Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte privind mijloacele si procedeele folosite in criminologie

Capitolul I Demers introductiv

Sectiunea I Criminologia ca stiinta penala

Examinarea obiectului cercetarii criminologice presupune a stabili ca anume intereseaza cercetarea criminologica. Un prim indiciu in acest sens il reprezinta insasi denumirea criminologiei, originea acestui cuvant.Observam astfel ca,din punct de vedere etimologic,notiunea criminologie este alcatuita din doua cuvinte de origine greaca respectiv: crimen(cu sensul initial de acuzatie si apoi de infractiune1) si logos(la origine discurs,ratiune,iar ulterior,stiinta). Pornind de la sensul etimologic se poate formula chiar o definitie prealabila,pur nominala,in care criminologia ar reprezenta:discursul cu privire la crima,stiinta crimei.Desi evident incompleta, o asemenea definitie apare destul de frecvent in literatura de specialitate,la autori de prestigiu,fie efectiv in formula ,,stiinta crimei”2,fie in varianta ,,studiul stiintific al fenomenului criminal”3.

1 Retinem doar cele doua sensuri mentionmate, pentru facilitatea expunerii.In relitate etimologia cuvantului crima este mai compelxa si a constituit subiectul multor dezbateri in literature de specialitate. Astfel,s-a aratat ca termenul crima provine din grecescul krimein, care avea intelesul a judeca,a allege,a separa.Cuvantul a fost preluat in latina sub forma crimen(-inis) care inseamna la origine: “decizie juridiciara”.In latina clasica termenul crimen capata de

Pagina 1 din 49

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asemenea sensul de <<acuzatie>> sau <<capat de acuzare>>.In aceste conditii “in sensul sau etimologic, cuvantul crima nu desemneaza in mod direct o actiune, un act sau un comportament particular, ci mai degraba actul de a judeca un comportament in cadrul unui process institutional de tip judiciar”.A.P.Pires, La criminologie d’hier et d’aujourd’hui,in Histoire des saviors sur le crime et la peine, lucrare colectiva de C.Debuyst s.a, Ed.Les Presses de l’Universite de Montreal,1995,p.17. In acelasi timp este de remarcat faptul ca la Roma, pana la sfarsitul sec.al II-lea i.Hr., termenul crimen nu se referea decat la “atingerile aduse suveranitatii Cetatii”. Uciderea unei personae a ramas multa vreme in afara urmaririi publice, iar “in toata perioada republicana dreptul penal a ignorat violul, rapirea si adulterul”. N.Rouland, L’Anthropologie juridique, Ed.P.U.F., 1990, p.28.
2

E. Seelig, Traite de criminologie, Ed. Presses Universitaires de France, 1990, p.3.

3R. Vouin si J. Leaute, Droit Penal et Criminologie,Ed.P.U.F., 1956,p.34.

Acest tip de definitie, desi criticabil sub aspectul rigorii, prezinta avantajul simplitatii, oferind un reper clar, desi minim, cu privire la “zona” in care se situeaza cercatarea criminological. Pe baza acestui reper, putem presupune ca fenomenul criminal intra in sfera de interes a cercetarii criminologic, face parte din obiectul acesteia. Un al doilea indiciu este dat de existenta evidenta a unor preocupari practice legate de fenomenul criminal, de combaterea ori limitarea acestuia. Putem presupune ca interesul cercetarii criminologice este atras si de aceste preocupari de oridin practice, pe care le vom numi practica anticriminala.

Sectiunea a II-a Fenomenul criminal ca obiect de studio al criminologiei Expresia ”fenomen criminal” este foarte de utilizata, dar sensul ei difera, uneori foarte mult, in raport de continutul mai restrans sau mai larg ce i se atribuie. Uneori fenomelul criminal este privit doar ca o “abstractie juridical”, situatie in care continutul acestuia este redus la cel al notiunii de infractiune4. Alteori, in doctrina, prin utilizarea expresiei “fenomen criminal” se are in vedere doar aspectul macro-criminologic(asamblul infractiunilor).In sfarsit unii criminology dau un sens
Pagina 2 din 49

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

foarte larg expresiei “fenomen criminal”, considerand ca in continutul acesteia trebuie sa se regaseasca: normele penale edictate, violarea acestora, precum si reactia sociala represiva, consecutiva5. In mod evident, este o greseala sa privim fenomenul criminal ca pe o simpla abstractie juridical, deoarece el reprezinta o realitate umana si sociala6.
In acelasi timp, o viziune exclusive macro-criminologica (macro- sociala) asupra fenomenului criminal este doar partiala, deoarece ignora latura individuala a realitatii criminale (crima ca fenomen individual si criminalul ca factor sine qua non).

5

“Crima este in inima criminologiei, dar, oricat ar fi de importanta, inima nu este

niciodata decat un organ printre altele.Rolul ei nu poate fi inteles decat daca este plasata in organismul din care face parte.Fenomenul criminal este acest asamblu al carui centru este crima.Leaute(1972: 7-10) concepe fenomenul criminal ca un proces in trei etape: 1- normele penale sunt edictate, 2- ele sunt violente, 3- aceasta provoaca o reactie sociala represiva.Putem la fel de bine sa ni-l reprezentam ca pe o drama in trei personaje: delicventul, victima si agentul de control social, si in trei acte: prevenirea, trecerea la act si riposta penala”. M. Cussson, La Criminologie, Ed. Hachette, 1998, p. 16.
6

“Fara indoiala, fenomenul criminal nu apare si nu exista decat daca exista o societate

si pentru ca exista o societate.Dar nu societatea este cea care il produce.La originea lui exista totdeauna actiunea unei persoane, fiinta umana si sociala, revoltata impotriva societatii al carei membru este.Din acest punct de vedere el(fenomenul criminal- n.n.) reprezinta o realitate umana si sociala.” G. Stefani, G. Levasseur, B. Bouloc, op. cit., p. 9. In sfarsit, o viziune prea larga asupra fenomenului criminal este la randul ei inexacta. A introduce represiunea in continutul fenomenului criminal echivaleaza, dupa opinia noastra, cu o confuzie ce s-ar face in medicina, intre maladie si tratamentul acesteia. Pentru a stabili ce anume intra in continutul fenomenului criminal (si pe cale de consecinta in continutul obiectului cercetarii criminologice) trebuie sa pornim de la aspectul individual al fenomenului (notiunea de crima) unde nu trebuie ignorat nici factorul uman care este inerent (criminalul) si trebuie sa avem in vedere si aspectul “colectiv” sau “de masa” al fenomenului (criminalitatea)7.

§1. Crima.

Pagina 3 din 49

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Notiunea de crima are mai multe intelesuri, fapt ce genereaza uneori o totala confuzie, atat in privinta notiunii in sine, cat si in legatura cu unii “compusi” ai acesteia, cum ar fi criminologia si criminologul. Aceasta confuzie deriva din intelesul curent ce se da notiunii de crima, ea fiind explicabila pentru nespecialisti. Mai putin explicabila este insa o asemenea confuzie printre juristi. Din aceste considerente, o prezentare in detaliu a tuturor semnificatiilor notiunii de crima este utila nu numai pentru conturarea obiectului cercetarii criminologice, dar si pentru inlaturarea oricaror confuzii posibile pe acesta tema. Distingem trei intelesuri posibile ale notiunii de crima: sensul comun; sensul penal; sensul criminologie; a) In sens comun, prin crima se desemneaza, de regula, o infractiune intentionata impotriva vietii persoanei, fie ca este vorba de omor (art.174 C.pen.), de omor calificat (art.175 C.pen.) de omor deosebit de grav (art.176 C.pen.) sau pruncucidere (art.177 C.pen.). Prin extensie, regasim aceasi denumire utilizata de multeori in cazul unor infractiuni care au un alt obiect juridic principal, dar care au ca rezultat moartea unei personae: talharie urmata de moartea victimei [art.197 alin.(3)C.pen.] s.a. Intalnim aceasta utilizare in limbajul current, in presa in opere literare etc. La baza folosirii crimei cu acest inteles se afla, probabil, denumirea data categoriei celei mai grave de infractiuni, in impartirea tripartite de care vom vorbi mai departe. Precizam insa de pea cum ca nu exista identitate intre cele doua intelesuri.

7

In legatura cu utilizarea expresiilor “crima, fenomen individual” si “criminalitate,

fenomen colectiv”, R. Gassin, Criminologie, deuxieme edition, Dalloz, 1990, p. 64, 65. b) In sens pena, crima desemneaza o infractiune grava, pentru care legiuitorul stabileste pedepse diferite si proceduri speciale, in raport cu celalalte infracriuni. Acest sens este dat de impartirea tripartite a infractiunii in :crime, delicate si contraventii. Pentru primadata, de o maniera clara, aceasta impartire a fost retinuta de Codul penal al Revolutie Franceze (cunoscut sub denuumirea de Codul lui brumar anul IV), a fost preluata

Pagina 4 din 49

Dalloz. 1995. dupa gravitatea lor. p. ideea impartirii trinitare incepe sa piarda teren. Pradel. Luxemburg. Gunehec. Belgia. Ulterior. in planul tehnici juridice. Desportes si F. aceasta impartire constituie. Potrivit art. Consecventa propriei traditii. Ed. In timp.Tome I. baza intregului system de drept penal9. avand in consecinte multiple. Pentru justitia franceza. respective : delicate si contraventii. delicate. atat in codul de la 1865. iar contraventiile. In acest sistem.111-1 al acestui cod: “Infractiuniile sunt clasificate. Economica. de majoritatea legislatiilor penale europene elaborate la inceputul secolului al XIX-lea.Droit penal general. incepand cu natura si cuantumul pedepselor si incheind cu procedura de anchetare si judecare. catre sfarsitul secolului trecut.tocilar. F. la care ne-am referit anterior. notiunea de crima nu mai are o semnificatie penala determinata10. In rest. delicate si contraventii”. Droit Penal Compare. 67. Rezulta ca. Franta a pastrat vechea impartire si in noul cod penal intrat in vigoare in anul 1994. lasand loc unei conceptii unitare cu privire la infractiune. in 1886. 8 9 J. Codul Penal socialist de la 1969 a renuntat la sistemul trinitar. Desi legiuitorul nu o indica in textul citat (si nici in alta parte in mod expres).delicte. in present. infractiunilor de minima gravitate. Le nouveau Droit Penal. infractiunilor de gravitate medie. apoi.Vizitati www. ce sunt diferite pentru fiecare categorie de fapte din cele mentionate. in crime. fara nici o alta distinctie. contraventiile au iesit din sfera de reglementare a justitiei penale. in contextul legislatiei romanesti actuale. cat si in cel de la 1936 (Codul penal Carol al II-lea). In legislatia penala romana a existat aceasi impartire a infractiunilor. cursuri si referate postate de utilizatori. de Codul penal de la 1810 (Codul Napoleon). crimele corespund celor mai grave infractiuni. in crime. Mai trebuie remarcat ca notiunea de crima folosita in limbajul comun nu acopera integral categoria crimelor din impartirea tripartite. trec la o clasificare bipartite. odata cu primul ei cod penal din 1889 (Codul Zanardelli). San-Marino si Grecia8. 1995. orice fapta prevazuta de laegea penala si in conditiile prevazute de lege. fcd. si contraventii. 228. astfel incat. avand in vedere natura pedepselor. prin elaborarea unui nou cod penal si apoi Italia. Pagina 5 din 49 . Mai intai Olanda. reprezinta infractiune.ro ! Arhiva online cu diplome. alte legislatii penale europene au urmat aceeasi cale. p. sistemul tripartite nu mai este mantinut decat in Franta.

Inainte de a putea trece la examinarea sensului criminologie a notiunii de crima. unele fapte de coruptie.dandu-i acesteia semnificatia de delict Pagina 6 din 49 .ro ! Arhiva online cu diplome. Cu putine exceptii. 3/2002.Vizitati www. Dupa cum vom constata insa. de fapta penala. este inexact a pune semnul de egalitate intre infractiune si notiunea de crima utilizata in criminoligie.El a propus o abordare sociologica a notiunii de crima. Garofalo. dar presupune. in acest sens. talhariile. in plus. cercetarea criminologica a debutat sub denumirea de antropologie. ca fenomen(in sensul de reralitate observabila si repetabila). inselaciune. o include pe cea utilizata in limbajul current. traficul organizat de stupefiante etc. ale unor dispozitii fiscale etc). Putem conchide ca notiunea de crima. de regula : incalcari ale normelor de convietuire sociala. in limbaj penal. Nu intamplator. p. Inca de la primele cercetari au caracter stiintific efectuate in domeniul criminologiei. cum ar fi spre exemplificare: infractiunile contra sigurantei statului. Pozitivistii italieni(a se vedea infractiune nr. (Adaugam pentru comparative ca in categoria delictelor intra infractiunile “obisnuite” cum ar fi : furt. Acest lucru este valabil atat pentru doctrina de limba franceza (contrar sensului strict stabilit de lege prin impartirea tripartite). si alte fapte penale grave . una din primele observatii care sau impus a fost legata de oscilatia in timp si spatiu a legii penale. 10 Exista in prezent un proiect de nou cod penal care vizeaza revenirea la impartirea infractiunilor in crime si delicte. ale reglementarilor privind circulatia rutiera. si alte fapte penale.tocilar. pentru a studia crima si omul criminal. pe langa infractiunile contra vietii ori care au avut ca urmare moartea victimei (vezi limbajul comun). in doctrina penala. ceea ce “ieri” era considerat drept crima.143) au coborat pe firul istoriei umanitatii. s-a incercat si partial s-a reusit o distantare de viziunea abstracta cu privire la infractiune. vatamare corporala. Atat in vechiul nostru sistem penal . Crima a fost privita ca fapt uman si social. altul nu face si invers. se impune precizarea ca. pe care o practicau penalistii. in categoria crimelor intra. “astazi” nu mai este si invers. cat si in celelalte legislatii care au prevazut ori mai prevad inca impartirea trinitara. fals etc. 127. cat si pentru cea de limba engleza. referindu-se la infractiune in general. ceea ce un stat sanctioneaza ca infractiune. au deposit granitele statale si continentale. In aceste conditii. Revista de drept penal nr. mai nou actele de terorism. violurile. Primul care a incercat o rezolvare coerenta a acestei probleme a fost R. notiunea de crima a fost si este utilizata si in sensul general de infractiune.11 C) In sens criminologic notiunea de crima are o acceptiune larga. cursuri si referate postate de utilizatori. iar in categoria contraventiilor intra.

natural (in opozitie cu delictul conventional).Problema gradului de la care violenta si viclenia ar trebui sa fie sanctionate (ori ar trebui sa fie considerate crime) ramane insa nerezolvata… Prin urmare. nu se poate vorbi in present despre o definitie a crimei unanim acceptata in doctrina criminological. merita a fi amintita solutia propusa de R.vatamarea acelei parti a simtului moral care consta in sentimentele altruiste fundamentale.O definitie a notiunii de crima ar trebui sa porneasca. cursuri si referate postate de utilizatori. la randul lor. in opinia lui Garofalo. 35. in timp si spatiu. aducand atingerea sentimentelor altruieste fundamentale. Paris. sub o forma ori alta.. tulbura conditiile de viata ale ansamblului social si contravene moralitatii medii dintr-o epoca si dintr-o societate determinate”13. Ulterior au existat si alte tentative de definire a crimei. Garofalo. pentru ca un act sa fie considerat crima.Vizitati www. 1905. Dintre incercarile recente.Toate dezbaterile care au avut loc in jurul acestui subiect au scos insa la iveala caracterul pozitiv al crimei(in sensul de realitate observabila) si faptul ca. cinquieme edition entierement refondue et augmentee. p. in dreptul americam de exemplu.In timp ce “bunurile” protejate variaza mai mult sau mai putin. notiunea de crima corespunde acelei de infractiune.mila si probitatea”12. 12 R. Felix Alean. in care infractiunea(crima) este considerate o abstractie. incluzand in acelasi timp: violation(echivalent contraventiei).Gassin care porneste de la distinctia ce se poate face intre “valorile – scop” si “valorile – mijloc”.insa criteriile propuse de Garofalo au revenit cel mai des. misdemeanour(ce ar corespunde cu delictul) si felony(echivalentul crimei din impartirea tripartita). 11 Astfel. ia neexistand decat sub forma unui concept juridic. di Tullio defineste crima in aproape aceiasi termini ca si Garofalo. el trebuie sa produca . prin care s-ar adduce atingerea respectivelor bunuri si care sunt. prohibite.Astfel. in conceptiile exprimate. “mijloacele” (procedeele) prohibite prezinta un element de constanta: violenta si viclenia au fost intotdeauna incriminate14. iar celelalte “mijloacele” (procedeele).ro ! Arhiva online cu diplome. primele reprezantand “bunurile” protejate de legea penala. deci.aratand ca: “…Putem deci considera drept crima acel fenomen care. de la aceste elemente. Pagina 7 din 49 . pentru intelegerea ei. editeur. se impune a merge dincolo de teoria clasica a doctrinei penale. B.tocilar. La criminologie.Astfel.

1951. p. Pagina 8 din 49 . 54.ro ! Arhiva online cu diplome. Lombroso de pilda acordandu-I un interes particular. Mai trebuie precizat ca in preocuparile criminologiei intra si studierea altor categorii de fapte.Vizitati www. Penteru a stabili limitele in care opereaza notiunea de crima. Rezulta din cele expuse anterior ca. Payot. tendintele spre vagabondaj ori vagabondajul(cand acesta nu constituie infractiune).(1)].Un exemplu tipic in acest sens il prezinta alcoolismul. in esenta. “lipsa vreuneia dintre tresaturile esentiale duce la inexistenta infractiunii. prostitutia(la fel. In literature de specialitate s-a pus prblema daca aceste comportamente intra ori nu in sfera obiectului cercetarii criminologice.Mai pot fi date ca exemple: consumul de substante stupefiante(in masura in care acest consum nu este incriminat de legea penala). care se departeaza deci de normele socio-morale. abandonul scolar. Gassin. op.Conform dispozitiilor din codul penal[art. O solutie mediana ar fi aceea de a considera ca aceste comportamente fac parte din “sfera de interes” a criminologiei15. fara insa a intra in conflict cu legea penala.tocilar. in cercetarea crimonologica. p. Asa cum aratam mai sus. cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie”.. pentru care o fapta sa fie considerate infractiune trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ trei conditii(trasaturi) esentiale: 1) sa fie prevazuta de legea penala.Dupa cum se precizeaza in docrina penala. cursuri si referate postate de utilizatori. realitatea ne oblige sa constatam ca cercetarea criminological este interesata si de asemenea comportanente. chiar in intelesul larg pe care i l-am atribuit. in sens criminologie. di Tullio. Manuel d’anthropologie criminelle. 16. Este vorba.17 alin. Ed. de acele comportament appreciate ca deviante. asa cum se intampla in realitate. 53. de comportament. Paris. vom pleca si noi asadar de la definitia data infractiunii in legea penala. iar parerile au fost atat pro. cit. 13 14 B. notiunea de crima trebuie sa porneasca de la conceptul de infractiune din dreptul penal. cat si contra.2) sa fie comisa cu vinovatie si 3) sa prezinte pericol social. in masura in care nu este considerata drept infractiune) etc. insa trebuie sa mearga dincolo de acesta. R. comportament deviant ce a constituit obiect de studio inca de la inceputurile cercetarilor criminologice. ce ies din sfera notiunii de crima.

In sens penal.Mai mult “materialul uman” furnizat cercetarii criminologice a provenit si provine.tocilar. L.Acest sens este exact si util: exact. suportand rigorile pedepsei. Centurion.respective notiune capata in criminologie o semnificatie aparte si. Dar crima. care de altfel poate fi si alta in afara celor mentionate16. 16 infractor si delicvent cu expresii de genul:”persoana implicata”. in acest sens. cel putin despre numarul lor. Criminologie. Ne referim aici la teroriile abolitioniste care reclama inlocuirea termenilor de p. Paris. cursuri si referate postate de utilizatori. este inainte de toate un fapt uman si. §2. 15 Rodica M.Vizitati www. I. termenul de criminal este folosit in acelasi timp si de cele mai multe ori in acelasi inteles cu termenii de infractor si delicvent. In finalul acestei sectiuni sa concluzionam deci ca notiunea de crima. Pagina 9 din 49 . Ed. Mai intai trebuie aratat ca. deoarece sunt valabile si in acest caz o mare parte din constatarile facute in legatura cu notiunea de crima. de aceea. deci. in marea sa majoritate.le systeme penal en question. in general. reprezinta un prim element al fenomenului criminal. In sens general. Peines perdues. 1982. orice crima presupune existenta unui criminal.. Notiunea de criminal va necesita mai putine explicatii. pentru ca permite raportarea la statisticile criminale oficiale care pot da o imagine aproximativa. unele precizari se impugn. Hulsman si J.ro ! Arhiva online cu diplome. vol. 24. Criminalul. Bernat de Celis. pentru ca permite raportarea la criteriile clare prevazute de lege privind infractiunea si util. in sensul de fapta penala sau cu justificata aparenta penala. Stanoiu. Oscar Print.”aflata intr-o situatie problema” etc. Indiferent insa de notiunea utilizata. infractorul sau delicventul este persoana care a comis o infractiune. personae care nu numai ca au comis infractiuni. asa cum am vazut. Sigur ca si criminologia va porni tot de la aceasta semnificatie penala care se da infractorului. din randul populatiei penitenciare. seria Criminologie. Ed. dar au si fost condamnate. de aceea. mai riguros. fara a face vreo distinctie intre acestea. daca nu despre “calitatea” infractorilor. se adauga si conditia existentei unei hotarari definitive de condamnare. 1995.

Privite in ansamblul lor. Regruparea faptelor penale dupa diverse criterii conduce la obtinerea unor categorii de criminalitate diferite. respective din raportarea acesteia la unitati de spatiu si timp. Criminalul. O prima serie de diferentieri rezulta din chiar definitia pe care am dat-o criminalitatii.66. in functie de interesul cercetarii criminologice. 17 Idem. p. intra in mod implicit alaturi de crima in continutul fenomenului criminal si prin urmare in sfera de preocupari a cercetarii criminologice. ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu si intr-o perioada de timp determinate.Vizitati www. o realitate care din pacate nu este singulara. Ea poate fi utilizata fie in acest sens general. Pagina 10 din 49 . Notiunea de criminalitate desemneaza la modul general. Ideea de criminalitate si notiunea in sine au aparut relativ recent. invariabil(clasificare obiectiva). notiune de care ne vom ocupa in cele ce urmeaza. Clasificarea subiectiva a criminalitati. Dar crima. fie intr-un sens mai precis. Cred ca cele aratate pana acum sunt in masura sa conduca la ideea ca notiunea de criminal trebuie sa aiba in criminologie o semnificatie aparte. in aceasta acceptiune extreme de larga. fiind un fapt uman. respective catre sfarsitul sacolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Aceste diferite categorii de criminalitate pot fi clasificate in doua moduri: dupa criterii subiective.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.Aceasta aparitie corespunde cu inceputurile presei si cu primele statistici criminale care “au obisnuit spiritele sa concepa existenta unui fenomen social global care merita a fi explicat”17. §3.tocilar. se refera la categorii de criminalitate obtinute prin raportarea la diferite elemente de referinte alese in mod arbitrar. face parte din obiectul acesteia. pentru a desemna anumite categorii de fapte penale. Criminalitatea. crimele inseamna criminalitate. Intra in categoria criminological de “criminal” persoana care comite o “crima” in sensul de fapta penala sau cu justificata aparenta penala. variabile(clasificarea subiectiva) si dupa un criteriu obiectiv. este implicit si un fapt social.

oras.Europa occidentala sau Europa de Est. criminalitatea continentala si mondiala). cursuri si referate postate de utilizatori.de ex.tocilar.In functie de perioada de timp avuta in vedere. Fenomenul criminal. deceniu. criminalitatea masculina ci criminalitatea feminina etc. perceput din punct de vedere uman si social. se poate face distinctia. zi inclusiv secunde: ex. O alta diferentiere se poate face in functie de natura faptelor penale care sunt avute in vedere de cercetarea criminologica. reuneste in continutul sau o realitate individuala-crima cu vectorul ei inerent criminalul –si o realitate colectiva.ro ! Arhiva online cu diplome. cel mai adesea se opereaza cu categoria de criminalitate nationala.intre faptele de violenta si faptele comise cu viclenie. se opereaza de regula cu notiunea de criminalitatea anuala. Modalitati de cunoastere in cercetarea criminologica. reprezinta un prim obiect al cerecetarii criminologice.Vizitati www. putem stabili continutul fenomenului criminal. spre exmplu. daca faptele penale sunt raportate la diferite categorii de personae care le comit pot rezulta o serie de alte categorii cum ar fi: criminalitatea adulta si criminalitatea juvenila. In sfarsit. luna . cartier etc. Sectiunea a III-a Mijloace si procedee folosite in criminologie §1. prin reunirea tuturor elementelor analizate. in functie de spatiul de referinta. “la fiecare x secunde in statul y se comit z omoruri) ori unitati mai mari de timp(cincinal.Pot fi avute insa in vedere si unitati mai reduse de timp (semestru. fie categorii mai largi(criminalitatea zonala. Astfel.Dar mai pot fi avute in vedere fie categorii mai restranse (regiune.criminalitatea. avand continutul indicat anterior. secol etc). rezultand doua categorii corespunzatoare: criminalitatea violenta si respective criminalitate vicleana. iar nu ca simpla abstractie juridical.). In finalul acestei sectiuni. Fenomenul criminal. ce cuprinde totalitatea faptelor penale comise pe teritoriul unui anumit stat (notiunea de teritoriu fiind inteleasa in sensul atribuit de legea penala). Pagina 11 din 49 .In acest sens.

valoarea acesteia. Volumul criminalitatii reprezinta o evaluare strict cantitativa.Avand in vedere insa interventia unei obtiuni in ceea ce priveste stabilirea diverselor categorii. Cunoasterea despciptiva utilizeaza categorii precum: volumul. in aceste circumstante. Dinamica privitoare la criminalitate se refera la evolutia si variatia acesteia in timp si spatiu.Vizitati www. volumul criminalitatii reale poate fi cel mai aproximat.Quetelet. singurele in masura a fi cuantificate cu oarecare precizie.Vom folosi in continuare un criteriu chronologic. Primele preocupari au caracter stiintific in domeniul criminolgiei18 au fost de natura descriptive si au avut ca obiect criminalitatea. care a reprezentat corespondentul “mecanicii celeste” a lui Laplace19. In acest context. de categoriile de specialisti impicati in studierea fenomenului(medici. deoarece are la baza comparatii numerice. juristi etc). mathematician si astronom. structura si dinamica fenomenului criminal colectiv. nu este de mirare ca “primii savanti care s-au aplecat asupra fenomenului delicventei au fost matematicienii care au utilizat statisticile criminale. de criminalitate aparenta sau de cea legala. de fragmentarea obiectului de studio(crima.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. sociologi. si inclusive de conjuncture socio-politica. Este vorba in principal de aprecieri cantitative si.ro ! Arhiva online cu diplome. referindu-se la numarul total de fapte penale comise. desigur. variatiile sezoniere(respectiv oscilatiile criminalitatii in functie de succesiunea anotimpurilor).Cunoasterea descriptiva. 1. criminalitate). Structura criminalitatii presupune o delimitare a acesteia in functie de diversele categorii de fapte penale ori alte criterii. criminal.1. inventarul modalitatilor de cunoastere se poate intocmi dupa criterii diverse. pe care il consideram util pentru intelegerea evolutie ulterioare a teoriilor criminolgice. pe baza unor indicii asupra cifrei negre.Este vorba. Preocuparile cercetarii criminologice variaza in functie de epoca. Pagina 12 din 49 . s-a ambitionat sa formuleze o “mecanica sociala”. Evolutia in timp a criminalitatii comporta la randul ei trei tipuri de descriere: tendintele pe termen lung(ceea ce corespunde notiunii de “trend” utilizata in literatura de limba engleza). Este vorba si aici de o evaluare cantitativa. Condorcet a lansat ideea unei “matematici sociale”. putem considera ca in cazul structurii apare o forma incipienta de cunoastere calitativa.

indirecte. Jambu-Merlin. modificari in nivelul de activitate al serviciilor de politie ca si in atitudinile victimelor fata de reclamatie.Ea este o prima etapa necesara si celorlalte modalitati de cunoastere. Variatia in spatiu a criminalitatii pot fi estimata in functie de diferitele “teritorii” luate ca termeni de comparatie. dupa cum si denumirea o indica. ci trebuie in fapt corijate aceste date “naïve”. Descrierea dinamicii prezinta un grad mai mare de complexitate in raport cu volumul si structura.Este cazul descrierii ”trendului”. uneori o cunoastere calitativa a fenomenului. administrativ(diferente nord-sud. tinand cint de doua feluri de factori perturbare: factori intrinseci statisticii. Pagina 13 din 49 . 18 Facem abstractie aici la unele constatari din domeniul tehnologiei si al psihiatriei G. aflarea cauzelor. fiind astfel o permanenta in cercetarea criminologica. Cunoasterea descriptiva este nu numai din punct de vedere cronologic o prima etapa in cercetarea criminologica.2. cit.ro ! Arhiva online cu diplome. R. unde simplele aprecieri numerice nu mai sunt suficiente. G. miscarile accidentale(datorate unor evenimente exceptionale. 36. intre continent etc). cum ar fi starea de razboi. factorii extriseci statisticii. Cunoasterea cauzala sau etiologia criminala vizeaza..Vizitati www. a conditiilor si a factorilor care determina sau favorizeaza fenomenul criminal.Cunoasterea cauzala. Perfectionarea tehnicilor de calcul si de inregistrare a datelor. utilizarea din ce in ce mai eficienta a ordinatorului. catastrofele naturale etc). care au atins in mod adiacent fenomenul crimininal(infra 147 si 148) 19 care consista in schinbari sau variatii ale sistemului de inregistrare a criminalitatii. permit o evolutie continua a cunoasterii descriptive si. p. Stefani. op. diferente intre state. se veritatea condamnarilor si aplicarea sanctiunilor penale20. fie in sens statal. implicand deja. a celorlalte modalitati de cunoastere. fie in sens pur geografic. variatiile in sistemul de urmarire al parchetelor. 1. care rezulta din diverse fenomene inerente functionarii sistermului de justitie penala: schimbari ale legislatiei penale. printre care cea cauzala. est-vest. cursuri si referate postate de utilizatori. Levasseur.tocilar.

refuza a lua in discutie aspectele etiologice. care s-a constituit prin contributia cercetarilor efectuate in alte domenii stiintifice: biologie criminala.. se ajunge la concluzia ca “grupurile sociale creeaza Pagina 14 din 49 . psihologica. de aceasta data este vorba despre o cunoastre calitativa. Pe buna dreptate.Principalul curent al acestei orientari. nu se poate vorbi.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. despre o stiinta a criminologiei). factori etc. cit. care. asa cum se va putea constata cu prilejul analizei teoriilor etiologice. sociologie criminala. in general. In acelasi timp. in general. 20 R. ca cercetarile anterioare au avut cel mult un caracter semi-stiintific si. Cunoasterea cauzala poate fi divizata: pe de-o parte. Gassin.Explicatiile de natura cauzala utilizeza concepte. aflarea cauzelor fenomenului criminal a reprezentat un pas inainte in studierea acestuia. cunoasterea etilogica nu este posibila decat daca pleaca de la o imagine cat mai clara a fenomenului criminal.Vizitati www. cercetarea cauzala a scos in evidenta existenta unor factori de natura extrem de diversa care actioneaza asupra fenomenului criminal. interactionismul. ce nu este neglijabil. op. conditii. si in cazul unor abordari aparent diferite ale fenomenului criminal. pana la aparitia pozitivismului.In acest sens. ea se afla in contact permanent cu cunoasterea descriptiva. Este de remarcat insa ca analiza factorilor cauzali si. ci procesele prin care societatea “lipeste eticheta de deviant” anumitor indivizi si maniera in care acestea reactioneaza la respectiva “stigmatizare”. in functie de directia preponderenta a cercetarilor(bilogica. Abordarile etiologice diverse au antrenat inca de la inceput caracterul multidisciplinar al criminologiei. considera ca ceea ce tebuie sa intereseze in legatura cu fenomenul criminal (se foloseste de fapt notiunea mai larga de devianta) nu este actul in sine. in functie de fragmentul obiectului de cercetare care se doreste a fi cunoscut(etiologia crimei ca fenomen individual si etiologia crimei ca fenomen colectiv). iar metodele utilizate sunt pe masura scopului urmarit. p. pe de alta parte. In aceste conditii. 134.tocilar. sociologica). Aparitia preocuparilor etiologice pot fi pusa in relatie cu aparitia scolii: pozitiviste italiene.Pornind de la aceasta idee. psihologie criminala. cunoasterea cauzala are un anumit rol. in principiu. precum: cauza.Ne referim la asa-numita “criminologie a reactiei sociale”.Acest moment conicide la randul sau cu “acordarea” de catre specialisti a statului stiintific criminologiei (se considera. se impune precizarea ca.

Abordata din aceasta perspectiva. Outsiders. pe care o considera o realitate bine individualizabila in viata autirului. independenta de trecutul infractorului. Initial. aceasta din urma explicabila prin interventia unor factori cauzali (a se vedea infra 209).Pinatel.Vizitati www. cazul modelului de comportament criminal conceput de J. 21 H. P.Este. Ed. Becker. 32. Champoulie). explicatiile dinamice s-au constituit intr-un front antideterminist. rezultand ceea ce se denumeste in literatura de specialitate criminologia dinamicaq ori criminologia trecerii la act. p.(traduit de l’americain par J. cursuri si referate postate de utilizatori. avand o logica proprie.ro ! Arhiva online cu diplome. 1985. Aceasta noua modalitate de cunoastere este interesata de conduita criminala ca actiune izolata. distincta de celelalte acte realizate de acesta. pentru care.Cunoasterera dinamica Cunoasterea dinamica. mecanismele interne ale acestuia.3. M. Revenind la cunoasterea cauzala “traditionala”. S. Metailie. ce tinde la explicarea conduitei criminale printr-o succesiune de etape. de factorii Pagina 15 din 49 . teoriile interactioneste se fundamenteaza in ultima instanta tot pe o cunoastere cauzala.Este o cunoastere calitativa. aplicand aceste norme anumitor indivizi si etichetandu-I ca devianti”21. A. spre exemplu. chiar daca este vorba de aceasta data de o etiologie diferita de cea obisnuita. cand o noua modalitate de cunoastere prinde contur: cunoasterea dinamica. Ulterior. in sensul ca factorii generatori se afla in interiorul mecanismelor grupurilor sociale. mai precizam ca aceasta a dominat in cercetare criminologica pana in jurul anilor ‘50(ai sec. “trecerea la act” fiind o conseciinta a acumularii si a combinarii anumitor factori cauzali. conduita criminala este susceptibila de o explicatie in sine.al XX-lea). antietiologic. M.tocilar. cunoasterea dinamica a aparut ca o completare a cunoasterii etiologice.Prin cunoasterea dinamica se urmareste intelegerea proceselor ce insotesc “trecerea la actul criminal”. devianta instituind norme a caror transgresiune constituie devinanta. Briand et G. fiecare etapa a conduitei criminale este pusa in relatie cu una din componentele personalitatii infractorului. 1. Dupa cum se poate insa constata chiar si din textul citat. Paris.

dezbaterile parlamentare privind unele reforme legislative in domeniul dreptului penal (fie modificarea ori abrogarea unor incriminari. In acest fel se patrunde deja in domeniul cunoasterii axiologice. nu numai extracriminologice.4. Astfel daca urmarim. Asa cum am stabilit anterior. a valorii mijloacelor aplicate in lupta in potriva fenomenului criminal. oportunitate. ultima din modalitatile analizate. Aceasta modalitate de cunoastere se refera la cel de-al doilea obiect al cerecetarii criminologice. uneori de ordin pur electoral. insa.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. aspecte legate de conjunctura internationala(pozitia unor organisme interstatale ori organizatii nonguvernamentale cu privire la respectivele probleme) si.Vizitati www. nu in ultimul rand. care nu intotdeauna tin cont de rezultatele cercetarilor stiintifice relative la fenomenul criminal(constatarea este valabila si pentru celelalte domenii ale practicii anticriminale: tratamentul delicventilor si prevenirea extrapenala).Ea presupune stabilirea.Cunoasterea axiologica. aspecte tehnico-materiale(ex. spre exemplu. Legislatia penala romana in tranzitie ofera un exemplu graitor in sensul celor de mai sus. aspecte de ordin financiar-bugetar(ex. endogeni ori exogeni care ar fi puput actiona asupra acestuia. lucrurile se petrec in mod asemanator in toate legislatiile penale. aspecte politice. capacitatile necesare anumitor institutii). in general. rationalitate. Explicatiile bazate pe cunoasterea dinamica folosesc categorii economice precum: eficienta. inainte de momentul trecerii la act22. dar si extrapenale precum: conjunctura economico-sociala interna. in zona practicii anticriminale actioneaza o serie de mijloace juridice si empirice.costurile implicate de o anumita incriminare). Pagina 16 din 49 . 1. utilitate.ro ! Arhiva online cu diplome. fie incriminarea unor fapte noi) vom constata ca sunt luate in discutie diferite considerente. astfel spus. raspund unor criterii de politica anticriminala. evaluarea stiintifica a practicii anticriminale. dupa criterii stiintifiice. finalitate etc.In aceste conditii atat legea penala.Crearea si punerea in miscare a acestor mijloace reprezinta un act de vointa politica. cat si in institutiile chemate sa o aplice.Se repune in discutie ideea de liberi arbitru si se adopta o pozitie programatica in raport cu activitatea represiva.

Avand in vedere aceasta realitate se impune stabilirea unei ierarhii valorice a mijloacelor anticriminale. notiunea de metoda stiintifica poate fi definita.Procedee in cercetarea criminologica. in doctrina criminologica. Procedeele sau mijloacele utilizate pentru a ajunge la rezultatele urmarite in cercetarea criminologica. pentru a se putea aplica necesarele corectii.Vizitati www. prin aplicarea unor constrangeri ilegitime(tortura. Criteriile stiintifice sunt legate de notiunea de eficacitate respectiv de efectele mijloacelor utilizate asupra fenomenului criminal.Acest traseu propriu nu exclude insa folosirea unor metode generale.tocilar. cel putin pentru o perioada scurta. 22 R. pe buna dreptate. cit. Pentru a accede la un caracter cu adevarat stiintific. adecvate uneia ori unora dintre modalitatile de cunoastere analizate anterior. Pornind de la sensul etimologic. se poate retine ca prin cunoasterea axiologica se urmareste stabilirea gradului de eficacitate al mijloacelor legale utilizate in practica anticriminala. 2.Dupa cum s-a remarcat insa. p. insemnand. spalarea creierelor…)23. drept ansamblul procedeelor care conduc gandirea spre cunoastere..Puntem clasifica procedeele in doua categorii. cursuri si referate postate de utilizatori. Cuvantul metoda are origine greaca(meta-spre si odos-cale). op. in termen general.sa descopere propriile cai spre cunoastere. pe criterii exclusiv stiintifice. dar nu intereseaza din punct de vedere al cunoasterii axiologice.ro ! Arhiva online cu diplome.Acest gen de mijloace poate reprezenta obiectul cercetari criminologice ca forma de manifestare a fenomenului criminal. intr-o traducere aproximativa”calea ce trebuie urmata”. o anumita eficacitate “poate fi obtinuta. cercetarea criminologica a fost nevoita sa se auto-organizeze si “auto-disciplineze’’. 1. Gassin. 12 si 202. In sinteza la cele aratate. Pagina 17 din 49 . comune si altor stiinte.1. sunt la randul lor extrem de diverse.Metode. cu care criminologia are puncte comune. metode si tehnici si ne vom opri doar asupra aspectelor esentiale legate de fiecare din acestea.Rezulta ca la criteriul eficacitatii trebuie adaugata cnditia legalitatii mijloacelor anticriminale.

. Gassin. fie individual. cel mai frecvent. au fost dominate de utilizarea metodei inductive. Paris. si viceversa. Dictionnaire de la philosophie Ed. admite existenta a doua procedee ale spiritului. considerat a fi cel dintai care a abordat in mod sistematic problematica epistemologiei(studiul metodelor cercetari si al cunostintelor stiintifice)26. D. insa nu mai putin adevarat ca ea sta la baza celor mai importante descoperiri ale spiritului uman. p. cursuri si referate postate de utilizatori. combinate in cadrul unei metode mai vaste. in opozitie cu traditia clasica de a privi crima ca entitate juridica. cu un grad mare de generalitate: inductia si deductia. Inceputurile cercetarilor stiintifice in criminologie. fie. sau inductia pozitiva. fara ca. ea servea si unei demarcari metodologice fata de clasicism. 158 si 175. Stuart Mill. Metoda inductiva consta in ansamblul procedeelor prin care gandirea trece de la particular la general(say face legatura intre …). Metoda deductiva reprezinta un ansamblu de procedee reputat mai riguros si consta in aplicarea unui principiu general la un caz particular24. 70.Aceasta metoda. Club France Loisirs. pentru ca este doar o problema de predominanta”25. cit. op.tocilar. logica. Julia. nascuta din confruntarea cu gandirea calsica. metoda deductiva sa excluda absolut orice inductie in aprioric.Inductia este considerata drept o metoda mai putin riguroasa in comparatie cu deductia. cercetarea criminologica foloseste ambele metode.In afara faptului ca aceasta metoda reprezenta realmente instrumentul principal de lucru pentru scoala pozitivista. Pagina 18 din 49 . bineintels. Astfel. Metode generale. 23 24 R.Vizitati www. In realitate. 138. pozitivistii nu excludeau posibilitatea unei cunoasteri deductive si utilizarea metodei corespondente. care asa cum am vazut coincid cu aparitia pozitivismului italian. poarta numele de empirica. Metoda empirica se regaseste in cadrul teoriei generale a cunoasterii fizice elaborata de J. argumentand abordarea fenomenului criminal ca fapt uman si social. asa cum Ferri anticipa. Ferri afirma:”In gandirea si in munca stiintifica nu exista decat doua mari cai: sau deductia apriorica. 1984. p. proprie stiintelor empirice(sau experimentale) bazate pe observarea realitati si pe experienta.Chiar si asa.Incepand cu Aristotel. in sensul ei calsic de stiinta a legilor. 62. avec l’autorisation de la Librairie Larousse.ro ! Arhiva online cu diplome.

apartine de Paris.. simple. traduit de l’italien par. ca si celelalte fapte umane. 138 si 175. Terrier. Ferri. In acelasi timp. istoricitate. 176. Caracterul specific al cercetari criminologice. face ca metoda empirica sa prezinte. Julia. p. cu fapte obiective. se caracterizeaza prin subiectivitate.cit. Julia. op. filozof si economist englez. Metoda empirica prezinta particularitati si din punctul de vedere al “observatorului”. p. care corespunde celei de a treia etape. anumite trasaturi particulare. inductia ipotezei si verificarea experimentala. Felix Alean. metoda empirica include celelalte doua metode generale: inductia.Stuart Mill(Londra 1806. Pagina 19 din 49 . 1905. in acest caz. J. rezultat in principal din obiectul ei de studiu. In schema clasica a metodei empirice se disting trei etape: observarea faptelor. care in criminologie.60. D. Dupa cum remarca E.Originalitatea sa se afirma in domeniul logicii: teoria sa cu privire la inductie si procedeele experimentale au ramas celebre. constand in verificarea ipoteze pe baza unor fapte noi sau a unui numar sporit de observatii particulatre27.cit. deci si pentru fenomenul criminal. Ed. tinde sa se asocieze cu realitatea pe care o observa(orice criminlog este un delicvent potential…daca nu a comis deja o infractiune)”29. Asa cum aminteam anterior. Ferri. delicventa. 26 scoala experimentala. cursuri si referate postate de utilizatori.Avignon 1873). Filozofia sa se aproprie de cea a lui Hume si de empirismul secolului al XVII-lea. “departe de a fi neutru. p. Verificarea experimentala(sau verificarea ipotezei) prezinta de asemenea unle particularitati in cercetarea criminologica. ca in domeniul stiintelor naturii. complexitate. reproductibile la infinit.tocilar. I.Vizitati www. La sociologie criminelle. 27 D. “experimentul este foarte dificil si adesea imposibil”30. 25 E. tot din punctul de vedere al obiectului observat. Observarea faptelor prezinta o prima particularitate ca consta in aceea ca perceptia directa(a fenomenului criminal) este foarte rara si cu totul intamplatoare28.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru fenomenele sociale in general. 27. in cercetarea criminologica nu avem de aface.. op. Particularitatile metodei empirice in cercetarea criminologica se manifeste in principal in legatura cu prima si cu cea de a treia etapa. care corespunde etapei a doua si care avand la baza observatia permite enuntarea unei ipoteze deductia.

se fie si ultima. o serie de alte metode. de obicei.Vizitati www. Gassin. etnogarafie. 12. Exista totusi si in cercetarea criminologica posibilitatea efectuari unor experimente indirecte prin simularea unor situatii reale ca. op. op. sixieme edition. dupa cum la fel de bine se poate intampla ca prima etapa.O posibila clasificare este cea bazata pe diferentierea intre cercetarea criminalitatii si cercetarea crimei: in primul caz vom predomina metodele stiintelor sociale in general(istorie. Dalloz.ro ! Arhiva online cu diplome. in cel de-al doilea caz vor fi aplicate “in mod esential metodele medicinii. psihatriei.. Gassin. p. in acest caz urmarindu-se doar simpla descriere a fenomenului fara a se tinde la explicarea lui. p. sunt Pagina 20 din 49 . ca formularea ipotezei sa preceada unei observati sistematice sau sa apara concomitent cu aceasta(in cursul ei). cursuri si referate postate de utilizatori. p. in criminologie “nu se pot produce crime in laborator”31. spre exemplu. nu rezolva practict problema metodelor de cat indirect.. p. unde fenomenele observate se pot. reproduce in interesul cercetarii. suntem in prezenta unui experiment vis-àvis de condamnat.In fapt. 29 30 31 32 R. cit. cit. 184. R. spre deosebire de stiintele naturii. criminologie et science penitentiaire. observarea faptelor. 76. desi are avantajul ca este accesibila. op. E.tocilar. si care pot fi sistematizate in diferite modalitati.O asemenea clasificare. sociologie). Metoda empirica. Ferri. in cazul tratamentului penal. cit.. Larguier. deoarece nu se poate determina care ar fi fost rezultatele in cazul aplicarii unui alt tip de tratament penal aceluiasi condamnat32. metoda generala. poate fi considerata derept principala metoda in cercetarea criminologica. Alte metode. Alaturi de aceeasta coexista. op. mai putin generale. Larguier.73. spre exemplu. Intr-adevar. psihologiei”33. dupa cum se observa. J. biologiei.. 28 J. Mai trebuie facuta precizarea ca nici succesiunea si nici integralitatea celor trei etape nu trebuie sa fie abosolutizate. independent sau in combinatie. cu particularitatile aratate mai sus. in cazul testelor efectuate legatura cu evaluarea agresivitatii.cit. deseori se poate intampla.12(se da exemplul unei infractiuni filmate intamplator de o camera video instalata intr-o banca). p. clasificari divesre. 1989.In practica cercetarii. De asemenea.Experimentul este insa incomplet in acest caz.

2) studiul statistic al particularitatilor psihologice si stuationale ale criminalilor. Cressey. cit. deoarece nu face distinctia intre metode si tehnici. cercetarea criminologica a folosit ori foloseste si alte metode in afaracelor amintite anterior. In sfersit. folosirea datelor statistice si prelucrarea matematica a acestora(prelucrarea din ce in ce mai sofisticata) reprezinta principalele tehnici care pe se bazeaza metoda cantitativa. E.Este si cazul lui Edwin Sutherland care retine urmatoarele metode de studiu: 1) statisticile criminale.. Principes de criminologie. H. 33 34 L. G. p. version frangaise etablie sur le texte de la sixieme edition de “Principles of Criminology”.Unii autori pornesc in stabilirea metodelor de la enumerarea activitatilor concrete de cercetare. Metoda calitativa foloseste ca procedeu de cunoastere cercetarea caracteristicilor obiectelor de studiu. o ultima clasificare asupra careia ne oprim este cea care distinge inre metoda cantitativa si metoda calitativa. R. Cujas.tocilar. capitolul al treilea. este discutabila din punct de vedere metodologic. R.Aceasta clasificare. Sectiune a IV-a Problematica pozitivismului italian Pagina 21 din 49 . Jambu-Meriin. 5) studiul criminalului in “aer liber” si 6) metoda experimentala34. Sutherlland. Gassin. 3) studiul cazurilor individuale. Ed.Vizitati www. iar nu metodele in sine. Levasseur. Stefani. 4) studiul anumitor comportamente particulare. desi foarte clara si utila. 100-103. op. cit. cursuri si referate postate de utilizatori. 35 R. Paris. ea este susceptibila de a releva aspecte nebanuite si de a descoperi corelatii si proce noi in legatura cu realitatea cercetata35. statisticile criminale). Metoda cantitativa este cea care utilizeaza masra ca mijloc de cunoastere. precizate doar anumite stiinte care pot interveni in cercetarea fenomenului criminal.op. Exista desigur si alte modalitati de clasificare. p. D. precum exista si posibilitatea aparitiei in viitor a unor noi metode..ro ! Arhiva online cu diplome. prima parte. 35. 1966.iar procedeele care sunt mentionatepot fi in unele cazuri considerate dretp tehnici. si nu metode(ex.

considerata ca o entitate juridica. p. un adevarat univers de explicatii in legatura cu fenomenul criminal. rezida insa in faptul ca principalii ei exponeti: Lombroso.92. Rezulta ca abordarea pozitivismului italian presupune a marca radacinile acestuia. Pozitivismul italian sau scoala pozitivista.Vizitati www. toate “cautarile” anterioare si contemporane ei. 36 Valerian Cioclei. Ed. care nu pot face abstractie de realizarile ei.fiecare in parte. dar si ca o replica la scoala clasica.Manual de criminologie. gandirea pozitivisata apare ca o continuare. in legatura cu fenomenul criminal.ro ! Arhiva online cu diplome. in mod traditional si oarecum formal.Pe de alta parte gandirea pozitiva reprezinta punctul de plecare al teoriilor etiologice moderne.Raporturile dintre cele doua orientari sunt foarte exact sintetizate de E. pe baze stiintifice. faptul ca scoala italiana a reusit sa concentreze si sa exprime in mod sintetic. In acest context. reprezinta o etapa esentiala in istoria criminologiei. Aceasta afirmatie nu se bazeaza doar pe faptul ca. Garofalo si Ferri au oferit. Pagina 22 din 49 . o diminuare a pedepselor. Ferri in parte introductiva a Sociologiei criminale. respectiv neputinta acesteia de a propune solutii valabile. a fixa unle puncte comune care au constituit ulterior rampa de lansare a teoriilor moderne36. All Peck Bucuresti. cum este adeseori denumita in literatura de specialitate. in final. pentru limitarea fenomenului criminal. se recunoaste criminologiei statutul de stiinta abia incepand cu cercetarile pozitiviste. in planul practic. nucleul gandiri criminologice.tocilar. pe de-o parte. Forta gandiri pozitiviste. a trece in revista ideeile principalilor exponenti si. studiul abstract al crimei.Avem in vedere. iar in plnul teoretic. cursuri si referate postate de utilizatori. scoala clasica si-a propus si a obtinut.2002. Sectiunea a V-a Premisele pozitivismului italian O prima imprejurare ce a favorizat aparitia pozitivismului o reprezinta semi esceul scolii clasice a dreptului penal. privita in ansamblu. Potrivit opiniei lui Ferri.

aplicarea metodei inductiei pozitive. adica delicventul”37. “una din aplicatiile ata de numeroase si fecunde ale metodei pozitive in studiul faptelor sociale”38. Pagina 23 din 49 . Intere anii 1810-1819 apar cele patru volume ale celei mai importante dintre lucrarile sale:”Anatomia si fiziologia sistemului nervos in general si a creierului in particular”.Vizitati www.ca scolala pozitivista reprezinta.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind preocupat in principal de problemele legate de anatomia creierului. aceasta tehnica a fost denumita de Gal!:”cranioscopie”39. In aceeasi orsine de ideei se cuvine a aminti si influenta considerabila pe care doctrina evolutionista a exercitat-o asupra iedeilor pozitivistilor italieni. iar acolo unde cortexul este atrofie se formeaza o adancitura. dar si pe cele ale celorlalti reprezentanti ai pozitivismului. A doua premisa importanata a reprezentat-o dezvoltarea cercetarii stiintifice in general si . Franz Josph Gali(1758-1828)a studiat medicina la Strasbourg si Viena. rezulta ca printr-o simpla palpare exterioara a craniului se poate observa gradul de dezvoltare al fiecarei tendinte.Rezultatele cercetarilor stiintifice intreprinse de Charles Darwin(1809-1882) si opera fundamentala a acestuia: “despre originea speciilor pe calea selectiei naturale”(1859) au fost cunoscute si valorificate de Lombroso. rezultand o adevarata “cartografie corticala”. in particular. ea intreprinde studierea nu numai a delictului in sine. o caracteristica pentru secolul al XIX-lea. iar. care raport juridic. diminuarea delictelor (aflate in continua crestere). in plan practic. de altfel. Gali formuleaza o teorie a tendintelor umane potrivit careia comportamentul uman este reglat prin “jocul” unor tendinte(sau facultati) care isi gasesc fiecare”conditia materiala de posibilitate” intr-o portiune a contextului. si-a propus “studierea completa a delictului. dar.tocilar. Garofalo si Ferri. ci ca actiune umana.Ne referim in primul rand la studiile realizate de Gali si respectiv Morel care au influentat in mod direct si decisiv cercetarile lui Lombroso.Portiunea este proenimenta daca tendinta este dezvoltata si respectiv. Admitand ca oasele boitei craniene se muleaza deasupra cortexului in asa fel in cat. dupa cum si numele o arata. atrofica daca tendinta este redusa. acolo unde cortexul este dezvoltat se constituie o proeminenta osoasa. cursuri si referate postate de utilizatori.nu ca abstractie juridica.Ferri remarca. O mentiune particulara trebuie facuta in legatura cu unele cercetari in domeniul frenologiei si pshiatriei. scoala pozitivista si-a propus. tocmai pentru a putea atinge obiectivul practic. de asemenea si inainte de toate. in plan teoretic. ca fapt natural si social. realizate in prima jumatate a secolului al XIX-lea. a aceluia care comite acest delict. La randul ei. in consecinta.

Phrenologie et criminologie au debut du XIX-eme siecle. Potrivit afirmatilor lui Gali are exista. si-a desfasurat activitatea intr-un azil public.tocilar. Gali are meritul de a fi fost primul sustinator al ideii de “localizare”. Gali. Idem. care publicase in 1842 o lucrare intitulata:”despre diferitele forme ale bolii in relatie cu jurisprudenta”(On the Different Forms of Insanity in relation to Jurisprudence) unde folosea termenul “moral insanity”42. problema nebuniei morale (“folie morala”). James Cowles Prichard (1786-1848).Vizitati www... op. Ferri. a trei se situeaza in partea mijlocia a arcului frontal. trei zone care ar putea interesa fenomenul criminal si care ar putea fi sondate printr-o “cranioscopie abila”. datorita in principal unor studii detaliate a cortexului maimutei macac si unor date asupra creierului uman. pe larg. de asemenea. umane”(1857).El propune asocierera”nebunilor morali” la marea categorie a”nebuniilor” ereditare. p. la nivelu arcadei sprancenoase si corespunde instinctului de proprietate si tendintei spre furt. idee care a fost rezultata ulterior de numerosi savanti. pe care el o stabilise.In detaliu insa teoria sa este erorata: “Astazi. G. concreticate intr-o vasta lucrare:”tratat privind degenerescentele fizice. Lanteri. maladie ce are drept efect o deviere a individului de la tipul normal. Les idees de f.cit. in Histoire de la criminologie francaise.El trateaza. 20. unde a efectuat numeroase cercetari.j.termen pe care il preia de la un autor englez.Potrivit acestor constatari. cea de-a doua se plaseaza deasupra craniului auditiv si ar corespunde unor tehnici despre omor.ro ! Arhiva online cu diplome.Morel abordeaza problema nebuniei morale prin prisma intersului sau particular pentru medicina legala. de formatie medic pshiatru. fara insa a i se substitui40. ideea de localizare nu poate fi sistematizata si impinsa pana la ultmele ei consecinte”41. op.23.deoarece marea majoritate a activitatilor mentale cer ca numeroase zone corticale sa lucreze in colaborare. stim ca localizarea exista pana la un anumit punct. cursuri si referate postate de utilizatori. p. Prima se situeaza in spatele canalului auditiv extern si corespunde instinctului de aparare. dand nastere unor polemici aprinse. Benedict August Morei(1809-1837). intelectuale si morale ale speciei Pagina 24 din 49 . Laura. in principiu.In acelasi timp. cit. Morel concepe degenerescenta ca pe o maladie ereditara. 37 38 39 E. Gali credea ca prin cranioscopie s-ar putea aduce un ajutor substantial bunului mers al justitiei penale.

p. el fiind cel de-al saselea copil. intr-o familie israelita relativ numeroasa. cit. 42 psyichiatriques au XIX-eme siecle. p. J.Acestia au cunoscut si valorificat toate celelalte constatari referitoare la fenomenul criminal. Pagina 25 din 49 . fie preluand unele aspecte. Explicatiile formulate in cuprinsul scolilor amintite au constituit puncte de reper importante pentru cercetatorii italieni. Viena si Pavia. . Ed.. in “Histoire…”. pe de-o parte si Lombroso ori Ferri. Capitolul II Teoriile lui Cesare Lombroso. 125.C. p.tocilar.Vizitati www. 95. La Folie Morale – figure pathologique et entite miracle des hypothescs Idem.ro ! Arhiva online cu diplome. iar din anul 1859 a inceput sa lucreze ca medic militar. grupate in Scolile criminologice: cartografica. 43 Polemica dintre Lacassagne ori Tarde. p. op. fie criticandu-le pe altele. 1994. 40 41 Idem. Crick L’Hypotase Stupefiante – A la recherche scientifique de l’ame. 3)Cea de-a treia premisa generala a pozitivismului este reprezentata de explicatiile anterioare ori contemporane cu privire la fenomenul criminal. In sfarsit. spre exemplu. aratand care sunt cele predispuse la crima43. nu a putut avea decat un rol constructiv in evolutia ideilor despre fenomenul criminal44. Morel face o clasificare a maladiilor mentale. lyoneza etc. Pion. de cealalta parte. 25. Sectiunea I Generalitati Lombroso s-a nascut la 6 noiembrie 1835 la Viena. Cofin. cursuri si referate postate de utilizatori. 21. Fr.Si-a efectuat studiile la facultatile din Padova..

in anul 1885 la Roma.tocilar.Ca surse directe de inspiratie se citeaza de obicei:”Tratatul de fizionomie” al lui Della Porta.Vizitati www.”L’Uomo delinquente”(“omul criminal”). op.95. atat triunful .. studiile de frenologie a lui Gali si cele de pshiatrie ale lui Morel.ro ! Arhiva online cu diplome. 44 Valerian Cioclei.Lombroso a avut o contributie substantiala la extinderea cercetarilor criminologice si la formarea criminologiei ca stiinta. Pe langa”Omul criminal”. 173.. Lombroso a mai publicat numeroase alte studii si lucrari importante. insa. cat si ignorantei unor autori care “s-au pretins calificati sa-l judece pe Lombroso fara a-i citi opera”46. opera care la consacrat. opera sa fiind pe rand admirata si contestata. caricatural. unde se subliniaza existenta unor raporturi intre caracterul individual si fizionomia acestuia. publicat in anul 1640. Sectiunea a II-a Teoria anormalitatii biologice Opera lui Lombroso a fost prezentata de multe ori superficial.In acelasi an publica o mica lucrare. care in scurt timp il face celebru45. ce a fost considerat drept actul de identitate al stiintei criminologice. director al unui azil de alienati. in acelasi timp. Pinatel. care se transforma in cele din urma intr-o lucrare de proportii. cursuri si referate postate de utilizatori. Tratat. cit. cat si gloria. cit. au existat si opinii avizate care. In decursul anilor. p. Dincolo de interpretarile tendentioase ori superficiale. dupa ce cunoscuse. In anul 1876 ocupa postul de profesor de medicina legala la Torino. 45 J.Aceste prezentari deformate say datorat atat relei-credinte.Sub influenta ideilor sale are loc. In anul 1864 I se incredinteaza cursul de pshiatrie la Universitatea din Pavia si devine. inca din timpul vietii sale. reducand-o la formule de genul: “Teoria Pagina 26 din 49 . au prezentat incomplet gandirea lombrosiana. primul Congres International de Antropologie criminale. p. op. cum ar fi: “Antropologia criminala si recentele ei progrese” sau “Omul de geniu”.Lombroso a murit la 18 octombrie 1909.Aceasta a fost republicata in numeroase editii si traduse in toate limbile de circulatie mondiala. Premisele aparitie operei lombrosiene coincid cu cele ale pozitivismului in general. uneori chiar tendentios.C. Lombroso a adus importante completari studiului initial.

orbitele mari si departate asimetria fetei si a deschiderilor nazale. 1895.1891. pe cranii de nebun si antropormofe49. apendice lemurian al falcilor48. ficat). in speranta redarii unei imagini cat mai corecte asupra gandirii lombrosiene.Vizitati www.Dupa cum rezulta din explicatiile la titlul capitolului. Ed. in linii generale aceasta evolutie. omul salbatic si copilul(in care vedea un mic primitiv). la craniul unui criminal. “Teoria atavismului criminal”. cat si la rezultatele obtinute de altii cercetatori in studiul unor cranii. Ed. au fost confirmate in epoca de cercetarile altor antropologi. Urmarind ideea atavismului. In realitate. ceea ce corespunde doar fazei de debut a cercetarilor savantului italian. de asemenea. Lombroso a reusit sa distinga unele trasaturi craniene ce se regaseau intr-o proportie sporita la infractori asa zisele stigmate ale omului criminal: sinusurile frontale foarte pronuntate. ajungand la studierea a 393 de cranii. trasatura ce se regasea la unele cranii primitive. p. Recurgand de la un sistem complex si riguros de masuratori. “Teoria criminalului nascut”. Paris. traduite sur la cinquieme edition italienne). unele anomalii ale creierului.V. Felix Alean. C. “Examenul a 383 de cranii de criminali”.. 120. in zona occipitala medie.10. 48 C. Concluziile cu privire la stigmatele craniene si in special la foseta occipitala. Lavastine si V.L. capitolul I. revue et augmentee avec 13 figures dans le texte). Lombroso se refera atat la cranii studiate de el personal. pometii si falcile voluminoase. etc.El a cercetat. Lombroso. partea a II-a. Stanciu. vol. cit. p. desi este evident ca opera lui Lombroso este atat de vasta si complexa in cat orice incercare de sistematizare este inevitabil incompleta. cursuri si referate postate de utilizatori. dupa cum afirma in primul volum al “Omul criminal”47. Pentru verificarea acestei ipoteze. Pagina 27 din 49 . Paris.I. La originea cercetarilor lombrosiene a stat descoperirea. C.tocilar. ale scheletului si ale unor organe interne(inima. 46 47 N. Felix Alean.ro ! Arhiva online cu diplome. conceptiile lui Lombroso au evoluat o data cu rezultatele cercetarilor sale. Lombroso. Lombroso a efectuat numeroase cercetari. Vom incerca sa retrasam. Lombroso a stuiat orgasnismele inferioare.Aceasta descoperire i-a sugerat lui Lombroso ipoteza atavismului(adica oprirea in dezvoltarea pe lantul filogebetic). omului criminal”. a unei adancituri(foseta) accentuate. L’homme criminel (deu xieme edition francaise. L’anthropologie criminelle et ces recents progres(deuxieme edition. op.

In sfarsit. p. Extizand cercetarile la criminalii in viata. O a doua faza a studiilor lombrosiene se refera la unele malformatii morfo-functionale de natura degenerativa. cercetarile s-au axat inspecial asupra componentei pshice. totdeauna in avantajul lor. un complice al actiunilor lor criminale”. p. credinta si practica religioasa50.ro ! Arhiva online cu diplome. criminalul nebun si nebunul moral.28.Un lucru mai putin amintit in doctrina este faptul ca Lombroso a efectuat nu numai studii anatomo-fiziologice. intr-o ultima etapa. jargon..Lombroso se ocupa de “nebunia morala” care fusese tratata de Morel drept o maladie ereditara de generativa. 439.. dar s-a ocupat si de unele aspecte socio-culturale: tatuaj. cit. L’homme criminell. Lombroso stabileste existenta unor analogii intre “nebunul moral” si “criminalul nascut”. cat si fiziologic. stigmate ce sunt explicate de aceasta data pe baza degenerescentei52. Lombroso.Este foarte adevarat. pe care o considera. cursuri si referate postate de utilizatori. I.cat si nucleul tuturor degenerescentelor55. di Tullio intr-una din putinele sistematizari convenabile. Idem. criminalitatea poate fi Pagina 28 din 49 . aspectele care ii confirmau caracterul atavic al criminalului. Lombroso se concentreaza asupra studierii epilepsiei.tocilar. vol II.Mai mult. Lombroso. considerand epilepsia atat drept”una din pshihozele cele mai atavice54. el vede in epilipsie o punte de legatura intre omul criminal. care face din Dumnezeu al pacii si al justitiei o specie de tutore binevoitor. mai cu seama sub aspectul simtului moral51.literatura criminalilor etc.256. cit. Lombroso ii studiaza atat din punct de vedere anatomic.Vizitati www.O constatare interesanta pe ccare o face este in legatura cu lipsa durerii(analgezia). alaturi de atavism. vol. Examinarea”criminalului nebun” scoate si ea la iveala existenta acelorasi stigmate ca in cazul “omului criminal”. Lombroso a retinut in mod obiectiv. care il apripie si ea pe criminal de omul salbatic. p. Din toate aceste cercetari intreprinse. op. dar si pe cercetarile unor pshiatrii renumiti in epoca. L’homme. op.C. alcoolism. un factor-cheie in etiologia criminala53. a caror manifestare fundamentala este epilepsia. “ Criminalitatea este deci un fenomen atavistic care este provocat de cauze morbide. 50 “… Multi criminali isi construiesc o religie senzuala si adaptabila. Dupa cum rezulta din cele de mai sus si asa cum preciza B. 51 52 53 C. Bazandu-se pe propriile studii.

256. alcoolism. constatarea ia in calcul numeroasele anomalii morfologice si functionale de natura degenerativa. Cum insa pentru Lombroso caracterele degenerative se regasesc. concluzia se bazeaza pe ezistenta fosetei occipitale si a altor stigmate(ceea ce a creat doctrina criminalului nascut). Mentioneaza insa ca aceste cercetari le-a facut in conditii dezavantajoase. vesanie. fiindca nu a dispus de mijloace oficiale de cercetare. ipoteza ce intemeiaza pe supozitia ca. teoria lombrosiana parcurge trei faze: natura atavica a criminalului. se poate conchide ca in teoria lombrosiana fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologica bazata pe atavism organic si pshic si pe o patologie eptileptica.op. provocata si de alte maladi(pisterie. paralizie. raportul intre degenerescenta si criminalitate. Lombroso L’homme criminell. problemele ereditatii. 120. a prezentat importanta mai mare decat pentru altul. 71 au prezentat fenomene ereditare. Din 104 criminali.Vizitati www. care a fost mai favorizat in Pagina 29 din 49 . p. pe care i-a examinat Lombroso. vol II. fie in trasaturile atavice. 117.ro ! Arhiva online cu diplome. Lombroso in opera sa “Cauzele si remediile crirninalitatii sustine marea influenta. etiologia criminala se poate rezuma la aceste din urma doua trasaturi. frenasterie etc). in cazul anumitor persoane. Doctorul Virgillio.C. baza cea mai intinsa. p. prin gravitatea sa. convulsiile sunt inlocuite prin impulsuri violente si irezistibile spre crima(aspect rezultat din ultimile cercetari efectuate de Lombroso asupra criminalilor)56. ce au fost sesizate in cursul cercetarilor efectuate pe criminali. criminalitatea ca forma a epilepsiei. prin frecventa raului. dar epilepsia este aceea care ii da. p. fie in cele epileptice.Ubi major adest minor cssat”. Sectiunea a III-a Fractorii antropologici Pentru Lombroso. Aceasta din cauza ca la inceput a considerat criminalitatea ca o fatalitate ereditara. incercand sa arate aceasta cu date statistice. Astfel. cursuri si referate postate de utilizatori. a ereditatii morbide asupra criminalitatii. din punctul de vedere al influentei lor asupra criminalitatii.Si dupa admiterea factorilor sociali si fizici. Idem.tocilar. 54 55 Idem.

Acelasi fapt il constata si Tamowski.40%. Parent Duchatelet a ga sit 252 surori. fizionomie feminina si strabism. acesta a comis un asasinat la varsta de 12 ani. 6 mame. se gasesc adeseori mai multi criminali.. epilepsia la 5% din pa nntii celor dintai si la 2% din al celor din urma. 10 aveau tati. printre parintii a 500 de indivizi normali insa numal 16% tati alcoolici. matuse si verisoare erau asasini. Remarca ereditatea atavica a familiel Juke afirmand. 13 mame si fiice. iar 308 parinti care traiau in concubinaj. 4 matusi si nepoate. dintre criminalii impotriva bunelor moravuri 9. p. cu numele Motgare. 2 surori si 3 frati hoti. aceasta privinta. a gasit un copil avand un prognatism enorm. 50 rude. cit. care traise mai inainte cu doua secole. 2 frati ai lui erau hoti. di Tullio. provenind in cele mai multe cazuri din alcoolism. tati alcoolici si 5% mame alcoolice. o gasim in studiul pe care s-a Pagina 30 din 49 . par stufos.4% si 28. 200 erau criminali. a constatat. ca cea mai frapanta proba a ereditatii crimei si a raporturilor sale cu bolile mintale si cu prostitutia. iar 200 alienati mintal si vagabonzi. Dintre 3580 de criminali minori cercetati de catre Mayhew.tocilar. Harvis. Din statistica Iui Henry Marro -(istoric francez . In inchisoarea din Pavia. dintre incendiatori 11 % (Sichart) si 14. Printre 5583 criminali. alienare mintala si boli cerebrale. iar dupa a lui Marro 45%. sinuciderea. 32 verisoare. ca ei erau descendentii unei femei desfranate. ai caror tata.9% dintre hoti au avut parinti viciosi. Thomson a gasit. gasim aceste cauze in proportie de 16%. observand in Hudson marele numar al crimelor comise de indivizi cu acelasi nume (omonimi).80%. a gasit crima la parintii criminalilor in raportul de 26. Lombroso a gasit probe. Mayhew a gasit ca dintre 175 detinuti.1977) rezulta ca in ce priveste cauzele mortii a 230 parintii de delicventi.ro ! Arhiva online cu diplome. op. unchi. In aceeasi familie. Marro a gasit printre parintii a 500 criminali . Dupa statistica lui Sichart. printre 109 condamnati. apoi a fost condamnat de 6 ori pentru furt. Nebunia a gasit-o la 42% din parintii criminalilor si la 13% din cei ai oamenilor normali. 56 B. clinice elocvente despre influenta ereditatii asupra criminalitatii.2% (Marro). ele au fost alcoolismul.1 % pe cand la parintii oamenilor normali.31-32.1904 . in proportie de 32. Lombroso invoca mai multe cazuri similare. 707 aveau parinti cri minali (condarnnati). dintre cei 900 de descendenti ai acesteia.2%.Vizitati www. iar 53 frati condamnati. mama lui gazde de hoti. Marro si Parent-Duchatelet. 20. cursuri si referate postate de utilizatori. iar 2 surori prostituate.

In ce priveste transmiterea structurii. Din acest motiv si din motivul predominantei energiei specifice a unuia dintre parinti.tocilar. alcoolismul la violatori si hoti si mai putin la escroci si incendiatori. reusita va fi a aceluia care este mai apropiat de epoca maturitatii sale. care favonzeaza variabilitatea si individualitatea intre cea a mamei. Sectiunea a IV-a Pagina 31 din 49 . decat printre acei ai oamenilor normali. pe cand fetele prezinta tendinta opusa. S-a constatat ca printre parintii criminalilor. reducand gradul ereditatii sale morbide si combatand energic pe aceea a tatalui. Dupa statisticile lui Marro si Sichart. ereditatea paternala este mult superioara celei materiale. Fiecare dintre parinti manifesta tendinta de a transmite sexul sau propriu.ro ! Arhiva online cu diplome. avand ambele origine comuna. facut Dugdale asupra familiei Juke. sunt mai multi alienati epileptici. iar la mama este regresiva. alcoolici. surorile deveneau prostituate si criminalitatea acestora consta exclusiv din atentate la pudoare. Membrii acestei familii au petrecut in total 116 ani in inchisori. contrar. tinand sa egaleze distributia sexelor. prevaleaza influenta tatalui. toate femeile erau prostituate si toti barbatiii criminali. alienati si indivizi atinsi de alte boli si infirmitati. epilepsia parintilor predomina la hoti. In ce privese ereditatea morbida. Aceeasi regula o gasim si la ereditatea morbida. prostituate. sub forma de periodicitate. al carei nume in America a devenit sinonim cu criminalul. care. sinuciderea la incendiatori si mal putin la hoti. Antagonismul intre influenta tatalui. Duglade in studiul sau asupra familiei Juke. ‘Aceasta familie (1750) a dat cateva generatii de criminali. pe care mama o atenueaza totdeauna. ceea ce rezulta ca prostitutia este in sexul feminin echivalentul criminalitatii. in fiecare familie copiii sunt in majoritate de sexul primulul nascut. Lombroso rezuma legile ereditare expuse de Orchanski. Ereditatea morbida depinde de dot factori: sexul parintelui bolnav si intensitatea starii sale morbide. prezinta in alcatuirea lor o mai mare stabilitate. Baietii mostenesc de la parinti o foarte mare doza de ereditate morbida: acestia au tendinta de a transforma ereditatea functionala in ereditate organica. care tinde a conserva tipul mijlociu se remarca deja in originea sexului. In a 5-a generatie.Vizitati www. Orchanski gaseste ca ea la tata este progresiva. cursuri si referate postate de utilizatori. Lombroso prezinta intr-un tablou tragedia acestei familii. a constatat ca in familiile in care fratii erau criminali. fiindca toti barbatii prezinta mai multa variabilitate in structura lor decat femeile.

nu exista. contributia fundamentala a lui C. spre exemplu. In cuvantul rostit de cel de-al VI-lea Congres de Antropologie criminala (1906). Analiza minutioasa a trasatunlor criminalulul face din Lombroso un precursor al biotipologiel59. Paradoxal. El s-a aplecat cu rabdare si geniu asupra realitatii”58.tocilar. In sfarsit. stangacie. strabism. putem citi in Hamlet: Pagina 32 din 49 . insusi Lombroso excludea aceasta idee57. Cercetarile lombrosiene au constituit punctul de plecare al unor numeroase investigatii stintifice cu privire Ia fenomenul criminal.reactie contrara”.. ele se aflau pe buzele oamenilor. Lombroso cuprinde in cateva teva propozitii.. ca concluziile ei cele mai importante. de asemenea. Atat explicatiile de natura biologica.Vechiul proverb: .omului criminal” a fost in realitate creatoml .el a fost primul care a facut ca studiul criminalului sa treaca de la faza metafizica la studiul stiintific. venite ca o “reactie prin simpatie”. Importanta operei lombrosiene depaseste insa problema unui tip ori a unei teori. ideea esentiala a intregii sale opere. respectiv existenta unul determinism biologic la originea crimei: . formulate cu modestie si simplitate. cursuri si referate postate de utilizatori. Dupa cum s-a remarcat pe buna dreptate in doctrina. chiar acelea care par cele mai paradoxale. .destin biologic” ostil. Lombroso Ia dezvoltarea gandirii criminologice consta in negarea ideii de liber arbitru si.omului criminal”..Este adevarat. cele referitoare la infractoriii bolnavi mintali60. dar incompleta a . dincolo de imaginea emblematica. ca teoria lombrosiana cu privire la etiologia crimei nu poate constituii o explicatie cu caracter general valabil.. cat si explicatlile de natura socio-morala.provocari lombrosiene”. cum ar fi. au fost ghicite cu multe secole in urma de catre savanti.Vizitati www. creatorul ..criminalului OM” o fiinta neputincioasa in fata unui . ca temei al represiunii. a celei de raspundere morala.Nu este nimic nou sub soare" se potriveste foarte bine antropologiei criminale. opera lombosiana contine constatari deosebit de utile si inca actuale. in sensul de tip universal valabi. Noi stim ca inca din timpurile vechi se remarcase ca oamenii viciosi sau criminalii au riduri anormale.. aparute ca o . asimetria chipului si corpuiui.ro ! Arhiva online cu diplome. datoreaza foarte mult .... Pe de alta parte. Si nu fara emotie. Importanta teoriei lui Lombroso Fireste ca “omul criminal”. implicit.

Criminologia”.ro ! Arhiva online cu diplome. succesiv. indeplinind functia de Presedinte de Camera la Curtea de Apel din Neapole. turca etc.. cu privire la fenomenul criminal. Garofalo face o evaluare competenta a numeroaselor cercetari efectuate in epoca si reuseste sa formuleze o teorie proprie. discursurile si investigatiile noi pe care le-au antrena62. Istoria criminologiei retine numele lui Garofalo in special datorita titlului pe care acesta l-a ales pentru lucrarea sa si care ulterior a inlocuit denumirea. Lombroso reprezinta o figura marcanta a gandirii criminologice. Capftolul III Teoria lui Raffaele Garofalo Sectiunea I Notiuni generale Baronul R.tocilar. de antropologie criminalta63. si tradusa in diferite limbi: franceza. Dar Criminologia datoreaza lui Garofalo mai mult decat propria denumire. coerenta. C. In lucrarea sa fundamentala. Ulterior.. Opera lui a influentat in asa masura criminologia. incat se poate afirma pe buna dreptate ca: pana si erorile sale au fost fecunde prin reactiile. . fiind publicata. In pofida criticilor numeroase ce i-au fost aduse.Vizitati www.Exista unii oameni care poarta inca de la nastere cateva triste stigmate de care nu sunt responsabili. in mai multe editii. Sectinnea a II-a Teoria anormalitatii morale Pagina 33 din 49 . lucrarea a fost revizuita si completata. a fost publicata pentru prima data in anul 1885. deoarece nu au avut alegerea propriei origini”61. Principala lucrare a lui Garofalo. spaniola. Garofalo a fost magistrat de cariera. cursuri si referate postate de utilizatori. . engleza.

Vizitati www. Astfel. potrivit opiniei lui Garofalo. si nu juridic. aceasta se poate intoarce in avantajul nostru”65. in sens sociologic. Desi magistrat. in opozitie. pe care le regasim sub diferite grade de dezvoltare la toate popoarele si la toate clasele aceluiasi popor: mila si probitatea (cinstea).ro ! Arhiva online cu diplome. Trebuie insa. Aceasta este ceea ce vom denumi crima sau delict natural”66. raneste acele sentimente pe care le numim simtul moral al unei colectivitati umane”64. este vatamarea acelei parti a simtului moral care consta in sentimente altruiste fundamentale. in acelasi timp. prin invariabilitate in timp si spatiu. de altfel. relativitatea legii penale. ceea ce genereaza. sunt variabile in timp si spatiu. in plus. Pentru identificarea delictulul natural. Garofalo porneste de la premisa ca notiunea de crima trebuie privita din punct de vedere sociologic. cursuri si referate postate de utilizatori. cu toate ca. au un caracter conjunctural si. ca vatamarea sa nu atinga partea superioara si cea mai delicata a acestor sentimente. mila si probitatea. ar trebui sa includa. “… trebuie abandonata analiza actiunilor si intreprinsa aceea a sentimentelor. “adica cele care au ca obiect direct interesul altora. Intreaga constructie teoretica elaborata de Garofalo se intemeiaza pe notiunea de delict natural.. Garofalo concluzioneaza ca . Pagina 34 din 49 . o actiune daunatoare care. In categoria sentimentelor altruiste exista doua constante. si care este indispensabila pentru adaptarea individului la societate. Garofalo considera ca singurele sentimente care au importanta pentru morala sociala si. Delictele conventionale sunt creatii ale legiuitorului. sunt utile analizei pe care o intreprinde. se poate realiza identificarea delictelor naturale. doar categoria delictelor naturale. intotdeauna. Pentru a stabili notiunea de crima in sens sociologic este necesara realizarea distinctiei intre delictele naturale si delictele conventionale. Notiunea de crima. sunt sentimentele altruiste. ci masura medie in care acestea sunt posedate de catre o comunitate.elementul de imoralitate necesar pentru ca un act daunator sa fie considerat drept criminal de catre opinia publica. indirect. deci. in acelasi timp.tocilar. Pe baza celor doua sentimente considerate de Garofalo drept fundamentale: mila si probitatea.Crima este in fapt. delictele naturale se caracterizeaza prin constanta.

Criminalul este un anormal pentru ca difera de majoritatea contemporanilor si concetatenilor sai prin lipsa anumitor sentimente si a anumitor dezgusturi. pentru ca exista ca peste tot in natura grade si nuante. cursuri si referate postate de utilizatori.. Pe de alta parte. luand in acelasi timp in consideratie si criticile formulate la adresa acestora. Garofalo isi propune identificarea tipului criminal. Garofalo demonstreaza insa.Pentru aceasta el recurge la o evaluare obiectiva a rezultatelor cercetarilor intreprinse de Lombroso si discipolii sai.. Ideea potrivit Careia crima este un act in acelasi timp daunator si imoral nu era noua.tocilar.capabil” sa comita un astfel de delict.. Garofalo considera ca toate cercetarile efectuate duc la concluzia ca diferenta. ca nuu poate fi socotita crima decat “o specie determinata de imoralitate". trebuie cautata in zona simtului moral. Garofalo evita sai dea acestuia un caracter absolut: . Garofalo aprecia ca. in sensul mai sus precizat.delincventi sunt fiinte aparte". intotdeauna. Admitem deci o zona intermediara intre delincventi si oamenii normali si introducem sici ofensele mai putin grave aduse sentimentului de mila.Nu este mai putin adevarat ca este imposibil sa tragem o linie care sa separe in mod distinct lumea criminala de cea a oamenilor onesti. pentru Garofalo.din punct de vedere antropologic tipul criminal este foarte departe de a fi conturat” si isi exprima scepticismul in legatura cu posibilitatea ca cercetari viitoare sa poata clarifica acest lucru. anormalitatea criminalulul. El constata totodata ca . care deriva in principal din lipsa de educatie sau de retinere conventionala"68. Problema care se pune este de a sti daca aceasta anomalie de ordin moral are sau nuu. aceasta lipsa fiind asociata unui temperament special sau unei absente a energiei morale”. avand unele caracteristici comune cu salbaticii. ci curand mai curand duritaii.. Pagina 35 din 49 . iar alte caracteristici il decad chiar dedesubtul umanitatii".. stiinta nu era capabila sa ofere un raspuns cert la problema enuntata. respectiv a individului . este acela caruia”ii lipsete total altruismul”67. un substrat organic. Pe baza acestei evaluari. toate acelea care nu pot fi atribuite unei cruzimi instinctice. Nepuinta de a oferi o explicatie nu inlatura insa caractrul obiectiv al constatarii si. Garofalo admite ideea ca . fiziologic.. dupa cum s-a putut observa. Plecand de la intelegerea crimei ca delict natural. ia epoca respectiva.criminalul tipic este un monstru in plan moral. Formulandu-si in acest fel propria teorie cu privire la tipul criminal.ro ! Arhiva online cu diplome. .Vizitati www. ceea ce se inscrie in logica delictului natural pe care el a propus-o: .

tocilar. Dincolo de incercarea de tipologizare a infractorulul. ci la cresterea numarului de infractori alfabetizati69. carecterizat in primul rand prin indiferenta afectiva. iar Garofalo . Sectiunea a III-a Importanta operei lui Garofaldo Teoria anormalitatii morale nu poate constitui nici ea. Astfel. integrand-o intr-un cadru explicativ mai larg. asa cum se credea la vremea respectiva.Vizitati www. din constructia elaborata de Garofalo se contureaza doar tipul general al infractorului. in opera lui Garofalo gasim aspecte interesante in legatura cu influentele socioeconomice asupra criminalitatii. un rol preponderent il pot avea lipsa de educatie ori alte influente ale mediului (iar nu ereditatea) ceea ce duce la existenta aceleasi zone intermediare intre delincventi si oameni normali.. se demonstreaza ca acestia nu reprezinta nici ei adevarata cauza a criminalitatii. In acelasi fel. valoarea stiintifica a clasificarii este minima. Garofalo constata ca instructia scolara nu are un efect direct benefic asupra fenomenului criminal.reduce la absurd" teoriile socialiste contemporane (a se vedea supra 136). precum si cele privind delimitarile intre ele sunt insuficiente. Garofalo sustine ca aceasta ar putea avea efecte benefice. In cadrul tipului criminal general conceput. Garofalo stabileste urmatoarele categorii: 1) asasini. Dupa cum s-a Pagina 36 din 49 . Din aceasta cauza. O serie de teorii moderne cu privire la fenomenul criminal au reluat insa ideea. fireste. cursuri si referate postate de utilizatori. Referitor la factorii economici. 3) necinstiti si 4) cinici. la scaderea numarului de infractiuni. in conceptia lui Garofalo. fenomenul criminal este expresia unei anormalitati morale. 2) violenti. Explicatiile care insotesc fiecare din aceste categorii. indiferenta afectiva este o trasatura a personalitatii criminale retinuta frecvent. in tipologizarile contemporane. in cazul delictelor rezultate din lipsa sentimentului de probitate. Scaderea numarului de analfabeti nu duce. anormalul moral. Pe baza datelor statistice existente in epoca. o explicatie general valabila. Contributia cea mai importanta a lui Garofalo la dezvoltarea gandirii criminologice consta in introducerea notiunii de tembilitate sau periculozitate a infractorului. Putem sa tragem concluzia ca.ro ! Arhiva online cu diplome. dar numai in cazul in care perceptele morale sunt receptate in copilarie. lipsit de altruism. In ce priveste religia.

.1881.. avocat celebru. retinut in doctrina: . o teorie multifactoriala. redactor sef al ziarului socialist “Avanti” si fondator al revistei juridice .normailtate (fie biologica. Capitolul IV Teoria Iui Enrico Ferri Sectiunea I Generalitatii Fondatorul criminologiei sociologice este Enrico Ferri (1856 . A expus doctrina pozitivista72 in celebra sa opera: “Sociologia criminala” . Discipol al lui Lambroso. socio-economice ale fenomenelor infractionale. Datorita acestor contributii Garofalo. Ferri evalueaza in mod critic toate rezultatele cercetarilor criminologice antenoare si formuleaza o teorie proprie a delictului. Enrico Ferri accepta determinismul endogen al maestrului sau. in fapt.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 37 din 49 . Garofalo detine prioritatea si in sublinierea necesitatii efectuarii de anchete sociale cu privire la infractor.Vizitati www. Enrico Ferri este campionul pozitivismulul in dreptul penal.psihologice si sociologice efectuate relativ la delincventi este R. dar propriile sale cercetari s-au oprit mai ales asupra cauzelor exogene. autor de cursuri si lucrari stiintifice renumite. Jurist si sociolog. fie sociala). inca din 1877. Ferri constata ca acesta a fost considerat un fenomen de: .cea dintai lucrare de sociologie criminala de fapt o republicare a lucrari “Noile orizonturi ale dreptului penal” .. cursuri si referate postate de utilizatori. trebuie sa fie cel al periculozitatii criminale”70. a enuntat principiul dupa care. profesor de drept penal Ia Universitatea din Pisa si apoi la cea din Roma. Garofalo. Acesta.”baza si criteriul de proportionalizare a pedepsei. Reluand intr-un tablou sintetic explicaiile contemporane cu privire la originea delictului.1929). El isi pune intrebarea de ce in conditii exogene similare numai anumiti indivizi comit infractiuni? In cuprinsul acestei lucrari.”La scuola positiva”.tocilar. Pe langa crearea notiunii de periculozitate. primul om de stiinta care a sugerat formula ce trebuie sa serveasca unificarii sistematice a cercetarilor antropologice. este considerat un”pionier al criminologiei clinice"71..

delictul reprezinta un fenomen de anormailtate biologico-sociala. anomalie morala73. cat si biologica. in fluente sociale complexe. patologie. raspunsul este acela ca delictul este un fenomen complex. in realitate. ale loculul si timpului comiterii faptei penale. la determinarea actiunii unui anumit om”74. . cat si circumstante exterioare. Ferri conchide ca delictul este intotdeauna o rezultanta ce include: ”atat anormalitatea speciala. Astel. in rubrica pe care si-o rezerva in tabloul sus-amintit. prin: atavism. deficienta de dezvoltare a centrilor inhibitori.anormailtate biologica. deoarece. permanenta sau tranzitorie. explicatiile ce privesc delictut ca fenomen normal sunt total inexacte.tocilar. cu determinare multipla. ca metoda experimentala a crimei.ro ! Arhiva online cu diplome. a constitutiei organice sau psihice. degenerescenta. Ferrri utilizeaza formula anormailtate biologico-sociala. in modalitati si grade diferite in functie de caracterul persoanei implicate. pot fi sintetizate in formula: ”Teoria anormailtatii bio-psiho-sociale”. dupa cum se va observa. In aceste imprjurari explicatiile formulate de E. inadaptare jundica. Luarea in considerare si a componentei psihice rezulta.Vizitati www. deficienta de nutritie a sistemului nervos central. congenitala sau dobandita. atat fizico-sociala. iar celelalte reprezinta doar “adevaruri partiale”. fizice si sociale. Desi. ca Pagina 38 din 49 . In opinia lul Ferri. Sectiunea a II-a Teoria anormalitatii bio-psiho-sociale Conform opinlilor sale. si din clasificarea pe care Ferri o retine in legatura cu factori criminogeni. el ia in considerare si factorul psihic (pe care ii include in sfera biologica).anormailtate sociala prin: influente economice. care concura intr-un anumit timp si loc date. cursuri si referate postate de utilizatori. El concepe sociologia criminala ca observatie stiintifica. . dupa evaluarea critica a celorlalte explicatii. Ferri in legatura cu etiologia fenomenului criminal.

anotimpurile). B. organizarea economica si politia: etc. cei care corespund constitutiei sale psihice. Sociologul criminalist nu va face nici pe antropologul. plagiocefale.Vizitati www. C. si ”Criminologia” lui Garofalo.omul delicvent" a lui Lombroso care a fost punctul de plecare a stiintei noi. maxilare puternice. juridic si a mijloacelor de aparare preventive si represive. Teza fundamentala a scolii pozitiviste este studiul genezei naturale a crimei in criminal si in mediul fizic si social. reprezentati in trei grupe: cei care tin de constructia organica a infractorului. Caracterele fizice anormale (urechi cu toarta. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. fapt natural. sex. Cu ocazia celui de .este o forma specifica de anomalie biologica care se distinge de oricare alta si fara de care nici mediul fizic. care constituie o prima varietate de factori exogeni.afirma Ferri . dar nici nu se va putea limita la studiul juridic al infractiunii -afirma Ferri . caracteristicile personale (varsta. Ferri afirma: “Dupa mine. el va trebui sa cunoasca si sa sistematizeze datele stiintifice ale antropologiei criminale si statisticii criminale. Factori fizici (cosmo-telurici): (climatul.. frunte joasa. · · · Factori antropolopici (endogeni). El a acceptat si urmat studiile Iui Lombroso in ce priveste antropologia criminala. Ferri a prezentat urmatoarea clasificare a factorilor criminogeni: A. etc). precum si cele ale stiintei de prevenire. Ferri considera ca opera sa poate servi ca “trasatura de unire” intre . “Criminalitatea . pentru a opune diferitelor cauze cele mai eficace remedii. in care traieste acesta. educatia.tocilar. nici statisticianul. social. sociologia generala nu face decat sa dea indicile mai comune si universale ale vechii sociologii particulare”. Sociologia criminala face studiul complex al crimei: natural (antropologic) social si juridic. Pagina 39 din 49 . alcoolismul. Factorii mediului social: · · · · · · densitatea populatiei. familia. represiune si de procedura. Se poate face si sociologie criminala asadar studiind in acest scop si cu aceasta metoda activitatea umana anormala sau antisociala. natural solul. nici mediul social nu pot explica crima”. care a indicat locul de sosire de ordin pur juridic.ci.al VI-lea Congres lnternational de Antropologie Criminala de la Geneva (1896). opinia publica.

dar. adica biologic. precum sii teza socialista. fizice. se manifesta la copii in proportii mult mai mari si cu aceiasi indici. crima este un fenomen de origine complexa. dupa care crima ar fi produsul exclusiv al conditiilor economice. asa ca fara ea nici mediul social nici mediul fizic. gratie mai ales unor cauze ereditare. nevroza criminala este factorul specific al criminalitatii. confrom careia orice fenomen social anormal. O data cu epuizarea evenimentelor in cauza. in timp ce la copiii cu caracter integru la 15%. etc.ro ! Arhiva online cu diplome. “Concluzia mea . foametea produce o crestere brusca a criminalitatii. Acordand prioritate factorilor sociali.Vizitati www. desi uneori pot sa se gaseasca la cei morali si sa lipseasca la cei imorali. prin aceasta intelegandu-se o predispozitie criminala rezidand in constitutia biologica antisociala (organica si psihica). In care atribuie factorulul economic o influenta Pagina 40 din 49 . nu pot produce crima. care ar constitui la adult delicventa. piedici in dezvoltare. Aceste anomalii in caracterul moral. anomaliile neurasteniei. de anomaiile atavismului. criminalitatea revine la limitele sale “normale”. cursuri si referate postate de utilizatori. Ferri combate opinille unilaterale. Ferri a numit-o nevroza criminala.este ca. Ereditatea morbida la copii imorali s-a manifestat la 52% (intr-un studiu realizat de Lombroso). Predominarea diferita a unui sau altui factor determina varietati bio-sociologice de criminalitate (pe care se intemeiaza clasificarea criminologica). autorul a reformulat “legea saturatiei mediului” apartinand lui Quetelet. Aceasta anomalie biologica. la care anomaliile fizice ating 72% sii respectiv 83%. Ferri reliefeaza faptul ca acestia se regasesc mai ales in plan general al fenomenului infractional. Aceasta nevroza criminala este insotita aproape intotdeauna in proportii care variaza de la criminal la criminal. sociale”. Ferri a tratat chestiunea raportulul intre criminalitate si factorii economici intr-o lucrare speciala “Socialisme et criminalite”. orice criminal este intotdeauna produsul actiunii simultane a condiiilor biologice.tocilar. degenerarii. revolutia. fizic si social. dupa care crima ar fi efectul exclusiv al factorilor biologici sau produsul unic al mediului social. Dar. dar aceasta (crima) isi are izvorul sau intr-o constitutie biologica antisociala (organica si psihica). cum ar fi razboiul. Diferenta iese si mai mult in evidenta daca se considera in special copiii numiti semidelicventi. cum sustine scoaIa socialista. Originea crimei nu poate fi redusa la conditiuni economice. Mediul social (si fizic) da forma criminalitatii. asimetrie faciala. De altfel.afirma Ferri .) se asociaza cel mai frecvent la indivizi cu caracter imoral. elaborand “legea suprasaturatiei”. fara indoiala. iar ereditatea morbida se ridica la 70% si 66%. epilepsiei.

factorul biologic. daca n-are plamanii” afirma Ferri. Ferri.Vizitati www. In functie de acesti factori.”Delicventul este intotdeauna un anormal. Enrico Ferri a stabilit categoriile antropologice ale delicventilor. Acest fapt l-a negat in opera sa “Sociologie criminale”. care intotdeauna se produce cu concursul simultan al acestor trei conditii naturale. de grad si moduri diferite. variatia predomina determinand varietatile bio-sociale ale criminalului. mai mult sau mai putin directa. cursuri si referate postate de utilizatori. e incontestabil. Factorii antropologici reprezinta. Conditule economice nu constituie decat unul dintre factori.omul care stie sa se adapteze Pagina 41 din 49 . Tot asa de gresite considera si cele doua forme ale teoriei sociale. asadar o predispozitie organica (nevroza criminala). dar nici in atmosfera nu poate tra. insa inseamna . care impreuna cu condiile biologice. contra proprietatii si contra fizice (caci din cei care sufera de mizerie. Afirma ca factorul economic are o mare influenta. fara de care caracterul social s1 fizic nu pot produce crima. incat unii l-au crezut partizan al scolii sociale penale. el nu este o cauza prima. atmosfera ar fi societate. in toate acestea vede o justificare a tezei sale .tocilar. dar indestulatoare ca sa faca din tot mizerabilul si ignorantul un hot sau un asasin76. conform circumstantelor personale si reale ale criminaluiui .. in sensul ca este efectul unei lipse de adaptabilitate a autorului in consututia legala a fiecarei societati) are temei numai pentru infractiunile politice sau sociale dar nu si pentru celelalte. indeosebi pentru anumite delicte ocazionale. la determinarea naturala a crimei. Factorul biologic nu este impusul conditiilor sociale. este considerata unilaterala si insufiaienta. Raportul dintre acesti factori variaza. Teza lui Caccaro (crima este un produs social. In rezumat77 .doctrina lui Enrico Ferri . absoluta. Aplicand aceasta comparatie la raportul dintre factorul biologic si cel social.ro ! Arhiva online cu diplome. numai o mica parte se va deda la crima).crima este un fenomen complex. fizici (factori fizici) si sociali. fizice si sociale coopereaza cu mai multi sau mai putina forta.crima este o insumare de factori biologici. “Mamiferul nu poate trai fara atmosfera.conchide Ferri. dand explicatie asupra raportului dintre factorii economici si ceilalti factori ai crimei. asa de mare asupra criminalitatii. iar plamaii. Omul nedelicvent (chiar daca nu-i imoral si nici moral) prezinta adeseori o anomalie organica sau psihica. dupa care crima ar fi un produs al mediului social75. sociali si fizici. A doua forma a teoriei sociale . al caror rezultat este.teoria Iui Lacassagne – dupa care este un produs al factorilor sociali. conditia initiala. din acelasi mediu. pentru ca “om normal nu inseamna om perfect”. produs simultan al conditiilor biologice (factori antropologici).

sunt criminali care desi nu au “textura ereditari” inclinata spre delict. Enrico Ferri admite la acest tip unele “predispozitii ereditare” aratand ca fara acestea stimuli exteriori ar ramane fara efect. cursuri si referate postate de utilizatori. anatomice relevate de teoria ereditara a lui Cesare Lombroso. Enrico Ferri o include in categoria criminalilor nebuni ca o varietate78. trece la o analiza a criminalitatii utilizand datele statistice din ”legea saturatiei” lui Quetelet si pe baza observatiei ca intr-un mediu social dat.criminalilor nascutii". insa mai numeroase in acelasi individ. degenerescentele epileptice.ro ! Arhiva online cu diplome. · criminali din pasiune . De la studierea crimei ca act individual. se regasesc cazurile patologice. mediului in care traiest”. Ei sunt caracterizati prin temperament coleric sau sanguin si prezinta o sensibilitate exagerata care se transforma in irascibilitate. trebuie sa se recurga la alte metode si alte mijloace decat pedepsele pentru apararea societatii . ei sunt impinsi sa comita fapte penale de unele conditii legate de mediui fizic si social.dupa Ferri sunt: · · criminali nascuti . economice. ai pedepselor. urmare a unui eveniment.in aceasta categorie.tocilar.se regasesc la acestia caracteristicile speciale. Pagina 42 din 49 . · criminalii obisnuiti sau din obisnuinta dobandita . Sunt indivizi care au respectat legile si normele de conduita dar in anumite imprejurari.. insa in delicventa. Ferri considera ca fenomenul criminal este influentat de schimbariile politice.elaboreaza “legea suprasaturatiei criminale” in conditiile de ”anomie sociala” provocata de starea de razboi. Categoriile de delicventi . comit atentate contra persoanei. diversele maladii mentale(idealismul. Enrico Ferri este primul care elaboreaza o viziune complexa asupra etiologiei crimei. Ferri concluzioneaza ca nu asprimea pedepselor duce la scaderea criminalitatii ci. · criminalii de ocazie .se caracterizeaza prin slabiciune morala la care se adauga factori stimulatori ai mediului corupt Cariera criminala este inceputa la varsta frageda. in conditii individuale si fizice date se comite un numar determinant de infractiuni . anomaliile nu numai ca sunt mai grave.respectiv la mijloace substituite pedepselor astfel spus la echivalenti.in aceste perioade criminalitatea atingand un procentaj maxim. stigmatele criminali nebuni . iar mediul penitenciar ii degradeaza personalitatea avand cele mai multe sanse de a deveni recidivist. revolutii sau schimbari foarte rapide . In final.Vizitati www. cu infractiuni contra proprietatii.sunt o varietate a criminalilor de ocazie. diferitele manii sau “Nebunul moral" persoana lipsita de simtul moral desi este greu de a fi delimitata de categoria .

Si in domeniul stiintific Enrico Ferri propune masuri viabile si anume folosirea unor tehnici modeme de investigare a criminalitatii si de protectie a victimelor. cursuri si referate postate de utilizatori.a. elaborand o teorie multifactoriala. Sectiunea a III-a Contributia lui Ferri la dezvoltarea gandirii criminologice Ferri este. asadar. In plan civil si administrativ .se subliniaza respectarea de catre guvern a drepturilor si libertitilor omului. In planul educatiei.tocilar.a. De la studierea crimei ca fenomen individual. elementul de sinteza obtinut prin culegerea datelor oferite de alte discipline cu preoctipari criminologice si studiul analitc al fenomenului infractional considerat ca fiind determinat de viata sociabila80. simplificarea legislatiei civile si comerciale. masuri de recuperarea prejudiciilor si de judecare rapida a cauzelor civile si comerciale79. se pune accentul pe salarizarea invatatorilor educarea copillor abandonati si suprimarea spectacolelor violente care incita la violenta. Utilizand datele statistice. administrative. in acelasi timp propune salarii decente functionarilor publici si subliniaza rolul preventiv al iluminatului public.propune o economie de piata libera fara masuri de protectie a unui sector economic. Ferri reuneste doua elemente care constituie baza teoretica a curentului sociologic asupra criminogenezei. el observa ca intr-un mediu social dat. impune totusi restrictii la fabricarea si comercializarea alcoolului. primul om de stiinta care exprima intr-un mod foarte clar o viziune complexao asupra etiologiei crimei.Ferri propune facilititi privind accesul la justitie. Ca echivalenti.Vizitati www. Ferri trece la analiza criminalitatii. in conditii individuale si Pagina 43 din 49 . la respectarea libertatilor publice s. In concluzie. culturale s. Contributia sa oa dezvoltarea gandirii criminologice trece insa dincolo de formularea teoriei amintite. in viziunea sa asupra sociologiei criminalitatii. prin care “individul trebuie sa fie ghidat neincetat si de o maniera indirecta pe cai noncriminale”. ai pedepselor Enrico Ferri se refera la: In plan politic . In plan economic .ro ! Arhiva online cu diplome.

unele modificari in structurile politice. In aceste conditii. Ferri preconizeaza folosirea unor tehnici moderne pentru investigare si pentru protectia cetateanului (sisteme de alarma. descentralizarea politico-administrativa etc. el preconizeaza liberul schimb. a drepturilor individuale si sociale. antifurt. deoarece “delictele combate opinia lui Quetelet). fizice date.tocilar. In conditii deosebite. Ferri elaboreaza un adevarat program de reforma sociala: In plan economic. salarizarea decenta a invatatorilor. ingrijirea si educarea copiilor abandonati. directionarea experimentala a pedagogiei. Ferri crede ca sunt necesare: suprimarea unor speclacole ce instiga la cruzime. Concluzia pe care Ferr o degaja este ca “trebuie sa se recurga la alte metode si alte mijloace decat pedepsele pentru apararea societatii”81. salarizarea corespunzatoare a functionarilor publici. Echivalentii pedepselor reprezinta. in opinia lul Ferri. iluminatul nocturn etc. un sistem riguros si expeditiv de reparare a daunelor suferite de victimele delictelor. respectiv la echivalenti al pedepselor (substitutivi penali -sau mijloace substituite pedepselor). Din punct de vedere politic se pune accentul pe respectarea de catre guvern a libertatilor publice. etc). numarul infractiunilor poate atinge un prag maxim (suprasaturafia criminala). bigamia etc).ro ! Arhiva online cu diplome. In privinta educatiei. Pagina 44 din 49 . se urmaresca: facilitarea accesului la justitia civila. Trecand in revista principalele modiflcari ce s-ar impune. In plan civil si administrativ. crearea unor societati de patronaj pentru condamnatii eliberati ti pentru infractori minori etc. economice. simplificarea legislatiei comerciale. Ferri pedepsele nu au eficienta care le este atribuita in general. In domeniul stiintific. impozite si restrictii indirecte in legatura cu fabricarea si vinderea alcoolului83. politice. cursuri si referate postate de utilizatori. prin care individul sa fie”ghidat neincetat si de o maniera indirecta pe cai noncriminale” si indepartat de tendintele naturale ori de ocaziile delictuale. se produce un numar determinat de infractiuni (legea saturatiei criminale). legate de fenomene economice. se impun doua constatari importante: nu exista o regularitate mecanica a fenomenului criminal (si aici. etc. administrative etc. (libertatea de opinie). efectuarea de verificari medicale mai riguroase in cazul bolnavilor psihic. perfectionarea functionarii notariatelor si birourilor de stare civila (s-ar evita fraudele si falsurile cu privire la identitate.Vizitati www. cresc si descresc in virtutea unui ansamblu de cauze diferite de aceste pedepse”.

dupas cum vom vedea. In sfarsit. Ferri neaga ideea de “liber arbitru” pe care o considerao o “pura iluzie”.ro ! Arhiva online cu diplome. El critica atat conceptia clasica a “liberului arbitru absolut”. Opera lui E. teoriile etiologice moderne nu pot face abstractie de explicatiile savantului italian. Ferri iincheie cu succes ciclul stradaniilor pozitiviste si reprezinta punctul de plecare al criminologiei moderne. cursuri si referate postate de utilizatori. cum am putea sa-l pedepsim. daca omul comite fapte rele nu prin libera alegere a vointei sale. Toate argumentele utilizate converg. se neaga implicit raspunderea morala. ce constituie un “cod preventiv”. punandu-se in discutie temeiul raspunderii penale: “Dar atunci. decaat codul penal. ar avea o eficienta mult mai mare. in opinia lui Ferri.tocilar. sa-l facem raspunzator de greseli ce nu sunt ale lui?”85 Pentru rezolvarea acestei dileme. Sefliunea a IV-a Caracterele scolii pozitiviste Pagina 45 din 49 . al antropologiei si al psihiatriei. Pentru a fi mai convingator. cat si teoriile neoclasice prin care se sustinea existenta unui “liber arbitru limitat”. Ferri recurge la o demonstratie in cel mai pur stil pozitivist apeland la argumente psihofiziologice. una din contributiile cele mai importante in dezvoltarea gandirii criminologice este adusa de Ferri prin formularea teoriei pozitiviste a raspunderii penale. Ferri citeaza o fraza celebra a unui psihiatru francez: “eu vreau constata o situatie. dar nu o creeaza”84. Pentru combaterea ideii de “liber arbitru”. teoria etiologica multifactoriala elaborata de Ferri a dat o noua orientare cercetarii criminologice si. spre constatarea ca: “omul actioneaza cum simte si nu cum gandeste”. Punerea in practica a masurilor preconizate. in opinia lui Ferri. Ferri inlocuieste raspunderea morala cu raspunderea sociala prin care inteIege o “obigatie” a individului fata de societatea in care traieste: “Actele omulul pot sa-i fie imputate si el este in consecinta raspunzator. In acelasi timp. Negand “liberul arbitru”. relativ. la rezultatele unor cercetari din domeniul biologiei. ci prin tirania fatala a organismului sau anormal si a mediului exterior.Vizitati www. pentru ca traieste in societate”86 Opiniile lui Ferri cu privire la raspunderea sociala si la echivalentii pedepselor au readus in discutie problema prevenirii delincventei si au antrenat o serie de modificari legislative in domeniul penal.

care a condus la dezvoltarea gandiri criminologice fiind reprezentata de C. pentru mai buna intelegere a loculul si rolului scolii pozitiviste in gandirea criminologica.Vizitati www. pot fi retinute cinci principale caracteristici: a) b) c) d) e) curative etc). Sectiunea a IV. Incercarea de a rezuma. C. ceea ce mod corelativ. justificarea activitatii juridico-penale prin ratiuni de aparare sociala. bio-psiho-social. esentiale. criminalii poseda stigmate anatomice si psihologice(cum ar fi impulsivitatea si lipasa sentimentelor de culpa). asadar si criminalul este innascut. o mare doza de arbitrar. sunt in om. cursuri si referate postate de utilizatori. sustine urmatoarele: criminalitatea reprezinta o regresiune in evolutia omului. Lombroso. un rebut umar. eu oferit un adevarat univers de explicatii in legatura cu fenomenul criminal si care au contribuit la lansarea teoriilor criminologice moderne. in lucrarile sale. speculativa.a Importanta si caracteristicile scolii pozitiviste italiene Scoala pozitivista italiana are o importanta deosebita prin vasta sa opera. metoda inductiei pozitive. Lombroso.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 46 din 49 . vasta creatie pozitivista este desigur dificila si prezinta. in formularea unor concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal. Garofalo si E. presupune masuri de protectie (reparatoni. Credem totusi ca o astfel de sintetizare este utila. Foarte pe scurt. Ferri care fiecare in parte. contestarea viziunii abstracte asupra crimei. inevitabil. R. pe negarea “liberului arbitru” si inlocuirea acestei idei cu cea a determinismului inlocuirea ideii de raspundere morala cu cea de raspundere sociala. studiul complet al fenomenului criminal ca realitate umana ci sociala si. care atesta ca ele sunt innascute.tocilar. si renuntarea la deductia apriorica. in cateva trasaturi. crima este un fenomen natural si universal ale carui cauze profunde. eliminatori) si masuri de prevenire (educative.

asadar aplicarea unor masuri de siguranta. a constat in afirmarea determinismului stiintific al crimei.Prin cercetarile sale pune bazele etiologiei. pentru uniformizarea sanctiunilor si a apararii sociale si pentru cauzele sociale ale crimei.Vizitati www.tocilar. calsifica delictele in delicte naturale(ce consta in incalcarea sentimentelor umane) si delicte juridice astfel preocuparile stiintifice ale criminologiei la devianta. motiv pentru care cea mai adecvata masura este excluderea lor din societate. mai ales inadoptat. nici rigoare. o patologie si o profilaxie susceptibila de cunoastere stiintifica. factorii interni biopsihologici cu cei extoni. pe scara filogenica. Momentul Lombroso. considera crima drept un factor social si nu juridica care poate fi astfel studiata cu acuratete stiintifica. Teoria si studiile lui Lombroso. nu sunt vinovati ce trebuie pedepsiti. cursuri si referate postate de utilizatori. Lombroso si Ferri si plealeaza pentru o psihologie criminologica. ca intre omul normal si criminal este doar o diferenta de natura biologica. moment in care nu cerea pentru infractori nici blandete.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 47 din 49 . de unde si determinarea criminalului innascut – un tip epileptoid. acestia esrau bolnavi ce trebuie ingrijiti si tratati sau eliminati social. fiind vorba despre criminali inascuti. in general. Rafaele Garofalo consolodeaza teoriile predecesorilor sai. in stabilirea unei tipologii a criminalilor si in introducerea notiunii de “aparare sociala” in functie de starea de periculozitate a crimei. date fiind aceste stigmate anatomice si psihologice. sociali.Situatia ce se va elucida in zilele noastre pe care Lombroso o intuieste printr-un determinism genetic(ereditor) al anumitor boli psihice si inclusiv al unor fapte antisociale. Rafele Garofalo duce mai departe studiul crimei deoarece: inlocuieste liberul albitru cu determinismul pluricauzal al crimei. intr-o viziune unica. deoarece a urmarit evolutia comportamentului uman. al criminologiei pozitiviste.De aceea el a devenit parintele criminologiei antropologice. unde abordeaza teoria liberului albitru si a responsabilitatii morale. militand pentru determinismul infractiunilor. in geneza crimei. obiectiv. a reprezentat un factor de progres prin introducerea studiului stiintific al crimei. el se aseamana cu un epiloptic. accentueaza necesitatea studiului psihologia crimei prin aprofundarea anomaliilor de personalitate. de la organismele inferioare la om. pozitiv in evolutia criminlogiei. demostrandu-se astfel ca aceasta are o etiologie. pentru epoca respectiva. deoarece. crima este o realitate observabila ce poate fi studiata stiintific. ingloband.

sociologia si psihiatria. foarte pe scurt.inlocuirea responsabilitatii penale bazate pe gresala cu responsabilitatea sociala si pericolul social al delicventului. se contesta viziunea abstracta a crimei. . Enrico Ferri incorporeaza astfel in sociologia criminala discipline ca antropologia. adica dupa o crestere eponentiala a crimei. care are meritul de a aborda fenomenul criminal sub aspect stiintific determinat. care. in final. cat si factorii fizici si sociali. Asadar Enrico Ferri postuleaza urmatoarele principii: -crima.Mediul exterior determina savarsirea crimei. teoria sa este cunoscuta ca o teorie sociologica multifactoriala care poate explica de ce. Ferri si Garofalo se infiinteaza Scoala pozitivista criminologica italiana. . are meritul de a afirma si sustine masurile de siguranta pentru anumite categorii de infractori say bolnavi psihic. familial si educativ. impreuna. Cu Lombroso. Enrico Ferri prin cercetarile lui a pus la originea infractorului atat factori antropologici. este o iluzie metafizica deoarece savarsirea are un determinism complex. urmeaza o scadere inevitabila a acesteia.ro ! Arhiva online cu diplome. -deducerea. si nu liberul albitru. doar unii oamenii savarsesc infractiuni. a nevoii de recuperare a delicventului prin mijloace predominante sociale. in opinia lui. formeaza printre el o stiinta unica numita sociologia criminala. in mod corelativ. care se ocupa de delicventa. care.Vizitati www. . de la furtul banditilor la drumul mare trecandu-se la crima rationala.tocilar.in dinamica criminalitatii se constata legea saturatiei. ca si dreptul penal si medicina legala. in conditii similare. pedeapsa impunandu-se ca o masura de aparare sociala de tip economic. astfel. cursuri si referate postate de utilizatori.din cauzalitatea multipla a infractiunii decurge posibilitatea clasificarii infractoriilor in infractori manati la infractiune de cauze endogene(din nastere say pasionale) si infractori manati de cauze exogene(infractori de ocazie sa din obisnuinta) -cu cat gradul de civilizatie al unei societati creste cu atat apar noi forme de crima. si de argumenta condamnarea conditionata. Pagina 48 din 49 . de asemenea are meritul de a sustine apararii sociale plecand de la periculozitatea infractorilor si determinismului delicventilor. In incercarea de a rezuma vasta opera pozitivista la cateva trasaturi care au condus la dezvoltarea gandiri criminologice vom retine. ca fapt natural si social si . consecinta a liberului albitru. se regasesc in orice infractiune. cinci caracteristici principale: Studierea completa a delictului ca actiune umana. de la furtul cvasilegal la coruptie si la furtul cu acte legale. psihologia.

continua sa fie o problema “deschisa” pentru oameni de stiinta. CAP V CONCLUZIA Realizarea unei justitii penale intelepte. Negarea liberului albitru si inlocuirea acestuia cu determinismul bio-psiho-social. mai mult say mai putin convingatoare. presupune a lasa loc pentru indoiala. optimizarea si umanizarea reactiei sociale fata de fenomenul criminal. Cioclei. inainte de toate. Formularea unor concluzii bazate pe observarea si studierea fenomenului criminal prin metoda inductiei pozitiviste. care presupune masuri de protectie si masuri preventive. necesita o raportare permanenta la rezultatele cercetarilor criminologice.Dimpotriva.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Inlocuirea raspunderii morale cu raspunderea sociala Justificarea activitatii juridico-penale prin ratiuni de aparare sociala. Teoriile criminologice in ansamblul lor sunt teorii probiliste ce indica o tendinta a fenomenului si nicidecum o certitudine. vor fi atrasi de aceasta disciplina in care intrebarile vor fi intotdeauna mai numeroase decat raspunsurile” afirma pe buna deptate profesorul Valerian Cioclei de la Universitatea din Bucuresti.Nici una dintre teoriile expuse nu ofera un raspuns complet. ed. mai vechi sau mai noi. “Cercetarea criminologica reprezinta.80 80 V.ro ! Arhiva online cu diplome. Manual de Criminologie. Pagina 49 din 49 . Cei care vor cauta in criminologie certitudine vor fi inevitabil dezamagiti. o cautare de luciditate. 1998.Vizitati www. ALL BECK. cei care pot savura indoiala.