Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Bolnavul cu peritonita acuta. Rolul asistentei medicale in ingrijirea lui

MOTTO: “Medicina este o artă care vindecă uneori, uşurează adeseori şi consolează totdeauna”

CAPITOLUL I PERITONITA ACUTĂ Peritoneul este o seroasă foarte întinsă, în raporturi cu toate organele abdominale, cu o vastă reţea de vase sanguine, limfatice şi seruri, căreia i se conferă roluri fiziologice şi fiziopatologice foarte importante. Peritoneul intervine în procesele de apărare ale organismului, reacţionează printr-o exsudaţie abundentă, producere de fibră şi anticorpi care tind să limiteze infecţiile. Datorită poziţiei sale în plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafaţă interoceptivă, la cei mai variaţi excitanţi, ceea ce explică tulburările reflexe locale la distanţă şi generale, care apar în îmbolnăvirile acestei seroase.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

DEFINIŢIE Prin peritonită se înţelege inflamaţia peritoneului urmată de dezvoltarea unui sindrom patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a produs peritonita. CLASIFICARE După faza evolutivă – deosebim două feluri de peritonită: peritonita acută peritonita cronică După localizare: peritonite apendiculare peritonite biliare peritonite urinare peritonite enterale (intestinale), etc. După modul de a se produce: peritonită localizată (circumscrisă) peritonită generalizată Deosebim două feluri de peritonită acută: peritonită acută localizată peritonită acută generalizată Peritonită acută localizată este acea formă în care mijloacele de apărare existente în cavitatea abdominală reuşesc să localizeze procesul infecţios în regiunea în care el a apărut.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De exemplu: peritonita localizată de origine apendiculară (cunoscută şi sub numele de plastron) sau bloc apendicular, peritonită localizată de origine colecistică (plastrom colecistic), peritonită localizată din regiunea pelvină (pelviperitonită). Peritonita acută difuză (generalizată) este acea formă prin care se înţelege un sindrom infecţios complex, abdominal, determinat de pătrunderea în cavitatea peritonială a unor germeni patogeni cu virulenţă foarte crescută. ETIOLOGIE Pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea abdominală se poate face pe mai multe căi: Prin perforarea unui organ cavitar datorită unui proces patologic al acestuia (eventualitatea cea mai frecventă) Apare în: ulcerul gastric sau duodenal perforat apendicită acută gangrenoasă perforată colecistită acută perforată ulceraţii şi perforaţii intestinale de diferite cauze gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau ocluzionale, etc. Prin perforarea unui organ cavitar, datorită unui traumatism care nu a deschis peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub denumirea de traumatism abdominal închis. Prin infectarea peritoneului datorită unui agent vulnerabil (arme albe, glonte, schije, etc.) care deschide peretele abdomenului, lăsând ca peritoneul să fie expus unei infecţii cu germeni din afară. În cazul când agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se produce şi prin revărsarea conţinutului septic pe care îl conţine organul respectiv în cavitatea peritoneală. Acest tip de leziune se numeşte traumatism abdominal deschis. Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la început localizat şi apoi generalizat. Dintre acestea exemplificăm:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

apendicita acută localizată, care abcedează şi se deschide în cavitatea abdominală. Pelviperitonita acută localizată la început, dar care apoi se deschide în cavitatea mare a peritoneului. Prin însămânţarea peritoneului pe cale hematogenă (fixarea germenului şi evoluţia lui pe peritoneu la persoana care se află într-o stare septică). Pe cale genitală la femei: Constituţia specială a zonei genitale feminine este de aşa natură încât face ca vaginul să comunice prin intermediul cavităţii uterului şi al lumenului trompelor cu cavitatea peritoneală şi cu toate că aceste organe intermediare creează bariere împotriva infecţiilor, permite uneori transmiterea unei infecţii din vagin (gonococică sau de altă natură) la peritoneu. Aceasta poate apărea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra infecţiilor, după primele contacte sexuale, dacă în timpul acestor contacte li s-a transmis un germene patogen (genococ, cocobacil, de obicei) sau după efectuarea unor manevre septice ale cavităţii uterine (în scop avortic, diagnostic sau terapeutic). Mecanismul de producere al peritonitei Din lupta dintre germenii patogeni pătrunşi în peritoneu şi elementele de apărare a organismului, existente în ţesutul reticuloendotelial de pe suprafaţa peritoneului şi a marelui epeplon, rezultă lichidul purulent care caracterizează peritonita. Acest lichid conţine mari cantităţi de toxine eliberate de către germenii patogeni. Toxinele irită pe de o parte peritoneul, determinând o reacţie peritonială dureroasă şi pe de altă parte, intră prin resorbţie în circulaţie determinând fenomenele toxice caractristice peritonitei. Germenii patogeni se înmulţesc, se răspândesc şi în restul cavităţii peritoneale creând peritonita generalizată. Fiziopatologie

endotoxine). Durerea este de obicei . Peritonita acută difuză rezultă din reacţia locală a peritoneului şi a viscerelor abdominale şi cea generală a întregului organism la acţiunea agresivă a germenilor microbieni şi a unor produşi în peritoneu. hiperemie şi infiltraţie edemoasă a tuturor viscerelor. sediu (localizată sau difuză). boala cauzală. Şocul toxico-septic reprezintă o componentă importantă în evoluţia şi prognosticul peritonitelor. paroxismele. iradierea. bilă. cursuri si referate postate de utilizatori. epiploanelor şi mezourilor.Vizitati www.tocilar. Trebuie precizate: modalitatea de debut (brutală sau nu). suc pancreatic. timpul scurs de la debutul peritonitei. sunt mai agresivi germenii anaerobi. viteza de înmulţire. Factorii de agresiune sunt reprezentaţi de: flora microbiană cu calităţile sale de virulenţă. lichid colic. care are tendinţa să închisteze secreţia purulentă din peritoneu în diverse loje: aderenţele fibrinoase realizează uneori o veritabilă ocluzie mecanică. secundar inflamaţiei peretelui intestinal apare ileusul dinamic. SIMPTOMATOLOGIE Au fost descrise: Semne funcţionale Durerea este primul semn care apare într-o peritonită acută. Reacţiile peritoneului sunt de tip inflamator: secreţia seroleucocitară purulentă în prima fază însoţită de edem. produşi biologici: lichid gastric.ro ! Arhiva online cu diplome. agresivitatea florei microbiene şi a produşilor pătrunşi în peritoneu. putere necrozată. evoluţia. suc intestinal. Factorii de gravitate în peritonită acută difuză sunt: terenul biologic al bolnavului. starea de şoc toxico-septic. toxicitate (exotoxine. Toate aceste elemente au importanţă în diagnosticul etiologic al peritonitei. exudat muco-septic în a doua fază.

Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic şi relevă: contractarea abdominală reprezintă creşterea tonusului musculaturii pereţilor. Peretele abdominal nu se lasă deloc deprimat prin apăsare. în perforaţie. Hiperestezia cutanată – constă în producerea unei senzaţii particulare dureroase atunci când se palpează tegumentele peretelui abdominal în zona organului afectat. este expresia iritaţiei diafragmului. Poate iradia în locuri diferite (hipogastru. difuzând într-o etapă ulterioară. umăr. ulterior poate ţine de supraadăugarea unei ocluzii mecanice. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze produs iniţial prin ileus dinamic reflex. care se poate pune în evidenţă prin: Inspecţia abdomenului care arată: imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei. Vărsăturile frecvente sau biliare – pot contribui.“semnul clopoţelului” (Mandel) . apăsarea musculară este un semn mai precoce al peritonitelor. Peretele abdominal cu tonus normal se lasă iniţial deprimat pentru ca bolnavul să simtă durerea şi să contracteze peretele. atunci când sunt abundente la dezhidratarea bolnavului. Ea poate fi continuă şi stabilă sau cu exacerbări paroxistice. sau poate fi de la început difuză. secundar peritonitei. În peritonitele hipertoxice se poate întâlni diareea. de sac Douglos. respiraţia este superficială. Percuţia abdomenului poate arăta: percuţia dureroasă a abdomenului . Cel mai des semn este necontractarea peretelui abdominal. regiunea scapulară) de intensitate diferită.ro ! Arhiva online cu diplome. manevra fiind extrem de dureroasă. de la lovitura de pumnal a inundaţiei peritoniale până la formele atenuate. Sughiţul întâlnit inconstant. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. a stazei gastrice şi a stării toxice. Semnele fizice abdominale sunt fără valoare pentru precizarea diagnosticului.tocilar. mai frecventă de tip toracic superior. durere la decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după o apăsare progresivă (semnul Blumberg). brutală. Poate fi iniţial localizată.

Examene paraclinice Examen de laborator amilaza şi lipaza sunt moderat crescute în general glicemia creşte în acidoza diabetică şi în pancreatită ureea creşte în stări de dezhidratare leucocitoza este frecvent întâlnită şi prezintă uneori valori mari anemia obişnuită electroencefalograma este necesară pentru eliminarea diagnosticului de infarct miocardic.Vizitati www. Lipsa de concordanţă dintre puls şi temperatură constituie un indice preţios de apreciere a gravităţii unei peritonite.ro ! Arhiva online cu diplome. . şi adesea îi este caracteristic “faciesul suferind”. agitat. lenze arse. Tensiunea arterială – iniţial normală. transpirat. scade până când se instalează starea de şoc.5˚C. înfundaţi în orbite. Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativă asupra stării generale a bolnavului care poate prezenta: Creşterea temperaturii – 38. Tuşeul rectal şi tuşeul vaginal provoacă o durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas (ţipătul Douglas-ului) sau bombarea Douglasului care certifică prezenţa revărsatului peritonial. dispariţia matităţii hepatice (semne de pneumoperitoneu) Ascultaţia abdomenului pune în evidenţă o linişte absolută (semn de pareză intestinală). cursuri si referate postate de utilizatori. tegumente teroase (pământii). Starea generală: Bolnavul este palid. înspăimântat – cunoscut sub numele de facis peritoneal. lucioşi.tocilar.39˚C care poate lipsi în primele ore. Facisului peritoneal îi sunt caracteristice şi următoarele: ochii încercănaţi. Pulsul – poate fi normal sau accelerat concordat cu creşterea termică. anxioşi.

de 3-4 mm muşama şi traversă sub bolnav un vas gradat pentru colectarea lichidului un cearşaf împăturit în trei.Vizitati www. Se puncţionează în zona mată şi dacă se extrage lichid se confirmă peritonită (în mod normal nu se extrage lichid din cavitatea peritoneală). alcool iodat) novocaină pentru anestezie locală casoletă mică cu comprese sterile două eprubete sterile (astupate) etichetate . imagini hidroaerice în ocluzia intestinală. semilunare. calculi biliari sau urinari radioopaci. aşezat în regiunea lombară. Puncţia abdominală sau paracenteza – reprezintă traversarea peretelui abdominal şi pătrunderea în cavitatea abdominală cu ajutorul unui trocar. Examenul radiologic pe gol poate evidenţia pneumoperitoneulsub formă de imagini clare. umbra unui abces sau a unei mase tumorale. tinctură de iod. pentru bandajarea abdomenului în timp şi după evacuarea lichidului tăviţă renală seringi de 2-5 ml sterile ace soluţie pentru dezinfecţia locului de elecţie (alcool.tocilar. Pentru diagnostic sunt utile şi puncţia abdominală precum şi peritoneoscopia. Se face în scop explorator şi terapeutic.ro ! Arhiva online cu diplome. Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei: masă acoperită cu un câmp steril casoletă cu câmpuri sterile casoletă cu mănuşi sterile casoletă cu trocar gros cu diam. situate sub diafragmă. cursuri si referate postate de utilizatori.

ro ! Arhiva online cu diplome. Rolul asistentei în timpul puncţiei Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru laborator (după ce medicul retrage mandrenul) examen citologic. Înainte de puncţie bolnavul va fi poziţionat în decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat. Masa cu instrumente se aşează cât mai aproape de bolnav. în diferite direcţii (dacă în timpul evacuării scurgerea se opreşte brusc) se introduce mendrenul neascuţit în trocar (când orificiul acestuia se acoperă cu o ansă intestinală sau flacoane de fibrină) se badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod după ce medicul extrage trocarul . Puncţia se realizează la patul bolnavului după ce a protejat patul cu un paravan. Lichidul se evacuează în timp de 1-2 ore se schimbă poziţia bolnavului. Întregul instrumentar se pregăteşte pe o măsuţă acoperită cu un câmp steril şi se aduce în cameră numai în ultimul moment pentru a nu cauza stări de nelinişte bolnavului.Vizitati www. La prima paracenteză se evacuează numai 4-5 litri de lichid. determinarea cantitativă de albumină.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. se aplică tubul de cauciuc în prelungirea canulei şi se colectează lichidulo acistic în recipientul pregătit pentru acesta se observă starea generală a bolnavului şi se măsoară pulsul şi respiraţia dacă apar complicaţii se anunţă imediat medicul partea superioară a abdomenului se badijonează cu cearşaful împăturit (pentru ca deprimarea cavităţii abdominale să se facă brusc) şi se strânge progresiv se supraveghează viteza de evacuare (nu trebuie să fie mai mare de un litru la 15 min). substanţe necesare pentru reacţia RIVALTA ace de siguranţă catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare când bolnavul prezintă tulburări de micţiune.

Vizitati www. se poate instala o hemoragie internă. În acest caz medicul va întrerupe puncţia şi se vor administra bolnavului substanţe analeptice.tocilar. Pregătirea (manipularea) lichidului evacuat prin puncţie pentru laborator . cursuri si referate postate de utilizatori. se aplică un pansament steril se strânge cearşaful în jurul abdomenului şi se fixează cu ace de siguranţă Îngrijirea bolnavului după puncţie se asigură în cameră temperatura optimă şi linişte pentru bolnav bandajul împrejurul abdomenului se menţine timp de 5-6 ore bolnavul va fi supravegheat 24 de ore şi se anunţă imediat medicul la orice suspiciune pansamentul plăgii se face în condiţii de asepsie perfectă se serveşte bolnavul şi se alimentează la pat în tot timpul repaosului substanţele analeptice se administrează la indicaţia medicului Accidente În urma vasodilataţiei excesive prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale bolnavul poate face colaps.ro ! Arhiva online cu diplome.

Lichidul recoltat în eprubete sterile sau pe medii de cultură se aşează în termostat sau se aduc la laborator împreună cu încă 100-200 ml pentru diferite determinări de laborator cerute de medic în buletinul de recoltare (examen citologic prin centrifugare. cursuri si referate postate de utilizatori. Se transportă imediat la laborator evitând suprainfectarea produsului.Vizitati www.tocilar. numele bolnavului. Restul lichidului se determină volumetric. salonul şi secţia.). DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Acesta se face cu: Afecţiuni medicale cu simptomatologie abdominală colică renală colică hepatică ulcer în puseu evolutiv infarctul miocardic pneumopatii bazale Afecţiuni chirurgicale ocluzii intestinale pancreatită acută infarctul enteromezentric sarcina extrauterină ruptă TRATAMENTUL PERITONITELOR .ro ! Arhiva online cu diplome. Recipientele cu lichidul recoltat vor fi etichetate specificând conţinutul lichidului. etc. data recoltării. determinarea calitativă de albumină.

Tratamentul medical constă în: antibioterapie generală reechilibrarea hidroelectrică. Ea trebuie făcută de urgenţă iar tehnica şi tactica operatorie să fie cea mai puţin şocantă dar eficace. cursuri si referate postate de utilizatori. acido-bazică. . Netratate 99% din peritonitele acute au un prognostic nefast. complex. adecvat şi susţinut. Tratamentul în peritonită acută trebuie să fie: precoce. nutritivă tratarea şocului toxico-septic menţinerea funcţiilor vitale cât mai aproape de parametrii fiziologici Măsurile terapeutice se pot grupa în: Măsuri specifice Măsuri nespecifice Măsurile terapeutice specifice: Intervenţie chirurgicală obligatorie (excepţie făcând peritonitele primare).Vizitati www. Peritonita acută este o urgenţă chirurgicală.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Tratamentul chirurgical are ca obiective: Suprimarea sursei (cauzei peritonitei) Tratarea peritonitei prin spălarea minuţioasă a peritoneului cu ser fiziologic şi drenaj eficient al spaţiilor de închistrare posibile în peritoneu.

se instituie din primele momente de la suspiciunea unei peritonite.tocilar. a trompei uterine gangrenate. în perfuzie. Ele se administrează pe cale intravenoasă prin cateterizarea unei vene mari. în funcţie de ionograma serică Reechilibrarea circulatorie (volemică) se face pe lângă soluţiile hidroelectrice.) Drenajul cavităţii peritoneale. cu un aport de 18-27 g NaCl glucoză 5-10% (cu insulină 5U la 250 ml) având un aport caloric 2000-3000 ml. Rheomatex 1000-1500 ml).ro ! Arhiva online cu diplome. succesul final şi prognosticul depid de stricteţea cu care sunt aplicate propunerile generale. Intervenţia chirurgicală trebuie să realizeze cel puţin suprimarea sursei (închiderea perforaţiei. ionogramă. cu plasmă sau sânge. HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2000 mg. semne clinice obiective. hematocrit. ameliorează rezultatele reechilibrării circulatorii. Se administrează: ser fiziologic 2000-3000 ml. Exteriorizarea drenurilor se face la distanţă de plaga operatorie unde declivitatea asigură cea mai bună evacuare Dacă intervenţia chirurgicală şi drenajul sunt factori esenţiali specifici ai tratamentului peritonitei. Cantităţile de apă şi electroliţi ce trebuiesc administrate se stabilesc în funcţie de tensiunea arterială.Vizitati www. Reechilibrarea hidroelectrolitică este componenta terapeutică majoră. . NaCl. etc. Măsuri terapeutice generale: Reapos la pat – poziţie semiaşezândă. Aspiraţie nazo-gastrică. noadrenalină 1-4 mg în soluţii macromoleculare Dextran 70. Prin această măsură se evită vărsătura şi posibilitatea aspiraţiei traheo-bronşice. În caz de urgenţă vitală se întrebuinţează vasopresoare (adrenalină. Ameliorarea condiţiilor respiratorii se obţine prin oxigeno-terapie. cursuri si referate postate de utilizatori. mai precis în zonele de elcţie unde se dezvoltă abcesele. KCl în soluţii molare. presiunea venoasă centrală. îndepărtarea apendicelui.

CAPITOLUL II ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITĂ ACUTĂ Îngrijirea preoperatorie a bolnavilor Îngrijirea bolnavilor înainte de intervenţia chirurgicală. Se administrează în perfuzii. asociate cu alte antibiotice – Kanamicina. i. Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţia chirurgicală constă în: Pregătirea psihică a bolnavului – bolnavul este încurajat cu atenţie şi solicitudine.tocilar. se suprimă tot ceea ce ar putea să producă bolnavului o stare de nelinişte.Vizitati www. pe cât posibil exacte pe antibiograma secreţiei purulente peritoneale. după un oarecare grad de rehidratare prin diureză osmotică (glucoză 20%) Corectarea acidozei metabolice cu soluţii molare de NaHCO3 1000-2000 ml/24 ore.ro ! Arhiva online cu diplome. Tratamentul antibiotic este etiopatologic. Este preferat pentru acţiunea sa intracelulară soluţia THAM. bolnavului i se creează o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu ambiant plăcut întărirea rezistenţei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitică. va cuprinde antibiotice cu spectru larg.m. cu starea generală a bolnavului. variază în raport cu motivul pentru care se face intervenţia. normalizarea proteinemiei. în scopul pregătirii lor. Se va reduce starea de anxietate prin informaţii primare privind intervenţiile chirurgicale. precum şi cu timpul avut la dispoziţie până în momentul operaţiei. Cloramfenicol Prevenirea şi tratarea oligoanuriei constă în reechilibrarea circulatorie şi hidroionică. vitaminizare şi la nevoie alimentare specială stabilirea datei intervenţiei în funcţie de starea bolnavului . cursuri si referate postate de utilizatori. şi eventual în peritoneu: Penicilină 10-15 ml/24 ore postoperator.

bolnavii nu vor consuma alimente ci numai cantităţi mici de lichide.tocilar. depistând stări alergice faţă de alergenii medicamentoşi sau alimentari. dezinfecţie şi punerea câmpurilor sterile. Asistenta medicală va contribui ca bolnavul să-şi formeze convingerea că este îngrijit şi se găseşte în siguranţă. toaleta se va rezuma la spălarea minuţioasă a zonei ce va fi supusă intervenţiei. Golirea intestinului. Îngrijirea bolnavilor după intervenţia chirurgicală (intraabdominală) . Miaglin) sau barbiturice (Fenobarbital). etc. cursuri si referate postate de utilizatori. Se va acorda o deosebită atenţie îndepărtării urmelor de murdărie din ombilicul bolnavului. Înainte de intervenţie bolnavul îşi goleşte vezica urinară iar dacă acest lucru nu este posibil. TS şi grupa sanguină. Bolnavul va fi îmbăiat cu o zi înainte de intervenţie. asistenta va putea observa modul de reacţie a organismului faţă de diferite medicamente sau alimente. vezica urinară. hemograma completă. Dacă intervenţia se execută pe neaşteptate în funţie de urgenţa ei se va renunţa la o parte din explorările enunţate mai sus. Dacă perioada preoperatorie este mai lungă. golirea şi la nevoie spălarea cavităţilor naturale ale organismului: stomac. La cererea medicului se vor pregăti bolnavii pentru probe funcţionale ale aparatului circulator şi respirator. pentru a se putea consulta cu ei asupra operaţiei care-l interesează.ro ! Arhiva online cu diplome. se va efectua un sondaj vezical. Înainte de intervenţii chirurgicale ei trebuie să fie feriţi de traume psihice. Dacă intervenţia chirurgicală va avea loc pe stomac se vor efectua spălături gastrice. În seara zilei premergătoare intervenţiei. Administrarea medicaţiei preanastezice indicate de medicul anestezist: se va administra un hipnotic opiaceu (Morfină. ceea ce îl linişteşte şi îl face să accepte cu încredere intervenţia. şi toaleta bolnavului pregătirea bolnavului în vederea introducerii lui în sala de operaţie. de a măsura TA şi de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonară. toaleta locoregională a zonei de operat prin epilare. determinarea TC. Este bine ca bolnavul nou să fie plasat într-un salon unde sunt internaţi bolnavi cu aceleaşi afecţiuni. În problema explorării capacităţii de apărare şi a gradului de rezistenţă a organismului asistenta are sarcina de a executa recoltări pentru examenul complet. clisma. Majoritatea dintre ei sunt obsedaţi de frica intervenţiei. iar dacă starea bolnavului contraindică baia. vagin.Vizitati www. ceea ce duce la scăderea organismului faţă de şocul operator. se face în funcţie de afecţiune – clisma evacuatorie seara şi eliminatorie cu 3-4 ore înainte de intervenţie. reacţia VDRL.

bilă. starea generală a bolnavului. Îngrijirea bolnavului în perioada postoperatorie În perioada postnarcotică. etc. aparate de perfuzat. asfixie. Supravegerea bolnavului în primele zile după intervenţie . Temperatura din cameră va fi de 18-20 grade C. Bolnavul va fi învelit cu grijă. muşama. alteori elimină conţinutul stomacal: suc gastric. cursuri si referate postate de utilizatori. până la revenirea completă a cunoştinţei bolnavului. restabilirea şi menţinerea echilibrului bioligic al organismului şi îngrijirile speciale în cazul apariţiei complicaţiilor. Transportul bolnavului De la sala de operaţie în salon transportul bolnavului se face cu targa sau cu căruciorul. Patul va fi prevăzut cu lenjerie curată. poate intra în agitaţie. Funcţiile scoarţei cerebrale nefiind încă restabilite. În prima zi bolnavul va fi aşezat în poziţie de decubit dorsal. substanţe medicamentoase. încearcă să-şi desfacă pansamentul. bolnavul se poate scula. El nu poate fi lăsat singur căci după narcoză pot să apară complicaţii. cum ar fi: cădere înapoi a limbii. Câteodată bolnavul prezintă numai greţuri şi face eforturi pentru a voma.tocilar.Vizitati www. fără pernă sub cap. seringi. acesta va fi supravegheat. Începând din ziua a doua după intervenţie se vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni staza venoasă şi a uşura circulaţia de întoarcere. Aceasta asigură relaxarea musculaturii abdominale şi deci micşorează durerea locală.ro ! Arhiva online cu diplome. Pregătirea salonului şi a patului: Încă din timpul operaţiei se pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavului. Îngrijirile din această perioadă variază în funcţie de narcoză. punga cu gheaţă. Mişcările vor fi însoţite de exerciţii de respiraţie. eventual mucozităţi faringiene. Lângă patul bolnavulu se pregăteşte sursa de oxigen. O atenţie deosebită necesită aşezarea bolnavului în pat în poziţia corespunzătoare. bazinet. care se vor îndepărta din pat la sosirea bolnavului. complicaţiile şi accidentele postoperatorii. de circulaţie. traversă. tulburări de respiraţie. tăviţă renală. etc. etc. eventual colaci de cauciuc şi se încălzeşte patul cu termofoare electrice sau sticle de apă caldă.

În caz de dipnee sau respiraţie superficială se va anunţa imediat medicul şi se va administra oxigen şi medicaţia adecvată. bolnavul. se vor urmări mai departe frecvenţa şi caracterul micţiunilor. În general funcţiile digestive se restabilec în a doua zi după intervenţie şi se manifestă prin eliminări . Aspectul general al bolnavului – asistenta va urmăril aspectul general al bolnavului: culoarea feţei. etc. frecvenţa. Dacă bolnavul nu poate urina spontan se va face un sondaj vezical. În primele zile după intervenţie se întâlnesc des stări subfebrile. etc. Asistenta trebuie să supravegheze aspectul limbii. Creşterea temperaturii în aceste cazuri este însoţită şi de alte fenomene care permit interpretarea justă a cauzei care o produce (dureri.).Vizitati www. de multe ori bolnavul nefiind în stare să semnaleze singur modificările survenite în starea lui. a tegumentelor şi mucoaselor. Aparatul cardiovascular – asistenta va măsura şi nota pulsul de mai multe ori pe zi. Ea va supraveghea şi întreţine în perfectă stare de curăţenie pielea. fenomene inflamatorii locale. Persistenţa febrei sau ridicarea ei treptat indică de cele mai multe ori o complicaţie în evoluţia postoperatorie (infecţie. prin băi parţiale. în general nu urinează. semne de iritaţie peritonială. pneumonie.ro ! Arhiva online cu diplome. Urina din primele 24 ore se colectează notând caracterele ei macroscopice. amplitudinea respiratorie. ferind însă regiunea pansată de orice presiune exercitată asupra regiunilor predispuse şi activând circulaţia prin metode cunoscute. abdomenul bolnavului. supuraţia hematomului.tocilar. Aparatul digestiv – asistenta va supraveghea şi îngriji bolnavul în timpul vărsăturilor. Aparatul excretor – în primele ore după intervenţie. a mucoaselor bucale. De multe ori în urma intervenţiilor chirurgicale se instalează o retenţie urinară. În perioada postoperatorie. Ea va urmări cu atenţie restabilirea funcţiei tubului digestiv. febra poate surveni şi după anestezia rahidiană. După 6-12 ore se va solicita bolnavului să-şi golească vezica urinar. cursuri si referate postate de utilizatori. asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor şi aparatelor. Aparatul respirator – se supraveghează tipul. junghiuri. Temperatura – se măsoară de cel puţin de 2 ori pe zi iar la indicaţia medicului ori de câte ori este nevoie. Va urmări dacă bolnavul are sughiţuri. Respiraţia poate fi îngreunată de un pansament abdominal prea strâns. Modificările de puls pot semnala apariţia complicaţiilor. la bolnavii slăbiţi şi la intervenţiile mai grele pulsul revine mai greu la normal. tuse. indică de multe ori apariţia unor complicaţii postoperatorii. În această perioadă pulsul este uşor crescut dar curând după intervenţie revine la normal.).

Nu se dau bolnavilor lichide îndulcite sau lapte. are hemoragii sau plagă supuroasă. suc de fructe în cantităţi mici şi repetate. precum şi de eventualele boli supraadăugate. ceai de lămâie. când se scot şi firele de sutură. Supravegherea pansamentului Imediat ce bolnavul este adus în salon din sala de operaţie se examinează pansamentul.ro ! Arhiva online cu diplome. Combaterea durerilor postoperatorii şi ridicarea moralului bolnavului Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de măsuri ţinând seama de factorii care au provocat-o. se desface pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervale fixate de medic. pentru că acestea fermentează şi produc balonări. Cu ocazia schimbării pansamentului se va lucra cu grijă şi blândeţe pentru a evita provocarea inutilă de durere. Dacă bolnavul prezintă vărsături nu se permite ingerarea lichidelor. Primul scaun spontan are loc în a treia zi de după operaţie. el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă fără a se deplasa cel pus în sala de operaţie. Dacă s-a lărgit sau s-a deplasat. Se contorlează de mai multe ori pe zi dacă plaga nu sângerează.Vizitati www. dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urină. Rehidratarea şi alimentarea bolnavului Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide în cantitate suficientă pe cale parenterală sau dacă este poibil per os. Calea fiziologică este cea bucală. senzaţia de sete va fi atenuată prin ştergerea buzelor şi a limbii cu tifon umed sau prin clătirea cavităţii bucale cu apă. acestea necesitând un regim alimentar aparte. Regimul alimentar va fi prescris ţinând seama de afecţiunea de bază pentru care s-a executat intervenţia. etc. Dacă mai jos de regiunea lezată apar edeme sau tegumentele vor fi cianozate se va lărgi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburărilor de circulaţie. cursuri si referate postate de utilizatori. Dacă bolnavul nu varsă se pot administra apă minerală. câte o lingură la 10-15 minute. Dacă bolnavul are febră. În cazul pansamentelor compresive se verifică circulaţia sanguină a regiunilor subadiacente sau învecinate. spontane de gaze. Dacă pansamentul rămâne uscat ele se va scoate în a 6-7-a zi.tocilar. se plânge de dureri locale. Frecvenţa şi caracterul scaunului se notează în foaia de observaţie a bolnavului. Astfel se recurge la: . după indicaţia medicului.

ro ! Arhiva online cu diplome. CAPITOLUL III . strănut. vor avea efect pozitiv asupra stării sale.Vizitati www. În urma mişcărilor circulaţia sanguină devine mai activă. Pregătirea conştiincioasă a bolnavului pentru intervenţia şi îngrijirea lui atentă după operaţie previne majoritatea complicaţiilor postoperatorii. Îngrijirea atentă. supravegherea permanentă. lămurirea bolnavului asupra modului de evoluţie şi de reducere a durerilor în perioada postoperatorie. tratament medicamentos calmant. pneumoniile hipostatice. tusea. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicaţii tardive ca: trombozele venoase. ventilaţia pulmonară se intensifică şi se pune în evidenţă întreaga musculatură. Liniştirea bolnavului are o importanţă foarte mare în primele zile. etc. asistenta va sfătui bolnavul ca în timpul efortului să comprime uşor cu palmele plaga operatorie diminuând astfel contracţia spontană a musculaturii abdominale. După laparoscopie.tocilar. Mobilizarea bolnavului trebuie făcută cât mai curând posibil. schimburile nutritive sunt mai active. cursuri si referate postate de utilizatori. la uni bolnavi slăbiţi. organele abdominale pot să se eviscereze prin plaga operatorie desfăcută în urma efortului. peristaltismul intestinal şi funcţia excretoare se îmbunătăţesc. în acest caz se anunţă imediat medicul pentru a lua măsuri de urgenţă. Dacă bolnavul nu se poate ridica se începe mobilizarea lui în pat. Evisceraţii pot să se producă până la sfârşitul primei săptămâni de intervenţie. Pentru prevenirea ei. subnutriţi sau în urma unui efort spontan ca: vărsătura. îşi va schimba poziţia în pat şi se vor efectua exerciţii de respiraţie. escarele. sughiţ. serioasă. liniştirea bolnavului aşezarea lui în poziţie de menajare a părţilor dureroase utilizarea agenţilor mecanici şi fizici. Bolnavul îşi va mişca membrele inferioare. Dacă bolnavul acuză semnele subiective locale cum ar fi: durerea vie la nivelul plăgii imediat după efort cu senzaţia că s-a rupt ceva iar pansamentul va fi îmbibat cu secreţii serosanghinolente.

ro ! Arhiva online cu diplome. La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei. paloare. La palpare hiperestezia cutanată. acuzând faptul că în mod brusc a apărut o durere violentă sub formă de arsură cu localizare în epigastru şi deseori iradieri în spate. Bolnavul este cunoscut ca consumator de băuturi alcoolice şi a fost internat în repetate rânduri în spital.Vizitati www. extremităţi reci. judeţul Botoşani este adus la serviciul de urgenţă cu salvarea. sex masculin.M. cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal. El perzintă un facies anxios. ochi încercănaţi. vărsături. cu mâinile în regiunea epigastrică. la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg prezent. Bolnavul. el ia o poziţie antologică. Tuşeul rectal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas. domiciliat în comuna Mihăileni. ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITĂ ACUTĂ CAZ CLINIC NR. cursuri si referate postate de utilizatori. în vârstă de 35 ani. 1 CULEGEREA DATELOR R. pe lângă durere. Bolnavul se internează pentru investigaţii şi tratament. mai prezintă greţuri. La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.tocilar. transpiraţie. . Antecedente: heredocolaterale nesemnificative personale – bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrită.

Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru operaţie. Oprirea tranzitului intestinal.Pacientul să prezinte un ritm respirator regulat în 2.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată .Înlăturarea dispneei. Deshidratare cauzată de procesul cantitativ. TA.Pacientul este invitat să îşi golească vezica urinară .Pulsul. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . Evaluare Pacientul este reechilibrat Tranzitul intestinal este oprit.Să fie echilibrat psihic . .tocilar.Poziţionare. stare de anxietate. cursuri si referate postate de utilizatori. Circulaţie modificată.Gheaţă pe abdomen.Oxigenoterapie . manifestată prin constipaţie.Aerisirea camerei şi temperatură adecvată . . TA să aibă valori normale în timp de 24 de ore 3. nelinişte timp de 24 ore . PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Data 7-03-2000 Diagnostic de nursing 1. Obiective . . modificarea integrităţii tubului digestiv.Pacientul să prezinte un scaun normal calitativ şi Data Diagnostic de nursing 4.I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică.Pacientul să fie echilibrat .Vizitati www.Nu se administrează morfină.Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen .Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. . tensiune arterială scăzută.Asigurarea unei respiraţii normale în timp . . manifestată prin puls rapid şi slab. sondă de gaze . efectuarea psihoterapiei Pacientul prezintă o uşoară ameliorare şi este echilibrat psihic Evaluare Pacientul prezintă o uşoară ameliorare .ro ! Arhiva online cu diplome.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie pulsul.pacientul să prezinte un tranzit intestinal în limitele fiziologice timp de 2 zile. cauzată de durere. respiraţia . Respiraţie superficială cauzată de durere manifestată prin dispnee Obiective . asigurarea repaosului absoult .Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .

cauzată de dureri. .Regiunea unde urmează să se efectueze intervenţia chirurgicală este spălată.Ajută în menţinerea curată a tegumentelor pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori hidroelectric şi volemic.Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi punct de vedere fizic şi psihic. oboseală. infecţios. rasă. hidroelectric . .Administrarea medicaţiei săpun.pacientul este calm ca urmare a instalării efectului . vărsături.Pacientului i s-a realizat o bună pregătire preoperatorie fizică şi psihică Data Diagnostic de nursing 6. .tocilar. de confort fizic fără greţuri. .Pacientul să aibă o stare de bine. . Obiective . .Pregătirea pacientului pentru operaţie. este nevoie. .I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi volemică.I se va explica necesitatea actului operator . vărsături în timp de 24h . respiraţie şi diureză. degresată. .Pregătirea preoperatorie . .Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în foaia de observaţie.Poziţionare corectă. cursuri si referate postate de utilizatori. puls. Incapacitate de a se îngriji singur.Se va pregăti pacientul din . Frica de operaţie. îi oferă un pahar cu apă să îşi clătească gura. cauzată de dureri mari.Tegumentele sunt curate .Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital . febră.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie funcţiile vitale. Evaluare . dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril. manifestată prin astenie.Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează produsul eliminat. stare Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . manifestată prin greţuri. manifestată prin stres.Vizitati www.Pregătirea câmpului operator în timp de 24h. TA. 5.ro ! Arhiva online cu diplome.

Puls puţin accelerat. .Combaterea dispneei în 612 ore. . TA.Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea pungilor ori de câte ori este nevoie. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Transportarea bolnavului cu targa de la sala de operaţie în salon şi instalarea lui în pat.Oxigenoterapie .v. . .Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon protejat de un cearşaf.Cu ajutorul unui cărucior pacientul este transportat la sala de operaţie.Pacientul acuză o slăbire a organismului şi senzaţia de ameţeală la ridicare.Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi atropină i. .Frecvenţa respiratorie 17 resp/min. . preanastezice .Se efectuează testarea la anastezice (xilină). agitaţie. testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii alergice.Transportul la sala de operaţie. Evaluare . urmărindu-i-se funcţiile vitale. puls. .tocilar.Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură adecvată.ro ! Arhiva online cu diplome.Supravegherea ritmului respirator. . cursuri si referate postate de utilizatori. . de nelinişte. somnolenţă. Modificarea amplitudinii respiraţiei cauzată de anestezie manifestată prin dispnee. medicamentului. respiraţie. diureza. PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Data 8-03-2000 9-03-2000 Diagnostic de nursing 1. Incapacitatea de a se mişca datorită efectuării anestezicului şi operaţiei manifstată prin ameţeli. şi este instalat în pat în poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat continuu. 2.Vizitati www. . Obiective .

temperatură adecvată. . fumatul.Efectuarea psiho terapiei.Asigurarea unui climat odihnitor. în 24 ore. apoi.Calmarea durerii . în următoarele zile.Alimentarea pacientului pe cale parenterală în primele 3 zile după operaţie. stare de bună dispoziţie fără . Durere acută cauzată de intervenţia chirurgicală manifestată prin nelinişte. Data Diagnostic de nursing . piure de cartofi. Schimbarea poziţiei ori de câte ori este Uşoară ameliorare a durerilor.Să-şi recapete încrederea în forţele proprii timp de 34 zile. .Pacientul să prezinte o dureri. . Evaluare să se ridice în poziţie semiaşezândă. 13-03-2000 15-03-2000 4. .Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7 mese pe zi). . ceai neîndulcit. compoturi. Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale manifestată de durere. . fără greţuri şi vărsături. supe strecurate.Calmarea durerii prin administrare de calmante .Să prezinte o stare de bine.Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie lichidă după cea de-a treia zi. .tocilar. pat comod. .ro ! Arhiva online cu diplome. cameră aerisită. . .După 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat 3.Să beneficieze de un Obiective Somn odihnitor în timp de 24 ore. cursuri si referate postate de utilizatori. .Pacientul este echilibrat nutriţional. agitaţie. nu prezintă semne de deshidratare.Pacientul trebuie să fie echilibrat hidroelectrolitic şi volemic.Vizitati www. .Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice. pentru a evita apariţia escarelor. ouă moi. brânză de vaci. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat nevoie.

decubit. . compoturi.Se va servi pacientul cu bazinet.Pacientul prezintă tegumente şi mucoase integre. .Pacientul este invitat să urineze spontan.Vor fi excluse alimentele care produc balonări.Schimbarea pansamentului în cazul când acesta se murdăreşte cu secreţii. .Să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată Data Diagnostic de nursing . etc. . greu digerabile. . ploscă. . .Să fie echilibrat psihic. Dificultate de a se mişca. cauzată de deshidratare. sânge. manifestată prin ameţeli.Pacientul să beneficieze . Supravegherea zilnică a plăgii şi tuburilor de dren.Pacientul să aibă o postură .Sondajul vezical s-a făcut fără probleme. Anxietate cauzată de necunoaşterea fizic şi psihic. 16-03-2000 19-03-2000 5. .Pacientul să nu prezinte complicaţii ca escare de 7. cursuri si referate postate de utilizatori. .Să prezinte mobilitate Obiective normală.La indicaţia medicului se administrează medicaţie diuretică.Amplasează pacientul în salon în funcţie de starea . . . pierderea achilibrului -Vitaminoterapie la indicaţia medicului. . . . .Asigurarea igienei locale riguroasă după fiecare eliminare.Reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică a organismului în 5-7 zile .Să-şi recapete controlul sfincterelor. manifestată prin oligoanurie diaforeză.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.Să aibă o stare de bine 8.Vizitati www.Administrarea de ceaiuri. cauzată de durere.Efectuarea toaletei pe regiuni respectându-i pudoarea.Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului. etc.Ajută pacientul să-şi schimbe lenjeria de corp. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare . adecvată . . .Ajută pacientul în funcţie de starea generală. Dificultate de a elimina. sucuri.

Informează şi stabileşte împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului.Vizitati www.tocilar. a alimentaţiei iritante pentru stomac.5 m Eq/l Cl* = 3. teamă. fără accidente şi infecţii.Educă pacientul pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea stresului. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.5 m Eq/l Fibrinogen = 492 mg% Amilazenia = 8-30 U Bodansky Recoltări de urină pentru examenul de laborator Examen sumar de urină: pH – acid D – 1008 sediment rare celule 1 – 2 L/cm H – absent albumină. . . glucoză – absent . de un mediu de siguranţă. INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC Data 07-03-2000 Recoltări de sânge Ht = 49% Hb = 23 g% VSH= 10-15 mm/h L = 10500 mm3 Uree = 44 g Glicemie = 127 mg% 08-03-2000 Ionograma: Na+ = 123 m Eq/l K+ = 3. prognosticului bolii. renunţarea la obiceiuri dăunătoare. manifestată prin îngrijorare. sa de afecţiune. .Să fie echilibrat psihic.

Perfuzie iv Perfuzie iv i.imagini hidroaerice b.ro ! Arhiva online cu diplome.Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între ficat şi diafragm .m.m. Radiografie pulmonară fără modificări. Doza/ora 500 ml/24h 1000 ml/24h 1 mil/6h 1 f/6h 1 f/12h 600 ml/24h 500 ml/24h 1mil/6h 2 f/24h . cursuri si referate postate de utilizatori. i.Vizitati www.m. abdomen pe gol .tocilar.m. i. Test la penicilină – negativ Test la xilină – negativ 07-03-2000 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC Data 07-03-2000 08-03-2000 Medicamentul Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin 09-03-2000 10-03-2000 Romergan Ser fiziologic Glucoză 10% Penicilină Algocalmin Forma de prezentare Fl I Fl III Fl 4 F4 F2 Fl II Fl I F 4 mil F2 Calea de administrare Perfuzie iv Perfuzie iv i.m. i. 07-03-2000 Creatinina = 2-3 m% Alte intervenţii: EKG – morfologie normală a. Radiografie abdominală.

m.m.m.m. sedative) a fost echilibrat hidroelectrolitic şi volemic regim alimentar pre şi post operator . Romergan Diazepam 11-03-2000 12-03-2000 Plegomazin Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin 13-03-2000 14-03-2000 Diazepam Penicilină Algocalmin Diazepam Vit B1.m. operaţia a evoluat în condiţii bune. i.m. i. i.m. i. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de ulcer perforat. i. i. i. Bolnavul este supus intervenţiilor chirurgicale.m. 2 f/24h 2 f/24h 2 f/24h 500 ml/24h 600 ml/24h 1mil/6h 2 f/24h 2 f/24h 1mil/12h 1 f/6h 1 f/12h 1 f/24h 1 f/24h EVALUARE FINALĂ Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 7 martie 2000 cu dureri violente în regiunea epigastrică pentru investigaţii şi tratament. fără complicaţii.m. cursuri si referate postate de utilizatori. B6 Ca gluconic F2 F2 F2 Fl I F II F 4 mil F4 F2 Fl 2 mil F4 F2 F1 F1 i. În timpul spitalizării el a primit: tratament medical (antibiotice.Vizitati www. i.ro ! Arhiva online cu diplome. Perfuzie iv Perfuzie iv i.tocilar.m. i.m.

repaos la pat. După aceste lovituri ea acuză dureri violente în regiunea abdominală. hipogastru. cafea. mai prezintă greţuri.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Bolnavul este externat pe data de 22 martie 2000 vindecat. . judeţul Botoşani a fost internată pe data de 24-04-2000. La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei. Bolnava. prăjeli. sex feminin. tutun) evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari evitarea alimentelor greu digerabile. cursuri si referate postate de utilizatori. La palpare hiperestezia cutanată. sosuri. iritante pentru stomac (condimente. pe lângă durere.I. vărsături. cu următoarele recomandări: renunţarea la obiceiurile dăunătoare (alcool. A doua zi este transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean Botoşani. anxietate. în urma loviturilor primite în zona abdominală. stare generală alterată. neputând face nici un efort. La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului. conserve) respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7 mese pe zi) evitarea eforturilor mari. în vârstă de 40 ani.tocilar. la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg prezent. domiciliată în localitatea Săveni. Tuşeul rectal şi vaginal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas. CAZ CLINIC NR. 2 CULEGEREA DATELOR T.

Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen .Înlăturarea dispneei.ro ! Arhiva online cu diplome.Asigurarea unei respiraţii normale în timp .Poziţionare. asigurarea repaosului absoult .Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie pulsul. sondă de gaze Tranzitul intestinal este oprit. Naşteri 2 – avorturi 0.Gheaţă pe abdomen. Respiraţie superficială cauzată de durere manifestată prin dispnee Obiective .pacientul să prezinte un tranzit intestinal în limitele . PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Data 25-04-2000 Diagnostic de nursing 1. Aici este internată pe secţia chirurgie în urma investigaţiilor făcute I se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţia intestinului şi este supusă intervenţiei chirurgicale.Să fie echilibrat psihic . manifestată prin puls rapid şi slab. efectuarea psihoterapiei Pacientul prezintă o uşoară ameliorare şi este echilibrat psihic Evaluare Pacientul prezintă o uşoară ameliorare .Oxigenoterapie .Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. tensiune arterială scăzută.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată . . Oprirea tranzitului intestinal. TA să aibă valori normale în timp de 24 de ore 3.Nu se administrează morfină. modificarea integrităţii tubului .Pulsul. .Vizitati www.Pacientul să prezinte un ritm respirator regulat în 2. nelinişte timp de 24 ore . Circulaţie modificată. cursuri si referate postate de utilizatori.Aerisirea camerei şi temperatură adecvată .tocilar. . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică. respiraţia . TA. Antecedente: heredocolaterale nesemnificative personale –în copilărie a făcut rujeolă iar la vârsta de 28 de ani a ost operată de apendicită. stare de anxietate. cauzată de durere.

Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital . . .Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. cursuri si referate postate de utilizatori. Incapacitate de a se îngriji singur. Deshidratare cauzată de procesul infecţios. . degresată.tocilar.Pacientul să prezinte un scaun normal calitativ şi cantitativ. dezinfectată şi apoi acoperită cu un . . manifestată prin astenie. manifestată prin constipaţie. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . vărsături.Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru operaţie.Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în foaia de observaţie.Vizitati www. cauzată de dureri mari.I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi volemică.ro ! Arhiva online cu diplome. . vărsături în timp de 24h . fiziologice timp de 2 zile. . manifestată prin greţuri.Tegumentele sunt curate . febră. este nevoie. digestiv.Pacientul să aibă o stare de bine.Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează produsul eliminat. 5.Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi punct de vedere fizic şi psihic. .Pacientul este invitat să îşi golească vezica urinară . oboseală. Obiective .Regiunea unde urmează să se efectueze intervenţia chirurgicală este spălată.Se va pregăti pacientul din . îi oferă un pahar cu apă să îşi clătească gura. rasă. .Pacientul să fie echilibrat hidroelectric .I se va explica necesitatea actului operator .Pregătirea pacientului săpun. de confort fizic fără greţuri. Data Diagnostic de nursing 4.Poziţionare corectă. .Ajută în menţinerea curată a tegumentelor pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori Evaluare Pacientul este reechilibrat hidroelectric şi volemic.Pacientului i s-a realizat o bună pregătire preoperatorie fizică şi psihică .

respiraţie.Pacientul acuză o slăbire a organismului şi senzaţia de ameţeală la ridicare.tocilar. stare de nelinişte.Pregătirea preoperatorie . TA. cauzată de dureri.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie funcţiile vitale. şi este instalat în pat în poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat continuu.Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi atropină i. . cursuri si referate postate de utilizatori. Obiective . . câmp steril. puls. Incapacitatea de a se mişca datorită efectuării anestezicului şi operaţiei manifstată prin ameţeli. puls. respiraţie şi diureză.Transportarea bolnavului cu targa de la sala de operaţie în salon şi instalarea lui în pat.ro ! Arhiva online cu diplome. TA. Data Diagnostic de nursing 6.pacientul este calm ca urmare a instalării efectului medicamentului. Evaluare . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .v.Cu ajutorul unui cărucior pacientul este transportat la sala de operaţie. somnolenţă. Frica de operaţie.Transportul la sala de operaţie. urmărindu-i-se funcţiile vitale.Pregătirea câmpului operator în timp de 24h.Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon protejat de un cearşaf. . Obiective . pentru operaţie.Se efectuează testarea la anastezice (xilină). Evaluare .Administrarea medicaţiei preanastezice . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Vizitati www. manifestată prin stres. agitaţie. . diureza. testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii alergice. PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Data 25-04-2000 Diagnostic de nursing 1. .

supe strecurate. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . . .Pacientul trebuie să fie echilibrat hidroelectrolitic şi volemic în 2-7 zile .Efectuarea psiho terapiei. .Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie lichidă după cea de-a treia zi. fără greţuri şi vărsături. pat comod. . în 6-12 zile. ceai neîndulcit. pentru a evita apariţia escarelor.Să prezinte o stare de bine. cameră aerisită.Pacientul să prezinte o dureri în 24-48 ore . în următoarele zile.Asigurarea unui climat odihnitor. cursuri si referate postate de utilizatori. Obiective . piure de cartofi. . . ouă moi. temperatură adecvată.După 24 ore de rahioanestezie bolnavul este 23-05-2000 2. Durere acută cauzată de intervenţia chirurgicală manifestată prin nelinişte. .Calmarea durerii prin administrare de calmante Data Diagnostic de nursing 3. Uşoară ameliorare a durerilor.Vizitati www.Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7 Evaluare . .ro ! Arhiva online cu diplome. Schimbarea poziţiei ori de câte ori este nevoie. apoi.Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea pungilor ori de câte ori este nevoie. Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale manifestată de durere.Calmarea durerii ajutat să se ridice în poziţie semiaşezândă.Să-şi recapete încrederea în forţele proprii timp de 26 zile. agitaţie.Alimentarea pacientului pe cale parenterală în primele 3 zile după operaţie. nu prezintă semne de deshidratare.Pacientul este echilibrat nutriţional. . compoturi. stare de bună dispoziţie fără .tocilar. brânză de vaci.

folosirea colacilor de cauciuc.Să prezinte o stare de .ro ! Arhiva online cu diplome.Efectuarea exerciţiilor pasive şi active.Ajută pacientul să îşi schimbe poziţia ori de câte adecvată . . . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare . la nivelul membrelor inferioare. greu digerabile. manifestată prin ameţeli. Incapacitate de a se îngriji singur.Să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată .Vor fi excluse alimentele care produc balonări.Ajută pacientul să se ridice din pat şi să se dea jos şi să facă mici plimbări .Execută mişcări active şi pasive. 4. Obiective . . . cursuri si referate postate de utilizatori. manifestată prin poziţie neadecvată.Să prezinte mobilitate normală . pierderea achilibrului -Vitaminoterapie la indicaţia medicului.tocilar.Pacientul să nu prezinte escare de decubit ori este nevoie. . mese pe zi).Să-şi redobândească stima de sine în 7-14 zile. a lenjeriei de pat şi corp. Dificultate de a se mişca.Pacientul să aibă o postură .Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice. fumatul.Pacientul prezintă o stare de bine fizic şi psihic . tegumentelor. cauzată de durere. . Data Diagnostic de nursing 5.Vizitati www. . durere. datorită intervenţiei chirurgicale.Efectuează masaje zilnice la regiunile predispuse escarelor. .Asigurarea lenjeriei.Pacientul să prezinte tegumentele şi mucoasele curate.

despre tratamentul de întreţinere şi despre alimentaţia pe care trebuie să o respecte. Risc de alterare a stării generale. Dificultate de a elimina. Obiective . . cauzată de deshidratare. . .Eliminarea anxietăţii şi atragerea atenţiei asupra normeor de viaţă pe care trebuie să le respecte în 1-2 săptămâni. cauzată de anestezie manifestată prin dispnee.ro ! Arhiva online cu diplome. 9. . .Administrarea de ceaiuri diuretice. teamă.La indicaţia medicului se administrează medicaţie diuretică şi se va face clismă.Se va servi pacientul cu bazinet. Anxietate cauzată de necunoaşterea prognosticului bolii. 6. vărsături.Pacientul este invitat să urineze spontan.Furnizează pacientului cunoştinţele necesare despre operaţie.Să aibă o stare de bine. Puls puţin accelerat TA = 120-70 mm Hg Pacientul nu mai prezintă greţuri.tocilar.Vizitati www. manifestată prin greţuri. Evaluare Pacientul este echilibrat psihic. Modificările amplitudinii respiraţiei. . 7. . confort. . . . . cursuri si referate postate de utilizatori. . manifestată prin îngrijorare. diurezei . despre complicaţiile care pot apare. . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat ./min. . TA. puls. TA. greţuri în 2-6 ore.Oxigenoterapie. vărsături şi eliminarea scaunului şi a urinei este în limite fiziologice.Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului. laxative.Supravegherea ritmului respirator.Să-şi recapete controlul sfincterelor în 2-3 zile. . Cauza: perforaţia colonului Pacientul nu prezintă complicaţii sau semne de .Combaterea dispneei în 412 ore. respiraţie. .Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale. fără vărsături.Pacientul să prezinte perioade de acalmie cât mai Data Diagnostic de nursing 8.Asigurarea igienei riguroase după fiecare eliminare.Supravegherea pulsului.Recoltarea produselor în vederea examenului de Frecvenţa respiratorie = 17 resp.Reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică a organismului în 2-48 ore.Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură adecvată.

. .Să nu prezinte dureri. deshidratare.5 m Eq/l Recoltări de urină pentru examenul de laborator Examen sumar de urină: pH – acid D – 1010 Sediment rare celule 2 – 3 L/cm H – absent Albumină – absent . laborator (sânge. camere aerisite.Asigurarea unui climat corespunzător. .tocilar. INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC Data 25-04-2000 Recoltări de sânge Ht = 48% Hb = 22 g% VSH= 8-10 mm/h L = 10700 mm3 Uree = 45 g Glicemie = 110 mg% Ionograma: Na+ = 124 m Eq/l K+ = 3. .ro ! Arhiva online cu diplome.Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (sedativ – fenobarbital. cursuri si referate postate de utilizatori. pat confortabil. materii fecale). manifestată prin deshidratare.Să nu prezinte manifestări caracteristice complicaţiilor. manifestată prin insomnie. .Pacientul să prezinte un somn odihnitor.Vizitati www. diazepam). . Durerile s-au ameliorat iar pacienta prezintă un somn odihnitor. lungi.Supravegherea manifestărilor de deshidratare.7 m Eq/l Cl+ = 3. temperatură adecvată. 10 Dificultate de a se odihni cauzată de durere.

ro ! Arhiva online cu diplome. Cl. Radiografie abdominală. cursuri si referate postate de utilizatori.Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între 28-04-2000 ficat şi diafragm Ht = 45% Hb = 19% L = 9500 mm3 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC Data 15-04-2000 16-04-2000 Medicamentul Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Forma de prezentare Fl I Fl III Fl 8 Calea de administrare Perfuzie iv Perfuzie iv i.m.tocilar.Vizitati www. abdomen pe gol.= 83-108 m Eq/l Fibrinogen = 402 mg% Amilazenia = 60-80 mg% TS = 3’14” 26-04-2000 TC = 6’30” Alte intervenţii: EKG – morfologie normală a. . imagini hidroaerice. Doza/ora 500 ml/24h 1000 ml/24h 2 mil/6h .

m. Perfuzie iv Perfuzie iv i. i. i. Perfuzie iv Perfuzie iv 1 f/24h 1 f/24h 1000 ml/24h 500 ml/24h 2mil/6h 1f/6h 1f/6h 500 ml/24h 600 ml/24h 1mil/6h 2 f/24h 2 f/24h 0.m. i.m.5/12h 300 ml 500 ml .ro ! Arhiva online cu diplome.m. i.m.5/12h 500 ml/24h 600 ml/24h 1mil/6h 1 f/6h 1 f/24h 0. i. Algocalmin Decanofort 17-04-2000 20-04-2000 Aparat perfuzie Ser fiziologic Glucoză 10% Penicilină Algocalmin Vitamina B6 21-04-2000 24-04-2000 Aparat perfuzie Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin Diazepam 21-04-2000 24-04-2000 Kanamicină Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin Diazepam 29-04-2000 02-05-2000 Kanamicină Ser fiziologic Glucoză 10% F4 FI Fl II Fl I F 4 mil F4 F2 Fl I F II F 4 mil F4 FI F2 Fl I F II F 4 mil F4 FI F2 FI FI i. Perfuzie iv Perfuzie iv Perfuzie iv i.m. i.m.m.m. Perfuzie iv Perfuzie iv i.tocilar.m. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.m. i.m. i.

m. cafea. alimentaţie parenterală.Vizitati www. sosuri. conserve) respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7 mese pe zi) .m. 1 f/24h 1 f/24h Bolnava s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 10 aprilie 2000 cu dureri violente în regiunea epigastrică. Vitamina C Diazepam Fenobarbital EVALUARE FINALĂ FI F1 FI i. cu următoarele recomandări: evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari evitarea alimentelor greu digerabile. fără complicaţii. iritante pentru stomac (condimente.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. calmante) a fost echilibrată hidroelectrolitic şi volemic regim alimentar pre şi post operator repaos la pat. i. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţie intestinală. Ea se internează pentru investigaţii şi tratament. Ea a primit: tratament medical (antibiotice.tocilar. Bolnava se externează pe data de 15 mai 2000 vindecată.m. şi este transportată pe secţia chirurgie unde urmează să fie supusă intervenţiilor chirurgicale. intervenţia chirurgicală a evoluat în condiţii bune. i. prăjeli. În timpul spitalizării ea a primit to sprijinul echipei medicale. Bolnava a suportat bine operaţia. sedative.

tulburări de tranzit manifestate prin constipaţie. durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal. stare generală alterată. acuzând dureri violente în fosa iliacă dreaptă care au apărut în plină sănătate şi care iradiază în regiunea epigastrică. cursuri si referate postate de utilizatori. fbră 38-38. semnul Mandel (al clopoţelului – reprezintă durere vie la percuţia fosei iliace drepte). pacienta este transportată pe secţia de chirurgie fiind supusă intervenţiei chirurgicale şi stabilindu-i-se diagnosticul de peritonită acută dată de apendicită perorată. vărsături. hiperestezie cutanată. Semne obiective: durere la palparea fosei iliace drepte. 3 CULEGEREA DATELOR Pacienta M. Pe lângă dureri ea mai prezintă greţuri. anxietate.Vizitati www. domiciliată în judeţul Botoşani este adusă la serviciul de urgenţă pe data de 9 mai 2000. În urma investigaţiilor făcute.ro ! Arhiva online cu diplome.5 grade C. Antecedente: personale: la vârsta de 10 ani a avut hepatită. în vârstă de 24 ani.tocilar. . evitarea efortului fizic. cefalee. semne de iritaţie peritoneală. a stresului. apăsare şi contracţie musculară – abdomen de lemn. semnul Blumberg. Cu două luni în urmă ea a mai prezentat dureri dar care au fost suportabile şi din acestă cauză nu s-a prezentat la medic.S. CAZ CLINIC NR.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar. .

Respiraţie superficială cauzată de durere manifestată prin dispnee hidroelectrolitic în 1-2 zile. manifestată prin puls rapid şi slab. diureza şi se anunţă medicul în cazul modificării valorice.Oxigenoterapie . TA. . .Asigurarea unei respiraţii normale în timp de 24 ore. . cu genunchii flexaţi. .PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Data 9-05-2000 Diagnostic de nursing 1. Obiective .Recoltează sânge pentru examenele de laborator. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . asupra gradului de effort pe care trebuie să-l Data Diagnostic de nursing Obiective depună.Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie d-d cu capul într-o parte.Să fie echilibrat 1. asupra importanţei Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat intrvenţiei chirurgicale. Disconfort abdominal din cauza procesului inflamator manifestat prin durere în fosa ilaică dreaptă şi greţuri.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie pulsul.Aerisirea camerei şi temperatură adecvată 2. .Ameliorarea durerilor abdominale .Pregătirea pacientului pentru intervenţia chirurgicală.Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen . efectuarea psihoterapiei Evaluare Pacientul prezintă o circulaţie normală. . cauzată de durere. . respiraţia. vărsături. . Pacientul prezintă o respiraţie normală.Înlăturarea dispneei.Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale.Gheaţă pe abdomen.Pulsul. .Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. este echilibrat psihic.Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen . Circulaţie modificată. . TA să aibă valori normale în timp de 6-8 ore .Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată . vărsături.Să nu prezinte greţuri. Pagina 55 din 50 . Evaluare Pacientul prezintă o ameliorare a stării generale.

cauzată de durere. manifestată prin stare de Obiective . vărsături în timp de 8-12h .I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi volemică. . Evaluare .Pregătirea pacientului pentru operaţie Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . . dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril. . respiraţie şi diureză. stare generală alterată. Pagina 56 din 50 . Deshidratare cauzată de procesul infecţios. Risc de hipertermie cauzată de infecţie manifestată prin creşterea temperaturii peste 37 grade C. etc.) . 5.Pregătirea pacientului pentru operaţie.Pacientul să aibă o stare de confort fără greţuri şi Pacientul este echilibrat hidroelectric. 5.Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital . .Pregătirea câmpului operator în timp de 24h. . punga cu gheaţă.Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. manifestată prin vărsături.Se va pregăti pacientul din -Pacientul este ajutat să facă baie în special în zona punct de vedere fizic şi psihic. Data Diagnostic de nursing 6.Recoltarea produselor pentru examen de laborator (VSH.Administrarea tratamentului cu antibiotice la indicaţia medicului.Regiunea unde urmează să se efectueze intervenţia chirurgicală este spălată. datorată durerii. .Pacientul să fie echilibrat hidroelectric .Pacientul să prezinte temperatură corporală în limitele normale în timp de 4-6 ore. . Frica de operaţie. rasă.Folosirea mijloacelor antiinflamatorii nemedicamentoase. . .Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie puls. Incapacitate de a se îngriji singur. .Pacientului I s-a efectuat o bună pregătire preoperatorie. . . oboseală.Pacientului i s-a realizat o bună pregătire preoperatorie.Prinderea unei vene şi instalarea unei perfuzii. care trebuie explorată. degresată. Pacientul nu este febril. manifestată prin astenie.4.Transportă pacientul la sala de operaţie.

. să se ridice în poziţie semiaşezândă sau şezând. urmărindu-i-se funcţiile vitale. Dureri acute cauzate de intervenţia chirurgicală manifestate prin nelinişte. respiraţie. Obiective . somnolenţă. Evaluare .Supravegherea tuburilor de dren şi racordarea lor într-un recipient colector.Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi atropină i.După 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat 2.Se efectuează testarea la anastezice (xilină) .nelinişte. şi este instalat în pat în poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat continuu. Uşoară ameliorare a durerilor. agitaţie. fără dureri.Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon protejat de un cearşaf. . .Să-şi recapete încrederea în forţele proprii timp de 23 zile.Asigurarea unui climat corespunzător . PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Data Diagnostic de nursing 1. .efectuarea psihoterapiei. Incapacitatea de a se mişca datorită efectuării anestezicului şi operaţiei manifstată prin ameţeli.Transportarea bolnavului cu targa de la sala de operaţie în salon şi instalarea lui în pat. .Administrarea medicaţiei antiinfecţioase. .Efectuarea psiho terapiei. .Calmarea durerii prin administrare de calmante la indicaţia medicului. . .v.Pacientul să prezinte o stare de bine.Pregătirea pacientului pentru operaţie. agitaţie.Pacientul acuză senzaţia de ameţeală la ridicare şi o uşoară cefalee. puls. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . diureza. TA. . Pagina 57 din 50 .

3. Absenţa vărsăturilor. . . 5. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Să aibă o stare de bine.Pacientul să prezinte mucoase şi tegumente curate.În a 2-a zi – alimentaţie lichidă. greţuri. nu prezintă semne de deshidratare. . tolerează bine. . însă vor fi excluse alimentele care produc balonări. fără greţuri şi vărsături. . . . . respectându-I pudoarea. . vărsături.Asigurarea igienei după fiecare eliminare. Dificultate de a elimina. brânză de vaci.Supravegherea pansamentului şi tuburilor de . .Pacientul să-şi recapete controlul sfincterelor. ceai neîndulcit.Schimbarea pansamentului când acesta se murdăreşte. . cauzată de intervenţia chirurgicală. Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită intervenţiei chirurgicale manifestată de durere.Supravegherea scaunului în cantitate şi calitate. .Pacientul trebuie să fie echilibrat hidroelectrolitic.Schimbarea lenjeriei ori de câte ori se murdăreşte. Evaluare 4.Alimentarea pacientului pe cale parenterală în prima zi după operaţie. . manifestată prin constipaţie. durere. .Efectuarea toaletei parţiale a pacientului. supe strecurate. Incapacitatea de a se îngriji singur cauzată de intervenţie chirurgicală manifestată prin poziţie neadecvată. . alimentaţie normală. .Administrarea de ceaiuri laxative. Data Diagnostic de nursing Obiective timp de 3-4 săptămâni. Pacientul prezintă mucoase şi tegumente curate.Să cunoască regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte .Pacientul este echilibrat nutriţional.Respectarea regimului pentru prevenirea vărsăturilor. compoturi. . Pagina 58 din 50 .Să prezinte o stare de confort. Prezintă scaun normal.În a 3-a zi piure de cartofi.În a 4-a zi dacă digestia. ouă moi.Se va servi pacientul cu bazinet.Calmarea durerii .

insomnii. Anxietate cauzată de necunoaşterea prognosticului bolii. manifestată prin îngrijorare. respecte.Evitarea eforturilor fizice prea mari.Furnizează pacientului cunoştinţele necesare despre regimul de viaţă care trebuie să-l ducă.7 g% L = 10800 mm3 Uree = 60 mg Glicemie = 130 mg% Fibrinogen = 402 mg% Creatinina = 0. .Diminuarea anxietăţii pacientului şi atragerea atenţiei asupra normelor de viaţă pe care trebuie să le dren.6-1. .20 m% TS = 3’17” 10-05-2000 TC = 7’19” Ht = 43% Hb = 15% L = 10000 mm3 Recoltări de urină pentru examenul de laborator Examen sumar de urină: pH – acid D – 1009 sediment rare celule epiteliale 2 – 3 L/cm H – absent Albumină – absent Pagina 59 din 50 . Pacientul este echilibrat psihic. .8. INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC Data 09-05-2000 Recoltări de sânge Hemoleucograma VSH = 10-23 mm/h Ht = 42% Hb = 13.

m. i. Doza/ora 500 ml/24h 300 ml/24h 1 mil/6h 1 f/24h 1 f/24h 2mil/6h 1 f/24h 1 f/24h 1mil/6h 0. i.m. i. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC Data 10-05-2000 Medicamentul Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin 12-05-2000 13-05-2000 14-05-2000 15-05-2000 Diazepam Penicilină Algocalmin Diazepam Penicilină Kanamicină Forma de prezentare Fl I Fl III F4 Fl 4 F1 Fl 4 Fl 4 F1 F 4 mil F1 Calea de administrare Perfuzie iv Perfuzie iv i.m.09-05-2000 VSH = 3-17 mm/h Alte intervenţii: EKG – morfologie normală Radiografie abdominală.m.5/12h Pagina 60 din 50 .excursia diafragmului în sus . abdomen pe gol .imagini hidroaerice şi pneumoperitoneu b. i. i.m.m. i.m.m. i. Radiografie pulmonară fără modificări.

se prezintă la serviciul de urgenţă cu stare generală altertată. Ea a primit: tratament medical cu antibiotice. După investigaţii ea este transportată pe secţia chirurgie şi este supusă intervenţiilor chirurgicale.Algocalmin Diazepam EVALUARE FINALĂ F1 F1 i.S. sedative a fost echilibrată hidroelectrolitic repaos la pat alimentaţie parenterală Bolnava se externează pe data de 30 mai 2000 vindecată cu următoarele recomandări: evitarea eforturilor fizice respectarea regimului de viaţă şi muncă Pagina 61 din 50 . vărsături. fără complicaţii. greţuri.m. i. Operaţia a decurs în condiţii bune.m. Pe toată perioada spitalizării pacienta a primit tot sprijinul din partea echipei medicale. 1 f/6h 1 f/6h Pacienta M. dureri violente în fosa iliacă dreaptă. calmante.

Pagina 62 din 50 .