Implementarea politiciilor publice

Mondializarea economiei, muta iile de pe pia a for ei de munc , rapiditatea schimb rilor tehnologice i sociale, exigen ele sporite ale societ ii civile reprezint provoc rile c rora administra ia statelor lumii este nevoit s le fac fa prin cre terea eficien ei i eficacit ii proceselor administrative, ameliorarea capacit ii institu ionale de adaptare i inovare, st pânirea diversit ii problemelor, identificarea unor solu ii alternative adecvate complexit ii actuale. Acestea sunt ra iunile pentru care, în prezent, sunt formulate exigen e f r precedent orientate atât spre planul extern, cât i spre cel intern, referitoare la asumarea riscului politic, imagina ia politic , inova ia politic , managementul politic. Politica reprezint un Ädomeniu al activit ii umane care vizeaz rela iile, manifest rile i

orient rile între p turile, grupurile sociale i alte organiza ii active dintr-un stat sau între acestea i cet eni în confrunt rile pentru cucerirea, consolidarea, dezvoltarea i men inerea puterii i pentru controlul func ion rii ei´6 Prin extinderea defini iei anterioare spre domeniul politicilor publice se poate considera c Äorice politic reflect orient rile cet enilor ce formeaz anumite grup ri (fa interiorul unei ri, dar i ale unei ri fa de alte lor, în lupta pentru putere.´7 Prin urmare, se poate considera c politica public exprim manifest rile i orient rile de altele) în

ri, în leg tur cu promovarea intereselor

definite de autorit ile statului, ca puteri publice, centrale sau locale, pentru domenii sau activit i esen iale ce se desf oar fie la nivelul na ional, fie la niveluri teritorial-administrative Considerat frecvent ca un echivalent, la nivel guvernamental, al politicii de corpora ie, politica public poate fi tratat ca ansamblul deciziilor adoptate de c tre autorit ile publice în vederea orient rii într-un sens rezonabil a activit ilor dintr-un domeniu de larg interes public.

6 7

Mic dic ionar enciclopedic, Ed. tiin ific

i Enciclopedic , Bucure ti, 1978 .

Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Ed. Academiei, Bucure ri, 1984.

în general. un loc comun sau un spa iu public int . i cet enilor i care. devenind idealul politicii de mediu. Dezideratul punerii în oper a unei politici publice presupune abordarea simultan a cel pu in dou aspecte: . grupurilor curent. Adoptarea unei anumite solu ii (dintre multitudinea de alternative existente) are un grad ridicat de dificultate provocat de efectele contingen elor asupra cadrului de cercetare a problemelor ce in de op iunea asupra solu iei care vizeaz satisfacerea acestui interes comun.1. ob inut prin disput . o politic recunoa tere public public presupune existen a unui obiectiv (de larg (interes public) i care determin declan area procesului prin care opiniile i interesele celor care se reg sesc în obiectivul fixat sunt aduse laolalt pentru a face posibil crearea unui loc comun al comunit ilor. Schimb rile afecteaz . diferite. care va exista atâta vreme cât activit ile necesare punerii în aplicare a politicii elaborate î i vor demonstra eficacitatea. compromis. dac protec ia mediului înconjur tor reflect la un moment dat un interes comun al societ ii. personalit i sau chiar institu iile statului. a c ror finalitate vizeaz schimb ri comportamentale. în concluzie. negociere. opinii i afilieri. rela iile cu unele grupuri de interese. De exemplu. construit pe baza identific rii unui interes comun al unor largi categorii de cet eni cu interese. înfruntare. Procesul de implementare a unei politici publice Un stat social aflat în continu dezvoltare amplific necesitatea utiliz rii politicilor publice. a adar. Politic public contureaz . reprezint spa iul public al politicii. Esen a unei politici publice ine de mobilizarea membrilor unei comunit i în jurul unui consens permanent reformulabil. inclusiv op iunile în favoarea anumitor mijloace considerate a fi adecvate atingerii obiectivelor proiectate. decizii politice în favoarea unui anumite st ri dorite. atunci ea trebuie s creeze acel spa iul public int care capaciteaz interesul comun al comunit ii în aceast direc ie. în timpul procesului de implementare a politicilor.Politicile publice sunt. mai ales. Prin urmare. în mod 4. Constituie o adev rat art realizarea consensului între to i ace ti actori . Ini ierea ac iunilor ce se impun sunt determinate i posibile tocmai datorit existen ei acestui spa iu.

. Consecin ele acestui fapt sunt deosebit de importante. necesitatea existen ei unor leg turi complexe între organiza iile guvernamentale i multitudinea de organiza ii sociale. reu ita acesteia materializîndu-se în bun starea social la nivel rela iilor dintre institu iile guvernamentale. subiectele puse în discu ie reflect preocup rile concentrate asupra identific rii atât a impactului solu iilor generate de o politic asupra intereselor grupurilor ce constituie spa iul int . protec iei sociale i al asigur rilor sociale implementarea politicilor publice se face. grani ele sectorului public. În domeniul educa iei. de asemenea. centrale i locale. Studiile prezentate în literatura de specialitate au eviden iat influen a for elor sociale asupra implement rii unei politici. Cu alte cuvinte. de limitele i. o aten ie deosebit se impune a fi acordat neguvernamentale i private. acest e ec. În cuprinsul acestui capitol vom încerca s configur m o serie de posibile r spunsuri la aceste provoc ri. În al doilea rând. determinante pentru atingerea obiectivelor unei politici publice. în cea mai mare parte. implement ri care sunt par ial sau în totalitate finan ate din fonduri publice. atunci când exist convingerea c statul a e uat în asigurarea bun st rii sociale. chiar. de c tre organiza ii neguvernamentale sau private. de asemenea. În plus. pozi ia grupurilor de interese sau a clien ilor politicii respective. vor trebui s suporte. organiza iile sociale. neguvernamentale i private.  schimbarea inten iilor celor ce elaboreaz politicile pe parcursul procesului de implementare. de-a lungul timpului. deoarece implementarea unei politici publice este o problem na ional. Focalizarea aten iei asupra procesului de implementare a fost determinat . în primul rând. e ecurile ce au înso it aceast etap . în scopul atingeri obiectivelor proiectate. asigur rii locuin elor. În primul rând. Acest proces este strâns legat de rela iile dintre care dep e te organiza iile guvernamentale. organiza iile guvernamentale i-au dezvoltat o serie de conexiuni în scopul elabor rii i implement rii politicilor publice. cât i a modurilor în care acest spa iu depind de modalitatea de utilizare a politicii de c tre cei responsabili cu implementarea. s n t ii. Se remarcat . Studiile referitoare la implementare au relevat necesitatea acord rii unei importan e esen iale structurii procesului de implementare.

Studiile reflect i cazul în care preferin ele personale ale func ionarilor publici sau în cursului trateaz studiul atât a politicilor care au e uat (indiferent de criteriile de evaluare folosite). apar inând acestor func ionari publicii.Cercetarea procesului de implementare a politiciilor publice a relevat existen a a cel pu in dou teme de reflexie. Davis în ³Libertatea de ac iune administrativ ´. cât i cazul politicilor ce nu au putut fi .2. în m sura în care implementarea a contribuit la crearea acestora i. la nivel teoretic. în unele situa ii. pe dezvoltarea valorilor care exprim imprevizibilitatea afacerii sau pe reguli elaborate în conformitate cu propria experien a func ionarilor publici responsabili cu implementarea. fiind. 4. Constatarea existen ei anumitor tipare comportamentale. variabilele care stau la baza reu itei procesului de implementare. Cea de a doua tem implementate. în principal. în m sura în care.C. Davis. Produsele acestor circumstan e sunt monopolurile informa ionale pentru oficiali. aceste monopoluri au fost supuse controlului ierarhic i democratic. În urm toarele paragrafe sunt dezvoltate aceste dou subiecte. M sura în care libertatea de ac iune constituie o dificultate.Libertatea de ac iune în implementarea unei politici constituie un mijloc potrivit pentru a putea face fa acestui gen de instabilit i . Acest tip de clasificare se bizuie. ceea ce duce la un proces decizional haotic. pe compararea afacerilor. normele de aplicare i cadrul politicii. analizate. Prima tem se refer la studiul libert ii de ac iune procesului de implementare a politicilor.C. Reglement rile. Libertatea de ac iune a actorilor implica i în implementarea politicilor Procesul de implementare a politicilor publice este influen at atât de rezultatul regulilor expuse de K. In astfel de condi ii. totodat . pentru a lua o decizie ace tia apeleaz la un caz asem n tor celui cu care se confrunt . Reducerea gradului de imprevizibilitate cu care se confrunt responsabilii procesului de implementare este posibil prin clasificarea clien ilor din spa iul int al politicii. a determinat efectuarea unor studii direc ionate spre identificarea cauzelor care au dus la formarea acestora . a fi atât de complicate încât func ionarii publici nu pot st pâni în totalitate legea în sine.din spa iul int al politicii . a a dup cum reiese din concluziile acestor studii. dup cum a relevat K. cât i de circumstan ele organiza ionale ale implement rii unei politicii. este o chestiune pus sub semnul întreb rii de imprevizibilatea poten ialilor clien i. se dovedesc.

În consecin . conformitatea cu standardele profesionale. angajat politic i pragmatic. satisfac ia profesional . libertatea de ac iune nu reprezint . .. pentru a satisface anumi i de printr-un comportament birocratic se implementare permite ajustarea politicilor publice. Func ionarii publici care se caracterizeaz responsabilit ilor. conforme cu viziunea politicii publice respective. un fenomen care ar trebui limitat printr-o centralizare administrativ a procesului decizional.compasiunea fa de unii solicitan i influen eaz în mare m sur decizia asumat de c tre func ionarii în cursul procesului de func ionarii publici. În consecin . Func ionarii publici angaja i politic fac tot ce le st în putin clien i în func ie de propriile lor criterii i încearc autoritatea organiza iei. în func ie de caracteristicile fiec rui caz în orienteaz dup o imagine idealizat a birocra iei. de care se bucur parte. managementul propriei cariere..i maximizeze autonomia fa . Mai mult. accentuarea caracterului de reglementare a procesul de implementare contribuie la acordarea unei mai mari libert i de ac iune a func ionarilor implica i în implementarea politicii. în toate cazurile. Func ionarii publici cu stil pragmatic încearc s ajung la un compromis între cei patru factori ce caracterizeaz stilul de lucru al func ionarilor publici: munca în structura serviciilor publice. cu o distribuire clar a competen elor i a s . Cercet rile referitoare la implementarea politicilor publice graviteaz din ce în ce mai mult asupra modalit ilor în care este organizat acest proces la nivelurile microeconomice. Libertatea de ac iune. restric ionarea acestei libert i de ac iune poate genera efecte ngative prin punerea func ionarii publici în imposibilitatea alegerii cele mai bune solu ii. Din perspectiva tiparelor comportamental a func ionarilor studiile men ionte disting trei stiluri proprii func ionarilor responsabili cu execu ia politicilor publice: birocratic.

Ca urmare. 1983. sunt influen ate de mul i al i factori circumstan iali. informa ii i mijloace de exercitare a puterii (Maarse. Din perspectiva implement rii ca mijloc de comunicare. asupra problemelor referitoare la libertatea de ac iune i la dependen a fa de deciziile responsabililor cu implementarea a clien ilor politicii respective . Principalele obstacole men ionate au fost birocra ia (42%). 68% dintre ace tia au r spuns afirmativ. s-a ajuns la concluzia c obiectivele membrilor unit ii centrale de i lipsa de coordonare dintre diferitele .În acest context. lipsa de cooperare a func ionarilor publici (25%). Un num r de 57 de func ionari publici de rang superior au fost întreba i dac : ³Implementarea politicii sectoriale a creat probleme în untrul sau în afara domeniului lor de activitate?´. prea pu ine informa ii pentru a putea aprecia în mod obiectiv calitatea proiectelor elaborate. cercet rile prezentate în literatura de specialitate. Implementarea este un proces interactiv. dar i reprezentan ii grupurilor apar inînd spa iului int al politicii i ai altor grupuri interesate. Din perspectiva implement rii ca proces uman. Bressers. au privit acest proiect ca pe un hazard. Personajele care particip la acest proces au motiva ii i resurse proprii care. O problem limit o constituie faptul c cele mai multe studii asupra implement rii sunt axate pe g sirea explica iilor succesului sau ale e ecului politicii. aten ia este focalizat . aparte de m surile politice directe. fiecare având propriile scopuri. Analiza implement rii politicilor publice Implementarea politicii publice este. Maarse a ajuns la concluzia c grupurile care au lansat proiecte de politici nu au dispus de informa iile necesare referitoare la procesul de luare a deciziilor i. focalizate pe principiul ³de sus în jos´. obiective clare ale politicii respective politici publice. în care toate personajele se str duiesc s i ating propriile obiective. sunt. Implementarea politiciilor publice este un proces dinamic care are ca punct central o multitudine de actori. pe de-o parte. în special. 4. presiunea timpului (33%).3. probleme de coordonare (23%) i probleme informa ionale (17%). de multe ori. iar. în consecin . În plus. condi iile financiar-economice. asupra stilurilor de implementare. în care sunt implicate nu numai autorit ile publice. factorii de decizie primesc în mod frecvent. 1983). Printre factorii care determin e ecul unei politici publice pot fi enumera i: rezisten a local la liniile directoare centrale. v zut ca un punct de blocaj al politicii ca sistem. pe de alt parte. situa ia defavorabil a pie ei pe termen scurt.

furnizate de aceste studii i de altele similare. în prezent se manifest tot mai pronun at tendin a apropierii între cele dou tipuri de abordare. distribu ia i coordonarea sarcinilor) i caracteristicile fiec rui actor implicat în procesul de implementare. În acest context. înc . Informa iile empirice. Aprecierea acestora a dus la tentative de formulare a programelor de implementare. îmbun t irea implement rii politicilor publice i prevenirea transform rii acestora în litera moart . Este interesant faptul c lec iile practice înv ate pe parcursul implement rii au f cut ca p r ile implicate s nu in cont de liniile directoare centrale. Datorit limit rilor introduse de abordarea procesului de implementare unilateral. înc de la începutul procesului de elaborare a politicilor. Transformarea observa iilor constatate în recomand ri practice este. doar de sus în jos sau de jos în sus. fenomen care s-a eviden iat i în cercet rile referitoare la libertatea de ac iune. prin urmare. elaborate special pentru a promova realizarea obiectivelor politicii. În pofida diferen elor ce se men in între cele dou tipuri de abord ri aceste nu sunt în m sur s afecteaze percep ia fundamental a realit ii. Aceste devieri reprezint tentative de promovare cu eficacitate sporit a valorile de baz ale politicii i nu de eludare a acestora. în continuare. ci mai degrab contribuie la eviden ierea acelor situa ii ce merit mai mult aten ie. problematic din diverse motive i.implementare au un rol principal. Pe baza convergen ei între abord rile de sus în jos i de jos în sus se poate realiza o asociere între aspectele organiza ionale ale implement rii politicii (stabilirea. aten ia este. Pentru surmontarea dificult ilor axate de omnipoten a reglement rilor emise la nivel central. . se pot distinge dou linii de dezvoltare: (1) întocmirea unei liste de verificare a punctelor de interes. s-a apelat la rezultatele studiilor prezentate anterior. cât i în alte domenii. concentrat asupra dezvolt rii instrumentelor care s fac posibil utilizarea noilor viziuni atât în procesul de implementare al politicilor publice. au servit la îmbun t irea în elegerii procesului de implementare a unei politicii publice. pentru stabilirea procesului de implementare i (2) dezvoltarea teoriilor explicative ale procesului de implementare.

Aceast metod de proiectare este similar cu practica din Statele Unite ale Americii. O metod cauz s fie luat . R spunsurile la aceste întreb ri vor fi luate în considera ie în procesul de formulare a deciziilor politicii publice. Proiectarea acestor instrumente este variabil . unde Senatul a impus declara ia de impact a reglement rii. normele de aplicare au ap rut cu întârziere. de proiectare mai elaborat se refer la determinarea gradului în care administra iile locale pot pune în practic politica. R spunsurile la întreb ri de tipul Este fezabil implementarea m surii în cauz ?. Prin acest instrument sunt evaluate consecin ele anumitor scopuri ale politicilor publice. s-a re inut necesitatea concentr rii aten iei asupra determin rii impactului administrativ. se poate îmbun t i percep ia asupra m surii în care eforturile administrative conduc spre atingerea obiectivelor propuse. . În situa ia în care implementarea este responsabilitatea organismelor guvernamentale. a organiza iilor ne-guvernamentale i a celor private. Care sunt eforturile solicitate administra iilor locale? vor spori sensibilitatea factorilor de decizie de la nivelul central fa de problemele administra iilor inferioare ierarhic.4. costurile acestui proces trebuie s se reflecte atât asupra guvernului cât i asupra organiza iilor i societ ilor comerciale. În plus. Fundamentarea teoretic a procesului de implementare O anumit politic public poate e ua datorit unui complex de factori.Între alte consecin e. solicitan ii nu au în eles aranjamentele de subven ionare. înainte ca decizia cu privire la m sura în 4. Cea mai simpl metod este reperezentat de întocmirea unor liste de verificare ce con in întreb ri referitoare la punerea în practic a m surilor politice de c tre administra iile locale. Practica a dovedit deci c implementarea ca etap esen ial în reu ita politicii publice estemult mai dificil i mai costisitoare decât presupun marea majoritate a politicienilor . formulate de guvern asupra func ion rii administra iilor descentralizate. num rul func ionarilor publice s-a dovedit insuficient. declara ie referitoare la m surile politice avute în vedere. dintre care enumer m:     municipalit ile responsabile cu implementarea nu au fost suficient motivate.

ca rezultat. explica iile nu genereaz acumularea în timp a cunoa terii factorilor care influen eaz implementarea politicii. În primul rând. care în sine nu ar afecta în mod negativ implementarea. identificarea unor factori cu caracter general. informa iile furnizate de analizarea procesului de implementare nu pot fi comparate cu previziunile bazate pe cercet ri declan rii procesului. politiciior publice este important dezvoltarea unor teorii efectuate anterior o gam larg de factori ce influen eaz . lipsa motiv rii municipalit ilor în implementarea unei politici este un factor decisiv doar în m sura în care acestea beneficiaz de o mare libertate de ac iune (sau î i pot permite s ac ioneze ca atare. În plus. fiind bazate pe termeni i niveluri de abstractizare diferite. este. Studiile efectuate asupra derul rii procesului de implementare urm resc pe lâng determinant identificarea rezultatelor finale ale procesului i explicarea acestor rezultate. declara iile func ionarilor publici superiori au creat confuzii în mass-media. Pân la un punct.care variaz de la caz la caz. posibil . Interac iunea dintre ace ti factori generali i modul în care ei înt resc sau diminueaz influen a fiec ruia dintre ei este o ipotez foarte rar luat în calcul. În consecin . îns .  societatea nu o sprijin suficient politica elaborat . ace ti factori generali î i p streaz caracterul abstract i. iar libertatea de ac iune nu constituie. de i sunt în mare parte adev rate. dintre factorii reali men iona i în diverse studii. sunt folosi i mai mult ca punct de pornire în construirea unor diagrame de clasificare a cauzelor de e ec în implementare. Studiile nu sunt uniforme. în sine.. aceste explica ii nu prezint întreaga situa ie. un impediment în implementarea eficace a unei politici publice. dispunând de libertate real de ac iune). Referitor la acestea se impun dou observa ii. Pentru a putea furniza informa ii consistente cu privire la factorii cu impact asupra procesului de implementare a explicative. Factorii identifica i î i vor exercita influen a numai în corela ie cu al i factori. De exemplu. În al doilea rând. punând în eviden implementarea.

respectiv trebuie explicat inând cont de combina ia valorilor reprezentate de multitudinea celorlal i factori de influen . fie chiar o influen a celorla i factori. În aceste circumstan e. Cele mai frecvente cazuri sunt acelea în care între actorii implica i exist rela ii stabilite anterior ini ierii politicii respective.) . Managementul responsabil cu implementarea trebuie s ia în considerare influen a tuturor acestor factori în situa ia particular generat de o anumit politic public ( vezi fig. Un factor care exercit o influen pozitiv în anumite circumstan e. Suportul ipotezei variabilit ii factorilor de impact este oferit prin extrapolarea conceptului de abordarea contingen elor. factorii care influen eaz procesul de implementare se intercondi ioneaz reciproc.Teoria dezvoltat în cele ce urmeaz i reprezint a fost elaborat de un grup de speciali ti olandezi rezultatul unei suite de studii de cercetare efectuate dup aniul 1990. Teoria pleac de la premisa c procesul de implementare a politicilor publice ia în considera ie i rezisten a la implementare sau la schimbarea caracteristicilor politicii ce urmeaz a fi implementat . poate avea fie o negativ . 4. de stabilirea procesului dintre guvern i spa iul int posibilit ilor de aplicare corecte a noilor instrumente. în primul rând. configurat de o reprezentare diferit influen neglijabil . într-un alt context. iar dezvoltarea politicii nu face altceva decât s ad uge elemente noi procesului interactiv existent între entit ile implicate.1. Dup traversarea acestei prime etape se poate trece la evaluarea variabilit ii fiec rui factor în func ie de noile instrumente politice introduse. în elegerea factorilor care determin caracterul interactiv al este condi ionat . Procesul presupune activit i i interac iuni între func ionarii publici implica i în implementare i membrii spa iului int . Impactul fiec rui factor poate fi exprimat printr-o func ie de celelalte variabile de situa ie. introdus de Lawrence i Lorsch în teoria organiza ional Conform acestui concept.

pe abordarea sistemic . cel mai bun. care sus in existen a unui set . se consider ca ipotez un num r de 15 variabile independente importante pentru desf urarea i rezultatele managerii procesului de implementare i aplicabil în toate cazurile. atunci(de ex. care afecteaz în mod profund demersurile i practicile sfâr it. atunci Y). dar. Managerii procesului de implementare construiesc scenarii pe baza ra ionamentului dac . Aceast pozi ie este i cea comportamental . dac X.1. este total nerealist. comportamental. Dac la un anumit moment. imposibil acceptarea unuor principii manageriale universale. ceea ce genereaz situa ii manageriale i care fac. Abord ri manageriale ale procesului de implementare al unei politicii publice Abordarea contingen ei este construit pe contribu ia managementului tiin ific. Esen a abord rii contingen ei const în faptul c exist o multitudine de factori de contingen (variabile de situa ie). totodat .Demerul managerial focalizat asupra implement rii politicii lor publice Coordonatele spa iului int al politicii publice Demersul managerial focalizat asupra implement rii politicii publice Mentalitatea membrilor spa iului int Mod unic . Lista variabilelor de situa ie relevante este aproape f r deosebit de complexe. de de implementare indiferent de tipul politicii i de natura spa iului int Diferen e între resursele disponibile Variabile de situa ie relevante Solu ie unic valabil doar pentru acest caz Solu ie Strategia de implementare a politicii a) abordarea universal b) abordarea contingen ei Figura 4. construit de diferit de abordarea managerial clasic de principii universale. Conform acestei abord ri un cel mai bun scenariu unic. în special.

caracterizat de interac iunile dintre guvern i spa iul int al politicii respective. Num rul de situa ii este limitat de num rul (limitat) al circumstan elor interne. . Complexitate devine administrabil prin stabilirea a dou seturi de variabile independente: circumstan e interne (de ex. Circumstan ele externe. Printre circumstan ele interne pot fi enumerate: scopurile. deseori. aplicarea anumitor instrumente politice ocup un loc mai pu in important în acest proces comparativ cu cel declarat în procedurile oficiale. sunt luate în calcul la estimarea valorii circumstan elor interne. în general. Sunt destul de frecvente situ iile în care atât membrii spa iului int al politicii. cât i o aten ie insuficient entit ilor direct asupra desf ur rii procesului) i asupra indirect . inclusiv caracteristicile instrumentelor ce urmeaz implementate.6. f r cre terea exponen ial a complexit ii teoriei. nu coincid cu activit ile în care sunt implica i sau chiar cu politica în sine. modelele computerizate nu pot fi folosite. Primul set de factori care favorizeaz aplicarea instrumentelor politice este construit din obiectivele celor care implementeaz politica i cele ale membrilor spa iului int al politicii. Deoarece multe dintre variabilele relevante nu pot fi cuantificate.procesului de implementare atunci. se pot stabili nu mai pu in de 32. Influen a acestora se exercit organismele guvernamentale responsabile cu implementarea acord aplic rii instrumentelor. Teoria analizeaz modalitatea în care ansamblul circumstan elor interne determin evolu ia i rezultatele a fi procesului. factorii care au influen circumstan e externe (factori cu influen circumstan elor interne. Instrumentele politice aplicate pot fi i ele incluse în circumstan ele externe. De cele mai multe ori. multe circumstan e pot fi luate în calcul. chiar dac aceste variabile sunt tratate ca fiind dihotomice. Actorii care intervin în procesul de implementare al unei politici publice au propriile interese care. În acest mod. 4. Factori care influen eaz implementarea unei politici publice Procesul de implementare al unei politicii este.768 combina ii de circumstan e sau³situa ii. informa iile i sursa puterii implicate.

Exist posibilitatea aplic rii instrumentului politic este extrem de redus. În cazul subven iilor. În acest caz . ale c rui baze se pun în situa ia în care ambele p r i împ rt esc un el comun. Combina ia de circumstan e (valorile diferitelor categorii de factori) determin tipul de interac iune dintre guvern i grupul int . dac membrii grupul int solicit acest tip de sus inere. cooperarea.Mai concret. pe parcursul procesului de implementare. Cel de al treilea grup de factori determinant pentru desf urarea procesului de implementare este distribu ia puterii între cei care fac implementarea i membrii spa iului int . cunoscute societ ile sau activit ile sectorului care se calific pentru subven ionare? În cazul în care spa iul int are de câ tigat prin aplicarea instrumentarului politicii (de exemplu în cazul subven iilor). Pozi ia membrilor spa iului int este mult mai puternic în situa ia în care acesta nu se manifest în favoarea utiliz rii acestui tip de instrument. de exemplu. care presupune ca una dintre p r i s adopte o atitudine pasiv (nici nu stimuleaz . problema principal este în ce m sur aplicarea concret a instrumentului politicii va contribui la atingerea propriilor scopuri a p r ilor implicate în implementare. puterea apar ine în exclusivitate celor ce implementeaz politica respectiv . nici nu împiedic aplicarea instrumentului politic). i situa ii în care nu apare nici un fel de interac iune între guvern i grupul int . este important ca managerii procesului de implementare s cunoasc îndeaproape spa iul int al politicii.. de exemplu. Din punct de vedere teoretic pot fi diferen iate trei tipuri de interac iuni: parteneriatul. În acest sens. atunci informa iile disponibile membrilor spa iului int pot duce la cre terea considerabil a posibilit ilor de aplicare. Al doilea grup de factori de care depinde aplicarea cu succes a instrumentului politicii este exprimat prin de cantitatea de informa ii de care dispun entit ile implicate. rezisten a se materializeaz prin opunerea direct sau ascuns la svchimb rile aduse de implementarea politicii publice. Sunt.

aceasta va determina o orientare a clien ilor c tre transportul auto.speran ele de schimbare i de elementele de noutate. procesele de schimbare genereaz st ri conflictuale. Obiectivele i stategiile. Acestea implic urm ri. De exemplu. neân elegeri. consecin e i rezultate previzibile între ceace s-a învechit i frâneaz . Aceast migrare. sa manifestat ( în unele domenii continu s se manifeste) deosebit de puternic. dar i investi ii importante în infrastructura rutier . pe de-o parte. întotdeauna de transform ri sau prefaceri în formele i con inutul structural al oric rui proces sau activitate. 4. în oricare dintre sectoarele economice.a. i ceace este este nou i liberalizeaz . Mai mult. datorit faptului c afecteaz o serie de interese personale sau de grup.d. dar devin deosebit de semnificative i vizibile în zonele generatoare de problemele sociale.7. Astfel de manifest ri apar în toate domeniile de activitate uman . b) genereaz orice schimbare preconizat atitudini fa i cunoscut creaz a tept ri i speran e. În consecin care se propag reac iile nefavorabile schimb rilor proiectate. dar i cele care privesc politicile publice sunt înso ite. pe de alt parte. dar i instrumentele utilizate de noii proprietari au dus la apari ia unor perturba ii. dezacorduri i chiar ostilitate f i . impune elaborarea unor politici noi în domeniul siguran ei rutiere.m. Schimb rile în sistemele mari cum sunt cele ce reprezentate de sectoarele economiei na ionale sau diviziunile acestora au o serie de specificit i esen iale de care trebuie inut cont pe tot parcursul derul rii procesului de implementare: a) o singur schimbare în structura unui sector genereaz mi c ri profunde i modific rela iile dintre acesta i celelalte sectoare i activit i. paragraful urm tor este dedicat celui de-al treilea tip de interac iune rezisten a la schimb rile vizate prin dezvoltarea unei politicii publice.Cum interac iunile legate de parteneriat i cooperare sunt cunoscute i comune multor alte domenii cercetate deja. Rezisten a întâmpinat de politicile de privatizare. . atitudinile influen eaz este nevoie ca viteza de ac iune s fie cel pu in egal viteza cu rezultatele . tulbur ri i chiar la convulsii sociale. dac politica de restructurare a transportului feroviar disponibilizeaz masiv for a de munc . Rezisten a la schimbare Schimb rile în general. pe lâng necesitea unor adapt ri în politicile de protec ie i securitate social .

în fa a schimb rii indic importan a pe care sistemul o i cea social-uman .c) schimbarea conduce la armonizarea ac iunilor i activit ilor sau la un salt calitativ în rezultatele previzionate în cazul îmbun t irii unor elemente sau rela ii. Sunt i situa ii în care promovarea schimb rii are ca efect regresul fa de situa ia ini ial . în special dac se are în vedere faptul c dezvoltarea unei politicii publice este un proces de durat ofer garan ia unei reu itei liniare. Gradul de rezisten acord intei sau st rii dorite. În practica curent rezisten a la schimbare se poate manifesta într-o multitudine de forme. dinamic i eficient. direct sau indirect. . Rezisten a la schimb rile preconizate prin politicile publice este explicabil . care alimenteaz rezisten a la implemetarea politicilor publice: a) factori care privesc caracterul schimb rii urm rite prin politica public :    b)   c)    reducerea pozi iilor ierarhice sau a drepturilor de decizie i ac iune. Atitudinile asociate unor astfel de a tept ri nu sunt caracteristice modelului modern. scurtcircuitarea nivelului ierarhic. factori care privesc responsabilii schimb rii : comunicare deficitar . factori care vizeaz modul de realizare a schimb rii: neacordarea autorit ii celor îndrept i i s realizeze schimbarea proiectat i i care nu pentru dezvoltarea cuno tiin elor i abilit ilor. care se manifest printr-o un anumit regresÎn situa ia se configura ie necorespunz toare a elementelor structurale sau la o reducere a elementelor existente.Analizele contextului real au pus în eviden trei grupe de factori semnificativi. distribuirea inegal a eforturilor între dimensiunea tehnico-economic existen a unui climat tensionat între responsabilii schimb rii. dezbaterea i definitivarea procesului politicii. neparticiparea la proiectarea. imposibilitatea de a folosi cuno tiin ele existente sau necesitatea unor eforturi suplimentare decalajul consistent dintere decizie i responsabilitate.