Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Proiect la disciplina dezvoltare durabila

Calin Andrei-Stelian
In acesta prezentare va voi transpune o idee despre cum s-ar pune caramizile unui proiect precum, crescatoria unei ciupercarii prin bazele dezvoltarii durabile; aici veti observa toate detaliile privind dezvoltarea unei mici afaceri, de la investitie pana la profit.

Universitatea Ovidius
Ecologie si Protectia Mediului Dezvoltare durabila Anul: III
Constanta 2012

Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole, specializarea Ecologie si Protectia Mediului

Constanta 2012

2

5 2..........«. CARACTERIZAREA ZONEI SI A SITUATIEI INITIALE IN LOCATIA PROIECTULUI ...........................Pag............4 2... CONCLUZII:«««««««««««..........15 3...Pag..1........... ASPECTUL ECONOMIC««««««««««««««««..«..3...«.......23 4.....................«Pag.. Capitolul II 3.............16 4..............«........ Capitolul I 2.............«..... PREZENTAREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI««««.Pag.........«............... PREZENTAREA SCOPULUI PROIECTULUI«...........2.........Pag..Pag.....2..1..........6 2. Pag.....2..«. Capitolul III 4.....3......3.........8 3...Pag.......«. BIBLIOGRAFIE:«««««««««««««««....«Pag.........«««««.........«...Universitatea Ovidius..12 3..................«..........«..................1. specializarea Ecologie si Protectia Mediului CUPRINS 1... ASPECTUL SOCIAL««««««««««««««««...19 4...........................25 3 ...........Pag......... ASPECTUL DE MEDIU««««««««««««««««. SCENARII:«««««««««««««««. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.........«.... INTRODUCERE««««««««««««««««.................

Editura Myosotis. La inceput. iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile. urmata de Pleurotus sp. cu preponderenta. spatii special amenajate in acest scop. iar Dioscoride. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. in foarte multe carti sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune. Mica enciclopedie a naturii-Ciuperci. primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion).Universitatea Ovidius. 2003 4 .si nu numai. Dintre speciile cultivate. trateaza in lucrarea sa "Despre mijloacele de vindecare" si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci. Astfel. istoric si literat roman. Pliniu cel Batran. urmata de S. adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare. originar din Asia Mica. cu investitii minime. destinate consumului familial . in lucrarea sa ³Istoria naturala´ scrie si despre ciupercile bune de mancat.(bureti). Pe langa valoarea lor alimentara. spatii dezafectate.U. apreciate de vechii romani. care asigura o productie ridicata. Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci. ce se obtine pe unitate de suprafata folosita. de Auricularia sp. din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pana in zilele noastre. ieftine. China situandu-se pe primul loc. In anul 1991. empiric s-a trecut si la introducerea unor specii in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t. si Lentinus sp. specializarea Ecologie si Protectia Mediului 1.Mai tarziu. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii.A. Mohan. ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci.5 miliarde dolari. Gh. medic si botanist grec. INTRODUCERE Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile. ciupercile constituie si o cultura rentabila. venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7.

si de atunci tot mai multi mici antreprenori castiga bani frumosi din cultivarea si comercializarea ciupercilor. toate acestea fiind in avantajul producatorilor romani. 5 . datorita unei calitati mai bune a ciupercilor. Inca din anul 1973 la Arad si la ferma Mogosoaia . posibilitatea de a vinde si cantitati mai mici. lucru care a incurajat enorm importul de ciuperci. Dar cum ramane cu productia interna? Importatorii de ciuperci. costuri de transport mult mai mici. specializarea Ecologie si Protectia Mediului 2. romanii au devenit tot mai mari consumatori de ciuperci.Universitatea Ovidius. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. PREZENTAREA SCOPULUI PROIECTULUI Cultivarea ciupercilor reprezinta una dintre putinele afaceri profitabile din tara noastra care a trecut testul timpului. De ce cultivarea ciupercilor? Cel mai puternic avantaj pe care il ofera aceasta afacere este piata romaneasca de desfacere nesatisfacuta in totalitate si intr-o continua expansiune. se simt amenintati de putinii producatori romani care castiga din ce in ce mai mult teren in fata lor. lipsei taxelor vamale. desi castiga foarte multi bani. Incepand cu anii 2000-2002. au inceput primele culturi de ciuperci din tara noastra.1. CAPITOLUL I 2.

Ulterior. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. concurenta redusa. se poate incepe ca o afacere de familie. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta. y piata de desfacere pentru ciuperci este asigurata. putem puncta faptul ca.Universitatea Ovidius. La o cultura intensiva de ciuperci se obtin 5 . y y exista posibilitati multiple de extindere si export. 6 . plus oportunitatea finantarii prin fonduri europene. aceasta se va dota cu utilaje specific si se vor asigura utilitatile necesare. un beci sau un garaj bine amenajate sunt tot ceea ce este necesar. y ca un ultim avantaj. modernizarea unui teren intavilan care a avut destinatie agricola. Ciupercile Champignon sunt cele mai cautate ciuperci din Romania. PREZENTAREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI Obiectivul proiectului este amenajarea unei hale de ciupercarie cu doua celule prin transformarea. Se vor cultiva ciuperci din familia Pleurotus si Agaricus prin ingrasarea compostului cu miceliu într-un microclimat optim. intregul sistem fiind controlat si reglat automat prin senzori. cadru legislativ favorabil pentru IMM-uri. Un hambar.2. cel mai bun sol pentru ciupercile Champignon este balegarul). y nu necesita teren agricol.6 recolte pe an ( a nu se omite. y materialele sunt foarte ieftine si usor de procurat ( spre exemplu. este cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat). AVANTAJE: y y y investitie initiala modica. specializarea Ecologie si Protectia Mediului 2. derulare rapida.

sau o incapere improvizata. specializarea Ecologie si Protectia Mediului O afacere cu ciuperci in ziua de azi ofera: y desfacere garantata pe piata romaneasca ( magazinele prefera sa cumpere de la cultivatori romani. asadar se va castiga tot timpul un flux de numerar pe care se va putea reinvesti sau folosi in scopuri personale. datorita posibilitatii de a cumpara mai putin dar mai des. y afacerea nu implica angajati. spre deosebire de cele animale care implica costuri enorme ( se poate folosi doar o autoutilitara sau chiar un autoturism de familie). y afacerea poate fi dezvoltata pe tot parcursul anului. pe tot cuprinsul Romaniei sunt alimentare. deoarece toate afacerile bazate pe mancare vor fi intotdeauna profitabile. se poate beneficia de fonduri nerambursabile prin Programul National de Dezvoltare Rurala ± Masura 121 ÄModernizarea exploatatiilor agricole´ sau Masura 123 ÄCresterea valorii adaugate la produsele agricole´. y produsele vegetale sunt usor de transportat. magazine si supermarketuri care pot incheia contracte pentru desfacerea produselor. Se poate obtine foarte usor finantarea necesara pentru cultivarea ciupercilor si dezvoltarea acestei afaceri. y nu conteaza unde se va desfasura activitatea. 7 . se poate incepe intr-un beci. pana la un anumit nivel. se poate ocupa o singura persoana. de ea. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. apreciaza produsele romanesti si prefera sa manance ciuperci delicioase decat ciuperci pline de chimicale si cu gust de burete. calitatea este mai buna. y in mai putin de 2 ani de la inceperea afacerii. se poate intra pe piata exportatorilor.Universitatea Ovidius. se indeparteaza astfel riscul ca marfa sa se strice pe raft). facuta profesionist. nu este necesara investirea a mii de euro inca de la inceput in sere si alte aparate sofisticate. Multi straini si romani plecati in afara tarii. poate aduce multi bani. In plus. y investitie initiala minima. costurile de achizitie sunt mai mici. y o ciupercarie ofera garantia viitorului.

3.(vezi fig. CARACTERIZAREA ZONEI SI A SITUATIEI INITIALE IN LOCATIA PROIECTULUI Zona se afla in judetul Tulcea.1. orasul Macin. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. estica. Vizualizarea hartii terenului cu legenda. specializarea Ecologie si Protectia Mediului 2. atat din satelit cat si de la fata locului« Terenul este situat in partea de nord-vest a Dobrogei la 45°15 lat. In randurile ce vor urma va voi prezenta imagini cu terenul. Terenul este intravilan si se afla pe lunca Dunarii. nordica si 28°10 long. 1.) 8 .Universitatea Ovidius.) (Fig. Momentan aici se cultiva lucerna.

C.Bratianu).(vezi fig.)si (fig. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Este asezat pe un platou (alt.Universitatea Ovidius. Este strajuit la nord si nord-vest de Dealul Orliga. la sud-est aflandu-se carierele de piatra de la Turcoaia si Iacobdeal. Vizializare harta din sateli (Fig.2-3. Galati (traversarea Dunarii cu bacul la I.4-5. Constanta. Are acces rutier dinspre Braila (traversarea Dunarii cu bacul la Smardan). Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. medie 40 m) in vecinatatea Dunarii Vechi la vest si a Muntilor Macinului ( Culmea Pricopanului) la est si nord-est.3. Vizualizare teren harta din satelit) 9 . Tulcea (soseaua E87).) (Fig.2.

Imagine cu terenul vizualizata din vest spre est) 10 . specializarea Ecologie si Protectia Mediului (Fig.4. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.Universitatea Ovidius. Inagine cu terenul vizualizat din est spre vest) (Fig.5.

cu influente submediteraneene in zonele mai inalte si cu evidente caracteristici stepice in sudul acestora. fiind astfel cuprinse in extremele valorilor termice si de precipitatii din tara. 11 . Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10-11ºC.Universitatea Ovidius. in medie 20-30 de zile tropicale. iar ultimul inghet are loc la sfarsitul lunii martie. pe sol. Anual se insumeaza. Ea apare ca data medie la 21 octombrie si dispare in jur de data de 11 aprilie. iar cantitatile medii de precipitatii nu depasesc 500 mm/an. conducand la spulberarea si troienirea zapezii. Crivatul este un vant puternic. grupate in jurul lunilor ianuarie si februarie. Determina geruri mari. avand directia NE-SV. Vanturile sunt frecvente din directia nord si nord-est. ingheturi intinse. rece si uscat. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este in jur de 30 de zile. Bruma cade in medie cu 10-15 zile mai devreme decat primele ingheturi. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. toamnele lungi si uscate si iernile geroase si cu putina umiditate. precipitatiile cad sub forma de zapada. polei iar uneori viscole puternice cu viteze ce pot depasi 100-120 km/h. acesta reprezentand o rezerva importanta de apa. In perioada rece a anului. Verile sunt calduroase si secetoase. Numarul zilelor fara inghet este in jur de 200. formandu-se un strat considerabil. Statistic inghetul se produce in 85 de zile. Primul inghet apare ca data medie la 1 noiembrie. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Clima are un regim accentuat continental.

acestea fiind proiectate pentru conditiile climatice din Romania. iar a spatiului interior de 2. ASPECTUL ECONOMIC Structurile de tip tunel sunt o varianta avantajoasa pentru constructia de ciupercarii moderne.CAPITOLUL II 3. si sunt conectate prin 6 profile longitudinale de 28 de mm (4 pe lateral si 2 la coama) ceea ce confera robustete si rezistenta sporite. Arcele sunt prevazute. racire si umiditate. sera de ciuperci poate fi construita cu o anticamera tehnica si de dezinfectare de 24 metri patrati. Structura: Structura este din otel galvanizat cu diametrul de 60 de mm.5 metri.Universitatea Ovidius.35 m.5 în 1. Facultativ. cu tiranti. in functie de suprafata ideala de productie. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.6.1. standard. 8x3 metri. Suprafata optima este de 8x30 metri raportata si la functionarea eficienta si optima a echipamentelor de incalzire. Exista culturi de diverse tipuri. Exista doua dimensiuni de sera pentru ciuperci cu aceleasi dotari: 120mp+24mp(8X18 metri) respectiv 400mp+24mp(8X53 metri). specializarea Ecologie si Protectia Mediului 3. Arcele sunt dispuse din 1.) 12 . Inaltimea serei de ciuperci este de 3. Zincarea Sendzimir Z275 si otelul FE320 ofera garantia calitatii si durabilitatii acestor structuri. Sera de ciuperci se livreaza automatizata cu senzori de umiditate.(vezi fig.3 metri. racire si incalzire. in functie de tipul de ciuperci.

6. elongatie (EVA) tratata impotriva condensului (AF).(vezi fig. dubla inflata cu kit de aer inclus. Stratul de aer dintre cele 2 folii. Garantia pentru folie este de 45 de luni. atat din punct de vedere al pretului. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Acoperirea: Cea mai rentabila acoperire pentru Romania. vata minerala si in exterior un rand de folie triplustratificata. Folia are o durata de viata de 6-7 ani.) (Fig. Folia triplustratificata. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de 13 . in cazul speciei Agaricus bisporus este. este rezistenta la ultraviolete (UV). cel putin 8 grade Celsius fata de temperatura exterioara. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. cu o grosime de 200 de microni si cu un efect termic de 80%.Universitatea Ovidius.6. termic. in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate. infrarosii (IR). are un efect termic foarte economic pentru producator. intre 15 si 30 de kilograme. dar si al rezistentei este acoperirea in 3 straturi: folie triplustratificata dubla cu perna de aer de 1015 cm. imagini cu structura si acoperirea cuipercariei) Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat.

astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%. Productia la al III-lea val este de 4-6 kg ciuperci. in functie de specie.Universitatea Ovidius. de obicei. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. Din datele prezentate mai sus se observa ca productia cea mai mare de ciuperci se obtine in primul val de aceea. sau dejectii de animale amestecate cu asternutul care. 14 . Productia la al IV-lea val este 2-4 kg ciuperci. vreji de mazare. fiind cea mai activa din cadrul sectorul vegetal. Productia la al V-lea val este de 1-2 kg ciuperci. Posibile valori de recoltare: Productia la I val este de 8-9 kg ciuperci. talaj sau coji de floarea -soarelui. aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma toate partile componente. pleava. fasole. materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de productie agricola secundara ( paie. cu 36 h inainte de primul val. In ciupercariile bine organizate se pot realiza culturi pe 3-4 niveluri pe aceasi suprafata. intre 70-100 de zile. se asigura o mai buna supraveghere a activitatii si a economiei de timp. in general. Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei. acestuia trebuie acordata o atentie sporita. tulpini si ciucalai de porumb. tupini de sorg. reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. Uneori in conditii anormale valurile IV si V pot lipsi sau pot sa fie foarte mici.5 l/mp. rumegus. Productia la al II-lea val este de 8-9 kg ciuperci. Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza. este alcatuit din paie. Inca un avantaj consta in faptul ca. specializarea Ecologie si Protectia Mediului cultura. Daca sunt prea multi butoni. reducerea se face prin udare cu apa in cantitate de 0. soia ).

000 de lei noi/an. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Profit initial din cultivarea ciupercilor: Cu un spatiu de cultura de 100 mp (realizat prin supraetajare) . se digera foarte usor si regleaza nivelul colesterolului in sange.000 lei. se vor obtine incasari de peste 55. deci. fast-food-uri. de asemenea. 3. fibre alimentare si minerale..en-gross). este asigurata garantia unei afaceri de succes distribuind ciuperci in: y y y y y y y pietele agro-alimentare magazine alimentare lanturile de supermarketuri restaurante. profitul sunt asigurate. Ciupercile prin continutul lor bogat in proteine. rezultatul. 54. pizzerii fabricile de conserve pensiuni si hoteluri export in tarile Uniunii Europene 15 . Profitand de acest comportament al consumatorilor romani. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. Si asta numai dupa primul an! Desfacerea si.Universitatea Ovidius.000 kg de ciuperci pe an cu 6 lei (1 kg ciuperci .. Daca se vor inmulti cele 9. deoarece cererea pe piata este mult mai mare decat oferta. dar si mai multi vor sa manance gustos.2. le ofera consumatorilor un deliciu sanatos. ASPECTUL SOCIAL Aceasta este piata de desfacere! Din ce in ce mai multi romani vor sa manance sanatos. reprezinta venitul obtinut de firma in cauza.

ASPECTUL DE MEDIU ECOLOGIA CIUPERCILOR Desi organismele apartinatoare regnului Fungi sunt ubicuitare. cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. medicina.Universitatea Ovidius. lipsa luminii nu este o necesitate. ecologia ciupercilor a fost relativ putin studiata. indeosebi in cazul ciupercilor microscopice ( cu exceptia ciupercilor fitopatogene si a drojdiilor de fermentatie). frunze uscate. atat pentru studiul naturii cat si pentru domenii mult mai practice ( devine un criteriu important de deosebire intre ciupercile comestibile si ciupercile care produc intoxicatii. Cunoasterea ecologiei ciupercilor este foarte importanta. din punct de vedere social obtinem si deschiderea unui numar de locuri de munca atat pentrul orasul Macin cat si pentru celelalte sate din jurul acestuia. etc. Ciupercile folosesc pe post de ³hrana´ deseurile altor ferme cum ar fi: fan. In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa.3. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. fitotehnie.). in raport cu gasirea de noi piete de desfacere 3. se poate descoperi: y y y y cum se poate obtine randament maxim pe metru patrat cum se testeaza noi piete locale dar si europene ce utilaje sunt necesare pentru a spori si automatiza productia planificarea investitiilor. balegar sau gainat. 16 . Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric. In plus. are aplicatii in industria alimentara. Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. specializarea Ecologie si Protectia Mediului In plus.

specializarea Ecologie si Protectia Mediului Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi. care se bucura de prezenta clorofilului. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului. este un proces de transformare biochimica.) 17 . La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu. Compostarea. Daca compostul este corect preparat. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. prin definitie. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. Compostul: metode de prelucrare (Fig.Universitatea Ovidius.Deseuri organice provenite de la cresterea animalelor) Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume.(vezi fig. poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite.7. fizicochimica si microbiana a reziduurilor organice.7.

Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si materie prima. balegar de porc uscat. daca se doreste a se cultiva o suprafata de 10 mp. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost. dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Perioada de recoltare tine cam 4045 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. balegar si gainat ( 50% balegar de cal si porc. 20% gaienat si 30% paie). balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata insamantata. de aceea putem spune ca este un material care intru-un fel sau altul se refoloseste. orz sau orez. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente. In functie de conditiile de temperatura pe timpul iernii. de culoare galbena. De exemplu. 18 . In medie. Toate aceste materii prime sunt naturale si se pot gasi la orice ferma. se pot creste 2-3 cicluri pe an. Odata ce compostul este produs. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.1 tona. adica paie. sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci.Universitatea Ovidius. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. acesta este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau ³primordiile de fructificare´. nefermentat. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. Pentru o tona de compost sunt necesare 500 kg de material initial uscat. se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele material naturale: y y paie de grau. se va pregati compost de 800 kg . y y gainat solid.

specializarea Ecologie si Protectia Mediului 4. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. SCENARII Cresterea ciupercilor. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli. nu 19 . ciuperci cautate pe piata.1.Universitatea Ovidius. Datorita usurintei de cultivare. ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. Pleurotus si Agaricus. FAMILIA PLEUROTUS Ciupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. de culoare alb-crem. Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile.CAPITOLUL III 4. scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta temperatura de pana la -20 gr C. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori. mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. ce coboara pana la baza piciorului. Piciorul gros.

Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o ³membrana´ care sa acopere lamelele cu spori astfel incat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau virusi. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C. Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare.Universitatea Ovidius. Agaricus Bisporus este o ciuperca de culoare alba sau crem. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii. Aceste ciuperci au reusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. specializarea Ecologie si Protectia Mediului necesita tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. 20 . Temperatura de fructificare: 12-18 gr C. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C FAMILIA AGARICUS In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza ³Button Mushrooms´. Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.

Jumatate din cantitatea miceliului se va imprastia uniform deasupra stratului de compost si apoi se va ³sapa´ cu mana compostul. Temperatura de fructificare: 23-25 gr C Agaricus Blazei este de culoare alba. Aceste ciuperci necesita costuri mici de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Pentru a se insamanta compostul e nevoie cam de 0. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Pentru lista cu magazinele ce vand miceliu se poate consulta publicatia: ³Vanzatori de miceliu´. Insamantarea compostului cu miceliu Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. 33% praf de carbune. adica ³ ciuperca zeului´. apoi se mai imprastie putin miceliu de control deasupra. se vor cumpara seminte noi de la laborator. sunt sub forma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu se poate ³insamanta´ o noua generatie cu acestia.Universitatea Ovidius. Prima metoda ar fi asezarea compostului pe niste rafturi astfel incat sa se repartizeze uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C Alegerea speciilor de ciuperci comestibile ³Semintele´ ciupercilor. In prezent nu se cultiva in Romania.7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Pentru orice noua generatie de ciuperci cultivate. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de ³bulgare de zapada´ deoarece are palaria neteda. Se va mai presara o data miceliu deasupra stratului si se va mai ³sapa´ o data. numite miceliu. 17% nisip. se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina. Acesta se taseaza usor si se niveleaza. fara scuame. ³Samanta´ trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. 21 . Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Stratul de compost cu miceliu inauntru. Mai este cunoscuta sub denumirea de ³God¶s Mushroom´. astfel incat miceliul sa cada in interior. de data asta pana la fundul stratului. Pentru o racire mai grabnica se poate amesteca compostul cu mana sau cu furca.

pier. se vor observa mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre care se va presara 0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. Cresterea si recoltarea ciupercilor Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu. ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.0. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea miceliului. Dupa insamantare. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Umiditatea sa fie 80-95%. Nu trebuie lasat aer in saci. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc aer/ora/m.5 . Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri.05-0. apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. specializarea Ecologie si Protectia Mediului O alta metoda de a aranja compostul este de a-l pune in pungi de politilena de 0.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). dupa 10-15 zile. atunci ciupercile aparute se inmoaie. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. Pentru asta se taseaza compostul cu o batere usoara cu palma. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare.Universitatea Ovidius. In faza in care incep primele fructificatii.p. palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala. 22 .75 kg miceliu. In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste.

CONCLUZII In urma studiilor efectuate. am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita. 4. daca sunt consumate intr-un timp indelungat.In plus mancam produse sanatoase crescute ecologic fara sa contina E-uri sau alti conservanti.Universitatea Ovidius. prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore. se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 45% sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi. In concluzie ce aflam in urma acestui proiect? y y cum se poate porni si dezvolta propria afacere bazata pe cultivarea ciupercilor. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta pentru acest produs. specializarea Ecologie si Protectia Mediului Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp.2. In spatiile de cultura sezoniere.care ne dauneaza grav sanatatii. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. cum se poate obtine un fond nerambursabil pentru a dezvolta o astfel de afacere. urmat de o racire. 23 . unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor. Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile.

y luarea la cunostinta a modului de amenajare a spatiului pentru cultivarea ciupercilor si in acelasi timp. care sunt actele necesare si costurile asteptate. y profitul nu trebuie supraestimat: exista o perioada de aproximativ 1 an necesara intrarii intrun ritm normal si constant de functionare a afacerii . Ce se poate invata din acesta afacere? Cultivarea ciupercilor: constituirea si functionarea firmei« y y y y y y y y care este cea mai avantajoasa forma juridica. y cum se gasesc clienti in afara Romaniei si in ce standarde trebuie sa se incadreze productia pentru a fi exportata. descoperirea normelor care trebuie respectate la cultivarea ciupercilor pentru comercializare. specializarea Ecologie si Protectia Mediului y se constata ca exista oportunitatea implicarii intregii familii in dezvoltarea si buna functionare a afacerii. ce oferte trebuie facute. insamantarea cu miceliu. cultivarea ciupercilor: initiere in cultivarea ciupercilor. alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost .Universitatea Ovidius. y y y aflarea unei idei de ansamblu asupra investitiei si a profitului din primul an de activitate. cultivarea de pleurotus in sticle. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole. aflarea actelor necesare pentru infiintarea firmei / asociatii familiale. care sunt preturile de pornire. etc. y reinvestirea profitului in tehnologia de productie si asigurarea titlului de lider pe piata de ciuperci. amenajarea spatiului de cultivare. materialele si materiile prime necesare. pana la incheierea contractului cu primul client. pe ce perioade se negociaza contractele. 24 . ce clauze trebuie privite cu atentie. cum se abordeaza. incubarea miceliului. y cum se gasesc clienti in Romania.

ciupercaria permitand popularea.Universitatea Ovidius. cresterea si dezvoltarea altor organsime animale. intr-o zona nevalorificata la potentialul sau maxim. toate lucrarile se vor realiza cu o atenta supraveghere a personalului calificat. incheierea contractelor de colaborare avantajoase. instruirea angajatilor ( pentru dezvoltarea afacerii). acesta ramanand la forma sa initiala. astfel incat sa nu existe cheltuieli suplimentare. atat din punctul de vedere al deseurilor cauzate. De asemenea. Intr-o succinta incheiere putem afirma ca un proiect la acesta scara ne introduce in contextul unei dezvoltari durabile in Romania. eficientizarea distributiei produselor. etc. vegetale. incheierea acat mai multe contracte pentru piata de desfacere a ciupercilor. De precizat ca. dar si celei urmatoare. calitatea solului nu va avea nici ea de suferit. la acelasi numar de clienti. va fi unul pozitiv. deoarece sera de tip tunel se poate dezasambla. Directiei pentru Sanatate si a Directiei pentru Mediu. materialele folosite la construirea halei sunt reciclabile. vanzarea unei cantitati cat mai mare de ciuperci. o educatie privind dezvoltarea durabila si punerea ei in aplicare in mediul care ne inconjoara zi de zi. cat si din faptul ca. pe motorina. dar si microorganisme in jurul ei. Printr-un proiect de asemenea amploare. specializarea Ecologie si Protectia Mediului y y y y y y y y cultivarea ciupercilor: desfasurarea activitatii . vom aduce la cunostinta generatiei noastre. cultivarea ciupercilor: promovarea afacerii . care sunt apoape inexistente. angajati. 25 . Impactul de mediu pe care il va avea cresterea unei ciupercarii intr-o zona virgina. dar si in normele Uniunii Europene. Terenul nu va avea de suferit in urma interventei umane. fidelizarea clientilor astfel incat sa revina. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.

ro/?gclid=CIrf9veIka0CFYMXzQodHCzm_Q http://ciuperci. Dinu N. 2005 http://www..ro/ciuperci-champignon. Idei de afaceri. 2003 Iona Tudor. Editura Myosotis. . specializarea Ecologie si Protectia Mediului 4.3x. Mohan. 2008 Diana Burduja. . Mateescu N.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicEcologia_ci upercilor. Editura SITECH. Mica enciclopedie a naturii-Ciuperci. 2004.. 2007 Zahiu Letitia.3.afaceri-ciuperci.html http://ciuperci.ro/ciuperci. Editura Lucman..html 26 .. CIUPERCI SI MICELIU. Editura Lucman. Pelaghia Chilom.htm http://www.Tehnologia culturii ciupercilor.ro/ http://www.seretransilvania.afacerilacheie. Cultivarea ciupercilor pleurotus. Ciuperci comestibile. Craiova.. Editura Ceres.Sisteme automate de actionare electromecanica.ro/champ. Editura Universitaria. AGRICULTURA UNIUNII EUROPENE SUB IMPACTUL POLITICII AGRICOLE COMUNE. 2007 Manolea Gh. Bucuresti.Universitatea Ovidius. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.daky.crestere-melci. BIBLIOGRAFIE Gh.php http://afaceribune. Editura Ceres.bioterapi. Jurcovan C. 1997. Bengulescu L.ro/solarii/ciupercarii?gclid=CNfJhe6Ika0CFUG_zAodFG9e7g http://www.

Universitatea Ovidius. specializarea Ecologie si Protectia Mediului 27 . Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole.