DREPT PENAL Partea generala I.

Notiuni introdutive Definitie:Dreptul penal este sistemul nomelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala prin interzicerea ca infractiuni, sub sanctiuni specifice denjyuhumite pedepse, a faptelor periculoase pt. valorile sociale (prevazute la art. 1 C. p.), in scopul apararii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care le savarsesc. Institutiile fundamentale ale dreptului penal sunt: INFRACTIUNEA, RASPUNDEREA PENALA si SANCTIUNEA. Obiectul dreptului penal: relatiile de aparare sociala (se nasc intre membri societatii pt respectarea valorilo sociale), relatiile de represiune penala (dupa savarsirea infractiunii, intre stat si infractor) si intr-o a treia opinie relatiile de aparare sociala - represive si de conformare (se nasc in momentul intrarii in vigoare a legii penale si au rol preponderent preventiv) Caracterele dreptului penal: caracterul autonom (are un obiect propriu de reglementare, adica relatiile de aparare sociala specifice acestei ramuri), caracterul unitar (unitatea principiilor care strabat legislatia penala cu privire la infractiune, raspunderea penala si sanctiuni - art. 362 C.p.) si caracterul de drept public (in apararea valorilor sociale este interesata societatea, statul ca reprezentant al acesteia). Sarcinile dreptului penal: asigurarea prevenirii infractiunulor (prin incriminarea faptelor periculoase si prin amenintatrea cu sanctiunea prevazuta de lege), asigurarea cadrului legal de realizare a functiei de aparare sociala si asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale. Principiile fundamentale ale dreptului penal Principiul legalitatii: se refera la faptul ca intreaga activitate in domeniul dreptului penal se desfasoara pe baza legii si in conformitate cu aceasta. Potrivit acestuia, o fapta chiar daca este periculoasa nu poate fi considerata infractiune atata timp cat prin lege nu se califica ca atare. Este menit sa constituie o garantia a libertatii persoanei impotriva abuzurilor si arbitrajului din activitatea aparatului judiciar..

Principiul umanismului: presupune ca intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului. Spre exemplu, in dispozitiile art. 52, al. 2, partea a doua se prevede: "Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului." Principiul egalitatii in fata legii penale: exprima regula ca toti indivizii din societate sunt egali in fata legii, conform art. 16 din Constitutie care prevede: "...Nimeni nu este mai presus de lege." Principiul prevenirii savarsirii faptelor prevazute de legea penala: presupune ca intreaga reglementare juridico-penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase atat prin conformare, cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc aceste fapte. Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale: acesta functioneaza ca o garantie a libertatii persoanei, intrucat fara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala.( art. 17, al. 2, C.p.) Principiul personalitatii raspunderii penale: potrivit caruia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia ori unui grup de persoane. Cu alte cuvinte, nu se poate antrena raspunderea penala pentru fapta altuia. Principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal: se refera la stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia.( art. 72, C.p.)

Desi mai intinsa decat parte generala. cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii si intelesul unor termeni sau expresii. Acesta este structurata pe 2 parti: partea generala si partea speciala.valori ce vor fi aparate impotriva incalcarilor grave. Partea speciala este structurata pe 10 titluri: infractiuni contra sigurantei statului. ci doar majoritatea lor.U. infractiuni contra autoritatii. infractiuni contra pacii si omenirii.G. Pot fi socotite ca izvoare directe ale dreptului penal ( cele prin care statul roman s-a angajat sa incrimineze anumite fapte) sau izvoare indirecte (cele privitoare la asistenta juridica internationala sau drepturile omului. unitatea si indivizibilitatea sa. partea speciala nu cuprinde toate dispozitiile penale speciale. inlocuirea raspunderii penale. infractiuni contra capacitatii de aparare a Romaniei. minoritatea. independenta. ordinea de drept . masurile de siguranta. etc Legi speciale nepenale cu dispozitiuni penale: legile care contin incriminari separate fata de codul penal si au un caracter penal numai daca in continutul lor sunt prevazute fapte sanctionate penal. nu contin incriminari noi si cuprind in exclusivitate numai norme de drept penal. infractiuni contra patrimoniului. infractiuni contra persoanei. persoana umana cu drepturile si libertatile sale. Decretele prezidentiale: daca intervine gratierea individuala sau colectiva. proprietatea privata si publica. 112/2001. infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice. infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege. infractiunea. L302/2004. infractiuni de fals. Tratatele si conventiile internationale: in masura in care sunt ratificate. Partea generala cuprinde 8 titluri: legea penala si limitele ei de aplicare. infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala. Sunt considerate izvoare de drept penal: L275/2006. . prin norme de drept penal. Legile penale complinitoare: sunt menite sa completeze reglementarile penale. O. pedepsele. Codul penal al Romaniei: este principalul izvor al dreptului penal.Izvoarele dreptului penal Constitutia Romaniei ca izvor de drept penal: prin aceasta se consacra valorile sociale fundamentale ale statului roman: suveranitatea.

in raporturile de conflict: dreptul statului in impunerea unei sanctiuni pentru savarsirea infractiunii si obligatia infractorului de a suporta consecintele savarsirii faptei sale .f. Inceputul raportului juridic: in cadrul raportului juridic de conformare: odata cu intrarea in vigoare a normei penale. aici cel de-al doilea subiect este nedeterminat. in consecinta-pedeapsa. iar in cadrul raportului juridic de conflict raportul juridic se naste la savarsirea infractiunii. realizarea dreptului are loc prin constrangere. in raporturile de conflict statul impune celuilalt subiect. Numai daca se incalca dispozitiile normei fie ea prohibitiva sau onerativa.) de a-si conforma conduita exigentelor cerute. cand raportul de conformare s-a incalcat.in raporturile de conformare: dreptul statului de a pretinde o anumita conduita si obligatia corelativa a celuilalt subiect (p. Stingerea raporturilor juridice penale: . Desfasurarea raporturilor juridice penale: raportul juridic de conformare se desfasoara de la formarea sa pana la iesirea din vigoare a normei penale.j. Continutul raportului juridic penal: . . Obiectul raportului juridic penal: se refera la conduita ce trebuie realizata. acesta ar putea fi definit ca raportul reglementat de norma juridica penala.pedeapsa.Raporturile juridice penale In cazul in care raportul juridic penal ar lua nastere prin savarsirea infractiunii. intre stat si infractor in virtutea caruia statul are dreptul de a pedepsi pe infractor. iar infractorul are obligatia sa suporte pedeapsa. In raporturile de conformare. norme obligatorii. adica sa suporte raspunderea penala. sau p.raportul juridic penal de . Raporturi juridice de conformare si raporturi juridice de conflict : realizarea normelor juridice prin respectare are loc in cadrul unor raporturi numite "de conformare". care este determinat. acesta impune tuturor destinatarilor legii penale. Subiectele raportului juridic penal: unul din subiecte va fi intotdeauna statul. iar cadrul raportului juridic de conflict desfasurarea caestuia are loc din momentul savarsirii infractiunii pana in momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. in cadrul unui raport "de conflict". sa suporte consecintele faptei sale.

sens pe care il are in vedere si art. modifica ori sting raporturile juridice penale. In sens restrans. b) prin interventia unei cauze care inlatura raspunderea penala sau executarea pedepsei. Clasificare: y legi penale generale si legi penale speciale y legi penale permanente si legi penale temporare y legi penale ordinare si legi penale extraordinare Normele de drept penal -sunt o specie de norme de drept cu un specific. b) pierderea calitatii ceruta de lege.dand nastere raportului juridic penal de conflict .conformare se stinge prin: a) iesirea din vigoare a normei penale.raportul juridic penal de conflict se stinge: a) prin executarea sanctiunii aplicate infractorului. deci sunt complete b) divizate: se impart in norme de incriminare cadru si norme de trimitere si de referire . c) savarsirea faptei interzise . dupa o procedura speciala. b) speciale: prevad conditiile in care o fapta constituie infractiune. Norme penale generale si norme penale speciale: a) generale: prevad conditiile in care se nasc. determinate de particularitatea reglementarii relatiilor de aparare sociala. conceptul de lege penala desemnaza actul normativ emis de Parlament. 141 C.p. legea penala se refera la orice norma de drept penal. pedeapsa ce se aplica Norme penale unitare si norme penale divizate: a) unitare: cuprind in continutul lor atat dispozitia cat si sanctiunea. Legea penala In sens larg.

Imunitatea de jurisdictie : conform art. nu sunt supuse jurisdictiei penale romane. neavad nicio cetatenie.p. 4 C.: "Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. 8 C.p. 142 C.p." Deasemenea art. reprezentantii ONU. care au doar o imunitate partiala. prevede: "prin infractiuni savarsite pe teritoriul tarii se intelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat in art. precum si infractiunile savarsite de militarii unei armate straine aflate in trecere sau stationare pe teritoriul tarii.: "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei. agentii consulari." Prin acest principiu se stabileste competenta exclusiva si neconditionata a legii penale romane. in baza unui acord cu statul roman. in sensul ca aceasta se va aplica indiferent daca faptuitorul a fost condamnat in strainatate." Exceptii de la principiul teritorialitatii: se refera la infractiunile savarsite de persoanele care se bucura de imunitate de jurisdictie penala.Aplicarea legii penale in spatiu -principiiPrincipiul teritorialitatii: consacrat de art. 8 C. se mai refera si la militarii unei armate straine aflate in trecere sau stationare te teritoriul tarii. sau pe o nava ori aeronava romana. daca faptuitorul este cetatean roman sau daca. cu subsolul si spatiul aerian al acestuia. Pedeapsa executata in . are domiciliul in tara. ministrii de externe. Principiul personalitatii: se mai numeste si nationalitatii active si este prevazut in art. in confomitate cu conventiile internationale. Deasemenea art.p.p. acestia se bucura deasemenea de imunitate. conform art." Aplicarea legii penale romane savarsite pe teritoriul tarii este exclusiva si neconditionata. sefii de guverne. adica atat calificarea faptei ca infractiune. 143 C.p. cum ar fi: sefii de state.: "intinderea de pamant si apele cuprinse intre froniere. personalul tehnic si administrativ din cadrul misiunilor diplomatice.p. indiferent de calitatea faptuitorului. legea penala nu se aplica infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai statelor straine. In notiunea de "teritoriul Romaniei" se intelege. sau de alte persoane care. conditiile raspunderii penale. aplicarea sanctiunilor ca si executarea acestora se realizeaza pe baza legii penale romane. 142 C. 3 C.

c) statul al carui cetatean este infractorul. Principiul universalitatii: consacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. De asemenea consacra cooperarea Ro. Extradarea poate fi refuzata cand fapta care motiveaza cererea face sau poate face obiectul unui proces penal in Ro. la lupta comuna a statelor impotriva crminalitatii. 9 C. 5 C." Conditii in care se poate acorda sau solicita extradarea: a) onditii cu privire la infractiune: . La extradare participa intotdeauna doua state: .. Extradarea Este un act bilateral intre doua state in baza caruia un stat pe al carui teritoriu s-a refugiat un infractor sau condamnat il preda la cerere. pe baza de reciprocitate si in lipsa acestora in temeiul legii. daca acestea sunt contra statului roman.care poate fi: a) statul pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiunea. sau de catre un cetatean al acestui stat.strainatate se deduce din pedeapsa pronuntata de instantele romane. b) statul impotriva intereselor caruia a fost savarsita infractiunea. daca infractorul este cetatean strain ori apatrid care nu are domiciliul in Ro. Este posibila numai daca nu s-a dispus altfel prin conventiile internationale. altui stat pt a fi judecat ori pus sa execute pedeapsa la care fusese condamnat.p.) Prin el se consacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in strainatate. de catre un cetatean strain ori de un apatrid care nu domiciliaza in Romania.pe teritoriul caruia se afla infractorul sau condamnatul . .statul solicitant . contra vietii unui cetatean roman sau prin care s-a pricinuit o vatamare grava integritatii corporale unui cetatean roman. altele decat cele aratate la art.sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia.p. Felurile extradarii: activa (cand se cere extradarea) si pasiva (cand se acorda extradarea) Reglementarea extradarii: art. 5 C. Principiul realitatii: este cunoscut si sub denumirea de principiul protectiei reale sau al nationalitatii pasive (art.p.statul solicitat .: "extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala.

apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. daca statul solicitant este membru UE. infractorul sau condamnatul trebuie sa fie cetatean roman. . b) onditii cu privire la infractor: . (2) In cazut prevazut la alin.NU pot fi extradati: A) cetatenii romani. . 1 lit. in vederea executarii pedepsei. b) persoana extradabila are si cetatenia statului solicitant c) persoana extradabila a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru U." B) persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil in Ro. de imunitate de jurisdictie. .infractiunea savarsita sa atraga potrivit legislatiei statului solicitant cat si legislatiei statului roman o pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an. iar in vederea executarii unei pedepse.E. . a) si c) atunci cand extradarea se solicita in vederea efectuarii urmaririi penale si a judecatii. numai daca este indeplinita cel putin una din conditii: a)persoana extradabila domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii.daca fapta pt.extradarea va putea fi refuzata daca nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil in sensul Conventiei europene pt. Exceptii: daca pt. numai daca acesta este de cel putin 4 luni.. extradarea nu va putea fi acordata decat cu conditia ca statul respectiv sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa urmand a fi comutata. D)persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca parti. 24 din L302/2004: "(1)Cetatenii romani pot fi extradati din Ro. daca nu sunt indeplinite conditiile prev..fapta sa fie incriminata in legile ambelor state (dubla incriminare). in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate. la art. . este stat solicitat. acesta fapta este exclusa cerinta dublei incriminari printr-o conventie internationala. in baza conventiilor internationale multilaterale la carea aceasta este parte si pe baza de reciprocitate.cand Ro. C) persoanele straine care se bucura in Ro. o conditie suplimentara este ca statul solicitant sa dea asigurari considerate ca suficiente ca. persoana extradata sa fie transferata in Ro. care s-a cerut extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea statului solicitant..

si tot astfel. iar aceasta persoana se opune extradarii. nu poate fi pusa sa execute decat pedeapsa ori pedepsele pt. pedeapsa aplicata infractorului. (art. o infractiune pt. ori potrivit legii penale a statului solicitant prescriptia raspunderii penale ori prescriptia executarii pedepselor.martori sau experti in fata autoritatii tutelare romane solicitante. 731 din L302/2004) Sisteme de acodare a extradarii: 3 sisteme: 1) Sistemul propriu-zis sau guvernamental: extradarea este un act politic si de aceea se acorda de guvernul statului solicitat. atat in legislatia romana cat si in legislatia statului solicitant. Principiul specialitatii extradarii: Persoana extradata nu poate fi judecata decat pentru infractiunea ori infractiunile pt. pe baza datelor culese de organele administrative sau judiciare. c) onditii cu privire la urmarirea penala sau executarea pedepsei: 1) Infractiunea pt. cat si autoritatea guvernamentala care decide asupra extradarii. 3) Sistemul mixt: se recunoaste extrdarii un caracter atat politic cat si jurisdictional la rezolvarea extradarii participand atat organele judiciare care verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege. 4) Extradarea este inoperanta daca in statul solicitant s-a acodat gratierea pt. care a fost extradata. care se cere extradarea sa nu fie dintre acelea pt care actiunea penala. care a fost extradata. 3) Extradarea nu se admite pt. potrivit propriei sale legi penale. Aceasta este intr-un fel sub protectia statului care a acodat extradarea pt faptele sale anterioare extradarii.. care a intervenit amnistia in Ro. in limitele imunitatilor conferite prin conventie internationala. poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate. daca statul roman avea competenta sa urmareasca aceasta infractiune. 2) Sistemul jurisdictional: extradarea este un act exclusiv jurisdictional si vor decide asupra ei instantele judecatoresti. . 2) Sa nu fi intervenit conform legii penale romane.

la data cand au fost savarsite. Concursul de legi penale: a) in cazul infractiunilor ce incep sa fie savarsite sub incidenta unei legi si se epuizeaza sub incidenta altei legi. este consacrata retroactivitatea legii penale.Aplicarea legii penale in timp -principiiPrincipiul activitatii: potrivit acestuia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare (art. 12 C. aceasta este prevazuta de legea in vigoare ca infractiune.p. progresive. Intrarea in vigoare a unei legi penale nu coincide cu publicarea acesteia in Monitorul Oficial. Conform art. legea penala temporara se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat era in vigoare chiar daca faptele nu au fost urmarite sau judecate in acel interval de timp." De aici reiese faptul ca legea penala care incrimineaza fapte ce anterior nu erau prevazute ca infractiuni nu se aplica faptelor savarsite mai inainte de intrarea ei in vigoare. b) in cazul reglementarii aceleiasi situatii de catre 2 legi (una generala si una speciala) se va lua in considerare regula ca legea speciala deroga de la cea generala si se vor aplica reglementarile normei generale. de obicei.) are in vedere situatia in care la data cand este savarsita fapta. . In alin. 11 C.p.p.p. Este cazul infractiunilor: continui. 12 C. inceteaza executarea pedepselor. Principiul neretroactivitatii legii penale: conform art. Principiul ultractivitatii legii penale temporare: Ultractivitatea este cunoscuta numai legilor temporare.). dar ulterior. a masurilor de siguranta si a masurilor educative pronuntate in baza legii vechi. continuate. 16 C. ci la trei zile dupa aceasta. nu erau prevazute infractiuni. este adoptata o noua lege care dezincrimineaza fapta si care se aplica si faptelor savarsite inainte de intrarea ei in vigoare. "Legea penala nu se aplica faptelor care. In mometul intrarii in vigoare a noii legi.p. Principiul retroactivitatii legii penale: (art. 2 al art. 10 C. Aici legea penala in vigoare din momentul epuizarii infractiunii este legea ce va fi aplicata. care prevede masuri de siguranta sau masuri educative si care se va aplica infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la intrarea in vigoare a legii noi.

Principiul aplicarii legii penale mai favorabile: este consacrat in art. b) Cand in baza legii vechi pedeapsa alicata prin hotararea judecatoreasca ramasa definitiva este inchisoarea. Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive: este un principiu nou consacrat in 2 variante: aplicarea obligatorie (art. pedeapsa aplicata dupa legea veche se reduce. si are in vedere ipoteza in care de la savarsirea infractiunii pana la judecata definitiva a cauzei intervin una sau mai multe legi penale succesive. . infractor si nu la o apreciere generala a legii penale mai favorabile. 13 C. in masura in care nu au fost executate. care nu va putea depasi maximul ei special. in cazut pedepsei inchisorii. iar daca pedeapsa pronuntata in baza legii vechi este amenda.) 1) Aplicarea obligatorie: cand legea noua prevede pt. 14 C.p. iar daca o parte din pedeapsa inchisorii a fost executata. daca nu mai sunt prevazute de legea noua. ce va fi aplicata. se poate inlatura in total sau in parte executarea amenzii. iar legea noua prevede numai pedepsa amenzii. legea penala mai favorabila infractorului. Astfel: a) Pedepsa detentiunii pe viata aplicata in baza legii vechi se inlocuieste cu maximul pedespsei inchisorii prevazute de legea noua.p. cand se va alege dintre acestea. aceasta va fi redusa la maximul special prevazut in legea noua. d) In cazut pedepselor complementare si accesorii. criteriul cel mai des folosit este cel al pedepselor principale. la maximul special prevazut de legea noua. aceeasi infractiune o pedepsa mai usoara ca natura. in caz contrar se executa in limitele si continutul prevazut de aceasta. acestea se inlatura. Determinarea legii penale mai favorabile: 3 criterii: 1) al conditiilor de incriminare 2) al conditiilor de tragere la raspundere 3) al sanctiunilor penale (pedepsei) Aceste criterii de determinare trebuie sa conduca la o solutie mai blanda pt. 15 C. c) Cand pedepsele sunt de aceeasi natura. se va inlocui pedepsa inchisorii cu amenda.p. ori ca maxim special decat pedeapsa aplicata.) si aplicarea facultativa (art.

14 C. iar pedeapsa amenzii nu este avuta in vedere de legiuitor. apreciere ce se va forma in raport cu criteriile oferite in lege. Conditii: a) Sa existe o hatarare de condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii..p.p. 2) Aplicarea facultativa: este reglementata de art. d) Instanta de judecata sa aprecieze ca este necesara reducerea pedepsei. ci este lasata la aprecierea instantei de judecata. c) Pdeapsa aplicata si ramasa definitiva este mai mica decat maximul prevazut in legea noua. se considera ca avand natura si limitele reduse conform noii legi. 15 C. b) Legea noua este mai favorabila. art. Reducerea pedepsei nu este obligatorie. ori cel mult egal cu acest maxim. aceasta reiesind din limitele mai reduse de pedeapsa fata de legea anterioara. . cu exceptia pedepsei cu detentiunea pe viata unde sunt aplicabile disp.e) In cazut pedepselor deja executate ori considerate ca executate pana la adoptarea acesteia.

stiintific. Pericolul social ca trasatura a infractiunii sub 2 forme: generic sau abstract si concret. conditiile in care s-a savarsit fapta. Este rezultatul interactiunii a 2 factori: constiinta si vointa. Fapta savarsita cu vinovatie: Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infractiunii si cuprinde atitudinea psihica a infractorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.: "Infractiunea este fapta care prezinta pericol social. uman. personalitatea faptuitorului. si savarseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni antrenand energia sa fizica spre realizarea rezultatelor urmarite.p. si pt sancionarea cauia este necesara aplicarea unei pedepse. 1 C. frecventa faptelor ce se pot savarsi. Vinovatia presupune o actiunilor sau inactiunilor sale. Fapta care prezinta pericol social: Pericolul social prezinta orice activitate contrara normelor in vigoare caci impiedica normala desfasurare a relatiilor sociale.p. gravitatea vatamarii ce i se poate aduce valorii sociale. Criterii: vatamarea adusa sau care poate fi adusa vatamarii sociale." Prin definirea notiunii generale de infractiune legiuitorul nostru pune in evidenta aspectele: material. a) Pericolul social generic sau abstract: are loc pe baza unor date obiective ca: insemnatatea valorii socialece trebuie ocrotita. persoana faptuitorului. Fapta care prezinta pericolul social al unei infraciuni este fapta care se pericliteaza ori se vatama valorile sociale aratate in art. II. Prin acesta definire se stabileste regule de drept porivit careia orice fapta care va fi incriminata trebuie sa intrunesca trasaturile caracteristice care o deosebesc de alte fapte. al rezultatului acestora. etc. Trasaturi esentiale: I. imprejurarile. b) Pericolul social concret: prezinta o fapta concreta savarsita de o persoana si este apreciat de instanta judecatoreasca. 17 C.Infractiunea Definitie: Conform art. etc. social. confera cu alte cuvinte conceptului general de infractiune un caracter realist. care este periculos. . moral-politic si juridic ale acesteia. circumstantele acesteia. savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

socotind fara temei ca acesta nu se va produce. vinovatia imbraca 2 forme principale: intentia si culpa.Formele vinovatiei Ca trasatura esentiala a infractiunii. este cunoscuta sub 2 modalitati: cu prevedere si simpla. 19 pct. urmarirea rezultatului. a) Culpa cu prevedere: faptuitorul prevede rezultatul faptei sale. iar pt a fi vinovat de producerea rezultatului s-a prevazut obligatia de a prevedea acest rezultat si posibilitatea prevederii acestuia. si reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei. In literatura de specialitate. intentia initiala si intentia supravenita. intentia spontana (repentina) si intentia premeditata. Culpa simpla este singura forma a vinovatiei in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale. La acestea se mai adauga si o forma mixta: praeterintentia sau intentia depasita. b) Intentia indirecta: se caracterizeaza prin prevederea rezultatului de catre faptuitor. 2) Culpa: este forma a vinovatiei este definita de dispozitiile art. Este cunoscuta sub 2 modalitati: directa si indirecta. 2 C. rezultat pe care nu il urmareste. Se deduce din observarea imprejurarilor in care se savarseste fapta. rezultat care nu mai este urmarit. nu-l accepta si considera fara temei ca acesta nu se va produce. 19 pct.p. intentia unica si intentia complexa. desi trebuia si putea sa-l prevada.p. 1 C. nu-l accepta. si consta in atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale. ci acceptata eventualitatea producerii lui. vointa de a savarsi fapta. b) Culpa simpla sau culpa fara prevedere: ori neglijenta sau greseala. se mai face deosebire si intre: intentia simpla si intentia calificata. se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale. ori numai acceptarea acelui rezultat. ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada. a) Intentia directa: se caracterizeaza prin prevederea rezultatului faptei si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei. 1) Intentia: este forma principala de vinovatie definita in art. Posibilitatea concreta de prevedere a .

existenta oricarei infractiuni sunt necesare cele 3 trasaturi esentiale: fapta ce prezinta pericol social. In cazul praeterintentiei. Lipsa oricareia din ele conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei. savarsita cu vinovatie si prevazuta de lege. Intentia depasita este forma de vinovatie ce se realizeaza prin savarsirea unei fapte cu intentie si producerea unui rezultat mai grav decat ce urmarit sau acceptat de faptuitor. experienta de viata. deoarece nu l-a prevazut. .p. dezvoltatrea intelectuala s.a. pregatirea profesionala. Prevederea in lege ca trasatura esentiala a infractiunii: Cea de-a treia trasatura a infractiunii este reglementata de art. De aici rezulta ca pt. 3) Praeterintentia (intentia depasita): este o forma mixta de vinovatie ce cuprinde intentia si culpa reunite. rezultat ce se imputa acestuia sub forma culpei.faptuitorului este apreciata in functie de prsonalitatea acestuia. insa rezultatul mai grav se produce din culpa. Aici faptuitorul actioneaza cu intentie directa. rezultatul faptei savarsite se amplifica. 17 C. devenind mai grav si realizand continutul unei alte infractiuni (ex: lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte) ori o varianta agravanta a infractiunii initiale (ex: talharia care are ca urmare moartea victimei). si o reprezinta prevederea in lege. III. deci trebuia si putea sa-l prevada.

b) Responasabilitatea: nu este definita in C. Fiind relativa acuzarea trebuie sa dovedeasca prezenta discernamantului in momentul savarsirii faptei. cu exceptia statului. 191 C. care sufera raul produs prin infractiune. a .cel descris prin norma de incriminare si cuprinde conditiile obiective si subiective in care o fapta devine infractiune. sa devina subiect al infractiunii este de 14 ani impliniti( art. Se apreciaza prin prisma a 2 factori: unul intelectiv ( capacitatea persoanei de a intelege semnificatia actiunilor sau inactiunilor) si altul volitiv (capacitatea persoanei de a fi stapana pe actiunile sau inactiunile sale pe care le dirijeaza in mod constient).). iar lipsa celui volitiv are loc cand persoana este constransa. care prevede: "Persoanele juridice. b) continutul concret . de rezonanata sociala a acestora. 48 C. Poate imbraca 2 aspecte: a) continutul legal .p. De la 14-16 ani este prevazuta in lege o prezumtie relativa a lipsei de discernamant. fie prin suportarea consecintelor acesteia. caz in care lipseste vinovatia. Existenta subiectului activ este conditionata de anumite aspecte: a) Varsta: varsta de la care poate o persoana sa raspunda penal. Subiectii activii sau propriu-zisi sunt personele care savarsesc infractiunea. 99 C. savarsite in realitatea obiectiva de catre o persoana si care se inscrie prin elementele sale in tiparul abstract prevazut in norma de incriminare. In doctrina responasabilitatea este definita ca fiind aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptele sale. Subiectii infractiunii sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni fie prin savarsirea ei.p. tiparul legal in care se vor inscrie faptele concrete savarsite in realitatea sociala. Pana la varsta de 14 ani se prezuma absolut ca minorul nu are discernamant.p. care defineste iresponsabilitatea cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Lipsa celui intelectiv duce la iresponsabilitate. iar subiectii pasivi sunt persoanele vatamate. precum si de a-si putea determina in mod constient vointa in raport cu aceste fapte.Continutul infractiunii Prin continutul infractiunii se determina cadrul.p. insa se poate deduce din interpretarea dispozitiilor art. Persoana juridica ca subiect activ al infractiunii: conform art.. Minorul peste 16 ani este prezumat ca are capacitate penala.cel al unei fapte determinate.

autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu face obiectul domeniului privat. ci doar relizarea variantei calificate a aceteia.p. b) Timpul in care se savarseste fapta . a fi infractiune trebuie sa se faca pe drumurile publice. a) Locul de savarsire a faptei . art. de realizarea careia nu depinde existenta infractiunii. 344 C. 2 C. Locul si timpul de savarsire a faptei: sunt elemente preexistene infractiunii fara de care nu poate fi conceputa savarsirea unei infractiuni.) b') Timpul in care se savarseste infractiunea . daca fapta a fost savarsita cu vinovatoa prevazuta de legea penala. la savarsirea infractiunii. .element circumstantial: poate constitui doar o conditie ce are rolul de element circumstantial. a') Locul de savarsire a faptei ." Raspunderea penala a persoanei fizice poate fi antrenata indiferent daca persoanei juridice i se stabileste o raspundere penala sau nu.p. raspund penal pt. in orice mod. infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori numele persoanei juridice. prevede: "raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. ci doar a variantei calificate a acesteia. Ex: coborarea pavilionului are drept conditie esentiala realizarea ei intimpul luptei. de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii.conditie esentiala: timpul poate constitui o conditie esentiala de realizarea careia depinde existenta infractiunii. Ex: conducerea unui autovehicul cu tractiune mecanica fara permis de conducere pt.conditie esentiala: poate constitui o conditie esentiala in continutul infractiunii. 191 alin.element circumstantial: timpul poate constitui doar o conditie cu rol de element circumstantial. (art. de realizarea caruia nu depinde existenta infractiunii. Ex: infractiunea de furt se realizeaza in varianta calificata cand furtul este savarsit intr-un loc public ori intr-un mijloc de transport in comun. Ex: infractiunea de furt devine calificata cand este savarsita in timpul noptii sau in timpul unei calamitati." De asemenea.

p. Aceasta (urmarea) trebuie sa fie imediata. ori infractiuni formale. Ex: infractiunea de luare de mita se poate savarsi de catre un functionar prin pretindere. fie intr-o inactiune. b) Urmarea imediata: prin savarsirea actiunii sau inactiunii impotriva obiectului infractiunii se produce o vatamare.). ori prin cuvinte ca: proferare de cuvinte de amenintare (art.totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de conduita pt. distrugere. de atitudine. falsificare. 262 C. Cand in continutul infractiunii nu sunt referiri cu privire la rezultat. adica sa fie rezultatul nemijlocit al actiunii sau inactiunii si nu un rezultat mijlocit. Elementul material poate apare intr-o varianata unica. 193 C. astfel de infractiuni se numesc infractiuni de pericol. primire.). 170 C. indepartat. Vatamarea adusa valorii sociale ocrotita prin fapta interzisa reprezinta tocmai urmarea socialmente periculoasa. la propaganda pt. c) legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata.p. acceptare.).p. sau prin scris: denuntare calomnioasa. omisiunea de a incunostinta organele juridice. lasarea fara ajutor fara omisiunea de instiintare. b) urmarea imediata. a) Elementul material: desemneaza actul de conduita interzis prin norma de incriminare. etc. Poate fi actiunea pe care faptuitorul o face. Structura: se face prin examinarea elementelor sale compomenete: a) elementul material.Continutul constitutiv al infractiunii Desemneaza tatalitatea conditiilor prevazute in forma de incriminare cu privire la actul de conduita interzis pe care (conditii) le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau infractiunii de catre acesta. existenta infractiunii. contrafacere. omisiunea de a da ajutorul necesar. o periclitare a acestuia. cand consta fie intr-o actiune. sau in mai multe variante alternative cand consta din mai multe actiuni sau inactiuni. Mai poate fi inactiunea prin care faptuitorul nu face ceea ce legea penala ordona sa faca. alterare a inscrisului. Componenta esentiala al continutului constitutiv este cercetata sub doua aspecte: obiectiv si subiectiv. . etc. etc. interzisa de legea penala. luare. Aceasta se poate realiza prin acte materiale ca: lovire. nedenuntarea unor infractiuni (art. ucidere. Ex: nedenuntarea (art. LATURA OBIECTIVA . razboi. nerespingere de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin.

Poate exista vinovatie ca trasatura esentiala a infractiunii fara sa existe vinovatie ca element subiectiv. etc. Este posibil sa existe vinovatie ca element subiectiv fara a exista ca trasatura esentiala a infractiunii. tendinta. scopuri. a ideei savarsirii unei anumite fapte. faptele ce constau in actiune sunt intotdeauna infractiuni cand se savarsesc cu intentie. Scopul in continutul laturii subiective: scopul sau telul urmarit prin savarsirea faptei intregeste elementul subiectiv al infractiunii si presupune reprezentarea clara a rezultatului faptei de catre faptuitor. existenta infractiunii este conditionata de legatura de cauzalitate dintre actul de conduita interzis si urmare imediata socialmente periculoasa prevazuta de lege. Asadar. in mintea faptuitorului. etc. iar din culpa numai daca se prevede expres aceasta.) si vinovatia ca element al cotinutului infractiunii. Structura: elementul important. uneori se mai adauga si una sau mai multe cerinte esentiale: mobiluri. Ex: in cazul savarsirii unei fapte din culpa se realizeaza vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii. cum este cazul faptelor comise in stare de legitima aparare. fie din culpa afara de cazul cand legiuitorul restrange sanctionarea ei numai cand se savarseste din intentie. esential al laturii subiective il constituie elementul subiectiv (vinovatia). Mobilul in continutul laturii subiective: mobilul sau cauza interna a actului de conduita desemneaza acel sentiment (dorinta. pt.c) Legatura de cauzaliatate: este liantul intre elementul material (cauza) si urmarea imediata (efectul) cerut de lege pt existenta infractiunii. Vinovatia ca element subiectiv: exista o distinctie intre vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii (art. Pe langa acesta. daca legiuitorul incrimineaza acea fapta numai daca este savarsita cu intentie. Cu alte cuvinte. . pasiunea) ce a dus la nasterea.p. Elementul subiectiv in cazul infractiunilor omisive: fapta constand in inactiune constituie infractiune fie ca se savarseste cu intentie. 19 C. constrangere fizica sau morala. Elementul subiectiv in cazul infractiunilor comisive: fapta constand intr-o actiune savarsita din culpa este infractiune numai daca se prevade expres in continutul juridic al infractiunii. stare de necesitate. LATURA SUBIECTIVA: cuprinde totalitatea coditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei infractorului fata de fapta si uramarile acestuia. acesta din urma va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege. dar poate lipsi ca element subiectiv. caracterizarea faptei ca infractiune.

Deci atacul este imediat atunci cand este dezlantuit sau este pe cale sa se dezlantuie. sanatatea. apararea nu mai este legitima. valoarea sociala ocrotita. ori impotriva alteia sau impotriva unui interes obstesc. Atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara. conform art.p.p. integritatea coporala. a) Atacul sa fie material: aceasta conditie este indeplinita cand in relizarea atacului se foloseste forta fizica ori instrumente. este actual sau pe cale sa se iveasca (pericol iminent).Inlaturarea caracterului penal al faptei Caracterul penal al faptei este o insusire sintetica a faptei ce decurge din intrunirea trasaturilor esentiale ale infractiunii. Un atac verbal nu da dreptul unei riposte legitime. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei LEGITIMA APARARE Art." Conditiile legitimei aparari. 3) Sa puna in pericol grav valorile socilale ocrotite. c) cauze care privesc prevederea in legea penala a faptei. mijloace care sunt in masura sa produca o modificare fizica a valorilor ocrotite. 44 C. Conditiile atacului: 1) Sa fie material. sunt pe de-o parte privitoare la atac si pe de alta privitoare la aparare. 2) Sa fie indrepata impotriva unei persoane. d) Atacul sa fie injust: adica sa nu aiba un temei legal in baza caruia se efectueaza. . b) cauze care privesc vinovatia. b) Atacul sa fie direct: acesta este direct cand se indreapta si creaza un pericol nemijlocit pt. c) Atacul sa fie imediat: este imediat atunci cand pricolul pe care il reprezinta valoarea s-a ivit. imediat si injust. Atacul este just si nu poate da nastere unei legitime aparari daca consta dintr-o activitate prevazuta sau permisa de lege. a drepturilor acesteia sau impotriva unui interes public.. Cauzele care inlatura caracterul penal al unei fapte se pot imparti in: a) cauze care privesc pericolul social. libertatea. direct. deoarece nu se mai desfasoara impotriva unui atac imediat. Ex: arestarea unei persoane pe baza mandatului de arestare. prevede: "Nu constitue infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita in starea de legitima aparare. 44 C. Drepturile acestor persoane pot privi: viata. 2. Dupa consumarea atacului. 1.

3. Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul obstesc: caracterul grav al pericolului care ar ameninta valorile ocrotite se apreciaza in functie de intensitatea acestuia. cauzarea unei vatamari coporale. Ex: pierderea vietii.onoarea. Conditiile apararii: 1. ci are in vedere respectatrea unei echivalente intre actul de aparare si cel de atac. inlaturarea atacului: necesitatea apararii se apreciaza atat sub raportul intinderii in care aceasta poate fi facuta cat si sub raportul intensitatii. Apararea sa se indrepte impotriva agresorului pt. Apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul. restabilirea situatiei anterioare. imobilizarea acestuia. 2. ci dureaza si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat. Apararea se relizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala. Mai este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat. Necesitatea actului de aparare nu presupune exclusivitatea acestuia. Apararea sa fie necesara pt. Ex: in cazul furtului atacul nu inceteaza prin luarea bunurilor. distrugerea unor bunuri importante. Simpla presupunere ca agresorul va dezlantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. Apararea sa fie precedata de atac: are in vedere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand acesta devine actual. de urmarile ireparabile ori greu de remediat care s-ar produce in cazul in care intervin. dar exista posibilitatea inlaturarii ori diminuarii efectelor. Proportionalitatea dintre aparare si atac nu este de orin matematic si nu presupune echivalenta mijoacelor. astfel ca la atacul indreptat impotriva integritatii corporale se poate riposta doar cu o fapta de aparare ce priveste . Caracterul necesar al apararii trebuie analizat nu numai in raport cu gravitatea atacului ci si cu posibilitatile celui atacat sa il infrunte. timp in care apararea este necesara pt. 5. averea. 4. Apararea este necesara cand are loc dupa ce atacul a devenit iminent sau actual si pana in momentul cand acesta a incetat prin dezarmarea agresorului. a inceta atacul si a salva valorile periclitate. 3.

" STAREA DE NECESITATE Conform art. sanatatea peroanei.). iar pe de alta fapta savarsita pt. integritatea coporala sau sanatatea sa. 2. integritatea coporala. acest lucru permite luarea unor masuri de salvare mai inainte ca el sa devina actual. Prezumtia de aparare legitima: conform art. efractie. excesul de data asta este scuzabil. 44 alin. Pericolul iminent sa ameninte anumite valori sociale: viata.p. ci doar de o infractiune savarsita in circumstante atenuante (art. . a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau de interes obstesc.p.: "Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pt. 21 C. a C.p. dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare. 3.: "ce instituie o prezumtie de aparare legitima pt. Conditiile in care o fapta este savarsita in starea de necesitate privesc pe de-o parte pericolul. viata. Daca nu vorbim de un exces jutificat. Pericolul sa fie iminent: adica sa fie pe cale sa se produca. a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. Poate constitui tot legitima aparare cand aceasta se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul in momentul comiterii faptei. Pericolul sa fie inevitabil: adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. a respinge patrunderea fara drept a unei peroane prin violenta. salvarea valorilor socilale. sau alte asemenea mijloace intr-o locuinta." Ex: spargerea unui zid. cel care savarseste faptapt. Conditii privitoare la pericol: 1. conditia psihofizica a celui ce face apararea. Este asa numitul exces justificat. 45 C. a unei incuietori pt. 73 lit. incapere. a salva o persoana imobolizata intr-o incapere. viclenie. Determinarea starii de tulburare implica cercetarea tuturor imprejurarilor in care s-a produs atacul.integritatea coporala a agresorului Depasirea limitelor legitimei aparari: are loc can apararea este vadit disproportionala fata de gravitatea atacului si de imprejurarile in care acesta a avut loc. un bun important al acestuia ori un interes obstesc.

Conditiile actiunii de salvare: 1. care explodeaza si raneste un muncitor agricol. Prin actiunea de salvare sa ne se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat. CONSTRANGEREA FIZICA SI CONSTRANGEREA MORALA Constrangerea fizica Este presiunea pe care o forta careia nu i se poate rezista o exercita asupra unei alte persoane in asa fel incat aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposibilitatea fizica sa actioneze altfel. 2. atinge cu plugul un obuz. distruge un baraj de o valoare mai mare. etc. trasnete.) .fenomenele naturii (cutremure. alunecari de teren. a salva de la inundatie gradina sa de legume. Ex: pompierul nu poate invoca starea de necesitate in neindeplinirea ordinului de a localiza incendiul. imprejurarea in care actiunea sau inactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoana nu la conceput si nici urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi prevazuta. Ex: sub amenintarea cu pistolul functionarul intocmeste un act fals. uzura . CAZUL FORTUIT Desemneaza situatia. Ex: un tractorist in timp ce ara cu tractorul. 4. Actiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala sa fi constituit sigurul mijloc de inlaturare a pericolului. pt. Ex: militarul sechestrat nu se poate prezenta la unitate. Sursa imprejurarilor fortuite pot fi: .tehnicizarea activitatilor umane (defectarea unui mecanism. Ex: nu va fi in stare de necesitate persoana care. Constrangerea morala inlatura caracterul penal al faptei. persoana faptuitorului ori a altuia si sub imperiul carei cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala. a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul. pt. starea. Constrangerea fizica inlatura caracterul penal al faptei. 3. furtuni. Fapta sa nu fie savarsita de catre sau pt. ramas neexplodat in pamant in timpul razboiului. Constrangerea morala Este presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol grav. Sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala.

lesin. Conditii de existenta: .conduita imprudenta a unei persoane (aparitia brusca in fata unui autovehicul in viteza) .faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a produs rezultatul.rezultatul sa fie consecinta intervetiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului.starea maladiva a unei persoane (epilepsie.fapta sa fie prevazuta de legea penala. unor maladii neuropsihice (somn natural. substante stupefiante.) Betia poate fi cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte. cretinism. Betia poate fi: cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte (art. 49 alin. IRESPONSABILITATEA Este starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa isi dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. BETIA Reprezinta o stare psiho-fizica anormala datorata efectelor pe care le au asupra organismului si facultatilor psihice ale persoanei. unor tulburari psihice provocate prin intoxicatii (stari de inconstienta datorate consumului de alcool. e C. lipotimie). 2 C. circumstanta agravanta (art. atac de cord). infantilism. etc. 75 alin.). . anumite substante excitante sau narcotice consumate ori introduse in corpul sau. . circumstanta atenuanta sau agravanta (art. Ex: o persoana lucreaza intr-un mediu cu vapori de alcool si fara sa isi dea seama inhaleaza vapori si ajunge in statrea de betie.prematura a unei piese.p. 49 alin. numai in cazul betiei accidentale. .) . 1 lit.p.). Iresponsabilitatea priveste incapacitatea psihica a persoanei ata sub aspect intelectiv cand acesta nu-si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor ei cat si sub aspect volitiv cand nu-si poate determina sau dirija in mod normal vointa. etc. 1 C. debilitate mintala).p. Incapacitatea psihica se poate datora: unor anomalii care impiedica dezvoltarea facultatilor psihice (idiotenia. alimente alterate.) Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei. somn hipnotic.

iar cel cu varsta intre 14 si 16 ani prezumtia este relativa. situatia sau imprejurarea care nu au fost cunoscute pot sa reprezinte un element constitutiv al infractiunii sau o circumstanta a acesteia.MINORITATEA FAPTUITORULUI Art. situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. . a inlatura caracterul penal al faptei): .sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala. Nu va fi inlaturat caracterul penal al unei fapte cand eroarea poarta asupra indentitatii persoanei .p. reprezentare determinata de necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor date ale realitatii." De aici rezulta ca pt. faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari. EROAREA DE FAPT Este reprezentarea gresita de catre cel care savarseste o fapta prevazuta de legea penala din momentul savarsirii faptei.starea. Conditii (pt. prevede: "minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal". putand chiar s-o inlature. minorul sub 14 ani se prezuma absolut ca nu are discernamant.in cazul unor infractiuni contra persoanei sau asupra obiectului material al infractiunii. . . Aceasta prezumtie se poate rasturna prin dovada ca la savarsirea faptei concrete a avut discernamant. 99 al. Aceasta are influenta asupra vinovatiei faptuitorului. 1 C.in momentul savarsirii faptei. 2 spune: "minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. iar al.

91 C.p. urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce. fiind vadit lipsita de importanta. Prevederea in legea penala este inlaturata si atunci cand lipseste dubla incriminare. 2 sunt: modul si mijloacele de savarsire a faptei. 181 al.p. amenda. conform art. mustrarea cu avertisment. prevede: "nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret. iar faptuitorului i se aplica o sanctiune cu caracter administrativ prevazuta de art. caracterizarea faptei ca infractiune. scopul urmarit de faptuitor. . care este o cerinta in cazul aplicarii pricipiului univarsalitatii." Cand pericolul social concret nu este suficient pt.: mustrarea. caracterul penal este inlaturat. imprejurarile in care a fost comisa. Lipsa prevederii in legea penala Are loc atunci cand o fapta nu este prevazuta ca infractiune in legea penala sau se dezincrimineaza fapta prin scoaterea in afara ilicitului penal. 18 C.Inlaturarea caracterului penal al faptei prin lipsa pericolului social 1 Art. Criteriile de apreciere a gradului concret de pericol social. nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. persoana si conduita faptuitorului.