Username

/

email

Login
Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload

ministratie

ultura

ie

gradina

se

omie

afie

nita

ism

ura romana

gement

cina Alimentatie nutritie Cosmetica

nalitati

sor scoala

ogie

ca mecanica

iber

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA TESTE GRILA
medicina

E DOCUMENTE
Un nodul poate creste riscul aparitiei cancerului? Slaba dar cu vergeturi BULETIN DE ANALIZE MEDICALE Nr……. ANTIBIOGRAMĂ COLON – radiografia si bolile colonului Aromoterapia Medicamentele

LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA SI RECUPERAREA BOLNAVULUI CU FRACTURA DE COL FEMURAL MANEVRE CLINICE – EXAMEN CLINIC NOTIUNI DE GERIATRIE INTRODUCERE IN MEDICINA INTERNA 1

partner-pub-4136

ISO-8859-2 w w w .scritube.co

Căutare

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA
1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.

3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala.

4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse.

6. In hemoragiile venoase:

sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangele este de culoare inchisa. 11. 4-5 litri c. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c.5 litri: a. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. fragilitate vasculara c. 7 litri b. hematom la nivelul mezenterului b. sangerarea se face in afara organismului c. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. In hemoragiile capilare: a. sangerarea se face in afara organismului c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. 7. sangerarea este difuza c. sangele iese in jet continuu b. 8. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp. 14. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragie mare c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. : a. hemoragie mica b. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. hemoragie mijlocie.a. 9. 10. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1. 13. . Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. sangerarea este difuza b. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. 6 litri 12. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. revarsarea sangelui in vezica urinara.

sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bine batut 21. pulsul este bradicardic. vasoconstrictie b. vitamina K. 16. urina este hiperconcentrata b. functioneaza normal. In cazul unei hemoragii mari. vasodilatatie. 17. filiform b. anxietate c. 18. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. sangele se evacueaza prin varsatura. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. administrarea de hemostatice. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei. lipsa de oxigenare a creierului. 19. dupa oprirea hemoragiei c. cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg 22. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. invazia apei din tesuturi in circulatie 23. hemoragia prin ruptura de anevrism b. apare insuficienta renala acuta 20. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. venostat b. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a.15. cresterea diurezei b. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. pulsul este slab batut. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. legatura si sutura vaselor c. cum reactioneaza rinichiul: a. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. pulsul este aritmic c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina .

rosu-aprins b. hipertensiune arteriala 30. negru ca pacura c. este localizata in hipocondrul drept. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. ischemia miocardica b. aplicarea unui garou c. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. mentinerea masei circulante in limite normale c. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. 26. tubajul duodenal b. 28. febra. anxietate. varsaturi. morfina 31. Melena este un scaun: a. compresiune digitala pe plan osos 25. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. dispnee b. frison c. pansamentul compresiv c. administrarea de antibiotice . iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. urina este hiperconcentrata. nitroglicerina c. aspect de zat de cafea 27. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. peste pansamentul de la nivelul plagii c. aplicare atenta a unui garou 24. rinichiul functioneaza normal. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. antispastice b. bradicardie. transpiratii reci.b. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a.

32. hematurie c. Hemostaza spontana este: a. hematemeza b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. morfina . In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. 100 mm Hg b. 60 mm Hg 38. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. etapa volemica b. tulburari de tranzit b. administrarea de opiacee. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. 140 mm Hg c. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. 36. etapa hematologica c. etapa hematologica 37. semnul Murphy prezent c. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. etapa volemica. 35. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a.c. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. etapa de refacere a fierului c. Hemostaza provizorie este: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. oprirea definitiva a hemoragiei. 34. etapa de refacere a fierului b. nitroglicerina c. oprirea definitiva a hemoragiei. 39. hemoptizie. papaverina b. La un pacient cu hemoragie. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a.

43. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. hemoragii oculte. endoscopia gastrica c. tensiune arteriala normala. sangele este aerat c. violenta. durere in epigastru. contine resturi alimentare b. 44. Simptomele litiazei biliare sunt: . datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. ulcerul stenozant b. apare in timpul unui efort de varsatura. colicii biliare c. 42. mialgin 41. cu iradiere in spate. cu iradiere in umeri c. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. "ca o lovitura de pumnal". Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. infarct de miocard. colicii renale b. 47. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. continua. Hemoragia: a. colebil c. durere in etajul abdominal superior intensa. fortral b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. ulcerul perforat. VSH crescut b.40. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. 48. hipertensiunea arteriala polipnee b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. colica biliara c. bradicardie. 45. colica biliara c. 46.

deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. Durerea in ulcerul gastric apare: a. 49. durere violenta in epigastru b. ulcerul aton b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. durere in etajul abdominal superior c. hemoroizii. bradicardie c. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. 50. varsatura sanghinolenta b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. galben citron reprezentat de plasma c. hipertensiune arteriala b. almagel . varice esofagiene c. la 3-4 ore dupa masa b. nu are legatura cu alimentatia. rectocolitele ulcerohemoragice b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. traumatismul cailor biliara. scaun sanghinolent 55. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. cancerul gastric c. durere "lovitura de pumnal". rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. Hematemeza este: a. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. 51. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. tendinta la lipotemie in ortostatism. albicios format din leucocite.a. la 30 de minute dupa masa c. explectoratie sanghinolenta c. 52. 53. 56.

250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. agitatia extrema c.b. 60. vedere ca prin ceata. lipotemie c. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii. durere la palparea hipocondrului drept c. 63. 58. midocalm. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. 59. 62. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr % 61. 57. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. dedesubtul plagii c. stenoza pilorica. varice esofagiene c. are semnele caracteristice socului hemoragic. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. chinidina c. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. ridicarea garoului cat mai incet. meteorismul b. hemoragia digestiva . Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund. 64. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. deasupra plagii b. "abdomen de lemn". cancerul gastric b. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie. ameteli.

c. 70. 65. 71. examenul sucului gastric. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura . Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. datelor clinice b. din stomac c. 66. 69. Sangele din hemoptizie este: a. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. . senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus. aerat.. gastrita cronica. 68. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. greturi. hipotensiune arteriala c. transpiratii profunde c. 67. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. examenului radiologic c. senzatia de gadilire a laringelui. gastroscopia c. varsaturi. caldura retrosternala b. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. din cavitatea nazala b. transpiratii reci abundente. "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. hiperaciditate a sucului gastric c. semne directe si indirecte b. de culoare rosu aprins. varsaturi. greturi. examenul radiografic b. cercetarea hemoragiilor oculte. durere in epigastru. paloare. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. varsaturi. de culoarea zatului de cafea digerat c. hipertensiune arteriala. hipoaciditate a sucului gastric. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. din caile respiratorii inferioare. caldura retrosternala. 72. senzatia de greata. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. violenta..

. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. o inflamatie acuta a colecistului c. tahicardie si hipertensiune b. repaus la pat. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. paliditate. tahipnee. spumos b. 79. pauza 2-3 minute c. garoul este mentinut o ora b. brun. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. hemostatice. punga de gheata pe regiunea epigastrica. 78. tahicardie. rosu aerat. alimentatie lichida. 74. rosu inchis.73. o infectie a colicistului cu E. rosu neaerat c. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. repaus la pat. bradipnee respiratorie b. hipotensiune c. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. hipotensiune. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. 75. sedative. durerile lombare c. Coli b. plasma primitorului si plasma donatorului. paliditate. cianoza. 77. 76. opiacee. punga cu gheta pe regiunea epigastrica. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. o tulburare a motricitatii colecistului. sedative b. Colicistita acuta este: a. garoul este mentinut o ora. repaus la pat. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. In metoda Beth-Vincent: a. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. inapetenta. garoul este aplicat la extremitatea membrelor. 80. hemostatice. Proba de compatibilitate directa se face intre: a.

grupa 0(I) 84. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. grupa 0(I) 83. grupa A(II) b. 85. aglutina cat si aglutinogenul c. grupa A(II) b.81. pentru delimitarea celor 3 zone. nu exista la cei nu RH negativ b. anticoagulant b. grupa B(III) RH pozitiv. 88. 89. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: . grupa AB(IV). Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. grupa B(III) c. 86. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. de conservare c. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. nu exista la cei cu RH pozitiv c. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. grupa 0(I) b. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. grupa A(II) RH negativ c. grupa 0(I) RH pozitiv b. Aglutinele anti-RH: a. 87. grupa B(III) c. 82. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. In metoda Simonin cunoastem: a. grupa AB(IV) c. exista in ambele situatii.

20-25 grade Celsius b. temperaturi sub 16 grade Celsius b. temperaturi in 20-25 grade Celsius. ciroza hepatica. 91. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. asezata pe peretii flaconului. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. dupa 60 de minute. 92. angiocolita acuta b.a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. 93. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. socul prin arsuri b. stenoza pilorica . Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. 90. 37 grade Celsius. dupa 30 de minute b. 16-18 grade Celsius c. de culoare galbuie. dischineziile biliare c. 95. hemocolecistul. 96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. spongios. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. dupa 20 de minute c. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. 94. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. ileus biliar b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. fistula biliara c. 97. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c.

300 .1000 ml b.1000 ml. 105. 102. 99. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. bolnavi astenici b. eczema. 1000 . prin microstaza creata de modificari distrofice b. c. stranut. cancerul gastric c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. b. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. renali cronici este: a. bolnavi anemici c. apare in socul hemolitic c. senzatia de infundare a nasului. apare la administrarea de sange ce contine alergeni. 600 . Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. 200 . rinoree mucopurulenta. Hematuria: a. 100. 101.400 ml. c. calcul de carbonat de calciu b.b. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 98. scaderea acuitatii vizuale. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. bolnavi hipertensivi. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. 103. b. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. calcul de colesterol. 2000 . lacrimare. hidroree.600 ml c. durere. 750 . . edem corneean. calculi micsti c. litiaza biliara.3000 ml c.1500 ml b. fotofobie. 104.

tuse. b. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. tot arborele bronsic . c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. dureaza 1-2 saptamini. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. c. faza de cruditate. 109. bronhiile mari si mijlocii. c. 111. insotita de cresterea secretiilor bronsice. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. faza de coriza. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. c. nu intereseaza frecvent traheea. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. b. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. b. b. calmante ale tusei. pneumonie. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. 112. b. 110. b. faza de vindecare. tuse. 113. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. are 2 faze de evolutie. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. c. gripa. faza de cruditate. catar rinofaringian. Bronsita acuta . c. b. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. 114.106. interesind frecvent traheea. 3-6 zile. c. . codenal. permanenta sau intermitenta. b. 1-5 zile. faza productive. expectorante. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. c. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. faza de coctiune. dilatatia bronhiilor. 107. Bronsita acuta: a. convalescenta. 108. Simptomatic. Bronsita acuta este: a. faza de coctiune. insotita de cresterea secretiilor bronsice. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. b. 2-3 zile.

119. c. b. In bronsita cronica: a. b. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. factorii iritanti. 118. b. c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. c. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. procesul este difuz. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. dispneea nu creste progresiv. Alergia din bronsita cronica: a. este o boala usoara si frecventa. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. infectia. care induc bronhostenoza: a. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. 123. b. reducerea generalizata. b. b. astm bronsic. care arata ca: a. c. 120. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. Bronsita cronica: a. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. c. cianoza apare precoce.c. 122. b. nu este un factor cauzal. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. 115. bolnavul este de obicei afebril. hipersecretia si spasmul. c. 3 ani consecutiv. hipersecretie de mucus. astm bronsic si fibroza pulmonara. edemul mucoasei bronsice. cresterea VEMS. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. inflamatia mucoasei bronsice. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. relaxare bronsica. b. hiposecretia si spasmul. extins si la bronhiolele distale. c. 117. emfizem pulmonar si bronsita cronica. reducerea generalizata. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. c. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. 116. un loc primordial il ocupa: a. bronsita acuta. 121. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. alergia. urmatoarele afectiuni: a. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. c. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. b. astm bronsic. ireversibila a calibrului bronhiilor. emfizem pulmonar si bronsita acuta. scaderea secretiei de mucus. 124. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . . nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni.

este inconstanta. pina la citva minute. 131. Bronsita astmatiforma. In tratamentul astmului bronsic. restabilirea permeabilitatii bronsice. 125. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. c. c. 128. prin dezobstruare bronsica. administrata pe cale orala. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. c. b. cu substante bronho dilatatoare. in urmatoarele situatii: a. cind domina cresterea oxigenului in singe. este constanta. c. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. b. urmareste: a. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. pot aparea: a. variabil. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. 130. nu prezinta riscuri. 132. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. peste 24 de ore. 129. 127. este tratamentul cel mai eficace. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. albicioase( perlata). este contraindicat. aparitia cianozei. 133. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. este constanta. b. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. polipnee si transpiratii profuse. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. Modificarile patologice caracteristice. c. c. c. b. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. are urmatoarele caracteristici: a. b. de citeva secunde . eritemul mucoasei bronsice. 126. 134. treptat. brusc. complicatie a astmului bronsic are una din . c. b. este precedata intotdeauna de crize astmatice. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: . nu se administreaza in formele grave. corticoterapia: a. b. de citeva minute sau ore. este inconstanta. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. urmatoarele caracteristici: a. insuficientei respiratorii cronice. b. are urmatoarele caracteristici : a. c. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a.c. b. aparitia sputei viscoase. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator.

excesul de oxigen. masuri terapeutice adresate cauzei. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. b.a. b. 137. cind hipoxemia este redusa. . cind hipercapnia este pronuntata. cind nu se poate deschide gura victimei. b. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. pneumotoraxul. in insuficienta respiratorie acuta. c. masuri terapeutice generale. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. b. o reprezinta: a. 140. c. au urmatoarele caracteristici: a. nu este o urgenta medicala majora. 139. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. c. hipertensiunea arteriala. nu comporta: a. cind apare polipneea. b. c. b. se practica: a. asezarea bolnavului in decubit dorsal. 138. presupun: a. lipsa de oxigen. aplicate in insuficienta repiratorie acuta. Masurile terapeutice speciale.insuficiente respiratorii acute. masuri terapeutice adresate oricarei . debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. bradicardia. consta in: a. b. c. gimnastica respiratorie. nu depinde de : a. b. in insuficienta respiratorie acuta. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. c. Ca fenomen compensator. c. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. Simptomatologia in insuficienta acuta. c. Cauza cea mai frecventa de asfixie. Respiratia “ gura la nas” . din cadrul insuficientei respiratorii acute. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. nu sint obligatorii. infectiile respiratorii. 143. insuficientei respiratorii acute. retentia de oxigen. masuri terapeutice speciale. b. 141. b. tahicardia. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. introducerea policelui in gura bolnavului. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. vaccinare antigripala. Encefalopatia respiratorie din cadrul. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. apare: a. c. se adreseaza cauzei. interventia de reanimare. 144. 136. obstruarea cailor aeriene. 135. din insuficienta respiratorie acuta. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. 142. prin intermediul canulei. numai cind victima nu este constienta. Masurile terapeutice generale. c.

147. tetraciclina. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. in sindrom de condensare pulmonara. afecteaza organismul in intregime. reactii la tuberculina negative. la 3-4 zile de la debut. are de obicei o evolutie acuta. c. pune in evidenta. este o boala infecto. b. pe cale aeriana. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. b. c. b. 153. b. b. 152.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. In cazul tuberculozei pulmonare. b. c. frison . are de obicei o evolutie acuta. viteza de sedimentare mult incetinita. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. vibratii vocale diminuate. c. . nu afecteaza organismul in intregime. b. 148. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. are de obicei o evolutie cronica. interesind cu precadere plaminul. c. frecvent pe cale digestiva. b. In pneumonia pneumococica: a. c. in zilele premergatoare.b. c. contaminarea se realizeaza: a. 154. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. bolnavul prezinta poliurie. c. la 1-2 zile de la debut. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. hipofibrinemie. penicilina G. la citeva ore de la debut: 146. Antibioticul de electie. incepind din ziua a doua: a. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. 145. c. apetitul este crescut. leziuni anatomice. este provocata de pneumococ. semne clinice constante. c. 151.contagioasa. temperatura se mentine “ in platou”. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. c. b. 150. raluri sibilante si ronflante. b. este provocata de bacilul Koch. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. ampicilina. 149. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. leucocitoza cu polinucleoza.

limfatica. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. Cauza principala a anginei pectorale este: a. c.155. b. b. hematogena. intens. ebra. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: urerile toracice. . la nivelul plaminului. c. asimptomatic. expectoratia. singe. b. 158. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. 157. caverna. infiltrate pulmonare. c. expectoratie. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. ateroscleroza coronariana. 159. la nivelul pleurei. b. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. In cazul tuberculozei meningiene. intotdeauna acut. generalizat. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. lichid cefalo-rahidian. din insuficienta respiratorie acuta poate apare spneea polipneica rocese pulmonare si pleurale. c. coronarita. noduli pulmonari. brusc. ccidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. lichid cefalorahidian. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. tuberculoza secundara. durerile toracice. c. b. incetarea cauzelor. 160. c. bacilul Koch se pune in evidenta in: a. 161. 165. rocese laringotraheobronsice. b. 164. b. c. urina. bronhogena. spneea. tusea. In tuberculoza pulmonara. 156. la nivelul cordului. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. b. c. precizat datorita frisonului unic.

Durata crizelor din angina pectorala este de : a. 173. etoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . inflamarea in grade variate a unei artere coronare. n sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. 171. b. b. constrictiv. propanolol. intravenos. c. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. etoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. 170. farctul miocardic este: forma clinica a cardiopatiei ischemice.b. citeva minute. iradierile nu sint obligatorii. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. b. nitroglicerina. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. 169. c. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. c. 167.obstruarea brusca aunei artere carotide. 1-2 zile. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. dispneea. b. inflamatia miocardului. e este dezinfectia? etoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. 166. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. c. restrictiv. administrarea de nitroglicerina. continuu. nu este insotita de anxietate. c. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. obiecte . 168. 172. b. sublingual. nitropector. citeva ore. plagi . b. c. ca o” gheara. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. arsura sau sufocare”. b. durerea. c. peros. administrarea de miofilin. b. obstruarea brusca a unei artere coronare. c. dureaza peste 15 minute. plosti urinare. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. tusea seaca. c. tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare .

auza principala a infarctului miocardic este: ortita luetica . ste de obicei moderata. resterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. el mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : eucocitoza . pare din primele ore. pana la maxim 20 minute. HD – ul in infarctul miocardic ncepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . auzele favorizante ale angorului pectoral sunt: abetul zaharat. iza dureroasa din angorul pectoral : u dispare la administrare de nitroglicerina . e normalizeaza in 3-5 zile. pare la 6 – 12 h dupa debut . n dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . de stare si de convalescenta perioada prodromala. ocalizarea durerii in angorul pectoral: . pare dupa efort. tabagismul. emotii. amane constanta timp de 1 saptamana. resterea fibrinogenului . de stare si de convalescenta . de debut si de convalescenta ebra in infarctul miocardic ureaza 8-10 zile . eucocitoza in infarctul miocardic: cade dupa o luna. e normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. ardiopatiile valvulare. ngorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : ulburarile de ritm ale inimii . ureaza 2-3 minute. oronarita reumatica . una de debut. eroscleroza 90 – 95 % . perioada de debut. mese copiaose . evolutia infarctului miocardic se deosebesc : perioada prodromala.i). n dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. tulburarile de ritm. pertensiunea arteriala .

i. itudinea de urgenta in angina pectorala consta in : fectuarea examinarilor (transaminaze. opatia este o boala caracterizata prin: . n sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita. aspiratia. perextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. glicemie. entilatia mecanica.m. stituirea regimului igieno-dietetic. ripa. urgescenta jugularelor. relungirea timpului pana la internarea in spital . VSH. ozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. emnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : astrarea cunostintei. AVC. a pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. introducerea unei pipe Guedel. BPOC. toracice si abdominale. . mobilitatea globilor oculari. obilizare precoce.m. apoi cu sputa spumoasa rozata. . ECG) prirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina .v. mbele. anevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: uratirea orofaringelui. TA . bsenta pulsului la artera carotida. n regiunea toracica anterioara. tegumente uscate. aerata . radipnee. se administreaza : morfina i. leucocite. morfina . i. HTP . 0-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala anifestarile clinice ale EPA sunt : use uscata in prima faza. cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : misiunea de sange. palide. oprirea miscarilor respiratorii. onduita de urgenta in IMA este: revenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . ozitia trendelenburg .n umarul stang. mialgin i. radioscopie toracica.v. suficienta cardiaca este : stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . auzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : alvulopatii dobandite si congenitale.

exitele se caracterizeaza prin: ndrom senzitivo-motor bilateral si simetric ndrom de neuron motor periferic.ficultatea de a decontracta muschii eficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. atrofii si tulburari de sensibilitate. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi învecinati fectiune de obicei congenitala ectiune caracterizata prin deficit muscular otonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: eficit muscular care apare sau se accentueaza la efort abiciune progresiva . ndrom senzitivo-motor. boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. bilateral si simetric . tulburari sfincteriene si genitale. ciune progresiva . compresiuni (fracturi. cu aspect polinevritic. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate aralizia flasca a membrelor inferioare evritele se datoresc: nor viroze. interesând în principal muschii de la radacina membrelor olimiozita este o: a. atrofii musculare bilaterale si simetrice. atrofii musculare bilaterale si simetrice ficultatea de a decontracta muschii ndromul de neuron motor periferic reprezinta: a. rmarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior oliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii boala degenerativa care apare la vârsta adulta cleroza laterala amiotrofica debuteaza între: 0-40 ani 0-20 ani 0-60 ani liomielita anterioara cronica este: boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior boala cronica si progresiva indromul cozii de cal” se caracterizeaza prin: lizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor nui tratament insuficient nui proces inflamator local . rad trunchiular.

imposibilitatea închiderii complete a ochiului. deviatia gurii spre partea sanatoasa. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: b. tonice cardiace. masuri de igiena). emiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. . sau prin alterarea acestor doua forme de boala. semnul Babinski prezent.aralizia faciala este caracterizata prin: eficit motor la nivelul degetelor. atamentul paraliziei nervilor este: n primul rând etiologic. de atentie. 2-15 ani b. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: b. vitamine 213. anxietate cu idei delirante. tulburari digestive. 212. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. administrare de hormoni (foliculina). 210. 1-2 ani c. regim alimentar bogat în vitamine. b. iluzii verbale. tulburari de memorie. 10-20 ani 211. B6. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. Gerovital. c. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. eventual chirurgical sau ortopedic onsta în Roentgenterapie especific (vasodilatatoare. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. mielite. indispozitie . dezorientare. Vit. Mecopar. vâjâituri în urechi. ndromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: ccidente vasculare cerebrale. prin tulburari nevrotice: cefalee. imposibilitatea de a fluiera. a. scleroza laterala amiotrofica.tulburari de memorie.neuroleptice. astenie. forta musculara de obicei diminuata mult b. tranchilizante. c. lent. c. fracturi de rahis. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. tumori cerebrale si medulare. stare depresiva. tratament cu antibiotice. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. ihna. insomnie. halucinatii auditive. ameteli. semne de paralizie faciala. senzitive si trofice ergerea cutelor fruntii de partea bolnava. accese periodice de manie sau melancolie. în special a policelui ulburari motorii. n leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia pare mai ales vara si toamna. sarac în substante azotoase.

arsura de gradul I b. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. terminatiile din derm sunt distruse c. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. hemoragia digestiva. cu soc hipovolemic b. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. A. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a.A 0.b. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. efectuarea tratamentului antisoc. arsura de gradul II c. A si ser antitetanic 3000 U 221. profunzimii arsurilor 219. c. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. de aceeasi intensitate b.P. ser antitetanic 3000 U c.5 ml b. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale . In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. cu soc toxico-septic 215. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a.T. bronhopneumonie. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. În cazul unui accident colectiv.P. Nefrita acuta. A. tulburari în sfera activitatii si vointei 214. accidentatii agitati b. dispozitie trista. idiotie încetinita. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. lipsa de imbold în acti vorbeste în soapta. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. concomitent cu îndepartarea hainelor. socului hipovolemic c. embolia pulmonara.T. arsii cu leziuni combinate 220. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. nu se complica c. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c.

traheostomie 224. nu au caracteristici speciale. Ea urmareste: uprimarea presiunii. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se produc arsuri de gradul a. oxigenoterapie c. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. a treia saptamâna (14-16 zile) c. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. excizia partiala a escarelor c. IV ca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. III c. La arsii cu leziuni circulare pe membre. cloramina. excizia completa a escarelor b. apa oxigenata b. local. ser fiziologic. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. II b. apa sterila 228.222. incizii de decompresiune. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. bicarbonat de sodiu c. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. transformându-se dintr-un grad inferior în grad superior c. În cazul electrocutarii. amoniac 1%. primele zile de la producerea arsurii b. se va practica: a. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. mentinerea unei bune nutritii aleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone . se practica: administrarea de substante medicamentoase diuretice punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana reinterventie chirurgicala rofilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. oricând. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. actionând si dupa accident. dezobstructia cailor respiratorii b. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. se vor folosi: a. escarele se formeaza lent. anestezie a cailor respiratorii superioare. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. se considera perioada optima pentru grefare: a.

se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice.area lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta n profilaxia escarelor postoperatorii. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare obilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului igurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: interventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange mai tratament medical cu hemostatice umai punga cu gheata local eteorismul abdominal postoperator poate fi: n simplu ileus dinamic pasager mplicatie digestiva postoperatorie grava n incident intraoperator jutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: spiratie gastrica asarea unui tub de gaze in anus sma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala n cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: e face aspiratie gastrica. intra – si postoperator . schimbarea pozitiei in pat. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: obilizarea precoce. se face clisma evacuatorie administreaza purgative si alimentatie semilichida alimenteaza bolnavul normal e reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: ste adinamic te consecinta unei peritonite u cedeaza la tratament cu miostin Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: bdomen acut traumatic domen acut netraumatic zolvarea unor aderente sau bride rsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: arcoza si iritatia peritoneala aritia unui ulcer de stres u s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei mplicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: demul pulmonar acut mbolia pulmonara omboflebita postoperatorie ofilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: eoperator stoperator e -.

asfixiei.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . durerii si hipercoagulabilitatii apia asfixiei. repaus vocal. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: suficienta respiratorie acuta electazia pulmonara onchopneumonia aringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: omprese reci in jurul gatului. sonda de aspiratie gastrica. repaus vocal. antitusive. durerii si administrarea de hemostatice dministrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare nfarctul miocardic apare frecvent in postoperator: persoane obeze. combaterea anxietatii lirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie dministarea de inhibitori de secretie gastrica atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: ezobstructia bronhiilor si antibioterapie lmarea tusei si antibioterapie dministrarea de vitamine si antiinflamatorii omplicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: ecubit lateral stang cubit dorsal ecubit ventral unci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. aerosoli.ratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: rapia socului. antibiotice generale mprese calde in jurul gatului. aparut in postoperator. antibiotice generale u necesita tratament medical abcesul fesier. aerosoli. tratamentul este chirurgical: faza de congestie faza de colectie nd zona este indurate ea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: epticemia postoperatorie cesul fesier ectarea plagii chirurgicale atamentul profilactic in infectia urinara.care prezinta un risc mare cardiovascular toti cardiacii. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. antitusive. diabetice. consta in: plicarea de rutina a sondajului vezical licarea sondajului vezical in orice conditii plicarea sondajului vezical. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale hipertensivi atamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: olirea preoperatorie a stomacului. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta cerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro.

splenesctomii. leucemie acuta mocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen unei septicemia pentru identificarea agentului patogen unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase pa producerea unui traumatism abdominal inchis. nici nu se inrautateste: se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie se externeaza pacientul se administreaza antialgice si se reia alimentatia ui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. tinut sub observatie si tratament.femeile peste 50 ani barbatii intre 30 si 50 ani femeile intre 30 si 50 ani agnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: rezultatul hemoleucogramei sediul durerii starea generala. culoarea tegumentelor. nici nu se amelioreaza. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: oc sau hemoragie masiva moragie interna lenta ziuni parietale ca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. traumatisme abdominale dupa iradieri severe.ului este obligatorie: numai la bolnavii care necesita transfuzie la bolnavii internati in serviciu de chirurgie numai la bolnavii cu hemoragii gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: traumatisme osoase usoare dupa hemoragii. rezultatul leucogramei langiografia exploreaza: vezica biliara si caile biliare extrahepatice vezica biliara colonel amenul de urina se face obligatoriu in preoperator: numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale la toti bolnavii chirurgicali la bolnavii care au ureea sanguina crescuta terminarea grupului sanguin si Rh. aplazie medulara. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: prezenta aerului in cavitatea peritoneala prezenta lichidului in cavitatea peritoneala nu arata nici o modificare b denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: intereseaza si deschide peretele abdominal .

timpul intai consta in: hemoragia intra.sau subcapsulara ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala sangele curge liber in abdomen ncreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului lecistita acuta este: o inflamatie acuta a peretului colecistic o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice o tulburare a motricitatii veziculei biliare skineziile biliare reprezinta: tulburari date de parazitozele intraveziculare tulburari ale cailor biliare . stare generala usor alterata dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi rsoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: bolnavii subponderali bolnavii cu ulcer perforat adultii obezi ncreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: tripsina amilaza tripsinogen lburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal le mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: ale ficatului ale pancreasului ale splinei hemoragia interna “in doi timpi”.nu intereseaza peretele abdominal produce leziuni viscerale. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: inflamarea pancreasului necrozarea pancreasului autodigestia pancreasului ntuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: hemoragie “in doi timpi” hemoragie interna lenta leziuni parietale agnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: antecedente ulceroase caracterul durerii si fenomenele digestive disparitia matitatii hepatice.

tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. cresterea K+ si a ureei hemoconcentratia scaderea Ca+ rforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: cand orificiul de perforatie este mic si suplu cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin giocolitele sunt afectiuni inflamatorii: ale colecistului ale cailor biliare extra si intra hepatice ale colecistului si ale cailor biliare lica biliara se instaleaza frecvent: din cauza nealimentarii la timp dupa o masa bogata in legume si fructe dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut ezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. se intalneste in: ocluzia intestinala apendicita acuta ulcerul duodenal perforat ca un bolnav se prezinta in urgenta. accelerarea tiei in etajul abdominal superior. sunt: scaderea Cl+ sanguin. ducand la soc. lipotimie. formand asa zisul “ abdomen de lemn” . la care diagnosticul nu s-a precizat inca. ca o lovitura de pumnal. ne gandim la: pancreatita acuta apendicita acuta perforata . paloare.chirurgical chirurgical de urgenta un pacient cu abdomen acut. avand o durere violenta in epigastru. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase caracterul durerii si fenomenele digestive starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive endicita acuta are un singur tratament: medical medico. este contraindicat sa se administreze: barbiturice antialgice antialgice majore (morfina. mialgin) a mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: in organele din vecinatate perforatia acoperita in peritoneul liber evolutia sindromului ocluziv.tulburarii ale motricitatii veziculei biliare agnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: caracterul durerii. cu iradiere in hipocondrul drept.

se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: pozitionarea corespunzatoare.ul intestinal se traduce prin: rasucirea anselor intestinale un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala plastron colecistic se poate trata astfel: interventie chirurgicala de urgenta antispastice.duodenal perforat evolutia unei apendicite acute. mobilizarea precoce. completat cu tratament chirurgical. cu semne de peritonita instalate. tratament medical. antibioterapie.verzuie si aspect de “frunza vesteda” apendice congestionat . gimnastica respiratorie administrarea antibioticelor si mobilizarea combaterea tusei si gimnastica respirator perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: stomacului colonului veziculei biliare cazul unui abdomen acut chirurgical.verzuie si aspect de “frunza vesteda” apendice congestionat r-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: apendice marit de volum cu aspect de “limba de clopot” apendice de culoare neagra.ulcer gastro. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita lnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: spitalizati si operati spitalizati si tratati medical tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie pectul anatomo. peste 6-8 saptamani. dupa “racire” ntru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: inflamatia peretului colecistic prezenta unui obstacol in coledoc un proces inflamator al cailor biliare lvulus. peritonita acuta poate aparea: inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare odata cu peritonita plastica localizata in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare pectul anatomo.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: apendice marit de volum. cu aspect de “limba de clopot” apendice de culoare neagra. regim alimentar regim alimentar.

atamentul in plastronul apendicular consta in: se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical se intervine chirurgical de urgenta se trateaza medical

agile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: in peritoneu, dar a lezat si perforat mai multe organe in peritoneu, dar a lezat un organ in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ

astronul apendicular este: o peritonita plastica o tumora maligna apendiculara o inflamatie a apendicului

ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt: fecaloide bilioase alimentare

rsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: intestinale inalte intestinale joase intestinale functionale

lnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului

nduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: linistirea pacientului, sonda de aspiratie gastrica, clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie hidratare, clisma evacuatorie sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei

agile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: cele perforante cele penetrante cele care intereseaza numai peretele abdominal

n ulcerul gastro-duodenal intelegem: deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat, pancreas) perforatia peritoneului

ca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric, plaga: este penetranta intereseaza calea biliara sau stomacul intereseaza numai peretele abdominal abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:

stomacului si duodenului uterului intestinului mezenterial si colonului

apendicita acuta perforata durerea este: violenta, cu prezenta “ abdomenului de lemn” violenta, generalizata de la inceput in intreg abdomenul initiala in fosa iliaca dreapta, brusca, violenta

atamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: colecistectomie colecistostomie colecistectomie cu coledocotomie

lecistita acuta reprezinta: inflamatia acuta a peretului vezicular, coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic inflamatia cailor biliare extrahepatice inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc

loratia subicterica a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: spasmul reflex al sfincterului Oddi prezenta unui obstacol in coledoc dischinezia biliara

r-o pancreatita acuta, cu evolutie fara complicatii, tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: evolutia starii generale, a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale

lecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: colecistita acuta colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc dischinezia biliara

cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea de urgenta consta in:

montarea unei sonde de aspiratie gastrica, abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii p ectrolitica recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii se face direct interventia chirurgicala

ritonita acuta difuza rezulta din: localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere

ritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar

grijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice, consta in:

calmarea durerii si reluarea alimentatiei se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

peritonita acuta, secundara ulcerului gastric perforat, datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu, simptomul caracteristic este: durerea extrem de vie in epigastru, care nu se generalizeaza in tot abdomenul, dar este insotita de greturi si varsaturi durerea extrem de vie in epigastru, fara un simptom premergator, care se generalizeaza in tot abdomenul, dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei durere surda in epigastru, cu iradiere in umarul drept, insotita de greturi si varsaturi

ulcerul gastric si duodenal perforat, este caracteristica : durerea epigastrica de intensitate deosebita “ca o lovitura de pumnal”, urmata de rigiditatea abdomenului “de lemn” durerea epigastrica de intensitate medie, insotita de rigiditatea abdomenului “de lemn” durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept, cu iradiere in epigastru

ractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: apare in hipocondrul drept, coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta, generalizandu-se apoi in tot abdomenul apare brusc o durere vie in tot abdomenul, cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept apare o durere vie in epigastru, care se generalizeaza in tot abdomenul

ntre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu, patologic sau traumatic, foarte iritant este: lichidul evacuat din intestinul subtire sucul gastric bila

ritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal procesul infectios cuprinde tot abdomenul

ntru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv, in caz de varsaturi, se iau urmatoarele masuri: se administreaza medicatie antiemetica se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza, dupa caz, si medicatie antiemetica se reia treptat alimentatia

ritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: peritonita apendiculara peritonita genitala pelviperitonita obicei, peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: repaos la pat, regim alimentar, antibioterapie, iar dupa “racire” interventie chirurgicala pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta calmarea durerii si combaterea febrei

colecistita acuta, durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice, aplicate local: sac cu nisip punga cu gheata compresie calda

r-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra, fixat de o fasa compresiva

punga cu gheata si interventie chirurgicala tubaj duodenal. pregatire pentru interventia chirurgicala rma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: edemul sfincterului Oddi cresterea in volum a pancreasului proces supurativ al pancreasului ncreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului sangerare peritoneala sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic agile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a penetrat in peritoneu. dar nu a lezat nici un organ a lezat si perforat unul sau mai multe organe nu a penetrat peritoneul. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva matoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: plastronul colecistic colecistita acuta apendicita acuta un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: tumora intestinala volvulus intestinal carcinomatoza peritoneala alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el rerea intensa. antiemetice recoltarea probelor de sange. calmarea durerii. calmarea varsaturilor. perfuzie. dar a lezat unul sau mai multe organe vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: ora ultimei mese cauza care a determinat ocluzia de cand s-a instalat ocluzia luziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : volvulus intestinal . colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antisp colecistita acuta apendicita acuta subhepatica pancreatita acuta nduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: repaos la pat. combaterea infectiei. regim alimentar hidric. analgetice.se aplica pansament foarte compresiv nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. antispastice. morfina.

Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. efectuarea de catre medicul de familie . c. examene clinice . metode genetice . c. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului .Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. prin mijloace fizice. chimice si biologice . streptococul beta-hemolitic din grupa A.Sterilizarea urmareste : a. b. b. ca forma a anginei streptococice. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. doxiciclina. streptococul alfa hemolitic din grupa B. necrotice. b. 339. angine : rosii . albe. prin mijloace fizice si chimice.pulmonar. rx. cu mult mai rar. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337.Angina ulceronecrotica. penicilina . b. 341. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. 334. c.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. c. b. ulceroase.Din punct de vedere clinic. metode fizice. ecografie abdominala . tetraciclina si cloramfenicol. c. frecvent. incheierea o data cu limitarea focarului . 340. c. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul.tumora intestinala maligna tumora abdominala 333. b. c. b. anginele se clasifica astfel: a. RBW. coproculturi. albe .Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. 335. ambele raspunsuri sunt corecte . chimice si mecanice. se intalneste : a. stafilococul auriu.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. . b. 336. angine : rosii. niciodata. b. c. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. angine: rosii . c.Dezinfectia urmareste : a. 338.

la domiciliu . b. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta.Copilul cu scarlatina este tratat: a. c. b. va sugereaza : a. respectand fata. limba saburala. Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale. febra mare. varsaturi.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. c. o dunga alba pe gingii c. febra.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. c. 344. extensive la pilieri.342. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. angina. c. cu false membrane aderente care se refac rapid. smeurie. angina. b. limba smeurie. 346. cefaleeei si durerilor la deglutitie. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . c. reliefare a papilelor fungiforme. rosie inchis.Eruptia in scarlatina este: a. angina. c. rujeola. micropapuloasa. 345. cefalee. catifelata la pipait. de catre medical scolar. tahicardie. Grozovici – Pastia. 348. 347. varsaturi. febra moderata. 350.hemolitici. b. sangerande. veziculara .Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. scarlatina . rosie. c.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. b. pe gat si torace.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. febrei si catarului respirator . febrei. 343. fata anterioara a toracelui si abdomen.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. (dunga Appert). aspra la pipait. 349. 351. obligatoriu in spital de catre medical specialist . streptococci beta –hemolitici. lueta. eritematoasa difuza. varicela. rosie sau eritemato-pultacee. . b. c. streptococilor alfa. b. b.hemolitic grupa A. semnul Pastia si ciclul lingual. micropapuloasa. b. rar ulcero-necrotica .Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. lucioasa. eruptie fugace . b. membre superioare. Masca Filatov.

c. evolutia asimptomatica . septice. c. suprainfectii bacteriene. 354. 361. crup. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. alergie . b. imunitate. fara tendinte la confluente. cu fond congestiv . 359. cu tendinte la confluente . este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. encefalita. c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . macule mici de culoare roz. 14-21 zile 355. b. este lipsita de importanta . b.Importanta rubeolei este data de : a.Semnul Koplick. complicatiile toxice. 358. este normala. in lambouri tardive. c. micropapuloasa. efect teratogen.Incubatia in rubeola dureaza : a. 2-3 saptamani. b. in perioada de convalescenta . c. membre 356. da descuamatie furfuracee precoce. fata – dupa urechi. poliadenopatiei occipitale 352. septice postinfectioase . gat – torace.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. in prima zi de eruptie . 353. pe frunte si obraji . 357. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale .Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a.In scarlatina. In rujeola. perioada de incubatie dureaza : a. . maculopapuloasa. febrei. nici una dintre afirmatii nu este corecta . postinfectioase. nu lasa urme. test de: a. c. c.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. c. 360. b. b. c. patognomonic in rujeola. c. b.Evolutia eruptiei in rujeola : a. 8-11 zile.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. b. b. dispare: a. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. 3-6 zile. poliartrite. toxice.

lunar. la 2 luni interval. rujeola. beola. beola. apar in : jeola. imalele. scarlatina 363.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a.b. sursa de infectie este : mul bolnav cu forme tipice si atipice. 362. rsat. 1-2 saptamani. tuse. rubeola. arotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : eion. in 24 ore de la depistare. b. imovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale.. stributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : cela. ojar. subfebrilitate. se convulsiva. ricela. rotidita epidemica. ola. aspect “facies plans”. raguseala. nominal . febra. 1 saptamana . nominal . beola. in lunile de : rna-primavara. tusea convulsiva. ela. injectie conjunctivala. numeric.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. uptia este pruriginoasa in : arlatina. eola. trimestrial. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : rlatina. . eruptia cu aspect polimorf: macule. emnele catarale respiratorii : rinita. papule. urtatorii faringieni de streptococ . c. bloul clinic cu debut relativ brusc. na. c. perioada de stare. b. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: pondiloza cervicala. c.

cilul tific are patogenitate exclusiva pentru : nimal. ndromul encefalitic . cefalita. ulti peste 40 ani. apare in : epatita acuta virala. tenesme si uneori febra. caunele diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. eningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : opii. rade C. 0 grade C. mucopiosanguinolente. zenterie. defineste : epatita acuta virala. in egala masura. ou-nascut si sugar . cu aspect omogen. treia vaccinare pentru poliomielita se face : primul an de scoala. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. subliniaza sindromul clinic din : . arenterala. ebra tifoida se transmite pe cale : gestiva. xiinfectie alimentara. scaune diareice. llmoneloza. amna – iarna .ra. aturitate. bra tifoida. rogena. caune numeroase.o inmanunchere de semne si simptome. m. moi. arlatina. 376. apa olera. eu. omogene. eritonita. lichide. mpiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : grade C. ablou clinic cu varsaturi. colici abdominale.toamna.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. stare toxica. apar in : allmonela. xiinfectia alimentara. m si animal. de culoare galben verzui. abundente.

tanos. ainile murdare. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: natoxina tetanica. Solul. colectivitati de copii. eola. zenterie. simptomele nu sunt evidente. arenterala. tanos. 386. zenterie. alea de transmitere a dizenteriei este: erogena. coproculturi. coproculturi. . asul sardonic” apare in : arlatina. este obligatoriu controlul. de necessitate. obiectele contaminate. egaturile vasculare de varice esofagiene se fac: in scop profilactic. ebutul. ol primar in transmiterea dizenteriei il au: ontaminarea hainelor.. adiul compensat se caracterizeza prin: hipersplenism. natoxia difterica. entru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. prin recoltarea de : coprocultura. cal-orala. epatita virala. erogen. gestive. rorab. hepatomegalie. dupa tratament. praful. ustele. mijlocesc patrunderea sporilor prin: ziuni ale tegumentelor. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : arlatina. anos. de obicei lent. 385.

b. b. tendoanelor si vaselor b. b.. se administreaza sedative 395.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. obligatoriu nu este absolut necesar obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. Blackmore. c. hemartroze.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. b. c. b.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. mai importante decât cele din entorse mai putin importante decât cele din entorse nu se produc leziuni articulare 394.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. b. fractura acoperita de piele.Prin fractura deschisa se întelege: a. c. b. c.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. articulatia scapulo-humerala articulatia coxo-femurala articulatia cotului 399.dar cu leziuni masive a muschilor. c. 392. b.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. se administreaza analgetice majore se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. c. fracturi prin îndoire si rasucire fracturi închise si deschise fracturi complete si incomplete 400. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul .Examenul radiologic într-o entorsa este: a. c. fractura în „lemn verde” luxatia deschisa a cotului fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala 398.cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. onda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: Foley. articulatia de deasupra zonei fracturate articulatia de dedesuptul zonei fracturate articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396.. Sonda endotraheala. c.

In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. numai focarul de fractura focarul de fractura si articulatia de dedesupt articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. fractura oaselor gambei 407. b. raze gama 411. b. b.Prin plagi perforante intelegem: . b.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. agenti ionizanti plaga prin întepare.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. c. c. leziuni pulmonare cu pneumotorax rupturi ale ficatului. taiere. echimozele si hematomul b. fractura în „vârf de clarinet” fractura în „lemn verde” fractura prin înfundare 403. b. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. c.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. embolii pulmonare si cerebrale socul traumatic si hemoragic procesele septice de osteita sau osteomielita 402.Fractura cominutiva reprezinta a. b.. fractura de col femural fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. deformarea regiunii 405. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. durerea în punct fix. acizi. rinichiului.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. c.401. se pune diagnostic clinic si radiologic se face anestezie generala se asigura reducerea fracturii 408. c. fractura de rotula fractura de humerus fractura de olecran 410. splinei leziuni pulmonare cu hemotorax 406.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a.În cazul unei fracturi fara deplasare. fracturi multiple ale oaselor fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. prin muscatura plaga produsa de frig. c. plaga prin caldura. c. b. b. c..

a.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. c. c. b. c. saltele pneumatice . b.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. c. b.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a.Rabia se poate transmite prin: a. fara ca el sa fie mobilizat în carucioare rulante este contraindicata iesirea din salon 421. pneumonii hipostatice bronhopneumonii pleurezii 420. plagile recente plagile care secreta abundent tromboflebite 417.. c. patului... fixare cu leucoplast fixare cu plasa autoadeziva fixare cu basma (capelina) 418. plagi cu hemoragie mare plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. b. c. pozitiei incorecte din cauza imobilizarii îndelungate din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. plagi ale tegumentelor plagi care patrund în cavitatile naturale plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. b. c. b.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. c. întepaturi ale unor inserte plagi muscate de animale inocularea veninului de sarpe 415. b. Prin plagi recente intelegem: a.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. balcon) cu ajutorul: a. plagi produse în ziua respectiva plagi produse sub 6-8 ore plagi produse în ultimele 48 ore 413. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata aplicarea garoului deasupra leziunii administrare de antivenin 414. b. b. c. b.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a.

+70 mbele variante sunt corecte Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: olipnee cu expiratie prelungita si tiraj spiratie Cheyne-Stockes ze de dispnee cu respiratie suieratoare. deshidratare globala. diplopie.5 – 1% . antidecubit c. somnolenta – coma nvulsii tonico-clonice erderea monoculara sau binoculara a vederii Primul gest terapeutic. provocata de bronhoconstrictie Combaterea durerii în soc se face cu: edicamente indicate de medic na 0. atunci când diferentierea dintre coma hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut.v. saltele pneumatice. tulburari de cunostinta (coma calma) itatie psihomotorie falee. clorului si sodiului sanguine Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea de: anitol 20% în perfuzie lenta (30 – 60 min) r fiziologic – 1000 ml în primele 20 de minute r glucozat 5% In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: par primele semne de constiinta înregistreaza cresterea rezervei alcaline cemia a scazut sub 300 mg% Insulina trebuie pastrata: temperatura camerei frigider la temperatura de +2 . anxietate Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: stenie. compartimentate. saltele din material plastic ma diabetica poate fi declansata de: ort fizic prelungit rirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina nsum de alcool mnele majore din coma diabetica sunt: spiratie Kussmaul. consta în: dministrarea de 20 – 30 ml glucoza hipertonica coltarea probelor de laborator dministrarea i. a 20 UI insulina rapida Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: esterea ph-ului sanguin aderea clorului sanguin aderea potasiului.b.

soc ireversibil c decompensat. la locul de munca. de glucoza 33% Cauza asa-numitei “sângerari în propriile tesuturi” în cadrul socului traumatic este: asodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic sodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta emoragia intratisulara Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: 0% din masa circulanta % din masa circulanta ice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: dica tonusul bolnavului raveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea vorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: strugerii pancreasului suficientei relative de insulina suficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. . examen de sputa. . radiologice si de laborator . 441.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. ca infectie nozocomiala. coma c compensat. examen radiologic. pe cale aerogena. preveni transmiteriea infectiilor. b. c. b.v. infectia urinara. includ: a. c. b. insuficienta renala. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . in unitatile sanitare cu paturi . preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . 440. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. soc decompensat.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. combinatii diferite ale unor dovezi clinice.algin In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: oc compensat. coma Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: erturbarea metabolismului glucidic esterea nivelului glicemiei postprandiale erturbarea metabolismului mineral Proba hiperglicemiei provocate se face prin: dministrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa ministrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa dministrarea i.

inainte de corectarea volemiei. 447. c. 1015-1017 . re apendicele xifoid. 1017-1020 . c. regiunea lombara. pielonefritei acute. c. 446. colicii renale.c. poliuria. regiunea suprapubiana. b. b. densitatea urinei oscileaza intre : a. in stanga sternului Asistentul medical: nu poate exercita nici o alta activitate oate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate nformatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: echipei medicale . 444. c. colica renala. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. insuficientei renale cronice. dupa corectarea volemiei. regiunea toracala. 442. insuficientei renale acute .In faza de izostenurie. . disuria . b. b. pe coaste. c. dupa administrarea de vasodilatatoare. 1010-1011. insuficientei renale cronice . diureticele se vor administra: a. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. In insuficienta renala acuta. 443. ompresiunea din masajul cardiac extern se face: e 1/3 inferioara a sternului. b. c. c. nicturia . pielonefritei cronice . 445. Uremia este stadiul terminal al : a.

indiferent de persoana. judetean. prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: dupa absolvirea scolii postliceale sanitare upa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs. potrivir legii Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România. conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat Asistentul medical: nu este prestator de servicii ste prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii. resti se organizeaza: data la 3 ani o data la 2 ani o data la 4 ani Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: anual e doua ori pe an ori de câte ori este nevoie Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: presedinte. indiferent de vârsta. un secretar . locul sau situatia în care se gaseste Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: pacientii mai tineri oti pacientii. la nivel natioanal.amiliei publicatiilor stiintifice Asistentul medical are obligatia: de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical. proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza de catre: iecare asistent medical prin societatile de asigurari ngajator. 3 vicepresedinti.

protozoare. emetiral supozitoare. fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. torecan tablete c. metroragie. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice 462. 466. sedative c. c. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. institutiei. 463. durere in hipocondrul drept b. antibiotice. hemisuccinat de hidrocortizon b. c. un secretar 459. 464. un secretar 460.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. . presedinte. b. cresterea cantitatii de CO2 in sange. febra c. acestea pot fi combatute prin administrare de: a. Care din agentii patogeni (bacterii. virusuri. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. 465. ocluzie intestinala c. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a.individuala sau dupa caz a institutiei.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or. numai bacteriile. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata. tahicardie b. metaclopramid. b. melena c. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a.. 461. . In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile. toti. resorbtie cu procese aderentiale b. nici unul. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. 4 vicepresedinti. 2 vicepresedinti.resedinte. individuala. tahipnee c. plegomazin fiole b.MSF. menoragie b. scaderea in greutate.

472. combaterea varsaturilor c. morfina c. contractura abdominala c. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. calmarea durerii cu morfina 471. hematemeza b. repaus digestiv. regim alimentar. monitorizarea functiilor vitale c. purgative b. 470. hemoragie digestiva. hipertensiune c. facies anxios. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. repaus la pat. antispastice. melena 475. contractura abdominala. treimea distala a colonului b. refacerea masei circulante b. ulcerul gastric perforat c. senzatia de sete accentuata. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. 473. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. treimea distala a esofagului c. calmarea durerii. antialgice. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. 469. administrare de antibiotice. meteorism intestinal. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. stomac. In segmentul de de sub garou se produce: . debut violent b. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. 474. puls rapid b. rectoragie c. dureri puternice in epigastru. gastrita cronica b. examinarea morfo-functionala a rinichiului. transpiratii reci. 468.467.

Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. hemoptizie 479. lezarea vaselor compresate c. rosu aprins. gangrena membrului c. cronic b. 480. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. apare inainte de masa. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. antispastice si morfina . melena c. hematemeza b. 476. nu are importanta 482. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. aerat. sindromul Zollinger-Ellison c. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. stenoza c. zatului de cafea digerat c. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. acut c. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. apare la 2-4 ore dupa masa. in faza de inceput a ulcerului c. 481. lezarea vaselor compresate. perforatia b. In colicistita acuta se pot administra: a. 483. colecistita cronica b. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. 477. sindromul Zollinger-Ellison. are periodicitate. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a.a. soc de garou b. hemoragii digestive superioare. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. cancerul gastric. 478. rosu inchis cu resturi alimentare b. gastrita cronica. dilatarea paralitica.

b. antialgice si antibiotice c. antispastice, antibiotice si mialgin.

484. Aglutinele anti-RH: a. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. nu exista la cei cu RH negativ c. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv.

485. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. AB(IV) RH pozitiv b. B(III) RH negativ c. 0(I) RH pozitiv.

486. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. cresterea tensiunii arteriale, scaderea pulsului b. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. socul hemoragic.

487. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. temperatura de plus 4 grade - plus 8 grade Celsius b. temperatura peste 8 grade Celsius c. transportul necorespunzator al sangelui.

488. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. daca se constata o omogenitate perfecta c. daca se constata aparitia de mici grunji.

489. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange.

490. La o punga de sange bun de transfuzat, zonele prezente sunt : a. o zona galben-citrin clara b. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. o zona de aspect laptos.

491. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui

c. nu sunt necesare aceste etape.

492.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. plasma are culoare rosiatica b. aparitia de cheaguri si grunji c. plasma are aspect laptos, flocoane mari de fibrina.

493. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. donatorii pot fi controlati c. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale.

494. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 - 8 grade Celsius.

495. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. presiunea venoasa marita.

496. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. determinarea grupei b. proba de compatibilitate pe lama c. proba de compatibilitate Oehlecker.

497. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. calcul coledocian b. hidrops vezicular c. complicatii cu infectie (colicistita acuta, piocolicistita).

498. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. angiocolita acuta b. pancreatita acuta c. infarctul de mezenter.

499. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloro-duonale.

500. Melena este un scaun cu sange: a. rosu-aprins b. negru ca pacura c. urat mirositor.

501.. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. nisa neregulata cu baza nodulara c. retractia curburii mici.

502. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. ulcerul perforat b. stenoza functionala c. hemoragii repetate.

503. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. endocrini b. de teren c. de mediu.

504. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide.

505. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. ulcerul gatro-duodenal b. angiocolita acuta c. dischineziile biliare.

506. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. cancerul cailor biliare b. oditele stenozante c. pancreatita acuta hemoragica.

507. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. ulcerul gastro-duodenal perforat b. infarctul mezenteric c. oditele stenozante.

bolnavi neoplazici. transmiterea unei boli infectioase b. 514. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. 513. hipertensivi. socul hemolitic posttransfuzional. peritonita. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. soc traumatic. aplazii medulare. 516. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. emfizem pulmonar. cefaleea. pleurizii b. insuficienta hepato-renala b. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. bolnavi cirotici c. hematuria masiva. soc prin arsuri b. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. 512. icterul postransfuzional c. 510. tromboze venoase. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. transfuzia cu sange infectat c. ocluzii intestinale. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. socul hemolitic. 511. anemiile din aplaziile medulare. administrarea de sange care contine alergeni. 515. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. urticaria. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. Masa trombocitara va fi folosita in: a. boli infectioase c. soc post operator. arsilor b. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : . anemii post infectioase c. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. febra. leucemii acute si cronice c. soc post operator. anemiile din aplazii medulare 509. anemiile uremicilor.508. soc traumatic c. Albumina umana este indicata in: a.

b. hipertensiune arteriala. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. pansarea ochiului. u au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. stranut. senzatii de infundare a urechii. corpi straini neanimati (inerti). Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. cu ajutorul acelor de corpi straini . b. obezi. b. 522. dispnee. tegument infiltrat. c. hipotensiune c. b. otalgie . rezinta hipercolesterolemie. 523. se instileaza epitelizante si dezinfectante. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. corpi straini endogeni. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. paloare. c. eczema si ragade perinariene. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10 minute. lacrimare. agitatie. 517. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. rinoree mucopurulenta. disfagie. 521. farctul miocardic : oate aparea si la persoane fara antecedente coronariene n special apare la barbati trecuti de 40 de ani. c. c. tumefiere. secretie sanghinolenta. diabet sau hipertensiune arteriala. 519. durere la deglutitie. pare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . olanavii cu infarct miocardic de obicei : unt sedentari. mari fumatori. tuse spasmodica. . c. cianoza. cornaj. tiraj. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. excoriatii sau plagi ale conductului .a. c. hidroree. c. suprasolicitati psihic . Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. corpi straini animati (vii). 518. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. b. puls rapid. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. agitatie. b. cianoza. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. b. 520.

inic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. caderea fibrinogenului. onvalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: natomic prin formarea unei cicatrice membranoase. e caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. ureaza 3-5 zile. urerea in infarctul miocardic : re sediul si iradierea similare durerii anginoase. eucocitoza. durata de 4 – 5 saptamani . xamenul de laborator in infarctul miocardic arata: ccelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. edeaza la opiacee. brutal. pare dupa efort . areori dupa o hemoragie severa. onfirmarea diagnosticului . xamenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : videntierea unor zgomote cardiace . e calmeaza prin administrare de nitrati . o emotie puternica . erioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : sparitia febrei. apare : areori dupa efort. ureaza mai multe saptamani chiar luni.cu cateva ore instalarea infarctului. o tahicardie paroxistica. ebra. recizarea fazei evolutive si a localizarii. emenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: pertensiunea. asteniei. urerea in infarctul miocardic : e calmeaza prin repaus . debutul fiind brusc. e cele mai multe ori lipseste.infarcul miocardic perioada prodromala: receda uneori. paritia durerii moderate precordiale. normalizarea TA . ste de intensitate neobisnuit de mare . . adeseori in repaus sau somn. erioada prodramala din infarctul miocardic. urerea si hipotensiunea erioada de debut in infarcul miocardic: ste cea mai critica. natomic prin formarea unei cicatrice fibroase. ntotdeauna dupa o masa copioasa .

agitatie. onsta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. urata durerii in angorul pectoral este : -3 minute mai rar pana la 10 -15 minute . oate lua aspectul de arsura. stenoza mitrala. enoza aortica. auzele determinante ale angorului pectoral sunt : rteroscleroza coronariana oronarita reumatismala. regiunea interscapulara. oartea clinica : ureaza 3-4 minute. n umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . plin stern (semnul « pumnului srans »). u un singur deget . hipocondrul drept. cepe odata cu stopul cardiac. adierile atipice in angorul pectoral sunt: n maxilarul inferior. estul patognomonic in angina pectorala : e caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. bratul si antebratul stang. oncomitent cu un efort fizic. ste un proces ireversibil . digestiv . ai mult de 30 de minute. ureaza 10 – 20 minute. rize dureroase paroxistice. onstituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . iza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a adiministarea unor medicamente .. urerea in angorul pectoral : pare in timpul efortului .urerea din infarctul miocardic: ureaza mai multe ore si uneori chiar zile . a senzatia de constrictie . spre umarul drept. emotional. de presiune. and bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. ngorul pectoral se caraceterizeaza prin : rize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . zbucium si senzatie de moarte iminenta. angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : u intreaga palma sau cu ambele palme . baza gatului . opul respirator consta in oprirea respiratiei: . trombangeita obliteranta. e insoteste de o stare de mare anxietate. rize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang.

ontrolul reflexului pupilar (midriaza). espiratia artificiala trebuie continuata : ana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . interesarea epidermului si partial a dermului . ana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. eritem. care au o putere calorica moderata c. ermite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. etermina si oprirea circulatiei cerebrale. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. u prezenta pulsului bun la artera carotida . timp îndelungat 554. topul cardiac: ste urmat de stopul respirator in 10-20 sec. edem. usturime c. ana se ajunge la o unitate spitaliceasca. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. femural) . cu tulburari de sensibilitate importanta . distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. apare si în: oliradiculonevrita sindromul de coada de cal” ndromul meningian 553. sindromul hemiplegic ndromul paraplegic si tetraplegic evralgia sciatica ele mai frecvente sindroame musculare sunt: miopatia miotonia adiculitele ndromul de neuron motor periferic .u oprirea inimii. adevar vorba de oprire cardiaca prin : ainte de a incepe reanimarea cardio – respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr- ontrolul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) ontrolul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. ste urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.. caldura locala. timp scurt b. eficitul motor apare în: a. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a.

563. alterari renale cu albuminurie. urmata de confuzii. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. neexistând nici un pericol b. la locul accidentului b. bronhopneumonie. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. hemoragie digestiva c. sinuciderile etc. perturband dezvoltarea normala a societatii. pierderi de cunostinta. boli psihice. paralizii 559. împaturite 561. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. împingerea prin intermediul unei haine groase. . masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . scaderea numarului de hematii si leucocite c. în sala de operatii. solutii antiseptice c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. nefrita. glicozurie si hematurie c. la dispensarul medical c. solutii acide slabe 562. escare. boli cardiovasculare. infectia arsurilor 558.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. b. infectie. ce creeaza probleme de sanatate publica. soc hipovolemic b. cu mâinile.b. hemoconcentratie b. apa si sapun b. neoplaziile. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. Profilaxia generala presupune : a. accidentele rutiere. c. în conditii de asepsie si antisepsie 560. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. b. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. insuficienta cardiaca b. bolile cu raspandire mare in populatie. bolile cu raspandire in populatie . Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a.

570. cavitatii bucale si conjunctivelor . c. c. b. 569. c. c. c. c. scufundarea in substante dezinfectante. 571. hidroliza si precipitare . de catre asistenta medicala . se bazeaza pe reactia de oxidare. aerisirea. in crese si gradinite. 566. Triajul epidemiologic presupune : a.. inflamatii ale istmului faringian. zilnic. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . inainte de intrarea in colectivitate. transformate in anatoxine. ex.Profilaxia speciala se refera la : a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . stergerea umeda a suprafetelor.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. se efectueaza : a.v.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. . vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. 565. b. 567. 564.Metodele fizice de dezinfectie : a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. ventilatia. afectiuni intalnite numai la copii . puls. dupa intrarea copiilor in colectivitate. radiatii ultraviolete . cele mai frecvente infectii streptococice.Triajul epidemiologic se efectueaza : a.Anginele sunt : a. atenuati. tegumentelor. umeda si radiatii u. pentru eficienta sporita. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. masurarea T. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . zilnic. 572. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .A. b. in cadrul triajului epidemiologic. folosind agenti chimici.Termometrizarea zilnica. diureza. spalarea. b. b. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . in crese si gradinite. saptamanal. la copiii din crese si gradinite. b. prevenirea unor noi cazuri secundare. c. b. 568.c. c. termometrizarea.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. b. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . c.

c. febra +catar + semnul Koplick. febra inalta. false membrane .573. tratament cu penicilina al purtatorilor . c. colica biliara . c. glomerulonefrita difuza acuta. repaus la pat. b. c. congestia intensa a fundului de gat . b. catar (nazal. hiperdinamie. ingrijirea cavitatii bucale. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. 580. 577.Profilaxia scarlatinei include : a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. eritromicina. de 2 ori pe ora. administrarea de penicilina.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. 576. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. c. cel putin 7 zile . cat si in locuinte . b. 582. cresterea mare a febrei. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. atat in colectivitati. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile. 579. febra moderata. 1-2 zile . masuri de izolare. 575. b. . odinofagia.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. enemtem.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. aspra la pipait. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. b. 578. bronsic. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal. c. 581. aplicarea de comprese reci pe frunte. combatarea pruritului . agitatie legata de starea toxica . Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. ocular). 574. continuarea tratamentului la externare cu moldamin . de supraveghere a contactilor timp de 10 zile . regim hiperprotidic. c. c. 1-10 zile. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. b. b. administrarea de hidrocortizon acetat . c. b. c. la indicatia medicului.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. supraveghere facultativa a bolnavului . catar nazal. diaree. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. . reumatismul articular acut . b. 3-6 zile .

587. reechilibrarea hidro-electrolitica. umidificarea aerului din incapere.Rubeola este o boala : a. b. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. tegumente palide. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.In rubeola. transpiratii. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. c. nu produce prurit. cu izolare la domiciliu .In perioada eruptiva din rujeola apare: a. polipneei constau in: a. b. 588. b. c. b. nazo-bronsic. 584. stare de neliniste. 585. ce evolueaza favorabil .. imobilitate. hipotermie . nu este insotita de prurit. b.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. gat). administrarea medicatiei prescrise de medic . dureri abdominale. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta . urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . catar ocular. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital. c. nervozitate. cu adenopatii. aplicarea compreselor hipotermizante . b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a.583. . aerogen. semnul Barsieri. 591.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. 589. frisoane. 590. virala. b. b. este insotita de prurit . 586.In rujeola eruptia : a. febra. semnul Koplick. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. c. greturi. tahipnee. apatie. dupa urechi. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. inapetenta. Patagnomonic pentru rujeola este : a. c. c. varsaturi. reci. infectioasa.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii. 592. modul de transmitere este : a. b. c. tusei. c. b.

b. calea de transmitere fiind : cal-orala. igienic . 593. arenterala. usea convulsiva. digestiv. ndromul meningian – un grup de simptome si semne. rii. ulti peste 40 ani. purpura trombocitopenica si meningoencefalita. complicatie a parotiditei epidemice. 600.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. alea de transmitere in tusea convulsiva este : erogena. upa pubertate . apare in : eningita tuberculoasa. tanos . ciclul lingual . eningita seroasa . ieti. rhita urliana. in obiecte recent contaminate . b. febra inalta la adulti. apare la: te. c. poliadenopatia. prin contact intim la inceputul bolii . prin maini murdare . maverii. orul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. eningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : opii.c. 595.Tratamentul rubeolei este : a. c. b. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse. 594. ernare si tratament obligatoriu in spital . gestiva. c.. poliartrita.Alaturi de eruptie. atament la domiciliu si izolare obligatorie .Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : u declarare nominala obligatorie. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul rnii. rogena. un alt simptom cardinal in rubeola este : a. etiologic. reumatismul articular acut . simptomatic. .

fotofobie. ecifica omului . febra tifoida este obligatorie: pitalizarea. eturi. oligurie. xiinfectie alimentara. bfebrilitate. erogena . alea de transmitere a meningitei poate fi : ematogena . edicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. odusa de Rickettsia Prowazekii. n ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. greata. . varsaturi.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: jeola. Profilaxia encefalitelor virale : uprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. ricela. nvulsii. 609. cefalee. unoterapie cu imonoglobuline specifice . agitatie. tulburari de senzoriu. abloul clinic in encefalita cuprinde : bra. parazitoza intestinala . cefalee puternica. mptomatologia afectarii meningiene cuprinde : bra.Tratamentul encefalitei consta in : himioterapie antivirala.eri . nsta in protectie generala prin vaccinare specifica . bra tifoida este o boala: ansmisibila cu declarare obligatorie. 608. 607. arotidita epidemica. oxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : in ingestia toxinei eliberata in aliment. n contiguitate . rsaturi si somnolenta pana la coma. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se nume jeola. diverse paralizii . clararea nominala. epatita virala A. 605. mareste combaterea vectorilor.

lburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : varice esofagiene care se rup. transparent. stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : ascita. a administrarea injectiei este necesar sa verifice. . icter.obilizarea pacientului. edemul membranelor inferioare. stadiul vascular. rstnici. eceptivitatea la dizenterie este generala. cu carecter permanent. fara precipitate sa aiba data de valabilitate . stadiul decompensat. nu apare icter. clararea nominala obligatorie. toxice industriale. ciroza atrofica. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. ectiile vor fi administrete numai daca: fiolele sunt etichetate si. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . tadiile descrise in ciroza hepatica sunt: stadiu compensat. ciroza splenogena. ciroza hepatica icterul poate fi: episodic. auzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: alcoolul. integritatea seringii si data valabilitatii. are sunt tipurile de ciroza alcoolica . integritatea fiolei. dar poate sa fie precipitat. medicamente hepatotrofice. mai mare la : opii sub 5 ani. etanosul impune : olarea obligatorie in spital . gimul alimentar strict . arbati. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. ciroza hipertrofica.

scaderea factorilor de coagulare in sange; ingestia de medicamente;

iologia cirozei atrofice poate fi: etiologie alcoolica; etiologie virala; etiologie necunoscuta;

le mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: hemoragia digestive superioara encefalopatia portala; HTA;

cazul hemoragiei digestive prognosticul este: rezervat; este o stare trecatoare; rezervat atat imediat cat si de viitor;

ma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; insuficientei hepatice; in encefalopatia hepatoportala; in insuficienta renala;

ele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: tratamentul corect al hepatitei; dispensarizarea indelungata; interventia chirurgicala;

cazul ascitei dieta va fi: desodata; hipersodata; bogata in potasiu;

plenectomia este indicata: in profilactic; in ciroza de tip Bantian; in hipersplenismul sever;

aracenteza se recomanda: in toate cazurile de ascita; numai de necessitate; daca afecteaza functiile respiratorii;

asurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: izolarea bolnavului; aerisirea camerei; schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

ciroza hepatica aportul de lichide va fi: echilibrat ; hiperhidratare; parenteral si peros;

auzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: boli infectioase; un pranz copios completat de efort fizic; hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. c. rupturi a ligamentelor afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. b. simple

în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta

636. Simptomele entorsei sunt: a. b. durerea impotenta functionala c. febra

637. Hemartroza se defineste prin: a. b. c. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei prezenta apei în cavitatea articulatiei

apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in:

a.

numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa

639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. b. calmarea durerii

imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele

640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari

b. c.

în cazul rupturilor de menisc

dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. b. artroza în articulatia respectiva limitarea mobilitatii articulatiei c. durere

642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. b. c. violent mai putin violent

nu are importanta intensitatea traumatismului

643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. b. c. disjunctia diastazis deformarea regiunii

644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. b. durere vie si impotenta functionala

echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra

645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. b. arata pozitia în care se afla segmentele luxate arata daca nu exista o fractura concomitenta c. nu este obligatoriu

646 Tratamentul luxatiei se va face: a. b. c. cât mai urgent posibil se face sub anestezie generala se face dupa ce se administreaza calmante

647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. b. c. ortopedica (nesângerânda) chirurgicala (sângerânda)

daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. b. c. indicat contraindicat

indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare:

a. b.

la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi

650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. b. extrem de important

este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea

în cazul unor luxatii. oxigenoterapie 653. curatirea plagii de corpuri straine. c. lipotimie tromboflebite. insuficienta respiratorie acuta. b.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. c. întreruperea continuitatii osului impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. articulatia soldului articulatia acronioclaviculara articulatia celor doua oase pubiene 656. hemostaza provizorie.În care dintre articulatii.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica: a. edem de glota oligoanurie cu insuficienta renala acuta fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului. contuze infectate cu marginile regulate 659. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. b. c. c. b. b. dupa reducerea chirurgicala este: a. reducerea focarului de fractura imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. hipotermii 652. acoperirea plagii cu un pansament steril b.Durata de imobilizare în aparat gipsat.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. b. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. c. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj se va face un pansament compresiv 654. b. hipertrofie musculara hipotrofia musculara redoarea articulara 658. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. septicemie supuratii locale 660. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651. c.c. b. cefalee . c. c. albine) apar urmatoarele fenomene: a. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. b. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.

tahicardie 668.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. c. sa acopere complet plaga sa aiba o buna putere absorbanta sa fie strâns. c. c. c. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. fracturi. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. escarele de decubit c. b. c. b.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. b. b.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: . pneumoniilor hipostatice atrofierea musculara. b. traumatisme infarct miocardic insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a.În cazul muscaturii de sarpe se va face: a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. c. o masura terapeutica consecinta anumitor afectiuni grave o masura de supraveghere a bolnavului 669. b.Conditiile care . b.661. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664. b.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. c.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. hipotensiune arteriala 671 . pneumonii hipostatice tromboze ale membrelor inferioare hipertensiune. c. b. b. schimbarea pozitiei în pat masaj zilnic. formarea trombozelor.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a. c. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a.

b. rarefierea structurii osoase aparitia osteoporozei de inactivitate c.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. b. b. b. aparitia atrofiilor musculare într-o oarecare masura aparitia osteoporozei aparitia complicatiilor cardio-vasculare „ 678. c. eventual a gambelor si antebratelor c. artroze 672. c.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. b. gimnastica respiratorie ridicarea bolnavului în pozitie semisezând aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. sa explice bolnavului programul sectiei 675. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. masaj usor al membrelor mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. tratament medicamentos 677. b. toaleta zilnica frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat bolnavul va fi transportat cu patul bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. prin schimbari pasive de pozitie schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. complicatiilor respiratorii 681. c.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. b.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. b.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: a. b.a. aplicare de comprese umede 680.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. c. saltea cu structura de burete saltea din material plastic cu structura de burete c. deformarilor articulare pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. b.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: .Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a.

boli reumatismale 685. professionalism 682. plina de blândete gesturi lipsite de repezeala. dar mai ales cu: ocul hipovolemic cul hemoragic cul septic evenirea socului anafilactic se poate face prin: starea sensibilitatii la substantele iodate.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. pulsul. respiratia coloratia tegumentelor si mucoaselor c. promtitudine c. fracturi. TA. c. c.a. b. accidente vasculare cerebrale paralizii. atitudine calma. Feniramin) odificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: esterea volumului circulant .Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. b. b. antibiotice amneza corecta a bolnavilor dministrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. starea de echilibru 684. traumatisme infarct miocardic afectiuni respiratorii cul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: abusirea circulatiei burarea echilibrelor metabolice suficienta respiratorie acuta aparitia socului joaca un rol important: tensitatea agentului declansator sibilitatile de aparare ale SNC poperfuzia tisulara erarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: aderii aportului de oxigen reglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical esterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge cul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie mobilizarea se va face numai la indicatia medicului mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683. b. leziuni a membrelor inferioare c. b.

somnolent tremitati cianotice te inconstient ocul poate fi determinat de: erderi masive de sânge nsfuzii de sânge . pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: ureri abdominale nzatie de foame alena acetonica uzele comei hipoglicemice sunt: oza insuficienta de insulina mentatie insuficienta orturi fizice mari bloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: anspiratii profuze ele uscata gitatie psihic oma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: bsenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice senta fenomenelor de deshidratare esterea tensiunii arteriale ma hipoglicemica poate fi precedata de: ame imperioasa nzatie de greata gitatie psiho-motorie asurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: laturarea factorului socogen ministrarea de lichide per os precierea rapida a starii functiilor vitale acientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: ste linistit.esterea patului vascular prin vasodilatatie erderea de electroliti ma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: ste de obicei profunda elea este uscata spiratia este de tip Cheyne-Stockes ma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: olipnee cu halena acetonica orexie totala însotita de greturi. varsaturi eshidratare totala lânga cele trei semne majore.

contracturi puternice cu înclestarea gurii mnul Babinski prezent bilateral mnul Babinski absent. pulsul se regularizeaza. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza ureza creste la peste 40 ml/h. 1000-1500 ml er fiziologic olutie Ringer lactat abetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: pare la persoane tinere butul este insidios olutia este progresiva mnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: onvulsii.ezechilibre metabolice ocul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: ste o manifestare hemodinamica si metabolica te o perturbare grava si durabila te o manifestare exclusiv hemodinamica – scaderea tensiunii arteriale. cooperant . reflexe abolite agnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: abetul insipid abetul femeii însarcinate abetul renal mplicatiile diabetului zaharat pot fi: cute onice sculare mpensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: olutie Ringer – lactat carbonat de sodiu izo sau hipertonic HAM 100-150 ml atamentul în socul hemoragic va urmari: ompensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh ministrarea de vasopresoare dministrarea de substituenti volemici rapia antisoc va tine pâna când: A creste. uneori crize epileptiforme. bolnavul e constient. de obicei tranzitorie tratamentul socului hipovolemic este importanta: dministrarea de oxigen acerea volemiei dministrarea de vasopresoare ombaterea hipovolemiei se face prin administrare de: extran 70 în solutie de NaCl.

lipodistrofia tonuria ministrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: evenirea hipoglicemiei hilibrarea hidroelectrolitica sparitia cetozei dratarea bolnavului în coma se face sub controlul: cemiei. hipoglicemia ectii locale. tegumentele devin calde stadiu de coma diabetica se remarca: aderea rezervei alcaline esterea pH-ului esterea acidozei metabolice poglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. foame exagerata. pH-ului sanguin nogramei hilibrului acido-bazic raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: nsiunea arteriala scade lsul se accelereaza upilele sunt micsorate . la indicatia medicului ainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a fie tinut la loc luminos fie încalzit la temperatura camerei se agite pâna se omogenizeaza cidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: ergia la insulina. Aceste fenomene credeaza dupa: gestia de glucide ministrare de ser fiziologic dministrare de glucoza socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: sfixie asm laringian onhospasm prelungit atamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: apizat pe ore functie de valorile ionogramei rict individualizat ulina cu actiune rapida se poate administra: umai subcutanat bcutanat ravenos. astenie.spare midriaza. ameteli.

728. b. corect. b. dupa scoaterea manusilor de protectie . infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . lichid sinovial. intepare cu obiecte ascutite. lichid amniotic. c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. 731. c. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. c. Echipamentul de protectie este : a. 727. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoa a. toti pacientii sunt potential sanatosi . LCR. b. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. recapisonarea acelor folosite. 724 . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . toti pacienti potential infectati.. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . sperma si secretii vaginale.majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: sidios pic utal 723. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . b. constau in a. c. 730. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti m efectueaza : a. secretii nazofaringiene . complet. b. c. lichid peritoneal. sputa. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor .Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. b.Infectia nozocomiala este : a. 726. c. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. bariera intre lucrator si sursa de infectie. 9.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. amplasate la indemana si marcate corespunzator . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . b. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. b. c. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . personalul infectat cu Hbs. c. numai la intrarea in serviciu .

sputa. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti m efectueaza : a. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . 9. 3.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . la preluarea acestora. lichid amniotic. c..utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti m efectueaza : a. bariera intre lucrator si sursa de infectie.a. lichid peritoneal. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. b. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoa a. constau in a. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . intepare cu obiecte ascutite. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . toti pacienti potential infectati. 734. numai la intrarea in serviciu .bariera intre lucrator si sursa de infectie. b. 732. numai la intrarea in serviciu . recapisonarea acelor folosite.. lichid sinovial. c. Echipametul de protectie este : a. toti pacientii sunt potential sanatosi . complet. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. c. 738. dupa scoaterea manusilor de protectie . sperma si secretii vaginale. b. 740. dupa scoaterea manusilor de protectie . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. amplasate la indemana si marcate corespunzator . b. c. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. Echipametul de protectie este : a. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . intepare cu obiecte ascutite. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . b. b. secretii nazofaringiene .. constau in . personalul infectat cu Hbs. c. 737. c.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. corect. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c. inainte de administrare. b. LCR. la externarea pacientului. c. b. 736.

degradarea acestora. hematom. pe baza antibiogramei. inainte de administrare. cel mai activ si mai putin toxic. pregatirea cu 30 min. 748. lasa la pacient intreaga doza zilnica. c. tumefierea brusca a tesutului perivenos. 746. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. sa corecteze dozele prescrise. b. injectarea imediata a continutului seringii.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. 743. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. c. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. apoi injectiile. b. c. flebalgia. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. picaturile pentru ochi si nas. administreaza intai tabletele. amplasate la indemana si marcate corespunzator . b. c. c. b. 747 .a. c. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor.Cind administreaza tratamentul. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. 745. supuratia aseptica. b. menajeaza bolnavul de intepaturi. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. 741 . c. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a.Asistenta medicala: a.. duce la transformarea. administreaza personal supozitoarele. c.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. 749. solutiile si picaturile. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. b. are efecte nedorite. alegerea unui singur antibiotic. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. b. . precipitarea.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. 744. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. priveste in mod direct medicul.. b. recapisonarea acelor folosite. b. c. 742. asistenta medicala: a. verificarea solutiei injectabile.Asistenta medicala are grija: a.

doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. 750.c. cantitatea exacta a unei doze. 758 .Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. soc anafilactic. b. terenul alergic. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. c. de solutie .ACTH-ul si cortizonul: a. 752 . 754. c. tratamentul cu cortizon se face cu: a. 759 . Kanamicina au actiune: a.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a.. dermite profesionale.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. 757. ototoxica. spoliaza organismul de potasiu. b. b. b. in functie de durata tratamentului.Cu ocazia administrarii antibioticului. 755. 751 . c.Gentamicina. c. .Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. b. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. prednisolon . c.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. la fel ca in cazul antibioticelor. cortizon acetat.In caz de insuficienta hepatica. urticarii. c. b. durata tratamentului . asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. fiind expus l a. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml..Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. c. c.. unitati. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). 753. calea de administrare .. diuretica. grame sau submultipli ai acestora. b. marind eliminarea lui. b. b. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. numar de tablete sau capsule. durerea si transpiratia . hidrocortizon. cortizonului. 756. mililitri de solutie. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. nefrotoxica.. retin sodiul in organism . c.

tulburari de comportament . c.vasodilatatia arteriala.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. c. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. 769 . insuficienta cardiaca si insuficienta renala. HTA medie. HTA esentiala.In functie de cauza determinanta. c. c.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. infarctului miocardic. b. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. b. HTA secundara.In stadiul al III -lea. 760 . b. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. b.fara ascendenta ereditara. 767 . b. administrare de cortizon . c. c. 761 . vasoconstrictia arteriala . administrare de diuretice . c. . encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala .b. complicatiile se datoreaza : a. diabetul zaharat . tusea. .. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . 764 . c. ascendentei ereditare hipertensive . b. 766. reducerea muncii inimii prin repaus. coronariene. complicatii cerebrale si renale . HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. complicatii cardiace. dispneea. reducerea muncii inimii prin activitate normala.In HTA benigna. b. 763 .controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. 765. HTA se clasifica in: a. b. trombozei cerebale . turgescenta jugularelor si ritm de galop .In HTA maligna se intilnesc frecvent : a.complicatii abdominale. hepatomegalie. 762. b. 768 . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. edeme declive. c. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. infarctului de mezenter . c.

sparitia miozei . ziuni ireversibile in creier si in alte organe . c. absenta pulsului la artera carotida. 776 . tulburari de memorie . dispnee zgomotoasa. 779 . 778 . embolie gazoasa masiva. b. datorata ruperii capilarelor pulmonare. toracice si abdominale. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. c. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. n cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: prirea miscarilor respiratorii.b. . provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. c. b. formatii ale oaselor cutiei toracice. oza cu globi oculari mobili. a inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: e aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. Edemul pulmonar acut este: a. race si abdomen imobile. de la o inaltime de 20-32 cm. gaze sufocante toxice. astenie. in mijlocul regiunii presternale. cetarea batailor inimii. oboseala. insomnie. ontraindicatiile masajului cardiac extern sunt: uni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. b. de natura lezionala. ficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: paritia pulsului la vasele mari. driaza fixa. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. preinfarctul miocardic. de transudat sanguinolent necoagulabil. Moartea biologica se caracterizeaza prin : prirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. de natura cardiogena. sa curentului de aer la nas sau gura . 777. insuficienta ventriculara stanga. sparitia midriazei si recolorarea tegumentului. emnele obstruarii cailor aeriene sunt: bsenta miscarilor respiratorii normale. ubatie oro-traheala. hipertensiune arteriala. cefalee occipitala. de natura anafilactica. c. moragie masiva intrapericardica si tamponada inimii.

c. se aspira secretiile si se curata orofaringele. 780 . corticoterapie. oxigenoterapie. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. de cauze uremice. c. 785. c. c. b. de cauze toxice.b. 786. aerosoli antispumanti. Clasificarea EPA lezional este: a. brusca. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. 788. c. c. . diureza osmotica. dopamina. b. cauze neurologice. digitalice. c. 784. b. severa. antibiotice. se aplica garouri la radacina a trei membre. zgomotos. b. dextran 70. sangerare 300-500 ml . b. tulburari de rimt cardiac paroxistice. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. diuretice. 789. b. sangerare 300-500 ml. 781 . c. morfina. b. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. oxigenoterapie. 783. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. tonicardiace. 787. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. scoaterea pacientului din mediu nociv. respiratie polipneica zgomotoasa. b. ventilatie artificiala. b. expir greu. morfina. c. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. 782 . Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. c. dispnee intensa. anticoagulante. morfina. dopamina. oxigenoterapie. hipotensoare.

796. c. transfuzii. c. peste 1000ml urina/zi. b. 799. contraindicata.c. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. In insuficienta renala acuta diureza este : a. 794 . b. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. c. intoxicatii organo-fosforice. 8. c. sub 50ml urina/zi. b. 792 . EPA infectios. b. 795 . se practica pe respiratie asistata. 797 . 793 . copii mici. 790 . In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroele stabilite: a. intoxicatii cu CO. Oxigenoterapia in EPA este: a. alimentatie neadecvata. b. intoxicatii cu plumb. c. . in functie de ionograma. de catre medic . EPA cardiogen. gripa. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. b. comatosi. efectuarea bilantului hidric. b. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. combaterea varsaturilor . c. EPA uremic. paraplegici. in functie de examenul sumar de urina. se administreaza numai dupa umidificare . 791 . b. perfuzii. infectii pulmonare. c. c. b. sub 400ml urina/zi. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. cardiogen. c.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. SIDA. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. deoarece creste presiunea in alveole. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator.

c. c. c. c.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. insuficienta cardiaca acuta .b. b.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. hiperlipoproteinemie. scaderii reabsorbtiei tubulare . 804 . deficitul calitativ consta in: a. . b..Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. aritmii.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. glomerulonefrita cronica . calcemia. 801 . reducerii filtratului glomerular. hematurie. b. 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. bradicardie. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. b. c. acidul uric. c. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. aplicatii calde in regiunea lombara . c. 808. hipolipidemie . alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. hiperlipidemie . reducerii permeabilitatii glomerulare. 803 . obstructia cailor urinare. glomerulonefrita. hematuria. 805 . b. c. hipostenurie. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala. b. tahicardie. c. izostenurie. b. uree sangvina. 802. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a.. oligo-anuria. 806 . c.. b. b. calculoza ureterala bilaterala.

809. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . stare generala alterata. infectia urinara. necesitatea restrictiilor alimentare . 811. numarul si marimea calculilor.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. toleranta digestiva.. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica .. c. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. c..A.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. contractii musculare. regimul alimentar. E pacientilor se refera la : a. 810. c. dispnee. edemul pulmonar . b.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a.Litiaza renala se defineste ca fiind: . in exces.R.. obstructia cailor urinare. c.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. fosfati. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. edemul cerebral. b. miros amoniacal al aerului expirat. somnolenta. acid oxalic. alterarea integritatii pielii . prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. prezenta in urina. calciu). b. c. 817 . c. 816 .Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. 815 . c. 813 . b. hidronefroza. 812.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. malformatia cailor urinare.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. 818 . exercitii fizice intense.. anuria. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. c. aparitia infectiei. b. 814 . b. diabetul . igiena riguroasa a tegumentelor . compozitia calculului. b. sustinute . cefalee precoce. stare generala profund alterata.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. diuretice in deshidratarea extracelulara .Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. b. b. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . c. stari confuzionale . la producerea unei recidive. insomnia . staza urinara).. se face cu : a. intoleranta digestiva .

822 .In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. c. b.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: . b.In colica renala. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. c. tenesme vezicale. 826 . c. calmarea durerii. boala de baza.a. anxietate.Colica renala este : a. analgezice antispastice. combaterea durerii. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. c. 819 . durere. durere. paroxistic. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . durere. b. sonda uretro-vezicala.. la indicatia medicului . repaus la pat. 821 .. meteorism . principalele semne sunt : a. reactie organica post-agresiva decompensata. b. b. poliurie. repaus la pat. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. neliniste. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . manifestarea acuta. hematurie. hipertensiune. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. uneori febra moderata . tratamentul de urgenta este: a. radiografie renala pe gol..Socul este definit ca: a. c.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. ingerarea de lichide din abundenta. c. urografie . varsaturi.. 824. c. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. b. 827 . 823 . b. sunt : a. disurie. b. grava tulburare functionala a intregului organism. numarul calculilor renali. b. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . un sindrom dureros acut. examen complet de urina . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. c. de obicei apiretic. antiinflamatoare. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala.In colica renala examinarile de urgenta sunt : a.. c.In colica renala. 825 . 820 .

facies palid. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . sedeaza bolnavul . la locul accidentului si pe timpul transportului . septicemic. 831 . bradipnee superficiala. combaterea durerii. c. 828. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. hipertermia. b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. imediat dupa agresiune. cardiogen. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. c. c. cand nu se manifesta semne de gravitate. b. 832 .a.. 835 . c. toxico.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. Terapia analgetica in soc : a. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . infectios. evaluarea rapida a leziunilor. c. neurogen.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a.I. 829 . 834 . combaterea hipoxiei cerebrale. .septic. numai in unitati U. toxic.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. psihogen. . b.U si T. hipovolemic. 830 . anafilactic. 833 . hemoragic. neurogen. hipovolemic. anafilactic. c. b. b. faza imediat postagresiva. b. b. inlaturarea factorului socogen. b. combaterea insuficientei cardiovasculare.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . cardiogen. c. inlatura frica si agitatia . Pretratamentul socului se aplica: a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. perioada in care nu se face tratament antisoc. cardiogen. b. preparate de gelatina.P. buze uscate si cianotice. anafilactic. c.

septicemie. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. ucocitoza ridicata. hipertermie. 836 . pirozis. hipotermie. a. prabusirea tensiunii arteriale. stilete. enterococi . b. 837. ndro-pericondrita se caracterizeaza prin: somnie. pense cudate. febra. antromastoidectomie. b. canula de aspiratie cu apasator perforat. Socul septic este provocat indeosebi de : a. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: .cianoza. ngina Ludwig. disfagie. specule nazale. afilococul. Neisserii. stafilococul. epistaxis.RL. streptococul. hipotensiune arteriala. nstrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. hipoacuzie. b Kehr. tulburari metabolice. compensat. seringa Guyon. b. tahipnee. timpanotomie. rosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. a. acufene. sindrom Meniere. atamentul otitei medii acute supurate consta în: hiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. atamentul osteoflegmonului consta în : Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. ntibioterapie. stafilococi. soc hiperdinamic. specule auriculare. tratament medicamentos. osteoperiostite. trocar. cefalee. c. pneumococul. labirintita. abcese extradurale. gentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: scherichia colli.c. febra. c. tegument uscat si cald. Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: sfonie. Clostridium. sunt: glinda frontala. stare generala alterata. tahicardie. vitaminoterapie. stilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. paralizii ale nervului facial. fotofobie. frison. preexistenta altor leziuni . rincipalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: steomielita temporala/occipitala. ralizia nervului facial. frison. rticolis. nu preintampina decompensarea socului. diapazon. b. dispnee. igabilitate. eningite. durere. b. aemophilus influentzae. anxietate. asatoare de limba.

a. a. c. b. b. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. 848 . hipotensiune. de corp strain in ochi. b.. odinofagie. imptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. inflamatia glandei Meibomius. 853 . a. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: . febra de tip inflamator-supurativ.. usturime locala. b.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. poliglobulie esentiala.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. frisoane. vitezei de sedimentare a hematiilor.Conjunctivita acuta se manifesta prin: spiratie dificila. c. 852 .. tulburari ale mirosului. c. c. 850. 851 . administrarea de miotice.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: b. durerea.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. diabet zaharat. b. b. 849 . eritemul conjunctival sau periocular. c. scleroze pulmonare. 856. apa. Escherichia Colli. senzatie de corp strain. neregular. 854. c. agentilor patogeni prezenti in sange. lacrimare intensa. b. b. puls filiform. insuficienta renala acuta . Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: soc hemoragic si traumatic. antiinflamatorii. scaderea acuitatii vizuale. vertije. numarului de hematii .Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. c. senzatie de arsura si usturime. . diabet insipid.c. disfagie. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. soc cu hipovolemie si hipotensiune... debut brusc. Proteus. ulceratie corneana cu aspect dendritic. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. soc septic si alergic. c. tumefactie la nivelul sinusurilor. durerea. 855. administrarea locala si generala de antibiotice. diabet insipid. aport mare de lichide: bere.

adenom toxic tiroidian. existenta hidronefrozei. a. tabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. 864. disfunctie ventilatorie obstructive. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. c. b. fibroza pulmonara. polipoza colica. b. c. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. ea depaseste 70 mg%. palpabile.a. 861. fistule digestive. 857. recizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. cancer tiroidian. chist tiroidian. a. hipertiroidism.. tumorilor renale. dinamica colica. bolnavul are TBC renal. prezenta de tumori si calculi vezicali. boala Crohn.5 mg%. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. chist hidatic hepatic. cancer de colon. 863. se procedeaza la: regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. b. intoleranta la iod. stenoza pilorica. densitatea urinei este sub 1015. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea a bolnavii cancerosi in stadiul I. b. 858. 859. c. Dintre afectiunile de mai jos. c..Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a.Irigografia poate evidentia: a. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. . 862 . stricturilor ureterale. astm. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. arteriografia). a. c. b. b. pot duce la denutritie. diverticuli colici. c. Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: b. Ecografia abdominala are ca scop: urmarirea in timp a unor aspecte patologice. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a.

se va ur b. c.A secundara. tensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: imele 2 ore. urerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: sitate. a. aspiratie gastrica. b. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. . oprirea sau rarirea tusei. primele 3 zile.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. 867. 866. mobilizare imediata . In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. de operatie.b. c. 871 . a.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. reechilibrare hidroelectrolitica. hipoproteinemia. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. hipotensiunea arteriala. a. 870 . linistirea bolnavului.Pentru calmarea durerii se recurge la: b. c. edemele si H. punga cu gheata pe abdomen. durata. a. antibioterapie. c. 865. a.T. b. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. c. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: b. 872 . c. ambele se produc prin pierdere de sange. transfuzie de sange total. mele 24 ore. c.bazic. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. c. b. uscarea completa a secretiilor.

sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. drenaj. Tratarea sughitului se face prin: a. interzicerea consumului de alcool. c.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: aplicarea de pipa orofaringiana. a. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. b. c. obezi. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. c. 876 .c. mobilizarea precoce a bolnavului.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. starea confuzionala are ca manifestari: a. evitarea operatiilor de lunga durata. 879 . 875 . c. 873. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. a. aerosoli. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. . pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica.Postoperator. stimularea expectoratiei. 878. b. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. 880 . somnolenta.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : b. 881 . b. diabetici. hipertensivi. c. administrare de sedative centrale.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. c. pansament. b. c. spalarea cu apa oxigenata.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. agitatie. evacuarea puroiului. mobilizare. b.G. gimnastica respiratorie.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. c. desfiintarea fundurilor de sac. administrare de mialgin si algocalmin.C. tuse comandata. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. hipertermie. 874 . monitorizare E. 877. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. b. b. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. b.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. aspiratie gastrica. suprimarea durerii. aspiratia secretiilor.

ecrotice. calizarea plagii. garoul se strange pana cand: ulsul radial ramane perceptibil. asistenta trebuie sa cunoasca: aracterul durerii. c. c. adiul de inflamare. 885.c. starea nutritionala a pacientului. scurtarea tubului. culatia venoasa se opreste complet. 883.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: b. 884 . a. stimulare medicamentoasa asarea zonelor reflexogene. rezectia gastrica. pa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: fectate. peristaltica va fi stimulata prin: a. se fixeaza cu leucoplast. c.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele opera b. lsul nu se mai simte. asurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: troducerea tubului de gaze. c. amputatia de mamela. . administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. a. . b.La efectuarea pansamentului unei plagi. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: uprimarea durerii. ncreatita acuta necrotica. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: farctul intestinal si torsiunile de organe. 890 .Dupa operatia pe colon. clisma zilnic. din prima zi dupa operatie. c. eptizarea plagii. 887 . inse. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. se va aplica pe tub un ac de siguranta. operatii ce se executa in cavitatea toracica. monitorizarea functiilor vitale.

c.Leziunile din tuberculoza sunt a. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a.pendicita cronica. 891 . c. c. uscaciune c. b. radiografie toracica laringoscopie branboscopie 893 . caldura si fierbere uscaciune si frig 895 . Bronsita cronica realizeaza tabloul de BPOC a. b.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. stenoza aortica b. c. reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 . ultraviolete si lumina solara b. c. emfizem pulmonar impreuna cu: 894 . frig 896 . astm bronsic c. clor acid fenic 5% 897.Bacilul tuberculos este rezistent la a.Bacilul tuberculos este sensibil la a. b. spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale 892 . c. formol 5% b. adolescenta . b. maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate .. b.Alergia la tuberculina se manifesta prin a. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. ultraviolete b.Pentru dezinfectarea produselor patologice – ce contin bacil Koch se foloseste a. c. exudative productive scoamoase 898 .

c. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. este urmarea infectarii astmului bronsic. c. . ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . icter b. b.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a.900 . b. este precedata intotdeauna de crize astmatice. Bronsita astmatiforma. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. c. leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie c. intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. leziunile radiologice sunt stabile sputele nu contine bacilul Koch sputele contin bacil Koch 902. leucopenie c. c. b. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. complicatie a astmului bronsic. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 . reactii alergice .Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. b. tulburari digestive . imaginile radiologice se modifica 901 . Avem tuberculoza stabilizata cand a. intarirea rezistentei specifice b. bolnavilor intregii populatii 904 .Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie a. c. c. bogat in proteine si vitamine bogat in grasimi un aport de 3500-4000 calorii 905. reactie Steven –Johnson 906 . b. c. b. personalului medical b.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. are una din urmatoarele caracteristici: a.

Cele mai obisnuite alergene. c. polen. 911. lacrimare. c. b. c. . b. hemisuccinat de hidrocortizon. combaterea tusei. alergene alimentare sau medicamentoase. b. 914 . are urmatoarele caractere: a. variabil. in peste 24 de ore. este cu tahipnee . posibile in insuficienta respiratorie cronica. pot aparea: a. a. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. albicioasa ( perlata). de obicei in a doua jumatate a noptii. b. b. nistagmus lateral. 917. administrata pe cale orala. miofilin ketotifen. c. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. cu intervale libere. brusc. nu este niciodata precedata de stranut. trebuie rezervata formelor grave. treptat.In astmul bronsic sint folosite. este tratamentul cel mai eficace. hemiplegie. coma. b. nu prezinta riscuri. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. praf de camera. insuficientei respiratorii cronice. cristale Charcot. este fluida. criza apare . bradipneica. spontan sau sub influenta tratamentului. c. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. b.Leyden si spirale Curschman. 910 . prurit al pleoapelor si cefalee. cromoglicat disodic. este viscoasa. b. rozacee si in cantitate mare.Criza din astmul bronsic. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice.Criza de astm bronsic se poate termina: a. b.Accidentele nervoase . 912 . c. c. 913. c.In tratamentul astmului bronsic. corticoterapia: a. b. Modificarile patologice caracteristice.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. 918. de tip inspirator.909 . combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. crize convulsive. 916. cu expiratie prelungita si suieratoare. 915. c. bogata in eozinofile. in citeva minute sau ore. sint urmatoarele : a. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: a.

925. pleurezii masive bilaterale. starea de rau astmatic.In pneumonia pneumococica: . aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. Oxigenoterapia. este o urgenta medicala majora. 924 . Cele mai importante cauze. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. procese pulmonare si pleurale. c. frison . debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. b. 927 . coriticoizi si antibiotice. b. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza .Stockes. b. 928 .sodica izotonica. 922 . procese laringotraheobronsice.morfina si opiacee.In insuficienta respiratorie cronica . consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. b. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a..Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. ruginie. 921. b. b. c. antibiotice cu spectru larg. nevralgia intercostala. b. respiratie Cheyne.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . are urmatoarele caracteristici: a. urmatoarele medicamente: a. secretolitice. 929 . pneumotorax sufocant. alcaloza respiratorie. c. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. b. 923. in zilele premergatoare. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. c. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. c. apoi cu expectoratie rosie. bronhodilatatoare. 920. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor tusea este chinuitoare si uscata la inceput.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. b. consum excesiv de alcool si fumatul. bronhodilatatoare si expectorante. c. fata devine vultuoasa. opiacee si barbiturice.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. corticoterapie. c. apar urmatoarele simptome: a.919. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: a. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. c. embolii pulmonare grave. b. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. aflati in insuficienta respiratorie cronica . dispnee intensa. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. hipotensiune arteriala. c.

mai tirziu discreta. actorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : stresurile emotionale. vesperala. hipofibrinemie. un simptom frecvent. 935. 937. tusea are urmatoarele caracteristici: inceput este uscata si apare in accese.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : a. perioada de stare are urmatoarele In tuberculoza secundara. 936 .a. tuberculoza secundara. oate provoca moartea bolnavului. hiperfibrinemie. c.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. b. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. b. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: e fi minimala. c. ceput ridicata. c.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. cu sediu retrosternal. hipertiroidismul. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. e destul de bine suportata de bolnav. b. temperatura se mentine “ in platou”. cu sediu retrosternal. c. . exista inapetenta si sete vie. citeva ore. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. mijlocie sau fulgeratoare. dieta hiperlipidica. 939. b. 938. nstitue simptomul fundamental. c. tuberculoza secundara. b. febra nceput discreta. paroxistice. u se insoteste niciodata de varsaturi. se manifesta prin crize dureroase.Angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. asocierea mai multor factori de risc. crize paroxistice. crizele dureaza citeva ore. citeva minute. 1-2 zile. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. vesperala. din leucocitoza cu polinucleoza. bolnavul prezinta poliurie. sunt paroxistice. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. c.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele : a. mareste riscul de aparitie al bolii. b. care apar la efort sau emotii.

este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . c. 948. c. de la jena sau disconfort. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. c. paloare. transpiratii. b. tuse seaca. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. nitroglicerina. . 943 . b. perioada de stare si de convalescenta.b. lipotimie. cardiopatii ischemice. are caracter constrictiv. 940. c. b. administrarea de miofilin. 949. c. poliurie. nitrit de amil. b. administrarea de nitroglicerina sublingual.somnolenta.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. c. la durere atroce. c. oxigenoterapie. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. sediul durerii este epigastric. tratament anticoagulant. c. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. b.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. regurgitatii. prodromala. persoane fara antecedente coronariene. . nu poate fi variabila. b. 945 . lipsa de aer. palpitatii. . evitarea circumstantelor declansatoare. b. este variabila. este aratat de bolnav cu degetul.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. sunt cu sediu epigastric. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. c.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. 946. apar la efort sau emotii. de debut.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. in ambele membre superioare. b.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. in regiunea cervicala posterioara. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. b. c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. este insotita uneori de anxietate. 941 . persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. este insotita uneori de anxietate. 944. 947 . b.

Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : a. 957 . la nivelul plaminilor raluri crepitante . 956. c. mialgin. mai rar. 955 . semne de insuficienta respiratorie acuta. hipertiroidia. agitatie . b. se calmeaza. morfina. b. b. 952. c. 953. ritm de galop. sint urmatoarele : a. c. c. c.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. la trezire. dureaza mai multe ore. pot apare urmatoarele semne : a. prin repaus si administrare de nitriti . se datoreaza stazei pulmonare. 959 . b. c. insuficienta mitrala.c. uneori chiar zile. perioada de cruditate si de coctiune. c. procese inflamatorii si metabolice . b. b. cefalee occipitala. care afecteaza de la inceput miocardul. .Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. accelerarea VSH si hiperleucocitoza.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. scaderea glicemiei. 958 Clinic. bradicardie.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. de obicei dimineata.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. b.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. este localizata occipital. apare in repaus sau ziua. cresterea fibrinogenului. semne de insuficienta cardiaca globala. senzatie de moarte iminenta. se insoteste de o stare de anxietate. are caracter pulsatil. apare de obicei nocturn. somnolenta. c. 951 . tahicardie. b.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. cardiopatia ischemica. b. c. 954 . . in cazul unor dureri severe. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. 950.zbucium.la baze cu extindere spre virfuri.In perioada de debut a infarctului miocardic. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. c. nitroglicerina. tulburari de memorie si concentrare. semne de insuficienta ventriculara stinga. b. cresterea enzimelor in primele ore de la debut.

964. c. daca acesta este culcat pe spate. 961. b.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca. se poate practica fara masaj cardiac. b. midriaza cu globi oculari imobili. c. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. caderea limbii. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: . lipotimie. au caracter coronarian. b.15 minute pentru a avea succes. c. 969. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . cu fracturi costale. controlul respiratiei. c. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. b. varsaturi). embolie grasoasa. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. 965 . anxietate intensa. spute hemoptoice. c. c. stopul respirator. . trebuie efectuata intr-un interval de 12. daca acesta este in decubit ventral. bradicardie accentuata. caderea limbii . sint violente. c. c. controlul tensiunii arteriale. c. b. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. obstructia cailor respiratorii. unele leziuni ale peretelui toracic. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. 963. incetarea functiilor cerebrale. Reanimarea respiratorie : a. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. leziuni grave ale peretelui toracic. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. uneori tuse umeda. decolorarea tegumentelor. secretii. rapide si superficiale. 966.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. prezenta corpilor straini( singe. fracturi de coloana.960 .Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : a. b. cu respiratii bruste. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. 962. b. apar la eforturi fizice mici. b. dispnee intensa. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac.. 970 . c. b. 968. b. femurala). pierderea cunostintei. 967. cianoza. prin urmatoarele: a. stopul cardiac. constrictive. absenta batailor inimii.

979. in urmatoarele situatii : a. oxigenoterapie masiva. BPOC. c. b.12 l/ minut. b.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. c. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. in intoxicatii. astm bronsic. embolia pulmonara. embolie pulmonara. cauze infectioase. sint contraindicate urmatoarele : a. b. emisiunea de singe( venesectie). BPOC. diureticele. cordul pulmonar acut. cauze toxice. intoxicatiile cu barbiturice. BPOC: 977. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. morfina se administreaza in urmatoarele situatii : a. 978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. c. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . la inecati. c. b. opiacee. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. c. c. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. 976. insuficienta ventriculara stinga. venesectia este contraindicata. accident vascular cerebral. b. infarct miocardic acut. 973. b. astm cardiac. hipertensiune arteriala. meningoencefalite. c. 975. infarct miocardic acut. b. morfina.a. 972. crize de astm bronsic. 971. 10. c. b. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. c. are urmatoarele caracteristici : . oxigenoterapia.. edemul pulmonar acut. tulburari de ritm paroxistice. 980. b. singerarea. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. c. b. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. meningite. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. la uremici. produsa de obstacole in caile aeriene superioare.

984 . 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. mecanice. anaerobi. virale. 985. 981.pulmonare. o senzatie de intepatura. rickettsioze. 990. b. b. este de tip bradipnee inspiratorie. plagi pleuro. paraziti. toxiinfectii alimentare. c. leptospire.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. c. 987. cauze nutritionale. .Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. b. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : . 983 Hepatita cronica : a. b. volet costal. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. c. b. c. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. 988.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. 25% din cazuri. c.. colibacili. salmonele. este insotita de tiraj si cornaj. 75 % din cazuri.a. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. c. consum exagerat de etanol. o senzatie de presiune. 50 % din cazuri. 989. b. este de tip polipnee inspiratorie. c. b. b. c. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. frigul si umiditatea. medicamentoase. o senzatie de constrictie sau de “gheara”. c. traumatismele. klebsiella. 986.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. b. b. 982. embolie pulmonara. c.

este inalta. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. diabet.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : . b. este de obicei bine pastrata. c.a. 995. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : a. sindrom fibrinolitic. c. tulburari pancreatice. 997.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. b. c. 1000. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. b. apar adesea precoce. este moderata. 992. b. c. c. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. c. c. contrasteaza cu starea generala. b. 994. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. simptomul esential este hepatalgia: 999 . este obisnuita ( 80 % ). sindromul hepatopriv. sindromul de fibrinoliza. apar in puseuri. obezitate. hipertiroidie. b. 993. tulburari dispeptice biliare. 996. c.. b. b.. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. sindromul de activare mezenchimala. care coincid cu exacerbarea icterului. b. 991. examenele biologice si histologice nu transeaza diagnosticul. este inconstanta. 998. c. este uneori dureroasa la efort. b. colon iritabil.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic.. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. este un simptom esential. icterul este simptomul esential. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. sindrom excretobiliar. apar adesea tardiv. sindrom de hepatocitoliza.

tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. hirsutism. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. 1010. c. Simptomatologia din hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. c.a. astenie . c. . 1001. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. b. apetit crescut. timolul este scazut. c. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. VSH este moderat crescut. b. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. electroforeza arata hiposerinemie. b. semnele clinice sint mai discrete. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. 1004. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. afecteaza ambele sexe. apare in principal la femeia tinara. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. b. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. nu apare in principal la femeia tinara. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. 1005. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. 1008. amenoree.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. apare de regula la femeia tinara. c. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. c. b. are tabloul foarte bogat . boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. 1003. este mai frecventa la barbati. 1002. c. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. acnee. iar biologic foarte alterat. anorexie persistenta. 1006. c. scaune neregulate.. 1009. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. splenomegalia.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : . 1007. c. tiroidita. b. este mai frecventa la barbati. b. b. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. c. oboseala. b. b.

absenta miscarilor respiratorii normale.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. 1020.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. b. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a.a. edemul pulmonar acut. 1017.In tratamentul astmului bronsic. se insoteste de tulburari endocrine. in doza de 400-500 mg intravenos. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. clorura de calciu .20 respiratii / minut. poate lua o alura colestatica. c. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. in doza de 250. 1012. dispnee zgomotoasa. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. junghi toracic submamelonar sau posterior. 1011. nu evolueaza in puseuri. . este simptomul esential. cu celule mononucleare. c. sedative concomitent cu antidepresive.infiltrare predominant portala. c. b. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. astmul cardiac. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. 16-18 respiratii / minut. 1016. b. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. b. c. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. clorura de potasiu . sedative. 18. b. Pentru a evita greselile fatale. c. c. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. b. b. cind apare la femeile tinere.. b. in conduita de urgenta.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. 1015. antidepresive. 1019. b. c. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale.400 mg subcutanat. dispnee variabila ca intensitate. clorura de natriu . 1013. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. b. c. c. BPOC. c. limfocite si predominant plasmocite.. 14-16 respiratii / minut. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a.

spalarea cu apa si sapun sau detergent. c. aplicarea de antiseptice. întepatura. pierderi de cunostinta. masuri de igiena spitaliceasca utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. taietura) ce atitudine luati? a. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. nou-nascuti. b. terapie intensiva. urmata de confuzii. c. b.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. clatirea cu apa. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. c. 1027. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. b. limfatica si hematogena. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. c. paralizii . osteoporoza. b. 1028. afectiuni reumatice. c. b. b.. 1024. c.. c. c. pregatirea materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de pastrare si utilizare lor.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. endocrinologice. interesarea epidermului si partial a dermului aparitia flictenelor sero-sanguinolente cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. c. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. 1021. b. b. bronhopneumonie. refuza internarea bolnavilor contagiosi. afectiuni alergice. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. c. 1023.bronhogena. hemoragie digestiva escare. soc hipovolemic infectie. obstructia brusca a inimii drepte.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. 1026. dezinfectante. aeriana. nefrita. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie.b. b. 1022. stimularea sîngerarii locale.

06.C.Editura Medicala.Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 . înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. Borundel . Bucuresti 1999. Bucuresti 2001 .Titirca L. nr. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Mo publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali . înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . b .Boli infectioase si epidemiologie .Care sunt conditiile unui bun bandaj? a.Mozes C.1030.2004. b 5. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. G. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos . Chiru si L.Mihailescu M .Editura medicala.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti.Ed.Urgente medico-chirugicale . c 3. b 9. 1. b 8. .F. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. c 4. anul 1995. a 2.Titirca L. Viata Medicala Romaneasca 2003. Chiru. 578/30.Ed. 984/1994 . . . . Medicala.Ord.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical . Cison Anul 2001 . .Chirurgie pentru cadre medii . 307/2004 – privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa.Sinteze .2003 a nr. c 6.C. c 7. anul 1999 . Bocarnea .. Bucuresti. Partea I. a 10.

b 18. a 14. b 19. c 23. c 20. a 21. c 15.11. b 16. c 12. a 24. a 17. b 13. c 25. c . b 22.

b 27. b 36. a 39. a 35. c 38. a 37.26. a 29. b 34. b 30. b 32. c 40. c 31. a 28. b . b 33.

b . b 48. c 53. b 45. b 52. a 54. b 42.41. b 50. a 44. b 43. b 51. b 47. a 55. a 49. b 46.

c 58. a 57. b 62. c 64. c 59. c . b 70. c 67. c 60.56. b 69. b 65. a 61. a 68. b 66. a 63.

71. c 72. b 84. a 81. b 75. a 83. a 85. b 76. a . a 73. b 78. c 82. b 79. b 80. b 77. a 74.

b 99. b 93. a 97. c 94. a 88.86. b 89. a 91. b 90. a 87. c 92. b 98. b 95. c . c 100. c 96.

a . a 102. 105. a 106. a 109. a 113. a 112. b 111.101. a 114. b 103. a 104. a 115. a 107. a 110. b 108.

a 130. a 122. a 118. b . b 126. b 117. b 121. a 119. b 129. a 124.116. b 125. a 120. b 123. a 128. a 127.

a 138. a 142. b 135. c 134.131. b 136. a 141. a 143. b 132. b 140. c . b 133. b 137. a 144. b 145. c 139.

146. c 154. b 147. a 149. a 158. b 148. a 152. a . b 150. b 153. c 159. c 155. b 157. c 156. a 160. c 151.

c 166. b 170. c 175. b 165. c 163. c 168. a 167. a 173. a 164. b . b 162. b 174. a 169.161. b 171. a 172.

b 189. c 186. b 183. a 188. a 187. b . a 190. c 181. b 184. c 177.176. a 178. a 185. c 179. b 180. b 182.

c . a 201.191. a 193. c 195. a 205. a 197. a 203. a 194. b 202. c 198. c 192. b 200. a 199. c 196. b 204.

b 216. b 218. a 211. b 212. a 213. a 219. b 217. b 209. a 207. a 210. b 215. c .206. b 214. b 220. a 208.

b 223. c 222. a . a 233. c 225. a 226. a 235. c 229. b 227. a 234. a 232. b 230.221. a 231. b 228. c 224.

b 240. b 249. c 241. b 237. a 245.236. b 248. a 243. a 239. b 238. c . b 246. b 247. a 242. a 250. a 244.

c . a 264. b 257. b 252.251. c 253. a 259. a 265. a 260. b 256. a 261. b 255. a 262. c 263. a 254. b 258.

a 269. c 274. c 275. c 280. a 278. c 272. a 267. c 270.266. a 277. c . b 279. a 273. a 271. c 276. c 268.

a 286. c 289. c 283.281. a 293. a 295. a 284. c 294. a 288. b 285. c 282. c 287. b 290. a 291. a . b 292.

c 304. a 300. a 305. b 302. a 310. a 297. a 298. b 309. a 299. b .296. a 301. c 303. a 307. a 306. a 308.

a 325. a 312. a . b 314. b 322.311. b 313. a 318. a 315. b 319. a 317. a 324. a 316. c 320. c 323. a 321.

b 331. b 332. b 337. b 335. b 329. c 336. a 339. a . c 334.326. a 327. a 338. a 330. a 340. b 328. a 333.

b 355. c 349. c 347. b 350. a 344. a 353. a 351. c 345. a 346. a 342. a 352. a . a 348. a 354. b 343.341.

a 366. a 361. c 357. a 368. b 369. b . c 365.356. a 359. a 364. b 358. a 370. c 367. b 363. a 362. a 360.

a . a 372. b 376. b 382. b 379. b 385. b 375. b 383. b 381. b 377. b 378. a 373.371. b 384. b 374. a 380.

b 397. a 399. c 389. b 388. b 395. a 394. c . c 391. c 396. b 392. a 400.386. c 393. c 390. b 398. a 387.

c 410. b 405. a 408. b 411. c 412. b 414. c 404. b 415. c .401. b 407. b 413. a 406. c 402. a 403. c 409.

b 428. c 429. c 417. c . a 426. b 430. a 424.416. a 421. b 423. c 427. a 425. a 420. c 418. a 419. b 422.

c 442. a 433. b 438. b 437. a 432. c 439. c . a 434. c 440. a 443. c 444. a 436.431. a 435. a 445. a 441.

a 448. c 457. a 449. c .446. a 458. b 455. b 460. c 453. b 450. c 447. a 451. a 459. a 452. b 454. c 456.

c c b c c c b c b b b c c c c b c b b b b c c b c c c c c b b c b b c b c b b c c .

c 540 b.a.b 534. a.c 533 a.c 542.c 532 b.c 538.c 527.c 536 a.c 535.c 537 b.c 530.c 528. b. b.c b c c b b b b c b c b b b b c b c b b b b 524. a.c 526.b 531 a.b .c 541 a. a. b. a.c 525.c 529 a.c 539. a. a. a.

b c b c b c . a.543 b. a.c 548.c 546.c 544 b.a.c 547 b.b 551 a.c 545.c 550.b b c b c b c c c b .b 549 b. a. b.b 552.b b b c c b c b b b b c b b b .

b 608.c 597.b 599.b 620 a.a.a.a. a. b.b 600.b 611 a..b 617 a.a. b 613.b 621 a. a.a.b 614.b.a.b .a. b .b 606. a. .b 601.b 615.b 612.b 619. 618.b 610. 622.a.b 609.c 603. b. b .b 616 a. a. 623. a. a.b 602.a. a. a.b 607 a . a.c b b b b b c b b b c 596.a. 624.b 604 a.c 598.a. a.b 605.

632. c. 626 a.b.c. 630 b. 628. 629 b.b.c b b b b b c b b b b b b c b c b b b c c c c b c c c b b b b . 631. a.b . a. c. 633 a . 627. c. a. a. c.625 a.

c 688. a.c 700 a.b b b b b c b b b b b b b b b b b b 686 .c.a.b 704a.b 691 b.a.c 705 b.b 702a. a. a. 699.c 693.a.c 692 . b.b 694.a.a. c 697.c 690.a.a.b 701. a.c 689 b.b .b 687 a.a. a.c 696.b 698.c 706.b 703.c 695.

c 713 a.c 718 a.c 716 b.c 708 a.c c b c b b .a.c 714.707 a.b .b 719.a.c 715.b.b.b 722.b 712 a.a.c 711.c 720.c b b c c b b b b b b b b c c .c 710.b b .a.c 717 b.c 721 a.a.b 709 b.

b b .a.c b c c c b b b b c b b c .c b .b b c .b b c c b c .b 774 .a.. a.c .c c b .c c 770 .b 773 .c 771 ..b 775.c ..a.b c .b 772 . a..b.

c 795.b b c c b c b c c c c b c b c b b c b b c a.b b b b b .c b c b c c .c b . b.b .b b .

c

b

b

c

c

c

c

b

c

c 838 a,b 839 a,c 840 b,c 841 b,c 842.a,b 843b,c 844 b,c 845 b,c 846 . b,c 847 a,c

c

c

b

b

,b

a,c

b,c

b,c

b,c

b,c 859 a,c

a,c

b,c

a,c

a,b

b,c

b,c

a,c
867. b,c

a,c

a,b b,c

a ,b

a,c

bc

a, c

c

c

a,b
877. a,c

a,c

b

b,c
882 a,b

b

.b,c

b,c
886 .b,c 887 .a,c 888 .a,c 889 . a,b 890 a,b

b,c

,c,

b, c

, c

b

, c, c,

b,

b

, c,

, c,

,b,

c

c,

c,

b,

c,

c,

c

,b b

b

c

b

c

b

c

b

c

b

c

b

b

c

c

c

b

c

c

b

c 931 a,c 932 a,b 933. a,b 934 .a,c

c

c

b

c

c

b

,c

,c

c c .c c b b b c b b.b c c c . c b b c c c b c b b c c b b b .b b c b b b b c b .b b b .

c .c a.c .c .b .c .b b c b b b b b .b c b c b b c b .b a.c a.b .c .c b.b a.c .c .b b.c a.c .c.c b.c a.b a.c a.c a. b.c b.b a.

b Document Info Accesari: 5834 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.com/medicina/SPECIALITATEA-MEDICINA-GENERAL2 Copyright © Contact (SCRIGROUP Int.b b.c a. <a href="http://w w w .scritube.c . 2011 ) .a.b .b .