REGULI TEHNICE DE RACORDARE UTILIZATORI

Prezentul document este proprietatea intelectuala a societatilor S.C. ENEL Distributie Banat S.A.; S.C. ENEL Distributie Dobrogea S.A.; S.C. ENEL Distributie Muntenia S.A.. Reproducerea sau utilizarea integrala sau partiala a acestuia in orice publicatii si prin orice procedeu se va face cu obtinerea in prealabil a aprobarii societatilor susmentionate care isi vor proteja drepturile civile si penale conform legii. This document is intellectual property of S.C. ENEL Distributie Banat S.A.; S.C. ENEL Distributie Dobrogea S.A.; S.C. ENEL Distributie Muntenia S.A.. Reproduction or distribution of its contents in any way or by any means whatsoever is subject to the prior approval of the above mentioned companies which will safeguard their rights under the civil and penal codes.

Titlu Reguli tehnice privind racordarea Consumatorilor şi Producătorilor la reţelele electrice IT şi MT ale societăţiilor de distribuţie de energie electrică ENEL Title Tecchnical rules for connection to electric network consumers and producers of IT and MT electricity distribution company ENEL

Enel-DIN Enel-DIN RO-Probate Specs RO-Probate ND: cn=Enel-DIN ROProbate Specs, c=IT Data: 2011.12.22 Specs 09:37:46 +02'00'

Firmato digitalmente da

Ediţie

Natura Modificărilor
Traducerea in limba romana si adaptarea la normele romaneşti. Aceasta specificaţie se refera la ediţia originala CEI 0-16, DK 5400, DK 5600, DK 5740 drepturile de copiere apartinand Enel Distribuţie. Translation to romanian language and adaptation to romanian norm. This spec is referred to the master edition CEI 0-16, DK 5400, DK 5600, DK 5740 copyright of Enel Distribuţie. Modificare Tabel 4. Change Table 4. Modificarea titlului documentului, prevederea unor PE şi modificarea unor definiţii. Change the document title, the provision of PE and modification of terms.

1

2 3 Unitatea
D. Exploatare/ D. Dezvoltare

Redactat
M. Domnicu F.D. Andrei

Verificat
V. Obrejan A. Poenaru G. Dissegna

Aprobat
S. PETRE G. OPREA M. STIRBULESCU

Data
Decembrie 2011

APROBAT
Director General ENEL Distribuţie Banat, ENEL Distribuţie Dobrogea, ENEL Distribuţie Muntenia GIUSEPPE FANIZZI Decembrie 2011

1

REGULI TEHNICE PRIVIND RACORDAREA CONSUMATORILOR SI PRODUCATORILOR LA REŢELE ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE ŞI ÎNALTĂ TENSIUNE ALE SOCIETĂŢILOR DE DISTRIBUTIE DE ENERGIE ELECTRICĂ ENEL
CUPRINS Ediţia de faţă, furnizează prescripţii de referinţă pentru racordarea instalaţiilor Utilizatorilor ţinând cont de caracteristicile utilizatorilor, electrice şi de gestionare a reţelelor din gestiune Enel. Prescripţiile ţin cont atât de cerinţele distribuţiei energiei electrice şi a siguranţei funcţionale a reţelelor, cât şi de cerinţele Utilizatorilor care vor trebui să fie racordaţi la acestea din urmă. Enel, formulând în detaliu Utilizatorilor prescripţiile de racordare si respectând Norma de faţă, pun în practică un comportament uniform, transparent şi echitabil (ne-discriminatoriu). Prescripţiile au ca scop racordarea la reţelele de distribuţie cu condiţia ca instalaţiile Utilizatorilor să fie conforme acesteia. Norma de faţă se aplică noilor utilităţi şi parţial şi celor existente.

Partea 1 – Scop, domeniu de aplicare şi definiţii ......................................................10 1 Scopul .........................................................................................................10 2 Domeniul de aplicare ..................................................................................10 3 Definiţii termeni ...........................................................................................10 3.1. Gol de tensiune ...........................................................................................11 3.2. Staţia de Transformare (ST)........................................................................11 3.3. Sarcini esenţiale (referitoare la instalaţiile de producere)............................11 3.4 Sarcini privilegiate (referitoare la instalaţii de producere)............................11 3.5 Sarcini proprii ..............................................................................................11 3.6. Cablul de legătură .......................................................................................11 3.7. Compatibilitate electromagnetică (CEM) .....................................................11 3.8 Racordare ...................................................................................................11 3.9 Dispozitiv de control al paralelismului .........................................................11 3.10 Dispozitivul generatorului ............................................................................11 3.11 Dispozitiv de Interfaţă..................................................................................11 3.12 Dispozitiv de manevra.................................................................................12 3.13 Dispozitiv General al Utilizatorului (DG) ......................................................12 3.14 Distribuitor ...................................................................................................12 3.15 Exploatare ...................................................................................................12 3.16 Sarcină de energie electrică........................................................................12 3.17 Flicker .........................................................................................................12 3.18 Funcţionarea reţelei în condiţii excepţionale ...............................................12 3.19 Funcţionarea reţelei în condiţii normale de funcţionare...............................12 3.20 Funcţionare insularizată ..............................................................................12 3.21 Gestionarul reţelei electrice de transport (RET - Transelectrica).................13 3.23 Grup generator............................................................................................13 3.24 Instalaţie de producere................................................................................13 3.25 Instalaţie de autoproducere.........................................................................13 3.26 Instalaţie de cogenerare..............................................................................13 3.27 Instalaţie de utilizare (sau de Utilizator) ......................................................13 3.28 Instalaţie Consumator .................................................................................13 3.31 Instalaţie de racordare ................................................................................13 3.33 Întreruperea alimentării ...............................................................................13 3.34 Limite admisibile pentru perturbaţiile provocate de receptoarele Utilizatorului14 2

3.35 Nivel de compatibilitate ...............................................................................14 3.36 Nivel de emisie............................................................................................14 3.37 Nivel de emisie transferată..........................................................................14 3.38 Planificarea operaţională a RED .................................................................14 3.39 Puterea maximă posibilă a unei unităţi (a unei centrale).............................14 3.41 Puterea cerută de reţea ..............................................................................14 3.42 Puterea nominală ........................................................................................14 3.43 Programarea operaţională a funcţionării RED.............................................14 3.44 Limita de proprietate ...................................................................................15 3.45 Punct de delimitare .....................................................................................15 3.46 Punct de racordare (la RED) .......................................................................15 3.47 Variaţia tensiunii..........................................................................................15 3.48 Variaţia rapidă de tensiune..........................................................................15 3.49 Reţea (reţea de distribuţie, reţea de distribuţie publică) ..............................15 3.50 Reţea de Înaltă Tensiune (ÎT)......................................................................15 3.51 Reţea Foarte Înaltă Tensiune (FÎT) .............................................................15 3.52 Reţea Joasă Tensiune (JT) .........................................................................15 3.53 Reţea în insulă ............................................................................................15 3.54 Reţea MT ....................................................................................................15 3.55 Reţea planificată .........................................................................................15 3.56 Refuz de sarcină .........................................................................................15 3.57 Reanclanşare automată rapidă ...................................................................16 3.58 Servicii auxiliare de reţea ............................................................................16 3.59 Servicii auxiliare generale ...........................................................................16 3.60 Serviciul de reglare a frecvenţei ..................................................................16 3.61 Serviciul de reglare al tensiunii....................................................................16 3.62 Sistem de Protecţie Generală (SPG) ..........................................................16 3.63 Staţie electrică.............................................................................................16 3.64 Serviciul de descarcare automata a sarcinii (DAS) ....................................16 3.65 Sistem cu neutrul legat direct la pământ .....................................................16 3.66 Tensiune armonică......................................................................................16 3.67 Tensiune de exploatare declarată (tensiune declarată) ..............................17 3.68 Utilizatorul reţelei.........................................................................................17 3.69 Consumator (de energie electrica) ..............................................................17 3.70 Consumator nedispecerizabil ......................................................................17 3.71 Consumator dispecerizabil ..........................................................................17 3.72 Grup electric (generator) .............................................................................17 3.73 Grup dispecerizabil .....................................................................................17 3.74 Grup nedispecerizabil .................................................................................18 Partea 2 – Caracteristicile Utilizatorilor, ale reţelelor, ale criteriilor pentru alegerea nivelului de tensiune şi ale schemelor de racordare la reţelele ÎT şi MT ................19 4 Caracteristicile Utilizatorilor şi clasificarea acestora....................................19 4.1 Instalaţia de utilizare ...................................................................................19 4.1.1 Sensibilitatea echipamentelor în funcţie de parametrii de calitate a energiei electrice...................................................................................................... 19 4.1.2 Aparate perturbatoare ................................................................................ 20 4.1.3 Utilizatori întreruptibili ................................................................................. 22 4.2 Instalaţii de producere.................................................................................22 4.2.1 Puterea....................................................................................................... 22 4.2.2 Instalaţii de producere perturbatoare ......................................................... 22 4.4 Reţele de distribuţie ....................................................................................23 3

5 5.1 5.1.1 5.1.2 5.1.3 5.1.4 5.1.5 5.1.6 5.2 5.2.1 5.2.2 5.2.3 6

Caracteristicile reţelelor...............................................................................23 Caracteristicile reţelelor de ÎT......................................................................23 Caracteristici structurale............................................................................. 23 Caracteristici de exploatare........................................................................ 24 Calitatea serviciului .................................................................................... 25 Supravegherea reţelelor de distribuţie ....................................................... 26 Sisteme de comunicaţie ............................................................................. 26 Indisponibilitate pentru lucrări..................................................................... 26 Caracteristici ale reţelelor de MT.................................................................27 Caracteristici structurale............................................................................. 27 Caracteristici de exploatare........................................................................ 29 Calitatea serviciului în reţelele de MT ........................................................ 30 Criterii pentru alegerea nivelului de tensiune şi a schemelor de racordare la reţelele de ÎT şi MT .....................................................................................31 6.1 Obiective şi reguli generale .........................................................................31 6.2 Definiţia racordării .......................................................................................31 6.3 Determinarea nivelului de tensiune şi a punctului de racordare (pasul P1).31 6.4 Alegerea schemei instalaţiei de racordare (pasul P2) .................................33 6.4.1 Scheme de racordare................................................................................. 33 6.4.2 Fiabilitatea diferitelor scheme de racordare ............................................... 33 Partea 3 – Reguli de racordare la reţelele ÎT..............................................................35 7 Racordarea la reţelele ÎT.............................................................................35 7.1 Scheme de racordare..................................................................................35 7.1.1 Racordare rigidă în derivaţie în T ............................................................... 35 7.1.2 Racordare în intrare-ieşire.......................................................................... 35 7.1.3 Racordarea în antenă ................................................................................ 36 7.2 Schema instalaţiei pentru racordare............................................................37 7.2.1 Absenţă bare.............................................................................................. 38 7.2.2 Sistem monobara ....................................................................................... 38 7.2.3 Dispozitive de legare la pământ necesare racordării.................................. 39 7.3 Soluţii indicative de racordare .....................................................................40 7.4 Scheme de racordare..................................................................................42 7.4.2 Scheme monofilare pentru racordarea în antenă ....................................... 47 7.4.3 Scheme monofilare pentru conectare intrare-ieşire.................................... 52 7.5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori ........60 7.5.1 Puncte de delimitare şi echipamente ale Utilizatorului necesare pentru racordare.................................................................................................... 60 7.5.2 Instalaţie de racordare la reţea................................................................... 62 7.5.3 Instalaţia de utilizare pentru racordare ....................................................... 63 7.5.4 Puncte de racordare multiple şi alimentare de rezervă .............................. 64 7.5.5 Instalaţia de legare la pământ .................................................................... 65 7.5.7 Indisponibilitate datorită lucrărilor de mentenanţa ...................................... 67 7.5.8 Servicii auxiliare ......................................................................................... 67 7.5.9 Caracteristicile suprafeţelor şi spatiile aferente instalaţiei de racordare..... 68 7.5.10 Caracteristicile componentelor electrice..................................................... 69 7.5.11 Dispozitiv General ...................................................................................... 69 7.5.12 Sistemul de protecţie asociat la Dispozitivul General................................. 69 7.5.13 Tratarea neutrului....................................................................................... 72 7.5.14 Sisteme de comunicaţie ............................................................................. 72 7.6 Reguli tehnice de racordare pentru Consumatori........................................73 7.6.1 Dispozitive pentru întreruperea sarcinii .......................................................73 4

....................................4 Schema instalaţiei de utilizare pentru racordare ...............................9 Caracteristicile spaţiilor .. 105 8...................................4 Dispozitive prevăzute .................5...... 76 7.......... 76 7... 106 8.............................................106 8...77 Partea 4 – Reguli de racordare la reţeaua de MT....................................7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători.......................... 85 8... 77 7...................6 Limite de schimb de putere reactivă...1 Dispozitive de legare la pământ aferente racordării ..............7..........................13 Limite de putere pe secţiunile de bare de JT............................7............10 Caracteristicile echipamentelor electrice .. 73 7...... 79 8....8 Reguli tehnice pentru racordarea reţelelor interne ale Producătorilor ..............................1 Racordare în intrare – ieşire pe liniile existente (schema A) ....... 90 8................................3 Producători dispecerizabili .... 95 8.1 Punct de delimitare......................................................78 8..... 96 8..........................78 8 Racordarea la reţeaua de MT ...........5 Instalaţia de legare la pământ .....................79 8..............116 5 .. 81 8.......3 Soluţii de racordare ..........7................................11 Dispozitiv General .. 111 8................................7....................................................................................................7 Indisponibilitate datorată lucrărilor de mentenanţă.............................. 116 8......................1.1 DG simplificat pentru instalaţia Consumatorului cu un transformator MT/JT cu putere ≤ 400 kVA (soluţie în studiu) ........2 Limite de schimb de putere reactivă..................................................................................................................3 Condiţii de funcţionare a instalaţiei de producere..........2 Schema cu doua celule de MT pe bara principală .... 106 8..................2 Instalaţie consumator cu schema de racordare în antenă.2 Instalaţia de racordare ........................1....................7.................5.....................5.5 Sisteme de protecţie .........................4...........5.......... 105 8......................4 Puncte de racordare multiple şi alimentări de rezervă ........................ 104 8..7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători...................................... 79 8...7.......4.... 92 8.............. 88 8............ 103 8...............87 8....73 7.........6..................................... 113 8............... 95 8............................14 Limitele magnetizarii transformatoarelor conectate simultan..........82 8.....5............ puncte de delimitare de gestiune şi de exploatare.....5..............................................1........... 77 7.......5......6...........1.........5 Racordare în derivaţie rigidă în T pe o linie existentă (schema D) ...... 116 8........................................................3 Limite de schimb de putere reactivă................................ 88 8...7.....................4 Funcţionarea grupului din reţea în insula ...................4 Racordare în antenă prin EDM (eventual adăugat în post existent) în lungul unei linii existente (schema C) ............5..................7..........1 Schemă cu o singură celulă (caz general aplicabil tuturor Utilizatorilor) .7 Limite de schimb de putere reactivă...................3 Racordare în antenă din postul de MT/JT (schema B2) .2 Schema instalaţiei de racordare.83 8.. 93 8...............................6........ 89 8............1.......................................... 79 8...........................5....7.................78 8.......5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori ..................... 111 8........1 Scheme de racordare... 87 8...................5..............................................................5................... 104 8.....................7......6 Responsabilităţi privind securitatea....................................7...................7......................2................... 93 8.....7......5.....................2 Racordare în antenă din staţie ÎT/MT (schema B1).........................................................6.. 79 8.1 Limite de putere totală produsă care se pot racorda la reţelele de MT .....................6 Instalaţia producătorului racordat în antenă .............................2 Schema generală de racordare a unui Producător. 83 8......................... 79 8............................5............5 Informaţii pentru evidenta evenimentelor ......................8 Reguli tehnice pentru racordare reţelelor interne de utilizare .....................................12 Sistem de protecţie asociat la Dispozitivul General........... 73 7......................3 Instalaţia de utilizare ...........1 Prescripţii generale ..........

.......................................126 13......3 Descrieri tehnice....................2..........................1................................................132 A.....................................................................117 Partea 6 – Reguli de racordare între reţele de distribuţie............... 126 13......................................... 127 13...........1 Protecţii şi automatizări de reţea ...........................1 Protecţii şi automatizări de reţea .3 Coordonare selectivă între protecţiile utilizatorului la aceeaşi tensiune cu tensiunea de racordare ....................... pentru compatibilitatea electromagnetică (EMC)..............................124 13....................................................................2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale Utilizatorului ................1 Punct de interconectare ................ obligaţii de informare şi documentaţie .2 Măsurarea energiei schimbate .................................3 Cerinţe funcţionale ale contorului ...................................118 11.......129 ANEXA L2 ..............2.................................121 12. 127 13........................................ măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii ..............................................134 A........................................................................133 A.................................1 Reţele de ÎT...............................................1............................................................................117 9 Prevederi pentru compatibilitatea electromagnetică................119 12...1 Caracteristici indicative ale REŢELEI în punctul de racordare .....133 A................................................118 11...............................................................................................132 A..................................................................................................................................131 ANEXA A.132 Coordonarea protecţiilor şi a automatizărilor de reţea cu protecţiile instalaţiilor utilizatorului ................................................................4 Activarea şi întreţinerea sistemului de măsurare...............................1............133 A..........1 Contract de Distribuţie/Furnizare.................. 125 13................2..................................131 Declaraţie de confirmare a racordării ......118 11........................................................6 Sistemul de măsurare a energiei în punctele de producere ............................................ Control şi Protecţie ..........133 A...... IT şi MT....................................................................................3 Exploatarea... conducerea şi controlul instalaţiilor ...118 11....1 Caracteristicile sistemelor de măsurare ..2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale utilizatorului .............................................1..........1 Schemă monofilară ................................................122 12..............................................................................136 Cerinţe minime ale DG şi SPG pentru instalaţii de MT existente .......................................................5 Calitate tehnică a serviciului...............120 12.........................................................................................118 11........2 Documentaţie tehnică necesară pentru racordare ..........4 Exploatare şi întreţinere ................119 12 Sisteme de măsurare a energiei ......136 6 .2 Caracteristici ale instalaţiilor şi ale proceselor..................................................................................... 124 13.............................................Partea 5 – Prevederi pentru Producători şi Consumatori.119 12.....117 9............................................134 ANEXA B.............. obligaţii de informare şi documentaţii124 13 Contract de Distribuţie/Furnizare........136 Declaraţie de conformitate ........ manuale şi date de recepţie............................................................................................................................2 Schemele funcţionale ale Sistemului de Comandă..................................123 Parte 8 – Contract de Distribuţie/Furnizare....2 Instalarea sistemului de măsurare .........................1....................................................................2.....118 11 Reguli tehnice de racordare pentru reţelele de distribuţie .......................1 Evaluarea perturbaţiilor ......2.124 13...... 127 ANEXA L1 ......2 Reţele de MT............................ 125 13.........................................................4 Convenţia de Exploatare ..................................................3 Semnale şi măsurări schimbate între operatorii de reţea ....................2...............117 10 Măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii.........1........118 Partea 7 – Sisteme de măsurare a energiei.....................................................123 12................................................................5 Sistemul de măsurare al energiei în punctele de consum ..................................129 (Model de scrisoare care trebuie trimisă clienţilor înainte de punerea în funcţiune a Postului de transformare) ....

...............................................2..........1 Încercări de funcţionare...................3............2..........................3 Prescripţii funcţionale pentru protecţia homopolară direcţională ...1.......2...............152 D..2 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare neomologate..............2...3 Încercări de supraîncărcare a circuitelor de măsurare ...........141 C.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TC liniare.............144 D.......1.......141 C..139 Caracteristici privind Sistemul de Protecţie General pentru reţelele de ÎT ......................2..................1 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare omologate.........2.....147 D.2..4......1 TC pentru protecţia maximală de curent .......2..147 D.....160 D....1..........................................................148 D.... ...2.................4.........................................1................162 D...................................1......................3..................2........155 D............2.....2...158 D...................1..144 Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală (SPG) pentru reţele de MT .........1.158 D......1.....................3 Indicaţii de funcţionare pentru PG ...1 Caracteristicile TT homopolare omologate..............159 D.................1 Caracteristicile şi încercările pentru transformatoarele de curent homopolar (TCH) omologate............2 Încercările pentru confirmarea cuplării corecte PG+TC neliniar......3............2.2..1.148 D...............1..4 Conformitatea dispozitivelor .1..1..........3 Transformatoare de tensiune pentru tensiunea homopolara.....................................4.........2....1...............2......159 D 2..1 Generalităţi......1............2...........2..................................1...........4.....................158 D.2 Transformatoare de tensiune pentru protecţie (TT).........................3 TT homopolare neconvenţionale...4....................................B.2.....................159 D.2............144 D..................2 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neomologate ..........................1 Definiţia SPG pentru reţele de MT ...................................1 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării de TC lineare .............2....140 C.............141 C...............161 D.......................154 D.......................2.......155 D........................................................4......1 Caracteristici ale TT homopolare neomologate............146 D..........................................3 Soluţii de protejare prin utilizarea de transformatoare de curent neconvenţionale .....159 D.............2.................................3............................139 C.....1.....2.2............2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională ......152 D.2..2.....................1 Caracteristicile TCH neomologate...........2 Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător ...............................4....................2 Prescripţii funcţionale pentru protecţia împotriva curentului maximal homopolar ....159 D 2..143 ANEXA D.................................4 Caracteristicile Protecţiei Generale (PG)...................146 D...................1..3............................................................................4 Încercări cu arc intermitent .............2.....................1 Încercări la sistemul DG+PG..........140 C.........157 D....1 Verificări în cazul TC neliniare...........2...............2......3.139 C..........2....1 Caracteristicile TCH omologate....2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare neomologate ...........................155 D.148 D..139 C....3 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neconvenţionale .....2......2.........................4....................1 Încercări pe SPG cu protecţie maximală homopolară de curent ......................2...................................2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH neomologate ...........................................2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH omologate ...............................1.............163 7 .....................154 D.......1 Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de fază ....1 Transformatoare de curent pentru protecţie (TC)............143 C.......................4 Încercări şi certificări ale PG.....................................2...................2................154 D.........2 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării TC neliniare ...............1................4......................1.....4...........3........157 D................................2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare omologate ....163 D.....159 D.136 ANEXA C..2..........2.....2 Caracteristicile SPG neintegrat ..........2 Transformatoare de curent toroidale pentru protecţia împotriva defectelor la pământ (TCH) ..2..............148 D............2......................................1 Verificări efectuate pe TC lineare ......4...........2.......1..................................................................2......4...............

1 Încercări la SPG integrat cu protecţie de curent homopolar maxim ...182 D.............1.......3..1 D.......................3.7...........................4 D...................................................4...............2......168 Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală integrat ........3.169 Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de fază .....5 Trepte de reglaj setate pe PG după instalare.6 D........181 D..3...........4..................193 Caracteristici ale Sistemului de Protecţie de Interfaţă (SPI)...................................190 D...................2 Funcţii ale data logger ................3.....189 D.3..........................................8 Funcţionalitatea releului .......3.........4................................2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională .............2...1....3...............1 Comenzi de deschidere întreruptor .............................167 Încercări de supraîncărcare ale circuitelor de măsură.........................................3...........166 Încercări de compatibilitate cu mediul .................................... D..174 D.......4 Sistemul de control şi înregistrări asociat la PG .............................190 D.....3.................D....3 D................6 Evenimente care au cauzat activarea PG ..164 Semnalizări locale .................2 Traductoare de măsură (TT) ................1 Caracteristici ...................................................4...3....2.................2.............194 8 .....4.2 Protecţia minimală de tensiune de linie .............2.........................................193 E........3...........3........2..............3......................5 D........188 D..4............5 D......3............7 Evenimente care au cauzat emiterea comenzii de deblocare a DG.1 Caracteristici ale sistemului de protecţie de interfaţă (SPI) ...........9 Prezenţa circuitelor de curent.............7.................1.............173 Încercări de funcţionare........................3 Prezenţa alimentării PG ......................2..................3..............2 Încercări la SPG cu protecţie homopolară direcţională ...........................165 Încercări funcţionale .....................3.....7 D...188 D.................4........5 Conformitatea dispozitivelor ....................................................4..................2 D..2......193 E.....................4......................3 Încercări de defect monofazat ...........4.........193 E.193 E..........................4..1 Componenţa sistemului........................171 Comenzi de deschidere întreruptor ..2 D................................3...............................3............10 Prezenţa circuitelor de tensiune ..........1.............................2 Încercări pentru defecte polifazate .................................................165 Încercări de compatibilitate electromagnetică ........1......................7..1 D.........3.........................2...172 Semnalizări locale ...3 D...................4......2...................3....................184 D........173 Încercări şi certificări ale SPG integrat ...........................................190 D..........4.............190 D........189 D..........4....3 Caracteristici ale protecţiilor ......4...........178 D.191 ANEXA E .............4 Prezenţa şi continuitatea circuitului de declanşare......1 D......................189 D.................164 Încercări pe PG ..5 D............189 D.................4 Încercări de compatibilitate şi adiţionale.....3..................................................7...................................2...........4................................................2.......189 D..............4................................3...181 D.3 Încercări de funcţionalitate .............4.....................................3 D.....................................................2........4 Încercare cu arc intermitent.........................173 Exemplu de posibilă modalitate de verificare a treptei homopolare direcţionale în SPG integrate care folosesc 3 traductoare de curent....................2 Prezenţa alimentării logger (doar dacă logger nu e incorporat în PG) ...........................................3........................4.........................4.............181 D...4...3..2.................191 D......2.4 D.........................169 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia maximală homopolară de curent170 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia homopolară direcţională................................................168 Conformitatea dispozitivelor ...........3........................................................2....................................................3...........190 D......................................180 D............177 D...............2.2.................4.1 Prezenţa legăturii între PG şi logger (doar dacă logger nu e incorporat în PG) ............3.................193 E.............3..................3..4..4 Conformitatea dispozitivelor ...............................................2................................................178 D...............3 D.........1 Încercări la SPG cu protecţie maximală homopolară de curent.....189 D.........169 Prescripţii funcţionale pentru SPG integrat.......

.................................................194 E............11...........E......................194 E...............3.........................................8 Consum şi suprasarcină a circuitelor de tensiune de măsură ...................................196 E.........213 (Model scrisoare de trimis la clienti pentru a le comunica valoarea curentului homopolar si timpul de eliminare al acestuia) ...9 Circuit de declanşare ..................................................................................................................................201 ANEXA H.................................................199 ANEXA G ..........3..........................................................................3 Protecţia maximală de tensiune de linie (59)..........................................3......................................................198 ANEXA F ...............................................202 ANEXA J ...................................202 CONSTRUCŢIE PT .6 Protecţia maximală de tensiune homopolară (59 Vo).............214 9 ............196 E...........................................................................................................199 Puterea de scurtcircuit în punctul de racordare...............................................196 E..................................3.....196 E.............................11............................................................3.......................................................205 ANEXA K.................................................11 Teste ........................10 Semnalizări .............................................................5 Protecţia maximală de frecvenţă (81 >)............................................11............................................................................................................213 ANEXA M .................................................................1 Precizări suplimentare pentru teste..........................................4 Protecţia minimală de frecvenţă (81 <)..3...197 E...........................................3...............................................................195 E..........................196 E...............197 E..3.............................196 E.................2 Teste de compatibilitate electromagnetică .....3.......11.............................3..........................206 CONVENTIE DE EXPLOATARE .....205 CONVENTIE DE EXPLOATARE .... 3............206 ANEXA L ......................4 Teste de suprasarcină a circuitelor de măsură şi de alimentare .....198 E.....197 E............................................................................................................3 Teste de compatibilitate cu mediul .............................201 Informaţii de furnizat cu privire la funcţionalitatea şi la reglajele SPG..........................................................12 Certificare..................1 Teste funcţionale................................................3.............7 Erori limite pentru mărimile de intervenţie ...........3.........................1.......11......3.............195 E.......................................................................................................3................................

Utilizatorii reţelei electrice sunt proprietari de: instalaţii de utilizare. Soluţiile tehnice indicate în acest document reprezintă regulile în materie care se utilizează la momentul actual. cu condiţia să fie în prealabil supuse atenţiei şi acceptate de către ANRE. consumatori racordaţi la reţele de distribuţie a energiei electrice ENEL de IT. 1 10 . precum şi aspecte referitoare la dispozitive de control şi protecţie 1. 2 Domeniul de aplicare Documentul se aplică tuturor instalaţiilor electrice aferente Utilizatorilor serviciului de distribuţie şi noilor instalatii de racordare la reţelele de distribuţie a Utilizatorilor. 3 Definiţii termeni În continuare expresia „în amonte” identifică circuitele înainte de punctul de racordare. subiectul proprietar al instalaţiilor de producere care cuprind unităţi de producere dispecerizabile va avea raporturi şi cu Distribuitorul. pot fi aplicate. care cuprind: o o consumatori racordaţi la reţele de distribuţie a energiei electrice de MT si JT. pentru aspectele referitoare la dispecerizare. unităţi de producere nedispecerizabile racordate la reţele de distribuţie a energiei electrice ENEL. domeniu de aplicare şi definiţii 1 Scop Scopul documentului este de a defini criteriile tehnice pentru racordarea Utilizatorilor la reţele electrice de distribuţie de curent alternativ cu tensiune nominală mai mare de 1 kV până la 110 kV. Instalaţiile care fac obiectul prezentului document trebuie să fie construite după toate standardele şi reglementările în vigoare (adecvarea cu normele şi standardele Europene şi Internaţionale). programarea mentenanţei. după realizarea racordării. Utilizatorul are drept interfaţă pe Transelectrica. pentru aspectele care privesc dispecerizarea. În acest scop. în măsură să indeplineasca aceleaşi cerinte în ceea ce priveşte fiabilitatea şi siguranţa. În prezenta documentatie se aplică următoarea terminologie: În faza cererii de racordare. în faza de exploatare. unităţi de producere dispecerizabile racordate la reţele de distribuţie a energiei electrice. Ulterior. respectiv. Utilizatori pasivi (Consumatori) – Utilizatori a caror instalaţii nu intră în definiţia precedentă. de Distribuitor şi de Transelectrica. măsurare. Regulamentul de Exploatare (prevăzut în cadrul Contractului de Distributie) trebuie să fie redactat împreună de Utilizator. Utilizatorii reţelei de distribuţie se clasifică în: Utilizatori activi (Producători) – Utilizatori a caror instalaţii conţin orice maşină (rotativă sau statică) care converteşte orice formă de energie utilă în energie electrică în curent alternativ prevăzută pentru a funcţiona în paralel (şi tranzitoriu) cu reţeaua. se aplică si regulile tehnice stabilite de către Operatorul de Transport si de Sistem Transelectrica. se aplică si regulile tehnice stabilite de către Transelectrica. - instalaţii de producere care includ: o o - reţele de distribuţie interconectate (cu alţi propietari).REGULI TEHNICE PRIVIND RACORDAREA UTILIZATORILOR LA REŢELE ELECTRICE DE ÎNALTĂ TENSIUNE ŞI MEDIE TENSIUNE ALE SOCIETĂŢILOR DE DISTRIBUTIE DE ENERGIE ELECTRICĂ ENEL Partea 1 – Scop. expresia „în aval” identifică circuitele Utilizatorului aflate după punctul de racordare. Soluţiile alternative faţă de cele indicate aici.

2. În caz de funcţionare separată de reţeaua electrică de distribuţie. după un scurt interval de timp.4 Sarcini privilegiate (referitoare la instalaţii de producere) O parte din sarcinile electrice prezente în instalaţie (în sensul prezentei Norme. 3. 3.3.6. 3. Sarcini esenţiale (referitoare la instalaţiile de producere) Sarcini electrice asociate direct procesului de producere a energiei electrice al producătorului şi indispensabile continuităţii aceluiaşi proces de producere a energiei electrice. 3. Cablul de legătură Porţiunea de cablu.10 Dispozitivul generatorului Echipament de manevră a cărui deschidere (comandată de un sistem de protecţie adecvat) determină separarea grupului de generare de reţeaua de distribuţie.5 Sarcini proprii Toate sarcinile electrice prezente în instalaţia de producere a energiei electrice sau care sunt direct conectate la aceasta fără interpunerea reţelei de distribuţie. 3. A se vedea în acest sens şi Figura 19. sarcinile privilegiate sunt în mod obişnuit alimentate de către instalaţia de producţie după deschiderea întreruptorului de interfaţă. care leagă în punctul de delimitare clemele din intrare ale Dispozitivului General al utilizatorului MT. 3. bipolar sau tripolar dacă afectează respectiv una.7. în instalaţia de producere) cărora Utilizatorul intenţionează să le garanteze o continuitate în mod deosebit. 3. fără să producă el însuşi perturbaţii electromagnetice intolerabile pentru orice ce se găseşte în acest mediu. fără interpunerea instalaţiilor electrice ale terţilor.11 Dispozitiv de Interfaţă Unul (sau mai multe) echipamente de manevră a cărei/căror deschidere (comandată de un sistem de protecţie adecvat) asigură separarea instalaţiei de producere de reţea. Gol de tensiune Reducerea bruscă a tensiunii de alimentare la o valoare între 90% şi 1% din tensiunea nominală (declarată) urmată de o revenire a tensiunii. complet echipat cu terminale.3. Staţia de Transformare (ST) Staţie electrică alimentată la ÎT. Compatibilitate electromagnetică (CEM) Aptitudinea unui dispozitiv (echipament sau sistem) de a funcţiona în mediul său electromagnetic.8 Racordare Legătura la o reţea a unei instalaţii electrice pentru care există. Sarcinile privilegiate includ sarcinile esenţiale. Amplitudinea golului este definită ca diferenţa între valoarea minimă efectivă.9 Dispozitiv de control al paralelismului Automatizare care permite efectuarea legăturii în paralel între reţele sau între reţea şi generator. pe durata golului şi tensiunea declarată. prevăzută cu cel puţin un transformator ÎT/MT dedicat reţelei de distribuţie. cel puţin într-un punct. În mod convenţional durata unui gol de tensiune este între 10 ms şi 1 minut.1. 3. 3. 3. două sau trei faze. Variaţiile de tensiune care nu conduc la o reducere a tensiunii sub 90% din tensiunea declarata nu se consideră goluri de tensiune. 11 . continuitatea în alimentare. Golul de tensiune poate afecta una sau mai multe faze şi se numeşte unipolar. cu aceeaşi reţea. permiţând instalaţiei de producere funcţionarea în insulă pentru sarcinile privilegiate.

16 Sarcină de energie electrică Cererea de energie electrică pe care sistemul energetic naţional trebuie să o satisfacă. dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zonă şi. Insularizare .13 Dispozitiv General al Utilizatorului (DG) Echipament de manevră şi separare al cărui deschidere (comandată de Sistemul de Protecţie Generala) asigură separarea întregii instalaţii a Utilizatorului de la reţea. comanda. în cursul zilei. (SR EN 50110/1) 3. interconectarea acestuia cu alte sisteme. măsurată pe o perioadă de 10 minute cu aparate specializate. acolo unde este aplicabil. transportului. o reţea electrică de distribuţie şi este titulară a unei licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea.15 Exploatare Ansamblul de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a producerii. Caracterizat şi normat prin severitatea fliker-ului pe termen scurt (Pst). distribuitiei şi furnizării de energie electrică în condiţii corespunzătoare tehnico-economice şi de siguranţă. respectiv pe termen lung (Plt) calculată pe o perioadă de două ore (12 intervale de 10 minute). 3.19 Funcţionarea reţelei în condiţii normale de funcţionare Condiţii de funcţionare a reţelei. al lunii şi al anului. 3. apărute în funcţionarea SEN care necesită reducerea consumului de energie electrică pe zone de reţea sau la nivelul SEN. (SR EN 50160) 3. (Legea energiei electrice nr. determinate de influenţe exterioare sau de evenimente majore. (PE 142/80) 3. 3.măsură de urgenţa care constă în fracţionarea reţelei în subreţele. precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a răspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice.3. dacă este necesar. fiecare dintre acestea păstrând echilibrul între producere şi sarcină pentru a funcţiona separat. 3. (Ordinul 35/2002 Regulament de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă) Toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea instalaţiei electrice. a manevrelor în reţea şi eliminarea defectelor de către sistemul automat de protecţie în absenţa unor condiţii excepţionale. Aceste activităţi cuprind domenii precum comutaţia. prezintă o evoluţie în timp variabilă.14 Distribuitor Orice persoana care deţine. care permit realizarea acoperirii sarcinii. controlul şi întreţinerea precum şi activitatea electrică şi neelectrică. (SR CEI 60050 – 603) 12 . asigurarea întreţinerii şi. 13/2007 cu modificările şi completările ulterioare) 3.17 Flicker Impresia de jenă vizuală produsă de o sursă luminoasă a cărei luminozitate sau distribuţie spectrală variază în timp datorită variaţiei tensiunii de alimentare.20 Funcţionare insularizată Funcţionare stabilă a unei părţi de reţea după insularizare. sub orice titlu. a generării.18 Funcţionarea reţelei în condiţii excepţionale Condiţii de funcţionare a reţelei.12 Dispozitiv de manevra Echipament de manevră a cărei deschidere (comandată de un sistem de protecţie adecvat) asigură separarea unei celule întregi a Utilizatorului de la reţea.

se pot considera o singură instalaţie de utilizare. 3.28 Instalaţie Consumator Ansamblul maşinilor. 13/2007 cu modificările şi completările ulterioare) 3. o reţea electrică de transport şi este titulară a unei licenţe de transport prin care răspunde de operarea. exprimă gradul de nesimetrie. sub orice titlu. acolo unde este aplicabilă. de acelaşi tip şi ale aceluiaşi Utilizator. racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau dintr-o cutie de distribuţie. (HG 90/2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public) 3. (SR CEI 60050 . 3. echipamentelor destinate utilizării energiei electrice. fiind definit prin raportul (în procente) între valorile efective ale componentelor de secvenţă inversă sau homopolară şi componenta de secvenţă directă a tensiunii.Transelectrica) Orice persoană care deţine. serviciilor auxiliare.3.23 Grup generator Ansamblu de maşini rotative care permit transformarea energiei mecanice sau termice în energie electrică. În cazul mai multor puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare. 16).25 Instalaţie de autoproducere În accepţia prezentei Norme. numai dacă instalaţiile din aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale Utilizatorului prin excepţie. instalaţia de cogenerare este o instalaţie specială de producere combinată a energiei electrice şi termice. Întreruperea este definită ca fiind: − Întrerupere lungă dacă are o durată mai mare de 3 min.604) 3. (SR CEI 60050 – 602) 3.31 Instalaţie de racordare Instalaţia electrică realizată între punctul de racordare la reţeaua electrică de interes public şi punctul de delimitare dintre instalaţiile ENEL şi instalaţiile Utilizatorului. circuitelor.33 Întreruperea alimentării Situaţie în care tensiunea în punctul de racordare este mai mică decât 1% din tensiunea declarată (contractuală) în punctul de delimitare. inclusiv în cazurile de excepţie. precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului de a acoperii cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice. interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice. instalaţia de autoproducere este o instalaţie specială de producere. 3. când punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare (vezi Fig.26 Instalaţie de cogenerare În accepţia prezentei Norme.22 Factor de nesimetrie a tensiunii Într-o reţea trifazată.24 Instalaţie de producere Ansamblul maşinilor. echipamentelor şi eventualelor sarcini pentru generarea energiei electrice. (HG 90/2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public) 3. circuitelor. (Legea energiei electrice nr. sursele de iluminat public sau alte sarcini distribuite.27 Instalaţie de utilizare (sau de Utilizator) Instalaţie electrică a utilizatorului în aval de punctul/punctele de delimitare. (Ordinul 35/2004 Codul tehnic RET – revizia 1 Ordinul 20/2004) 3. Instalaţia de racordare cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice. asigurarea întreţinerii şi dacă este necesar. 13 . dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi.21 Gestionarul reţelei electrice de transport (RET .

38 Planificarea operaţională a RED Activitate constând în planificarea de către ENEL. emisă de un anumit dispozitiv. lunar) de către ENEL a schemei de funcţionare a RED din autoritatea sa de decizie şi a modului de echilibrare producereconsum.Ord 128/2008) 3.43 Programarea operaţională a funcţionării RED Activitate care permite programarea pe un orizont de timp (anual.− Întrerupere scurtă dacă are o durată mai mare de 1 s şi 3 min. aparat sau sistem. pe diferite orizonturi de timp (anual. utilizat ca nivel de referinţă pentru coordonare.36 Nivel de emisie Nivelul unei perturbaţii electromagnetice date. 3. Utilizatorii RED trebuie să furnizeze la solicitarea ENEL.37 Nivel de emisie transferată Limita maximă a valorii de perturbaţie electromagnetică ce se poate transfera la o reţea cu un anumit nivel de tensiune din reţele cu alte niveluri de tensiune. a schemei de funcţionare pe diferite orizonturi de timp (lunar. (Codul tehnic RED . (SR CEI 60050 -161) 3.34 Limite admisibile pentru perturbaţiile provocate de receptoarele Utilizatorului Limita maximă de emisie de perturbaţii în reţea.42 Puterea nominală Puterea aparentă maximă la care un generator sau un transformator pot funcţiona cu continuitate în condiţii specificate. la stabilirea limitelor de emisie şi de imunitate. date tehnice necesare pentru planificarea dezvoltării şi conducerea prin dispecer. Se consemnează în avizul tehnic de racordare şi este luata in considerare la dimensionarea instalaţiei de racordare a utilizatorului respectiv (HG 90/2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public) 3. anual. permisă Utilizatorului racordat la acea reţea. 3.40 Puterea aprobată a unei unităţi (a unei centrale) Puterea activa (aparenta) maxima sau simultana pe care utilizatorul o poate absorbi sau evacua prin instalaţia de racordare la reţeaua electrică pentru care se emite avizul tehnic de racordare. 3.41 Puterea cerută de reţea Putere care trebuie furnizată reţelei pentru acoperirea consumului. (SR CEI 60050 -161) 3.39 Puterea maximă posibilă a unei unităţi (a unei centrale) Puterea electrică maximă realizabilă într-o unitate (centrala) în regim continuu. în conformitate cu prevederile din Codul Tehnic RED.35 Nivel de compatibilitate Nivelul unei perturbaţii electromagnetice specificate. 3. semestrial. etc) cu respectarea standardului de performanţă pentru distribuţia energiei electrice. − Întrerupere tranzitorie daca durata este de maxim 1 s. având toate componentele în stare de funcţionare. (SR CEI 60050 – 602) 3. (terminologie ANRE) 14 . 3. cu respectarea parametrilor tehnici de calitate şi siguranţă. semestrial. lunar) a schemei normale de funcţionare a RED din autoritatea sa de decizie.

16 pentru ÎT şi Fig. (HG 90/2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public) 3. (SR EN 50160) 3. (SR EN 50160) 3.Ord 128/2008) 3.51 Reţea Foarte Înaltă Tensiune (FÎT) Sistem cu tensiunea nominală între faze peste 110 kV. (SR EN 50160) 3.48 Variaţia rapidă de tensiune Variaţie singulară rapidă a valorii efective a tensiunii.50 Reţea de Înaltă Tensiune (ÎT) Sistem cu tensiune nominală de 110 kV inclusiv (niveluri de tensiune superioare nu sunt tratate în acest document).56 Refuz de sarcină Stare de funcţionare a unui grup de generare. între două niveluri consecutive. 19 pentru MT). (SR EN 50160) 3. (Codul tehnic al RED . unde are loc separarea proprietăţii între Enel şi Utilizator.53 Reţea în insulă Porţiunea din reţeaua electrică neconectată la restul reţelei electrice de distribuţie publica. astfel încât să poată efectua în cel mai scurt timp cu putinţă reintrarea în paralel cu reţeaua. 3.54 Reţea MT Sistem cu tensiunea având valoarea efectivă nominală peste 1 kV şi mai mică de 110 kV. 3.49 Reţea (reţea de distribuţie.38.Standard de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice) 3. continuă să alimenteze propriile servicii auxiliare. care au rămas stabile pentru un interval de timp definit.46 Punct de racordare (la RED) Punctul fizic din reţeaua electrică la care se racordează un Utilizator (vezi Fig. 3.16). (HG 90/2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public) 3. reţea de distribuţie publică) Reţea electrică de distribuţie: reţea electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv.47 Variaţia tensiunii Creştere sau descreşterea tensiunii.3.52 Reţea Joasă Tensiune (JT) Sistem cu tensiunea având valoarea efectivă nominală cel mult egală cu 1 kV. (Ord 28/2007 .45 Punct de delimitare Locul în care instalaţiile Utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea (vezi Fig. după o decuplare de la reţea datorată evenimentelor externe. dar nespecificat (de exemplu 200 ms). care. determinată în mod normal.55 Reţea planificată Structurarea reţelei de distribuţie după cum rezultă din activitatea de planificare definită la 3. 15 .44 Limita de proprietate Punct între reţea şi instalaţia Utilizatorului pentru racordare. de variaţia sarcinii. 3. Reţea electrică de interes public: reţea electrică la care sunt racordaţi cel puţin doi utilizatori.

3. Mori. puterea absorbită şi pierderi. 3.63 Staţie electrică Parte a unui sistem electroenergetic.61 Serviciul de reglare al tensiunii Acţiune de menţinere a tensiunilor în nodurile reţelei în limite specificate. (SR CEI 60050 -601) 3. excluzând perioada tranzitorie. O staţie conţine. 3. 3.64 Serviciul de descarcare automata a sarcinii (DAS) Serviciul furnizat de unităţile de consum dispecerizabile. Tensiunile armonice pot fi evaluate: În accepţia prezentei Norme. relee de protecţie cu alimentarea aferentă. 3. pompe de circulaţie. în caz de contact direct la pământ a unei faze. compus din: traductoare de curent (şi. dispozitive de protecţie şi de comandă ale reţelei (de ex. în principal. Protecţiile prin relee). dacă sunt prevăzuţi. echipamentul electric de comutaţie şi de comandă. situată pe un anumit amplasament şi care conţine. circuite de declanşare a întreruptorului 2.59 Servicii auxiliare generale Ansamblu de echipamente auxiliare comune pentru grupul generator şi pentru întreaga centrală. echipate în fiecare punct individual de absorbţie. cu obligaţia de racordare ale terţilor.58 Servicii auxiliare de reţea Ansamblul de echipamente auxiliare specifice unităţii care sunt indispensabile funcţionării acesteia (ex.60 Serviciul de reglare a frecvenţei Acţiune de menţinere a frecvenţei la 50 Hz prin echilibrul între puterea debitată în reţea.3. (SR CEI 60050-602) 3. în general.65 Sistem cu neutrul legat direct la pământ Sistem în care. traductoare de tensiune) cu conectările aferente la relee de protecţie.62 Sistem de Protecţie Generală (SPG) Sistem de protecţie asociat Dispozitivului General. SPG nu include DG. Una sau mai multe funcţii ale SPG pot fi îndeplinite de un dispozitiv unic (SPG integrat). ventilatoare).57 Reanclanşare automată rapidă Reanclanşare automată unipolară sau tripolară a unui întreruptor care are loc după un interval de timp de ordinul secundelor după o declanşare ca urmare a unui defect.66 Tensiune armonică Tensiune sinusoidală a cărei frecvenţă este egală cu un multiplu întreg al frecvenţei fundamentale a tensiunii de alimentare. racordate la reţea. clădiri şi transformatoare. tensiunea la pământ a fazelor neafectate. cu echipamente de descarcare automata a sarcinii conforme specificaţiilor tehnice definite de către Transelectrica şi în care se pot dispune decuplări de sarcină prin modalităţile definite de către Transelectrica. nu depăşeşte în nici un punct 80% din tensiunea nominală între faze. extremităţile liniilor de transport sau de distribuţie. (SR CEI 60050 – 604) 3. (SR CEI 60050-602) 3. 2 16 .

(Codul tehnic al RED . racordaţ la o reţea electrica.72 Grup electric (generator) Ansamblu de echipamente (de regulă rotative) destinat producerii de energie electrică prin transformarea unei alte forme de energie. 3. îşi reduce sarcina sau este întrerupt fie prin acţiunea directă a Transelectrica. 17 . în concordanţă cu cerinţele contractuale. prin factorul total de distorsiune THD. (Cod Tehnic RED – Ord ANRE 128/2008) 3. calculat pe baza următoarei relaţii: unde ub este raportul dintre amplitudinea componentei armonice şi amplitudinea componentei fundamentale. (Codul tehnic al RET – revizia 1 Ordinul 20/2004) 3. operator de distribuţie. printr-un acord între Distribuitor şi Utilizator.71 Consumator dispecerizabil Consumator care. operator de transport şi de sistem. − global.73 Grup dispecerizabil Grupul generator care poate fi programat pe piaţa angro şi a cărui putere se încadrează în următoarele categorii: − − Grupuri generatoare hidroelectrice cu putere mai mare de 10 MW. 3.Ord 128/2008) Ansamblu de instalaţii electrice. furnizor.67 Tensiune de exploatare declarată (tensiune declarată) Tensiunea de exploatare declarată este în mod normal tensiunea nominală a sistemului Un. în vederea previzionării de către Transelectrica a necesarului de resurse pentru dispecerizare. racordate la reţele de distribuţie şi prin intermediul liniilor directe sau reţelelor interne de utilizare astfel încât debitările de energie electrică corespunzătoare unui ansamblu să fie măsurabile în mod autonom. se furnizează în punctul de delimitare o tensiune diferită de cea nominală atunci tensiunea de exploatare declarată este această tensiune stabilită prin acord. (Ordinul 35/2004 Codul tehnic RET – revizia 1 Ordinul 20/2004) Unităţi de consum ale căror programe de consum sunt relevante.− individual prin amplitudinea lor relativă (Ub) raportată la tensiunea fundamentală U1 în care b este rangul armonicei. 3. ţinând cont de sarcina acestora şi de limitele de capacitate de transport.70 Consumator nedispecerizabil Toţi consumatorii care nu intră în definiţia Consumatorilor dispecerizabili.69 Consumator (de energie electrica) Persoana fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu şi eventual. pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale. Dacă. de exemplu. (Codul tehnic al RED Ord 128/2008). 3. Unităţile reversibile de generare şi absorbţie sunt considerate unităţi de producere.68 Utilizatorul reţelei Utilizator de reţea electrica: producător. fie prin acţiunea Consumatorului. la cererea Transelectrica. Grupuri generatoare termoelectrice cu putere mai mare de 20 MW. consumator de energie electrica. pentru producerea de energie electrică. 3.

18 . Grup nedispecerizabil Toate Unităţile de producere care nu intră în definiţia 3.− 3.73.74 Unităţi de producere cu puterea globală a grupurilor de generare asociate mai mare de 10 MW.

reţele de distribuţie (în cadrul consolidării şi interconectării între reţele de distribuţie). Din această categorie de Utilizatori fac parte utilizatorii a caror instalaţii conţin orice maşină (rotativă sau statică) care converteşte orice formă de energie utilă în energie electrică în curent alternativ prevăzută pentru a funcţiona în paralel (şi tranzitoriu) cu reţeaua. variaţii de frecvenţă.1 Instalaţia de utilizare În accepţia prezentului document. - Aceste criterii. Aparatele pot fi sensibile în funcţie de parametrii de calitate a energiei electrice (întreruperi ale alimentării) şi la diferitele caracteristici ale tensiunii.1. în manieră simplificată. instalaţiile Utilizatorilor pot fi împărţite în următoarele două categorii: aparate insensibile. continuitate in alimentare. a sarcinilor la calitatea alimentării. Din această categorie fac parte utilizatorii a caror instalaţii nu intră în definiţia precedentă. în mod special paragrafele 7 şi 8. - 4. În accepţia regulilor tehnice de racordare.1 Sensibilitatea echipamentelor în funcţie de parametrii de calitate a energiei electrice În funcţie de sensibilitatea privind continuitatea serviciului de distributie.Partea 2 – Caracteristicile Utilizatorilor. nesimetrie a tensiunii . 4. care nu sunt limitative. ale reţelelor. perturbaţii emise în reţea.goluri de tensiune. sensibilitatea echipamentelor. cum sunt: . instalaţii de utilizare. Utilizatori pasivi (Consumatori). aparate sensibile. 19 . instalaţiile de utilizare în raport cu cerinţele lor minime şi cu factorii care le influenţează. supratensiuni. armonici. au scopul de a caracteriza. reţele interne ale utilizatorilor. variaţii de tensiune. In Tabelul 1 este prezentata lista aparatelor sensibile din punct de vedere al fenomenului considerat si al consecintelor. instalaţiile Utilizatorilor pot fi caracterizate după următoarele criterii: putere. ale criteriilor pentru alegerea nivelului de tensiune şi ale schemelor de racordare la reţelele ÎT şi MT 4 Caracteristicile Utilizatorilor şi clasificarea acestora Utilizatorii racordaţi direct la reţeaua de distribuţie ÎT şi MT sunt subiecţi care exploatează: instalaţii de producere. Utilizatorii reţelei de distribuţie se clasifică în: Utilizatori activi (Producători).

). motoare de capacitate mare pornite direct în mod repetat în timp. transformatoare. teleruptori) Motoare şi maşini electrice Bobine de contoare Becuri cu incandescenţă Instalaţii de iluminat Aceleaşi aparate de la (a) şi (b) Componente electronice atât de control cât şi de putere CONSECINŢE Opriri şi/sau anomalii ale proceselor/maşinilor Intervenţii ale protecţiilor electronicii de putere Oprire globală a tuturor utilităţilor Goluri de tensiune: ΔV ≤ 30% VN Δt ≤ 60 ÷ 100 ms (b) Supratensiuni de lungă durată Variaţii lente de tensiune ΔV = ± 10% VN Scurtarea duratei de viaţă a izolaţiei În caz de reducere. racordarea transformatoarelor. cabluri şi maşini electrice în general Linii transmisie date şi semnale la un nivel de putere scăzut Aparate electronice de control Condensatori Releu de protecţie Receptoare industriale de puteri mici.FENOMEN CONSIDERAT Goluri de tensiune: ΔV ≤ 30% VN (a) Δt ≤ 60 ÷ 100 ms Tabelul 1 – Echipamente sensibile ECHIPAMENT SENSIBIL Aparate electronice digitale de control de proces sau maşini de calcul în general Acţionări cu viteză variabilă (electronică de putere) În plus faţă de cele de mai sus căderea dispozitivelor electromecanice (relee auxiliare.).sarcini distorsionante (sarcini neliniare printre care acţionarea cu viteze variabile. convertoare statice. aparate de sudură.sarcini fluctuante (aparate de sudură. în funcţie de perturbaţiile emise în reţea. etc. . în următoarele categorii: . aparate electrocasnice.2 Aparate perturbatoare Aparate pot fi împărţite. cuptoare cu arc. motoare. . etc. transformatoare şi cabluri şi implicit supraîncălzirea acestora Tranzitorii de comutare (punţi convertoare. Motoare şi maşini rotative Transformatoare Cabluri electrice Nesimetrii şi dezechilibre Motoare electrice şi maşini rotative în general Supraîncălzire Creşterea pierderilor la motoare.sarcini neperturbatoare. O listă nelimitativă a aparatelor perturbatoare este prezentată în Tab. becuri.1. tehnici chopper) Armonici 4. 20 .2. încetinire sau oprire a motoarelor electrice: aceleaşi consecinţe ca la (a) şi (b) Străpungerea izolaţiei Deteriorare a circuitelor electronice Proastă funcţionare a sistemelor de control şi de elaborare a datelor Supraîncălzire şi deteriorare condensatori Acţionari intempestive ale releului de protecţie Proastă funcţionare a sistemelor de control şi de transmisie a datelor Supratensiuni de impuls Motoare.

infraroşii Cuptoare industriale .c.convertoare Electroeroziune Becuri cu descărcare Televizoare Radiologie (1) (1) (1) ● (2) ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● (3) ● RE ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● (3) ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● Legenda SQ = Nesimetrii şi dezechilibre FT = fluctuaţii de tensiune (Flicker) VT = variaţii de tensiune AR = armonici FS = frecvenţe anormale RE = radioemisie (1) monofazate (2) la conectare.a. Perturbaţiile maxime care pot fi emise în reţea sunt alocate de către ENEL ţinând cont de marjele disponibile în zona de reţea interesată şi au in vedere : variaţii de tensiune (lente şi rapide).c.arc Aparate de sudură . trebuie să respecte Normele CEI care reglementează perturbaţiile conduse şi induse în reţeaua la care acestea sunt legate. dezechilibru al fazelor.cu rezistenţă .HF .Tabelul 2 – Aparate perturbatoare APARATE PERTURBĂRI GENERATE SQ FT VT AR FS Încălzire cu rezistenţă Cuptoare casnice .asincrone (ex./c.a.UHF . .Plasmă . şi ciclu. pentru compresoare) . dacă sunt perturbatoare. 21 .a.cu viteze variabil Transformatoare Convertoare ./c. armonici. în scopul de a nu afecta calitatea serviciului reţelei.c.cu arc Motoare . fluctuaţii de tensiune (Flicker).cu inducţie . când puterea echipamentului nu este mai mică în raport cu cea de scurtcircuit a reţelei (3) cu control electronic Toate sarcinile prezente in instalaţia Utilizatorului.Microunde .

Anexa F conţine câteva valori orientative extrase din acest studiu./c. referinţele sunt PE142/80.a.2 Instalaţii de producere Instalaţiile de producere a energiei electrice sunt clasificate în raport cu puterea şi perturbaţiile emise în reţea. .3 Utilizatori întreruptibili Se numesc Utilizatori Întreruptibili acei Utilizatori care la solicitarea furnizorului îşi diminuează puterea absorbită sau acceptă deconectarea in schimbul unei compensaţii/reduceri tarifare stabilite de comun acord cu furnizorul. un punct efectiv de referinţă tehnică (chiar dacă nu exhaustiv pentru toate fenomenele menţionate mai sus) este reprezentat de rapoartele tehnice CEI TR 61000-3-6 pentru armonici.a. instalaţii conectate prin dispozitive distorsionante (de exemplu instalaţii conectate prin convertoare statice).2 Instalaţii de producere perturbatoare Instalaţiile de producere pot fi catalogate în funcţie de perturbaţiile emise în reţea în următoarele categorii: instalaţii neperturbatoare. – c. PE143/94. precum şi alte informaţii auxiliare şi pune în practică comanda de deconectare la ordinul provenit din sălile de comandă ale Transelectrica.3. Pentru criteriile de evaluare.2. În plus.Pentru definirea acestor mărimi. denumită Unitate Periferică de Decuplare Sarcini (UPDC) care achiziţionează măsura sarcinii deservite în timp real şi pe aceea a întregului sediu industrial.c.c. O lista nelimitativa a instalaţiilor de producere perturbătoare este prezentată în Tab. Instalaţii conectate prin generatoare asincrone Instalaţii conectate prin convertoare: .c. instalaţii cu producere fluctuantă. 4.a.2. în sediul industrial este instalată o maşină de teleoperaţiuni.1 Puterea Puterea efectivă a instalaţiilor de producere influenţează alegerea nivelului de tensiune al racordării la reţelele de distribuţie. SR EN 50160. în general cel mai apropiat./c. 22 . 3 PERTURBAŢII GENERATE SQ FT ● ● ● VT ● ● ● ● AR ● ● ● ● FS ● ● ● ● RE ● ● ● ● Pentru variaţiile rapide.1. 4.a. CEI TR 61000-3-7 3 pentru fenomenele de Flicker şi variaţii rapide şi CEI TR 61000-3-13 pentru dezechilibre. este în studiu o metodă pentru evaluarea acestora bazată pe compararea între puterea de scurtcircuit în nodul de racordare şi puterea disponibilă la Utilizator. 4. (HG 1007/2004 Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori) Instalaţie de comandă şi achiziţie de date (Arhitectura de control) prevede că Utilizatorul Întreruptibil trebuie să-si prevada o legătură pentru transmisia de date între propriul sediu industrial şi Transelectrica./c.a. Tabelul 3 – Instalaţii de producere perturbatoare INSTALAŢII DE PRODUCERE Instalaţii eoliene conectate prin: − generatoare asincrone − generatoare asincrone cu dublă alimentare generator sincron + convertor static c.c.c./c. 4.

5.4 Curent de scurtcircuit monofazat maxim în scopul dimensionării prizei de pământ Valoarea curentului de scurtcircuit monofazat care se ia în calcul la dimensionarea prizei de pământ trebuie să fie comunicată de către ENEL Consumatorului.1.5 Curent de scurtcircuit trifazat maxim în punctul de racordare Valoarea maximă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare comunicată de ENEL la cererea Utilizatorului. 5.1. porţiuni de reţea de distribuţie MT ENEL racordate la reţele de distribuţie MT ale distribuitorilor sau alţi proprietari .6 Curent de scurtcircuit trifazat minim în punctul de racordare Valoarea minimă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare comunicată de ENEL la cererea Utilizatorului. Această valoare trebuie să fie calculată conform PE 134/95 si SR EN 60909-0.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim în scopul dimensionării echipamentelor Valoarea curentului de scurtcircuit care se ia în calcul la alegerea echipamentelor trebuie să fie comunicată de către ENEL Consumatorului.1. Reţelele de ÎT cu tensiuni nominale mai mici pot fi exploatate cu diferite stări ale neutrului.1 Caracteristicile reţelelor de ÎT 5.2 Tratarea neutrului Reţelele de ÎT cu tensiune nominală (Un) ≥ 110 kV au neutrul legat efectiv la pământ. Această valoare trebuie să fie calculată conform PE 134/95 si SR EN 60909-0.1. aceste caracteristici trebuie să fie luate în considerare la racordarea Utilizatorilor la reţea. 5.1. 5.Legenda SQ = Dezechilibre FT = Fluctuaţii de tensiune (flicker) VT = variaţii de tensiune AR = armonici FS = frecvenţe anormale RE = radioemisie Reţele de distribuţie Utilizatorii.1. 5.1.1.1.4 5 Caracteristicile reţelelor În continuare se descriu caracteristicile principale ale reţelelor de distribuţie. în structura normală de exploatare a reţelei şi cu generare minimă.1.1.1.1 Nivelul de tensiune şi frecvenţă Reţeaua ÎT este constituită din secţiuni cu tensiune nominală (Un) mai mare de 35 kV şi mai mică sau egală cu tensiunea de110 kV la o frecvenţă nominală (fn) de 50 Hz. porţiuni de reţea de distribuţie ÎT ENEL racordate la reţele de distribuţie ÎT ale altor distribuitori sau alţi proprietari. 5.1 Caracteristici structurale 5. în cazul reţelelor interconectate pot fi proprietari de: staţii de transformare racordate la reţele ÎT ale altui Distribuitor. 4. 23 . în schema normală de funcţionare a reţelei şi cu generare maximă.1.

1.2.9 Nivel de ţinere al izolaţiei Nivelurile minime de ţinere ale izolaţiei aplicate în instalaţia Utilizatorului pentru racordare trebuie să fie comunicate de către ENEL şi trebuie să fie conforme cu prevederile NTE 001/03/00. 5.5.1. precum şi de reglementările cu privire la aceste unităţi şi staţii. Valorile maxime ale curenţilor de defect monofazat trebuie să fie calculate conform PE 134/95 si SR EN 60909-0 şi. corelate cu timpul de eliminare a defectului (Anexa L). 5. în funcţie de prezenţa staţiilor FÎT/ÎT şi a unităţilor de generare. în conformitate cu prevederile SR HD 637 S1. transformator de interconectare . permit dimensionarea şi verificarea eficacităţii prizelor de pământ. 5. în funcţie de schema de racordare adoptata. trebuie să fie dimensionată astfel încât curentul de defect la pământ de mai sus să nu creeze tensiuni de atingere şi de pas mai mari decât valorile admisibile precizate în SR HD 637 S1.1. generator. împreună cu timpul de eliminare a defectului. În acest document sunt redate nivelurile minime şi maxime ale valorii tensiunii efective în următoarele condiţii în care se poate afla exploatarea sistemului electric: pentru 95% din timp în condiţii de exploatare normale.1.1 Funcţionarea reţelei Nivelurile de tensiune ale reţelelor de ÎT sunt determinate de structura si de exploatarea RET.1. în structura de reţea N-1 (care prevede indisponibilitatea componentei sistemului electric – linie. după cum este detaliat în 7.1.1.5. Această valoare trebuie să fie calculată conform PE 134/95 si SR EN 60909-0. SR EN 60071-1 şi SR EN 60071-2. Aşadar aceste valori sunt determinate de către Transelectrica şi reproduse într-un document corespunzător care este actualizat periodic.7 Curent de scurtcircuit trifazat minim convenţional în punctul de racordare Valoarea minimă convenţională a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare trebuie să fie comunicată de către ENEL la cererea Utilizatorului. Deci calculul curenţilor şi puterilor de scurtcircuit minime se efectuează în condiţiile normale de exploatare. În cazul în care instalaţia examinată este exploatată în antenă calculul curentului şi puterii de scurtcircuit minim în nod se efectuează raportând regula de mai sus la primul nod de alimentare în amonte care dispune de cel puţin două legături active cu restul reţelei. În plus.1. considerând a fi în funcţiune numai o parte din parcul de generare disponibil (situaţie de generare minimă în gol de sarcina) şi presupunând sursa de tensiune echivalentă în punctul de scurtcircuit egală cu 100% din tensiunea nominală. calculul nodurilor individuale ale reţelei trebuie efectuat ulterior cu ipoteza că o componentă a sistemului electric nu este disponibilă.4) şi timpul de eliminare a defectului trebuie să fie comunicate de către ENEL Utilizatorului cu ocazia cererii de racordare şi de fiecare dată când survin modificări.1.2 Caracteristici de exploatare 5.care are influenţa majoră asupra valorilor totale ale curenţilor de scurtcircuit în punctul examinat) şi cu generare minimă.5.8 Curent de defect monofazat în punctul de racordare şi timpul de eliminare a defectului Valoarea curentului de defect monofazat (după cum este definită în 5. Timpul de eliminare a curentului de defect la pământ trebuie să fie calculat în conformitate cu prevederile SR HD 637 S1. 24 . Priza de pământ a Utilizatorului.1.

după cum este evidenţiat de SR EN 637 S1. 5. 5. În acest caz. calitatea tensiunii. precum şi valoarea frecvenţei cu domeniul de variaţie aferent. cu eventual control al paralelismului/sincronismului.1. Controlul suprasarcinii este de regulă gestionat în diferite faze de exploatare în timp real a reţelei.3 Automatizări de reţea Reţeaua poate fi dotată cu automatizări cum sunt: reanclanşări rapide uni/tripolare şi/sau reanclanşări temporizate tripolare. Calitatea serviciului este măsurată prin indicatori care se bazează pe prezenţa. releele de protecţie ale reţelelor de ÎT (protecţii de distanţa.) plasate de-a lungul circuitelor electrice nu au rolul să asigure protecţia împotriva atingerilor directe. automatizarea secvenţelor de manevră. prin urmare protecţia acestor instalaţii este exclusiv în grija Utilizatorului. protecţii diferenţiale de linie. - Pentru punctele de racordare individuale. În plus.3.2 Eliminarea defectelor Sistemul de protecţie al reţelei este structurat şi coordonat astfel încât să opereze eliminarea selectivă a defectului în timpi corelaţi cu timpii proprii echipamentelor de manevră şi ai sistemelor de protecţie conform nivelului tehnologic actual.- pentru 100% din timp în condiţiile de exploatare normale sau de defect.1 Continuitatea serviciului Întreruperile neprogramate care trebuie verificate se disting în : 25 . etc. protecţii maximale de curent. 5.1.3 Calitatea serviciului Calitatea serviciului poate fi definită în relaţie cu: continuitatea serviciului.2. aceste protecţii care realizează întreruperea automată a circuitelor nu sunt adecvate pentru protecţia contra atingerilor directe.1.6%. sisteme de teledeclansare (atât a sarcinii cât şi a grupurilor generatoare). În general. În funcţionarea reţelei în condiţii de urgenţă sau de restabilire (insulă) valorile de frecvenţă pot varia în domeniul 50 Hz +4/ . amplitudinea şi forma de undă. ENEL trebuie să comunice Utilizatorului valoarea medie a valorii efective a tensiunii (tensiune declarată) şi a domeniului de variaţie aferent. 5. iar prin calitatea tensiunii se intelege respectarea parametrilor privind caracteristicile tensiunii ca de exemplu frecvenţa. Frecvenţa de exploatare a reţelei în condiţii normale este de 50 Hz (± 1%). Prin continuitatea serviciului se înţelege respectarea parametrilor privind întreruperea programata sau neprogramata a furnizării energiei electrice. în condiţii de urgenţă sau de restabilire.DASF). amplitudinea şi frecvenţa tensiunii în reţelele Utilizatorilor. descărcarea de sarcină (DASU. protecţiile adoptate de ENEL nu au scopul de a proteja instalaţiile Utilizatorului.1.2.

1.2 Calitatea tensiunii Caracteristicile tensiunii care pot fi luate în consideraţie sunt următoarele: frecvenţa . Intervenţia acestor protecţii. Pentru necesităţile de exploatare ale reţelelor de distribuţie. cauzate de distorsiunile armonice sau nesimetriile prezente în reţea. 5. cu ceilalţi gestionari de reţele cu obligaţie de 26 .6 Indisponibilitate pentru lucrări Înainte de intrarea în serviciu a unei instalaţii generice pentru care este prevăzută conectarea la reţea.5 Sisteme de comunicaţie În reţea pot fi prezente aparate de măsură. flicker. goluri de tensiune. cu excepţia sistemelor de telemăsură. 5.3. de comun acord cu Transelectrica. Dacă pentru executarea manevrelor de asigurare a condiţiilor de securitate pentru lucrări trebuie să fie implicate părţi de instalaţie în proprietatea terţilor. în limitele capacitatilor de distributie a reţelelor respective.1. criteriile pe baza cărora se executa manevrele de conectare şi deconectare ale instalaţiilor de producere cu putere mai mică de 10 MW şi ale instalaţiilor de utilizare racordate direct la reţelele de distribuţie de ÎT sunt stabilite între ENEL şi Utilizator. amplitudinea şi variaţia tensiunii la frecvenţa de reţea. în timp ce pentru instalaţiile de producere cu putere mai mare de 10 MW ENEL trebuie să stabilească de comun acord manevrele cu Transelectrica.întreruperile lungi (durata > 3 min) . tensiuni armonice. trebuie să fie stabilită de comun acord cu ENEL (şi/sau Transelectrica pentru unităţi de producere dispecerizabile).1. de transmisie date şi de interfaţă pentru recepţia semnalelor de telecontrol.4 Supravegherea reţelelor de distribuţie ENEL garantează funcţionarea reţelelor. prin sisteme de telecontrol sau prin asistenţă la faţa locului a instalaţiilor şi sunt concordate între ENEL şi Transelectrica.întreruperi scurte (1s < durata > 3 min) . În scopul evitării daunelor in instalaţiile proprii. are datoria de a adopta măsuri adecvate (de exemplu să instaleze protecţii suplimentare) care să separe propria instalaţie de reţea la depăşirea limitelor setate de Utilizator. Utilizatorul când este necesar. de urgenţă şi de asigurare a condiţiilor de securitate) sunt executate. executarea manevrelor şi asistenţa tehnică de urgenţă.întreruperi tranzitorii (durata ≤ 1 s) 5. ENEL. Manevrele (în regim normal de exploatare. aceştia trebuie să fie de acord cu efectuarea manevrelor respective.. în cazul Producătorilor.1. în mod automat şi manual. ENEL este responsabil de supravegherea reţelelor. de mentenanţa acestora şi de siguranţa persoanelor în limitele stabilite de legile şi normele tehnice în vigoare. Supravegherea reţelelor de distribuţie include supervizarea stării instalaţiilor. dezechilibru de tensiune. telereglare şi telecomandă. supratensiuni. conform cu prevederile Convenţiei de Exploatare. variaţii rapide ale tensiunii. 5.

5. 5. Cu ocazia oricărei intervenţii de mentenanţă programată.1 Niveluri de tensiune si frecvenţă În reţelele MT sunt cu predilecţie răspândite trei valori de tensiune de exploatare: 6.1.6 Curent de scurtcircuit trifazat minim convenţional Valoarea minimă convenţională a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare. comunicată de ENEL la cerere Utilizatorului.2. cu maximă generare MT şi curent de scurtcircuit maxim de exploatare pe reţeaua ÎT. 27 . 5. comunicată de ENEL la cerere Utilizatorului.2. Frecvenţa nominală (fn) este de 50 Hz.2. în funcţionarea reţelei în condiţii normale.2 Caracteristici ale reţelelor de MT 5. Această valoare trebuie să fie calculată conform PE 134/95 si SR EN 60909-0.2.conectare a terţilor şi cu Utilizatorul. 5. comunicată de ENEL Utilizatorului.1. să limiteze schimbul de putere cu Utilizatorii.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim (în scopul dimensionării echipamentelor) Valoarea curentului de scurtcircuit adoptată (planificată) pentru alegerea echipamentelor. În caz de intervenţii de forţă majoră care comportă adoptarea unor scheme de reţea provizorii ENEL poate.1. în structura care prevede măsuri normale de contraalimentare. 10 kV şi 20 kV.2. defineşte numărul maxim previzibil de zile pe an de întrerupere pentru mentenanţă programată.2 Starea neutrului In marea majoritate a cazurilor reţeaua de MT funcţionează cu neutrul tratat prin impedanţă compusă din reactanţă inductivă şi rezistenţă sau numai prin rezistenta. Limitări la schimbul de putere cu Utilizatorii pot fi necesare în timpul mentenanţei programate în zone de reţea care nu sunt buclate în mod adecvat. aceste limitări sunt comunicate în prealabil Utilizatorilor implicaţi.1.5 Curent de scurtcircuit trifazat minim de exploatare Valoare minimă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare.1 Caracteristici structurale 5. comunicată de ENEL la cererea Utilizatorului.1.2. Această valoare trebuie să fie calculată conform PE 134/95 si SR EN 60909-0. Această valoare trebuie să fie calculată conform PE 134/95 si SR EN 60909-0. cu minimă generare MT şi curent de scurtcircuit minim de exploatare pe reţeaua de ÎT. absenţa generării pe reţeaua MT şi curent de scurtcircuit minim de exploatare pe reţeaua ÎT.2. 5.1. 5. în funcţionarea reţelei în condiţii normale.4 Curent de scurtcircuit trifazat maxim de exploatare Valoarea maximă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare. Există porţiuni de reţea de MT care sunt exploatate cu neutru izolat. cu alţi gestionari de reţele cu obligaţie de conectare a terţilor şi ţinând cont de cerinţele Utilizatorilor. ENEL defineşte programele de mentenanţă coordonându-se cu Transelectrica. dacă este necesar şi pentru intervalul de timp necesar.

Instalaţia de legare la pământ a Utilizatorului.1. pe baza curentului trifazat maxim de scurtcircuit de dimensionare a echipamentelor.4. SR HD 384.41 S2. ci numai în scopul verificării solicitărilor termice ale elementelor care constituie priza de legare la pământ.1. SR EN 60071-1 şi SR EN 60071-2. în funcţie de timpul de eliminare a defectului. Această valoare nu este luată în considerare în scopul verificării tensiunilor de atingere.1. În acest caz trebuie însă să fie exclus timpul de aşteptare al reanclanşării. SR EN 61140.2. 28 . ENEL trebuie să comunice Utilizatorului timpul de eliminare şi valoarea curentului de defect la dubla punere la pamant. trebuie să fie dimensionată astfel încât curentul de defect la pământ mai sus menţionat să nu creeze tensiuni de atingere mai mari decât valorile admisibile precizate în SR HD 637 S1. În cazul sistemului cu neutru legat la pământ prin impedanţă. În cazul sistemelor cu neutru izolat. SR CEI 61200-413.2. Timpul de eliminare a curentului de defect la pământ trebuie să fie calculat considerând şi eventuala reanclanşare rapidă prevăzută (şi eventuale alte reanclanşări care au loc în 5 s de la începutul defectului).2. în consecinţă.8 Defect de tip dublă punere la pământ În conformitate cu SR HD 637 S1.4. în funcţie de racordarea luată în considerare. Valoarea maximă efectivă a curentului de defect monofazat şi timpul de eliminare a defectului trebuie să fie calculate şi comunicate de către ENEL Utilizatorului cu ocazia cererii de racordare şi. L2 este suma lungimilor în km ale liniilor în cablu. 5. 5.442 S1. legate în mod obişnuit metalic între ele în timpul funcţionării reţelei în condiţii normale. a nivelului de izolare al reţelei şi conform cu prevederile NTE 001/03/00. SR CEI 60364-4-44. în cazul în care primul defect monofazat este eliminat într-un timp mai mare de 1 s.5. Valoarea curentului de defect la dubla punere la pamant trebuie să fie calculată conform prescripţiilor PE 134/95 si SR EN 60909-0. Formula enunţată mai sus este aproximată în mod convenţional.7 Curent de defect monofazat şi timp de eliminare a defectului Valorile maxime actuale ale curenţilor de defect monofazat şi ale timpului de eliminare a curentului de defect homopolar trebuie să fie declarate de către ENEL Utilizatorului pe baza parametrilor de reţea şi permit definirea dimensionării instalaţiilor de legare la pământ.5.9 Nivelurile de ţinere ale izolaţiei Nivelurile minime de ţinere ale izolaţiei aferente dispozitivului general (sau echivalent) şi ale instalaţiilor Utilizatorului în amonte (partea de reţea de distribuţie) de dispozitivul general trebuie să fie comunicate de către ENEL în baza valorii planificate sau mai mari. valoarea curentului de defect monofazat este independentă de lungimea reţelei MT şi se defineşte în mod convenţional de către ENEL.5. conform dispoziţiilor de la 8. conform prevederilor SR HD 637 S1. valori mai exacte pot fi calculate conform PE 134/95 si SR EN 60909-0. este posibilă determinarea în mod convenţional a valorii (în Amperi) curentului de defect monofazat după următoarea formulă empirică: unde U este tensiunea nominală între fazele reţelei în kV: L1 este suma lungimilor în km ale liniilor aeriene. SR HD 384.

trebuie să îşi ia toate măsurile menite să limiteze. - 5.3 Eliminarea defectelor Reţelele de distribuţie de MT sunt în general protejate cel puţin la scurtcircuit. În timpul exploatării în insulă. În reţele cu posibilitatea de contraalimentare există legături care sunt în mod uzual deschise. pe cât posibil. la definirea porţiunilor de reţea MT care se pot exploata în insulă.2. Toţi ceilalţi parametri de calitate a serviciului pot în schimb să fie afectati în funcţie de caracteristicile reţelei în insulă a sarcinilor reţelei şi de generatoarele conectate. afectarea parametrilor de calitate a serviciului.2.2. Pentru punctele de racordare individuale ENEL trebuie să indice tensiunea declarată şi domeniul de variaţie aferent în acord cu SR EN 50160. în porţiunea de reţea în insulă parametrii de calitate a serviciului trebuie să fie menţinuţi în următoarele limite: − variaţii de frecvenţă • • 50 ± 1% 50 + 4/-6% pentru 100% din timp. şi proprietarii mai sus menţionaţi ai instalaţiilor de producere trebuie: să garanteze securitatea persoanelor la un nivel egal celui prevăzut în timpul condiţiilor normale de funcţionare.2 Caracteristici de exploatare 5. În funcţionarea porţiunilor de reţea de MT în insulă ENEL.5. menţionată mai sus.2 Funcţionarea porţiunilor de reţea MT de distribuţie în insulă ENEL poate să menţină temporar (de exemplu din motive de mentenanţă) în exploatare în insulă porţiuni de reţea de MT stipulând acorduri cu proprietari de instalaţii de producere şi eventuali Consumatori (de exemplu sarcini perturbatoare sau de putere mare) racordaţi la porţiunea de reţea de MT.2. ENEL.1 Funcţionarea reţelei Reţelele de MT de distribuţie sunt în general exploatate în mod radial şi sunt de obicei contraalimentabile (alimentate de la doua capete dar nu în acelaşi timp). NOTĂ: SR EN 50160 prevede condiţii specifice (referitoare la modulul de tensiune şi la frecvenţă) de adoptat pentru sistemele electrice în condiţii particulare.2. să adopte precauţii adecvate sau proceduri astfel încât să evite condiţii potenţial periculoase pentru echipamentele conectate în timpul restabilirii legăturii în paralel cu restul reţelei de distribuţie. suprasarcină şi defectele cu pământul. • Un – 15%.2. − variaţii lente de tensiune • Un + 10%. în calitate de coordonator. pentru 95% din timp. să asigure eliminarea defectului prin intermediul utilizării protecţiilor instalate pe reţea şi pe fiecare instalaţie de producere (este admisă selectivitatea incompletă a sistemului de protecţie).2. 5. care se reconfigurează în caz de defecte pentru a asigura continuitatea serviciului. 29 .

) plasate în lungul circuitelor electrice nu sunt deloc adecvate în vederea asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. 5. după cum este evidenţiat de SR HD 637 S1.3 Calitatea serviciului în reţelele de MT Calitatea serviciului pe reţelele de MT poate fi definită cu aceleaşi criterii de la 5.2.3. Nu sunt adoptate măsuri impotriva întreruperilor de fază. suprasarcinilor şi defectelor cu pământul în timpi corelaţi cu performanţele echipamentelor de manevră şi ai sistemelor de protecţie pe care tehnologia le pune la dispoziţie. În plus. în consecinţă protecţia acestor instalaţii este exclusiv în responsabilitatea Utilizatorului .1. 4 În ceea ce priveşte eliminarea scurtcircuitelor.4 Automatizări de reţea În reţelele de distribuţie de MT este în mod uzual prevăzută reanclanşarea automata rapida (RAR) cu una sau mai multe reanclanşări temporizate. 5.2. nu sunt considerate valide sistemele de protecţie care realizează întreruperea automată a circuitului. selectivitatea completă nu se poate obţine în toate situaţiile 30 . pot fi instalate dispozitive telecontrolate manual şi/sau automat în scopul selectării porţiunii de reţea unde are loc defectul.Sistemul de protecţie al reţelei MT este structurat şi coordonat astfel încât să opereze eliminarea selectivă a scurtcircuitelor 4. În orice caz.2. protecţiile adoptate de ENEL nu au scopul de a proteja instalaţiile Utilizatorului. releele de protecţie (la supracurenţi. atât direcţionale cât şi nedirecţionale etc. În acest sens. la defecte cu pământul. În plus.

Preluarea sarcinilor limitrofe atât în structura reţelei existente cât şi în cea previzională.2 şi pentru reţeaua de MT la paragraful 8. luând în considerare toate contribuţiile instalaţiei (generatoare. 6. independent de 2.1. capacitatea şi cerinţele de exploatare ale instalaţiei Utilizatorului şi de cerinţele şi caracteristicile porţiunii de reţea de distribuţie implicată. 6.3 şi 6. P3.6 Criterii pentru alegerea nivelului de tensiune şi a schemelor de racordare la reţelele de ÎT şi MT 6. selectivitatea protecţiilor precum şi încărcarea liniilor şi a transformatoarelor. 4. a nivelurilor de scurtcircuit prevăzute de ENEL. motoare. P2. Specificaţii ulterioare cu privire la pasul P2 sunt furnizate pentru reţeaua de ÎT la paragraful 7. nivel de tensiune şi punctul de racordare al reţelei de distribuţie la care Utilizatorul poate fi racordat în funcţie de tipologia. care nu trebuie să determine depăşirea.). în niciun punct al reţelei. 3.4.1 şi pentru reţeaua de MT la paragraful 8.2 Definiţia racordării Soluţiile pentru racordarea la reţelele de distribuţie de ÎT şi MT trebuie să fie evaluate ţinând cont de cererile Utilizatorului şi verificând funcţionarea corectă şi sigură locală şi globală a reţelei respective.1 Obiective şi reguli generale Obiectivul racordării este de a garanta Utilizatorilor accesul la reţea. care trebuie să fie compatibilă cu criteriile de exploatare a reţelei. Aceste alegeri sunt realizate de către ENEL pe baza datelor prezentate mai jos: 1.2.). Contribuţia generatoarelor la puterea de scurtcircuit. Caracteristici ale reţelei limitrofe. Soluţia de racordare analizează separat elementele componente ale instalaţiei de racordare şi defineşte soluţii tipice pentru cazuri uzuale. Paşii P1 şi P2 sunt descrişi în mod unitar în ceea ce priveşte reţelele de ÎT şi MT la următoarele paragrafe 6. Pasul P3 este descris pentru reţeaua de ÎT la paragraful 7. 31 . în funcţie de mentenanţă şi de sistemul de protecţie al reţelei). Identificarea instalaţiei de racordare se caracterizează prin următorii paşi: P1. echipamentele de manevră şi sistemele de măsură. schema de conectare (sisteme de bară şi echipament de manevră şi de întrerupere. În general trebuie să fie evaluate nivelul de tensiune. antena. etc.3 Determinarea nivelului de tensiune şi a punctului de racordare (pasul P1) Pasul P1 constă în alegerea nivelului de tensiune şi a punctului de racordare la reţea în care să se conecteze instalaţia. schema de racordare a instalaţiei (întrare-ieşire. continuitatea serviciului şi calitatea tensiunii considerând eficacitatea şi siguranţa sistemului electric precum şi cerinţe speciale care pot fi susţinute cu documente ale Utilizatorului. Capacitatea instalaţiei. protecţie şi control) deplina compatibilitate cu reţeaua şi cu cerinţele gestionării acesteia. schemele de racordare şi configurarea instalaţiilor de racordare trebuie să asigure (prin structura legăturii. etc. Racordarea corectă a instalaţiei în reţea.

4. puterea care se poate racorda în funcţie de nivelul de tensiune este indicată în Tab. 5.2 – 2. 6.2 MW puterea totala ceruta. Cerinţe ale Utilizatorului în materie de continuitate a serviciului de distributie. Tabelul 4 . goluri de tensiune. Posibilitatea de dezvoltare a reţelei în scopul satisfacerii cerinţelor de la punctele precedente în eventualitatea în care aceste cerinţe nu se pot satisface în mod eficace prin modificări ale instalaţiei de utilizare. bazată pe comparaţia între puterea de scurtcircuit din punctul de racordare şi puterea disponibilă a Utilizatorului. Niveluri de perturbaţie emise (variaţii rapide. Evaluările tehnice trebuie efectuate conform rapoartelor tehnice CEI TR 61000-3-6 pentru armonici. se va evalua posibilitatea de a substitui echipamentele în cauză după cum este stabilit de către ANRE. Perturbaţiile generate de Utilizator şi emise în reţea sunt evaluate de către ENEL prin modalităţi stabilite de normele in vigoare. Nivelurile de compatibilitate sunt normalizate numai pentru reţelele de JT şi MT. putere de scurtcircuit.50 >50 (1) Nivelul de tensiune al reţelei JT JT(1) MT MT MT ÎT ÎT FÎT Se accepta racordarea la JT doar a utilizatorilor existenţi care solicita spor de putere si nu depăşesc 0. care pot fi considerate nu ca limite absolute. ci ca În acest caz specific (insuficientă ţinere la scurtcircuit a ehipamentelor existente).5 2. În general. Cerinţe ale Utilizatorului în materie de variaţii lente. mai pregnantă pentru MT). 5 32 . Marja restantă de 10% (sau 20%) este dedicată incertitudinii planificării şi exploatării reţelei (precum şi incertitudinii asupra datelor de reţea.1 – 0. conţinută în Anexa F. este posibilă aplicarea unei metode pentru evaluarea acestora. CEI TR 61000-37 6 în ceea ce priveşte efectul flicker şi variaţiile rapide. 8. curentul maxim de scurtcircuit atins în urma noii conectări nu trebuie să fie mai mare de 90% (80% dacă e pe reţea de MT) din puterea de rupere a întreruptoarelor existente (curent de scurtcircuit trifazat maxim în scopul dimensionării echipamentelor) 5. nesimetrie a tensiunilor) de către utilizatorii activi sau pasivi nu trebuie sa determine depăşirea nivelurilor de planificare a compatibilităţii electromagnetice stabilite de Codul Tehnic RET pentru reţeaua de ÎT şi nivelurile stabilite de CEI 61000-2-12 pentru reţeaua de MT.Valori orientative de putere care se pot racorda pe diferite niveluri de tensiune ale reţelelor de distribuţie Putere MVA < 0. În acest sens.puterea maximă care se poate schimba.1 0. ţinând cont de ceea ce se precizează în continuare. 6 Pentru variaţiile rapide. Pentru reţelele de ÎT normele furnizează „niveluri de planificare”. 7. pentru fiecare nivel de tensiune.5 – 10 10 . calitate a tensiunii. CEI TR 61000-3-13 pentru dezechilibre. flicker. armonice.2 0.

1 pentru Medie Tensiune.valori care sunt recomandate să nu fie depăşite. Din acest motiv la determinarea schemei de racordare se iau în considerare următorii factori: capacitatea instalaţiei. cerinţele Utilizatorului legate de continuitate şi de calitate a serviciului de distributie. şi eventual realizate. sunt programabile şi întreruperea datorată lucrărilor se realizează în general cu anunţarea prealabilă.4. Aceste evaluări trebuie să fie efectuate. condiţiile de exploatare a reţelei la care este conectată instalaţia. în faza de planificare a reţelei (sarcina previzională la vârf. Soluţii diferite de aceea identificată de către ENEL şi propusă de către Utilizator pot fi evaluate. 6. 33 .1 Scheme de racordare Principalele scheme de racordare se împart în: a) racordări pe linii existente: în schema intrare-ieşire. posibilitatea de extindere a staţiilor şi a posturilor de transformare şi. 6. b) racordare în antenă în staţii de transformare. 6. a liniilor.1 pentru Înalta Tensiune şi 8.2 Fiabilitatea diferitelor scheme de racordare ENEL este obligat să furnizeze Utilizatorului informaţii cu privire la fiabilitatea schemelor de racordare propuse. pentru a respecta nivelurile de compatibilitate în reţelele de niveluri inferioare. etc. chiar dacă acestea din urmă. amplasarea instalaţiei faţă de reţea şi prezenţa în zona de interes a instalaţiilor de producere. pentru situaţiile considerate mai semnificative. a staţiilor şi posturilor de transformare. în derivaţie rigidă în T. în general. Indicatorul de fiabilitate al schemei de racordare este corelat cu durata cumulată probabilă de întrerupere a serviciului (ore/an) şi cu numărul de întreruperi. producţie minimă. Limitele de emisie ale instalaţiei perturbatoare individuale trebuie să fie stabilite ţinând cont de nivelul de planificare adoptat al emisiilor altor instalaţii/Utilizatori deja racordaţi la aceeaşi reţea. staţiilor şi posturilor de transformare. în general. sarcina minimă.).4 Alegerea schemei instalaţiei de racordare (pasul P2) Identificarea schemei şi a punctului de racordare a instalaţiei Utilizatorului în reţea este realizată de către ENEL ţinând cont de posibilităţile de racordare în apropierea liniilor electrice. în conformitate cu condiţiile economice şi de siguranţă in funcţionare stabilite prin reglementările ANRE. producţia maximă. suferite de Utilizator din cauza defectelor la sistemul de alimentare sau datorate lucrărilor. Precizări cu privire la posibile scheme de conectare sunt redate în paragraful 7.4. de emisia transferată de restul reţelei şi de emisiile viitoare ale unor eventuale noi instalaţii. dispozitivele de protecţie şi automatizare prezente in instalaţiile ENEL. posibilităţile de dezvoltare ale reţelei. atunci când este necesar. la cererea Utilizatorului.

pentru schema de racordare în intrare-ieşire cu două circuite individuale. Diminuarea fiabilităţii din cauza lucrărilor pe porţiunea de linie ÎT care alimentează Utilizatorul este: neglijabilă. dependentă de lungimea liniei în antenă. dependentă de suma lungimii derivaţiei în T şi de aceea a liniei aferente in care derivaţia este conectată rigid. pentru schema de racordare în derivaţie rigidă în T (în general derivaţia în T este aceea care oferă fiabilitatea cea mai redusă. pentru schema de racordare în antenă. mai exact de la punctele de racordare. dependentă de lungimea liniei în antenă. Lungimea considerata. după cum sunt indicate în Figura 16. dintre diferitele scheme de racordare). pentru schema de racordare în intrare-ieşire. Diminuarea fiabilităţii în urma unui defect pe porţiunea de linie ÎT care alimentează Utilizatorul este: neglijabilă.Fiabilitatea menţionată mai sus face abstracţie de întreruperile tranzitorii şi de scurtă durată precum şi de fiabilitatea echipamentelor care compun instalaţia de racordare. pentru racordarea în derivaţie rigidă în T. este aceea a liniei adăugate începând de la linia existentă. În cazul schemei intrare-ieşire poate fi redusă durata nealimentării în cazul în care Utilizatorul respectiv poate fi realimentat. în aceste scopuri. dependentă de suma lungimii derivaţiei în T şi de aceea a magistralei aferente a cărei derivaţie este conectată rigid. Diminuarea fiabilităţii în urma defectului şi a lucrărilor pe porţiunea de linie MT care alimentează Utilizatorul depinde de lungimea liniei respective. pentru racordarea în antenă. 7 34 . 8 Problema diminuării fiabilităţii datorate lucrărilor este relevantă numai în cazul liniilor electrice aeriene. dependentă de dublul lungimii liniei 7. pentru racordarea în intrare-ieşire realizată cu un circuit dublu 8.

astfel încât să genereze două tronsoane individuale de linie aferente la două staţii de racordare diferite. Figura 1 – Racordare rigidă în derivaţie în T Această schemă este cea mai simplă şi mai puţin costisitoare. fie pentru mentenanţă) în număr şi durată net superioare celor de la celelalte scheme de racordare.1 Racordare rigidă în derivaţie în T Prin racordare rigidă în T se înţelege racordarea. 7. complex multifuncţional. în anumite condiţii. în următoarele cazuri: derivaţie în cablu subteran. prin intermediul unei derivaţii de la o linie electrică existentă. a unui tronson de linie cu un singur întreruptor la capătul părţii Utilizatorului. este prevăzută racordarea unei separări la începutul derivaţiei respective. reduce condiţiile de funcţionare a protecţiilor la distanţă. în caz de defecte permanente pe derivaţie.1. GIS.2 Racordare în intrare-ieşire Prin intrare-ieşire se înţelege racordarea unei staţii de conexiune pe o linie nouă sau existentă. în rapiditate şi selectivitate. aceasta oferă o continuitate a serviciului mai mică şi. Acest tip de racordare suporta întreruperi (fie la defect. Ţinând cont de timpii foarte lungi necesari pentru repararea liniilor în cablu ÎT. Pe reţelele ÎT se poate aplica în general pentru puteri pana la 20 MW. însă reduce fiabilitatea reţelelor.1. cu condiţia ca niciunul din capetele liniei să nu fie în execuţie blindată (modul hibrid. 35 .1 Racordarea la reţelele ÎT Scheme de racordare 7. Pentru a evita disfuncţii de lungă durată pe reţea.Partea 3 – Reguli de racordare la reţelele ÎT 7 7. nu se recomandă realizarea (chiar şi parţială) a derivaţiei în cablu subteran. etc). derivaţie de lungime care nu este de neglijat (> 300 m) în linie aeriană. Este permisă maxim o derivaţie rigidă în T de la fiecare linie individuală a reţelei de ÎT cu două capete (antenă).

în general.1 Racordarea în antenă simplă (figura 6) În acest caz. necesită scoaterea din funcţiune a ambelor linii (numai pentru liniile aeriene). instalaţia de utilizare este racordata la reţea prin intermediul unei singure linii aparţinând ENEL. În funcţionare normală.3 Racordarea în antenă Prin racordarea în antenă se înţelege. trebuie să se ţină cont de lucrările de mentenanţa pe linia dintre ST şi Utilizator.1.1. Racordarea în antenă (a cărei schema de principiu este reprodusă în Fig.3. Pentru mentenanţă. în porţiunea cu dublu circuit. Figura 3 – Racordare în antenă 7. cele două scheme sunt echivalente. Din punct de vedere electric. Pentru conectarea instalaţiilor de distribuţie (pentru care se aplică ceea ce este prevăzut în articolul 11). sau în două Staţii de Transformare diferite/staţii existente) dedicate unui singur Utilizator.1. care fac obiectul paragrafelor următoare. dintr-o o staţie (ST) existentă. 7. schema cu linie de legătură cu dublu circuit implică nealimentarea utilizatorului întrucât intervenţia asupra unuia din circuite.3) se poate realiza in mai multe variante. 7.Figura 2 – Racordare în intrare-ieşire Racordarea în intrare-ieşire poate fi realizată cu două linii separate sau cu o linie cu dublu circuit.3. La alegerea acestei soluţii o racordare similară.2 Racordarea în antenă în staţie adiacentă Prin racordarea în staţie adiacentă se înţelege legătura unei instalaţii de utilizare cu bare de staţie fără linie interpusă sau cu porţiuni de conductoare de lungime în general mai mică de 50 m fără 36 . racordarea în antenă simplă este în general folosită în cazul în care reţeaua de distribuţie de MT se poate realimenta în întregime de la alte instalaţii. schema cu linii separate permite mentenanţa pe un circuit cu celălalt sub tensiune şi o fiabilitate mai mare. o modalitate de racordare care să prevadă una sau mai multe linii (cu originea în aceeaşi Staţie de Transformare/Staţie existentă.

Criteriile generale pe baza cărora trebuie să fie definite schemele de conectare la reţea sunt reproduse în continuare: schema trebuie să garanteze siguranţa exploatării şi a mentenanţei atât a instalaţiei Utilizatorului cât şi a reţelei la care aceasta este conectata. schema trebuie să asigure separarea funcţională şi fizică între instalaţia Utilizatorului şi reţea. sisteme cu bară simplă sau „monobară”. cerinţe ale instalaţiei Utilizatorului. se află în proprietatea Utilizatorului. fără linie interpusă a ENEL. Din punctul de vedere al fiabilităţii. dacă se poate de comun acord cu Utilizatorul. posibilitatea de a menţine alimentate eventuale sarcini privilegiate. pentru a asigura disponibilitatea necesară de conectare şi în timpul mentenanţei când instalaţia respectivă alimentează alţi Utilizatori cu deconectarea rapidă şi selectivă la defect a instalaţiei. În asemenea situaţii. echipamentele trebuie dimensionate la capacitate la scurtcircuit inclusiv în cazul funcţionarii protecţiilor de rezervă (în mod obişnuit. În cazul conectării la reţeaua ÎT a unităţilor dispecerizabile.1. Utilizatorul trebuie să semneze cu Enel un drept de servitute legală pentru trecerea liniei în interiorul terenurilor din proprietatea ENEL (în special zona ST). de indisponibilitate a unor porţiuni de reţea în urma intervenţiei automate a protecţiilor de reţea. 7. În cazul în care punctul de delimitare este diferit de punctul de măsurare sunt prevăzute contoare de măsurare a pierderilor. a 2 a treaptă a protecţiei de distanţă). Din punct de vedere al fiabilităţii. În raport cu sistemele de bară se disting: absenţa barelor. este necesar să se instaleze un separator (eventual motorizat) în ST ENEL. Alegerea schemei de conectare poate fi condiţionată de cea a schemei de racordare.3 Racordarea în antenă în celula Staţiei de Transformare Prin racordarea în celula staţiei.2 Schema instalaţiei pentru racordare Schema de racordare este definită de către ENEL. 37 . pe baza următoarelor criterii: cerinţe ale reţelei. racordarea pe celula din ST prezintă caracteristici funcţionale analoage celei în antena simplă.3. Cerinţa Utilizatorului este disponibilitatea de conectare la reţea în caz de activitate de mentenanţă programată. 7. alegerea schemei de conectare trebuie să fie stabilită de comun acord şi cu Transelectrica. minimizând impactul asupra modalităţilor operative de supraveghere a celor două tipuri de instalaţii. aceasta este protejată de dispozitivele ENEL. Cerinţele reţelei sunt aceleaşi cu cele enunţate pentru alegerea punctului şi schemei de racordare cu o atenţie deosebită acordată flexibilităţii sistemelor de bare. racordarea în staţie adiacentă prezintă caracteristici funcţionale analoage cu aceea în antenă simplă. în scopurile exploatării şi mentenanţei. se înţelege legătura instalaţiei de utilizare pentru conectare direct în celula din staţie. În situaţia în care linia dintre ST Enel şi ST Utilizator.întreruptor pe plecarea de la bara ST.

Aceste echipamente rezultă.- schema adoptată trebuie să fie aceea care. echipamentul din instalaţia de utilizare.2. 7B. în caz de defect în instalaţia Utilizatorului. şi Fig. în întregime sau în parte. scheme reduse. schema trebuie să prevadă deconectarea instalaţiei Utilizatorului. schema trebuie să asigure măsurarea în punctele de delimitare în acord cu dispoziţiile în vigoare.2. 7. 7. 6. manuale) şi prezenţa sau absenţa separatorilor de tip by-pass (vezi figura 14) se face ţinând cont de cerinţa de deconectare a instalaţiei utilizatorului respectiv de bypass a acesteia. în eventualitatea în care liniei de sosire îi corespund configuraţiile de instalaţie Utilizatorului redate în schemele monofilare din Fig. ţinând cont de punctul precedent şi respectând prescripţiile tehnice. scheme extinse. atunci când este omis întreruptorul general (în condiţiile care vor fi detaliate în continuare) funcţiile atribuite în mod normal acestui întreruptor sunt preluate de întreruptoarele de pe bara Utilizatorului.2. motorizate. schema nu trebuie să afecteze disponibilitatea reţelei în vecinătatea punctului de delimitare şi trebuie să permită. în care separarea instalaţiei de racordare este încredinţată. de fapt. - - În toate cazurile. În special. În astfel de cazuri. Alegerea schemei normale sau reduse a echipamentelor de manevră. Fig. trebuie să fie un separator în scopul de a permite mentenanţa altor echipamente ale instalaţiei Utilizatorului fără a trebui să fie implicat ENEL.1 Absenţă bare Schema instalaţiei de reţea pentru conectare cu absenţă bare pe reţeaua de ÎT se poate adopta numai în cazul inserării în antenă sau în derivaţie rigidă în T. În aceeaşi figură sunt evidenţiate (cu linii punctate) echipamentele prevăzute în cazul în care sunt necesare mai multe celule de Utilizator.8 şi Fig. în mod permanent sau pentru lucrări (pe reţea sau la Utilizator) realizată în conformitate cu normele de securitate în vigoare.2 Scheme reduse Pe reţeaua de ÎT adoptarea unei scheme reduse (vezi Fig. Această schemă trebuie să fie compatibilă cu configuraţia 38 . 4A.2.10) comportă un număr mai mare şi o durată mai mare a întreruperilor faţă de alte tipuri de schemă. prin acţionarea unuia sau mai multor dispozitive de separare. 13 şi se foloseşte pentru conectarea unei singure celule de Utilizator. deconectarea acestuia cu daune minime pentru reţea. cel mai apropiat de instalaţia de racordare.1 Schema normală Este reprezentată în Fig. 5B şi 7B sunt admise în cazul în care instalaţia Utilizatorului este asistată tehnic 24 ore pe zi. minimizează impactul tehnico/economic atât pe reţea cât şi asupra sistemului electric al Utilizatorului. Fig.2 Sistem monobara Cu referire la echipamentele de manevră care condiţionează topologia reţelei şi cu schemele adoptate în mod obişnuit pe reţea se disting. în care sunt adăugate echipamente de separare din motive specifice (de exemplu cuple de bară sau separatoare by-pass). schemele reprezentate în Fig. pentru sistemele de monobară: scheme normale. funcţia de separare este obligatorie şi trebuie să separe în siguranţă instalaţia Utilizatorului din punctul de delimitare (în general din motive de mentenanţă). tipologia acestora (telecomandate. anulând multe din avantajele unei scheme tip intrare-ieşire.2. 7. 7. 5A. separatoarelor şi nu întreruptoarelor. astfel încât să permită manevra separatorului general şi de legare la pământ la cererea ENEL. funcţionale la punerea în siguranţă a liniei de ÎT a ENEL.2.

În caz de necesităţi speciale de exploatare a reţelei sau de cerinţe speciale de siguranţă.3 Dispozitive de legare la pământ necesare racordării În schemele următoare (Fig. de la 4 la 16) sunt indicate dispozitive de legare la pământ strict necesare racordării. nu pot fi introduse scheme reduse pe linii cu mai mult de două capete. pentru a evita pericolul scurtcircuitelor accidentale. sau Consumator cu o putere mai mare de 50 MW. cu acordul prealabil între ENEL şi Utilizator. 15).3 Schema extinsă În general unica extindere a schemei este adăugarea unei cuple pe bară şi eventual a unui separator by-pass (K1) în sistemele în intrare-ieşire (vezi Fig.2. prin închiderea unui echipament dedicat.2. O schema analoagă poate fi adoptată pentru conectarea unui singur Utilizator cu cerinţe speciale în ceea ce priveşte continuitatea şi disponibilitatea alimentării. cu cerinţele acesteia. Schema redusă are un cost mai mic faţă de cea normală. în mod permanent sau pentru lucrări (pe reţea sau la Utilizator) ulterior deschiderii separatoarelor de linie a ENEL. separatorii de legare la pământ vor putea fi instalaţi şi în amonte de primul separator de linie al Utilizatorului. Prin urmare: pentru schemele care se referă la Consumatori. În astfel de cazuri. Nu poate fi introdusă mai mult de o schemă redusă pe o linie de ÎT la două capete. 7. 7. reduce timpii de indisponibilitate a liniei pentru mentenanţă programata (în cazul prezenţei unui întreruptor.2.reţelei. Separatorul by-pass realizează separarea instalaţiei Utilizatorului. Pe reţeaua de ÎT prezenţa separatorului K1 trebuie să fie evaluată de ENEL pentru fiecare caz in parte ţinând cont de necesitatea continuităţii serviciului liniei pe care este realizată racordare în schema intrare-ieşire. Trebuie de asemenea să fie confirmată de Utilizator (printr-o opţiune explicită ce se va menţiona în Contractul de Distribuţie) disponibilitatea de a pregăti instalaţia astfel încât schema să poată să fie completată ulterior. în anumite condiţii. La conectarea Staţiilor de Transformare (cărora li se aplică prescripţiile prevăzute în art. în raport cu soluţiile de conectare în T rigid.2. 7. 11) această soluţie se poate în general aplica în cazurile în care reţeaua de distribuţie MT se poate realimenta. 14 şi Fig. 9 39 .2.15).15). etc. îngreunează intervenţia protecţiilor de distanţă. Această soluţie reduce fiabilitatea reţelelor de ÎT.4 Schemă cu mai mulţi Utilizatori şi schemă cu multiple bare Utilizator Pentru conectarea mai multor Utilizatori este necesară dotarea barei cu separator longitudinal în scopul de a permite deconectarea independentă a barelor fiecărui Utilizator (Fig. nu este indicat nici un separator de legare la pământ în instalaţia Consumatorului. cu tipul de instalaţii prezentate. este de recomandat motorizarea echipamentelor de separare (vezi Fig. 14 şi Fig. Totuşi. Pe reţeaua de ÎT schema redusă nu se poate aplica în cazul staţiilor/posturilor situate la capetele liniei realizate în execuţie blindată şi nici în cazul Producătorului cu o putere mai mare de 20 MVA. În acest caz este de fapt posibil să se prevadă dublarea întreruptorului general. cu coordonarea protecţiilor. dotând bara cu separator longitudinal (K) în scopul de a permite deconectarea independentă a celor două semibare ale Utilizatorului. oferă o calitate a serviciului inferioară şi. 14 şi Fig. este interzisă instalarea separatoarelor de legare la pământ imediat în aval de punctul de delimitare: rezultă că separatoarele de legare la pământ vor putea fi instalate numai în aval de primul separator al instalaţiei de utilizare 9. întrucât Consumatorul nu constituie o sursă de alimentare. şi din cauza defectelor).

Convenţia de Exploatare. b) se consideră puterea nominală a respectivului Producător şi se identifică soluţiile corespunzătoare. în cazul Utilizatorilor care pot atât sa consume energie din reţea cat si sa producă energie este următoarea: a) se consideră puterea maximă simultan absorbita la Consumator şi se identifică soluţiile corespunzătoare.5. în conformitate cu procedurile stabilite în IPSSM-01-2007.4.3 Soluţii indicative de racordare Tabelul 5. de putere şi de numărul de celule ale Utilizatorului. 5 este în concordanţă cu consideraţiile de fiabilitate şi flexibilitate a reţelei redate în paragraful 6. 7. Aplicarea Tab. Criteriul de alegere al schemelor de racordare prezentate în Tab. Pentru activităţile de mentenanţă pe separatoarele imediat în aval de punctul de delimitare (toţi Utilizatorii) sau imediat în amonte (Producătorii) este necesară stabilirea unor acorduri adecvate între părţi. în funcţie de tipul de Utilizator. este indicat primul separator de legare la pământ al instalaţiei Producătorului (şi poziţia corespunzătoare) întrucât Producătorul constituie o posibilă sursă de alimentare.2. de mai jos. soluţiile recomandate sunt cele care satisfac ambele criterii a) şi b).- pentru schemele care se referă la Producători. recapitulează indicaţiile generale cu privire la alegerea schemelor de racordare. 40 .

1 (Derivaţ. nc caz de neluat în consideraţie în Tabelul de faţă. sau cu cel puţin una dintre staţii/posturi conectate cu schemă redusă.Tabelul 5 – Soluţii indicative de racordare la reţelele de distribuţie de ÎT Putere simultan absorbita [MW] Reţea IL. (4) Prin putere nominală a Producătorului se înţelege suma puterilor nominale ale tuturor generatoarelor PRODUCĂTOR 41 . în T nc x(1) x(1) — — — MR2(2) (Intrare-ieşire redus cu nici un întreruptor) nc x x x(3) — — MR1(2) (Intrare-ieşire reduscu1 întreruptor nc x x x(3) — — ISx (Antena) CBa (Intrare-ieşire cu o singură celulă Utilizator) nc x x x x x CBb (Intrare-ieşire cu celulă multiplă Utilizator nc — x x x x 3-10 MT ÎT ÎT ÎT ÎT ÎT nc x x x x x CONSUMATOR 10-20 20-50 50-100 >100 FÎT Putere nominală [MVA](4) 3-10 10-20 20-100 100-200 > 200 FÎT nc nc nc nc nc nc MT ÎT ÎT ÎT ÎT ÎT nc x(1) x(1) — — — nc x x — — — nc x x — — — nc x x x x x nc x x x x x nc — — x x x nc nc nc nc nc nc Legenda: x soluţie recomandată. (1) nu este valabil pentru Utilizatorii cu cel puţin una dintre staţii/posturi în execuţie blindată. (3) cu fiecare transformator de capacitate mai mică de 20 MVA. sau cu cel puţin una dintre staţii/posturi conectate cu schemă redusă. — soluţie nerecomandată. (2) nu este valabil pentru Utilizatorii cu cel puţin una dintre staţii/posturi în execuţie blindată.

întrucât nu reprezintă în manieră exhaustivă toate echipamentele necesare realizării practice a racordării. 3. TT indicate cu litera F nu sunt întotdeauna necesare. întreruptoarele indicate cu litera C şi separatoarele indicate cu litera D sunt necesare numai dacă ADM (aparat de măsură) este unic. Schemele sunt de principiu. Semnificaţia fiecărei litere este prezentată în legendele care urmează. În scheme toate echipamentele aferente conectării sunt evidenţiate cu litere majuscule. Schemele indicate în Figurile 5B şi 7B fac excepţie de la principiul enunţat mai sus şi pot fi adoptate numai cu acordul prealabil al ENEL ţinând cont de necesitatea accesului la instalaţia de utilizare pentru racordare din partea ENEL respectiv în caz de legare la pământ a liniei de ÎT. separatoarele indicate cu litera A sunt necesare pentru derivaţii în cablu de orice lungime sau pentru derivaţii în linie aeriană de lungime mai mare de 300 m. 42 . întreruptoarele indicate cu litera I sunt necesare pentru Utilizatorii cu mai multe celule dacă nu este prezent DG în amonte indicat cu litera C. TT indicate cu litera H sunt necesare numai dacă întreruptoarele indicate cu litera I sunt în paralel. A se observa că separatoarele de legare la pământ indicate urmează principiul de a permite legarea la pământ în siguranţă a tuturor surselor de alimentare posibile şi deci nu sunt indicate legăturile la pământ la locurile de muncă care sunt reglementate de proceduri specifice.4 Scheme de racordare În acest paragraf sunt prezentate schemele monofilare ale soluţiilor standard de racordare. 2. barele indicate cu litera F şi separatoarele indicate cu litera G sunt necesare numai pentru Utilizatorii cu mai multe celule. Producătorii: 1. 4. 2. Pot fi substituite de TT indicate cu litera E numai pentru Utilizatorii cu mai multe celule. barele indicate cu litera D şi separatoarele indicate cu litera E sunt necesare numai pentru Utilizatori cu mai multe celule. Pot fi substituite de TT de bară indicate cu litera C pentru Utilizatori cu mai multe celule. întreruptoarele indicate cu litera B. Legende pentru toate Schemele: Consumatori: 1. 5.7. 3. separatoarele indicate cu litera A sunt necesare pentru derivaţii în cablu de orice lungime sau pentru derivaţii în linie aeriană de lungime mai mare de 300 m. 6. TT indicate cu litera B sunt necesare numai dacă întreruptoarele indicate cu litera C sunt în paralel.

Racordare rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru un singur Consumator 43 .Scheme monofilare pentru racordare în derivaţie rigidă în T Figura 4A .

ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT TT PE BARA UTILIZATORULUI 2. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE A DG. ÎN ABSENŢA DG. Figura 4B – Racordare rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru mai mulţi Consumatori 44 .NOTE: 1.

Figura 5A – Racordarea rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru un singur Producător 45 .

ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI.NOTE 1. 2. Figura 5B – Racordarea rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru mai mulţi Producători 46 . PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG. 3. ACŢIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALTE ÎNTRERUPTOARE ÎN AVAL. DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV.

4.7. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE A DG. 2. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI ÎN ABSENŢA DG.2 Scheme monofilare pentru racordarea în antenă NOTE 1. Figura 6A – Racordarea în antenă (schema ISx) pentru Consumatori 47 .

NOTE 1. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG. 2. ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV. DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI. 3. Figura 6B – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători 48 . ACŢIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALŢI ÎNTRERUPTORI ÎN AVAL.

NOTE 1. 2. 3.

DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE LIVRARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG; ACŢIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALŢI ÎNTRERUPTORI ÎN AVAL.

Figura 7A – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători

49

NOTE 1. 2. 3.

DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG; ACŢIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALTE ÎNTRERUPTOARE ÎN AVAL.

Figura 7B – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători

50

Figura 7C – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători cu prelungirea barei de 110 kV

51

7.4.3 Scheme monofilare pentru conectare intrare-ieşire

NOTE 1. 2.

ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI ÎN ABSENŢA DG, PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE A DG.

Figura 8 – Racordarea în intrare-ieşire cu schema redusă pe ambele celule (schema MR2) pentru Consumatori

52

ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI. 3. 2. ACTIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALTE ÎNTRERUPTOARE ÎN AVAL. DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG.NOTE 1. Figura 9 – Racordare în intrare-ieşire cu schema redusă pe ambele celule (schema MR2) pentru Producători 53 .

Figura 10 – Racordarea în intrare-ieşire cu schema redusă pe o singură celulă (schema MR1) pentru Consumatori 54 .NOTE 1. 2. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE A DG. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI ÎN ABSENŢA DG.

NOTE 1. Figura 11– Racordare în intrare-ieşire cu schema redusă pentru o singură celulă (schema MR1) pentru Producători (până la 20 MVA) 55 . PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG. 2. ACŢIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALTE INTRERUPTOARE ÎN AVAL. 3. ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV. DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI.

NOTE 1. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TV PE BARA UTILIZATORULUI ÎN ABSENŢA DG. Figura 12 – Racordarea în intrare-ieşire (schema CBa) pentru Consumatori 56 . PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE A DG. 2.

DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. 2. Figura 13 – Racordare în intrare-ieşire (schema CBa) pentru Producători 57 . ESTE POSIBIL SA SE RENUNTE LA DG DACĂ FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI.NOTE 1. 3. ACŢIONEAZĂ ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT ÎNDEPLINITE DE ALTE INTRERUPTOARE ÎN AVAL.

NOTĂ – ESTE POSIBILĂ MOTORIZAREA ŞI TELECOMANDAREA SEPARATOARELOR L1. cuplă şi bypass (schema CBb) pentru Consumatori 58 . Figura 14 – Racordare în intrare-ieşire cu dublă celulă Consumator. L2 ŞI K.

L2 ŞI K. cuplă şi bypass (schema CBb) pentru Producători 59 . Figura 15 – Racordarea în intrare-ieşire cu dublă celulă Producător.NOTĂ – ESTE POSIBILĂ MOTORIZAREA ŞI TELECOMANDAREA SEPARATOARELOR L1.

garantând accesul ENEL. În cazul Consumatorilor în interiorul construcţiei. În cazul Producătorilor.5. 16 prezinta în termeni generali configuraţia conectarii Utilizatorului (schema intrare-ieşire a unui Consumator). Accesul în siguranţă la această clădire din partea ENEL trebuie să fie garantat în orice moment şi fără anunţ prealabil. 60 .5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori 7.5. sunt plasate echipamentele de măsurare şi/sau telemăsură a mărimilor electrice. trebuie să fie prevăzută o încăpere adecvată pentru grupul de măsurare (în conformitate cu dispoziţiile de la 7. trebuie să fie prevăzută o construcţie adecvată (conform cu specificaţiile de la 7. În acest caz in această construcţie (conform cu dispoziţiile de la 7. În cazul în care construcţia mai sus menţionată este realizată pe proprietatea Utilizatorului. comandă şi control.9). este de preferat ca acest acces să se facă din domeniul public.9) are acces şi Utilizatorul. În cazul în care instalaţia de racordare prevede sisteme de protecţie. comandă şi control ale echipamentelor aferente instalaţiei de racordare. Orice intervenţie a personalului ENEL necesară pentru punerea în siguranţă a instalaţiei Utilizatorului (sau părţi ale acesteia) este reglementată în Convenţia de Exploatare.7.5. accesul în siguranţă la această construcţie din partea ENEL trebuie să fie garantat în orice moment şi fără anunţ prealabil. Fig.9) în care să fie plasate sistemele de protecţie. Punctul de delimitare este locul în care instalaţiile de utilizare se delimitează ca proprietate de instalaţiile ENEL.5.1 Puncte de delimitare şi echipamente ale Utilizatorului necesare pentru racordare Activităţile de competenţa ENEL trebuie să fie separate de activităţile de competenţa Utilizatorului.

Figura 16 – Configurare generală a conectării Utilizatorului (de ex. trebuie să fie clare delegările pentru responsabilitatea exploatării şi a mentenanţei între ENEL şi Utilizator. Consumator) În cadrul instalaţiei de reţea pentru racordare pot să fie legate unul sau mai multe 10 puncte de delimitare. 7.5.1.1 Punct de delimitare de gestiune Punctul de delimitare este la cuţitele separatorului de linie (separator de legare la pământ atunci când este prezent) făcând parte din instalaţia Utilizatorului pentru racordare. 61 . 10 În caz de conectare a mai multor Utilizatori sau de un singur Utilizator cu mai multe puncte de delimitare. Punctul de delimitare defineşte punctul de delimitare de gestiune. În cazul echipamentelor şi componentelor funcţionale şi pentru activitatea de distribuţie instalate în instalaţiile Utilizatorului. care să separe proprietatea ENEL de cea a unui sau mai mulţi Utilizatori şi definesc delimitarea în funcţie de competenţe pentru realizarea lucrărilor şi a responsabilităţilor în materie de mentenanţă şi garanţie reciprocă a prestaţiilor.

Echipamente ale Utilizatorului aferente racordării Sunt definite echipamente funcţionale necesare Utilizatorului (chiar dacă nu în mod exclusiv): a. întreruptoarele necesare deconectării Utilizatorului de la reţea cu sisteme de protecţie aferente şi de telecontrol cât şi automatizările necesare pentru declanşare. cât şi pentru a garanta continuitatea. reglaje stabilite de ENEL. cât şi restabilirea acesteia în timpi minimi. de măsurare şi a telecomunicaţie care garantează fluxul de date între ENEL şi Utilizator.Pentru circuitele de JT de control şi protecţie în punctul de delimitare de gestiune e în general identificat în interfeţele specifice sau şirurile de cleme ale interfeţei. Exploatarea. în timp de 24 de ore ale zilei şi pe parcursul întregului an. restabilirea funcţionalităţii depline trebuie să survină în timpi minimi. c. Gestionarea din partea Utilizatorului a aparatelor de la litera c) trebuie să asigure deplina şi continua funcţionalitate. 62 . E necesar ca aceste elemente de manevră să poată să fie acţionate. realizarea.1. ţinând cont de faptul protecţiile nu sunt disponibile trebuie deconectată instalaţia. b. realimentarea şi flexibilitatea de gestionare a reţelei.2. care determină configurările de reţea prin intermediul comenzii echipamentelor de manevră. separatoarele şi sistemele de bară care. de măsurare şi de telecomunicaţie între gestionarul de reţea şi Utilizator răspund cerinţelor Codului Tehnic (RED şi RET). aparatele de monitorizare. În ce priveşte echipamentele de reglare de tensiune şi de frecvenţă cât şi aparatele de monitorizare. oricum. Intervenţia promptă şi punerea în siguranţă a instalaţiilor trebuie să fie asigurate în timpi minimi. c) şi d) relevantă pentru funcţionarea reţelei trebuie să fie stabilită cu ENEL şi notificată acestuia. În caz de funcţionare necorespunzătoare. Exploatarea părţilor de la litera b) precedentă trebuie să cuprindă efectuarea reglajelor la protecţiile aferente instalaţiei de utilizare. cont de micile criticităţi a timpilor de restabilire a părţilor de instalaţie în cauză faţă de sistemele de protecţie şi control. Gestionarea din partea Utilizatorului a echipamentelor de la litera d) trebuie să asigure aceleaşi funcţii asigurate pentru aparatele de la litera b). reparaţia şi exploatarea instalaţiei de racordare sunt în responsabilitatea ENEL.5.2 Instalaţie de racordare la reţea Proiectarea. Mentenanţa aparatelor de la punctele a). toate sistemele de protecţie. toate întreruptoarele.5. b). părţilor de la litera a) precedentă trebuie să fie efectuată ţinând cont de indicaţiile ENEL. de comun acord cu ENEL. ţinând. Orice modificare a aparatelor de la punctele a). local sau comandate de la distanţă. b). telecontrolul şi automatizările de declanşare care acţionează pe întreruptoare garantează conectarea operativă a instalaţiei Utilizatorului în condiţii posibile de funcţionare. c) şi d) relevantă pentru funcţionarea reţelei trebuie să fie stabilită cu ENEL. - - - 7. sunt necesare pentru a configura reţeaua. mentenanţa. în funcţie de schema de racordare. d. Raporturile între ENEL şi Utilizator trebuie să fie în conformitate cu regulile generale enumerate mai jos. În caz de dezvoltare si/sau modificare a reţelei. Utilizatorul e obligat să îşi adapteze echipamentele de la punctul precedent în funcţie de cerinţele ENEL. şi în special conducerea. 7.

distribuţia publică în medie tensiune). Cu toate acestea.În cadrul instalaţiei de racordare. trei celule echipate cu transformatoare de măsurare/protecţie imediat în aval după întreruptorul respectiv. instalaţia realizată în amonte de punctul de delimitare este compusă din echipamente de manevră şi de separare ale ENEL. întreruptorul general poate să fie omis dacă sunt respectate următoarele condiţii: − bara Utilizatorului este amplasată imediat în aval după punctul de delimitare şi este echipată cu trei transformatoare de tensiune. funcţională activităţii ENEL (de ex. care asigura deconectarea de la reţea a întregii instalaţii de utilizare.protectia diferentială de linie e necesara când liniile sunt realizate în cablu sau aerian cu lungime < 10 km. amplasat în aval.1 Echipamente prevăzute Instalaţiile de utilizare pentru racordare trebuie să rezulte ca fiind racordate la reţea prin intermediul unuia sau mai multor dispozitive de separare şi întrerupere. Instalaţia Utilizatorului trebuie să fie tot timpul separabilă de restul reţelei. sunt necesare in toate cazurile echipamentele enumerate în continuare. Echipamentele funcţionale necesare Utilizatorului sunt: 11 12 Separatorul general împreună cu întreruptorul general este numit Dispozitiv general (DG).1. Acest întreruptor poate să fie dotat cu un dispozitiv pentru punerea în paralel a reţelei şi în mod normal ar trebui să fie prevăzut pentru toate tipologiile de Utilizatori 11. În acest caz.6. pe fiecare dintre acestea vor trebui prevăzute protecţii şi reglaje tipice ale dispozitivului general. Funcţia întreruptorului general nu poate să fie preluata de către întreruptoare a căror stare influenţează configuraţia reţelei ENEL.5. întreruptor general. Instalaţia de racordare de regulă este realizata într-un spaţiu pus la dispoziţie de către Utilizator. poate să fie prevăzută realizarea unei derivaţii a unui transformator de ÎT/MT (Staţia de Transformare). În special.3. - Comanda de închidere a întreruptorului general trebuie să fie în sarcina Utilizatorului şi modalitatea de operare este stabilită prin Convenţia de Exploatare. acestea sunt preluate de întreruptoarele Utilizatorului care sunt in aval la bara proprie. specificate la 7.3 Instalaţia de utilizare 7. separator general. Tipic. amplasat în aval.5. 63 . − instalaţia de utilizare nu este racordata în derivaţie rigidă sau cu scheme reduse pe o porţiune de reţea unde să fie adoptată o protecţie diferenţială de linie 12. − pe bară sunt introduse max. protecţia diferenţială de linie este adoptată atunci când sunt linii electrice realizate în cablu. la care accesul este rezervat în mod exclusiv personalului ENEL. Daca întreruptorului general îi lipsesc funcţiile atribuite în mod normal. 7. destinat să separe instalaţia de utilizare de instalaţia de racordare. Pe aceeaşi bară de ÎT care face parte din instalaţia de racordare. imediat după fiecare punct de delimitare. imediat după separatorul general. în funcţie de tipul de instalaţie ce trebuie racordat (instalaţie producător sau consumator) sunt necesare dispozitivele. punerea la dispoziţie a spaţiilor necesare activităţii ENEL nu direct funcţionale pentru racordarea Utilizatorului trebuie să fie obiectul acordurilor specifice..

Echipamentele de reglare de tensiune şi frecvenţă cât şi aparatele de monitorizare. ENEL poate modifica: caracteristicile energiei furnizate Utilizatorului în propriile instalaţii. de măsurare şi a telecomunicaţie care garantează fluxul de date între ENEL şi Utilizator. în baza evoluţiilor normelor. Aceste interblocaje trebuie să acţioneze pe echipamente de manevră pentru a evita funcţionarea în paralel a sistemelor electrice distincte. trebuie să fie uşor identificabile pe scheme şi vizibile în teren. în orice moment. Daca nu sunt posibile soluţii cu interblocaje mecanice. participând la probele de punere în funcţie şi/sau solicitând.sistemele de protecţie. În acest caz e necesară modificarea instalaţiilor şi echipamentelor prin grija ENEL. 7. datorita complexitatii instalaţiilor sau tipului echipamentelor utilizate. efectuarea manevrelor aferente în prezenţa propriilor reprezentanţi. Utilizatorului îi va fi acordata o perioada necesară pentru adecvarea propriilor instalaţii şi echipamente prin acorduri încheiate între părţi.3. ANRE 4/2007 modificat de Ord. la cererea ENEL. corespund cerinţelor Codului Tehnic (RED şi RET). tensiune şi curent nominal. telecontrolul şi automatizările de declanşare.). În caz de prezenţă a punctelor de racordare multiple. curent de scurtcircuit. criteriile de exploatare ale reţelei. în termeni de responsabilitate a exploatării. Dimensiunile suprafeţelor ocupate de către instalaţii şi de către construcţii trebuie să fie în aşa fel încât să respecte distanţele de protecţie şi siguranţă stabilită de către Ord. interblocaje mecanice.întreruptoarele. . . etc. chiar şi pentru alimentare de rezervă. respectiv a Utilizatorului pentru cele din gestiunea sa.5. 49/2007. ENEL se va asigura de corecta funcţionare a interblocajelor. şi reglementarile impuse de evoluţia standardelor internaţionale adoptate.întreruptoarele necesare deconectării Utilizatorului de la reţea. se prevad blocaje electrice (interblocaje) redundante.2 Criterii de dimensionare Separarea între Utilizator şi ENEL. . trebuie să fie prevăzute. Pentru instalaţiile existente în exploatare..4 Puncte de racordare multiple şi alimentare de rezervă Funcţionarea în paralel cu diferite puncte de racordare a instalaţiei de utilizare este reglementată de către ENEL. Toate echipamentele sunt dimensionate corespunzător cu caracteristicile reţelei în punctul de racordare (de ex. cu referire la activitatea de conducere şi mentenanţă a instalaţiei de racordare.5. SR HD 637 S1 este standard de referinţă pentru proiectarea şi construcţia instalaţiei pentru racordare. 64 . 7. separatoarele şi sistemele de bară.aparatele de monitorizare. ale progresului tehnologic care interesează sistemele şi echipamentele. separarea trebuie să se realizeze în mod compatibil cu structura instalaţiei existente şi în special cu spaţiile disponibile. Componentele instalaţiei trebuie să corespundă cu standardele CEI şi CENELEC. de măsurare şi de telecomunicaţie între gestionarul de reţea şi Utilizator.

În special.1 Dimensionare Instalaţia de legare la pământ. rezultatele verificării cu indicarea valorilor măsurate a tensiunilor de atingere şi de pas şi punctele în care s-au efectuat măsurătorile. Valorile maxime ale parametrilor pentru funcţionarea în paralel sunt definite de către ENEL. Informaţia despre disponibilitatea sau nu a conductorului de protecţie şi ecranarea cablurilor.1.5 Instalaţia de legare la pământ 7. a maselor străine. este admisa funcţionarea tranzitorie în paralel. Instalaţia de utilizare pentru racordare este proiectată şi realizată prin grija Utilizatorului. Proiectarea instalaţiei de legare la pământ trebuie să fie realizata prin grija Utilizatorului în baza informaţiilor furnizate de către ENEL referitoare la: legarea maselor.8).5. prin metoda directa. a construcţiilor şi a oricăror alte elemente care influenţează tensiunile de atingere şi de pas în instalaţiile de distribuţie şi în instalaţiile de utilizare pentru racordare. La finalul verificării se va întocmi un buletin de verificare care va contine: metodologia de verificare. 7. 7. la cererea acestuia.5. trebuie să fie cea mai scurtă posibilă.5.1. 65 . Printr-un acord prealabil incheiat intre ENEL si Utilizator.5. se vor stabili masurile concrete necesare (de ex. prin acord prealabil între ENEL şi Utilizator. În proiectul instalaţiei de legare la pământ se ţine cont de reducerea curentului la pământ datorată conductoarelor de protecţie/însoţire sau a ecranelor cablurilor.. pentru evitarea transmiterii unor potenţiale periculoase. modul de legare la pamant a cablurilor la un capat sau la ambele capete. pentru scopul prezentului paragraf trebuie să fie furnizata Utilizatorului de către ENEL împreună cu informaţiile de mai sus.5. a posibilităţilor de alimentare.Pentru a evita întreruperea serviciului de distribuţie în perioada de schimbare a stării electrice a reţelei. aferenta instalaţiei de racordare se realizează prin grija ENEL. conform cerintelor din SR HD 637 S1. compatibilă cu timpii de manevră şi de telecomandă a întreruptoarelor şi trebuie să fie stabilită cu ENEL. a echipamentelor. ENEL trebuie să furnizeze Utilizatorului. Dimensionarea instalaţiei de legare la pământ a instalaţiei de utilizare trebuie să fie efectuată de către Utilizator în baza valorii curent IE (după cum e definită în SR HD 637 S1) şi a timpului de eliminare a defectului.2 Verificări Verificările iniţiale ale instalaţiei de legare la pământ aferenta instalaţiei de utilizare se efectueaza prin măsurarea tensiunii de atingere şi de pas. etc. numai pe perioada manevrelor sau doar prin sisteme de automatizare care să verifice diferenţa dintre modulul tensiunilor şi defazajul acestora. se cere ca verificările să fie făcute cu un instrument capabil care să alimenteze circuitul de curent cu cel puţin 50 A. valoarea curentului de defect monofazat IF (după cum e definită în SR HD 637 S1) şi timpul de eliminare a defectului (vezi şi în 5. conform cerintelor din SR HD 637 S1. ENEL trebuie să garanteze continuitatea conductorului de protecţie şi ecranarea cablurilor. Durata de funcţionare în paralel.). În acest caz.

Această declaraţie se refera la întreaga instalaţie electrică ce poate fi folosita sau poate să fie limitată doar la instalaţia de legare la pământ. 14 În alternativă. prin variaţie semnificativă şi permanentă. ENEL pune la dispoziţie (prin acorduri prealabile cu Utilizatorul) o linie proprie de alimentare. se înţelege o variaţie stabilă (de ex. ENEL va comunica Utilizatorului variaţiile semnificative şi permanente ale valorilor curentului de defect monofazat şi/sau timpul de eliminare a defectului prin intermediul unei scrisori recomandate transmise cu aviz de primire. (Anexa L). creştere semnificativă a curentului ca urmare a apariţiei de linii noi sau staţii. nu se vor lua în considerare. Calculul se face cu referire la starea electrică normală de funcţionare normală a reţelei de ÎT. de ex. Prin variaţie semnificativă şi permanentă a timpului de intervenţie. care exploatează reţeaua de înaltă tensiune. pentru că. trebuie să menţină actualizate datele cu frecvenţa măsurătorilor cel puţin anuale. E de dorit ca verificările celor doua instalatii (de utilizare si de racordare) să se desfăşoare prin acord prealabil între părţi. poate să se folosească un sistem de poştă electronică certificat. Pentru a comunica Utilizatorului valoarea curentului de defect monofazat. prin comunicare prealabilă în faza de racordare. situaţii care nu sunt permanente. circuitul de curent este priza auxiliara de curent. ENEL. în mod normal. în timp ce ENEL pune la dispoziţie circuitul de curent şi priza de pamant auxiliar. Verificările periodice a instalaţiei de legare la pământ a instalaţiei de utilizare intra în responsabilitatea Utilizatorului. 13 66 . Înainte de punere în funcţie. compatibil cu exigenţele exploatării reţelei şi de alimentare ale altor Utilizatori. reprezentanţii Utilizatorului pot să asiste la aceste verificări. În cazul curentului de defect.Verificarea iniţială a instalaţiei de legare la pământ a instalaţiei de racordare este de competenţa ENEL şi va fi efectuată prin grija acestuia 13. defecte. sau instalaţii de producere) a curentului de defect monofazat superioară valorii deja comunicate Utilizatorului 15. efectuarea acestor măsurători implică folosirea unei prize de pământ auxiliare pentru închiderea circuitului curentului de măsurare cu legături provizorii (circuit prin injecţie de curent). Utilizatorul transmite ENEL o copie a Declaraţiei de conformitate eliberată de un electrician (autorizat). ENEL are dreptul de a asista la aceste verificări conform legislaţiei în vigoare. modificări de configuraţie . care va transmite la ENEL copia buletinului de verificare cu verificările efectuate în conformitate cu SR HD 637 S1 14. Verificările periodice ale instalaţiei de legare la pământ din gestiunea ENEL sunt obligaţia acestuia. emis de Executant care trebuie să-l dea Utilizatorului în baza unei convenţii contractuale care se va introduce în mod explicit în acordurile dintre Utilizator şi Executant. La această declaraţie trebuie adăugat Buletinul de verificare a prizei de pământ care se refera la măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas (pentru instalaţia de utilizare). 15 Doar dacă variaţia depăşeşte 10 ℅. Este de dorit ca verificările să se efectueze de comun acord. cât şi instalaţia de legare la pământ a unei instalaţii auxiliare la care. E recomandabil ca părţile să se pună de acord în aşa fel încât Utilizatorului să îi revină sarcina de a verifica ambele instalaţii. se înţelege orice tip de variaţie (crescătoare) a timpului de intervenţie.

măsurile de securitate în punctele de separare şi la locul de muncă. în acord cu toate normele în vigoare (SR EN 50110 – 1) şi cu procedurile adoptate de ENEL. 400/230 V să fie limitată la două ore de la comunicarea din partea ENEL. cu o putere adecvată exigenţelor instalaţiei de racordare (în general 10 kVA pentru racordări în antenă sau derivaţie. se pot menţine separate instalaţiile de legare la pământ din instalaţiile Utilizatorului la care sunt legate masele echipamentelor de ÎT. de restul instalaţiei de legare la pământ a Utilizatorului (de ex.3 Racordări la alte instalaţii de legare la pământ Când situatia o impune. Utilizatorul trebuie să: comunice ENEL perioada când poate fi întrerupt la termenii stabiliţi de către acesta.a. etc. alimentate din instalaţie proprie. pentru a evita tensiuni periculoase intre diferite instalaţii de legare la pământ. 7. de exemplu prin intermediul grupului electrogen sau o alta alimentare de rezervă.5.) care nu pot fi întrerupte.1). 7. printre altele. 16 Prin extinderi sau modificări se înţelege chiar şi adăugarea (sau aşezare diferită) de mase care nu sunt cuprinse în informaţiile restrictive furnizate în fază de proiect (vezi 7.5. fiind excluse extinderile sau modificările instalaţiei efectuate de către ENEL 16. 7.a. disparitia serviciilor interne c. trebuie prevăzut un transformator de izolare dimensionat corespunzător. Pentru racordările în schema intrare – ieşire la linia de ÎT. în cazul în care diferenta de potential în timpul unui defect la ÎT cu pământul depăşeşte nivelul de izolaţie la frecventa industriala a echipamentului.7 Indisponibilitate datorită lucrărilor de mentenanţa Programele de mentenanţă ale instalaţiei de utilizare care pot afecta buna funcţionare a instalaţiei de racordare trebuie stabilite de comun acord şi aprobate de către ENEL. staţie de ÎT cu transformatoare ÎT/MT ale Utilizatorului. Programele de mentenanţă ale tuturor celorlalte elemente de reţea (relee.5. coordoneze planurile de lucrări proprii cu cele ale ENEL. respectând programele stabilite de comun acord.Utilizatorul rămâne proprietarul exclusiv şi responsabil a instalaţiei legare la pământ. exploatare şi eventuale alte prevederi de racordare necesare pentru încadrarea in limitele de securitate. inclusiv pentru mentenanţă. trebuie să fie comunicate la ENEL cu o perioadă de timp înainte şi să fie aprobate de către acesta. situate la distanţă corespunzătoare faţă de restul instalaţiei de MT şi JT a Utilizatorului). prevăzând. Legarea la pământ a nulului de JT trebuie să fie efectuată la aceeaşi instalaţie de legare la pământ a instalaţiei de reţea pentru racordare. şi de 30 kVA pentru racordări în intrare – ieşire).8 Servicii auxiliare Utilizatorul e obligat să furnizeze în zona de competenţă a ENEL servicii interne c. ENEL şi Utilizatorii actualizează regulile de securitate conform normativelor în vigoare şi cu ocazia modificărilor instalaţiilor.5. sisteme de comunicaţie. pentru a fi puse în concordanta cu planurile de mentenanţă ale reţelei. 67 . comunice la timp orice cerere de modificare.5.5. 7.6 Responsabilităţi privind securitatea ENEL şi Utilizatorul adoptă reguli de securitate pentru executarea lucrărilor în instalaţia proprie.5. 400/230 V.

preferabil din plasă nemetalică sau din panouri nemetalice (cărămidă. tuburi pentru trecerea cablurilor de JT.) trebuie să corespundă prescripţiilor ENEL. de a fi. 68 . cu opţiunea de achiziţionare a terenului cu drept de preemţiune (privilegiu pe care îl are cineva printr-un contract sau printr-o lege. Racordare în antenă din Staţia de Transformare: suprafaţa care va fi pusa la dispoziţie este necesara pentru un eventual separator (şi măsurare în caz de Consumator). Documentatia tehnica aferenta instalaţiei de racordare trebuie să fie avizata de catre ENEL. în cazul racordării în antenă sau în T. condiţiile fundamentale care trebuie îndeplinite sunt următoarele: separarea de gestiune dintre instalaţia ENEL şi cea a Utilizatorului trebuie să fie realizată prin intermediul unei împrejmuiri înalte de cel puţin 2 metri. în condiţii egale. prefabricate din ciment. în care trebuie să fie realizată şi construcţia pentru serviciile auxiliare. pentru servicii auxiliare. astfel încât să permită delimitarea instalaţiilor. etc. (şi măsurare în caz de Consumator). faţă de alimentarea de rezervă pusă la dispoziţie de Utilizator. În cazul racordării în antenă sau în derivaţie T. - În cazul în care se utilizează racordarea derivaţiei în T se utilizează separatorul A iar terenul necesar instalaţiei de racordare se obţine prin grija Utilizatorului. e opţiunea ENEL de a solicita ca suprafeţele destinate instalaţiei de reţea pentru racordare să permită dezvoltarea unei viitoare racordări în intrare – ieşire.În cazul racordarii în schema intrare – ieşire. etc.5. Suprafeţele în discuţie rămân în proprietatea Utilizatorului cu cesionare pentru Enel. Atunci când ENEL consideră necesar să îşi asigure disponibilitatea suprafeţei pentru propriile exigenţe chiar şi în eventualitatea unei încetări a racordării Utilizatorului. în funcţie de condiţiile stabilite de către ANRE. se precizează următoarele: Racordare intrare – ieşire: suprafaţa care va fi pusa la dispoziţie este destinată instalaţiei de racordare. cu drept de uz si servitute . Suprafeţele trebuie să fie prevăzute cu iluminat extern comandat de un întrerupător cu senzor de lumina. racordata la o reţea de MT sau de JT pentru alimentarea de rezerva. atunci când această suprafaţa este pe proprietatea Utilizatorului accesul în siguranţă din partea ENEL (cu mijloace specifice pentru operaţiile pe care trebuie să le îndeplinească) trebuie să fie garantat în orice moment şi fără preaviz. fundaţii. 7.) Suprafaţa pusa la dispoziţia ENEL trebuie să aibă acces direct din domeniul public. pe toată durata existentei capacitatii energetice. Cu privire la acest fapt. împrejmuiri. care are opţiunea de a alege executantul acestor instalaţii. rămâne la latitudinea ENEL să dispună o alimentare ulterioară. canale.9 Caracteristicile suprafeţelor şi spatiile aferente instalaţiei de racordare Pentru realizarea instalaţiei de racordare Utilizatorul trebuie să pună la dispoziţia ENEL un spaţiu echipat corespunzător. Racordare în derivaţie T : suprafaţa care va fi pusa la dispoziţie este destinată instalaţiei de racordare. Construcţiile vor fi executate de către Utilizator. cel preferat dintre mai mulţi cumpărători. Construcţiile civile.). la o vânzarecumpărare. necesare pentru realizarea instalaţiei de racordare (clădire. trebuie să fie stipulat un act de servitute nestrămutabilă.

sau pentru exigente de siguranţă industrială.10 Caracteristicile componentelor electrice Prescripţiile următoare se aplică la instalaţia de reţea pentru racordare şi la instalaţia de utilizare.0 m x 3. maşini. - Construcţia. corespunzătoare caracteristicilor nominale şi curenţilor maximi de scurtcircuit ale reţelei în punctele de racordare. permanentă sau tranzitorie. 7.0 m x 3.1. încăperi accesibile doar ENEL.5. Funcţiile de protecţie asociate DG sunt detaliate în paragraful care urmează.- accesul la staţia ENEL trebuie să fie direct din domeniul public şi să se realizeze printr-o poartă de tip culisant. Părţile importante din instalaţie în scopul fiabilităţii şi a continuităţii serviciului de reţea (ca de ex.8 m). Pentru importanţa specială a Dispozitivului General (căruia îi sunt delegate funcţii de intervenţie selectivă în caz de defect intern la reţeaua Utilizatorului) prescripţiile sunt trecute în paragraful următor. mecanice şi structurale (de ex.5. în conformitate cu SR EN ISO 9001. 7. în funcţie de ceea ce este prevăzut de normele în vigoare şi de prescripţiile ENEL. protejate împotriva agenţilor atmosferici) adecvate utilizarii sale. care să permită intrarea cu o autoutilitară cu capacitate de până la 10 tone.8 m) şi un spaţiu pentru telecontrol (dimensiuni indicative 2 m x 3. echipamente sau sisteme de control) trebuie să fie furnizate de către Executantii care operează în regim de calitate. - Construcţia trebuie să fie în conformitate cu cerintele tehnice si legale care sunt în vigoare. un spaţiu pentru bateria staţionară de la servicii auxiliare (dimensiuni indicative 2. cu lăţime de cel puţin 5 metri.8 m). pentru măsura de ÎT care trebuie să fie realizată cu uşi distincte dotate cu încuietori diferite. şi trebuie să fie compusă din: un spaţiu pentru contoare (doar pentru Consumatori.8 m).5 m. se poate deroga de la acest principiu doar dacă va fi garantat tot timpul personalului ENEL accesul rapid şi în siguranţă la instalaţiile de competenţa acestuia. Toate părţile din instalaţie şi toate echipamentele trebuie să corespundă normelor în vigoare si trebuie să fie în conformitate cu procesul verbal de recepţie finala a staţiei.11 Dispozitiv General Dispozitivul General trebuie să corespundă prevederilor conţinute la 7. înălţime 2. drumul de acces trebuie să fie asfaltat. dimensiuni indicative 2.12 Sistemul de protecţie asociat la Dispozitivul General 69 . (prezenţa întreruptoarelor de ÎT în partea ENEL).5 m x 2. în plus.5 m x 2. mai trebuie să fie dotată cu o instalaţie electrică pentru servicii auxiliare (iluminat şi forţa) cât şi cu climatizare pentru vară şi iarnă.5 m x 2.3. 7. Spaţiul pentru exploatarea bateriei staţionare trebuie să fie realizata în conformitate cu SR EN 50272 – 2 şi cu ISSPM – 01 -2007 care sunt în vigoare. trebuie să aibă caracteristici statice. iar pentru suprafeţele unde se vor instala echipamentele trebuie să se utilizeze un pavaj adecvat.5. Componentele electrice din instalatia de racordare respectiv din instalatia de utilizare primare si secundare trebuie să prezinte caracteristici de funcţionare şi suprasarcină. sunt destinate după cum urmează: un spaţiu pentru amplasarea celulelor (dimensiuni indicative 6.5. trei spatii pentru racordul în intrare – ieşire.0 m x 3. în aşa fel încât personalul ENEL şi cel al Utilizatorului să poată intra doar la instalaţia de competenţă proprie. necesară pentru reparaţii speciale ale instalaţiilor.

5. ţinând cont printre altele.2 Protecţiile adoptate de Utilizatori În punctul de delimitare ENEL nu este obligat să instaleze echipamente de protecţie. sau a lipsei intervenţiei sistemului de protecţie a Utilizatorului. Utilizatorul şi ENEL sunt responsabili de corecta funcţionare a propriilor sisteme de protecţie. fie coordonate corespunzător.1 Criterii generale Sistemele de protecţie ale Utilizatorului şi ale reţelei trebuie să: contribuie la identificarea sigură a elementelor defecte ale sistemului electric şi la eliminarea lor pentru a accelera diagnoza întreruperii şi reluarea serviciului.7. Echipamentele din instalaţia Utilizatorului trebuie să fie protejate împotriva solicitărilor datorate defectelor neeliminate de protecţiile de reţea (ca de ex. Aceste sisteme trebuie să fie întreţinute corect. de următoarele aspecte: starea protecţiilor în staţiile limitrofe. Alegerea sistemului de protecţie al Utilizatorului (pentru aspectele importante pentru reţeaua de distribuţie) trebuie să fie efectuata urmărind indicaţiile ENEL. etc. acestea sunt specificate în Ord. 20/2004 şi Ord. Sistemul de protecţie (sau Sistemul de Protecţie Generală. ale instalaţiei de utilizare pentru racordare şi de restul instalaţiei Utilizatorului (executate în aer. În caz de funcţionare necorespunzătoare a sistemului de protecţie de la Utilizator. Aceste echipamente trebuie să reziste la solicitările datorate defectelor de reţea. 7. la cerere Utilizatorul însuşi trebuie să furnizeze ENEL (şi Transelectrica) informaţiile necesare pentru reconstituirea evenimentului.12. 35/2004 Codul tehnic RET – revizia 1 Ord.12.5. 51/2009 pentru Producători. SF6. fie monitorizate. asigure rezerva reciprocă în caz de funcţionări necorespunzătoare. 70 . ENEL şi Transelectrica au dreptul de a cere revizia sistemului şi imediata adoptare a prevederilor corective. în cablu.). dacă sunt prevăzute transformatoare de tensiune) cu conectările aferente la releele de protecţie. pentru ceilalţi Utilizatori aceste informaţiile constau în semnalizări de demarare şi declanşare a protecţiilor. scheme de racordare. caracteristici de legătură (linie aeriană. În caz de intervenţii intempestive. În ce priveşte informaţiile pe care Utilizatorul trebuie să le furnizeze ENEL (şi Transelectrica). 17 Cazul cel mai obişnuit de defect longitudinal constă în întreruperea de fază. mixtă). Proceduri analoage le aplică ENEL în caz de funcţionare necorespunzătoare a sistemului de protecţie din competenţa acestuia. defecte longitudinale 17). denumit SPG în continuare) asociat Dispozitivului General e compus din: transformatoare de curent (şi. şi la eventualele reanclanşări efectuate din reţeaua proprie. pentru a confirma funcţionarea şi analiza întreruperilor. Caracteristicile şi tipologia releelor ce se utilizeaza trebuie să ţină cont de tipul instalaţiei Utilizatorului (Consumator sau Producător). cât şi în eventuale diagrame de la osciloperturbografele prezente în instalaţie. caracteristici ale instalaţiei de reţea pentru racordare.

Protecţiile împotriva defectelor interne 18 trebuie să prevadă izolarea în mod definitiv şi selectiv doar a părţii cu defect din instalaţia Utilizatorului.3 Reglajul dispozitivelor de protecţie Reglajele tuturor protecţiilor electrice. reglajele protecţiilor trebuie să fie indicate la fiecare caz. nu pot să fie modificate de către Utilizator fără acordul prealabil cu ENEL. în conformitate cu prevederile din Codurile Tehnice RED şi RET. de comun acord cu Transelectrica. în instalaţia Producătorului). de exemplu 19 prin intermediul: protecţiei maximale de curent trifazat cu două trepte independente de timp. Atunci când nu e garantată tot timpul imediata posibilitate de manevră 20 a întreruptorului general (DG) la cererea ENEL. SPG trebuie să fie în măsură să funcţioneze corect pe tot domeniul de variaţie a curentului şi a tensiunii care se pot apare în condiţii de defect pentru care au fost prevăzute. 7.- relee de protecţie (Protecţii Generale.5. In acest scop ENEL şi Utilizatorul.4 Intervenţii pe dispozitivele de protecţie Reglajul protecţiilor generale depinde de caracteristicile instalaţiei Utilizatorului şi de reţeaua de alimentare. Aceste protecţii (Protecţie Generală. protecţie care prevede separarea Utilizatorului de la reţea declanşând dispozitivul general în caz de lipsă de tensiune auxiliară. 7. compatibilă cu schema de racordare adoptată. e dreptul ENEL de a-i cere Utilizatorului instalarea unui releu de minimă de tensiune cu acţiune temporizată. oriunde instalate (în staţii/post de transformare. circuite pentru comanda declanşării întreruptorului. Pentru protecţie împotriva defectelor interne a instalaţiilor Producătorilor. Funcţiile descrise mai sus trebuie să fie garantate. în instalaţia de racordare. PG în continuare) cu alimentarea aferentă. ţinând cont de specificul instalaţiilor de ÎT. Dat fiind specificul funcţiilor care trebuie să fie garantate de PG în raport cu caracteristicile speciale ale reţelei de ÎT de distribuţie. în anexa C se descriu detaliat cerinţele Sistemului de Protecţie Generală. 20 Această posibilitate este garantată atunci când instalaţia este urmărită în mod permanent de personal în măsură să efectueze manevre sau manevrare în telesupraveghere la cererea ENEL.12. principale şi de rezervă. Prin defecte interne se înţeleg defecte care au origine în interiorul instalaţiei Utilizatorului. 19 18 71 .12. Valorile de reglaj a protecţiilor generale trebuie să fie setate de către Utilizator în baza a ceea ce îi este comunicat de către ENEL de comun acord cu Transelectrica. care să condiţioneze eliminarea defectelor pe reţea sunt stabilite de către ENEL prin intermediul procedurilor codificate. Caracteristicile funcţionale şi reglajele protecţiilor electrice. de exemplu realizată cu un releu de minimă tensiune. PG în continuare) trebuie să acţioneze pe întreruptorul general (sau pe întreruptoarele fixate pe bara Utilizatorului în cazul în care DG lipseşte). fără să implice părţi de reţea sau alţi Utilizatori în mod direct sau indirect racordaţi. trebuie să schimbe informaţiile necesare.5. în măsură să deschidă întreruptorul general ca urmare a unei nealimentări prelungite a instalaţiei proprii. a se vedea şi Norma ANRE (Codul Tehnic RED şi RET). stabilite de comun acord sau deja setate pe aceste protecţii. cât şi necesitatea cu grad înalt de fiabilitate şi rapiditate a intervenţiei pe care această protecţie trebuie să o garanteze. în funcţie de criteriile de selectivitate.

dacă acesta îi solicita. În cazuri speciale. informaţii importante din: registratoare cronologice a evenimentelor.13 Tratarea neutrului Pentru tensiuni egale sau mai mari de 110 kV. tipul de reanclanşare (unipolară. reanclanşarea temporizata tripolară nu se adoptă la legăturile directe aferente pentru Producători. semnalizări locale. 7. sistemele de control în timp real. Aceste alegeri trebuie să fie făcute în funcţie de criteriile adoptate uzual pentru liniile de la reţeaua de distribuţie/transport cu nivel egal de tensiune. Proprietarul fiecărei componente sau echipament garantează corespondenţa componentei sau a echipamentului cu cerinţele de mai sus. chiar adecvând întreruptoarele de la reţeaua existentă. Pe celulele de ÎT aferente liniilor în cablu de regula nu se activează dispozitivul RAR. şi în tronsoanele succesive de reţea. Pentru inchiderea curentului homopolar. dacă sunt disponibile. 7. ENEL şi Transelectrica stabilesc de comun acord. condiţii de paralelism.5. Doar pentru liniile de racordare a instalaţiei la reţea vor putea să fie cerute de către Utilizator. trebuie să fie prevăzute cu neutrul accesibil pe partea de ÎT.12. În alternativă. 72 . neutrul transformatoarelor de putere din centrale şi de interconectare între reţele. stabilind criterii oportune de funcţionare în siguranţa.14 Sisteme de comunicaţie Utilizatorul trebuie să transmită la ENEL. În general. telereglare şi teletransmisie de date.5 Dispozitive de reanclanşare automată Dispozitivele de reanclanşare rapidă şi temporizata sunt asociate Protecţiilor de linie. aceste transformatoare trebuie să aibă o înfăşurare cu conexiunea în triunghi. iar acolo unde e necesar. pentru a evita solicitările mecanice inadmisibile pe generatoarele prezente. dispozitive pentru monitorizarea calităţii tensiunii. telefonie şi telecomenzi trebuie să fie compatibile cu cerinţele din Codurile tehnice RED şi RET.5. uni – tripolară) ce trebuie adoptată. care pot influenta corecta funcţionare a reţelei. de comunicaţie. în funcţie de caracteristicile instalaţiei Utilizatorului şi a reţelei.Utilizatorul e obligat să adapteze protecţiile din propriile instalaţii. în funcţie de prevederile conţinute în Codul Tehnic RED. semnalizările şi măsurătorile stabilite în faza de definire a racordării numai punctul de delimitare. Pentru Utilizatorii a căror instalaţii cuprind unităţi (de producere sau de consum) importante.5. poate să fie cerută declanşarea şi reanclanşarea uni – tripolară. Se recomandă ca protocoalele de comunicaţie să fie în conformitate cu normele din seria CEI 60870. tripolară. reanclanşarea rapidă tripolară poate să fie adoptată şi în vecinătatea Producătorilor. 7. având caracteristici insuficiente pentru a corespunde prevederilor prezentei Norme.

în aşa fel încât să asigure o deconectare selectiva de sarcină minima (în MW) necesară pentru a restabili frecvenţa nominală. racordarea restului de Producători este în schimb stabilita de paragraful 7.6 Reguli tehnice de racordare pentru Consumatori Prevederile prezentului paragraf se aplică la toate echipamentele electrice racordate direct la reţeaua care preiau energie pentru utilizare proprie.6. 7.7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători Racordarea pentru Producători e stabilita în paragraful 7.6.1. Necesitatea şi modalitatea de instalare a dispozitivelor de întrerupere de sarcina sunt definite în faza de racordare. sau în faza următoare.1 Teledeclanşare rapidă pentru protecţie Având în vedere caracteristicile instalaţiilor şi schema de racordare.1. legate de reţeaua de ÎT.7.1 Dispozitive pentru întreruperea sarcinii Întreruperea de sarcina se efectuează: cu dispozitive locale (DAS). pentru Producătorii a căror instalaţii nu cuprind unităţi de producere dispecerizabile. Anumite cerinţe de protecţie specifice. 7.7. bazate pe măsurarea frecvenţei şi/sau a tensiunii. Întreruperea de sarcină cu dispozitive locale se va realiza. trebuie să se respecte prevederile conţinute în Codul Tehnic RED.3. sunt prezentate în continuare. În acest scop.2 Limite de schimb de putere reactivă Valorile limită ale factorului de putere permise în punctul de delimitare trebuie să fie stabilite de comun acord în Contractul de Distribuţie. în funcţie de evoluţia Planurilor de securitate a sistemului. În cazul Utilizatorilor care se pot întrerupe. cu dispozitive centralizate de către DET (DM-deconectări manuale). extremitatea din competenţa Utilizatorului trebuie să fie echipată cu protecţii şi echipamente de teleprotecţie compatibile cu cele adoptate pe reţea. 7. in funcţie de variaţia de frecvenţă. 7.2. vor fi instalate de către ENEL în propriile instalaţii dispozitive specifice pentru întreruperea sarcinilor sensibile la frecvenţă (DAS) şi/sau la variaţia acesteia care să poată să acţioneze pe întreruptoarele liniilor de alimentare ale Utilizatorilor. 73 . prin racordări unice (un singur punct de consum) sau multiple. la cererea DET.1 Prescripţii generale 7. 7.2 Teleprotecţie şi diferenţiale longitudinale În cazul liniilor scurte sau cu mai mult de două capete.7. cu scopul de a garanta selectivitatea intervenţiei şi posibilitatea de eliminare a defectului ENEL şi/sau DET pot să impună folosirea de sisteme de teledeclanşare directă care să acţioneze pe întreruptoarele generale sau de interfaţă.7.7. Pentru întreruperile de sarcina efectuate cu dispozitive centralizate se aplică regulile din Codul Tehnic RED. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare şi a Codului Tehnic RED.7.

soluţiile specificate la 7. Echipamente prevăzute În plus de ceea ce e prevăzut la 7. întreruptor de interfaţă. dacă: între punctul de racordare şi fiecare grup de generare sunt instalate cel puţin două întreruptoare. 7.7.2. 17): întreruptor de generator. unul sau mai multe generatoare. Manevra întreruptoarelor de generator şi de interfaţă îi revine exclusiv Producătorului.7. pentru instalaţiile Producătorului trebuie să fie prevazute următoarele echipamente (vezi Fig. întreruptoarele pot să cuprindă mai multe funcţii dintre cele enumerate înainte.5. eventualele sarcini esenţiale şi eventualele sarcini privilegiate care să permită funcţionarea lor separată de reţea.3 pentru unităţi de producere dispecerizabile. Aceasta trebuie să cuprindă un dispozitiv pentru punerea în paralel între reţele. atunci când condiţiile de la reţea o permit. 7. În anumite cazuri. Acest întreruptor trebuie să fie dotat cu un dispozitiv pentru punerea în paralel.1 Instalaţie de utilizare.7.În cazul folosirii protecţiilor diferenţiale longitudinale de linie. 74 .2 Producători nedispecerizabili Regulile tehnice de racordare de la acest paragraf se aplică exclusiv producătorilor nedispecerizabili. se aplica. întreruptoarele îndeplinesc toate funcţiile prevăzute pentru fiecare întreruptor individual. La cererea Producătorului. în alternativă cu ceea ce e prevăzut în paragraful prezent. care exclude fiecare grup de generare. echipamentele de la capete trebuie să fie identice (acelaşi fabricant şi acelaşi tip). în măsură să asigure separarea unei porţiuni de reţea a Producătorului cuprinzând eventuale linii.

Trebuie să fie prevăzute protecţii de rezervă care. mixtă. 51/2009 Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centrale electrice eoliene). ţinând cont de: schema de racordare adoptată (în intrare – ieşire. a staţiei aferenta unităţii de producere . 75 .).2.7. cât şi în caz de defect sunt definite de ANRE (Codul Tehnic RED. etc. Cod Tehnic RET şi Ord. în antenă. etc. 7.3 Protecţii ale grupurilor de generare Alegerea sistemului de protecţie şi a reglării necesare grupurilor de generare trebuie să fie efectuată în mod coordonat intre ENEL şi DET în baza a ceea ce e prevăzut în Codul Tehnic RED. atât în condiţii normale. caracteristici de realizare a instalaţiei de producere. înlocuiesc lipsa intervenţiei protecţiilor principale. coordonate în mod corect. în cablu. puterea nominală totală a instalaţiei de producere. a instalaţiei de racordare.2 Performanţele aferente instalaţiilor Producătorului Performanţele instalaţiilor Producătorului.7.).Fig.2. caracteristici ale liniei de racordare între instalaţia de reţea pentru racordare şi staţia (sau staţiile) de conectare (linie aeriană. 17 – Configurare generală a instalaţiei Producătorului 7.

În toate situaţiile şi racordările.7. în conformitate cu ceea ce e solicitat de ENEL şi eventual de către DET. În această circumstanţă grupurile de generare sunt solicitate de ample variaţii de putere care cauzează intervenţia regulatoarelor de frecvenţă şi de tensiune. care va fi redirecţionata către întreruptoarele destinate să elimine contribuţia generatoarelor la defect. cu exceptia centralelor eoliene. calculat de ENEL. 7. se aplică prevederile conţinute în Codurile Tehnice RED şi RET. cuprinzând şi cazul separării temporare a reţelei prin efectul de deschidere şi succesiva reanclanşare rapidă tripolară pe întreruptoarele de reţea puse la instalaţia Utilizatorului. Convenţia de Exploatare stabileste modalităţile de deconectare la defecte externe care permit reanclanşarea rapidă tripolară chiar şi în apropierea grupurilor. Instalaţia Utilizatorului trebuie să fie pregatita cu posibilitatea de a primi comandă de declanşare.7. ENEL şi/sau DEN pot să prevadă funcţionarea în insula a unei porţiuni de reţea. trebuie sa fie dotate cu protecţii împotriva refuzului de declanşare întreruptor. funcţionările de reţea cu o frecvenţă şi o tensiune peste limitele cerute de către ENEL si Transelectrica. 7. Se înţeleg.4 Protecţii împotriva defectelor interne în instalaţia de utilizare Protecţiile grupurilor de generare la defecte interne sunt descrise în Codul Tehnic RET şi Ord 51/2009. În caz de furnizare a acestui serviciu. 7. Instalaţiile conectate. Producătorul va continua alimentarea instalaţiei sale interne in insula. în funcţie de acordurile specifice între ENEL şi /sau DET.5 Dispozitive specifice pentru separarea reţelei Deconectarea grupurilor de generare de la reţeaua de ÎT cu ajutorul dispozitivului de interfata este necesara în următoarele cazuri: funcţionare în reţea separată.7.2. în special. nu neapărat să coincidă cu limitele de exploatare. dacă e prezentă) trebuie să fie în măsură să funcţioneze racordate la reţea izolate de restul acesteia. - Deconectarea grupurilor trebuie să se realizeze prin intermediul intervenţiei protecţiei de interfaţă. Liniile de ÎT aferente instalaţiei de racordare trebuie să fie protejate în funcţie de criteriile adoptate de către DET pentru liniile din reţeaua de transport/distribuţie cu acelaşi nivel de tensiune.7.4 Funcţionarea grupului din reţea în insula În condiţii excepţionale si de funcţionare a reţelei. acestea trebuie să izoleze rapid defectul în aşa fel încât să minimizeze perturbaţiile induse în reţeaua de distribuţie.3 Producători dispecerizabili Pentru Producători cu instalaţii care cuprind unităţi de producere dispecerizabile. a căror cerinţe funcţionale sunt precizate în Anexa E. acele defecte în măsură să ducă la scoaterea din alimentare a Producătorului. în special. defecte 21 sau funcţionări anormale 22 ale reţelei de ÎT. grupurile de generare (şi reţeaua Producătorului.2. direct sau prin intermediul unei linii.7. 22 21 76 . provenit de la reţea sau de la instalaţia Utilizatorului. Se înţeleg. În instalaţia de racordare trebuie să fie instalate întreruptoare în măsură să întrerupă curentul maxim de scurtcircuit. prin acord prealabil cu Utilizatorii titulari de instalaţii de generare realizate cu un sistem specific de reglaj.

5 şi 7.6. dacă aceştia o cer.5 Informaţii pentru evidenţa evenimentelor Pentru evidenta evenimentelor trebuie să fie disponibile atât pentru ENEL cât şi pentru DET. 7.6 Limite de schimb de putere reactivă Regimul de schimb al puterii reactive este definit de normele în vigoare şi de Codurile Tehnice RED şi RET.6 .7. 77 . Eventualele regimuri diferite derivate din exigenţe speciale datorate tipologiei instalaţiei Utilizatorului şi/sau a reţelei la care e racordat trebuie să fie stabilite de comun acord cu ENEL şi descrise în Convenţia de Exploatare .7. atunci când cuprind unităţi de generare. înregistrări ale semnalelor locale.2. este necesar să se aplice ceea ce este prevăzut în 7. cel puţin: înregistrări cronologice a evenimentelor.5 şi 7. 7. se aplică regulile de la paragraful 7.8 Reguli tehnice pentru racordare reţelelor interne de utilizare Atunci când sistemele interne de utilizare nu cuprind unităţi de generare.7.

18 .1 Racordarea la reţeaua de MT Scheme de racordare Schemele de principiu corespunzătoare conectării în reţeaua ENEL a instalaţiilor de racordare sunt prezentate în Fig. 18 (unde în stânga este prezentată situaţia înainte de racordare şi în dreapta situaţia după racordare a noului Utilizator). A – punct de alimentare adăugat în cadrul instalaţiei de racordare 78 .Scheme de racordare a instalaţiei de utilizare Legendă: D – instalaţie de racordare. Fig. U – instalaţia de utilizare.Partea 4 – Reguli de racordare la reţeaua de MT 8 8. M – măsură.

realimentarea Utilizatorului. instalaţia de racordare (D) realizată pentru a conecta instalaţia Utilizatorului (U). în punctul de delimitare (SC) se aplica schema instalaţiei din Fig. 8.o linie de MT existentă a unui tronson de linie doar cu un singur întreruptor în instalaţia de racordare. in aceasta schemă scade continuitatea în alimentare.5 Racordare în derivaţie rigidă în T pe o linie existentă (schema D) Prin racordare rigidă în T. 8. Racordarea în T rigidă se poate face doar în situaţii excepţionale. amplasate în aşa fel încât să fie protejate (împotriva curentului de defect provenit de la reţea) de acelaşi dispozitiv general (vezi Fig. însă reduce fiabilitatea reţelei. se înţelege racordarea unei instalaţii de racordare în apropierea unei linii existente. Spaţiul destinat instalaţiei de racordare trebuie să permită o extindere pentru echipamentele necesare unei racordări ulterioare în schema intrare – ieşire.1.8.3 Racordare în antenă din postul de MT/JT (schema B2) Prin racordarea în antenă din postul de MT/JT. se înţelege racordarea prin intermediul unei derivaţii dintr . Această schemă de racordare poate să fie adoptată atunci când schemele de racordare dintr-o linie existentă nu sunt admise din punct de vedere tehnic. se înţelege racordarea prin intermediul unui tronson de linie conectat la bare de MT dintr-un post de distribuţie existent. Această schemă este cea mai simplă şi mai puţin costisitoare. 79 . 8. 20). asigurând continuitatea serviciului de alimentare. în cazul Producătorului.1. Plecând de la cablul de MT în aval de punctul de delimitare.1.1. 19. trebuie să permită o extindere pentru echipamentele necesare unei racordări ulterioare în schema intrare – ieşire.1.2 Racordare în antenă din staţie ÎT/MT (schema B1) Racordarea prevede realizarea unei linii alimentate direct din Staţia de ÎT/MT pentru a permite racordarea unui Utilizator. se prevede o linie dedicată pentru alimentarea unui Utilizator. în aşa fel ca să se realizeze două tronsoane de linie racordate intre două posturi de transformare distincte.1 Racordare în intrare – ieşire pe liniile existente (schema A) Prin intrare – ieşire. partea A în Fig. 8. Eventualul spaţiu dedicat pentru EDM.EDM (eventual adăugat în post. Plecând de la EDM. Această schemă permite. figura indică schema instalaţiei de utilizare pentru racordare. se înţelege racordarea prin intermediul unui EDM în vecinătatea unei linii existente.2 Schema instalaţiei de racordare Indiferent de soluţia de racordare. acestea trebuie să fie conectate imediat în aval de Dispozitivul General.4 Racordare în antenă prin EDM (eventual adăugat în post existent) în lungul unei linii existente (schema C) Prin racordare în antenă cu echipamente de manevră . 8. în general. 18) în lungul unei linii existente. Spaţiul destinat instalaţiei de racordare trebuie să permită o extindere pentru echipamentele necesare unei racordări ulterioare în schema intrare – ieşire. atunci când echipamentele de măsură sunt de competenţa sa (punct de producere). Dispunerea echipamentelor de măsurare se referă la cazul general de Consumator.

19 – Schema de racordare între postul de racordare şi instalaţia Consumatorului Fig. 20 – Schema de racordare între postul de racordare şi instalaţia Producătorului Fig.Fig. 20 A – Schema de racordare între postul de racordare şi instalaţia Producător-Consumator 80 .

2. în acest caz. trebuie să existe următoarea inscripţie: "SEPARATOR MANEVRABIL DOAR DUPĂ INTERVENŢIA ENEL" În general. Cu ocazia solicitării Utilizatorului de a interveni la ENEL pentru scoaterea de sub tensiune a acestui cablu. respectiv legarea la pământ de pe partea Utilizatorului.1 Dispozitive de legare la pământ aferente racordării Pentru aceste scheme de racordare (Fig. îl leagă la pământ şi în scurtcircuit şi comunică (în scris) Utilizatorului această condiţie 24 25 . reprezentanţii ENEL trebuie să detina o cheie . pentru a scoate de sub tensiune şi de a lega la pamant cablul de legatura. Acestea fiind premisele. Instalaţia de utilizare dintre punctul de delimitare şi primul dispozitiv de separare al Utilizatorului. Dispozitivele de legare la pământ sunt fixe. la aceasta se poate avea acces doar după ce s-a efectuat scoaterea de sub tensiune şi legarea la pamant a cablului de legatura de catre ENEL. permitand astfel închiderea primului separator de legare la pământ din instalatia Utilizatorului. Executarea legăturii la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiei MT (tensiune mai mare de 1 kV) poate să fie efectuată astfel: aplicând dispozitivele mobile. operaţiile cu ocazia legarii la pământ a cablului de legătură sunt realizate de către fiecare (Utilizator şi ENEL) pentru instalaţia din competenţă. Utilizatorul trebuie să adopte 23 situaţia de schemă a instalaţiei ilustrate în continuare. IPSSM–01/2007 privind lucrările efectuate în absenta tensiunii. Pe acest separator de legare la pământ.Legenda: D M U SL SC C 1 2 3 – spaţiu pentru instalaţia de racordare – spaţiu sau nişă pentru instalaţia de măsurare – spaţiu pentru instalaţia de utilizare – celulă de linie – celulă de delimitare – punct de delimitare – grup de măsură – dispozitiv general al Utilizatorului – spaţiu prezent/de prevăzut pentru racordare în schema intrare – ieşire 8. Fig. Utilizatorul va verifica şi el lipsa tensiunii pe cablul de legatura înainte de a realiza legarea la pământ a acestui separator. 19. Personalul care efectuează operaţiunile de mai sus trebuie să respecte Convenţia de exploatare si IPSSM – 01/2007 24 23 81 .care nu poate fi duplicată de catre Utilizator si care va fi extrasă numai după ce a fost închis separatorul de legare la pamant de la celula de delimitare a ENEL (indicat prin SC în Fig. ENEL separă cablul (în spaţiul propriu). Se impune montarea unui separator de legare la pământ în aval de terminalele cablului de legatura dintre instalatia Enel si instalatia Utilizatorului. 19). trebuie să fie considerată permanent sub tensiune. 20. Fig 20A) manevrele ulterioare de exploatare şi/sau de mentenanţă se efectuează conform SR EN 50110-1 şi SR EN 50110-2. utilizând echipamentele stabilite pentru a efectua legarea la pământ şi în scurtcircuit a porţiunii de instalaţie (acolo unde exista). daca Utilizatorul cere intervenţia ENEL.

0.4 kV 6/0.4 D 0.4 kV Clasa Treapta de Sarcina maximă de duratătensiune la punctul de racord (MVA) (kV) C 2. sunt evidenţiate criteriile de stabilire a soluţiei de racordare evidenţiindu-se doar schemele electrice ale instalaţiilor de racordare care asigura interfaţa cu instalaţiile Utilizatorului.5 E F 0. prezentate la paragraful 6. Tab.3 Soluţii de racordare În acest paragraf.4 0.20 0. în ambele cazuri 1) şi 2) este exclusa în mod riguros folosirea de personal comun după cum e definit în SR EN 50110-1 şi SR EN 50110-2. Criteriul de alegere a schemelor de racordare prezentate în Tabel are la baza consideraţiile privind fiabilitatea şi flexibilitatea reţelei.4 Prin transformare 20/6 (10) kV 20/0.1 1 – 2.2.4 kV 10/0.1 – 2.8. 82 .1 < 0. 6 prezintă indicaţii generale privind alegerea schemelor de racordare.4 kV 20/0.4.4 kV MT/0.03 . dar care nu se mai dezvoltă Puterea simultan absorbita [MW] D Reţea Derivaţie în T JT MT MT MT MT e X X (1) – – B2 Radial din PT existent e X X X X C Radial în derivaţie e X X X X A B1 Intrare-Iesire e X X X X Radial din ST e – – X X 0. acestea nefiind exhaustive. în funcţie de tipul Utilizatorului (Consumator sau Producător).5 – 10 20 20 10* 6* 0.4 MT 0.03 Legenda * tensiune existentă.5 2.1 .2 .0. Tabelul 6 – Soluţii de racordare la reţeaua de distribuţie de MT Posibilităţi de racordare a utilizatorului Direct la tensiunea reţelei zonale (kV) 20 6*.5 – 10 25 Date fiind operaţiunile speciale.2* Consumatori 0.

soluţie neindicată ”e” .1 . Pentru a preveni probabilitatea minima de defect pe această porţiune de instalaţie. Daca cele trei TT sunt conectate la barele de MT în amonte de întreruptorul 83 . 19 şi Fig.5 – 10 JT MT MT MT MT e X (1) – – – – – – – – Legenda ”X” . În schemele următoare.Puterea instalata [MVA] D Reţea Derivaţie în T B2 Radial din PT existent e X X C Radial în derivaţie e X X A Intrare-Iesire e X X X B1 Radial din ST e – X X x 0. 23 prezintă echipamentele care constituie instalaţiile de utilizare pentru conectare. În special. instalarea de TT.4 Schema instalaţiei de utilizare pentru racordare 8. 19 şi în Fig. În aceste scheme sunt indicate doar echipamentele aferente conectării. Celelalte echipamente în aval de dispozitivul general al Utilizatorului.2 . nu sunt prezentate pentru că sunt în afara domeniului de aplicare a prezentului document. sporurile de putere (pentru contractele de furnizare existente) vor fi acordate pentru clienţii de la JT până la putere totală de 200 kW. dispozitiv/e general/e (DG). instalaţiile de utilizare constau în : cablu de legătură. 20 prezintă cum cablul de legătură şi partea de reţea de MT în amonte de primul dispozitiv de protecţie al Utilizatorului sunt protejate de întreruptorul ENEL instalat în Staţia de Transformare/Punct de alimentare. trebuie să se respecte prevederile prezentului articol.12). e necesara completarea schemei cu trei TT. TC şi a TC homopolar (TCH în continuare) e cea recomandată. 8. în urma căruia vor depăşi puterea totală cerută de 200 kW vor avea drept consecinţă trecerea de la JT la MT.soluţie practicabilă însă neindicată (pentru Consumatori pasivi până la 0. Schemele exemplificate din Fig.0.4 MW) ”–” .numai pentru utilizatorii existenţi Nota: • • • noile racordări peste 100 kW se vor face exclusiv pe MT . Fig. partea de instalaţie indicată cu numărul 2 în Fig. 21. Schemele din Fig. 22 şi Fig.4.1 Schemă cu o singură celulă (caz general aplicabil tuturor Utilizatorilor) Pentru instalaţiile racordate la MT. În funcţie de necesitatea de protecţie (detaliată la paragraful 8. adoptată în general.soluţie indicată ”X(1)” . 21.5 2.5. 20 (care nu cuprinde toată instalaţia de utilizare rămasă) poate să fie realizată exclusiv în modurile ilustrate în continuare.2* Producători 0. Schema. pentru instalaţia utilizatorului pentru celula de MT imediat în aval de cablul de legătură e ilustrată în continuare în Fig. instalate din considerente de siguranţa sau de mentenanţă/exploatare.1 1 – 2. clienţii racordaţi pe JT care solicită un spor de putere.

nu sunt restricţii privind protecţia circuitului primar a acestor TT. Atunci când TC nu au o înfăşurare primară (de ex. astfel încât să se evite declanşări intempestive în caz de defect monofazat extern reţelei Utilizatorului. în poziţie analoagă celei indicate pentru TC homopolar. menţinând valorile setate în funcţie de treapta de intervenţie a curentului homopolar. acestea vor trebui protejate pe partea de MT. in fiecare caz sa determine declansarea DG sau comutarea funcţiilor protecţiei 67N (protecţie direcţională homopolară) în 51N (protecţie maximala de curent homopolar). de tip neconvenţional integrate în DG. in situatii de mentenanta sau de defectare a TC. IMS va trebui să fie prevăzut cu mecanism care să asigure deschiderea celor trei poli chiar şi în caz de intervenţie a unei singuranţe fuzibile. TC de tip toroidal). Poziţionarea TC. în amonte sau în aval de dispozitivul de întrerupere. acestea pot să fie instalate în amonte de DG. trebuie. Revenirea protecţiei 67N trebuie să se efectueze în cel mai scurt timp posibil (timp minim necesar pentru înlocuirea elementului defect).3 A) pentru protecţia primarului TT. Figura 21 – Schema de instalaţie de utilizare pentru racordare: caz general Aşadar. se va realiza ţinand cont de eventualele intervenţii din partea ENEL. în plus mai trebuie să fie dotată cu un contact auxiliar în măsură să provoace comutarea de la protecţia 67N la 51N. 27 26 84 . intervenţia fuzibilelor IMS şi/sau a protecţiilor din circuitele secundare. Orice intervenţie a personalului ENEL necesară pentru legarea la pământ a instalaţiei Utilizatorului (sau părţi ale acesteia) trebuie să fie reglementată în Convenţia de Exploatare. pentru legarea la pamant a cablului de legătură. in aceasta poziţie un defect la TT nu se remediaza cu intervenţia DG. cu un IMS combinat cu fuzibili (In ≤ 6. Indiferent de modul de montare a celor trei TT 27.automat sau de TC 26. daca cele trei TT sunt conectate în aval de DG şi TC. IMS poate să fie omis dacă protecţia e în măsură să comute de la 67N la 51N efectuând constant cel puţin controlul lipsei a una sau mai multe tensiuni secundare a TT.

sau comutarea functiilor protecţiei 67N (protecţie homopolară direcţională) în 51N (protecţie maximală de curent homopolar).5. acestea vor trebui protejate pe latura de MT. care conţine două celule de consumator (este exclusa construcţia cu bare rigide). în fiecare caz să determine declansarea DG.12). nu sunt restricţii privind protecţia primară a acestor TT. faţă de cele indicate în Fig 22. în plus mai trebuie să fie dotată cu un contact auxiliar în măsură să provoace comutarea de la protecţia 67 N la 51N. instalate pe bara de MT. IMS poate să fie omis dacă protecţia este în măsură să comute de la 67N la 51N efectuând constant cel puţin controlul lipsei a una sau mai multe tensiuni secundare a TT. IMS va trebui să fie prevăzut cu un mecanism care să cauzeze deschiderea celor trei poli chiar şi în caz de intervenţie a unei sigurante fuzibile. Revenirea protecţiei 67N trebuie să se efectueze în cel mai scurt timp posibil (timp minim necesar pentru înlocuirea elementului defect) în aşa fel încât să se evite declanşări intempestive. . În funcţie de protecţia necesară (detaliată la paragraful 8. unic. în cazul unui defect monofazat extern reţelei Consumatorului. 22. doar dacă sunt respectate următoarele condiţii: modul compact de MT (monobloc). 22.funcţiile atribuite DG sunt îndeplinite de întreruptoarele conectate la bara Utilizatorului (dispozitiv de celulă). Daca cele trei TT sunt legate la barele de MT în amonte de întreruptor sau de TC 28. menţinând valorile setate in functie de treapta de intervenţie a curentului homopolar. Pentru acest tip de instalaţie. daca cele trei TT sunt conectate în aval de DG şi TC. este necesar să se completeze schema cu trei TT. cu un IMS combinat cu siguranţe fuzibile (In ≤ 6.3 A) pentru protecţia primarului TT 29. Dispozitivul General (DG) poate să lipsească în condiţiile următoare: . nu se poate instala ulterior nici un echipament. 29 28 85 .4. Defectul aparut la TT în aceasta configuraţie nu este eliminat de intervenţia DG.8. Indiferent de modul de montare a celor trei TT. este admisă configurarea din următoarea Fig. trebuie.2 Schema cu doua celule de MT pe bara principală În cazul instalaţiei de MT cu două celule de MT. intervenţia fuzibilelor IMS şi/sau a protecţiilor din circuitele secundare.cablul de legătură are terminalul legat la şirul de cleme în amonte de primul separator din Fig.

separatorul general (atunci când se instaleaza) trebuie să fie interblocat cu poziţia "deschis" a celor doua întreruptoare automate (DG) din aval. impunând ca suma treptelor fiecărui releu să respecte restricţiile impuse de ENEL. pe partea de JT. necesitatea de a obţine protecţiile de curent I >. TC sumatoare). nu asigură absenţa tensiunii pe această celulă. adică trebuie să conţină un întreruptor de manevră . liniile continue reprezintă soluţia cu TT de bară. va fi prevazută cu interblocări şi subordonări între întreruptoarele de MT şi JT ale fiecărui transformator. 86 . care semnalizează prezenţa tensiunii.separator manevrabil sub sarcină (IMS). În figură. fara TT de bara (C). Cu privire la schema din Fig. Atunci când se foloseşte această soluţie cu două transformatoare în paralel. Starea „stins” a ledurilor. prin intermediul conectării în paralel pe partea de JT. liniile întrerupte reprezintă soluţia cu trei TT protejate de întreruptor (A si B).Figura 22 – Schema instalaţiei de utilizare pentru racordare: instalaţie cu două celule MT de la bara principală Atunci când se adoptă această soluţie. I>> in instalaţia Utilizatorului (treapta I > prezent la cererea ENEL) va fi efectuată cu relee care echipează fiecare dispozitiv de celulă. 22. cu evitarea de a avea sub tensiune partea de MT a unui transformator. nu se vor prevedea TT de bară. În cel din urmă caz. protecţia poate să fie realizată însumând semnalele secundare a TC din cele două celule (de ex. În alternativă.

claritatea relaţiilor dintre ENEL şi Utilizator cu scopul corectei exploatări a reţelei electrice. motoare. 19 şi Fig. în general. identificarea clară a responsabilităţilor aferente conducerii şi mentenanţei fiecărui echipament de manevră cu scopul asigurării securităţii personalului pe parcursul lucrărilor la instalaţii. deci totalitatea de instalaţii şi echipamente a căror exploatare şi mentenanţă sunt puse în responsabilitatea unei entităţi stabilite. menţinerea standardelor de realizare şi de coordonare a sistemelor de protecţie între reţeaua de distribuţie şi instalaţia Utilizatorului. 20). 30 În acest document prin proprietate. proprietate a Utilizatorului. este identificată instalaţia de racordare compusă din totalitatea echipamentelor şi a elementelor de manevră necesare pentru conectarea instalaţiei Utilizatorului la reţeaua ENEL. care alimentează instalaţia Utilizatorului. - Pentru a obţine aceste obiective e necesar ca echipamentele de manevră. care fac parte din instalaţia de racordare. Instalaţia Utilizatorului este compusă. obţinut prin intermediul separatoarelor. Punctul de delimitare este situat în instalaţia de racordare. Sunt de competenţa ENEL: − instalarea şi mentenanţa echipamentelor de măsură a energiei electrice absorbite de Consumator şi monitorizarea şi înregistrarea acestor date. acesta constituie punctul de delimitare între instalaţia de racordare. care conform regulilor tehnice de racordare. linii. întreruptoarelor. Limita de proprietate 30 poate să coincidă cu delimitarea de gestiune. activităţile ENEL trebuie să fie separate de activităţile desfăşurate de Utilizator. Specificaţii ulterioare sunt conţinute în paragrafele dedicate categoriei de Consumatori (paragraful 8) şi la categoria de Producător (paragraful 8. şi instalaţia de utilizare pentru conectare. aflată in proprietatea Utilizatorului. şi este definit de clemele în aval de dispozitivul de separare al ENEL. Din acest motiv. instalate între punctul de racordare al liniei şi punctul de delimitare (vezi Fig. constituie separarea între activitatea ENEL şi cea a Utilizatorului. puncte de delimitare de gestiune şi de exploatare Identificarea limitelor de competenţă funcţională.7). receptoare şi generatoare.1 Punct de delimitare. trebuie să fie efectuată pentru a se ajunge la următoarele obiective: controlul continuităţii alimentării circuitului reţelei din partea ENEL. să fie permanent accesibile reprezentanţilor ENEL pe tot parcursul anului. în proprietate ENEL. necesare pentru activitatea proprie. de regulă Utilizatorului. la care se conecteaza terminalele cablului de legătură. se înţelege disponibilitatea bunului în general. 87 .5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori În paragraful următor se indica reguli tehnice de racordare aplicabile la instalaţia de utilizare pentru racordarea tuturor categoriilor de Utilizatori. Clădirea civilă aferenta postului de racordare aparţine. În acest scop limitele şi instalaţiile trebuie să fie realizate în conformitate cu ceea ce e prevăzut la acest paragraf. 8.5. tablouri.8. din echipamente. În punctul de conexiune/postul de transformare. cabluri şi echipamente electrice.

denumit în continuare Dispozitiv General (DG).3 Instalaţia de utilizare 8.5.7. În plus. dispozitivul de separare. comandă şi întrerupere. întreruptorul general poate să lipsească dacă se respectă următoarele condiţii (ilustrate în Fig. sau ecranele metalice a cablurilor de MT ale ENEL sunt conectate la instalaţia de legare la pământ a Utilizatorului.2 Instalaţia de racordare Proiectarea. . care face parte din instalaţia de racordare.Separator general.5. Din acest motiv. conform Codului Tehnic RED. construcţia. punerea la dispoziţie a spaţiilor necesare activităţii ENEL fac obiectul acordurilor specifice între ENEL şi Utilizator. 8. cel puţin dacă: instalaţie face parte dintr-o instalaţie de legare la pământ generală. − telecontrolul şi protecţia instalaţie de racordare din competenţa ENEL. instalat în aval de punctul de delimitare şi destinat să separe instalaţia de utilizare de la reţea. . Mentenanţa acestor sisteme de protecţie şi automatizări trebuie să fie efectuată de către Utilizator. Pentru o exploatare corecta a reţelei ENEL sunt importante sistemele de protecţie şi automatizările care intervin asupra echipamentelor de manevră ale Utilizatorului (vezi paragraful 8. 88 . 22): 31 Separator general împreună cu întreruptorul general. Instalaţia de racordare este amplasata într-un spaţiu pus la dispoziţie de Utilizator (compartiment de racordare). ENEL trebuie să lege nulul JT al transformatorului la o instalaţie de legare la pământ separată de cea a Utilizatorului. unde accesul este rezervat exclusiv personalului operativ al ENEL.5. distribuţie publică în joasă tensiune JT). Conform celor de mai sus instalaţia de racordare este compusă din echipamente de manevră şi separare care aparţin ENEL.4). 8. realizat tipic cu ajutorul unei carcase. 20. Consumator sau Producator + Consumator) sunt necesare dispozitive specificate la 8.3. Pe aceeaşi bară de MT. poate să fie prevăzută instalarea unui transformator de MT/JT (post de transformare) utilizat pentru distribuţie de catre ENEL (de ex. Instalaţia Utilizatorului trebuie să fie tot timpul separabilă de restul reţelei. instalat în aval de separatorul general si destinat să întrerupă de la instalaţia de racordare întreaga instalaţie a Utilizatorului.Întreruptor general. În acest caz.− relevarea şi înregistrarea energiei electrice produse de Producător. În funcţie de tipul de instalaţie conectată (Producător. care garantează siguranţa şi exploatarea instalaţiei de racordare în condiţiile de funcţionare admise. Cu toate acestea. repararea şi exploatarea instalaţiei de racordare este în responsabilitatea ENEL. instalat de ENEL în apropierea punctului de delimitare trebuie să aibă caracteristici tehnice minime conforme prevederilor din SR EN 60265 – 1.1 Echipamente prevăzute Instalaţiile utilizate pentru racordare trebuie să fie conectate la reţea prin intermediul unuia sau mai multor echipamente de separare şi întrerupere. ca în Fig. Acest echipament este normal să fie prevăzut pentru toate tipologiile de Utilizatori 31. mentenanţa.

(punctul 5. Comanda de închidere a întreruptorului general trebuie să fie in sarcina Utilizatorului şi modalitatea de operare sa fie stabilită prin Convenţia de Exploatare. la această bară să fie introduse maxim două celule cu întreruptor de protecţie. Pentru dimensionarea corespunzătoare a instalaţiei de utilizare (consum/evacuare) ENEL furnizează Utilizatorului datele necesare: tensiune nominală. este admisă (cu acord prealabil al ENEL) derogarea de la prezentele prevederi. 38/2008).) ale echipamentelor (întreruptoare. Caracteristicile electrice (curent admisibil de scurtă durată.- bara Utilizatorului este amplasată imediat în aval dupa punctul de delimitare. tronson unic cu protecţie mecanică suplimentara. (vezi NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice – Ord.2 Criterii de dimensionare Delimitarea între Utilizator şi ENEL. Atunci când nu e posibilă realizarea spaţiilor de racordare şi de Consum/Producere în structuri adiacente.2. nivel de izolaţie. ENEL poate modifica caracteristicile energiei furnizate Utilizatorului în propriile instalaţii. ci aceea de a asigura selectivitatea fata de protecţiile de reţea. Valorile maxime de reglaj a PG cerute de ENEL nu au ca scop protejarea instalaţiei Utilizatorului. în funcţie de evoluţia standardelor internaţionale adoptate. cu terminalele de la capete. etc.3). întreruptoare de manevră – separator. ţinând cont de tratarea neutrului din reţeaua ENEL. repararea şi exploatarea întregii instalaţii de utilizare sunt în exclusiva obligaţie a Utilizatorului. izolatoare. trebuie să fie cât mai scurt posibil (maxim 20 m) şi cu secţiunea cel puţin echivalentă cu 95 mm² din cupru. (vezi Anexa H) Instalaţia de utilizare trebuie să fie construită corespunzător astfel încât să respecte legislaţia în vigoare în materie de siguranţă şi protecţie a muncii. 8.1. cu privire la activitatea de conducere şi mentenanţă a instalaţiei de racordare. mentenanţa. în ceea ce priveşte responsabilitatea exploatării. curent de scurtcircuit maxim în punctul de racordare. Cablul de legatură MT. Prin acordurile încheiate intre părţi Utilizatorului îi va fi garantată o perioada necesară pentru adecvarea propriilor instalaţii şi echipamente. funcţiile atribuite în mod normal acestui dispozitiv sunt preluate de către dispozitivele montate pe bara Utilizator (dispozitive de celulă). etc.4 Puncte de racordare multiple şi alimentări de rezervă 89 .În caz de omitere a dispozitivului general (DG). . cât şi criteriile de exploatare ale reţelei. dacă se foloseşte un cablu. Proiectarea. cabluri.3. nivel de izolaţie.) care compun instalaţia trebuie să fie adecvate tipului de instalaţie şi cerinţelor ENEL. echipată cu trei transformatoare de tensiune.5. capacitate de întrerupere. respectiv a Utilizatorului pentru cele din gestiunea sa.5. 8. ale progresului tehnologic care interesează sistemele şi echipamentele şi situaţiile de reglementare. tensiune nominală. construcţia. În acest caz e necesară modificarea instalaţiilor şi echipamentelor prin grija ENEL. pe fiecare dintre acestea să fie prevăzute protecţii şi reglaje tipice ale DG. în baza evoluţiilor normelor. in conformitate cu standardele si normele in vigoare. trebuie să poată fi bine identificată pe scheme şi pe teren.

grupuri electrogene) şi/sau surse neîntreruptibile (UPS).5. sau are rol de transformare a c. trebuie să se evite ca aceste echipamente să poată chiar şi tranzitoriu.5 Instalaţia de legare la pământ 8. este admisa funcţionarea temporara in paralel (de ex. grupuri electrogene) între alimentarea de rezervă (de ex. În cazul în care Utilizatorul e dotat cu surse proprii trifazate cu putere mai mare de 10 kW pentru alimentarea consumatorilor (care nu permit întrerupere). grupuri electrogene) şi reţea. Utilizatorul are obligaţia sa prevadă in propria instalaţie sisteme de interblocare.a. instalaţia de racordare trebuie să fie prevăzuta cu piese de separare pentru legarea maselor echipamentelor ENEL. două dispozitive interblocate în mod electric şi mecanic sau o singură blocare electrică redundanta.1 Dimensionare Dimensionarea instalaţiei de legare la pământ a instalatiei de utilizare trebuie sa fie efectuata in baza valorii curent IF (conform SR HD 637 S1) si a timpului de eliminare a defectului (tF). Pentru a evita întreruperea serviciului de distribuţie în perioada de schimbare a stării electrice a reţelei. astfel incat să realimenteze reţeaua în amonte de baterie(i). În acest scop. Separarea acestor echipamente de la reţea trebuie să fie realizata de un dispozitiv de interfaţa capabil să asigure separarea faţă de reţea şi care să fie dotat cu protecţiile prevăzute de Codul tehnic RED şi Codul tehnic RET 32. Pentru realizarea separarii.7 (SR HD 637 S1).Când sunt prevăzute puncte de racordare multiple şi/sau surse auxiliare constituite de grupuri generatoare pentru alimentare de rezervă (de ex.5. între elementele de manevră ale reţelei si cele din instalaţia de utilizare pentru a evita funcţionarea în paralel a celor doua sisteme. La această instalaţie trebuie să fie conectate şi masele echipamentelor funcţionale din competenţa ENEL. se asumă un factor de reducere egal cu 0. În particular. În acest scop trebuie să fie instalate în punctul de delimitare între partea de instalaţie a Utilizatorului alimentată de la sursa auxiliara şi restul instalaţiei Utilizatorului. cu titlu de precauţie./c. ENEL va verifica funcţionarea corecta a interblocărilor participând la probele de punere în funcţie a blocajelor în momentul punerii în funcţiune şi/sau solicitând. Pentru a dimensiona această instalaţie de legare la pământ. ENEL comunică Utilizatorului valoarea de curent de defect monofazat (IF) şi timpul de eliminare a defectului (tF). ENEL trebuie să lege ecranele cablurilor la instalaţia de legare la pământ a postului Utilizatorului. calculate conform SR HD 637 S1. menţinerea sub tensiune a reţelei. la instalaţia de legare la pământ.c. excepţie făcând alte prevederi comunicate şi motivate din partea ENEL.5. nu sunt admise dispozitive de tip static. sau prevederea doar de sisteme de automatizare care să verifice durata funcţionarii în paralel a surselor în condiţiile prevăzute de Codul tehnic RED şi Codul tehnic RET. efectuarea manevrelor aferente în prezenţa propriilor reprezentanţi. Necesitatea unui dispozitiv de interfaţa în cazul în care UPS e realizat cu by-pass. 8. în orice moment. 32 90 . prin acord prealabil între ENEL şi Utilizator. În racordurile realizate în cablu cu cel puţin 3 (trei) posturi de transformare unde ecranele cablurilor sunt legate între ele. ca rezerva la sursa principala.

Nu se iau în considerare nici situaţiile derivate din dezacordările eventualului sistem de compensare pentru care e prevăzută restabilirea condiţiilor normale de compensare (de ex.1.) În ceea ce priveşte curentul de defect. în conformitate cu SR HD 637 S1. în condiţii normale de exploatare.Calculul trebuie realizat in schema normală de functionare a reţelei şi în cazul unei abateri de la schema normala de functionare . curent de defect la pământ de 50 A la 20 kV. cât şi eventuala schimbare a modului de tratare a neutrului. (atât în reţele cu neutru izolat cat şi compensat) şi 91 . adaptare a sistemului de compensare în caz de curent de defect monofazat care depăşeşte domeniul de reglare a bobinelor în funcţie de gradul de compensare adoptat. şi timp de eliminare a defectului mult mai mare de 10 s. determinat de extinderea reţelei în cablu. prin intermediul unei scrisori recomandate cu aviz de primire. În cazul reţelei cu neutru compensat (prin bobină de compensare – Petersen – cu reglare automată.7) sau măsoară (cel putin anual) curentul capacitiv de defect la pământ pentru fiecare sistem de bare pentru a-l comunica Utilizatorului. ENEL comunică Utilizatorului variaţiile semnificative şi permanente ale valorilor curentului de defect monofazat şi timpul de eliminare a defectului. rezistenţă sau mixt). Nu trebuie să fie considerate. de ex. eventual tip plasa (în funcţie de rezistivitatea terenului). curentul de defect cu pământul comunicat Utilizatorului trebuie să fie mărit cu 10℅ de ENEL. variaţii de stare de curent în urma lucrărilor. situaţii nepermanente.Utilizatorul rămâne proprietarul şi responsabilul instalaţiei de legare la pământ generale chiar şi în scopul exploatării şi a activităţilor de mentenanţă ulterioare.2. în funcţie de gradul de compensare stabilit de ENEL pentru sistemele de compensare. În acest caz Utilizatorul este obligat să îşi dimensioneze instalaţia de legare la pământ corespunzător cu noile condiţii. determinat de variaţii semnificative şi permanente. ENEL trebuie sa comunice Utilizatorilor valoarea maximă a curentului de defect la pământ în condiţii normale de exploatare (calculată luând în considerare bobinele/rezistenţele în exploatare. În cazul reţelei cu neutru izolat. defecte ale sistemelor de compensare. în funcţie de caracteristica lor oricum cu un minim de 50 A la 20 kV) şi în proporţie pentru alte tensiuni. Chiar dacă instalaţia de utilizare este amplasata într-o zonă urbană concentrată unde exista o instalaţie de legare la pământ generala. printr-o acordare nouă manuală pe bobinele fixe. În toate cazurile. până când se prevede restabilirea precedentelor condiţii de exploatare din momentul în care survine repararea defectelor sau finalizarea lucrărilor. instalaţia de legare la pământ trebuie să fie compusă din cel puţin un contur inchis. defecte ale liniilor de MT. derivate din nefuncţionarea transformatoarelor de ÎT/MT. În acest caz ENEL trebuie să asigure că. ENEL trebuie să comunice Utilizatorului absenta instalaţiei generale de legare la pământ. instalaţia trebuie să fie dimensionată în aşa fel încât să corespunda ambelor condiţii de mai jos: curent de defect la pământ şi timp de eliminare a defectului comunicată de ENEL. ENEL efectuează calculul (prin modalităţile specificate la 5. faţă de valoarea de curent calculată sau măsurată (curent efectiv) cu o valoare minimă de 20 A. etc. curentul capacitiv de defect monofazat a reţelei de MT să fie în interiorul domeniului de reglare (ţinând cont de gradul de compensare).

33 92 .5.6 Responsabilităţi privind securitatea ENEL şi Utilizatorul adoptă reguli de securitate pentru executarea lucrărilor în instalaţia proprie.2 Verificări Verificările iniţiale şi periodice sunt in responsabilitatea Utilizatorului. prevăzând. care va transmite la ENEL copia buletinului de verificare cu verificările efectuate în conformitate cu SR HD 637 S1 35. se cere documentaţia pentru verificări echivalente. acolo unde nu sunt necesare obligaţiile din SR HD 637 S1. Utilizatorul transmite ENEL o copie a Declaraţiei de conformitate eliberata de un electrician autorizat. este necesar să se comunice Utilizatorilor noile valori ale curentului de defect 33. depăşeşte nivelul de izolaţie la frecventa industriala a echipamentului. 8.5. şi anume valorile UT şi Us. La finalul verificării se va întocmi un buletin de verificare care va contine: metodologia de verificare. trebuie prevăzut un transformator de izolare dimensionat corespunzător. se pot menţine separate instalaţiile de legare la pământ din instalaţia de Utilizare (de ex. la un defect la MT cu pământul. Verificările periodice a instalaţiei de legare la pământ a instalaţiei de utilizare sunt în responsabilitatea Utilizatorului. pentru a se evita transferul de potentiale intre diferite instalaţii de legare la pământ. emis de catre Executantul instalaţiei de utilizare care trebuie să-l dea Utilizatorului în baza unei convenţii contractuale care se va introduce în mod explicit în acordurile dintre Utilizator şi executant. 8. 35 În anumite situaţii specifice. Verificarea iniţiala a instalaţiei de legare la pământ aferenta instalaţiei de utilizare consta in măsurarea tensiunii de atingere şi de pas. prin variaţie semnificativă şi permanentă se înţelege orice variaţie a timpului de intervenţie 34. Această declaraţie se refera la întreaga instalaţie electrica ce poate fi folosita sau poate să fie limitată doar la instalaţia de legare la pământ. În cazul în care diferenta de potential. La această declaraţie trebuie adăugat Buletinul de verificare a prizei de pământ care se refera la măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas (pentru instalaţia de utilizare). Doar dacă variaţia de curent e superioară la 20 A (pe neutru izolat) sau valoarea finală de curent rezultă mai mare de 40/50 (la neutru compensat) 34 Doar dacă timpul de intervenţie comunicat înainte era inferior la 10 s. În ceea ce priveşte timpul de intervenţie. sunt in responsabilitatea Utilizatorului. măsurile de securitate în punctele de separare şi la locul de muncă. situate la distanţă corespunzătoare faţă de restul instalaţiei de JT a Utilizatorului). rezultatele verificării cu indicarea valorilor măsurate ale tensiunilor de atingere şi de pas şi punctele în care s-au efectuat măsurătorile.3 Legături la alte instalaţii de legare la pământ Cand situatia o impune.unde nu este posibil să se modifice compensarea tratării neutrului manual.5. Înainte de punere în functiune. în acord cu toate normele în vigoare (SR EN 50110 – 1) şi cu procedurile adoptate de ENEL. Verificările se efectuaza prin injectarea unui curent de cel puţin 5 A. Eventuale completări ulterioare necesare pentru încadrarea în limitele de siguranţă în ce priveşte tensiunile de atingere si de pas.5. post de MT cu transformatoare MT/JT ale Utilizatorului. printre altele. ENEL are dreptul de a asista la aceste verificări conform legislaţiei în vigoare. conform celor prevăzute in SR HD 637 S1.5. 8.

cu anunţare prealabila specificată în Convenţia de Exploatare pentru a efectua mentenanţă propriilor instalaţii sau echipamente. conducerea şi întreţinerea spaţiilor se stabileşte prin Convenţia de exploatare. 8. Delimitarea. Utilizatorul e obligat să asigure din propria instalaţie de JT în spaţiul alocat instalaţiei de racordare o priză 2P + N (priză monofazată cu nul de protecţie) 16 A – 230 V cu sigurante fuzibile corespunzătoare SR EN 60309 – 2. Este responsabilitatea Utilizatorului să menţină adecvate. nu e permisă instalarea acestor transformatoare de măsură în instalaţia de JT a Utilizatorului.5. în caz ca acest lucru nu este posibil.5. compatibilitate electromagnetică. fără a necesita un anunţ prealabil al Utilizatorului şi fără restricţii sau proceduri care să îngrădească accesul. care prevăd identificarea personalului de exploatare şi intervenţie cât şi folosirea de documente specifice pentru schimbul de informaţii.7 Indisponibilitate datorată lucrărilor de mentenanţă ENEL îşi rezervă dreptul de a întrerupe alimentare Utilizatorului. accesibil ENEL cu mijloace adecvate efectuarii intervenţiilor necesare. ENEL şi Utilizatorii actualizează regulile de securitate conform normelor în vigoare şi cu ocazia modificărilor instalaţiilor. Utilizatorii trebuie să adopte reguli corespunzătoare cu procedurile adoptate de către ENEL prevăzând. Aceste spaţii trebuie să aibă dimensiuni adecvate şi să fie situate la limita de proprietate. Măsurarea energiei evacuate şi preluate de Producător 36 trebuie să se realizeze în punctul de delimitare în MT prin intermediul transformatoarelor de măsură de tensiune şi curent din zona 36 Modul de realizare a măsurarii energiei produse de un Producător nu face obiectul prezentului document.În special. chiar dacă sunt instalate într-o zona din competenţa celuilalt. Poziţionarea spaţiilor necesare pentru racordare. printre altele. Legarea la pământ a nulului de JT trebuie să fie efectuată la aceeaşi instalaţie de legare la pământ cu instalaţia de racordare. 8. se va intercala un transformator de izolare. 93 . prin intermediul transformatoarelor de măsură de tensiune şi de curent din zona de competenţa a ENEL. Utilizatorul şi ENEL trebuie să utilizeze proceduri specifice de organizare. în timp.5. respectiv ale Utilizatorului sunt în competenţa şi în responsabilitatea proprietarului acestora. 8. caracteristicile tuturor spaţiilor. siguranţă. Măsurarea energiei absorbite de către Consumator trebuie să se realizeze în punctul de delimitare în MT. trebuie să fie construite şi menţinute în conformitate cu normele în vigoare referitoare la instalaţiile electrice. măsuri de siguranţă în punctele de delimitare şi la locul de muncă. Pentru a efectua intervenţii. Instalarea şi mentenanţa echipamentelor ENEL. Spaţiul sau nisa care conţine echipamentele de măsură trebuie să fie accesibil/a atât pentru Utilizator cat şi pentru ENEL.9 Caracteristicile spaţiilor Utilizatorul trebuie să pună la dispoziţia ENEL un spaţiu pentru instalaţia de racordare (spaţiu de racordare) şi un spaţiu sau nisa pentru aparatele de măsurare (spaţiu de măsurare). pentru toate intervenţiile care necesită întreruperea instalaţiei de racordare sau a instalaţiei de utilizare. din punct de vedere al competentei privind exploatarea.8 Servicii auxiliare Atunci când nu exista un spaţiu alocat pentru un transformator de MT/JT al ENEL.

În cazul posturilor subterane unde nu este posibila asigurarea comunicării cu exteriorul trebuie asigurata ventilaţie corespunzătoare (de preferat naturala) si amplasarea in locuri care să nu prezinte pericol de explozie sau incendiu. Înainte de realizarea instalaţiei de racordare Utilizatorul trebuie să prezinte Autorizaţia de construire a clădirii (atât pentru cele în construcţie independenta cât şi pentru cele în anvelopa prefabricata). proiectarea spaţiului pentru instalaţia de racordare va fi stabilita de comun acord cu ENEL. acoperişul. În plus trebuie să prezinte toate documentele care atesta conformitatea construcţiei. Deschiderile existente în spaţiul de racordare (uşi şi ferestre de aerisire) trebuie să comunice cu exteriorul. 94 . Dimensiunile spaţiului de racordare trebuie. ca în Fig. Suprafaţa totala a spaţiului de racordare şi măsurare trebuie să fie de circa 12 m ². Spaţiile de racordare şi de măsurare trebuie să aibă caracteristici statice şi mecanice adecvate solicitărilor datorate montării instalaţiilor interioare şi trebuie să corespundă următoarelor tipologii: post de transformare în anvelopă prefabricata sau in construcţie independenta. alimentată din instalaţia de JT a Utilizatorului şi realizata prin grija acestuia. realizata corespunzător. cum sunt de exemplu cele de sub nivelul stradal (subterane).de competenţa a Utilizatorului. care impun cerinţe specifice. Întreţinerea si reparaţia părţii de construcţie se realizează prin responsabilitatea Utilizatorului. prevăzute de Utilizator. din domeniul public. Soluţii diferite. Construcţia care adăposteşte instalaţia de racordare trebuie să aibă rezistenta la foc conform SR HD 637 S1. Ord. daca nu este alocat un spaţiu pentru un transformator de MT/JT al ENEL. instalaţia de ventilaţie. De asemenea. 20 si 20 a (Ordinul 17/2002 Codul de măsurare a energiei electrice. sunt in responsabilitatea Utilizatorului. Spaţiul de racordare trebuie sa aibă ventilaţie corespunzătoare (de preferat naturală) si sa nu fie amplasat in imediata apropiere a locurilor ce prezintă pericol de explozie sau de incendiu. Spaţiile de racordare şi de măsurare trebuie să fie echipate cu uşi. Toate spaţiile trebuie să fie dotate cu o instalaţie de iluminat adecvată. cu excepţia micilor intervenţii în interiorul spatiilor utilizate de ENEL. Personalul ENEL trebuie să aibă acces in spaţiul de racordare din exterior. post de transformare înglobat în clădire civila. trebuie să fie realizate corespunzător cu instalaţiile şi exploatarea lor. 17/2002). Detaliile constructive trebuie să fie furnizate în documentaţia de racordare de catre ENEL. dulgheria şi accesoriile necesare. capacul pentru caminul de acces. (Vezi Anexa H) Necesitatea prevederii de gabarite mai mari pentru spaţiul de racordare (când este necesara instalarea în spaţiul de racordare a unui transformator MT/JT proprietate ENEL pentru alimentarea in JT a altor consumatori) se reglementează prin acorduri între Utilizator şi ENEL. de regula să permită o extindere pentru echipamentele necesare unei racordări ulterioare in schema intrare – ieşire. în timp ce încuietorile sunt prevăzute şi instalate prin responsabilitatea ENEL.

ţinând cont de caracteristicile tehnice a reţelei si de cerinţele ENEL. Separatorul şi întreruptorul se vor amplasa astfel încât intervenţiile din partea ENEL sa fie minime în cazul unor eventuale activităţi de mentenanţă pe întreruptorul Utilizatorului (DG). Ţinând cont că este necesar să se limiteze intervenţiile din partea personalului ENEL. conforme cu ceea ce este stabilit la acest paragraf. valori ce trebuie comunicate de către ENEL. Această amplasare asociată şi/sau realizata constructiv cu ajutorul a două echipamente diferite.6. atât timp cât sunt realizate funcţiile proprii pentru ambele echipamente. Comanda de deschidere trebuie să fie supusă la protecţii adecvate. corespunzătoare caracteristicilor nominale şi curentului maxim de scurtcircuit posibil în orice punct de racordare la reţea. se poate efectua mentenanţa instalatiei de utilizare. constituit (cu excepţia cazului în care se aplică cererile din paragraful 8. cu acordul prealabil al ENEL. Dispozitivul General (DG în continuare) e de regulă. trebuie să prezinte caracteristici de funcţionare şi suprasarcină. din: întreruptor tripolar tip debroşabil cu comandă manuală de deschidere.5. întreruptor tripolar cu comandă manuală de deschidere şi separator tripolar instalat în amonte de întreruptor ( integrate în aceeaşi carcasă). O atenţie specială trebuie acordata alegerii caracteristicilor tehnice ale întreruptoarelor.1. transformatoarelor de curent TC. permanentă şi tranzitorie (pentru cel puţin 1 s în cazul circuitelor primare). Echipamentele de MT. (separator de manevra -separator fizic distinct de întreruptor şi pus în amonte de acesta). minimizând necesitatea de scoatere de sub tensiune a cablului de legătură. Părţile din instalaţie care contribuie la fiabilitatea şi continuitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice trebuie să fie realizate de Constructori atestaţi ANRE si certificate.11 Dispozitiv General Pentru realizarea celor prevăzute la 8. a căror frecvenţă depinde. Toate echipamentele şi circuitele.) pot să fie utilizate si alte conexiuni. Proprietarul fiecărei componente sau echipament răspunde de conformitatea acestuia în conformitate cu prescripţiile impuse.1). primare şi secundare. O minimizare ulterioară a 95 . necesare pentru a scoate de sub tensiune cablul de legătură. transformatoarelor de tensiune TT şi transformatoarelor MT/JT. cu siguranţă. separatoarelor. trebuie să fie întreţinute constant şi eficient de Utilizator. acţionări. nu este restrictiva. Toate părţile de instalaţie şi echipamentele trebuie să fie realizate conform cu normele tehnice în vigoare in momentul racordării Utilizatorului. etc. în special DG. Pentru cazuri speciale (ca aparate de sudură.8.10 Caracteristicile echipamentelor electrice Următoarele prevederi se aplică atât la instalaţia de racordare cât şi la instalaţia de utilizare.5. Transformatoarele de MT/JT trebuie să aibă conexiunea primara în triunghi . 8.3. Funcţia de separare pentru separatorul de linie trebuie să fie conformă cu SR 62271 – 200 dacă întreruptorul e nedebroşabil şi conform cu SR EN 62271 – 102 dacă funcţia de separare se va efectua prin debroşarea întreruptorului. de soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea acestui întreruptor de către fabricant.5. şi sunt respectate criteriile de siguranţă. atunci când Utilizatorul adoptă amplasarea echipamentelor conform Fig. 21.

Proceduri analoage se aplică de catre ENEL în caz de funcţionare necorespunzătoare a sistemului de protecţie a Utilizatorului.5. etc. Întreruptorul trebuie să fie tripolar simultan şi să aibă putere de întrerupere adecvată curentului de scurtcircuit a liniei de alimentare comunicată ENEL.).12. celula liniei de intrare să prezinte ferestre de inspecţie. În acest scop. SPG în continuare) e compus din: 96 . în cablu. cu referire temporală. mixtă). instalaţiei de utilizare şi de restul instalaţiei Utilizatorului. pentru monitorizarea rapidă a întreruperilor şi restabilirea alimentarii.(ca. ţinând cont de următoarele aspecte: starea protecţiilor din Staţia de Transformare. Utilizatorul şi ENEL sunt responsabili de corecta funcţionare a propriilor sisteme de protecţie. după cum sunt prevăzute în dispozitivul PG. Informaţiile pe care Utilizatorul trebuie să la furnizeze la ENEL sunt: semnalizarea demarajelor şi declanşarea protecţiilor.5.necesităţii de scoatere de sub tensiune a cablului de legătură se obţine cu posibilitatea de a controla vizual starea terminalelor din exteriorul panoului de protecţie. defecte longitudinale). Sistemele de protecţie ale Utilizatorului şi ale reţelei trebuie : Alegerea sistemului de protecţie din instalatia de utilizare (în ceea ce priveşte aspectele relevante pentru reţeaua de distribuţie) trebuie să fie făcută. Aceste sisteme trebuie să fie corect întreţinute cu ocazia intervenţiilor intempestive sau în lipsa intervenţiilor sistemului de protecţie al Utilizatorului. la cerere Utilizatorul însuşi e obligat să furnizeze la ENEL. de ex. şi la eventualele reanclanşări produse pe reţeaua. caracteristici instalaţiei de racordare.1 - Criterii generale sa contribuie la identificarea exactă a elementelor defecte şi la eliminarea acestora. costul echipamentelor. De regula ENEL nu instalează niciun dispozitiv de protecţie la Utilizator. Funcţiile de protecţie asociate la DG sunt detaliate în paragraful următor.5. 8. Echipamentele instalaţiei Utilizatorului trebuie să reziste solicitărilor datorate avariilor neprotejate de protecţii de reţea şi eventualele reanclanşări efectuate în reţea. Utilizatorul are dreptul de a adapta soluţii diferite (de ex. e necesar ca. sa fie coordonate. 8. dar care trebuie să funcţioneze conform cu prezentul document.12 Sistem de protecţie asociat la Dispozitivul General 8. Odată efectuate aceste evaluări (frecvenţa acestor intervenţii.2 Protecţii adoptate pentru toţi Utilizatorii Linia de MT a ENEL care alimentează Utilizatorul e dotata în staţie cu protecţii maximale de curent şi cu protecţii homopolare. informaţii necesare pentru reconstituirea evenimentului. fiabilitate acestora în funcţie de soluţiile tehnice adoptate. Aceste echipamente trebuie în plus să reziste solicitărilor datorate avariilor de reţea.12. Pentru a evita ca defectele interne din instalaţia Utilizatorului să aibă repercusiuni în exploatarea reţelei ENEL. echipamente integrate sau o altă poziţionare care sunt corespunzătoare separatorului şi întreruptorului). ENEL are dreptul să ceară revizuirea sistemului şi imediata adoptare de prevederi corective. Sistemul de protecţie asociat Dispozitivului General (sau Sistem de Protecţie General. Utilizatorul trebuie să instaleze un Sistem de Protecţie General care cuprinde relee de protecţie maximale de curent şi homopolare. caracteristici racordurilor (linii aeriene.

a doua pentru a permite o functionare temporizata şi a treia pentru a permite o intervenţie rapidă. poate să fie determinată cu ajutorul formulei empirice de la 5.− transformatoare de curent şi transformator homopolar (şi eventual transformatoare de tensiune) cu respectivele conectări la releele de protecţie. împotriva defectelor cu punere la pământ din instalaţia Utilizatorului. In timpul exploatării unei reţele cu neutru compensat. − valoarea curentului de defect monofazat. chiar şi acum.1. anunţata în prealabil în timpii prevăzuţi de normae şi de legislaţia în vigoare). Atunci când starea neutrului reţelei de MT suferă variaţii permanente (trecerea de la neutru izolat la neutru compensat. în care neutrul poate ocazional să fie izolat (de ex. PG 38) care cuprinde: − protecţie maximală de curent cel puţin pe doua faze. cu trei trepte de timp. sau pentru a măsura curentul capacitiv de defect cu punere la pământ al reţelei de MT 37). O parte din reţelele de distribuţie. care ţine cont doar de reţeaua de MT la acelaşi nivel de tensiune. şi dacă e necesar. cu timpul aferent de eliminare a defectului (în condiţii de exploatare normală a neutrului reţelei de MT) necesare pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor de legare la pământ. simbolurizarea acestor trepte este: − I> suprasarcină − I > > treapta 51. sau în baza caracteristici reale a cablurilor şi a liniilor deduse din catalogul Fabricantului. cu neutru tratat cu impedanţă (neutru compensat). TCH (şi eventual TT) care furnizează mărimile secundare necesare unui releu (protecţie generală. SPG trebuie să funcţioneze corect în domeniul de variaţie a curenţilor şi a tensiunilor care se pot determina în condiţii de defect. Următoarele cerinte intra în responsabilitatea Utilizatorului: SPG trebuie să fie compus din TC. si celelalte două independente. − relee de protecţie cu alimentarea respectivă. 40 Această contribuţie. sau (când contribuţia la curentul capacitiv de defect monofazat a reţelei de MT a Consumatorului 40 depăşeşte 80% din curentul de reglaj stabilit de ENEL pentru protecţia 51N 41) − protecţie homopolară direcţională cu două trepte 42 şi maximală de curent homopolar cu o treapta 43. de tensiune 39 Unul pentru defecte monofazate şi altul pentru defecte dublu monofazate. 37 97 . instantanee − protecţie maximală de curent homopolar cu două trepte 39.2. una dependenta.. exista situatii. 38 În caz de SPG integrat. defect sau mentenanţă a impedanţelor sau a altor componente a sistemului de legare la pământ a neutrului MT. Timpii de funcţionare pentru neutru izolat sunt cei strict necesari pentru mentenanţă.7. toţi Consumatorii trebuie să fie informaţi despre: − adaptarea protecţiei generale şi reglajele aferente. − circuite de declanşare a întreruptorului. semnalizările sunt furnizate la o unitate electronică specifică de traductorii de curent. în general. indiferent de starea neutrului. Prima treapta se foloseşte împotriva suprasarcinii. cu temporizare − I >>> treapta 50. 41 Se referă la reglare cerută pentru protecţia 51N în cazul în care aceasta 51N e singura protecţie cerută împotriva defectelor cu punere la pământ. reparaţie a defectului sau timp de efectuat măsurare. să funcţioneze corect. În cazul funcţionarii cu neutru compensat e necesar ca protecţiile. Exploatarea reţelei de medie tensiune în România este. funcţionează cu neutru izolat.

TCH. Atunci când cerinţe speciale ale Consumatorului conduc la adoptări de sisteme de selectivitate bazate pe schimbul de informaţii. trebuie să fie asigurată o funcţionare corecta a acestui SPG.ENEL are dreptul de a cere Consumatorului adoptarea prevederilor care limiteaza puterea maxima absorbita aprobata. pentru necesarele dezvoltări ale reţelei. În continuare se dau reglaje minime pentru setările protecţiei 45. cu scopul de a evita suprasarcinile din retea. TC. O protecţie mai sigură împotriva suprasarcinilor instalaţiei Utilizatorului se poate obţine cu ajutorul determinarii temperaturi în anumite puncte ale transformatorului.12. 45 Pentru protecţia homopolară direcţională.7. Dat fiind specificul funcţiilor care trebuie să fie garantate de SPG în raport cu caracteristicile speciale ale reţelei de distribuţie de MT. TT integrate (vezi D. sau prin protecţie de imagine termică. TT individual (vezi D. Pentru a garanta că defectele din interiorul instalaţiei Consumatorului sunt selectate de SPG din instalatia Utilizatorului (cu o singură reanclanşare rapidă a întreruptorului din ST). Această limitare de putere e finalizată pentru a evita deservicii sau daune.5. sau SPG cu cate un echipament PG. SPG poate fi realizat prin una din modalităţile constructive: SPG neintegrat. solicitând din nou de exemplu. pentru Utilizatori cu putere mai mare de 2. atunci când caracteristicile instalaţiei proprii permit . cât şi necesitatea de fiabilitate şi rapiditatea intervenţiei pe care aceste protecţii trebuie să le garanteze. Utilizatorul va activa pe PG prima treapta la timp invers (proporţional cu valoarea suprasarcinii). şi are valabilitate tranzitorie. sunt date valori minime pentru curent şi valori tipice pentru alţi parametri. de comun acord cu ENEL pentru a proteja instalaţia ENEL de suprasarcini 44. ENEL Distributie Dobrogea. Opţional: Consumatorul implementeaza valori mai mici de reglaj (sau trepte de curent mai mici şi/sau timpi de intervenţie mai scurţi).5.3). Valorile de reglaj ale protecţiilor generale trebuie să fie setate de Consumator în baza planului de reglaje transmis de catre ENEL Distributie Banat. SPG integrat. TC. vor trebui să se urmărească prevederile specificate la 8. activarea primei trepte a protecţiei maximale de curent reglată sau prevederi echivalente pe partea de JT. în funcţie de reglajele furnizate de ENEL. Reglajele minime pentru diferitele funcţii de protecţie enumerate în continuare se aplică Utilizatorilor în general. dacă e prezent). sau cu ajutorul unui reglaj adecvat al dispozitivului de protecţie în joasă tensiune (întreruptor de transformator partea JT. sau SPG cu echipamente PG. care pot (în funcţie de alegerea făcută) să fie utilizate la curenti mult mai mici decat curentului lor nominal.12.3 Reglaje ale PG Reglarea protecţiei generale depinde de caracteristicile instalaţiei Consumatorului şi de reţeaua de alimentare. 42 98 . ENEL Distributie Muntenia. şi altul în cazul reţelei cu neutru izolat. 8. TCH. cu scopul de a proteja propria instalaţie de suprasarcini sau de defecte pe cablul din înfăşurarea de JT al transformatorului la primul tablou JT. se pune atenţie la erorile traductorilor. sau pagubele la transformatoare de măsură. Aceste valori constituie limita inferioară a reglajelor pe care Operatorul de Distributie poate să le comunice Consumatorului în faza de racordare. 43 Finalizată pentru selectare defectelor dublu monofazate. Opţional: ENEL comunica valorile de reglaj mai mari (sau trepte de curent mai mari şi/sau timpi de intervenţie mai lungi). În caz similar. 44 Pragul la timp invers poate să fie şi activat voluntar de Utilizator.5 MW este necesar sa se Un prag pentru selectarea defectului intern în cazul reţelei cu neutru compensat.2). tronson care poate rezulta de altfel neprotejat pentru suprasarcini cu valori limitate. în Anexa D sunt descrise detaliat caracteristicile sistemului de protectie generala (SPG) pentru retele MT. atunci când caracteristicile reţelei permit.

a doua treapta (I > >): valoare 250 A. in general la 140 ℅ din valoarea curentului de defect la pământ comunicat pentru regimul cu neutru compensat. timp de eliminare defect: 170 ms (excepţie fac situatiile in care se impune coordonarea protectiilor) 49. timp de eliminare a scurtcircuitului 46: 120 ms 47 (excepţie fac situatiile in care se impune coordonarea protectiilor). al treia treapta (I >>>): valoare 600 A . se va utiliza doar protecţia Io>.6. Prin timp de eliminare a supracurentului (eliminare defect). compatibile cu necesitatea exploatării şi cu caracteristicile reţelei de distribuţie. a doua treapta (I0>>. cu următoarele reglaje: valoare 2 A. timp de eliminare defect : 170 ms. activare opţională): valoare şi timp de eliminare a suprasarcinii. pentru care timpul admis pentru eliminarea defectului de punere la pământ este pana la 800 ms). Protecţie maximala de curent Valorile minime de reglaj comunicate Utilizatorului de catre ENEL pentru protecţiile maximale de curent de fază sunt: Prima treapta (I >.1-. folosita doar în lipsa protecţiei 67N): valoare 2 A 48.stabileasca reglaje diferite. Valorile minime de reglaj indicate se referă la nivelurile de tensiune 6kV. oricum nu mai mici de 1 A. folosita doar în prezenţa protecţiei 67N): valoare 140 ℅ din curentul de defect monofazat (comunicat de ENEL). în măsură sa elimine defectul intr-un timp cuprins între 70 ms şi 150 ms. a timpului de deschidere a întreruptorului până la stingerea completa a curentului. în cazul reţelelelor cu extindere redusă 49 Pragul Io >> are ca scop eliminarea defectului cu dublă punere la pământ din reţeaua cu neutru compensat. 99 . prima treapta (I0>. timp de eliminare defect : 170 ms (excepţie fac situatiile in care se impune coordonarea protectiilor). timp de eliminare defect : 450 ms (excepţie cazurile Utilizatorilor cu DG simplificat .punctul 8. al doua treapta (I0>>. 10 kV şi 20 kV. timp de eliminare defect 170 ms. 48 Sunt posibile valori mai mici. Reţele cu neutru compensat: - - În alternativă la reglajele descrise mai sus. timp de eliminare a scurtcircuitului : 500 ms. pentru utilizatorii reţelelor cu neutru compensat care nu necesită protecţia 67N. prezenta chiar şi cu 67N): valoare 140 ℅ din curentul de defect monofazat (comunicat de ENEL) (în general 70 A pentru reţele la 20 kV). folosita doar în lipsa 67N): valoare 2 A48. valoarea de curent pentru pragul doi trebuie reglată în funcţie de indicaţiile ENEL.prima treapta (selectarea defectului cu punere la pământ în retea cu neutru izolat) 46 Io: 2 A Uo: 2 V. 47 DG trebuie să realizeze deschiderea în 120 ms. Atunci când timpul total de intervenţie a primului prag e reglat la 450 ms. Protecţie maximala de curent homopolar Reţele cu neutru izolat: prima treapta (I0>. luand in considerare şi deschiderea întreruptorului de linie. Protecţie direcţională homopolară Valorile de reglaj ale protecţiei direcţionale homopolare sunt: . se înţelege suma timpilor de intervenţie a protecţiei. stabilit de comun acord cu ENEL.

alimentarea PG (şi circuitul de declanşare la tensiune minima) cu ajutorul circuitelor auxiliare speciale care prevăd alimentarea comună şi de urgenţă. Circuitele de comandă a PG şi DG. atunci când lipseşte tensiunea de alimentare de la PG. întrerupătorului de linie Enel.dimensionarea autonomiei alimentării de urgenţă a circuitelor auxiliare (oricum realizată) după apariţia alarmei. cât şi bobina de absenta tensiune. Zona de functionare ( defazaj Io faţă de Uo): 60 ˚ ÷ 250 ˚. astfel incat sa permită exclusiv închiderea DG şi restabilire alimentarii auxiliare. . Ca urmare. Utilizatorul poate face urmatoarele îmbunătăţiri: . În locul bobinei absenta tensiune.a doua treapta (selectarea defectului cu punere la pământ în reteacu neutru compensat) Valorile minime de reglaj indicate se referă la nivelurile de tensiune: 6kV. contactul ND a PG trebuie să fie deschis în prezenţa alimentării auxiliare. trebuie să fie alimentate de la aceeaşi tensiune auxiliară. (cu UPS sau baterie în tampon). în lipsă de alimentare auxiliară. 52 Pentru a evita deschideri intempestive ale DG. Io: 2 A Uo: 5 V. atunci când e asociat la un circuit de comandă de absenţă tensiune. Asta pentru a garanta.- Zona de functionare (defazaj Io faţă de Uo): 60 ˚ ÷ 120 ˚. Se subliniază că eventuale dispozitive de eliminare temporară a bobinei în lipsă de tensiune. Timp de eliminare a defectului: 170 ms. în măsură să asigure deschiderea. . Trebuie să fie prevăzute îmbunătăţiri menite să prevină întreruperi accidentale a cablurilor de racordare între PG şi bobina de deschidere a DG. pentru a permite realimentarea instalaţiei ca urmare a lipsei mari de alimentare a UPS. a oportunelor intervenţii pentru restabilirea intempestivă a alimentării auxiliare. Caracteristicile acestui sistem de control şi înregistrare sunt prezentate în Anexa D.5. SPG ar putea rămâne ineficient pe timp nedefinit. dacă PG e prevazut cu sistem de control şi de înregistrare care permite verificarea cazului. lăsând obligaţia de selectare a defectului intern in reteaua Utilizatorului. pentru comanda de declanşare a DG prin acţiunea PG. . Acest contact ND. 10 kV şi 20 kV. vor trebui să excludă bobina pentru un timp nu mai mare de 5 s. intervenţia bobinei de absenţă tensiune. cu consecinţe negative pentru Utilizatorii alimentaţi din aceeaşi linie 52. . 8. trebuie folosită o bobină absenţă tensiune 50 51.4 Circuite de comandă Prevederile prezentate în continuare vor oferi o fiabilitate ridicată a circuitelor de comandă ale PG. alimentat de la un UPS sau la o baterie tampon (sau altă alimentare de urgenţă echivalentă).. Protecţia are un contact normal deschis (ND) în absenţa alimentării auxiliare. e posibil să se folosească (pentru a declanşa DG prin PG) o bobină de declanşare cu injecţie de curent. În general.efectuare necesară a mentenanţei la sistemele de alimentare a circuitelor auxiliare şi de urgenţă 50 100 . se consideră echivalente cu bobina în lipsă de tensiune şi sistemele de deschidere automată a întreruptorului în absenta tensiunii auxiliare astfel incat că respectivul întreruptor sa dispuna de un adecvat sistem de acumulare de energie în interior. trebuie să rezulte închis în prezenţa tensiunii auxiliare.12. se verifică deschiderea DG (DG trebuie deschis) şi în lipsa comenzii provenite de la PG. În acest caz (circuit de comandă cu injecţie de curent). Timp de eliminare a defectului: 450 ms.să predispună de o alarmă care să evidenţieze imediat lipsa de alimentare normală şi trecerea la cea de urgenţă pentru a permite solicitarea activărilor. de ex. 51 În scopul prezentului paragraf. trebuie ţinut cont de timpii maximi pentru restabilirea alimentării. e necesar ca acesta (UPS) din urmă să fie prevăzut cu o îmbunătăţire de aşa fel încât să menţină o sarcină reziduală suficientă la închiderea întreruptorului general.

stabilite sau setate. Sunt în studiu sisteme de coordonare selectivă bazate pe schimb de informaţii între protecţiile Utilizatorului şi protecţiile de linie.5. a cărei disponibilitate trebuie să fie garantată de UPS sau baterie în tampon. Comenzile de declanşare a întreruptoarelor trebuie să fie de tip electric. Aceste sisteme sunt folosite pentru eliminarea selectivă a defectelor monofazate fără a afecta reglajele (temporizare) protecţiei DG. O întârziere similară a declanşării DG este finalizată la recepţia semnalelor de blocare provenite de la protecţiile din aval. comunicarea scrisă trebuie să conţină atestarea folosirii unui sistem de selectivitate bazat pe schimbul de informaţii.5. este posibil să se folosească pe reţeaua de MT a unor sisteme de coordonare bazate pe schimbul de informaţii montate între releele din aval şi PG. ENEL trebuie sa comunice Utilizatorului. Daca reanclanşarea rapidă este activată. Prin comunicarea ENEL 54. timpul de aşteptare asociat reanclanşarii. Se precizează că. în cazul Utilizatorilor cu cerinţe speciale de continuitate a serviciului.2.12.7 Coordonare selectivă între protecţiile de MT ale utilizatorului (protecţii bazate pe schimb de informaţii) 53 După cum este detaliat în A. 8. Sistemele de protecţii bazate pe schimbul de informaţii descrise în acest paragraf se referă la coordonarea între PG şi protecţiile Utilizatorului din aval de PG. Pentru defecte imediat în aval de DG. reţeaua de MT a Utilizatorului dintre DG şi dispozitivele de protecţie din aval (atunci când nu sunt cuprinse în acelaşi panou) este realizata în cablu. care pot să interfereze cu funcţionarea corecta a reţelei. atunci când protecţiile nu sunt adecvate cu cerinţele ENEL.5 Intervenţii pe dispozitivele de protecţie Caracteristicile funcţionale şi reglajele protecţiilor electrice.12. Atunci adoptarea acestor sisteme prevede modificarea reglajelor PG (paragraf 8. pentru cel puţin o oră.12.2. în conformitate cu prevederile prezentului paragraf. 53 101 .În fiecare caz (bobina de minimă de tensiune sau bobina cu injecţie de curent cu „data logger”). nu pot fi modificate de către Utilizator fără acordul ENEL. puse în propriile instalaţii. Utilizatorul poate să facă aceste modificări în conformitate cu ceea ce este prevăzut în cele trei cazuri descrise în continuare. 8. in scris.6 Dispozitive de reanclanşare automată La protecţiile de linie de MT sunt asociate dispozitive de reanclanşare rapidă (şi/sau temporizată). considerând deschiderea chiar a întreruptorului de linie (în general defectul este eliminat între 70 ms şi 150 ms). circuitele de comandă aferente PG (PG şi eventual „data logger”) şi DG trebuie să fie alimentate de la aceeaşi tensiune auxiliară. Utilizatorul poate să regleze SPG astfel încât eliminarea completă a defectului (prin deschiderea DG) să se facă în timp total mai mic de 200 ms.5. 8. SPG trebuie să fie în măsură să deschidă DG într-un timp mai mic de 200 ms. Folosirea acestor sisteme pentru eliminarea selectivă a defectelor polifazate (şi cu dubla punere la pământ) este posibilă dacă. 54 În acest caz. Utilizatorul este obligat să adapteze protecţiile.12.3). Cazul 1 : Selectare defect cu ajutorul deschiderii protecţiei de linie şi reanclanşare. eventuala coordonare cu protecţia de linie a ENEL e permisă cu ajutorul introducerii unei minime întârzieri. coordonarea selectivă descrisă în acest paragraf poate necesita folosirea de relee şi traductori cu caracteristicile cele mai bune faţă de cele minime prescrise pentru folosirea de relee şi traductori în SPG.5.

Este prevăzută. din partea ENEL. este prevăzută cu scopul de a permite realizarea unui singur nivel de selectivitate în interiorul propriei instalaţii. are loc oricum deschiderea întreruptorului de linie. care nu trebuie să fie mai mică de 170 ms 57 . O astfel de temporizare a declanşării DG are ca scop recepţionarea semnalelor de blocare provenite de la protecţiile din aval. timpi setati la protecţia receptorilor finali). Pentru acest tip de Consumator. Analize specifice asupra sistemului (reţea de distribuţie şi Utilizatorii aferenţi) pot conduce la folosirea. 58 Vezi nota 55.Asta înseamnă că PG trebuie să fie în măsură să identifice defectul în mai puţin de 50 ms şi în lipsa unui semnal primit de la unul din dispozitivele din aval. a unor intervale de timp mai mari.subconsumatori). astfel încât să permită o temporizare a deschiderii întreruptorului în Staţia de Transformare. dacă defectul este eliminat într-un timp mai mic de 170 ms. Cazul 2 : Selectarea defectului la utilizatori finali fără 55 deschiderea protecţiei de linie (utilizator cu mai mulţi receptori importanţi) Este prevăzuta. 102 . comunicarea scrisă trebuie să conţină certificarea utilizării unui sistem de selectivitate bazat pe schimb de informaţii. A obţinut în scris o aprobare preventivă de la Enel 56. pentru un Consumator: − putere mai mare de 5 MW (Tipul A) racordaţi la o linie cu caracteristici tehnice stabilite de Enel. precum şi certificarea îndeplinirii cerinţelor de tip B. comunicarea scrisă trebuie să conţină atestarea folosirii unui sistem de selectivitate bazat pe schimb de informaţii. trebuie să trimită comanda succesivă de deschidere a întreruptorului general. chiar dacă eliminarea curentului de defect sa produs deja datorită deschiderii întreruptorului de linie al ENEL. 56 În acest caz. 57 Se subliniază că. vor trebui să fie în consecinţă reevaluate în mod corespunzător. a cărei reanclanşare succesivă trebuie să găsească DG Utilizatorului deschis. Cazul 3: Selectarea defectului pe toată reţeaua Utilizatorilor fără 58 deschiderea protecţiei de linie (când avem mai mulţi utilizatori . pentru a permite coordonarea selectivă între întreruptorul de linie şi întreruptoarele din aval de DG. Pentru defecte imediat în aval de DG. − 55 Respectarea de intervale temporare aşa zise reduse este motivată de necesitatea de a limita cât mai mult posibil durata solicitărilor de reţea. sau într-o zonă protejată de întreruptoarele care nu au conditii să elimine defectul în timpul mai sus menţionat. limitele de imunitate la golurile de tensiune (durată şi profunzime) la care trebuie să facă faţă echipamentele tuturor Consumatorilor alimentaţi de la acelaşi transformator ÎT/MT. cu ocazia defectului apărut pe linia de MT care face obiectul racordării. pentru un Consumator care se află în urmatoarele condiţii: − putere mai mare de 5 MW (Tip B). − Posibilitatea de temporizare a protecţiei liniei. 59 În acest caz. conectat la o linie realizată în cablu (cu caracteristici tehnice stabilite de catre Enel). atunci când ENEL întârzie deschiderea întreruptorului de linie. astfel încât să permită o coordonare mai uşoară. care pot să elimine defectul în mai puţin de 120 ms (de regulă. cât şi atestarea cerinţelor de tip A. cu două niveluri de tensiune sau cu o reţea în cablu mai mare de 3 km. cât şi golul de tensiune perceput de toţi Utilizatorii de pe bara MT care alimentează defectul. astfel incat să permită o temporizare voita la deschiderea întreruptorului din Staţia de Transformare. ENEL trebuie să prevadă o temporizare la functionarea protecţiilor de linie. fiind permisă temporizarea intervenţiei DG. Rezultă ca intervalele prescrise aici nu sunt în măsură să garanteze absoluta coordonare selectivă între protecţiile dintre ST şi DG. a obţinut în scris o aprobare prealabila de la Enel 59.

vor trebui recalculate cu exactitate valorile limită ale curenţilor de scurtcircuit trifazat în caz de defect pe partea de JT a fiecărui TR MT/JT.5. Mărimile limită ale transformatoarelor instalate la client [kVA] Tipul liniei de alimentare ENEL Provenind din ST Provenind din puncte de alimentare Prezenţa dispozitivului de reanclanşare în amonte Da Nu Da Da Nu 10 kV 1200 1250 750 900 1600 20 kV 1600 1600 1250 1600 2000 Observaţii dacă linia şi echipamentele de protecţie permit acest lucru.200 A (se refera la MT). Trebuie prevăzute limite analoage pentru alte tensiuni. 62 Limitele indicate au fost calculate presupunând existenţa unor transformatoare de mărime standard cu Ucc=6% şi curent de anclanşare egal cu 10 In.puterea nominala maximă a fiecărui transformator şi/sau a mai multor transformatoare legate în paralel pe aceeaşi bară de JT. Prin urmare. în caz de scurtcircuit pe barele JT ale transformatorului. în nici un caz. poate determina intervenţia protecţiei maximale de curent la capătul liniei MT de distribuţie (în ST). pentru a permite coordonarea selectivă între întreruptorul de linie şi întreruptoarele reţelei Utilizatorului echipate cu protecţii bazate pe schimb de informaţii (inclusiv DG). 61 60 103 . Puterile mai mici. în caz de scurtcircuit pe barele de JT ale transformatorului. care să nu mai mică de 250 ms 60. pe care Utilizatorul le poate instala în propria instalaţie cu scopul de a evita functionarea protecţiei maximale de curent instalată pe linia MT care il alimentează. sunt stabilite de catre ENEL în cazul unor cerinte speciale ale reţelei MT existente. decât cele menţionate.tensiunea de scurtcircuit standard conform SR EN 60076-5 (Ucc = 6% pentru transformatoare cu putere nominală mai mare de 630 kVA).Este prevăzută posibilitatea de temporizare a protecţiei liniei. nu vor putea depăşi 1. În cazul în care există transformatoare cu caracteristici diferite. 8. În tabelul următor sunt prezentate puterile nominale limită ale fiecărui transformator 62 pe care consumatorul îl poate monta în instalaţia proprie. în scopul de a permite realizarea mai multor trepte de selectivitate în interiorul instalaţiei Utilizatorului. dacă este de valoare ridicata. O astfel de temporizare pentru declanşarea DG are ca scop recepţia semnalelor de blocaj care provin de la protecţiile din aval şi schimbul de informaţii între protecţiile din aval. cu condiţia să fie realizată eliminarea completă a defectului în 170 ms. ENEL va prevedea o temporizare a functionarii propriilor protecţii de linie. este permisă temporizarea la functionarea DG. Pentru acest tip de Utilizatori.13 Limite de putere pe secţiunile de bare de JT Scopul prezentului document este de a limita puterea de scurtcircuit pe barele JT care. ENEL trebuie să comunice: . . In momentul solicitării racordării. aceste mărimi limită pot fi de până la 1600 kVA (la 10 kV). în caz de defect. Puterea nominala maximă (comunicată in prealabil de catre ENEL) nu trebuie să fie mai mare de 2000 kVA (pentru reţele de 20 kV) şi 1600 kVA (pentru reţele de 10 kV) 61. şi 2000 kVA (la 20 kV) TR ÎT/MT = 25 MVA TR ÎT/MT = 40 MVA Vezi nota 57. care apar în infasurarea primara de MT care. cu scopul de a garanta selectivitatea între protecţia maximala de curent şi protectia instalată pe linia MT care îl alimentează.

cu excepţia situatiilor in care. cu condiţia să fie respectate următoarele condiţii: o singura celula MT (sunt excluse execuţiile la vedere).5. cablul de legătură dintre IMS (înlocuieşte DG) şi transformator are o lungime maximă de 20 m.4. celulă MT cu transformator MT/JT. să fie limitat la o valoare echivalentă cu cea obţinută. se poate prevedea un blocaj a acestei trepte bazat pe identificarea armonicii 2. nu exista alt echipament instalat pe barele MT . din motive obiective. cu timpi de conectare la intervale de cel puţin 1 s.13 pentru fiecare nivel de tensiune. nu trebuie să anuleze funcţiile activate pe PG cu privire la rapiditatea functionarii. nu este compatibilă cu limitările de mai sus. În cazul instalării transformatoarelor de putere totală care depăşeşte puterea limită menţionată in tabel. luând în considerare numai efectul de limitare datorat transformatoarelor cu puterile nominale limită din tabel.1 DG simplificat pentru instalaţia Consumatorului cu un transformator MT/JT cu putere ≤ 400 kVA (soluţie în studiu) Pentru acest tip de instalaţie. reţea de distribuţie MT cu un curent de defect monofazat ≤ 50 A.1). 8. eventuale reactanţe de limitare) curentul de defect calculat la bornele JT ale transformatorului (cu puterea nominala mai mare decat cea din tabel).14 Limitele magnetizarii transformatoarelor conectate simultan Scopul documentului este acela de a limita curenţii de magnetizare. corelând corespunzător protecţia maximală de curent. 104 . transformatorul este protejat la suprasarcină pe joasă tensiune. Datorită acestui motiv.Utilizatorul nu trebuie să instaleze transformatoare care să depăşească puterea nominala maximă. reprezentată de Fig. Prezenţa acestui blocaj la aparitia armonicii 2. faţă de cel indicat în în Fig. chiar dacă este cu bare JT separate. În cazurile în care instalaţia Utilizatorului.23.6. În cazurile în care instalaţia Utilizatorului nu este compatibilă cu limitările de mai sus.5. instalaţia de utilizare trebuie să fie prevazuta cu dispozitive adecvate în scopul evitării magnetizarii simultane a acelor transformatoare. creează un curent total de magnetizare astfel încât să producă deschiderea DG prin activarea treptei de curent maxim />>>. În eventualitatea în care transformatoarele.linie în antenă (din considerente economice ). 23 . Aceste dispozitive trebuie să intervină în cazul absentei tensiunii in timp de 5 s şi să producă magnetizarea transformatoarelor în funcţie de puterile totale care trebuie să fie mai mici decât limitele stabilite in tabel. impedanţa de scurtcircuit a transformatoarelor. ca alternativă la soluţia cu o singura celula (descrisă la paragraful 8. o posibilă configuraţie simplificată. chiar respectând limitele prevăzute mai sus (în ceea ce priveşte numărul şi puterea nominală).. 8. poate fi luată în consideraţie alimentarea acesteia în schema de racordare in antenă (din considerente economice ). corelând corespunzător protecţia maximală de curent. datorită efectului impedanţelor interpuse între punctul de delimitare şi partea JT a transformatoarelor (linii MT ale Utilizatorului. specificaţiile se referă la transformatoarele cu curenţi de magnezitare egali cu cei indicaţi în SR HD 637 S1. În acest scop Utilizatorul nu poate instala transformatoare cu o putere totală mai mare de trei ori decât limitele indicate în paragraful 8. de putere nominală ≤ 400 kVA şi siguranţă fuzibilă cu In ≤ 25A. poate fi evaluată alimentarea acesteia cu schema de racordare .

8.5. 8.5.Figura 23 – DG simplificat pentru instalaţia consumatorului cu o singură celulă MT cu un singur transformator MT/JT în aval cu putere nominală ≤ 400 kVA În acest caz.5 MW. cu puterea aprobată (instalată) mai mare de 2. 8.17). prevăzut cu siguranţe fuzibile pe cele trei faze. care se găsesc în prezent în comerţ. dispozitivul general poate fi alcătuit dintr-un întreruptor de manevră separator (IMS). timpul necesar pentru a garanta selectivitatea functionarii protecţiilor Utilizatorului. 8.2 Instalaţie consumator cu schema de racordare în antenă În cazul în care o instalaţie de utilizare a unui Consumator. Specificaţiile echipamentului (IMS + siguranţe fuzibile + releu) sunt la momentul actual în studiu şi prin urmare nici racordările noilor instalaţiilor.14). în raport cu protecţiile din reţea (par.13).3 Limite de schimb de putere reactivă 105 . poate fi evaluată alimentarea acesteia prin linie în antenă (după considerente economice ).5. În acest caz.2. cu bobină de deschidere comandată de un sistem de protecţie alcătuit dintr-un releu de curent homopolar maximal. 8.6.6. nici adaptările instalaţiilor existente nu se pot realiza adăugând relee homopolare echipamentelor IMS + siguranţe fuzibile. de comun acord cu ENEL. nu respectă cerintele impuse în faza de racordare a Consumatorilor în. pot fi depăşite restricţiile cu privire la: puterea nominala a transformatoarelor MT/JT instalate (par. puterea totală a transformatoarelor MT/JT instalate (par.

vor trebui respectate prevederile din Codul Tehnic RED şi Codul Tehnic RET.2 Schema generală de racordare a unui Producător În caz de racordare a Producătorilor. în limitele domeniului prevăzut de norme (± 10% din tensiunea nominală de alimentare). pe lângă prevederile generale pentru instalatiile de utilizare (prg. dispozitive pentru controlul paralelismului.4) trebuie respectate şi prevederile de la paragrafele următoare. În situaţiile de funcţionare în care tranzitarea de la IT la MT este inversată (adică are loc o tranzitare de putere de la MT către ÎT) depăşesc un procent semnificativ din timpul total anual de funcţionare (5%) este necesar să se doteze Staţia de Transformare şi liniile ÎT aferente acesteia cu dispozitive adecvate de protecţie şi control care să permită o exploatare sigură a reţelei respective ca reţea „producătoare”.). aplicate Producătorilor. 8. corelate adaptărilor de mai sus. sunt stabilite de către ANRE. În orice caz. regulatoare de tensiune modificate. 8.1 Limite de putere totală produsă care se pot racorda la reţelele de MT Puterea totală produsă care se poate racorda la reţeaua de MT.7. este limitată de cazul în care s-ar produce inversării de flux de putere în ST.Regimul de schimb al puterii reactive (cosφ) trebuie să permită menţinerea tensiunii in reţeaua de MT şi in reţelele JT aferente.7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători În cazul Producătorilor. ENEL trebuie să indice dispozitivele necesare pentru acest scop (de ex. 8. 24 de mai jos este reprezentată schema generală de racordare a unui Producător (caz general fără precizarea unitatilor de transformare).7. Condiţiile economice. 8. În anumite situaţii in reţea poate fi necesară adoptarea unui regim de schimb al puterii reactive diferit de reglementarile în vigoare. dispozitive de protecţie pentru detectarea defectelor pe bara ÎT. etc. faţă de funcţionarea normală care prevede un tranzit de putere de la Înaltă Tensiune la Medie Tensiune. În Fig. acest regim trebuie să fie stabilit de comun acord cu ENEL. aferentă fiecărei interfeţe ÎT/MT (ST) fără a introduce modificări structurale interfeţei ÎT/MT. 106 .

Figura 24 – Schema generală de racordăre a unei instalaţii de producere 107 .

25 .Schemă de racordare a instalaţiilor de producere la reţeaua de MT ENEL (cu sarcini privilegiate în MT) 108 .Fig.

Fig 26 .Schemă de racordare a instalaţiilor de producere la reţeaua MT ENEL (fără sarcini privilegiate în MT) 109 .

Fig 27 .Schemă de racordare a instalaţiilor de producere la reţeaua de MT ENEL (cu Dispozitiv General cu funcţie şi de Dispozitiv de Interfaţă) 110 .

sunt următoarele: dispozitivul general (DG): deconecteaza de la retea intreaga instalatie de utilizare in cazul unor defecte interne. în plus faţă de dispozitivele prevăzute în paragraful 8. dispozitivul generator care deconecteaza de la reţea fiecare grup generator individual. care este de regulă întârziată cu 300 ms. Producătorul să poată alimenta reţeaua la care este racordat.3 Condiţii de funcţionare a instalaţiei de producere Funcţionarea unei instalaţii de producere în paralel cu reţeaua de distribuţie trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiţii riguroase drintre care se mentioneaza: − regimul de funcţionare în paralel nu trebuie să produca perturbaţii serviciului de distribuţie. trebuie să fie instalat. mai multe funcţii să fie preluate de acelaşi dispozitiv. un dispozitiv. − − În scopul de a garanta separarea instalaţiei de producere de reţeaua de distribuţie în caz de întrerupere de la reţea. cu condiţia ca între instalaţia producătorului şi reţeaua de 63 Cu excepţia cazului de deschidere a DDI din cauză de minimă tensiune. regimul de funcţionare în paralel trebuie să se întrerupă imediat 63 şi în mod automat în absenţa alimentării de la reţeaua de distribuţie sau în eventualitatea în care valorile tensiunii şi frecvenţei ale reţelei (în cauză). în scopul de a păstra nivelul de calitate al serviciului pentru ceilalţi Utilizatori racordaţi.7. Producătorul să poată continua alimentarea defectului. cât şi funcţionarea instalaţiei în paralel cu reţeaua.4. Prin urmare Producătorul trebuie să ia toate masurile necesare protejării propriilor instalaţii. în cazul reanclanşării automate sau conectări manuale ale întreruptoarelor reţelei de distribuţie.7. denumit Dispozitiv de Interfaţă (DDI).8. 111 . care trebuie să existe in instalaţia de producere care pot funcţiona în paralel cu reţeaua. generatorul să se poată afla în neconcordanţă de fază cu reţeaua cu posibilitatea deteriorării mecanice a acestui generator. În situaţii speciale de incarcare a reţelei de distribuţie. în cazul lipsei tensiunii sau tensiuni şi frecvenţe din reţeaua de distribuţie care nu sunt cuprinse în valorile stabilite de către ENEL. dispozitivul de control al paralelismului al instalaţiei de producere nu trebuie să permită regimul de punere în paralel cu reţeaua de distribuţie. care asigura atât separarea unei porţiuni a instalaţiei Producătorului (generatoare şi sarcini privilegiate) permiţând funcţionarea acestora în mod izolat. functionarea SPI şi deschiderea succesivă a DDI ar putea să nu survină în cazul lipsei alimentării de la reţea sau al defectelor in reţea. nu sunt cuprinse între valorile comunicate de către ENEL. - Se admite ca. dispozitivul de interfaţă. care trebuie să reziste solicitărilor mecanice cauzate de cuplajele electrodinamice care sunt determinate de reanclanşarea automata rapide a întreruptoarelor de linie. Sistemul de protecţie de interfaţă (SPI). în funcţie de schema specifică a instalaţiei Producătorului. acţionând asupra DDI separă instalaţia de producere de reţeaua de distribuţie pentru a nu permite ca: în cazul absentei tensiunii in reţeaua de distribuţie.4 Dispozitive prevăzute Dispozitivele suplimentare. în cazul defectului pe linia MT la care este racordat. 8.

acesta trebuie să fie compus din: un întreruptor automat cu bobină de deschidere. în ceea ce priveşte caracteristicile referitoare la separarea circuitelor. Dispozitivul de întrerupere trebuie să fie dimensionat pe baza configuraţiei instalaţiei Utilizatorului şi.a. a sistemului de generare şi dispozitivul de interfaţă). de generator şi de interfaţă revine în responsabilitatea Producătorului. de regulă. dispozitivul de interfaţă trebuie să fie. ca alternativă. − un întreruptor tripolar cu comandă de deschidere la lipsa tensiunii şi doua separatoare instalate unul în amonte şi unul în aval de întreruptor. de interfaţă şi de generator trebuie să poată fi efectuată fie manual de un operator fie automat de către protecţiile Producătorului. în ceea ce priveşte caracteristicile de separare. Manevrarea dispozitivului general. Alegerea acestor dispozitive trebuie să fie realizată tinand seama de mărimile nominale ale sistemului în care sunt instalate. sau. sau un teleruptor (contactor) combinat cu siguranţe fuzibile. trebuie să fie conform cu prevederile SR EN 61557-1. comandă şi întrerupere. Pentru instalaţii cu mai multe generatoare. un întreruptor şi un teleruptor. Dispozitivele generale.4. poate fi constituit în modurile prezentate mai jos. de interfaţă şi de generator trebuie să fie situate în instalaţia Producătorului. comanda de declanşare a fiecărei protecţii trebuie să acţioneze asupra tuturor DDI prezente în instalaţie. ţinând cont că la acest curent pot contribui reţeaua de distribuţie. se admite utilizarea mai multor protecţii de interfaţă (eventual cate una pentru fiecare generator). 112 . 8. Comanda de declanşare a dispozitivului general. în particular. SR HD 637 S1 şi Codul Tehnic RED şi Codul Tehnic RET.7. pentru a nu diminua fiabilitatea sistemului.distribuţie să fie întotdeauna două întreruptoare în serie sau. în ceea ce priveşte curentul de scurtcircuit şi capacitatea de rupere şi de închidere. 64 Condiţiile instalaţiei trebuie să fie evaluate şi stabilite de comun acord cu ENEL. instalaţiile de producere a energiei şi motoarele în funcţiune. între ieşirea în c.1 Dispozitivul de Interfaţă (DDI) În cadrul instalaţiei de utilizare a unui Producător. conform cu SR EN 60947-4-1 (categoria AC-1 sau AC-3 respectiv în absenţa sau prezenţa sarcinilor privilegiate. trebuie să respecte prevederile SR EN 61557-1. Dacă DDI este instalat la JT. dispozitivul de interfaţă. Dacă DDI este instalat la MT trebuie să fie constituit din: − un întreruptor tripolar debroşabil cu comandă de deschidere la lipsa tensiunii. Atunci când acest lucru este impus de reţea 64. acestea trebuie să fie proporţionale cu curentul de scurtcircuit stabilit în punctul de racordare. Dispozitivele menţionate mai sus. în funcţie de nivelul de tensiune pe care este instalat. unic (în MT sau în JT) şi să deconecteze din funcţie simultan toate generatoarele. adică o condiţie anormală detectată chiar şi de un singur SPI să deconecteze toate generatoarele din reţea. în lipsa tensiunii manevrabil de către operator.

numai generatoare ≥ 400 kVA). se pot instala maxim trei DDI (în MT şi/sau în JT). Pentru grupuri de generare de JT. sau. 3.7. ca alternativă. această celulă trebuie să fie realizată astfel încât să fie limitate pericolele de scurtcircuit şi de incendiu. 8. DDG poate îndeplini funcţiile DDI atunci când are caracteristicile acestuia. 8. 2.1 Protecţii asociate DDI Sistemul de Protecţie de Interfaţă (SPI) asociat DDI contine relee de frecvenţă. trebuie să fie conforme cu cerintele prevăzute în Anexa E. Trebuie să fie prevăzute următoarele protecţii: 1.7. Dispozitivul de întrerupere trebuie să fie dimensionat în funcţie de configuraţia instalaţiei producătorului. 4.5 Sisteme de protecţie Caracteristicile tehnice şi incercarile sistemelor de protecţie.2 Dispozitivul generatorului (DDG) Pentru grupuri de generare de MT. 8. maximală de tensiune homopolară V0 partea MT (temporizată. de tensiune şi eventual de tensiune homopolară. 113 . DDG poate fi alcătuit dintr-un întreruptor automat. În aceeaşi Anexă sunt detaliate şi modalităţile după care trebuie să fie atestată conformitatea SPI cu prevederile acestui document. racordate la reţea de cel puţin un an. bobina de deschidere la lipsa tensiunii trebuie să fie subordonată protecţiilor prevăzute în Anexa E. În orice caz. protecţie împotriva deconectărilor de la reţea (stabilita de comun acord între ENEL şi Producător în funcţie de caracteristicile reţelei de distribuţie). minimă tensiune (temporizare: 300 ms).7. Dispozitivul generatorului trebuie să fie instalat pe celula fiecărui generator la o distanţă minimă de bornele generatorului respectiv. fiecare dintre acestea putând să suporte maxim 400 kW. 5.4.În cazul solicitării de instalare a generatoarelor în cadrul unor instalaţii existente. între producere şi reţea de distribuţie. trebuie să fie întotdeauna prezente două întreruptoare în serie între ele sau. un întreruptor şi un teleruptor. dispozitivul DDG poate fi compus din: − un întreruptor tripolar debroşabil cu comandă de deschidere. 6. dacă puterea totală a generatoarelor nu depăşeşte 1000 kW. maximală de tensiune (fără temporizare). din instalatia de producere. − un întreruptor tripolar cu comandă de deschidere şi un separator instalat pe partea de reţea a întreruptorului. şi în cea ce priveşte caracteristicile de separare a circuitelor dispozitivul trebuie să fie conform cu SR EN 61557-1. frecvenţă maximă (fără temporizare).5. frecvenţă minimă (fără temporizare).

dispozitivul general 65 Această cerere este de regulă legată de puterea de generare totală prezentă pe linia/bara MT din Staţia de Transformare. nu este necesară instalarea protecţiei împotriva deconectării de la reţea. efectuata de protecţia de interfaţă. care acţionează. etc. SPI trebuie să fie realizat după modalităţile prevăzute în Anexa E. Protecţie de rezerva constă în a prelua comanda de declanşare. din motive proprii. să solicite realizarea teledeclanşării şi în aceste condiţii. poate instala o protecţie maximală de curent temporizată care să acţioneze asupra DDI. În cazul în care condiţiile de reţea necesită acest lucru. ca alternativă la teledeclanşare poate fi realizată o secvenţă logică în ST de la care pleacă linia MT în antenă. Protecţiile de maximă/minimă frecvenţă şi de maximă/minimă tensiune trebuie să aibă la intrare mărimi proporţionale cu cel puţin două tensiuni de linie de MT care pot fi prelevate: de la secundarul de TT legate între două faze MT. Teledeclanşarea trebuie să fie realizată şi menţinută în exploatare de către ENEL. direct de la tensiunile de linie de JT. astfel încât să determine deschiderea întreruptorului în capătul liniei atunci când se verifică anumite condiţii (de ex. valoare indicativă). lipsă legătură cu reţeaua de ÎT. numai pentru instalaţiile care pot să susţină tensiunea reţelei (generatoare sincrone. de exemplu. Nici în acest caz. pentru care este posibil ca cererea să conţină valori mai mici în anumite circumstanţe.2 Protecţie de rezervă în caz de refuz de deschidere a DDI Pentru siguranţa exploatării reţelei. Reglajele vor trebui să ţină cont de nivelul de tensiune la care mărimile sunt raportate. invertoare care funcţionează ca generatoare de tensiune) cu puterea totală ≥ 400 kVA.5. Protecţia maximală de tensiune homopolară este prevăzută. la un alt dispozitiv de întrerupere. la cererea ENEL. este necesar să fie prevăzută o rezervă pentru refuzul deschiderii dispozitivului de interfaţă. Reglarea protecţiilor sunt în responsabilitatea Producătorului pe baza planului de reglaje stabilit de catre ENEL. asincrone autoexcitate. ENEL poate cere instalarea prin grija Producătorului a unui sistem de teledeclanşare care să garanteze deschiderea dispozitivului menţionat mai sus în eventualitatea nefunctionarii protecţiilor. invertor care funcţionează ca generatoare de tensiune). Secvenţa logica din Staţia de Transformare trebuie să fie realizată şi menţinută în exploatare de către ENEL. nu este necesară instalarea eventualei protecţii împotriva deconectării de la reţea. În cazul în care Producătorul este racordat la linia de MT în schema in antenă (puteri totale de generare mai mari de 2. condiţionat de poziţia de închis a dispozitivului de interfaţă.).În cazul în care Producătorul intenţionează să îmbunătăţească funcţiile dispozitivului de interfaţă la defectele polifazate din reţeaua ENEL. declanşare transformator ÎT/MT. care nu sunt detectate de protecţia de minimă tensiune (de la punctul 2). 114 .7. după caz. 8. asincrone autoexcitate. pentru puteri mai mari de 400 kVA. chiar şi în absenţa functionarii protecţiilor ENEL care acţionează asupra întreruptorului de linie.5 MVA. pentru puteri totale mai mari de 1 MVA 65. Intervenţia unui releu oarecare trebuie să determine deschiderea dispozitivului de interfaţă. În acest caz. Utilizatorul poate. Aceasta este compusă dintr-un circuit. în cazurile în care producerea este realizată cu generatoare care pot să susţină tensiunea reţelei (generatoare sincrone.

7. Protecţiile trebuie să acţioneze dispozitivul generatorului şi sunt conforme cu Codul Tehnic RED şi Codul Tehnic RET în funcţie de tipul generatorului. tensiunea de la capetele înfăşurărilor secundare ale TT legate în triunghiul deschis. Caracteristicile TC şi TT care furnizează mărimi secundare Sistemului de Protecţie general. - Întreruperea temporară trebuie să fie realizată printr-un contact închis al dispozitivul de generator deschis. cele trei tensiuni secundare (în cazul în care protecţia primeşte tensiunea homopolară de la cele trei tensiuni de fază). să aibă loc numai când toate generatoarele sunt dezactivate.sau pe dispozitivul (ele) de generator. înainte de a restabili funcţionarea în paralel a grupurilor de producere cu reţeaua de distribuţie. deschiderea întreruptorului fiecărui generator poate să lipseasca protecţia de interfaţă. 115 . cu scopul de a elimina acest defect fără a compromite integritatea echipamentelor.7. b. În cazul în care sunt prezente mai multe întreruptoare de interfaţă. trebuie să fie reactivate funcţiile SPI. aceasta trebuie să aibă la intrare tensiunea homopolară MT preluată de la trei TT. chiar dacă sunt alimentate de la aceeaşi înfăşurare primară).4 Protecţiile grupurilor de producere Protecţiile grupurilor de producere (care acţionează pe un DDG) au funcţia de a opri procesul de conversie a energiei atunci când apare un defect sau o funcţionare anormală în instalaţia de producere respectivă sau în propriile receptoare ale instalaţiei. 8. 8. este necesar să fie prevazut cu transformatoare adecvate. care împiedică punerea în paralel a instalaţiei de producere cu reţeaua de distribuţie. toate grupurile de generare sunt scoase din funcţie. 8.5 Caracteristicile TT pentru SPI Dacă SPI acţionează pe baza mărimilor preluate de la reţeaua de MT. Soluţia aleasa trebuie să fie aprobată de către ENEL. cu o temporizare mai mică 1 s.5. Protecţiile SPI trebuie să fie bazate pe detectarea tensiunilor secundare ale TT diferite de cele folosite pentru măsură (se admite folosirea înfăşurărilor secundare dedicate. sunt prezentate în Anexa D. Atunci când este prevăzută o protecţie maximală de tensiune homopolară. Temporizarea este activată de circuitul de declanşare al protecţiei de interfaţă. Dacă sunt prezente mai multe generatoare şi un singur dispozitiv de interfaţă. La terminarea condiţiilor speciale de exploatare. din secundarul prevăzut în acest scop. În funcţie de caracteristicile protecţiei se poate alege una din următoarele alternative: a.5. contactele aferente DDG vor trebui să fie puse în serie între ele pentru ca eliminarea temporară a dispozitivului de interfata .7. să fie blocate în poziţie deschisă. montat în paralel cu contactul de declanşare al protecţiilor aferente dispozitivului de interfaţă.5. conectate între fazele MT şi pământ.3 Eliminarea temporară a SPI SPI poate fi eliminat temporar (prin interblocaje electrice adecvate aprobate de către ENEL) numai în una din următoarele condiţii speciale de exploatare: instalaţia Producătorului este „în insulă” şi dispozitivul general sau orice alt dispozitiv amplasat între reţeaua de distribuţie şi dispozitivul de interfaţă.

DDI şi DDG trebuie să fie echipat cu dispozitiv de control a întrerupătorului care verifică condiţiile de punere în paralel imediat după şi înaintea echipamentului de manevră.5. Atunci când este necesar să se prevadă trei TT. 8. fără specificaţiile ulterioare prevăzute pentru cele trei TT dedicate protecţiei 67N. dacă se poate realiza din punct de vedere tehnic. care furnizează caracteristici secundare protecţiilor de min/max f şi min/maxT. trebuie să fie considerată chiar şi atunci când nu intervin condiţiile de putere de generare indicate anterior pentru această soluţie. pot fi depăşite restricţii privind: − puterea nominala a transformatoarelor MT/JT (paragraf 8. În orice caz.5. În acest caz.8 Reguli tehnice pentru racordarea reţelelor interne ale Producătorilor Pentru sistemele interne utilizate care nu cuprind unităţi de generare. pentru a menţine coordonarea selectivă a protecţiilor Producătorului faţă de protecţiile reţelei. acesta trebuie să fie prevăzut cu o automatizare care împiedică închiderea lui în cazul prezenţei de tensiune imediat în aval (spre instalaţia de generare). Dacă unul din aceste dispozitive (DG.6 Instalaţia producătorului racordat în antenă Pentru o instalaţie de producere cu puterea instalată mai mare de 2.14) 67. 8. − valori de reglaj sau tipul de protecţii utilizate în mod normal. legate intre fază şi pământ. se va consulta Anexa E.5 MVA. dacă în schimb cuprind unităţi de generare.7. în caz de defect net monofazat.7 Limite de schimb de putere reactivă Regimul pentru schimbul puterii reactive (cosφ) trebuie să permită menţinerea tensiunii pe toată reţeaua de MT şi pe toate reţelele de JT aferente în domeniul prevăzut de norme (± 10% din tensiunea nominală de alimentare).7. sunt suficiente TT de clasa 3P.13). de comun acord cu ENEL. Posibilitatea de racordare la reţea printr-o linie în antenă.4 şi 8.7. se aplică regulile potrivit paragrafelor 8. 67 În orice caz. este necesară şi aplicarea celor prevăzute în 8. legate în triunghi deschis.TT trebuie să aibă raport de transformare adecvat pentru a furniza. acest regim trebuie să fie stabilit cu ENEL şi reglementat în cadrul Contractului de Distributie. Pentru TT legate în triunghi deschis sunt valabile aceleaşi prevederi referitoare la TT.6. de la SPG 66. trebuie să fie stabilite cu ENEL valorile maxime de curent cu scopul de a limita fluctuaţiile de tensiune pentru toţi utilizatorii. Pentru TT care sunt legate între faze. DDG) nu este echipat cu control de punere în paralel. pentru preluarea tensiunii homopolare.7.5. 8. În anumite situaţii in reţea poate fi necesară adoptarea unui regim de schimb al puterii reactive diferit de reglementarile în vigoare. − puterea totala a transformatoarelor de MT/JT instalabila (paragraful 8. tensiunea nominală la intrarea protecţiilor respective. poată să fie evaluată racordarea acestuia printr-o linie în antenă (din considerente economice ). 8. DDI.6 Dispozitive de control pentru punerea în paralel (generator-reţea) Cel puţin unul din dispozitivele DG. 66 116 .

1 Evaluarea perturbaţiilor Perturbaţiile generate de receptoarele instalaţiei Utilizatorului şi induse în reţea trebuie să fie evaluate de catre ENEL prin modalităţile stabilite de Normele CEI şi CENELEC. privind limitele de emisie şi imunitate la perturbaţii electromagnetice. fluctuaţii de tensiune (flicker). pentru compatibilitatea electromagnetică (EMC). În general limitele de emisie a perturbaţiilor fiecărei instalaţii trebuie să fie fixate ţinând cont de nivelul de planificare adoptat. IT şi MT. de emisiile de perturbaţii transferate de la restul reţelei şi de emisiile de perturbaţii ulterioare datorate noilor instalaţii. 10 Măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii ENEL şi Utilizatorul au dreptul şi capacitatea de a instala echipamente de măsurare şi înregistrare a calităţii tehnice a serviciului. 9.Partea 5 – Prevederi pentru Producători şi Consumatori. măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii 9 Prevederi pentru compatibilitatea electromagnetică Utilizatorul este obligat să instaleze echipamente conforme cu normele care se refera la compatibilitatea electromagnetică CEI. ENEL poate solicita utilizarea condensatorilor/bateriilor de compensare sau sistemele de filtrare. dacă sunt perturbatoare. Toate receptoarele prezente în instalaţia Utilizatorului. care pot fi induse în reţea. ţinând cont de limitele disponibile în zona de reţea interesată. seria 61000. Perturbaţiile maxime. şi se referă la: – – – – variaţii de tensiune (lente şi rapide). monitorizare a serviciului de distributie (continuitatea şi calitatea tensiunii) a tensiunii în punctul de racordare. 117 . trebuie să respecte Normele CEI care reglementează perturbaţiile conduse şi induse apărute în reţeaua la care acestea sunt conectate. dezechilibrul fazelor. Pe lângă receptoarele perturbatoare trebuie să fie luate in considerare şi unităţile de producere. atunci când procesul de producere este sursă de perturbaţii în reţea (ex. amplasate în instalaţiile proprii. de emisiile de perturbaţii ale celorlalţi Utilizatori deja racordaţi la aceeaşi reţea. şi programele aferente de montare. în scopul de a nu produce scăderea calităţii serviciului reţelei. Aceste echipamente de măsurare a continuităţii a serviciului furnizează indicaţii locale şi deci diferă de cele definite de ANRE în reglementările privind nivelurile de calitate a serviciului. pot fi fixate de ENEL. montate adecvat. instalaţii eoliene). armonici .

11. trebuie să fie schimbate informaţii preluate de la: – registratoare cronologice ale evenimentelor. conform dispoziţiilor ANRE. dar se efectueaza conform acordului între părţile interesate.2 Măsurarea energiei schimbate În punctul de interconectare dintre reţelele de distribuţie trebuie să fie instalat un Aparat de Măsură (ADM) care să înregistreze energia schimbată (daca este necesar. 11. Soluţiile tehnice pentru racordare nu sunt (la starea actuală) identificate în prezentul document tehnic. Aceste echipamente trebuie să permită manevra la distanţă necesară pentru a garanta minimizarea indisponibilităţilor în cazul evenimentelor. eventual întreruptor + separator). 118 .1 Punct de interconectare În punctul de interconectare între reţelele de distribuţie trebuie să fie instalate echipamente adecvate pentru a permite independenţa funcţională între cele două reţele de distribuţie (separator.5 Calitate tehnică a serviciului În punctul de interconectare pot fi instalate echipamente pentru a permite atribuirea corectă a responsabilităţilor.Partea 6 – Reguli de racordare între reţele de distribuţie 11 Reguli tehnice de racordare pentru reţelele de distribuţie Prevederile prezentului articol se aplică în cazul racordarii între doi Operatori de Distributie.4 Exploatare şi întreţinere Procedurile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de racordare trebuie să fie stabilite între părţile interesate. precum şi multiple cazuri speciale tehnice care pot interveni.3 Semnale şi măsurări schimbate între operatorii de reţea Dacă există racordarea unei reţele de distribuţie la o staţie aparţinând unui alt operator de reţea. – semnalizări locale. 11. fac necesară adoptarea de forme adecvate de coordonare între titulari. Paragrafele următoare conţin exclusiv prevederile minime pentru racordari similare. Natura particulară a racordărilor similare (racordare între doi titulari de licenţă ENEL şi alt Distribuitor). 11. cu respectarea reglementarilor emise de catre ANRE. 11. pe bază orară. – osciloperturbografe. în ambele direcţii) între cele două reţele. privind calitatea serviciului.

În paragrafele următoare sunt indicate caracteristicile şi cerinţele funcţionale minime ale sistemului de măsurare. 12. este format din: 1. 2.5. la contor. precizie şi verificare”. cu clasa de precizie mai mare sau egală cu 0.5. cu clasa de precizie mai mare sau egală cu 0. legat indirect prin TC şi TT. punctele Producători. modem). trebuie să fie conectate. 4. transformatoare de curent (TC). şi având. pentru transmiterea datelor (de ex. trebuie să fie instalate imediat în aval de DG. Modalităţile de instalare şi cerinţele împotriva furtului trebuie să corespundă: – – indicaţiilor firmei producătoare şi Normele CEI ale produsului. clasa de precizie mai mare sau egală cu 0. SR EN 62053 “Sisteme de măsurare a energiei electrice – Compoziţie. conform SR EN 50470-3.4. în general: – – pentru Consumatori. 119 .5 S. pentru fiecare componentă. pentru măsurarea de energie activă. folosite la Utilizatorii racordaţi la reţelele de distribuţie de curent alternativ cu tensiune nominală mai mare de 1 kV şi mai mică sau egală cu 110 kV. Aceste sisteme de măsurare. pentru măsurarea bidirecţională a energiei active şi a energiei reactive. şir cu cleme de separare şi prindere cabluri şi dispozitiv de protecţie a circuitului de tensiune. 6. după cum s-a specificat în 7. de regulă. cabluri ecranate pentru conectarea circuitelor secundare de tensiune şi curent. trebuie să fie instalate imediat în amonte de punctul de delimitare. contor static trifazat. 5. şi/sau indice de clasă mai bună sau egală cu C. Caracteristicile şi cerinţele funcţionale ale sistemului de măsurare indicate în continuare trebuie să cuprindă si eventuale prevederi ulterioare emise de ANRE. ale TT şi TC. transformatoare de tensiune (TT). conform SR EN 62053-22. Sistemul de măsurare indirect. doar pentru conectările la reţelele IT). dispozitive pentru conectarea contorului la sistemele de transmitere de la distanţă a măsurărilor.Partea 7 – Sisteme de măsurare a energiei 12 Sisteme de măsurare a energiei Prezentele prevederi privesc sistemele de măsurare a energiei electrice transferată (atât energie consumată cât şi produsă) cu reţeaua ENEL. montate pe panoul extern sigilat (prevăzut. echipamente de alimentare auxiliară.4 şi în 8. şi pentru măsurarea de energie reactivă o clasă de precizie mai mare sau egală cu 2 conform SR EN 62053-23. 3.1 Caracteristicile sistemelor de măsurare Toate componentele sistemului de măsurare trebuie să fie legate la aceeaşi instalaţie de legare la pământ.

Componentele aferente trebuie să fie în conformitate cu următoarele normele şi cu eventualele variante şi actualizări: 1. Standard SR HD 637 S1; 2. 3. 4. 5. 6. 7. SR EN 62052 – 11 “ Echipament pentru măsurarea energiei electrice (c.a). Prescripţii particulare. Partea 11: Echipament pentru măsurare” SR EN 62053 – 22 “Echipamente pentru măsurarea energiei electrice (c.a). Prescripţii particulare. Partea 22: Contoare statice pentru energie activă (clase 0,2 S şi 0,5 S”; SR EN 62053 – 23 “Echipamente pentru măsurarea energiei electrice (c.a). Prescripţii particulare. Partea 23: Contoare statice pentru energie reactivă (clase 2 şi 3)”; SR EN 60044 -1 “Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent; (TC) SR EN 60044 -2 “Transformatoare de măsură. Partea 2: Transformatoare de tensiune inductive” (TT); Standarde armonizate SR EN seria 50470, când este solicitată conformitatea cu Directiva 2004/22/CE 31 martie 2004 a Parlamentului european şi al Consiliului; această referinţă poate fi în acest caz alternativă la Norma indicata la punctele 2) şi 3), privind măsurarea de energie activă;

8. SR EN 62053– “Echipamente pentru măsurarea energiei electrice (c.a)”. Pentru sistemele de măsurare existente în funcţiune, este admisă alegerea fiecărei componente cu precizie diferită de cea indicată, cu condiţia ca: - precizia totală a sistemului pentru măsurarea energiei active să fie cel puţin echivalentă indicelui de clasă 1,5; - pentru măsurarea energiei reactive, de clasă 2,5, conform criteriilor indicate în SR EN 62053. TC şi TT de măsurare trebuie să fie realizate cu înfăşurări secundare dedicate exclusiv conectării contorului şi eventualele accesorii; este interzisa conectarea ulterioara a circuitelor pentru sistemele de protecţie la aceste înfăşurări secundare. În baza autorizaţiei prealabile ENEL, este permisă utilizarea acestor înfăşurări secundare pentru preluarea semnalelor, care au ca scop determinarea calităţii serviciului de distributie (dispozitive aflate în disponibilitatea ENEL). Pentru instalaţiile de ÎT, tabloul cu dispozitivele de protecţie şi şirul de cleme de separare şi prindere a cablurilor, acolo unde este utilizat, trebuie să fie poziţionat în imediata apropiere a TC şi a TT de măsurare.

12.2 Instalarea sistemului de măsurare
Echipamentele de măsurare corespund SR EN 62053, in special la cerinţele impotriva furtului de energie Cablurile pentru racordarea circuitelor secundare pentru măsura trebuie să fie protejate pe toată lungimea lor, utilizând un tub flexibil de protectie pentru instalaţii electrice, conform SR EN 61386-1 şi SR EN 61386-23. Fiecare tub trebuie să aibă la capete racorduri cu filet, sigilabile, pentru a asigura conectarea diferitelor părţi între ele şi pentru împiedicarea deşurubarii de la carcasa unde este conectat cablul.

120

Cablurile pentru conectarea circuitelor secundare de măsurare şi tubul flexibil de protecţie aferent trebuie să treacă prin tuburi adecvate sau canale, putând fi verificate pe toată lungimea lor prin intermediul orificiilor prevăzute. În interiorul spaţiului de măsurare, pentru conectarea la sistemul de măsurare, şi în apropierea TC şi TT, pentru conectarea cablurilor la bornele secundare ale transformatoarelor de măsurare, cablurile trebuie să fie fixate la vedere. Cablurile de măsurare nu trebuie să parcurgă aceleaşi trasee cu cablurile de putere, nici nu trebuie să fie paralele cu acestea; cablurile nu trebuie să fie utilizate pentru scopuri diferite de realizare a măsurătorilor, în afară de cele prevăzute pentru determinarea calităţii serviciului electric. Ecranul cablurilor pentru conectarea circuitelor secundare de măsurare şi partea metalică a tuburilor flexibile de protecţie trebuie să fie conectate la pământ la ambele capete, la o singură instalaţie de legare la pământ. Contorul trebuie să fie poziţionat într-un spaţiu de măsurare, aparţinând instalaţiei de racordare a utilizatorului; spaţiul şi contorul instalat trebuie să fie accesibil pentru ENEL şi Utilizator, fără să se recurgă la utilizarea mijloacelor speciale. Spaţiul trebuie să fie iluminat adecvat, poate fi prevăzut cu alimentare electrică de JT pentru utilizarea dispozitivelor şi echipamentelor de verificare, fără obstacole in vederea executarii în siguranţă a lucrărilor de întreţinere. Pentru prevederile privind alimentarea pe JT se consideră valabile cele menţionate la 7.5.8 şi 8.5.8. Datele măsurate ale energiei electrice trebuie să fie accesibile numai persoanelor autorizate de ANRE. Pentru a garanta datele măsurate de eventuale modificări, clemele sistemului de măsurare trebuie să fie dotate cu sisteme mecanice de sigilare (plombare sau similare). În ceea ce priveşte cablurile exterioare tablourilor electrice şi aparaturilor de măsurare, acestea trebuie să fie ecranate, sau cu cabluri cu neutrul concentric, sau prin tuburi metalice adecvate şi sigilate. Cerinţele de garantare împotriva fraudelor sau modificărilor trebuie să fie extinse şi la porturile dispozitivelor de transmitere a datelor (port optic, port serial, modem şi legături) pentru a evita conectări neautorizate. Ca alternativă la sigilarea dispozitivelor de transmisie a datelor, caracteristicile de fabricaţie ale echipamentelor de măsurare trebuie să garanteze implementarea unor tehnici de protecţie a datelor de măsurare şi de elaborare, precum şi funcţionalităţile aparatului de măsurare. De asemenea, trebuie să fie garantat accesul de siguranţă, prin modalităţi autorizate, la datele de măsurare şi de elaborare atât a citirii cât şi a scrierii, pentru a evita modificarea datelor reglementate sau accidentale. Eventualele derogări trebuie să fie motivate de exigenţe speciale, trebuie în orice caz să asigure corectitudinea măsurării şi nu trebuie să ducă la discriminări între Utilizatori şi Distribuitori.

12.3 Cerinţe funcţionale ale contorului
Contorul sistemului de măsurare trebuie să permită: 1. măsurarea şi înregistrarea energiei active şi reactivă (capacitivă şi inductivă) consumată şi produsă în diferite condiţii de sarcină (activă consumată şi produsă, reactivă măsurată în cele patru cadrane) o dată la 15 minute, precum şi determinarea tuturor parametrilor necesari pentru identificarea (SR HD 637 ) si transmiterea corectă a datelor de măsurate, prelucrarea şi înregistrarea aferentă a valorilor maxime de putere activă (considerată ca medie în cele 15 minute), data şi ora corespunzătoare;

121

2. setarea de la distanţă a intervalelor orare; 3. setarea automată a orei legale/solare; 4. preluarea semnalizărilor/informaţiilor de diagnoză; 5. sincronizarea orară atât local cât şi de la distanţă; 6. memorarea datelor măsurate a energiei (activă şi reactivă înregistrate, aşa cum este descris la punctul 1), pentru o perioadă de cel puţin 60 zile. Ceasul intern al contorului trebuie să aibă caracteristicile indicate în SR EN 62054-21 pentru schimbări orare. Contorul trebuie să fie identificat, printr-un cod de înregistrare menţionat într-o memorie internă rezervată şi nemodificabilă. Contorul trebuie să fie prevăzut pentru schimbul de date, atât în local cât şi la distanţă (pentru telecitire) conform SR EN seria 62056; trebuie să fie prevăzut cu dispozitive pentru interogarea şi preluarea datelor de la distanţă de către ENEL, conform dispoziţiilor stabilite de ANRE. Trebuie să fie prevăzut un plan de verificări periodice, care se va executa de către responsabilul de gestionare şi întreţinere a sistemului de măsurare, conform SR EN 62053. Rezultatele verificărilor sunt disponibile persoanelor autorizate de ANRE. Contorul trebuie să fie omologat ENEL, a căror gestionare este integrată în sistemul de achiziţie şi validare a datelor de măsurare a acestuia 68. Modulul de comunicare a sistemului de măsurare trebuie să garanteze că modalitatea de conectare şi logica (sistem) de comunicare între centru şi periferice sunt aprobate de ENEL.

12.4 Activarea şi întreţinerea sistemului de măsurare
Componentele sistemului de măsurare, dacă sunt noi, se consideră programate din fabricaţie. Responsabilul cu instalarea şi mentenanţa, înainte de punerea în funcţie, trebuie să verifice corecta instalare a componentelor şi funcţionarea normală a sistemului. Verificarea trebuie să prevadă proba de telecitire realizată de sistemul de achiziţie al responsabilului cu preluarea şi înregistrarea datelor. Proba de telecitire poate fi efectuată înaintea verificării; atestarea rezultatului pozitiv a acestei probe este transmisă de la responsabilul cu preluarea şi înregistrarea datelor către responsabilul cu instalarea şi mentenanţa. Activarea sistemului de măsurare poate fi efectuată doar după trecerea cu rezultat pozitiv a probei de telecitire şi după verificarea instalării corecte. Persoana responsabilă cu instalarea şi mentenanţa efectuează un program periodic de verificare, cu o periodicitate de trei ani sau cu periodicitate definită eventual de normativul în vigoare, şi redactează raportul de verificare aferent. Toate verificările trebuie să fie efectuate conform SR EN 62053.

ENEL trebuie să permită producătorilor de contoare integrarea modelelor şi tipurilor respective în sistemul de achiziţie şi validare; în acest sens producătorii de contoare trebuie să respecte caracteristicile tehnice necesare pentru realizarea integrării, puse la dispoziţie de ENEL, şi să pună la dispoziţia acestuia aplicaţiile de interfaţă (API – driver) de integrare în sistemul de achiziţie şi validare a datelor de măsurare. Utilizarea API – driver în acest scop, trebuie să fie făra limitări de tip informatic sau juridic care împiedică utilizarea pentru determinarea datelor de măsurare menţionate aici. Integrarea se consideră încheiată după efectuarea probelor şi după atestarea pozitivă eliberată de ENEL.

68

122

Rezultatele verificărilor sunt disponibile şi celorlalte persoane autorizate conform dispoziţiilor ANRE. Activităţile de mentenanţă şi verificare a sistemului de măsurare trebuie să fie obiectului unei reglementări între Utilizator şi ENEL. Datele de măsurare a energiei electrice trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor autorizate, conform dispoziţiilor ANRE.

12.5 Sistemul de măsurare al energiei în punctele de consum
Sistemul de măsurare este destinat determinării şi înregistrării energiei electrice active şi reactive. ENEL este responsabil cu instalarea şi cu mentenanţa sistemului de măsurare a energiei în corespondenţă cu punctul de delimitare, iar componentele sistemului de măsurare trebuie să corespundă caracteristicilor tehnice şi prescripţiilor ENEL, şi să fie compatibile cu cerinţele referitoare la măsurarea energie electrice stabilite de ANRE. Toate elementele care compun sistemul de măsurare trebuie să fie sigilate pentru a nu permite fraudele. Ca alternativă la sigilarea dispozitivelor de schimb de date, caracteristicile de fabricaţie ale echipamentelor de măsurare trebuie să garanteze implementarea unor tehnici de protecţie a datelor de măsurare şi de elaborare, precum şi funcţionalităţile echipamentelor de măsurare. De asemenea, trebuie să fie garantat accesul în siguranţă, prin modalităţi autorizate, la datele măsurate şi elaborate atât citite cât şi scrise, pentru a evita modificarea datelor în mod voit sau accidental, potrivit dispoziţiilor în vigoare.

12.6 Sistemul de măsurare a energiei în punctele de producere
Posesorul instalaţiei de producere este responsabil de instalarea şi mentenanţa sistemului de măsurare a energiei în corespondenţă cu punctul de producere. Măsurarea energiei electrice corespunzătoare unui punct de producere poate fi efectuată de către ENEL, în scopul controlului, şi fără a modifica obligaţiile proprietarului instalaţiei. Producătorul poate solicita ENEL (cu acordul prealabil al acestuia) să efectueze măsurarea energiei electrice corespunzătoare punctului de producere; Producătorul este responsabil de instalarea şi de mentenanţa sistemului de măsurare. ENEL este responsabil de preluarea şi înregistrarea datelor măsurate. Aceste citiri, pentru Producători cu unităţi de producere mari, trebuie să fie disponibile şi la DET. Caracteristicile contorului trebuie să fie compatibile cu cerinţele referitoare la prelucrarea datelor măsurate de energie electrică stabilite de ANRE. Componenţa şi caracteristicile sistemului de măsurare trebuie să fie certificate de către Producător şi comunicate catre ENEL. Sistemul de măsurare trebuie să fie verificat înainte de punerea în funcţie, conform celor prevăzute în paragrafele precedente; în acest caz, verificarea trebuie să prevadă proba de telecitire efectuată de sistemul de achiziţie al ENEL. La efectuarea verificărilor (atât iniţiale, cât şi periodice) trebuie să fie garantată posibilitatea prezenţei personalului ENEL; trebuie redactat un buletin de verificare de către Producător şi transmis în copie la ENEL. Producătorul trebuie să garanteze în orice moment telecitirea contorului.

123

1 Caracteristici indicative ale REŢELEI în punctul de racordare – – – – – limite de variaţie a frecvenţei. la cererea acestuia trebuie să fie definite de către ENEL condiţiile de funcţionare a reţelei. NOTA: in mod eronat se face referire la contractul de racordare. obligaţii de informare şi documentaţie În prezentul paragraf sunt menţionate toate informaţiile care trebuie să fie schimbate între ENEL şi Utilizator în vederea procesului de racordare. domeniu de variaţie: ±5%). Acesta nu prevede nimic din ce e mai jos! 13. valoare declarată: 110 kV. Toate datele care fac obiectul comunicării către Utilizatori trebuie să fie comunicate în momentul încheierii Contractului de Distribuţie/Furnizare şi de fiecare dată când intervin modificări conform art. cu tensiunea declarată (dacă este diferită de tensiunea nominală) şi puterea de scurtcircuit maximă şi minimă de funcţionare. principalele caracteristici ale instalaţiei Utilizatorului în scopul realizării şi menţinerii racordării. mentenanţa şi dezvoltarea porţiunilor din instalaţia de utilizare racordată la reţea.: valoare nominală:110 kV. Pentru o proiectare optimă a instalaţiilor Utilizatorului. 124 . Domeniul de variaţie definit astfel (exprimat în valori absolute) trebuie să fie inclus în cel aferent condiţiilor normale de funcţionare al reţelei (de ex.Parte 8 – Contract de Distribuţie/Furnizare. 13. Limitele de utilizare a liniilor şi a transformatoarelor trebuie să fie stabilite de către ENEL şi trebuie să fie comunicate la cerere Utilizatorilor care solicită racordarea. ţinând eventual cont de dezvoltările de reţea programate. – Sunt tratate în Contractul de Distribuţie/Furnizare subiectele conform paragrafelor următoare. 5. în baza valorilor determinate în condiţii normale de funcţionare a Reţelei. nivel maxim de distorsiune armonică totală. obligaţii de informare şi documentaţii 13 Contract de Distribuţie/Furnizare. limite de variaţie a tensiunii. putere de scurtcircuit (minim convenţional pentru IT. dacă sunt necesare pentru proiectarea instalaţiilor.1. Pentru fiecare punct de racordare la ÎT. Condiţiile reţelei în punctele de racordare în condiţii normale şi excepţionale sunt aceleaşi ca şi în cazul reţelei în general. a instalaţiei de reţea şi de utilizarea pentru racordare. ENEL trebuie să indice valoare medie a tensiunii (tensiune declarată) şi domeniul de variaţie aferent.1 Contract de Distribuţie/Furnizare Contractul de Distribuţie/Furnizare conform Ordinul 43/2004 conţine: – caracteristicile instalaţiilor reţelei. minim de funcţionare pentru MT). nivel maxim de dezechilibru a tensiunii. reglementarea relaţiilor între ENEL şi Utilizator în ceea ce priveşte exploatarea. a liniilor de legătură aferente punctului de racordare. Unele dintre datele menţionate pot fi puse la dispoziţia Utilizatorilor chiar şi înainte de încheierea contractului.

– – – valoare maximă a indicelui de severitate a fenomenului de flicker. Linii de racordare – – – coordonarea izolaţiei. 13. număr mediu de zile anuale de indisponibilitate prevăzute pentru mentenanţă (doar pentru ÎT).3 Exploatarea. timpii ciclurilor de reanclanşare rapidă (atunci când sunt prezente). Coordonarea izolaţiei aferente porţiunii de instalaţie a Utilizatorului la nivel de tensiune a punctului de racordare. reglaje ale protecţiilor aferente liniei (DG) care alimentează Utilizatorul (atunci când sunt solicitate de către Utilizator).1. atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. caracteristici ale eventualelor sisteme de telecomunicaţie.2 Caracteristici ale instalaţiilor şi ale proceselor Instalaţii ale REŢELEI – – Coordonarea izolaţiei aferente instalaţiei de reţea pentru racordare. caracteristici ale întrerupătoarelor comandate la distanţă de: − − – – – – sisteme de protecţie a reţelei. care presupun punerea în paralel între ele. eventuala utilizare a dispozitivelor automate pentru conectarea şi deconectarea mijloacelor de compensare a puterii reactive. 13.1. acces la instalaţiile şi procedurile pentru executarea lucrărilor. caracteristici ale întreruptoarelor şi a separatoarelor. caracteristici generale ale sistemului de protecţie a instalaţiei de reţea pentru racordare. eventuală utilizare a echipamentelor de teleprotecţie/teledeclanşare. Instalaţii de producere – Programe de furnizare a puterii reactive. eventualul acord pentru funcţionarea Utilizatorului la servicii de reţea neobligatorii pentru el (funcţionare în insulă a unei părţi a reţelei). dispozitive ale Transelectrica\DET (BME. a părţilor distincte ale reţelei. Instalaţii ale Utilizatorului – – eventuală utilizare şi poziţionare a dispozitivelor pentru deconectarea de sarcini sau de grupuri de generare. 125 . conducerea şi controlul instalaţiilor – – – – – Gestionarea eventualelor puncte de racordare multiple şi a alimentărilor de rezervă. BMI). lista eventualelor echipamente în proprietatea ENEL care sunt amplasate în instalaţia Utilizatorului. criterii de integrare pentru definirea limitelor de competenţă funcţională.

– modalităţi de exploatare a racordării ale Producătorului. – condiţii generale de racordare a Consumatorului. – eventuale modalităţi de exploatare tranzitorie a racordării Consumatorului. – programarea indisponibilităţilor. – modalităţi de exploatare tranzitorie a racordării Producătorului. – plan de producere şi schimb a energiei reactive. pentru instalaţiile de producere dispecerizabile racordate la reţeaua ÎT. în scopul gestionării punctului de delimitare. precum şi o confirmare a efectuării reglajelor protecţiilor conform celor specificate de ENEL. în relaţiile dintre ENEL. ENEL şi Utilizatorul trebuie să identifice în mod univoc instalaţia şi să identifice persoanele abilitate pentru furnizarea informaţiilor tehnice. Derogări de la Regulile Tehnice.4 Convenţia de Exploatare ENEL stabileşte in cadrul Contractului de Distribuţie/Furnizare o Convenţie de Exploatare (care se încheie anterior intrării în funcţiune a instalaţiei). Producător şi DET. Această documentaţie constă într-un extras al Declaraţiei de conformitate (redactată de societatea care a realizat lucrarea abilitată conform cerinţelor ENEL) care trebuie să aibă ca anexă proiectul întregii instalaţii a utilizatorului pana la punctul de delimitare fiind incluse aici transformatoarele de la nivelul de racordare la alte niveluri tensiune. conţinând următoarele: – exploatarea punctului de racordare ENEL – Consumator. Convenţia de exploatare (vezi Anexa J şi Anexa K). – modalităţi de exploatare a racordării Consumatorului. 13.1. păstrarea şi comunicarea formală către ENEL a documentaţiei tehnice aferentă propriei instalaţii. actualizarea. 13. – persoanele consemnate cu disponibilitatea timp de 24 h. – dispoziţii operative privind securitatea muncii. Utilizatorul este responsabil cu redactarea. – condiţii generale de racordare ale Producătorului. completată conform formularului menţionat în Anexa G. este stabilită între ENEL. Pentru fiecare punct de delimitare trebuie să fie prevăzută documentaţia tehnică de referinţă.– siguranţa persoanelor şi echipamentelor cu ocazia intervenţiilor pentru întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor ENEL şi Utilizatorului. – mentenanţă şi deservicii (din cauza defectelor). eventual acordate de ENEL. 126 . – pornirea şi punerea în paralel a grupului. Utilizatorul trebuie să prezinte documentaţia care atestă conformitatea instalaţiei de utilizare cu cerinţele indicate în prezentul document.2 Documentaţie tehnică necesară pentru racordare În momentul racordării. – programe de producere. sunt menţionate în Contractul pentru Racordare. Proprietarul Staţiei reţelei de interes şi Utilizator.

transformatoare. având indicate toate caracteristicile echipamentelor (întreruptoare. pe baza informaţiilor furnizate de Utilizator. care să dovedească caracteristicile de protecţie. a serviciilor auxiliare şi a echipamentelor prezente în instalaţie. protecţie şi control. în formă electronică şi în formatele definite de ENEL. interblocările şi raporturile între funcţiile de automatizare şi de protecţie. Pe schema monofilară trebuie să fie reprezentate toate echipamentele. generatoare. În listă trebuie să fie menţionate eventuale derogări acordate. numele. Pentru fiecare punct de racordare trebuie să fie păstrată la ENEL lista caracteristicilor tehnice ale respectivului punct.2. – – Simbolurile utilizate în schemele electrice ale instalaţiei trebuie să fie în conformitate cu normativele tehnice în vigoare.2 Schemele funcţionale ale Sistemului de Comandă. comandă şi control. Schema monofilară trebuie să conţină. manuale şi date de recepţie a echipamentelor. pentru fiecare componentă a instalaţiei. TT. toate 127 . Utilizatorul este de asemenea obligat să colaboreze pentru actualizarea periodică a Bazei de Date a Sistemului de Control. aşa cum sunt poziţionate în instalaţie. a sistemelor de protecţie.2. descrieri tehnice. 13.Această documentaţia trebuie să conţină cel puţin: – o schemă monofilară a instalaţiei de utilizare pentru racordarea. protecţii. chiar şi simplificată. scheme funcţionale ale sistemului de protecţie.3 Descrieri tehnice. comandă. Utilizatorul trebuie să furnizeze. şi conectările la toate circuitele de joasă tensiune şi externe. de asemenea. a întregii documentaţii tehnice a instalaţiei. Utilizatorul trebuie să pună la dispoziţia ENEL. preluându-le din manualul constructorului.). cabluri. Control şi Protecţie Pentru fiecare spaţiu (celulă) al instalaţiei de racordare. Această listă trebuie să fie formată şi actualizată prin grija ENEL. Dacă în instalaţia de racordare sunt prezente echipamente în carcasă metalică cu compartimente sub presiune şi umplute cu gaz SF6. manuale şi date de recepţie Pentru fiecare tip de echipament şi de componentă a punctului de racordare care intră în competenţa sa. la cererea ENEL. TC. această situaţie trebuie să fie în mod clar indicată în schemă evidenţiind compartimentarea acesteia.2. numerotările şi caracteristicile nominale principale a întregii instalaţii şi toate echipamentele prezente în instalaţie. Utilizatorul trebuie să prezinte: – – o schemă funcţională. o schemă sau o listă a semnalelor logice şi analogice disponibile pentru monitorizare.1 Schemă monofilară Schema monofilară trebuie să reprezinte cu acurateţe circuitele şi conectările lor pentru întreaga instalaţie de racordare. 13. etc. 13. Informaţiile referitoare la instalaţie şi a proceselor de producere de energie electrică trebuie să fie menţionate în acordurile suplimentare şi în secţiunile prevăzute ale acestui document.

128 . ale DET/Transelectrica. Pentru părţile supuse recepţiei.datele necesare pentru activităţile ENEL iar.). acolo unde este prevăzut. datele în cauză vor fi înlocuite cu datele de recepţie (Anexa L1 şi L2.

cablul la cealalt capat şi-l va lega la pământ cu un dispozitiv de legare la pământ mobil.în cazul în care este necesar. pentru accidente sau daune de orice fel care ar putea afecta persoane sau lucruri în timpul activităţii sau oricum din cauza postului de transformare sus-menţionat. Vă aducem la cunoştinţă. furnizând clientului o documentaţie scrisă privind operaţiunile efectuate. sunteţi responsabil în totalitate de instalaţia de legare la pământ realizată de dvs. precum şi. 2.ENEL va separa şi va lega la pământ cablul în amonte de punctul de delimitare. (conf. 1 din 2 129 . SR EN 50110 1-2) care va semna pentru dvs. un reprezentant al firmei noastre va racorda postul de transformare situat în. ENEL este scutită de orice responsabilitate civilă sau penală. că lucrările în instalaţia de utilizare se pot executa: a) cu scoaterea de sub tensiune a cablului de legătură. cu Normele Europene şi cu legislaţia în vigoare şi cu toate măsurile şi prevederile necesare în scopul siguranţei.clientul se va ocupa de efectuarea lucrărilor (pe cât posibil.. se va proceda după cum urmează: Cazul a): 1. fără nici o excepţie. 4. aceste lucrări vor trebui făcute în exteriorul compartimentului de racordare rezervat ENEL). În aceste cazuri. în momentul racordării declaraţia prezentată în anexă. ENEL va desface de la propria instalaţie capetele terminale ale cablului. la rândul său. la care sunt conectate şi elementele metalice ale echipamentelor noastre şi al cărei buletin de verificare l-aţi transmis în conformitate cu normele în vigoare. 3. acolo unde legea nu prevede acest lucru.clientul va separa. inclusiv cele pentru prevenirea accidentelor de muncă. Ne permitem să vă reamintim obligaţia care vă revine în ceea ce priveşte exploatarea şi întreţinerea cabinei şi a instalaţiei de utilizare în conformitate cu normele legale. pentru a-l livra apoi clientului. L1 pag. Anexa. În mod special. b) fără scoaterea de sub tensiune a cablului de legătură.ANEXA L1 (Model de scrisoare care trebuie trimisă clienţilor înainte de punerea în funcţiune a Postului de transformare) SUBIECT: racord la medie tensiune În ziua şi la ora stabilite anterior de comun acord cu dvs. învelişurile metalice şi protecţiile cablului.______________________ ___ Operaţiunea va fi efectuată în prezenţa unui expert desemnat de dvs. pentru a se asigura împotriva punerii accidentale sub tensiune şi va instala indicatoare de avertizare “LUCRĂRI ÎN CURS NU EFECTUAŢI MANEVRE”.. totodată.

Formular în dublu exemplar .copie: client Semnătură şi ştampilă Enel Semnătură şi stampilă client Anexa.original: Enel . va fi responsabilitatea clientului.5. la separat şi după ce a îndepărtat în prealabil dispozitivele de legare la pământ de tip mobil. să înştiinţeze în scris ENEL. Vă rugăm să ne restituiţi un exemplar semnat de luare la cunoştinţă a prezentei.odată terminate lucrările. Cu stimă. eventuale incidente provocate reţelei noastre datorită modificării valorilor acestor reglaje sunt în responsabilitatea dvs. după ce l-a conectat la dispozitivul general al instalaţiei sale. 2 din 2 130 . L1 pag. şi să înapoieze la ENEL cablul întreg. Vă amintim că reglajele protecţiilor întreruptorului general vor trebui să corespundă valorilor stabilite cu personalul ENEL. Cazul b): ENEL nu va efectua nici o manevră. iar clientul va trebui să aplice cele prevăzute de Normele în vigoare.

declarând că am informat pe toţi cei interesaţi că prezenta instalaţie este sub tensiune şi deci se interzice accesul neautorizat. situat în localitatea .....................................………................ în data de ..................... postul de transformare................ Data ora Semnătura Semnătura personal Enel Formular în dublu exemplar ............................. în numele clientului ...... de care am fost ales în mod expres..........ANEXA L2 Declaraţie de confirmare a racordării Subsemnatul ................ 1 din 1 131 .... va fi considerat sub tensiune........... Astfel scutesc ENEL de orice responsabilitate..............copie: client...................................... L2 pag..................... declar că am luat la cunoştinţă că de la ora.......... Anexa............original: ENEL ...............................

132 . eliminarea selectivă a defectelor (atât polifazate. lipsa sau eliminarea întârziată a unui defect. Pentru defectele care pot apărea pe porţiuni de reţea ale utilizatorului la tensiuni mai mici decât de tensiunea de racordare. aşa cum rezultă din paragrafele următoare. aceste probleme sunt comune majorităţii Utilizatorilor. între diferite protecţii ale Utilizatorului) pentru defecte interne în reţeaua Utilizatorului: de fapt. sau scoaterea din funcţiune a unei zone extinse de reţea (sau de instalaţie a Utilizatorului). este necesar să se asigure că defectul nu determină functionari ale protecţiilor reţelei la tensiunea de racordare (selectivitate de curent). permiţând selectarea în cel mai scurt timp posibil a defectului (rapiditate) şi delimitând pe cât posibil zona pusă în afara serviciului (selectivitate). pot să producă deservicii grave. Mai rar (linii în antenă) sunt adoptate protecţii maximale de curent cu mai multe trepte. Prezenta Anexă conţine descrierea sumară a sistemelor de protecţie şi de reanclanşarea automată instalate pe reţelele de distribuţie de ÎT şi MT. etc. în funcţie de timp şi de curent). Prin urmare. Timpul de eliminare a defectului (rapiditate) şi capacitatea de selectare corectă a porţiunii de reţea pentru izolare (selectivitate) sunt considerate prerogative fundamentale ale unui sistem de protecţie. pentru reţelele de MT. coordonarea între protecţiile de reţea şi ale utilizatorului prin reglaje în timp şi de curent (selectivitate mixtă. Datorită caracteristicilor tehnice care le diferenţiază. realimentare. Aceste cerinţe sunt strict legate între ele şi vor fi luate în consideraţie în funcţie de scopul sistemului de protecţie. Pentru reţelele de ÎT. sistemele de automatizare ale reţelelor (identificarea defectelor. aceste sisteme de protecţie şi automatizări sunt similare pe tot teritoriul naţional.) presupun mici adaptări de coordonare cu instalaţiile utilizatorului. cât şi monofazate) este realizată în general folosind protecţii de distanţă. De fapt.1 Reţele de ÎT Reţelele de ÎT funcţionează cu neutrul legat la pământ şi în scheme de tip buclat sau parţial buclat. Coordonarea între protecţiile de reţea şi ale utilizatorului are scopul de a reduce perturbaţiile de funcţionare. În general. acestea sunt comune în cea mai mare parte a reţelelor de distribuţie. Mai problematică este coordonarea selectivă pentru defecte care apar pe porţiuni din reţeaua utilizatorului la aceeaşi tensiune de racordare. A.ANEXA A Coordonarea protecţiilor şi a automatizărilor de reţea cu protecţiile instalaţiilor utilizatorului Deoarece sistemele de protecţie adoptate prin grija Utilizatorului trebuie să fie corelate corect cu protecţiile de reţea. având în vedere prezenţa obligatorie a unui Dispozitiv General (eventual multiplu) pe toate instalaţiile. În continuarea prezentei Anexe se menţionează problemele de coordonare selectivă între protecţiile de reţea şi cele ale Utilizatorului (şi acolo unde e posibil.

În acest ultim caz (defectele monofazate) logica de protecţie/automatizare a reţelei este diferită de starea neutrului. tendinţa actuală este da a exploata reţele cu neutrul tratat prin impedanţă constituită din reactanţă inductivă şi rezistenţă (neutru compensat.1. Timpii de aşteptare sunt condiţionaţi de timpii minimi de stingere a arcului. 0. Întrerupătorul în “A” reanclanşează în prezenţa tensiunii pe bară şi absenţa tensiunii pe linie.1 Protecţii şi automatizări de reţea Caracteristicile tipice ale protecţiilor de distanţă asigură eliminarea defectelor în aproximativ 100 ms (prima treapta) şi în 350 ms (a doua treapta) pentru reţele de 110 kV. Pe de altă parte.A. A.3 s pentru reanclanşarea tripolară.1 Protecţii şi automatizări de reţea Date fiind criteriile de exploatare conform paragrafului precedent.5 s pentru reanclanşarea monopolară. defectul monofazat este eliminat de întreruptorul de la 133 . este activată în modalitate exclusiv monopolară în cazul liniilor buclate pe care se află grupuri de producere şi care buclează ST de 110 kV . este posibilă o coordonare selectivă cu condiţia ca să existe declanşarea instantanee a protecţiilor maximale de curent ale instalaţiei Utilizatorului (Dispozitiv General) şi declanşarea în a doua treapta a protecţiilor de distanţă ale reţelei.1. Reţeaua de ÎT este dotată de asemenea cu dispozitive de reanclanşare automată rapidă şi temporizată. Se face distincţie între capatul liniei care pune sub tensiune (“A”) şi extremitatea care leagă reţeaua (“B”). pentru defecte pe porţiuni de reţea ale utilizatorului la aceeaşi tensiune de racordare. intervine în schimb cu timpi de aşteptare de 60 s sau 180 s în funcţie de tipul de întreruptor controlat. În ceea ce priveşte starea neutrului. Cu neutrul izolat. de identificare a defectului monofazat cu întrerupere minimă pentru Utilizator şi cu solicitări minime la nivelul izolaţiilor.2. Exploatarea reţelelor cu neutrul compensat rezultă a fi avantajoasă în condiţiile limitări curentului de defect la pământ (este mai simplă dimensionarea instalaţiilor de legare la pământ). verificând condiţiile de sincronizare. Reanclanşarea rapidă este activată în modalitate monopolară pentru defecte monofazate şi tripolară pentru defecte polifazate. Mai dificilă este coordonarea în cazul Utilizatorilor racordaţi în derivaţie rigidă (în T) sau în antenă. Reanclanşarea temporizată. A. bobina Petersen) sau din rezistenţă simplă. Întrerupătorul în “B” reanclanşează în prezenţa tensiunii atât pe bară cât şi pe linie. cu eventuală posibilitate de alimentare de rezervă. Valorile menţionate sunt cele pe care experienţa de exploatare a reţelei le-a demonstrat ca fiind statistic eficiente pentru eliminarea defectelor tranzitorii (nepermanente). tot de tip tripolar şi cu control al sincronismului. A. Setările uzuale ale reanclanşării rapide pentru tensiunea de 110 kV sunt: – – 0. de auto-eliminare a defectelor monofazate.2 Reţele de MT Reţelele de MT sunt exploatate prin scheme de tip radial. Anumite porţiuni de reţea de MT sunt exploatate încă cu neutrul izolat.2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale utilizatorului În ceea ce priveşte coordonarea între protecţiile reţelei şi cele ale utilizatorului. eliminarea selectivă a defectelor se realizează prin criterii diferite pentru defectele polifazate cu pământul.

200 ms.3 Coordonare selectivă între protecţiile tensiune cu tensiunea de racordare utilizatorului la aceeaşi În ceea priveşte coordonarea între protecţiile instalaţiilor utilizatorului pentru defecte pe porţiuni din reţeaua Utilizatorului la aceeaşi tensiune cu tensiunea de racordare. În primul caz (defect monofazat).începutul liniei. defectele rezolvate astfel au consecinţe mici asupra calităţii serviciului (goluri mai scurte şi mai puţin profunde).2. defectul monofazat poate fi eliminat prin modalitatea de mai sus sau prin deschiderea IMS poziţionate de-a lungul liniei. cu o probabilitate destul de mare. În ceea ce priveşte defectele polifazate (şi pentru defectele cu dublă punere la pământ). de asemenea. fiind mai puţin stringente necesităţile unei eliminări rapide a defectului. timpii de eliminare a defectelor polifazate sunt în general mai mici de 150 ms . pentru defecte pe porţiuni de reţea ale utilizatorului la aceeaşi tensiune de racordare. posibilitatea de coordonare selectivă (între DG şi întrerupătoarele din aval folosite pentru protecţia fiecărui receptor) este condiţionată temporizării maxime stabilă 134 . Posibilitatea de coordonare selectivă care permite evitarea functionarii protecţiei de linie pentru defecte pe porţiuni din reţeaua utilizatorului la aceeaşi tensiune cu tensiunea de racordare poate fi realizată utilizând. cu reanclanşarea rapidă ulterioară a întreruptorului de linie din ST şi reluarea alimentării pentru ceilalţi Utilizatori. posibilităţile de coordonare selectivă între protecţiile reţelei şi protecţia generală a Utilizatorului sunt foarte reduse (nule în cazul defectelor nete). Dacă DG este format dintr-un întreruptor. timpii de aşteptare variază de la 30 s la 180 s. siguranţe fuzibile (pentru limitarea curentului). A. Aceste protecţii maximale de curent sunt prevăzute cu mai multe trepte de intervenţie. În ceea ce priveşte însă defectele polifazate. coordonarea selectivă este realizată prin diferenţierea timpilor de intervenţie. intervenţia întreruptorului de linie. Defectele eliminate prin intermediul acestor siguranţe nu provoacă. eliminarea defectului de către protecţiile ENEL se realizează în general instantaneu. Prin urmare. în timp ce pentru reanclanşarea temporizată. Setările uzuale ale reanclanşării rapide sunt de 0. Cu neutrul compensat. eliminarea lor rapidă se realizează prin adoptarea protecţiilor maximale de curent pe întreruptoarele de la începutul liniei (bare de MT din ST). acesta trebuie să fie în general cu deschidere instantanee: în caz de defect se realizează deschiderea simultană a întreruptorului din staţia de transformare şi a DG utilizatorului. permiţând Utilizatorului şi o treapta de selectivitate temporizată pe propriile instalaţii. există situaţii diferite în funcţie de defect (monofazat sau polifazat). De asemenea. dată fiind valoarea curenţilor şi a golului de tensiune provocat Utilizatorilor de aceeaşi linie şi de alte linii legate la aceeaşi bară de MT din staţia de transformare. coordonarea este mai simplă.2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale Utilizatorului În ceea ce priveşte coordonarea între protecţiile reţelei şi cele ale Utilizatorului.4 s. iar tronsonul de linie defect este izolat prin deschiderea IMS poziţionate de-a lungul liniei. în general cu timp independent: dacă (cazul cel mai critic pentru selectivitate între protecţiile reţelei şi cele ale instalaţie Utilizatorului) se activează treapta instantanee. reţeaua de MT este dotată cu dispozitive de reanclanşare tripolară automată rapidă şi temporizată.2. În caz de defecte monofazate. Pentru reţele exploatate cu neutrul compensat. aceasta este diferită în funcţie de defect (monofazat sau polifazat). pentru protecţia echipamentelor care se află în aval de DG (transformatoare). A.

coordonarea logică între aceste dispozitive şi DG cauzează blocarea DG. şi reanclanşarea ulterioară rapidă permite realimentarea porţiunii de instalaţie a Utilizatorului neafectată de defect. În general. deschiderea întreruptorului de linie se realizează fără întârziere intenţionată. Daca însă Utilizatorul este conectat printr-o linie pentru care este posibilă temporizarea intervenţiei protecţiei în Staţia de Transformare (verificări prealabile privind energia specifică transferată ulterioară întârzierii adoptate). În ceea ce priveşte defectele polifazate. 1. a căror durată creşte în anumite cazuri. În acest caz. în cazul defectelor din aval de întreruptoarele receptoarelor.pe DG (întârziere pentru a garanta un timp total de întrerupere a defectului de 450 ms pentru reţele cu neutrul compensat şi 170 ms pentru reţele cu neutrul izolat). cauzează o deteriorare mai mare a echipamentelor cu ocazia fiecărui defect. aceeaşi coordonare selectivă între DG şi întreruptoarele fiecărui receptor este realizabilă folosind tehnici de selectivitate bazate pe comunicare între dispozitivele de protecţie. 2. De fapt. Prin urmare. o modalitate similară de coordonare trebuie să se aplice Utilizatorilor cu necesităţi de continuitate cerută şi care nu le poate fi rezolvată prin alte măsuri ce pot fi aplicate pe instalaţia Utilizatorului. descrise în continuare. Trebuie să se tină cont de faptul că această soluţie permite evitarea întreruperilor tranzitorii datorate reanclanşării rapide însă nu evită golurile de tensiune. 135 . precum şi perturbaţii majore la Utilizatorul conectat la aceeaşi bară MT din ST (goluri de tensiune mai mari). impunând o temporizare intenţionată la deschiderea protecţiei de linie. Trebuie să se sublinieze cum această modalitate de coordonare selectivă. Disponibilitatea unei trepte de temporizare la DG permite urmărirea unui nivel de selectivitate temporizată. în plus permite mai multe niveluri de selectivitate dacă se folosesc tehnici de coordonare bazate pe comunicarea între dispozitivele de protecţie. pot exista două situaţii diferite. este posibilă evitarea functionarii acestei protecţii de linie (situaţie analoagă celei privind defectele monofazate pe reţelele cu neutrul compensat).

Tabelul prezintă şi reglajele protecţiei (tensiune homopolară. Se specifică faptul că încercările descrise în continuare au scopul de a stabili timpul total de intervenţie a sistemului DG+SPG în caz de declanşare a protecţiilor. o durata semnalului aplicat – mai mică de 100 ms. Aplicarea unui semnal de curent egal cu de 1. Durata semnalului aplicat trebuie să fie mai mică de 100 ms. Proba 3 trebuie să fie completată cu încercarea pe treapta Io>>. o valoarea semnalului aplicat – 1. pentru constatarea cerinţelor privind timpul total de intervenţie mai sus menţionat. În timpul efectuării încercărilor din Tabelul de mai jos trebuie să fie excluse eventualele trepte Io> şi Io>> prezente. Proba 2. o reglare treapta Io>> – Io = 70 A (sau de 1. curent homopolar. o reglare treapta Io>> –Io = 70 A (sau de 1. conform modalităţilor indicate pentru Proba 2. În special: − verificarea treptei Io> o reglarea treptei Io> –Io = 2 A – instantaneu . o durata semnalului aplicat – mai mică de 100 ms. o valoarea semnalului aplicat – 1. B. zona de functionare) care trebuie să fie utilizate în fiecare caz.2 * 70 A (valori primare). Aplicarea unui semnal de curent egal cu de 1. sunt prezentate în continuare: Proba 1.ANEXA B Cerinţe minime ale DG şi SPG pentru instalaţii de MT existente Declaraţie de conformitate Prezenta Anexă descrie încercările la care se supune DG (Dispozitiv General) şi SPG (Sistem de Protecţie General) instalate în instalaţii existente pentru a fi considerate conforme Regulilor Tehnice de Racordare.2 ori valoarea treptei de curent maxim homopolar (raportat la secundarul transformatorului de curent homopolar) pentru care este prevăzută declanşarea şi evidenţierea momentului în care se aplică semnalul prin intermediul instrumentului de măsurare corespunzător (proba 2).2 ori valoarea treptei de curent maxim (raportat la secundarul TC) pentru care este prevăzută declanşarea instantanee la intrarea de curent a releului. 136 . În timpul efectuării probei 2 trebuie să fie excluse eventualele trepte 67S1 şi 67S2 prezente. Proba 3.1 Încercări la sistemul DG+PG Încercările. aplicarea de curent homopolar şi tensiune homopolară cu defazarea aferentă indicată în Tabel B 1 . În cazul prezenţei protecţiei homopolare direcţionale.4 ori valoarea cerută de ENEL) – instantaneu.2 * 2 A (valori primare). − verificarea treptei Io>> o reglarea treptei Io> – Io = 2 A – temporizare 380 ms. conform celor stabilite de prevederile ANRE. şi determinarea momentului de aplicare a semnalului prin intermediul instrumentului de măsurare (proba 1).4 ori valoare cerută de ENEL) – instantaneu.

4 2.4 2. treapta NC (sector unghiular dedicat detectării defectelor cu punere la pământ în reţeaua Consumator în regim de neutru compensat) trebuie să fie exclusă (acţionând în acest sens asupra reglajelor treptelor de tensiune şi curent homopolar şi/sau asupra timpului de întârziere intenţionată) şi viceversa la încercarea treptei NC.4 2. 137 .4 2.4 2. valori de reglare şi rezultate aşteptate pentru verificarea DG echipate cu PG având funcţia de protecţie 67 Semnale introduse Unghi de V0 [V sec.4 2./ %] 2.4 2./ %] 2 2 2 2 2 2 5 5 5 5 5 5 5 5 5 I0 [A prim] 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Reglări Sector Intervenţie (unghi de întârziere al Io faţă de Vo) [°] 60÷120 60÷120 60÷120 60÷120 60÷120 60÷120 60÷250 60÷250 60÷250 60÷250 60÷250 60÷250 60÷250 60÷250 60÷250 Timp de întârziere intenţionat [ms] 0 0 0 0 0 380 0 0 0 0 0 0 0 0 380 Nici o declanşare Declanşare 67NI Declanşare 67NI Declanşare 67NI Nici o declanşare Nici o declanşare Nici o declanşare Declanşare 67S1 Declanşare 67S1 Declanşare 67S1 Declanşare 67S1 Nici o declanşare Nici o declanşare Nici o declanşare Nici o declanşare Rezultatul aşteptat Timp Maxim deschidere întrerupător [ms] 200 ms 200 ms 200 ms 200 ms 200 ms 200 ms 200 ms - Treapta NC Treapta NI La încercarea treptei NI (sector unghiular dedicat detectării defectelor cu punere la pământ în reţeaua Consumator în regim de neutru izolat).4 2.4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 I0 [A prim.4 2.] 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.Tabel B 1 Parametrii de aplicat.4 2.4 întârziere al Io faţă de Vo [°] 54 66 90 114 126 66 54 66 90 180 244 256 264 270 244 Durata semnalelor de intrare [ms] 160 160 160 160 160 180 160 160 160 160 160 160 160 160 180 V0 [V sec.4 2.

Înregistrarea pe acelaşi instrument de măsurare a momentului de comutare a contactelor de deschidere ale întreruptorului (comun probelor 1 şi 2), evidenţiată prin una din următoarele modalităţi: o verificarea poziţiei contactelor auxiliare; o verificarea absenţei tensiunii pe circuitele din aval de întrerupător (prin intermediul TT eventual prezente în instalaţie); o verificarea (cu ajutorul ampermetrului) absenţei curentului datorită acţionării întreruptorului.

Probele 1, 2 (şi eventual 3) se consideră a fi trecute cu succes dacă sunt efectuate trei întreruperi (manevre) consecutive în timpi mai mici de 200 ms (considerat ca timp total care se scurge între aplicarea semnalului în intrare la circuitele de curent ale releului şi comutarea deschiderii contactelor) şi cu o pierdere a timpilor de intervenţie care nu depăşeşte 20%. Încercările pot fi efectuate şi fără tensiune pe circuitul principal. Precizia în măsurare a timpului trebuie să fie mai mică sau egală de 1 ms. Trebuie să fie întocmit un raport de încercare pe suport hârtie, cu sigla celui care redactează Declaraţia de Conformitate, care conţine marca, modelul şi seria instrumentului utilizat.

138

ANEXA C Caracteristici privind Sistemul de Protecţie General pentru reţelele de ÎT

C.1

Generalităţi

În această Anexă sunt prezentate caracteristicile şi modalităţile de încercare a Sistemului de Protecţie General pentru Utilizatorii de la ÎT. Specificaţia caracteristicilor minime privind transformatoarele de curent şi tensiune (TC şi TT) precum şi releele utilizate pentru protejarea instalaţiilor Utilizatorilor racordaţi la reţelele de distribuţie de ÎT devine indispensabilă considerând ca fiind importante necesitatea siguranţei şi rapiditatea intervenţiei pe care protecţiile în cauză trebuie să le garanteze, împreună cu necesitatea de a evita suprasolicitarea sistemului de protecţie în scopul reducerii costurilor. Având în vedere necesitatea de protecţie specifică a fiecărei instalaţii de IT, sunt prezentate în continuare câteva indicaţii generale care vor fi verificate pentru fiecare caz în parte prin colaborarea dintre ENEL şi Utilizator.

C.1.1 Transformatoare de curent pentru protecţie (TC)
TC trebuie să respecte SR EN 60044-1. Acestea trebuie să furnizeze curent secundar, la protecţii, cu erori acceptabile în domeniul de variabilitate permis pentru curentul de defect primar. În special aceste TC trebuie să permită corecta funcţionare a protecţiilor ţinând cont de asimetria maximă a curentului de defect şi a valorilor constantei de timp primară de 20 ms - 60 ms. În mod normal caracteristicile TC trebuie să fie verificate cu referire la sarcina constituită din protecţie, a cablurilor de racordare corespunzătoare precum şi a şirului de cleme intermediar. Sunt indicate următoarele caracteristici tipice: − − − − − − − − − curent nominal primar: curent nominal secundar: putere nominală: clasă de precizie : factor limită de precizie: curent termic nom. permanent: 5P 30 1,2 I nominal 200 A - 400A - 800A - 1200 A 69 1 A-5 A 30 VA (referire la 5 A)

curent termic nom. de scurtcircuit /1 s: mai mare sau egal cu valoarea minimă indicată de către ENEL, dar nu mai puţin a 20 kA curent dinamic nominal: mai mare sau egal cu valoarea minimă indicată de ENEL, dar nu mai mic de 50 kA de vârf nivelul de izolaţie (Um) 123 kV pentru TC destinate reţelelor de 110 kV.

Valorile cele mai mici de curent nominal primar (dar nu mai mici de 200 A) trebuie utilizate la folosirea TC asociate doar cu protecţiile maximale de curent.
Pentru Utilizatorii cu putere de transformare instalată limitată (< 10 MVA), trebuie evaluată posibilitatea de folosire a TC de raport inferior, compatibil cu puterea de scurtcircuit în punctul de racordare.
69

139

C.1.2 Transformatoare de tensiune pentru protecţie (TT)
TT trebuie să respecte prevederile SR EN 60044-2. Sunt indicate următoarele caracteristici tipice : − tensiune nominală primară: − tensiune nominală secundară: − putere nominală: 110/√3 kV 100/√3 V mai mare sau egală cu valoare minimă indicată de către ENEL, dar nu mai mică de 10 VA 70 3P 123 kV pentru TT destinate reţelelor cu nivel de tensiune de 110 kV. 1,5 /30 s.

− clasă de precizie: − nivel de izolaţie (Um):

− factor de tensiune nominală:

C.1.3 Indicaţii de funcţionare pentru PG
Trebuie prevăzute următoarele protecţii: − − protecţie maximală de curent, cu două trepte, ambele având timp definit în mod independent; protecţie de minimă tensiune continuă Vcc (80 s) care permite izolarea Utilizatorului din reţea prin intermediul dispozitivului general în cazul lipsei tensiunii auxiliare.

Caracteristicile protecţiilor de mai sus sunt enumerate în continuare: – Timpul de bază al functionarii: echivalent cu durata timpului de măsură a protecţiei şi a timpului de emitere a comenzii de declanşare (pentru parametrii de intrare având de 1,2 ori valoarea de intervenţie reglată); pentru toate funcţiile în continuare indicate trebuie să fie mai mic sau egal cu 50 ms. Temporizarile indicate cuprind şi timpul de bază al intervenţiei. – Protecţie maximală de curent: dispozitivele de preluare a parametrilor primari trebuie să fie compatibile cu curentul nominal In. Domeniile de reglare prevăzute sunt: – Prima treapta : – – – – Valoare 20%÷500% din In, în trepte de 10%; Temporizare (0,05÷5) s, în trepte de 0,05 s. Valoare 100%÷2000% din In, în trepte de10%; Temporizare (0,05÷5) s, în trepte de 0,05 s.

– A doua treapta:

– Protecţie de minimă tensiune continuă Vcc: treapta setata la 80% din tensiunea nominală de alimentare a protecţiei, cu timp de întârziere de 1 s.
70

Trebuie prevăzută oricum o rezistenţă corespunzătoare în aşa fel încât puterea efectivă să fie mai mare decât 25% din cea nominală.

140

Comenzile de manevră a întreruptorului şi semnalizările locale trebuie să fie astfel structurate: Pe parte frontală a dispozitivului sau a modulelor componente trebuie să fie prevăzute cu următoarele semnalizări: a) b) c) o semnalizare diferenţiată pe dispozitiv " În funcţiune” sau “Anomalie”; semnal memorat al declanşării generice a protecţiei maximale de curent; poziţia întreruptorului prin intermediul unor led-uri care să indice daca acesta este “deschis” sau “închis”. Comanda de declanşare a întreruptorului trebuie să persiste până la terminarea fazei logice de declanşare care a determinat-o pentru un timp minim de 150 ms (pentru garantarea deschiderii întreruptorului)

Dispozitivul trebuie să permită înregistrarea demarărilor şi declanşărilor pentru reconstituirea defectelor/anomaliilor. Limitele de eroare admise pentru parametrii sunt: – – – – – – Curent Variaţia erorii limită a curentului Timp de revenire Raport de revenire protecţii Eroare limită asupra timpii Variaţia erorii limită a timpilor ≤5% ≤3% ≤100 ms ≥0,9 ≤3%±20 ms ≤1,5%±10 ms

Consumul propriu al circuitului de curent este ≤0,2 VA /In = 1 A şi ≤1 VA /In = 5A.

C.1.4 Încercări şi certificări ale PG
Dispozitivul trebuie să poarte marca CE. Probele se împart în: – – încercări de funcţionare; încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător.

Trebuie să fie certificat conform modalităţilor prezentate mai jos şi depăşirea încercărilor conform paragrafelor următoare.

C.1.4.1
– – –

Încercări de funcţionare
verificarea funcţiilor; măsurarea preciziei treptelor de functionare şi de revenire măsurarea preciziei timpilor de functionare şi de revenire.

Încercările de funcţionare constă în:

C.1.4.2

Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător

Încercările de compatibilitate electromagnetică sunt listate în următorul tabel

141

durata 4 zile (-25 ± 3)oC.Încercări de compatibilitate electromagnetică Tip Detaliu Ţinere la impuls Rigiditate dielectrică Rezistenţă a izolaţiei Descărcări electrostatice Ring Wave Unde oscilatorii amortizate Tranzitorii rapide Surge 1. durata 4 zile (-25 ± 3)oC. 500 Hz Acceleraţie 10 m/s2 Amp. durata Frig 16h TA = . 3h+ 3h (+70 ± 2)oC.25oC. (93 ± 3)% Cald umed RH. de spost.075 mm ─ Norme SR EN 60068-2-2 EN 60068-2-78 SR EN 60068-2-1 SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-2 SR EN 60068-2-78 SR EN 60068-2-1 SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-6 SR EN 60068-2-64 Aparatură ne alimentată CLIMATICE Aparatură alimentată MECANICE Imunitate la vibraţii Vibraţii aleatorii cu bandă largă 142 .a. durata Frig 16h TA = . 10 Hz Limită Sup. TB Schimb temperatură = 70oC. (93 ± 3)% Cald umed RH. durata esp. 0.05 s nivel 50% t = 0. durata esp. 3h+ 3h Limită inf. Descărcare cu contact nivel 3 Descărcare în aer nivel 3 nivel 3 nivel 2 nivel 4 nivel 3 nivel 5 nivel 4 nivel 3 nivel 3 nivel 0% t = 0.Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător Tip Detaliu Note/Nivel de Probă (+70 ± 2)oC.1 s Un ± 20%. TB Schimb temperatură = 70oC.25oC. durata Cald uscat 16h (40 ± 2)oC.c. t = 10 s nivel 3 nivel 3 nivel 3 SR EN 61000-4-29 SR EN 61000-4-16 SR EN 61000-4-16/A1 SR EN 61000-4-6 SR EN 61000-4-6/A1 EN 61000-4-6/IS1 Norme SR EN 60255-5 SR EN 60255-5 SR EN 60255-5 SR EN 61000-4-2 SR EN 61000-4-2 SR EN 61000-4-4 SR EN 61000-4-5 SR EN 61000-4-5/A1 SR EN 61000-4-8 SR EN 61000-4-8/A1 SR EN 61000-4-10 SR EN 61000-4-10/A1 SR EN 61000-4-3 EN 61000-4-3/IS1 Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător sunt listate în următorul tabel Tabel 25 . ≥100MΩ la 500 V c.Tabel 24 . durata Cald uscat 16h (40 ± 2)oC.2-50/8-20 IZOLAŢIE ŞI EMC Câmp magnetic la frecvenţa de reţea Câmp magnetic oscilatoriu amortizat Câmpuri electromagnetice iradiate cu radiofrecvenţă Câmpuri magnetice iradiate de radiotelefoane digitale Scurte întreruperi ale alimentării auxiliare Goluri de tensiune Variaţii de tensiune Tensiune la frecvenţa de reţea Perturbaţii conducte 15Hz-150Hz Perturbaţii conducte induse de câmpuri de radiofrecvenţă Note/Niveluri de Probă Categorie de supratensiune IV Tensiune de probă 2 kV pentru circuite în c.

de către Utilizator la ENEL. la cerere.4. supraîncărcarea permanentă trebuie să fie mai mare sau egală cu 3 ln. Declaraţia de conformitate a dispozitivului trebuie să conţină toate informaţiile necesare în vederea identificării dispozitivului. Această certificare trebuie emisă în aceeaşi măsură de către Fabricant şi trebuie înmânată.3 Încercări de supraîncărcare a circuitelor de măsurare Circuite de curent : pentru circuitele de curent de fază. cea tranzitorie (1 s) trebuie să mai mare sau egală cu 50 ln 71. În acest caz (litera b).4. Această Declaraţie de conformitate este responsabilitatea fabricantului şi trebuie emisă de acesta. la tipul de laboratoare menţionate mai sus. ulterioare]). la laboratoarele producătorului.4 Conformitatea dispozitivelor Respectarea cerinţelor susmenţionate trebuie să fie atestată de „Declaraţia de conformitate” a dispozitivului. sau b. Aceasta va fi redactată conform cu Legea 608/2001 şi trebuie înmânată de către Utilizator la ENEL la momentul racordării. pentru rapoarte de 200/5 avem – 50 ln x (400/5)/(200/5) = 100 ln 71 143 . ed. Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de testare) trebuie păstrată de către Producător pentru cel puţin 20 de ani de la ultima fabricaţie. supraîncărcarea trebuie mărită corespunzător. de ex.1. încercările trebuie efectuate sub supravegherea şi pe responsabilitatea unui laborator/persoane acreditat de RENAR (SINAIL) şi la care au fost efectuate încercările de compatibilitate electromagnetică. sau laboratoare externe care nu sunt acreditate. De asemenea. sub forma unei autocertificări din partea fabricantului.1. la momentul racordării.C. Ca o alternativă.3 Vn. încercările funcţionale pot fi efectuate: a. Circuitele de tensiune : pentru circuitele de tensiune. supraîncărcarea permanentă trebuie să fie mai mare sau egală cu 1. 2000 [şi modif. Aceasta trebuie pusă la dispoziţia ENEL pe site-ul fabricantului. Încercările de compatibilitate cu mediul (încercare de izolare. climatice şi EMC – compatibilitate electromagnetică) prevăzute trebuie efectuate la un laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 de către Entitatea autorizată care se adresează European Cooperation for Accreditation (ECA). cea tranzitorie (1 s) trebuie să mai mare sau egală cu 2 Vn. se mai prevede şi atestarea faptului că dispozitivul este fabricat în regim de calitate (conform ISO 9001. În cazul TC de fază cu raport de transformare mai mic de 400/5. C.

− releul de protecţie cu alimentarea aferentă (Protecţie Generală. în vederea semnalizării defectelor monofazate pe durata funcţionării în regim de neutru izolat.1 Definiţia SPG pentru reţele de MT Sistemul de protecţie asociat Dispozitivului General (adică. 72 Primul dintre aceste praguri trebuie aplicat conform prescripţiilor fiecărui Distribuitor. denumita în continuare treapta I0>. a doua treapta. prima treapta de functionare în vederea protecţiei maxime de curent homopolar trebuie înlocuita cu o protecţie homopolară direcţională. notat în continuare 67N. SPG trebuie să funcţioneze corect pe toate variaţiile curentului şi ale tensiunilor care pot fi determinate în condiţii de defect şi pentru care a fost prevăzut. a doua treapta. − − − protecţie maximală de curent homopolar. dedicata semnalizării evenimentelor de supraîncărcare (suprasarcină) provocate în instalaţia Utilizatorului. unul din defecte în interiorul Instalaţiei Utilizatorului. denumită în continuare treapta I>>> prima treapta. care prevede două trepte de functionare: − − În funcţie de contribuţia capacitivă furnizată de defectul monofazat al reţelei Utilizatorului. La rândul său. denumita în continuare treapta I0>>. denumită în continuare PG) − circuite pentru deschidere a întreruptorului. 144 . pentru semnalizarea defectelor monofazate în interiorul instalaţiei Utilizatorului. a treia treapta. pentru semnalizarea defectelor cu dubla punere la pământ.ANEXA D Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală (SPG) pentru reţele de MT D. bazată pe depăşirea valorilor de tensiune şi curent homopolar. denumit în continuare SPG) este alcătuit din: − transformatoare de curent şi homopolare (şi eventual de tensiune) cu conectările aferente la releul de protecţie.prima treapta. precum şi a unghiului de fază între curent şi tensiunea homopolară. denumita în continuare treapta I>>. care prevede trei 72 trepte de functionare: − prima treapta. are ca scop semnalizarea evenimentelor de scurtcircuit polifazat în interiorul instalaţiei Utilizatorului. Sistemul de Protecţie Generală. Funcţiile de protecţie pe care PG trebuie să le conţină sunt: − protecţie maximală de curent (de fază). denumita în continuare treapta I>. denumita în continuare treapta 67N. S1. în vederea semnalizării de scurtcircuit polifazat net foarte puternic în interiorul instalaţiei Utilizatorului. acest tip de protecţie maximală homopolară direcţională trebuie să prevadă două trepte de functionare: .

Funcţiile pot fi integrate total sau pot face referire doar la unele funcţii ale SPG (de ex. TT (SPG integrat) dar şi aceasta realizată conform standardelor. SPG-ul trebuie să prevadă: PG. La toate acestea se adaugă şi necesitatea de a evita supradimensionarea sistemului de protecţie în vederea reducerii costurilor. TC. TT unice. pentru a evita deschideri intempestive cauzate de defecte externe reţelei Producătorului (pentru defecte pe linii diferite de cea la care este racordată instalaţia Producătorului. fiecare conform normelor de referinţă. TCH. Specificaţia caracteristicilor şi a eventualelor modalităţi de încercare este indispensabilă. TCH şi TT precum şi să se demonstreze această coordonare prin intermediul îndeplinirii unor cerinţe funcţionale şi trecerea încercărilor. - - În primul caz (SPG neintegrat) trebuie să se verifice dacă caracteristicile fiecărei componente care urmează a fi combinate să garanteze funcţionalitatea SPG în cazul tuturor defectelor. − releu de protecţie generală (PG).a doua treapta. etc). − transformatoare de curent homopolar (TCH): − transformatoare de tensiune (TT). În mod special. dar care nu sunt selective cu privire la intervenţie în vederea protecţiei liniei ENEL) se prevede posibilitatea condiţionări de declanşarea prin treapta I>>> a DG (întreruptorului generatorului) în funcţie de un consens direcţional. soluţia propusă de producător în faza de racordare trebuie sa fie evaluată caz cu caz de ENEL. având în vedere necesităţile de funcţionalitate şi rapiditate a intervenţiilor pe care SPG trebuie să le garanteze. toate încercările sunt referitoare la un dispozitiv integrat în care nu sunt identificabile şi/sau verificabile separat funcţiile fiecărei componente care constituie întregul SPG. cu limite pe mai multe componente combinate. combinate în diverse modalităţi. în vederea semnalizării defectelor monofazate pe durata funcţionării în regim de neutru compensat. TC. În cazul PG a Producătorilor cu o putere instalată mai mare de 3 MVA. sunt prezentate caracteristicile şi modalităţile de încercare a următoarelor componente ale SPG pentru Utilizatorii de MT: − transformatoare de curent (TC). S2.: semnalarea direcţională a defectelor monofazate şi sau semnalarea supracurenţilor sau ambele. Un singur dispozitiv integrată care să conţină toate funcţiile de PG. Prezenţa unui astfel de consens direcţional (ex. după ce în prealabil s-a verificat funcţionarea corectă a combinaţiei (SPG neintegrat). În prezenta Anexă. Pentru a obţine acele funcţii.: protecţie de curent direcţională) nu trebui să anuleze caracteristicile solicitate în vederea PG şi expuse în această ANEXĂ 73. În cel de-al doilea caz (SPG integrat). 73 145 . denumita în continuare treapta 67N. În funcţie de caracteristicile transformatoarelor de tensiune şi/sau de curent utilizate. TCH. TC. Încercările funcţionale cu privire la consensul direcţional sunt în curs de definire. componentele pot fi încercate separat sau încercările pot fi efectuate împreună. conform nevoilor de identificare în timp util şi corectă a defectelor este necesar să se asigure o coordonare corectă între PG.

2 Caracteristicile SPG neintegrat Caracteristicile. 60044-8).2. Conform soluţiilor adoptate. în aşa fel încât să garanteze randamentul TC în regim staţionar şi tranzitoriu. în prezenţa unor curenti in primarul TC de 9 kA (ţinând cont de raportul de transformare nominal al TC) cu o durată egală cu 1 s. D.1.2. În special. 60044-5.2. Conformitatea TC pentru protecţia maximală de curent trebuie verificată prin: − se verifică dacă secţiunea cablurilor de legătură între secundarul TC şi PG este corespunzătoare. D.D.3. Este bine să se ţină seamă că aceste consideraţii relative la TC tratate la acest punct se referă la TC care au ca scop să furnizeze informaţii corecte protecţiilor împotriva supracurenţilor mari (scurtcircuite). TC trebuie să permită funcţionarea corectă a protecţiei în caz de scurtcircuit în reţea.1.2: transformatoare de tensiune (TT).2. prezentate în paragraful D. releele trebuie să fie conform nomei SR EN 60255. 146 .2. nu trebuie să producă daune nici cablurilor de legătură între secundarul TC şi PG şi nici intrărilor de curent ale PG.2. ţinând cont de maxima nesimetrie a curentului de defect şi de constanta primară de timp de 20 ms. 74 Se atrage atenţia asupra modalităţii corecte de instalare a TC de tip toroidal. În orice caz. D. Curentul in secundarul TC.2. cele implicate în caz de supraîncărcare). − se verifică supraîncărcarea tranzitorie a intrărilor de curent ale PG. prezentate în paragraful D. prezentate în paragraful D. Desigur.1.2. verificările şi eventualele încercări prescrise pentru SPG neintegrat privesc următoarele componente: transformatoare de curent (TC). transformatoare de curent homopolare (TCH).2. releu de protecţie generală (PG). mai ales cu privire la necesitatea de centrare al TC faţă de cablul respectiv.2 In.. Alte detalii sunt prezentate în continuare. prezentate în paragraful D. TC trebuie să aibă următoarele caracteristici: − curent termic nominal permanent: 1. 60044-7).1. TT trebuie să respecte normele de fabricaţie (SR EN 60044-2. exista posibilitatea ca aceste TC să nu fie potrivite pentru măsurarea supracurenţilor mici care sunt apropiaţi de valoarea nominală a TC (de ex. prin urmare. În ceea ce priveşte transformatoarele de curent (şi homopolare) acestea trebuie să respecte normele de fabricaţie (SR EN 60044-1. 60044-6.1 TC pentru protecţia maximală de curent 74 TC trebuie să furnizeze curenţi secundari la PG cu erori acceptabile în tot domeniul de variaţie permis pentru curentul de defect primar. trebuie efectuate şi verificările (şi eventual încercările) menţionate în paragrafele D.1. caracteristicile TC trebuie verificate prin raportare la sarcina constituită de protecţie şi de cablurile de legătură.4.3.

2.2.) prezintă un comportament linear pentru curenţi primari de cel puţin 9 kA. Cu titlu exemplificativ.1.2.1. care în condiţii reale de instalare (ţinând cont de secţiune şi lungimea conductorilor între partea secundară a TC şi PG. potrivite pentru situaţii normale de utilizare în instalaţii. etc. 75 Datele din paranteză se referă la TC cu un raport nominal 300/1.3 descrie soluţiile de protecţie bazate pe TC neconvenţionale. de consumul propriu al PG. D.1. Verificările au fost efectuate în ipoteza utilizării: o cabluri de racordare de o lungime de 5 m şi secţiune de 6 mm2 o TC cu rezistenţe secundare aproximate cu cele prezentate în tabele. dar nu mai mică de 31.4Ω (sau 5Ω).5 kA de vârf. Dintre aceste TC. paragraful D. se consideră TC liniare cele de clasă 5P. de randament şi de alte caracteristici ale TC. se pot considera automat conforme (TC liniare care nu necesită verificări. 147 . Paragraful următor D. o raport de transformare nominal: o putere nominală: o clasa de precizie.1 este destinat descrierilor soluţiilor protective obţinute prin intermediul utilizării de TC care prezintă un comportament linear pe tot domeniul de variaţie a curenţilor primari de scurtcircuit. mai mare de 24 kA pentru TC. D. sunt enumerate mai jos: o F1 x IP (vezi DY 536) să nu fie mai mică 9 kA o Verificarea conform SR EN 60044-6 să indice dacă transformatorul se saturează în timpi ≥10 ms o Verificările cu privire la întreţinerea circuitelor de curent ale PG să fie trecute. iar paragraful D. o factor limită de precizie: 300/5 (300/1) A/A 10VA (sau 5VA) 5P 30 o putere efectivă (sarcină secundară) la 5A (la 1A): 0. dar nu mai mică de 12.72 kV pentru TC toroidale aplicate pe cablu.1 Verificări efectuate pe TC liniare Verificările care vor fi efectuate în scopul determinării comportamentului liniar precum şi în scopul determinări utilizării lor corecte. şi nu mai mare de 0. − nivelul de izolaţie: conform indicaţiilor ENEL.1. în Tabelul 26 şi Tabelul 27 sunt enumerate verificările pe anumite TC.5 kA.2 prezintă soluţiile de protecţie bazate pe utilizarea de TC cu saturaţie.1 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării de TC liniare Conform prezentului document. cu excepţia celor referitoare la dimensionarea circuitelor de curent a PG) cele care au următoarele caracteristici nominale 75.1.2.2.1. − curent dinamic nominal: mai mare sau egal cu valoarea minimă indicată de ENEL.− curent termic nominal de scurtcircuit pentru 1 s: mai mare sau egal cu valoarea minimă indicată de ENEL.

înregistrat în încercare cu TC de bază.1.4.1 Verificări în cazul TC neliniare În cazul utilizării acestor TC nu sunt prevăzute alte verificări cu excepţia celor enumerate la D.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TC liniare Pentru că PG să utilizeze TC liniare (fie corespunzătoare sau omologate) nu sunt prevăzute încercări funcţionale ulterioare cu privire la cele indicate în D. D.2. D.2. acestea vor fi TC neliniare).4.1.TC care nu prezintă caracteristicile exact cu cele menţionate mai sus.1. această capacitate trebuie confirmată prin intermediul unor încercări efectuate chiar pe PG. deoarece comportamentului liniar pentru curenţi primari de până la 9 kA este satisfăcut. Pot fi oferite următoarele alternative: − dacă valorile instantanee ale noului curent sunt în modul superioare.2. depind de caracteristicile TC şi al circuitului secundar.2. pentru orice timp între 0 şi timpul de intervenţiea treptei instantanee I>>>.2.1.7. aceste semnale în afara faptului că sunt funcţie de curentul de fază MT. verificările Ambele tipologii de TC pot fi utilizate cu o PG conform celor menţionate în paragraful D.2. D. Metoda care urmează a fi descrisă prevede aplicarea de curenţi de încercare la PG care să reproducă formele de undă tipice semnalelor de curent emise de TC în condiţii de funcţionare neliniară.2. este necesar să se repete toate încercările din prezentul paragraf pentru cuplarea PG cu noul TC.2.1. D. Trecerea încercărilor confirmă că ansamblul TC+PG poate fi considerat acceptat. dar care: o F1 x IP (vezi DY 536) să nu fie mai mică 9kA o Verificarea conform SR EN 60044-6 să indice că transformatorul se saturează în timpi ≥10 ms o Verificările cu privire la ţinerea circuitelor de curent ale PG să fie realizate. PG este potrivită utilizării cu noul TC. 148 .2 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării TC neliniare În acest paragraf se analizează TC care pot ajunge la saturaţie între limitele lor de măsură. Desigur.2. se prevăd încercări funcţionale prezentate mai departe. fie capacitatea PG de a trata corect acest semnal. Caracterizarea TC neliniare În aceste cazuri se caracterizează fie semnalul secundar emis de TC afectat de saturaţie.1. − în caz contrar. Metoda de încercare permite testarea economică repetată a încercărilor pe diverse TC. intrarea PG şi cablurile de racordare. dar a căror semnal secundar este în orice caz corect interpretat de o PG generică (în scopurile prezentei Norme. În schimb. În cazul utilizării unor TC diferite pentru care curentul secundar de încercare a fost emis este necesar să se caracterizeze curentul secundar al noului TC conform metodei din prezentul articol.2 Încercările pentru confirmarea cuplării corecte PG+TC neliniar. Pot fi consideraţi conformi (TC conforme şi TC omologate).

Metoda prezentată mai departe prevede aplicarea de curenţi de încercare la PG care să reproducă formele de undă tipice semnalelor de curent emise de TC în condiţii de funcţionare neliniară. Desigur, aceste semnale în afara faptului că sunt în funcţie de curentul de fază MT, depind de caracteristicile TC şi al circuitului secundar, care cuprinde înfăşurarea secundară a transformatorului, intrarea PG şi cablurile de legătură. Metoda de încercare specificată mai departe are scopul de a permite repetarea economică a încercărilor pe diverse tipuri de TC. Trecerea acestor încercări demonstrează că, ansamblul TC+PG poate fi considerat acceptat. În cazul utilizării unor TC diferite de cel pentru care curentul secundar de încercare a fost utilizat este necesar să se verifice curentul secundar al noului TC conform metodei din prezentul articol. Pe baza acestei verificări pot exista următoarele alternative: dacă valorile instantanee ale noului curent sunt în modul superioare pentru orice timp între 0 şi timpul de intervenţie a treptei instantanee I>>>, înregistrat în încercarea cu TC de bază, PG este potrivită a fi utilizată cu noul TC. în caz contrar, este necesar să se repete toate încercările din prezentul paragraf pentru a putea cupla PG cu noul TC.

-

Caracteristicile TC neliniare În ceea ce priveşte caracteristicile comportamentului neliniar al TC, sunt descrise mai jos modalităţi de determinare convenţională a formelor undelor de curent care vor fi aplicate la PG pe durata încercării, ţinând cont de faptul că TC: − sunt liniare cu erori de fază şi de raport care pot fi tolerabile pentru toate momentele în care fluxul de funcţionare este mai mic decât o valoare caracteristică (flux de saturaţie), valoare care poate fi calculată direct din datele nominale ale TC (raport nominal, putere nominal, factor limită precizie, rezistenţa înfăşurării secundare a TC); − sunt saturate complet (curent secundar nul) pentru valori de flux mai mari decât fluxul de saturaţie; − odată saturate, se reîntorc în „domeniul liniar” la schimbarea semnalului curentului primar (când fluxul variază din cauza inversării tensiunii). Exemple de evoluţie pe durata curentului secundar în caz de saturare a TC, obţinute în ipotezele de mai sus, sunt reprezentate în Fig. 25. Evoluţia curentului secundar este tipică unui TC care se saturează datorită dimensionării insuficiente a condiţiilor de curent primar şi de încărcare la care a fost supus. Curentul secundar, curba verde din Fig 25 este cea observată de PG pe durata încercărilor, iar aceasta determină comportamentul.

149

2.5

x 10

4

2

1.5

1

0.5

0

-0.5

-1

-1.5

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

0.2

Fig 25 Evoluţia convenţională a curentului secundar al unui TC saturat; curent primar (albastru) şi secundar (verde) al TC în saturaţie

Având în vedere ipoteza precedentă, calculul formei undei de curent secundar este simplu. Calculul poate fi mai precis dacă se iau în considerare şi erorile de raport şi de unghi reale, precum şi curba de saturaţie şi/sau de histerezis; considerând rezultat final (valoare de 50 Hz a curentului la intrare în vederea protecţiei) efectul este secundar având dezavantajul că necesită un calcul destul de complex (de exemplu, prin utilizarea unui model de calcul tranzitoriu electromagnetic). „Corespondenţa” între curentul secundar şi fluxul de saturaţie este directa deoarece, prin natura în special rezistivă a sarcinii secundare a TC, tensiunea aplicată la transformatoarele de curent (derivată din flux) este proporţională cu tipul de curent susmenţionat, fiind valabile următoarele relaţii: φ(t) = ∫v(t) dt v(t) = (R C + R TC ) i s (t)

Procedura de evaluare a curentului secundar este prezentată în cele ce urmează. Date la intrare: Date cu privire la curentul de scurtcircuit: − − − − − valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit: valoarea constantei timp asociată: raport nominal: putere nominala (sarcină secundară nominală) (în Ω): putere efectivă (sarcină secundară efectivă) (în Ω): ICC T (referinţă: 9 kA) (referinţă: 20 ms) kTA = In1 / In2 RCn RC

Date cu privire la transformatoarele de curent:

150

− −

factor limită de precizie: rezistenţa înfăşurării secundare (în Ω):

klim RTC

CALCULE Calculul formei undei de curent primar (în timp): formula matematică obţinută suprapunând sinusoida curentului de scurtcircuit cu componenta unidirecţională la valoarea maximă (valoarea de vârf a componentei sinusoidale) Calculul fluxului de saturaţie. Fluxul maxim (vârf sinusoidal) corespunzător curentului limită de precizie la puterea nominală. ϕ SAT = (1/ω)⋅(R TC + R Cn ) ( 2 k lim ⋅I n2 ) Calculul formei undei de curent secundar (în timp) Evaluare: a. fluxul transformatorului de curent (obţinut ca integrală a tensiunii la capetele transformatorului, la rândul său produsă de curentul secundar la încărcarea efectivă RC a transformatorului, în timp t; integrala se va calcula începând cu măsurarea momentelor precedente); b. curentul secundar (care pentru ipotezele de mai sus este egal cu valoarea curentului primar împărţită la raportul nominal al TC sau este egal cu zero, dacă fluxul transformatorului calculat ca mai sus este mai mic sau mai mare decât fluxul de saturaţie). Curentul secundar care se aplică la PG prezintă deci evoluţia determinată conform schemei indicate mai sus, iar Protecţia Generală trebuie să intervină în timpii stabiliţi. Încercările descrise în acest paragraf se bazează pe controlul functionarii treptelor protecţiei maximale de curent. În acest scop, se aplică curenţii secundari corespunzători direct la PG, calculaţi ca mai sus. Parametrizarea PG în ceea ce priveşte treptele de functionare este: − treapta I>>: 200 A pentru curenţi primari, Tint
76

= 430 ms

− treapta I>>>: 500 A pentru curenţi primari, Tint 76 ≤ 50 ms Încercarea 1 Se va efectua cu mărimi secundare la intrările de curent ale Protecţiei Generale: − ICC = amplitudinea componentei simetrice (curent primar): 240 A efectiv ±5% − Imax = amplitudinea componentei aperiodice (curent primar): 0 A ±5% Rezultatele aşteptate: declanşarea protecţiei pentru treapta I>> împotriva curentului maxim în 430 ms. Încercarea 2 Se va efectua cu mărimi secundare la intrările de curent ale Protecţiei Generale: − ICC = amplitudinea componentei simetrice (curent primar): 600 A efectiv ±5%

Prin timpul de intervenţie PG (Tint) se înţelege timpul dintre momentul aparitiei supracurentului şi emiterea comenzii de declanşare; Tint cuprinde deci timpul de bază a protecţiei plus o eventuală temporizare; la rândul său timpul bază cuprinde timpul necesar declanşării fenomenului până la recunoaşterea fenomenului şi la emiterea comenzii de declanşare.

76

151

− Imax= amplitudinea componentei aperiodice (curent primar): 600√2 A ±5% − Constanta de timp unidirecţionala: 20 ms ±5% (început tranzitoriu la tensiune 0, componentă maximă aperiodica) Rezultatele aşteptate 77: declanşarea protecţiei pentru treapta I>>> în 50 ms. Încercarea 3 Se va efectua cu mărimi secundare la intrările de curent ale Protecţiei Generale: − ICC = amplitudinea componentei simetrice (curent primar): 9000 A efectiv ±5% − Imax= amplitudinea componentei aperiodice (curent primar): 9000√2A ±5% − Constanta de timp aperiodica: 20 ms ±5% (început tranzitoriu la tensiune 0, componentă maximă aperiodica) Rezultatele aşteptate: declanşarea protecţiei pentru treapta I>>> în maxim 50 ms.

D.2.1.3 Soluţii de protejare prin utilizarea de transformatoare de curent neconvenţionale
Atunci când PG utilizează, pentru a obţine curenţi maximi de fază TC care, de exemplu, nu produc la ieşire un semnal de curent sau sunt lipsite de miez magnetic (denumite în continuare TC neconvenţionale) atunci se va face referire la cele indicate la punctul D.3 cu privire la această funcţie. Trecerea acestor încercări demonstrează că ansamblul traductoare+PG poate fi considerat acceptat. În cazul utilizării de PG şi/sau de traductoare diferite de cele încercate trebuie repetate toate încercările. Evident transformatoarele de curent neconvenţionale trebuie oricum dimensionate pentru a satisface condiţiile descrise în par. D.2.1 în măsura în care acestea se pot aplica.

D.2.2 Transformatoare de curent toroidale pentru protecţia împotriva defectelor la pământ (TCH) 78
Aşa cum s-a discutat, protecţia împotriva defectelor monofazate din instalaţia Utilizatorului, în funcţie de contribuţia capacitivă furnizată la defectele monofazate de către reţeaua Utilizatorului, poate fi alcătuită din:
Toate rezultatele aşteptate se consideră fără toleranţele prevăzute în D.2.4.1. Se atrage atenţia asupra modalităţii de instalare corectă a transformatoarelor de curent homopolar de tip toroidal, dar mai ales asupra: necesităţii de a centra transformatoarele de curent homopolar pe cabluri, în aşa fel încât să garanteze performanţele acestuia în regim de funcţionare normal sau tranzitoriu; - necesităţii de a lega în mod corespunzător ecranele metalice ale cablurilor, la pământ, direcţionând legătura prin interiorul transformatoarului de curent homopolar şi evitând orice contact al ecranelor sau al respectivelor legături la pământ, cu părţile metalice adiacente, în partea de circuit dintre întrerupătorul pe care acţionează protecţia alimentată de TCH şi TCH insuşi.
78 77

152

În acest ultim caz. De exemplu. Câteva din încercările prevăzute la D.000 A primari în cazul defectelor cu dublă punere la pământ. Prezenţa unei componente aperiodice.3. în funcţie numai de defectul de dubla punere la pământ. Curentul de defect monofazat de tipul dublă punere la pământ trebuie luat în considerare numai în cazul în care este evidenţiat de TCH şi nu către TC . cu erori. În locul TCH. 80 79 153 .72 kV 1. funcţia de protecţie împotriva defectelor cu pământul (eventual.2. În orice caz. cu constanta de timp fiind egală cu 150 ms) care se poate suprapune peste o componentă simetrică mai mică de 50 A.1) sau certificate (a se vedea paragraful D. PG poate prevedea 3 transformatoare de curent cu caracteristici corespunzătoare şi conform prevederilor de la punctul D.2. În paragraful D.2. sunt necesare trei transformatoare de curent şi o Protecţie Generală tripolară. În mod special. cu un consens direcţional) trebuie să intervină la o valoare mică a curenţilor primari pentru defecte monofazate. acceptabile pentru protecţia PG.5 kA. în domeniul de variabilitate permis pentru curentul primar care a cauzat defectul. în tot domeniul de variabilitate admis.2.2).2. transformatoarele de curent homopolare trebuie să prezinte următoarele caracteristici: – – – tensiunea maximă pe dispozitiv: curent termic nominal permanent: curent termic nominal de scurtcircuit pe 1 s: 0.2. în caz de defect monofazat trebuie să se ţină cont şi de prezenţa unei componente nesimetrice primare (componentă aperiodica).1. necesită utilizarea unor semnale care derivă din TT utilizate pentru obţinerea tensiunii homopolare. poate creşte riscul de întârziere a functionarii protecţiei. TCH trebuie să furnizeze curenţi secundari. dar poate fi supusă la 2. conform figurii 26.– – protecţie maximală homopolară de curent protecţie maximală homopolară direcţională de curent Functionarea PG în caz de defecte cu dublă punere la pământ trebuie să fie realizată printr-o protecţie maximală homopolară de curent bazată pe: – – semnale secundare furnizate de TCH semnale secundare furnizate de TC 79 Transformatoarele de curent homopolar (numit TCH.2. generată de bobinele de stingere a arcului sau bobina lui Petersen care sunt prezente în mod normal pe reţele. pentru curentul primar datorat defectului monofazat 80 sau defectului cu dubla punere la pământ. 12.3. Caracteristicile TCH trebuie calculate în funcţie de sarcina protecţiei şi a cablurilor de legătură aferente. în continuare) trebuie să furnizeze curenţi secundari la PG cu erori acceptabile. Caracteristicile specifice TT sunt descrise în paragraful D.2.1. în orice condiţie de exploatare a neutrului.2 In. Conform prezentului document. la 20 kV.2. rezultatul fiind imposibilitatea de selectare a defectului.2. estimate la 500√2 A la vârf.2. De asemenea. combinată cu nişte TCH care nu sunt dimensionate corespunzător. transformatoarele de curent homopolar pot fi omologate (a se vedea paragraful D.2.2.1 şi D.2.2. TCH trebuie să permită funcţionarea corectă a protecţiilor maximale homopolare şi direcţionale homopolare.3 sunt descrise şi posibilităţile de utilizare a unor soluţii protective bazate pe TCH (şi eventual TT) neconvenţionale: aceste soluţii sunt prezentate în paragraful D.

05 1 20 Eroare de raport (%) ±5 ±1 ±1 ±5 Eroare de unghi (º) ±2 ±2 Figura 26 – Curent secundar convenţional pentru TCH D.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH omologate Încercările funcţionale pentru PG care utilizează TCH omologate în vederea semnalizării defectelor monofazate (fie în reţea cu neutru compensat sau neutru izolat) sau a defectelor cu 154 . Ţinând cont de limitările de mai sus.1 Caracteristicile şi încercările pentru transformatoarele de curent homopolar (TCH) omologate Prezentul paragraf conţine caracteristicile şi încercările necesare în vederea garantării unei intervenţii a PG corecte.2.1.D. în cazul în care este echipată cu TCH având caracteristicile astfel încât să poată fi considerate omologate (definiţia e dată mai jos).2. 100/1 A.1 Caracteristicile TCH omologate Caracteristicile TCH pentru detectarea defectelor monofazate (atât cu neutru compensat sau izolat) sau defectelor cu dublă punere la pământ sunt indicate mai jos. I este curentul primar de încercare). 2 VA.2.1. TCH cu următoarele caracteristici nominale sunt considerate omologate: – – – – tip raport de transformare : putere nominala: toroidal.2. TABELUL 8 – ERORI TCH Curent (I/In) 0.2.2. D. eroare menţinută între valorile din Tabelul 8 (în care In este curentul nominal de 100 A.01 0.

În schimb.2. treapta IO>> egal cu 80 A. 1 din Tabelul 9 (sau Încercarea 1 din Tabelul 10) trebuie efectuat cu semnale de curenţi primari aplicaţi la TCH.2. în valoare primară. sunt aceleaşi ca şi pentru TCH certificate. acestea pot fi utilizate numai dacă. − Tab. inclusiv încercarea nr. timp de intervenţie = 380ms. timp de intervenţie = 100ms. 1 din Tabelul 9 (sau Încercarea 1 din Tabelul 10). împreună cu o PG corespunzător aleasă. Trecerea încercărilor. cu modalităţile descrise mai sus în ceea ce priveşte aplicarea mărimilor curenţilor primari şi/sau secundari.2.2. 9 şi 10 trebuie aplicate.2. încercările indicate în: − Tabelul 9 trebuie să fie efectuate. curenţi primari.2. D.dublă punere la pământ 81.2. se vor repeta verificările descrise la punctul D. în cazul în care TCH neomologat este utilizat pentru funcţia directionala homopolara (cu neutru compensat sau neutru izolat). certifică exclusiv faptul că sistemul TCH + PG poate fi considerat acceptat.2. încercarea nr.2. curenţi primari. Încercarea funcţiei de curent maxim homopolar Parametrizarea releului: – – treapta IO> egal cu 2 A.2. trec încercările prezentate mai jos. în cazul în care TCH neomologat este utilizat pentru funcţia de curent maxim homopolar.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH neomologate Încercările funcţionale care se aplică în cazul soluţiilor în vederea protecţiei care utilizează TCH neomologate sunt descrise mai jos.2. În cazul utilizării PG şi/sau TCH diferite de cele încercate. aplicarea semnalelor de curent se face direct la protecţia PG (curenţi secundari).2.1 Caracteristicile TCH neomologate Se definesc ca şi TCH care nu sunt omologate acele TCH care nu prezintă caracteristicile menţionate în paragraful D. În special.1. Valorile din Tab. D. 81 În cazul în care defectul cu dublă punere la pământ este detectat prin TCH 155 . 10 trebuie să fie efectuate. D.2. cu excepţia încercării 1 din Tabelul 9 (sau Încercarea 1 din Tabelul 10). dar.2 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neomologate Prezentul paragraf conţine caracteristicile şi încercările necesare pentru a garanta corecta functionare a PG. în cazul în care aceasta este echipată cu TCH care au caracteristicile care nu sunt omologate. direct la TCH care la rândul său este conectat la PG.2.

8 % 2. IO = 2 A. Trecerea încercărilor din acest tabel certifică faptul că.05 A±5% 1. Tab 10 – Lista încercărilor pentru TCH neomologate + PG direcţională cu pământul Tensiune homopolară (primară/secund ară) 6% 6% 6% 6% 4% 6% 2.1 NO NO NO 67S.S1: UO = 5%. curenţi primari.2.2 67S.8 A±5% 2.2.8 A±5% 500 x √2 A±5% 150ms I O> IO>> IO>> IO>> IO> NO 530+3% 100+3% 100+3% 100+3% 380+3% - TCH + funcţia de curent maxim homopolar a PG trec încercarea dacă PG emite comanda de declanşare conform celor indicate în Tab. Încercarea protecţiei homopolare direcţionale Parametrizarea releului: – – – treapta 67N. timp de intervenţie = 100 ms Tensiunile şi curenţii de încercare sunt enumeraţi în Tab.8 % 1% 1% Curent homopolar (primar) 50 A±5% 2000 A±5% 2. treapta IO>> egal cu 150A. În cazul utilizării de PG şi/sau TCH diferite de cele încercate.Tabelul 9 – Lista încercărilor pentru TCH neomologate + PG cu o singură protecţie maximală homopolară Curent Curent Timpul maxim de homopolar Constanta de Încercare Declanşare unidirecţional intervenţie simetric timp (primar) (ms) (primar) 1 2 3 4 5 6 50 A±5% 2000 A±5% 350 A±5% 100 A±5% 2. în modalităţile descrise în ceea ce priveşte aplicarea mărimilor primare şi/sau secundare.5 A±5% 140 A±5% Curent unidirecţional 500 x √2 A±5% Constanta timp 150ms Unghiul dintre tensiune curent homopolar 2400 30 0 0 Încercare Declanşare Timpul maxim de intervenţie (ms) 530+3% 100+3% 380+3% - Sector de intervenţie al SPG 2250+2550 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 67S. timp de intervenţie = 610 + 2500. IO = 2 A.5 A±5% 2.9. curenţi primari. Tint = 380 ms.2 A±5% 1. timp de intervenţie = 500 + 1300.2 NO NO 240 2330+2470 - 2400 2400 260 90 0 0 100+3% 100+3% - 830+970 830+970 - 900 900 90 0 156 .2. se vor repeta toate verificările descrise la punctul D.5 A±5% 140 A±5% 2.S2: UO = 2%. 10. ansamblul special TCH + PG poate fi considerat acceptat. treapta 67N. Tint = 100 ms.1 IO> 67S.5 A±5% 2. curenţi primari.2.

2. fiecare primar fiind legat între conductorul de fază şi cel de la pământ.3 Transformatoare de tensiune pentru tensiunea homopolara TT utilizate pentru furnizarea tensiunii reduse la PG trebuie să fie conform SR EN 60044-2. excluzând regimul tranzitoriu.2. care ţine cont de tensiunea homopolară obţinută prin intermediul celor 3 TT.5 A±5% 2. În ceea ce priveşte cuplajul TT homopolar + PG + TCH. (triunghi deschis) 157 . atunci complexul TCH + PG este considerat acceptat. 10. În cazul funcţionări protecţiei homopolare a PG. 10. TCH care de exemplu.3 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neconvenţionale În cazul în care PG utilizează. Transformatoarele de tensiune care furnizează mărimi secundare la protecţia homopolară direcţională trebuie să garanteze erori de raport şi de fază compatibile cu funcţionarea corectă a protecţiei în timpii solicitaţi. trebuie să aibă factorul de tensiune 1. nu produc la ieşire un semnal de curent sau sunt fără miez magnetic (denumite în continuare TCH neconvenţionale) se va face referire la cele indicate la punctul D.2. TCH împreună cu protecţia maximală homopolară de curent a PG trec încercarea dacă PG emite comanda de declanşare conform celor indicate în Tab. 10 ajută chiar şi la verificarea conformităţii celor 3 TT utilizaţi + PG homopolară direcţională. Tensiunea homopolară este obţinută ca sumă a tensiunilor reduse în mod corespunzător prin legarea în serie a înfăşurărilor secundare ale celor trei TT. În cazul utilizării altor tipuri de PG şi/sau TCH decât cele încercate se impune repetarea tuturor încercărilor descrise în Tab. Trecerea încercărilor atestă faptul că ansamblul traductoare + PG poate fi acceptat.2. în vederea detectării curentului homopolar.2 100+3% 100+3% 100+3% 100+3% 0 53 +670 300 400 60 0 Valorile mărimilor indicate în Tab.3. 10 sunt valabile în regim sinusoidal. vezi paragraful următor D.8 % 1 2. În cazul utilizării de PG şi/sau traductoare diferite de cele încercate pentru acestea se vor repeta toate verificările. 10 au fost realizate cu succes.11 12 13 14 15 1% 2.3 cu privire la această funcţie.2.9 la 30 s şi nivelul de izolaţie 24 kV.8 % 160 A±5% 160 A±5% 350 A±5% 2.2. referitoare la modalitatea de aplicare a mărimilor primare şi/sau secundare descrise mai sus.5 A±5% - - 900 30 0 IO> IO> IO> NO 67S. D. De asemenea. D. Desigur traductoare de curent neconvenţionale trebuie oricum dimensionate pentru a satisface condiţiile descrise în D. Daca încercările din Tab. încercărilor din Tab.8 % 2.

introdusă de cele trei TT trebuie să fie astfel încât să permită funcţionarea protecţiilor homopolare direcţionale care se bazează pe măsurarea: − tensiunii homopolare − curentului homopolar − unghiul dintre tensiune şi curent homopolar. 3P) sau trei TT cu miez unic.2.2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare omologate În cazul în care se folosesc trei TT omologate.1. Prin clasa 0. Eroarea mai sus menţionată.2. 3P) 82 158 .9 la 30 s putere nominală de 50 VA şi putere termică adecvată alimentării cu o rezistenţă de atenuare a fenomenului de ferorezonanţă.5 3P se înţeleg trei TT legate între fază – pământ în triunghi deschis care satisfac fiecare clasa 3P între 5 la 190% din tensiunea nominală şi clasa 0.3. cu două secundare diferite. Aceste TT pot fi utilizate cu orice PG care să fi trecut încercările funcţionale cu TT homopolare omologate cu condiţia că PG să utilizeze TCH care au trecut încercările.3. D. încercările pentru verificarea corectei functionari a treptelor protecţiei homopolare direcţionale a PG (prezentate în Tab.5 3P 82 factor de tensiune 1. unul pentru măsurare (clasa 0.1. – – – – Aceste TT care compun triunghiul pot fi considerate omologate.5) şi unul pentru protecţie (clasa 0.5 de la 80% la 120% din tensiunea nominală: pot fi utilizate trei TT doar cu un singur secundar destinat numai pentru protecţii (0.7 T raportul de transformare în aşa fel încât să producă o tensiune secundară în circuitul triunghiului deschis egală cu 100 V. D.5. furnizată de fabricantul de TT la o valoare potrivită (≥100 Ω) la triunghiul deschis valoarea inducţiei de lucru să nu fie mai mare de 0. în amplitudine şi fază.1 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare omologate Caracteristicile TT homopolare omologate Pentru ca cele trei TT să fie utilizate pentru realizarea tensiunii homopolare la PG trebuie să prezinte următoarele caracteristici: – clasa 0. 10) pot fi efectuate aplicând la PG semnale de tensiune joasă care să corespundă celor primare dimensionate corect ţinând cont de raportul de transformare a TT.2.1 D.5. TT necesare pentru realizarea tensiunii homopolare pot fi omologate sau neomologate conform celor specificate mai jos.Pentru că tensiunea homopolară este rezultatul unei sume vectoriale. eroarea relativă introdusă la amplitudine şi fază nu este egală cu cea a transformatoarelor de tensiune individuale.3. în caz de defect monofazat net cu pământul în reţeaua de MT.

3.4.3.2. 10. pentru toate funcţiile enumerate acesta trebuie să fie mai mic sau egal cu 50 ms. Caracteristicile protecţiilor menţionate mai sus sunt prezentate mai departe.1 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare neomologate Caracteristici ale TT homopolare neomologate Atunci când cele trei TT fază-pământ folosite pentru realizarea tensiunii homopolare la PG nu prezintă caracteristicile de la D.2. parte din SPG neintegrat) pentru Utilizatorii de MT. Trecerea încercărilor din acest tabel certifică faptul că ansamblul TT + TCH + PG poate fi considerat acceptat. traductoarele de tensiune neconvenţionale trebuie oricum să fie dimensionate pentru a avea factorul tensiune 1.3.2. După cum s-a stabilit la D. În cazul utilizării de PG şi/sau traductoare diferite de cele încercate trebuie repetate toate încercările.2 ori valoare de intervenţie înregistrată).2. D 2.2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare neomologate În cazul în care se folosesc trei TT neomologate. D. În cazul utilizării PG şi/sau TCH şi/sau TT diferite de cele încercate. − timp de bază (de intervenţie): egal cu suma timpului de măsurare a protecţiei şi a timpului de emitere a comenzii de declanşare (pentru valori de intrare egale cu 1.. Trecerea încercărilor atestă faptul că ansamblul tranductor+PG poate fi considerat acceptat. încercări de funcţionare corectă a treptelor protecţiei direcţionale homopolare trebuie executate aplicând direct tensiunile de valoare primară la TT conform celor specificate în Tab.2. TT neconvenţionale (de exemplu. Timpii de intervenţie cuprind timpul de bază de intervenţie plus o eventuală temporizare intenţionată.2.3 cu privire la această funcţie.2.3. D. în vederea detectării defectelor monofazate.3. trebuie să fie repetate toate încercările descrise la punctul D.1 fază Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de Releul trebuie să prevadă o protecţie maximală de curent cu cel puţin trei trepte de temporizare cel puţin în execuţie bipolară.3 TT homopolare neconvenţionale În cazul în care PG utilizează.2. Fiecare treapta trebuie să poată fi exclus în mod independent faţă de celelalte.4 Caracteristicile Protecţiei Generale (PG) În acest paragraf sunt enumerate caracteristicile şi modalităţile de încercare pentru a verifica Protecţia Generală (PG.90 pentru 30 s şi nivelul de izolaţie 24 kV.3.1.2 D 2.2.2.2. bazate pe efecte capacitive sau fără miez magnetic) se va face referire la cele indicate la punctul D. D.D. prin modalităţile descrise în ceea ce priveşte aplicarea unor mărimi primare şi/sau secundare. 159 .2. aceste TT sunt considerate neomologate.

05 + 0.2) s.05 s − Erorile limită pentru valori sunt: o de curent o variaţie erori limită: o timp de revenire: o raport de revenire: ≤ 5% ≤ 3% ≤ 100ms ≤ 0.05 s o A treia treapta (I>>>) valoare (80% + 1500%). trebuie oricum garantată posibilitatea de parametrizare a releului (cu TC asociat) în aşa fel încât să acopere următoarele limite de mărimi primare de la 200 A la 500 A pentru I>>: de la 500 A la 1500 A la I>>>. indicate în valori secundare. 84 Prima treaptă trebuie să fie activata la cererea ENEL.2. sunt calculate cu ipoteza de utilizare a TC de curenţi primari de la 100 A la 600 A. Limitele de reglaj.9 o eroare limită la timp: ≤ 3%±10 ms o variaţie eroare limită: ≤ 1.2 VA pentru In = 1 A şi ≤ 1VA pentru In = 5 A. limită de reglare la 0.− Limite de reglare: curentul nominal In a PG trebuie să fie compatibil cu dispozitivele de achiziţionare a mărimilor primare. VIT) o A doua treapta (I>>) valoare (20% + 500%).5%±10 ms Consumul propriu al circuitului de curent este ≤ 0. limită de reglare la 0. cu limită de reglare de 10% caracteristica timp independent timp de intervenţie (0.2 Prescripţii funcţionale pentru protecţia împotriva curentului maximal homopolar 85 Releul trebuie să prevadă o protecţie împotriva curentului maxim homopolar cu cel puţin două trepte care pot fi temporizate şi reglate independent unul de celălalt. în timp ce treptele efectuate pentru reglare sunt cele maxime admisibile).4.05 + 0. Limitele de reglare 83 prevăzute sunt enumerate mai jos (limite minime admisibile. conform SR EN 60255.2) s. D. cu limită de reglare de 20% caracteristica timp independent timp de intervenţie (0. 85 Protecţiei maximală de curent homopolar este necesară indiferent de amploarea instalaţiei Utilizatorului. În cazul în care PG trebuie să fie utilizat cu TC de curent nominal primar care e în afara valorior menţionate mai sus. Caracteristicile protecţiilor menţionate mai sus sunt prezentate mai departe. Prima treapta 84 o (I>) valoare (20% + 120%). cu limită de reglare de 5% caracteristica timp dependent (timp invers. 83 160 . Valorile sunt procentuale din curentul nominal al PG.

valorile sunt procentuale din curentul homopolar nominal al PG şi se referă la o PG echipată cu un TCH cu curent nominal primar de 100A.3 Prescripţii funcţionale pentru protecţia homopolară direcţională 88 În cazul în care protecţia împotriva defectelor cu punere la pământ este constituită de o protecţie direcţională maximală de curent homopolar. Timpii de intervenţie indicaţi mai departe cuprind timpul de bază.05 + 1) s. cu limită de reglare de 10% → timp de intervenţie (0. pentru toate funcţiile enumerate acesta trebuie să fie mai mică sau egală cu 50 ms.de la 10 la 500 A. Acestă treaptă se poate baza pe curentul secundar emis de TCH sau pe curentul homopolar obţinut ca sumă vectorială a curenţilor secundari a celor trei TC.2 ori valoare de intervenţie setată).2. D. limită de reglare la 0. 87 Treapta a doua se finalizează prin eliminarea rapidă a defectelor cu dublă punere la pământ. 161 .2 VA. 86 În cazul în care PG este utilizată cu TCH de curent nominal primar diferit de 100 A.9 eroare limită la timpi: ≤ 3%±20 ms variaţia erorii limită: ≤ 1. trebuie garantată posibilitatea de parametrizare a releului (TCH asociat) în aşa fel încât să acopere limitele de curent primar de la I0>: de la 1 la 10 A şi I>>.05 s Caracteristicile releului sunt: Eroare limită a circuitului de curent: ≤ 5% variaţie a erorii limită: ≤ 3% timp de revenire: ≤ 100 ms raport de revenire: ≤ 0. Curentul nominal homopolar secundar (I0) trebuie să fie compatibil cu sistemele de achiziţie a mărimilor primare. iar cel secundar de 1 A 86.2) s. Fiecare treapta trebuie să poată fi exclusă independent de cealaltă. aceasta trebuie să prevadă două trepte de intervenţie care au ca scop selectarea defectelor monofazate. Prima treapta (Io>) → valoare (1% + 20%). 88 Protecţia direcţională împotriva defectelor cu punere la pământ este prevăzută doar pentru instalaţiile Utilizatorului a cărei contribuţii capacitive depăşeşte valorile predeterminate. unul în cazul reţelelor care funcţionează cu neutru compensat şi unul cu neutru izolat. Protecţia maximală de curent homopolar: Dispozitivele de achiziţionare a valorilor curenţilor primari trebuie să fie compatibile cu curentul nominal In.05 + 0.5%±10ms Consumul propriu al circuitului de curent este ≤ 0. limită de reglare la 0.4. Limitele de reglare prevăzute sunt următoarele (limitele indicate sunt cele minime admisibile.• timp de bază (de intervenţie) egal cu suma timpului de măsurare a protecţiei şi a timpului de emitere a comenzii de declanşare (pentru valori de intrare egale cu 1. în timp ce tensiunea homopolară nominală secundară (UO) trebuie să fie egală cu 100 V. în timp ce treptele indicate pentru parametrizare sunt cele maxime admisibile.05 s • • • A doua treapta 87 (Io>>) → valoare (10% + 500%). cu limită de reglare de 5% → timp de intervenţie (0.

Timpii de intervenţie cuprind timpul de bază de intervenţie plus o eventuală temporizare intenţionată. iar cel secundar de 1 A 89.4.9 eroare limită pe timpi: ≤ 3%±20 ms variaţia erorii limită: ≤ 1.05 + 1) s. limită de reglare la 0. curenţii se referă la PG echipată cu un TCH cu curent nominal primar de 100 A. D. tensiunile se referă la o PG echipată cu o tensiune homopolară nominală de 100 V). cu limită de reglare de 1% zona de functionare definita de două unghiuri (00 + 3600). 89 În cazul în care PG utilizează TCH de curent nominal primar diferit de 100A. trebuie garantată posibilitatea de parametrizare a releului (TCH asociat) în aşa fel încât să acopere următoarele valori de mărimi primare: I0> de la 1A la 10 A. pentru toate funcţiile de mai jos acesta trebuie să fie mai mic sau egal cu 80 ms. O eventuală comutare de la punerea la pământ.4 Încercări cu arc intermitent Reţeaua luată în considerare este de 20 kV. Limitele de reglare prevăzute sunt următoarele (limite minime admisibile. Consumul propriu al circuitului de tensiune este de ≤ 1 VA.2.1). în funcţie de modul de tratare a neutrului şi caracteristicile arcului intermitent indicate în Tab.4. cu limită de reglare de 0.2 VA. valorile sunt procentuale din curentul şi tensiunea homopolară nominale a PG. 162 .5%±10 ms - Consumul propriu al circuitului de curent este ≤ 0. - • Prima şi a doua treapta - I0 (1% + 10%). trebuie să aibă loc în 1s. În acelaşi timp (de 1 s) trebuie să fie resetată funcţia 67N la revenirea condiţiilor prevăzute în 8. 11 şi Tab 12.4. în prezenţa arcului intermitent se furnizează tensiuni de fază (sau tensiune homopolară). capabilă să furnizeze 300 A capacitivi.1. cu limită de reglare de 10 timp de intervenţie (0.Caracteristicile protecţiei sunt următoarele. timp de bază (de intervenţie) egal cu suma timpului de măsurare a protecţiei şi a timpului de emiterii a comenzii de declanşare. curenţi de fază (sau curent homopolar). Pentru defecte tranzitorii.05 s Erorile limită pentru valori sunt: tensiune: ≤ 5% curent: ≤ 5% variaţie eroare limită: ≤ 3% eroare unghi: 30 timp de revenire: ≤ 100ms raport de revenire: ≤ 0. în timp ce treptele indicate pentru setare sunt cele maxime admisibile. la 51N (pentru motivele afişate în 8.5% U0 (1% + 40%).

menţine o anumită rezistenţă pentru o parte a timpului. curenţi primari. curenţi primari.2.4.4.4. I0 = 2 A. curenţi primari. curenţi primari.2. la intervale potrivite de timp.1 Încercări pe SPG cu protecţie maximală homopolară de curent Dacă protecţia împotriva defectelor cu punere la pământ conţine protecţia homopolară direcţională încercările următoare nu mai trebuie efectuate.4.S2: U0 = 2%. Tint= 1 s 163 .Crearea modelului de arc utilizat. Tint= 250 ms Treapta I0>> egal cu 40 A. zona de functionare = 610 + 2500. zona de functionare = 500 + 1300. Releul de protecţie (RP) trebuie să fie capabil să se comporte conform celor descrise în tabel chiar şi în prezenţa unor stingeri temporare ale arcului. Parametrizarea PG (funcţia de curent maxim homopolar) trebuie să fie: Prima treapta I0> egal cu 2 A. această rezistenţă are o creştere rapidă ducând în 1 ms la stingerea defectului. Tint= T bază de intervenţie ≤80 ms Tabelul 11 – Încercări cu arc intermitent pentru protecţia împotriva curentului maximal homopolar Încercare 1 2 3 4 5 6 7 8 Starea neutrului NI NI NI NI NC NC NC NC Durată arc intermitent Tint <40 ms > 80 ms 1s 1s <40 ms > 80 ms 1s 1s Rezultatul aşteptat Nicio declanşare I0>> I0>> I0> Nicio declanşare I0>> I0>> I0> Arcurile intermitente simulate prin intermediul fişierelor COMTRADE (Tab 11 şi/sau Tab 12) prevăd o serie de induceri şi stingeri ale defectului. I0 = 2 A. D. Tint= T bază de intervenţie ≤80 ms − Treapta I0>> egal cu 150 A. Simulările se diferenţiază prin durata fenomenului şi prin ipotezele inducerii arcului.S1: U0 = 5%. relativ simplu. Tint= 250 ms − Treapta 67N. curenţi primari. D.2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională Parametrizarea PG (protecţia maximală homopolară direcţională) trebuie să fie: − Treapta 67N. constă într-un defect care creat de o tensiune fază-pământ cu o valoare potrivită.

contactul ND trebuie să fie deschis în prezenţa alimentării auxiliare. 164 .4. pentru fiecare regim tranzitoriu. Comanda de deschidere a întreruptorului trebuie să rămână în această poziţie până la revenirea stării de declanşare care a determinat-o pentru un timp minim de 150 de ms (pentru a garanta deschiderea întreruptorului) D.S1 treapta treapta treapta treapta treapta treapta Observaţii Admis în acelaşi timp şi /sau în alternativă şi treapta 67N.S2 Admis în acelaşi timp şi /sau în alternativă şi treapta 67N. din două încercări.2. Nu se admite functionarea protecţiei pentru defecte în amonte de RP (linia 2). trebuie să fie închis în prezenţa tensiunii auxiliare. la intervale potrivite. dacă este asociat cu un circuit de comandă în lipsa tensiunii. obţinute prin alimentarea dispozitivului cu mărimi aferente unei linii defecte (defect în avalul RP.S1 Admis în acelaşi timp şi /sau în alternativă şi treapta 67N.S1 Declanşare 67N.S2 Declanşare 67N.6 - Semnalizări locale Acestea trebuie să fie alcătuite din: semnal diferenţiat al releului dacă e în funcţiune sau anomalie semnal memorat de declanşare generică a protecţiei maximale de curent. Rezultatele din tabelul precedent sunt referitoare la defectele din avalul RP –(linia 1). Încercarea de funcţionalitate constă.S1 Admis în acelaşi timp şi /sau în alternativă şi treapta 67N.S2 Arcurile intermitente simulate prin intermediul fişierelor COMTRADE (Tab 11 şi/sau Tab 12) prevăd o serie de alimentări şi stingeri ale defectului. RP trebuie să fie capabil să se comporte conform celor descrise în tabel chiar şi în prezenţa unor stingeri temporare ale arcului.2. Acest contact.S2 Declanşare 67N. de asemenea în cazul în care este asociat cu un circuit de comandă la impuls de curent.S1 Declanşare 67N.S1 Admis în acelaşi timp şi /sau în alternativă şi treapta 67N.5 Comenzi de deschidere întreruptor PG trebuie să fie prevăzută cu un contact normal deschis (ND) în absenţa unei alimentări auxiliare. D.S2 Admis în acelaşi timp şi /sau în alternativă şi treapta 67N.4. linia 2 din fişierul COMTRADE).S2 Nicio declanşare Declanşare 67N.Tabelul 12 – Încercări cu arc intermitent pentru protecţia homopolară direcţională Încercare 1 2 3 4 5 6 7 8 Stare neutru NI NI NI NI NC NC NC NC Durată arc intermitent Tint <40 ms > 80 ms 1s 1s <40 ms > 80 ms 1s 1s Rezultatul aşteptat Nicio declanşare Declanşare 67N. linia 1 din fişierul COMTRADE) şi cu mărimi aferente unei linii normale (defect în amonte de RP. homopolar şi homopolar direcţional.

4. prin modalităţile indicate la punctul D.2. trecerea încercărilor din paragrafele următoare. care să indice dacă acesta este deschis sau închis pe PG sau pe partea frontală a dispozitivului.- semnal de poziţie întreruptor. se iau în considerare câteva cazuri cu durată mai mică de 80 ms şi altele cu o durată mai mare. Fişierele aferente sunt disponibile pe site ENEL.4. chiar dacă mai puţin importantă. această condiţie.5. D. D. Defectele (monofazate) sunt evaluate la trecerea tensiunii de fază prin zero.7.2. reprezintă în general o condiţie mai critică (în cazul reţelei compensate la curentul de defect – şi deci homopolar măsurat la linia de unde a pornit defectul – 165 . În ceea ce priveşte arcul intermitent.1 Încercări funcţionale Încercările funcţionale constau în: verificare funcţiilor măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi revenire măsurarea preciziei timpilor de intervenţie şi revenire Perioadele de defect tranzitorii reprezentative pentru încercările menţionate mai sus au fost împărţite în următoarele categorii: tranzitorii de defect polifazat tranzitorii de defect monofazat tranzitorii de defect cu dublă punere la pământ tranzitorii de arc intermitent Încercările funcţionale vor include şi răspunsul funcţiunilor de protecţie cu fenomenele tranzitorii din reţea înregistrate în format COMTRADE.7 Încercări pe PG Dispozitivul trebuie să aibă marcajul CE.2. Încercările efectuate pe dispozitiv se împart în: încercări funcţionale încercări de compatibilitate electromagnetică încercări de compatibilitate cu mediul încercări de supraîncărcare a circuitelor de măsurare Trebuie să fie certificată. pentru a verifica o eventuală capacitate de detectare şi de insensibilitate în cazul apariţiei defectelor intermitente.

în măsura în care pot fi aplicate. trebuie să fie efectuate şi încercările definite la D.2. Limitele de valabilitate pentru certificare sunt identificate la D.2. prin urmare respectând cele indicate la punctul D. Limitele de valabilitate pentru certificare sunt identificate la D.1. Dacă protecţia homopolară direcţională se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de TCH neomologaţi.2.1.2. prin urmare neconforme cu cele indicate la punctul D.2.2.7.2.2. precizia şi rapoartele de revenire.2.1.2. Dacă protecţia maximală de curent se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de transformatoare de curent neliniare.2.2.2.1.2.2. prin urmare respectând cele indicate la punctul D.4.4. în condiţiile de încercare indicate în paragraful D. trebuie să fie efectuate şi încercările definite la D.1. Cazurile de defect monofazat sunt analizate la diferite rezistenţe de defect conform celor specificate în cele ce urmează: Protecţia maximală de curent Toate funcţiile protecţiei maximale de curent trebuie verificate identificând timpii de intervenţie. Protecţie maximală de curent homopolar Toate funcţiile protecţiei maximale homopolare de curent trebuie verificate identificând timpii de intervenţie.2.4.1. conform celor indicate la punctul D. trebuie efectuate şi încercările de funcţionalitate în prezenţa arcului intermitent definit la punctul D.2. De asemenea.1.2.2.2.2.2. trebuie să fie efectuate şi încercările definite la D.1. Limitele de valabilitate pentru certificare sunt identificate la D.2 Încercări de compatibilitate electromagnetică Încercările de compatibilitate electromagnetică sunt prezentate în următorul tabel: 166 .2. precizia şi rapoartele de revenire. Protecţia homopolară direcţională Toate funcţiile protecţiei homopolare direcţionale trebuie verificate identificând timpii de intervenţie. trebuie efectuate şi încercările de funcţionalitate în prezenţa arcului intermitent definit la punctul D. trebuie să fie efectuate şi încercările definite la D.3.2.2.prezentă componenta maximă aperiodica).2.2.1.2.2.1.3. D.1. Dacă protecţia maximală de curent se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de TCH neomologaţi.2.2. Dacă protecţia maximală de curent se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de transformatoarele de curent liniare sau similare.1.2.2. timpi de revenire şi rapoartele de revenire.2.3.3. De asemenea.2. trebuie verificată şi funcţionarea corectă a protecţiei homopolare direcţionale legată la secundarul TC toroidal care la rândul ei este parcursă de curent de încercare primar. Dacă protecţia maximală de curent homopolar se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de TCH omologaţi.1. prin urmare respectând cele indicate la punctul D.1.2.2.2.2. Limitele de valabilitate pentru certificare sunt identificate la D. precizia.2.1.

1 s Un ± 20%.c Descărcare la contact nivelul 3 Descărcare în aer nivelul 3 nivelul 3 nivelul 2 nivelul 4 nivelul 3 nivelul 5 nivelul 4 nivelul 3 nivelul 3 Nivel 0% t = 0. durata 16 h Schimbare temperatură TC = -250C. t=10s nivelul 3 nivelul 3 nivelul 3 SR EN 61000-4-3 SR EN 61000-4-3/IS 1 Norme SR EN 60255-5 SR EN 60255-5 SR EN 60225-5 SR EN 61000-4-2 SR EN 61000-4-12 SR EN 61000-4-4 SR EN 61000-4-5 SR EN 61000-4-5/A1 SR EN 61000-4-8 SR EN 61000-4-8/A1 SR EN 61000-4-10 SR EN 61000-4-10/A1 SR EN 61000-4-29 SR EN 61000-4-16 SR EN 61000-4-16/A1 SR EN 61000-4-6 SR EN 61000-4-6/A1 SR EN 61000-4-6/IS 1 D. (93±3)% RH durata 4 zile Instalaţii nealimentate CLIMATICE Frig (-25±3)0C.a ≥10 MΩ la 500 V c. Tabelul 14 .2. durata 16 h Schimbare temperatură TC = Durată 3h +3h MECANICE Imunitate la vibraţii Limita inferioară 10 Hz Limita superioară 500Hz Accelerare 10m/s2 Distanţa de deplasare 0. TB =700C Durată 3h +3h Cald uscat (+70±2)0C. (93±3)% RH durata 4 zile -250C.TABELUL 13 – ÎNCERCĂRI DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ Tip Detaliu Ţinere la impuls Rigiditate dielectrică Rezistenţa de izolaţie Descărcare electrică Ring Wave Unde oscilatorii amortizate Fenomene Tranzitorii rapide Sursă 1.4. durata 16 h Cald umed (40±2)0 C.7.5-50/8-20 IZOLAŢIE ŞI CEM Câmp magnetic la frecvenţa reţelei Câmp magnetic oscilant amortizat Câmpuri electromagnetice iradiate cu radiofrecvenţă Câmpuri electromagnetice iradiate de radiotelefoane digitale Întreruperi scurte de alimentare auxiliară Goluri de tensiune Variaţie de tensiune Tensiune la frecvenţa reţelei Comportare la perturbaţii 15Hz – 150Hz Comportare la perturbaţii induse de câmpuri de radiofrecvenţă Note/nivel de încercare Categorie de supratensiune IV Tensiune de încercare 2kV la circuite în c.05s Nivel 50% t = 0. TB =700C Norme SR EN 60068-2-2 SR EN 60068-2-78 SR EN 60068-2-1 SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-2 SR EN 60068-2-78 SR EN 60068-2-1 SR EN 60068-2-14 (-25±3)0C.Încercări de compatibilitate cu mediul Tip Detaliu Observaţii/ niveluri de încercare Cald uscat (+70±2)0C. durata 16 h Instalaţii alimentate Cald umed Frig (40±2)0 C.075 mm - SR EN 60068-2-6 Vibraţii aleatorii în bandă largă SR EN 60068-2-64 167 .3 Încercări de compatibilitate cu mediul Încercările de compatibilitate cu mediul sunt prezentate în următorul tabel.

climatice şi EMC – compatibilitate electromagnetică) prevăzute trebuie efectuate la un laborator acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025 de către o Societatea autorizată de European Cooperation for Accreditation (ECA). De asemenea. cea tranzitorie (1 s) trebuie să fie mai mare sau egală cu 50 In. Încercările de compatibilitate cu mediul (încercări de izolare. supraîncărcarea permanentă trebuie să fie mai mare sau egală cu 1. încercările funcţionale pot fi efectuate: a. 168 .5 Conformitatea dispozitivelor Respectarea cerinţelor. la tipul de laboratoare menţionate mai sus. la laboratoarele fabricantului. Această atestare trebuie emisă prin grija şi responsabilitatea Fabricantului şi trebuie înmânată. În acest caz (litera b). sau laboratoare externe care nu sunt acreditate. supraîncărcarea trebuie să fie: permanentă ≥ 1.4 Încercări de supraîncărcare ale circuitelor de măsură Circuite de curent de fază: pentru circuitele de curent de fază. trebuie să fie atestată de „Declaraţia de conformitate” a dispozitivului. încercările trebuie efectuate sub supravegherea şi pe responsabilitatea unui laborator care respectă cerinţele SR EN 45011. de către Utilizator la ENEL. D. redactată conform Legii 608 . sau ca alternativă sub supravegherea şi responsabilitatea laboratorului acreditat de RENAR (SINAIL) şi la care au fost efectuate încercările de compatibilitate electromagnetică. la momentul racordării. menţionate mai sus. Circuite de curent homopolar: pentru circuitele de curent homopolar. Aceasta trebuie pusă şi la dispoziţia ENEL pe site-ul fabricantului. Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de încercare) trebuie păstrată de către Fabricant pentru cel puţin 20 de ani de la ultima fabricaţie. la cerere.2.7. Circuitele de tensiune: pentru circuitele de tensiune. sau b. Această Declaraţie de conformitate este responsabilitatea fabricantului şi trebuie emisă de acesta. supraîncărcarea permanentă trebuie să fie mai mare sau egală cu 3 In. ulterioare]). sub forma unei autocertificări date chiar de Fabricant. ed.2 In. Ca o alternativă.4.3 Un.D. cea tranzitorie (1 s) trebuie să mai mare sau egală cu 50 In.2001 şi trebuie înmânată de către Utilizator la ENEL la momentul racordării.2. Declaraţia de conformitate a instalaţiei trebuie să conţină toate informaţiile necesare în vederea identificării dispozitivului. 2000 [şi modif. tranzitorie (1 s) ≥2 Un. trebuie atestat că fabricarea dispozitivului s-a efectuat în regim de calitate (conform ISO 9001.

Prima treapta 91 (/>): Valoare (20% ÷ 120%). Fabricantul va trebui să declare domeniul de aplicare (înţeles ca domeniul de tensiuni şi curenţi primari) în care dispozitivul va putea fi utilizat. D. Pe lângă corespondenţa cu specificaţia normei produsului.3. SPG integrat trebuie oricum să fie realizat perfect. traductoare de curent şi eventuale traductoare de tensiune) care trebuie să fie identificate într-un mod clar în rapoartele de testare. Domeniile de reglaj. Încercările funcţionale.1 Prescripţii funcţionale pentru SPG integrat Prezentul articol descrie caracteristicile şi încercările în vederea confirmării compatibilităţii unui SPG integrat. în timp ce treptele indicate pentru reglaje sunt cele maxime admisibile). Conformitatea SPG integrat va fi verificată în comparaţie cu cele indicate în prezentul articol. 90 - - 169 . 91 Prima treaptă trebuie să fie activata la cererea ENEL. de compatibilitate cu mediul şi altele trebuie efectuate pe SPG înţeles ca un ansamblu funcţional (PG+traductoare de curent şi/sau homopolare şi/sau de tensiune).1. sunt calculate făcând ipoteza folosirii traductorilor de curenţi primari de 100 A la 600 A.3 Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală integrat Prezentul articol defineşte cerinţele unui Sistem de Protecţie Generală integrat destinat pentru echiparea Dispozitivul General al Utilizatorilor de MT. Domeniul de reglaj: Domeniile de reglaj 90 prevăzute sunt redate mai jos (domeniile indicate sunt cele minime admisibile. menţionate mai sus.2 ori valoarea de intervenţie setată). astfel încât să se acopere următoarele domenii de mărimi primare: de la 200 A la 500 A pentru I>>. indicate în valori secundare.D. timp de bază (de intervenţie) egal cu suma timpului de măsură a protecţiei şi durata comenzii de declanşare (pentru valori de intrare egale cu 1. în trepte de 5%. D. este oricum necesară garantarea posibilităţii de reglare a SPG. pentru toate funcţiile enumerate acesta trebuie să fie mai mic sau egal cu 50 ms. Dacă SPG trebuie să utilizeze traductori de curent nominal primar în afara valorilor indicate mai sus.3. de la 500 A la 1500 A pentru I>>>. Timpii de intervenţie cuprind timpul de bază de intervenţie plus o eventuală temporizare intenţionată. sunt prezentate mai jos. Verificările vor face referire explicit la tot sistemul de protecţie (compus din relee. această corespondenţă trebuie garantă pentru întreg domeniul de aplicare (înţeles ca interval de tensiuni şi curenţi primari) declarat de către Fabricant. Caracteristicile protecţiilor.1 fază Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de SPG trebuie să prevadă o protecţie maximală de curent de fază cu cel puţin trei trepte temporizabile în execuţie cel puţin bipolară. Fiecare treapta trebuie să poată fi exclusa in mod independent de cealaltă.

3. . Erorile limită pentru mărimi sunt: – eroare limită pentru curent ≤ 10%. Caracteristică cu timp independent.Timp de intervenţie egal cu suma dintre timpul de măsură al protecţiei şi timpul de emitere al comenzii de declanşare (pentru mărimi de intrare egale cu 1. în trepte de 10%.1. Caracteristică cu timp independent.5 A.2 ori valoarea de intervenţie setată).Prima treapta (I0>): valoare (1 ÷ 20 A). în conformitate cu SR EN 60255. VIT – Very Invers Time). Caracteristicile protecţiei menţionate mai sus sunt următoarele: . – variaţie a erorii limită ≤ 1.Protecţie maximală homopolară de curent: echipamentele de achiziţie a mărimilor primare trebuie să fie compatibile cu curentul nominal In.2) s.Caracteristică cu timp dependent (timp invers. – variaţie a erorii limită ≤ 3%. – eroare limită la timp ≤ 3% ± 20 ms. în trepte de 0. în trepte de 20%. 92 Protecţia de curent maxim homopolar este cerută indiferent de structura instalaţiei Utilizatorului. trebuie să fie pentru toate funcţiile indicate mai jos mai mic sau egal cu 50 ms.05 s. cu trepte de 0. în timp ce treptele indicate pentru reglare sunt cele maxime admisibile. în trepte de 0.A treia treapta (/>>>): Valoare (80% ÷ 1500%). Limitele de reglaj prevăzute sunt următoarele (domeniile indicate sunt cele minime admisibile. 170 .2 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia maximală homopolară 92 de curent SPG integrat trebuie să prevadă o protecţie maximală homopolară de curent cu două trepte temporizabile şi reglabile în mod complet independent între ele. .05 ÷ 0. – timp de revenire ≤ 100 ms.05 ÷ 1) s. Timp de intervenţie (0. Timpii de intervenţie indicaţi mai jos includ timpul de bază. Timp de intervenţie (0.05 s. cu trepte de 0. . timp de intervenţie (0.5% ± 10 ms.05 ÷ 1) s.9.A doua treapta (/>>): Valoare (20% ÷ 500%). – raport de revenire ≥ 0. valorile sunt date în mărimi primare): . D.05 s.

9. − timp de revenire ≤ 100 ms.2) s. unul în caz de funcţionare a reţelei cu neutrul compensat şi celălalt cu neutrul izolat. 171 . Caracteristicile protecţiei menţionate mai sus sunt prezentate mai jos. − variaţia erorii limită ≤ 1. în trepte de 10 A.A doua treapta 93 (I0>>): valoare (10 ÷ 500 A). Acest prag poate fi bazat pe curentul secundar al unui singur traductor sau pe curentul homopolar obţinut ca sumă vectorială a curenţilor secundari ai celor trei traductori de fază. Tabel 15 Erorile SPG integrat pentru curentul maxim homopolar Curent primar [A] 1 94 5 100 2000 (intervenţie sigură) Caracteristicile SPG sunt: Eroare de raport (%) ± 10 ±6 ±6 Nu poate fi setat − eroare limită de curent după cum se arată în Tabelul 15: − variaţia erorii limită ≤ 3 %. Fiecare din trepte trebuie să poată fi exclusa în mod independent de cealalta.5% ± 10 ms. 94 Dacă protecţia împotriva defectelor monofazate este realizată de SPG integrat cu funcţia de protecţie homopolară direcţională. timp de intervenţie (0.. trebuie să fie pentru toate funcţiile indicate mai jos mai mic 93 Al doilea prag are ca scop eliminarea rapidă a defectelor cu dublă punere la pământ.3 Prescripţii direcţională 95 de funcţionare pentru protecţia homopolară Protecţia maximală homopolară direcţională trebuie să prevadă două trepte de intervenţie cu scopul de a selecta defectele monofazate. protecţia maximală de curent homopolar trebuie să corespundă cu ceea ce este indicat în Tabel cu excepţia prescripţiilor pentru încercare cu I0 = 1 A.1. − raport de revenire ≤ 0.05 s. D. Timp de bază (de intervenţie) egal cu suma dintre timpul de măsurare a protecţiei şi timpul de emitere al comenzii de declanşare. în trepte de 0. 95 Protecţia homopolară direcţională este prevăzută numai pentru instalaţiile Utilizatorului a căror contribuţie capacitivă la defect extern depăşeşte valori prestabilite.05 ÷ 0. − eroare limită la timpi ≤ 3% ± 20 ms.3.

U0 (1% ÷ 40%) în trepte de 1%.5% ± 10 ms.4. Timpii de intervenţie indicaţi mai jos includ timpul de bază de intervenţie plus eventuala temporizare intenţionată.4 Comenzi de deschidere întreruptor SPG integrat trebuie să fie dotat cu un contact ND în absenţa alimentării auxiliare. Erorile limită sunt date în tabelul următor Tabel 16 Erori SPG integrat pentru curent homopolar direcţional - Curent şi tensiune V [pe unitate] – I [A primari] 0. .1. 172 .05 – 2 0.02 – 2 0.9.5 A. în procente din tensiunea nominală pentru tensiuni).I0 (1 A ÷ 10 A) în trepte de 0.4.2000 Caracteristicile SPG sunt următoarele: variaţie a erorii limită ≤ 3%.02 – 1 0. timp de revenire ≤ 100 ms.sau egal cu 80 ms.a .1.neverificabilă Eventuala comutare de la protecţia homopolară direcţională (67N) la 51N (din motivele expuse la 8. Domeniile de reglare prevăzute sunt următoarele (domeniile indicate sunt cele minime admisibile.05 s. Prima şi a doua treapta: .05 ÷ 1) s în trepte de 0. Eroare totală (%) 40 35 25 20 15 10 Eroare de fază [o] 20 15 12 10 8 n.timp de intervenţie (0. . .3 – 5 1 – 100 n. .3. D. eroare limită la timpi ≤ 3% ± 20 ms.a. valorile sunt date în mărimi primare pentru curenţi. variaţie a erorii limită ≤ 1.zona de functionare definita de două unghiuri (0o ÷ 360o) în trepte de 1o. Într-un timp egal va trebui să fie restabilită funcţionalitatea 67N la revenirea condiţiilor prevăzute în 8. raport de revenire ≥ 0.1) va trebui să survină în maxim 1 s. în timp ce treptele indicate pentru reglare sunt cele maxime admisibile.

Încercări şi certificări ale SPG integrat Dispozitivul trebuie să fie marcat CE. cu dublă punere la pământ. măsurarea preciziei timpilor de intervenţie şi de revenire. măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi de revenire. dacă este asociat cu un circuit de comandă în lipsa tensiunii. Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător. trebuie să rezulte închis în prezenţa tensiunii auxiliare. Încercări de compatibilitate electromagnetică. D. prin modalităţile indicate mai jos la punctul D. Încercările efectuate urmaresc recunoaşterea fenomenelor de defect (monofazat.3. Încercările de funcţionare constă în: − − − verificarea funcţiilor. Comanda de deschidere a întreruptorului trebuie să persiste până la revenirea stării logice de declanşare care a provocat-o şi oricum pentru un interval de timp minim de 150 ms (pentru a garanta deschiderea întreruptorului). curent maxim homopolar şi homopolar direcţional. trecerea încercărilor menţionate la paragrafele următoare. acest contact ND trebuie să rezulte deschis în prezenţa alimentării auxiliare.2.Acest contact. D. Defectele tranzitorii reprezentative pentru încercările menţionate mai sus au fost împărţite în următoarele categorii: 173 . D.3.5 - Semnalizări locale Semnalizările locale constau în: semnalizare diferenţiată a releului în funcţiune sau în stare de anomalie. Încercările efectuate asupra dispozitivului se împart în: Încercări de funcţionare.3. care să indice întreruptor deschis sau închis.1. pe PG sau în partea frontală a dispozitivului. dacă în schimb este asociat cu un circuit de comandă la impuls de curent. arc intermitent şi defect polifazat). un semnal memorizat de declanşare generală a protecţiei maximale de curent de fază.5. Trebuie să fie certificată. semnalizare a poziţiei întreruptorului.3.3 Încercări de funcţionare Scopul încercărilor de funcţionare descrise în paragraful de faţă este acela de a verifica capacitatea SPG integrat de a recunoaşte defectele care pot surveni pe o reţea de MT a unui Utilizator.

Se presupune existenţa cazurilor de defect monofazat la diferite rezistenţe de defect după cum este specificat în continuare. Necesitatea de a avea aceste valori atât de reduse implică şi o problemă evidentă din punct de vedere al verificării funcţionale a SPG integrat. Încercările de funcţionare vor include şi răspunsul funcţiilor protecţiei la fenomene tranzitorii din reţea înregistrate în formatul COMTRADE. 22 şi/sau Tab. 23). necesitatea de a reconstrui curentul rezidual cu precizia (în modul şi în fază) cerută prevede necesitatea de a dispune de TC cu erori foarte limitate.- tranzitorii de defect polifazat. Acest lucru este valabil în mod deosebit pentru erorile de fază. Fişierele aferente sunt disponibile pe site-ul ENEL (Tab. În general. chiar dacă este puţin probabilă. pentru a verifica eventuala capacitate de detectare şi de insensibilitate faţă de defecte intermitente. această condiţie. de curent homopolar şi de tensiune şi cablurile de legătură (tip. reprezintă în general o condiţie mai critică pentru dispozitivul SPG (în caz de reţea compensată curentul de defect este deci homopolar măsurat pe linia unde are loc defectul – prezintă componenta aperiodica maximă). în general. în afara excepţiilor descrise mai jos. Câteva exemple şi posibile indicaţii sunt prezentate în D.1. tranzitorii de arc intermitent. În ceea ce priveşte arcul intermitent. sunt luate în considerare unele cazuri cu durata mai mică de 80 ms şi altele cu durata mai mare. Valabilitatea certificării se referă exclusiv la configuraţia riguroasă a SPG care face obiectul încercărilor la care se referă certificarea. ci trebuie să fie dedus din cele trei măsurări ale curentului de fază. În cazul în care valorile absolute ale celor trei curenţi de fază (curenţi de sarcină) sunt mari 96.3. D. Se presupune existenţa defectelor (monofazate) în jurul trecerii prin zero a tensiunii de fază.3. tranzitorii de defect cu dublă punere la pământ. O variaţie oarecare determină încetarea valabilităţii certificării. curentul rezidual nu poate fi măsurat direct. trebuie să fie pregătit un circuit de probă realizat cu ajutorul traductoarelor de curent. secţiune şi lungime) care vor fi efectiv instalate în SPG real. tranzitorii de defect monofazat. la primarul traductoarelor. mărimile se aplică.1 Exemplu de posibilă modalitate de verificare a treptei homopolare direcţionale în SPG integrate care folosesc 3 traductoare de curent În cazul în care SPG integrat prevede utilizarea a trei senzori distincţi de fază (condiţie prevăzută ca alternativă la folosirea a două TC + un TC homopolar). este clar de fapt că fiind necesară verificarea preciziei SPG cu încercări de laborator trebuie să se dispună de generatoare de semnal în stare Teoretic cei trei curenţi de fază pot avea valori până la câteva sute de Amperi primari (valoare de treapta a funcţiei de curent maxim />>).3. 96 174 .3.

de exemplu. în prezenţa unor curenţi de sarcină mari. este nerealist şi în mod cert nu ilustrează comportamentul real al SPG integrat dacă se procedează la tranzitarea numai a curentului homopolar printr-un singur traductor de curent de fază cu scopul evaluării erorilor treptelor de intervenţie în regim staţionar (o dată certificată conformitatea erorilor cerute în regim staţionar.1.3. Figura 27 Două posibile modalităţi alternative echivalente de încercare pentru verificarea preciziei treptei direcţionale a SPG integrat cu 3 senzori de curent. se alimentează sistemul la valoarea curentului de sarcină prevăzut (ex. 300 A) 98.3. Pentru a remedia problema expusă mai sus se descrie în continuare o posibilă modalitate de încercare. curentul homopolar fiind dedus din citirea celor trei curenţi de fază. nu este posibilă verificarea din punct de vedere funcţional cu o încercare „directă” a preciziilor cerute la D. În acest mod cele trei TC sunt parcurse exact de acelaşi curent. în mod normal. pentru această verificare) curentul rezidual calculat Trebuie să fie utilizate dispozitive cu erori declarate ca „tipice” pentru circuite de curent pe întreaga bandă de emisie nu mai mare de 0. Concluzia acestei discuţii este că. Această „pregătire” trebuie să fie o operaţie pur numerică. În prezenţa acestei corecţii SW (funcţională.1o în ceea ce priveşte unghiul. prin realizarea mai multor spire pe traductorii de curent 97 175 .să genereze forme de undă de curent sinusoidal cu o precizie foarte mare. Pe de altă parte. stabileşte defazajul dintre curenţii măsuraţi de cel de-al doilea şi al treilea TC şi rezultă defazaţi exact cu -1200 şi + 1200 respectiv. după cum s-a indicat deja. Pregătirea adecvată a SW (software) al SPG integrat. obţinuţi. Printr-un conductor unic (deci un unic canal de curent al generatorului de semnal) care trece prin toate trei traductoare de curent de fază în acelaşi sens. efectuată după măsurarea modulului şi fazei a celor doi curenţi în discuţie şi numai în faza de verificare a erorilor conform prezentului document. restul încercărilor de funcţionare pot fi efectuate aplicând numai curentul homopolar la un singur traductor de curent).025% în ceea ce priveşte modulul şi nu mai mari de 0. 98 În realitate 300 A echivalenţi. peste valorile limită de precizie disponibile chiar în cele mai bune dispozitive de încercare existente pe piaţă 97.

un curent egal cu componenta reziduală pe care vreţi să o încercaţi. care trece numai prin unul din cei trei TC. valabilă pentru SPGI cu trei TC. se injectează. Deoarece curenţii sursei trifazate şi a celei adiţionale create pot să nu aibă aceeaşi frecvenţă. Această componentă reziduală trebuie să coincidă cu curentul adiţional fără erorile SPG integrat cu privire la măsura curentului. a dispune de precizia (în modul şi fază) generatorului direct pe curentul rezidual (în acest caz preciziile disponibile sunt mari). Pe conductorul uneia din cele trei faze (sau oricum în interiorul celui de al treilea TC). poate fi necesar să se efectueze în mod preliminar o măsurare a frecvenţei (cu precizie adecvată) a sursei trifazate şi să se adapteze în consecinţă frecvenţa curentului adiţional (sincronizare). Schema descrisă mai sus prezintă avantajul de: a evita problema preciziei unghiulare a generatorului de semnal în ceea ce priveşte curenţii de fază (curenţi de sarcină). nu cere nici o modificare a SW pentru dispozitiv. cu măsurare directă a celor trei curenţi de fază (Fig 28) sau inseraţi cu schema Holmgreen (Fig 29). 1 A sau 2 A). prin: o cale separată de curent şi un circuit separat. aplicaţi. Legătura în centru stea izolat garantează valoarea egală cu zero a componentei homopolare a curenţilor de alimentare 99 176 . cu faza cunoscută în raport cu tensiunea homopolară creată prin cele trei tensiuni de fază (valoare egală cu 120% din reglajul setat) şi se detectează.de SPG integrat ar trebui să fie teoretic nul. trei canale de tensiune. În aceste condiţii. Această metodologie. o tensiune homopolară de amplitudine şi fază faţa de curentul rezidual. un curent adiţional: de amplitudine prestabilită. tot în modul şi fază. Ca alternativă este posibil să se recurgă la schemele din Fig 28 sau Fig 29 în care cu o singură sursă trifazată (transformator cu alimentare cu tensiune variabilă) este realizat un circuit trifazat conectat în stea cu neutru izolat pe ale cărui faze sunt introduşi cei trei TC ai SPGI încercat 99. egală cu treapta de curent rezidual pe care vreţi să îl încercaţi (ex. mai exact valoarea rezultată reprezintă totalitatea erorilor ansamblului celor trei TC pentru valoarea setată de curent primar. curentul rezidual măsurat de dispozitiv la variaţia curentului principal de alimentare (în domeniul 0-300 A). printr-un generator de curent de precizie adecvată.

3. Este vorba de realizarea unor defecte bifazate cu punere la pământ cu o rezistenţă de defect corespunzătoare astfel încât să se obţină curenţii de defect indicaţi în Tab.Figura 28 – Schema de încercare pentru verificarea preciziei treptei direcţionale a SPGI cu 3 TC (cu măsurarea directă a celor trei curenţi de fază).3. D. 17.2 Încercări pentru defecte polifazate Reţeaua luata în considerare este la 20 kV cu neutrul izolat cu o întindere astfel încât să aibă 200 A de curent capacitiv fază-pământ. Figura 29 – Schema de încercare pentru verificarea preciziei treptei direcţionale a SPGI cu 3 TC (cu schema de conectare Holmgreen pentru măsurarea directă a curentului rezidual). 177 .

178 .1 - Încercări la SPG cu protecţie maximală homopolară de curent Setarea funcţiei de curent homopolar maxim a PG trebuie să fie: treapta /0> egal cu 2 A primari. Tabel 17 Încercări la defecte polifazate Încercare 1 2 3 4 5 Curent de defect (A. 17 şi fiecare încercare constă în a furniza la SPG curenţi primari pe fazele R şi/sau S şi/sau T (oricum se vor încerca. D. maximă componentă aperiodica) 1350 √ 2 A ± 5%. curenţi de fază sau curent homopolar. treapta />>>: 500 A primari. Parametrizarea PG (treapta de curent maxim) trebuie să fie: treapta />>: 200 A primari.3 Încercări de defect monofazat Reţeaua luată în consideraţie este la 20 kV.3. maximă componentă aperiodica) 0 A ± 5% Rezultat aşteptat Declanşare treapta />>> în 50 ms Declanşare treapta />>> în 50 ms Declanşare treapta />>> în 50 ms Declanşare treapta />>> în 430 ms Nicio declanşare D.) 9000 A (primari) ± 5% 1350 A (primari) 600 A (primari) ± 5% 240 A (primari) ± 5% 180 A (primari) Amplitudine componentă unidirecţională primară 9000 √ 2 A ± 5%. Este vorba despre defecte monofazate cu rezistenţa de defect corespunzătoare şi fiecare încercare constă în a furniza la SPG: curenţi primari de fază sau curentul homopolar în cazul SPG cu funcţie de curent maxim homopolar. constanta de timp 20 ms ± 5% (început tranzitoriu pe 0 de tensiune.3. Tint = 430 ms.m.s. constantă de timp 20 ms ± 5% (început tranzitoriu pe 0 de tensiune. Tint = 50 ms. timp de intervenţie = 100 ms.3. Încercările efectuate sunt prezentate mai departe. toate fazele). Tensiuni şi curenţi de încercare sunt prezentate în tabelul următor. timp de intervenţie = 380 ms. treapta /0>> egal cu 80 A primari.Încercările sunt prezentate în Tab. maximă componentă aperiodica) 600 √ 2 A ± 5%. tensiuni de fază sau tensiune homopolară dacă SPG este prevazut cu protecţie homopolară direcţională şi protecţie maximală homopolară de curent. constanta de timp 20 ms ± 5% (început tranzitoriu pe 0 de tensiune.r.3.3. individual sau împreună.

Tabel 19 . Tabel 18 .Încercări de defect monofazat cu NC pentru protecţia maximală homopolară de curent Curent de defect Rg monofazat Încercare Grad de compensare Rezultat aşteptat [Ω] al reţelei cu NC 1 100 A 65% 0 Declanşare treapta /0> 2 100 A 65% 1000 Declanşare treapta /0> 3 100 A 65% 2000 Declanşare treapta /0> 4 100 A 65% 7000 Nicio declanşare 5 200 A 95% 0 Declanşare treapta /0> 6 200 A 95% 1000 Declanşare treapta /0> 7 200 A 95% 2000 Declanşare treapta /0> 8 200 A 95% 7000 Nicio declanşare 9 300 A 135% 0 Declanşare treapta /0>> 10 300 A 135% 1000 Declanşare treapta /0> 179 .Încercări pentru o reţea de 20 kV cu neutru izolat Trebuie să fie simulate defecte monofazate cu rezistenţa de defect şi caracteristici ale reţelei indicate în Tabelul 18.Încercări de defect monofazat cu NI pentru protecţia maximală homopolară de curent Curent de defect monofazat al reţelei cu NI 20 A 20 A 20 A 20 A 40 A 40 A 40 A 40 A 100 A 100 A 100 A 100 A 200 A 200 A Rezistenţa de defect Rg [Ω] 0 1000 2000 5000 0 1000 2000 5000 0 1000 2000 5000 0 5000 Încercare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 16 Rezultat aşteptat Declanşare treapta /0> Declanşare treapta /0> Declanşare treapta /0> Nicio declanşare Declanşare treapta /0> Declanşare treapta /0> Declanşare treapta /0> Nicio declanşare Declanşare treapta /0>> Declanşare treapta /0> Declanşare treapta /0> Nicio declanşare Declanşare treapta /0>> Nicio declanşare Încercări pe o reţea de 20 kV cu neutrul compensat Trebuie să fie simulate defecte monofazate cu rezistenţa de defect şi caracteristici ale reţelei indicate în Tabelul 19.

3. I0 = 2 A primari. zona de functionare = 50o ÷ 130o. cu analiza prealabilă care să ateste echivalenţa absolută a testelor şi care va constitui parte integrantă a documentaţiei de probă.S2 Declanşare treapta 67N. 180 .Încercări de defect monofazat cu neutrul izolat pentru protecţia homopolară direcţională Încercare 1 2 3 4 5 6 7 8 Curent de defect monofazat al reţelei cu NI 100 A 100 A 100 A 100 A 300 A 300 A 300 A 300 A Rg [Ω] 0 1000 2000 5000 0 1000 2000 5000 Rezultat aşteptat Declanşare treapta 67N.S2 Declanşare treapta 67N.3.11 12 13 14 15 16 300 A 300 A 500 A 500 A 500 A 500 A 135% 135% 100% 100% 100% 100% 2000 7000 0 1000 2000 7000 Declanşare treapta /0> Nicio declanşare Declanşare treapta /0>> Declanşare treapta /0> Declanşare treapta /0> Nicio declanşare D.S2 Nicio declanşare Declanşare treapta 67N. În toate aceste cazuri SPG nu trebuie să efectueze nicio declanşare.3. Tint = 380 ms treapta 67N. 20.S1: U0 = 5%. 100 Pentru precizări cu privire la modalităţi a se vedea D.3.3.S2 Declanşare treapta 67N.2 – – – Încercări la SPG cu protecţie homopolară direcţională Parametrizare PG homopolare direcţionale trebuie să fie: treapta 67N.S2 Declanşare treapta 67N.1.S2 Nicio declanşare Fiecare încercare prezentată în Tabel trebuie să fie repetată furnizând protecţiei homopolare direcţionale tensiunile şi curenţii relativi 100 la un defect în amonte de punctul în care este poziţionat SPG respectiv (linie în bună stare de funcţionare). Încercări pe o reţea de 20 kV cu neutrul izolat Reţeaua luată în considerare este la 20 kV cu neutru izolat.S2: U0 = 2%. I0 = 2 A primari. Este vorba despre defecte monofazate cu rezistenţa de defect şi caracteristicile reţelei indicate în Tab. În unele cazuri poate fi evaluată. Încercările efectuate sunt prezentate mai departe. Tint = 100 ms treapta I0 >>= 150 A primari. zona de functionare = 61o ÷ 250o. aplicarea semnalelor de tensiune de valoare redusă direct la traductorii de tensiune şi/sau prin circuite externe adiţionale. Tabel 20 . Tint = 100 ms.

23) prevăd o serie de amorsări şi stingeri ale defectului.4. 22 şi în Tab. creat de o tensiune fază-pământ de o anumită valoare. extinsă astfel încât să furnizeze 300 A capacitivi.2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională Parametrizarea SPG integrat (protecţie maximală homopolară direcţională de curent) trebuie să fie: 181 . Tabel 22 . 22 şi/sau Tab.3.Încercări cu arc intermitent pentru protecţia maximală homopolară de curent Încercare 1 2 3 4 5 6 7 8 Starea neutrului NI NI NI NI NC NC NC NC Durata arc int. Modelul arcului utilizat. D. la intervale de timp corespunzătoare.1 Încercări la SPG integrat cu protecţie de curent homopolar maxim Dacă protecţia împotriva defectelor cu punere la pământ conţine şi funcţia de protecţie homopolară direcţională încercărilor următoare nu trebuie să fie efectuate.D. D. menţine o rezistenţă pentru o parte din timp. Tint = Tbază de intervenţie ≤ 80 ms.3.3. Tint < 40 ms >80 ms 1s 1s < 40 ms > 80 ms 1s 1s Rezultat aşteptat nicio declanşare I0 >> I0 >> I0 > nicio declanşare I0 >> I0 >> I0 > Arcurile intermitente simulate prin fişierele COMTRADE (Tab.4. Parametrizarea SPG (protecţia maximală homopolară de curent) trebuie să fie: treapta I0 > egal cu 2 A primari.3.3. treapta I0 >> egal cu 40 A primari. constă într-un defect care.4 Încercare cu arc intermitent Reţeaua luată în considerare este de 20 kV. 23.3. Tint = 250 ms. Pentru defecte tranzitorii în prezenţa arcului intermitent sunt furnizate tensiunile de fază (sau tensiunea homopolară). curenţi de fază (sau curent homopolar) de luat în calcul. această rezistenţă creşte foarte rapid ducând în circa 1 ms la stingerea defectului respectiv. relativ simplu. Simulările se diferenţiază în funcţie de durata fenomenului şi de ipoteza de creare a arcului. SPG integrat trebuie să fie în stare să se comporte conform cu ceea ce este descris în Tabel şi în prezenţa unor astfel de stingeri temporare ale arcului. cu exploatarea neutrului şi care are caracteristicile arcului intermitent indicate în Tab.

D. Încercarea de funcţionalitate constă.S1 Admisă în acelaşi timp şi/sau în alternativă şi declanşarea pentru treapta 67N.S1: U0 = 5%. linia 2 a fişierului COMTRADE).S2 Declanşare treapta 67N.S1 Notă Arcurile intermitente simulate prin intermediul fişierelor COMTRADE (Tab.S1 Admisă în acelaşi timp şi/sau în alternativă şi declanşarea pentru treapta 67N. 24.S2: U0 = 2%.S1 Declanşare treapta 67N. Nu se admite nicio functionare a protecţiei pentru defect în amonte de SPG integrat (linia 2). Tint = Tbază de intervenţie ≤ 80 ms treapta I0 >> egal cu 150 A primari.S1 Admisă în acelaşi timp şi/sau în alternativă şi declanşarea pentru treapta 67N. I0 = 2 A primari. obţinute alimentând dispozitivul respectiv cu mărimile corespunzătoare unei linii defecte (defect în aval de SPG integrat. Tint < 40 ms >80 ms 1s 1s < 40 ms > 80 ms 1s 1s Rezultat aşteptat Nu declanşează Declanşare treapta 67N. pentru fiecare fenomen tranzitoriu. linia 1 a fişierul COMTRADE) şi cu mărimile corespunzătoare unei linii în bună stare de funcţionare (defect în amonte de SPG integrat.S2 Admisă în acelaşi timp şi/sau în alternativă şi declanşarea pentru treapta 67N. Tint = 250 ms treapta 67N. la intervale corespunzătoare. Tint = 1 s Tabel 23 .S2 Admisă în acelaşi timp şi/sau în alternativă şi declanşarea pentru treapta 67N. Rezultatele din Tabelul precedent corespund defectelor în aval de SPG integrat (linia 1).S2 Nu declanşează Declanşare treapta 67N.S2 Admisă în acelaşi timp şi/sau în alternativă şi declanşarea pentru treapta 67N.– – – – treapta 67N.4 Încercări de compatibilitate şi adiţionale Încercările de compatibilitate electromagnetică sunt prezentate în următorul Tab.23) prevăd o serie de amorsări şi stingeri ale defectului.Încercări cu arc intermitent pentru protecţia homopolară direcţională Încercare 1 2 3 4 5 6 7 8 Stare neutru NI NI NI NI NC NC NC NC Durata arc int. SPG integrat trebuie să fie în stare să se comporte conform cu ceea ce este descris în Tabel şi în prezenţa unor astfel de stingeri temporare ale arcului. I0 = 2 A primari.S2 Declanşare treapta 67N. zona de functionare = 61o ÷ 250o. 182 .22 şi/sau Tab.S1 Declanşare treapta 67N.3. în două încercări. zona de functionare = 50o ÷ 130o.

Tabel 25 .1 s Un ± 20%. TB = 70oC. ≥100MΩ la 500 V c. (93 ± 3)% RH. durata esp. 25.05 s nivel 50% t = 0.Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător Tip Detaliu Note/Nivel de încercare Cald uscat Cald umed CLIMATICE Aparatură nealimentată Frig Schimb temperatură Aparatură alimentată Cald uscat (+70 ± 2)oC.a. durata 16h (40 ± 2)oC.c. durata 4 zile (-25 ± 3)oC.Tabel 24 . durata 16h TA = .25oC. durata 16h Norme SR EN 60068-2-2 EN 60068-2-78 SR EN 60068-2-1 SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-2 183 .2-50/8-20 IZOLAŢIE ŞI EMC Câmp magnetic la frecvenţa de reţea Câmp magnetic oscilatoriu amortizat Câmpuri electromagnetice iradiate cu radiofrecvenţă Câmpuri magnetice iradiate de radiotelefoane digitale Scurte întreruperi ale alimentării auxiliare Goluri de tensiune Variaţii de tensiune Tensiune la frecvenţa de reţea Perturbaţii conduse 15Hz-150Hz Perturbaţii conduse induse de câmpuri de radiofrecvenţă Note/Niveluri de încercare Categorie de supratensiune IV Tensiune de încercare 2 kV pentru circuite în c. Descărcare cu contact nivel 3 Descărcare în aer nivel 3 nivel 3 nivel 2 nivel 4 nivel 3 nivel 5 nivel 4 nivel 3 nivel 3 nivel 0% t = 0. t = 10 s nivel 3 nivel 3 nivel 3 SR EN 61000-4-29 SR EN 61000-4-16 SR EN 61000-4-16/A1 SR EN 61000-4-6 SR EN 61000-4-6/A1 EN 61000-4-6/IS1 Norme SR EN 60255-5 SR EN 60255-5 SR EN 60255-5 SR EN 61000-4-2 SR EN 61000-4-2 SR EN 61000-4-4 SR EN 61000-4-5 SR EN 61000-4-5/A1 SR EN 61000-4-8 SR EN 61000-4-8/A1 SR EN 61000-4-10 SR EN 61000-4-10/A1 SR EN 61000-4-3 EN 61000-4-3/IS1 Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător sunt listate în următorul Tab. 3h+ 3h (+70 ± 2)oC.Încercări de compatibilitate electromagnetică Tip Detaliu Ţinere la impuls Rigiditate dielectrică Rezistenţă a izolaţiei Descărcări electrostatice Ring Wave Unde oscilatorii amortizate Tranzitorii rapide Surge 1.

ca alternativă. În acest caz (litera b). sub 184 . Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de încercare) trebuie să fie păstrată de fabricant cel puţin 20 de ani de la ultima fabricare. climatice şi EMC) prevăzute trebuie să se efectueze la un laborator acreditat conform EN 17025 de către o Societate subordonată European Cooperation for Accreditation (EA) (în România Societatea acreditantă este RENAR). unitatea fiind alimentată şi activată. „Declaraţia de conformitate” a echipamentelor trebuie să conţină toate informaţiile necesare identificării dispozitivului. Prin intermediul laboratoarelor fabricantului. durata 16h TA = . sau laboratoare externe neacreditate.5 Conformitatea dispozitivelor Conformitatea cu cerinţele prezentate mai sus trebuie să fie atestată de „Declaraţia de conformitate” a dispozitivelor. redactată conform cu Legea 608/2001. TEST PRIVIND RISCUL DE FOC: materialul utilizat pentru învelişul senzorilor trebuie să treacă testul de inflamabilitate prevăzută în SR EN 60695. şi trebuie să fie predată de către Utilizator la ENEL la momentul racordării. Această Declaraţie de conformitate trebuie să fie emisă prin grija şi în responsabilitatea Fabricantului. Acceleraţie Amp. de spost. Testul se consideră trecut dacă cei trei senzori nu suferă deteriorări şi nu sunt emise intervenţii neprevăzute. în forma de auto-certificare din partea Fabricantului. durata 4 zile (-25 ± 3)oC.3. 3h+ 3h SR EN 60068-2-78 SR EN 60068-2-1 SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-6 SR EN 60068-2-64 10 Hz 500 Hz 10 m/s2 0. testele trebuie să aibă loc sub supravegherea şi responsabilitatea unui organism de certificat corespunzător care să respecte cerinţele EN 45011 sau. (93 ± 3)% RH.075 mm În plus. şi să fie în clasa VO. ─ MECANICE (40 ± 2)oC. Încercarea trebuie să fie efectuata pe 3 senzori legaţi la unitatea electronică de testare. Efectuarea testelor de compatibilitate cu mediul înconjurător (încercare de izolaţie. pentru a testa în mod corect un senzor integrat TC –TT. testele de funcţionare pot avea loc: a. TB = 70oC. durata esp. utilizând metoda B (ex FV). sunt necesare următoarele teste suplimentare: − TEST DE ŢINERE LA IMPULS DE TRĂSNET – SR EN 60383-2. Aceeaşi documentaţie trebuie oricum să fie pusă la dispoziţia ENEL prin grija Fabricantului pe propriul site web. Prin intermediul laboratorului mai sus menţionat. Limită Sup. − D. (în măsură în care se poate aplică). sau b.Cald umed Frig Schimb temperatură Imunitate la vibraţii Vibraţii aleatorii cu bandă largă Limită inf. Ca alternativă.25oC.11-10.

la cerere. 185 . Trebuie de asemenea prevăzută atestarea conform căreia fabricarea dispozitivului are loc în regim de calitate (conform SR EN ISO 9001).supravegherea şi în responsabilitatea laboratorului acreditat RENAR unde au fost efectuate testele EMC. de către Utilizator la ENEL la momentul racordării. Această atestare trebuie să fie emisă în mod similar prin grija şi în responsabilitatea fabricantului şi trebuie să fie predată.

71 16.22 0.100 Pozitivă 10 Pozitivă 400 5 10 5P 30 24 1.276 5 6.450 31.5 0.250 50 62.50 5.0 0.5 0.Tabelul 26 – Exemplu de verificare TC cu curent secundar de 5 A (coloana cu galben se referă la TC omologaţi) Curent nominal primar I pn [A] Curent nominal primar I sn [A] Putere nominală Pn [VA] (1) Clasă de precizie Factor limită de precizie F (2) Tensiune nominală de referinţă pentru izolaţie Um [kV] Curent termic nominal permanent Curent termic nominal de scurt circuit I th pe 1 s [kA] Curent nominal dinamic I din [kA] Estimare a rezistenţei secundare a înfăşurărilor de la TC R ta [Ω] (3) Lungimea totală a conductorilor între TC şi PG: L [m ] Secţiune a conductorilor de conectare între TC şi PG: S [mm ² ] Rezistenţa conductorilor la conectări de TC la relee de protecţie Rcol [Ω] (4) Consum intern al a releului de protecţie Pr [VA] (5) Putere aplicată la secundarul de la TC P [VA] (6) Factor limită de precizie efectivă F'(7) Linearitate a TC până la un curent primar I 'p [kA](8) Durata de scurt circuit t [S] (9) Energia specifică de scurt circuit transferată pe secundarul de la TC (I² t)cc [A ²s] (10) Suprasarcină tranzitorie (1 s) a circuitelor de curent cu referire la In a circuitelor însăşi [k] (11) Suprasarcină tranzitorie a releele de protecţie (I² t)releu [A ²s] (12) Suprasarcină tranzitorie a conectărilor la releele de protecţie (I² t)col [A ²s] (13) Verificare de ţinere la scurtcircuit de la secundarul de la TC (14) Timp de saturaţie în conformitate cu SR EN 60044 – 6 (T sat) [ ms] (15) Verificare a saturaţiei datorate componentei unidirecţionale (T sat > = 10 ms) 100 5 30 5P 20 24 1.50 12.5 31.2 Ipn 12.5 31.50 48.5 0.000 476.425 50 62.313 100 250.450 164.500 476.442 5 6.0 0.701 50 62.5 31.87 21.0 0.5 31.06 0.100 Pozitivă 10 Pozitivă 600 5 10 5P 20 24 1.018 1 1.5 0.500 476.524 5 6.100 Pozitivă 10 Pozitivă 150 5 30 5P 20 24 1.018 1 1.828 50 62.100 Pozitivă 11 Pozitivă 300 5 10 5P 30 24 1.100 5 6.74 18.5 31.5 31.100 Pozitivă 10 Pozitivă 186 .0 0.76 19.2 Ipn 12.450 95.813 50 62.145 5 6.50 21.450 60.450 132.100 Pozitivă 11 Pozitivă 500 5 10 5P 30 24 1.85 0.018 1 1.190 5 6.450 54.50 25.5 0.2 Ipn 12.2 Ipn 12.500 476.207 50 62.5 0.360 5 6.25 0.018 1 1.500 476.14 0.68 19.100 Pozitivă 10 Pozitivă 250 5 15 5P 30 24 1.000 476.100 Pozitivă 11 Pozitivă 200 5 15 5P 30 24 1.5 0.50 31.0 0.2 Ipn 12.018 1 1.0 0.806 100 250.233 5 6.0 0.50 195.500 476.450 50.5 0.018 1 1.55 21.50 86.500 476.50 7.450 85.2 Ipn 12.5 31.82 0.47 0.5 31.2 Ipn 12.47 0.37 19.018 1 1.0 0.2 Ipn 12.018 1 1.

45 0.758 5 4.027 138.027 1 1.41 16.027 1 1.599 5 4.0 0.896 5 4.77 22.98 15.027 55.5 3.027 1 1.500 300 1 5 5P 30 24 1.0 0.50 1.000 200 1 10 5P 20 24 1.50 868 50 2.2 Ipn 12.50 3.600 Pozitivă 11 Pozitivă Pozitivă 10 Pozitivă Pozitivă 10 Pozitivă 187 .998 5 4.5 31.000 150 1 10 5P 30 24 1.5 2.5 1.0 0.600 Pozitivă 10 Pozitivă Pozitivă 11 Pozitivă Pozitivă 10 Pozitivă Pozitivă 10 Pozitivă Pozitivă 10 Pozitivă 211.5 31.5 5.Tabelul 27 – Exemplu de verificare a TC cu curent secundar de 1 A (coloana cu galben se referă la TC omologaţi) Curent nominal primar I pn [A] Curent nominal primar I sn [A] Putere nominală Pn [VA] (1) Clasă de precizie Factor limită de precizie F (²) Tensiune nominală de referinţă pentru izolaţie Um [kV] Curent termic nominal permanent Curent termic nominal de scurtcircuit I th pe 1 s [kA] Curent nominal dinamic I din [kA] Estimare a rezistenţei secundare a înfăşurărilor de la TC R ta [Ω] (3) Lungimea totală a conductorilor între TC şi PG: L [m ] Secţiune a conductorilor de conectare între TC şi PG: S [mm ² ] Rezistenţa conductorilor la conectări de TC la relee de protecţie Rcol [Ω] (4) Consum intern a releului de protecţie Pr [VA] (5) Putere aplicată la secundarul de la TC P [VA] (6) Factor limită de precizie efectivă F'(7) Linearitate a TC până la un curent primar I 'p [kA](8) Durata de scurt circuit t [S] (9) Energia specifică de scurt circuit transferată pe secundarul de la TC (I² t)cc [A ²s] (10) Suprasarcină tranzitorie (1 s) a circuitelor de curent cu referire la In a circuitelor însăşi [k] (11) Suprasarcină tranzitorie a releele de protecţie (I² t)releu [A ²s] (12) Suprasarcină tranzitorie a conectărilor la releele de protecţie (I² t)col [A ²s] (13) Verificare de ţinere la scurtcircuit de la secundarul de la TC (14) Timp de saturaţie în conformitate cu SR EN 60044 – 6 (T sat) [ ms] (15) Verificare a saturaţiei datorate componentei unidirecţionale (T sat > = 10 ms) 100 1 15 5P 20 24 1.027 32.027 157.330 5 4.472 100 10.2 Ipn 12.0 0.500 500 1 5 5P 20 24 1.600 211.5 31.61 0.5 31.813 100 10.500 400 1 5 5P 30 24 1.49 18.80 0.5 2.500 600 1 5 5P 20 24 1.58 17.36 0.027 1 1.2 Ipn 12.5 4.600 211.027 81.50 488 50 2.027 1 1.027 61.2 Ipn 12.50 1.500 211.5 31.5 31.46 18.027 1 1.2 Ipn 12.600 211.0 0.2 Ipn 12.56 20.0 0.2 Ipn 12.5 31.0 0.31 0.027 1 1.237 5 4.29 0.600 211.027 73.250 50 2.0 0.5 0.600 211.953 50 2.2 Ipn 12.027 34.5 31.28 0.453 5 4.78 0.027 1 1.69 19.5 1.50 217 50 2.500 250 1 10 5P 20 24 1.424 5 4.50 7.50 313 50 2.600 211.

(11) În Anexa prezentă valoarea cerută e egală cu 50 In pentru 1s.5 kA. prezenţa şi continuitatea circuitului de comandă. prezenţa circuitelor de curent. 27 (1) Valori normalizate SR EN 60044 – 1: 2. evenimente care au cauzat activarea PG. 9. (5) Puterea maximă admisă pentru PG în Anexa de faţă. (4) R col = 0.84 (I pn / 1000) exp (0. (9) Se consideră convenţional o durată de scurtcircuit de 0. pentru că poate să fie diferit în mod semnificativ de valorile estimate. (8) I ' p = I pn F ' e curentul limită de precizie în A pentru puterea aplicată (vezi SR EN 60044 – 1). evenimente care au cauzat emiterea de comenzii de declanşare a DG. 8.12. restul de puncte sunt opţionale. D. în ipoteza de defect bifazat cu constanta de timp primară de 20 ms. Punctele de la 1 la 4 constituie cerinţele minime ale logger în scopul prezentului document. 10. bazându-se pe controlul stării de funcţionare a PG. Releul trebuie să fie certificat pentru eventualele valori mai mari necesare pentru depăşirea verificării prezente. prezenţa circuitelor de tensiune. 7. R ta = 8. (7) Calculul factorului limită de precizie efectivă (la puterea aplicată pe secundarul de la TC în conformitate cu SR HD 637 S1: F ' = F (R ta I sn ² + P n) / (R ta I sn ² + P). 5. (10) Se consideră un curent de scurtcircuit primar de 12. 4. 3. (3) R ta = 0.925) pentru TC cu I sn = 1 A.5. până la care TC menţine eroarea rezervată în limita de 5 % de la clasa 5P.Note cu referire la Tab.5 – 5 – 10 – 15 – 30 VA. (6) P = R col I sn ² + P r. D.3.0216 L/S pentru conductori de cupru la 75˚. logger) are funcţia de a permite verificarea corectei disponibilităţi a SPG de a interveni. (14) Verificarea de ţinere la scurtcircuit a conectărilor şi a releului de protecţie are rezultatul pozitiv dacă sunt ambele condiţii îndeplinite (I² t)cc ≤ (I² t) releu şi (I² t)cc ≤ (I² t)col. punctele de la 1 la 7 constituie cerinţele pentru a considera la fel logger-ul conform.4 (I pn / 1000) exp (0. (13) Egal cu K² S² cu K = 115 pentru conductori izolaţi în PVC (vezi NTE 007/08/00). 26 şi Tab. prezenţa legăturii între PG şi logger. ţinând cont de: 1. prezenţa alimentării logger-ului. (12) Corespondent la (kIn)² pentru 1 s.1 Caracteristici Dispozitivul pentru memorarea evenimentelor (în continuare. 6. (2) Valori normalizate SR EN 60044 – 1: 5 –10 – 15 – 20 – 30 VA.4. 2. E oportun ca valoarea exactă să fie furnizată de fabricant. Necesitatea utilizării dispozitivului specificat aici este detaliată la paragraful 8. (15) Timpul de saturaţie e calculat în conformitate cu SR EN 60044 – 6. . trepte de reglare setate ulterior instalării. prezenţa alimentării releului. Releul trebuie să fie certificat pentru eventualele valori diferite faţă de prevederile minime din Anexa prezentă care se dovedesc necesare pentru depăşirea verificării prezente.925) pentru TC cu I sn = 5 A (vezi SR EN 60044 – 1). funcţionalitate releului.5 s.4 Sistemul de control şi înregistrări asociat la PG În paragraful prezent sunt definite caracteristicile pe care trebuie să le aibă un dispozitiv de memorare a evenimentelor de asociat la PG cu scopul de a putea apoi să fie utilizat pentru activitatea de control din partea ENEL.

1 Prezenţa legăturii între PG şi logger (doar dacă logger nu e incorporat în PG) Logger trebuie să memoreze şi data şi ora chiar şi a eventualei sale deconectări de la PG. 9.2. D.4.2 Funcţii ale data logger D.23. mai mici sau egale cu treptele setate de către ENEL. Lista evenimentelor înregistrate trebuie să fie exportată în format text cu următoarele sintaxe: " data " virgula de separare " ora minute secunde " virgula de separare " mesaj eveniment" ca de ex..5 Trepte de reglaj setate pe PG după instalare Trebuie să rezulte în ceea ce priveşte curentul şi timpul.2. prima treapta de fază 150 A Prelevarea evenimentelor poate să se producă atât prin intermediul intrărilor digitale fie şi prin reţeaua de comunicaţie eventual disponibilă pe DG.4.4. D.23. D.4. functionare prima treapta de fază în caz de modificare reglaj a PG apare: 12.3 Prezenţa alimentării PG Va fi controlată prin folosirea contactului de autodiagnoză (watchdog). În cazul din urmă. trebuie să fie permisă citirea memoriei şi setarea datei şi orei prin intermediul unei interfeţe pusă la dispoziţie de către furnizorul de logger (de ex. întreruperea alimentări. D.2. cu ajutorul propriului site web).10 – 2007. Eşalonarea în timp a evenimentelor trebuie să se facă la intervale de maxim 10s.55.2.4. 9.55. neconcordanţa contactelor de poziţie. în caz de functionare a PG apare: 12. .Memorarea evenimentelor menţionate mai sus completate de dată şi oră (minute secunde) trebuie să se extindă pentru cel puţin o sută de evenimente şi trebuie să aibă loc pe un suport intern care nu se poate suprascrie de către Utilizator.4 - Prezenţa şi continuitatea circuitului de declanşare Funcţia trebuie să prezinte: continuitatea circuitului.4. logger trebuie să înregistreze printre evenimente şi deconectările de la PG. D.2 PG) Prezenţa alimentării logger (doar dacă logger nu e incorporat în Logger trebuie să memoreze data şi ora atât a punerii sale în funcţiune cât şi a eventualei întreruperi în alimentare.. În scopul sincronizării evenimentelor.2.10 – 2007. Logger poate să fie încorporat în PG mai degrabă decât să formeze un dispozitiv separat de relee. se ia în considerare ora (minute secunde) găsită în momentul controlului din partea ENEL.

2.D. activare a doua treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta). activare prima treapta homopolara. D. activare al doua treapta homopolara. intervenţie a doua treapta de fază. intervenţie prima treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta).7 - Evenimente care au cauzat emiterea comenzii de deblocare a DG Trebuie să fie înregistrate următoarele evenimente: intervenţie prima treapta de fază (dacă e prevăzuta). activare a treia treapta de fază.8 Funcţionalitatea releului Va fi controlată cu ajutorul folosirii contactului de autodiagnoză (Watchdog).2. D.6 - Evenimente care au cauzat activarea PG Trebuie să fie înregistrate următoarele evenimente: activare prima treapta de fază (dacă e prevăzuta).4. Controlul va fi efectuat. intervenţie a doua treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta). Analog va trebui să se efectueze la fel controlul pentru celelalte două faze. D. intervenţie prima treapta homopolara. intrările analogice de curent de fază ale PG. conectarea detectoarelor de curent de fază la PG. activare a doua treapta de fază.4.2.4.10 Prezenţa circuitelor de tensiune Funcţia de control a TT (Transformator de tensiune) permite controlarea lanţului complet de măsurare a tensiunilor de fază şi homopolare: transformatoare de tensiune. după următorul principiu: la pierderea fazei 1 (curent mai mic de 1 % din In) şi cu curenţii de pe fazele 2 şi 3 în parametri nominali (curent mai mare de 5 % din In şi mai mic de 120 % din In) şi unghiul de defazaj dintre I2 şi I3 în jur de 120˚ se va semnaliza pierderea de către TC a fazei 1.4. activare prima treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta).4. de exemplu. D. intervenţie a doua treapta homopolara. .9 - Prezenţa circuitelor de curent Funcţia de control a TC permite să se controleze lanţul complet de măsurare a curenţilor de fază: detectoare de curent de fază.2.2. intervenţie a treia treapta de fază. conectarea TT la PG.

declanşarea prin protecţie a TT (şi/sau TT rămas în funcţiune). activare forţată a watchdog.4. Modalităţile specifice de încercare ce se folosesc sunt în studiu. lipsa tuturor tensiunilor măsurate. de exemplu prin prezenţa tensiunii inverse şi lipsa de curent invers. injectare de curent (secundar) de 120 % din treapta 51. dezactivarea şi succesiva restabilire a alimentării de la PG. injectare de curent (secundar) de 120 % din treapta 51N. şi trebuie să fie predată de către Utilizator la ENEL la momentul racordării. variaţie a treptei 50. logger trebuie să treacă cu rezultat pozitiv următoarele încercări: dezactivarea şi succesiva restabilire a conectării cu PG. evidenţiată prin prezenţa curentului pe una dintre cele trei faze. injectare de curent (secundar) de 120 % din treapta 50. evidenţiată cu ajutorul folosirii pe o intrare logică a contactului de intervenţie a fuzibilului sau a contactului auxiliar a întreruptorului de protecţie a TT. de exemplu după următorul principiu: − prezenţa anomaliilor a tensiunii de fază şi prezenţa tensiunii homopolare calculată prin intermediul sumei vectoriale a celor trei tensiuni de fază. în forma de auto-certificare din partea Fabricantului. pierderea parţială a tensiunii homopolare. redactată conform cu Legea 608/2001. . în aşa fel ca încercările să se poată repeta şi rezultatele să se poată controla. dezactivarea şi succesiva restabilire a circuitului de comandă. dezactivarea şi succesiva restabilire a alimentării logger. pierderea tuturor tensiunilor de fază.4 Conformitatea dispozitivelor Conformitatea cu cerinţele prezentate mai sus trebuie să fie atestată de „Declaraţia de conformitate” a dispozitivelor. dezactivarea şi succesiva restabilire a unui circuit de curent. − folosirea pe o intrare logică a contactului de functionare a fuzibilului sau a contactului auxiliar a întreruptorului de protecţie a TT. D. − D. Această funcţie emite următoarele anomalii: − − − pierderea parţială a tensiunilor de fază. Fabricantul dispozitivului trebuie să indice modalitatea de încercare pentru logger propriu. variaţie a treptei 51.3 Încercări de funcţionalitate Atunci când sunt prevăzute funcţiile respective.4. Încercările se consideră ca fiind trecute atunci când logger înregistrează corect tipul de eveniment petrecut şi timpul de intervenţie. variaţie a treptei 51N. Această Declaraţie de conformitate trebuie să fie emisă prin grija şi în responsabilitatea Fabricantului. dezactivarea şi succesiva restabilire a circuitului de curent homopolar.- intrări analogice de tensiune ale PG.

Ca alternativă. sau laboratoare externe neacreditate. încercările trebuie să aibă loc sub supravegherea şi responsabilitatea unui organism de certificat corespunzător care să respecte cerinţele EN 45011 sau. În acest caz (litera b). climatice şi EMC) prevăzute trebuie să se efectueze la un laborator acreditat conform EN 17025 de către o Societate subordonată European Cooperation for Accreditation (EA) (în România Societatea acreditantă este RENAR). Efectuarea încercărilor de compatibilitate cu mediul înconjurător (încercare de izolaţie. Aceeaşi documentaţie trebuie oricum să fie pusă la dispoziţia ENEL prin grija Fabricantului pe propriul site web. ca alternativă. . sub supravegherea şi în responsabilitatea laboratorului acreditat RENAR unde au fost efectuate încercările EMC. încercările de funcţionare pot avea loc: a. la cerere. Trebuie de asemenea prevăzută atestarea conform căreia fabricarea dispozitivului are loc în regim de calitate (conform SR EN ISO 9001). de către Utilizator la ENEL la momentul racordării. Această atestare trebuie să fie emisă în mod similar prin grija şi în responsabilitatea fabricantului şi trebuie să fie predată. sau b. „Declaraţia de conformitate” a echipamentelor trebuie să conţină toate informaţiile necesare identificării dispozitivului. Prin intermediul laboratoarelor fabricantului. Prin intermediul laboratorului mai sus menţionat.Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de încercare) trebuie să fie păstrată de fabricant cel puţin 20 de ani de la ultima fabricare.

1 Componenţa sistemului SPI trebuie să prevadă: o protecţie de minimă tensiune.3 pentru 30 s şi o putere nominală de cel puţin 5 VA. Atunci când sunt prezente trei TT cu scopul protecţiei direcţionale homopolare care acţionează pe DG. Specificarea caracteristicilor şi a eventualelor modalităţi de probă sunt indispensabile. În acest scop sunt folosite protecţii de: Pentru a permite o mai buna scoatere din functiune a grupului în caz de deschidere a întreruptorului din ST din capătul liniei. Transformatoarele de tensiune pentru protecţia maximală de tensiune homopolară constă din trei TT conectate fază – pământ cu aceleaşi caracteristici ca cele indicate în D. minimă/ maximă frecvenţă.3 Caracteristici ale protecţiilor E. . în perspectiva unei gestionări active a reţelelor de distribuţie. factor de tensiune 1. o protecţie de maximă tensiune. deschiderea întreruptorului în ST din capătul liniei. conectate între faze. E. minimă/ maximă tensiune. maximă de tensiune homopolară. având în vedere necesităţile de fiabilitate şi rapiditate a intervenţiei pe care SPI trebuie să le garanteze în caz de defecte externe instalaţiei Producătorului.2 Traductoare de măsură (TT) Transformatoarele de tensiune pentru protecţia maximală/ minimală de tensiune sau frecvenţă. o protecţie de minimă frecvenţă.ANEXA E Caracteristici ale Sistemului de Protecţie de Interfaţă (SPI) În aceasta Anexa sunt enumerate caracteristicile şi modalităţile de încercare ale Sistemului de Protecţie de Interfaţă (SPI).1. E. E.3. poate să fie utilizate aceleaşi TT pentru protecţia maximală de tensiune homopolară asociată la DDI.3. cu scopul de a elimina în cel mai scurt timp posibil contribuţia la defectul respectiv adusă de Producător.1 Caracteristici ale sistemului de protecţie de interfaţă (SPI) Protecţia de interfaţă are ca scop să separe partea de instalaţie a Producătorului cuprinzând generatorul în caz de: defecte externe reţelei Utilizatorului (după deschiderea întreruptorului în ST din capătul liniei). trebuie să aibă o clasă de precizie de 3P.2. este necesar ca protecţia de interfaţă să fie în măsură să primească semnale externe finalizate pentru activare/ dezactivare a unuia sau mai multor trepte de protecţie.

01 s (47 ÷ 50) Vn cu paşi de 0.3.5) Vn cu paşi de 0. Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. S1.01 Vn (0.2 Tensiune secundară a TT 50 Hz (1 ÷ 1.1 ÷ 1) s cu paşi de 0. Tabelul 30 – Intrări şi domenii de reglaj prot. E.2 Tensiune secundară a TT 50 Hz 47 ÷ 50 Hz cu paşi de 0.01 Hz (0. S2 trebuie să poată să fie activat/dezactivat prin intermediul unei comenzi externe pe intrarea specifică. o protecţie de maximă tensiune homopolară. E.01 Hz (1 ÷ 60) s cu paşi de 1 s .5 ÷ 1) s cu paşi de 0.01 Vn (1 ÷ 60) s cu paşi de 1 s Treapta 27.3 Protecţia maximală de tensiune de linie (59) Protecţia maximală de tensiune trebuie să controleze cel puţin două tensiuni de linie (logica OR). S1 Timp de intervenţie treapta 27.01 Vn (1 ÷ 60) s cu paşi de 1 s Treapta 59. S1 e cel normal activ.2 Tensiune secundară a TT 50 Hz (0.01 Vn (0.5) Vn cu paşi de 0.5 ÷ 1) s cu paşi de 0.01 s (0.01 s (1 ÷ 1. S2 (activare opţională) Timp de intervenţie treapta 59. Treapta 59.1 Treapta 59.- o protecţie de maximă frecvenţă. S2 trebuie să poată să fie inclus prin intermediul unei comenzi externe care exclude simultan treapta 59. un releu de declanşare.5 ÷ 1) Vn cu paşi de 0.3. E. Comanda trebuie să includă/excludă în acelaşi timp treapta 27. Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. Tabelul 28 – Intrări şi domeniile de reglaj prot. 59 pentru SPI Tensiune nominală de intrare Frecvenţa nominală Treapta 59.2 Protecţia minimală de tensiune de linie Protecţia minimală de tensiune trebuie să controleze cel puţin două tensiuni de linie. 30. S1. 27 pentru SPI Tensiune nominală de intrare Frecvenţa nominală Treapta 27.1 Treapta 27. Tabelul 29 – Intrări şi domeniile de reglaj prot.3.4 Protecţia minimală de frecvenţă (81 <) Protecţia minimală de frecvenţă trebuie să controleze cel puţin o tensiune de linie. Treapta 27. Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. 29. S2 (activare opţională) Timp de intervenţie treapta 27.5 ÷ 1) Vn cu paşi de 0. S1 Timp de intervenţie treapta 59. 28. S1 e cel normal activ. 81 < pentru SPI Tensiune nominală de intrare Frecvenţa nominală Treapta 81 < S1 Timp de intervenţie treapta 81 < S1 Treapta 81 < S2 (activare opţională) Timp de intervenţie treapta 27.

6 Protecţia maximală de tensiune homopolară (59 Vo) Protecţia maximală de tensiune homopolară trebuie să aibă o treapta de intervenţie. Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab.05 ÷ 1) s cu paşi de 0.Treapta 81 < S1 e cel normal activ.01 s (50 ÷ 52) Vn cu paşi de 0. Protecţia trebuie să fie insensibilă la frecvenţe tranzitorii. 59 Vo Tensiune nominală de intrare Frecvenţa nominală Treapta 59 Vo. Tabelul 32 – Intrări şi domenii de reglaj prot.2 Vn şi 1.4) Vn cu paşi de 0.3 Vn şi trebuie să nu funcţioneze pentru tensiuni în intrare mai mici de 0. 32.2 Vn şi 1.1 ÷ 0. datorate de exemplu la variaţii semnificative de sarcină.2 Tensiune secundară a TT 50 Hz 50 ÷ 52 Hz cu paşi de 0. 31.3 Vn şi trebuie să nu funcţioneze pentru tensiuni de intrare mai mici de 0. Protecţia trebuie să funcţioneze corect în domeniul tensiunii de intrare cuprins între 0. datorate de exemplu la variaţii semnificative de sarcină.01 Vn (5 ÷ 30) s cu paşi de 5 s Intrarea semnalului de tensiune homopolară trebuie să fie prevăzut cu filtru de trecere bandă cu frecvenţă centrată la 50 Hz cu o atenuare mai mare sau egală cu 60 dB pe decade de frecvenţă.3.01 Hz (1 ÷ 60) s cu paşi de 1 s Treapta 81 > S1 e cel normal activ. Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. Sunt acceptabile şi protecţii care au în intrare mărimi proporţionale celor trei tensiuni de fază şi care refac în interiorul lor tensiunea homopolară. E. S1 Timp de intervenţie treapta 59 Vo. Treapta 81 > S2 trebuie să poată să fie inclus/exclus prin intermediul unei comenzi externe pe intrarea specifică.5 Protecţia maximală de frecvenţă (81 >) Protecţia maximală de frecvenţă trebuie să controleze cel puţin o tensiune de linie. Comanda trebuie să excludă/includă în acelaşi timp treapta 81 < S1. E. Protecţia trebuie să fie insensibilă la frecvenţe tranzitorii. . 81 > pentru SPI Tensiune nominală de intrare Frecvenţa nominală Treapta 81 > S1 Timp de intervenţie treapta 81 < S1 Treapta 81 > S2 (activare opţională) Timp de intervenţie treapta 27.2 Vn.01 Hz (0. cu o durată mai mică sau egală cu 40 ms. Tabelul 31 – Intrări şi domenii de reglaj prot. S1 Tensiune secundară a triunghiului deschis de la TT 50 Hz (0.3. cu o durată mai mică sau egală cu 40 ms. Treapta 81 < S2 trebuie să poată să fie inclus/exclus prin intermediul unei comenzi externe pe intrarea specifică. Protecţia trebuie să funcţioneze corect în domeniul tensiunii de intrare cuprins între 0.2 Vn. Comanda trebuie să excludă/includă în acelaşi timp treapta 81 > S1.

evidenţiind timpii de intervenţie. evidenţiind timpii de intervenţie. Supraîncărcarea circuitelor de tensiune.E.8 Consum şi suprasarcină a circuitelor de tensiune de măsură Consumul circuitelor de tensiune de măsură ≤ 1 VA.7 Erori limite pentru mărimile de intervenţie Protecţie 27 59 81< 81> 59 Vo Raport de revenire ≤ 1. timpii de revenire şi raporturile de revenire. 3.95 Timp de revenire ≤ 0. timpii de revenire şi raporturile de revenire. E.1 s ≤ 0.10 Semnalizări E oportun ca protecţia de interfaţă să fie în măsură de a memora individual declanşările treptelor de intervenţie produse corelându-le cu momentul în care au loc. măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi de revenire. adică contactul de declanşare trebuie să fie închis având mărimile de măsură în limitele domeniului de nefunctionare şi cu tensiunea de alimentare a dispozitivului încadrate în limitele prevăzute pentru corecta funcţionare a protecţiilor.11. contactul de declanşare trebuie să rezulte deschis. E. Circuitul de comandă trebuie să permită deschiderea dispozitivului de interfaţă ca urmare a functionarii protecţiilor sau defectelor protecţiilor. .3.95 ≤ 1.1 s ≤ 0.3 Vn. E. Protecţia maximală/minimală de tensiune Toate funcţiunile protecţiei maximale/minimale de tensiune trebuie să fie verificate.998 ≤ 0. tranzitorie (1 s) ≥ 2 Vn.1 s Eroare limită variaţie 5% 5% 20 mHz 20 mHz 5% Eroare limită 3% 3% 20 mHz 20 mHz 3% Eroare limită la timpi ≤ 3 % ± 15 ms Variaţie a erorii limită ≤ 1.3.3.9 Circuit de declanşare Circuitul de declanşare trebuie să fie în lipsa tensiunii.11 E.002 ≤ 0. preciziile. Protecţia maximală /minimală de frecvenţă Toate funcţiile protecţiei maximale/ minimale de frecvenţă trebuie să fie verificate. Dacă una din cele două condiţii nu e îndeplinită.3.1 s ≤ 0. măsurarea preciziei timpilor de intervenţie şi de revenire.05 ≤ 0. preciziile. permanentă ≥ 1.1 s ≤ 0.3.1 - Teste Teste funcţionale Testele funcţionale constau în: verificarea funcţiilor.5 % ± 5 ms E. Caracteristicile contactelor releului de declanşare trebuie să fie adecvate la caracteristicile bobinei de minimă tensiune a dispozitivului de interfaţă prezent.

preciziile şi raporturile de revenire. t = 10 s Nivel 3 Nivel 3 Nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 3 EN 61000–4 – 3/IS1 SR EN 61000 – 4 – 29 SR EN 61000 – 4 – 16 SR EN 61000 – 4 – 16/A1 SR EN 61000 – 4 – 6 SR EN 61000– 4– 6/A1 EN 61000–4 – 6/IS1 Norme SR EN 60255 . E. Testul trebuie să fie efectuat alimentând releul cu o tensiune sinusoidală de 100 V la frecvenţe distincte de 10 Hz şi de 200 Hz.2 Teste de compatibilitate electromagnetică Testele de compatibilitate electromagnetică sunt trecute în Tab.1 Precizări suplimentare pentru teste Insensibilitate la armonicii ale releului de frecvenţă Pentru releul de frecvenţă trebuie să fie verificată insensibilitatea armonicilor (de la a 2-a la a 23.a.Protecţia maximală de tensiune homopolară Toate funcţiunile protecţiei maximale de tensiune homopolară trebuie să fie verificate.Teste de compatibilitate electromagnetică Tip Ţinere la impuls Rigiditate dielectrică Rezistenţa de izolaţie Descărcări electrostatice Ring Wave Unde oscilatorii atenuate Tranzitorii rapide Flux 1. cu diferite unghiuri de fază printre care cel puţin cele în cuadratură în avans şi cu întârziere.3. Descărcare la contact nivel 3 Descărcare în aer nivel 3 Nivel 3 Nivel 2 Nivel 4 Nivel 3 Nivel 5 Nivel 4 Nivel 3 Nivel 3 Nivel 0 % t = 0.11.1. E. evidenţiind timpii de intervenţie.3. ≥ 100 MΩ la 500 V c.a.05 s Nivel 50 % t = 0.2 – 50/8 – 20 IZOLAŢIE ŞI EMC Câmp magnetic la frecvenţă de reţea Câmp magnetic oscilatoriu atenuat Câmpuri electromagnetice radiofrecvenţă Câmpuri electromagnetice radiotelefoane digitale iradiate iradiate de de Detaliu Note/ Niveluri de Probă Categoria de supratensiune IV Tensiune de probă 2 kV pentru circuitele în c. în funcţie de 15 % din valoarea fundamentală) aplicate separat.5 SR EN 60255 .5 SR EN 61000 – 4 – 2 SR EN 61000 – 4 – 12 SR EN 61000 – 4 – 4 SR EN 61000 – 4 – 5 SR EN 61000 – 4 – 5/A1 SR EN 61000 – 4 – 8 SR EN 61000 – 4 – 8/A1 SR EN 61000 – 4 – 10 SR EN 61000 – 4 – 10/A1 Întreruperi scurte a alimentării auxiliare Goluri de tensiune Variaţii de tensiune Tensiune la frecvenţă de reţea Deranjamente conducte 15 Hz – 150 Hz Deranjamente conducte induse de câmpuri de radiofrecvenţă E.5 SR EN 60255 .3.1 s Un ± 20 % . 33 Tabel 33 . 34 .11.c.11. Insensibilitate la armonici ale protecţiei maximale de tensiune homopolară Pentru protecţia maximală de tensiune homopolară trebuie să fie verificat comportamentul în prezenţa armonicilor pe tensiunea de alimentare în intrare.3 Teste de compatibilitate cu mediul Testele de compatibilitate ambientală sunt trecute în următorul Tab. protecţia setată la tensiunea minimă de intervenţie şi la timpul minim de intervenţie nu trebuie să functioneze.

climatice şi EMC) prevăzute trebuie să se efectueze la un laborator acreditat conform EN 17025 de către o Societate subordonată European Cooperation for Accreditation (EA) (în România Societatea acreditantă este RENAR). sau b. durata exp. Prin intermediul laboratoarelor fabricantului. de mişc.3.4 - Teste de suprasarcină a circuitelor de măsură şi de alimentare Pentru circuitele de tensiune. Această Declaraţie de conformitate trebuie să fie emisă prin grija şi în responsabilitatea Fabricantului. durata 16 h (40 ± 2)˚ C. „Declaraţia de conformitate” a echipamentelor trebuie să conţină toate informaţiile necesare identificării dispozitivului. durata 16 h Schimb temperat. În acest caz (litera b). în forma de auto-certificare din partea Fabricantului. suprasarcina trebuie să fie: permanentă ≥ 1. de către Utilizator la ENEL la momentul racordării.Teste de compatibilitate ambientală Tip Detaliu Note/ Niveluri de Probă (+ 70 ± 2)˚ C. sau laboratoare externe neacreditate. testele de funcţionare pot avea loc: a. Ca alternativă. TB =70˚ C. tranzitorie (1 s) ≥ 2 Vn. TC = .3. la cerere. Prin intermediul laboratorului mai sus menţionat. redactată conform cu Legea 608/2001.3 Vn. .075 mm ________ Cald sec Cald umed Norme SR EN 60068 – 2 – 2 SR EN 60068 – 2 – 78 SR EN 60068 – 2 – 1 SR EN 60068 – 2 – 14 SR EN 60068 – 2 – 6 CLIMATICE Aparatură nealimentată Imunitate la vibraţii MECANICE Vibraţii aleatorii pe bandă largă SR EN 60068 – 2 – 64 E.11. Această atestare trebuie să fie emisă în mod similar prin grija şi în responsabilitatea fabricantului şi trebuie să fie predată. E. 10 Hz Limita Sup. sub supravegherea şi în responsabilitatea laboratorului acreditat RENAR unde au fost efectuate testele EMC. testele trebuie să aibă loc sub supravegherea şi responsabilitatea unui organism de certificat corespunzător care să respecte cerinţele EN 45011 sau. ca alternativă. Efectuarea testelor de compatibilitate cu mediul înconjurător (probe de izolaţie.25 ˚ C. durata 4 zile Frig (.12 Certificare Conformitatea cu cerinţele prezentate mai sus trebuie să fie atestată de „Declaraţia de conformitate” a dispozitivelor. 0. Aceeaşi documentaţie trebuie oricum să fie pusă la dispoziţia ENEL prin grija Fabricantului pe propriul site web. 3 h + 3 h Limita inf. Documentaţia care atestă trecerea testelor (rapoarte de test) trebuie să fie păstrată de fabricant cel puţin 20 de ani de la ultima fabricare.Tabelul 34 . De asemenea trebuie prevăzută atestarea conform căreia fabricarea dispozitivului are loc în regim de calitate (conform SR EN ISO 9001). şi trebuie să fie predată de către Utilizator la ENEL la momentul racordării. 500 Hz Acceleraţie 10 m/s² Amp.25 ± 3)˚ C. (93 ± 3) % RH.

valorile Scc indicate sunt sugerate pentru Consumatori al căror profil de absorţie se încadrează în limitele sarcinii maxime de consum indicat. conform cu valoarea puterii disponibilă cerută de către Consumator. în acest scop. impunând o limită de 5 % variaţiilor rapide de tensiuni admise). plecând de la o anumita treapta data de curent: valoarea maximă la care ajunge curentul cu ocazia fiecărei depăşiri. etc. durata acestui eveniment. 35.8 630 30 2.) După efectuarea racordării. printre care puterea nominală a Utilizatorului (consumator) şi profilul său de consum în momentul conectării propriilor receptoare. Monitorizarea are ca scop verificarea respectării absorţiei limitate din parte Utilizatorului. Tabel 35 – Scc a reţelei în raport cu puterea disponibilă Pd a Utilizatorului (reţele de MT) Pd [ kW] Scc [ MVA] Sarcina Max. Dispozitivul trebuie să memoreze ultimele 10000 de evenimente. curent nominal) 100 8 4 250 14 2. în caz contrar. de producere şi absorţie a sarcinii) făcute de către Utilizator.4 1000 40 2 3000 54 0. nu există o valoare unică minimă a puterii de scurtcircuit pentru toţi Utilizatorii reţelei de distribuţie de medie tensiune. trebuie să fie caracterizate de: .Valorile măsurate sunt valori efective a curentului pe 20 ms actualizate la fiecare 10 ms. Valorile puterii de scurtcircuit (trifazată minimă de exploatare) estimate pe reţelele de distribuţie de MT sunt date în Tabelul următor (Scc în raport cu puterea disponibilă Pd a Utilizatorului. trebuie să se facă o analiză pentru fiecare caz în parte.9 Valorile trecute în Tabel sunt derivate din studii care conţin variaţii rapide a tensiunii în caz de regimuri tranzitorii (exemplu tipic. respectând valorile din Tab. regimurile tranzitorii pe care Utilizatorul poate să le cauzeze pe reţea. . Având în vedere că aceste regimuri tranzitorii sunt cauzate (posibil) de o cotă semnificativă de Consumatori ai reţelei. numărul de evenimente care depăşesc aceasta treapta. Pentru Consumatori al căror profil de absorţie e diferit sau cu putere disponibilă mai mare de cea maximă indicată în tabel. instantanee (pe unitate. dacă Scc din nodul ales pentru racordare (Scc _ reţea) e mai mare de Scc _ cerut_ Consumator. În faza de racordare. În general. racordarea e posibilă fără verificări ulterioare. dacă se înregistrează variaţii rapide superioare celor aşteptate (5 %) din partea Consumatorilor racordaţi. Valoarea minimă a puterii de scurtcircuit într-un nod depinde de diferite aspecte. se va trece la instalarea la Utilizator a unui instrument în măsură să înregistreze. e oportună o verificare împreună cu Consumatorul asupra realelor necesităţi de putere de scurtcircuit în funcţie de profilul său specific de absorţie (pornire motoare.ANEXA F (informativă) Puterea de scurtcircuit în punctul de racordare Prezenta Anexă conţine informaţii utile (106) despre evaluarea valorii minime de exploatare a puterii de scurtcircuit prezente într-un punct particular al unei reţele de distribuţie de MT în momentul racordării unui client cu putere disponibilă Pd. se procedează în modul următor: determinare a Scc (Scc _ cerut_ Consumator) în baza Tabelelor de mai sus.

. durata maxima a prelevării acestuia(în ms).- Maxima de prelevare de curent (în Amperi). frecvenţă maximă zilnică a depăşirii cu care se produc.

. A timp de elim.... defect .... A Treapta Io: valoare setată pe PG: ..ANEXA G (informativă) Informaţii de furnizat cu privire la funcţionalitatea şi la reglajele SPG Instalaţie Utilizator: Adresă: Tensiune de racordare: .. ms valoare limită prescrisă: ..... A valoare setată pe PG: . Instalaţia e în conformitate cu dispoziţiile curente conţinute în acest document..... ms valoare limită prescrisă: valoare setată pe PG: ... ms valoare limită prescrisă: Protecţia direcţională homopolară: treapta pentru neutru izolat (NI): (dacă e prevăzut) sector setat pe PG sector limită prescris: . A valoare limită prescrisă: Treapta Io >: timp de elimin...... A . defect .. defect ...... A . V Treapta Vo: valoare setată pe PG: .. DG instalat: (marca şi modelul) Reglajele fiecărei protecţii au fost făcute în conformitate cu ceea ce e prevăzut de ENEL.. PG instalat: (marca şi modelul). valoare limită prescrisă: ... A valoare limită prescrisă: timp de elimin... V Treapta Vo: valoare setată pe PG: .. A valoare limită prescrisă: Treapta I >>>: timp de elimin.. A Treapta Io: valoare setată pe PG: . cum eventual a fost integrată de ENEL în baza derogărilor aprobate de către ANRE.. ms ... defect: .... ms Treapta I >: (dacă e prevăzut) Treapta I >>: ....... Protecţia maximală de curent valoare limită prescrisă: valoare setată pe PG: .. A timp de elim.. valoare limită prescrisă: .. A valoare limită prescrisă: Treapta Io >>: (dacă e prevăzut) timp de elimin........ kV.. defect: ... A .. V valoare limită prescrisă: . A .. ms Protecţie direcţională homopolară: treapta pentru neutru compensat (NC): (dacă e prevăzut) sector setat pe PG sector limită prescris: .... V valoare limită prescrisă: ....... ms valoare limită prescrisă: .. ms Proba de deschidere a DG prin acţionarea butonului de comandă a avut rezultat pozitiv..... A . setând valori inferioare sau egale cu cele prescrise....... ms ... .. ms .... ms valoare limită prescrisă: Protecţia maximală de curent homopolar valoare setată pe PG: . ms valoare limită prescrisă: valoare setată pe PG: ... defect ........

In schimb se realizează o nisa in peretele anvelopei/clădirii cu posibilitate de sigilare si vizualizare din exterior. b) înglobată în construcţie (clădire civilă). de preferat. În spaţiile susmenţionate. instalaţia de iluminat şi priza bipolară vor fi alimentate de reţeaua JT a clientului. NOTA: Compartimentul de măsura poate sa lipsească. Spaţiile trebuie să aibă caracteristici statice şi mecanice adecvate solicitărilor provocate de montarea instalaţiilor interne şi trebuie să corespundă următoarei tipologii: a) cabina în anvelopă prefabricată sau în construcţie zidită cu caracteristici structurale cel puţin echivalente cu cele din prescripţiile ENEL DG 10061RO şi care să nu aibă dimensiuni mai mici decât cele indicate în fig. la limita de proprietate. căldurii şi fumului. Se admite construcţia unei cabine simplificate cu respectarea dimensiunilor minime indicate în fig. pentru amplasarea contorului de decontare. Soluţii diferite. legate de prezenţa şi exploatarea instalaţiilor. Toate spaţiile trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie adecvată de iluminat. Detaliile de construcţie prezentate în fig. Mentenanţa şi reparaţiile construcţiilor sunt obligaţia clientului. ca de exemplu cele amplasate subteran. construită conform standardelor în vigoare. care trebuie să aibă caracteristicile structurale cel puţin echivalente cu cele din prescripţiile ENEL DG 2091 şi să nu aibă dimensiuni mai mici decât cele indicate în fig 1. necesare racordării. pot fi modificate în funcţie de cerinţe. dispozitivul de închidere va fi furnizat de către ENEL şi instalat de către client. şi cu o priză bipolara care să corespundă SR EN 60309-2 pe cat posibil interblocată cu întrerupător de 16 A-230 V cu siguranţe fuzibile. Aceste spaţii trebuie amplasate.1. Sunt acceptate soluţiile tehnice individuale prezentate în prescripţiile ENEL DG 10061 RO şi DG 2096. Spaţiile de racordare şi de măsură trebuie să fie prevăzute cu uşă unificata ENEL. . Eventualele deschideri existente în spaţiul de delimitare (uşi şi ferestre de aerisire) trebuie să comunice doar cu spaţii deschise. personalul ENEL trebuie să poată să aibă acces din exterior. în interiorul spaţiilor utilizate de ENEL. cu excepţia unor intervenţii mici. furnizată de către client. în orice caz gabaritul spaţiului destinat pentru instalaţia de delimitare trebuie să fie în prealabil stabilit de comun acord cu ENEL. să poată fi construite şi întreţinute respectând normele în vigoare privind instalaţiile şi siguranţa şi să nu fie supuse unor viitoare mutări pe toată durata existentei acestora. 2. impuse de necesităţi specifice trebuie să fie şi ele corespunzătoare instalării şi exploatării instalaţiilor.1.ANEXA H CONSTRUCŢIE PT Clientul trebuie să pună la dispoziţia ENEL un spaţiu pentru instalaţia de racordare şi opţional un spaţiu de măsură cu acces din exterior. din domeniul public. Amplasarea spaţiilor se va face astfel încât liniile MT ENEL. din domeniul public. Spaţiul de racordare trebuie astfel realizat încât să nu permită propagarea flăcărilor.

Fig 1 Cabină în anvelopă prefabricată sau în construcţie zidită .

Fig 2 Cabină în anvelopă prefabricată sau în construcţie zidită. varianta simplificată .

............ b) responsabilitatea vanzatorului de stabilire şi comunicare a reglajelor..... c) obligatia cumparatorului de corelare a protectiilor interne din instalatiile proprii cu cele stabilite de vanzator................ ........ b) executarea manevrelor..ANEXA J CONVENTIE DE EXPLOATARE Incheiata intre………….....................VI Alte prevederi şi anexe : a) lista persoanelor vanzatorului şi cumparatorului care au dreptul să solicite......................... care sunt exploatate şi intretinute de cumparator.... care sunt exploatate şi intretinute de vanzator. d) intreruperi programate pentru revizii şi reparatii. localitatea.……………….... c) evidente operative. puterea minimă de avarie............……........................... Cap......... d) schema normala ......... Nr.. în calitate de vanzator al serviciului de distributie energiei electrice si …. Cap.................... Cap. b) obligatii reciproce....... în calitate de cumparator al serviciului de distributie energiei electrice pentru locul de consum......... puterile care se pot deconecta...... Reglajul protectiilor: a) obligativitatea corelarii protectiilor la cumparator cu protectiile SEN..... b) mod de lucru în caz de avarie sau limitari/restrictii ....... str........stabilirea punctelor fizice de delimitare de patrimoniu şi respectiv de exploatere a instalatiilor pentru fiecare loc de consum .. c) masuri tehnice şi organizatorice de securitate a muncii şi conditii de executie a lucrarilor.. Prestator........... . Cap..... puterea minimă tehnologică......V............ cu sediul in judetul ................ e) obiectul deconectărilor manuale şi limitărilor de consum.……............................... .. d) legaturi operative radiotelefonice..III Conducerea operativa prin dispecer: a) ordine de impartire a instalatiilor.. Cap............ Cap............. b) nominalizarea instalatiilor cumparatorului...... c) schema monofilara ....... I Generalitati: a) scop..II Delimitarea instalatiilor: .... să execute şi să conduca sau să dispuna executarea manevrelor în instalatiile electrice şi lucrari............ ........... timpul maxim de realimentare......... Client...........IV Conditii de exploatare şi intretinere reciproca a instalatiilor: a) nominalizarea instalatiilor vanzatorului..... ..........

........3......................... precum şi obligaţiile reciproce ce revin fiecărei părţi......... la executarea lucrărilor de exploatare-mentenanţă şi modul de acţionare la intervenţii pentru lichidarea unor avarii sau deranjamente în instalaţiile electrice de alimentare...2...................................2..... cu sediul in judetul ...........................luna….......................................... Lista personalului de conducerea operativă a personalului împuternicit pentru relaţii şi a telefoanelor este prezentat in Anexa K...ANEXA K (informativ) la contractul pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice numărul………………anul…...... programate normal sau accidental la echipamente din gestiunea Distribuitorului. a...............Anexa K........ I Generalitati: Prezenta convenţie stabileşte punctele de delimitare a instalaţiilor electrice............ str.......... ........... Cap..... a....................... ............1....................III Conducerea operativa prin dispecer: a) ordine de impartire a instalatiilor............... Personalul de conducere operativă al ........ din punct de vedere al gestiunii şi exploatării....... Nr........................................ .......................ziua…….............. delimitarea este la: .................................................. b) executarea manevrelor........................1...................................................... nu execută / executa manevre curente............ în calitate de vanzator al serviciului de distributie energiei electrice şi …............. a) Din punct de vedere al gestiunii..................................................................................... c) Schema electrică monofilară normală cu marcarea punctelor de delimitare a instalaţiilor şi reglajul protecţiilor este prezentată în Anexa K..............II Delimitarea instalatiilor: Stabilirea punctelor fizice de delimitare de patrimoniu şi respectiv de exploatere a instalatiilor pentru fiecare loc de consum.... în calitate de Cumparator al serviciului de distributie energiei electrice pentru locul de consum............. .........2. b...... localitatea.... programate normal sau accidental la echipamente din gestiunea Cumparatorului..... modul de efectuare a manevrelor şi modalitatea conducerii prin dispecer a acestor instalaţii................................................................................................. b......... responsabilităţile privind funcţionarea sigură a instalaţiilor respective............ ......................... b) Din punct de vedere al exploatării......................................................................... Cap..................... Ordinul de impartire a autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor este prezentat în ..................1......................... CONVENTIE DE EXPLOATARE Incheiata între………………............. delimitarea este la: ........................................... Cap....................................................... se completeaza numai in cazul in care intervin mai multe trepte de conducere prin dispecer sau formatii de servire operativa....................................... Personalul de conducere operativă al Cumparatorului nu execută manevre curente...............…………………….

............ . că invocarea notelor informative în caz de avarie întocmite de Centru Operativ ÎT+MT..........................................................................3.......................................................... puterea minimă de avarie..........................................” va solicita daune............ ................................................................................................................................................................................................................. puterile care se pot deconecta....................... .................. cronologic toate manevrele şi evenimentele din reţeaua de MT / IT din autoritatea sa de decizie.... puterea minimă tehnologică................................................................ Emiterea AL se va face pentru lucrările precizate mai sus....................................................................... d) legaturi operative radiotelefonice................................................. pe bază de autorizaţie de lucru (AL)................ Prin urmare................................................................................................... Se detaliaza modul de lucru: .......................................................................... ............................................... “ENEL Distribuţie .................................................................................. c........................ c........................................ cu personal autorizat conform IPSSM 01/2007................................................................................................................ se convine prin prezenta............................................................ .. timpul maxim de realimentare.. ...................................................................................... c. de către personal autorizat al Cumparatorului............................. ......................................................................................................................... ........ ............... .................................................................. ............................. b) nominalizarea instalatiilor Cumparatorului..............................................Codul Tehnic RET si RED – PE 118/92..........................................IV Conditii de exploatare si intretinere reciproca a instalatiilor: a) nominalizarea instalatiilor Distribuitorului....... ... care sunt exploatate si intretinute de Distribuitor... Cap............................................................ .......................... care sunt exploatate si intretinute de Cumparator............................... Lucrările de mentenanţă la instalaţiile din gestiunea Cumparatorului ...................................................................................................................................................... . constituie dovada pentru producerea şi localizarea avariilor referitor la cele cu cauze în instalaţiile Cumparatorului şi pentru care “ENEL Distribuţie ..................................................................2................................. se vor executa de firme atestate ANRE............ Cumparatorul / Distribuitorul................................................................................................ Admiterea la lucrări de mentenanţă ........................................b............1.............. are acces în instalatiile din gestiunea proprie pentru citirea şi verificarea consumului / executarea lucrărilor de exploatare şi mentenanţă in instalatia .............. Centru Operativ ÎT+MT............... are obligaţia să inregistreze riguros........................................................................ fiind echipat conform IPSSM 01/2007..................... c) evidenţe operative În conformitate cu Regulamentul Conducerii prin Dispecer/2004 .................................. inclusiv în situaţia când nu au fost deteriorări de echipamente din gestiunea Distribuitorului.................................................... e) obiectul deconectărilor manuale şi limitărilor de consum.......................................................” urmând să recupereze cheltuielile de deplasare şi manevre pe baza Formular Întrerupere/Incident IT / MT şi al devizelor anexate la acestea....................................................... c) masuri tehnice si organizatorice de securitate a muncii si conditii de executie a lucrarilor...................... ............................................................................................... .. Conform Normativ de Deconectări Manuale .............................................................3................................................................... ...................................

.... conform delimitărilor de la Cap.................... ........ d.......................................... c............ cu cauze în instalaţiile Cumparatorului.... în zona de lucru............ toate lucrările prevăzute în PE (Prescripţii Energetice) în vigoare........... d................................................................ Răspunderea pentru nerespectarea măsurilor tehnice şi organizatorice............................................................. 319/2006....4......................................................................................................... înaintea datei programate pentru executarea lucrării..................................................................................5.............................................................................................. d........................3 punctul 3....................... .1........ Pentru evitarea avariilor şi incidentelor în instalaţiile Distribuitorului..........................3....................................... Durata întreruperilor pentru lucrări de mentenanţă efectuate de Distribuitor asupra instalaţiilor proprii este de 24 ore/an................. Distribuitorul şi Cumparatorul de energie electrică............2 Distribuitorul de energie electrică va programa întreruperea instalaţiilor din gestiunea proprie................... ... revine unităţii executante a lucrărilor de mentenanţă......... pentru executarea lucrărilor programate..................................................................................................... .................................... în conformitate cu: Legea nr........... IPSSM 01/2007 şi Legea nr................. d................................... numai la cererea personalului împuternicit în relaţia cu Distribuitorul................................................................ (realimentarea se face după repararea echipamentelor avariate conform Avizului de racordare Nr........................................... ............................................ d) intreruperi programate pentru revizii si reparatii............... cu respectarea strictă a normelor de protecţia muncii în instalaţiile electrice (IPSSM 01/2007 şi Legea 319/2006).............................. 307/2006........................................................ ................................ şi numai după ce . inclusiv a celor datorate echipamentelor tehnice şi utilajelor folosite la lucrare.......... acesta are obligaţia de a executa asupra instalaţiilor din gestiunea proprie........ ..................................... c.......................... etc)....................................................................................................... ......................................................................................................................... ................................... II.... d... ..... În caz de avarii sau deranjamente în instalaţiile din gestiunea Distribuitorului ................... avarii................................................ în zilele lucrătoare (luni-vineri) pe perioada schimbului 1 prin cererile de manevre cu anunţarea prealabilă a Cumparatorului.................................... ..5.... Anunţarea Cumparatorului se face conform contractului pentru serviciul de distribuţie Art.................................................. Redarea în exploatare a cablului se face de către ...................... anunţul se va face operativ prin personalul nominalizat în Anexa K............................. cu confirmarea existenţei BULETINULUI DE ÎNCERCARE Nr……………...................................................................................................... conform ANEXEI 3..... ......................................... a preluat cu mesaj de la admitent ................................................ .......................................................................................................... al Cumparatorului.4..................................... in conformitate cu fişele tehnologice sau instrucţiunile tehnice de lucru în vigoare... Şeful de lucrare va lua toate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor de orice natură............... vor executa lucrările de exploatare şi mentenanţă asupra instalaţiilor din gestiunea proprie.......... f cu minim 5 zile lucrătoare..... de executare a lucrării fără risc de accidentare............................................................................. Pentru executarea lucrărilor cu caracter accidental în instalaţiile din gestiunea Distribuitorului (în caz de incidente............... 23 lit......................... .......................................................................................

...................... Cumparatorul are obligaţia de a confirma in scris........................................................................ prin care acesta se alimentează cu energie electrică din instalaţiile Distribuitorului......... Din partea ENEL DISTRIBUTIE...................................... ...................................................................................................... ............. Conform Anexei 3.............................................. Conform Plan reglaje................................................................................................................................................................................................................ Din partea Cumparatorului .Cap............................. în conformitate cu articolul 45 din IPSSM 01/2007............ .................... b) responsabilitatea Distribuitorului de stabilire si comunicare a reglajelor............................................... .... b) mod de lucru in caz de avarie sau limitari/restrictii ........................... c) obligatia Cumparatorului de corelare a protectiilor interne din instalatiile proprii cu cele stabilite de Distribuitor............... g) În cazul unor modificări esenţiale ale celor convenite în prezenta..... Reglajul protectiilor: a) obligativitatea corelarii protectiilor la Cumparator cu protectiile SEN......... sunt stabilite de către Distribuitor şi sunt menţionate în schema normală de alimentare (Anexa K....V..........VI Alte prevederi si anexe : a) lista persoanelor Distribuitorului si Cumparatorului care au dreptul sa solicite.......................................................................... se va încheia o nouă convenţie de exploatare.......... .... de a semnala şefilor direcţi şi elaboratorilor orice neconcordanţă între convenţia de exploatare şi situaţia din teren sau normele în vigoare la momentul respectiv............................ .......................... .......................................................... Cap...................... sa execute si sa conduca sau sa dispuna executarea manevrelor in instalatiile electrice si lucrari.......................................... e) Persoanele implicate în aplicarea prezentei convenţii au obligaţia..................................................................... Reglajul protecţiilor prin relee la echipamentele gestionate de Cumparator....................................................... realizarea reglajelor stabilite de către Distribuitor.................. d) schema normală.............. Modificarea de lungă durată sau de scurtă durată a reglajelor protecţiilor şi a calibrării siguranţelor se face numai cu acordul Distribuitor care le-a stabilit................................................................................... c) schema monofilara......1)................................. .................... f) Convenţia de exploatare intră în vigoare la data de ............................

ANEXA K.1 Schema monofilară normală cu marcarea punctelor de delimitare si reglajul protectiilor .

Crt ECHIPAMENTUL GESTIUNEA AUTORITATEA DE DECIZIE COMANDA DE COORDONARE COMPETENŢA COMANDA NEMIJLOCITA 1 2 3 4 5 6 7 ŞEF Centru Operativ ŞEF Centru IT/MT Cumpărător .ANEXA K.2 Ordinul de investire a autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor CONDUCEREA OPERATIVĂ COMUNICĂRI ÎNTRE TREPTE OPERATIVE Nr.

................................ ........................................................................................................................................................ANEXA K...................... ......................................................................................................................3 1......................................................................................................... ................ 4............................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................... 3......................................................................................................... ......................................................................... ................................................................................................ Lista personalului Cumparatorului împuternicit pentru relaţii cu Distribuitorul : .............................................................................................. ........................................................................................................ Lista personalului de servire operativă.................................................... Lista personalului de conducere operativă si a telefoanelor la Cumparator : ............................................ conducere operativă si a telefoanelor la Distribuitor : Centru Operativ ÎT/MT DEDT 1 DEDT 2 Cereri retragere din exploatare Fax Sef CO Nume si prenume Telefon 2............................... ......................................................................................................................... Lista personalului furizorului împuternicit pentru relaţii cu Cumparatorului: ............................................................................................................................................................................................................................ ....................................... .................................................................................................................................................................................................. ....................................................................................................................... .....................................................

. kV la care sunteti conectati va suferi variatii astfel incat va fi modificata valoarea curentului maximal homopolar si/sau a timpului de eliminare a curentului homopolar. (de completat daca e necesar) Protectia generala cu care este dotata instalatia d-voastra trebuie sa aiba caracteristici conform prezentului document Enel . Va facem cunoscut faptul ca reteaua de ….………. In orice caz Enel Distributie nu garanteaza in timp existenta instalatiei globale de legare la pamant.. Trebuie subliniat ca valoarea curentului homopolar si a timpului de eliminare a defectului.voastre va fi de …… s ((conform DK 4460RO) . pot suferi variatii ca efect al modificarii retelei de distributie. care au fost indicate mai sus. ……………………… ……………………… Subiect: Informatii privind reteaua de alimentare cu energie electrica (denumire si adresa)……………………………………………….cu o instalatie de legare la pamant realizata conform standardelor tehnice. A cest lucru nu exclude obligatia de a dota instalatia clientului. conform dispozitiilor legale in vigoare ne veti puteti cere aceste date actualizate.…. racordare si masurare. (de completat la nevoie) Statia de transformare/instalatia de racordare este in prezent cuprinsa intr-o zona urbana concentrata unde Enel Distributie are o instalatie globala de legare la pamant. In acest sens va rugam sa ne transmiteti marca si modelul protectiei cu scopul de a ne permite realizarea conformitatii. In plus timpul prevazut pentru a elimina curentul homopolar de catre dispozitivele de protectie si de intrerupere pozitionate in amonte fata de punctul de racordarea a l retelei d . care sa satisfaca capacitatile termice necesare..ANEXA L (Model scrisoare de trimis la clienti pentru a le comunica valoarea curentului homopolar si timpul de eliminare al acestuia) Catre. Asadar valoarea curentului maximal homopolar (indicati daca e monofazat sau trifazat) va fi egala cu ………. cu ocazia controlului periodic la propria instalatie de impamantare. A (conform DK 4460RO) . avand caracteristicile necesare pentru a garanta rezistenta mecanica si la coroziune si.. …………………….

I>>. 80s 05.p.21 TC omologati conform NT Enel - TT omologati conform NT Enel 26 Ianuarie 2010 Schneider Electric S. 80s I>. 80s 6. 51. 80s I>. 50. SEPAM seria 80 tip S80-S81-S82-S84-T81T82-T87 Cod: LEEMS80VKTX LEEMS81VKTX LEEMS82VKTX LEEMS84VKTX LEEMT81VKTX LEEMT82VKTX LEEMT87VKTT SEPAM seria 80 tip S80-S81-S82-S84-T81T82-T87 Cod: LEEMS80VKTXETH LEEMS81VKTXETH LEEMS82VKTXETH LEEMS84VKTXETH LEEMT81VKTXETH LEEMT82VKTXETH 51.A.20 si 5.p.ANEXA M SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAU DE IT – Anexa C Sistem neintegrat TIPOLOGIA TC ADMISIBILE TIPOLOGIE TCH ADMISIBILE TIPOLOGIA TT ADMISIBILE Data aparitie 26 ianuarie 2010 DATA PUBL.02 TC omologati conform NT Enel - TT omologati conform NT Enel 26 Ianuarie 2010 . PRODUCATOR MODEL PROTECŢII VERS FW Schneider Electric S. 50.A. I>>.

50N I>. 2.6 ABB KECA 80 A1 ABB KECA 300 A1 ABB KEVCD 24 AE3 ABB TR11S 40/1 ABB KEVCD 24AE 3 15 Aprilie 2009 . 51. I>>. Io>> De la vers. 50. 1. 50. 50N. 67N I>.p. 51N. 51N. I>>>.A Power Products Division Unità Operativa Sace MV REF 542 plus NT Enel 51. Io>.A Power Products Division Unità Operativa Sace MV REF601JAA46NN 1xx REF601JAA46AA 1xx 51. I>>>. Io>>.p. 51.Io>>-> De la vers. ABB S. Io>>.90 ABB KECA 250B1 ABB KEVCR24 ABB TR11S 40/1 - 15 Aprilie 2009 ABB S. I>>.SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAUA DE MT – Anexa D Sistem integrat PRODUCATOR MODEL PROTECŢII VERS FW TIPOLOGIA TC ADMISIBILE TIPOLOGIE TCH ADMISIBILE TIPOLOGIA TT ADMISIBILE Data aparitiei 29 Aprilie 2009 DATA PUBL. Io>. 67N.

I>>> Io>.M AOC105/1 100/1A TCH F. Io>>. Vers 6. I>>. 51N. TCO/DK-1 TT omologati conform NT Enel 28 August 2009 . 67. I>>. 50N. Io>.E.91 sau mai noua Se alege : TC omologati conform NT Enel TC verificaţi conform NT Enel: Wattsud IBRIV 80/1A Wattsud IBRIV 250/1A Wattsud IORV1 80/1A ALCE AM24 300/1A TCH F.A Power Products Division Unità Operativa Sace MV REF542 plus NT Enel (se poate utiliza si ca SPI) 51. 2. 50N.T.p.T. 67N I>.51 sau mai noua si vers 6.6 TC omologati conform NT Enel ABB TR11S 40/1A TT omologati conform NT Enel 15 Aprilie 2009 51. 51. Areva T&D Italy Spa VPR P16 I>.I>>>. 67N. 50N. 50.M AO40G 100/1A TCH ESIT C110 100/1A - 12 Iunie 2009 Areva T&D Italy Spa (Unit PCF) MX3AMD016A 50. Io>>> De la vers.SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAUA DE MT – Anexa D Sistem neintegrat TIPOLOGIA TC ADMISIBILE TIPOLOGIE TCH ADMISIBILE TIPOLOGIA TT ADMISIBILE Data aparitiei 26 ianuarie 2010 DATA PUBL. Io>->. 50. 2.I>>.0 TC omologati conform NT Enel S. 67N I>.T. Io>>. I>>>. 51. 51. Io>. Io>>. 51N. PRODUCATOR MODEL PROTECŢII VERS FW ABB S. 51N. Io>>-> De la vers.

Electric S.T.A.11.M tip AO40G TCH model Revalco tip TEN105R1 15 Mai 2009 Sepam serie: 10B43A Cod: REL59823 Schneider.0 0 sau mai noua TC omologati conform NT Enel TCH F.A.A. I>>> Io>.SEB Departament Electronica si Sisteme Col Giovanni Paolo S. 200A/5A. I>>.0 TC omologati conform NT Enel MODEL Sipie TF110S. Io>> 2.A. Io>> Io>→. I>>.SEB Departament Electronica si Sisteme IFX4N-A1 50-51-51N I>. I>>> Io>. 100A/5A. Sepam serie: 10B43E Cod: REL59823 Se alege : . 300A/5A -TCH tip GO110 (cod 50134) -TCH tip CSH160 (cod LEEMCSH160) .p.Col Giovanni Paolo S.Io>> RMB 400.32 TC omologati conform NT Enel MODEL Sipie TF110S (cod 509910035) - 16 Aprilie 2009 IFD4N-A1 50-51-51N -67N I>.T. Io>.. 50N/51N Microelettrica Scientifica S. I>>>.A. I>>. Io>> De la vers.p.. I>>.. Io>>→ 2.TC omologati conform NT Enel .07.M tip AOC105/1A TCH F.SEB Departament Electronica si Sisteme IFX3S 50-51-51N I>. N-DIN-016 I>.p. 2.TC verificaţi conform NT Enel astfel: -TC conventionali tip ARM3/N1F cu raport de transformare 50A/5A.I>>> Io>. TFX110 - 31 Iulie 2009 50/51.0 1 sau mai noua FFP 400.32 TC omologati conform NT Enel MODEL Sipie TF110S (cod 509910035) TT omologati conform NT Enel 16 Aprilie 2009 Col Giovanni Paolo S.p.p.

100A/5A. I>>.600A-300A/5A-5A - 26 Ianuarie 2010 -TCH tip GO110 (cod 50134) -TCH tip CSH160 (cod LEEMCSH160) -TCH tip CSH190 (cod LEEMCSH190) . Io>. Io>> 2.400A200A/5A-5A. I>>. 200A-100A/5A-5A.50.TC conventionali cu doua secundare tip ARM3/N2F cu raport 200A/5A-5A .38 si 9.01 .50N I>.150A 75A/5A5A.600A-300A/5A-5A . 51 50.A. 51N. 51N.TC conventionali cu doua infasurari primare si doua infasurari secundare tip ARM3/N2F cu raport 100A-50A/5A-5A. 200A/5A. I>>>.TC conventionali tip ARM3/N1F cu raport 50A/5A. 51.400A200A/5A-5A.TC de tip traditionali CS300 cu raport 300A/1A Se alege : -TC omologati conform NT Enel .TC conventionali cu doua secundare tip ARM3/N2F cu raport 200A/5A-5A .5mV 08.38 .Sepam serie: 10A43A Cod: REL59825 Sepam serie: 10A43E Cod: REL59826 51.TC verificaţi conform NT Enel: -TC electronici LPCT tip TLP160 cu raport de 100A/22. Sepam serie 20. 300A/5A . I>>>. tip S20 cod: LEEMS20VTNT Enel LEEMS20VLNT Enel 51. Io>> -TC electronici LPCT tip TLP130 cu raport de 100A/22. Io>.50N I>.p.TC conventionali cu doua infasurari primare si doua infasurari secundare tip ARM3/N2F cu raport 100A-50A/5A-5A.5mV -TCH tip CSH190 (cod LEEMCSH190) - 2 Aprilie 2009 Schneider Electric S.150A 75A/5A5A. 200A-100A/5A-5A.

Io>>. 400A-200A/5A-5A.TC de tip traditionali CS300 cu raport 300A/1A -TCH tip GO110 (cod 50134) -TCH tip CSH160 (cod LEEMCSH160) -TCH tip CSH190 (cod LEEMCSH190) -TCH tip ARF3E/F1+ CSH30 (cod LEEMARF3+5963 4) 26 Ianuarie 2010 TT omologati conform NT Enel -TCH tip ARA10/N1+ CSH30 (cod LEEMARA+59634) .00 si 6. I>>>. 200A/5A.A.150A 75A/5A5A. 51.p. Io>. 67N-NI..600A300A/5A-5A . 50. 67N-NC 06.5mV .TC conventionali cu doua infasurari primare si doua infasurari secundare tip ARM3/N2F cu raport 100A-50A/5A-5A. 51N.00 Se alege : TC omologati conform NT Enel .TC de tip traditionali CS300 cu raport 300A/1A Schneider Electric S. 300A/5A . tip S41-S42 cod: LEEMS41VTNT Enel LEEMS41VLNT Enel si LEEMS42VTNT Enel LEEMS42VLNT Enel 51.TC conventionali cu doua secundare tip ARM3/N2F cu raport 200A/5A-5A .67N I>.50N. I>>.5mV -TC electronici LPCT tip TLP130 cu raport de 100A/22.TC conventionali tip ARM3/N1F cu raport 50A/5A.01 si 7. 100A/5A. Sepam serie 40. 67N.TC verificaţi conform NT Enel: -TC electronici LPCT tip TLP160 cu raport de 100A/22.

- . Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului. T110P#A1B1. I>>>. T110P#A1B1.2. THYTRONIC T110P#C5B1.p.1.2.A. 1.1-D.2.p.2.2.2.2 conform NT Enel) WATTSUD IOR 016F 150/1.1-D. T110P#C1B1. NA016 I>.1. Io>>. I>>. T110P#C1B1. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A. Io>.60 TC neliniari (paragraf D.TC omologati conform NT Enel TC neliniari (paragraf D.1. I>>.1.A. T200P#C1B1 9 Aprilie 2009 51-51-5051N.2.1-D.0 THYTRONIC T110P#C5B1.1.2. De la vers.50N NA10 I>. 1. TC neliniari (paragraf D. Io>. TC omologati conform NT Enel 51-51-5051N.2.1.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A.50N THYTRONIC S.2. I>>>.2. Io>> De la vers. T200P#C1B1 WATTSUD IOR-016 - 4 Septembrie 2009 THYTRONIC S. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului.2.

I>>. I>>.p. TC omologati conform NT Enel TC neliniari (paragraf D.A. Io>>.1. 1. 1.2.2.A. T110P#A1B1.2. Io>>-> De la vers. NA30 51-51-5051N.2. Io>.60 TC neliniari (paragraf D. Io>.2. Io>>.2. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului.1.THYTRONIC S.1-D.1.p.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A.2. I>>>. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului.50N67N-67N I>. I>>>.1-D.50N67N-67N I>. T200P#C1B1 TT omologati conform NT Enel 9 Aprilie 2009 THYTRONIC S. Io>->. T110P#A1B1. THYTRONIC T110P#C1B1. NA60 51-51-5051N.2. T200P#C1B1 TT omologati conform NT Enel 9 Aprilie 2009 .1.60 THYTRONIC T110P#C1B1. Io>>-> TC omologati conform NT Enel De la vers. Io>->.

I>>.67N I>.50N.5mV -TC electronici LPCT tip TLP130 cu raport de 100A/22.6 TIPOLOGIA TC ADMISIBILE TIPOLOGIE TCH ADMISIBILE TIPOLOGIA TT ADMISIBILE DATA PUBL.A Power Products Division Unità Operativa Sace MV REF542 plus NT Enel (se poate utiliza si ca SPI) IFX3S I>. I>>. 67N. 51N. LEEMS41VT NT Enel+59651 sau 59646 sau 59652 sau LEEMS41VL NT Enel+59651 sau 59646 sau 59652 sau LEEMS42VT NT 51.TC verificaţi conform NT Enel: -TC electronici LPCT tip TLP160 cu raport de 100A/22. 2. Io>. Io>. I>>>. Io>.A. 50N. Io>->.p. 67N.p.p. 67N-NC Se alege : TC omologati conform NT Enel .10 06. 67N VERS FW De la vers.00 si 6.I>>. ABB S. 51.5mV TT omologati conform NT Enel 26 Ianuarie 2010 .. 51. Io>> De la vers. 67N-NI. TFX110 -TCH tip GO110 (cod 50134) -TCH tip CSH160 (cod LEEMCSH160) -TCH tip CSH190 (cod LEEMCSH190) - 21 Decembrie 2009 Schneider Electric S. Io>>-> TC omologati conform NT Enel ABB TR11S 40/1A TT omologati conform NT Enel 29 Aprilie 2009 Col Giovanni Paolo S. Io>>. 50. 50.SEB Departament Electronica si Sisteme 50-51-51N I>.SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAUA DE MT – Anexa D Sistem de control (Logger) Data aparitie 26 ianuarie 2010 PRODUCATOR MODEL PROTECŢII 51.A.I>>>.00 TC omologati conform NT Enel MODEL Sipie TF110S. I>>>.01 si 7. Io>>. 51N. 2.

400A-200A/5A-5A. I>>>.2. T110P#A1B1.2.A.2.1-D. T110P#C1B1. 300A/5A .Enel+59651 sau 59646 sau 59652 sau LEEMS42VLNT Enel+59651 sau 59646 sau 59652 . Io>> De la vers.2 conform NT Enel) WATTSUD IOR 016F 150/1A. 1. T200P#C1B1 WATTSUD IOR-016 4 Septembrie 2009 .TC conventionali cu doua infasurari primare si doua infasurari secundare tip ARM3/N2F cu raport 100A-50A/5A-5A.2.2.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A. I>>.150A 75A/5A5A.1.p. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului.TC conventionali tip ARM3/N1F cu raport 50A/5A.50N THYTRONIC S.1. -TCH tip ARF3E/F1+ CSH30 (cod LEEMARF3+5963 4) -TCH tip ARA10/N1+ CSH30 (cod LEEMARA+59634) 51-51-5051N. 200A/5A.TC conventionali cu doua secundare tip ARM3/N2F cu raport 200A/5A-5A . Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului. 100A/5A.TC de tip traditionali CS300 cu raport 300A/1 TC omologati conform NT Enel TC neliniari (paragraf D. TC neliniari (paragraf D.1.2.600A300A/5A-5A .1.0 THYTRONIC T110P#C5B1.2.1-D. Io>. NA016 I>.2.

I>>>.1. Io>.60 THYTRONIC T110P#C1B1.1.50N67N-67N I>.2.60 TC neliniari (paragraf D.A.50N NA10 I>.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A. T200P#C1B1 TT omologati conform NT Enel 9 Aprilie 2009 . THYTRONIC T110P#C5B1. T110P#A1B1.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A. Io>. I>>>.2 conform NT Enel) indiferent de constructor cu curent nominal primar 5075-100-150-200-300-400-500600A.2. T110P#A1B1.1.1-D.1-D. Io>>-> De la vers. Io>. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului. Io>>. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului. TC omologati conform NT Enel TC neliniari (paragraf D.A. Io>>-> De la vers. TC omologati conform NT Enel TC neliniari (paragraf D.p. 1. 1.1. T200P#C1B1 9 Aprilie 2009 THYTRONIC S.2.1-D. Io>->. T200P#C1B1 TT omologati conform NT Enel 9 Aprilie 2009 THYTRONIC S. T110P#A1B1.TC omologati conform NT Enel 51-51-5051N. I>>>. 1. Io>->.2. NA30 51-51-5051N. I>>.p. I>>. - THYTRONIC S.2.p. Io>>. De la vers.2.A. Caracteristicile tehnice se gasesc pe site-ul constructorului.60 THYTRONIC T110P#C1B1.1.50N67N-67N I>. Io>>. NA60 51-51-5051N.2.2. T110P#C1B1.2.2.2.1. I>>.2.

M.a.p. diametru 110mm 16 Iulie 2009 . TT neomologati pentru protectii neintegrate PRODUCATOR MODEL RAPORT PUTEREA [VA] UTILIZARE OBS Data aparitie 29 aprilie 2009 DATA PUBL.l AO40G 100/1 A/A 0. NA016. IFX3S. ABB S.T. S. NA 30.MX3AMDO16A .REF542plus TCH împreună cu relee -Microelecttrica Scientifica Tip N-DIN-016 .COL Giovanni Paolo IFD4N-A1. TEN 105RD1 100/1 A/A 0.5 Tip inchis.r. diametru 110mm 29 Aprilie 2009 F.l AO40G 100/1 A/A 1 Tip inchis. NA60.NA30-NA60 Col Giovanni Paolo -SEB Divisione Elettronica e Sistemi Tip IFX4N-A1 si IFD4N-A1 Tip inchis.5 TCH împreună cu relee ABB REF610 .M.Areva T&D Italy Tip VPR16. diametru 110mm 6 Iulie 2009 Revalco S.T. S.SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAUA DE MT – Anexa D TC. TR11S 40/1 A/A 0.l.r.5 -THYTRONIC Tip NA10. NA016 TCH împreună cu relee -Microelecttrica Scientifica Tip N-DIN-016 Tip inchis. diametru 110mm 9 Februarie 2010 F.r. NA30. IFX4N-A1 TCH împreună cu relee Thytronic NA10.Thytronic NA10. NA60 . TCH.

p.A THYTRONIC S.A. T110P#A1B1 100/1 A/A 1 THYTRONIC S.p.5 TC TCH împreună cu relee THYTRONIC NA016-NA10 TCH împreună cu relee THYTRONIC NA016-NA10-NA30-NA60 TCH împreună cu relee THYTRONIC NA016-NA10-NA30-NA60 TCH împreună cu relee THYTRONIC NA016-NA10-NA30-NA60 Cablajul TC+ Releu Protec L≤ 10m.p. ARF1/N1 300/1 A/A 2.A.p. diametru 110mm Tip inchis.A.p.A. diametru 110mm Tip deschis. T200P#C1B1 100/1 A/A 1 . T110P#C1B1 100/1 A/A 1 THYTRONIC S.Schneider Electric S.5mmp Tip inchis. diametru 110mm Tip inchis. s≥2.5 THYTRONIC S. diametru 200 mm 2 Aprilie 2009 9 Aprilie 2009 9 Aprilie 2009 9 Aprilie 2009 9 Aprilie 2009 T110P#C5B1 100/1 A/A 0.

SISTEM DE PROTECTIE DE INTERFATA – Anexa E Data aparitiei 20 Noiembrie 2009 VERS TIPOLOGIA TT ADMISIBILE DATA PUBL. PRODUCATOR MODEL PROTECŢII .

59.p. SEB Departament Electronica si Sisteme THYTRONIC S. 59.p.A. f>. 59N.A Power Products Division Unità Operativa Sace MV REF 542 plus NT Enel (se poate folosi si ca SPG) MX3VIR016A 27. U>. 81>. f<.2 NT Enel 9 Aprilie 2009 . f< NV10P 27-59-59N-81O-81U U<-U>.6 TT omologati conform NT Enel 15 Aprilie 2009 Areva T&D Italy Spa (Unit PCF) 27. U>.A DIA4N 27-59-59N-81O-81U U<. f>. 81>.Uo>-f>-f< 1. 81<. 59N. U>.00 De la versiunea 3.FW ABB S. U<.60 TT conform paragraf E. f>. U<. Uo> De la versiunea 2. 81<.00 TT omologati conform NT Enel TT omologati conform NT Enel 28 August 2009 20 Noiembrie 2009 Col Giovanni Paolo S.p. Uo>. f<. Uo> De la versiunea 2.