Reu ita acestei strategii de dezvoltare se bazeaz i pe eforturile colaboratorilor BRD a României prin din România.Groupe Société Générale dore te s fie banca de referin profesionalism.brd. cât i pentru intre 15% si 14 . în paralel cu men inerea eforturilor pentru asigurarea unei eficacit i opera ionale.ro/banca/profil/actionariat/ 2.6 milioane clien i persoane fizice si peste 2. BRD . realiz rii la scar larg a proces rilor i diversific rii gamei sale de produse i servicii concentrâdu.i activitatea pe 3 axe majore: Banc de retail se num r printre liderii pie ei cardurilor bancare i a creditelor pentru consum deorece de ine peste 2. Banc de referin a întreprinderilor române ti si intern ionale. calitatea dezvolt rii i rentabilitate. inova ie. Structura ac ionariatului Sursa: http://www. este destinat întreprinderilor private din România. Aceasta ocup un loc important in acest domeniu având cota de pia 20% în func ie de produse. În acest sens.3 milioane de carduri.Groupe Société Générale se integreaz în strategia global a Grupului Société Générale: p strarea echilibrului între portofoliul de servicii i profilul de risc. BRD-Groupe Société Générale î i va urm ri politica de investi ii sus inute în vederea adapt rii dispozitivului s u comercial la specificul pie ei române ti.Fig 1. care împ rt esc valorile Grupului Société Générale. mijlocii i microîntreprinderi.2 Activitatea BRD Strategia BRD .

. în condi iile legii. . în condi iile legii. cum ar fi: c r i de credit. 15 .Activit i de intermediere a tranzac iilor financiare i de administrare a fondurilor. c) servicii de transfer monetar . b) contractare de credite. . Banc de investi ii este implicat în finan ri structurate i ofer solu ii complexe sectorului public i unui num r de mari companii.valut . credite ipotecare. opera iuni de factoring. una din primele cinci societ i de brokeraj de pe pia a româneasc . în oferta de valori mobiliare i alte instrumente financiare. d) emitere i administrare de mijloace de plat .contracte futures. .instrumente ale pie ei monetare.marile corpora ii. prin subscrierea i plasamentul acestora ori prin plasament i prestarea de servicii aferente activit ii de intermediere a tranzac iilor financiare i administrare a fondurilor. inclusiv emitere de moned electronic . forfetare. Obiectul de activitate al B ncii îl constituie: a) atragere de depozite i de alte fonduri rambursabile. certificate de depozit. a B ncii este ³ALTE ACTIVIT I DE INTERMEDIERI Activitatea principal MONETARE´ i domeniul principal este: ³INTERMEDIERE MONETAR ´ .valori mobiliare i alte instrumente financiare. cum sunt: cecuri. scontare. 2. f) tranzac ionare în cont propriu sau în contul clien ilor. Fiind implicat în toate ramurile economiei i în cadrul colectivit ilor locale BRD joac un rol important în rela ia cu societ ile multina ionale. care ofer consultan în investi i i privatiz ri. cecuri de c l torie i altele asemenea. g) intermediere.instrumente având la baz cursul de schimb i rata dobânzii . e) emitere de garan ii i asumare de angajamente.Groupe Societe Generale SA. incluzând printre altele: credite de consum. precum i în domeniul fuziunilor i achizi iilor i BRD Securities . Aceasta ofer toat gama de servicii de consultan în domeniul privatiz rii i al fuziunilor i achizi iilor prin intermediul celor dou entit i specializate BRD/SG Corporate Finance. .3 Obiectul de activitate BRD ± Groupe Société Générale SA este societate pe ac iuni admis la tranzac ionare pe o pia reglementat i func ioneaz ca persoan juridic român . bilete la ordin. cu: . finan area tranzac iilor comerciale.

n) depozitarea activelor fondurilor de investi ii i societ ilor de investi ii. i) intermediere pe pia a interbancar . u) închirierea de bunuri mobile i imobile în condi iile legii. m) închiriere de casete de siguran . p) depozitare a activelor financiare ale fondurilor de pensii. l) prestare de servicii privind furnizarea de date i referin e în domeniul credit rii. cu privire la structura capitalului. . -plata beneficiilor cuvenite de in torilor de titluri de participare ale fondurilor deschise de investi ii i respectiv a dividendelor cuvenite ac ionarilor societ ilor de investi ii în numele i pe seama acestor fonduri i societ i de investi ii. . a valorilor mobiliare ce fac obiectul unei oferte publice . v) opera iuni în mandat: -negocierea i încheierea de contracte de asigurare în numele i pe seama societ ilor specializate în aceast activitate i prestarea de servicii în vederea realiz rii acestor obiective.ac ionarea ca agent în cadrul contractelor de credit sindicalizat. o) distribuirea de titluri de participare la fonduri de investi ii societ ilor de investi ii. administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru ter i. consultan -activit i de consultan pentru afaceri i management. r) opera iuni cu metale i pietre pre ioase i obiecte confec ionate din acestea.efectuarea de opera iuni de debitare automat a contului clien ilor persoane fizice i juridice. k) p strare în custodie i administrare de valori mobiliare i alte instrumente financiare.h) acordare de consultan achizi ii de societ i comerciale. s) servicii de procesare de date. q) ac ionarea ca operator al arhivei electronice de garan ii reale mobiliare. t) participarea la capitalul social al altor entit i. -distribuirea c tre public. 16 i ac iuni ale . strategia de afaceri i i prestare de servicii cu privire la fuziuni i alte aspecte legate de aceasta. în calitate de membr a unui grup de vânzare. în baza mandatului primit de la celelalte b nci cofinan atoare . în baza mandatului acordat de ace tia. j) administrare de portofolii ale clien ilor i consultan a legat de aceasta -activit i de intermediere a tranzac iilor financiare i administrare a fondurilor.

364. 2. la cursul de schimb valutar de 2. împ r it în 696. b) s aleag pe administratori.562. din care: . ale i de c tre Adunarea General .4 Capitalul social Capitalul social subscris al B ncii este de 696.147.9 lei.955. având valoarea nominal de 1 leu fiecare.204. ‡ Natur : 2.753.901. d) s se pronun e asupra gestiunii administratorilor. e) s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i programul de activitate pe exerci iul financiar urm tor. persoane fizice. 2.01 lei/un dolar. Convocarea va fi publicat în Monitorul Oficial partea a IV-a i într-unul din ziarele r spândite din localitatea în care se afl sediul B ncii.5 Sistemul de organizare al B ncii Adunarea General obliga ii: a) s discute.efectuarea de pl i compensatorii cuvenite persoanelor fizice urmare a declar rii falimentului unor b nci. Consiliul de Administra ie al B ncii este format din 11 membri. i s fixeze dividendul. Ac iunile sunt emise în form dematerializat Capitalul social a fost v rsat astfel: ‡ Numerar: 694.7 lei. Majoritatea membrilor Consiliului de Administra ie Pre edintele acestuia pot fi cet eni str ini. c) s fixeze remunera ia administratorilor cuvenit pentru exerci iul în curs.662 dolari SUA. în numele i pe seama filialelor B ncii.. pe baza raportului administratorilor i al auditorului financiar. în baza contractului de mandat încheiat cu Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.518 ac iuni nominative.efectuarea opera iunilor de recuperare a crean elor.528. i reprezint totalitatea ac ionarilor B ncii i are urmatoarele 17 .82.291. .901. . Adun rile generale vor fi convocate de Consiliul de Administra ie ori de câte ori va fi nevoie.518 lei.3 lei i eviden iate prin înregistrarea în registrul ac ionarilor B ncii inut de o societate de registru independent privat. s aprobe sau s modifice situa iile financiare anuale.

evalueaz trebui luate . . j) exercit orice alte atribu ii prev zute de lege sau delegate de adunarea general a ac ionarilor. Comitetul de Audit are urm toarele atribu ii: . pentru competen ele suplimentare stabilite conform articolului 25 al. strategiile generale i politicile privitoare la activitatea B ncii.Comitetului de Audit compus din trei membri ai Consiliului de Administra ie. m surile care ar . dac este cazul. declasarea materialelor i constituirea comisiei centrale de vânzare i casare. . în condi iile prev zute de legisla ia bancar . i) desemneaz i stabile te atribu iile: . . îns cel pu in o dat pe lun .Comitetului de Remunerare compus din trei membri ai Consiliului de Administra ie. pertinen a metodelor contabile i a procedurilor interne de colectare a informa iilor. i a membrilor Comitetului de Direc ie. h) aprob Norma de Func ionare Intern a B ncii. principiile tuturor documentelor ce formeaz regulamentul de func ionare al B ncii i regulile de aprobare a acestora . b) stabile te data de referin pentru ac ionarii îndrept i i s participe i s voteze în Adunarea General . d) aprob i revizuie te periodic. Acest comitet are competen e în conformitate cu articolul 32 . e) aprob participarea B ncii cu capital la investi ii financiare i bancare i la al i agen i economici din ar i din str in tate.are alte atribu ii prev zute de lege i de Regulamentul s u de func ionare. g) nume te auditorul financiar al B ncii. Acest comitet stabile te. a obiectelor de inventar. stabile te ordinea de zi a acesteia i propune adun rii generale spre aprobare toate problemele de competen a acesteia . i propune. c) aprob planul de investi ii pe anul urm tor. 3. f) aprob scoaterea din func iune i casarea mijloacelor fixe. Consiliul de Administra ie se întrune te ori de câte ori este necesar. în special cu privire la m surarea.remunera ia Pre edintelui Consiliului de Administra ie. ale i conform dispozi iilor legale în vigoare.analizeaz . cel pu in anual. independent de conducerea B ncii. 18 calitatea auditului i a controlului intern.Consiliul de Administra ie are urm toarele atribu ii : a) convoac Adunarea General a Ac ionarilor B ncii.care nu fac parte i din Comitetul de Direc ie. supravegherea i controlul riscurilor. prin negociere.

Directorul General Delegat. Directorii Generali Adjunc i i. -înfiin area i desfiin area de noi unit i în ar 2. -registrul privat care ine eviden a ac iunilor B ncii. i anume : Directorul General. Consiliul de Administra ie are obliga ia de a pune la dispozi ia ac ionarilor pentru consultare urm toarele documente: . . Atribu iile Comitetului sunt urm toarele : 1. Ac ionarii vor putea cere. Pre edintele Comitetului de Audit va redacta un raport care va cuprinde concluziile controlului efectuat de Comitetul de Audit i care va fi transmis Consiliului de Administra ie pentru informare. -politica anual de creditare. cel mult de dou ori pe an. În scopul acestei inform ri. ac ionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii B ncii. -programul de preg tire i perfec ionare a personalului. Membrii Comitetului de Direc ie sunt împuternici i s conduc i s coordoneze activitatea zilnic a B ncii i sunt învesti i cu competen a de a angaja r spunderea B ncii.extrase din registrul edin elor i deliber rilor adun rilor generale. copii legalizate de pe aceste documente. 3.Aprob . -politica de dobânzi practicate la resursele i plasamentele B ncii.Analizeaz competen a acestuia. în lei sau valut .rapoartele obligatorii pe care Banca le face în calitate de societate admis la tranzac ionare pe o pia reglementat . 19 i în str in tate. în principal: -normele i directivele interne ale B ncii i modific rile acestora. alese de c tre Consiliul de Administra ie. Comitetul de Audit se intrune te cel pu in o dat pe semestru. Comitetul de Direc ie este condus de Directorul General.raportul anual al Consiliului de Administra ie.Exercit alte atribu ii prev zute de lege sau în documente normative interne ale B ncii. . i propune Consiliului de Administra ie toate problemele de .Pre edintele Comitetului de Audit va fi ales în conformitate cu dispozi iile legale. -tarifele i comisioanele. -programul anual de control. Între edin ele adun rilor generale ale ac ionarilor. eventual. -regimul de salarizare i alte forme de remunerare a personalului. Dup fiecare edin . Comitetul de Direc ie al B ncii este format din persoane fizice. salaria i ai B ncii. pe cheltuiala lor.

Procesul de privatizare a b ncilor de stat are ca obiective principale: cre terea calit ii i nivelului serviciilor bancare cu efect de antrenare i de dezvoltare în întreaga economie. 20 . deocamdat rolul acestora este oarecum marginal în fostele ri socialiste din Europa. credite neperformante. Economica.1 Privatizarea b ncilor . pag. pentru identificarea i implementarea obiectivelor cu adev rat 7 perfec ionarea i cre terea eficien ei managementului în domeniul financiar- Nicolae Danila. Ed.Cap 3. în ciuda posibilit ilor i valen elor deosebite ale pie ei de capital. dar i cu o analiz atent a premiselor. cât i nivelul de creditare a activit ii economice. investi iile. Bucure ti. Mobilizarea resurselor se poate realiza fie prin sectorul bancar. pierderi importante sau chiar corup ie. reprezentând nu numai un rezultat al procesului de reform . dar i un factor foarte activ i mobilizator al acestui proces. num rul de angaja i. inclusiv în România. PRIVATIZAREA SOCIET II BRD 3. 2000. caracterizat prin op iunea politica a unei reforme accelerate perceputa uneori ca o terapie de oc privatizarea b ncilor cu capital de stat va reprezenta una dintre coordonate. atât in ceea ce prive te capitalul. Totu i. Pentru a r spunde acestor obiective. restructurare i privatizare. alternativelor i a implica iilor pe termen lung. înregistrând cre teri importante de la an la an.286. Pentru o etapa a tranzi iei la economia de pia din România. au existat i unele deficien e concretizate în aspectele de sl biciune ale managementului bancar.asigurarea unei concuren e benefice pe pia a financiar-bancar . ÄPrivatizarea b ncilor´. Acest fapt poate fi sus inut de argumente cu caracter teoretic i practic. sectorul bancar a fost i reprezint unul dintre sectoarele cele mai dinamice i mai active din economie. Cu toate aceste realiz ri. În România. c una dintre cheile esen iale ale trecerii de la economia centralizat la sistemul de pia o constituie un sistem bancar activ i bine dezvoltat 7 . restructurarea i privatizarea din sectorul bancar trebuie efectuate cu hot râre. fie prin pia a de capital.factor de sus inere a tranzi iei la economia de pia Via a economic a rilor aflate în tranzi ie a demonstrat cu claritate. . Sistemul bancar trebuie s reflecte fidel nivelul de dezvoltare i descentralizare din economie. Astfel pentru dezvoltarea economic este esen iala mobilizarea resurselor din economie. bancar.

înainte de a fi inclus în procesul de privatizare. De asemenea. Multe aspecte ale managementului bancar pot fi perfec ionate prin transfer de know-how. cât aprilie 1997. Credibilitatea sectorului bancar privat este în pericolul de a fi erodat . i lipsit de riscuri pentru toate societ ile bancare cu 21 .prioritare atât pentru b nci. Unele concluzii se impun deja. aceste b nci au trecut i trec de multe ori prin situa ii dificile. În cazul B ncii Agricole decizia de privatizare a fost prematur . aceasta este în principiu un fenomen salutar deoarece se presupune c va contribui la cre terea concuren ei i implicit la îmbun t irea serviciilor din sectorul bancar. pe de alt parte exist riscul ca popula ia. ar fi lipsit de realism sa credem c acest proces va reprezenta o solu ie rapid capital de stat. Banc Post i Banca Agricol . dup cum s-a putut observa i în ara noastr . 83/1997 privind privatizarea societ ilor bancare cu capital majoritar de stat. fie c dispun de capital propriu insuficient. Totu i. pentru evitarea eventualelor impacte nefavorabile ale privatiz rii b ncilor. Potrivit legii. Viitorii ac ionari i proprietari ai b ncilor trebuie s prezinte garan iile materiale. chiar în absen a privatiz rii. fie datorita faptului c au fost înfiin ate pentru a u ura colectarea de fonduri necesare finan rii firmelor proprii. Hot rârea Guvernului trebuia s precizeze modul în care se va efectua fiecare privatizare în parte. Pentru cre terea eficien ei sistemului bancar din România privatizarea unor b nci poate reprezenta un instrument important. Pe de o parte. Totu i. în fiecare caz se va forma o comisie de privatizare care va fi îns rcinat cu supravegherea procedurilor de privatizare. Temeiul acestui proces de real complexitate îl reprezint Legea privatiz rii societ ilor bancare adoptat de Parlament în luna În ceea ce prive te crearea de noi b nci private. Banca necesit un proces amplu de restructurare. prin portofoliul de credite i ac iuni. inclusiv poten ialii clien i ai viitoarelor b nci privatizate s î i piard definitiv încrederea în sectorul privat bancar. e necesar s se înceap s se finalizeze procedurile de lichidare i faliment. i pentru economie. tehnice i morale pentru ca banca s câ tige prestigiu i o pozi ie solid pe pia . Privatizarea in domeniul bancar a început o data cu apari ia Legii nr. Pentru început decizia de privatizare a fost luat pentru trei societ i cu capital majoritar de stat: Banca Român de Dezvoltare. decizia de privatizare trebuie fundamentat pe baza unei analize riguroase a adev ratei influente a b ncii în întreaga economie.

egal împ r ite la fiecare dintre b nci. Exista deja un contract finan at de PHARE pentru privatizarea BRD.Comisiile de privatizare au organizat un audit interna ional pentru b ncile care urmau s fie privatizate i au lansat o ofert public pentru licita ie. 8 Carolina Oancea Hedesiu. Termenul de privatizare recomandat de c tre FMI nu s-a respectat. Fondurile Propriet ii Private au primit o cot de 30 % din capitalul social al b ncilor de stat. Carolina Oancea Hedesiu. domnul Dan Nicolae Predoiu.9/1998. au fost dou probleme care trebuie rezolvate înainte de a demara procesul de privatizare.1/1999. acesta fiind elaborai conform vechiului proiect de lege al privatiz rii.043. Pia a financiara nr.014. 3. autorit ile române se angajau fa de Fondul Monetar Interna ional s privatizeze dou societ i bancare cu capital majoritar de stat în termen de un an. Guvernul a hot rât ca prima institu ie bancar ce va fi privatizata sa fie Banca Român pentru Dezvoltare9.privatizarea a avut în vedere dou etape: achizi ionarea unui pachet semnificativ din capitalul social al b ncii i un aport suplimentar de capital.BRD i Banc Post8 . In ianuarie 1995. Pentru a se evita orice incident sa stabilit ca licita ia s aib loc în dou etape. Dup aceasta a urmat o procedura suplimentar prin care banca central a rii de origine a societ ii financiar-bancare câ tig toare. La sfâr itul anului 1997. Potrivit legii privatiz rii nr. astfel încât în 1997 banca tot nu era privatizat . pag 12. neputându-se vorbi de întârzierea acestuia.9.1. ÄPrivatizarea BRD o afacere de succes´. 58/1991. în colaborare cu BNR vor cerceta ca provenien a banilor s fie licit . ÄPrivatizarea Banc Post si BRD in linie dreapta´Pia a financiara nr.563 milioane lei (130 milioane USD). 22 9 . proceduri care nu au fost îndeplinite pân la sfâr itul anului 1998 a a cum a fost prev zut. Pentru acestea avea s fie stabilit procedura privatiz rii exclusiv contra numerar i numai c tre investitori priva i i prin aport de capital privat. în prima etap s fie stabili i mai mul i câ tig tori. BRD era a patra banc din punct de vedere al activelor 8.315 milioane lei (894 milioane USD) i a treia dup m rimea capitalului . pag. urmând ca în a doua etap . În opinia pre edintelui Comisiei de Privatizare a BRD. Din punct de vedere al re elei teritoriale cu 55 de sucursale i 109 agen ii banca se afla pe locul patru în ar .2 Analiza fundamentala a privatiz rii BRD Prin acordul stand-by pentru perioada 1994-1995. dintre ace tia s fie ale i câ tig torul final. În ambele situa ii .

iar dac doresc. acestea au fost disponibile spre sfâr itul lunii aprilie . In al doilea rând auditarea BRD se putea face doar dup ce rezultatele financiare din anul anterior erau definitivate i raportate. s se solicite acestui investitor s participe la o majorare de capital într-o cot ce urmeaz a se stabili de comun acord. considera c BRD avea cel mai ridicat rating bancar dintre b ncile române ti. Într-o prima etapa a privatiz rii urma s aib loc o vânzare prin negociere c tre un investitor strategic. care au men ionat in particular acest interes deosebit de mare´. Majorarea nu este o condi ie obligatorie. În a doua etap va avea loc oferta public din ac iunile care au mai r mas dup desf urarea primei etape i are ca obiectiv transformarea b ncii într-o societate deschis . Interna ional ) pot cump ra din ac iunile statului la BRD 23 . S-a aprobat în Guvern. domnul Predoiu subliniaz existen a unui interes explicit i semnificativ din partea unor b nci reputate pe plan interna ional: ÄBRD este o afacere foarte profitabil . 1999. Pe lâng investitori am fost contacta i de firme de intermediere renumite. Aceasta explic ponderea redus a creditelor neperformante în total. similar cu cel al BCR i de inea circa 8% din pia a serviciilor bancare. s se urm reasc atragerea unui investitor strategic. ce presupunea o majorare de capital i preluarea unei p r i din ac iunile statului gestionate de FPS. ca urmare. de a genera o reducere a pre ului tranzac iei. înt rirea pie ei române ti de capital i accesibilitatea b ncii pe pia a de capital interna ional. daca negociaz un pre corect BERD i IFC (Corpora ia Financiar gestionate de FPS. De asemenea o parte din ac iunile statului urmau s fie vândute salaria ilor i pensionarilor b ncii. ca la privatizare. Pre edintele Comisiei de Privatizare a BRD a sesizat existen a unui comentariu ap rut in ÄFinancial Times" privind privatizarea celor dou b nci române ti (BRD i Banc Post) pe care l-a luat drept o încercare disperat de a diminua apetitul investitorilor serio i pentru aceast ocazie i. credite ale BRD fa de alte b nci de stat sau privatizate Exist în banc o direc ie specializat care are ca obiectiv nimic altceva decât executarea datornicilor i g sirea unor m suri de reactivare a unor credite de recuperat. care s preia pân la 51% din pachetul de ac iuni al b ncii i pe de alt parte.începutul lunii mai. Prin acel articol s-a încercat formarea unei imagini deformate în opinia publicului.Termenii de contrast nu erau conform cu noua lege a privatiz rii a a c a trebuit s se a tepte expirarea acelui contract. De asemenea. bineîn eles. În leg tur cu privatizarea. Nu se pune problema Äcur irii" portofoliului de credite al b ncii pentru a ob ine un pre mai bun în urma privatiz rii din cauza politicii precedente de creditare a b ncii.

neîn elegerile dintre FPS i SIF-uri. pentru a participa la privatizarea primei b nci române ti scoase la vânzare.83/1997 era ambigu . f când neoperabil aceast ordonan . au determinat întârzieri i pierderi. Suma exact se va fixa în timpul negocierilor. ins în direc ia cre terii gradului de incertitudine. textul a fost modificat. conducerii i pensionarilor BRD. exist un interes real din partea unor gigan i bancari dintre care: Citibank. ac ionari la aceste institu ii. parte prin pia a interna ional de capital. din semnalele b ncii. s-a semnat un protocol cu FPS pentru cele dou b nci integrate în procesul de privatizare. când se va semna contractul. prin ambiguitatea redact rii. vânzarea pachetului de control în cazul b ncii 51%. Art. De aceea. al i cet eni români. va fi încheiat în luna decembrie 1998. ÄImportant este faptul c . a determinat multiple neîn elegeri. 3 al acestei legi. BRD i Banc Post. parte prin Bursa de Valori Bucure ti. Aceast compensare nu s-a putut realiza într-o prim faz datorit faptului c ordonan a ce urma s expliciteze Legea nr.Guvernul a aprobat ca. al turi de acest investitor strategic. prin care SIF-urile cedau cotele valorice ini ial primite la valori nominale contra ac iuni la societ ile de asigurare ale statului ASIROM i ASTRA.83/1997 privind privatizarea societ ilor bancare. Când se d posibilitatea investitorului s cumpere pachetul de control. ABN Amro. Prima etapa. Ulterior. Al i investitori. Se pare c acest inconvenient a fost înl turat ulterior. Ca urmare. s-a apreciat c se poate pomi de la 600 milioane $. aceste ac iuni vor fi vândute prin ofert public . în afar de salaria ii b ncii vor putea cump ra ac iuni la BRD în cea de-a doua etap a privatiz rii b ncii i anume în a doua jum tate a anului 1999. Cei doi investitori angrena i în final în cursa pentru privatizarea BRD au fost Societe Generale i Banque Na ionale de Paris. Restul de circa 10% din ac iuni vor fi vândute asocia iei salaria ilor. s participe la cump rarea ac iunilor FPS cu câte 5% Banca European de Reconstruc ie i Dezvoltare i Corpora ia Financiar . când vor fi scoase la vânzare ac iuni de inute de Societatea de Investi ii Financiare. Deutsche Bank. Legea nr. Problema de baz în leg tur cu privatizarea este generat de legisla ia în materie i anume. în 24 . cu ajutorul unor b nci de investi ii financiare. A a cum este formulat aceast lege. În procesul de privatizare a b ncilor române ti. atunci se poate acorda acestuia o prima de control. ea reprezint in fapt o na ionalizare f cut de c tre stat {compensarea cotelor de inute ini ial de SIF-uri in aceste b nci cu ac iuni având un nivel similar de rentabilitate). Dup compensarea dintre FPS i SIF-uri.sucursala pentru finan area proiectelor private a B ncii Mondiale.

c tre investitorii interna ionali International Finance Corporation (IFC) i BERD.6 miliarde lei. persoane fizice i juridice private. Capitat nr. iar restul de 65 milioane $ va fi investit de Societe Generale. române i str ine. 25 . Din aceast sum .43. Modific rile la Statutul B ncii au vizat: . Ziarul financiar 6 martie 2000. ÄPrivatizarea ultimilor 10% din BRD-SG´. s -i p streze identitatea.2 mihoane $. ie ire pe pie ele de capital. dac se include i majorarea de capital social.al procesului de privatizare a BRD va fi vânzarea c tre BERD a maximum 5% i c tre angaja ii b ncii a 10% din capitalul social majorat al BRD. Probabil c Societe Generale i-a luat angajamentul s p streze identitatea BRD-ului.10. Valoarea total a b ncii este de 340.58 Ionela Nuta. sub form de subscriere a unui pachet de ac iuni noi.a precizat Radu Sârbu. 135 milioane $ vor fi pl tite FPS.cel decisiv . i aprobat in Senat. aceast chestiune urmând a fi rezolvat de SGF i BRD conform practicilor interna ionale consacrate acestui gen de opera iuni. talente. (deci cump rate de BRD i nu preluate). Valoarea tranzac iei pentru privatizarea BRD s-ar putea situa in jur de 238 milioane $. pag. prin ofert public pe pia a secundar BRD are un capital social de 401. pre edinte FPS . 10% din capitalul social existent .catre salaria i.c tre investitorii de portofoliu.structura capitalului social: GSG . explicitat în mod corespunz tor. Banca francez Societe Generale a fost declarat 10 câ tig toarea licita iei pentru vânzarea a 51% din ac iunile BRD . prin vânzare. Valoarea total a tranzac iei .51 % y 10 11 FPS . reprezentând o majorare a capitalului BRD cu 20%. autonomia func iilor ei de trezorerie.însumeaz 200 milioane $ SUA. pentru 41% din capitalul actual al BRD.pag. Urm torul pas . O noutate ap rut în contract în ultima parte a negocierilor o constituie prevederea c opera iunile existente ale sucursalei GSG11 din România s fie vândute BRD-ului. ÄBRD intra in ultima etapa a privatiz rii´.86% Carmen Rudnitchi. caracterul ei românesc. octombire 2000. restul . f r selec ie de oferte.14.sensul c ordonan a respectiv a fost modificata în Camera Deputa ilor. prin negociere direct . Criteriul fundamental în alegerea investitorului strategic a fost ca banca cump r toare s recunoasc i s dezvolte multiple bog ii. linii de activitate ale b ncii pe care o cump r . creditare. Restul de ac iuni urmeaz s fie vândute astfel: 5% din capitalul social majorat .

este prezent în toate ramurile economiei. .5% SIF Transilvania .un nou centru de afaceri Privatizarea BRD a sporit atât capacitatea BRD . recep ie gestionat de calculator (singura de acest gen documentelor pe orizontal din România. 26 .5% SIF Moldova .5% Comitetul de Administra ie (11 membri).3 BRD . având peste 65% din plasamente in credite acordate sectorului privat. Respectul pentru client se accentueaz la BRD ca un principiu fundamental al i sediile noi sau modernizate.descentralizarea actului de decizie în inerea responsabilit ii astfel.Groupe Societe Generale de a veni în întâmpinarea solicit rilor clien ilor. sal de conferin e. responsabilit ii legate de resursele i mijloacele B ncii).000 facilit i de credit acordate. Banca de referin a a societ ilor comerciale :   BRD .33% SIF Oltenia . Pe lâng facilit ile i dot rile noi asigurate se pentru desf urarea unor servicii cu caracter Äunicat": transportul pneumatic al i vertical .Cri ana . se ocup comunicare i promovare a B ncii i a imaginii sale) 3.5.8. sistem de TV cu circuit închis. i încrederea acestora în produsele i serviciile bancare tot mai moderne puse la dispozi ia lor de acest partener renumit prin seriozitate i activit ii. Comitetul de Audit (misiunea de a analiza pertinen a metodelor contabile a procedurilor interne de colectare a informa iilor i controlul de a evalua activitatea anului încheiat i de a propune eventualele masuri corectoare).y y y y y    Salaria i i angaja i .5.55% SIF Muntenia . etc).Groupe Societe Generale private din România. între ine de aspectele de leg tura cu autorit ile economice i politice din România. condi ii asigurate pentru trezoreria de noapte.  Pre edintele (are misiunea general de dezvoltare a B ncii.Groupe Soctete Generale este banca de referin a pentru întreprinderile Cu peste 11.26% SIF Banat . BRD . Comitetul de Direc ie (administra ie central i a re elei de sucursale. sistem intern propriu de radio-difuziune. cât for de finan are a proiectelor fezabile. sistem electronic de control-acces prin cartele. Între dovezile concrete ale acestuia se situeaz ofer capabile s ofere o ambian propice afacerilor.

4 Cota de pia a BRD dup privatizare De i conducerea BRD nu a adoptat o politica de distribuire a dividendelor în ac iuni gratuite de natur s atrag tot mai mul i investitori. în perioadele de cre tere generalizat a bursei. 3. pre ul ajungând la 32. cota ia titlurilor la bursa a înregistrat o evolu ie foarte bun pe baza rezultatelor financiare. De altfel.354 miliarde ROL. cursul s-a stabilizat la 30. pe termen lung cota ia titlurilor BRD men inându. Dar un efect pozitiv au avut rezultatele financiare pentru 2000.000 ROL/ac iune. Imediat dup listare. Sc derea nu a putut fi împiedicat nici de anun ul societa ii c va acorda un dividend brut de 2. Tendin a de cre tere a continuat i în iulie 2001 când banca a anun at rezultatele financiare pe primul semestru al anului respectiv. cota ia ac iunilor BRD a fost guvernat tot de rezultatele financiare ob inute de banc pe care le-a raportat trimestrial.i vând ac iunile pe care le-au cump rat înainte de listarea societ ii la bursa. Presiunea la vânzare a dus astfel la înjumat irea pre ului.000 ROL. dar pentru o perioad scurt de timp. rezultatele financiare în cre tere au dus la majorarea cota iei BRD.Groupe Societe Generale joac un rol important fa de companiile multina ionale. Investitorii nu au fost circumspec i nici în momentul în care banca a anun at rezultate financiare în sc dere din cauza schimb rii metodei contabile sau în momentul în care a fost anun at un dividend mai mic decât cel a teptat. Pe parcursul anului 2002.479 ROL/ac iune. întrucât pe data de 19 martie 2001 salaria ii b ncii au putut s .i trendul ascendent. clien i pe care grupul Societe Generale îi urmeaz peste tot în lume. când societatea a anun at c profit de 1. franceze sau interna ionale.900 ROL/ac iune. un nou maxim a fost înregistrat dup ce banca a anun at dividendul brut pentru anul 2001.158 ROL/ac iune. într-o perioad foarte scurt de timp. i-a dublat numarul de clien i persoane fizice i c a ob inut un 27 . Titlurile BRD au fost listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pe 15 ianuarie 2001. Dup o perioad destul de lung de fluctua ii nesemnificative ale cursului ac iunilor BRD. BRD . iar primele tranzac ii au fost încheiate la pre uri în jurul a 30. de 3.

28 . O problem a ap rut în noiembrie 2002.32% din capitalul social de inut de Autoritatea pentru Privatizare nu au lasat indiferen i investitorii. Dup înregistrarea noii valori nominale. O noua majorare a capitalului social a fost propus în aprilie 2005. Dup explica iile b ncii la acea data. Dar de aceast dat . au for at i anularea tranzac iilor respective. fiind con tien i c au gre it. brokerii i investitorii nu s-au mai gr bit s tranzac ioneze titlurile BRD la pre uri duble.000 ROL/ac iune. cota ia BRD la bursa s-a stabilizat la 18. corespunzatoare noii valori nominale. cota ia majorându-se. când banca a anun at c va sc dea valoarea nominal a ac iunilor de la 5. Unii brokeri s-au gr bit la momentul respectiv s tranzac ioneze ac iunile la pre uri mult mai mici.000 ROL la 3.Nici intr rile masive de capital str in sau anun ul de lansare la vânzare prin burs a pachetului de 7. în februarie 2003. când s-a anun at încorporarea rezervelor în capitalul social i dublarea valorii nominale a ac iunilor.000 ROL i c va majora capitalul social.

asumându-si corespunzator un risc mai ridicat. de cele mai multe ori. Dar o estimare cât mai exact a viitorului se face utilizând date privind pre ul de deschidere. pre ul de închidere nu ilustreaz cel mai corect situa ia. Pentru a putea efectua o analiz tehnic este nevoie de 3 elemente: pre ul. folosind grafice pe baza c rora estimeaz cea mai probabil evolu ie a pre ului în viitor. Ca urmare. Analiza tehnic face abstrac ie de situa ia financiar a companiei. Îns acest ultim pre î i arat utilitatea pe termen scurt. pre ul maxim.Cap 4. Analiza tehnic 4. Cei ce utilizeaz acest gen de analiz speculeaz în general comportamentul ira ional al operatorilor de pe pia . Un prim aspect de care trebuie inut seama atunci când se dore te realizarea unei analize tehnice este existen a unei baze de date privind tranzac iile. Unii anali ti bursieri sus in faptul c este suficient numai pre ul de închidere al unei ac iuni. cel de închidere i volumul. Pentru un jucator la bursa care folose te preponderent analiza tehnic exist momente în care graficele nu indic un teren clar. separat pentru fiecare simbol. situa ie în care se pot utiliza criterii ajut toare ce in de situa ia financiar (perspectiva dividendelor. 29 . analizarea tranzac iilor care au avut loc poate s ajute un trader s anticipeze destul de precis evolu ia în viitor a pre urilor. fiind frecvente cazurile în care se pot ob ine câ tiguri pe ac iunea unei societ i ce înregistreaz pierderi. în urma analizei tehnice fiind estimat trendul segmentului de pia a. Dar. De asemenea.1 Analiz tehnic i fundamental a BRD Analiza tehnic este un instrument destinat participan ilor la pia a. pre ul minim. determinând astfel cea mai probabil evolu ie a pre ului. se pot utiliza informa ii istorice privind indicii bursieri. iar graficele pe care le construiesc tehnicienii sunt relativ simple i directe ele putând fi aplicate oric rui produs ce este tranzac ionat pe o pia liber la un moment dat. existând suficiente cazuri în care acesta a fost for at. volumul i num rul pozi iilor deschise pe o anumit pia a. rezultatele financiare). valoarea la care s-a realizat ultima tranzac ie a zilei respective. Analiza tehnic se realizeaz pe baza pre urilor trecute i a volumelor de tranzac ionare. Aceste date sunt relativ u or de ob inut i de stocat. Un pre mai corect ar fi media din ziua respectiv . atunci când sunt eviden iate tendin e pentru ziua urmatoare. care î i fixeaz inte de câ tig pe termen scurt ± mediu.

pe care nu a avut ocazia sa tranzac ioneze. descresc tor (down trend) i stagnant (mi care oarecum orizontal într-un interval foarte restrâns). câ tiga cei care sunt cu un pas înaintea celorlal i i. Accesibilitatea universal la grafice i la datele statistice poate deveni un dezavantaj pentru trader. poate cu usurinta sa aplice metodele tehnice de analiz pentru o alt pia . c un trader poate elabora previziuni mai performante decât ale celorlal i. Exist o flexibilitate privitoare la tipurile de pie e.Analiza tehnic sus ine faptul c pre ul se mi c în trenduri. Un alt avantaj al analizei tehnice este flexibilitatea. Pre ul poate s aib trei direc ii: cresc tor(up trend). Atuul analizei tehnice este u uri ta cu care poate fi desprins necesit o serie de date i elaborarea graficelor. cât i la tipurile de pie e pe care se tranzac ioneaz aceste produse. astfel principiile analizei tehnice pot fi u or adaptate diferitelor concep ii despre pia ale traderilor. Un trader care s-a specializat doar pe una din pie ele de capital. prin urmare. este greu de acceptat intuitiv. Aceasta se refer atât la produsele tranzac ionate. avantaja i sunt brokerii sau cei care monitorizeaza pia a constant pe toat durata perioadei de tranzac ionare. Odat ce un numar virtual nelimitat are acces la acelea i grafice. De obicei . mi c rile pre ului nu sunt întâmpl toare. Odat ce pre ul a intrat într-un trend acesta continua în acea direc ie pentru o bun perioad de timp. i cump r i citesc aceea i documenta ie despre analiza tehnic . i aplicat : multe tehnici 30 . de obicei.

000 puncte.factorul de free float corespunz tor societ ii i din indice.T . corespunz tor ac iunilor societ ii i. ci. T-1 pi. pi. este calculat cu dou zecimale i poate lua patru valori : 0.1] . Metodologia acestui indice permite acestuia s constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate i produse structurate. Indicele BET exprim cre terea medie a pre urilor ac iunilor listate la burs .1 Evolu ia BET Indicele Bucharest Exchange Tranding (BET) a fost lansat la data de 19 septembrie 1997 cu o valoare de start de 1.75. N . 0.factorul de corec ie a pre ului corespunz tor ac iunilor societ ii i la momentul T. Ffi .pre ul de închidere corespunz tor ac iunilor societ ii i la momentul T-1. este calculat cu dou zecimale i apar ine(0. T BETT-1 . Formula indicelui BET este: S-au folosit urm toarele nota ii: BETT . i BET-FI. în zilele de revizuire opera ional .factorul de corec ie a pre ului corespunz tor ac iunilor societ ii i la momentul T-1.T-1 .T-1 . qi.pre ul corespunz tor ac iunilor societ ii i la momentul curent T. fiind primul indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucure ti.25. în zilele de revizuire opera ional . care i-a în calcul toate ac iunile listate. 0. Indicele BET fost creat pentru a reflecta primele 10 societ i cotate la burs .T .1.5. este calculat cu ase zecimale. Al i indici oficiali ai bursei sunt: BET-C.factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor co ului indicelui.valoarea indicelui BET la momentul curent. Ri . indicele care ia în calcul ac iunile SIF.num rul de ac iuni la momentul curent T. 1. este calculat cu ase zecimale. fiind posibil c num rul acestora s creasc în viitor ca urmare a list rii la BVB de noi societ i reprezentative pentru sectoarele din economia na ional .Num rul de societ i incluse în co ul indicelui. mai pu in cele ale SIF-urilor.4. ci.T .valoarea indicelui BET la momentul anterior. 31 . la categoria I i ÎI.

1%. acumulând +27. BET-FI. cu schimb ri semnificative. din anul 2008 i pân în prezent. varia ia BET în primele ase luni ale anului 2010 a fost de numai +1. Graficul 1 prezint evolu ia indicelui în perioada men ionat : Graficul 1 Sursa: www. indicele compozit BET-C a avut o varia ie similar de +14.ktd.ro Indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece ac iuni listate pe pia a reglementat a BVB) a încheiat 2010 cu o cre tere modest de 12. Pia a de capital a înregistrat un an de stagnare în 2010. BET. am ales o perioad semnificativ . îns în general cu o tendin de cre tere modest . am conturat i evolu ia celorlal i doi indici BET-C i BET-FI. În primele trei luni BET a continuat cre terea început în anul precedent. 32 . anulând cre terea înregistrat în trimestrul I.Ca o analiz a datelor fizice în conturarea evolu iei indicilor BVB. Evolu ia ac iunilor listate pe pia a reglementat a BVB a înregistrat o serie de etape distincte în 2010.6%.0%.3%. a pierdut 8. iar indicele societ ilor de investi ii financiare. actual . Indicele oficial al bursei. în anul 2010 a avut o evolu ie foarte agitat . În paralel cu evolu ia acestui indice. dup sc derile importante din 2008 i revenirile par iale din 2009. În urm toarele trei luni ac iunile au intrat pe sc dere.2% fa de sfâ itul anului 2009.

Dezam girile anului pentru investitorii la bursa au fost ac iunile celor cinci Societati de Investi ii Financiare (SIF). Amânarea unei decizii legate de majorarea pragului de de inere în capitalul SIF i performan ele incerte ale companiilor listate la bursa au afectat performan a la bursa a celor 5 societ i de investi ii financiare. iar 2010 a ar tat acest lucru. i anume faptul ca pia a se afl pe traseul revenirii. cu randamente totale peste 30%. Media aritmetic a randamentelor totale ale ac iunilor de la categoria I a bursei a fost +14. Evolu ia lateral a pie ei de capital romane ti în 2010 a fost una relativ normal dup revenirile anului precedent i inând cont de performan ele sub a tept ri ale economiei romane ti din ultimii ani. printr-o evolu ie lateral prelungit .7% pentru SIF Transilvania (SIF3) i +9. Pentru compara ie. atunci aceste performan e au de a teptare i incertitudine în ceea ce prive te indicatorii prefigurat o perioad macroeconomici. care au încheiat anul cu randamente totale între -14. cu -3. Dac bursa prefigureaza evolu iile din economie. Evolu ia companiilor listate la categoria I a BVB a fost. BRD . însa valorea median a fost de numai +2. cu atât mai mult cu cât nu vorbim (înc ) de depa irea crizei. ultimele cinci luni ale anului au adus o evolu ie surprinzator de stabil pentru toate ac iunile listate la BVB.0% (media a fost influen at de primele trei performan e din top). 33 .Groupe Societe Generale (BRD). Numai ase din cele 23 de companii tranzac ionate la Categoria I a pie ei reglementate au înregistrat performan e notabile în 2010. Performan e slabe au înregistrat i ac iunile celei mai mari b nci listate. cu pu ine excep ii. modest . al ie irii din criz i al cre terii. Însa 2010 a confirmat concluziile raportului privind evolu ia pietei din 2009. în 2009 media aritmetic a randamentelor totale la categoria I a fost de +68. acest traseu nu este unul simplu. Desigur. Revenirea nu va fi simpl nici in continuare.2%. ci doar de ie irea din criz .8%. lipsa de volatilitate i lichiditatea sc zut . de i pie ele externe au înregistrat cre teri în aceast perioad .8%.8% pentru SIF Oltenia (SIF5).Dup o cre tere u oar în luna iulie.

Moving Average Convergence Divergence este un indicator de trend ce cuantific interdependen a dintre dou medii mobile ale pre urilor. Constau în 3 curbe trasate în raport cu evolu ia pre ului ac iunii. cu diferen a c acord o pondere mai mare pre urilor de . El se reprezint grafic prin dou drepte ale caror intersec ii dau semnale de tranzac ionare: o linie continu (numit linia MACD) i o linie punctat (numita linia de semnal). RSI .Media mobil referin de data recent . Dac RSI cre te peste 30. Dreapta 34 calculeaz în mod similar SMA. SMA acorda aceia i exponen ial (EMA .Simple Moving Average) este media aritmetic a pre urilor de referin (de închidere) a unui titlu în ultimele n sedin e. Benzile Bollinger. fiind o aproximare a evolu iei pe termen mediu a titlului. pentru un titlu.1. semnalul este de sc dere. semnalul este de cre tere a pre ului. MACD . Banda central este de regul o medie mobil simpl .4. Welles Wilder.Exponenetial Moving Average) se pondere fiec rui pre de referin cuprins în formul . Valorile uzuale ale parametrilor sunt 20 de zile pentru calculul mediei mobile simple i respectiv e un numar de 2 devia ii standard. în vederea ob inerii unor rezultate cât mai precise asupra semnalelor de vânzare cump rare sau a divergen elor ³bullish´ i ³bearish´. RSI compar . EMA .Relative Strength Index (RSI) este un indicator tehnic foarte util i popular. J.Media mobil simpl (SMA . EMA. SMA . Indicatorii de analiz tehnic pe care îi voi folosi în acest scop sunt SMA. RSI i MACD. În raport de banda central sunt trasate cele dou benzi exterioare. Dreapta MACD m soara diferenta dintre dou medii mobile exponen iale i reac ioneaz relativ rapid la schimbarea pre urilor.70 i 30 .pentru a marca nivelele de supracump rare i supravânzare. Dac RSI scade sub 70. Benzile Bollinger sunt un instrument al analizei tehnice care indic volatilitatea evolu iei pre ului unei ac iuni. amploarea ca tigurilor cu cea pierderilor de data recent i transform rezultatul într-un num r cuprins între 0 i 100. Al i analisti recomand utilizarea pragurilor 80 i 20. recomand utilizarea a 2 praguri . Creatorul acestui indicator. intervalul dintre acestea reprezentând un num r de devia ii standard ale pre urilor în raport cu media calculat anterior.2 Evolu ia BRD Dup analiza indicatorului BET asupra evolu iei pie ei de capital prezentat mai sus voi interpreta cu ajutorul indicatorilor de analiz tehnic evolu ia B ncii Române pentru dezvoltare.

ktd.2009 având valoarea de 8.06.9 care datorit crizei economice a atins pragul minim de 3.02.04.2. valoare înregistrat în data de 24.de semnal este o medie mobil exponen ial a dreptei MACD.09.2008 ac iunile atingeau un pre de închidere de 22.ro La începutul graficului în data de 09.2 pre ul de închidere a înregistrat o cre tere progresiv pan în 26. fost relativ 35 .07.1-12. În cele ce urmeaz vom purcede la analiza prin indicatorii prezenta i mai sus a BRD ± Groupe Société Générale în perioada 2008-2011 cu ajutorul graficului liniar.2009 valoarea pre ului de închidere a stabil variând între 12.(Graficul 2) Graficul 2 Sursa: www. Începând cu data de 15.2009 -18.2010 când a atins valoarea de 15.2009.73. Aceasta reac ioneaz mai încet la schimbarea pre urilor. În perioada 21.11.3.

11. Pragul maxim din anul 2008 al indicatorului RSI a fost atins în data de 06.8 dar care pe parcursul primelor luni a oscilat între 12.2008 cu o valoare mai mare de 80 prin care putem considera c ac iunea este supracump rat .La începutul anului 2011 observ m o cre tere a pre ului care atins valoarea maxim de 15. Din punctul meu de vedere cele mai importante momente în care ac iunile dau semnale de vânzare sunt: sfâr itul lunii octombrei 2008. O astfel de pia a a mai fost întâlnit sfâr itul lunii aprilie 2010.06.4 si 14.respectiv 36 . datorit faptului indicatorul a înregistrat în 15. Cu ajutorul benzilor Bollinger observ m în perioada 09. i în luna martie 2009 i în 10 ianuarie 2010 i indicelui RSI. începutul lunii aprilie i septembrie 2009 i începutul lunii febroarie 2011.4. Datorit varia iei pre urilor în luna august 2009 benzile bolinger prezint îngustare ceea ce sugereaz o volatilitate sc zut ce se me ine pân la începutul anului 2011.2008 o volatilitate ridicat care eviden iaz faptul ca nivelul de risc a BRd-ului este sc zut.2008 o valoare sub 20 a rezultat ca pia a a fost i la jumatatea lunii ianuarie 2009. Volatilitatea sc zut a ac iunilor se datoreaz c supravândut . Pentru perioada aleas spre analizare cu ajutorul indicatorului MACD putem distinge urm toarele momente când ac iunile dau semnale de cump rare : la jum tatea lunii august 2008.06. astfel. Cre terea pie ei este puternic eviden iat când ac iunile au înregistrat o valoare peste 90.2008 .06.11. jum tatea lunii martie 2009 i jum tatea lunii iunie 2010.

846 1. cauzelor i condi iilor care au determinat-o. metode. Analiza fundamental a situa iei economico-financiare a b ncii.521 30. factorul de dezvoltare global a industriei în care se înscrie.414 45. Analiza economico-financiar reprezint un ansamblu de concepte. din confruntarea cererii cu oferta.393 4.252 1. disponibilit i la b nci centrale Imobiliz ri corporale i necorporale Titluri i imobiliz ri financiare Crean e asupra institu iilor de credit Alte active Total Activ 2009 2010 2011 31. ale c ror ac iuni sau obliga iuni se afl la dispozi ia investitorilor pe pia a de capital.253 7.600 526 46.276 1.745 29. se prezint astfel : Tabelul 2 2008 Activ Crean e asupra clientelei Casa. în vederea formul rii unor aprecieri pertinente referitoare la situa ia economico-financiar a unui agent economic. Bilan ul Contabil) i ale pre ului format pe pia . din punct de vedere a utiliz rii eficiente a resurselor umane. 4.693 563 47.401 2.038 1. a identific rii factorilor.2 Analiza Fundamental .4. tehnici i instrumente care asigur tratarea informa iilor interne i externe.2011 31. date în milioane RON 31. precum i a rezervelor interne de îmbun t ire a acesteia. Aceast analiz ia în considerare "s n tatea" financiar a b ncii. precum i prognozele cu privire la performan ele b ncii in viitor. se realizeaz printr-un studiu comparativ a indicatorilor care se ob in din analiza rezultatelor financiare con inute în rapoartele financiare ale b ncii (Contul de Profit i Pierdere.03.394 10.051 i a elementelor din contul de profit i pierdere al BRD ± Groupe Société Générale în perioada 2008-2010.240 9.487 2.494 37 .163 3.052 1.627 936 522 380 49. condi iile macroeconomice i politice ale mediului in care banca opereaz . tehnico-materiale i financiare.1 Elemente din Bilan În cele ce urmeaz vom purcede la analiza elementelor de bilan Evolu ia principalelor elemente de activ.2.755 14.945 5.

in continuare. Crean ele asupra clientelei în valoare de 29.824 8.303 milioane RON. Ponderea cea mai important obligatorie.2% fa a de 2009.64 28. din care cl dirile i terenurile în valoare de 978 milioane RON.12. cuprinde: ‡ Imobiliz ri corporale. Ponderea imobiliz rilor în activ de numai 3%. reprezentând. având valoarea de 4.707 735 49.276 4. 21% din totalul bilan ier.271 10.12. În privin a crean elor asupra institu iilor de credit anul 2010 a inregistrat o crestere de 0.reprezentând 3% din totalul bilan ier.937 1.494 39.866 13.2009.097 735 46.813 4.121 735 46.2011 Datorii privind clientela Datorii privind institu iile de credit Capital propriu Alte pasive Datorii constituite prin titluri Total Pasiv 28. Cre terea semnificativ a acestor elemente de activ este determinat de majorarea portofoliului titlurilor de stat cu aproape 4%.858 4. în valoare net de 90 milioane RON.03. respectiv a sc zut cu peste 3% fa de 31.052 milioane RON la data de 31 decembrie 2010. incluzând casa i disponibilit i la b nci centrale au înregistrat o cre tere de 2% fa a de 31.394 29. cu o valoarea net de 1.855 în acest post bilan ier este de inut de rezerva minim 38 . Lichidita ile b ncii. Pasivul bilan ier Situa ia comparativ pentru exerci iile financiare 2008 ± 2011 a elementelor de pasiv este urm toarea: Tabelul 3 2008 2009 2010 2011 Pasiv date în milioane RON 31.2010.276 milioane RON la finele anului precedent.535 4.Activul bilan ier la 31.755 milioane RON reprezint 63% din totalul opera iunilor bancare reflectate in bilan . comparativ cu anul precedent. men inut la BNR. fa a de 2. a crescut cu 2%.454 1. Sinteza rezultate financiare a trimestrului I din 2011 estimeaz un declin cu 5% a activelor bancare pe fondul restrangerii cu peste 4% a creditelor acordate clientele fa a de primul trimestru al anului 2010.240 29.2008. ‡ Imobiliz ri necorporale.12.625 11.761 1.

carduri.ro/&files/raport-administratori-sit.2% din totalul pasivului bilan ier fa a de primul trimestru al anului 2010 care a avut valoarea de 42. depozite colaterale i alte împrumuturi. 2% din pasivul bilan ier i cuprind de anul Capitalul propriu Fig.255.-cons. având cea mai mare pondere. La data de 31 decembrie 2010. leasing.Opera iunile cu clientela de in 62% din totalul pasivului bilan ier al anului 2010.-fin. Datoriile privind institu iile de credit de in 24% din totalul pasivului bilan ier i reprezint : crean ele la vedere din conturile de corespondent.pdf 39 . depozite la termen ale clientelei. sume datorate din opera iuni cu cecuri i carduri. valoarea acestora este de 29. factoring.625 milioane RON cuprinzând: disponibilit i i depozite la vedere ale clientelei. Aceste opera iuni au înregistrat o cre tere de 1% fa precedent. precum i certificate de depozit.brd. . depozite ale b ncilor. În primul trimestru al anului 2011 de remarca o sc dere de 6. Datoriile constituite prin titluri reprezint obliga iunile emise. 2 Capitalul propriu Sursa: http://www. crean ele la termen din depozite atrase i împrumuturi financiare de la b nci.

Marja de dobând .353 1.Capitalurile proprii au realizat o cre tere mare în anul 2010.749 milioane RON.2. de 16% fa decembrie 2010 capitalurile proprii însumeaz 5.275 2. iar în Veniturile net bancare au reprezentat cre teri în anul 2009. chiar i in condi iile în care pia a romaneasc nu ofer înca posibilit i de finan are pe termen mediu i lung.018 941 779 1.539 549 159 -260 -292 151 122 de 2008. La 31 Situa ia lichidit ii Banca a men inut o structura echilibrat a resurselor i plasamentelor.261 -1.5 miliarde lei.233 -1. iar 42% din acela i venit a fost generat de clien i persoane juridice i 47% de clien i persoane fizice.048 -433 1.456 1.03. Printr-o politic flexibil de dobânzi. Creditele pentru persoane fizice în 2011 au ajuns la 15.615 1.2 Elementele contului de profit i pierdere: Tabelul 4 2011 31. Comisioanele reprezint 35% din venitul net bancar realizat pe anul 2010.381 2. ca urmare a major rii rezervelor din reevaluare i a profitului realizat în anul 2010. din care . de 2009. +3% fa 2010 +4% fa de 2009.158 -1.609 1.348 1.323 3.554 604 501 3. în timp ce valoarea creditelor acordate clientelei de persoane juridice a 40 .2011 787 Contul de profit i pierdere 2008 2009 2010 date în milioane RON Venitul net bancar.297 -1. în sc dere cu aproximativ 1%.862 1. Banca i-a consolidat rela iile cu deponen ii oferind dobânzi atractive la produsele de economisire din ce in ce mai diversificate 4.960 -1.Comisioane Cheltuieli generale Rezultatul brut din exploatare Cost net al riscului Rezultat brut Rezultat net 1.416 3.

iar coeficientul de exploatare. soldul acestora fiind de 16. se arat într-un comunicat remis BVB. Taxele i comisioanele percepute cu ocazia efectu rii de opera iuni bancare continu s fie una dintre cele mai sigure surse de venit pentru o banc . calculat ca raport între cheltuielile generale i stabilizare.6%. cheltuielile generale au fost inute sub control cu stricte e (coeficientul de exploatare s-a îmbun t it fa a de cel înregistrat în 2009. În cursul anului 2010 la nivelul BRD au fost luate m surile necesare pentru ca macroechilibrele B ncii s fie men inute. Nivelul investi iilor a cunoscut o sc dere moderat . s-a reu it compensarea par ial a scaderii cererii de credite. la nivelul B ncii. iar m surile de reducerea costurilor au continuat i au fost înt rite. sc zând cu 3. Cheltuielile cu dobânzile au înregistrat sc deri de 5% în condi iile în care veniturile din dobânzi au crescut cu 7. Comisioanele s-au diminuat în anul 2010 din cauza sc derii volumului opera iunilor cu 3. a atins 43. Sc derea cheltuielilor opera ionale se datoreaz eficien ei programelor opera ionale. iar la nivel comercial s-a insistat pe valorificarea la maximum a sinergiilor dintre liniile de business astfel încât.4% în anul 2010. În primul trimestru al anului 2011. pe fondul sc derii venitului net bancar. Astfel. În primul trimestru al anului 2011 costul net al riscului a fost de 292 milioane lei.8% puncte procentuale.9% în 2010 fa cauza mediului macroeconomic nefavorabil 2009 a fost una important din prin care s-a resim it impactul planului de de 31 martie 2010. pân la 38. un nivel foarte bun dar care va fi greu de p strat.8%). mai mic cu 10% fa de primul trimestru din 2010.sc zut cu 1%. 41 . Cre terea costului net al riscului cu 40.8%. cheltuielile generale au sc zut cu 1% fa venitul net bancar. neexistând practic nici o opera iune care s nu genereze venituri b ncii. Veniturile nete din dobânzi au reu it s revin în 2010 crescand cu 12.6% fa a de 2009.8 miliarde lei.

94% 1.840 696.2011 4.3092 30.73% 90.63 1.25 1.31 6.83 10.07 1019. cunoscu i i ca rate. în cazul de fa BRD Societe Generale.8 6.61% Profitul pe ac iune ± EPS (earnings per share) Profitul pe ac iune (EPS) se calculeaz împ r ind profitul net total ob inut de BRD pe parcursul perioadei de raportare (exemplificare pentru anul 2010) la num rul total de ac iuni emise i aflate în circula ie.6% 4.7183 1. Formula de calcul a indicelui cu exemplificare pe anul 2010 este: EPS = Profit net 2010 Num r de ac iuni = 500.4.6079 0.51% 1.38% 940.9421 1.7183 42 .68% 9.2.55% 17.62 0.03. pe perioada 2008 ± 2011.589.97% 897.03 6.2% 2.65% 91.05% 10.901.27% 2.CP 2008 2009 date x 1000 2010 2011 31.58% 24.19 0. dezvoltat mai apoi pe fiecare indice în parte.518 = 0. care trebuie lua i în considerare. sunt calcula i în tabelul 5.93% 7.39 17.3 Indicatori economico-financiari Principalii indicatori financiari fundamentali ai activit ii unui emitent.87% 11. Tabelul 5 Date financiare PER EPS P/B Valoare contabil ROE ROA RS RE GI .AT GI .78% 2.75% 8.63% 89.1179 2.

2795 25% 799. În anul 2010. 43 .1179 0.310. dar care în condi iile de pia actuale poate Tabelul 6 Date / An Profit net pe actiune-EPS Dividend brut Rata distribuirii profitului Profit net 2008 1. BRD înregistra un profit net în sc dere cu 35. ne indic faptul c nu va exista o cre tere accentuat pân la sfâr itul anului.7183 0.23 2009 1. Aceast sc dere se bazeaz în special pe fondul cre terii semnificative a costului riscului de credit.1797 25% 500.6079 122.353.589. de anul de 2010 fiind influen at de faptul profitul net a sc zut cu 38.7% în primul trimestru.Oscila iile EPS din anii exemplifica i au fost datorate profitului net care a avut varia ii majore.63 BRD are o politic stabil de dividend. dorind dividende cât mai ridicate).84 2011 0. fiind interest de o reinvestire a profiturilor într-o propor ie cât mai ridicat ) i a investitorilor minoritari (care au un orizont investi ional mai redus. Calculul indicelui EPS pentru prima parte a anului 2011.3 milioane lei în ianuarie-martie 2010. Astfel i anul 2009 a înregistrat o sc dere de 42. indicele va fi în sc dere fa milioane lei. Indicatorul EPS a fost într-o continu sc dere dup cum se poate vedea în tabelul 6. în ultimii ani un procent de aproximativ 25% din profitul net fiind distribuit ac ionarilor sub form de dividende.069. la 122 de 2008.72 2010 0. În acest mod s-a men inut un echilibru între dorin ele ac ionarului majoritar (care are interesul dezvolt rii afacerii pe termen lung.74% fa de 2009.9421 0.43% fa fi considerat drept bine controlat.7283 37. de la 199.5% 1. Profitul net din 2008 a fost cel mai mare din perioada propus spre analizare urmând ca în anii ce l-au urmat s se inregistreze o sc dere a profitului net.484.

26% 26.902 696. începând cu momentul cot rii la burs : Tabelul 7 Dividend Total (milionane RON) 120.70 0.34 0.393.59 0.6 175. trebuie s se aibe în vedere calitatea de ac ionar al BRD.3 215 256 412 508 197 126 Rata de distribuire a dividendelor 59.18 Dividendele sunt distribuite ac ionarilor propor ional cu cota lor la capitalul social. conform prevederilor legale).31 0.08 0.70% 38.451 1. Conform actului constitutiv al b ncii.803 1.902 696.00% 25.902 696.00% Num r de ac iuni (x1000) An 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 348.3 120. 44 .91% 39.03% 45.12 0.69% 40. Pentru a avea drepturi la primirea dividendelor.07 0. conform dispozi iilor legale.00% 25.803 696.393.902 Dividend brut pe ac iune (RON) 0.2 96.393.27 0.37 0.96% 48. Venitul generat de dividende este impozitat la surs . la data de înregistrare (minim 10 zile lucr toare dup data AGA. Valoarea dividendului este stabilit prin vot de Adunarea General a Ac ionarilor(AGA).803 1.În tabelul 7 am ilustrat evolu ia dividendelor pl tite în fiecare an.902 696. dividendele sunt pl tite în termen de maxim trei luni de la data Adun rii Generale a Ac ionarilor. Dividendele ne ridicate se prescriu dup trei ani de la data începerii pl ilor acestora.00% 37.902 696.

Ca regul empiric . 45 . Calculul este relevant la sfâr itul anului. datorit mediului economic dificil.7183 = 17. Întro abordare static este firesc. un PER relativ mare este caracteristic unei ac iuni scumpe i posibil supraevaluat .03.25 1.35 0.9421 2009 11.Pre pe câ tig ±PER (price to earnings ratio) PER-ul este indicatorul pe care il urm resc majoritatea investitorilor când doresc s aleag o ac iune.8% fa îngrijor tor este faptul c acest indice a înregistrat în 2010 o valoare de 3 ori mai mare decât în 2008 ceea ce a determinat investitorii s urmareasc cu maxim aten ie evolu ia bancar .1179 2010 17. calculate pentru BRD.62 14. dar nu este suficient pentru o alegere final i corect în totalitate. valorile raportului PER. îns În anul 2010 observ m o cre tere a pre ului pe câ tig cu 47. au crescut. prin prisma celor ar tate.00 1. ac iunea este ieftin i în consecin se recomand cump rarea ei.63 13. prezint anumite limite. De i PER este foarte utilizat. mai ales pentru cele din acela i domeniu. În caz contrar. interpretarea acestui indicator i relevan a sa.6051 de 2009. ca o ac iune cu un PER mic.2011 este: Tabelul 8 Date / An PER Pre de închidere Profit net pe actiune-EPS 2008 4.2011 24. Indicatorul arat rela ia dintre pre ul ac iunii i profiturile emitentului. s fie preferat uneia cu un PER ridicat.7183 31.35 0.25 8. adic el exprima durata de recuperare a unei investi ii într-o ac iune (pre ul pl tit pe ac iune) din profiturile ob inute de emitent.90 0.03.19 PER arat cât trebuie s pl teasc investitorul pentru a ob ine o unitate monetar din profiturile firmei. Formula de calcul al indicelui PER pe anul 2010 este: PER = Pre de închidere 2010 EPS = 12. în analiza bursier . când PER este relativ sc zut.19 12. În decursul perioadei 2008-2010. Aceasta este un indicator de comparare a unor ac iuni. Calculul indicelui PER pentru anii 2008± 31.

83 Valoarea capitalurilor proprii se determin prin sc derea datoriilor totale ale societ ii din activele totale de inute.Pre ul de închidere a sc zut de la 13. cu un management puternic i o organizare care func ioneaz eficient. Acest indicator m soar valoarea pe care pia a o adaug managementului i modului de organizare a firmei. ace tia au urm rit cu aten ie evolu ia b ncii care prin cre terea valorii pre ului pe câ tig sa dovedit în urm torii ani mai neatragatoare pentru investitori. va avea o valoare de pia mai mare decât valoarea istoric a activelor sale.62 indic o supraevaluare a ac iunii fiind neprofitabil pentru investitori. pân la 12.71 696902 = = = 6. Pentru a putea calcula raportul P/B.19 în 2010 indic investitori. ceea ce indic o sc dere de apoape 5 de procente. ± P/B reprezint pre ul pe ac iuni corect evaluate i mai pu in profitabile pentru Raportul dintre pre ac iune pe valoare contabil societ ii. Valoarea contabil a ac iunii reflect costul istoric al activelor fizice ale companiei. valoarea contabil pe ac iune. Aceste dou elemente sunt factori care influen eaz cre terea activit ii. pre ul ac iunilor este perceput ca subevaluat. îns valoarea de 11.63 din anul 2009 i respectiv 17.00 RON în 2009. O companie bine condus . De i în 2008 BRD a ob inut rezultate financiare profitabile pentru investitorii. adic : 46 . Estim rile din primul trimestru al anului 2011 a indicatorului PER în valoare de 24. De subliniat faptul c nivelul indicatorilor poate varia în func ie de sectorul de activitate al companiei. Indicatorul arat cât pl tesc investitorii pentru activele nete ale În cazul unui indicator P/B subunitar. Faptul c în anul 2008 valoarea indicelui PER a fost de 4.25 indica o ac iune puternic subevaluat fiind foarte atractiv pentru investitori. avem nevoie de calculul valorii contabile care este: Valoare contabil Capitalul propriu 2010 Num r de ac iuni 4760904. exemplificat tot pe 2010.35 RON în 2010.

mai devreme sau mai târziu pia a va corecta pre ul de tranzac ionare.3 696902 2009 2. pentru dou ac iuni.68 4760904. prin prisma faptului c valoarea contabil este un nivel pe care se "sprijin " cursul de pia . În tabelul 9 prezint cei doi indici calcula i pe perioada 2008± 2011: Tabelul 9 Date / An P/B Pre de închidere Valoare contabil Num r de ac iuni Active totale Datorii totale Total capitaluri proprii 2008 1. Ei pleac de la ideea c .25 6.35 6.00 6.31 8.03 44842727. Valoarea contabil este considerat nivelul dincolo de care pre ul de pia valoarea lor contabil .32 4396893.32 47494119. aceasta poate fi un semnal de vânzare. În sfâr it se poate calcula P/B. cea cu un P/B mai sc zut este mai sigur .8 12. gra ie legit ilor ei. ceea ce produce o ajustare prin sc derea cursului.Datorii totale = 47494119.64 42733214. Atunci când valoarea contabil este mai mare decât cursul bursier.71 Dac valoarea contabil este mai mic decât cursul bursier.61 4454010.83 696902 nu va sc dea.71 47 .Capitalul propriu = Active totale .35 6.03 13. mul i anali ti evit ac iunile cu un P/B ridicat în procesul de constituire a unui portofoliu.03-42733214.83 = 1. se consider c titlurile sunt supraevaluate. urmând formula: P/B = Pre de închidere 2010 Valoare contabil = 12.32 = 4760904.8 Anali tii consider c ac iunile unei companii cu un P/B sc zut reprezint o investi ie "sigur ". pentru c firmei îi va r mâne oricând op iunea de a lichida sau a vinde activele sale.76 46346266. în condi iile în care ceilal i indicatori r mân identici. situa ia poate fi interpretat ca un semnal de cump rare.14 41892255.39 696902 2010 1. Un P/B sc zut este considerat în m sur s asigure o "marj de siguran ". la 49239620.

în ton cu evolu ia pie ei. . pe termen scurt. O alt interpretare a nivelului sc zut al acestui indicator poate fi politica de reinvestire a profitului pentru cre terea activelor i a fluxurilor de venituri viitoare. Rentabilitatea financiar se concentreaz numai asupra randamentului capitalului investit de ac ionari. 48 .7 al raportului P/B este unul normal. dar poate exprima de asemenea o eventual supracapitalizare. Observând diferen a între pre urile ob inute concluzion m c . O rat mic poate conduce la nemul umirea ac ionarilor pentru c nu ofer posibilitatea distribuirii de dividende pe m sura a tept rilor. îns în prezent evaluarea indicatorului arat în schimb penalizarea excesiv a sectorului bancar din partea investitorilor.84 x100 = 10.51% 4760904.51%.589.ROE societ ii: (ReturnOnEquity) este un alt indicator atent inând cont de gradul mare de incertitudine asociat unor proiec ii viitoare de profituri. cre terea repulsiei fa de risc i existen a unor multipli mai mari decât ai altor b nci ar putea de evolu ia viitoare a face ca ac iunile BRD s aib performan e bursiere mai slabe decât ale sectorului bancar. am considerat c reflect în mod adecvat poten ialul actual de apreciere a urm rit de ac ionari i se determin prin raportarea profitului net la capitalurile proprii ale Profit net 2010 ROE = Capitalul propriu 2010 x 100 = 500. Odat ce investitorii vor incepe sa aib mai mult siguran a fa sectorului financiar.71 Rentabilitatea financiar a BRD m soar performan a resurselor angajate în procesul de exploatare i se ridic în 2010 la 10. ac iunilor. nivelul de 1. soliditatea financiar a b ncii va avea din nou un cuvânt greu de spus.Rentabilitatea financiar .În decursul perioadei 2008-2010.

Evolu ia indicelui pe perioada 2008-2010: Tabelul 10 Date / An ROE Profit net Active totale Datorii totale Total capitaluri proprii În anul 2010 e observ inregistrata pana in 2008. capacitatea managerului BRD de a ob ine profituri din activele pe care le are la dispozi ie. Rentabilitatea activelor totale .84 47494119. la reducerea rota iei activelor.05% Rentabilitatea activelor este o func ie cresc toare.58984 47494119.51% 500.71 o tendin de sc dere dup o perioada de cre tere continu ROA = Profit net 2010 Active totale 2010 x 100 = 500. în general.353.14 4396893.484.61 2009 17. atât raportat la vânz ri cât i la marja de profit.94% 799.78 1. Totul este meritul BRD i a oamenilor care lucreaz pentru ca ace ti indici s tranzac ion rii la burs .64 4454010.589. cre terea marjei de profit va conduce. Investi iile în cadrul BRD au o oscilare a coeficientului de rentabilitate a capitalurilor printre valorile de 10-30%. Rat foarte mare din 2008 este totu i i un indiciu de sub capitalizare i. sunt pân în prezent în limite normale.32 41892255.069. i invers. i unii ar spune poate prea normale.32 4760904. a doua banc din sistemul bancar românesc. un grad mare de îndatorare.03 42733214. deci. altfel spus. 49 .68 2010 10. Rela ia de mai sus este interesant i prin prisma corela iei ce se stabile te între cele dou variabile (marja de profit net i viteza de rota ie a activelor).76 44842727.03 = 1. Efectul net ob inut astfel va depinde îns i de elasticitatea cererii pentru produsul respectiv.23 49239620.72 46346266. care exprim eficien a utiliz rii activelor.ROA. fie cât mai aproape de cei ideali pentru o atractivitate a 2008 30. îns valorile atinse de BRD-Societe Generale.

aceasta se datoreaz sc derii mai puternice a veniturilor din opera iuni financiare i a unei evolu ii mai slabe a veniturilor din comisioane. Rata de solvabilitate ± RS Solvabilitatea reprezint capacitatea BRD de a face fa obliga iilor pe care le-a angajat. i având o sc dere pân la valoarea de 1. incluzând aici i de in torii de obliga iuni. Cu cât este mai mare propor ia dintre fondurile împrumutate i fondurile cu care au contribuit proprietarii firmei.05% în 2010. Profitabilitatea m surat prin ROA.6% 799.484.05% 500.84 47494119.75%. care formeaz superioar b ncilor din pia un pluton cu o rentabilitate mult rile dezvoltate.069. plecând din anul 2008 cu o valoare de 2. ROE i marj net de dobând se afla la un nivel apropiat de media b ncilor regionale.72 46346266. O întreprindere poate fi considerat solvabil .71 47494119 = 10. care caracteriz o situa ie pe termen scurt.2010: Tabelul 11 Date / An ROA Profit net Active totale 2008 2. respectiv de a. cu atât mai mare va fi riscul pentru creditori.589.23 49239620. sau indicele RS. Spre deosebire de lichiditate. Indicatorii de solvabilitate calcula i exprim nivelurile relative ale riscului suportate de creditori i de ac ionarii firmei.75% 1.76 2009 1. dac dispune de disponibilit i.32 2010 1.Calculul indicelui ROA pe perioada 2008.03 Rentabilitatea activelor în BRD a întâlnit o oscilare de-a lungul celor 3 ani. are formula: RS = Total capital 2010 Total 50assive 2010 x 100 = 4760904. solvabilitatea se refer la un orizont temporal mai lung.02% 50 . din cauza nivelului înc sc zut de intermediere pe i al gradului ridicat de concentrare. Rentabilitatea activelor este mai sc zut decât cea a b ncilor din regiune îns în condi iile unei marje de dobând superioare. de minim un an. Rata de solvabilitate.i onora pl ile la termenele scadente.353. i mijloace de plat .

cu atât pozi ia societ ii este considerat mai riscant .93% 4396893. deoarece posibilitatea falimentului este redus .71 46346266 47494119 La finalul anului 2010.2%.71 = 897.determin de câte ori banca poate achita cheltuielile cu dobânda.2% 4454010. Gradul de indatorare sau indicele GI-AT al activelor are formula de calcul: GI-AT . pentru c profitul anual este sensibil mai ridicat decât obliga iile de plat a dobânzilor. O rat înalt este un semnal pozitiv pentru ac ionari i creditori. În practic .97% Gradul de indatorare sau indicele GI-CP al capitalurilor proprii are formula de calcul: GI-CP = Datorii totale 2010 Total capitaluri 2010 x 100 = 4273321432 4760904.68 4760904.Exemplificarea pe ani 2008-2010: Tabelul 12 Date / An RS Total capitaluri proprii Total pasive 2008 8.62 49239620 2009 9. = Datorii totale 2010 Active totale 2010 x 100 = 4273321432 47494119. BRD avea o rat a solvabilit ii de 10.58% Indicatorul privind acoperirea dobânzilor .6% 2010 10.03 = 89. Raportul de solvabilitate al b ncii se situeaz peste limita minim de 8%. men inându-se la acela i nivel apropiat de la sfâr itul lui 2009 i respectiv 2008. Cu cât valoarea indicatorului este mai mic . se consider un nivel acceptabil atâta vreme cât nu coboar sub 2 sau 3 în func ie de ramura în care activeaz compania. 51 .

52 .03 4396893.55% 2010 89.97% 897.68 49239620 46346266 4760904.38% 940. îns mai ridicate decât în anii trecu i determinând reorientarea investitorilor spre active mai sigure.Tabelul 13 Date / An GI-AT GI-CP Active totale Total capitaluri proprii Total pasive Datorii totale 2008 91.87% 2009 90. se întâlnesc rar. Crize i sc deri financiare de amplitudine foarte mare. pentru fondurile de investi ii de obliga iuni i pentru depozitele bancare. precum cele din 2008. riscurile r mân.14 41892255. îns acestea creaz oportunit i pe termen mediu i lung.62 4454010.64 42733214. prin cre terea interesului pentru instrumente cu venit fix tranzac ionate la burs .58% 49239620.71 47494119 44842727.07 1019.76 46346266.32 În concluzie condi iile incertitudinii se men in pe pie ele financiare i în economice.32 47494119. datorit evalu rilor sc zute ale activelor mai riscante de tipul ac iunilor.

acest traseu nu este unul simplu. Având în vedere rezultatele financiare înregistrate în primul trimestru al anului 2011 consider c neîncrederea investitorilor în revenirea puternic a Bursei se va men ine. iar 2010 a ar tat acest lucru. dependen a de evolu ia burselor externe. printr-o evolu ie lateral prelungit .4% fa pozitive de durat mai mare.5% la 6.25% a ratei dobânzii au fost 53 i de investitorii locali. dup sc derile importante din 2008 i inând cont de performan ele sub a tept ri ale economiei române ti din ultimii ani. respectiv 15% pentru cele în lei i reducerea de la 7. precum i modul în care vor decide campaniile s se finan eze prin pia a de capital vor fi puncte de cotitur în mi carea BVB.Cap 5. men inerea rezervelor minime obligatorii la 25% pentru cele în valut . incapacitatea de a dep i criza economic a fost resim it revenirile par iale din 2009. deprecierea monedei na ionale în raport cu EURO. . al ie irii din criz i al cre terii. i în 2010 când pia a de capital a înregistrat un an de stagnare. ci doar de ie irea din criz . iar nereziden ii nu au motive s se întoarc . Consider c perspectivele de cre tere ale ac iunilor listate pe pia a de capital din România sunt bune începând cu 2011 deoarece exist posibilitatea ca o parte din discounturi s fie recuperate. i anume faptul c pia a se afl pe traseul revenirii. Revenirea nu va fi simpl nici în continuare. valoarea înregistrat în 2010 fiind în sc dere cu 19. Concluzii i propuneri În concluzie. Peforman ele economice sub a tept ri ale Romaniei în anul 2010 au determinat o bun parte din investitorii nereziden i s adopte o strategie general de a teptare. Sc derea real a Produsului Intern Brut al Romaniei. cu atât mai mult cu cât nu vorbim de dep irea crizei. lips de volatilitate i lichiditatea scazut . iar ac iunile române ti pot demara din acest an o perioad de evolu ii Datorit faptului c în aceast lucrare am studiat i analiza fundamental a BRD voi prezenta în cele ce urmeaz cateva idei principale despre evolu ia b ncii în perioada 20082011 care mi-au atras aten ia pe parcursul efectu rii calculilor indicatorilor economicofinanciari. motiv pentru care a fost afectat i lichiditatea care s-a men inut în parametrii redu i. De altfel. Desigur. 2010 a confirmat concluziile raportului privind evolu ia pie ei din 2009. care a fost urmat în mare m sur de 2008.

în special. ne fac s credem c aceast cre tere economic nu se va resim i semnificativ în profitul b ncii din 2011. în timp ce portofoliul de credite de retail se va men ine stabil.3 milioane lei în ianuarie-martie 2010 consider c nici în acest an nu va exista o cre tere accentuat a profitului pe ac iune.principalii factori macroeconomici care.8% înregistrat anul trecut. în anul 2010. cheltuielile generale au fost inute sub control cu stricte e (coeficientul de exploatare s-a îmbun t it fa a de cel înregistrat în 2009. potrivit proiectului de buget care va fi prezentate de banc în bugetul de venituri i cheltuieli pentru 2011. sc zând pân la 38. Banca estimeaz c portofoliul de credite va înregistra în acest an o cre tere de cel mult 5%. s-a reu it compensarea par ial a sc derii cererii de credite. de la 199. BRD mizeaz în 2011 pe un profit similar cu cel ob inut în 2010 i estimeaz c va înregistra o cre tere de aproximativ 5% cheltuielilor opera ionale. în continuare. la nivelul venitului net bancar i la nivelul 54 . la 122 milioane lei. În cursul anului 2010 la nivelul BRD au fost luate m surile necesare pentru ca macroechilibrele B ncii s fie men inute. din cauza condi iilor de pia supus dezbaterii AGA.27% ie irea Romaniei din recesiune i a tept rile privind o continuare a cre terii economice în perioada urm toare ar trebui s fie favorabile unei b nci cu o cot de pia de circa 15%. Reducerea. care s-a concretizat în cre teri semnificative ale provizioanelor i a creditelor neperformante au fost principalele efecte ale crizei care au afectat sistemul bancar determinând o pierdere de 304 mil RON. informa iile furnizate de raportul anual pe 2010 privind calitatea activelor. Totu i. la nivelul B ncii. Având în vedere faptul c profitul net a sc zut în primul trimestru al anului 2011. i în principal gradul redus de acoperire cu provizioane. rata de cre tere estimat fiind între 5% i 10%. iar la nivel comercial s-a insistat pe valorificarea la maximum a sinergiilor dintre liniile de business astfel încât. dup o sc dere de 1. Astfel. conform datelor Datorit faptului c poten ialul de cre tere al b ncii este de 15. a produc iei de credite i continuarea sc derii calit ii activelor.8%). Cre terea activit ii de creditare o s fie doar pe partea de împrumuturi acordate companiilor. au avut implica ii majore asupra activit ii bacare. BRD ± Groupe Societe Generale r mâne totu i una din cele mai rentabile b ncii din sistemul bancar. a volumului opera iunilor i. nefavorabile. iar evolu ia ei în acest an prevede o u oar deteriorare a indicatorilor financiari.

cu o pondere redus a creditelor neperformante i capabil s ofere solu ii variate clien ilor.Cu toate acestea r mâne una din cele mai importante b nci. Ceea ce amenin banca este concuren a în cre tere. Câteva puncte slabe ar fi investi ile efectuate ce reduc profitabilitatea (valoare ridicat a raportului cost/venituri) i cre terea dobânzii de referin ritmului de cre tere a activelor bancare. BRD este integrat într-un grup financiar. având o bun cot de pia i o profitabilitate ridicat . la BNR. conducând la încetinirea 55 . a doua din sistem. în special pe banca de retail i fluctua ia ridicat a personalului la nivelul sistemului bancar. Este o banc bine capitalizat ce are în vedere politica stabil de dividend.

ro www. Anghelache.Privatizarea BRD o afacere de succes. 2001. 14. Ed. tefan . 2000. D nil . 15. Nr: 1/1999. Expert. Economic . 9.Management bancar ± fundamente i orient ri. 18. 13. Universitar . Ed.ktd.bvb.03. Bratu. Pia a financiar . Ziarul Financiar. Rudmitchi. Ed. Cone.Pie e de capital i tranzac ii bursiere. 11. 20. 2004. Sergiu .Pia a de capital ± mic enciclopedie.Privatizare în extremis. 19. Anghelache. 2000. Mirton. 2006. Capital. Prisecariu Maria. Ionescu Eduard .Pie e de capital ± teorie i practica. Grigoru . . Ed: Universitara.BRD intra în ultima etap a privatiz rii. Nr: 10/2000. Ed. Gabriela . 2005. Stoica. Anghelache. Carolina . 2. Corduneanu. Bucure ti.Pie e de capital i burse de valori. Nicolae . 1997. 21. Carmen . 2006. 2000. Ionela . Timi oara. Domescu Valeriu .ro www. 7. www. 2005.Pie e de capital i produse bursiere. Economic .Burs i pia a extrabursiera. 2002. Gabriela . Ia i. Ed. Bucure ti. Bucure ti. Carmen . 6. Ed. Ed. Pia a financiar . Economic . Gabriela . Victor . i 4. Economic . Oancea Hedesiu.brd.Reglement ri actuale pe pia a de capital. Ed.Bibliografie 1. D nil . Economic . 3.wall-street. Ed. Economic . 2002. Didactic Pedagogic . Gabriela .ro www. 10. 16. Stoica Victor. Ed. Cornel . Craiova.ro www.ro 56 5. 8. Anghelache.2000.Privatizarea b ncilor.Privatizarea ultimilor 10% din BRD-SG.piata-de-capital. Bucure ti. Bucure ti. Nu . NR: 43/2000. Bucure ti. Ed: Sedcom Libris. 6. Bucure ti. Stoica Ovidiu. 12. Bucure ti.Bursa de valori. Bucure ti.Pia a de capital i tranzac ii bursiere.Pia a de capital. Nicolae . 17.

eu www.tranville. www. 25. dailybussiness.economictimes. 24.ro www.ro 57 . 26.22. 23.ro www.infobursier.kmarket.ro www.