You are on page 1of 409

CONSILIUL EUROPEI

NIVEL PRAG

Strasbourg 2001
1

CONSILIUL EUROPEI

Nivel prag
Pentru învă area limbii române ca limbă străină

Victoria MOLDOVAN, Liana POP, Lucia URICARU

Departamentul de Limbă, Cultură şi Civiliza ie Românească Facultatea de Litere, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi Institutul Limbii Române Ministerul Educa iei şi Cercetării Bucureşti

Consiliul de Cooperări Culturale
Strasbourg 2001
2

CUPRINS Notă către cititor .................................................................................................. 4 Abrevieri ............................................................................................................... 5 Mul umiri ............................................................................................................. 7 Prefa ă .................................................................................................................. 8
Prezentare generală........................................................................................................................ 10

PARTEA I OBIECTIVE DIDACTICE Învă area limbilor moderne de către adul i ........................................................... 16 Publicul vizat ........................................................................................................ 19 Domeniile sociale de comunicare ......................................................................... 20 Situa iile de comunicare şi deprinderile comunicative ......................................... 23 Tipuri de texte si temele abordate......................................................................... 26 Strategii de învă are .............................................................................................. 26 Paşaportul lingvistic – grila de autoevaluare ........................................................ 27

PARTEA a II-a Acte de vorbire...................................................................................................... 32 No iuni specifice ................................................................................................... 103 No iuni generale.................................................................................................... 197 Gramatica.............................................................................................................. 239 Indice..................................................................................................................... 375 Bibliografie ........................................................................................................... 409

3

Notă către cititor Nivelul prag se înscrie în seria de lucrări promovate prin Proiectul Limbilor Moderne elaborat de Consiliului de Cooperare Culturală al Consiliului Europei. Experimentarea acestei lucrări de către diferi i utilizatori va permite verificarea unor ipoteze şi re inerea sugestiilor utile pentru perfec ionarea şi continuarea lucrării. Persoanele şi institu iile capabile de a contribui la îmbunătă irea acestui nou tip de abordare lingvistico-metodică sunt invitate să se adreseze Consililului Europei.

4

Abrevieri A. ac. acc. adj. adv. af. alb. anter. art. asoc. aux. AV = cazul acuzativ = acord(at) = accent(uat), tonic = adjectiv, adjectival = adverb, adverbial = afirmativ = albanez = anterioritate = articol = asociativ = auxiliar = act(e) de vorbire (la trimiteri) GN = grup nominal Imp. = modul imperativ impf. = imperfect Ind. = modul indicativ i., indir. = indirect (i.) Inf. = modul infinitiv instrum. = instrument inter. = interogativ intr. = intranzitiv invar. = invariabil, neflexibil înv. = învechit lat. = latină loc. = locu iune LS = limbă scrisă LRLS = limba română ca limbă străină LV = limbă vorbită m. = masculin m.m.c.pf. = mai mult ca perfect n. = neutru N. = cazul nominativ neacc. = neaccentuat, aton neart. = nearticulat, fără articol neg. = negativ neh. = nehotărât nereg. = neregulat NG = no iuni generale (la trimiteri) NS = no iuni specifice (la trimiteri) num. = numeral Obs. = observa ie Part. = modul participiu pej. = peiorativ pers. = persoană, personal pf. = perfect pf.c. = perfect compus pf. s. = perfect simplu pl. = plural pos. = posesiv poster. = posterioritate prez. = timpul prezent Prez. =- modul prezumtiv pron. = pronume, pronominal prop. = propozi ie prov. = proverb
5

calend. = calendaristic cap. = capitol card. = cardinal (numeral ~) cauz. = cauză cca = circa c. d. = complement direct c.i. = complement indirect c.c. = complement circumstan ial compar.= compara ie compl. = complement conces.= concesie cond. = condi ie Cond. = condi ional conj. = conjunc ie, conjunc ional = conjugare Conj. = modul conjunctiv consec. = consecin ă cuv. = cuvânt D. = cazul dativ desin. =desinen ă det. = determinant Ex. = exemplu Exc. = excep ie f. = feminin = formă fam. = stil familiar fr. = franceză G = gramatică (la trimiteri) G. = cazul genitiv Ger. = modul gerunziu

RE = replică răd. = rădăcină, radical refl. = reflexiv reg. = stil regional rel. = relativ, rela ie RLS = româna ca limbă străină sg. = singular sl. = slav sp. = spaniolă subord. = subordonat(ă) subst. = substantiv suf. = sufix super. = superioritate tab. = tabel tr. = tranzitiv v. = vezi V. = cazul vocativ var. = variabil vb. = verb

6

Mul umiri Lucrarea Nivel prag pentru învă area limbii române ca limbă străină - înscrisă cu ocazia “Anului European al Limbilor” în vastul proiect ini iat de Consiliul Europei pentru învă area limbilor străine de către adul i - îşi datorează existen a eforturilor reunite ale mai multor institu ii şi persoane. Aducem mul umiri domnului Dan Ion Nasta – Corespondentul na ional al Proiectului LIMBI MODERNE al Consiliului Europei şi coordonator al Comitetului na ional pentru Anul European al Limbilor în România (2001), care, în calită ile men ionate, a ob inut acordul CoE pentru înscrierea lucrării în tematica AEL, Institutului Limbii Române al MEN prin directorii săi succesivi Eugen Uricaru şi Laen ia Jinga pentru solicitudinea cu care a răspuns acestui apel, şi de asemenea Ministerului Educa iei şi Cercetării. Nu în ultimul rând, ne exprimăm gratitudinea pentru bunăvoin a cu care domnul John L.M. Trim, expert al CoE, unul dintre primii directori ai programului, a acceptat să se ocupe de instruirea grupului de lucru.

7

Prefa ă la Nivel Prag de J.L.M. Trim Întâmpinăm cu mare plăcere Nivelul prag, versiunea în limba româna a lucrării The Threshold Level, în cercul tot mai larg al descrierilor lingvistice de acest gen. Într-adevăr, conceptul de Threshold Level s-a dovedit de o uimitoare longevitate: a fost prima dată lansat la începutul anilor 70, cu aproape 40 de ani în urmă, în cadrul încercărilor Consiliului Europei de a oferi o structură solidă pentru învă area continuă. Abordarea “func ional-no ională” adoptată atunci pune pe prim plan, dincolo de formele lingvistice folosite în scopul comunicării, ceea ce vrem să facem cu limba pentru a comunica în mod eficient. Desigur, ambele obiective sunt necesare, dar inversarea ordinii de descriere a avut două efecte pozitive. Pe de o parte, s-a inut cont mai direct de cerin ele şi motiva iile celor care înva ă, şi s-a oferit conceptorilor de metode o imagine foarte detaliată asupra a ceea ce au ei de prezentat. Pe de altă parte, clasificarea func iilor şi a no iunilor lingvistice care trebuie exprimate era aplicabilă tuturor limbilor, desigur tuturor celor folosite în spa iul cultural european general. Chiar dacă ideea nu a fost totdeauna primită cu entuziasm de vasta industrie de predare a limbii engleze, ea şi-a dovedit între timp valoarea de instrument intelectual pentru planificarea predării şi învă ării a peste 20 de limbi europene, cuprinzând şi mai multe limbi na ionale sau regionale mai pu in predate. O dată cu dispari ia, în ultimul deceniu, a barierelor politice artificiale care împiedicau comunicarea interpersonală liberă în întreaga Europă, contractele dintre oamenii obişnui i apar inând tuturor claselor sociale şi na ionalită ilor s-au înmul it, aceasta atât în domeniul privat cât şi în cel public, fie în scop educa ional sau de muncă, fie în scopul petrecerii timpului liber. Gestionarea unui număr limitat de contracte interna ionale atent controlate a încetat să mai ină doar de competen a unui număr mic de translatori şi interpre i cu înaltă calificare: într-un moment sau altul din via a noastră, cu to ii suntem implica i, într-o măsură mai mare sau mai mică, în via a altora. Limba română, ca cea mai estică limbă romanică, a supravie uit peste 1500 de ani izolării relative ce a urmat căderii Imperiului Roman, în ciuda faptului că a fost înconjurată de limbi apar inând altor familii. Ca rezultat al interac iunii cu alte popoare balcanice, ea şi-a dezvoltat trăsături zonale ce îi conferă o pozi ie distinctă în familia limbilor romanice. În ultimele două secole, dezvoltarea sa ca mijloc de expresie intelectuală şi culturală a beneficiat într-o mare măsură de rela iile cu Fran a şi Italia. Viteza şi abnega ia cu care Victoria Moldovan, Liliana Pop şi Lucia Uricaru, echipa de autoare de la Universitatea din Cluj - cu încurajarea substan ială a Ministerului şi, în special, a domnul Dan Nasta, corespondent na ional la Divizia de Politici lingvistice a Consiliului Europei din Strasbourg - a produs o atât de substan ială descriere cu orientare func ională a limbii române, este o dovadă a hotărârii cu care România doreşte să-şi joace pe deplin rolul în comunicarea şi cooperarea europeană. Salutăm, de asemenea, spiritul critic şi novator în care echipa a abordat taxonomia func ional-no ională şi a inut cont de noile dimensiuni ale descrierii din Cadrul European Comun de Referin ă pentru învă area limbilor moderne: învă are, predare, evaluare şi Portofoliul Lingvistic European. Avem încredere că Nivelul Prag va constitui un stimul şi o bază fermă pentru revitalizarea predării şi a învă ării limbii române ca limbă străină sau ca a doua limbă nu numai în România, dar şi în programele de învă are continuă, în învă ământul superior şi pentru adul i de pe întreg continentul nostru, şi, evident, la nivel mondial.

8

As a result of interaction with other Balkan peoples. We also welcome the critical and innovatory spirit in which the team has approached the notional and functional taxonomy and taken into account the new dimensions of description offered by the Common European Framework of reference for Languages: Learning. it has developed some areal features which give it a distinctive position in the Romance family. Over the past two centuries. has produced so substantial a functionally-oriented description of Romanian. Trim It is a great pleasure to welcome Nivel prag. the classification of language functions and of the notions to be expressed were applicable to all languages. Teaching. but the reversal of the descriptive order had two positive effects. particularly from Dan Nasta. to the still expanding circle of similar specifications. On the one hand. We trust that Nivel prag will provide a stimulus and a firm basis for the revitalization of the teaching and learning of Romanian as a foreign and as a second language both in Romania itself and in further. it was not only taken up with enthusiasm by the vast English teaching industry. We are all involved in each other’s lives. It was first conceived in the early seventies. almost forty years ago. the Romanian version of The Threshold Level. Romanian. On the other. the authoring team from the University of Cluj. certainly to all those in use in the general European cultural space. as part of an attempt by the Council of Europe to provide a solid structure for life-long learning. The Threshold Level concept has proved of an astounding longevity. 9 . including many of the less widely taught national and regional languages. at one or another time in our lives. testifies to the determination of Romania to play a full part in European communication and co-operation. As the most easterly of the Romance languages. over the actual linguistic forms used for that purpose. The ‘functional-notional’ approach adopted gave priority to what learners want to do with a language. survived some 1500 years of relative isolation following the collapse of the Roman Empire. its development as an intellectual and cultural means of expression has benefited greatly from the relations with France and Italy. with strong ministerial support and encouragement. the needs and motivations of learners were more directly addressed and course designers were given a very detailed picture of what they should present. The speed and dedication with which Victoria Moldovan. to a greater or lesser extent. contacts between ordinary people in all social classes and of all nationalities have multiplied. whether for purpose of education. With the dismantling of artificial political barriers to free interpersonal communication across the whole of Europe in the past decade. but has since proved its value as an intellectual tool for planning the teaching and learning of by now well over twenty European languages. L. though surrounded by the languages belonging to other families. Of course. higher and adult education across our Continent and. both in the public and private domains. indeed. Romanian National Correspondent with the Council of Europe Language Policy Division in Strasbourg. in order to communicate effectively. on a global scale. both are necessary. Liana Pop and Lucia Uricaru. work or leisure.Preface to Nivel prag by J. As a result. It is no longer a question of training a small group of highly proficient translators. Assessment and the European Language Portfolio. interpreters and guides to manage a limited amount of carefully controlled international contact.

scriere). marcând. vorbire (participare la conversa ie şi exprimare orală) şi exprimare scrisă. situat în dreptul treptei B1. pe scara tradi ională a nivelelor (elementar. în paralel cu crearea condi iilor propice unei strânse colaborări în vederea învă ării limbilor străine. predare. Aceste instrumente se elaborează respectând exigen ele didactice şi utilizare .a unei limbi străine. La fiecare treaptă se au în vedere toate competen ele lingvistice: în elegere (prin ascultare şi citire).B2 . rezultatele acestei abordări la nivel european. pe teme familiare. petrecerea timpului liber etc. Aceasta înseamnă că un “absolvent” al nivelului prag poate să în eleagă bine o vorbire standard clară. intermediar. care se regăsesc în Cadrul european comun de referin ă pentru învă area limbilor moderne (a cărui versiune actualizată a fost difuzată la Lund. Nivelul prag. cât şi schimbărilor care au loc în societate. Poate urmări şi 10 inând seama de competen ele urmărite (în elegere.A2 . Conform documentelor europene de ultimă oră (Un Cadru European Comun de referin ă pentru limbi: învă are. Ce este nivelul prag? Nivelul considerat cel mai util comunicării a fost numit nivel prag şi corespunde. avansat). şi vizează toate nivelurile de . referitoare la activitatea profesională. are ca intă stăpânirea nivelului de utilizare independentă a unei limbi străine. în februarie 2001). şcoală. cooperarea şi deplasările (mobilită ile) pentru toate categoriile de persoane. evaluare şi Paşaportul lingvistic). Astăzi. nivelului intermediar. o reprezintă alcătuirea unor descriptive func ionale pentru toate limbile europene.C2. un loc important ocupă activită ile din domeniul învă ării limbilor moderne. cu scopul declarat de a încuraja în elegerea. independentă şi experimentată . o etapă fundamentală în activitatea Comisiei de Cooperare Culturală. sunt evidente. scala pentru evaluarea cunoştin elor lingvistice con ine 6 trepte A1. Ini iativa aceasta s-a concretizat într-un proiect de anvergură care să pună la îndemâna doritorilor instrumentele de bază necesare elaborării sau executării de programe adecvate din punct de vedere ştiin ific atât unei predări strâns legate de nevoile şi motiva iile celor care înva ă. din anii ‘70 încoace.elementară. Una dintre primele ini iative ale grupului de exper i în învă ământ din Consiliul Europei.C1 . Pe de altă parte proiectul preconiza pregătirea corespunzătoare a “formatorilor”.B1. exprimare orală.Prezentare generală Între ac iunile promovate de Consiliul Europei în ultimii 30-40 de ani.

lituaniană. norvegiană. La nivelul exprimării scrise. franceză. galeză. olandeză. concomitent cu exprimarea reac iilor şi a aprecierilor fa ă de acestea. daneză. portugheză. malteză. Trim. este capabil să redacteze texte scurte. al lexicului sau a structurii frazelor nu sunt scopuri în sine. p. actualită i). Cu alte cuvinte este capabil să utilizeze o limbă străină pentru a trăi independent într-o ară străină (v. 11 . petrecerea timpului liber. să-şi expună visele. de interes personal sau profesional. iar în unele ări s-a trecut la elaborarea materialelor necesare altor etape de învă are. şi sunt în pregătire şi alte limbi (avem cunoştin ă despre cehă şi maghiară). Poate participa spontan la o conversa ie pe teme familiare. ci mijloace pentru realizarea comunicării. Threshold 1990. Poate în elege. galiciană. Descrierea nivelului prag există deja. estoniană. călătorie. de nivel mai avansat decât nivelul zis “prag”. spaniolă. Poate povesti o întâmplare sau poate relata intriga unei căr i sau a unui film. cele mai experimentate în domeniul elaborării materialelor didactice – beneficiare. în formă tipărită. italiană. J. germană. poate face fa ă majorită ii situa iilor comunicative ce survin în cursul unei călătorii. poate în elege texte redactate într-un limbaj uzual sau texte referitoare la activitatea sa profesională. letonă. exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisorile personale. de asemenea. Poate argumenta şi explica pe scurt opiniile şi planurile personale. descrierea evenimentelor. dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă. experien e şi evenimente personale trăite. Paşaportul lingvistic. catalană. În privin a vorbirii.van Ek. în curând urmează să apară descriptivele pentru greacă şi sco iană. de asemenea. suedeză. a numeroase instrumente de învă are ca limbi străine – materialele solicitate la nivel european au apărut încă în anii ’70. În ce priveşte în elegerea limbii scrise. rusă. Cu alte cuvinte “predarea limbilor a fost transformată dintr-o învă are sterilă a structurilor într-un studiu vital cu accent pe utilizarea limbii în interac iunea directă persoană – persoană” (J. de interes personal sau referitoare la via a cotidiană (familie. Poate scrie scrisori în care să relateze experien e sau impresii personale. într-o manieră simplă. pentru următoarele limbi: bască. În predarea limbilor străine. engleză. speran ele şi obiectivele de perspectivă. La cerin ele CoE s-au aliniat rând pe rând şi celelalte limbi europene.1). Cambridge University Press. deja. la ora actuală acest tip de prezentare există pentru majoritatea limbilor europene.în elege ideea principală din programe radio şi TV pe teme de actualitate. grila de auto-evaluare) Pentru limbile franceză şi engleză. simple şi coerente pe teme familiare sau de interes personal. aşa încât. op iunea pentru o astfel de descriere reprezintă reflexul practic al convingerii că studiul gramaticii. Poate exprima coerent. activitate profesională.

de exemplu. A. Strasbourg. consilier pentru Proiectul Limbi Moderne al Consiliului Europei. a servit ca model pentru descrierile lingvisticee ale tuturor celorlalte limbi. la diversificarea. acumulată în timp. Threshold 1990. Hatier. În ce priveşte publicul. Trim. la rândul lor. care au contribuit apoi. al lui J. românii din afara grani elor. atât în plan personal cât şi social. Istoric vorbind.ca toate celelalte lucrări similare elaborate pentru limbile men ionate mai sus constă într-un inventar de acte de vorbire. Edizioni del Consiglio d’Europa. am avut în vedere: a) un public adult. J. b) un public românesc care înva ă româna ca a doua limbă – na ionalită ile minoritare din România. Casteleiro. “Pragul” este aşadar maximal pentru a satisface cerin ele acestor categorii diverse de public. Livello soglia.Pentru limba română ne aflăm abia acum în situa ia de a oferi o descriere func ională care să servească autorilor de manuale şi de metode de predare a românei ca limbă străină (RLS) ca model opera ional a ceea ce ar trebui să reprezinte capacită ile de exprimare ale unei persoane care înva ă limba română pentru a trăi independent în via a cotidiană: nivelul prag.A. Nivel limiar (Para o ensino / Aprendizagem do Portugues como lingua segunda / lingua estrageira). având ca repere de redactare lucrările următoare: Daniel Coste şi echipa. iar autorilor de manuale le revine sarcina de a opera selec ii 12 . în noul mediu lingvistic. de structuri lexicale şi de reguli gramaticale necesare unui anumit nivel de competen ă în însuşirea limbii române. de cuvinte. ci presupune stăpânirea unor cunoştin e lingvistice suficient de bune pentru a-i permite celui care şi le-a însuşit să ducă o via ă independentă.1988. oameni de afaceri). dar tânăr. van Ek şi J. J. Aşa cum am men ionat deja. Nivelul "prag". La data angajării lucrării. la alogenii din Republica Moldova). Cambridge University Press. care se pregăteşte să facă studii universitare în România sau să-şi însuşească sau să-şi perfec ioneze în mod rapid limba română ca limbă străină (ne gândim. iar demersul nostru a beneficiat de o experien ă importantă. Trim. Pascoal.A. Nora Galli de’Paratesi. J.M. gramatici). Un Niveau-Seuil. Aceluiaşi autor îi apar ine şi prima defini ie a termenului “nivel prag”. Meira. îmbogă irea şi rafinarea prezentării.M. 1994. c) alte tipuri de beneficiari (turişti. cât şi în domeniul producerii de materiale didactice necesare predării (manuale. am profitat de sprijinul şi experien a d-lui John L. aşa cum arătam mai sus. în realizarea lucrării un rol important a avut experien a personală a fiecărui autor atât în domeniul predării românei ca limbă străină. M. în momentul de fa ă marea majoritate a limbilor Europei dispune de o astfel de descriere. Nivelul prag . apărut în 1971. The Threshold Level. 1976. Având în vedere că limba română nu are o mare tradi ie în predarea ca limbă străină.L.Trim. nu este echivalentul nivelului "elementar" din didactica limbilor străine. van Ek şi J.

acest gen de lucrare trebuie să fie destul de flexibil pentru a corespunde mai multor obiective. Nivelul prag se apropie mai mult de modelul portughez. greacă. În ghidul gramatical ne-am permis o altă abordare. autori de manuale şi materiale didactice auxiliare).diversificate din inventarele oferite. iar pe de alta de orientarea lingvistică a autorilor şi de momentul elaborării. a tipurilor de texte şi a temelor abordate 13 . a domeniilor sociale de comunicare. De altfel. Lucrarea. dictată pe de o parte de specificul limbilor. Din punctul de vedere al structurării materialului. în afara capitolelor introductive. În capitolele dedicate actelor de vorbire. lucrarea con ine două sec iuni: prima sec iune abordează într-o manieră concentrată probleme legate de didactica limbilor străine. În primul rând este de remarcat că . Afirma ia unui lingvist finlandez că româna este cea mai interesantă dintre limbile romanice pentru un lingvist. dar am inut seama şi de unele sugestii oferite de modelul englez şi de cel francez.deşi există o “schemă” de urmat – fiecare lucrare are personalitatea ei proprie.) care au ac ionat numai în spa iul lingvistic al românei. fizionomia ei specifică reflectă influen e (slavă. respectiv definirea publicului. Comparativ cu lucrările care au servit drept ghid în elaborare. vine să confirme şi să justifice maniera noastră de abordare a problemelor gramaticale. cât şi comunicarea scrisă. se impune să facem unele observa ii. care trebuie să fie în stare să le adapteze cu maximă acurate e nevoilor didactice concrete. no iunilor specifice şi no iunilor generale modelul a fost preluat mai fidel – având în vedere că problematica acestora e relativ comună tuturor limbilor. E suficient să aducem în aten ia utilizatorilor faptul că limba română ca limbă romanică are o structură gramaticală destul de complexă. Necesitatea unui astfel de demers poate fi sus inută cu argumente dintre cele mai simple. a situa iilor de comunicare / a deprinderilor comunicative. iar alegerea con inuturilor cade în sarcina utilizatorului. acela al dezvoltării abilită ii comunicative. maghiară etc.care să contureze mai exact specificul limbii române şi b) pentru a suplini absen a de pe pia ă a unei gramatici a limbii române ca limbă străină. trebuie în eleasă şi privită în primul rând ca un instrument metodologic necesar învă ării / predării limbii române ca limbă străină şi destinat utilizatorilor (organizatori de cursuri. În acest sens. Descrierea vizează atingerea unor obiective didactice inând seama de conceperea comunicării ca o ac iune interactivă. Scopul propus. are în vedere atât interac iunea orală. Am recurs la o prezentare mai detaliată a faptelor din două ra iuni: a) pentru a pune la îndemâna utilizatorilor suficiente informa ii . În plus. aceştia îşi vor pentru a-şi construi obiectivele şi con inuturile de învă are în func ie de nevoile proprii şi de publicul intă. în ansamblul ei.

cea de-a doua sec iune grupează capitolele care propun categoriile susceptibile de a face parte din “nivelul prag”. Considerăm că lucrarea. la acestea se adaugă un indice alfabetic. care se cere continuată şi perfec ionată. dintru început. precum şi o descriere a gramaticii din perspectiva predării ca limbă străină. al no iunilor specifice. nu este un produs definitiv.precum şi a strategiilor de învă are. al no iunilor generale. receptivi la eventualele observa ii de îmbunătă ire a prezentului document. o premieră pentru limba română. din nenumăratele posibile. autorii declarânduse. 14 . respectiv un inventar al actelor de vorbire. ci o propunere.

PAŞAPORTUL LINGVISTIC – GRILA DE AUTOEVALUARE 15 . ÎNVĂ AREA LIMBILOR MODERNE DE CĂTRE ADUL I 2. PUBLICUL VIZAT 3. TIPURILE DE TEXTE ŞI TEMELE ABORDATE 6.PARTEA ÎNTÂI OBIECTIVE DIDACTICE 1. DOMENIILE SOCIALE DE COMUNICARE 4. SITUA IILE DE COMUNICARE ŞI DEPRINDERILE COMUNICATIVE 5. STRATEGIILE DE ÎNVĂ ARE 7.

să în eleagă limba la nivelul vorbit şi scris. Pe o scară a competen elor lingvistice constituită din 6 nivele: nivelul prag se situează pe pozi ia a treia (cuprinzând etapele A1. fiind deja folosit în unele ări europene ca bază pentru programele de învă are sau pentru eliberarea diplomelor şi a certificatelor de competen ă lingvistică. În concep ia generală a sistemului de învă are pentru adul i urmează alte nivele (B2. pentru care unele limbi (cele cu o circula ie mare) dispun deja de descrieri par iale. dar şi particularizate ale învă ării. b) un sistem de unită i capitalizabile. C2). Este important de semnalat faptul că la acest nivel accentul cade pe capacitatea de în elegere. care îi permit să ducă o via ă independentă întrun mediu lingvistic nou. dar şi culturale. Nivelul prag. Alexander. care depăşeşte capacitatea de producere în limba străină. a) Centrarea pe cel care înva ă 16 . Consiliul Europei. A. B1) şi presupune că cel care înva ă a achizi ionat un bagaj de cunoştin e lexicale. van Ek în The Threshold Level (cu un index gramatical de L. aşa cum a fost el denumit şi definit de J. B. Strasbourg. ÎNVĂ AREA LIMBILOR MODERNE DE CĂTRE ADUL I Proiectul Limbilor Moderne lansat de Consiliul Europei a demarat din nevoia de a pune de acord diversitatea de abordări în predarea limbilor străine generate de obiective şi contexte educative multiple în cadrul unei Europe în plină transformare. El ar marca etapa esen ială în învă area unei limbi străine. 1975).1. C1. Scopul demersului a fost acela de a ajunge la formule general valabile care. iar inventarul problematicii sale în versiunea engleză urma să constituie un instrument general de referin ă pentru limbile descrise conform acestor principii. şi să facă fa ă majorită ii situa iilor cotidiene de exprimare orală sau scrisă. luând în considerare nevoi şi obiective generale. C) a fost inclus / preluat de către Cadrul European Comun de Referin ă pentru învă area limbilor. gramaticale. c) concep ia comunicativă a competen ei vizate în procesul de predare / învă are. stipulează o competen ă generală minimală a comunicării care să stea la baza elaborării de programe relativ unitare pentru orice limbă văzută ca limbă străină. Nivelul prag se bazează pe următoarele principii fundamentale: a) centrarea pe cel care înva ă. Semnalăm tot aici şi faptul că acest sistem trinivelar (A. A2. să reprezinte o descriere satisfăcătoare a oricărei limbi pentru predarea şi învă area ei ca limbă străină.

dar e şi comunicator. El apare ca “învă ăcel”.Scopul predării / învă ării unei limbi străine este acela de a înarma pe cel care înva ă cu un set de cunoştin e şi deprinderi de folosire a acestora în vederea satisfacerii nevoilor comunicative. z) având fiecare nevoi diferite. introdus în didactica limbilor şi prezentat de J. Dar acest program nu va fi economic pentru că fiecare cursant ar trebui să înve e mult mai mult decât ceea ce îl interesează. deci. În formularea obiectivelor predării trebuie să se ină cont de toate “ipostazele” în care poate fi surprins beneficiarul actului de predare. În cazul adul ilor care recurg la activitatea aceasta se constată o mul ime de factori determinan i care au generat-o şi în func ie de acestia trebuie organizat şi cursul respectiv.Van Ek (1) în felul următor: “Presupunem că trebuie să răspundem la cererea de instruire a cinci persoane (v. Existen a acestui set de puncte comune face posibil un proiect de sistem educativ bazat pe unită i capitalizabile. Obiectivele învă ării vor viza atât atingerea abilită ii comunicative prin dezvoltarea mai multor tipuri de competen e. care să răspundă nevoilor şi obiectivelor comune unui grup de cursan i. Nu ne putem permite să organizăm cinci cursuri pentru a satisface separat fiecare din aceste cerin e. vom începe prin descompunerea în diversele sale păr i a competen ei vizate de către fiecare cursant. Pentru găsirea unei solu ii la această problemă. x. subiect social şi persoană. planifica şi centra materialul de predat conform nevoilor şi aşteptărilor acestuia. b) Un sistem de unită i capitalizabile Un curs de învă are a unei limbi străine se organizează pe grupe. De aici derivă primul dintre principiile enun ate: centrarea pe cel care înva ă. Pentru aceasta trebuie găsite punctele convergente. 17 . CURSANT V W X Y Z COMPONENTELE COMPETEN EI VIZATE a a a a a b b c c c c c d d f g d e e f g h h i g O posibilă manieră de organizare a unui curs va fi de a-l concepe astfel încât să con ină toate elementele de la a la i. pe primul plan nu se află “materia de predat”. y. w. Din această perspectivă. pentru a răspunde nevoilor fiecărui cursant. Este. cât şi dezvoltarea personalită ii prin stimularea capacită ilor cognitive şi prin dezvoltarea afectivită ii. ci subiectul care înva ă. esen ial ca “învă ătorul” să cunoască exact sau cât mai bine nevoile “învă ăcelului” pentru a-şi putea concepe.

Această concep ie implică recunoaşterea faptului că progresul în învă are echivalează cu progresul în comunicare şi nu cu cel al cunoaşterii sistemului lingvistic. Prin urmare. Atingerea abilită ii comunicative are loc prin dezvoltarea mai multor tipuri de competen e: Competen a lingvistică presupune “cunoaşterea resurselor formale cu ajutorul cărora se pot construi şi formula mesaje semnificative şi capacitatea de a le utiliza”. care pun accent pe folosirea limbii: în această viziune. însuşirea sistemului lingvistic este cea subordonată obiectivului pragmatic care este comunicarea. Pentru aplicarea lui în practică se impune îndeplinirea unor condi ii nu tocmai simple. care din punct de vedere economic rămâne viabilă întrucât se aplică pe o scară largă. semantică. Stabilirea obiectivelor cu ajutorul celor care înva ă face posibilă orientarea procesului de predare/învă are spre acele metode şi procedee didactice care corespund mai bine caracteristicilor. Elementul i fiind util numai cursantului y. y. această competen ă presupune cunoştin e de fonetică. în afara celor cinci solicitan i. selectarea mijloacelor lingvistice se va face având în vedere obiectivele comunicării. este numit în mod curent sistem de unită i capitalizabile şi pare a răspunde în modul cel mai adecvat nevoilor de învă are ale adul ilor. care rămâne mai pu in relevant pentru atingerea obiectivelor comunicative. ortografie şi ortoepie. care ia în considerare nevoile şi obiectivele învă ării. al ii care vor avea aceeaşi nevoie” (J. Ea presupune stăpânirea mărcilor lingvistice ale rela iilor 18 . fie că propunem indivizilor v. aşteptărilor şi preferin elor cursan ilor. Este vorba. indivizilor v şi w un curs acoperind e etc. adică a şi c. Cu alte cuvinte. dar n-ar răspunde decât foarte par ial cererii fiecărui cursant.S-ar putea preconiza un curs care să nu re ină decât elementele necesare tuturor cursan ilor. gramatică. de definirea obiectivelor învă ării în aşa fel încât în procesul de evaluare să se poată verifica uşor dacă obiectivele au fost atinse de către cursan i. Această procedură ar fi foarte economică. z un curs acoperind d. Competen a sociolingvistică cere cunoaşterea capacită ilor necesare pentru a domina dimensiunea socială a utilizării limbii. c) Concep ia comunicativă a competen ei vizate în procesul de predare învă are În această accep iune procesul de predare / învă are consideră că obiectivele cursan ilor sunt obiective comunicative. în primul rând. vom fi nevoi i să găsim. Aceasta înseamnă fie că propunem celor cinci solicitan i un curs tratând a şi c. adică ei aşteaptă să-şi însuşească acele deprinderi lingvistice care să le permită şi să le faciliteze comunicarea în limba străină. Acest fel de organizare a cursurilor. Ea constă în reunirea cursan ilor în grupe de compozi ie variabilă.van Ek). pentru a justifica deschiderea acestui curs. lexic. Există o op iune mai satisfăcătoare decât cele avute în vedere.

(mai ales fonetice şi lexicale) sesizabile la nivel teritorial şi în special la nivelul limbii vorbite. în aşa zisă Republică Nistreană (Transnistria) e utilizat alfabetul chirilic. românii din afara grani elor2. a diferitelor registre (fam. limbajul gesturilor. 2. Se includ aici via a de zi cu zi. accent. Competen a socio-culturală înseamnă cunoaşterea societă ii şi a culturii comunită ilor în care se vorbeşte limba respectivă. în estul Ungariei şi în estul Iugoslaviei de către popula ia de origine română.. b) un public românesc care înva ă româna ca a doua limbă – na ionalită ile minoritare din România. PUBLICUL VIZAT Identificarea publicului Nivelul prag este conceput pentru a permite producerea de cursuri/manuale sau alte materiale de învă are a limbii române1 ca limbă străină (RLS). Datorită condi iilor istorice şi politice în care a evoluat. dar tânăr. adică abilitatea unui utilizator de a aranja propozi iile într-o secven ă cât mai naturală cu putin ă. se impune o prezentarea mai detaliată a fiecărui grup. Chiar şi în prezent. Faptul că până în 1989 în R. la fel ca majoritatea limbilor. Grupuri de destinatari Întrucât fiecare din categoriile prezentate este destul de eterogenă. a) În categoria publicului adult tânăr de origine străină. rela iile interpersonale. în rândul popula iei din R. conven iile sociale. a structurilor idiomatice. am avut în vedere următoarele categorii: a) un public adult. diferite ritualuri. Moldova se folosea alfabetul chirilic pentru scrierea oficială a limbii române a facilitat răspândirea acestei idei false. 19 . care se pregăteşte să facă studii / să-şi aprofundeze cunoştin ele de limbă şi cultură în universită ile româneşti sau să studieze româna în universită ile din străinătate intră şi studen ii implica i în programele interna ionale 1 Limba română este limbă oficială în România şi în Republica Moldova. româna are statutul de limbă minoritară. a regulilor de polite e specifice poporului român. dialecte. care se pregăteşte să facă studii universitare în România sau să-şi însuşească sau perfec ioneze în mod rapid limba română ca limbă străină (ne gândim pentru cea din urmă categorie. pop. limba română. la alogenii din Republica Moldova). Modova s-a indus ideea că acolo s-ar vorbi “limba moldovenească” – o limbă deosebită de limba română. 2 Limba română se vorbeşte şi în Ucraina (la grani a de nord a României).. oameni de afaceri). Diferen ele acestea sunt perfect explicabile din punct de vedere ştiin ific şi nu îndreptă esc sus inerea existen ei a două limbi romanice în estul Europei.sociale (dumneavoastră / dumneata / tu). c) alte tipuri de beneficiari (turişti.). Din motive extralingvistice. în aceste zone. condi iile de via ă. de exemplu. În ce priveşte publicul vizat. pej. respectând reguli precise de organizare a discursului. prezintă deosebiri. Competen a pragmatică include competen a discursivă.

după nevoile şi obiectivele comunicative. b) Un alt tip de public îl formează publicul românesc care înva ă româna ca a doua limbă – pe de o parte avem în vedere na ionalită ile minoritare din România. unde limba română a devenit limbă oficială în urmă cu 10 ani.care asigură mobilită i (TEMPUS.) ca şi alogenii din Republica Moldova. În capitolul anterior am prezentat caracteristicile legate de învă area de către adul i. Ca exemplificare a modului în care se produce această interac iune. DOMENIILE SOCIALE DE COMUNICARE 20 . facultative. În fine. bine definite.) sau turistice. care urmează o anumită specializare. adult. diferen iat. comer . Caracterizarea publicului În învă area limbilor străine. din motive de ordin profesional (afaceri. activită i diplomatice etc. 3. iar pe de altă parte minoritatea românească din afara grani elor. cursurile sau orele sunt obligatorii. Interac iunea Între diferitele categorii de public şi domeniile sociale ale comunicării (prezentate în capitolul următor) are loc o interac iune care stă la baza stabilirii priorită ilor în procesul de predare / învă are. germana. CEEPUS etc. Pentru fiecare din cele trei categorii de public men ionate mai sus şi în func ie de statutul adult / nonadult se au în vedere trei factori principali: ocupa ia contextul predării/învă ării nevoile şi obiectivele comunicative. ca şi obiectivele acestuia. ERASMUS. SOCRATES. la rândul său. În func ie de astfel de parametri Programul fiecărei grupe de studiu se va gândi şi se va organiza în func ie de astfel de parametri. este format din persoane venite în România pentru perioade variabile de timp. după contextul în care se predă / înva ă limba. ucrainiana. după preocupări.În altă ordine de idei. vom lua ca model un public adult care poate fi. se face o diferen iere a predării şi în func ie de vârsta publicului vizat. care studiază limba ca “hobby” etc. adică vorbitori care au ca limbi materne maghiara. au ca obiect de studiu în şcoală limba respectivă. care. c) Cel de-al treilea tip de public. de obicei. sârba. În acest caz este vorba despre un public non-adult format din copii sau adolescen i. care înva ă limba pentru a face studii. în mai multe categorii: cu profesiuni clare. care dintr-un motiv sau altul nu a reuşit să-şi însuşească în mod acceptabil limba română. se iau în calcul necesită ile expresive impuse / determinate de situa ia în care se află cursantul. mai pu in numeros însă în cazul nostru. pentru care se apelează la anumite strategii de predare/învă are. op ionale.

obiectivelor. Caracterizarea domeniilor Domeniul rela iilor personale cuprinde în primul rând rela iile familiale adică rela iile care se stabilesc între membrii unei familii. frate /soră etc. de vârstă. Aici rela iile sunt perechi: so / so ie. “Domeniile sunt principalele sectoare în jurul cărora se organizează via a socială. sau rela iile cu mediile de 21 . citirea unor anun uri etc. cel pu in la nivel european. care permit o largă interac iune cu alte categorii sau subcategorii ale domeniilor sociale. de comunicare la distan ă. Domeniul rela iilor publice cuprinde mai întâi rela iile tranzac ionale.” (Trim. familia reprezentând o structură culturală mai stabilă. În acest domeniu al rela iilor sociale un accent deosebit se pune pe actele de comunicare care presupun vehicularea informa iei scrise (completarea unor formulare. pe stradă etc. de prietenie etc. de locuin ă.).13. Acestea sunt: domeniul rela iilor personale (familiale şi gregare. să folosească anumite servicii (medical. p. din perspectiva unui nivel prag. subiectelor şi textelor selec ionate ca material de predare şi evaluare. de interes. Alegerea domeniilor în care urmează să fie pregăti i să se angajeze cursan ii are importante consecin e asupra situa iilor. 1997. se iau în considerare între patru şi şase domenii sociale pe care se bazează activită ile lingvistice necesare publicului. Pe de altă parte aici intră rela iile personale propriu-zise (numite şi gregare). domeniul rela iilor publice (care se raportează la beneficiarii actului de învă are ca membri ai marelui public implicat în diverse tranzac ii). În acest cadru func ionează legăturile de rudenie.intă. bancar. sau în situa ia când căutăm ceva. părin i /copii. aşa încât pertinen a lor actuală să aibă o legătură cu utilitatea lor viitoare. cadouri. de sex. adică acele rela ii care se stabilesc întâmplător sau conjunctural. în situa ia de a folosi limba în cele mai variate contexte şi domenii sociale. de sănătate. de circula ie etc.Comunicarea prin mijloace lingvistice ne pune. Ar intra aici rela iile de vecinătate. de alian ă etc. domeniul rela iilor profesionale şi domeniul educa iei. adică acele rela ii care ajută la “supravie uirea” într-un mediu străin: rela ii dintre un agent comercial şi un client care doreşte să-şi satisfacă nevoile de alimenta ie. în general. felicitări cu ocazia diverselor evenimente etc. În interiorul lor func ionează conven ii sociale de paritate şi reciprocitate concretizate în vizite. dar tot în acest tip de rela ii se include şi stabilirea de contacte cu alte persoane de exemplu în timpul călătoriei. de îmbrăcăminte. ele sunt relativ uşor de exploatat lingvistico-didactic. Utilizatorii trebuie să aibă mereu în vedere efectul motivant al alegerii domeniilor. sarcinilor. de solidaritate într-un anumit moment mai dificil. după altă împăr ire).) În predarea limbilor străine. ca şi asupra activită ii cursan ilor. bunici / nepo i. pe baza unor afinită i de diferite tipuri şi se men in între parteneri care pentru un timp au aceleaşi interese.

Cadrul de interac ionare a domeniilor Publicul vizat. iar aceasta poate proveni din oricare domeniu al vie ii sociale (familial. acestea fiind caracteristice numai unui anumit tip de public. Ele pot fi rela ii de egalitate între angaja ii cu aceeaşi func ie. În func ie de obiectivele învă ării. în postura de receptor.). dar şi rela ii ierarhice (şef / subaltern. profesional. adică limba vorbită. adică limba scrisă. căr ile. domeniile de comunicare şi situa iile concrete de comunicare interac ionează în procesul de comunicare verbală. accentul cade pe receptarea şi în elegerea informa iei. Domeniul educa ional este important pentru urmărirea rela iilor stabilite în cadrul organizat în scopul învă ării. de obicei. Domeniul rela iilor profesionale are în vedere legăturile stabilite între indivizi în timpul activită ii lor profesionale. accentul interac iunii va fi modificat pentru a servi cât mai bine scopului propus. tranzac ional. La nivelul unei institu ii/ întreprinderi rezultă o re ea complexă de raporturi profesionale.informare. Obiectivul principal al beneficiarului îl constituie informarea despre situa ia politică. în acest caz. Deci. care trebuie avute în vedere în procesul de predare a unei limbi. gregar. Pentru nivelul prag. revistele. patron / angaja i etc. informa ii despre spectacole sau timpul liber etc. Canalele de informare pot fi audio-vizuale (televiziune. Aici se desfăşoară rela ii specifice între elev şi profesor. dar în egală măsură şi ziarele. radio). educa ional). acest tip de rela ii sunt pu in mai deosebite pentru că persoana care înva ă să comunice într-o limbă străină se află. 22 . despre oportunită i de muncă sau informa ii legate direct de situa ia în care se află (buletine meteo.).

restaurant. sferele lexicale considerate utile sunt identificarea şi caracterizarea persoanei (v. autobuzelor ori 23 . în principal la receptarea – în elegerea lor (v. NS 6). exortative şi consultative: în general acte care definesc situa ii sociale multiple şi care pot caracteriza. Străinul care a atins nivelul prag de competen ă lingvistică va fi capabil să consulte pe cineva în limba română. recep ioner − client. telefon. spectacole. CONVEN II SOCIALE). vânzător − cumpărător. SITUA IILE DE COMUNICARE ŞI DEPRINDERILE COMUNICATIVE Cele patru domenii cu specificitatea lor anume la nivelul institu ional şi al rolurilor pe care le joacă participan ii la interac iune („situa iile comunicative”) decid asupra sferelor lexicale de interes („no iuni specifice”). reclame. b. NS 14). acte predominant tranzac ionale. controlor − călător ş. magazine. de instruc iuni şi ordine. cazarea şi hrana (v. iar la nivelul textelor scrise. proprietar − chiriaş. La nivelul no iunilor specifice. ca şi asupra tipurilor de deprinderi / activită i („acte verbale”) şi de texte pe care acestea le presupun. (cf. INFORMA II). accidente. să reclame. Rela iile publice şi situa iile de comunicare Astfel. c. transport în comun. Deprinderile comunicative se referă la posibilitatea schimburilor verbale (în elegere si producere). acte verbale de permisiune şi obliga ie. afişe de spectacole. formule de prezentare. şofer de taxi − client. orare ale trenurilor. 1. v. rela iile sociale pe care le-am luat în considerare pentru nivelul prag sunt acelea definite de serviciile publice cu care străinul intră în contact în mod uzual: poştă. NS 1). ca: func ionar − client. servicii diverse şi cumpărături (v. să se plângă de ceva etc. dar şi ajuta străinii în a-şi lămuri specificitatea comunită ii lingvistice româneşti la nivelul regulilor comunicative institu ionalizate şi. sfaturi. spitale şi policlinici. Având în vedere cadrul institu ional al acestor situa ii de comunicare. AV 1. NS 8 şi 9).4. NS 11) etc. Modul de desfăşurare al interac iunilor astfel definite este predominant conven ional. INFLUEN AREA AC IUNILOR).a. 5 Tipuri de texte). conven ionalizate. Textele minimale ale străzii şi ale unor servicii (firme. reprezentant al ordinii publice − cetă ean. să ceară permisiunea de a face ceva. ceea ce se reflectă în tipurile de acte verbale selec ionate de asemenea contexte: a. ajutor. acte constitutive ale ritualurilor sociale (formule introductive şi schimburi de saluturi. deci. igiena şi sănătatea (v. NS 10). să ceară cuiva să facă ceva. AV 4. rela iile care se stabilesc în interiorul lor sunt roluri în general social definite. factori de ordine publică etc. AV 2. schimburi de mul umiri sau scuze etc. medic − pacient. călătoria şi transportul în comun (v.. să ceară indica ii. rela iile sociale (v. specifice schimburilor informative: cupluri de acte întrebare − răspuns (v. hotel / cazare. să se informeze asupra obligativită ii sau interdic iei unor ac iuni.

se presupune a putea fi toate în elese. fie emigran i. meniuri de restaurant. în privin a redactării textelor. Pentru aceste categorii. fie locuitori ai teritoriilor limitrofe: Ungaria. că în familiile acestora limba română tinde să se piardă din uzul cotidian. completarea formularelor etc. ceea ce face ca anumite situa ii de comunicare sociale să se suprapună cu situa iile profesionale superficiale pe care le avem în vedere. 3. subordona i. Publicul beneficiar al nivelului prag nu se presupune a stăpâni limba în situa ii foarte profesionalizate. a unor noti e tehnice sau „moduri de întrebuin are”. etichete. chiar dacă e evident în general că străinii nu vor fi în rela ii de acest tip cu românii. Iugoslavia. Basarabia. opozi ie ce caracterizează în general rela iile social-profesionale. 11 CĂLĂTORII. în ciuda dorin ei lor de a o cultiva şi men ine. 2. colegi etc. Modul în care am descris actele de vorbire la nivelul expresiei a luat permanent în considerare opozi ia dintre registrele politicos / superior vs. din No iunile specifice răspund nevoilor comunicative a ceea ce ia în considerare nivelul prag. mai precis. Bucovina. 2.magazinelor. textele specializate pe care se presupune că le poate în elege cunoscătorul nivelului prag nu vor putea depăşi lectura-în elegerea căr ilor de vizită. DEPLASĂRI etc. într-o mai mică măsură regulamentele. MUNCĂ ŞI PROFESIE. 24 . par ial a unor regulamente (ele sunt în general redactate într-un stil mai elaborat) sau a paginilor web care au aproape întotdeauna drept auxiliar şi suporturi vizuale. în capitolul acte de vorbire. scala de polite e specific românească dumneavoastră / acord verbal la plural − dumneata − tu / acord verbal la singular. Rela iile personale / familiale şi situa iile lor de comunicare Rela iile familiale nu sunt neglijate în Nivelul prag românesc. conven iile comunicative generale sunt avute în vedere şi pentru domeniul profesional. Nivelul prag a prevăzut sfere de comunicare specifice cum sunt. CONVEN II SOCIALE. Astfel. ca şi pentru persoanele care se găsesc în general în rela ii de tip personal. ca şi texte pu in mai elaborate. În privin a lexicului. Bulgaria) atestă însă limpede. aceasta se va mărgini la unele liste şi rapoarte minimale şi la unele indica ii profesionale elementare. şi. 4. Situa ia românilor care domiciliază în străinătate (la origine. EDUCA IE. apropiat. AV 1. INFLUEN AREA COMUNICĂRII). patroni vs. iar altele produse oral şi / sau scris de către studentul care şi-a însuşit nivelul prag al limbii. angaja i. În fine. căci ele se presupun a func iona în toate mediile profesionale (v. INFORMA II. cum ar fi prospectele de medicamente şi. dialogul cu ecranul bancomatului. actualmente. Rela iile profesionale şi situa iile lor de comunicare Rela iile profesionale sunt acelea care îi definesc pe indivizi în mediul lor profesional ca superiori vs. 7. al calculatorului ori al telefonului public. capitolele 2.).

de subcapitolele generalsociale 1. mul umiri. ordine. TEMPERAMENT. oameni de pe stradă. peste tot unde se întâlnesc oameni. clarificarea sau pronun area cuvintelor şi a numelor pe litere. amenin are / avertizare. între prieteni. buletinul meteo. în care trebuie să se plângă de ceva şi să reclame. numeroase sfere lexicale sunt interesante pentru a sus ine lingvistic aceste tipuri de rela ii. să emită acte de ezitare ori de tip permisiv. urări.16. programe didactice. Astfel. interdictiv etc. CAPITOLUL ŞI CUMPĂRĂTURI. aspectele pe care le-am considerat specifice fa ă de celelalte zone rela ionale privesc în plus un lexic referitor la mediul geografic. de corectare a comunicării (v. iar alte tipuri care pot fi receptate considerăm a fi revistelemagazin. (v. pentru a exprima ce nu a în eles. neavând o specificitate marcată. săli de calculatoare şi 25 . AV 4. 10. CONVEN II SOCIALE. MEMBRII FAMILIEI.14. PERCEP IILE. IGIENA ŞI SĂNĂTATEA.a. faună. sfaturi. Actele de vorbire dictate de acest tip de rela ii. oferte. de tipul permisiune. refuz. ca de exemplu: capitolul 1. mediile şcoală-universitate. AV 6). de zi cu zi. CARACTERISTICI FIZICE). timp (v. Conversa ia cotidiană este tipul de discurs-text cel mai probabil pentru aceste rela ii. PREFERIN E.. Am luat însă în considerare faptul ca străinul care va locui temporar în mediu românesc trebuie „să se descurce singur” în situa ii nu numai de bună vecinătate şi civilitate în colectivită ile în care îşi va petrece timpul. încurajare. INFLUEN AREA AC IUNILOR). floră. VIA A PRIVATĂ ŞI TIMPUL LIBER. cunoştin e. dar şi în situa ii mai delicate. cu săli de curs. IDENTIFICAREA ŞI 1. 9. un lexic al evenimentelor social-politice. ac ional. despre animalele de companie. GUSTURI. INFLUEN AREA AC IUNILOR. din nou. NS 4) utilizabil în conversa iile cotidiene despre ceea ce ne înconjoară. 1. climat. nestăpânind suficient limba. 12. cursul valutar. scrisorile personale etc. să ceară sau să acorde ajutor. 11. ACTUALITATEA al No iunilor specifice. no ional şi textual. despre care nu rareori se conversează pe stradă.subcapitolele 3. consultare. din care didacticianul. ATITUDINI ŞI SENTIMENTE (alături. în fine. 4.).a.18. Din capitolul destinat no iunilor specifice.17. În privin a rela iilor personale. obliga ii. 4. scuze. cu specificul lor situa ional. Rela iile educa ionale şi situa iile lor de comunicare Rela iile educa ionale trebuie şi ele avute în vedere. va prelua elementele mai direct utile. ajutor. CASA CĂMINUL. cu prieteni. el va avea nevoie să recurgă la strategii lingvistice reparatorii. CARACTER. despre vreme sau catastrofe naturale. ziarele cu faptul divers. autor de metode. 1. buletinele de ştiri. este prevăzut în subcapitolul 15. plângere etc. am putea spune că acoperă întreaga paletă comportamentală prevăzută pentru celelalte rela ii umane. un debit mai lent al vorbirii. manuale. vecini. 13. 5. În fine. o articulare mai clară a cuvintelor ş. CĂLĂTORIILE. grădină ş. CARACTERIZAREA PERSOANEI (1. a cere repetarea unui cuvânt. să în eleagă anumite obiceiuri specifice.

exerci iile şi rezumatele sunt tipurile de texte pe care se presupune că le poate folosi studentul la nivelul prag. Dic ionarele. coleg − coleg. dotările şi obiectele specifice acestor medii au fost prevăzute de Nivelul prag mai ales în subcapitolele 2. biblioteci. 5. reuniuni studen eşti etc. TIPURI DE TEXTE SI TEME ABORDATE Pentru tipurile de texte şi temele abordabile în nivelul prag. metodiştii. În privin a actelor de vorbire specifice. cămine. profesorii la clasă vor alege din inventarele prezentate în acest descriptiv (ACTE DE VORBIRE. metodele didactice ale nivelului prag se vor în primul rând comunicative. Sfere lexicale diverse privind clădirile. situa ionale. terenuri de sport. îngrijitor / portar − locatar etc. LIMBA STRĂINĂ (v. fie pentru „no iuni generale şi specifice”. ele au fost prevăzute în capitolele 5. aproape exhaustivă. func ionale şi interactive. mai sus 4). EDUCA IE şi 3. cantine. Aceste men iuni sunt fie pentru „texte” orale sau scrise. În toate cazurile. ACTE REPARATORII ca strategii comunicative esen iale pentru atingerea nivelului prag. autorii de manuale. dar pot avea dificultă i mai importante în producerea mesajelor. 6. la fel pentru unele categorii de persoane de alte na ionalită i decât cea română dar care locuiesc în România. E posibil ca pentru anumite categorii de studen i să fie necesară doar abordarea textelor scrise. bibliotecar − cititor. de exemplu. din ările limitrofe ori domicilia i în străinătate. cele din urmă se pot căuta în cuprinsul capitolelor respective din această lucrare. care vin să completeze domeniile de interes deja prevăzute pentru alte tipuri de rela ii. GRAMATICĂ) acele elemente care răspund cerin elor concrete ale grupelor de studen i de care trebuie să se ocupe. de na ionalitate română. competen ele discursive pe care trebuie să le dobândească străinul „independent”. am men ionat. NO IUNI GENERALE. programele informatice de învă are. ORGANIZAREA DISCURSULUI şi 6. iar concep ia materialelor didactice ca strategii de predare-învă are se va baza pe alcătuirea unor unită i 26 . atingerea nivelului prag poate fi doar o problemă de finisare pentru vorbitorii nativi. pentru al ii însă ar putea fi necesare mai degrabă strategii conversa ionale specifice oralului etc. legat de fiecare domeniu (v. pun străinii în rela ii profesor / instructor − student. NO IUNI SPECIFICE.. care au dificultă i minime de în elegere. Autorii de programe didactice. NS). Aşa. pe care o propune. STRATEGIILE DE ÎNVĂ ARE Este limpede că descriptivul func ional − nivel prag − nu poate include strategiile de învă are pentru problematica.internet. manualele − de limba română sau pentru alte discipline − .

din anun uri. de exemplu. care să „alinieze”. Pot să găsesc anumite informa ii previzibile în diverse materiale cotidiene (de ex. Pot să în eleg descrierea evenimentelor.. chiar dacă nu este clar structurat. B2 Pot să în eleg conferin e şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare complexă. într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. chiar dacă este abstract sau complex din punct de vedere lingvistic sau al structurii. meniuri. Pot să în eleg programe de televiziune şi filme fără prea mare efort. indiferent dacă este vorba despre comunicarea directă sau în transmisiuni radio. Pot să în eleg majoritatea emisiunilor TV de ştiri şi a programelor de actualită i. dacă sunt prezentate întro manieră relativ clară şi lentă. informa ii simple despre mine şi familia mea. la familie şi la împrejurări concrete. când se vorbeşte rar şi cu claritate. cumpărături. Pot să în eleg texte redactate. afişe sau cataloage Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. activitatea profesională). iar conexiunile sunt numai implicite şi nu semnalate în mod explicit. simple şi clare. Pot să în eleg texte faptice şi literare lungi şi complexe. scoală. Pot să în eleg articolele specializate şi instruc iunile tehnice lungi. Ascultare Citire Pot să în eleg nume cunoscute.didactice modulare. chiar dacă nu se referă la domeniul meu. 7. PAŞAPORTUL LINGVISTIC – GRILA DE AUTOEVALUARE A1 În elegere Pot să în eleg expresii cunoscute si propozi ii foarte simple referitoare la mine. de exemplu. simultan. 27 . A2 Pot să în eleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite pe teme ce au relevan ă imediată pentru mine personal (de ex. sesizând diferen ele stilistice. Pot să în eleg majoritatea filmelor în limbaj standard. sau TV. petrecerea timpului liber etc. B1 (nivel prag) Pot să în eleg punctele esen iale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională. în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte de vedere. Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane. articole specializate şi opere literare. exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale. C2 Nu am nici o dificultate în a în elege limba vorbită. zona unde locuiesc . cuvinte şi propozi ii foarte simple. cu condi ia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent. Pot să în eleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate sau de interes personal sau profesional. dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să în eleg proză literară contemporană. Pot să citesc cu uşurin ă orice tip de text. prospecte. C1 Pot să în eleg un discurs lung. reclame. manuale. chiar dacă ritmul este cel rapid al vorbitorilor nativi. orare) şi pot să în eleg scrisori personale scurte şi simple. acele tranşe din inventar care servesc cel mai bine specificului unui obiectiv didactic concret. Pot să în eleg punctele esen iale din anun uri şi mesaje scurte. în principal..

petrecerea timpului liber. speran ele şi obiectivele mele. Pot să-mi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi sămi conectez interven iile bine de cele ale interlocutorilor mei. în general. În caz de dificultate. a condi iilor de viată. nu în eleg suficient pentru a între ine o conversa ie. Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în rela ii sociale şi în scopuri profesionale. călătoriile. integrând subtemele. Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor persoane. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediată şi să răspund la asemenea întrebări. întrun un stil adaptat contextului. Pot să particip activ la o conversa ie în situa ii familiare. activitatea profesională şi actualită i). 28 . Pot să îmi argumentez şi explic pe scurt opiniile şi planurile. care să ajute auditoriul să sesizeze şi să retină punctele semnificative. Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluentă care fac posibilă participarea normală la o conversa ie cu interlocutori nativi. dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi interven ia cu o concluzie adecvată. Pot să prezint o descriere sau o argumenta ie cu claritate şi fluentă. în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversa ie pe teme familiare. Pot să prezent descrieri clare şi detaliate pe teme complexe. Pot să comunic în situa ii simple şi uzuale care presupun un schimb de informa ii simplu şi direct pe teme şi despre activită i familiare. familie. pot să reiau ideea şi să-mi restructurez formularea cu abilitate. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuan e fine de sens. Pot să particip fără efort la orice conversa ie sau discu ie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile idiomatice şi colocviale. visele mele. cu o structură logică eficientă. fără a fi nevoie sămi caut cuvintele în mod prea vizibil. arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor op iuni. Pot să particip la discu ii foarte scurte. cu condi ia ca interlocutorul să fie dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Exprimare orală Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi cunosc.Vorbire Participare la conversa ie Pot să comunic întro conversa ie simplă. Pot să fac fa ă în majoritatea situa iilor care pot să apară în cursul unei călătorii printro regiune unde este vorbită limba. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate. chiar dacă. a studiilor şi a activită ii mele profesionale prezente sau recente. de interes personal sau referitoare la via a cotidiană (de ex. exprimândumi şi sus inându-mi opiniile. Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie experien e şi evenimente. Pot să mă exprim fluent şi spontan. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei căr i sau a unui film şi să-mi exprim reac iile.

numele. un eseu sau un raport. de exemplu. Pot să completez formulare cu detalii personale. Pot să scriu un eseu sau un raport. de exemplu. bine structurate. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă. cu salutări din vacantă. Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. cu o structură logică clară.Scriere Exprimare scrisă Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă. Pot să tratez subiecte complexe întro scrisoare. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului. Pot să scriu scrisori subliniind semnifica ia pe care o atribui personal evenimentelor sau experien elor. subliniind aspectele pe care le consider importante. cursive. Pot să mă exprim prin texte clare. de mul umire. care să-l ajute pe cititor să sesizeze şi să retină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate sau recenzii ale unor lucrări de specialitate sau opere literare. Pot să scriu texte clare. Pot să redactez scrisori. transmi ând informa ii sau argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. na ionalitatea şi adresa mea pe un formular de hotel. Pot să scriu scrisori personale descriind experien e şi impresii. Pot să scriu mesaje scurte şi simple. adaptate stilistic contextului. de exemplu. 29 . dezvoltând punctele de vedere. rapoarte sau articole complexe. Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes.

PARTEA A DOUA 1. GRAMATICA 5. NO IUNI GENERALE 4. INDICE 30 . NO IUNI SPECIFICE 3. ACTE DE VORBIRE 2.

ACTE DE VORBIRE 31 .

Aşa se explică existen a unui mare număr de realizări lingvistice pe care utilizatorul nu le poate vehicula (încă) cu uşurin ă.con ine actele de vorbire care servesc la organizarea discursului individual. Parantezele (…. prin (fam.) s-a indicat caracterul familiar al unei realizări lingvistice. ) presupun că respectiva formă este facultativă. Unde este cazul se semnalează că este vorba despre scriere (LS) sau vorbire (LV).grupează actele de vorbire prin care se stabilesc rela iile între interlocutori conform unor reguli deja "ritualizate". constituite pe baza func iilor comunicative comune: conven iile sociale . 32 . când e cazul chiar o propozi ie.grupează actele prin care se perfec ionează în elegerea dintre interlocutori. organizarea discursului .formal) pentru a-i aten iona pe utilizatorii documentului (autori de manuale sau profesori) că trebuie să furnizeze elevilor informa ii despre interdependen a dintre realizarea lingvistică a actului şi diferi i factori ai contextului situa ional. Capacită ile pe care le vizează actele de vorbire Principiul care stă la baza elaborării Nivelului prag stipulează că. Uneori între paranteze apare întrebarea care să dezambiguizeze răspunsul. pentru această etapă. Prezentarea grafică Cu caractere grase apar marcate strict formele vizate. De obicei am subliniat registrul în care se realizează respectivul act (+/. dar este capabil să le în eleagă şi să reac ioneze în consecin ă. cum ar fi instruc iunile de utilizare sau formularele care se cer descifrate şi presupun ac ionarea în consecin ă. Cu caractere italice se marchează de obicei tipurile de fraze (metalimbajul). regulile de ac iune – reunesc acte de vorbire care au func ia de a orienta şi realiza ac iunile.ACTE DE VORBIRE Introducere Ca în celelalte lucrări similare. atitudinile şi sentimentele . În unele cazuri. fără ca utilizatorul să fie capabil să le producă. informa iile con in actele de vorbire prin care se ob in informa ii despre fapte şi modalită ile de ac iune. din domeniul tranzac ional. actele de vorbire au fost grupate în 6 subcapitole. strategiile reparatorii . În această categorie intră mai ales realizările din textele scrise. capacitatea de în elegere este superioară capacită ii de exprimare.se referă la acele acte de vorbire care exprimă emo ii momentane sau durabile.

3.8.1.2.2.3. 1. salutul la despăr ire 1. transmiterea de salutări 1.4. adresare finală 1.1.4.4. a condola TE1.3. salutul 1.1.2. Felicitări 1.1.2.3.Lista actelor de vorbire 1.1.1. 1.7.3. expresii de păstrare a contactului (pentru situa ii diferite) 1.1. 1.3. 1.3. Formule introductive 1.2.2.3.2. 1. adresare directă 1.1.2. 1. a ura. în coresponden ă 1.1.3.2. expresii fixe 1.6.1.3.1.3.7.8. CONVEN II SOCIALE 1.4.2.3.5. 1.6. răspunsul la mul umiri 1.3.5.1. a felicita 33 .2.1.1.2. Scuze a cere scuze a accepta scuzele cuiva a refuza scuzele cuiva 1. la telefon 1.1.1.1.1.3.1. Prezentarea prezentarea cuiva răspunsuri la prezentare autoprezentarea Reguli de mişcare a corpului cererea permisiunii acordarea permisiunii refuzarea permisiunii 1.1.3. 1.2.1. 1.4.4.1.7.3. Urări 1. expresii introductive 1.1. Mul umiri 1. expresii finale 1. adresare finală 1.1. adresare ini ială 1.5. 1.1.5. formule de adresare 1. răspunsul la salutul de întâlnire 1. Condolean e 1.2.1. salutul la întâlnire 1. a dori 1. a răspunde la condolean e 1.2.1.3.1.2.1.2.3.1.3.1. a mul umi 1.3. adresare ini ială 1.1.1.1.4.

a accepta scuzele 2. a afirma 2.2. a considera un fapt ca nenecesar 2. a considera un fapt ca probabil 2.16.8.1.23. a cere informa ii asupra capacită ii 2. a nega 2. a nu aproba. a da informa ii asupra actelor mentale 2.1.4.14.1.1.7. a considera un fapt ca imposibil 2. Modalită i 2. a cere informa ii asupra unui fapt .2.1. a cere informa ii asupra actelor mentale 2.2.1.8. a anun a un fapt 2. a se asigura. răspunsul la cererea de informa ii 2.2.1.7.1.1.1. a verifica un fapt 2.2.5.interoga ii totale 2.6.2.15.1. a se identifica 2.2.1.1.9. a da explica ii 2.17.2.1. a formula ipoteze de eventualitate 2.2.2.13.1.9. a se scuza 2.1.10.1. răspuns dubitativ 2. a dezaproba 2.1.27.2.interoga ii par iale 2.1.1.2. răspuns negativ 2.3.6.19.1.13.1.1.2.2. INFORMA II 2.10. a răspunde la felicitări 2.1.2.12. a considera un fapt ca aparent 2.1.14. răspunsul la cererea de informa ii asupra unui fapt 2. a cere identificarea cuiva 2.1.1.2.1.1. Fapte 2.20.2.2.8.1.5.18.21. a considera un fapt ca neadevărat/fals 2.1. a identifica 2. a cere justificări 2. a considera un fapt ca posibil 2.25. a cere explica ii 2.1. a considera un fapt ca uşor 2.4. a formula ipoteze de irealitate 34 . a considera un fapt ca improbabil 2.1.26.2. a da informa ii asupra capacită ii 2.1. a considera un fapt ca sigur 2.24. a (se) justifica 2.22.11.2. răspuns afirmativ 2.3.2. a cere aprobarea 2. a considera un fapt ca greu/dificil 2. a cere informa ii 2.2. a cere informa ii asupra unui fapt . a considera un fapt ca adevărat 2.12.11. a cere cuiva să se identifice 2. a aproba 2.1. a răspunde la cererea de informa ii asupra unui fapt 2.3. a considera un fapt ca necesar (şi obligatoriu) 2.

2.14.2.iritarea 3. simpatia 3.1. atitudini şi sentimente neutre 3.2. 3.2. calmul 3.1.1.2. plăcerea 3. interesul 3.3.1.1.3.11.2.3. pofta 3. cheful.3.1. atitudini şi sentimente pozitive 3. liniştirea cuiva 3. solidaritatea 3.1.3.2.2.13.11.10. regretul 3.1. iubirea 3. indiferen a.2.2.1.2.2.3.repulsia 3.3. surpriza 3.lenea 3.8.4.3. fericirea 3.3.9.2. perplexitatea.deprimarea 3.12.2.2. dezgustul 3.3.2. necesitatea 3.3.neîncrederea 3.3.1.2.2.1. antipatia 3.1.3. vina 3.19. speran a 3.aversiunea 3.3.17.6.16.18. resemnarea 3.7.3.2. A exprima atitudini şi sentimente 3.1.3.2.indignarea 35 . neplăcerea 3. dezinteresul 3.1.13.preocuparea 3.2.2.5.1.1.2. teama 3.7.8.5.3.2.2. încurajarea. răbdarea 3. nemul umirea 3.1.3.2.3.2.2. bucuria 3.2.12. încrederea 3.1. credin a. entuziasmul 3.2. mândria 3. admira ia 3.17.2. dorin a 3. atitudini şi sentimente negative 3. deziluzia.3.2.1.2. mul umirea.2.1.nerăbdarea 3. nefericirea 3.9.3.2.21. satisfac ia.2.2.2.2.1.2.16.2. gratitudinea 3.14.2.2.15.2. prietenia 3. preferin a 3.2.2.1.3.1. triste ea.2.2.2.4.15. ATITUDINI ŞI SENTIMENTE A cere informa ii asupra atitudinilor şi sentimentelor 3.2.1.2.18.2.6.10.20. compasiunea 3.1.3.2.1. decep ia.

7. 4. 4.1. aprobarea a refuza dispensa. 4.8. 4. a se informa asupra obligativită ii 4. a îndemna 4. aprobarea a acorda dispensa.9.3.5. a da sfaturi.1. a exprima obliga ia 4.4. Autorizarea. a cere sfaturi 4.5.8.2. a stimula 4.2.6.3. instruc iuni a cere indica ii a da ordin.3. permisiunea a refuza autorizarea.3.1.2.10.oroarea 3.7.4.6. Sugestii a sugera cuiva o ac iune a cere cuiva sugestia a accepta sugestia 4.2.3.4.2. a cere ajutor 4. Oferta a oferi a accepta oferta a declina oferta 4.3.6. a răspunde la cererea de consulta ie 4. exprimarea interdic iei 36 .3. 4.2.2.1.10.9. Sfaturi 4. 4. 4. Obliga ia 4.9.2. 4.2. permisiunea a cere autorizarea.2.2. 4. aprobarea a cere dispensa.1. a consulta pe cineva 4.21.2.2.1. 4.4. 4. instruc iuni.1.19. Ajutorul 4. 4.9.2.7.10. Consultarea 4. 4. 4.3.20.5. a acorda ajutor 4.1. indica ii distribuirea sarcinilor 4.10.2.8. permisiunea Dispensa.3.ura 4. permisiunea a acorda autorizarea. 4.3. Exorta ia 4.2. 4. aprobarea Ordine.6. INFLUEN AREA AC IUNILOR 4.1. a sfătui 4.1. 4.durerea 3.3.1.1.3.3.1.2.3.

3. nepregătit 4. a se informa asupra inten iei 4. Decizia 4.12. A ceda 4. Schimbarea temei discursului 5.1. 5.3. a se informa asupra deciziei 4.2.14. a se oferi pentru a face ceva 4. ORGANIZAREA DISCURSULUI Ini ierea discursului Indicarea etapelor discursului Introducerea temei discursului 5. exprimarea deciziei 4.11.7.4.11.15.2.2.11. Plângerea 4.2.4.11.1.11.3. 4. a cere informa ii despre pregătire 4. a accepta invita ia 4.1. a cere cuiva să facă ceva 4.20.17. a invita 4. Propunerea de ac iune 4. Invita ia 4.1. a promite 4. A fi pregătit.1. 5. Inten ia 4.4.7. a refuza invita ia 5.7.18.2. a exprima inten ia sau lipsa inten iei 4. a face o digresiune 37 .13. 5.4.16.1.20.4. a se informa asupra dorin ei de ac iune 4.20. a exprima dorin a de ac iune.3.16.11.16. a exprima gradul de pregătire 4. a avertiza 4.18.19. a încuraja 4.11.1.5.18. A reclama 4. refuzul de a face ceva 4.20.11.1.19. a amenin a 4. prezentarea plângerii 4.6.16. A se retrage 4.16. A ezita 4.2.

5. la telefon 6. Concluzia 5.6.2. Semnalarea receptării mesajului 6. neîn elegerea totală 6.1. neîn elegerea par ială 6.6.17.1.8. 5.4. ACTE REPARATORII (STRATEGII DE CORECTARE A COMUNICARII) 6.13.1.5.1.18. Rezumarea. 6. Ezitarea 5. a semnala neîn elegerea 6.5.3. Exemplificarea 5.16.19. Autocorectarea 5. Enumerarea 5.1.2.5. a te asigura că ai fost bine în eles 6.3. 5.1. a semnala în elegerea 6. 6.2.1.2.1.15. 5.1.7.2. fa ă în fa ă 6.1.10. 6.1. Precizarea 5.14.9.11. Reluarea temei ini iale Întreruperea unui vorbitor A cere cuvântul A da cuvântul A refuza acordarea cuvântului 5. cererea opiniei 5.2. Emfaza 5.1.10. Exprimarea opiniei 5.1. Relatarea discursului 6.12.1. sintetizarea 5. A cere repetarea unui enun /cuvânt A repeta A cere confirmarea textului A cere confirmarea în elegerii A cere clarificarea 38 . 6.

13.14. o expresie 6. A furniza un cuvânt. a dicta A cere să se scrie 6. A cere să se vorbească mai rar/repede/tare/încet 6.15.11. scrierea 6. 6. a unei expresii 6. 6.12. A parafraza.7. A cita pe cineva 39 .16.8. a aproxima 6. A preciza pronun area. A cere sprijin 6.10. A cere repetarea pe litere A pronun a pe litere.9. A exprima necunoaşterea unui cuvânt.6.

se răspunde.? nu prea bine | adresare | (.1. de adresare| ( ce mai faci/face i?) Ultimul salut e folosit în două situa ii: a) ca salut reveren ios pentru femei (Sărut mâna/mâinile. 1. ce mai face i?). CONVEN II SOCIALE FORMULE INTRODUCTIVE 1. doamna doctor.) Mul umesc.3.) pentru prieteni apropia i sau copii.1.formal) Salut / Ciao / Servus/ Bună / 'mnea a (poate fi urmat de nume sau apelativ + formula fixă) Salut. se repetă salutul ini ial) Bună ziua 40 . adresat de către copii părin ior sau persoanelor mai în vârstă.formal) Bună | nume| (ce mai faci?) 'mnea a (ce mai zici?) (Te) Salut (ce mai nou?) Ciao Servus (reg.SALUTUL LA DESPĂR IRE (fără referire la altă întâlnire. 1.) Sărut mâna | f. dar tu? La Sărut mâna. bine etc.1. bine | forma | foarte bine/aşa-şi-aşa| de | dar dv. 1. ce mai face i? (. b) ca salut respectuos folosit în familie. după caz.SALUTUL LA ÎNTÂLNIRE (+ formal) Bună diminea a | forma | Bună ziua | de |(ce mai face i?) Bună seara | adresare | Vă salut | | Bună ziua. fie cu forme mai speciale (Pa/Servus etc.1. SALUTUL 1.1.1.1.1. Radule. fie cu salutul obişnuit (Bună ziua etc. mersi | nume |(dar tu?) Excelent | | (tu?) Excelent. ce mai faci? Bine. (domnule doctor).1.1.1.RĂSPUNSUL LA SALUTUL DE ÎNTÂLNIRE (+ formal) Bună diminea ă / Bună ziua / Bună seara (poate fi urmat de răspunsul Mul umesc. Vasile.).2.

Salut-o | pe Ioana | Salută-i | pe părin ii tăi | Salută-le | pe doamne | 1.1. Salutări tuturor. TRANSMITEREA DE SALUTĂRI (printr-o altă persoană. |calde salutări | (.formal) Ciao Servus Pa Sărut mâna 1. … Domnişoară.….formal) Te rog să transmi i salutări colegilor.3. Sărutări de mâini doamnei (Ionescu).Bună seara Noapte bună (pentru despăr irea la o oră târzie) O zi bună La revedere | numele/forma de adresare| La revedere.3. Doamnă. Complimente Mariei. Îi sărut pe cei mici. Sărutări de mîini mamei/bunicilor. (cu referire la alte întrevederi posibile sau stabilite deja) pe + adv. Salută-l | pe Ion |(din partea mea). Îi îmbră işez pe to i.1.2. (.1. |multe salutări/complimente |doamnei Ionescu. ADRESARE DIRECTĂ (+ formal) Vocativ / + titlul / + numele Domnule. domnule doctor. … 41 . vă rog. fa ă în fa ă/la telefon) (+ formal) Vă rog să transmite i |salutările/complimentele mele| Transmite i.1. timp Pe curând/mâine pe + ziua din săptămână Pe luni/mar i (+ formal) Ne (re)vedem mâine anul viitor / la anul săptămîna viitoare a se (re)vedea + peste + precizarea timpului Ne revedem peste o lună/un an. FORMULE DE ADRESARE 1.

vă rog. 42 .2. aş dori / aş vrea / să vorbesc cu…. f. Obs.. . … (fam. la revedere.1. … v.1.sg.2.) Bunico.2.2. 4.3..3. Alo. 3.1.. Scuza i. LA TELEFON 1.3. …. domnişoarelor şi domnilor. Îmi pare rău.…. Stimată doamnă.3.. DECLINAREA 1. Dragă /draga mea /soră.. Maria. aici Dorina. m. Stimate doamne.1. Stima i domni. ADJECTIVUL.) Bunicule. ADRESARE FINALA Mul umesc.3. … (forma de V. Stimate domn. 134813 ? Alo.3.…. Dana etc.3. G 3. …. ADRESARE INI IALĂ Alo? Alo. ÎN CORESPONDENTĂ 1. casa Popescu? Alo. 1.1. Băiete. Dragi /dragii mei /fra i Dragi / dragile mele / surori Dragă domnule/doamnă (Ionescu) (+ intim) Scumpul / iubitul meu domn / prieten / tată / fiu Scumpa / iubita mea doamnă /prietenă / mamă /fiică Scumpii / iubi ii mei copii / părin i / prieteni Scumpele/ iubitele mele doamne / prietene / surori v. pt. Cu George. … Ioane.. 1.…. (.3.. G.1. ADRESARE INI IALĂ (+ formal) Stimate domnule (profesor)/Stimate domnule (Ionescu) Stimată doamnă (doctor)/Stimată doamnă (Ionescu) Stimate colege şi stima i colegi Dragă /dragul meu /frate..… Doamnelor.Domnule preşedinte.formal) Dragă.3.1..1. Dan etc.

4.4.3.1.1.EXPRESII INTRODUCTIVE (pentru situa ii diferite) (+ formal) Ce mai face i? De unde sunte i? Unde mege i? Până unde călători i? Merge i departe? Ce dori i? Cu ce vă putem servi / ajuta? Alo? locuin a / casa / familia / Popescu? (. ADRESARE FINALĂ (+ formal) Vă rog să primi i salutările noastre cordiale Primi i. vă rog.2.formal) Cu (mult) drag Cu tot dragul Cu toată dragostea Te / vă îmbră işez cu drag / dragoste Te / vă sărut.4.formal) Ce mai faci? / De unde eşti?/ Unde mergi?/ etc.3.formal) În elegi / pricepi? Mă ascul i? Mă auzi? Eşti pe fir? (pentru situa ii diferite) Pe mâine / pe săptămâna viitoare etc.1.EXPRESII FINALE (.3. Totul e OK? (fam. EXPRESII FIXE 1. 43 .2.1. Cu bine.1.1. cele mai respectuoase salutări Cu (mult / deosebit) respect Cu tot respectul Cu toată stima Cu multă considera ie Cu toată considera ia Cu cele mai bune gânduri / sentimente / amintiri Cu multă / sinceră / prietenie (.1. te / vă iubesc 1. te / vă pup.EXPRESII DE PASTRARE A CONTACTULUI (pentru situa ii diferite) (+ formal) În elege i? Mă asculta i? Mă auzi i? Sunte i pe fir? 1.) 1. Numai bine.4.

(. prez. 1. PREZENTAREA 1.2.3. Rodica şi Ileana.formal) Îmi pare bine (să / că te cunosc. Îmi face plăcere să vă cunosc. RASPUNSURI LA PREZENTARE (+ formal) a-i părea bine = a se bucura (de cunostin ă/ să vă cunosc) Îmi pare bine. Ea este Iolanda. Da i-mi voie să v-o prezint pe doamna Ana Indrea.) | pe ……… a permite | | Am plăcerea să vi-l prezint pe domnul inginer Ovidiu Vasu. El este Dan. O seară plăcută! Un week-end plăcut! Un plăcut sfârşit de săptămână! Vă /te las (cu bine)! Rămâne i / rămâi cu bine. Acestea sunt prietenele mele.2.2. Permite i-mi. Acesta este so ul meu.O zi bună. managerul firmei noastre. Îmi pare bine să vă cunosc. (.) Sunt bucuros / bucuroasă că / să te cunosc.1.formal) el/ea este + nume/ocupa ie etc. Permite i-mi să vi-i prezint pe prietenii mei. (fam. Vă sărut / vă pup / vă îmbră işez. Mă bucur să vă cunosc. Încântat/ă de cunoştin ă. (Vă rog să) face i cunoştin ă. AUTOPREZENTAREA (+ formal) Mă numesc Mă cheamă | | George Ionescu 44 . vă rog.2. să vi le prezint pe colegele mele. Ioana Vlad şi Mihaela Rusu. PREZENTAREA CUIVA (+ formal) a avea plăcerea | a prezenta | a da voie | (conj.) 1.2. 1. Vă cunoaşte i? Nu ştiu dacă vă cunoaşte i. Sunt bucuros / bucuroasă să vă cunosc.

REGULI DE MISCARE A CORPULUI 1.3. (Nu) vă deranjează dacă fumez ? (.Conj Îmi permite i să fumez? a (nu) se supăra dacă + vb.Inf. Îmi da i voie să intru / să plec? (imperativ) Da i-mi voie să ies / trec.3. a permite + vb.2. Permite i-mi să mă prezint: Dan Crăciun. ACORDAREA PERMISIUNII (+ formal) vb. vă rog? a da voie + vb.formal) Se poate? Pot intra / fuma/ pleca? Dă-mi voie să ies / trec. Bineîn eles. (De)sigur.formal) (numai prenumele) Lavinia Maria Ionu (la telefon) (Aici) | (Sunt) | Dan Popescu (La telefon) | Dan Popescu (la telefon) 1. Se poate intra. Vă supăra i dacă întîrzii? Nu vă supăra i dacă plec mai devreme? a (nu) -l deranja dacă + vb.Ind.3. 1.Conj.1. şi/sau adverb de afirma ie (imediat) Pofti i! Pofti i. adverbe de afirma ie + pofti i / vă rog 45 .Ind.Numele meu este | Sunt | Da i-mi voie să mă prezint: sunt Nae Georgescu. Aş vrea să trec / plec . CEREREA PERMISIUNII (+ formal) Enunturi interogative se poate + vb. ziarist. vă rog! Vă rog! Da. (. Sigur că da.

2.neg. a-i părea rău / a regreta + dar + prop. REFUZAREA PERMISIUNII (+ formal) (categoric) Nu.Imp. Nu vă dau voie să….formal) vb. (+ formal) 46 1. Nici vorbă./vb.4. Poate altădată/cu altă ocazie. dar nu se poate / nu e permis / nu e voie.Inf.Imp.4. Nu e voie /Nu-i voie. Nu fuma! Nu po i + vb. a nu se putea + vb. Nu vă permit să face i asta..(mai târziu) (imediat) (mai târziu) Da.neg. a nu da voie.2.3. Nici să nu aud/să nu te gândeşti/să nu vorbeşti 1. Îmi pare rău. pofti i! Aştepta i pu in! Sta i pu in! (Mai) pute i aştepta un pic / un moment? Un moment / o clipă. Regret. sg Po i ! Pofteşte! Poftim! Intră! Fumează! Aşteaptă pu in! Stai pu in! (Mai) po i aştepta (un pic / un moment)? 1. vă rog! Desigur. dar nu se poate. Nu intra! . pofti i.Conj. pers. Multe / mii de / mul umiri. Mai degrabă nu. Nu po i pleca! nici + subst. (categoric) (. mul umesc (mult / foarte mult / tare mult / frumos) Mul umesc din inimă/ din suflet.pers.formal) vb. (a mul umi) + adv. + pentru + subst.5. A MUL UMI .3. vb. Mul umesc pentru ajutor /amabilitate. sg. vă rog (. (atenuat) Mă tem că nu. neg. Nici gând.. a nu permite. Nu se poate. MUL UMIRI vb.

1.+ pron. sg.A Ierta i-mă. a(-şi) cere scuze / iertare (pentru + subst. A CERE SCUZE Ierta i(-mă) pentru … (interogativ) .| Sincere mul umiri pentru sprijinul acordat. Mersi.sg. Nu am (destule) cuvinte să vă mul umesc | că + vb. pl.5.Ind. pentru pu in n-ave i pentru ce nu-i de ce (+ formal) A fost plăcerea noastră /mea. (exclamativ) Scuza i! Scuza i-mă (vă rog) ! Scuza i că vă deranjez! Vă rog să mă scuza i! vb.formal) n-ai pentru/de ce 1. Î i mul umesc (mult. SCUZE (+ formal) vb.formal) vb.pers. Vă mul umesc că accepta i invita ia mea. oricând /Oricând. Cu plăcere şi altă dată.vb. Scuză-mă! Iartă-mă! Pardon! N-am vrut! 47 1.) Vă cer scuze / iertare! Scuza i(-mă) pentru… Vă cer scuze pentru … Vă rog să primi i / accepta i scuzele mele (pentru …)! Mă ierta i / scuza i (pentru …)? (. pers. | | Vă suntem foarte recunoscători că a i răspuns invita iei noastre.) + pron. (.4. frumos etc.2.Imp. a scuza (Imp. cu plăcere.2.2.pers. vă rog! Vă rog să mă ierta i! expr. Vă mul umesc (mult etc). pers.2. (. | Vă sunt foarte recunoscător /recunoscătoare | | E foarte amabil / drăgu din partea dvs. 1.) + pron. a ierta (Imp.).formal) vb. RĂSPUNSUL LA MUL UMIRI cu (multă) plăcere Cu plăcere. pers.+ pron.A. Sincerele mele mul umiri | pentru + subst.5.

2. Vă / te iert. Nici nu mă gândesc (să vă / te iert). Îmi pare rău. (la începutul mesei) Poftă bună! (RE: Mul umesc. A REFUZA SCUZELE CUIVA Nu pot să vă/te scuz / iert.5.1. A URA. Bine.6.5. URĂRI 1. Vă /te în eleg.6. În ordine. 1.3. Nu face nimic. Asta nu se poate! Imposibil. 1. la fel şi ie / vouă!) (în caz de boală) (Multă) sănătate! (RE: Mul umesc!) Însănătoşire grabnică! 48 . A ACCEPTA SCUZELE CUIVA Nu-i nimic. asemenea / la fel!) (la sfîrşitul mesei) Să vă fie de bine! (RE: Mul umesc / mul umim) (când bem) La mul i ani! Noroc! Sănătate! (la culcare) Somn uşor! Vise plăcute! (RE: Mul umesc!) (în muncă / activitate) Succes! (RE: Mul umesc!) Noroc! Baftă! (RE: Să fie!) Spor la muncă! (RE: Mul umesc. dar nu vă / te pot scuza / ierta.Mă ier i/ scuzi? 1. OK. A DORI (cotidian) (la sosire/ primire / întâlnire) Bine a i venit! (RE: Bine v-am găsit!) Bine ai venit! (RE: Bine te-am găsit!) Fii /fi i bine venit /ă! (la plecare /despăr ire) Drum bun! (RE: Mul umesc!) Călătorie plăcută! Vacan ă frumoasă! Să ne (re)vedem sănătoşi / cu bine. Vă / te scuz.

Condolean e. Vă mul umim.8.7. Vă felicit cu ocazia aniversării. a dori …….7. Fii tare. Sincerele noastre condolean e. Curaj. a felicita + pentru + subst. Vă felicit pentru succesul ob inut. a regreta Ne pare rău. CONDOLEAN E a-i părea rău.G. (Vă urez /urăm) La mul i ani! (Vă doresc / dorim) Multă sănătate! Sărbători fericite! An Nou fericit! Împlinirea tuturor dorin elor! Crăciun fericit! Cristos a înviat! (pentru Paşti) Paşte fericit / Paşti fericite! (la aniversare) La mul i ani! ( la căsătorie) Noroc şi fericire! Casă de piatră! 1.2.7. A CONDOLA 1. la fel!) (la sărbători calendaristice / religioase) a ura. 49 1. 1.1. A FELICITA (pentru un moment special din via ă/ activitate) . (la înmormântare) Dumnezeu să-l / s-o ierte! Fie-i ărâna uşoară! 1. FELICITĂRI (+ formal) a felicita + cu ocazia + subst. Multe felicitări pentru reuşită! Felicitările noastre pentru….1.A. A RĂSPUNDE LA CONDOLEAN E (la înmormântare) Să-l /s-o ierte Dumnezeu.8.(special) (pentru copii) Să vă trăiască! (RE: Mul umesc!) Să crească mare / mari! (când se men ionează vârsta) Mul i înainte! (= vă doresc să ave i încă mul i ani de trăit) (RE: Mul umesc.

f. spune-mi! Spune i-ne dacă ave i nevoie de ceva.f. Aş vrea / aş dori | aflu | Enun uri exclamative eliptice O informa ie. explicit .) Nu scrii? Nu-mi dai numărul tău de telefon? Nu-mi spune i nimic? Frază interogativă directă + vb. (vb. INFORMA II FAPTE 2.1.Conj. vă rog! Te rog / Te-aş ruga ! Vă rog / V-aş ruga! 2. vă rog! Un moment. 2.Conj./ Dacă ai nevoie de ceva.1. Vreau / Doresc | să ştiu / să | dacă va fi acasă la ora 5.1. explicit .8. A RĂSPUNDE LA FELICITĂRI Vă / î i mul umesc (mult / foarte mult)! 2. A RĂSPUNDE 50 .formal) Bravo! Excelent! Formidabil! Minunat! Nemaipomenit! Fantastic! Te felicit! 1. neg. afirm.f. A CERE INFORMA II ASUPRA UNUI FAPT (interoga ii Prop. f.) Nu po i/ N-ai putea / Nu eşti bun | să mă aştep i la gară? Nu pute i / N-a i putea /Nu sunte i amabil |să mă aştepta i la gară? (exclamativ) Frază introdusă prin a spune + dacă Spune-mi dacă ai nevoie de ceva. afirm.2. interogativă (da /nu) totale) (cu vb. unde etc. vă rog! O cafea.1.(pentru un succes) (./Dacă ave i nevoie de ceva. neg.+ dacă. spune i-ne! Frază declarativă a vrea/a dori/a putea + vb.) Po i / Ai putea /Eşti bun /Ai fi bun |să mă aju i? Pute i /A i putea / Sunte i amabil / A i fi amabil |să mă ajuta i? (vb.+ vb.) Ai bani/ casă / bagaje? Ave i timp / copii / părin i? Îmi dai un răspuns? Îmi da i un ziar? Mergi acasă? (cu vb.2./Inf.

2. POATE CĂ DA. 2.: Ai bani?) Da. POATE CĂ NU. . afirm. f. Evident.: Ai bani?) adv. RĂSPUNS AFIRMATIV Enun interogativ (vb. RĂSPUNS DUBITATIV (A plecat?) (echivoc) Probabil. Da. afirm. (da) Am. S-ar putea.) Cu (multă) plăcere. Fireşte. Nu.1. f. Normal. Cine ştie.2. interogativă par iale) Cine este domnul? Ce dori i? Cum te/vă cheamă? 51 Nu (am) deloc . Cu (mult) drag. am.neg.1. Nu am. Bineîn eles. Nu se ştie.1. Exclus. neg./+ vb. RĂSPUNS NEGATIV (vb. A CERE INFORMA II ASUPRAUNUI FAPT (interoga ii Prop.2. Cum să nu (+ vb. Ghici? 2.: Nu vii?) Ba da. Natural. Nici vorbă.1. Posibil. Cum să nu (+ vb. Categoric nu. (am). Nu.3. Sigur (că da) Desigur. f.1. nu am.LA CEREREA DE INFORMA II (la o interogativă totală) 2. 2.3.2.)? (vb. (nu).

inter. vă rog!) Cu sau fără zahăr? Cu sau fără lapte? (Am bea ceva!) Cafea sau ceai? 52 .. mâine sau poimâine? eliptice (O cafea. A CERE INFORMA II (interoga ii alternative) complete Mergi la spectacol sau stai acasă? Scrii sau nu scrii? Îmi da i sau nu-mi da i banii înapoi? Bei vin sau bere? Când ne vedem. | Spune-mi / Spune i-mi (vă rog. totală dubitativă Oare aici e gara? Oare aceasta e strada Eminescu? Prop. | nu-i aşa? | aşa-i? | nu? Prop.1. PRONUMELE SI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV 2. interogativă eliptică Cine? / Ce?/ Unde? etc. Cu cine? Cu ce? La ce oră? Cât (costă)? Maria? (= Maria nu vine?/ Unde e Maria? / Cine e Maria? etc. Prop. G 3.| v. Pron.1.2. AV 2.4.) | dacă aceasta e gara? Îmi spui / Îmi spune i (vă rog) | Te rog să-mi spui / spune-mi | Vă rog să-mi spune i / spune i-mi | Spune-mi / Spune i-mi (vă rog.rel.) Frază interogativă indirectă Nu ştii / Nu şti i.int. Vă rog să-mi spune i / spune i-mi | când | Şti i | la ce | (N-)ave i idee | cât etc. Îmi spui / Îmi spune i (vă rog) | ce | Te rog să-mi spui / spune-mi | unde | + vb. şi adv. RĂSPUNSUL LA CEREREA DE INFORMA II (interoga ii par iale) Pronume şi adverbe v.5. G…………. totală de confirmare Aici e gara. inter.1.Unde e gara? Când începe conferin a? La ce etaj e camera? v.4.5. | aceasta este gara? Spune-mi / Spune i-mi. A RĂSPUNDE LA CEREREA DE INFORMA II 2.) | cine |.

2. CLASIFICARE DUPA SENS 2. Cum să nu merg la film? v. v./pron. v. Nici (subst./adv. nici (subst.). A SE ASIGURA.8. A AFIRMA Enun uri afirmative Citesc zilnic ziarele.(Ne sună mâine. Oricând. A VERIFICA UN FAPT Eşti student.4.7.0./pron.6./adv. CLASIFICARE DUPĂ SENS Respingerea celor două alternative Nici una nici alta.1. AV 2. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGATIV 3.1.2. G 3. Nu contează. fără op iune: (Mi-e) tot una.) Maria sau Andrei? 2. RĂSPUNSUL LA CEREREA DE INFORMA II (alternative) cu o op iune: Merg la spectacol / Scriu /Nu.1. G 3. | nu? | nu-i aşa? | aşa-i? Aşa-i |că eşti student? Nu-i aşa | Cu verb repetat: Eşti sau nu eşti student? Cu verbe specifice Sigur eşti student? Pot fi sigur(ă) |că eşti student? E adevărat | Enun uri interogative directe cu imperativul: Spune-mi dacă |e adevărat că eşti student? |pot fi sigur că eşti student? 2.1. N-are importan ă.0.7. ADVERBUL.2. Oricum.) Niciodată. (Mi-e) indiferent.i dau/ Bere / Mâine/ Cu (zahăr) etc. Enun uri interogative retorice. Oriunde. Nimeni.1 RĂSPUNS AFIRMATIV 53 .7. ADVERBUL. Nici unul.7. Nimic.

suntem vecini.10.Ind Te anun că suntem vecini.1.11.8. Nici tu nu vorbeşti engleza./pf. ştii? Ştii noutatea? Suntem vecini. RĂSPUNS NEGATIV 2.Ind a (nu) afla | pf. Nu citesc ziarele Nu-i nimeni acasă.2. Enun uri exclamative.13.3.1.c. Să.1. | a (nu) auzi | pf. V. Enun uri declarative.12.1. | Ştii / ai auzit / ai aflat de accident? (Nu) ştii (ştiai / ai ştiut)| (N-) ai auzit | că a fost un accident? (N-) ai aflat | Suntem vecini. Ştii. |+ de + GN /că + vb.c.2. A CERE IDENTIFICAREA CUIVA/A CEVA Enun uri interogative par iale (cu demonstrative) Cine e | acesta/ acest om? 54 .9. AUTOPREZENTAREA 2. A NEGA Enun uri declarative negative.1. Te previn că vom fi vecini.1.2. a (nu) şti |prez. AV 2. A NEGA 2./impf. A ANUN A UN FAPT Enun uri interogative. Nici nu mă gândesc! Nici nu vreau să aud! Nici vorbă! Asta-i culmea! Asta-i prea de tot! v. AV 2. a anun a / a preveni + că + vb. A SE IDENTIFICA Sunt… Mă cheamă Mă numesc Numele meu V.2.c.1.9. A CERE CUIVA SĂ SE IDENTIFICE Cine eşti/sunte i? Cum te / vă cheamă? Numele. A AFIRMA 2. te / vă rog? 2. AV 1.1.i spun ceva: suntem vecini.

Poate studia / să studieze orice.14.16. A IDENTIFICA Enun uri declarative (cu demonstrative) Acesta |acest om/omul acesta | e so ul meu.1. a se pricepe + vb.1. a fi în stare | El e |capabil / în stare | să rezolve problema? a şti + vb./Conj. El e so ul meu.Conj./de + subst. | de orice. Vorbeşte limbi străine? Conduce? Foloseşte computerul? Ce eşti în stare să faci? Cât eşti în stare să rezişti fără apă? 2. a fi capabil | + Conj. “Roşu şi negru”.Conj.1. Citeşte “Roşu şi negru”. Ştie să repare calculatorul. A CERE INFORMA II ASUPRA CAPACITĂ II Enun uri interogative (cu verbe specifice). Se pricepe să repare calculatorul? Se pricepe la matematică? Enun uri interogative cu referire directă la anumite capacită i. Poate studia / să studieze orice? a fi capabil | + Conj. Dan Popa./la + subst.15. a şti + vb.Conj. Ştie să repare calculatorul? a se pricepe + vb. Îl cheamă Dan Popa./ + la + GN Se pricepe să repare calculatorul. 2. a putea + vb. A DA INFORMA II ASUPRA CAPACITĂ II Enun uri declarative a putea + vb./ + de + GN a fi în stare | El e | capabil / în stare | să rezolve problema.| acela / acel om? | cel de acolo? Cine e | omul acesta? | femeia aceasta? Cum |îl/o/îi/le | cheamă? Ce carte citeşte? 2. Inf.Inf./Conj.Conj. Grup nominal Un prieten. 55 .

A i uitat adresa? L-a i uitat pe Marin? A i uitat-o pe Ioana? N-ai uitat să încui uşa? A i uitat că v-am invitat la cină? a vedea / a pricepe /a în elege /a şti + ce. Am uitat că m-a i invitat la cină. A DA INFORMA II ASUPRA ACTELOR MENTALE Enun uri declarative. + vb.17. G …. Î i aminteşti de prietenul tău? Nu. | + că/de ce/când/unde/cum etc.) a-şi (a nu-şi) aminti | + de + GN/subst. N-am uitat să încui uşa./+ persoană | + vb.1. Îmi amintesc că ai spus asta. | + că /dacă /unde / când etc. Te gândeşti la data examenului? Se gândeşte să plece? Te gândeşti dacă po i ieşi din încurcătură? a se răzgândi Te-ai răzgândit? v.Ind.Ind. a se gândi | + la + GN | + vb.1. a nu-şi aminti /a nu-şi aduce aminte Nu-mi amintesc cuvântul..art. A CERE INFORMA II ASUPRA ACTELOR MENTALE Enun uri interogative. L-a i uitat pe Marin. | + vb. Se gândeşte să plece.Se pricepe la matematică. refl. 2.18. unde. A i uitat-o pe Ioana. în A.G ….art a-şi (a nu-şi) aduce aminte | + că/dacă + vb.Ind. Vezi | Pricepi | cum trebuie să faci? În elegi| Ştii | 2.(pron.i aminteşti cuvântul? Î i aminteşti că / dacă ai spus asta? v. cum.Conj.Ind.Conj.| + vb. în D. Mă gândesc dacă a ajuns cu bine la destina ie. ref. a pricepe /a în elege 56 . a-şi aminti / a-şi aduce aminte Îmi amintesc de prietenul tău. a se gândi Mă gândesc la data examenului. etc.(pron.) a (nu)uita | + subst.. a (nu)uita A i uitat adresa.

pe urmă…… La început……. Am priceput | a vedea Văd cum stau lucrurile. Nu în eleg această problemă.22.1. cum. 2..20.21. Ordonarea explica iilor În primul rând….Am în eles | ce vrei să spui.Conj.1. Nu în eleg ce trebuie să fac.4.1. a da explica ii Acum mă grăbesc. INSTRUC IUNI 2. a explica | pron. apoi…… (Mai) întâi………. Nu pricep unde am greşit. Nu în eleg de ce ai telefonat.(explici / se explică)? Cum se explică de vorbeşti aşa bine engleza? Cum de + vb. Vă arăt unde a i greşit. A CERE JUSTIFICĂRI Enun uri declarative. Nu pricep de ce m-ai chemat.. AV 4. Pentru că am studiat în Anglia.Ind. | | Explica i-mi unde am greşit! Arăta i-mi cum trebuie să fac! Da i-ne mai multe explica ii ca să în elegem. vă dau explica ii mai târziu. a nu în elege/a nu pricepe/a nu şti + de ce + vb. ORDINE.Ind. Interoga ii par iale. | Imp.19. | + ca + vb. apoi……. Asta înseamnă că…. | | + ce.1. A DA EXPLICA II a explica / a arăta Vă explic imediat ce înseamnă asta. a da explica ii| în D. unde etc. Cum de vorbeşti aşa bine engleza? Cum se face că + vb. 2. 2. 57 . A CERE EXPLICA II a nu în elege a nu pricepe + GN / + ce. la sfârşit…… Răspuns la interoga iile par iale Pentru că mi s-a stricat maşina. cum unde + vb. Cum se face că vorbeşti aşa bine engleza? v. De ce? De ce ai întîrziat? Cum .Ind. / a arăta | pers. + vb.

prin: pentru că.Nu ştiu de ce a venit aşa târziu. N-am putut veni |din cauză că mi s-a stricat maşina. Justifică-te! Enun uri interogative.1. coord. Enun uri declarative (prop.) |pentru că am fost bolnav.1. a (se) justifica Te rog să ne dai o explica ie | pentru aceste cheltuieli. din ra iuni de| din cauza | + GN-G. Din cauza banilor. Cum justifici această atitudine? V. am fost bolnav.) N-am putut veni.i face griji. Nu face nimic. A (SE) JUSTIFICA Enun uri declarative (prop. A SE SCUZA a se scuza / a-i părea rău a-şi cere scuze (pentru) Scuza i-mă / Scuză-mă. A ACCEPTA SCUZELE Nu-i nimic. Din ra iuni de ordin financiar trebuie să renun la călătoria cu avionul.24. OK. deoarece. Justifică (te rog) | Te rog să te justifici. nu-mi permit să călătoresc cu avionul. E în ordine (fi i liniştit). Îl recomand fiindcă e un om bine pregătit. subord. A CERE EXPLICA II 2. din cauză că etc. (Nu-i ) nici o problemă. 58 . Justific cererea mea cu următoarele acte: … a aduce/prezenta justificări Vă aduc/prezint următoarele justificări:… din motiv de |+ GN-A.25. Îmi pare rău. 2.23./de a… A nu vrea să … A fost o neîn elegere 2.19. a justifica Pot justifica absen a mea: sunt în concediu medical.1. Te rog să justifici | aceste cheltuieli. |deoarece m-am îmbolnăvit. Nu vă face i / nu. Îmi cer scuze pentru… Din păcate Din nefericire A nu avea inten ia să….1. a da o justificare/explica ie + pentru/la/ D. AV 2. fiindcă.

Nu-i nici o îndoială | Fără îndoială | (E) (absolut ) sigur | (E) clar | (E) evident | că vine/va veni Fără îndoială | Nu e nici o îndoială | sigur/neîndoielnic/cu siguran ă (+ vb. A NU APROBA/ A DEZAPROBA (+ formal) Nu se aprobă./ Suntem de acord cu… (. A CERE APROBAREA (+ formal) a ruga (+ a binevoi) | + a proba + GN-A.Ind. Nu sunt de acord. A CONSIDERA UN FAPT CA SIGUR Enun uri declarative cu verbe impersonale sau adverbe E (absolut/mai mult ca)sigur| E clar/evident. -.formal) Cum i se pare proiectul meu? Totul e în ordine? 2.27.! 2.2. A APROBA (+ formal) a aproba a fi de acord (cu) Se aprobă.1. 59 . Vă rog să binevoi i a aproba cererea noastră.Ind) Neîndoielnic /Cu siguran ă vine/va veni. De acord./Conj. | că + vb.formal) Nu pot aproba aşa ceva.1. 2. Excelent.formal) Bine. | a fi de acord cu + GN-A. Enun uri interogative a putea (Cond.1. Vă rugăm să fi i de acord cu propunerea noastră. Vă rugăm să aproba i bugetul pe anul viitor.2./Nu suntem de acord cu… (.26. Vă / te aprob. Nu-mi place.1.28.) + a aproba (Inf.) + GN-A. Nu e bine.2. MODALITĂ I 2. A i putea aproba cererea mea? (.

Mi se pare că plouă.2. Aparent./vb. 2. a(-i) face impresia + că + vb. A CONSIDERA UN FAPT CA ADEVĂRAT a fi adevărat (că + vb. Mihai dă impresia |de nemul umire |de persoană nemul umită |că e nemul umit. totul merge bine./Conj.4.Ind. Pare a fi adevărat. Pesemne (că) va veni / a venit.2. Vb. 2. Îmi face impresia că e bolnav.) Sunt sigur | de informa ie/că e o informa ie corectă.2./că + vb. A CONSIDERA UN FAPT CA PROBABIL a fi probabil (că)+ vb.Inf. A CONSIDERA UN FAPT 60 . a fi/exista speran e + vb. Enun uri comparative Se poartă ca un copil.2. Vorbeşte ca un om mare.Ind./Cond.6. Mihai pare obosit.2./E probabil că va veni.Enun uri declarative cu verbe personale a fi sigur/a nu se îndoi (de + subst. parcă + vb. Parcă plouă. Pare să fie o alarmă falsă. 2. A CONSIDERA UN FAPT CA NEADEVĂRAT/ FALS a nu fi adevărat/a fi fals Nu e adevărat că (Ana) pleacă.) Am impresia că plouă.Conj. La ora asta o fi ajuns acasă. a avea impresia / a i se părea (că + vb.Ind. Ne face impresia că ar pleca din ară.) E adevărat că Ana pleacă. 2.5. pesemne (că )+ vb.Ind. Probabil (că) vine.Ind. a da impresia + de+subst. A CONSIDERA UN FAPT CA APARENT a părea + adj./Probabil a venit.3. Prezumtiv O veni el.2. Nu mă îndoiesc | 2.A. Parcă eşti trist./că + vb. Sunt/există speran e să vin la voi.

Conj. S-ar putea merge pe jos.2. E improbabil/pu in probabil să vin mai devreme. Se cuvine/se cade să-l felicităm.2. a exista posibilitatea de + vb. E (absolut/neapărat) necesar să în eleg/în elegi etc.2.Ind. a fi (foarte) posibil + vb. E (foarte) pu in probabil | Probabil că nu | + vb. a nu avea posibilitatea de a + Inf.2.Ind. Nu e posibil/nu e cu putin ă să pleci. a nu se putea + vb. Se poate să plouă.10./Conj. Probabil că (nu) o să vin.) + vb. Există posibilitatea de a telefona Poate (că)+ vb.) Slabă speran ă să plec în concediu anul acesta. situa ia. Se poate ajunge pe jos.Conj. A CONSIDERA UN FAPT CA IMPOSIBIL a fi imposibil/a fi cu neputin ă | + vb. 2. S-ar putea să plouă. A CONSIDERA UN FAPT CA NECESAR (şi obligatoriu) Enun uri cu verbul impersonal a trebui + vb./Conj. Inf. A CONSIDERA UN FAPT CA NENECESAR 61 .9. Există posibilitatea să telefona i.CA IMPROBABIL E improbabil | + vb.Inf. a nu fi posibil/a nu fi cu putin ă | E imposibil /cu neputin ă să rezolv această problemă.Conj. Trebuie să plec/să lucrezi/să vorbească etc. E imposibil/cu neputin ă + vb./Conj. Poate (că) sosesc mâine.Inf. Solu ia aceasta nu se poate respinge.7.Conj. Solu ia aceasta nu poate să se respingă. a se cuveni/a se cădea (fam. a exista posibilitatea E (foarte) posibil să vă telefonez. a fi necesar + vb.Conj. Problema dumneavoastră e imposibil de rezolvat. 2. (fam.Conj.8. 2. Slabă speran ă/nădejde + vb. A CONSIDERA UN FAPT CA POSIBIL Enun uri cu verbe impersonale a se putea + vb.Sup. 2. A anun at că nu are posibilitatea de a plăti/ să plătească.Conj.

Dacă plouă/va ploua . anun ă-mă. 2.13. ar fi terminat lucrarea. A CONSIDERA UN FAPT CA GREU/DIFICIL a fi greu/a fi dificil/a nu fi uşor + vb.prez. E greu | E dificil |să în eleg/în elegi/în eleagă etc. se poate şi: regentă + dacă/în caz că Ar fi venit dacă ar fi avut timp. A CONSIDERA UN FAPT CA UŞOR a fi uşor/a nu fi greu/a nu fi dificil + vb.Cond.Cond./Ind./viitor + prop. Nu e uşor | 2. Notă: Topica nu e fixă. ar fi terminat lucrarea. E uşor | să în eleg/ de în eles.1.2.pf.pf./Sup.pf. ATITUDINI SI SENTIMENTE A CERE INFORMA II ASUPRA ATITUDINILOR ŞI SENTIMENTELOR Enun uri interogative totale a-i plăcea/a-i face plăcere + GN-N. Dacă | + vb.a nu trebui/a nu fi nevoie/a nu fi necesar + vb.Cond.2.Ind.prez.pf. Dacă/în caz că avea timp. Conj. 2. am umbrela la mine./ + Conj.Cond. 3. ar fi bine. Nu e/nu-i nevoie să reveni i. Dacă/în caz că ar fi avut timp./ Ind.Cond.Conj. termina lucrarea. Î i/vă place Valea Prahovei? Î i/vă place să schia i? 62 . Nu-i greu/Nu-i dificil | 2.A FORMULA IPOTEZE DE IREALITATE Dacă/în caz că + vb. ar fi terminat lucrarea.Conj.imp. Dacă ar ploua. În caz că pleacă /va pleca. În caz că | Dacă/în caz că ar fi avut timp.regentă.+ vb.Conj Nu trebuie să aştep i.imp./Sup.2. Nu e necesar să telefona i.14. termina lucrarea. + vb. Nu e/nu-i uşor | E greu | E dificil | de în eles . + vb.prez. A FORMULA IPOTEZE DE EVENTUALITATE Dacă/în caz că + vb. 3.12.2.11. Să fi avut timp. Dacă/în caz că avea timp.

Îmi place vinul roşu. (aşa-i? nu-i aşa? oare? nu? etc. -i. Eşti bine/sănătos? Sunte i bine/sănătoşi? Enun uri interogative par iale Ce/cum/când/unde/de ce etc + a-i plăcea/a-i face plăcere? Ce vă place? Ce v-ar face plăcere să vizita i? Cum v-a plăcut piesa? De ce vă place la mare? Enun uri declarative + mărci inter. -i. (adj. Sinaia e (foarte) frumoasă/minunată/extraordinară/plăcută etc. FERICIREA Enun uri declarative a fi fericit (-ă. A EXPRIMA ATITUDINI ŞI SENTIMENTE 3.) Sinaia e frumoasă. / + adv.N. Îmi face plăcere să te ascult. Îmi place să merg cu bicicleta.1. neart.PLĂCEREA Enun uri declarative (vb. 63 . a fi + adj. (determinant) Ce plăcere! Ce munte frumos! Ce copii! (minuna i!) Ce bine! 3.2.2.1.Conj.art.2. Îmi place marea./adv. ATITUDINI ŞI SENTIMENTE POZITIVE 3.2.1.) a fi bucuros (-ă./ + vb.2./ a se sim i fericit (-ă. adj. Ind. a-i face plăcere + vb. nu-i aşa? Oare e bună mămăliga? E bună mămăliga.Conj. nu? 3. Enun uri exclamative (ce + GN /adv. Sunt bucuroasă să te primesc. -e) | ( + de + GN-A. Sim i/sim i i că te/vă iubeşte? a se sim i Te sim i bine? Vă sim i i rău? a fi + adj.a sim i + că + vb. -e) | a se bucura | Sunt fericită (de sosirea ta) Mă simt fericit. -e) | că + vb.1.) ce + subst.) / + să + Conj. -i. + subst.) a (-i) plăcea + subst.

a fi simpatic/-ă. E satisfăcut de rezultatul examenului. Maria s-a împrietenit cu tine. Ana nu-l iubeşte pe Dan. MUL UMIREA/ SATISFAC IA/ BUCURIA Enun uri declarative a fi mul umit/-ă. 3./GN-A. Mama are o simpatie deosebită pentru tine/prietena mea./-i.1. 3. dar n-o simpatizez pe Ana.5./-i. Doru s-a împrietenit cu copiii de la grădini ă.1. Vlad e prieten cu Maria.pers./-e | de |+ GN-A. a avea o simpatie pentru + GN-A. Vlad s-a împrietenit cu Maria.propriu a fi prieten cu | M-am împrietenit repede cu băiatul./-i. Mihai s-a îndrăgostit de sora mea. Dan o iubeşte pe Ana.6. Îmi place de tine/prietenii tăi. Maria e îndrăgostită de Ionel. Ind.2. SIMPATIA a simpatiza pe + GN-A.1./vb. 64 . 3. a fi bucuros/-ă. IUBIREA a-i plăcea (cineva) Îmi place fata. Ce ferici i suntem (că a i venit)! Ce bucuros sunt să aflu că ai câştigat Olimpiada.2.4.Ind. a iubi (pe cineva) + pron./-e | | a fi încântat/-ă/-i/-e | | Sunt (foarte) mul umit (de tine).1./subst.Conj. PRIETENIA a se împrieteni cu | a deveni prieten cu | + subst. Enun uri exclamative Ce fericire! Ce bucurie! ce + adj.Mă bucur că ai sosit.art. Îl simpatizez pe Dan./-e | că |+ vb. + a fi | + că + vb. a-i plăcea de | a se îndrăgosti de | + GN-A. a-i plăcea de (cineva) + GN-A. a fi indrăgostit de | Îmi place de tine./-i/-e Petre e foarte simpatic.A.2.3./Conj. a fi satisfăcut/-ă. 3.2.

Sunt încântată să vă primesc. Se bucură că am avut succes. Suntem foarte bucuroşi că ve i veni la noi. Enun uri exclamative (RE) Bravo! Excelent! Extraordinar! Formidabil! Ce bine! Ce frumos! Ce minunat! 3.Ind. Am toată admira ia pentru această femeie. Enun uri exclamative Bine! Bravo! OK! Excelent! Fain! (fam. Îl admir pe acest om/pe Ion. a avea admira ie pentru + GN-A. a-i părea bine | de/pentru | + GN-A. | că | + vb. Apreciez în mod deosebit această lucrare.) 3.2.1. | că | + vb. Îmi pare bine pentru voi. ENTUZIASMUL Enun uri declarative. + cu plăcere /bucuros Vin cu plăcere. Le pare bine că pleacă în vacan ă.7. Lucrează bucuros. a se bucura | de |+ GN-A. Părin ii sunt entuziasma i de | ceea ce a i realizat.Conj./adj 65 . | felul cum v-a i comportat. Mă bucur de succesul dumneavoastră./vb. Ne bucurăm să vă putem ajuta.2. O apreciez în mod deosebit pe Ioana. reg. a fi entuziasmat de | + GN | (ceea) ce | vb. | modul în care a i rezolvat problema. Enun uri exclamative ce + subst. vb.1. Îi pare bine să revină.Ind. Ind.Conj.8.Sunt bucuroşi de oaspe i. | felul (modul)cum/în care | Sunt entuziasmat de rezultatul vostru./vb. ADMIRA IA Enun uri declarative a admira/a aprecia (ceva/pe cineva) Admir acest om . Îmi pare bine de cunoştin ă.

Are un interes special pentru tine./adj. (E) interesant! Ce interesant (e)! vb.Imp.-i. Mă pasionează istoria = Istoria mă pasionează.Conj. Mă mândresc că eşti prietenul meu. conj. a-l pasiona | Mă interesează muzica = Muzica mă interesează. | vb.Conj.9.10. Chiar? Aşa-i? 66 .2.Ind. MÂNDRIA a fi mândru/-ă.Inf.2./-e | de |+ GN | că | + vb. Mă mândresc cu tine.Ce om! Ce lucrare! Ce frumos! Ah! Oh! 3. Enun uri exclamative. Enun uri exclamative ce + subst. /-i. Mă interesează să cunosc istoria. Are mândria de părinte. Ana e interesată de muzica românească.1. | că eşti prietenul meu. a avea interes | + pentru + GN a avea interes(ul) | + vb. iar so ul ei de arheologie. M-aş mândri să fii copilul meu. Sunt mândru | de tine.1.Ind. | vb. a avea mândria |de | + GN | | vb. / vb. Are mândria de a învinge singur. a se mândri | cu | + GN | că | + vb. Ce mândrie (pentru mine)! Ce mândru (mândră/mândri/mândre) sunt(em) de tine! 3.-e) de | GN-A. a fi interesat (-ă.Conj. INTERESUL Enun uri declarative a-l interesa |+ GN-N. Sunt/Aş fi mândră să am un prieten ca tine. Spune (repede)! Nu vorbi! Nu mai spune! Enun uri interogative. Are interesul să te caute.

2.Conj. a fi + | de preferat |GN-N.12. Am chef de lucru.Part. Enun uri exclamative ce + chef/poftă + vb. DORIN A 67 .2. Trebuie să plecăm chiar acum.1. NECESITATEA a trebui + vb.2. a fi (absolut) necesar/obligatoriu Plecarea e absolut necesară.1.2./vb. Am chef să mă plimb. Doresc/vreau o cafea./Conj.Serios? 3.11. Aş vrea să stau acasă. a fi preferabil + vb.12. DORIN A Enun uri declarative a dori/a vrea + GN/vb. a opta |pentru |+ GN a avea preferin ă | | Optez pentru mare.1. 3.2. E preferabil să plec. | de ales | E de preferat muntele.Conj. a avea poftă/chef | + de + GN | + vb. Îmi place mai degrabă să merg la mare. A CONSIDERA UN FAPT CA NECESAR 3. a alege Aleg marea. Îmi place mai degrabă marea ( decât muntele). Am preferin ă pentru Marea Neagră.13.a avea + de + subst.-A. V.Conj. CHEFUL / POFTA a avea chef/poftă de + GN. PREFERIN A a prefera |+ GN-N. V.9.Conj. Ce poftă am/aş avea de o plimbare! Ce chef am/aş avea să mă plimb! 3. a-i plăcea mai mult(curând/degrabă) | Prefer marea.1. Prefer să merg la mare.14./vb. AV 2. AV 3. Am chef să mă plimb prin pădure. a avea chef/poftă + vb.2.Conj. N-am poftă de nimic.1.Conj. Aş dori/aş vrea nişte mere./Ar fi de ales muntele. Acest lucru trebuie făcut cât mai repede. Am chef de plimbare. Doresc să merg la film.

Ind. 3. Nu e nici o problemă. | Sper că ai reuşit/reuşeşti/vei reuşi… Sperăm să nu ave i probleme.1. Enun uri exclamative Curaj! Nu. a avea speran e de + GN-A. 68 .Ind.Ind.Conj. Am speran a că vei reuşi.7.3.15. CREDIN A/ ÎNCREDEREA a crede | în + GN-A.18. SOLIDARITATEA a conta/a se baza | pe + GN-A. a fi de partea + GN-G. a fi încredin at | că + vb. | | în + GN-A. Avem speran e de reuşită. Noi suntem de partea voastră/adevărului. Maria poate conta pe ajutorul nostru. a avea credin a | a avea încredere | Cred/am încredere în tine.1.2.2. a avea speran a că + vb. a fi | cu/alături de | + GN-A.i fie frică! Nu te teme! N-ai frică / teamă! Fii liniştit! Stai liniştit! v. Dacă e nevoie. suntem cu voi/alături de voi.2.i fie frică. Îmi pun mari speran e în voi./că + vb. a-şi pune speran e în + GN-A. | | vb.1. Totul va fi bine.1.17.16. SPERAN A Enun uri declarative a spera | că + vb.Ind. ÎNCURAJAREA/ LINIŞTIREA CUIVA Enun uri declarative a linişti (pe cineva) a se linişti Nu trebuie să.2. 3. AV 4. EXORTA IA 3. Sper în reuşita voastră. N-ai de ce să te temi.Ind. Cred că vei reuşi. (În coresponden ă) în speran a că + vb. Sunt încredin at că va reveni.

1. RĂBDAREA a avea răbdare cu + GN-A.Ind.Conj.2. a avea linişte Aici are linişte. 3. CALMUL a fi calm/-ă. a nu se aştepta | la + GN-A. | 69 . 3. E surprins să constate că a greşit.Conj.2. a se calma a se linişti Acum s-a calmat/liniştit. A fost surprins că n-ai spus adevărul.1.3./-i.i spune ce simt.21. a-l mira | Mă surprinde/miră /rezultatul meciului. ATITUDINI ŞI SENTIMENTE NEUTRE 3. Mă mir că n-a plecat mai devreme.PERPLEXITATEA/ SURPRIZA Enun uri declarative | + de + GN a fi surprins | + vb. a fi solidar cu + GN-A./-i.1.2.4. Sunt surprins de reac ia ta. Am răbdare să aştept. AV 1.1. Am avut multă răbdare cu tine. | + că + vb.Conj.19. a nu avea cuvinte N-am cuvinte pentru a. V. a-l surprinde | + GN-N.2./-e a fi liniştit/-ă. Vă sunt recunoscător pentru ajutor. Conj. Mă mir de răbdarea ta. Te surprinde că a plecat ? Mă surprinde să aflu asta. | | vb. multe mul umiri Multe mul umiri pentru ajutor.a ajuta Vă ajutăm necondi ionat. GRATITUDINEA/ RECUNOŞTIN A a mul umi. a se mira |de + GN-A. 3./vb.2.2. / + vb. A MUL UMI 3./ că + vb./-e Sunt foarte calm/liniştit. poate lucra.2.Ind.20. a fi recunoscător Î i mul umesc pentru ajutor. / că + vb.Ind.

Ind. + vb. unde etc. că. a nu conta dacă/ ce / cât etc. Nu-l interesează dacă va ploua. a nu avea importan ă + dacă + vb. Mi-e totuna că plecă sau (că) rămâne. |+ vb./Cond. + vb. Nu mă interesează să aud asta. N-are importan ă dacă mă iubeşte sau nu./Cond. Nu contează ce ştie.Nu mă aşteptam la asta. a nu-l interesa |+ GN |+ dacă.2. a-i fi tot una | | Mi-e indiferent ce face. Enun uri exclamative (RE) Nu-i adevărat! Nu pot să cred! Incredibil! Ce surpriză! Ah! Vai! Enun uri interogative Ce? Cum aşa? E adevărat? Ce spune i? Ce spui? 3. Nu-mi pasă de voi. INDIFEREN A/ DEZINTERESUL Enun uri declarative a-i fi indiferent |ce.Conj.2. Nu mă interesează matematica. cum.2. de. Mi-e egal dacă vine sau (dacă) nu vine. | + vb. Enun uri exclamative (RE) Nu contează! N-are importan ă! Nu mă interesează! Nici nu vreau s-aud! Nici să n-aud! Enun uri interogative retorice Ei şi (ce-i cu asta)? Crezi că mă interesează? Crezi că-mi pasă? Ce e interesant în asta? 70 ./ a-i fi egal | dacă.Ind. ce. Nu-mi pasă că plouă. sau (dacă) + vb. Nu-mi pasă dacă plouă sau nu. Nu m-am aşteptat să faci asta.Ind.Ind.Ind. că | + vb. | dacă /că | + vb. a nu-i păsa | de | + GN-A.

2.) + adj. NEFERICIREA Enun uri declarative a fi nefericit (-ă.2.Inf. Îmi dispalce să vorbeşti urât. | de ales | mă resemnez. a nu avea de ales a se resemna În această situa ie | n-am ce face. -e) | de + GN-N. Nu-mi place cum pronun i englezeşte.3. cum. Enun uri exclamative …… a fi + o catastrofă/o calamitate/un dezastru etc./subst. cum + vb. ce.3.1. + a fi +GN-N. a nu-i face plăcere | + vb. Ce rău! Ce durere! Ce situa ie! ce + (subst. -i.3. Filmul ăsta e o catastrofă! Femeia asta e o calamitate! ce + adv. Enun uri exclamative (RE) Răbdare! Nu-i nimic de făcut! N-ai ce face! N-ave i ce face! Resemnează-te! Resemna i-vă! 3. ATITUDINI ŞI SENTIMENTE NEGATIVE 3. Nu mi-a plăcut că ai întârziat la cină./că.2./ 71 . calificativ Ce (om) nebun! Ce (persoană) neserioasă! ce + adj. Nu-i face plăcere acest film.NEPLĂCEREA Enun uri declarative a nu-i plăcea | + GN-N. Îmi displace umezeala. Nu mi-a făcut plăcere să te văd plângând.2.3.Ind.3.Conj.2. Ce nebun e! Ce urâtă e vremea! Interjec ii şi cuvinte interjective Uf! Fui! Groaznic! Carastrofal! 3.2. unde| + vb.RESEMNAREA Enun uri declarative a nu avea |ce. a-i displăcea | Nu-mi place întunericul.

3. Nu sunt mul umit | Sunt nemul umit din cauza meciului./-e | (din cauză /pentru) că + vb./adj. Sunt nemul umit |de rezultatul meciului.3. a antipatiza | + pron. ANTIPATIA a-i fi antipatic Vecinul tău mi-e antipatic.3. a-i fi silă de + GN-A. Sunt trist că au pierdut meciul. a nu-i plăcea Prietena ta nu-mi place. Enun uri exclamative ce + subst.A a nu simpatiza | a nu suporta | a nu suferi | Ion mă antipatizează.Ind. a fi trist + că + vb. Ion nu-l simpatizează/suportă/suferă pe Vasile. Ne sim im foarte neferici i. -e) | Suntem neferici i./-e | de + GN-A/din + GN-G. a avea o antipatie/aversiune fa ă de/pentru + GN-A. a nu fi mul umit/-ă.impf. 3. E nemul umit (din cauză) că a pierdut meciul.Ind. Mi-e silă de tine. -i./-i. -e) | vb. Ce triste e! Ce ghinion! Ce trist! Ce trişti suntem! 3./-i./adv. -i.2.a se sim i nefericit (-ă.2.5.3.perf. -i./ a fi trist (-ă.Conj. -e) | că + vb.4. Conj. Ind. a nu fi fericit (-ă. Interjec ii: Oribil! Dezgustător! 3. Am o antipatie fa ă de sora ta.2. Enun uri exclamative a putea (Ind. Puteai să joci mai bine! 72 ./Cond. Ion nu mă simpatizează. a-i fi/a-i provoca grea ă Mi-e grea ă de voi. Suntem trişti că ai plecat.) + vb. Nu suntem ferici i (de eşecul tău).pers. Ion îl antipatizează pe Vasile. TRISTE EA/ NEMUL UMIREA a fi nemul umit/-ă. DEZGUSTUL a-l dezgusta + GN-N Comportarea lui mă dezgustă.

3.2.Ind. | ce + vb. | + vb. | + vb. a-i părea rău | de / pentru + GN-A. Sunt decep ionat de acest film./-e | că + vb.Ai fi putut să câştigi! 3. Filmul m-a decep ionat.Ind.Ind.Conj. a avea /a suferi o decep ie Când l-am cunoscut mai bine am avut o mare decep ie. a-l decep iona + GN-N./ a fi vinovat/-ă. 3. DEZILUZIA/ DECEP IA/ REGRETUL Enun uri declarative e păcat | de + GN-A | că + vb./-i. Regretăm absen a domnului Ionescu.Conj. Ne pare rău să te vedem trist.7.8. Enun uri exclamative (RE) Păcat! Ce păcat! Ce trist! Ce deziluzie! Ce decep ie! 3./-e | de + GN-A. | că + vb. M-a decep ionat filmul.6. Îi pare rău că nu eşti mul umit.Ind. Regret ce s-a întâmplat ieri.2. E păcat să pierdem timpul. E păcat de timpul pierdut. E păcat că pierdem timpul. a fi de vină = a fi vinovat Cine-i de vină? Noi suntem de vină.3. VINA a fi învinuit/-ă. | că + vb.2. Îmi pare rău de banii pierdu i / pentru banii pierdu i. 73 . Regretăm că domnul Ionescu e absent. Mi-e frică de câini. | vb. a regreta | + GN-N. Mi-e teamă că s-a întâmplat ceva rău. TEAMA /FRICA Enun uri declarative a-i fi frică /teamă | de GN-A./-i.Ind. a fi decep ionat | de + GN-A. | că + vb.Ind. Suntem învinui i de trădare/că am trădat.3.Conj.

3. Mor de frică.2. G 3. 74 .1.Ind. M-am speriat că eşti bolnav. O compătimesc pe so ia lui. Tremur de frică să nu facă o prostie.1.2. Mă sperii de orice. Suntem impresiona i de durerea voastră. | că + vb. În elegem durerea voastră. Nu cred că ai dreptate.6. a-i fi milă de + GN-A. Mi-e milă de el.9. Nu cred să ai dreptate.Mi-e frică să călătoresc cu avionul.neg.Conj Nu cred în propunerea ta. NEÎNCREDEREA a nu crede | în + GN-A. a în elege + GN-A.3.2. a fi impresionat | de + GN-A.Ind.Ind. a se speria | de GN-A. DEZILUZIA / DECEP IA / REGRETUL 3. a muri de frică / teamă | Tremur de teamă că va face o prostie. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE SI IMPERSONALE CU DATIV (A-I PLACEA) a se teme | de GN-A. v. suferă foarte mult. Îl compătimesc pe so ul ei. | vb. Se teme că nu va reuşi la examen. | că + vb. | că + vb. | că + vb. | + vb. a tremura de frică /teamă |că + vb.Ind.3. Enun uri exclamative Vai! Ajutor! Ce spaimă (am tras)! Ce frică mi-e! Enun uri interogative i-e (tare) frică? (De ce) tremuri? Te-ai speriat (tare)? 3. Mă tem să călătoresc singură.Ind./Conj. AV 3./Cond. | vb. v. Mă tem de un cutremur.Conj.3.Conj. Sunt impresionat că suferi aşa mult.COMPASIUNEA Enun uri declarative a compătimi + GN-A.10. Suntem impresiona i să vedem atâta durere.6.

2./-e După boală./-e X este nervos./că + vb. 3.3. pentru că + vb. NERĂBDAREA Enun uri interogative Mai ai mult? Când termini/vii/pleci? Enun uri declarative a nu avea răbdare |cu + GN-A. a nu fi în apele sale (metaforic) Azi tata nu e în apele lui./-i.3. Nu avem încredere că spune adevărul. a fi nervos/-ă./vb.12.15. Îl irită orice observa ie. Enun uri exclamative Ce lene mi-e (să lucrez)! 3. IRITAREA Enun uri declarative a-l enerva | GN-N.Conj. Sunt preocupat de terminarea lucrării/să termin lucrarea./-i. PREOCUPAREA a fi preocupat/-ă. Suntem îngrijora i | de plecarea ta. | din cauza plecării tale. | că. a fi leneş X e (un mare) leneş. Maria e deprimată. Enun uri exclamative La dracu! La naiba! Pe dracu! Pe naiba! 3.2. a fi îngrijorat/-ă.Conj. So ia mea e iritată când abordez acest subiect. a-l irita | Mă enervează muzica asta./-i./-i. a-l preocupa + GN-N.2.3. 3.Conj.2.3. 75 . Mă preocupă sănătatea.3.Ind./din cauza + GN-G. Mi-e lene să lucrez.a nu avea încredere | în + GN-A. Enun uri exclamative Ce îngrijorat sunt! 3. | pentru că ai plecat.13.Ind.11.14./-e | de + GN-A./-e a fi iritat/-ă./-i. Nu am încredere în tine./-e | de/cu + GN-A. DEPRIMAREA a fi deprimat/-ă./vb. LENEA Enun uri declarative a-i fi lene + vb.2.

Conj. a avea/a sim i o repulsie fa ă de +GN-A. AVERSIUNEA a detesta + GN-A.16. Enun uri exclamative Ce oroare! Ce porcărie! 3.2. | vb.3. 3.3.Nu mai am răbdare cu copiii. | că + vb. Nu mai am răbdare să vorbesc cu tine. Enun uri exclamative Gata! Termină! Hai! Ce porcărie! 3. OROAREA a avea oroare de + GN-A. a avea o aversiune fa ă de + GN-A.2.3. 3.2. Am oroare să dau explica ii.3. REPULSIA a nu suporta + GN-A. Am o aversiune fa ă de politică.18. Suntem nerăbdători să vă întîlnim. 76 . Nu-l suport pe Ionescu. a nu-i plăcea Nu-mi place comportarea ta. a fi nerăbdător/-toare.Conj. Simt o repulsie fa ă de acest om./-tori + vb.17./vb.20.2. O detest pe această femeie. DUREREA Enun uri declarative a-l durea | + GN-N. Îl detest pe acest om.Conj. Mă doare capul. INDIGNAREA Enun uri interogative Cum? Ce? E posibil? Se poate aşa ceva? Poftim? 3.Ind.2. a detesta Detest minciuna. a urî Urăsc discu iile de acest gen. Am oroare de explica ii. Mă doare că gândeşti aşa.19.3.

a nu mai putea. a gândi | a i se părea | Crezi | că merge/ar merge această culoare? Gândeşti | i se pare | a putea + vb. Bună/excelentă/minunată idee! 77 . VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE SI IMPERSONALE a avea o durere Am o mare durere. Detestă să aştepte pe cineva. Urăsc minciuna.1. vb.1.Conj.Ind. A CONSULTA PE CINEVA Enun uri interogative a crede | că + vb.Mă doare să ştiu asta. a crede/a considera | (-Ce spui de o vacan ă la mare?) (Nu) mi se pare o idee bună. Urăsc să călătoresc noaptea./vb.1.6. 4. Ind. Enun uri exclamative. CONSULTAREA 4. Îi detest pe mincinoşi./Inf.Ind.3. INFLUEN AREA AC IUNILOR 4.1. Enun uri exclamative Interjec ii Au! Vai! 3.3./Detest mincinoşii./Cond. (Nu) cred/consider ca e o idee bună. a plânge) + de durere Mor de durere.Conj. Îl urăsc pe duşmanul meu. (a muri. Nu mai pot de durere. Am plâns de durere. Ce zici? Ce spui? Ce părere ai? 4. Pot să te întreb ceva? = Te pot întreba ceva? ce + vb.1.1.2.2. v. A RĂSPUNDE LA CEREREA DE CONSULTA IE a i se părea | că + vb. G 3. URA a urî/ a detesta + GN-A.21.

Ce idee grozavă! v. A CERE AUTORIZAREA / PERMISIUNEA 4. A ACORDA AUTORIZAREA/ PERMISIUNEA v.3. aprobare Ave i nevoie de o aprobare specială.2.1. AV 1.2.3.3. RĂSPUNS NEGATIV 2. REFUZAREA PERMISIUNII 4.3.1.2.1.1.1.3. AV 4. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE SI IMPERSONALE 4.2. AV 1. AUTORIZAREA/ PERMISIUNEA v.3.1.3.1.3. A REFUZA AUTORIZAREA/ PERMISIUNEA v.1.3.2. 4. A ACORDA DISPENSA/ APROBAREA a aproba Cererea s-a aprobat. RĂSPUNS DUBITATIV v. AV 1. G 3. DISPENSA/ APROBAREA REGULI DE MIŞCARE A CORPULUI 4.2.3.2.2. adverbe de afirma ie: sigur desigur cu siguran ă fără îndoială de bună seamă 78 . AV 1.2.2.2. A RĂSPUNDE LA CEREREA DE INFORMA II 2. A CERE AUTORIZAREA/ PERMISIUNEA v. a permite. A CERE DISPENSA/ APROBAREA Enunturi interogative directe a putea.6.1. ACORDAREA PERMISIUNII 4.2. RĂSPUNS AFIRMATIV 2. CEREREA PERMISIUNII 4.3.2.1.1. AV 2. a aproba Pot pleca în concediu? Îmi permite i să plec? Îmi aproba i cererea de concediu? v.

ORDINE / INSTRUC IUNI 4. vb.1.neg. A NEGA AV 4. se introduce în priză.5.pasiv După ce se montează aparatul.3.1. ce trebuie să lucrez azi? Enun uri interogative Cum se face mămăliga? Cum să deschid televizorul? Cum să schimb canalele? v. când sau dacă + a putea Când /dacă pute i. A CERE INDICA II a spune Spune-mi.1.1. A ACORDA AUTORIZAREA.4. amesteca i….2.2. / 2. adverbe de nega ie v. A DA ORDIN/ INDICA II/ INSTRUC IUNI Enun uri declarative Aici e prea cald..1.) 79 . RĂSPUNS NEGATIV AV 2.refl.2. PERMISIUNEA V. A CERE INFORMA II 4.0.4. repara i casa. sparge i două ouă.3. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.1.3.CLASIFICARE 4. A REFUZA AUTORIZAREA. / 2. A REFUZA DISPENSA/ APROBAREA a nu se aproba a nu fi de acord a fi imposibil Cererea nu se aprobă. Vorbi i! Privi i! Nu pleca i! Nu călca i iarba! Arăta i-mi vă rog legitima ia de călătorie! Pune i făina într-un vas.1.Inf. AV 2.refl.2. Enun uri eliptice Linişte! Gura! (fam. A nu se fuma! Enun uri imperative vb. ADVERBUL.v. Vinul alb se serveşte bine răcit. vb.2. te rog.2.7. G 3.Imp. AV 4.4.3. PERMISIUNEA 4. AV 2.9.

2. ENUMERAREA 4.) | să pleci la mare.1.14. v. INDICA II AV 5.4.5. DISTRIBUIREA SARCINILOR Enumerarea ac iunilor Ea se ocupă de coresponden ă. a trebui /a fi bine/ cazul + vb. + ) în locul + GN-G. Dacă aş fi în locul dumneavoastră. A CERE INDICA II AV 4. Cond.(vb. A CERE SFATURI Enun uri interogative Ce să fac? Ce să cumpăr pentru cină? a sfătui Ce mă sfătuieşti să comand? Unde mă sfătuieşti să merg în concediu? a da un sfat Nu-mi dai nici un sfat? Enun uri exclamative Dă-mi te rog un sfat. A DA SFATURI/ A SFĂTUI Enun uri declarative a (nu) sfătui pe cineva + vb.Aten ie! Lumina! La treabă! La muncă! 4. INSTRUC IUNI.Conj. Nu te sfătuiesc să pleci singur la munte. Enun uri interogative De ce nu pleci la mare? La o nouă locuin ă te-ai gândit? 4. AV 4. v. AV 4. + vb.Conj./Imp./Cond.4.5.6. aş telefona la poli ie. Ar trebui | Ar fi bine | să te laşi de fumat. tu răspunzi la telefon.Cond.6. Ar fi cazul | mai bine + prop. SFATURI 4. iar el introduce datele în calculator. A DA ORDIN.3. | pleacă la mare! (dacă + a fi Cond. Mai bine| ai pleca la mare.Conj Vă sfătuiesc să vă lua i umbrela. SUGESTII 80 .1. SUGESTII 4.5.4.2.

3.4.3. + idee. Excelentă idee.5. Ce-ar fi să facem o plimbare? de ce nu + vb.3. a spune/a sugera + prop. INDICA II AV 4.1. Enun uri interogative Pe cine să întreb? Unde să merg în vacan ă? v. A CONSULTA PE CINEVA AV 4.6. A CERE INFORMA II AV 4.2. sugestie. Nu vrei / n-ai vrea să bem o cafea? a (nu) putea (Ind./Cond.1. De ce să nu luăm un autobuz? De ce n-am lua autobuzul? Enun uri imperative vb.2. / 2. Ce spui /ai spune de o plimbare? ce + a fi (Cond.1.) + vb Conj. sfat Dă-mi o idee! Da i-mi o sugestie! v. interog. A SUGERA CUIVA O AC IUNE Enun uri declarative A i putea pleca cu trenul. AV 2. par ială Spune i-mi cui să mă adresez./Cond./Conj.pers.5. A CERE SFATURI 4.4.pl.) de + GN-A.2. A RĂSPUNDE LA CEREREA DE CONSULTA IE AV 4.5.1.1.1. A CERE CUIVA O SUGESTIE Enun uri imperative a da + o idee /o sugestie /un sfat Dă-mi o idee pentru excursia copiilor. AV 4. Sugera i-mi pe cine să consult în această problemă.4. DISTRIBUIREA SARCINILOR AV 4. Inf./Cond.1. De acord.1.) + vb. A DA SFATURI 4. Să megem la munte! Să încercăm la alt magazin! Să căutăm un atelier de repara ii auto! a da Imp.6. 81 .2. / 2. Enun uri interogative (Nu) mergem la cinema? Ne vedem deseară? a (nu) vrea (Ind.Conj. A DA ORDIN.6.1. Am putea să luăm masa împreună? Nu putem lua masa împreună? ce + a spune/a zice/a avea o părere (Ind. A ACCEPTA SUGESTIA E o idee bună.INSTRUC IUNI.1.Conj./Cond.Conj.)+ vb.

vă rog! Ajută-i pe copii să treacă strada! (dacă )+ a putea /a vrea / + a ajuta Dacă pute i ajuta i-mă. AV 4.7.7. A ÎNDEMNA 4.1. A DA ORDIN. AJUTORUL 4.7. Fii mai curajos! Ai încredere în tine! Nu te lăsa!/Nu vă lăsa i! = Să nu te laşi!/Să nu vă lăsa i! Nu.2./neg.Ind. + a trebui + vb.2. INDICA II AV 4.Conj.1. De ce nu încerci?/De ce să nu încerci? Ce + vb.8.Imp. Hai!/Haide i! Trebuie să încerca i! Enun uri imperative Vb.7. AV 4. AV 2.2. adjective în enun uri exclamative Continuă! Bun! Frumos! Bravo! Excelent! Aşa! Enun uri interogative De ce nu | + vb.6. de ce nu? Să megem! Să încercăm! v.1.Conj.2.1.i fie frică!/Nu vă fie frică! Să-şi vadă de treabă! Enun uri interogative Ce mai aştep i? De ce nu continui? v. A STIMULA Verbe.afirm.1. A ÎNDEMNA 4. A STIMULA 4. A SUGERA CUIVA O AC IUNE AV 4. 82 . vb.8. A CERE AJUTOR Enun uri imperative a ajuta + GN-A. EXORTA IA interj.Ind. De ce să nu | + vb.4.7. Ce ai de pierdut? v.1 RĂSPUNS AFIRMATIV 4. adverbe. chiar).prez. Te rog ajută-mă să cobor din maşină. INSTRUC IUNI.. Ajuta i-mă.(Da. (Hai!) mănâncă/mânca i! Scrie/scrie i! etc.Conj.

AV 4.) + a ajuta Pute i să mă ajuta i la bagaj? A i putea să mă ajuta i? Cine mă ajută? Cine mă poate ajuta? a da (o mână de) ajutor Cine îmi dă o mână de ajutor? Enun uri exclamative Ajuta i-mă! Salva i-mă! Mor! Ajutor! Foc! Ho ii! 4. A ACORDA AJUTOR Enun uri interogative a ajuta Pot să vă ajut? Vă pot ajuta cu ceva? a da o mână de ajutor Pot să.8.Conj.prez.11.i dau o mână de ajutor? Enun uri declarative Vă ajut eu. Invita ia la teatru este pentru dumneavoastră. … a fi + pentru + GN-A.2.1. Permite i-mi să vă ajut. v./Cond.) + vb.prez. a oferi Î i ofer o carte. a trebui să… Trebuie să veni i la concert cu noi.Enun uri interogative a putea/ a vrea (Ind. Vă rugăm să accepta i invita ia noastră.9.9.2./Cond. Enun uri interogative a dori / a-i plăcea (Ind. OFERTA Poftim!/Pofti i! Pofti i banii! Pofti i la masă! Pofti i în vagoane! Enun uri declarative a primi /a accepta Vă rog să primi i aceste flori. Dă-mi voie să te ajut. Lasă-mă să te ajut. A SE OFERI PENTRU A FACE CEVA 4. a da I i dau o invita ie la teatru. Dori i | 83 4. A OFERI .

9. Ochelarii sunt necesari. Ce a i zice de o excursie la multe? Ce a i spune să plecăm la munte? a (nu) avea chef / poftă + de +GN-A. A DECLINA OFERTA Mul umesc.Conj.9./-e obligatoriu/-e.1./-i.) Cu plăcere./Testele sunt necesare. (impers. Trebuie să completăm/completat formularul acesta? 84 .) Ba da. A CONSIDERA UN FAPT CA NECESAR 4.2. A EXPRIMA OBLIGA IA e necesar/obligatoriu |să….2. e obligatoriu | vb. nu pot bea bere.(RE) Mi-ar face plăcere.(RE) (Interog.1. A SE INFORMA ASUPRA OBLIGATIVITĂ II Enun uri interogative trebuie | vb./Oprirea este obligatorie.(RE) v. v. A ACCEPTA OFERTA (Vă / î i) mul umesc.22. v. Din nefericire mă doare gâtul şi nu pot mânca înghe ată./Part. AV 2. Din păcate. E foarte amabil din partea dv.9. (fam. OBLIGA IA 4.4.3. AV 2. A MUL UMI 4.) E necesar să se respecte contractul./-i Controlul este obligatoriu.1. dar sunt ocupat.1. RĂSPUNS AFIRMATIV AV 1.acord. A (SE)JUSTIFICA 4.vb. A DA EXPLICA II AV 2.pasiv/refl. (Interog.A i dori | să juca i o partidă de şah? V-ar plăcea | ce + a spune / a zice | de + GN-A.2.10./Sup.2. | vb. AV 2..Conj. neg. mul umesc. Nu.20. a fi + necesar/-ă.10. dar nu pot primi/accepta invita ia dv. E obligatoriu să fie respectat termenul.Conj. Mă tem că nu pot.10.1.) N-a i avea chef de o bere? N-ai poftă de o înghe ată? 4. sunt ocupat toată săptămâna.1.

neg./Inf. a fi bun/amabil/drăgu + vb. A CERE CUIVA SĂ FACĂ CEVA a ruga + vb. Ce ai de făcut mâine? 4./Conj./Conj.E obligatoriu să facem controlul medical? Controlul medical e obligatoriu (de făcut)? a fi interzis E interzis fumatul? Parcarea e interzisă aici? a avea + vb.11.Imp. (RE) În nici un caz! (RE) 4.neg.3.11. Te rog închide uşa! Vă rog să ocupa i loc.Imp.2.10. Eşti bun să închizi uşa? a fi bun/amabil/drăgu + vb.Sup.11. Nu opri!/Nu opri i! = Să nu opreşti!/Să nu opri i! Nu veni mâine! = Să nu vii mâine! Nu e voie. Intrarea nu e permisă decât angaja ilor. (Interdic ii personale) vb. (restrictiv) Intrarea persoanelor străine e strict oprită! Accesul e permis numai între orele 8-12. Accesul se face numai pe bază de legitima ie.Conj.i aduc ceaiul? 85 .Imp.i arăt apartamentul? Vre i să fac o cafea? Pot să vă ofer o prăjitură?/Vă pot oferi o prăjitură? Enun uri interogative (par iale) la ce/când/cu ce + vb.Conj.1. A SE OFERI PENTRU A FACE CEVA Enun uri interogative (totale) a dori/a vrea | + vb. Dori i să vă conduc?/ Vrei să. Fii amabil (şi) deschide fereastra! 4. a putea + vb. PROPUNERI DE AC IUNE 4.Conj. EXPRIMAREA INTERDIC IEI (categoric) Enun uri exclamative (Interdic ii publice) (a fi) (strict) interzis/oprit se interzice = este interzis Fumatul strict oprit/interzis! Parcarea interzisă! a nu fi permis/voie = a nu se permite Hrănirea animalelor nu este permisă! Nu se permite intrarea cu câini. Când să.

neg. (Î i) Promit că vin/voi veni mâine.Conj. nu vă lăsa i! Dă-i drumul/bătaie! Să-i dăm drumul/bătaie! (fam.i dau medicamentele? Enun uri declarative a putea | + vb. am făcut o promisiune.Ind. din păcate/din nefericire + prop. dar nu te pot ajuta. A SUGERA CUIVA O AC IUNE AV 4.8. gusta i! Acum e momentul.2./Vă pot înso i la medic.neg. (Vă) Promit să venim cât de curând.1. DECEP IA.6.11. v. a fi gata | Pot să vă înso esc la medic. AV 4.viit.11.9. REGRETUL 4. ave i promisiunea noastră că vom veni.1. NEMUL UMIREA AV.Imp. a-şi respecta/ ine promisiunea Noi ne respectăm promisiunea. Sunt gata să merg cu tine la medic.Conj.La ce oră să. DEZILUZIA.) 86 .Ind.6. TRISTE EA./Inf. (+ adv. Îmi pare rău.3.3.11.2.pers. AV 2. (a face o) promisiune Nu mai discutăm. dar + prop.3.5. v.Ind. EXORTA IA 4. RĂSPUNS NEGATIV AV 2. acum e momentul | Hai.7. Din păcate n-am timp. A NEGA AV 3.5. AV 4.1.2. a avea promisiunea (că + vb.4.2. încearcă! Hai.mod.) v. A PROMITE Enun uri declarative a promite | că + vb. A ÎNCURAJA hai / haide | + vb.) Pute i fi sigur.3. Enun uri exclamative/declarative vb.D) | vb.2. A ACORDA AJUTOR 4. (pron. REFUZUL DE A FACE CEVA Enun uri exclamative Nu! Nici nu mă gândesc! Asta-i bună! Enun uri interogative Cum? Ce să fac? Enun uri declarative a regreta/a-i părea rău.

Conj. 87 . Ai grijă/fii atent cum vorbeşti cu mine! bine Bine-bine! Enun uri interogative(intona ie amenin ătoare) a vrea/a avea chef de + subst. + vb. A AVERTIZA Enun uri exclamative a avea grijă | de + GN-A. aten ie | vb.pop.Ind. Ai grijă de bani! Ave i grijă să nu căde i! a fi atent | la + GN-A. (î i promit că) mergem la mare. Am ceva de reclamat. (a promite) ceva Dacă termini lucrarea.) Enun uri declarative (cu avertizare implicită/ explicită) E foarte frig afară.6. cum. Conj.i pară rău! Chem poli ia! Mai vorbim/vedem noi! Ne mai întâlnim noi! a avea grijă/a fi atent (Imp.11. | vb.Ind. etc.prez. imediat! O să vezi tu!/O să vede i voi! O să. (o să te doară gâtul) Fumatul dăunează grav sănătă ii.7.. 4.Voi veni (sigur)! O să vin (negreşit)! O să fac tot posibilul (să te ajut)! (condi ionat) Dacă/în caz că …. Vezi tu. În caz că doreşti. 4. (trebuie să te îmbraci bine) Nu e bine să mănânci atâta înghe ată. A AMENIN A Enun uri exclamative (intona ie amenin ătoare) Vb.Imp. te pot ajuta. A RECLAMA a reclama L-am reclamat la poli ie. Vre i război? Ave i chef de ceartă? a nu-i fi bine Nu i-e bine? 4.) + ce. Nu te băga! Nu vă amesteca i! Să nu te tai! Nu-i treaba ta! (fam.11. Fi i aten i la picioare! Aten ie la picioare! Fii atent să nu cazi! Aten ie să nu cazi! vb./viit.neg.12.

INTEN IA 4./-i. a avea dreptate Ai dreptate. e în ordine ok v. A SE INFORMA ASUPRA INTEN IEI Enun uri interogative Unde pleci? Când te întorci? a (nu) dori/a (nu) inten iona Doreşti să mănânci o înghe ată? Nu doreşti un suc? 88 . AV 2. vb.12. (a nu dori. neg. IRITAREA 4.3. radioul nu func ionează.5. NEMUL UMIREA AV 3.2.) Deocamdată sunt nehotărât. v.15./-e/ a fi indecis/-ă.a face o reclama ie Doresc să fac o reclama ie. depinde (Ce vrei să faci?) Depinde (de timp).16.1.2. v.2.3. Nu merită efortul. priza nu e bună. A APROBA 4.3.13. nu mai rezist.1./-e a sta în cumpănă (met. a se în elege. a nu merita) Nu doresc. a se (mai) gândi Nu ştiu ce să fac. da. nu mă interesează nimic. AV 2. mai + vb. e în regulă.14. TRISTE EA.2. A CEDA a ceda Gata. cedez. RĂSPUNS DUBITATIV 4. a discuta.1. aşa e.16. mă mai gândesc. A SE RETRAGE a se retrage Trebuie să mă retrag. fie (cum spui/zici tu) să zicem e posibil e bine.1. AV 3. a nu-l interesa. 4. poate Poate vin/plec. A EZITA a nu şti. a fi nehotărât/-ă.3./-i.26. a nu putea. (a vedea. Enun uri declarative Televizorul e defect. NEPLĂCEREA AV 3. a se gândi) Mai vedem noi.

12.2. AV 3.2.Conj. Conj. A CERE INFORMA II DESPRE PREGĂTIRE Enun uri interogative Studia i mult? Ştii toată materia? a (se) pregăti | pentru/de + GN-A.10./-e | vb. A CERE INFORMA II ASUPRA ATITUDINILOR ŞI SENTIMENTELOR 4. AV 3.Inten iona i să călători i în străinătate? a avea inten ia/în vedere/planul/de gând.2. A EXPRIMA INTEN IA/ LIPSA INTEN IEI a dori.Conj. 4. a inten iona. AV 3.3.Conj.15.16.2.17. POFTA SPERAN A .17./-i. a avea inten ia/de gând/în vedere | Nu doresc să revin asupra acestui subiect.2. A FI PREGĂTIT/ NEPREGĂTIT 4.16. Î i propun o afacere. Vă propunem să vă asocia i cu noi. a fi pregătit/-ă. N-am în vedere un concediu la mare.1. A EXPRIMA DORIN A DE AC IUNE v.14.11.2. AV 3. AV 3.16. (Nu) Inten ionez să mă mut în alt oraş.4. | vb. a-şi propune | + GN-A. a se gândi | vb.) V-ar plăcea să lucra i cu noi? Enun uri interogative par iale Ce dori i să mânca i? Ce v-ar plăcea să face i după-masă? v. AV 3. 4. A SE INFORMA ASUPRA DORIN EI DE AC IUNE a dori/a vrea + vb. Vă pregăti i de plecare/să pleca i? Nu eşti pregătită pentru examene? Oamenii sunt pregăti i să-şi apere drepturile? a pune la punct (ceva) 89 INTERESUL PREFERIN A DORIN A CHEFUL.1. Dori i/vre i să expedia i scrisoarea? a-i plăcea/a avea chef (fam. a se gândi Ce ai în vedere pentru vacan ă? Ave i de gând să merge i la munte? Vă gândi i să merge i la mare? 4.

par iale) a şti + ce.1. a se plânge de + A.Conj. 90 .Pune i la punct maşina pentru vacan ă? 4.) | pentru/de + GN-A./-e | ca să + vb.17. Am făcut o plângere la Poli ie. cum etc.19. Nu m-am pregătit suficient (ca) să discut cu dumneavoastră. unde când. a (nu) fi (adv. Ne vedem joi.2.18.18. a sta bine/rău N-am pus la punct toate amănuntele. A EXPRIMA GRADUL DE PREGĂTIRE a (nu) (se) pregăti ( adv./-e + vb. totale). 4. a pune la punct. a lua o decizie/o hotărâre./vb./neg.1. PLÂNGEREA 4./Am decis să plec mâine. 4.Conj. DECIZIA 4. Pleca i sau nu? Deci pleca i? a hotărî.a şti Am decis:plec mâine./-i. Nu pot accepta propunerea ta. A SE INFORMA ASUPRA DECIZIEI Enun uri interogative (interog.Conj. Depun o plângere împotriva func ionarului. Dori i/vre i să spune i ceva? Dori i o prăjitură sau o cafea? 4./ subst. EXPRIMAREA DECIZIEI Enun uri declarative (afirm.18. Eşti hotărât/decis să pleci? a lua o hotărâre/decizie A lua o hotărâre/decizie în această problemă? (interog.2./-i. (cu introductori tip) a decide/a hotărî.Conj.) pregătit/-ă. A hotărât plecarea pentru joi? A decis să plece joi? a fi hotărât/decis/-ă.19. Am hotărât să nu ne mai certăm pe teme politice.a decide | + GN-A. Stăm rău cu pregătirile pentru conferin ă. PREZENTAREA PLÂNGERII a prezenta/face/depune o plângere | împotriva + G. | la + A.) Plec poimâine. Şti i /când pleca i?/unde vă opri i?/ce ve i face? a dori/a vrea + vb./pentru a +Inf.

Profesorul e prea sever. Mul umesc/îmi pare rău/regret.10.20. Func ionarul e nepoliticos. Vă mul umesc pentru invita ie.1.i spun / să vă spun ceva… Ştii /Şti i….1. AV 2. AV 2. A ACCEPTA INVITA IA Enun uri declarative ( afirm. AV 3.19. v. TRISTE EA. Enun uri declarative/interogative (+formal) Vă rog să lua i loc. ORGANIZAREA DISCURSULUI INI IEREA DISCURSULUI (+ formal) Doamnelor.1.2.5. 5. A INVITA a invita + GN-A.20. A CERE EXPLICA II v. Accept cu plăcere./E o plăcere să vă invit la cină.20. INVITA IA 4. neg.) Mul umesc. a regreta + dar + prop. (RE) Enun uri interogative Cum să nu?/De ce nu?/Mai încape vorbă? (RE) 4. 5.Ne-am plâns de întârzierea trenului. Auzi / Asculta i … Stai pu in /sta i pu in… 91 . a-i părea rău. Vă invit la cină.2. dar nu pot participa la congres.1. dar n-o pot accepta.formal) Să..20. Enun uri declarative Programul nu e respectat. Sunt onorat. domnişoarelor şi domnilor! Domnule preşedinte! Doamnă ministru! Stimat auditoriu! (. NEMUL UMIREA 4. A ANUN A UN FAPT v.3.3 A REFUZA INVITA IA Enun uri declarative a mul umi. Îi invit pe colegi la cină. La ghişeu se aşteaptă prea mult. Sunte i/a i fi de acord să cina i cu noi? Accepta i să discutăm câteva minute? Sunte i dispus/a i fi dispus să ne revedem mâine? 4.

Să trecem/vom trece la altceva. Cum spuneam mai înainte.1..2. 5. vă pot spune că ne preocupă foarte serios. Vom vorbi/să vorbim acum despre efectele poluării. a se referi la + GN-A. În primul rând…. A FACE O DIGRESIUNE apropo de … cât despre … Apropo de prietenii noştri. mai ave i vreo veste de la ei? Cât despre poluare. dorindu-vă "spor la treabă". 5.) + acum + despre + GN-A.4. 5. a începe (Ind.Ger..Inf. INTRODUCEREA TEMEI DISCURSULUI a dori / a vrea (Cond. prop. vă mul umesc pentru aten ie şi vă doresc "spor la lucru". sunt pleca i la băi.4. noi vom pleca din oraş./GN-A. În fine. Voi începe prin prezentarea invita ilor. Mă voi referi la situa ia străinilor. SCHIMBAREA TEMEI DISCURSULUI a vorbi (Ind. Voi vorbi acum despre altceva.. Aş dori să vă spun ceva despre Bucureşti. prop.. referitor la + GN-N. sunt pleca i la băi. prop. Termin.) + a spune/a vorbi/a povesti despre + GN-A. în fine + prop. 5.. Mai întâi….Inf.. Vă rog!……./vb. INDICAREA ETAPELOR DISCURSULUI a începe | prin + vb.Deranjez?…./Cond.) prin + GN-A.3. 5. Voi continua prin a vă explica importan a problemei. Aş începe prin a anun a lista invita ilor noşti. a continua | vb. RELUAREA TEMEI INI IALE cât despre + GN-A.5. a termina | a încheia | Voi începe prin a situa problema noastră. Încep prin descrierea locului. 92 ./Conj. cum spuneam (mai înainte). Cât despre părin ii mei. Referitor la părin ii mei. a trece la + GN-A.

stai pu in/o clipă/un moment 5.formal) vb. Scuză-mă că te întrerup. cer cuvântul.6.Ind. AV 5.formal) Enun uri interogative a putea + a vorbi/spune/zice Pot vorbi şi eu? Pot spune câteva cuvinte? v./GN-V.) | a întreba/a pune o întrebare (Conj. Are cuvântul domnul deputat XY Ave i cuvâtul. domnule deputat! (după o întrerupere) a putea + a vorbi/a continua Acum pute i vorbi/continua.7. + prop. dar am o întrebare.9.formal) pardon scuză-mă + că + vb.Imp. a ruga + a da/cuvântul (Conj.) | a cere o explica ie (Conj. ÎNTRERUPEREA UNUI VORBITOR 5. domnule deputat! a da cuvântul + GN-D./Conj.) Îmi permite i să vă întrerup un moment? Permite i-mi să vă pun o întrebare pe această temă. domnule Stan! (.8. Da i-mi voie să vă cer o explica ie suplimentară. a depăşi timpul (Trebuie să) vă anun că a i depăşit timpul afectat prezentării dvs. . (după o întrerupere) a putea + continua/merge mai departe/vorbi (Inf.5. ÎNTRERUPEREA UNUI VORBITOR (+ formal) a permite a da voie | a întrerupe (Conj. Ai cuvântul! Vorbeşte! Spune! A REFUZA ACORDAREA 93 5. (. (Îi) Dăm cuvântul domnului deputat XY Vă dăm cuvântul.6./GN-V./Imp.) Pot continua/să continuu? (.) Vă rog să-mi da i cuvântul ca să răspund la întrebarea colegului. A CERE CUVÂNTUL (+ formal) a cere cuvântul Domnilor. A DA CUVÂNTUL (+ formal) a avea cuvântul + GN-N.

AUTOCORECTAREA … nu… … adică… … pardon….10. După părerea mea. Cum îi zice… Să mă gândesc….13. … nu asta vreau să spun….Ind. După mine.CUVÂNTULUI (+ formal) a nu (mai) avea dreptul la … a expira timpul Regret. AV 5.12. 5. Regret.14. v. muzica asta merită ascultată. nu-i bine ce faci. … vreau să spun că ….10. … scuză-mă /scuza i-mă … 5. după + GN-A./ …... a avea o părere. PRECIZAREA … mai bine zis / spus …. EXPRIMAREA OPINIEI a (nu) crede că + vb. ENUMERAREA întâi…. dar nu mai ave i dreptul la cuvânt. 5. 94 .îîî… … păi… (Nu ştiu) cum se spune româneşte la…. a i se părea Ce crezi/crede i despre acest film? Ce părere ai/ave i despre meciul de ieri? Cum i/vi se pare oraşul nostru? i-a plăcut filmul? 5.1. dar timpul dvs. CEREREA OPINIEI Enun uri interogative a crede. A CERE CUVÂNTUL 5. … mai precis… … mai exact… … asta înseamnă…. …un fel de…. a expirat. 5. (Nu) Cred că e bine ce faci.11. prop.apoi / după aceea … şi în sfârşit Întâi e bine să faci sport. EZITAREA … hm… … ăăă….7. după părerea mea. apoi să stai în aer liber şi după aceea să dormi suficient.

d. Eu însumi am recunoscut că a fost o prostie. (şi aşa mai departe) La librărie se vând căr i. mie. să mergi mult pe jos. în fine. EMFAZA Intona ie emfatică a accentua | a sublinia | (faptul) că | prop. … Aşa este…. Cu tine vreau să rămân. de exemplu… Îmi plac fructele. timbre. cum este / sunt / ar fi … Cunosc mai multe poezii de Eminescu. în al doilea rând …. nici… (în enun uri negative) Nu face nici schi. plicuri. nici tenis. 5. "Luceafărul".în primul rând …. etc. Vindem vederi.. Pentru a exemplifica ne vom referi la sub ierea stratului de ozon. pentru a exemplifica… Efectele poluării sunt multiple. "Lacul".m. pe mine etc. în al doilea rând să nu mai fumezi şi.a. (şi altele) ş. (Vreau să rămân cu tine) eu însumi/ însămi. Franceza se vorbeşte în mai multe ări. de exemplu strugurii. ceea ce … e (faptul) că … Ceea ce e foarte important e că am făcut progrese. şi…şi… (în enun uri afirmative) Face şi schi şi tenis. cel / cea/ cei/ cele care Ion e cel care vorbeşte acum.a. eu. Chiar directorul a promis. hăr i ş. în ultimul rând /în fine În primul rând să slăbeşti. 5. …. cum sunt "Floare-albastră". ş. hârtie de scris etc. Nici…. 95 . albume de artă. dar lui Andrei îi place. tu însu i/însă i etc. a da un exemplu Vă dau un exemplu de megapolis: Tokio. Chiar tu ai fost prezent la discu ie.15.16. EXEMPLIFICAREA …. a nota | Accentuez faptul că e nevoie de consens. (e) de precizat| E de precizat faptul că am făcut progrese.a. Maria e cea care conduce institu ia. : (două puncte) Am citit următoarele căr i:…………………. Mie nu-mi place mămăliga. Aşa este Elve ia. (e) de notat | (e) de ştiut | (faptul) că | prop. chiar + pronume personal / subst.

RELATAREA DISCURSULUI a zice/a spune + GN-D. | + pron.Ind. Le-am sugerat/propus prietenilor | să găsească o solu ie. a confirma + că + vb. a afirma. | (ceea) ce | Maria a negat | faptul că ar fi implicată.Conj. rezultă că | Pentru a încheia.4. 5.PRONUMELE PERSONAL. interog.18. | deci.4. | + că + vb.1.+ A. | În pu ine/câteva cuvinte. | vb.3.Conj. | ceea ce a spus ieri. I-am spus (Danei) să mă aştepte. | + la.Ind.17. REZUMAREA. | avem nevoie de investi ii. a întreba + GN-A. de etc.Ind/Cond.Ind. 96 .+ vb./Cond. G 3. | Asta e./Cond. a propune | | că + vb. 5. vom spune că investi iile sunt absolut necesare. | Pentru a rezuma/a sintetiza . a nega | (faptul) că | vb. | dacă + vb. | + că + vb. Pe scurt. | + adv. L-am întrebat pe Ion dacă ar accepta propunerea ta.Enun uri interogativ (retorice) Mie îmi spui? Nu i-am spus eu? v. Într-un cuvânt/în două cuvinte./Cond.19.interog. SINTETIZAREA Să rezumăm/să sintetizăm.1. a răspunde + GN-D. | vb. I-am răspuns domnului profesor că nu ştiu subiectul. Am întrebat-o pe Ioana ce inten ii are. I-a zis să mai aştepte. | că este/ar fi o solu ie. ALTE FORME DE PRONUME PERSONALE 5. I-am cerut ospătarului (să aducă) nota de plată.Conj. I-am spus băiatului că este bine venit la noi. Am răspuns la întrebarea lui. | trebuie să ac ionăm cât mai repede. Am întrebat un om unde este poşta./Cond. A confirmat că va veni.D. A afirmat că este de acord. FORME 3.1.Ind. a sugera | GN. voi spune că situa ia este foarte complicată. a cere + GN-D.rel. I-am cerut să plece. CONCLUZIA în concluzie. | nu putem aproba cererea lor.Ind.

/Cond.Ind.2.1. vă rog. Aşa-i. Ministrul i-a anun at pe ziarişti că va interveni.1. (pop.) 6.1. | nu aud.1. A SEMNALA ÎN ELEGEREA 6. | vb. Îmi pare rău.a declara + GN-D. A SEMNALA NEÎN ELEGEREA 6.1.2. ACTE REPARATORII / STRATEGII DE CORECTARE A COMUNICARII SEMNALAREA RECEPTĂRII MESAJULUI 6. L-am anun at pe Mihai să se pregătească de plecare. Da. Îhî. a anun a + GN-A. Desigur.) Poli ia Municipală. Cu siguran ă.NEÎN ELEGEREA TOTALĂ Enun uri declarative Îmi pare rău/Regret (dar) + vb.2. da (eu sunt). a informa + GN-A.1. 6.Ind. La telefon.+ că + vb.Ind/Cond. | se aude rău/slab. Da. Cu certitudine. | că + vb.LA TELEFON Alo. Aşa. vă rog! (Alo. + că + vb. Ministrul i-a informat pe ziarişti că ar putea interveni. De bună seamă./Cond.1. |dar nu în eleg.1. Scuza i-mă. 6. Ministrul a declarat ziariştilor că va interveni în rezolvarea cazului semnalat. Pofti i (vă rog). | n-am în eles.1. 6. Fără îndoială.1. Nume de institu ii Facultatea de Litere. da.1. Sigur.FA Ă ÎN FA Ă Adverbe de afirma ie şi expresii Da.Ind. 97 .Conj.

Spune i încă o dată (vă rog). NG 1.| vă aud greu. Am spus că | 98 6.Ind. Repeta i. NEÎN ELEGEREA PAR IALĂ Enun uri interogative par iale. (Adverbe şi pronume interogative) Unde? Cine? De ce? Ce? etc.c. Scuză-mă. ENTITĂ I 6. Enun uri interogative Poftim? Cum (a i/ai spus)? Ce (zici)? 6. a pricepe. vă rog.) + că + vb.1. a spune încă o dată. A REPETA Enun uri declarative a spune/a zice (Ind. Enun uri imperative. Care Andrei? De unde vin? La cine locuieşte? v.3.2. vă rog.3. n-am fost atent. . Încă o dată (vă rog).2. Poftim? Ce (a i spus)? Cum (a i spus)? Po i să repe i (ce-ai spus)? Pute i vorbi mai tare (vă rog)? Enun uri declarative negative N-am auzit. N-am în eles. A CERE REPETARE UNUI ENUN /CUVÂNT Enun uri interogative. Repeta i (vă rog).1.pf./impf./Cond.2. A TE ASIGURA CĂ AI FOST BINE ÎN ELES Enun uri interogative a în elege. a fi clar În elege i/în elegi? Pricepe i/pricepi? (Acum) e clar? OK? 6. a repeta Spune i încă o dată.

Ind. | te/vă aştept la ora 5. g [ge/ghe]. | te/v-aş aştepta la ora 5. â [â]. y [i grec]. A CERE REPETAREA PE LITERE Enun uri interogative Cum se scrie "minge"? Se scrie cu î din i sau cu â din a? Enun uri imperative Spune-mi pe litere. x [ics]. b [be].Am zis că Spuneam că Ziceam că 6. l [le/el]. | A CERE CONFIRMAREA TEXTULUI Enun uri interogative a spune/a zice : X? Ai spus "babă"? Cum a i spus. p [pe].6. z [ze/zet] 99 6. w [dublu ve]. t [te]. A CERE CLARIFICAREA Enun uri interogative. d [de]. j [je]. f [fe/ef].8.4. m [me/em]. e [e]. . ă [ă]. v [ve]. î [î]. u [u]. 6. k [ka/kapa]. “câine”? A CERE CONFIRMAREA ÎN ELEGERII a spune/a zice | + că + vb. o [o]. c [ce]. i [i]. r [re/er]. 6. 6. a în elege | Enun uri interogative Ai spus că pleci? Zici că ai pleca? Enun uri declarative În eleg că vrei să pleci. Spune literă de literă. q [chiu]. s [se/es].7. h [haş]./Cond. ş [şe]. n [ne/en]. A PRONUNTA PE LITERE/ A DICTA pronun area literelor alfabetului: a [a].5. [ e]. ce | + a în elege | + a însemna | + a fi Ce înseamnă "amfitrion"? Ce în elege i prin "extraterestru"? Ce este "ameoba"? Pute i să-mi explica i | asta? | ce este asta? | ce înseamnă asta? Ce vrei să spui? Că nu ştie bine româneşte? Ce vre i să spune i? Să încercăm sau nu? Te rog să-mi explici….

punct . vă rog. v. Scrie i-mi pe o hârtie /aici / în agendă.ghilimele.de la gară E .accent circumflex cu/fără accent ‚ .de la Ion G .de la leu semne diacritice specifice limbii române ˘ . REGULI DE SCRIERE SI PRONUNTARE 6.de la elefant L .codi ă (s/t cu codi ă = ş/ ) cu/fără căciulă (codi ă) “a” cu căciulă accente ′ .căciulă (a cu căciulă = ă) ˆ . între paranteze. între ghilimele . .punct şi virgulă : . G 1.căciulă (a/i cu căciulă = â/î) ‚ .semnul exclamării () .trei puncte/puncte de suspensie/puncte-puncte ? . Enun uri interogative Cum se scrie asta? 100 .3.paranteze mari/drepte {} . A CERE SĂ SE SCRIE Enun uri imperative Vă rog să scrie i . .paranteze mici/simple.virgulă .sedilă punctua ie .de la gară I .semnul întrebării ! . vă rog. deschide i/închide i paranteza [] .accent grav ˆ .acolade ““ .linie de dialog /de pauză majusculă/literă mare minusculă/literă mică paragraf alineat titlu subtitlu capitol subcapitol.9.liniu ă de unire/ cratimă . Scrie i.două puncte … .accent ascu it ` .a spune pe litere M-I-N-G-E pe litere: U-N-G-H-I-U-R-I Gigel cu G . .

vă rog. 6. “Noştri” se scrie cu un singur i. E prea repede." Nu-mi amintesc cuvântul…. ……. A CERE SĂ SE VORBEASCĂ MAI RAR REPEDE /TARE/ ÎNCET Enun uri imperative Vă rog (să vorbi i) mai rar/repede/tare/încet.14. E vorba despre … Poate …. În franceză se spune "autoroute"." în română? Enun uri declarative Caut un cuvânt pentru "……….12. A EXPRIMA NECUNOAŞTEREA UNUI CUVÂNT/ A UNEI EXPRESII Enun uri declarative nu ştiu + | GN-A.11. 6.. Nu ştiu cum se numeşte asta. “Pomi” se pronun ă cu i scurt.. Nu ştiu cum se spune asta.. (Vorbi i) mai rar/repede/tare/încet vă rog.ă…ă…ă….10.6. 6. A PRECIZA PRONUN AREA / SCRIEREA Enun uri declarative “Înghe ată” se scrie cu î din i. . | ce/cum| + prop. Nu ştiu ce este asta. 101 . Nu ştiu acest cuvânt în română." ? Ce înseamnă "………" în româneşte? Cum se numeşte "…. A CERE SPRIJIN Enun uri interogative a se spune/a se zice/a se numi/a însemna Cum se spune româneşte la "chemin de fer"? Cum spune i în română la "……. Nu (vorbi i) aşa repede. 6. “Mouse” se scrie şi se pronun ă englezeşte. A FURNIZA UN CUVÂNT/ EXPRESIE (a acorda sprijin) Enun uri dubitative Cred că vă gândi i la … Poate vă gândi i la …. Vorbi i prea repede.13..

A CITA PE CINEVA a repeta întocmai cuvintele cuiva Maria s spus "nu mai vreau să te văd". Enun uri comparative Ceva ca | Ceva la fel cu | + termenul respectiv Ceva asemănător cu | Ceva asemănător cu un avion..16.15. A PARAFRAZA / A APROXIMA Un fel de | Un soi de |+ termen generic Un gen de | uica e un fel de "brandy".. Parapanta e un gen de paraşută. a repeta mai rar cuvintele cuiva X a spus | : "…. 6. ceea ce am spus era "….6." a spune că | + vorbire indirectă a zice că | 102 ." | că + vb.

NO IUNI SPECIFICE 103 .

oamenii de afaceri care inten ionează să rămână în România pentru o perioadă mai lungă de timp. timp.). de circumstan ele învă ării/predării. Cumpărături. minoritatea românească din afara grani elor. Călătorii. siuată în dreapta. În principiu. alogenii din Republica Moldova. Pentru fiecare no iune din stânga se indică în dreapta realizările lingvistice considerate necesare la nivelul “prag”. după cum urmează: Identificarea şi caracterizarea persoanei. floră. dar doresc să revină în ară). nu cunosc suficient sau au pierdut temporar contactul cu limba. capitolul dedicat no iunilor specifice e format din două tipuri de liste: lista desemnării no iunilor. Casa şi căminul. Via a privată şi timpul liber. transportul etc. ea poate fi oricând redusă sau mărită în func ie de interesele fiecărui grup. care se află în stânga paginii şi lista realizării lingvistice a no iunilor. turiştii străini care vor să se ini ieze în limba română. In descrirea prezentă lista no iunilor specifice con ine 15 teme. probleme medicale şi de igienă. transport. Actualitatea. Muncă şi profesie. Şi aici. climat. situa ia familială. caracteristicile fizice. se fac trimiteri la celelalte capitole ale lucrării. Lista propriu-zisă a inventarului lexical nu este una fermă. Cazare şi hrană (hotel. Lista no iunilor specifice 104 . na ionalitatea. Mediul geografic. pe care le-am considerat cele mai susceptibile să aibă nevoie de a în elege şi a se exprima în limba română: tinerii străini care vor petrece în România o perioadă mai lungă pentru studii. restaurant). Igienă şi sănătate. servicii publice. am luat cu precădere în considerare adul ii / adolescen ii din următoarele categorii. gusturile. faună. No iunile specifice vizează sferele de interes comune tuturor acestor categorii şi se ocupă prea pu in de limbajele profesionale specifice. Rela iile sociale. ci trebuie să acopere domenii ale vie ii cotidiene cum sunt modul de prezentare (nume. Nivelul „prag” nu are preten ia de a satisface aceste necesită i. care dintr-un motiv sau altul nu a reuşit să-şi însuşească în mod acceptabil limba română. desemnarea este identică cu una dintre realizări. religia. ci mai curând flexibilă. Percep iile. minorită ile na ionale din România. chiar dacă. Limba străină. maşina. cazarea şi alimenta ia.NO IUNI SPECIFICE Introducere Pentru no iunile specifice. de variantele regionale etc. Educa ie. Servicii. când se impun. deplasări. deseori.a. cumpărăturile. persoane de origine română care domiciliază în străinătate (adul i şi adolescen i care nu au cunoscut. adresă ş. situa ia profesională.

Studiile 1.12. Gusturi. 3.4. 3. 2.3. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PERSOANEI 1.10. 1. Informa ii despre muncă 1. 2. 2. EDUCA IE Studii Titluri ale actelor de studii Materii Examene Servicii în educa ie Clase. temperament 1.4.5.2. 2.17.6. Membrii familiei 1.15.2 1.3.2. 3. Limbi străine 1.1.1. 1.3. 1. 3.4. 1. Activitatea profesională 1. Caracteristici fizice 2. preferin e 1. Religia 1.8. 2.1. 1.7.5. 1.11.18.16.13. 3.aule LIMBA STRĂINĂ Vocabularul folosit în clasă Metode de învă are/predare a unei limbi străine În elegerea unei limbi străine Folosirea limbii. 1.14.5. Numele Adresa Telefonul Data şi locul naşterii Vârsta Sexul Situa ia familială Na ionalitatea Originea 1.6.9. nivelul de cunoaştere a unei limbi Domeniile limbii 105 . Caracter.1. 3. 2. săli.

FAUNĂ.6. 7. 7. 5. 3. locuin ă.3.2. 7.8. 5. 4. 4. 7.6.5. 6. 1.1. Calificative pentru o limbă străină MEDIU GEOGRAFIC.2.1. cartier Calificative privind mediul. camping A mânca şi a bea Comunicarea cu angaja ii unui local Hrană şi băutură Calificative privind masa şi comesenii/convivii Formule de îmbiere la băut MUNCĂ ŞI PROFESIE Activitate profesională Locul de muncă Organizarea muncii Condi ii de lucru Remunera ie şi impozite Formarea/pregătirea şi viitoarea profesiune 106 .5.1. 4. 7. 4. 6. terenuri Mediul geografic şi economic CAZARE. consumuri casnice.. 6. lunile anului. RESTAURANT.4. pre uri de vânzare. 6. sărbători CASA ŞI CĂMINUL Tipuri de locuin e Păr ile locuin ei Mobilier. 5. oraş. 6. 4. 5. 6.2.5. peisaj. 7. 7. CLIMAT. FLORĂ. 5. vreme (meteo) Anotimpurile.4. HRANĂ (HOTEL.3. haine de pat Vase şi aparate casnice Între inere şi energie Chirie.3. 6. 5. 7. 4. 5.6.. cartierele Flora şi fauna Climă.) Hotel. 5. 2.4.3. 5. 5. TIMP Regiune. 6. cheltuieli chirie Calificative referitoare la casă. 4.

Asigurare 10. 8. 10.7. Transporturi publice 107 . 8.7. încăl ăminte şi accesorii A cumpăra articole pentru casă A cumpăra medicamente A cumpăra articole pentru fumători A cumpăra articole de papetărie IGIENA ŞI SĂNĂTATEA 10. 9. Igienă 10. TRANSPORT 11. DEPLASĂRI. Indica ii de orientare 11. 2.6. 9. 9. Păr ile corpului 10.8. 4. 8. Vacan ă.4.6. Stări şi necesită i fiziologice 10.1.5.5. 8.4. 9. 1. institu ii 11.7. accidente 10. 7.2.4.7. Deplasare la locul de muncă.7. Boli.6. 9.3.5. Servicii de urgen ă 11. 8. turism 11. 9.3. 8. 1. 3.2.2. 8. 9.1.3. 9. 8. Servicii medicale 10. CĂLĂTORII. Profesii şi sectoare de activitate Calificative pentru o muncă SERVICII Poşta Telefon Telegraf Bancă Poli ie Benzinărie Service auto CUMPĂRĂTURI A cumpăra în general A cumpăra alimente A cumpăra îmbrăcăminte.

2. Calificative pentru activită i în timpul liber 14. Guvernare şi via ă politică 108 .4.9. Expozi ii/muzee 13.3. Radio/televiziune 13. Pozi ia corpului 12.1. Lectură şi tipărituri 13. Evenimente actuale 15.a cere voie/scuze 14. Reguli de mişcare a corpului. RELA II SOCIALE 14.7.2. Tipuri şi forme de rela ii sociale 14.10.2. 12. Obişnuin e zilnice 13. Documente de călătorie/şedere/reziden ă într-o ară străină 3. 1.1.4.11. Călătoria dintr-o ară în alta 11. Transportul particular 11.5. Sport 13. Asocia ii 15. Coresponden a 14. dans 13.8. teatru. ACTUALITATEA 15. muzică.6. întâlniri 14. Ocazii festive 13. Opera ii manuale şi opera ii fizice 12.2. 6.1. VIA A PRIVATĂ ŞI TIMPUL LIBER 13.1. 7.5. Situa ia socială şi economică 15. Familia 13. Invita ii.3.3. Senza ii şi percep ii 13. Bagaje PERCEP IILE 12.5. Interese 13. Spectacole: cinema.3.

109 .

7. 3. AV 1.6. NUMELE ACTE / DOCUMENTE DE IDENTITATE / IDENTIFICARE act document (buletin de identitate. A PRECIZA PRONUN AREA/ SCRIEREA 110 .8.6.2.3. G 3. nume -Numele dv.Nu. nume (de familie) -Care e numele dv.0. A PRONUN A PE LITERE/ A DICTA v. EXPRESII VERBALE CU PRONUME PERSONALE ÎN A. DE ADRESARE Domnule/ Doamnă/ Domnişoară | titlul | numele Domnule doctor! Domnişoară Popescu! v.. v. VERBE PRONOMINALE REFLEXIVE CU A. legitima ie de serviciu/bibliotecă. certificat de naştere/căsătorie/deces.Cu litere mari/ Cu MAJUSCULE? . AV. AV 6.1. ADRESAREA DIRECTĂ v. a-l chema Cum vă numi i? = Cum vă cheamă? Mă cheamă/numesc Radu Popescu. vă rog! literă Care e prima literă. e sau i? . PREZENTAREA LITERE (pentru a pronun a numele literă de literă) Cum se pronun ă? Pronun a i pe litere. paşaport.1. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE ŞI CU A. AV 6. cu litere mici/ Cu minuscule.3. A CERE REPETAREA PE LITERE v. carnet de student.2.10.Cum se scrie? .2. de familie. AV 1. 6. prenume (nume de botez) -Care e prenumele dv. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PERSOANEI 1.? -Radu Popescu.2. permis de conducere etc.1. MODUL Domnul inginer Eugen Pop. vă rog! PREZENTAREA/ Domnul/doamna/domnişoara + titlul + numele.6.1.1.? -Prenumele meu e Radu.1.) A SEMNA a semna Vă rog să semna i aici! SEMNĂTURĂ semnătură Semnătura dv. 3. v. identitate buletin / carte de identitate a se numi. vă rog? -Numele meu (de familie) e Popescu.1.2.

1. din Fran a. nume de ări TELEFONUL telefon (tel. iar Clujul 064. număr -La ce număr? -La numărul 1. sat Locuiesc într-un sat. alee locui i/locuieşti? -Pe strada Horea. comună În ce comună e satul dv. adresa Care e adresa dv.4. România are prefixul 40 ADRESA DATA ŞI LOCUL NAŞTERII a se naşte M-am născut în 27 ianuarie 1976.a LS) -În ce pia ă locui i/locuieşti? -În Pia a Mihai Viteazul. pia ă (p.3. (număr) interior Ce interior ave i/ai? prefix Ce prefix are oraşul/ ara X? Bucureştiul are prefixul 01. LS) a telefona număr de telefon -Ave i telefon (acasă/ la serviciu/ mobil)? -Da. . cod poştal Ce cod poştal ave i/ai? ară -Din ce ară sunte i/eşti?Din România? –Nu. oraş -În ce oraş locui i/locuieşti?/Din ce oraş sunte i/eşti? -Locuiesc în oraşul Cluj. naştere: data naşterii (Care e) data naşterii?/Când v-a i născut? 111 1. de e-mail)? A LOCUI a locui Unde locui i/locuieşti? stradă (str.1./Sunt din oraşul Cluj. apartament -La ce apartament? -La apartamentul 16. LS) alee -Pe ce stradă/bulevard./ta (de acasă/ de la serviciu.LS) bulevard (bd.2./tău? jude (În) Ce jude ? -În ce jude e oraşul Turda? -În (jude ul) Cluj. 134813.

ingineră.6.) femeie. Vasilescu (în formulare) Maria Vasilescu. fată (/domnişoară bătrână) (pej. individ (pej. pej. născ..) moş (fam. artistă v.5.. măritată Maria Popescu. necăsătorit(ă). burlac. TERMINA II DUPĂ GENURI BĂTRÂN 1. (pre)numele tatălui aniversare Care e data aniversării dv. ea doamnă/doamna X. feminin (fem. pej. arhitectă. neînsurat.7..locul naşterii Locul naşterii?/Unde v-a i născut? părin i: mama.) babă (fam. SEXUL MASCULIN FEMININ 1. căs.1.. VÂRSTA AN LUNĂ COPIL ADOLESCENT TÂNĂR ADULT/MATUR vârstă Ce vârstă ave i/ai?/Câ i ani ave i/ai? an. însurat.. tata (pre)numele mamei. individă (pej./M LS). SITUA IA FAMILIALĂ STARE CIVILĂ CĂSĂTORIE căsătorit ≠ necăsătorit divor at văduv căsătorit(ă). pej. băiat. el domn/domnul X/Dl (LS) X tip. ani Am 20 de ani. fată. pej. tânăr.) babă (fam.. G 3.) 112 . Dna (LS)X domnişoară/domnişoara /Dra (LS)X persoană tipă. Câ i ani are copilul dv./tale? 1.) ă: profesoară.. so ie/nevastă/femeie (pop.) Sunte i/Eşti bătrân(ă)/în vârstă! sex : masculin (masc. tânără. lună. nemăritată.. băie el.? adolescent tânăr ≠ bătrân Sunte i/Eşti tânăr(ă)! adult matur bărbat femeie bătrân = în vârstă moş (fam. singur(ă) celibatar(ă).) So ia mea/Nevasta mea. feti ă.1./F LS) bărbat. luni Copilul lor are două luni. Popescu (în formulare) so /bărbat So ul meu /Bărbatul meu.3.

a urma. a merge Am urmat/frecventat cursurile şcolii generale. ACTIVITATEA PROFESIONALA PROFESIA profesie/meserie ocupa ia actuală Sunt de profesie inginer. STUDIILE ŞCOALA 1.1. a termina absolvent licen iat A absolvit liceul. NS 3.1. băiat/fiu.11. Avem două posturi libere.9. de origine? De unde sunte i? Din ce ară/oraş ? v. Domnul şi doamna Popescu.8.1. german. NS 13. divor at(ă). A terminat facultatea.e)? ORIGINEA origine locul de origine a se naşte Unde v-a i/te-ai născut?Care este ara dv. de na ionalitate română. maghiar. STUDII şcoală curs a frecventa. 1. slujbă (pop. dar acum sunt pensionar. NS 1. francez etc.-i.10. Meseria mea e inginer. MEMBRII FAMILIEI NATIONALITATEA na ionalitate nume de na ionalită i român. 1.12. italian. 113 .14./E licen iat.) Ocup un post de director adjunct. post. a absolvi. despăr it(ă) văduv(ă) COPII copil. E absolvent de universitate. FAMILIA v. străin / străină/ străini / străine Sunte i străin(-ă. fată/fiică v. LIMBĂ STRĂINĂ a cunoaşte Ce limbi străine cunoaşte i? cunoaşterea unei limbi străine GRAD DE CUNOASTERE slab suficient bine foarte bine 1. Am o slujbă bună. NS 2. LIMBI STRĂINE v.

MEMBRII FAMILIEI FAMILIE PARINTI familie Am o familie foarte mare. INFORMATII DESPRE MUNCA A MUNCI v.. 1.2. tractorist şef. func ionar (public). nepoată bunic. bebeluş nepot. maistru. frate. mamă Mama (mea) e profesoară de istorie. şomaj Am un ajutor de şomaj. străbunică so /so ie socru/soacră 114 COPII NEPO I BUNICI . soră Am un frate şi două surori. fiu = băiat Fiul meu / Băiatul meu e tehnician. fabrică.7. LOCURI DE MUNCA nume de locuri de muncă industrie: uzină. fermă nume de meserii muncitor.14. agricultură. tehnician. Am rămas fără serviciu. Lucrez în cercetare. şomer/fără serviciu Sunt şomer.. muncitor agricol. inginer angajat. tată Tatăl meu / Tata e arhitect.13. NUME DE ANGAJA I ANGAJATOR 1. superior v. patron Am un patron sever. LOCUL DE MUNCĂ a munci = a lucra Muncesc foarte mult/greu. întreprindere institu ie. străbunic. bunică Bunicul (meu) are 71 de ani. fiică = fată Fiica mea / Fata mea e studentă. NS 7. PROFESII firmă privată / de stat Lucrez la o firmă privată. NS 7. subinginer. n-am de lucru.salariu Am un salariu foarte bun. bunica 68. birou servicii publice: magazin. vânzător/vânzătoare ăran/ arancă. copil mic. restaurant.

ATITUDINI ŞI SENTIMENTE GUST/DEZGUST a avea gust Are gust. a crede (în) Cred în Dumnezeu. AV 3. de căsătorie. ortodoxie. protestantism reformată mozaică. catolicism protestantă. Urăsc kitchul. de Paşti / de Înviere de botez. ateu ateism biserică. a-i plăcea ≠ a-i displăcea -Î i place teatrul? -Nu-mi displace. RELIGIA RELIGIE religie ortodoxă. Sunt greco-catolic(ă). VIA A PRIVATĂ ŞI TIMPUL LIBER v. NS 13. Sunt romano-catolic(ă). ≠ N-are gust cu gust ≠ fără gust Se îmbracă fără gust. a avea gusturi bune/rele Are gusturi bune/rele. de înmormântare. urât.15. Sunt ortodox(ă). creştinism Sunt de religie ortodoxă.ginere/noră unchi/mătuşă cumnat/cumnată v. a iubi ≠ a urî Iubesc muzica.7. budism musulmană.16. PREFERIN E v. NS 1. liturghie a (se) boteza botez CREDIN Ă ATEU LACASURI DE CULT SERVICIU RELIGIOS A BOTEZA 1. credin ă credincios Sunt credincios/credincioasă. SITUA IA FAMILIALĂ v. catedrală. mohamedană islamism creştină.1. capelă templu sinagogă moschee slujbă de Crăciun.. ortodoxism catolică. GUSTURI. NS 13. 115 .. FAMILIA 1. iudaism budistă.

pui. = E o femeie fără caracter. dezagreabil simpatic ≠ antipatic suportabil ≠ insuportabil amabil/politicos ≠ nepoliticos/grosolan amuzant/haios (pop.3. bou. TRASATURI DE CARACTER SI DE bun ≠ rău TEMPERAMENT plăcut/agreabil ≠ neplăcut. catâr (pej. ambi ioasă.) insistent/pisălog (pop. METAFORE PENTRU CARACTER / TEMPERAMENT urs. nume de domenii. N-are caracter. vacă.) ambi ios/plin de ambi ie ≠ lipsit de ambi ie interesant ≠ oarecare cu personalitate ≠ lipsit de personalitate E o femeie cu multă personalitate. gâscă taur.) ≠ neamuzant/plictisitor vesel ≠ trist calm/liniştit ≠ nervos. enervant extraordinar ≠ sinistru/îngrozitor activ/harnic ≠ pasiv/leneş practic/pragmatic ≠ nepractic. a avea oroare de Am oroare de insecte.17. NG 6. activită i preferate 1. a prefera Prefer să stau acasă. APRECIEREA 1. vulpe.18. leu So ul meu e un urs: nu iese din casă. ≠ Nu-mi place.) şoarece/şobolan (de bibliotecă) v. TEMPERAMENT CARACTER a avea caracter = a fi de calitate E un om de caracter. = E de calitate. Are un caracter imposibil! gen/fel Ce gen/fel de om e? Bun? Rău? Nu e genul meu. nepragmatic inteligent/deştept ≠ prost/tâmpit (pop. cocoş. măgar. a avea o preferin ă pentru -Ce preferin e ai? -Am o preferin ă pentru schi. a avea un caracter + adj. CARACTERISTICI FIZICE ASPECT FIZIC aspect aparen ă 116 . CARACTER.PREFERIN Ă a fi amator de Nu sunt amator de excursii.

E căruntă. EDUCA IE STUDII FORMA IA ŞCOLARĂ forma ie şcolară a învă a..4. sub ire. cre . a studia a frecventa a ine | a face | a avea | cursuri /lec ii / ore etc. suplu greutate a cîntări/a avea + nr. alb..plăcut gras ≠ slab frumos ≠ urât TALIE. INALTIME înalt ≠ scund/mic de statură înăl ime a măsura Ce înăl ime are? E înalt. des. barbă. părul lung/scurt.) Poartă ochelari negri şi are musta ă. şaten.1. cu şuvi e Are păr negru. 2. CARACTRISTICI GENERALE frumos ≠ urât a avea (păr. fular roşu. Are păr vopsit. rar păr blond. GREUTATE gras/corpolent ≠ slab. Are păr alb. baston. E brunet. Cântăreşte/are 80 de kg.1. scurt.kg. DIMENSIUNEA 2. cu şuvi e. a fi chel E chel. bogat. v. CARACTERISTICI NEPERMANENTE a purta (musta ă. MĂRIMEA. + culoare) Are ochi albaştri. Nu mai are păr. roşcat. ochelari. negru. a urma| a lua | a preda a da medita ii a (se)pregăti FORMAREA 117 . ochi. are un metru optzeci şi cinci. OCHII ochi | numele culorii | de culoare … albastru negru căprui ochi albaştri/ ochi de culoare albastră PARUL păr lung. NG 3.

etc. cercetător v. diplomă de licen ă (în Litere/ Fizică. doctor învă ământ la distan ă specializare (postuniversitară) a cerceta.PROFESIONALĂ GRĂDINI Ă ŞCOALĂ v. oră obligatoriu ≠ facultativ colegiu învă ământ superior universitate facultate (de matematică / litere etc. etc. seminar. consulta ii licen ă. (examen / diplomă de) capacitate liceu. scriere informatică economie geografie istorie matematică fizică ştiin ele naturii biologie chimie literatură filosofie desen 118 2. profesor clasă . lec ie. STUDIILE UNIVERSITATE 2. TITLURI ALE ACTELOR DE STUDII diplomă certificat atestat Am nevoie de un certificat de competen ă lingvistică. NS 1.2. (examen / diplomă de) bacalaureat a absolvi. .În clasa | întâi / a doua/ a treia.) masterat. master doctorat. conferin ă. absolvent elev. MUNCĂ ŞI PROFESIE grădini ă educator(-oare) şcoală primară / elementară elev/ şcolar învă ător (-oare) gimnaziu.10.3.În ce clasă eşti ? . NS 7. citire. MATERII materie Ce materii faci la şcoală ? numele unor materii şcolare aritmetică.) student curs.

amfiteatru catedră disciplină bancă pauză semestru PARTICIPAN I coleg elev 119 .5. editor.) a repeta examenul clasificare REZULTATE 2. sală. dată director direc iune bibliotecar BURSE BIBLIOTECĂ ORGANIZARE 2. program bursă (de studiu / de merit / socială) bursier a avea bursă a primi bursă a pierde bursa bibliotecă legitima ie a consulta fişier. a promova / a trece /a lua (un examen) promovat a cădea /a pica (fam. AULE clasă.nume de limbi străine alte nume de materii 2. titlu. SĂLI. EXAMEN examen (de admitere / de absolvire) examen par ial / final colocviu test probă evaluare notă. verificare (pe parcurs) (a fi ) admis / respins a reuşi A reuşit la examenul de admitere la doctorat. fişă de înscriere a înmatricula. SERVICII ÎN EDUCA IE SECRETARIAT secretar (-ă) a (se) înscrie. aulă.) nepromovat / căzut / picat (fam. cerere func ionar orar. cotă autor. examinare finală. matricolă a cere. punctaj / scor examinare. CLASE.6.4. înscriere.

întrebare a răspunde.MATERIALE ŞI MOBILIER grupă profesor student tablă. explica ie a învă a a preda a analiza. recapitulare alte substantive şi verbe care se referă la activită i şcolare PREZEN Ă / ABSEN Ă ATEN IE prezent absent a lipsi / a absenta motivare a fi atent / neatent a da / a acorda aten ie 120 . analiză a corecta. dictare a copia. greşeală/ eroare a în elege. răspuns a se concentra a explica. adunare a scădea. rezumat recapitula. studiu a împăr i. lectură a dicta. corectare a greşi. copie a exersa exerci iu schemă lucru/ activitate individual(ă) / în grup a întreba. scădere a rezuma. în elegere a studia. înmul ire a aduna. împăr ire a înmul i. cretă hartă masă bancă creion caiet carte foaie pagină retroproiector alte nume de materiale didactice ACTIVITĂ I DESFĂŞURATE ÎN CLASĂ a lua noti e a scrie. citit. scris a citi.

AULE v. accentuat ≠ neaccentuat conjugare mod timp persoană subiect predicat complement atribut literă dic ionar carte a citi a asculta a vorbi a scrie a dicta a întreba a răspunde a în elege a repeta temă (de casă) compunere = compozi ie v.5. LIMBA STRĂINĂ VOCABULARUL FOLOSIT ÎN CLASĂ cuvânt propozi ie frază substantiv articol adjectiv pronume numeral verb adverb prepozi ie conjunc ie interjec ie masculin feminin neutru singular plural caz accent. AV 4. AV 6. ACTE REPARATORII (STRATEGII DE CORECTARE A COMUNICARII) 3. REGULI DE COMUNICARE (STRATEGII DE CORECTARE A COMUNICARII) 121 . 3.1. SĂLI. ORGANIZAREA DISCURSULUI 6.6. CLASE. NS 2.v.

2. nu în eleg. cum Cum se spune în română? Ce (vre i să) spune i? Spune i mai rar. limbă limbă maternă limbă străină limbă literară limbă populară /dialect /grai 122 A (SE) SPUNE REPETARE REPETAREA PE LITERE SCRIEREA FORMULAREA A ÎNVĂ A /A ŞTI O LIMBĂ LIMBĂ . AV 6. A CERE REPETAREA PE LITERE a scrie Cum se scrie… ? a spune. AV 6. METODE DE ÎNVĂ ARE /PREDARE A UNEI LIMBI STRĂINE METODE metodă tradi ional modern audio-vizual comunicativ func ional CALIFICATIVE PENTRU O METODĂ v.3.1. NG 6. AV 6. AV 6. AV 6. A TE ASIGURA CĂ AI FOST BINE ÎN ELES a repeta Repeta i.2.1. A CERE SPRIJIN LINGVISTIC a învă a a şti. vă rog. a zice Cum se spune…? v. APRECIEREA 3. a vorbi Nu ştiu engleza/englezeşte. pe litere! v. ÎN ELEGEREA UNEI LIMBI STRĂINE ÎN ELEGERE a în elege În eleg limba română. v.8.2.7. a cunoaşte. AV 6. AV 6. vă rog. A REPETA v. A SEMNALA NEÎN ELEGEREA v.3.3.12. A CERE REPETAREA UNUI CUVÂNT/ENUN v. A CERE SĂ SE SCRIE v. a repeta pe litere a spune pe litere Repeta i.3. dar nu în eleg limba maghiară. vă rog. a scuza Scuza i.3.

A CERE IDENTIFICAREA CUIVA 2. “pâine”. Spune i literă de literă. Ştiu să scriu corect şi să citesc bine. a însemna Ce înseamnă cuvântul x? sens Care e sensul? a traduce (în) Traduce i în engleză.1.1. a se numi Cum se numeşte chestia asta? (LV) v. NG 1.1.. (Nu) ştiu să citesc/(Nu) ştiu citi (reg. a corecta a greşi E corect? ≠ E greşit? greşeală 123 A CORECTA . Ştiu foarte pu in româneşte. A SE IDENTIFICA 2. vă rog.). AV 6.1. A PRECIZA PRONUN AREA..EXPLICA IE TRADUCERE IDENTIFICAREA a explica Explica i-mi. A CERE CUIVA SA SE IDENTIFICE 2. a şti. În elege i/În elegi ce spun? Nu pot pronun a “câine”. SCRIEREA CUVÂNT / PRONUN ARE 3.ENTITĂ I (substitute lexicale) cuvânt a pronun a pronun are v.11. (Nu) pot să vorbesc/ (Nu) pot vorbi (fluent). a putea a citi a vorbi a scrie a în elege a pronun a Cunoaşte i gramatica română? Nu ştiu româneşte.12. NS 1.? a spune literă de literă Nu în eleg numele dv. “mâine”. Cum se scrie/se pronun ă/se citeşte/se spune.14. vă rog. AV. A identifica v. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PERSOANEI v. 2.1. vă rog.10.4. dic ionar Ave i un dic ionar? Ce scrie în dic ionar? Traduc cu dic ionarul.13. FOLOSIREA LIMBII NIVELUL DE CUNOASTERE A UNEI LIMBI CORECTITUDINE corect bine corect ≠ greşit a cunoaşte. nu în eleg.

. nimic Nu ştiu pronun a bine. NG 6. a greşi ≠ a se corecta Greşesc mult? Mă corectez singur.11.5. v. nu pot citi. greu ≠ uşor simplu ≠ complicat bogat ≠ sărac frumos muzical oribil util ≠ inutil necesar important interesant perfect.6. a (nu) avea talent (la) Ave i/Ai talent la limbi!/N-am talent la limbi. N-ave i/N-ai nici un accent. v. 6. a (nu) avea accent Ave i/Ai un accent ciudat/englezesc/american.3. AV 5. ACTE REPARATORII (STRATEGII DE CORECTARE A COMUNICĂRII) v.3. a se exprima Se exprimă cu uşurin ă în mai multe limbi. APRECIEREA 124 . a în elege a pricepe În elege i limba chineză? a scrie Scrii foarte corect româneşte. aşa-ş-aşa. Nu în eleg deloc/nimic. DOMENIILE LIMBII A VORBI A ÎN ELEGE A SCRIE A SE EXPRIMA 3. CORECTITUDINE/INCORECTITUDINE 3. E greşit.12. EZITAREA 5.Fac multe greşeli? dificultate Am dificultă i (la citit). pu in. În eleg aşa-ş-aşa/pu in. CALIFICATIVE PENTRU O LIMBĂ STRĂINĂ uşor E uşor greu = dificil E greu.. NG. deloc. binişor. AUTOCORECTAREA 6. bine. Pronun a i/Pronun i perfect.7. destul de bine. a vorbi bine a vorbi rău /prost (Nu) vorbesc bine româneşte.

2. 3. prefer la ară. sunt parcuri şi spa ii verzi. versant Pe versantul de nord sunt zăpezi până în iulie. plajă Plaja e mare. jude În ce jude locui i/locuieşti? FORME DE RELIEF munte Am o vilă la munte. ORAŞ. şes Bucureştiul e situat în zonă de câmpie. NG. istoric cartier Cartierul din centru/central nu are verdea ă. CLIMAT. într-un sat din nord. FLORĂ. TIMP REGIUNE. centru centru vechi.3. lac Lacul Bâlea e în Mun ii Făgăraş. câmpie.1. PEISAJ. FAUNĂ. vârf Cel mai înalt vârf din Mun ii Bucegi e Vârful Omul. mare Mergem o săptămână la mare.3. CARTIER regiune zonă Locuiesc într-o regiune frumoasă. nu de piatră. 4. În cartierele de la periferie. ORASE oraş municipiu Nu-mi place să trăiesc la oraş.4.1. . nisip Plajele româneşti sunt de nisip.2.1. la ară v. SAT comună sat Bunicii mei locuiesc la ară. DEPLASAREA ÎN SPA IU 125 . vale sta iunile de pe Valea Prahovei APE pârâu râu Râul Prahova formează o vale. DISTANTĂ 3. deal podiş Municipiul Cluj e aşezat într-o zonă de dealuri şi podiş. MEDIU GEOGRAFIC. LOCALIZARE IN SPATIU 3.1. fluviu Un singur fluviu curge în România: Dunărea.

însorit /cu soare Stăm într-o zonă cu mult soare / foarte însorită. sălbatic v. furnică. găină.5. CARTIERELE liniştit. NG 5. şopârlă) animale domestice (cal.3. muscă. . pisică. arbuşti tufă IARBĂ iarbă ierburi sălbatice FLORI floare flori de câmp (maci.2. Mediul e umed. frumos ≠ urât Casa noastră nu e nici frumoasă. ploios. iepure.2. urs. ra ă. curat ≠ murdar poluat ≠ nepoluat poluare Aerul de munte e curat. APRECIEREA FLORA SI FAUNA VEGETATIE plantă PLANTE plantă medicinală dealuri cu multă vegeta ie sălbatică POMI arbore / copac copaci deşi arbust. e situat spre sud. ân ar.4. nici urâtă. oaie. margarete. câine. curcan) INSECTE albină. calm ≠ zgomotos. păduche 126 4. CARACTERISTICILE MATERIALELOR 6. gâscă.3. Oraşele sunt foarte poluate. uscat ≠ umed. purice. gălăgios Zonele şi cartierele zgomotoase sunt stresante. CUANTIFICAREA 6. clopo ei) muşchi copaci acoperi i cu muşchi ANIMALE animal animale sălbatice (lup. pui. a fi aşezat /situat aşezare Cartierul nostru are o bună aşezare. vacă. vulpe. Plouă mult. pitoresc. ≠ E frig / rece.1. cald ≠ frig / rece E cald. industrial Am stat într-o zonă industrială. agricol Locuim acum într-o zonă agricolă. şarpe. şoarece) PĂSARI pasăre păsări răpitoare (vulturi) păsări cântătoare păsări călătoare păsări de curte / domestice (cocoş. CALIFICATIVE PRIVIND MEDIUL.

avionul nu poate decola. cea ă E cea ă. polei Aten ie la polei! 127 . continentală. CLIMA. lapovi ă Va fi lapovi ă şi ninsoare. ninsoare La munte va fi zăpadă. însorit ≠ ploios Zone mai însorite sunt în sudul ării. a ninge Va ninge în toată ara. zăpadă.4. Râurile au înghe at. ecuatorială timp frumos = vreme frumoasă / bună anotimp climat cu patru anotimpuri cald ≠ rece climat cald căldură ≠ frig. ger A fost ger puternic. furtună Avioanele nu zboară. a se înnora Se înnorează. VREME (METEO) CLIMA TIMP. Poate vine furtună. Iarna sunt geruri de -20 de grade. soare la soare ≠ la umbră 35 de grade la umbră frumos ≠ urât vreme frumoasă / bună ≠ vreme urâtă / rea nor Sunt nori de ploaie. uscat ≠ umed Clujul e o zonă umedă.4.VREME climat climă temperată. Sunt furtuni. viscol Vântul va viscoli zăpada. ploaie Vin ploi. ghea ă ghea ă la mal înghe . a picura S-a înnorat şi a început să picure. ploioasă. precipita ie Precipita ii sub formă de ploaie şi lapovi ă. a ploua În zona noastră plouă rar. ger Vara sunt călduri de 35 de grade.

5. MĂRIMEA/DIMENSIUNEA 6. până la minus 15 grade (-15˚). plus ≠ minus temperaturi pozitive.14. CALITĂ I ESTETICE 4.6. toamna şi iarna.2. vara.10˚ Celsius.1. temperatură grad (Celsius) Temperaturile vor scădea până la .A PREVEDEA VREMEA AŞTRI grindină Grindina poate distruge culturile agricole. până la plus opt grade (+ 8˚).3. ANOTIMPURILE. A CONSIDERA UN FAPT CA PROBABIL 2. iarna e frig.1.5. Primăvara e plăcut.4. vara e cald.2. TEMPERATURA 6. APRECIEREA GLOBALĂ 6.3. de primăvară mare/ocean undă/val maree a prevedea vremea timpul probabil buletin meteo(rologic) astru. LUNILE ANULUI. vânt Viteza vântului va fi de 60 de kilometri pe oră (60 km/oră). zile 128 SĂPTĂMÂNĂ ZI . A CONSIDERA UN FAPT CA IMPROBABIL v.3. Lunile anului sunt: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie săptămână zi. aştri /astre planetă stea soare lună pământ alte nume de aştri v. temperaturi negative.1. NG 3. Temperaturile sunt în creştere uşoară. (ne)plăcut temperaturi plăcute. SARBATORI ANOTIMP LUNA Anotimpurile anului sunt primăvara. AV 2.

. Vino la noi acasă! Po i să stai la noi acasă. = Am luat cu chirie. Nu e nimeni acasă. -Alo! Cristina e acasă. Plătesc o chirie mică. sâmbătă. miercuri. în 25 decembrie Românii mănâncă la Paşti miel şi ouă roşii. sărbătoare religioasă sărbătoare na ională Anul Nou. acasă (la) Acasă la mine e loc destul. = Dau in chirie. la Crăciun cârna i. imobil 129 CHIRIE CASĂ BLOC . 1.2. joi. 5. a lua în chirie Am închiriat o cameră în centru. a închiria a da cu chirie Închiriez cameră la o studentă. vă rog? Vilă (la munte. NG 4. primăvara Crăciunul. a sta a locui într-un oraş / sat locuin ă Ce locuin ă ave i? proprietar a fi proprietar proprietate proprietate particulară proprietate de stat gazdă a sta în gazdă = a sta în chirie chiriaş a fi chiriaş chirie Stau in chirie. cu grădină / curte casă la ară Locuiesc într-o casă particulară.. purcel sau curcan. v. CASA ŞI CĂMINUL TIPURI DE LOCUINTE A LOCUI LOCUIN Ă PROPRIETATE a locui.. sărbătoare Duminica nu se lucrează. duminică. casă casă particulară casă de vânzare casă cu 4 camere. DIVIZIUNI ALE TIMPULUI 5. mar i.. la mare) Am o vilă la munte. iar la Anul Nou. vineri. la 1 ianuarie Paştele.SARBATORI Săptămâna are 7 zile: luni. e sărbătoare.

salon Putem sta în salon. baie Pot intra în baie? La WC e ocupat. dormitor Dormitorul e la etaj. CĂMIN cămin Mul i studen i stau în cămin. NS 1.1. cămară (de alimente) debara scară Pute i urca pe scară sau cu liftul. coridor Pe coridor. lift / ascensor etaj 130 WC . cămin studen esc cămin de nefamilişti / de bătrâni LOCUIN Ă DE hotel SCURTĂ DURATĂ motel camping v.2.bloc bloc cu 4 etaje apartament Avem un apartament în bloc. apartament cu trei camere apartament proprietate personală / de stat apartament mobilat garsonieră Fiul meu stă într-o garsonieră. cameră de zi Pofti i în camera de zi. HOTEL/CAMPING 5. sufragerie Mâncăm în sufragerie. 2. ADRESA 6. ocupat ≠ liber hol Cuierul e în hol. birou Calculatorul e în birou. prima cameră la stânga. PĂR ILE LOCUIN EI ÎNCĂPERI (interior) încăpere cameră Câte încăperi ave i? Câte camere? bucătărie Mâncăm în bucătărie.

. dulap dulap de haine/de pantofi/de alimente masă masă de sufragerie/de bucătărie.. grădină grădină de legume/de flori garaj Garajul e în fundul cur ii.. fereastră a se uita pe fereastră uşă a ieşi pe uşă scară treaptă terasă acoperiş coş (de fum) curte Maşina e în curte. mobilă de (lemn de) stejar / brad. demisol Noi stăm la demisol.(exterior) Locuim la etaj. parter La parter locuieşte o familie de greci. gard gard de lemn/de fier/de piatră poartă Ce cod ave i la intrare/la poartă? sonerie a suna la sonerie interfon Avem interfon.. e pivni a. MOBILIER. 5... fa ă de masă scaun scaun cu spătar/fără spătar pat pat simplu/dublu noptieră 131 . 3. subsol La subsol nu sunt locuin e.. pivni ă pod Avem pod. HAINE DE PAT mobilă mobilă stil/modernă mobilă de dormitor /de sufragerie /de hol.. numărul etajelor etajul unu /doi / trei / patru.

. farfurie adâncă (=de supă) tacâm. crati ă crati ă de mâncare oală oală de supă tigaie farfurie farfurie mică (=de desert). vas de spălat. 4. -uri lingură lingură de supă = polonic furculi ă linguri ă cu it cu it de bucătărie/de masă/cu zim i platou (pentru friptură/prăjituri..) sticlă de plastic/de bere/de vin mixer frigider congelator maşini de gătit aragaz. 5. cuptor cu microunde maşini de spălat (rufe/vase) alte nume de maşini şi aparate casnice INTRETINERE SI ENERGIE 132 5.. . sobă.haine de pat haine de pat din bumbac/din tercot/albe/colorate cearşaf alb/imprimat pernă pernă mică/mare plapumă plapumă simplă/dublă husă husă de pernă/de plapumă aşternut cuvertură tablou pictură în ulei/acuarelă/pastel/grafică/fotografie vază (de sticlă/de cristal/de ceramică) alte nume de mobilier 5.) ceaşcă ceaşcă de cafea/de ceai cană (de apă/de lapte) bol de supă/de lapte/de orez pahar (de sticlă/de plastic/de bere/de vin... VASE SI APARATE CASNICE vas vas cu apă.. farfurie întinsă/lată (=de friptură). vas adânc.

rece) consum de apă baie. veioză bec (lampă) cu neon / fluorescentă A PUNE IN FUNCTIE a pune în func ie un aparat/încălzirea A APRINDE. perdea de duş vană chiuvetă robinet (de apă caldă/ rece) CANAL canal.contor de apă (caldă. aspirator APA 5. duş. A STINGE LUMINA/FOCUL a aprinde ≠ a stinge lumina / gazul / încălzirea / radioul / televizorul A DESCHIDE. 6. PRETURI DE VANZARE. CONSUMURI CASNICE. A INCHIDE a deschide ≠ a închide un robinet / apa / fereastra / uşa / garajul / telefonul etc. cuptorul cu microunde) a spăla a spăla chuiveta / vana / geamurile a aspira. TELEFON telefon a telefona. a da un telefon ÎNTRE INERE a cură a a cură a o cameră = a face cură enie a cură a un aparat (aragazul.) consum de …. CHELTUIELI CHIRIE chirie chirie mică / mare a închiria chiriaş ≠ proprietar 133 . contor electric priză electrică întrerupător ÎNCĂLZIRE încălzire cu gaz/electrică/cu cărbune/cu păcură încălzire centrală centrală termică (personală) sobă (cu gaz /cu lemne /electrică) LUMINĂ lampă lampă de plafon/de perete. cabină de duş. conductă canalizare Pe strada noastră nu este canalizare GAZ gaz contor de gaz sobă cu gaz conductă de gaz instala ie de gaz consum de gaz ELECTRICITATE curent electric / energie electrică / electricitate curent /electrică / lumină ( pop. CHIRIE.

taxe de bloc cheltuială Avem cheltuieli mari cu între inerea.. plus taxele. căldura. (pre ) rezonabil a se scumpi ≠ a se ieftini Pre ul terenurilor s-a ieftinit. garajul. gazul. curtea. TERENURI mare ≠ mic a mări (o cameră.. nefunc ională învechit ≠ renovat a renova o casă/un apartament curat ≠ murdar a cură i ≠ a murdări confortabil ≠ neconfortabil confortabil = comod inconfortabil = incomod locuin ă (ne)confortabilă / (in)comodă solid ≠ slab a consolida o casă liniştit ≠ zgomotos liniştit = calm stradă liniştită.) vechi ≠ nou casă nou construită = casă nouă casă veche. apa. cură enia etc. CALIFICATIVE REFERITOARE LA CASA. retrasă. nu prea scump. taxă de apă/de electrică/de gaz/de salubritate Trebuie să plăti i chiria. 5. 7. fără circula ie scump ≠ ieftin foarte scump.CONSUMURI TAXE/ CHELTUIELI a închiria un apartament / o casă a costa Cât costă chiria pe lună? a cumpăra a cumpăra un apartament / o casă credit a cumpăra pe credit (=cu împrumut de la stat / de la bancă) contract contract de închiriere/ de vânzare .cumpărare consum a consuma Cât gaz consuma i pe lună? taxe taxe de între inere: lumina. LOCUINTA. frumos ≠ urât plăcut ≠ neplăcut MOD DE EXECU IEbine făcut/construit/conceput/executat AMPLASARE bine (am)plasat/situat ≠ rău (am)plasat/situat DOTARE dotat/echipat ≠ nedotat/neechipat mobilat ≠ nemobilat GRAD DE ÎNTRE INERE bine între inut ≠ rău între inut/neîntre inut 134 .

. sală de mese Lua i/Dori i micul dejun în sala de mese sau în cameră? restaurant Unde e restaurantul. CAMPING HOTEL hotel un hotel în centru. HRANĂ (HOTEL. CARTIER LOCALIZAREA CASEI a se afla / a fi la oraş la sat = la ară Casa se află/este la ară. un hotel la periferie motel cămin studen esc / reziden ă universitară / campus studen esc camping recep ie Cerem informa ii la recep ie/recep ionerului/recep ionerei. NG 6.1. RESTAURANT. MEDIUL GEOGRAFIC ŞI ECONOMIC v. 6. rezervare prin telefon / fax / e-mail pentru o noapte / pentru două nop i hol Recep ia e în holul hotelului. NG 6.v. ORAŞ. vă rog? separeu Vrem să rezervăm un separeu. salon Avem un salon pentru recep ii.3 APRECIEREA 5.) HOTEL.8.1.3 APRECIEREA CAZARE. NS 4. RECEP IE A REZERVA . REGIUNE. scară Pute i urca pe scară. în centru la periferie în zonă de deal/munte CALIFICATIVE PENTRU LOCALIZAREA bogat ≠ sărac CASEI vechi ≠ nou modern demodat /bătrânesc poluat montan v. lift/ascensor 135 6.. PEISAJ. numărul de telefon de la recep ie a rezerva Am rezervat o cameră.

bec Becul e defect! fereastră perdea. Mă trezeşte telefonul? a telefona Cum pot telefona? Prin centrală sau direct? Doresc să vorbesc cu Barcelona. baie Baia e murdară. Ce număr dori i? Câte minute am vorbit? Cât costă minutul? micul dejun Micul dejun (nu) e inclus în pre . cameră Ave i camere libere? cameră cu baie / cu duş / cu chiuvetă cameră pentru o persoană / simplă cameră cu două paturi /dublă pătură (de rezervă) În cameră e frig. la ce oră dori i. e linişte. Ave i pături de rezervă? cearşaf pernă mică/mare dulap În dulap ave i perie pentru pantofi. dejunul/prânzul Între ce ore se serveşte prânzul? 136 . jaluzele (cameră) cu vedere la stradă/cu vedere spre curte/spre parc (cameră) cu aer condi ionat la mansardă WC/toaletă WC-ul/Toaleta e pe coridor. apartament mic ≠ mare cu două camere cameră cu un pat linişte ≠ zgomot Nu e zgomot. masă.DIMENSIUNEA Lua i liftul până la subsol. a ă şi ac. numărul 7890654. deşteptător Este radio-deşteptător în cameră? a trezi Vă trezeşte recep ia. măsu ă noptieră veioză lampă de birou Nu se poate citi la veioză. apă rece ≠ apă caldă Nu este apă caldă! prosop / ştergar Vă rog să schimba i prosoapele / ştergarele. Mi-ar trebui o lampă de birou.

PLATA cina Pute i servi cina aici. Plăti i la plecare. Vă rog să-mi da i paşaportul. a elibera camera Trebuie să elibera i camera la ora 12. plic Aş dori o vedere şi un plic. restaurantul e deschis până la ora 23. plată Cum face i plata? În dolari/în lei/ în euro? a plăti Pot plăti cu un eurocec / cu carte de credit? Numai în lichid / în lei / în valută. vă rog. timbru Unde pot cumpăra timbre? motel E un motel ieftin şi simpatic. rulotă Avem tot ce trebuie în rulotă. camping Putem face camping? teren de camping Pentru un teren de camping amenajat se plăteşte. 6. A MÂNCA ŞI A BEA ALIMENTA IE aliment 137 . bagaj Ave i cameră de bagaje? garaj Garajul e în curte. semipensiune pensiune completă cheie Vă rog cheia. Pofti i cheia dv.? duş Duşuri sunt? parcare Trebuie să plătiti şi pentru parcare. mesaj Am vreun mesaj? formular/fişă Completa i fişa.2. cort Ave i cortul dv.. paşaport Paşaportul dv. vă rog. taxi Pute i chema un taxi pentru mine? hartă Ave i o hartă a oraşului/a autobuzelor/a transportului în comun? vedere.

ce se poate mânca aici? poftă a avea poftă de + subst.Ac. Am poftă de înghe ată.FOAME POFTA GUST SETE A PUNE MASA alimenta ie a (se) alimenta a mânca foame a-i fi foame Mi-e foame. Poftă bună! gust a gusta Pot să gust vinul? sete a-i fi sete i-e sete? Doreşti apă? a pune /a face masa a pregăti /a aranja masa TIPURI DE LOCALURI RESTAURANT restaurant restaurant (cu specific) românesc/ unguresc/grecesc/ fran uzesc/chinezesc/italian restaurant de lux restaurant cu autoservire berărie cramă grădină de vară /terasă pizzerie fast-food BUFET bufet cârciumă BAR bar de zi/de noapte café-bar snack-bar CANTINĂ cantină cantină-restaurant cantină studen ească COFETĂRIE cofetărie cafenea patiserie DISCOTECĂ disco(tecă) CALIFICATIVE PENTRU LOCALURI plăcut ambian ă plăcută ≠ ambian ă neplăcută simpatic liniştit ≠ zgomotos deschis ≠ închis CLIENTELĂ client clientelă 138 .

Am înregistrat mai ales tipurile de mâncare şi băutură specific româneşti. nu mi-e foame.6. deşi destul de lungi.3.4. HRANĂ ŞI BĂUTURĂ Men ionăm că listele următoare. nu sunt exhaustive. hai să mâncăm ceva! Ne-a fost foarte foame. Cât costă o supă? 6. a se sătura V-a i săturat? A i mâncat destul? Să vă fie de bine. MÂNCARE a mânca La ce oră putem mânca? 139 . COMUNICAREA CU ANGAJATII UNUI LOCAL A CHEMA (ospătarul) ospătar! A ÎNTREBA a avea Ave i o masă liberă? A REZERVA a rezerva o masă a face o rezervare liber ≠ ocupat A COMANDA a comanda = a face comanda A i comandat?/A i făcut comanda? A CERE a cere meniu lista cu meniul = cartea de bucate a mânca un meniu fix ≠ a mânca à la carte A EXPLICA a explica Îmi pute i explica ce înseamnă "musaca"? Ce sunt sarmalele? A SERVI a servi Pute i să mă servi i repede. nume de mâncăruri şi băuturi a-i fi foame flămînd ≠ sătul Mi-e foame. Am omis produsele foarte cunoscute gen "coca-cola" care au aceleaşi nume ca în limba de provenien ă. A PLĂTI nota de plată serviciul Serviciul e inclus? greşeală Cred că e o greşeală. Am fost foarte flămând! Sunt sătul. vă rog! Aş dori cafea cu lapte. vă rog. Am mâncat tot. vă rog? A SE SATURA a se sătura V-a i săturat? Mai dori i ceva? A ADUCE a aduce Aduce i nota de plată. A CERE DE MÂNCARE/ DE BĂUT a cere Cere i ceva de mîncare şi pentru mine.

zmeură. morcov. LAPTE/ PRODUSE lapte LACTATE lapte gras / degresat / acru / bătut / praf / condensat unt smântână.. varză. alună. franzelă.. hrană caldă / rece mâncăruri româneşti / ungureşti ALIMENTE pâine pâine albă / neagră.. fidea. roşie. tăi ei. ceapă. ceapă. frişcă. sana brânză de vaci / de oaie / sărată / dulce caş (dulce) / de oaie / de vacă / de bivoli ă caşcaval OUA ou LEGUME legumă cartof. supă de legume ciorbă ciorbă de burtă. ciuperci. muştar.. iaurt (natur / cu fructe). elină. cod. piper. arahidă. pară. şalău. fragă. mazăre. kiwi. conopidă.. grep. prună. corn paste făinoase macaroane. vişină. strugure banană. ulei. căpşună. orez. gulie. MÂNCĂRURI GĂTITE fel de mâncare GUSTĂRI gustare / antreu cald(ă) / rece salată de vinete zacuscă mici /mititei FELUL UNU/INTAI supă supă de carne (pasăre / vită).a lua masa La ce oră se ia masa de prânz? mâncare a face mâncare = a găti = a pregăti o mâncare mâncare caldă / rece. portocală. kefir. ciorbă de legume FELUL DOI carne (cu garnitură şi salată) carne fiartă / rasol friptură la grătar / la tavă / la cuptor şni el (natur / pané) tocăni ă de pui biftec chiftea 140 . pătrunjel. ananas. usturoi Mănânc condimentat. cireaşă.. crap. o et. ardei iute. peşte sardine. vânătă. FRUCTE fruct măr. sunt vegetarian(ă). păstrăv. găluşcă mămăligă CARNE/ PRODUSE carne DIN CARNE carne de porc / vită / vi el / pui Nu mănânc carne. piersică. usturoi. lămâie. sărat şi piperat. caisă. afine. chiflă. spaghete. CONDIMENTE condimente sare. nucă. fasole. ardei. gogoşar.

FELUL TREI/ prăjitură DESERTUL tort tartă clătite înghe ată salată de fructe cafea Ave i clătite cu gem de caise? SPECIALITĂ I specialitatea casei mâncare specifică Clătitele sunt specialitatea bucătarului. omletă (papară) regim vegetarian Urmez un regim vegetarian. mazăre.sarmale (cu mămăligă) musaca de vinete / cartofi peşte prăjit / la grătar rasol de peşte ochiuri. sifon RĂCORITOARE băuturi răcoritoare / naturale suc de fructe (natural) sirop nectar limonadă BĂUTURI ALCOOLICE BERE bere (fără alcool) bere blondă / neagră VINURI vin alb / rosé / roşu vin dulce / demi-sec / sec şampanie = vin spumos APERITIVE/ uică DIGESTIVE whisky rom martini coniac lichior CAFEA cafea filtru / expresso / turcească cafea ness 141 . fasole) soteu de mazăre/morcovi macaroane orez SALATE salată verde salată de castrave i / roşii / varză salată de crudită i salată orientală Aş dori o friptură la tavă cu garnitură de orez şi o salată de castrave i./ Pregăti i meniuri vegetariene? GARNITURĂ (garnitură de) cartofi prăji i / natur / fier i / cop i piure de cartofi garnitură de legume (morcovi. BĂUTURI a bea băutură apă de la robinet / plată / minerală / gazoasă.

1.1. un ceai / două ceaiuri / trei ceaiuri etc. MODUL SUPIN G 3. fiert a frige.6. amestecat GĂTITUL MÂNCĂRII a găti. Românii mănâncă la prânz supă sau ciorbă.1. provenite din infinitive lungi) MÂNCĂRURIRAPIDE / MINUTURI mici / mititei omletă ochiuri papară PORTII DE o friptură MANCARE un grătar o por ie de sarmale POR II DE numeral + numele recipientului + de + numele băuturii BĂUTURĂ un pahar de vin o cupă de şampanie o sticlă de suc două halbe de bere numeral + numele băuturii o cafea / două cafele / trei cafele etc. copt a rumeni.2. GENUL GRAMATICAL (subst. cură it a sparge. rumenit a strecura. fript. G 3. coacere.3.6. cină / masa de seară Cina se serveşte de la ora 18. (pre)gătit a cură i.1. prăjit. gătit a fierbe. G 3. friptură a prăji.1. gustare Pute i să-mi pregăti i o gustare rece la pachet? PREGATIREA MANCARII a (pre)găti.6. (pre)gătire. o bere / două beri / trei beri etc. fierbere. 142 . rumenire.cafea cu lapte CACAO cacao (cu lapte) ciocolată caldă CEAI ceai de fructe ceai chinezesc ceai medicinal MESE mic dejun La micul dejun doresc cafea.2. spart a bate. cură ire. Dejun / prânz Dejunul se serveşte de la ora 12.MODUL PARTICIPIU v. prăjitură a coace. bătut a amesteca. MODUL INFINITIV G 3.1. un suc / două sucuri / trei sucuri etc.1.1. strecurat v.

destul de bun Vinul e destul de bun./E prea tare. bogat = copios A fost o cină foarte bogată. Înghe ata e destul de topită. întinsă. vă rog. Mai aduce i. foarte Serviciul (nu) e foarte elegant./E prea dulce. mică / pentru desert) PLATOU platou (pentru friptură / prăjitură) BOL bol (pentru supă / salată / înghe ată / compot) OBIECTE PENTRU BĂUTURĂ pahar (de apă / vin / ciniac / bere / suc) păhărel ( de uică / lichior) cupă (de şampanie) halbă (de bere) cană (de lapte) ceaşcă (de cafea / ceai) 6. bun ≠ rău (la gust) Nu e bun (la gust). destul de fiert / fript / copt / topit Carnea nu e destul de fiartă/pătrunsă/friptă. flămând ≠ sătul băut beat A băut prea mult. /Ajunge.1. E beat. nu pot mânca. NG 5. tare ≠ moale Carnea nu e prea moale.5. consistent A fost o masă consistentă.7. perfect = excep ional Vinul e excep ional. a se îmbolnăvi 143 . NUMERALUL CARDINAL OBIECTE PENTRU MANCARE FARFURIE farfurie (adâncă / de supă. prea E prea sărat.1.v. destul = suficient Pentru mine e suficient. Nu-mi place. nu e destul = nu ajunge Apa nu ajunge pentru to i. G 3. a se îmbăta Te-ai îmbătat? bolnav Sunt bolnav. CALIFICATIVE PRIVIND MASA ŞI COMESENII/ CONVIVII gust Mâncarea are/nu are gust. Pâinea/Prăjitura nu e destul de coaptă. NUMĂRUL v. gustos E foarte gustos! Ciorba e foarte gustoasă. Nu e prea dulce.

LOCUL DE MUNCĂ loc de muncă func ie post grad întreprindere fabrică uzină şantier birou oficiu poştal/juridic şcoală. NS 1. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ 7. AV 1. colegiu universitate spital (poli)clinică cabinet medical nume de institu ii nume de întreprinderi v.3. servi i! /Pofti i.8. vă rog. NS 6.6.4.8. PROFESII ŞI SECTOARE DE ACTIVITATE ORGANIZAREA MUNCII 144 7. G 3. servi i-vă cu… MANCAT Poftă bună! (Nu) Mai dori i? Mai lua i. . CUANTIFICARE NO IUNILOR 5. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ NS 1. RELA II SOCIALE v.7. 7.13. APRECIEREA v. NS 1. Încă o felie? DE INCHEIERE A MESEI -Mul umesc pentru masă.Te îmbolnăveşti dacă nu mănânci regulat. CUANTIFICAREA COMPARATIVĂ 5.4.1. 7.3.3.12.i fie de bine! v.6.1. -Să vă fie de bine!/Să. NS 14. INFORMA II DESPRE MUNCĂ NS 7.3. NG 5.2. FORMULE DE Be i/Bei un pahar (cu noi)? IMBIERE LA BAUT Sănătate!/Noroc!/La mul i ani! Încă un pahar? DE IMBIERE LA Pofti i. FORMAREA ŞI VIITOAREA PROFESIUNE 7. grădini ă. liceu. A URA/A DORI MUNCĂ ŞI PROFESIE ACTIVITATE PROFESIONALĂ v. COMPARA IA 6.2.12. (ne)mul umit Sunte i mul umi i? v. CUANTIFICAREA SUPERLATIVĂ v.

3. zile lucrătoare / libere De sărbători (Crăciun/ Paşti) avem două zile libere. până… Orarul e de luni până vineri.2.4. de…. MEDIUL DE LUCRUmediul de activitate / lucru /muncă mediu toxic instala ii / aparate / unelte DISTAN A DE CASĂ v. la… Se lucrează de la (ora) 8 la (ora)16. DISTAN A RELA II ÎNTRE rela ie COLEGI/ rela ii de muncă SUBORDONA I colegiale / de colegialitate ŞI SUPERIORII conflict / neîn elegere IERARHICI conflict de muncă 145 . NG. program normal / redus / non stop /zilnic / săptămânal/ lunar /flexibil normă întreagă jumătate de normă program (orar) de zi / de noapte program în două / trei schimburi (ture) POZI IA ÎN IERAHIE categoria clasă treaptă şef director (general / adjunct / tehnic /economic) manager (general /economic) rector prorector secretar (general / şef) administrator (general / şef) superior / şef subordonat SINDICAT sindicat membru afiliat a cotiza cotiza ie GREVĂ grevă grevist a face grevă a fi în grevă revendicare CONDI II DE LUCRU 7.ORAR DE LUCRU a lucra lucru a munci muncă de la ….

NS 7.5. REMUNERA IE ŞI IMPOZITE CONTRACTE contract de muncă contract colectiv / individual / de muncă contract pe o perioadă nedeterminată / determinată ore suplimentare REMUNERA IE remunera ie = retribu ie = salariu salariu de bază salariu brut salariu net salariu impozabil / neimpozabil indemniza ie tarif tarifar a da (salariu) a primi (salariu) a re ine (din salariu) REDUCERE a reduce = a scădea = a (se) micşora (salariul) CREŞTERE a creşte = a mări = a (se) majora (salariul) SUBSIDII subsidii = subven ii bonuri / tichete de masă ajutor de boală / înmormântare IMPOZITE impozit a impozita impozit pe salariu / venit impozit lunar / anual impozit global taxă ASIGURĂRI asigurare socială asigurare medicală asisten ă socială asisten ă medicală carnet de asigurat / sănătate PENSII pensie a se pensiona = a ieşi la pensie pensionar vechime ani de serviciu pensie pentru limită de vârstă 146 . Trebuie să ne conformăm programului.în elegere ≠ neîn elegere respect disciplină ≠ indisciplină disciplinat ≠ indisciplinat = nedisciplinat organizare ≠ dezorganizare a (nu) asculta a (nu) se conforma + GN-D. a respecta + GN-A.8. E normal să respectăm programul de lucru. CALIFICATIVE PENTRU MUNCĂ 7. a-şi (a nu-şi) face datoria v.

PROFESII ŞI SECTOARE DE ACTIVITATE PROFESII v.2 TITLURI ALE ACTELOR DE STUDII FORMARE /PREGĂTIRE PROFESIONALĂ formare profesională pregătire profesională a învă a a studia a se pregăti | + pentru + subst. a avansa a fi avansat a promova a fi promovat a se realiza (profesional) realizare profesională a face carieră a avea succes în… = a reuşi în… a avea noroc EŞEC eşec ≠ reuşită PROFESIONAL ghinion nerealizare profesională a căuta de lucru / o slujbă / un job (fam. | + a studia + subst. 1.12. | să studiez medicina.13 INFORMA II DESPRE MUNCĂ OBIECTIVE a vrea / a dori /a-i plăcea să fie PROFESIONALE Vreau să fiu electrician. | + a deveni / a fi + profesia Mă pregătesc | pentru medicină. ACTIVITĂ I PROFESIONALE profesie actor agricultor antrenor 147 . 2. hot.pensie de boală / invaliditate / veteran de război 7. art.7. curs de pregătire profesională curs de perfec ionare (profesională) A MUNCI a munci muncitor a lucra lucrător v. | să devin /să fiu medic.6.) EXPERIEN Ă experien ă a avea experien ă cu /fără experien ă 7. NS. FORMAREA ŞI VIITOAREA PROFESIUNE v. neart. NS. NS 1.

industriaş investitor judecător jurnalist magistrat maseur mecanic medic muzician operator ospătar pastor păstor pescar pictor pilot politician poli ist preot (popă) procuror profesor programator recep ioner redactor scriitor 148 .avocat arhitect artist bărbier brutar călugăr chelner cioban comerciant contabil deputat diplomat director doctor economist educator electrician farmacist fotbalist fotograf func ionar geolog geograf gospodar infirmier informatician inginer mecanic / agronom / constructor / de mine etc.

profesionist ≠ amator specialist E specialist în computere. a lucra ca + nume de profesie Lucrează ca zidar. agricultură avocatură arhitectură artă artizanat biologie cinematografie comer construc ii diploma ie economie farmacie geologie geografie horticultură industrie informatică informa ii investiga ii învă ământ jurnalistică magistratură medicină mijloacele de informare în masă (mass-media) muzică păstorit pescuit pictură politică presă scrisă /audio vizuală profesiuni liberale religie secretariat 149 SECTOARE DE ACTIVITATE .sculptor secretar sociolog sportiv şofer tehnician dentar /veterinar etc. tractorist ăran ziarist zidar zugrav alte nume de profesiuni a fi + nume de profesie El este baschetbalist.

8.2. a veni / a sosi poşta scrisoare (simplă / recomandată / par avion) Ce fel de scrisoare? Simplă sau recomandată? plic timbru Cât costă un timbru? plic timbrat a lipi ilustrată = vedere felicitare De sărbători scriem felicitări.securitate siguran ă sociologie ştiin ă teatru tehnică turism ziaristică alte nume de sectoare de activitate 7. NG 6. A EXPRIMA ATITUDINI ŞI SENTIMENTE SERVICII POŞTA poştă Unde este poşta? Lucrează la poştă.1.3. CALIFICATIVE PENTRU O MUNCĂ bun ≠ rău frumos ≠ urât interesant pasionant monoton greu ≠ uşor exigent agreabil ≠ dezagreabil periculos dur plăcut ≠ neplăcut v. AV 3. ANGAJA II func ionar la poştă POŞTEI poştaş = factor poştal curier POŞTA a coresponda (coresponden a poştală) coresponden ă Avem o coresponden ă bogată. 8. POŞTA (institu ie/edificiu) . APRECIEREA v. carte poştală 150 8.

mandat poştal colet = pachet telegramă (fulger /expres) fax postfax poştă rapidă a trimite ≠ a primi a expedia. post restant Primesc coresponden a la post restant. expeditor destinatar a completa Pe plic. telefon aparat de telefon receptor ton apel telefonic a telefona a vorbi la telefon a da un telefon a da un ton. un fir a aştepta un telefon convorbire telefonică (telefon) fix TELEFON PUBLIC telefon public Unde este un telefon public? cabină telefonică Aici este o cabină telefonică. carte de telefon Caută numărul în cartea de telefon.3400. ghişeu Po i cumpăra timbre de la orice ghişeu. completa i adresa expeditorului şi a destinatarului mesagerie cutie poştală Unde găsesc o cutie poştală? căsu ă poştală Vreau să închiriez o căsu ă poştală. cod poştal . TELEFONUL TELEFON 151 .3. TELEFON MOBIL (telefon) mobil = celular cartelă telefonică Cât costă o cartelă telefonică? mesaj mesagerie vocală NUMĂR DE număr (de telefon) TELEFON Ce număr (de telefon) ave i? prefix Care e prefixul României? Dar al Clujului? v. NS 1. 8.Ce cod (poştal) are oraşul Cluj? .2.

1.1.1. ADRESAREA LA TELEFON AV 6.2. a primi legătura a avea legătura cu Ave i legătura cu Bucureştiul. (eşti chemat) la telefon! v. BANCĂ (institu ie/ edificiu) BANI SCHIMB VALUTAR . a schimba (bani) Unde pot schimba nişte bani? schimb birou/casă de schimb (valutar) a vinde ≠ a cumpăra la vânzare ≠ la cumpărare curs de schimb care/cum /cât e cursul dolarului? a fi + valoarea banilor 152 8.3. mai aştepta i? TIPURI DE APELURI apel urban / interurban / interna ional A CHEMA PE a chema/a fi chemat = a fi căutat CINEVA Dori i să vorbi i cu Radu? Îl chem imediat. 8.2. a da legătura cu Vă rog să-mi da i legătura cu X. LA TELEFON Radu. A SEMNALA ÎN ELEGEREA / NEÎN ELEGEREA TELEGRAF telegramă a telegrafia telegrafist telex a trimite ≠ a primi bancă bani bancnotă monedă leu ban dolar marcă euro etc. AV 1. a fi ocupat linie (ocupată) Telefonul (linia) e ocupat(ă).SERVICII TELEFONICE informa ii deranjamente telefonistă a face o comandă (telefonică) a da numărul a face / forma numărul a face legătura cu Vă fac legătura imediat.1.3.1.4./6. a se întrerupe Convorbirea s-a întrerupt.

jandarmerie a participa poli ie rutieră a accidenta accident.5.Cât e dolarul azi? . POLI IE . a creşte ≠ a scădea cont / cont bancar / cont curent cont în valută/în lei a deschide ≠ a închide un cont a avea cont în bancă număr de cont extras de cont a depune bani în cont a alimenta contul depunător a scoate = a extrage bani din cont a plăti plată/ordin de plată a transfera transfer bancar a investi investi ie investitor a expira a prelungi a capitaliza debit credit numerar cec.Dolarul e 31. carnet de cecuri cec la ordin cec de călătorie carte de credit card bancar depozit bancar/ în lei / în valută bancomat cod secret dobândă CEC = Casa de Economii şi Consemna iuni carnet de CEC a economisi la CEC a depune la CEC poli ie poli ist post de poli ie a chema poli ie/a fi chemat la poli ie jandarm. accident rutier crimă criminal a (i se) fura 153 8.000 de lei.CONT BANCAR (institu ie bancară românească) .

a umfla pneurile 154 8. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PERSOANEI benzinărie pompa de benzină rezervor benzină (regular = normal. fără plumb) 20 de litri de benzină fără plumb. NS 1. motorină a alimenta Trebuie să alimentăm. a pune benzină a umple rezervorul a face plinul Vă rog să-mi face i plinul.VAMĂ ho a pierde a declara declara ie amendă a amenda a da o amendă a plăti amendă poli ie economică poli ia de frontieră grănicer vamă vameş paşaport viză a declara Ave i ceva de declarat? v. BENZINĂRIE 8. a schimba uleiul / bateria / apa / roata /un bec Trebuie schimbat uleiul. SERVICE AUTO . roată de rezervă N-am roată de rezervă.6. litru ulei a verifica a vedea nivelul uleiului nivelul apei presiunea pneurilor Te rog verifică presiunea pneurilor.7. atelier a repara repara ie a verifica verificare tehnică Am venit pentru verificarea tehncă anuală. premium super.

ceas radio frână de mână butoane pentru încălzire /ventila ie / dezaburire lunetă manetă de semnalizare / pentru ştergătoarele de parbriz schimbător de viteză viteza întâi / a doua / a treia / a patra pedală de acccelera ie / frână / ambreiaj volan banchetă centură de siguran ă a-şi pune centura / a purta centură de siguran ă motor EXTERIORUL caroserie MAŞINII tăblărie capotă portbagaj uşă roată parbriz oglindă retrovizoare eavă de eşapament a conduce a circula a verifica a repara a accidenta a face un accident a lovi maşina MESERIAŞI conducător auto = şofer mecanic auto electrician auto tinichigiu auto ACTE NECESARE permis de conducere auto certificat de înmatriculare a maşinii asigurare obligatorie auto BORDUL ŞI INTERIORUL MAŞINII 9.1. lungă). 9.bord turometru vitezometru contor kilometraj indicator (presiune) ulei / temperatură / lichid de răcire / nivel benzină în rezervor indicatoare lumini (fază scurtă. CUMPĂRĂTURI A CUMPĂRA ÎN GENERAL TIPURI DE LOCALURI COMERCIALE magazin centru comercial super magazin 155 .

/3.4.4.3./3. NG 3.000 de lei bucata.6.4. 156 .PIA Ă LOCALIZARE ORAR RELA IA COMERCIANTCLIENT magazin universal magazin alimentar = alimentară magazin cu autoservire = autoservire magazin de încăl ăminte/îmbrăcăminte/mobilă/menaj aprozar drogherie farmacie florărie lactate librărie papetărie parfumerie bijuterie mezelărie mercerie tutungerie butic (LV) pia ă târg vânzător ambulant a fi = a se afla a se găsi Unde este pia a? Unde se află o farmacie? Unde se găseşte un magazin universal ? orar program Ce orar are magazinul? a (se) deschide ≠ a (se) închide La ce oră se deschide farmacia? non-stop a vinde ≠ a cumpăra vânzător ≠ cumpărător marfă cumpărături a merge la cumpărături a face cumpărături client a cheltui cheltuială a procura a arăta Pute i să-mi arăta i alt model? garan ie a garanta MĂSURĂ / CANTITATE / GREUTATE / PRE /PLATĂ v./3.4. UNITĂ I DE MĂSURĂ PENTRULUNGIME/SUPRAFA Ă/GREUTATE/VOLUM pre Ce pre are cartea? pre per bucată E 100.5.4.

căprioară. 9.8. scump ≠ ieftin accesibil ≠ inaccesibil rezonabil gratis gratuit cu pre redus cu reducere cu bani gata / lichid / în numerar cu cec cu căr i de credit bon factură chitan ă pentru | + GN-A. somn. creier. uscat) cremvurşti slănină şuncă salam (cu şuncă / de Sibiu / de vară) LAPTE / PRODUSE lapte LACTATE iaurt iaurt cu fructe chefir sana smântână frişcă 157 .? Cât costă cămaşa aceasta? Cât face totul? a plăti Plăti i la casă.10. G 4. păstrăv etc) organe (rinichi. A CUMPĂRA ALIMENTE v.1. FOLOSIRE 9.11.2. fazan) peşte (crap.1.) Cât costă metrul / kilogramul / litrul de…. somon. costi ă cotlet afumat carne tocată pastă de mici cârna (proaspăt. de | Caut produse pentru cură enie.MOD DE PLATĂ TIP DE PRODUSE a costa = a face (fam. piept. PREPOZI II. A CUMPĂRA ÎN GENERAL CARNE / carne PRODUSE DIN carne de vită / vi el / porc / oaie / miel CARNE / carne de pasăre / pui / găină / curcan MEZELURI vânat (iepure. Vreau ceva împotriva ân arilor. NS. afumat. ceafă. măduvă) cotlet. SCOPUL 3. v. împotriva = contra + GN-G. ficat. pulpă.

şort. vă rog. vă rog. un kg de mere. colac biscui i prăjitură paste făinoase = macaroane legume numele unor legume v. franzelă corn. costum de baie. făină de mălai/porumb) pâine. covrig plăcintă cozonac. bermude costum 158 . A CUMPĂRA ÎMBRĂCĂMINTE. 9. caşcaval afumat făină (albă. cartofii. caşcaval.3.4. HRANĂ ŞI BĂUTURĂ a dori Aş dori o franzelă proaspătă.BRÂNZETURI PÂINE ŞI PRODUSE DE PANIFICA IE LEGUME ŞI FRUCTE A CERE brânză. bikini. pantaloni scur i.NS 6. a da Da i-mi. chilo i de baie maiou.NS 6. a cântări Cântări i-mi. slip. brânzeturi brânză de vacă brânză topită brânză de burduf (bânză) telemea caş.4. HRANĂ ŞI BĂUTURĂ fructe numele unor fructe v. a pune Pune i-mi şi câteva portocale. şosete pijama cămaşă de noapte OBIECTE DE cămaşă (cu mâneci lungi /scurte) ÎMBRĂCĂMINTE tricou şort pulover haină jachetă blazer sacou veston vestă pantalon. tricou ciorapi (ciorapi pantalon = colan i = dres). ÎNCĂL ĂMINTE ŞI ACCESORII LENJERIE DE CORP lenjerie (RUFE ) furou = combinezon sutien chilo i.

fular. năframă a-şi pune Pune i-vă ceva pe cap! încăl ăminte 159 . curea. mă îmbrac cu cojocul.3. material stofă pânză (de bumbac. v.1. Î i stă mai bine cu verde. cojoc a (se) îmbrăca (cu) ≠ a (se) dezbrăca (de) E frig. îmbrac paltonul. .). eşarfă cravată Cravata se asortează cu costumul. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU D.i mănuşi asortate! pălărie (de soare/de pai) căciulă (de blană. G 3.4. halat (de casă / de baie) taior compleu haină de ploaie = balon (LV) = balonzaider pardesiu palton (haină de) blană. a-i sta bine cu | + GN-A.TIPURI DE MATERIALE A ÎNCERCA/A PROBA ACCESORII DE ÎMBRĂCĂMINTE ACOPEREMÂNT DE CAP ÎNCĂL ĂMINTE bluză fustă rochie rochie de casă. de lână). a-i veni bine | + GN-N.Îmi vine bine culoarea aceasta? . de in. MATERIALE a încerca = a proba Pot încerca rochia aceasta? cabină de probă a merge cu… = a se asorta cu Rochia aceasta merge cu pantofii verzi. cordon.6. căciuli ă bască = beretă cipică (fam. de cânepă) lână mătase tercot nailon plastic v.) basma.1.i o cravată mai frumoasă! a-şi lua Ia. geantă borsetă a-şi pune Pune.Nu prea. centură mănuşi poşetă.1. NG 6. tichie (fam. E frig.

CARACTERISTICI la modă. A CUMPĂRA ARTICOLE PENTRU CASĂ USTENSILE chestie Unde găsesc o chestie pentru deschis conserve? v. modern ≠ demodat. sandale PENTRU SPORT tenişi.5. cizme pantofi./Se poartă negrul. A CUMPĂRA MEDICAMENTE TABLETĂ PASTILĂ CAŞETĂ UNGUENT CREMĂ PICĂTURĂ SUPOZITOR INJEC IE v. basche i. şocant PENTRU MODA scurt = mini lung = maxi midi VESTIMENTARĂ larg ≠ strâmt 9. MODA modă a fi la modă/ a fi în ton cu moda a se purta Anul acesta e la modă negrul. IGIENA ŞI SĂNĂTATEA tablete pastile caşete unguent cremă picături supozitoare injec ie seringă (de unică folosin ă) a lua medicamente 9. Mă încal cu pantofii noi.5. botine. MOBILIER. NS 5.3.4. NS 5.PENTRU STRADA ghete. NS. A CUMPĂRA ARTICOLE PENTRU FUMĂTORI 160 . original. 10. 9. HAINE DE PAT v. a deranja Telefonul nostru e deranjat. adidaşi PENTRU CASĂ papuci de casă a (se) încăl a (cu) ≠ a (se) descăl a (de) Încal ă pantofii noi.6. ÎNTRE INERE ŞI ENERGIE REPARA II a repara a aranja a lipi Asta se poate lipi? a coase Dă-mi un ac să cos un nasture! a (se) strica = a (se) defecta S-a stricat / defectat telecomanda.4. NS 5. VASE SI APARATE CASNICE v.

pastă de lipit a lipi pastă albă de şters / corectat BIROTICĂ hârtie pentru imprimantă /de xerox dischetă cartuş pentru imprimantă / xerox folie plastic 10. NS 2. IGIENA ŞI SĂNĂTATEA 10. scrumieră De ce dai scrumul pe jos? Ia o scrumieră! 9. tabacheră chibrit. a măsura liniar = riglă a şterge gumă = radieră penar PRODUSE DE LIPIT lipici. igară de foi igară cu/fără filtru Fumezi ( igări) cu sau fără filtru? sipcă. fum. PĂR ILE CORPULUI 161 . port. A CUMPĂRA ARTICOLE DE PAPETĂRIE / BIROTICĂ v. cartuş de cerneală a linia.igaret. EDUCA IE HÂRTIE hârtie (de scris/de xerox/de împachetat) hârtie milimetrică plic ilustrată = vedere felicitare dosar biblioraft INSTRUMENTE a scrie cu… DE SCRIS creion creion negru ≠ colorat pix mină. cutie de chibrituri brichetă foc Ave i un foc? a aprinde = a stinge Vă rog să stinge i igara! Fumatul interzis! a fuma. 1. a afuma Permite i să fumez? scrum. rezervă stilou cerneală.7.TUTUN IGARĂ tutun = tabac tutun de pipă igară = igaretă.

buză. barbă. cot palmă. pulpă. nară gură.neart a pofti 162 POFTĂ .) membru. pupilă. tâmplă ceafă ureche ochi. sprânceană glob ocular. pleoapă. coapsă. genunchi.2. obraz. STĂRI ŞI NECESITĂ I FIZIOLOGICE FOAME foame a-i fi foame flămând a flămânzi poftă = apetit a avea poftă de + GN-A. unghie picior.) rinichi ABDOMEN vezica urinară intestin (sub ire / gros) apendice ovar uter 10. musta ă fa ă. geană. talpă. pumn deget. gingie gât trunchi coloana vertebrală coastă spate şale piept abdomen = burtă (fam. frunte. călcâi ORGANE INTERNE CAP creier GAT amigdale PIEPT inimă plămân stomac ficat vezica biliară = bilă (fam. gleznă laba piciorului. membru superior / inferior mână.) = fiere (pop. măsea. umăr. bărbie. antebra . limbă. dinte. bra .CORP CAP GÂT TRUNCHI MEMBRE corp piele os cap păr. iris nas.

4 G 3. enervat a se enerva FURIOS furios.) A AVEA SCAUN scaun a avea scaun = a face caca (fam.4. a adormi SOMN somn a-i fi somn A VISA a visa vis ≠ coşmar 163 . G 3.pofticios poftă bună! SETE sete a-i fi sete însetat FRIG frig a-i fi frig înfrigurat RECE rece a-i fi rece a răci răceală a avea o răceală A TREMURA a tremura (de frig / de frică / de emo ii) frison a avea frisoane CALD cald a-i fi cald a se încălzit FEBRĂ febră = temperatură (ridicată) febril febrilitate a avea febră (temperatură) a face febră (temperatură) a-i scădea febra (temperatura) a-i creşte febra (temperatura) v. furie a se înfuria A PLÂNGE a plânge. râs A DORMI a dormi. plâns A RÂDE a râde. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU D.) DISPOZI IE bună dispozi ie a fi bine dispus proastă dispozi ie a fi prost dispus indispozi ie indispus NERVOS nervos. Obs.1. fierbinte a se înfierbânta A URINA urină a urina = a face pipi (fam.3.6. PRONUMELE PERSONAL.1.1.

AV 3. G 3. NS 10.6.4. de corp.STĂRI ALE CORPULUI visător a-fi bine = a fi sănătos a-fi rău = a fi bolnav a fi slăbit = slab a fi puternic = tare = rezistent v. picioarele etc.6.1.6. Obs. de mâini.2. de bărbierit = de ras) a se da cu cremă a se spăla pe din i pastă de din i periu ă de din i a se spăla pe cap/păr = a-şi spăla părul a se limpezi = a se clăti 164 A SE INTERESA DE SĂNĂTATE GRAVIDITATE A NAŞTE 10.2.2. A CERE INFORMA II DESPRE SĂNĂTATE v.4. 4 G 3.3. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU D. mâini. VERBE PRONOMINALE REFLEXIVE CU A. URĂRI DE SĂNĂTATE v. PRONUMELE REFLEXIV igienă a spăla Spăl copilul. a se spăla pe (fa ă. nou născut v.) Înainte de masă îmi spăl mâinile. născut.1. G 3.4. a (-şi) spăla (fa a. AV 1. IGIENĂ A SE SPĂLA A FACE BAIE A FACE DUŞ A SE ŞTERGE A SE USCA SĂPUN A SE SĂPUNI CREMĂ A SE SPĂLA PE DIN I A SE SPĂLA PE CAP . G 3.) Mă spăl pe mîini.1. BOLI. mâinile.1. naştere.1.1. ACCIDENTE gravidă = însărcinată sarcină a fi gravidă = a fi însărcinată (stare de) graviditate a (se) naşte.3. v. baie a face baie burete / mănuşă de baie duş a face duş a se şterge cu ştergar = prosop cearşaf de baie halat de baie a se usca uscător de mâini uscător de păr săpun săpunieră a se săpuni cremă (de fa ă. PRONUMELE PERSONAL. picioare etc.

VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU D. BOLI. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU A G 3. G 3.3. 4 G 3. Obs. VERBE PRONOMINALE REFLEXIVE CU A.1. a avea guturai 165 BOALĂ TIPURI DE BOLI/ SUFERIN E .1.1. G 3.4. ACCIDENTE SĂNĂTATE sănătate sănătos a-i fi bine = a fi sănătos a se sim i bine a se însănătoşi = a se face bine / sănătos boală bolnav a se îmbolnăvi a-i fi rău = a fi bolnav a se sim i rău a-l durea durere dureros v.2.6.a se vopsi = a-şi vopsi părul şampon a se şampona A SE PIEPTĂNA pieptene a se pieptena perie pentru păr A SE TUNDE a se tunde = a-şi tăia părul maşină de tuns A SE BĂRBIERI barbă a se bărbieri = a se rade maşină de bărbierit / ras = aparat de bărbierit / ras a-şi lăsa barbă / musta ă cremă de bărbierit / ras cremă după ras (after shave) OGLINDĂ oglindă a se uita în oglindă a se oglindi PARFUM parfum a se parfuma = a se da cu parfum APĂ DE COLONIE apă de colonie / toaletă DEODORANT deodorant TOALETĂ toaletă a-şi face toaleta WC a merge la WC / closet / toaletă a trage apa hârtie igienică 10.1.2. PRONUMELE PERSONAL.3. a se gripa răceală. a se răci guturai.6. gripă.6.4.2.

4. sanguină etc. hipertensiune arterială etc. a fi constipat oboseală. TIPURI DE VERBE durere Am o durere de cap insuportabilă.2.tuse. suferin ă suferind A SE MOLIPSI a se molipsi molipsitor = contagios Gripa e o boală molipsitoare.) a se inflama = a se umfla (pop. VERBE PRONOMINALE REFLEXIVE CU A. M-am îmbolnăvit de gripă A SUFERI a suferi + de + subst. G 3. a tuşi vomă. A SE ÎMBOLNĂVI a se îmbolnăvi + de + subst.2. PRONUMELE REFLEXIV entorsă a face / a avea o entorsă opera ie a se opera. BOLI CRONICE numele unor boli reumatism. GENERALITĂ I.6. a fi / a se sim i obosit v. G 3. A ARĂTA a arăta bine ≠ a arăta rău BINE/RĂU a fi palid a slăbi ≠ a se îngrăşa A DUREA a-l durea Mă doare capul. a voma / a vomita diaree. geamăt A SE VĂIETA vai! au! a se văieta (de durere) a plânge | A STRIGA a striga |de durere a urla | A SE VINDECA a se vindeca = a se însănătoşi TIPUL/ benign ≠ malign INTENSITATEA cronic SUFERIN EI grav ≠ uşor E ceva grav? inflama ie = umflătură (pop. a avea diaree constipa ie. G 3.6. v. diabet. A.2.) a se infecta a dezinfecta fractură a-şi fractura = a-şi rupe + parte a corpului v. FEBRĂ a face febră A GEME a geme. a face o opera ie SÂNGE sânge a (-i) curge sânge 166 .0.) infec ie (urinară. A.

doctor. cardiolog.v. a muri a (se) omorî a ucide.5. reumatolog. otorinolaringolog (orelist). psihiatru etc. medic (de familie) a merge la medic / doctor Nu mă simt bine. SERVICII MEDICALE MEDIC medic. supravie uitor N-a supravie uit nimeni.6. oftalmolog. medic specialist specialitate numele unor specialişti dermatolog. neurolog.3.6.1. a se sinucide VIA Ă via ă. a chema un medic / doctor / medicul / doctorul Mi-e rău. merg la medic. ftiziolog. rană. 10.) accident mortal a se răni. viu a trăi a supravie ui. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU D./Nu există nici un supravie uitor. ginecolog. a avea hemoragie a sângera a lua sânge a da sânge a face o transfuzie ACCIDENT accident vascular (cerebral etc. stomatolog (dentist).1. G 3. vital. ASIGURARE asigurare medicală a se asigura casă de asigurări companie de asigurări carnet de asigurat valabil valabilitate asisten ă medicală condi ii de asigurare taxă a plăti ajutor 10. hemoragie. mort A fost un accident mortal. rănit MOARTE moarte (clinică / cerebrală) mortal. chema i doctorul / Salvarea! pacient = bolnav a consulta a face o consulta ie diagnostic a diagnostica = a pune un diagnostic 167 A MERGE LA MEDIC A CHEMA UN MEDIC PACIENT A CONSULTA A DIAGNOSTICA .

fişa bolnavului fişă/foaie de observa ie medicală fişier BILET bilet de trimitere bilet de internare în spital bilet de ieşire din spital /de externare INSTITU II cabinet medical MEDICALE spital clinică sec ie sanatoriu = casă de sănătate infirmerie laborator de analize ORARUL orele de vizită VIZITELOR zilele de vizită a vizita bolnavii a face o vizită vizitator Zilele de vizită în spital sunt joia şi duminica. la urgen ă urgent ÎNSCRIERE a se înscrie înscriere FIŞĂ fişă (medicală). a i venit la pansat? URGEN Ă urgen ă serviciul de urgen ă. FARMACIE farmacie punct farmaceutic centru farmaceutic farmacist re etă MEDICAMENTE / medicament = leac (pop. o re etă) a da o re etă A TRATA a trata. Ave i ceva pentru durerile de cap? contra = împotriva + GN-G.) REMEDII pentru + GN-A. tabletă pilulă pastilă caşetă drajeu comprimat ceai medicinal picătură solu ie fiolă A PRESCRIE 168 . tratament a urma un tratament Ce tratament urma i? A PANSA a pansa.a prescrie (medicamente. pansament la pansat Cum vă sim i i. Aş dori un medicament împotriva durerilor de din i.

vitamine. INSTRUMENTE seringă (de unică folosin ă) ŞI ALTE PRODUSE ac NECESARE pilă ÎNGRIJIRII pensă SĂNĂTĂ II termometru tensiometru stetoscop alcool (medicinal) = spirt medicinal apă oxigenată acid boric tinctură de iod alte nume de instrumente /aparate medicale electrocardiograf.7. antibiotice etc. paracetamol. A CUMPĂRA MEDICAMENTE 10. igienic etc. Am făcut un vaccin împotriva gripei. antigripale. a lua pulsul a măsura temperatura = a lua temperatura a face o electrocardiogramă / ecografie / radiografie (pulmonară.) leucoplast tampon prezervativ nume de medicamente aspirină. ecograf. ambulan ă spital de urgen ă 169 . v. TRATAMENT tratament = terapie a face tratament a urma un tratament a (se) trata tratament intensiv /de între inere terapie intensivă a ine dietă = a ine regim (alimentar) a măsura tensiunea = a lua tensiunea. antialergice.alifie unguent cremă gel supozitor injec ie vaccin pansament (rapid. raze etc. SERVICII DE URGEN Ă URGEN Ă urgent urgen ă salvare Salvarea are numărul de telefon 961.) a face o analiză de sânge (de urină) a vaccina vaccin împotriva + GN-G. dentară etc.5. NS 9. antinevralgic.

trecere trecerea oprită /interzisă a continua 170 A SE PIERDE A GĂSI A AJUNGE DIRECTIE A TRAVERSA . a ajunge Cum putem ajunge la Braşov? În ce direc ie e Universitatea? nord ≠ sud a merge de la nord la /spre sud est ≠ vest a merge de le est la/spre vest dreapta ≠ stânga Căuta i prima stradă la stânga. autobuzul o ia pe strada Ghica. harta străzilor din Bucureşti plan planul clădirii. apoi o lua i la dreapta. CĂLĂTORII. = Am pierdut drumul. a traversa = a trece strada Pe unde se trece reglementar? Pe aici nu se traversează în siguran ă. la primul col . După pia a Unirii.serviciu de urgen ă 11. planul metroului schi ă a (se) pierde = a (se) rătăci M-am pierdut. 1. INDICATII DE ORIENTARE HARTĂ hartă harta oraşului. până la o pia ă. TRANSPORT 11. loc În ce loc vre i să ajunge i?/ Unde vre i să ajunge i? a merge = a o lua Merge i tot înainte. a coborî ≠ a urca Strada coboară/urcă. a căuta Ce stradă căuta i? a (o) coti Strada o coteşte/o ia la dreapta. La ce sta ie trebuie să cobor? sus ≠ jos Merge i mai jos. a găsi N-am găsit strada Enescu. a trece (pe /prin) Autobuzul trece prin Pia a Romană. M-am rătăcit în Bucureşti. la etajul doi. DEPLASĂRI. drept drept înainte Merge i drept înainte.

Nu întârzii niciodată.Opera e departe? . la doi paşi. 171 ...4.2.2. DRUM drum aglomerat parcurs un parcurs / drum ocolitor SITUAREA IN TIMP devreme ≠ târziu a întârzia Pornesc de acasă devreme.4.de.1.. aproape ≠ departe .E foarte aproape..1. avionul etc.) de transport) Ce iei până la serviciu? Tramvaiul? Prefer să iau tramvaiul. G 3. NG 3. Şcoala e la 200 de metri de casă. Cu autobuzul e obositor.3.3. ORIGINEA 3.3. DEPLASARE LA LOCUL DE MUNCA. lung E un parcurs foarte lung. NG 3. 2.ORIENTARE METAFORE Continua i. = Merge i mai departe. la timp / la fix (pop. practic Cu bicicleta e practic. DESTINA IA 3. a se orienta orientare a avea sim ul orientării la doi paşi a-şi pierde direc ia v. DIREC IA.2.) a pleca Plec la ora 7 şi mă întorc la 4. LOCALIZAREA "ABSOLUTĂ" ÎN SPA IU 3.Nu-mi place cu maşina. INSTITUTII v. LOCALIZARE "RELATIVĂ" ÎN SPA IU 3. nu găsesc loc de parcare.1.3. TRECEREA A MERGE/ a merge = a se duce A SE DUCE Cum mergi la facultate/la serviciu? a merge = a se duce pe jos / cu maşina /cu autobuzul /cu troleibuzul /cu tramvaiul /cu bicicleta /cu taxiul /cu metroul /cu trenul A LUA (un mijloc a lua (trenul. a se întoarce DISTANTA IN la .3. a ajunge Ajung la serviciu la timp. departe de ≠ aproape de Locuiesc aproape de/departe de birou. CALIFICATIVE obositor E un parcurs obositor. DEPLASAREA ÎN SPA IU 11. PRONUMELE REFLEXIV v. TIMP/SPATIU Locuiesc la 5 minute de facultate.

METAFORE privind la un pas de... spa iul Stau la un pas de şcoală. Nu trebuie să mă trezesc devreme. v. NG 3.2. DISTAN A NG 4.3.1. DURATA 11. 3. VACAN Ă, TURISM VACANTA vacan ă la mare / la munte / la ară vacan ă de iarnă / de vară / de Crăciun /de Paşti a avea vacan ă concediu a avea concediu a primi concediu ≠ a-şi lua concediu În ce perioadă ave i / vă lua i / primi i vacan ă / concediu? a pleca în vacan ă / în concediu Unde pleca i în vacan ă? anotimp Nu e un anotimp bun pentru vacan ă. perioadă Noiembrie nu e o perioadă bună pentru vacan ă. a dura Cât durează vacan a de iarnă? Cât timp sta i la mare? a petrece Am petrecut două săptămâni minunate. a-şi petrece concediul / vacan a Mi-am petrecut vacan a la ară. v. NG 4.3.1. DURATA Turismul (nu) este bine organizat în zonă. turist oficiu de turism Unde e un oficiu / agen ie de turism? agen ie de voiaj agen ie CFR/TAROM călătorie călătorie de afaceri / de plăcere / în străinătate excursie a face o excursie (în ară / în străinătate) ghid, ghizi (persoană) Ghidul nostru nu vorbeşte limba română. ghid, ghiduri (carte) Ghidul Clujului nu e bine făcut. a vizita Ce putem vizita în Iaşi? vizită vizită / vizitare Vizitarea mănăstirii durează o oră. plan Ave i un plan de vacan ă? monument statuie biserică
172

DURATA

TURISM

MONUMENTE

mănăstire alte nume de monumente v. NS 13.6. EXPOZI II, MUZEE CALIFICATIVE frumos (pentru monumente) impresionant deosebit (referitoare la vacan ă)minunat ≠ îngrozitor odihnitor ≠ obositor interesant ≠ plictisitor plăcut ≠ neplăcut reuşit ≠ nereuşit Am avut o vacan ă reuşită / odihnitoare... v. NG 6.3.3. CALITĂ I ESTETICE URĂRI Călătorie plăcută! Drum bun! v. AV 1.6.1. A URA, A DORI 11. 4. TRANSPORTURI PUBLICE TRANSPORT transport transport public transport în comun mijloace de transport avion, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi a folosi / a utiliza un mijloc de transport călător “Călătorii sunt ruga i să fie aten i la bagaje.” a cere informa ii Aş dori o informa ie. birou de informa ii mersul trenurilor a cumpăra un bilet Nu doresc să cumpăr. Doresc doar să rezerv /o rezervare. rezervare Rezervările se fac cu 10 zile înainte. Vă rog un bilet (de/la) clasa întâi. dus ≠ întors bilet dus-întors clasa întâi/a doua business class clasa turist loc rezervat ≠ loc liber loc în fa ă/în spate/la geam/la uşă tichet de loc supliment (de viteză/ de clasa întâi) vagon (restaurant/de dormit) fumător ≠ nefumător Vă rog un bilet de clasa a doua, vagon de nefumători. fereastră lângă fereastră/hublou, la fereastră culoar pe culoar
173

CĂLĂTOR INFORMATIE

A CUMPĂRA A REZERVA BILET CLASĂ LOC TICHET SUPLIMENT VAGON

sta ie gară autogară aeroport/aerogară, terminal LINIE linie aeriană/de metrou/de autobuz/de cale ferată linia unu/doi/trei/patru... linia întâi/a doua/a treia/a patra... a (se) urca ≠ a coborî Va rugăm să urca i pe uşa din fa ă. a intra ≠ a ieşi Nu intra i! intrare ≠ ieşire , INTRAREA INTERZISĂ! a împinge ≠ a trage Împinge i! ≠ Trage i! ACCES Accesul interzis! Acces auto! COMPANIE TAROM = Transporturile Aeriene Române AERIANĂ sală de aşteptare Vă rog să pofti i în sala de aşteptare. a aştepta Aştepta i, vă rog! a aştepta (pe cineva) Pe cine aştepta i / aştep i? a fi aşteptat (la gară / la aeroport) de cineva Nu mă aşteaptă nimeni./ Nu sunt aşteptat(ă) de nimeni. SALA DE PLECARE sală de plecare/îmbarcare (la avion) Pasagerii sunt invita i în sala de îmbarcare. POARTA poarta numărul 23; por ile 34-42 TALON talon de îmbarcare Talonul dv. de îmbarcare, vă rog. PUNCT DE controlul paşapoartelor: CONTROL PAŞAPOARTE CONTROL ZBOR “Zborul 2001 Bucureşti pleacă de la terminalul 2B.” ORAR orarul sosirilor/plecărilor a pleca ≠ a sosi Zborul 3874 din direc ia Viena a sosit/a aterizat. plecare ≠ sosire ora de plecare, ora se sosire a decola ≠ a ateriza Vom decola/ateriza peste 5 minute. decolare ≠ aterizare Vă rog să vă pregăti i pentru decolare/aterizare. A ÎNTÂRZIA a întârzia întârziere Avionul întârzie/are întârziere. Decolarea se va face cu o întârziere de 30 de minute. DESTINATIE cu destina ia ... Pentru zborul cu destina ia Budapesta, îmbarcarea de la poarta 47. DIRECTIE zbor din direc ia... BAGAJ bagaj de mână/de cabină Bagajele dv. depăşesc greutatea admisă. STA IE
174

valiză/geamantan sacoşă rucsac geantă poşetă servietă greu ≠ uşor bagaj greu ≠ bagaj uşor PILOT pilot comandant Comandantul XY vă doreşte bun venit la bordul avionului. STEWARD(ESA) Chema i stewardesa, vă rog. PASAGER pasager Pasagerii sunt ruga i să-şi ataşeze centurile. CĂRUCIOR cărucior Pute i folosi cărucioarele pentru bagaje. BANDA RULANTA bandă rulantă Vă rugăm să aştepta i bagajele la banda rulantă. LEGATURA legătură Ave i o legătură cu trenul, de la Gara de Nord. A SCHIMBA a schimba Trebuie să schimba i la Frankfurt/ la Teiuş. Trebuie să schimba i linia. CALE FERATA cale ferată CFR = Căile Ferate Române SNCFR= Societatea Na ională a Căilor Ferate Române ceferist CONTROL control controlul biletelor Biletele dv. la control, vă rog! CONTROLOR controlor Întreba i controlorul! TREN tren expres/rapid/accelerat/personal/cursă Intercity /Eurocity locomotivă compartiment cabină cuşetă pat patul de jos/de sus/de la mijloc a se grăbi Grăbi i-vă! Pierdem trenul! a pierde trenul Am pierdut trenul. Următorul e peste 5 ore. ÎNTÂRZIERE a întârzia = a avea întârziere întârziere Trenul întârzie 10 minute./ Trenul are o întârziere de 10 minute. a restitui biletul Trebuie să restitui biletul. Am pierdut trenul. restituire La restituire, pierde i tichetul de loc. a înso i
175

CALIFICATIVE (privind călătoria /transportul) COMPARA II (privind călătoria) 11.5.

Să te înso esc la gară?/Să vin cu tine la gară? urări de călătorie Drum bun! Călătorie plăcută! Merge i cu bine! plăcut ≠ neplăcut comod ≠ incomod rapid/repede ≠ încet aglomerat ≠ neaglomerat a merge ca melcul a călători ca sardelele

TRANSPORTUL PARTICULAR AUTOTURISM autoturism proprietate personală maşină (mică) Nu mergem cu trenul, mergem cu maşina. maşină de teren motocicletă Motocicletele sunt periculoase! motociclist Sunt mul i motociclişti. bicicletă Nu este loc de parcare pentru biciclete. biciclist Aten ie la bicilete/la biciclişti! combustibil benzină, motorină/diesel, ulei sta ie de benzină pompă de benzină a conduce Conduce i prudent! conducător auto şofer (profesionist/amator, începător) a repara repara ie atelier de repara ii, service a sta iona sta ionare Sta ionarea autovehiculelor este interzisă. viteză a circula cu viteză mare/mică/moderată contraven ie amendă a primi / a plăti o amendă a merge / a conduce cu viteză mare a merge pe mijlocul / pe marginea drumului a porni, a demara ≠ a (se) opri Opreşte-te la stop! E roşu! a accelera ≠ a încetini a încetini la intersec ii a depăşi
176

MOTOCICLETĂ

BICICLETA

COMBUSTIBIL

A CONDUCE

ŞOFER A REPARA

SEMNE DE CIRCULATIE

DRUM

a depăşi o maşină depăşire Depăşirea interzisă! permis ≠ interzis permis de conducere Am ob inut permisul de conducere. actele maşinii Actele maşinii, vă rog! asigurare asigurarea maşinii/cartea verde semafor / stop (pop.): roşu, galben, verde circula ie agent de circula ie sens interzis, oprire interzisă, sta ionare interzisă trecere de pietoni / zebră (pop.) curbă periculoasă interzis la dreapta / la stânga cedează trecerea drum în lucru, drum accidentat sens unic panou panou de circula ie panou publicitar pieton Pe zebră, pietonii au prioritate. trotuar drum drum de ară, şosea, autostradă intersec ie curbă Încetini i la curbe! a lua o curbă groapă a da într-o groapă denivelare încetinitor trecere de cale ferată / de nivel barieră a aştepta la barieră a traversa = a trece a traversa reglementar traversare = trecere traversare reglementară reglementar ≠ nereglementar regulamentar ≠ neregulamentar depăşire / oprire negulamentară aglomerat ≠ neaglomerat şosea (ne)aglomerată aglomera ie Nu-mi place să conduc în oraş: e aglomera ie. blocaj blocaj de circula ie
177

ACCIDENT

SERVICII

oră de vârf camion, autocamion, TIR, camionetă remorcă camion cu remorcă tractor tractor cu remorcă căru ă E periculos: pe şosea circulă căru e, tractoare, cai sau pietoni. cal căru ă trasă de cai călare om călare beat om beat câine pisică accident a face un accident a avea un accident a accidenta a se ciocni a fugi de la locul accidentului vinovat ≠ nevinovat v. NS 10.4. BOLI, ACCIDENTE 10.7. SERVICII DE URGEN Ă v. NS 8.5. POLI IA 8.7. SERVICE AUTO 10.5. ASIGURARE

11. 6. CĂLĂTORIA DINTR-O ARĂ ÎN ALTA A CĂLĂTORI a călători Unde călători i? călător călătorie (de afaceri, de plăcere) Am făcut o călătorie în Austria. nume de ări România, Fran a, Germania, Maroc, Tunisia nume de na ionalită i român, francez, german, marocan, tunisian v. NS 1.8. NA IONALITATEA nume de limbi română, franceză, germană, arabă a vorbi Vorbi i româneşte/englezeşte/nem eşte/fran uzeşte...? străin Sunt străin. Nu sunt român, dar vorbesc limbi străine. frontieră = grani ă = hotar grănicer vamă a face vama = a vămui a trece prin vamă
178

A VORBI STRĂIN FRONTIERĂ VAMĂ

CONTROL

A DECLARA

MARFĂ

A SCHIMBA

VALUTA LEU CURS VALUTAR

vameş vameş (corect / sever / (ne)politicos / amabil) vamal taxă vamală control control de frontieră / vamal poli ie poli ia de frontieră poli ist viză a-şi face viza -Cât costă viza, vă rog? -(Nu) ave i nevoie de viză. a declara -(Ave i) ceva de declarat? -(Nu avem) nimic de declarat. declara ie vamală a deschide Deschide i portbagajul, vă rog! portbagaj bagaj Ce ave i în bagaje? obiect personal Avem numai obiecte personale. marfă mărfuri interzise / de contrabandă aparat elecronic Ave i aparate electronice? armă Ave i arme? drog alcool igară Ave i droguri? Alcool? igări? a importa ≠ a exporta a importa = a introduce în ară a exporta = a scoate din ară Nu pute i introduce în ară aparate electronice fără taxă vamală. a schimba bani (valută/dolari/mărci germane/franci) a schimba mărci în lei schimb schimb valutar, birou de schimb dolar, euro, marcă, franc (francez / elve ian / belgian), liră (italiană / engezească / turcească) leu (lei româneşti / moldoveneşti) Câ i lei e un dolar/euro? cursul valutar cursul zilei Care e cursul zilei? v. NS 8.4. BANCA

11. 7. DOCUMENTE DE CALATORIE/SEDERE/
179

Valabil de la 4 octombrie 1999 până la 4 octombrie 2004. buletin / carte de identitate carnet de student.2. invita ie oficială adeverin ă adeverin ă de la locul de muncă permis de conducere certificat de naştere / de căsătorie / de deces paşaport. legitima ie de la locul de muncă acte de identitate = hârtii (pop. permanentă.) Actele/hârtiile dv. rucsac) a desface bagajul a deschide 180 .REZIDENTA INTR-O TARA STRAINA PASAPORT VIZA paşaport turistic / de serviciu / diplomatic valabil ≠ expirat Paşaportul meu nu e valabil. viză (de scurt / lung sejur. a expirat luna trecută.. drept de şedere permis de muncă contract de muncă fişă formular a completa un formular / o fişă cerere de viză declara ie declara ie de venit(uri) scrisoare invita ie scrisoare de invita ie. turistică) şedere = sejur permis de şedere. carnet de elev. nu mai e valabil: a expirat..până la. sacoşă. BAGAJE BAGAJE bagaj (geamantan. valiză... vă rog! Paşaportul dv.. valabil ≠ expirat valabil de la. valabilitate valabilitate redusă expirare data expirării fotografie fotografie alb-negru / color / de paşaport cetă ean cetă ean român / belgian / rus cetă enie a ob ine o cetă enie na ionalitate cetă ean român de na ionalitate maghiară / germană rezident reziden ă FISA CERERE ACTE DE IDENTITATE A EXPIRA 3.

NG.PIERDERI 12. NS. e ora 7.12.2. OPERA II MANUALE ŞI OPERA II FIZICE a se scula ≠ a se culca Trebuie să ne sculăm. POZI IA CORPULUI A SE SCULA v.1 CALITĂ I FIZICE 12. a se apleca ≠ a se ridica a îngenunchea a se răsuci a fugi = a alerga a sări a sălta A MERGE A SE ÎNCLINA A FUGI A SĂRI 12. apoi ne aşezăm (pe scaun). OPERA II MANUALE ŞI OPERA II FIZICE A DA A DUCE A LUA A PUNE a da a da afară din a duce ≠ a aduce a conduce a produce a lua a prelua a pune 181 . a se ridica ≠ a se aşeza Ne-am aşezat la masă acum o oră şi ne-am ridicat de la masă acum zece minute. La intrarea judecătorului / profesorului ne ridicăm în picioare.1. 6. Noi ne culcăm foarte târziu. PERCEP IILE a transporta a se deteriora la transport a trimite primirea bagajelor a (se) pierde ≠ a găsi bagaje / obiecte pierdute v.2. s-a înclinat uşor. a merge a se duce a umbla a se mişca a se deplasa a se plimba a se îndrepta spre a o lua spre a se întoarce a păşi a depăşi a se înclina ≠ a se îndrepta Salutând.

a extrage a scoate a lua a gara a parca a vira a ateriza a decola a găuri a bate a deschide a închide a încuia a descuia a aprinde a stinge a asigura a amesteca a mixa a separa = a despăr i a scutura a agita Agita i înainte de folosire! a turna = a pune a vărsa a lipi a dezlipi a coase (cu mâna. cu maşina) a descoase a lungi ≠ a scurta a lărgi ≠ a strâmta a croi a găti = a pregăti a fierbe a coace a frige a prăji a mesteca a tăia a toca 182 .A FACE A TRANSPORTA A RIDICA A TRAGE A ÎMPINGE A CĂRA A ÎNCĂRCA A INTRODUCE A EXTRAGE A GARA A VIRA A ATERIZA A DECOLA A GĂURI A BATE A DESCHIDE A ÎNCHIDE A ÎNCUIA A DESCUIA A APRINDE A STINGE A ASIGURA A AMESTECA A SEPARA A SCUTURA A TURNA A LIPI A COASE A GĂTI A MESTECA A TĂIA A TOCA a depune a face ≠ a desface a preface = a transforma a transporta = a duce / a aduce a ridica a trage a atrage a împinge a căra = a duce = a transporta a încărca ≠ a descărca a introduce = a băga Introduce i moneda în aparat.

10. Simt că mi-e frig la picioare.1. a vedea a se uita a privi a urmări (cu privirea) a observa a băga de seamă că a auzi a mirosi a gusta a pipăi v.3. MIROS 6. GUST 6. a aten iona + GN-A. Îmi dau seama că am greşit.Ind. Am senza ia de grea ă. senza ie a avea senza ia de + subst. AUDIBILITATE 6. Ind. a sim i |+ GN-A. PIPĂIT A SIM I SENZA IE ATEN IE A VEDEA A OBSERVA A AUZI A MIROSI A GUSTA A PIPĂI 13. a pricepe | a realiza |+ că + vb.11.1.1. | + că + vb. a avea senza ia că + vb.1.Ind./Cond. a lăsa o impresie | Cu ocazia interviului a făcut o impresie bună. VIZIBILITATE 6. a nota | Am priceput că te interesează muzica./Conj. a-şi da seama + că + vb. A lăsat impresia că nu-l interesează această afacere. 8.12. a atrage aten ia asupra + GN-G. NG 6. a (nu) da aten ie + GN-D. a face o impresie |+ adj. Ind. SENZA II ŞI PERCEP II A PERCEPE a vedea Văd că î i place pictura. Ind.1. 9. FAMILIA 183 . Am senza ia că vine ploaia./Conj. A.1. VIA A PRIVATĂ ŞI TIMPUL LIBER 13. Simt frig la picioare./Cond. impresie a avea impresia | că + vb.A MĂCINA a măcina 12. a lăsa impresia | Am impresia că nu m-ai în eles exact.

a ieşi Ies din casă la şapte. a (se) deştepta (Eu) mă scol/trezesc la opt. a-l interesa Mă pasionează / interesează filmele documentare. G 3.2. NS 1. şcoală serviciu a lucra = a munci loc de muncă a se culca. a merge la culcare a se odihni a adormi.1.6. a se spăla baie. a prânzi a cina a merge Merg la şcoală la opt.14. SITUA IA FAMILIALĂ v. G 3. denumiri de pasiuni / hobby colec ionar (de timbre / tablouri) pescuit grădinărit tricotat FOTOGRAFIE fotografie film / peliculă a face fotografii = a fotografia 184 . PASIUNI / HOBBY pasiune / hobby ŞI INTERESE a-l pasiona. MEMBRII FAMILIEI 13.1. a (se) trezi. concediu a ieşi Obişnui i să ieşi i seara ? a-i plăcea Îmi plac filmele documentare. v.2.v.3. timp liber.3. Ceasul mă scoală/trezeşte la opt.7. NS 1. duş a face baie/duş a se îmbrăca a lua micul dejun a mânca de prânz. v. vacan ă.6. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU D. a dormi A SE ÎMBRĂCA A LUA MASA ŞCOALĂ/ LUCRU A SE CULCA A DORMI 13. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU A.1. OBIŞNUIN E ZILNICE A SE SCULA A SE SPĂLA a (se) scula. 3 INTERESE TIMP LIBER a fi liber Sunt liber după (ora) trei.

balet. tipuri de artişti artist (-ă). canal. revistă etc. nume de spectacole publice spectacol. a da drumul casetofonului / la casetofon (fam. program nume de programe radio / TV ştiri / telejurnal / actualită i documentar buletin meteorologic / timpul probabil reportaj emisiune economică / culturală / ştiin ifică talk-show Alte programe: sport. film. post. Întotdeauna merg să înot vineri..2. casetofonul. dansator (-oare).. circ etc. redactor telespectator a urmări (o emisiune) = a se uita la televizor televiziune prin cablu. emisiune. a închide = a stinge |radioul. AV 3. publicitate. DANS nume de locuri publice pentru petrecerea timpului liber cinema(tograf). reporter. operă. TEATRU MUZICĂ. filarmonică. piesă.numele unor domenii de interes informatica. actor / actri ă (de teatru / film / cinema). sport a merge să. RADIO/TELEVIZIUNE RADIODIFUZIUNE radio a auzi / a asculta (o ştire) la radio a deschide = a aprinde |televizorul. PLĂCEREA 13.1. film. operă. realizator. 13. stea de cinema. aparatul a merge = a func iona (televizorul. s-a stricat. radioul) a se strica = a se defecta De ieri televizorul nu merge.4. concert. balerin(-ă). magnetofon bandă (de casetofon / de magnetofon) placă /disc compact disc / CD lector (de) CD radio portativ / walkman (aparat) video casetă (audio / video) a arăta / a da / a transmite Au arătat / au dat la televizor imagini de la cutremur.) TELEVIZIUNE televiziune / TV prezentator.1. concursuri nume de aparate audio şi video casetofon.5 SPECTACOLE: CINEMA. v. politică. interpret / cântăre de muzică populară / uşoară CINEMA/TEATRU a juca / a interpreta un rol Cine joacă/interpretează rolul lui Hamlet ? 185 . teatru. discotecă. muzică.

a picta. vioară. rând. chitară etc. dirijor. pauză intrare ≠ ieşire (de urgen ă) garderobă. modern castel. dansator. fotoliu. muzician. a desena pictură.MUZICĂ DANS Cine îl joacă/interpretează pe Hamlet ? reprezenta ie rol principal / secundar / episodic personaj film piesă (de teatru) regizor producător bilet. EXPOZI II / MUZEE muzeu galerie de artă expozi ie artă.6. a sculpta. solist orchestră. pictor tablou sculptură. la mijloc.. dansatoare a dansa balet. lojă în fa ă. mănăstire turn bilet intrare ≠ ieşire deschis ≠ închis 186 .. dans. flaut. în spate. forma ie tipuri de muzică muzică modernă/clasică/populară/pop/folk/uşoară / disco /de operă. balerin(-ă) discotecă 13. la margine program. în centru. arhitect monument stil antic. rezervare loc. palat catedrală. sculptor statuie arhitectură. jazz nume de instrumente muzicale pian. casă de bilete. arte plastice desen. act. biserică. toaletă / WC muzică cântec a cânta/a interpreta concert Cântă în “Traviata” / la pian / la vioară Interpretează concertul / sonata.

“Cotidianul”. municipal) sală de sport / gimnastică 187 . reporter. cu Duminică jucăm cu “Steaua”. poezia. eseu critică. gimnastică. hochei. dramaturgie literă. lunar. “România Literară” etc. baschet. publicitate CARTE AUTOR PRESĂ 13. asocia ie LOCURI DESTINATE PRACTICĂRII teren (de tenis / volei / fotbal etc. înot. na ional. (la) egalitate / rezultat de egalitate rezultat. anun .7. librar bibliotecă. bibliotecar presa scrisă / presa audio-vizuală ziar / cotidian revistă nume de ziare şi reviste “Adevărul”. săptămânal. tenis (de masă). fotografie ştire. 8. rugbi. călărie. scor -Care e rezultatul?/ Cât e scorul? -Trei la zero (3-0).Muzeul (se) închide la şase. împotriva -România joacă împotriva Spaniei. trimestrial. joc a alerga TIPURI DE SPORT nume de sporturi şi jocuri fotbal. echipă. schi. anual ziarist / jurnalist. poet librărie. scriitor. victorie a pierde. capitol titlu copertă autor. rând. a scrie carte literatură tipuri de căr i proză roman( poli ist / de spionaj / de groază) proză scurtă / schi ă. atletism. club. LECTURĂ SI TIPĂRITURI a citi. 13. curse (de cai) REZULTATE a urmări (un meci / o partidă) a câştiga / învinge. SPORT sport.) SPORTULUI stadion (olimpic. povestire. pagină. redactor articol imagine. sporturi a practica / a face (sport) a juca. jucător. înfrângere meci nul egal.

la Ambasadă. 13. CALIFICATIVE PENTRU ACTIVITĂ I ÎN TIMPUL LIBER drăgu remarcabil plăcut interesant monoton plictisitor frumos complicat obositor clasic comic celebru formidabil oribil nefericit impresionant minunat agitat nou mic dorit trist sentimental 188 . OCAZII FESTIVE SĂRBĂTORI BAL NUNTĂ RECEP IE PETRECERE JOCURI DE SOCIETATE sărbătoare a sărbători.10. (balul operei.9. table. petrecere. a celebra zi de sărbătoare bal. balul bobocilor) nuntă a se căsători recep ie Merg la o recep ie. căr i.INSTRUMENTE FOLOSITE piscină / bazin de înot pistă de atletism pistă de ciclism pârtie de schi hipodrom minge rachetă paletă schiuri alte instrumente pentru sport 13. bridge. dame etc. chef a petrece Petrecere plăcută! nume de jocuri de societate şah.

NS 1. 6. 1. iubire DRAGOSTE pasiune a se îndrăgosti.14.. invita ie musafir. a vedea Să ne vedem astă seară ! a trece pe la .3. MEMBRII FAMILIEI 189 . RELA II SOCIALE ospitalitate prieten(-ă). SITUA IA FAMILIALĂ FAMILIE NS 1. cunoştin ă. a discuta a dansa a se distra. INVITA II. iubit. party Mergem la o petrecere deseară. NS 13.v.7. partener. a aştepta a vizita.9.2. Dan a trecut pe la mine. NG. distrac ie a râde a închina. îndrăgostit a avea o legătură amant. invitat petrecere. oaspete a fixa / a da o întâlnire a (se) întâlni a aranja Am aranjat o întâlnire pentru ora trei.. străin a invita. a ciocni v. SĂRBĂTOARE 14. ÎNTÂLNIRI INVITA IE INTÂLNIRI VIZITĂ PETRECERE. OCAZII FESTIVE 14. TIPURI ŞI FORME DE RELA II SOCIALE prieten cunoştin ă necunoscut coleg vecin prietenie a plăcea a îmbră işa a săruta sărut RELA II DE a iubi. oaspete = musafir dar = cadou a oferi a sta de vorbă. APRECIEREA 14. prieten a face dragoste RELA II DE v.

a conversa discu ie.A FACE CUNOŞTIN Ă MODURI DE ADRESARE SIMPATIE/ ANTIPATIE A DISCUTA A SE PREFACE a cunoaşte a prezenta v.1. G 3. NS 8.1. expeditor A PRIMI a primi destinatar PLIC plic plic timbrat TIMBRU timbru FOAIE foaie HÂRTIE hârtie MAŞINĂ DE SCRIS maşină de scris FORMULE UZUALE ÎN A SCRIE 190 . TEMPERAMENT a se căsători a se mărita a se însura so . ALTE FORME DE PRONUME PERSONALE. AV 1.1.4.2. CORESPONDEN Ă v. POŞTA a scrie scrisoare carte poştală ilustrată = vedere felicitare telegramă coresponden ă A RĂSPUNDE a răspunde A TRIMITE a trimite a expedia. PREZENTAREA a se adresa cu / a spune (cuiva) “tu” sau “d-voastră” v. conversa ie a se preface. prefăcut a min i minciună mincinos v.5. AV 3. AV 3.3. CARACTER.3. ANTIPATIA discuta. so ie căsătorie căsătorit a se despăr i despăr ire neîn elegere a divor a divor necăsătorit singur CARACTER/ TEMPERAMENT CĂSĂTORIE 14.2. NS 1. SIMPATIA v.2. FORME DE POLITE E v.17.3. 3.

1. AV 1. desigur nu. A ACORDA PERMISIUNEA 4. v. a se aduna ACTIVITATE activitate a activa 15.2. REFUZAREA PERMISIUNII 4.1. FORMULE DE ADRESARE ÎN CORESPONDEN Ă A CERE VOIE A (NU) ACORDA PERMISIUNEA A CERE SCUZE A REAC IONA LA SCUZE v.1.4. AV 1.5.3.3.5. ASOCIA II ASOCIA IE/CLUB asocia ie club nume de asocia ii/cluburi MEMBRU membru asociat simpatizant. A ACCEPTA SCUZELE 1.1. sunt numai simpatizant. ÎNTÂLNIRE întâlnire. ACORDAREA PERMISIUNII 1.3. CEREREA PERMISIUNII 1.CORESPONDEN Ă 14. REGULI DE MIŞCARE A CORPULUI. A CERE SCUZE nu-i nimic n-are importan ă îmi pare rău. dar….3.2. SCUZE v. sus inător Nu sunt membru al clubului de fotbal.2.3. A CERE VOIE.1.2. ACTUALITATEA EVENIMENTE 191 . AV 1. 15.3. reuniune.5.2. nu se poate imposibil îmi pare rău v. v.5. A REFUZA SCUZELE 14. v.3. CEREREA PERMISIUNII pofti i sigur (că da) da.1.3. A REFUZA PERMISIUNEA a cere scuze a se scuza -Vă rog să mă scuza i / Îmi cer scuze pentru întârziere. AV 1. adunare a (se) întâlni a (se) reuni.3. A CERE SCUZE a cere voie / permisiunea a da voie = a permite Vă rog să-mi da i voie / să-mi permite i să plec.5. AV 1. AV 1.

de pace) 192 INFORMA II DESPRE ACTIVITATEA SOCIALĂ CONFLICT RĂZBOI PACE REVOLU IE TERORISM REFORMĂ NEGOCIERE . a dezbate masa negocierilor conferin ă problemă compromis a face un compromis. dezbatere a discuta. electorală) a lupta polemică război a fi în război gherilă armă (puşcă. a arunca/a pune o bombă rebel ostatic. conflictual luptă (politică. conflictuală) criză pericol (social) periculos grav gravitate conflict. glon . rachetă nucleară armată înarmare ≠ dezarmare militar ≠ civil trupe (de război/pace) pace armisti iu revolu ie revoltă (socială) lovitură de stat terorism a teroriza. a lua ostatici a răpi (a cere) răscumpărare reformă administra ie negociere. teroare bombă. cartuş. de încetare a focului) a ajunge la un acord tratat (bilateral. rachetă) arme nucleare. tun. a negocia discu ie. bombă. a ajunge la un compromis acord (de pace.ACTUALE ŞTIRE nou Ce mai e nou? noutate Ave i noută i? ştire buletin de ştiri situa ie (gravă. tanc.

GUVERNARE ŞI VIA Ă POLITICĂ 15. NS 13. costul vie ii bogă ie. grevist a face grevă. manifestare. comercial pia ă a importa. divizare a lua decizii conven ie critică protest. financiar capital infla ie concuren ă v. NS 9. a fi în grevă catastrofă tragedie v. export a produce. separare a împăr i. împăr ire a diviza. NS 7. A CUMPĂRA ÎN GENERAL v.3.1. NS 7. ACTIVITATE PROFESIONALĂ 7. produse agricole) comer .A SE UNI A SE SEPARA solu ie (pe cale amiabilă) a se uni unire unitate a se separa. manifesta ie grevă. bogat sărăcie. INTERESE 15. SITUA IA SOCIALĂ ŞI ECONOMICĂ NIVEL DE VIA Ă via ă nivel de via ă Nivelul nostru de via ă e scăzut/ridicat. FORMAREA / PREGĂTIREA ŞI VIITOAREA PROFESIUNE economie.5. economic agent economic politică economică sector economic (primar / secundar / ter iar) industrie. REMUNERA IE ŞI IMPOZITE v.1. produs 193 FINAN E PRE URI SALARII PIA A MUNCII ECONOMIE INDUSTRIE AGRICULTURĂ COMER PIA Ă IMPORT EXPORT . sărac necesitate bani finan e. a protesta a manifesta.3.2.6. industrial produse industriale agricultură agricol (sector agricol. import a exporta.

) sărac. a conduce guvernare. abandonat copil abandonat orfan. a corupe. Statele Unite ale Americii. Grecia.3. Japonia. Anglia. Cehia. consum a risipi societate de consum energie electrică nucleară solară poluare a polua sistem capitalism socialism comunism probleme sociale just = drept injust = nedrept justi ie ≠ injusti ie dreptate ≠ nedreptate (ne)dreptate socială egal egalitate ≠ inegalitate (in)egalitate socială corup ie. sărăcie a abandona. China. subsidii revendicare revendicări sociale a revendica = a cere drepturi (salariale) 15. Ungaria. corupt mită. Polonia.CONSUM SURSE DE ENERGIE POLUARE SISTEM CAPITALISM SOCIALISM COMUNISM PROBLEME: (IN)JUSTI IE SOCIALĂ CORUP IE SĂRĂCIE ABANDON AJUTOR REVENDICARE a consuma. orfelinat ajutor (social. umanitar) a ajuta. constitu ie drept (constitu ional) stat (democratic) parlament 194 CONSTITU IE . a sprijini sprijin financiar subven ie. Arabia Saudită. Bulgaria. Germania. şpagă (pop. GUVERNARE ŞI VIA Ă POLITICĂ GUVERNARE STAT a guverna. Israel. guvern stat ară nume de ări România. Maroc etc. Fran a. Egipt.

ALEGERI PARTID PROGRAM POLITIC PUTERE LIBERTATE FOR E ARMATE NATO CLASĂ SOCIALĂ preşedinte politică (internă/externă) preşedinte ministru. prim-ministru. vot pentru/în favoarea. societate 195 . tendin ă program. platformă politică obiectiv plan reformă (agrară) tranzi ie putere puternic ≠ slab influen ă libertate liber armată for ă armată = for ă militară militar serviciu militar avia ie marină trupă soldat ofi er război (mondial) inamic / duşman aliat Pactul nord-atlantic…. democrat-creştin. preziden ial) coali ie opozi ie republică monarhie a alege. ambasador opinie regim (parlamentar. senator victorie. social-democrat. a învinge înfrângere. partid politic nume de partide politice liberal. socialist. comunist. a pierde majoritate democra ie via ă politică. alegeri a vota. împotriva reprezentant deputat. ecologist (de) dreapta / stânga / centru aripa dreaptă / stângă conducător / lider / şef El e conducătorul liberalilor.

asiatic sud-american Occident. oriental Orientul-apropiat. european UE / Uniunea Europeană Africa. occidental ări occidentale Orient.NA IUNE EUROPA OCCIDENT ORIENT EST DEZVOLTARE LUME LUMEA A TREIA SOLIDARITATE clasă socială popula ie cetă ean na iune na ional străin nume de na ionalită i Europa. extremul-Orient ările din est ări dezvoltate / industrializate ări înapoiate / subdezvoltate lume sistem mondial / global lumea a treia ările din lumea a treia solidaritate a se solidariza (cu) 196 . afican Asia.

NO IUNI GENERALE 197 .

capitolul destinat no iunilor generale pentru limba română con ine sec iuni destinate „entită ilor” (referen i şi substitutele lor). Spa iul. spa iu..a. No iunile generale se regăsesc în toate limbile. „calită ilor” presupuse ale acestora. la acel nivel de accesibilitate şi utilitate care să îngăduie publicului vizat să atingă „nivelul” de cunoaştere numit „prag”. 198 . cantitate. Timpul. se face o diferen ă între no iuni generale şi no iuni specifice. existen ă. AV … De asemenea.NO IUNI GENERALE Introducere În didactica limbilor străine. Cantitatea. rela ii etc. Ele sunt prezentate sub următoarele titluri: Entită ile. E vorba de no iuni de tipul referin ă. calitate. „spa iului” şi „timpului”. Existen a. G … Pentru situa iile în care no iunile generale trimit la anumite acte de vorbire. trimiterile se fac şi la no iunile specifice prin v. Rela iile.. pe care cel care înva ă o limbă străină trebuie să fie capabil a le în elege şi exprima în diverse situa ii de comunicare şi pentru cele mai diferite teme. timp. Rezultă că la baza organizării listei de no iuni generale se află criteriul logico-semantic. „rela iilor” dintre ele şi modului lor de „existen ă”. când e cazul. „cantită ii” ş. Calitatea. Consultarea acestei liste de către un utilizator se va face în strânsă legătură cu inventarul gramatical corespunzător din capitolul Gramatică prin trimiteri de tipul v. se fac trimiteri exprese la acele acte prin nota ia v. Urmând modelul altor limbi. NS …. cu realizări lingvistice diferite.

1. 3. Ocuren a/circumstan a SPA IUL Localizarea 3.1. 1.11. 2. 1.4.Lista No iunilor generale 1. 2. localizarea “absolută” în spa iu 3.10. Pro-verbe 1. localizarea “relativă” în spa iu 199 .4. Articolul adjectival .12.8.1.demonstrativ (proclitic) 1. 1. Articolul nehotărât (proclitic) 1.14.9. Disponibilitatea/nondisponibilitatea .2. 2. Pro-fraze 1.3. 1.2. 3. 1.3.2.5. 1.13.7.1.1. ENTITĂ I Pronume personale Pronumele (personale) de întărire Adjective şi pronume posesive Adjective şi pronume demonstrative Adjective şi pronume relativ-interogative Adjective şi pronume nehotărâte Adjective şi pronume negative Articolul hotărât (enclitic) Articolul genitival . EXISTEN A Existen a/nonexisten a Prezen a/absen a .1.posesiv (proclitic) 1. Substitute lexicale 2. 2.6. 1. 1. 1.

viteza 3.5.1.4. temperatura 4.5.4.5.6.4.5. 4.3. întârzire 200 .4.3.4. destina ia 3.3.4. absen a mişcării 3. mişcarea cu o persoană sau cu un obiect 3. 4. Cuantificarea spa iului 3.4. Distan a Deplasarea în spa iu 3. 4.1. 4.4.4.4.1. dimensiunea 3.4. 4.3.1. 4.3. greutatea 3. mişcarea 3. Raporturi temporale 4. capacitatea şi volumul 3.1.1.4.2. mărimea.1.2.6.3.2.3. 3.7.6. 4.3.3.unită ile de măsură ale greută ii 3.4. 4. unită ile de măsură ale suprafe ei 3.3. unită ile de măsură ale lungimii 3. 4. referirea la prezent referirea la trecut 4. anterioritate posterioritate secven ă simultaneitate Referire la timp 4.5.3.2.4.3.2.3.5.2.3. Referirea fără precizare temporală Amânare.1.2. trecerea 3. originea 3.1.1 referirea la viitor 4.4.4. 4.4. TIMPUL Moment/punct în timp Diviziuni ale timpului Indicarea timpului durata devreme/târziu (înainte de vreme/în întârziere) 4. direc ia.3.4.unită ile de măsură ale capacită ii şi ale volumului 3.

4.2.2.17. 5. Temporar 4.9. 6.1.19.2. Încetare 4.10.3. varia ie 4.1.15. cuantificarea nenumerică exactă 5.4.2. Unicitate 4.2. Frecven ă Continuitate 4.14.11. Unită i de măsură ale timpului 5. dimensiunea 6.3. cuantificarea no iunilor realizate prin grup verbal 5.4.3. Repeti ie 4.4. Intermiten ă 4.2.12.8. 5. 4.3. Permanen ă 4. Schimbare.1.13. cuantificarea no iunilor realizate prin substantive 5.2. culoarea 201 . CANTITATEA Numărul Cuantificarea 5.2. tranzi ie.1. Cuantificarea comparativă Cuantificarea superlativă CALITATEA Calită i fizice 6. Stabilitate 4. Început 4.16.1.18.1. cuantificarea no iunilor realizate prin adjective şi adverbe 5. 5. cuantificarea numerică exactă 5.2.2. cuantificarea no iunilor 5. forma 6.4.1. 6.4.1.2. cuantificarea numerică aproximativă 5.

11. 7.3. 7. valoare. dezirabil/indezirabil 6.9.4.3. succes/insucces 6. aprecierea capacită ii. 7.3.13. 7.3. acceptabilitate/inacceptabilitate 6.1.16. pre 6.5. posibilitate/imposibilitate 6.1.3. facilitate/dificultate 7.1.7. normalitate/anormalitate 6.1. audibilitatea 6. caracteristicile fizice ale materialelor 6.3.8.3.5 7. umiditatea 6.15. 7.3. aprecierea necesită ii 6.1.10.6.1. Calită ile persoanei Aprecierea 6. temperatura 6. competen ei 6.3.3.1.1.16.3.5.1.3.3. utilitate/inutilitate 6. autenticitatea materialului 6.11. caracteristicile materialelor 6.2.12.5.3.3. aprecierea globală 6.2.6 RELA IILE Rela ii în spa iu Rela ii în timp Rela ii de realizare a unei ac iuni agentul ac iunii obiectul ac iunii dativul instrumentul beneficiarul spa iul 202 .3.8. gustul 6. aprecierea importan ei 6.1.4.3. suficien ă/insuficien ă 6.5.7. greutatea 6.12. materiale 6.1. transparen a 6.9. vizibilitatea 6. 7.1.3. calită i estetice 6. 7.1.14. 7.1.3.15.14.6.10.vechimea materialelor 6.3.3.3.3.6.1.1.13.3.3. corectitudine/incorectitudine 6.1. pipăitul 6.4.2.1.3. mirosul 6. adecvare/inadecvare 6. măsura 6.2. 6.1.2.

egalitate. 7.5. 7. consecin a condi ia scopul deduc ia . 7.3. reflec ie 7.2. timpul modalită i şi mijloace Rela ii între fapte si aşteptări 7.5.7.7.4.7.7.7.3.4.8.7. activită i expresive 7.7.6. asemănarea/deosebirea 7.5. 7.3.5. 7. 7. 7. 7.1.4. Rela ii comparative 7.5.7.1.4.9. Rela ii de posesie Rela ii logice conjunc ia disjunc ia opozi ia concesia excep ia cauza.7 7.1.2. superioritate 7.6. 7. 7. rela ii de substitu ie 7.2.3. 203 .7.7 7.7.7. inferioritate.7.

m./A.: la.sg. de la. 3. cu. f. acc.3 ALTE FORME ALE PRONUMELOR PERSONALE Adjective şi pronume posesive Adjective meu tău său mea ta sa nostru vostru lor noastră voastră lor f.2. mei mele noştri noastre tăi tale voştri voastre săi sale lor lor ai săi ale sale ai lor ale lor Pronume al meu al tău al său ai mei ai tăi a mea a ta a sa ale mele ale tale al nostru al vostru al lor ai noştri ai voştri a noastră a voastră a lor ale noastre ale voastre v. prep.3.1.pl.4. f.1. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV 204 . eu/mie/pe mine însumi însămi noi/nouă/pe noi înşine tu/ ie/pe tine însu i însă i voi/vouă/pe voi înşivă el/lui/pe el însuşi ei/lor/pe ei înşişi ea/ei/pe ea însăşi ele/lor/pe ele v. PRONUMELE PERSONAL 1. 1. + pron. însene însevă înseşi/însele 1.sg. ENTITĂ I Pronume personale Pronume cu func ia de subiect eu tu el ea noi dânsul dânsa voi ei ele dânşii dânsele Pronume personale cu func ia de complement direct pe mine mă pe tine pe el pe ea pe noi pe voi pe ei te îl o ne vă îi pe ele le Pronume reflexive cu func ia de complement direct mă te se ne vă se Pronume cu func ia de complement indirect în cazul D.4. pers.1.3. de întărire m. la mine la tine la el / la ea la noi la voi la ei / la ele v. Pronumele personal de întărire pron. G 4. G.+ pron. A.4.pl. pe la etc. în N. G 3. mie îmi ie îi lui /ei nouă vouă lor îi ne vă le Pronume cu func ia de complement indirect în cazul A.1./D.

Adjective demonstrative de alternan ă adj.: acesta. o altă m.6.pl. ce. această. aceiaşi. aceleaşi. aceia.: acela.: acel.sg. acei.4. aceasta. + subst. acelea demonstrativ de identitate: acelaşi. ceilal i. aceia. aceasta. celelalte v. aceea. unul f.sg. aceste subst. + adj. acestea demonstrativ de depărtare: acela. ceilal i. + subst. celelalte Pronume demonstrativ de apropiere: acesta. cealaltă. aceşti.: celălalt. care. acelea Adjective demonstrative de identitate adj. unele 205 . aceştia.5. aceeaşi.3.pl. cât Pronumele cine. acea. aceleaşi demonstrativ de alternan ă: celălalt. . unii f.5. + subst. 3. unii unele al i alte Adjectivul m.sg.4. aceştia. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV 1. acestea Adjective demonstrative de depărtare adj.4. un alt vreun vreo fiecare oricare orice ceva câtva Pronumele m. aceea. + subst.1. Adjective şi pronume nehotărâte f. f. Adjective şi pronume demonstrative Adjective Adjective demonstrative de apropiere adj. cealaltă. G 3. Adjective şi pronume relativ-interogative Adjectivul care. aceeaşi. aceiaşi.sg. G.: acelaşi. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV 1. ce.pl.: acest.pl. una m. cât v. acele subst. + adj.

1.: în + un = într-un în + o = într-o din + un = dintr-un din + o = dintr-o prin + un = printr-un prin + o = printr-o v. Pro-verbe a face .12.Ce să fac cu copilul? .2. cele v.. Adjective şi pronume negative Adjectivul Pronumele nici un nici o nici unii nici unele nimeni (persoane) nimic (obiecte) nici unul nici una nici unii nici unele v. cea. fie-. -a. Articolul hotărât (enclitic) v. Articolul nehotărât (proclitic) un. 1.6.demonstrativ (proclitic) cel. Pro-fraze asta Asta n-o ştiu.8.2.Dă-i să mănânce.2. Articolul adjectival .1. G 3. -le. ARTICOLUL POSESIV (GENITIVAL) 1. G 3. Substitute lexicale lume oameni persoane tip individ chestie problemă 206 .altul vreunul alta vreuna al ii vreunii altele vreunele (compuse cu -va. G 3.4. ARTICOLUL HOTĂRÂT (u)l .2.14.13. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT 1. Asta nu mă interesează.2. a. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGATIV 1. o.4.11. + art. ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL) 1.neh.4. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRÂT 1.7.10. G 3. ori-.9. G 3. 1. nişte prep.posesiv (proclitic) al. G 3.6. cei. ai. alt…va) cineva oricine fiecine altcineva orice fiece altceva ceva careva oricare fiecare câtva oricât v. ale v. -i –le Articolul genitival .

a se întâmpla Accidentul s-a întâmplat seara. 2. a se pretinde Se pretinde să fim competitivi. a ine .3. EXISTEN A EXISTEN A / NONEXISTEN A a avea Au bani. dar nu au timp liber.ine i jucării? . a se da Se dă un film bun la televizor. dar nu-i găsesc. dar nu este timp. 3. a avea loc Conferin a are loc în sala mare. PREZEN A / ABSEN A a fi /a nu fi Maria este? Nu. a se cere Se cere să fim acasă la ora 7. 2.) a se desfăşura Colocviul se desfăşoară între 10 -12 martie. DISPONIBILITATEA / NONDISPONIBILITATEA a avea Am paşaport. OCUREN A/ CIRCUMSTAN A a fi La teatru e un spectacol foarte bun. a fi prezent /absent Cine e prezent şi cine e absent? a lipsi Lipsesc două persoane. SPA IUL 207 2. a lipsi Există bani. . dar lipseşte marfa. dar n-am viză. nu este.2. a găsi Am bani mărun i.Noi nu inem.4. dar nu există marfă. (fam. 2. a fi Sunt bani.1. a exista Există bani.2.

CLASIFICARE 4. aproape de departe de vizavi de lângă | aproape de | Noi locuim | departe de | tine. LOCALIZAREA "ABSOLUTĂ" ÎN SPA IU a fi Bucureştiul e în sud.3. PREPOZI IA.1.2.0.3.1. LOCALIZAREA 3. Studen ii sunt la universitate.0. LOCUL 3. pe Numai pe pământ trăiesc oameni. G 3. în | în România Acum suntem | în avion. a se afla Braşovul se află în centrul ării. v.1. ADVERBUL. iar ea din America pe Farfuriile sunt pe masă. | în casa noastră.1. din El este din Fran a. sub Câinele e sub masă.8. | în Bucureşti. CLASIFICARE 3. LOCALIZARE "RELATIVĂ" ÎN SPA IU prepozi ii + GN-A. la Acum prietenii mei se află la Bucureşti. unde? undeva altundeva oriunde niciunde = nicăieri peste tot înăuntru ≠ afară la / în nord la / în sud la / în est la / în vest în Nava spa ială a fost lanstă în cosmos. | lângă | 208 .7.

1 DEPLASAREA ÎN SPA IU MIŞCAREA a se mişca a merge a se duce a umbla a merge înainte = a înainta = a avansa a merge înapoi = a se întoarce a veni = a sosi = a ajunge 209 .Câ i km mai avem până la mare? .| vizavi de | înainte de după = dincolo de Eu cobor înainte de Bucureşti. aproape (de) | Marea e departe (de Cluj). CLASIFICARE 4. ADVERBUL. G 3.3. estul. v. nordul. CLASIFICARE 3. iar el după Bucureşti.Mai avem 10 km. departe (de) | GN-A. 3.0. vestul România se află în estul Europei. Gara e la 500 de metri (de casa mea). prepozi ii | + GN-G. LOCUL 3. 3.7. la + câ i + unitatea de măsură pentru distan ă La câ i km suntem de Bucureşti? câ i + unitatea de măsură pentru distan ă + a avea .Constan a e la 200 km de Bucureşti. DISTAN A distan ă .3.La ce distan ă este Constan a? . în fa a în dreapta în spatele în dreptul în centrul de-a lungul deasupra înăuntrul în afara la / în sudul. PREPOZI IA.3. acolo ≠ aici la sud | la nord | de la est | la vest | Dunărea curge la sud de Bucureşti.0. la + distan a de + unitatea de măsură pentru distan ă Ne aflăm la distan a de 250 de kilometri de Bucureşti.8.2.

0. DESTINA IA direc ia în ce direc ie | pe unde | + vb. Mergem cu maşina sau cu trenul? De la Bucureşti vin cu avionul. a ridica Ridica i mâna cei care pleca i azi. cu ce? Cu ce ai venit.2.1. cu prietenii sau cu părin ii? v. MIŞCAREA CU O PERSOANĂ SAU UN OBIECT a merge cu | + GN-A.1. cu avionul? cu cine? Cu cine ai călătorit. CLASIFICARE 3. a veni cu | Merg cu tine. Pe unde mergem la Bucureşti? 210 . PREPOZI IA. a trage Trage cartea mai aproape. NG 12.3. Duc cartea asta şi aduc alta. încotro | În ce direc ie merge trenul acesta? în direc ia | + adj.8. DIREC IA./nume loc.a reveni a pleca ≠ a se întoarce a porni a intra ≠ a ieşi a urca ≠ a coborî a fugi = a alerga a sări a apărea ≠ a dispărea a (se) atrage ≠ a (se) respinge a vira a circula a trece a tranzita a (se) amesteca a se înghesui a călători v. a duce ≠ a aduce | + GN-A. a conduce | Îl înso esc pe tata pînă la aeroport. Merge în direc ia Bucureşti. G 3. a înso i | + pe + GN-A. PERCEP IILE 3. Îi conduc pe prietenii mei prin oraş.3.

1. centru prin nordul.0. PREPOZI IA.8. TRECEREA a merge de la…la | + GN-A. Se întoarce la Cluj mâine diminea ă. iar ei moldoveni. centrul + GN-G. fie pe la / prin Sibiu. Vom călători prin nord(ul Europei). Noi suntem ardeleni. est. Drumul spre casă trece prin parc. prin | Nu ştiu încă. a merge către / spre + GN-A. vestul. CLASIFICARE 3. printre. Trenul trece prin Braşov. şi mergem spre gară. pe lângă | + GN-A. ORIGINEA din + ara/localitatea Vin din America de la + localitatea Vin de la New York.3. a proveni din + ara Cafeaua provine din Brazilia. NS 1. (cu) ce destina ie? Cu destina ia Paris. Se duce de la unul la altul. a se duce de la …la | a se întoarce de la …la | a veni de la …la | Merge de la Bucureşti la Timişoara. către | Spre Valea Prahovei. A. ării a fi + adjectiv indicând localitatea. G 3. regiunea.3. .Da. a trece | pe. sudul. LOCALIZAREA “RELATIVĂ” ÎN SPA IU v. a veni dinspre + GN-A. fie pe la / prin Braşov.2.4. sud. De la spectacol vin direct la tine. NG 3. Încotro mergem? spre | + GN-A. a fi din + numele localită ii. prin nord. ara Sunt din România. sunt român. Autobuzul trece pe la gară. v. vest. E originar din America.2. Tramvaiul trece pe lângă universitate. v. NG 3. pe la. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PERSOANEI a fi originar din / de la + subst. estul. LOCALIZAREA “RELATIVĂ” ÎN SPA IU 3. 211 . Şoseaua trece pe lângă râu. prin.Veni i dinspre aeroport? .1. v.3.pe la | + GN-A.

Pe unde traversăm? .1.a traversa | pe. a se apropia ≠ a se îndepărta + de + GN-A.6. prin | + adv. /GN-A. a urca ≠ a coborî Urca i două etaje. CUANTIFICAREA SPA IULUI 3.8.4. DIMENSIUNEA mărime măsură a măsura mare ≠ mic talie lărgime larg ≠ strâmt lungime lung ≠ scurt înăl ime înalt ≠ scund înalt ≠ jos 212 .3.0. MĂRIMEA. Acum ne îndepărtăm de Oradea şi ne vom apropia de Apuseni. În sus nu e nici un magazin. NG 3. viteză minimă ≠ maximă viteză legală Care e viteza legală în România? repede ≠ încet rapid a accelera ≠ a încetini Încetineşte! Mergi prea repede.5. PREPOZI IA. Părăsim România peste două zile.4. CLASIFICARE 3. v.0.1. ADVERBUL. .7. LOCALIZAREA “RELATIVĂ” ÎN SPA IU v. CLASIFICARE 3. 3. ABSEN A MIŞCĂRII a nu se mişca = a sta = a rămâne nemişcat imobil inert Nu vă mişca i! Rămâne i pe loc! 3.2. în sus ≠ în jos Trebuie să merge i pe stradă în jos. Coborâ i la sta ia următoare. VITEZA viteza pe oră kilometri pe oră Aici se poate circula cu (viteza de) 100 km pe oră.3. a părăsi + GN-A. G 3.Traversa i pe aici (pe trecerea de pietoni).

3.1.5.UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE GREUTĂ II kilogram (kg) gram (g) tonă (t) 3.2.4. + vb.4.10 kg.adâncime profunzime adânc = profund grosime gros ≠ sub ire gros ≠ fin maxim minim mediu mijlociu Structuri interogative ce + subst.Cât cântăresc cartofii? .4.4.4.4. GREUTATEA greutate cântar a cântări a cântări mult ≠ pu in greu uşor . CAPACITATEA ŞI VOLUMUL capacitate volum 213 .Aşa mult? 3. Ce înăl ime / lungime / talie / are? 3.4. . UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE SUPRAFE EI metru pătrat (m 2) centimetru pătrat (cm 2) kilometru pătrat (km 2) hectar (ha) ar (10 m2) 3. UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE LUNGIMII metru (m) kilometru (km) decimetru (dm) centimetru (cm) milimetru (mm) 3.

vară diminea ă. clipă./ p.5.1.5 l) sfert de litru (1/4 l) decilitru (dl) decalitru (dal) metru cub (m3) centimetru cub (cm3) 3. secol. primăvară. lună.14. NG 6. NO IUNI TEMPORALE MOMENT/ PUNCT ÎN TIMP oră (h) ora trei trei fără / şi | un sfert / douăzeci trei şi jumătate ora 15 / trei după-masă (3) a. deceniu. mileniu anotimp.6.4. seară. săptămână. 0. UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE CAPACITĂ II ŞI VOLUMULUI litru (l) jumătate de litru (1/2 l .m. TEMPERATURA grad (º) v.voluminos mare mic Ce capacitate are acest depozit? Ce capacitate cilindrică are motorul? 3.1. TEMPERATURA 4. secundă minut oră.2. noapte după-masă = după-amiază week-end 214 . an. toamnă. iarnă.4. DIVIZIUNI ALE TIMPULUI moment.1. TIMPUL 4. 4. miezul nop ii la + ora la trei şi cinci în + data în 15 ianuarie 1989 4.m la amiază. amiază. sfert/jumătate de oră zi.0.

Vine în jurul orei patru/acestei ore. într-o lună pe la. aseară.7.3. peste. de De ieri / trei zile e bolnav. poimâine. alaltăieri.3. G 3.8. atunci..0. acum o oră / trei zile /un an cu. G 3.. G În timpul zilei / vacan ei pentru A plecat pentru o lună.. NG 4.. INDICAREA TIMPULUI oră. Programul durează până în 2003.în urmă / înainte cu trei ore în urmă astăzi.. când ? curând acum... deseară (în) diminea a / seara / săptămâna / luna| asta / aceasta (în) anul / secolul | acesta / ăsta anul /săptămâna / luna | trecut (ă) / următor (oare) prepozi ii la + diviziuni ale timpului la ora trei. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV v... CLASIFICARE 4. CLASIFICARE 3.vacan ă numele zilelor săptămânii şi ale lunilor anului v. După o lună a plecat refăcut. la noapte în + data exactă/luna/anul în cinci iunie 1987.Cât e ora /ceasul? / Ce oră e ? . Până la (ora) trei sunte i liberi.) acum.. după Ne vedem peste un an. la vară. Anul Nou anul acesta /acela în câ iva ani v. UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE TIMPULUI 4. ADVERBUL. PREPOZI IA.4. la amiază. în jur de (pe la | (ora) patru / amiază) în jurul + GN-G. ceas .(E )unu /două etc. ieri.1. mâine.0. 215 . DURATA prepozi ii în timpul / în cursul + subst..3. în septembrie într-un an. de la.. Crăciun. până (la / în) Până mâine nu ne vedem.20.. din De la /din 3 decembrie a început să ningă.. Paşte.

din + data exactă + până în Din 12 iulie până în 12 august sunt în concediu. MAI MULT CA PERFECTUL 216 .m. de | subst. (anterioritate în raport cu un moment trecut) Înainte.| până la/în De luna aceasta până la sfârşitul anului avem mult de lucru.6.. de | adv. durată Ce durată are cursul? v.1. G 3. a întârzia / a fi în întârziere Trenul întârzie din cauza condi iilor meteo. RAPORTURI TEMPORALE 4. (anterioritate în raport cu momentul vorbirii) Am fost în Grecia. G. A mai călătorit prin Italia. Concertul ine/durează două ore. G 3. CLASIFICARE timpuri verbale pf.0.1.2. NG 4.3.8.4. m. v. Am ajuns prea târziu la întâlnire.| până Lucrăm de mâine până poimâine.2. Lucrarea asta îmi ia o oră. DEVREME/TÂRZIU (ÎNAINTE DE VREME / ÎN ÎNTÂRZIERE ) a fi a ajunge | | (prea) devreme / târziu / | cu / în întârziere E prea devreme pentru a pleca la gară.4. Înainte de 1990 eram student. PREPOZI IA. Fusese deja în Grecia. CLASIFICARE 4. a ine.1.0. înaintea + subst. 4. a dura..pf. mult/pu in timp = multă/pu ină vreme Nu ne-am văzut de mult timp. UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE TIMPULUI v. de la + ora + (până) la Suntem liberi de la 10 (până) la 12.în La Bucureşti se ajunge cu trenul în 6 ore. PREPOZI IA. Înaintea anului 1990/lui1990 n-am călătorit în străinătate.1. v.. PERFECT COMPUS 3.1.8.5. a-i lua. ANTERIORITATE prepozi ii înainte de + momentul temporal Înainte de amiază a fost timp frumos.6.20. Mai călătorise prin Grecia.2. nu fusese la Paris.G 3.c.2.

4.6.2. între timp / în timpul ăsta Eu dau un telefon. G 3.1.1. CLASIFICARE Prepozi ii peste / în / după | trei zile / două luni..3. ADVERBUL.4.1. v. După ce bei cafeaua. concomitent v. AV 5.2. acum.1.1.1. G 4.6. Cât aşteaptă trenul. Viitorul indicativ Vremea se va încălzi. SIMULTANEITATE când. VIITOR v. ANTERIORITATEA ŞI POSTERIORITATEA 4. Bei cafeaua | după aceea / pe urmă / apoi | plecăm..1. etc.0. CLASIFICARE 4.2. plecăm.4.4. G 3.2. (în) diminea a /clipa / luna | asta v. MODURI PERSONALE 4. ORGANIZAREA DISCURSULUI 4.4. subord.8. G 3.1.6.0. ANTERIORITATEA ŞI POSTERIORITATEA 4. REFERIREA LA TIMP v. (vb. G 4. SECVEN Ă înainte / prima dată /(mai) întâi. între timp tu faci o cafea. apoi ies la plimbare.5.1. astăzi (în) anul ăsta /acesta .3.4. SIMULTANEITATEA 4. PREPOZI IA.4. INDICATIVUL.4. citeşte un ziar.2. PREZENT 217 ..5. v.1....7. G 3.6.2 REFERIREA LA PREZENT Prezentul indicativ Vorbeşte la telefon. REFERIREA LA VIITOR Prezentul indicativ + adverb de timp cu sens de viitor Mâine plec la Cluj. G 3. în timp ce / cât (timp) + prop.apoi /pe urmă / mai târziu Întâi scriu scrisoarea.1. în prezent. anul / secolul / luna / joia | următor (-oare) / viitor (-oare ) (în ) seara / după-masa /duminica | asta / aceasta (în) anul / secolul | ăsta / acesta v.) + după aceea / pe urmă / apoi Mihai soseşte după (ora) trei / mine. G 3.6. INDICATIVUL. simultan. pe când. după ce + vb.1.1. în acelaşi timp. v. PREZENT v. POSTERIORITATE după + GN-A.5. INDICATIVUL.

MAI MULT CA PERFECTUL v..4.. IMPERFECT 3.1. de pu in timp v.. AMÂNARE ..5. mar ea.0. înainte.. alaltăieri... cu.2. Omul e o fiin ă gânditoare. uneori.1. nu prea des de obicei o dată / de două / multe ori. Nu încetează să vorbească.etc. 218 4. a întârzia a amâna.4... în urmă cu | o zi / săptămână / o lună / un an etc.5..6. ÎNTÂRZIERE mai târziu Dan soseşte mai târziu. niciodată. REFERIREA LA TRECUT Perfect compus Perfect simplu Imperfect Mai mult ca perfect acum. cu. rar(eori) aproape niciodată.2.. ITERA IA CONTINUITATE de + număr + unitate de timp Locuieşte la Cluj de trei ani a continua + vb.4.1..Conj. Continuă să plouă. 4..1.. săptămânal.7. des(eori). FRECVEN Ă întotdeauna. mereu. CLASIFICARE 4. G 3. G 3.3.1. de curând. a avea întârziere.1.2. G 3.. a nu înceta + vb.9. recent.. amânare 4. . A sosit acum trei zile..6. PERFECT COMPUS 3. o dată pe + unitatea de timp zilnic / cotidian.3.Conj.6.6. CLASIFICARE REFERIRE FĂRĂ PRECIZARE TEMPORALĂ Oraşul Cluj se află în Transilvania.2. PERFECT SIMPLU 3. | înainte / în urmă de-abia De-abia a sosit.6. ADVERBUL..2. anual (în) fiecare + unitate de timp lunea.7. ADVERBUL.. anul / luna /joia | trecut /-ă ultimul (-a) | an / lună ieri. 4.1.0. v.8..6.7. lunar.1. câteodată. etc.

. G 4.3. tot timpul. ITERA IA 4. încă o dată. G 3.Conj. pentru totdeauna.0. TEMPORAR pentru + GN-A. ADVERBUL. ÎNCEPUT a începe (+ vb.4. 4.) Începe să vorbească. UNICITATE (numai ) o dată o singură dată a nu repeta unic irepetabil 4.0. G 3.15. I i dau cartea pentru trei zile.a nu se opri (din) + vb.7. a-i da drumul (fam.6.11. CLASIFICARE PERMANEN Ă (în)totdeauna. 219 4./GN-A. ADVERBUL. v./subst. uneori. repeti ie Repeti ia este mama învă ării. v. v. nu tot timpul. REPETI IE a repeta Repeta i. + de + GN-A.10. din când în când Câteodată are dreptate.13. a se apuca de + vb.14.Sup. CLASIFICARE 4. când şi când. M-am apucat de învă at /lucru.prez. de două / trei/ multe / câteva | ori iar(ăşi) şi iar(ăşi) mai Mai cântă o dată.4.7.) Dă-i drumul ! Spune! de la / din Lucrez de la 9 / din 1998.12. Nu se mai opreşte din vorbit. nu întotdeauna vb. Locuieşte la Cluj de trei ani. DURATA 4.Sup. 4. iar(ăşi). spune profesorul. câteodată. INTERMITEN Ă nu totdeauna /nu tot timpul / nu permanent Nu întotdeauna are dreptate. A plecat dintre noi pentru totdeauna. veşnic Totdeauna procedează corect.

CUANTIFICAREA NUMERICĂ APROXIMATIVĂ 220 . TRANZI IE a (se) schimba Se schimbă vremea. 4./GN-A.2. Cursurile in două săptămâni. a deveni Cerul devine roşu. brusc | Brusc a început furtuna.19.de acum înainte De acum înainte te voi asculta.2002 / până la vară / până mâine / până în mai 4. STABILITATE a rămâne Cât (timp) rămâi aici ? Vremea rămâne uscată. 4. până + adv. a aştepta Trebuie să aştep i cinci minute.1./Furtuna a început brusc. Discu ia noastră s-a încheiat. deodată | dintr-o dată | + vb. ÎNCETARE a înceta. a începe Începe să fie frig. SCHIMBARE. NG 5. a (se) termina. a(se) opri Ploaia a încetat / s-a oprit. a ajunge A ajuns bătrân. UNITĂ I DE MĂSURĂ ALE TIMPULUI secundă minut oră/ceas zi săptămână decadă lună trimestru semestru an deceniu secol/veac mileniu v.17. a sta Voi sta aici o lună. 4. până la / în + ora / data data exactă sau aproximativă până la 11 / până în 12. a ine Ploaia ine mult.16.07. a (se) încheia.18.

primii. v. câte doi.1. NUMERALUL FRAC IONAR 3. G 3. CANTITATEA NUMĂRUL zero ≠ infinit numerale cardinale unu. circa. prima.3. CUANTIFICAREA 5.5.5. 5. NUMERALUL MULTIPLICATIV ŞI REPETITIV 3. NUMERALUL CARDINAL PROPRIU-ZIS 3. vreo | 300 de persoane. primele al doilea / a doua al treilea / a treia … numerale frac ionare o doime = o jumătate o treime o pătrime = un sfert o zecime o sutime….5. numerale multiplicative îndoit = de două ori = dublu întreit = de trei ori = triplu înzecit = de zece ori însutit = de o sută de ori înmiit = de o mie de ori numerale distributive câte + numeral cardinal câte unu.4. mai pu in | de + numeral mai mult | Avem la dispozi ie mai pu in / mult de 10 minute. NUMERALUL DISTRIBUTIV 5. patru etc. 221 .2.5. o duzină jumătate de duzină o sută o mie un milion un miliard numerale ordinale întâi = primul. trei.1. NUMERALUL ORDINAL 3. câte zece etc.6.2. doi.5.1. CUANTIFICAREA NUMERICĂ APROXIMATIVĂ aproximare aproximativ | în jur de | cam | + numeral circa | vreo | Au venit aproximativ |cam.5.5.

5. suficient.4. Structuri exclamative atâta. v. (ora +) numeral + fix Concertul începe | la (ora) 5 fix. -ă | + GN neart.2.6. Atâta lume! 222 . -e | Toate păsările migratoare pleacă toamna. CUANTIFICAREA NO IUNILOR REALIZATĂ PRIN SUBSTANTIVE determinan i nehotărâ i mult | pu in | nici un /o | + GN neart. ≠ Nu e nici o pasăre. G 4. CANTITATEA 5.2. atâ ia + subst. 5. câteva | Sunt multe păsări.3.4. CUANTIFICAREA NENUMERICĂ EXACTĂ în total în totalitate toată lumea v.1. to i.2.5. unele | câ iva. CANTITATEA 5. G 4. | apă destulă. ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÂTE v. hot. CUANTIFICAREA NUMERICĂ EXACTĂ fix | + numeral cardinal exact | Avem exact / fix 20 de căr i. toată. -ă | (Nu) avem | destulă apă.4. NG 1.-ă | prea pu in.2. | fix la (ora) 5. majoritatea | + GN-G. tot.4. amândoi | amândouă | + GN art. cea mai mare parte a| Majoritatea păsărilor pleacă toamna în ările calde. -ă | insuficient.2.peste ≠ sub + numeral Are peste / sub 100 de kg. prea mult. unii. CUANTIFICAREA NO IUNILOR 5. atâtea. Sunt fix 5 ore de drum. -ă | (nu) destul.

CUANTIFICAREA NO IUNILOR REALIZATĂ PRIN GRUP VERBAL v.2. Structuri exclamative atâta Atâta vorbeşte! aşa E aşa de frumoasă! V.3. COMPARA IA 5.2.4.1.3.4.6.3. COMPARA IA 3.3. ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÂTE 1. CUANTIFICAREA NO IUNILOR REALIZATĂ PRIN GRUP VERBAL pu in = un pic (nu) destul = (in)suficient prea mult ≠ prea pu in atât de mult ≠ atât de pu in Trebuie să înve i mult. G 3.1.3.6.7. COMPARA IA 3. ADJECTIVE ŞI PRONUME NEGATIVE 5. ADJECTIVUL.4. ADJECTIVUL.4.3. COMPARA IA v.atât de pu in.2.3. NG 5. ADVERBUL. NG 1. -ă + subst. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGATIV 3. ADVERBUL.2.7. G 3.7.3. V. destul de | atât de | aşa de | pu in | un pic | aproape | Limba română (nu) e foarte grea. CUANTIFICAREA SUPERLATIVĂ 5. ADVERBUL.7. COMPARA IA 3. /adv.2. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRÂT 3. Atât de pu ini bani! v.3.4.4. CUANTIFICAREA COMPARATIVĂ 5.2.4. -ă /mult.G 3. CUANTIFICAREA NO IUNILOR REALIZATĂ PRIN ADJECTIVE ŞI ADVERBE foarte | extrem de | extraordinar de | formidabil de | nu) prea | + adj. CUANTIFICAREA COMPARATIVĂ 223 .6. CUANTIFICAREA NO IUNILOR REALIZATĂ PRIN ADJECTIVE ŞI ADVERBE 5.1. COMPARA IA 5.3. ADJECTIVUL.

3. v.3. inferioritate mai pu in + adj. Ea vorbeşte mai pu in bine (ca mine) româneşte. Noi suntem cei mai pu in interesa i de această problemă.3./adv. superlativ relativ de superioritate cel/cea/cei/cele mai + adj. pe atât e de modest. ADVERBUL./adv. COMPARA IA 3.4. ADJECTIVUL.1./adv.1. | la fel de Ei vorbesc la fel de bine englezeşte ca voi./adv. COMPARA IA CALITATEA CALITĂ I FIZICE 224 6. G 3. Fraze comparative pe cât + prop. Pe cât e de inteligent. Cântă foarte frumos. superlativ absolut analitic foarte / tare + adj.| ca la fel de | | tot aşa de Maria e | tot atât de frumoasă |ca sora ei. + pe atât + prop. + decât /ca Mihai e mai înalt decât Dan. Vremea e foarte frumoasă. Ne-am sim it extraordinar de bine la munte.7. superlativ relativ de inferioritate cel/cea/cei/cele mai pu in + adj. .3. COMPARA IA 5./adv./adv.+ din/dintre + GN-A.Gradele de compara ie ale adjectivelor şi adverbelor superioritate mai + adj. ADVERBUL. Ea vorbeşte mai bine ca mine româneşte. + ca /decât El e mai pu in inteligent ca fratele său. CUANTIFICAREA SUPERLATIVĂ Gradele de compara ie ale adjectivelor şi adverbelor superlativ absolut sintetic super (LV) extra (LV) fantastic (LV) Filmul a fost super. El e cel mai bun din grupă/dintre to i.+ din/dintre + GN-A. COMPARA IA 3. egalitate tot aşa de | tot atât de | adj. 6. extraordinar de/ formidabil de + adj. G 3. Masa a fost extra. V. ADJECTIVUL.1.7./adv.

) 225 . 6. CULOAREA culoare a avea culoare ≠ a fi incolor Apa nu are culoare. A avea | formă | + adj. aramă. alb ≠ negru roşu galben albastru verde maro gri roz Drapelul României e roşu.1.1. galben şi albastru. | aspect | Sala are formă | rotundă. DIMENSIUNEA v.1.6. NG 3. STAREA SAU FORMA 6. aluminiu etc. DIMENSIUNEA 6. | de cerc.1. a fi de formă + adj.5. de exemplu verde deschis (= vernil). aur.4. FORMA formă rotund pătrat dreptunghiular triunghiular oval a fi în formă de + GN-A.3. v. G 4.4. MĂRIMEA. Ca Pământul e ca o portocală. portocaliu vişiniu fumuriu auriu culoare închisă ≠ culoare deschisă Îmi plac culorile deschise. e incoloră.3. / + de + GN-A. Pământul este de formă rotundă. argint. a albi a înnegri a (se) înroşi a (se) îngălbeni a (se) înverzi Primăvara natura înverzeşte.1. MATERIALE metale (fier.1.2. Sala e în formă de cerc.

5. 6.1.1.inox o el inox(idabil) plastic hârtie carton lemn sticlă lână piele por elan cristal ceramică 6.1.5.1. CARACTERISTICILE MATERIALELOR 6.2.7.6.5. AUTENTICITATEA veritabil autentic pur curat fals imita ie Sunt perle veritabile.1. UMIDITATEA ud 226 .1.VECHIMEA MATERIALELOR vechi nou antic modern la modă demodat 6. CARACTERISTICILE FIZICE ALE MATERIALELOR dur moale rezistent fragil tare solid lichid lavabil impermeabil elastic suplu casant (in)oxidabil 6.

umed uscat a (se)uda ≠ a (se)usca a stropi a înmuia a umezi Hainele s-au uscat. e zgomot. 6. cu voce joasă cu voce tare a striga strigăt a ipa ipăt a şopti şoaptă Vorbi i în şoaptă. AUDIBILITATE a (se) auzi a nu (se) auzi zgomot gălăgie linişte Face i linişte. Nu se aude nimic.8. tare ≠ încet Pune sonorul mai tare.1. a (se) vedea bine ≠ a (se) vedea rău Nu se vede bine. VIZIBILITATEA a (se) vedea vizibil ≠ invizibil vizibilitate întuneric ≠ lumină Nu se vede nimic. e întuneric. N-aud. Pune i muzica mai încet.1.9.10. 6. 6. e cea ă.1. GUSTUL gust a gusta a avea gust bun = a fi gustos = a fi bun la gust a avea gust rău = a fi rău (la gust) gustos fără gust Mâncărurile (nu) sunt gustoase (ne)sărate. fad dulce amar acru Murăturile sunt acre. sărat ≠ nesărat aromat 227 .

SENZA II.) . parfum a (se) parfuma a fi parfumat Unele flori sunt foarte parfumate. MIROSUL miros a mirosi a mirosi bine ≠ a mirosi rău a avea miros bun ≠ a avea miros rău Trandafirii au miros bun.12. PERCEP II 6. . picant = condimentat sec demisec Îmi place vinul sec.A ce miroase în cameră? .Miroase bine.11.3. 6. NS 12.1. NS 12. TRANSPAREN A transparent transparen ă transluciditate opac opacitate 6. PIPĂITUL pipăit a pipăi a palpa sim tactil v. a ce miroase? (interog.1. SENZA II ŞI PERCEP II 6.Doresc o băutură aromată.3. a mirosi a + GN neart.13. v.1. grad cald căldu răcoare rece frig ger căldură caniculă timp frumos = vreme frumoasă timp urât = vreme urâtă 228 .1. TEMPERATURA temperatură a creşte = a urca ≠ a scădea Azi temperatura creşte / urcă / scade.14.Miroase a parfum de lavandă.

dar scrie prost.16. NG.3. v. sunt minus 20 de grade Celsius (-20o C).15. MĂSURA v. VALOARE.2.4.4.3.3. ADVERBUL. CALITĂ ILE PERSOANEI v.3. CUANTIFICARE SUPERLATIVĂ 6. NG 3. PRE valoare a valora de valoare (de) pre a pre ui a costa 229 . NS 1. COMPARA IA 3. VREME. DIMENSIUNEA 6.E cald /e frig. APRECIEREA GLOBALĂ bun ≠ rău bine ≠ rău / prost Vorbeşte bine româneşte. Ce temperatură e afară? Câte grade sunt? . bogat ≠ sărac fericit ≠ nefericit inteligent deştept ≠ prost (cel) mai bun ≠ (cel) mai rău aşa şi aşa v.Sunt 15o C. plus … grade = … grade peste zero structuri interogative Cum e vremea azi? . GREUTATEA 6.5.1.2. APRECIEREA 6. GREUTATEA v. METEO 6.7. G 3.3. 3.4. IDENTIFICAREA ŞI CARACTERIZAREA PERSOANEI 6. COMPARA IA v.1. CLIMĂ. NS 4. MĂRIMEA.1.1. ADJECTIVUL.3.temperaturi pozitive ≠ temperaturi negative minus … grade = … grade sub zero Azi e ger. CUANTIFICAREA COMPARATIVĂ 5.1.4. NG 5.

DEZIRABIL / INDEZIRABIL a dori = avea o dorin ă a fi de dorit E de dorit să conduci ziua.6. ADECVARE / INADECVARE e bine ≠ nu e bine e bine ≠ e rău a (nu) se potrivi cu = a fi potrivit cu Hainele tale nu se potrivesc cu vârsta. 6. (e) destul de bine = merge (nu) e perfect (nu) e exact … (nu) e chiar … (nu) e fix … (Nu) E exact ce trebuie. nu noaptea.3. NS 9.4. a fi mai bine = a fi preferabil = a fi de preferat Ar fi bine | Ar fi preferabil | să conduci ziua. a-i plăcea (mai mult) ≠ a nu-i plăcea a-i conveni ≠ a nu-i conveni Îmi convine propunerea ta.3. CALITĂ I ESTETICE frumos minunat perfect urât oribil 6.5. numai de | Dacă ar fi mai cald! 230 . CUMPĂRĂTURI 6. Cond.3. ACCEPTABILITATE / INACCEPTABILITATE bine ≠ rău bun ≠ rău acceptabil ≠ inacceptabil a (nu) accepta = a (nu) admite a fi acceptabil = a merge = a fi admisibil a refuza a sta bine ≠ a sta rău / prost (a sta) aşa şi aşa 6. Ar fi de preferat | Structuri exclamative dacă |+ vb.scump înalt mare v.3.3.

9.Conj. Aşa e. adevărat ≠ fals E adevărat. Am răspuns corect. G 3.3. ≠ Nu-i aşa. NORMALITATE / ANORMALITATE normal ≠ anormal a fi (a)normal | + pentru + GN-A.8. a se obişnui normalitate anormalitate anomalie ciudat bizar vulgar vulgaritate porcărie 6. Asta e anormal pentru un copil.) | bineîn eles | Fireşte că ştiu româneşte./ | + vb.) | + că + vb. reuşită reuşit ≠ nereuşit admis ≠ respins 231 . CORECTITUDINE / INCORECTITUDINE corect ≠ incorect Ai pus o întrebare corectă. normal (adv. SUCCES / INSUCCES succes a (nu) avea succes a (nu) reuşi Încercarea n-a reuşit.) | natural (adv.7.Conj.3.3.2. MODUL CONDI IONAL-OPTATIV 6.3. obişnuit natural firesc fireşte (adv.1.6. E normal să gândeşti aşa. ≠ Nu-i adevărat. Numai să nu întârzii! v.Numai de-ar veni la timp! numai + vb. a fi bine ≠ a fi rău a spune / zice bine ≠ a spune / zice rău Bine zici! Nu zici bine! 6.

Inf.a trece ≠ a cădea Am trecut examenul. cum.3. 6. Ştie să conducă maşina.Conj./ + vb.3./ folositor ≠ nefolositor | + GN-D.1. Se pricepe să facă orice lucru. APRECIEREA IMPORTAN EI important | + ce. (N-)are importan ă ce spui.10. a (nu) face caz de + GN-A. Se pricepe la orice.Conj. a câştiga ≠ a pierde victorie înfrângere a rata ratat 6. | + vb. Nu va face caz de această situa ie. de folos în plus degeaba 6.3. E inutil să mai vorbeşti./ vb.Conj. E folositor tuturor./ a (nu) conta | + vb.13. să lucreze la computer. / Pot să lucrez orice. APRECIEREA CAPACITĂ II/ COMPETEN EI capacitate ≠ incapacitate capabil ≠ incapabil a (nu) fi capabil | + de + GN-A | + de + vb.3. etc. a putea + vb.15. Conj. a şti + vb. Conj. AV 2.+ vb. a se pricepe | + la + GN-A. UTILITATE / INUTILITATE util ≠ inutil | pentru + GN-A. APRECIEREA NECESITĂ II 232 . / a (nu) avea importan ă | + pentru + GN-A.Conj. Nu sunt capabil de nimic rău. E util pentru mine. Sunt capabil | de a conduce o firmă.Inf. A CERE INFORMA II ASUPRA CAPACITĂ II 2.12. | să conduc o firmă. Pot lucra orice.11.1. când.16. Călătoria e foarte importantă pentru mine. | + vb. A DA INFORMA II ASUPRA CAPACITĂ II 6. v.

8. dar e greu să faci.15.) |+ D. v. SUFICIEN Ă / INSUFICIEN Ă suficient = destul ≠ insuficient Mâncarea e (in)suficientă pentru 100 de persoane. A CONSIDERA UN FAPT CA NENECESAR 6. 7.necesar necesitate a (nu) fi necesar | + vb. FACILITATE / DIFICULTATE greu uşor facil dificil a fi uşor ≠ a fi greu | + de + Part.3.7.3. RELA IILE RELA II ÎN SPA IU 233 . A CONSIDERA UN FAPT CA IMPOSIBIL 6.2. v.16. A CONSIDERA UN FAPT CA NECESAR AV 2.Conj.10. dificultate = greutate Avem dificultă i multe şi felurite.1. Câştigă suficient / destul pentru a trăi confortabil. Nu-i necesar să-mi spui nimic. POSIBILITATE / IMPOSIBILITATE poate a (se) putea posibil ≠ imposibil posibilitate ≠ imposibilitate a (nu) fi sigur (nu) poate fi Nu poate fi aşa (cum spui)./ a fi insuficient ≠ a nu ajunge ≠ a nu fi destul | vb. 7. a (nu) trebui | E absolut necesar să plece. Mi-e suficient | să te ştiu fericit. AV 2. E uşor de spus.2.Ind.2. E uşor să vorbeşti. Îmi ajunge | că te cunosc. Conj. A CONSIDERA UN FAPT CA POSIBIL AV 2. (Supin) a fi dificil | + vb. AV 2.14. Conj. a fi suficient = a ajunge = a fi destul (impers.2. dar greu de făcut.9./ că + vb. Trebuie să plece.3. facilitate Se acordă facilită i financiare. Mi-e destul | 6.

v. OBIECTUL AC IUNII obiect direct Dan deschide uşa .0.3.2.1.v. agent introdus cu prep. v. Scrie cu creionul. RELA II DE REALIZARE A UNEI AC IUNI 7. A cumpărat ceva pentru Dan /mine. ADVERBUL.3. INSTRUMENTUL AC IUNII cu + subst. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL 7.6.3. G 4. la Dă mâncare la câine. v. G 4. G 3. dativul cu prep. G 3.4.2. LOCUL AC IUNII complemente circumstan iale de loc v.2. G 3.h. de (către) Dan a fost ajutat de (către) profesor.6.0. TIMPUL 7.0. COMPLEMENTUL DIRECT v.4.3. TIPURI DE VERBE 7. CLASIFICARE 4.6.G 3.2. SPA IUL v. SPA IU v. RELA II ÎN TIMP v.3.0. v.0. obiectul ac iunii ca subiect cu vb.5.6. DATIVUL AC IUNII dativ ca obiect indirect I-a telefonat lui Dan.3. NG 3.3. NG 4. BENEFICIARUL AC IUNII dativ posesiv Îmi iau geamantanul şi plec.6.7. G 4.3.3. pasiv Uşa a fost deschisă de Dan.2. AGENTUL AC IUNII agentul ca subiect Dan lucrează.2. G 3.3. G 3.3. NG 3. art. TIMPUL v.6. COMPLEMENTUL INDIRECT 7. COMPLEMENTUL INDIRECT 7. pentru + GN-A.6. LOCUL 234 .1.2. LOCUL 7. v. DIATEZA PASIVĂ 7.

3. Înve i doar exersând. G 3. cum Fă cum vrei. 7. a fi surprins. a spera să a se mira (minuna). şi locu iuni adverbiale din greu.3.1. MODUL RELA II ÎNTRE FAPTE ŞI AŞTEPTĂRI a se aştepta la.3.8 TIMPUL AC IUNII complemente circumstan iale de timp v. bine A lucrat din greu.2. în felul acesta / ăsta prin| intermediul vb. NG 4. NEREALIZAREA FAPTULUI AŞTEPTAT nu încă. 7.4.5.7. AŞTEPTĂRI 7. G 4.Încă nu. la fel cu / ca 235 .0. rău cu grijă. CLASIFICARE v. a aştepta. încet.0. adv. a crede că. 7. TIMPUL MODUL AC IUNII complemente circumstan iale de mod astfel.7. prep. v. tare.4. ADVERBUL. a se îndoi fără îndoială Am aşteptat la o scrisoare de la tine. G 4. . ADVERBUL. G 3. în acest mod. lent.5. ca Foloseşte asta ca batistă.5. 7.9 7. în grabă. CLASIFICARE v. REALIZAREA FAPTULUI AŞTEPTAT deja Evenimentul a avut deja loc.Ai dat deja examenul.4. 7. .4.4. TIMPUL v. rapid. încă nu Evenimentul n-a avut loc încă. RELA II COMPARATIVE ASEMĂNAREA / DEOSEBIREA ca E vesel ca un copil. Ger.7.1.

ADVERBUL. RELA II DE SUBSTITU IE în loc de / să În loc de apă. v. 236 .5. bea vin.4. a fi la fel cu Haina ta e la fel cu a mea. ale … Paşaportul de pe masă e al meu. similar cu ca şi cum | ca şi când | + vb.3. OPOZI IA 7. în locul Du-te tu în locul meu. v. a semăna cu Băie ii seamăna cu mamele lor. ai. a fi deosebit /diferit de Clima temperată e foarte deosebită de clima tropicală. SUPERIORITATE v.5. IDENTITATEA 7.6. G 4. a se asemăna (…) cu Se aseamănă unul cu altul.5. G 3. posesiv Afară plouă. Câinii sunt ai domnului Popescu.6. a fi asemănător cu Oraşul Sibiu e asemănător cu Sighişoara.5. RELA IILE DE POSESIE subst.3. afirma ia aceasta îmi apar ine. a apar ine Recunosc. CONFORMITATEA 4. NG 5. ADJECTIVUL.7.6. COMPARA IA 7. a fi + al. bea vin. EGALITATE. COMPARA IA 3.2. Casa Mariei e nouă.3. DIFEREN A. CUANTIFICAREA SUPERLATIVĂ v.3.3.6. 4. Cond. CUANTIFICAREA COMPARATIVĂ NG 5.Sora ta e la fel cu tine. D. G. a. de parcă | Vorbeşte de parcă ar cunoaşte situa ia.1. Se comportă la fel ca părin ii.5. îmi iau umbrela. G.1. INFERIORITATE. În loc să bea apă. a se deosebi de Mun ii Dobrogei se deosebesc de Carpa i.2.

ARTICOLUL GENITIVAL POSESIV 7. DISJUNC IA sau / ori Ce bei. însă nu conduc. şi … şi… nici nici …nici… Nici vara. CLASIFICAREA CONJUNC IILOR DUPĂ TIPUL RELA IILOR SINTACTICE 7. RELA II LOGICE 7. ori taci.7.3. a fi proprietar El e proprietarul (restaurantului).0.2. dar nu vorbesc.3.9. OPOZI IA dar / însă În eleg româneşte. în timp ce în schimb El doarme în timp ce eu lucrez. v. ci Nu merg la teatru.1. ci la operă.9. iar Ea vorbeşte. a fi posesor Cine e posesorul acestui obiect? v.7. Mergem fie la teatru fie la operă. CONJUNC IA şi Ion şi Dan sunt prieteni.a poseda / a avea Posedă | o casă la ară. vin sau bere? Doreşti pâine ori cozonac? sau … sau… ori … ori… fie … fie… Mergem sau la munte sau la mare. atât … cât şi… Atât vara cât şi iarna putem pleca în vacan ă. Are | a avea o proprietate Au mai multe proprietă i la ară. ADJECTIVE ŞI PRONUME POSESIVE 1. Ori spui. 237 .7.1. iar eu ascult. Am maşină.7. NG 1.2. v. nici iarna nu pot pleca în vacan ă. G 4. ENUMERAREA 7. G 3.

G 4. G 4.9.2.7.5.2.6.10. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA 7. AV 2.8. G 4.7. EXCEP IA 7.9. G 3.7.G 4.v. CLASIFICAREA CONJUNC IILOR DUPĂ TIPUL RELA IILOR SINTACTICE 7. DEDUC IA v. SCOPUL 7. CAUZA / CONSECIN A v.7.8. G 4. CONCESIA v. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA v.7. SCOPUL v.7.13-14 A FORMULA IPOTEZE DE EVENTUALITATE ŞI IREALITATE 7. CONDI IA v. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA 238 .0. CONCESIA 7. G 4. EXCEP IA v.4.9.7.9.2.7. G 4.9. CAUZA ŞI CONSECIN A v.

GRAMATICA 239 .

aşa cum o propunem aici. gradul de dificultate pe care l-am ales depăşeşte întrucâtva „nivelul prag” propriu-zis. dar pentru „în elegerea” mesajelor de către străini. Un utilizator al românei situat pe „nivelul prag” (B1) este. nivelul competen elor aşteptate este corespunzător. în condi ii institu ionale sau nu. 240 . dar şi a problemelor gramaticale. un vorbitor mediu. este mai amplă decât pentru alte limbi. Pentru competen a de „producere” a mesajelor. cât şi profesorii care predau româna străinilor. care au beneficiat de descrieri numeroase cu mult timp înainte de elaborarea Nivelului Prag (prin manuale ori gramatici cu tradi ie îndelungată) − pentru limba română o descriere sistematică pentru uzul străinilor este încă o cerin ă elementară: atât autorii de manuale. încă insuficient sistematizate pentru didactica românei ca limbă străină (LRLS). reclamă o prezentare detaliată nu numai a aspectelor comunica ionale. în România sau în afara României. Am optat pentru această solu ie întrucât − spre deosebire de limbi cu circula ie mai mare. cu o relativă independen ă în comunicare (între „intermediar I” şi „intermediar II” ): el va putea în elege majoritatea mesajelor cu care intră în contact în via a de zi cu zi. în termeni tradi ionali. chiar dacă nu va fi deocamdată capabil să producă mesaje foarte nuan ate din punct de vedere subiectiv.GRAMATICA Introducere Prezentarea gramaticii.

româneşti 2.1.1.1.1. diftongare 1.3. cu sufixe 2. Structura semantică 2.2. OBSERVA II DE SCRIERE ŞI PRONUN ARE 1. alte alternan e 1.2. Consoane 1.1.2.1.2.3.2. 2. LEXIC 2.1.1. adverbiale 2.1.3.1.1.1.1. alternan e consonantice 1.1.2. cuvinte nesudate 2. împrumutate 3. prin compunere 2. 2.1.1.2.2.2. prin derivare 2.Lista problemelor de gramatică INTRODUCERE 1. prin abreviere 2.2.2. polisemie omonime paronime sinonime antonime 2. monoftongare 1.3. substantivale 2. verbale 2. româneşti 2.2.1.1.2.2.2.3.2.2.1. 2.1.1.2.1.2.1.5.2. adjectivale 2.1.3. 2. alternan e vocalice 1.5.2. Vocale 1. MORFOLOGIE 241 .2.2. cuvinte sudate 2. Formarea cuvintelor 2. interna ionale 2.1.2.2.1.1.1.1.1.1.1.2.1. cu prefixe 2.2.1.2.1. sufixe savante 2.2.1.4.2.1.4.1. Reguli de scriere şi pronun are 2.3.2.

clasificare 3.2.1.3.0.1.1. după sens 3. articolul posesiv (genitival) 3.1.3. genul şi numărul 3.1. articolul demonstrativ (adjectival) 3. adjective cu o termina ie (invariabile) 3.1.4. după formă 3.1.1. Articolul 3.3.3.1.4.3. genul 3.1.3.1.0. articolul nehotărât 3.3.1.1.1. substantive proprii 3. locu iuni adjectivale 3.1.3.2.2.1.3.1.1.2.3. folosire 3. numărul 3.3.4.2.1.1.2.1.3.3. adjective cu 2 termina ii 3. Substantivul 3.1. substantive perechi 3.5.4. la substantive neutre 3.3.3.0.3.1.1.4. Adjectivul 3. adjective cu 4 termina ii 3.1.1.1. substantive compuse 3.3.3.1.3.2. genul natural 3.3. declinarea (cazurile) 3.1.3.1.1.1.2.2. articolul hotărât 3.2. clasificare 3.2.4.3. adjective cu 3 termina ii 3. forme 3.2.3.3.3. după termina ii 3.1.2.2. clasificare 3. feminine 3.1.3. la substantive feminine 3. genul gramatical 3.3.1.2.1.3.2.0.1. Pronumele 3.2.1. gradul superlativ 3.5.2.2.2.3.1.1. masculine şi neutre 3.1.3.3.4. formarea pluralului 3. cazul 3. la substantive masculine 3.3. compara ia 3. termina ii după genuri 3.2. gradul pozitiv 3.1.1.2.3. gradul comparativ 3.1. ponumele personal 3.1.2.1.0.0. folosire 242 . folosire 3.1.

6. perfect compus 3.6.4.1. Verbul 3. imperfect 3.4. prezent 3.1.6.5.1. Numeralul 3.7. numeralul colectiv 3.0.6.1.4.6.5. exprimarea timpului 3.5.1.4.2.1.1. perfect simplu 3.6.1.1. perfect 3.5. temperatura 3.6. moduri nepersonale 3. numeralul frac ionar 3.3.6. în func ie de argumentul Subiect 3.2. prezent 3.2. verbele semiauxiliare de modalitate şi aspect 3. numeralul cardinal propriu-zis 3.1.4.1.1.5.1.2.5.4.1. gerunziul 3.0. supinul 3. calculul matematic 3.2.3. condi ional-optativul 243 . moduri personale 3. pronumele reflexiv 3.2.1.6.2. pronumele şi adjectivul posesiv 3. aproxima ia numerică 3.0.6. participiul 3. verbele copulative 3.1. folosire 3.1.2.6.4.1.6. clasificare 3.4.2. generalită i: tipuri de verbe 3.3.5.5.6.2.1.1.1. cu complement direct 3.2.5. pronumele şi adjectivul negativ 3.1.6.1.6. pronumele şi adjectivul nehotărât 3.6.0. mai mult ca perfectul 3.6.2.4.5.3.1.2.6.6.6.6.3.4. alte forme de pronume personale 3. numeralul multiplicativ şi repetitiv 3.2.1.1.0.6.5. verbele auxiliare 3.1. cu alte tipuri de complemente 3.0.5.6. diateza activă 3.6. indicativul 3.6.6. pronumele şi adjectivul demonstrativ 3.1. numeralul distributiv 3.5.2.1.2.6.1.4.6.0.1. pronumele şi adjectivul interogativ-relativ 3.3.3. viitor 3.1.5.4.1.1.1.1.2.6.5.2.4.0.1.5. clasificare 3.1. în func ie de acceptarea / nonacceptarea unui complement 3. infinitivul 3.2.4.1.2.2. numeralul ordinal 3.5.2.1.1.6. conjunctivul 3.3.2.5.2.3.2.0.0.6.1.1.1.

imperativul 3.6.1.8.2.6.3.3.0. cu dativ (a-i plăcea) 3. de loc 3.6.3.0.1.1.0.3.6.6.7.2.0.0.6.3.1.3.0.2.1. clasificare 3.8.2.2.8.0.2.6.0.12. de asociere 3.3. Prepozi ia 3.6. gradul superlativ 3.1.7. cu acuzativ (a se spăla) 3. prezent 3.2.2.2. prepozi ii cu sensuri multiple 3. de cumul 3.3. prezent 3.6. de mod 3. cu dativ (a-şi aminti) 3.0. diateza pasivă 3.2.8.10.2. corelative 3.7.0.7. cu regim verbal 3.4. după func ie 3.8.1.1.3.4.3.5.7.2.3.2.0.8.6.8. verba pronominale reflexive 3.8.3.3.2.1.1.1. instrumentale 3.0. după sens 3.0.7.3.1. gradul comparativ 3.8.1.0. cauzale 3.8.2.3. compara ia 3. după formă 3.1.1. gradul pozitiv 3.5. concesive 3.3.0.6.8.0.8.7.1.3.1.2.0.7. după regim 3.3.2. clasificare 3.8. Adverbul 3.1. de rela ie 3.6.0. verbe pronominale unipersonale şi impersonale 3.4.3.0.8.11.2.13.2. cu regim nominal 3.4.3. după formă 3.3.3.3.6.8.0. diateza reflexivă 3.3. de excep ie 3.3.6.1.1. de timp 3. perfect 3.8.8.2. locu iuni adverbiale 3.8.1. de scop 3.1.9.1. folosire 244 .6. cu dativ şi acuzativ (a i se întâmpla) 3. condi ionale 3. perfect 3.7. locu iuni prepozi ionale 3.3.2.8.1. prezumtivul 3.1.1.8.0.0.1. cu acuzativ (a-l durea) 3.6.8.0.0.8.8.2.7.4.7.

4.1.2.10. clasificare 3.1.9.9.0.2. în propozi ie 4. SINTAXA 4.0. clasificare 3. locu iuni conjunc ionale 3.2. între fraze 4. durata 4.2.0.3.3. în frază 4.9.3. Enumerarea 4.0. subordonatoare 3. anterioritatea şi posterioritatea 4.4. Interjec ia 3. în frază 4. la nivelul frazei. după tipul rela iei sintactice 3.0. conjunc ii corelative 3. în frază 4.2. după formă 3. în propozi ie 4.2.1.0. Conjunc ia 3.9.9. după func ie 4.2.2.2.2.1.4. la nivel lexical 4.1.3.0.4.4. în discurs 4. după formă 3.4. la nivelul propozi iei.1.3. Generalită i 4.4.4.2. la nivelul discursului.1.4.1. după origine 3.0.1.3.0.1.0.4. la nivelul sintagmei (în propozi ie) 4.2. la nivelul sintagmei verbale sau nominale (în propozi ie) 4.2. la nivelul sintagmei (în propozi ie) 4. Excep ia 4.1. Timpul 4.1.2.1.10.1.1.3. în discurs 4. la nivel lexical (verbe. adjective) 4.4.2.1.9.3. aproximarea 245 .4.3.0. Locul 4.4.2.2. simultaneitatea 4.10. în frază 4. în discurs 4.4.1.3. la nivelul sintagmei. la nivelul sintagmei.3. coordonatoare 3.10.10.3.4.9.0.9.

5.5.3. în propozi ie în frază în discurs Concesia 4.1.5. diferen a. în propozi ie 4.7.5. compara ia 4.2. Cauza şi consecin a la nivel lexical la nivelul sintagmei.8.1.5. lexical (cu adverbe) 4.3. la nivelul sintagmei. itera ia 4.5.5.5.2. în frază 4.5. în propozi ie 4.4. cantitatea 4.4.1.6.2.2. la nivel lexical (cuvinte şi locu iuni) 4.2.5.5. în frază 4.5.4.4.5.1. starea sau forma 4.4. lexical (cu adverbe şi locu iuni adverbiale) 4.5.7. opozi ia 4. în discurs 246 . la nivelul sintagmei.5.2. 4. 4.3.5. conformitatea 4.5. în frază 4. corela ii 4.5.5.1.3. în propozi ie 4.5.2.4.6. lexical (cu adverbe şi locu iuni adverbiale) 4. în discurs 4.4.7.5. în frază 4.1.1. 4.8.5.3.2.6.2. 4.5.8.6.5.1. în discurs 4. lexical 4.3.1.1.5.5. lexical 4.2. în propozi ie 4.8.5.5.3. în propozi ie 4. progresia 4.4. la nivelul sintagmei.4.2.5. în discurs 4.6.1. în discurs 4.1. la nivelul sintagmei.7.4.4.7.3. modul propriu-zis 4.1.3.5. în discurs 4. la nivelul sintagmei.5. în propozi ie 4.2.5.1. în frază 4.2.5.2. la nivelul sintagmei.5. în propozi ie 4.2.4.2.4. la nivelul sintagmei.5. în frază 4.2.1.3. Modul 4.1.2. 4. identitatea 4. limitarea în timp 4.1.5.3.5.4.4.5. Mijlocul şi instrumentul 4.1.5.1.

9.3.5. ac. în propoz ie 4.12. interogative 4.12.10.2. par iale 4.12.12.1.5.4.1. în propozi ie 4.10.9.5.12.12.5.12.1.12.1. influen area ac iunii 4. adv.2.2.3.3.12. directe 4. Tipuri de propozi ii (enun uri) după scopul comunicării 4.2.5.12. acc. la nivelul sintagmei.2. în discurs 4. = cazul acuzativ = acord(at) = accent(uat).1. Scopul 4. func ii 4. adjectival = adverb. în propozi ie 4.1. la nivelul sintagmei.5. tonic = adjectiv. Rela ia (limitarea sferei de referin ă) 4.4.9.1. alb.10.2. ale propozi iilor imperative 4.2.12. în discurs 4. în frază 4. atitudini şi sentimente 4. negative 4.11.12.3. imperative 4. ale propozi ilor declarative afirmative 4.12.5.2. regulile lui dacă condi ional 4.12. adj. af.3.1.9.1. adverbial = afirmativ = albanez 247 . totale 4.2.1.12. indirecte 4. declarative 4.12.3.1. la nivelul sintagmei.10. exclamative 4.3. Ipoteza şi concluzia 4. la nivel lexical (în expresii) 4.12.1.2.11.1. func ii de comunicare 4.11. afirmative 4. ale propozi iilor interogative 4.1.1. ale propozi iilor exclamative Abrevieri A. în discurs 4.5.2.1. în frază 4.9.2.2.4.1.12.12.11.

= cardinal (numeral ~) cauz. = instrument inter. = cazul dativ desin. = cazul genitiv Ger. = masculin m. = modul imperativ impf.= compara ie compl. = condi ional conj. = excep ie f. = capitol card. = mai mult ca perfect 248 . = consecin ă cuv. = determinant Ex. = invariabil. = condi ie Cond.m. = complement direct c. = latină loc. = învechit lat.= concesie cond. = articol asoc. =desinen ă det. = complement circumstan ial compar. = complement conces. d. = locu iune LS = limbă scrisă LV = limbă vorbită m. neflexibil înv.anter. = cauză cca = circa c. conjunc ional = conjugare Conj.c. = imperfect Ind. = stil familiar fr. = interogativ intr. = calendaristic cap. = complement indirect c. = modul infinitiv instrum.c. = feminin = formă fam. = anterioritate art. = modul conjunctiv consec.pf.) Inf. = asociativ aux. = cuvânt D. = modul gerunziu GN = grup nominal Imp. indir. = exemplu Exc. = indirect (i. = auxiliar AV = act(e) de vorbire (la trimiteri) calend. = modul indicativ i.. = franceză G = gramatică (la trimiteri) G.i. = conjunc ie. = intranzitiv invar.

= perfect simplu pl. = rădăcină. radical refl. = tabel tr. = timpul prezent Prez. = negativ neh. = nehotărât nereg. pronominal prop. = neaccentuat. = reflexiv reg. = vezi V. =. = posesiv poster. fără articol neg. rela ie sg. = cazul vocativ var. = cazul nominativ neacc. = superioritate tab. = perfect compus pf. = relativ. = nearticulat. = neutru N. = perfect pf. = stil regional rel. personal pf. s. = numeral Obs. aton neart. = singular sl. = sufix super. = modul participiu pej. = persoană. = plural pos. = variabil vb.n. = spaniolă subord. = posterioritate prez. = propozi ie prov. = proverb RE = replică răd. = substantiv suf. = tranzitiv v. = slav sp. = pejorativ pers. = pronume. = verb 249 . = neregulat NG = no iuni generale (la trimiteri) NS = no iuni specifice (la trimiteri) num. = observa ie Part. = subordonat(ă) subst.modul prezumtiv pron.c.

•subst. ia. Ele se datorează influen ei unor termina ii (-i.1. iei. Alternan e vocalice Apar în flexiunea substantivului.. Împreună cu acestea. două./pl. OBSERVA II de SCRIERE şi PRONUN ARE În limba română sunt şapte (7) vocale: a. eoa [ęaj. cafeaua. românesc/românească. tăiai. dow ] O vocală + 2 semivocale = triftong: eai. m. baje. u şi douăzeci şi două (22) de consoane. jaw. [w] În combina ie cu o vocală. iu. a începe. creion. prez. vreo. ju. jaw.1..: mea. i. iei. sg. sg. creioane [rus ajk /rus ajt∫e. Diftongare o/oa [o/ a] •subst.: vedeai. fl are.. uă. semivocalele formează diftongi: ea. studiu. t įaj. iau. Ind. sg. u pot fi şi semivocale: [ę] [j]. a numărului sau a persoanei. [męa. je. o.1. m.2. •adj...1. m. â / î. e. 1/3 un muncitor/o muncitoare un creion/două creioane frumos/frumoasă dorm/doarme e/ea [e/ęa] •adj. tăiau. floare. eau. n. -e). pot alterna mai multe vocale: spăl/speli/spală. krejon. a coborî). jej] rusoaică/rusoaice.. w ] Ex.1. 3/conj./f. 1.1. studju. sg. a adjectivului şi a verbului. sg. i o.: cuvinte derivate cu prefixe: a reîncepe e. ę a] Ex.1. oa. iarna.1. sg.prez./f. Monoftongare oa/o [ a/o] 250 . 1. [vedęaj. iai. jo./f. VOCALE â / î [ ] se folosesc astfel: î la început şi la sfârşit de cuvânt (între. a. iau. jaj.. Alternan a poate fi o diftongare (vocală/diftong: frumos/frumoasă) sau o monoftongare (diftong/vocală: floare/flori). jo. â în interiorul cuvintelor (coborând. io. jarna. t įaw. vręo. mâine) Exc. •vb.1. eo. 3 în elege/să în eleagă. ua. ja. cafęawa. ă. aj. vedeau. ie. prez. În timpul flexiunii. j a. [ ]. plăteşte/să plătească 1. krej ane] 1. sg. vedęaw. Ind. ioa. wa. baie. jej. [ja.. oai. ęaw. deştept/deşteaptă •vb. marchează categoria genului.

f. prez. ier i/iartă. ci [k/t∫] 251 .1./pl. Ind./pl. sg./pl. e/a •adj. sg. prez. sg. •vb. 2/3 â/i [ /i] •subst. pers. prez.•subst. Ind.2. f./sg. •adj. 1. f.1. c/ce. f./pl. f. m. prez. 1/2 a/e •subst./pl. sală/săli arăt. Alte alternan e a/ă [a/ ] •subst. •adj. o fereastră/două ferestre •adj. şezi/şade cuvânt/cuvinte vând/vinzi (a spăla) (a învă a) spăl/speli/spală învă /înve i/înva ă o/oa/u [o/ a/u] •vb. f. pers. n. Ind. sg. 1. Ind./f. sg. întreagă/întregi •vb. Ind. la substantive./pl. sg. şed. 1. 1/2/3 gară/gări. Alternan e consonantice Se manifestă. sg. m. prez. prez./f.3.1. ă/a [ /a] •vb.4 (a ruga) (a purta) (a putea) rog/roagă/rugăm port/poartă/purtăm pot/poate/putem 1. adjective (sg.)./pl. Ind. prez. Ele constau în alterarea consoanei/grupului consonantic care precedă aceste termina ii. •vb. ară i/arată cumpăr/cumperi masă/mese italian/italieni fiert/fiartă iert. Ind. 3/Conj.3../pl./pl.) şi verbe (pers. sub influen a vocalelor i sau e. m. sg. 1/2 ă/e/a [ /e/a] •vb. o cafea/două cafele. m. CONSOANE 1. 3 (a telefona) telefonează/să telefoneze (a întreba) întreabă/să întrebe 1. o scrisoare/două scrisori moale/moi ea/e [ęa/e] •subst.2.2/3 ă/e [ /e] •vb. prez.

cunoaşte. Ind.•subst. românească/româneşti.. rusească/ruseşti (a creşte) cresc/creşti. încearcă/să încerce. l/i [l/i] •subst. Ind. sg./pl./pl./Conj. •vb. m. frag/fragi drag/dragi. f./pl. sg. sg. •vb. surd/surzi. Ind. larg/largi dragă/dragi. adj. prez. Ind. aştept/aştep i urs/urşi. ½ str/ştr [str/∫tr] mac/maci. sg. m. (a cunoaşte) cunosc/cunoşti. largă/largi rog/rogi./pl. încerc/încerci. rusesc. bunică/bunici. sg. creşte. •adj. prez./pl. poli ist/poli işti trist/trişti. •vb. adj. sg./pl. prost/proşti (a gusta) gust/guşti. lungă/lungi. sg. lung/lungi. •adj. cale/căi destul/destui. frumos/frumoşi.. sg. Ind. adj. porc/porci amică/amice. Ind. treaz/treji copil/copii.m. •adj./pl. sg. gras/graşi cos/coşi. (a insista) insist/insişti 252 ./pl. prez. m. sg. •subst. •adj. închid/închizi obraz/obraji. urcă/să urce fag/fagi./Conj. prez./pl. vorbeşte (a căsca) casc/caşti/cască artist/artişti. Ind. sg./pl. alerg/alergi roagă/să roage. f.. sg. adaug/adaugi. sg./f.1/2 s/ş(i) [s/∫] •subst. prez. prez. cal/cai. •adj. prez. m... Ind. m. sg. 1/2/3 st/şt [st/∫t] •subst./pl. f. •adj./pl./pl. discut/discu i./pl. adj. 3 t/ (i) [t/ts] •subst. moale/moi (a pune) pun/pui. m. m.1/2 d/z(i) [d/z] •subst. ½ sc/şt [sk/∫t] •subst. ies/ieşi. gol/goi. sg. vale/văi./pl. 3 •vb. răspund/răspunzi. Ind. •subst. m. adaugă/să adauge. 1/2 •vb. urc/urci pleacă/să plece. 3 g/ge. m. sg./pl./pl. vacă/vaci ac/ace mic/mici mică/mici plec/pleci. sg. prez. n/i [n/i] •vb. brad verde/brazi verzi aud/auzi. Ind. m. (a spune) spun/spui muscă/muşte românesc. aleargă/să alerge bărbat înalt/bărba i înal i ascult/ascul i. •vb. •vb. f./pl. chimist/chimişti. apăs/apeşi ghid/ghizi. prez. 1/2 z/j(i) [z/ ] •subst. •vb. •adj. m. •vb. f. sg. 1/2. ½ •vb. (a vorbi) vorbesc/vorbeşti. Ind. n. gi [g/d ] •subst.m.

•adj. sg. Distinc ia dintre ele se face prin context sau trăsături gramaticale. cât. găluşcă/găluşte împuşc/împuşti. ied./pl. elevi xilofon. talpă etc. m. inginer. gât. sg. să împuşte 1. era. nostru/noştri. iunie cai. exil g + a/ă/â/o/u/cons. ch + e = che ch + i = chi c + e = ce c + i = ci [k] [k’] [k’] [t∫] [t∫] car. Conj. ochi cer. veghe ghiocel. iod. e.2./pl. şc/şt [∫k/∫t] •subst. ochi. studen i. taxi. măi. ureche chimie. ureche. minge girafă. 1/2 •vb.•subst. doi. ele eşti. eram. ironic. glas ghem. lămâi. pomii. bicicletă. pin. a hotărî. erai. înger. 2. Din punct de vedere semantic. taxă. ei. lei somn (n. [g] gh + e = ghe [g’] gh + i = ghi [g’] g + e = ge g + i = gi â/î e i i (+ cons. sg. leu. vostru/voştri ceaşcă/ceşti.1.1. că. LEXICUL 2. pix examen. 3 ministru/miniştri albastru/albaştri. gumă. clar cheie.3. tei. ax. înghi i. cui pomi.) 253 . majoritatea cuvintelor din fondul principal lexical sunt polisemantice: cap. el. cum.) leu. Reguli de scriere şi pronun are : c şi g c + a/ă/â/o/u/cons. mingi în. era i. sg. erau inel. închiria. lei (fără diferen e gram.) i semivoc./pl.1. gol. picior. axă. exemplu. zece cine. ea. studen ii iarnă. cor. fa ă. •vb. ochelari. f.1.) somn. prez. exerci iu. Structura semantică 2. m. sg. cât eu. gări. i final scurt x [d ] [d ] [] [je] [i] [j] [i] [ks] [gz] 2. 1/2. este. începe. gură. gât. triunghi ger. înghe ată. mişc/mişti să împuşc/să împuşti. Omonimele pot crea probleme în învă area românei. Ind. xerox. păr. aici gară. i (m.

var/văr a compara/a cumpăra a rade/a râde. familiar/familial. a lua) corn. acei. pl. cornuri (n.) colegii săi (adj.) el cântă (vb.1. refl.corn. vapori (m. copii (f.) sau (conj. + pron.) ei i-au spus (pron.) s-au dus (pron. art. D. a/ă o/u.) = amic (fam. acea. a/ă a/â e/u c/g f/p p/b r/l s/ş ş/j s/z t/d t/ v/b paturi (sg.) el cântă (vb. pl.) mi-au spus (pron. + vb. cură/gură.5. rasă/rază toamnă/doamnă. pers.) vapor. orar/oral.) vapor. ordinar/ ordinal. Antonime •lexicale subst. n. coarne (n.1. Ind. pl. inter.. prietenie ≠ duşmănie speran ă ≠ disperare întuneric ≠ lumină adj. Străinii pot confunda cuvinte cu sunete apropiate în pronun are. copac (necultivat) = dragoste.) copie.) acel. sg. Unele sinonime sunt specifice sistemului lexical românesc: a se căsători (bărba i. Paronimele. pat)/pături (sg. vară/bară 2. amor (pejor. lată/ladă fată/fa ă. acele (adj./ adv.1. n.) s-a dus (pron.) veselă (subst. a ura/a urî a descheia/a descuia cer/ger. pf c. unchi/unghi.) miau! (interj. pers.) cartea sa (adj. sg. Ind. pf c. vb. Conj.) = camarad .) acul. acele (subst. pătură).4.+ vb. sg. par/păr. cât/gât. pf c. f. pf s. + vb. femei) arbore (general) iubire prieten tovarăş 2. a se mărita (femei) = pom (fructifer). prez.) ce-ai mâncat? (pron.) copil. hot. pos. sg. pere/bere gară/gală. pos.) 2. bun ≠ rău larg ≠ strâmt curat ≠ murdar a vinde ≠ a cumpăra a întreba ≠ a răspunde iubire ≠ ură respect ≠ dispre zi ≠ noapte gras ≠ slab lung ≠ scurt cald ≠ rece a da ≠ a lua a căuta ≠ a găsi bucurie ≠ triste e curaj ≠ laşitate gros ≠ sub ire frumos ≠ urât a da ≠ a primi.3.) vesel. copii (m. sare/zare. pl. vapoare (n. f. f. a decora/a decola. pers. pf c. sg. refl + vb. a săruta/a saluta peste/peşte şoc/joc a visa/a viza.) eu/ei iau noti e (vb. sg. originar/original. a strica/a striga ceafă/ceapă pară/bară. veselă (adj.) să-i scriu? (vb. a se naşte ≠ a muri 254 = a se însura (bărba i). gheată/ghea ă varză/barză. pf c.) ceai (subst. pas/bas. + vb. tată/dată. sg.

-easă -i ă -oaică bucătăreasă. englezoaică. croitor.2. în majoritate romanice.1. ceasornicar. cafegiu. înotător geamgiu. lăptar. grecoaică.≠ postpre.≠ extrasub. secretar. unguroaică 255 monocrom ≠ policrom microscopic ≠ macroscopic intracelular ≠ extracelular introvertit ≠ extravertit a subaprecia ≠ a supraaprecia antebelic ≠ postbelic prenatal ≠ postnatal procomunist ≠ anticomunist a vota pro sau contra (= pentru sau împotrivă) bucătar. Unele elemente formează perechi opuse: mono. casieri ă.≠ supraante.≠ polimicro.2.≠ anti-/contra2.≠ macrointra-/intro. rusoaică.≠ postpro. vopsitor. pe ≠ sub •prin prefixe (româneşti sau savante) adedesdeziinimnenonObs. pictori ă. Cu sufixe 2. chelneri ă fran uzoaică.: deasupra ≠ dedesubtul moral ≠ amoral a forma ≠ a deforma a face ≠ a desface a amăgi ≠ a dezamăgi moral ≠ imoral cult ≠ incult posibil ≠ imposibil vinovat ≠ nevinovat sens ≠ nonsens normal ≠ anormal a comanda ≠ a decomanda a încăl a ≠ a descăl a a îmbrăca ≠ a dezbrăca mobil ≠ imobil actual ≠ inactual prudent ≠ imprudent chemat ≠ nechemat valoare ≠ nonvaloare Unele cuvinte reprezintă împrumuturi. cusurgiu . învă ător. anticar muncitor.1. frizeri ă. jucător. croitoreasă.1. florăreasă doctori ă.2.adv. nem oaică. aici ≠ acolo aproape ≠ departe sus ≠ jos bine ≠ rău greu ≠ uşor înainte ≠ înapoi prep.1. Formarea cuvintelor 2.1.1. scandalagiu. lăptăreasă. şcolări ă. Prin derivare 2. cronicar.2. substantivale •de agent -ar -tor -giu •specifice f.

furiş finalmente. băutor. a înroşi. regalist zilnic. a activa a orăşeniza = a urbaniza. descurcăre . original lunar. verzui. ierbicid. verbale -a -iza -i -ui a lista.2.1. ascultător. a înverzi. secundar. Cu prefixe 2. bătrânesc. antropolog/antropologie insecticid. cenuşiu. pătimaş poluat. Sufixe savante -fil/-filie -fob/-fobie -fug -graf/-grafie -gramă -log/-logie -icid cinefil/cinefilie. capitalist.3.2. întunecos. castaniu comunist. bucuros. telegraf/telegrafie telegramă.•specifice m.1.2.2.2. curcan 2. mâncăcios argintiu. bărbăteşte. bărbătesc. a îmbătrâni a chinui 2. socialist.: Derivarea cu sufixe este cea mai productivă în limba română (aprox.2. furios. gustos. ră oi.5. a civiliza a înflori. fungicid.1. Cele mai productive prefixe româneşti sunt următoarele 5 (cu unele variante): 256 . gălbui. columbofil/columbofilie xenofob/xenofobie. hrănitor.1.4.1. părinteşte cruciş. adjectivale -al -ar -aş -at -bil -esc -(ăr)e -(ci)os -iu -ist -nic -tor -ui săptămânal. auriu. prieteneşte. primar fruntaş. a îngălbeni.1. vermicid Obs.2.1.2. familial.2. maimu oi gâscan. fermecător albăstrui. băubil românesc. mâncabil. dureros. claustrofob/claustrofobie centrifug. ordinal.1. arist. a romaniza. 350 de sufixe). vorbăre bărbos.1. dator. a balcaniza. familiar. părintesc cântăre . electrocardiogramă filolog/filologie. a întineri. muscular. trimestrial. căprui pisoi. reparat atacabil.1. puternic iubitor. actualmente. 2. femeiesc. vişiniu. vermifug geograf/geografie. realmente. anual. adverbiale -eşte -iş/-âş -mente româneşte.1. a perfecta. -oi -an 2. imperialist. socialmente 2.

ultracunoscut zoologie. monocultură. nemâncat răs-/răzrăscopt. antepenultim anticonstitu ional. hipotensiune hipodrom interac iune.1. coautor. biochimie circumferin ă. cuvinte nesudate 257 . a îmbră işa neneaşteptat. ortoped policrom. ex-ministru extracelular. zootehnie 2. a expatria. geologie. a se înnora. arhicunoscut. extraordinar geometrie. a îmbrăca. a desfiin a. a coexista. Prin compunere 2. a desăra. a înnebuni. a înfiin a. poliartrită.1. circumstan ă coasociat. aeromodel antebra . a înmul i.de-/des-/dez. subcarpatic supraalimenta ie. contraargument a exmatricula. răspoimâine. postoperatoriu prefabricat. anorganic aerogară.2. revenire 2. arhiaglomerat a autoadministra. extraşcolar.2. interstatal intravenos. antiderapant arhiplin. intramuscular izomorf. Prefixe şi prefixoide interna ionale a-/anaeroanteantiarhiautobibiocircumco-/con-/comcontraexextrageohemohidrohiperhipohipointerintraizomacromicromonononorto polipostprepseudosubsuprateletriultrazooavitaminoză.a deregla. a desfrunzi.2. concetă ean. a înarma. a împăr i. nereuşit. antiepidemic. a descăl a. a se recăsători. a conduce. tripartit ultrasunet. necunoscut. a dezbrăca. a răscumpăr rea reveni. ultraviolet. a îngălbeni. analfabet. izomorfism macrobiotică. hemostatic. hidrofil hipersensibil hipoaciditate. ultrascurt. a descheia. microclimă monobazic. nonviolen ă ortografie. monogam nonsens.2. macrocosm microbiologie. a subaprecia. autobiografie. nonvaloare. geosferă. a dezarma în-/îma încăl a. a dezlipi. geografie hemogramă. nedrept. a relua. a îmbogă i. hidrodinamică. a compătimi contradic ie. bilunar biologie. a cointeresa. preziua pseudonim a subalimenta.2.2. nepriceput. a supraordona televiziune triftong. a încheia. poligamie postbelic. hemoglobină hidrocentrală. a reîntoarce. nebun. autobuz bioxid.2.

3.N. paisprezece. aerotermă.2.2. bunăstare. şaizeci doisprezece. primministru democrat-creştin. subdirector. binevenit. cândva. viticultură. (Organiza ia Na iunilor Unite). douăzeci.C. una-alta nu-mă-uita.2. franco-român. cuvinte împrumutate CV (curriculum vitae) CD (disc compact) 258 .3. Prin abreviere 2. puşcă-mitralieră. ceva. cineva.N. atotputernic.S. câine-lup. (Partidul Na ional Liberal) P. bunăvoin ă.U. Făt-Frumos.1. gura-leului. O. orice.2. fiecare 2. cincizeci. social-politic. du-te-vino. (Societatea Na ională a Căilor Ferate Române) P. treizeci.2.R. dus-întors. zi-muncă. undeva. cuvinte sudate pomicultură.F.N. redactor-şef floarea-soarelui. socio-cultural. vorbă-lungă. TAROM (Transporturile Aeriene Române) UE (Uniunea Europeană). gură-cască.2.L.D. 2. aeroterapie binefăcător. cuvinte româneşti S. atoateştiutor.bloc-turn. oricare. subcomisar oricine. rea-voin ă. (nu) cine-ştie-ce 2. (Partidul Social Democrat).2.3.

lămâie •substantive provenite din infinitive lungi aşteptare. cireş. râs auz. un re. •lunile anului ianuarie. gri sg. litere. durere. vopsit..) •neutru (n. proprii •după formă : simple compuse Locu iuni substantivale 3. văz. portocală. mov. Ion. întâlnire. martie. gust. •nume de arbori măr. dulap. două fete două surori 259 . câine. gură. soră. băiat. vară. un B. Bucureşti. pâine.2. februarie. prun. coborâre n. tuns. •anotimpurile •zilele săptămânii •păr ile zilei •nume de fructe primăvară.. mâncare. cais. galben. după-amiază. putere..1. un C.0. cireaşă. floare. cheie. CLASIFICARE substantive comune subst. păr. vacă 3. m. miros. plăcere. măr. pipăit alb. doi. lup. note muzicale unu. tigru..1. fată. piersică. soldat. plâns. un do. un băiat un frate pl.. ras. noapte. banană.. hotel. cules. doi băie i doi fra i sg. bou femeie.1.) m. iarnă luni. caisă. negru. albastru. căpşună. prună.. fag.3. amiază. provenite din supin •sim urile •culorile caiet. verde.1.1. •după sens: om. toamnă. radio. MORFOLOGIA 3. frate. aducere-aminte = amintire dare de seamă = raport bărbat femeie televizor bărbat. ecran. trei. •nume de lucruri (obiecte) •subst. după-masă. •cifre. zi pară. piersic. Genul gramatical m. găină. un A. Dunăre. SUBSTANTIVUL 3. f. leu floarea-soarelui. ieşire. plop f. o fată o soră pl. pix..1. cocoş. frig România.) •feminin (f. mar i. maro. vedere. GENUL •masculin (m.1. Ana apă. camion. f. mandarină. câine. soare. sâmbătă. fumat. brad. miercuri.. teatru coafat. nucă.1.. seară. duminică diminea ă. stejar.1. Genul natural 3. un mi.. joi. vineri. roşu. nuc.

strigăt. pat. curent. gunoi. Neutrele se recunosc după termina ii ca: -(m)ent departament. eseu. pui n. fiu. muşchi n. ecou. chef. tricou. bulibaşă radio. coş. sunet. muzeu.3. bec. moment. m. spa iu. lac. arbitru. loc. mulatru. pustiu. treabă. greşeală. -u bărbat. fată. nume. chei. gât. au variante de gen şi sensuri diferite. nas. schi m. dar. mai. indiciu m. procedeu -ău m. popă. meci. spate. lapte m. cioc. maşină.1. unchi. bloc. teritoriu. şef. lacăt. centru.1. un oraş un taxi 3. rău. membru. membru.2. pavaj Mai sunt în general neutre monosilabicele în consoană: arc. zeu. flăcău. papă. zero taxi. 3. război. cadou -iu -iu m. gagiu n. iepure.1. poştaş. liceu. cer. drum. interviu. maistru. Termina ii după genuri 3. dulap. avantaj. accent. călcâi. paşă. ferăstrău. ardei. concediu. trunchi.1. urlet. medic. ministru. litru teatru. soi. foc. usturoi. pom. La singular. camionagiu. bă . ghişeu. triunghi. pix. tei. obicei. tablou. gară. sacou. frate. oaspete. metru.1. ou. tramvai. foarfece. pai. bou. masă. problemă. rinichi.1. pix.n. ulei. urs. semestru. ochi etc. timbru. televizor. erou n. tămbălău -ou m. dor Membru. reportaj. prenume. lămâi. chipiu -iu exerci iu. mormânt -et/ăt capăt. Cele mai multe neutre sunt inanimate. ghiveci -ai/-ei/-âi/-oi/-ui m. vază. ceas.3. brânză 260 . consiliu. genunchi. zar. cap. părinte. sicriu. negru. pariu. se termină în consoană. dumnezeu n. unghi. stilou. creion. substantivele masculine şi neutre au termina iile următoare : cons. registru. metrou. cui tată. nai. instrument. preşedinte. câine. Sunt feminine substantivele terminate în : -ă doamnă. ochi. albină. personaj. n. zid. criteriu. n. uşă. -eu două oraşe două taxiuri -e -i Masculine în -ă Neutre în -o -i Rezumat Majoritatea substantivelor m. ochi. birou. fa ă. cobai. pământ. profesor.3. prânz socru. şi n.1. perete. stradă. video. ambalaj. leu. elev. curs. pieptene n. şalău n. talent -(m)ânt cuvânt. portmoneu. ceai. so aparat. filtru m. exemplu. trăsnet -aj bagaj. biolog.

prostie. mar i. bacterie idee. memorie. întâlnire. vineri. so ie. Substantive perechi: masculin . ploaie.1. sare.3. ă fiind vocala specifică. carne. stea. dansatoare. învă ătoare. farmacie -ie [ie] familie. lămâie. dragoste directoare. chiftea. mâncare durere. Rezumat: Toate femininele se termină în vocale. sosire. vreme.-e -toare -oare -are -ere -ire -âre -iune -tate -ie -ee -a -ea/-ia -i voce. canapea. plângere privire. farfurie. foaie. iubire. măsea. sărbătoare. diaree pijama. scrisoare. floare. bucurie. coborâre na iune. bunătate. tanti. miercuri. luni. favoare plecare. unghie. alee. lume. oaie. pâine. citire. se adaugă: -ă un prieten un bunic un olandez o prietenă o bunică o olandeză un profesor un verişor un secretar o profesoară o verişoară o secretară o studentă o doctori ă o lupoaică Obs. mizerie. istorie. duşumea. baclava. mahala cafea. sarma. frunte. răutate. avere. plăcere. baie. Termina ia -u a masculinelor devine -ă la feminine: un socru o soacră -că se adaugă la masculinele în -ian/ -ean un bucureştean un ardelean un moldovean un orăşean un ăran un român o bucureşteancă o ardeleancă o moldoveancă o orăşeancă o ărancă o româncă (care arată locul de origine): (din Bucureşti) (din Ardeal) (din Moldova) (de la oraş) (de la ară) (din România) Aten ie! Termina ia –oaică se adaugă la substantivele masculine de apartenen ă etnică: un grec un francez o grecoaică o fran uzoaică (din Grecia) (din Fran a) sau se adaugă la consoana finală / înlocuieşte o vocală la unele nume de animale: un lup o lupoaică un leu o leoaică 261 . eroare. facultate. cădere. culcare. vale. carte. şosea zi. mare. culoare. uniune. sculare. rochie. joi.1. varietate -ie [je] femeie. pălărie. vedere. saltea. specie. basma. voie -ie [ie] doctorie. muncitoare. nuga.3. pasăre. minge. misiune universitate. fericire hotărâre. greutate.feminin un student un doctor un lup Masculin > feminin La masculinele terminate în consoană. autoare onoare. 3. scriere. perdea. venire. cheie. aşteptare.

n.1.) şi -toare (f. ascu itoare Perechi cu forme diferite la m. -i se adaugă la consoana finală de la sg.1.1.1.2. aparate. -i final modifică scrierea sau pronun area consoanei/vocalei precedente. singular (sg. NUMĂRUL m. Formarea pluralului 3.) doi elevi două eleve două taxiuri o femeie o fată o mamă o so ie un cocoş un cal un bou un fiu o găină o iapă o vacă o fiică 3. încărcător.1. maşini: uscător. şi f.1.2.1. f.) un elev o elevă un taxi plural (pl.: un bărbat un băiat un tată un so 3. instala ii. G 1. doi profesori un pom doi pomi un profesor Obs.1.) care desemnează instrumente. ALTERNAN E VOCALICE 262 . un papuc doi papuci c/ci v. acumulator.2. Substantive masculine Substantivele masculine formează pluralul cu termina ia -i care se adaugă singularului sau care înlocuieşte de obicei o termina ie vocalică de la singular.-i ă se adaugă la nume de profesiuni sau ocupa ii masculine terminate mai ales în: -or/-ar : un doctor un pictor o doctori ă o pictori ă un şcolar un actor o şcolări ă o actri ă -easă /esă formează feminine desemnând so ia sau meseria: o bucătăreasă o croitoreasă un negru un prin o negresă o prin esă un bucătar un croitor -toare* înlocuieşte termina ia -tor* de la masculin : un vânzător un director o vânzătoare o directoare *a nu se confunda cu -tor (n.

-i final înlocuieşte vocala finală de la singular un metru un leu un fiu doi metri doi lei doi fii un frate un câine un tată doi fra i doi câini doi ta i -i final înlocuieşte consoana -l în următoarele cuvinte* : un copil un cal doi copii doi cai *Alte cuvinte masculine terminate în -l la sg. Substantive feminine Substantivele feminine formează pluralul cu termina iile -e sau -i. un pui. doi ardei. -e. un nobil/doi nobili. G 1.2. Aten ie la alternan ele fonetice datorate lui -e final! a-ă o fată o masă -ea-ă o fereastră -e-e două fete două mese -e-e două ferestre -că o româncă o italiancă -gă o colegă -scă o muscă -ce două românce două italience -ge două colege -şte două muşte 263 . -e înlocuieşte pe -ă o doamnă două doamne o casă două case Obs. doi ochi.un coleg un ghid un pas un student un artist un italian doi colegi doi ghizi doi paşi doi studen i doi artişti doi italieni g/gi v. Nu există o regulă precisă care să arate care substantive formează pluralul cu -e şi care cu -i. -ă. păstrează consoana şi la pl. doi unchi.1.1. doi pui Masculin neregulat: om /oameni 3.2. ALTERNAN E CONS. d/zi s/şi t/ i st/şti ian/ieni -u . care înlocuiesc termina ia de singular. un muşchi. un spaniol/doi spanioli etc. un ochi. un unchi.1. doi muşchi. un genunchi. (mai ales neologisme): un general/doi generali. Substantivele masculine terminate în -i rămân neschimbate.2. un ardei. doi genunchi.

-tor): o învă ătoare două învă ătoare o vânzătoare două vânzătoare -i înlocuieşte pe -le o vale două văi -i după căderea lui -e o femeie o cheie două femei două chei Cu alternan e: ploaie/ploi baie/băi -le se adaugă lui -a 264 .2.1. (< m. G 1. ALTERNAN E CONSONANTICE -i înlocuieşte pe -e o pâine o pereche o na iune două pâini două perechi două na iuni o specie o lec ie o farmacie două specii două lec ii două farmacii -ă-i două gări două săli două cămăşi două igări -e-i două veri -e-i două greşeli două seri -oa-ă o şcoală o boală -o-i două şcoli două boli o bunică o pungă o amendă o nuntă o bască o puşcă două bunici două pungi două amenzi două nun i două băşti două puşti c/ci g/gi d/zi t/ i sc/şti şc/şti Cu alternan e fonetice: plecare/plecări scrisoare/scrisori carte/căr i floare/flori * -toare invar.1. Aten ie la alternan ele fonetice datorate lui -i final: -a-ă o gară o sală o cămaşă o igară -a-ă o vară -ea-ă o greşeală o seară Alternan e complexe o stradă două străzi o poartă două por i o ladă două lăzi o hartă două hăr i v.-i înlocuieşte pe -ă o maşină două maşini o limbă două limbi Obs. ALTERNAN E VOCALICE v.1. G 1.

-uri înlocuieşte pe -ă sau -e. Substantive neutre Neutrele fac pluralul în : -e -e.1.1... prăjituri. G 1. mai ales "feluri de". Zilele săptămânii sunt invariabile la plural. producând alternan e fonetice. mături nu au termina ia -uri. ci –i Feminine neregulate la plural: o soră o noră o mână 3.) 2.. ALTERNAN E CONSONANTICE -e înlocuieşte pe -u un membru un teatru un timbru -e invar. -i două surori două nurori două mâini se adaugă la consoană sau la -i final. un nume un prenume două nume două prenume două membre două teatre două timbre un muzeu un liceu un ghişeu două muzee două licee două ghişee -uri se adaugă la termina iile: cons.o pijama două pijamale o cafea două cafele -le se adaugă lui -i o zi două zile Obs. -uri indică la f. 1. -o/-u/-i: un pix două pixuri un zero două zerouri 265 . treabă brânză mâncare sare treburi brânzeturi mâncăruri săruri Obs.2. ALTERNAN E VOCALICE v. e fonetice: -oane creioane -oare motoare -oaie gunoaie un oraş două oraşe Cu alternan un caiet două caiete -on un frigider două frigidere creion un reportaj două reportaje -or un bagaj două bagaje motor un moment două momente -oi un dic ionar două dic ionare gunoi v. pături.3. (prăjitură/prăjituri.2.1.1. G 1..1.. -uri.

doar articolul îşi schimbă forma. UN f. substantivul nearticulat rămâne neschimbat. vocativ V. acuzativ A. -LE (v.: un chibrit două chibrite un obicei două obiceie un vis două vise -i înlocuieşte pe -u din termina ia -iu. dativ D. /n.1. cap. exprimă subiect posesie destina ie complement apel întrebări Cine? Ce? Al/a/ai/ale cui? Cui? Pe cine? Ce? Cu cine/ce? exemple Copilul plânge. sg. Articolul) . cazul nominativ N. -I v. pl. /n. sg. sg. NIŞTE sau articol hotărât postpus aglutinat: m.. -A f. acuzativ A.2. Unde e mingea copilului? Îi dau copilului mingea. G 3. Substantivele primesc articol nehotărât antepus: m. ARTICOLUL Ex. DECLINAREA se face după cazurile: un spa iu un criteriu un fotoliu două radiouri două lucruri două titluri două birouri două cadouri două interviuri două taxiuri Obs. genitiv G../n. vocativ V. O pl. sg. şi în -e şi în -uri două chibrituri două obiceiuri două visuri două spa ii două criterii două fotolii Exc. Fii atent. copile! Din punct de vedere formal. -(U)L. pl.: seminar Neutre neregulate două ouă două capete două râsete nominativ N.: 266 f.un foc un loc un pat un gând un bloc un dulap un chibrit două focuri două locuri două paturi două gânduri două blocuri două dulapuri două chibrituri* un radio un lucru un titlu un birou un cadou un interviu un taxi Unele neutre au două forme de pl.3. un exerci iu un teritoriu un consiliu două exerci ii două teritorii două consilii seminarii un ou un cap un râs 3. genitiv G.. LE m. dativ D.. Îngrijesc copilul.

Se observă din tabele că substantivul propriu-zis rămâne invariabil. G... A.sg. te rog ! b) forma de G. G 3. pentru substantivele f.: Forme speciale vecino! bunico! feti o! Rodico! *obligatoriu la adjectivele substantivizate frumoaso! iubito! v. ARTICOLUL 4./A. băiete!. N. Obs. + -i . V.. V. sg. SUBSTANTIVE PROPRII pentru unele cuvinte f. -e pentru m. Forme speciale de N. A. A. G.1. prietene ! Ştefane !. neart. e posibilă şi forma de N. f. domnişoarelor şi domnilor! Deştep ilor. tată). dă-mi dic ionarul. substantivizate) Fetelor ! Băie ilor ! Studen ilor ! Doamnelor. vecine!.. = D. la sg. v. amice !. D. se formează de la forma de pl. să începem ! pl. N. neutrele au forme identice cu m.1. Se folosesc: a) forma de N. sg. ce-a i făcut ? Pentru unele substantive la pl.. D. (se adăugă la forma nearticulată sau articulată): copile!. Numeroase cuvinte în cazul vocativ nu au o formă specială.2. domn UN domn UN domn UNUI domn UNUI domn UN domn domni NIŞTE domni NIŞTE domni UNOR domni UNOR domni NIŞTE domni domnUL domnUL domnULUI domnULUI domnUL domnULE! domniI domniI domniLOR domniLOR domniI domniLOR! doamnă O doamnă O doamnă UNEI doamne UNEI doamne O doamnă doamne NIŞTE doamne NIŞTE doamne UNOR doamne UNOR doamne NIŞTE doamne doamnA doamnA doamnEI doamnEI doamnA doamnă! doamneLE doamneLE doamneLOR doamneLOR doamneLE doamneLOR! 1./D. La sg.1. cu f. D. pentru substantivele (adj. TERMINA II DUPĂ GENURI. 2. te rog să mă ier i ! Pofti i. doamnă ! Radu. şi pentru substantivele proprii nume de persoană: Tată. = A.. G. 3. (cu articolul hotărât -lor). pl. 3. fără articol : Băie i /Copii. G. V.1./D. iar la pl.: G.sg. (şi m. Ioane ! 267 -o* . N. au numai articolele. Exc.5./A.. G 3..

domnule!, bunicule!, băiatule!, fiule!, omule!, prostule !, Radule ! Cele terminate în -e nu se modifică : frate ! Vasile ! Pentru o adresare politicoasă, cuvintele care arată func ia, profesiunea sau numele persoanei vor fi introduse de domnule, doamnă, sau domnişoară: Domnule profesor (doctor, secretar, ministru, Ionescu, Popescu )! Doamnă profesoară (doctor, secretară, ministru, Ionescu, Popescu)! Domnişoară doctor (Maria, Ionescu, Popescu)! Substantivele în cazul vocativ înso ite de adjective se folosesc: la m. sg. cu forma de V. Stimate domnule decan, (profesor, doctor, Ionescu) la f. sg. şi în toate cazurile de plural, cu forme nearticulate de N./A.: Bună ziua, stimată doamnă profesoară ! oameni buni ! scumpe prietene ! (f. pl. sau m. sg.) dragi elevi ! dragă verişoară ! * *dragă se foloseşte şi când te adresezi unui bărbat. Subst. comun va avea forma de V.: Dragă prietene! Dragă Mihai ! Adjectivele posesive impun folosirea articolului hotărât. Dragul meu (Ion) ! Fiica mea ! v. AV 1.1.2. FORMULE DE ADRESARE 3.1.4. SUBSTANTIVE COMPUSE Formate din două sau mai multe cuvinte: floarea-soarelui, nu-mă-uita, radio-casetofon, vagon-restaurant Pot fi variabile sau invariabile la pl.: m. n. n. f. m. sg. un ardei gras un vagon de dormit un reportofon o floarea-soarelui un dus-întors pl. doi ardei graşi două vagoane de dormit două reportofoane

În declinare, cuvintele sudate se comportă la fel cu cele simple. Celelalte se modifică par ial (de obicei primul termen ) sau deloc: Bateriile reportofonului s-au descărcat. Două bilete dus-întors, vă rog! = Două dus-întors, vă rog! 3.1.5. SUBSTANTIVE PROPRII Sunt nume care se dau persoanelor, animalelor, institu iilor, organiza iilor, locurilor geografice, constela iilor, planetelor, mărcilor de produse, sărbătorilor etc. A. Numele de persoane masculine se termină în general în consoană:
268

Ion, Dan, Florin, Eugen, Cornel, Constantin, Marian, Lucian, Victor, Tudor Multe nume m. se termină şi în vocale: Toma, Luca, Mircea, Nicolae, Gheorghe, George, Andrei, Matei, Alexandru, Petru, Radu, Dumitru Petre, Vasile, Grigore,

Diminutive (cu -u , -ică, -el, -aş, -ucu, -şor, -i ă etc.): Ionu , Ionică, Ionel, Nelu, Nelu u, Dănu , Jenică, Vasilică, Mirciulică, Costel, Lucică, Victoraş, Tudorel, Sandu, Petrică, Răducu, Mitică, Nicu, Nicuşor, Niculi ă, Ghi ă, Georgică, Gicu, Gică Numele de persoane feminine, diminutive sau nu, se termină de obicei în -a: Ana, Maria, Ioana, Elena, Ileana, Doina, Victoria, Rodica, Monica, Dorina, Marina, Cristina, Sanda, Mariana, Marilena, Elisabeta, Felicia, Lucia, Georgeta, Georgina, Cecilia, Diana, Delia, Eugenia Diminutive (cu: -u a, -uca, -ica, -i a, -el(a), -uş): Anu a, Măriuca, Monica, Florica, Lucica, Cristinel, Lenuş *Unele feminine, diminutive sau nu, se termină în consoană sau în alte vocale decât -a: Carmen, Ani, Nu i, Jeni, Eli, Cici, Luci Declinarea numelor de persoană: m. N. G.* D. A. V. Ion lui Ion lui Ion pe Ion Ioane! *± al/a/ai/ale B. Genul celorlalte nume proprii depinde de termina ie: m. (consoană, -e, -i, -u, o) : Cluj, Arad, Braşov, Dej, Făgăraş, Olt, Someş, Banat, Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Carpa i, Apuseni, Bucegi, Sibiu, Bacău, Chişinău, Satu Mare, Israel, Paris, Belgrad, Ierusalim, Alpi, Oceanul Pacific, Monaco, Mali, Marte, Soare, Carul Mare, Crăciun, Paşte, Anul Nou, Sfântul Ion, Opel, Renault, Volvo, Mitsubishi, Dior f. (-a): Timişoara, Sighişoara, Oradea, Alba-Iulia, Baia Mare, Moldova, Dobrogea, Transilvania, România, Italia, Canada, Londra, Vene ia, Roma, Luna, Calea Lactee, Sfânta Maria, Dacia, Lada, Skoda, Honda Obs. După formă, unele sunt singulare, altele plurale: sg. Cluj, Mureş, Paris, Marte, Bacău, Volvo pl. Carpa i, Apuseni, Alpi, Statele Unite ale Americii
269

Ioana Ioanei Ioanei pe Ioana Ioana!, Ioano!

f. Rodica Rodicăi Rodicăi pe Rodica Rodica!, Rodico!

Carmen lui Carmen lui Carmen pe Carmen Carmen!

Aparent pl.:

Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Iaşi, Călăraşi

Primesc articol după gen, dacă articolul nu este inclus: m. sg. Clujul, Aradul, Parisul, Sibiul, Amsterdamul, Marocul, Atlanticul, Bucureştiul, Iaşiul, Ploieştiul, Opel-ul, MacIntosh-ul m. pl. Carpa ii, Apusenii, Alpii f. sg. Timişoara, Craiova, Londra, Viena, Budapesta f. pl. Ponoarele, Babele, Izvoarele Se declină. În compuse, de obicei se schimbă cuvântul-bază: Bucureştiul este capitala României, iar Parisul, a Fran ei. Centrul Braşovului îmi place. Apa Mării Negre e foarte sărată. Înăl imile maxime ale Carpa ilor sunt în jur de 2500 de metri. Obs. Frecvent se evită formele de G./D., folosindu-se în fa a numelor proprii termeni generici: oraşul, regiunea, râul sau prepozi ia din: centrul oraşului Satu Mare apele fluviului Mississippi primăria din Baia Mare (= primăria Băii Mari)

3.2. ARTICOLUL
Înso eşte substantive (adjective şi numerale), indicând gradul de individualizare şi identificare (contextuală sau cotextuală) a acestora de către vorbitori: un om / omul 3.2.0. Clasificare •articol nehotărât •articol hotărât •articol genitival (posesiv) •articol adjectival (demonstrativ) 3.2.1. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT Este antepus. Obiectul denumit este necunoscut. Are forme distincte după gen, număr şi caz. m./n. sg UN domn UNUI domn f. sg O doamnă UNEI doamne Ex.: A sunat un om la uşă. un om (neidentificat, necunoscut) omul (identificat, cunoscut) al meu maşina cea roşie

N./A. G./D La singular m.

pl. NIŞTE domni NIŞTE doamne UNOR domni UNOR doamne f.

n.

270

N./A.

G./D.

un domn un băiat un pom un ministru un codru un ochi un pui un frate un tată un papă unui domn unui băiat unui pom unui ministru unui codru unui ochi unui pui unui frate unui tată unui papă

un avion un caiet un raft un pix un tramvai un teatru un spa iu un stilou un radio un nume unui avion unui caiet unui raft unui pix unui tramvai unui teatru unui spa iu unui stilou unui radio unui nume

o doamnă o fată o pagină o carte o parte o farfurie o femeie o muncitoare o cafea o zi unei doamne unei fete unei pagini unei căr i unei păr i unei farfurii unei femei unei muncitoare unei cafele unei zile

La plural: m. N./A. n. nişte domni nişte băie i nişte pomi nişte miniştri nişte codri nişte ochi nişte pui nişte fra i nişte ta i nişte papi unor domni unor băie i unor pomi unor miniştri unor codri unor ochi unor pui unor fra i unor ta i unor papi nişte avioane nişte caiete nişte rafturi nişte pixuri nişte tramvaie nişte teatre nişte spa ii nişte stilouri nişte radiouri nişte nume unor avioane unor caiete unor rafturi unor pixuri unor tramvaie unor teatre unor spa ii unor radiouri unor stilouri unor nume f. nişte doamne nişte fete nişte pagini nişte căr i nişte păr i nişte farfurii nişte femei nişte muncitoare nişte cafele nişte zile nişte surori unor doamne unor fete unor pagini unor căr i unor păr i unor farfurii unor femei unor muncitoare unor cafele unor zile

G./D.

Obs. 1. prepozi ie + un/o... în + un = într-un în + o = într-o din +un = dintr-un Ex.: Locuiesc într-un oraş mare. Stăm într-o cameră de hotel.. Sunt originar dintr-un sat de munte.
271

din + o prin + un prin + o

= dintr-o = printr-un = printr-o

Sunt originar dintr-o regiune montană. Trec printr-un parc. Trec printr-o criză.

2. un/o/nişte + adjectiv desemnând însuşiri = substantiv (leneş > un leneş): un leneş o leneşă nişte leneşi nişte leneşe v. NG 1.10. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT (PROCLITIC) 3.2.2. ARTICOLUL HOTĂRÂT Este postpus, făcând corp comun cu substantivul. Obiectul denumit este cunoscut. Ex.: Omul care a sunat la uşă a plecat.

Are forme distincte după gen, număr şi caz. La singular: m./n. N./A. -L -uL -LE G./D. -LUI V. -LE -E N./A. m. tatăl* ministrul codrul domnul băiatul pomul ochiul puiul fratele popa papa *tata (=tatăl meu) tatălui fratelui ministrului codrului domnului băiatului pomului ochiului puiului popii papei tatei/tatii n. teatrul spa iul stiloul avionul caietul raftul taxiul radioul numele f. -A -uA pl./sg.+ -I -O f. doamna fata pagina cartea partea muncitoarea farfuria femeia cafeaua pijamaua ziua pl.+-i doamnei fetei paginii căr ii păr ii femeii cafelei pijamalei zilei sg.+-i muncitoarei farfuriei
272

G./D.

teatrului spa iului stiloului numelui avionului caietului raftului taxiului radioului

V.

tată! domnule ! băiete!

---

domnă! femeie!

Obs. 1. Articolele hotărâte -(u)l şi -le sunt specifice substantivelor m. şi n. sg.. -l se adaugă substantivelor terminate în -ă sau -u : tatăl, ministrul, teatrul -ul se adaugă substantivelor terminate în consoană , -i sau -o: domnul, taxiul, radioul -le se adaugă substantivelor masculine şi neutre terminate la singular în -e: fratele, câinele, numele 2. Articolul hotărât -a a) se poate adăuga sau substitui termina iei substantivelor feminine la singular: carte mamă farfurie cartea mama farfuria b) se leagă prin (u) de termina iile -a, -ea şi -i: pijama cafea zi pijamaua cafeaua ziua c) La masculinele cu singularul în -ă , acesta este substituit de -a : tată popă papă tata popa papa 3. Articolul hotărât f. sg G./D. se adaugă în general pluralului N./A.: gară (sg.) gări (pl.) gării (sg. G./D.) dar uneori şi singularului N./A.: La plural: m. N./A. G./D. V. N./ A. m. domnii băie ii pomii miniştrii codrii ochii puii fra ii ta ii popii papii -I f./n. -LE -LOR -LOR f. doamnele fetele paginile căr ile păr ile femeile cafelele pijamalele zilele farfuriile librărie (sg), librăriei (sg G./D.). farfurie, farfuriei farmacie, farmaciei

n. avioanele caietele rafturile taxiurile spa iile numele

273

G./ D.

V. Obs.

domnilor băie ilor pomilor miniştrilor codrilor ochilor puilor fra ilor ta ilor popilor papilor domnilor! băie i(lor)!

avioanelor caietelor rafturilor taxiurilor spa iilor numelor

doamnelor fetelor paginilor căr ilor păr ilor femeilor cafelelor pijamalelor zilelor farfuriilor doamnelor! fetelor!

---

1. -le este articolul hotărât pentru toate substantivele feminine şi neutre la plural. 2. Articolul hotărât -i specific masculinului plural se adaugă totdeauna termina iei -i a pluralului; rezultă-ii: oamenii, prietenii, domnii, băie ii, ta ii Când substantivul are un -i şi de la singular, rezultă -iii: copil (sg) copii (pl.) copiii (pl. art. hot.) 3. Articolul hotărât se adaugă şi adjectivelor, când acestea sunt antepuse: noul director noua directoare v. NG 1.7. ARTICOLUL HOTĂRÂT (ENCLITIC) 3.2.2.1. FOLOSIREA articolului hotărât şi a articolului nehotărât 1. Prezen a articolului este în general obligatorie: a) cu substantive comune subiecte (N.) la singular: Pe masă e un măr. Mărul e roşu. La plural, subiectul poate fi nearticulat, dacă este nedefinit, neprecizat. Pe masă sunt mere. b) când substantivul este atribut (G.): culoarea unui măr, vârsta unei femei c) când substantivul este complement indirect (D.): Telefonez unei doamne. Telefonez doamnei Popescu. d) când substantivul este complement direct (A.) la singular: Ridică receptorul! Aşteaptă tonul, apoi introdu cartela şi formează numărul! Aten ie! Nu forma un număr greşit! La plural, complementul direct poate fi nearticulat sau articulat: Cere scuze dacă ai greşit! Notează numerele de telefon într-un carne el! e) prep. cu G./D. + GN Avionul zboară deasupra unui oraş. (G.) / ...deasupra oraşelor. (G.)
274

Gra ie unei burse, îmi pot continua studiile. (D.) f) prep. cu Pleacă cu un prieten. / Pleacă cu prietenul ei. (A.)(asoc.) Scriu cu pixul, cu stiloul nu-mi place. (A.)(instrum.) Exc.: Când substantivul este nume de materie, rămâne de obicei nearticulat: cană cu lapte, găleată cu apă v. G 3.8. PREPOZI IA; 4.6. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL g) Adjectivele de totalitate sunt urmate de substantiv cu articol hotărât: tot exerci iul, toată mâncarea, întreg oraşul, amândoi copiii, to i trei băie ii h) Adjectivele calificative antepuse cer articol: Săracul om a rămas fără casă. Exc., în exclama ii: Frumoasă fată! Deştept copil! Dificil examen! 2. Absen a articolului este uneori obligatorie: a) când substantivul este precedat de prepozi ie şi nu este determinat. Dar: Suntem în sala 10. Suntem în sală. Merg la teatru. Mergem la Teatrul Na ional. Substantivele nume de materie precedate de cu rămân nearticulate: cafea cu lapte, găleată cu apă, carne cu cartofi, mămăligă cu brânză şi smântână v. G 3.8.1. FOLOSIREA PREPOZI IILOR, Obs. 2. b) când substantivul este precedat de un adjectiv nedefinit, numeral sau demonstrativ: fiecare om, orice persoană, oricare fată, alt băiat, pu in timp, mul i ani, câ iva doi copii, aceşti copii v. G 3.4.6. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÂTE c) cu adjective calificative antepuse, în exclama ii: Frumoasă fată! Deştept copil! Dificil examen! v. G 4.12.5.4. PROPOZI IILE EXCLAMATIVE 3.2.3. ARTICOLUL POSESIV (GENITIVAL) Exprimă posesia, este antepus şi are forme distincte după gen şi număr. sg. pl. Formează • genitivul pronumelui cine: • pronume posesive: • numerale ordinale: al cui? a cui? al meu... a mea... al doilea... a doua...
275

pomi,

m./n. AL f. A m. AI f./n. ALE ai cui? ale cui? ai mei... ale mele...

a reuşit a doua la concurs. Mircea. ai Italiei şi ai Luxemburgului s-au întrunit la Geneva. N. Radu Cristea est corespondent al ziarului „Expres”. NG 1. număr şi caz: sg m.6./n. CEL G./A. f. a ajunge. Reprezentan ii Fran ei. a. c) Când substantivul precedent (posesorul) nu are articol hotărât: doi nepo i ai mei un nepot al meu Domnul Popescu a fost numit director al firmei.. CELE CELOR 276 Maşina este a Mariei/ a mea/. d) Când între posesor şi obiectul posedat se intercalează alte cuvinte: Ziua de lucru a unui director este foarte plină. În limba vorbită.8. Aten ie la similitudinea mărcilor de gen şi număr la articolul hotărât şi articolul posesiv: -l/al. -a/a.. CEI f. un de partitiv precedă articolul genitival: un nepot de-al meu.1.2. CELUI . ARTICOLUL GENITIVAL-POSESIV./D.2. 7. s-a clasat al doilea . având forme diferite după gen.. ai.. RELA IA DE POSESIE 3. 1. -i/ai. ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL) Provine din adjectivul/pronumele demonstrativ: acel(a) acea (aceea) acei(a) acele(a) pl.Înso eşte uneori substantivul în G. o altă elevă de-a mea 2. b) În exprimarea eliptică şi în substitu ii: -Al cui e că elul? Al vostru? -Al nostru / Al meu / Al băiatului / Al Mariei / Al copiilor.. nişte cunoscu i de-ai mei.: Că elul este al vecinului.3.. există tendin a de înlocuire a formelor al. a sosi. a deveni. a se clasa Că elul este al vecinului / al meu /. CEA CELEI m. v.4. ai Germaniei./n. Că eii sunt ai vecinului. ale prin a invariabil. Alexandra. a reuşi. Obs. -le/ale: 3. prietenul meu. fiica mea. Uneori. a ieşi. Filmul cel mai bun al anului a fost premiat. FOLOSIRE a) După verbele: a fi.

4.1.3.3.5. Obs.. Mai substantivează numerale: (Căr ile acelea două sunt pentru voi). adjectivul va fi antepus: 3. NG 1. acru. franco-german -esc (bărbat > bărbătesc) -iu (aur > auriu) 277 bloc înalt.4. NUMERALUL COLECTIV şi determinan i prepozi ionali: Congresul de matematică din 1990 a avut loc la Timişoara. Cel. înalt. mănuşile (cele) roşii Băiatul cel mare e medic.3. v. cea. Mircea cel Bătrân. ceilal i. Poate preceda propozi ii relative: Oamenii care se grăbesc greşesc mai mult.Func ionează mai ales ca articol al adjectivului. la Cluj.0. albastru. G 3. Frumos spectacol! Frumoasă vreme! derivate cu sufixe .5. cei. celelalte. NUMERALUL COLECTIV. pantofii (cei) noi. cel mic e student.2.0. gri. ARTOCOLUL ADJECTIVAL-DEMONSTRATIV (PROCLITIC) v. cealaltă. 3. v. maşină nouă. cel din 1994. Cei care se gândesc nu greşesc. substantivându-l pe acesta: cel bun cea bună cei buni cele bune sau legându-l de un substantiv precedent: Ştefan cel Mare.10.2. cel mai bun sportiv adv.. cele intră şi în componen a adjectivelor/pronumelor demonstrative „de alegere”: celălalt. Ea vorbeşte cel mai bine româneşte. amar dacoroman. ADJECTIVUL Este de regulă postpus substantivului: Accentuat. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV. după formă: simple compuse alb. Clasificare 3. > Cele două sunt pentru voi. Alexandru cel Bun omul (cel) bun. galben-auriu. G 3. 3. Intră în componen a superlativului relativ al adjectivelor şi adverbelor: adj. maşina (cea) nouă.

joasă. dimensiune. pl. joase etc./f. dulce abstracte atent.3. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRAT v. gata. -e). G 3. gri. inacceptabil) ne. -i. suferind (-ă. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV v. adv. G 3. cu prefixe 3.2. -i. plăcut (-ă. gust) alb. după sens: calificative concrete (de culoare. activ.4. formă. -e. curios. vechi/veche m. după termina ii: cu 4 termina ii m. mici lungi f.4.3. număr şi caz.4.(intraductibil. joşi. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGATIV Flexiunea Adjectivele se acordă cu substantivul în gen. mari reci vechi f. pl. jos. acru. -i.(preşcolar.1./f.1.3. preelectoral) provenite din alte păr i de vorbire vb.6.1. Adjective cu 4 termina ii 278 .4. asemenea.4. sg mic lung cu 2 termina ii m. buni albi f. eficace determinative v.3. bordo. căzând (-ă. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV v.(neclar. pl. sg mică lungă m. roz.3. sg bună albă m. mare. rotund. pl. nebun) pre.). deştept. -e) greşit (-ă. G 3. mov. forte.0. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV v. bune albe 3. G 3. -e). maro. neascultător.4. cumsecade 3.0. sg mare rece Aten ie! cu o termina ie bej. GENUL şi NUMĂRUL 3.7. -e). -i.3. sg bun alb cu 3 termina ii m./f.5.(antiştiin ific) in. ocupat (-ă. G 3.-os (munte > muntos) anti. -i.

sg.. pl. pl.3. -(u)i continui nori continui m. pl.. mari verzi câini mari caiete mari f.. n. pl.. n. Cu 3 termina ii m.m. sg veche casă veche 279 -cons. n. n. sg cons. f. medii roşii elevi medii şcoli medii rezultate medii -i -(i)u f.. -i grei răi oameni răi f. sg mare verde câine mare caiet mare m.. sg.. n. mici noi câini mici case mici caiete mici m. pl. -le grele rele femei rele rezultate rele m.2.. pl. sg -ă bună frumoasă albastră neagră elevă bună fată frumoasă m.. pl./-u f. -(u)e continue ploi continue eforturi continue f. n. vechi perete vechi gard vechi -e casă mare -i -i m.... n.. f.3.1. -i buni frumoşi albaştri negri elevi buni băie i frumoşi m. sg -(u)u f. n. f. pl.. f. sg -(u)ă continuu continuă nor continuu ploaie continuă efort continuu m. Cu 2 termina ii m. n. -e bune frumoase albastre negre eleve bune rezultate bune fete frumoase rezultate frumoase f. n. sg -ie medie roşie şcoală medie -ii -i case mari -e . sg mediu roşu elev mediu rezultat mediu 3. -ea grea rea femeie rea 3. n./-u bun frumos albastru negru elev bun rezultat bun băiat frumos rezultat frumos f. pl... sg mic nou câine mic caiet mic m. f. n. mică nouă casă mică -ă m. sg -u greu rău om rău rezultat rău f. pl.3. n.1.... sg m. n.

la. adjectivul nearticulat nu îşi schimbă forma în timpul declinării. gri. Om bun! Oameni buni! Omule bun! Oamenilor buni! Bunule om! (arh./D. la.. sg pl. Cu o termina ie (invar. m..pere i vechi case vechi garduri vechi 3.1. G.. nişte doamne generoase doamnele generoase generoasele doamne unor doamne generoase doamnelor generoase generoaselor doamne (pe.) bunul om (pe.. gri. gri. la..) o doamnă generoasă pl.: Scriitorii de geniu sunt pu ini. roz haină maro. bej caiet maro. (pe. de geniu = genial Ex. cumsecade gri bordo.3.4. la. 3. f.3. N.) nişte doamne generoase 280 . la. bej 3. CAZUL Cu excep ia V. bej pantofi maro. maro bleu. bej haine maro..) omul bun (pe.) oamenii buni (pe./D.3.5. la..) un om bun (pe. forma lui se schimbă datorită prezen ei articolului: m. un om bun nişte oameni buni omul bun oamenii buni bunul om bunii oameni G.. bej pantof maro. eficace. sg şi a G.) N.1..) nişte oameni buni (pe. la fel ca substantivul.. la. bej caiete maro. sg... ocru bej. mov.2./D. unui om bun unor oameni buni omului bun oamenilor buni bunului om bunilor oameni A. sg o doamnă generoasă doamna generoasă generoasa doamnă unei doamne generoase doamnei generoase generoasei doamne (pe. f. Locu iuni adjectivale Sunt grupuri de cuvinte echivalente semantic şi sintactic cu adjective. la.) -a -ea -e -i -o -u -cons. gata asemenea forte... indigo.) bunii oameni V. Când este antepus substantivului şi primeşte articolul hotărât. gri. gri... gri. A.

. -uri(pl.ca (şi). tot atât de. la.. •de egalitate: la fel de.... Corectează cu roşu. (pe..3.. inferior. tot aşa de.V.. cel mai.... maxim. viu.3. alb > albul Ex. mort v.3.. extraordinar. prim.3. fete talentate un copil mai talentat decât al ii un copil mai talentat ca al ii un copil mai pu in talentat decât al ii un copil mai pu in talentat ca al ii un copil la fel de talentat ca (şi) al ii un copil tot aşa de talentat ca (şi) al ii un copil tot atât de talentat ca (şi) al ii •de inferioritate: cel mai pu in. Gradul pozitiv copil talentat. interior... Unele adjective pot deveni : •substantive bun. perfect. la. splendid.. formidabil.1.. -ă. -i. la.ca (şi)..de la/ de pe.ca (şi)... complet.. Compara ia 3.3. mai pu in. optim. enorm.2... RELA II COMPARATIVE Obs. copii talenta i 3.dintre + pl. un copil foarte talentat grozav de... exterior.. Gradul superlativ •de superioritate: cel mai.. El este cel mai pu in talentat dintre to i. 281 . ultim.. -e > bun. •de inferioritate: mai pu in.ca.) generoasa doamnă Doamnă generoasă! Generoasă doamnă! (pe. Gradul comparativ •de superioritate: mai.) doamnele generoase (pe. •absolut: foarte./de la/ de pe. NG 7.. la. par ial. excelent. final.../din + sg.. •adverbe Scrie frumos şi repede.3..) doamna generoasă (pe.: Se îmbracă în negru. ini ial.. 1.. mai.. grozav.. minim.5....) generoasele doamne Doamne generoase! Doamnelor generoase! Generoase(lor) doamne! 3.dintre + pl. un copil extraordinar de talentat Adjective fără grade de compara ie: superior....3. un copil grozav de talentat extraordinar de.3.3.... cel mai talentat dintre to i cel mai talentat din clasă cel mai talentat de la noi fată talentată. 3.decât.din + sg....).ca. total. cel mai....decât....

3. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV. - N. 1 în tabel) şi neaccentuate (lângă verb. (AL/A/AI/ ALE CUI?) D.(5) i (6) (prep.ii (prep. număr.4. Adjectivul poate determina şi pronume nehotărâte: ceva interesant. 3. nimic nou cineva bine pregătit cineva foarte bolnav 3.6.(3) -i (4) -i.4. a. (CUI?) (al. La V.3. caz. v. (AL/A/AI/ ALE CUI?) D. PRONUMELE PERSONAL 3. ale) ei A. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRAT.4. ai.1. (CINE?) G. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGATIV 4. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV.4. 3.2. PRONUMELE 3.4.4. N. a.) mine mă mnoi - ie îi i-i . sg. (CINE?) G. G 3.1. Alte tipuri de adjective.4.4. adjectivele se folosesc cu sau fără substantiv: Dragi prieteni! Dragii mei prieteni! Prieteni dragi! Prietenii mei dragi! dragi! Dragilor! Prietenilor 3. ale) lui lui îi i-i -ii (prep. v.) tine te tetu! voi - ei (1) îi (2) i.) el îl lei ea (al. Are forme accentuate (fără verb/izolate.1. 2-6). ceva dulce nimic deosebit. 3.4. ai.(PECIN E?) mie îmi mi-mi -mimi (prep. ai. ale) lor nouă ne vouă vă lor (1) le (2) 282 .7. Are forme distincte după persoană. gen. pl.) ea (1) o (2) . (CUI?) eu tu el (al. v.5.(3) -o (4) ele V. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV.. a.

Imp. i. -o.2.+ timpuri verbale compuse (Exc. o. af.i-. -vi-. îi. vă. v-. A. vi.: viitorul) Ger. nu* să* a* + -mi./Imp... af. A./Imp. ne. 3. -le.(PECIN E?) ne-ne -ne-nini (prep. -i să îmi = să-mi (o să îmi= o să-mi) = să..1. Ger. ne. le nu* + mă. 2. -le -mi.i să î i nu îi = nu-i să îi D. .(3) -l (4) -le. .4. + -o -mă. ... 3. -i -mi.(5) -li. îi. ne.voi! v. D.(5) li (6) (prep. îi. le Exc. ne-. -te. FOLOSIRE D. vă. MODUL IMPERATIV. af. vă.i. îl./Imp. -i-. ne.. te.1. îi.i. te. .: Ger. . vă. ne-. îl. le. mi-.i.) ele (1) le (2) ne vă i le. -ne. Ger. nu î i = nu. o. vă. ne.i) = să-i (o să îi= o să-i) a-mi *nu îmi = nu-mi aminti/explica. *nu îl = nu-l să îl = să-l a-l vedea/invita/întâlni. -l. 4.. -le 283 . îi. i-.(3) nevi-le (4) -ne -vă -i V. nu îi = nu-i să îi = să-i a-i vedea/invita/întâlni.. le + timpuri verbale simple* şi viitor Exc. -i-.A. -vă.: Ger.+ l/i/le mi.5. le + se/le + timpuri verbale simple şi viitor a mă. îmi. 5. v-.: viitorul A.+ o -mi-.af. D. af. -vă.. -ne-. te.) voi le.i (o să î i= o să.c. 6.6..+ timpuri verbale compuse Exc. i-. .. -mi-. te. + a. o. le să*+ mă. -i -mi.2. nu o = n-o să o = s-o m-. le a* + mă. o. -v-. 4. -li. G 3.i-. D. îl. Imp. î i. îl.. -i. i-. i. a-i aminti/explica. 2.) ei (prep.) noi v-vă -v-vivi (prep. FOLOSIREA PRONUMELOR PERSONALE 3. le. + Pf. -ne. -ni-.i.i aminti/explica. te-./Cond. ne. . l-.2.

1. Formele accentuate (v./A. î i. I-ai telefonat lui Dan? L-ai crezut pe Dan? D. -A ei. Iat-o pe Maria! = Cine-mi dă? = Unde-l vezi? = Dacă-l vezi.* -A cui e ideea? -A mea. sunt dublu exprimate a) facultativ. Pe Ion nu l-am văzut. Mi-ai telefonat mie (sau lui Dan)? A. -Cine ştie ? -Eu./A. Tu. *A mea. formă neacc. Pe ea. D. spune-i că o aştept. + formă neacc. b) obligatoriu 284 . Nouă. + verb Lui Dan nu i-am telefonat. Ea. D. D. Iată-l pe Ion! Iată-i pe băie i! posesive. -A lui. Pe ele. D. îl Cine îmi dă? Unde îl vezi? Dacă îl vezi. Lui. spune-i c-o aştept./A. spune-i că îl aştept. Lor) Pe ei. Mie mi-ai telefonat (sau lui Dan)? A. Voi. 1 în tabel) se folosesc •în propozi ii eliptice (fără verb) •emfatic •după prepozi ii (D. A voastră. Pe tine te-am văzut. + verb + formă acc. a noastră şi a voastră sunt pronume = Dac-o vezi. A. G. Te-am crezut pe tine. Ele. -Cui îi place ideea? -Pe cine caută poli ia? -Mie! -Pe mine! ie) Pe tine.) N. în cazuri de emfază: prin formă acc. pe Ion nu. Lor. Noi. îi. iat-o •se leagă de pronumele o Unde o vezi? = Unde-o vezi? Ce o doare? = Ce-o doare? Cine o caută? = Cine-o caută? 2. Pe noi. Vouă./ subst. nu pe el. şi A. Pe el. / subst. A ta. -A lor. a ta. Pe voi.Obs. Ei. Ei. D. iată-l iată-i •cade când pronumele este o Dacă o vezi. 3. O vocală anterioară •elimină vocala î din îmi. A noastră. -A lor. spune-i că-l aştept. El.

A.1. A. 4. G 3. Îi scriu Mariei.6.prin reluare •după care (D. + verbe pronominale a-i plăcea a-l durea v. = Unde e so ul tău? −Unde i-e so ul? v./A.0. Cât a costat covorul pe care l-ai cumpărat? •când fraza începe cu complementul direct Filmul acela îl văzusem deja.: 285 (foarte politicos) .6. O întreb pe Maria.3.1. Alte forme de pronume personale DÂNSUL. Vecinul căruia îi împrumut maşina e de încredere. Pronumele personale D. G 3. Uneori folosite cu valoare de polite e. 3.1. prin reluare sau anticipare •când D.) D. şi A. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV.4.6.2.) = tu. DÂNŞII. G 3. Lui Ion îi scriu azi. a 3-a. pot avea uneori sens posesiv.2. Mariei nu-i scriu azi. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE a i se părea v.4.4.3. G 3. Forme de polite e DUMNEATA dumneata = tu (grad redus de polite e) DUMNEAVOASTRĂ dumneavoastră (invar.3. Pe Ion nu-l întreb.2. v. DÂNSA. voi Obs. ALTE TIPURI DE COMPLEMENTE 4. DÂNSELE Sunt pronume personale de pers. Obs. COMPLEMENTUL DIRECT. Îl întreb pe Ion./A. VERBE PRONOMINALE REFLEXIVE CU DATIV ŞI ACUZATIV 3. reprezintă persoane D. Îi scriu lui Ion.6.2.1. Pe Maria n-o întreb. Pronumele personale în D.0. 5.

Sieşi. (Ea) îşi cumpără. (dumnealui. (Ei) se spală. a se lăuda. Pe voi. Pe ei. (Pe cine spăl? Pe mine. Eu îmi cumpăr o carte. a se îmbrăca ≠ a se dezbrăca. pe noi. a se tunde. (El) se spală. D. formele neaccentuate au variantele: s-. nu altcineva 3.) sau indirect (D. PRONUMELE REFLEXIV Are rol de complement direct (A. Sieşi./Lui. vouă (D. a se pregăti 286 .../Ei. Lor. (Tu) î i cumperi. te.4. a se coafa.. ÎNSĂMI. (Ele) se spală. Se folosesc numai împreună cu pronumele personale: eu însumi = chiar eu. pl.. ÎNSĂ I. (Ei) îşi cumpără. vă (A. Pronumele de polite e au forme şi la persoanele a 3-a sg./Pe el. eu în persoană. (Noi) ne cumpărăm. sg.) mie. ÎNSĂŞI.) În compania verbului. a se rade = a se bărbieri. şi pl. Pe ele. (Eu) mă spăl. (Noi) ne spălăm. Forme de întărire ÎNSUMI.) (Cui cumpăr? Mie. Pe sine. nouă. Pe noi. a se aşeza.(D. (Eu) îmi cumpăr. ne. Eu mă spăl. ÎNSUŞI. ie. a se privi. pe tine.dumneata = dumneavoastră d-ta = d-voastră/ dv şi pl. Nouă. -se. sg. (Tu) te speli. î i.) îşi/sieşi (D. D. (El) îşi cumpără.. Cui? Mie. -şi. Pe sine. ne. Specifice reflexivului sunt: se/pe sine (A. (Ea) se spală. Formele neaccentuate şi accentuate Pe cine? Pe mine.) SE/ÎŞI cu sens reflexiv: A. -s.) îmi. (Voi) vă spăla i. a se scula ≠ a se culca.) pe mine. ie. pe voi (A. a se încăl a ≠ a se descăl a. dumneaei) (dumnealor).) Are forme accentuate şi neaccentuate: A. ÎNSU I. Lor.) sunt identice cu cele ale pronumelui personal. (Ele) îşi cumpără.-şi.) şi are aceeaşi persoană cu subiectul: A. a se mărita = a se căsători = a se însura. Vouă.(A.2. a se pieptăna. mă. vă (D. (Voi) vă cumpăra i. care rămân şi ele invariabile./Pe ea. a se spăla.) şi-. Pe tine.

a-şi spăla hainele. a se înroşi. a-şi aminti = a-şi aduce aminte. a se îmbolnăvi ≠ a se însănătoşi. a se juca. a se gândi. se deschide. a se rătăci. posesiv reflexiv: a-şi scrie memoriile. a se întâlni. a-şi termina studiile. a se împrieteni.1. a-şi scrie. SE cu verbe exprimând schimbare: a se îngrăşa. a se însera. se pronun ă.4. a se sim i. a se lumina SE cu sens impersonal (verbul numai la pers. a se tutui. Obs. aşi reveni. a-şi lua rămas bun SE/ÎŞI cu sens reciproc: A. a se opri. a se descurca. a-şi cumpăra (ceva). a se căsători. număr şi caz. se închide. se aude. 4. a se uita D. a se odihni. a se supăra. a-şi face rost de =a-şi procura. a se îndrăgosti. a se întoarce. Clasificare 287 . a-şi face temele. a se micşora. se pare Cu sens pasiv se spală. a se mări. Pentru utilizarea pronumelor reflexive D. se zice. a se îmbră işa. a se grăbi. a se teme. a se îndrăgosti. a se ridica. a se iubi. a se săruta. a se duce. a-şi imagina = a-şi închipui./A. a se întuneca. v.3.4. G 3. se vorbeşte.6.: Aici se vorbeşte limba engleză. se traduce. se în elege. a se plictisi.4. a se certa. a se urî.. se citeşte. VERBE PRONOMINALE REFLEXIVE 3.D. a-şi da seama. a 3-a): se spune. Cum se pronun ă cuvântul „pâine”? Obs. a se în elege. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV. a-şi spune la revedere/noapte bună D. a se despăr i D. a se îmbolnăvi. G 3. a-şi face iluzii. a-şi face mâncare SE/ÎŞI şi-au pierdut par ial sau complet sensul reflexiv în: A. a se înnegri. a-şi bate joc (de). a-şi repara maşina. a se plimba. a-şi face coresponden a v. a se înnora. a-şi trimite felicitări. a se saluta. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV Au forme distincte după gen.2. a-şi lua (ceva). se cură ă. se vorbeşte Ex.

acea/aceea. acei mun i (mun ii) aceia acelor mun i (mun ilor) acelora f. sau ca pronume: ăsta. acest(a). ACEEA.. ăştia. m. sg. Cântecul acela era frumos. acelui munte (muntelui) aceluia * ± al/a/ai/ale N. pl. + adj. ACEASTA. ACEIA. hot. asta. + subst. acei(a). acel munte (muntele) acela G. Adjectivul postpus şi pronumele au totdeauna aceeaşi formă (formele în -a ). În limba vorbită se folosesc după subst. Adjectivul poate fi antepus sau postpus. aceşti(a). sg. ACEASTĂ. 1. sg. N. ACELEA Este pronume sau adjectiv.*/D. cealaltă. Acesta e prietenul meu./A acest domn .*/ D acestui domn f.. celelalte acelaşi. Acest om e prietenul meu. aceşti domni (domnii) aceştia acestor domni f. această/aceasta. + adj. aceste doamne (doamnele) acestea acestor doamne (doamnelor) acestora (domnului) acestuia * ± al/a/ai/ale (doamnei) acesteia (domnilor) acestora ACEL. ACEI. aceste(a) acel(a). + art. (domnul) acesta G. subst. adj. ceilal i. aceiaşi. acele(a) celălălt. adj. Obs. neart. acele câmpii (câmpiile) acelea acelor câmpii (câmpiilor) acelora f. ACEA. + subst.•de apropiere •de depărtare •de diferen iere •de identitate ACEST. + art. pl. m. astea (de apropiere) 288 Acela era frumos. aceleaşi Pronume şi adjectiv. Cântecul acela era frumos. subst./A. Acel cântec era frumos. ACESTA. pl.. Adjectivul poate fi antepus şi postpus. formele cu -a final).Omul acesta e prietenul meu. acea câmpie (câmpia) aceea acelei câmpii (câmpiei) aceleia . ACELE ACELA. hot. sg. această doamnă (doamna) aceasta acestei doamne m. aceeaşi. Adjectivul postpus este identic cu pronumele (v.. pl. neart. m.

astă-vară. fra ii mei fra ii tăi fra ii săi* fra ii noştri fra ii voştri fra ii lor f.ăla. iar substantivul este nearticulat. mai sus). astă-iarnă = noaptea/vara/iarna trecută Expresii: Asta e situa ia! Asta-i bună! = Asta e ! (constatare) („surpriză”) ACELAŞI. Pre ul pâinii nu mai e acelaşi! Calitatea ei a rămas însă aceeaşi. sora mea sora ta sora sa* sora noastră sora voastră sora lor m. + subst. aceasta. hot. celălălt la Paris. Omul celălalt a plecat. + adj. subst.2. ARTICOLUL DEMONSTRATIV adj. Ca pronume şi adjectiv. CELĂLALT. caz. au fome identice. G 3. ACEEAŞI. Celălalt a plecat. pl. fratele meu fratele tău fratele său* fratele nostru fratele vostru fratele lor f. Ex. La asta nu m-am gândit. CEILAL I. aceea. aceia.alte Ca pronume şi adjective. CELELALTE < cel/cea/cei/cele + alt/altă/al i. NG 1. asta = lucrul acesta (de depărtare) Asta nu mă interesează. Celălalt om a plecat. ACELEAŞI < acela/aceea/aceia/acelea + şi Flexiunea este identică cu a pronumelor acela. sg. ACEIAŞI. Unul e acum la Londra. ăia. + art. acelea (v. CEALALTĂ. pron. sg. Adjectivul este totdeauna antepus. surorile mele surorile tale surorile sale* surorile noastre surorile voastre surorile lor 289 . Forme compuse astă-seară = în seara aceasta astă-noapte. neart.: Am doi fra i. ADJECTIVUL ŞI PRONUMELE DEMONSTRATIV 3. Adjectivul poate fi antepus sau postpus. au forme identice. se modifică numai segmentul ini ial cel/cea/cei/cele. v. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV Adjectivul posesiv are forme diferite după gen.4.4. Ce-i asta? 3.4. pl. numărul posesorilor şi al obiectelor posedate: m. aia. Prin declinare.4. alea 2. v.

Dan nu-şi găseşte ochelarii. pos. Adjectivului posesiv i se preferă un pronume pers..4.*fratele său = fratele lui. v. •structură facultativă* (cu subiect) Unde îmi sunt ochelarii? Îmi sunt bolnavi copiii.1. Acordul se face cu substantivul cel mai apropiat: Fratele şi sora mea sunt elevi. inter./pron. ai tăi. pers.d. + subst.4. (subiect) ochelarii? (= ochelarii mei) ochelarii? (= ochelarii mei) = ochelarii lui = ochelarii lui Ion (refl.. Fiica şi fiul meu au plecat în excursie. (cuv.5. „a fi” (+ det. D. pers. pos. ai lor 2. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV 290 . pos. sg. G 3.) sunt s „Dativul posesiv” poate suprima mărcile acuzativului „de persoană” (pe + dublarea A. ai noştri. ale + adj./refl. Dan îi găseşte (lui Ion) ochelarii.1.4. (c.D. 3. G PERSONAL sora sa = sora lui. ARTICOLUL POSESIV Obs.1. tr. inter. sora ei fra ii săi = fra ii lui. a.) (pers.2.. 3. FOLOSIREA PRONUMELUI PERSONAL 3. = i-am văzut colegii.) – Unde mi-am pus ochelarii? – i i-ai pierdut? (cuv.: 4. ai voştri.3. numit „dativul posesiv”. v. ai. dir. îmi mi= = Unde mi-s ochelarii? Mi-s bolnavi copiii.) *Nu se + vb. Substantive nume de rudenie nearticulate maică-mea taică-meu soră-mea frate-meu noră-mea văru-meu. G 3.. în structuri de tipul: •structură obligatorie* (cu c. + vb. fra ii ei surorile sale = surorile lui..) poate spune:*Pierd ochelarii mei. D.) Unde Unde pron.): I-am văzut pe colegii tăi. ai săi. = pron./refl./refl. + adj.) pron.) Unde miam pus ochelarii? i i-ai pierdut? (=ochelarii mei/tăi) (refl. + subst. Ai mei.2. d. FORMELE PRONUMELUI = familia mea/ta/sa. 1. surorile ei al. fratele eiv.

iar ca relative. .. pl. este dublat de pronume personale corespunzătoare (v.)ce Ce vezi? La ce te gândeşti? rel. care la D. (al/ a/ ai/ ale) cui D. ce se referă la identitatea (= care?) sau la calitatea (= ce fel de?) substantivului. Ex. animale). care. În general.Ele sunt: cine. cine G. A. pl. rel. Ce vă place? ce (cu/la. 1.Nu ştiu. stări. inter. inter. V-am întrebat ce stradă căuta i.. Spune-mi la ce te gândeşti.. Băiatul care a venit este Radu.Radu. Se foloseşte ca pronume şi adjectiv interogativ-relativ şi este invariabil. pron. pron pers. ac iuni. 291 . in locul cuvintelor aşteptate ca răspuns la o întrebare. cât Ca interogative. fac legătura cu cuvinte din altă propozi ie. sg.: inter.Care (băiat) a venit? . Te-am întrebat ce vezi.pe/ la/ cu/ despre cine CARE Se foloseşte pentru a selecta şi identifica dintr-un grup de obiecte sau fiin e similare. cel/ cea/ cei/ cele + care = cel care Cel care a intrat e fratele meu. Spune i-mi ce vă place. Nu ştiu care (băiat) a venit. 2. Ex. m. Ce stradă căuta i? m.Care (băiat) a venit? . N. Ca adjectiv interogativ-relativ. CINE Se foloseşte pentru fiin e (persoane. . Este numai pronume şi variază după caz: N. f. şi A. ce. sg. Care ziar î i place mai mult? Care î i place mai mult? rel.) CE Se referă la lucruri. cui A. (= care stradă?) f.: Obs.

unii. articole nehotărâte. al ii. Expresii: m. pl. atâ i(a). sg.De câte ori pe zi trebuie să iau aspirină? v.? = în ce dată/zi? Obs. ce este echivalent cu superlativul: Ex.4.. alta. de fapt. oricâtă (= nu are importan ă cât/câtă) 292 . multă. N. atâta. Se referă la cantitate şi este variabil după gen şi număr astfel: adj. câtă (pâine) m. pu ini..adj.12. oricâtă muncă orice (= nu are importan ă ce) oricât.6. mul i. câte (fete) la câte. pu ină. atâtea atât(a).. orioricare băiat.. A. toată. NG 1. unele alt.12..? .5. multe pu in. câ i (băie i) f. pu ine *Sunt. toate tot. PROPOZI II EXCLAMATIVE.4. pron./pron. mul i. toată. ce băiat ce fată ce băie i ce fete (pe/cu/la/despre.4. orice fată oricare (= nu are importan ă care) oricât timp. alte altul. vrevreun băiat. toate atât(a). pron. multe mult. pu ină. to i.? = la ce oră? în cât. (un... Compuse: adj. pl. altele tot. o)* unul...: Ce bine! (= e foarte bine!) Ce om! (= e un om grozav/ un om foarte rău) v. ADJECTIVUL ŞI PRONUMELE RELATIV-INTEROGATIV 3. vreo fată vreunul. al i. cât (lapte) f. pu ine pu in. Obs.) ce băiat/fată/băie i/fete În propozi ii exclamative. 4. una. atâtea mult. multă. sg.. pu ini. G 4.5. oricare fată oricine (= nu are importan ă cine) orice băiat. to i. vreuna. atâ ia. atâta. FUNC II = Cum î i merge? Expresii: Ce mai faci? CÂT Este pronume şi adjectiv interogativ-relativ. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRÂT Clasificare Simple: adj. Interogativ-relativul cât se mai poate folosi în expresiile: Cât costă? de câte ori. altă.

unele so ii unele unor so ii unora A băut tot laptele.. sg..: tot./A* ALT.) f. Adjectivele precedă substantive nearticulate.) * *(al/a/ai/ale) TOT. UNELE m. toată (apa) m. unui so unei so ii unor so i pron. pl. to i (băie ii) f. (un so ) (o so ie) unii so i pron. pl. alt so altă so ie al i so i alte so ii pron. sg.**/D. O)./A. art./A. m. TO I. tot (vinul) *(şi cu prep. UNII. Exc. ALTA.: Aici locuiesc părin ii. toate (fetele) f. UNELE UNUL.-va fiecare cineva careva ceva câtva.* adj. Obs. sg. ceva apă câtva timp. încontinuu) 293 . câtăva altcineva altceva (= o anumită persoană) (= un anumit lucru) (= o anumită cantitate) (= o altă persoană) (= un alt lucru) Au forme variabile după gen. pl. fiecare fată careva băiat. Spre deosebire de celelalte pronume/adjective nehotărâte.fie-va fiecare băiat. m. to i.. adj. sg. unuia uneia * (mai ales cu prep.) * *(al/a/ai/ale) N.* adj. careva fată ceva timp. unul una unii G. sg. câtăva alt-. ALTE ALTUL. adj.**/D./pron. sg. N. toate + subst. ALTELE m. tot cu valoare adverbială Ex. f. la fel) De diminea ă tot scrie. m. toată. pl. ALTĂ.. pl adj. TOATĂ. hot. pl. UNA. AL I. TOATE Este antepus (dar poate fi şi postpus) substantivului. (UN. altul alta al ii altele G. altuia alteia altora * (mai ales cu prep. substantivul se articulează obligatoriu cu articol hotărât: Am vizitat toate muzeele din Bucureşti. f. număr şi caz. UNII. altui so altei so ii altor so i altor so ii pron. N. Tot aici locuieşte şi sora mea (= de asemenea. (= scrie tot timpul. AL II. f.

/D. pronume sau numerale nehotărâte. Se foloseşte mult D. cu la (limbă vorbită): Nu ştiam că la atâ ia le place. atâtea fete atâtea Obs. N. pl. VREO.. MULTĂ. Se folosesc în special în fraze interogative. ATÂTA. VREUNII. unele. atâ i(a) băie i atâ ia f.. Am căutat peste tot.* G.. f. m. multor bărba i multor femei pron. PU INE Sunt considerate adjective.adj. formele corespunzătoare unul.. S-a purtat urât de tot. ATÂ I(A). VREUNII. adj. pron. sg... VREUNELE (adj. = aproximativ 2. Au forme variabile după gen. : Obs. MUL I. G.adj. unii. VREUNELE (pron. = câ iva/câteva... atâta vin atâta f. pron./A . ATÂTEA N. (v.) Am mâncat vreo cinci mere astăzi! 294 . Obs.. În exclama ii: N-am atâ ia bani! = atât de mul i bani VREUN. cu a şi D. pl. m. 3./A./pron. sg./pron. cu care este compus).. Stau înainte sau după substantiv. pl. adj. Este vreun medic aici? vreo 2. VREUNA.. una. pl. pu in(zgomot) (zgomot) pu in pu ină (lume) pu ini (bărba i) (lume) pu ină (bărba i) pu ini a pu ini/la pu ini bărba i a pu ini/la pu ini pu ine (femei) (femei) pu ine a pu ine/la pu ine femei a pu ine/la pu ine S-a dus de tot. PU INĂ. N. atâta apă atâta m. 3 (invar. sg./D adj. f.) VREUNUL. număr şi caz. ATÂT(A). MULTE PU IN. mult (zgomot) multă (lume) mul i (bărba i) multe (femei) (zgomot) mult (lume) multă (bărba i) mul i (femei) multe . Ex. PU INI.Expresii: de tot = definitiv = foarte peste tot = pretutindeni MULT.) Au sens ipotetic. m. multora *G./A. cu la este obligatoriu la sg. sg.

(=câ iva) Ca adjectiv Se spune: = pu in. v.. FIECARE ORICE..(=pu ină pâine) Mai am ceva bani./pron.). (c. ORICINE. ALTCEVA ORICÂT.5. număr şi caz.) (adj. (=n-are importan ă ce) Orice băiat ştie fotbal. câtva (pop.) (adj. numai când se referă la persoane sau când e precedat de pe (c. D.. CEVA. CINEVA. pl. f.) se declină la fel ca formele lor de bază. câtva (timp) f. ALTCINEVA ORICARE./pron. S-a întâmplat ceva? Dori i ceva? Mai am ceva pâine.. 295 m. ceva rece. ALTCEVA.4. CAREVA. Vreau altceva! Altceva este numai pronume./A. Compusele cu: cine: care: ce: cât: cineva careva ceva câtva altcineva altceva oricine oricare orice oricât fiecare (pron. = oricare + subst.5. Nu mai vreau cartofi. sg.) este dublat de pron. CÂTVA./pron. ORICÂT Pot fi pronume şi adjective şi sunt variabile după gen. cu la sunt frecvente. Mănânc orice. pers. ./A. v.6...) ceva dulce. La A. Ceva este în general pronume. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV Obs. = Oricare băiat. este totdeauna dublat de pron. câtăva (vreme) . sg.4. la D. NG 1. câ iva (lei) câteva (fise) *G. D. Orice + subst. ADJECTIVUL ŞI PRONUMELE NEHOTĂRÂT adj. d./pron) (adj. pers. Caut ceva şi nu găsesc. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL INTEROGATIV-RELATIV m.. d. ceva interesant.. G 3. ORICE Sunt invariabile. oricare fiecare la D.Mi-ar trebui vreo sută de mii de lei. v.. CEVA. Orice (pron.. cu a şi D. pl. G 3.) = n-are importan ă ce CÂTVA.

.. pron..2./Nu vine nimeni.. (pron. Se folosesc în fraze negative.7.) (persoane..) (persoane. unul. AV 1. Nu ştiu nimic./adj. A ACCEPTA SCUZELE CUIVA Total invariabil... pl.. jumătate. NICI UNII. al doilea. amândoi.7. o dată. NICI UNELE NICI UNUL. câte trei. G 3. NIMENI Este variabil după caz. obiecte) Nimeni nu vine aşa devreme. Se foloseşte în fraze negative: NIMIC Nimic nu-mi place.6. oricâ i (băie i) f. treime. tustrei. îndoit.5. + nu + vb. NICI O.... de două ori. Flexiunea este similară cu a lui un. NICI UNELE Sunt adjective şi pronume.. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEGATIV nimeni nimic nici un. Expresie: Nu face nimic. (v. întreit. adj. f. = Nu-i nimic. m.. NUMERALUL 3. sg. Nu în eleg nimic... 296 . Cu nimeni nu mă în eleg. NICI UNA. al treilea.. cu la.. NICI UNII. nici una. doi. sfert.. 3.zece.0. D. sg. câte doi.. doime.. NG 1... N-am nici un ban...înzecit. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL NEHOTĂRÂT Nu vine nimeni.m..de zece ori. N-am nici o idee. Se foloseşte în fraze negative: NICI UN. nici o. oricât (timp) oricâtă(vreme) G. v..4. răspunsul la scuze) v.. una.5.. oricâte (fete) 3.. ADJECTIVUL ŞI PRONUMELE NEGATIV.) (persoane) (pron. Clasificare •numerale cardinale •propriu-zise •colective •multiplicative •repetitive •distributive •frac ionare •numerale ordinale unu. ..5..... trei. Nici unul dintre voi n-a în eles? Nici una dintre fete n-a venit.) (obiecte) (adj.4. neg. frecvent cu a. nici unul. întâi/primul. obiecte) (pron./pron. pl.. o..

. un câine. = a + numeral D. 2 doi (băie i). = două mii (2000) două + mii trei.. . două (so ii). •compus unu + spre + zece = unsprezece (11)* *în limba vorbită : un + şpe doi doisprezece (12) = unşpe. Se spune: 1 milion.... trei milioane (3. 22 de milioane. sută. 2 milioane (două milioane).3... 101 o sută unu 102 o sută doi 103 o sută trei .. 21 de milioane. treisprezece (13). o fată. doi.1...5. trei mii (3000)... un so .000.. trei...000) trei. mie. două (pisici) 12 doisprezece băie i douăsprezece fete 21 douăzeci şi unu de băie i douăzeci şi una de fete 22 douăzeci şi doi de băie i douăzeci şi două de fete 3. două + zeci = douăzeci (20) trei.. treişpe.. treizeci (30).. ....000).... Numeralul unu şi doi au forme de m. 39 treizeci şi nouă .. doi (câini) două (fete). când sunt folosite lângă substantiv sau eliptic: 1 un băiat.. 1001 o mie unu 1002 o mie doi 1003 o mie trei . doi (so i).000. doişpe. = la + numeral 534 este camera a doi studen i de la matematică. o pisică. 1 unu 2 doi 3 trei 4 patru 5 cinci 6 şase 7 şapte 8 opt 9 nouă 10 zece 11 unsprezece 12 doisprezece 13 treisprezece 14 paisprezece 15 cincisprezece 16 şaisprezece 17 şaptesprezece 18 optsprezece 19 nouăsprezece 20 douăzeci 30 treizeci. o so ie...1. … 60 şaizeci 100 o sută Obs. şi f.. milion. NUMERALUL CARDINAL PROPRIU-ZIS 3. 1... G.... miliard.5.1.zece. două + milioane = două milioane (2.. 2.100 de milioane. Dar: 20 de milioane. 297 21 douăzeci şi unu 22 douăzeci şi doi 23 douăzeci şi trei 24 douăzeci şi patru 25 douăzeci şi cinci 26 douăzeci şi şase 27 douăzeci şi şapte 28 douăzeci şi opt 29 douăzeci şi nouă 30 treizeci 31 treizeci şi unu.. 19 milioane. Am trimis cereri la două universită i... Clasificare După formă este : •simplu unu..

1. hot.5.) ambii.30 opt şi treizeci (de minute) = opt treizeci 8.2. NG 6.50 opt şi cincizeci (de minute) = nouă fără zece * pentru sfert.8º cincisprezece virgulă opt grade + 2º plus două grade .3.2. şi 3.5. ambele (+ subst. formează G.5. Calculul aritmetic : 2+2=4 doi plus doi egal patru / doi şi cu doi fac patru 2−1=1 doi minus unu egal unu / doi fără unu fac unu 3x3=9 trei ori trei egal/fac nouă 12 : 2 = 6 doisprezece/ doişpe împăr it la doi egal/fac şase 3. (era noastră) sau 3o d. Exprimarea timpului : •Ora 8. CUATIFICAREA NUMERICĂ APROXIMATIVĂ 3. UNITĂ I DE MĂSURĂ A TIMPULUI 3.Ch. 3. cu miile = zeci. (înaintea erei noastre) sau î. NG 5.1. NUMERALUL FRAC •Data 14 februarie l994 = paisprezece/paişpe februarie o mie nouă sute nouăzeci şi patru Se spune: doi iunie sau două iunie în 14 februarie (curent) la 14 februarie (eveniment istoric) în (anul) 1994 în 30 î. jumătate v.00 Este ora opt. TEMPERATURA 3. 8.n. ca numerale.5. (după Christos) v.1.. Temperatura : 0º zero grade 15./D.) (adj.) 298 = E opt fix.45 opt şi patruzeci şi cinci (de minute) 8. formează G. neart. pl. hot. pl.4. Când au art. Forme: amândoi. miliard. mie. NG 4.19.5.1.5.5. cu sutele.16º minus şaisprezece grade 15ºC cincisprezece grade Celsius v./pron. amândouă (+ subst. art./D. milion. mii v. NUMERALUL COLECTIV Exprimă o totalitate numerică. Aproxima ia numerică: 2-3 ore ≈ 2 ore = vreo/aproximativ/cam două ore > 2 ore = mai mult de două ore/ două ore şi ceva/ peste două ore cu zecile.2.15 opt şi cincisprezece (minute) = opt şi un sfert* 8.2.e.Sută.5.14. (înainte de Christos) în 30 e. = E opt.1.) (adj.. = opt şi jumătate* = nouă fără un sfert* IONAR . la fel ca substantivele. numai cu a şi la.Ch./pron.n. sute.

3. Are o flexiune ca orice adjectiv. neart. Poate fi adjectiv. art. hot. 1 1 subst. NUMERALUL ORDINAL Indică ordinea. 299 . câte + num. Au format grupe de câte zece. sg. m. NUMERALUL MULTIPLICATIV ŞI REPETITIV x1 = o dată multiplicativ = în + num. neart. hot.) cei + num.5. f. : Am fost la Paris de două ori. 3.2. sg. card.4. o + primă* + subst. neart.) cei cinci băie i cele cinci fete 3. sg.. card. câte unul/una. + subst.. întâiul * + subst. G 3. pl. o parte. f. NUMERALUL DISTRIBUTIV Exprimă o grupare numerică. card. câte doi/două . sg. adverb etc. cele + num.5. m.5. m./pron. f. sg. v. 1/2 o doime 2/2 pl.to i trei. întâiul clasat primul * + subst. + ori = de zece ori = de o sută de ori = de o mie de ori Ex.4. două doimi = două jumătă i 3. sg. + -(i)me 1/2 o doime = (o) jumătate (= a doua parte) 1/3 o treime (= a treia parte) 1/4 o pătrime = un sfert (= a patra parte) … 1/16 o şaisprezecime (= a şaisprezecea parte) 1/100 o sutime = un procent (= a (o) suta parte) 1/1000 o miime (= a (o) mia parte) sg. pl. ARTICOLUL DEMONSTRATIV (adj. neart. 3. NUMERALUL FRAC IONAR Indică o frac ie.5. pl. card. + -(i)t x2 x10 înzecit x100 însutit x1000 înmiit repetitiv = de + num. toate trei* (+ subst. neart. + subst.5. card. card. art. o + num./f. prima * + subst. Putem împrumuta câte trei căr i de la bibliotecă. m. + întâi* = premiul întâi un + prim*+ subst.6. m. câte trei.

... clasa a III-a.. anul al doilea.. ultime(le) 2. sau capitolul unu... capitolul întâi. ultimi(i)..... . sau pagina unu. : hotel categoria întâi. se notează: I. + -lea f. capitole. . 3.. anul întâi.. (cal. sau etajul unu. a + num.. întâi februarie. clasa a doua. Papa Ioan Paul al II-lea •Anii de studiu : clasa întâi (clasa I). un prim pas primul pas o primă apari ie prima apari ie primii paşi primele pagini * Se declină ca adjectivele articulate sau nearticulate. pagina doi... 2 februarie Citim: întâi ianuarie.. sg. volumul întâi...: 2 (doi) al doilea 100 (o sută) al o sutălea 200 al două sutelea 1000 (o mie) al o mielea .. ultimă/ultima. unu februarie Expresii : în primul rând. actul doi... personalită i : Regele Carol I (întâi).... sg.. etaje : actul I. În scris. •Nume de regi..... vagon/bilet clasa întâi. clasa întâi. I. capitolul al doilea. primele + subst.. + -a a doua a (o) suta a două suta a (o) mia a doua (concurentă) •În exprimarea datei : Scriem: 1 ianuarie. în ultimul rând apoi. neart. Sunt adjective sau pronume. •Calitate : calitatea întâi.. volumul al doilea. 1... volume. card. capitolul doi. al II-lea/a II-a. pagina întâi... Obs.n m. La fel : ultim(ul)... a II-a) Ex. 1 februarie.. etajul al doilea...primii + subst. etajul întâi. în sfârşit 300 . sau volumul unu.... •Acte. = (mai) întâi. pagina a doua. 2 ianuarie. volumul doi.. doi/două ianuarie sau unu ianuarie.. sau actul unu. al doilea (concurent) 2.. al III-lea/a III-a. . în al doilea rând..: al + num... calitatea a doua. etajul doi. card.. neart.. cal.. actul al doilea.

1 Clase de verbe în func ie de argumentul Subiect : − personale : se combină (acceptă) subiect la orice persoană a mânca. − unipersonale: acceptă numai subiect exprimat prin substantiv.) | este foame / somn / milă (sg. VERBUL 3. îi | place / stă bine / rău culoarea (sg.pers. pers.0.0. = Mi-e foame. expresii impers. a înverzi.. îi.uman] a lătra. D: a-i păsa. cu pron. G 3.) sau prop.6. a-i ajunge. a-i sta | bine / rău. G 3.1. a-i fi foame. G 3. | pare bine / rău (de / că. î i.1.1 Argumentul: Complemente v. în dativ sau acuzativ (numite şi „verbe pronominale unipersonale”) cu pron. v. î i. Îmi este foame. pers. vă.. îmi. le | pasă de. ninge. a (i) se întâmpla etc. − impersonale : nu pot avea subiect verbe care denumesc fenomene meteorologice : plouă. subiectivă verbe cu subiect [ .6.6. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU DATIV 301 . pron. a vorbi etc.6./ pl.) ne.) Îmi place să ascult muzică.3. dativ: a-i plăcea. pers.6.. vă. a-i conveni./pl.0.) | trebuie adresa / adresele (sg.) verbe folosite impersonal (reflexiv impersonal) se ajunge : Se ajunge greu acolo. 3 (sg.6.. se întunecă etc. se pleacă : Se pleacă la ora 7. le | plac / stau bine / rău culorile (pl. a (-i) trebui. cu pron. GENERALITĂ I: TIPURI DE VERBE Clase sintactice în func ie de argumentele predicatului : Argumentul : Subiect v. a-i fi somn. ne.0.3. a rezulta alte verbe şi expresii verbale. a scrie. a-i fi milă.2 3. a izvorî a costa a consta. a-i părea bine / rău numite şi „verbe pronominale impersonale” îmi. tună.

-le . -i. te.) Aştept un coleg / autobuzul de zece minute.0. Cel mai frecvent. a în elege. vă. mă. a-l interesa etc.cu pron. intranzitive : nu pot avea un complement direct a cădea. L-am aşteptat pe Dan. a fi.) roagă | . a mul umi. roag-o ! (Imp. Clase de verbe în func ie de acceptarea / nonacceptarea unui complement: 3. vă. îi. a exista b.1./pl. îl.) 302 . O caut pe doamna Pop. a veni etc.5. îl /o. -le ! (Imp. ne. pers.ne. a pleca.) Mă doare să te văd supărat.2. v. complementul direct este exprimat prin : − Pronume personal în acuzativ (forme neaccentuate) : antepus : mă. vă. 3. G 3. îi / le | caută / în elege /roagă etc. cu alte tipuri de complemente : − Complementul indirect exprimat prin pronume personal sau substantiv în dativ apare frecvent cu verbele: a cere. Mă interesează să ştiu cât mai mult. în acuzativ pers.6. a scrie. cu complement direct a. a cumpăra. Îl aştept de zece minute.) v. a da. -ne. MODUL IMPERATIV. le | dă / cere / mul umeşte/ spune / postpus spune| -mi. acuzativ: a-l chema . G 3.3 (sg. a cumpăra. − Complementul direct exprimat prin substantive care indică persoane sau prin nume proprii este.1. în general. Pe vecinul meu îl văd zilnic.1. le | cheamă Dan / Ioana | Baciu | doare capul ( sg. v.6.) | dor ochii ( pl.6. î i.c. a sta. precedat de prepozi ia pe şi anticipat sau reluat prin pronume personal. + pl.6.) | interesează tema / temele (sg. postpus : a rugat-o (p.2. a căuta.2. a merge.0. Obs. a răspunde − Pronumele personal (forme neaccentuate) poate fi: antepus îmi.o ne. tranzitive : acceptă complement direct a aştepta. a spune. -l.3. îi. te.0.4. a vedea etc.mă. forma neacc. 3. Obs.2. pers. − Substantive substituibile prin pron.1.1. -i. VERBE PRONOMINALE UNIPERSONALE ŞI IMPERSONALE CU ACUZATIV 3.6. ne. PRONUMELE PERSONAL. G 3. a-l durea ..2. a ruga.

De mâine. abilitatea Dan poate în elege engleza. (Îi) scriu unui coleg / colegului meu.6.) 2. circumstan iale pot apărea ca determinan i ai verbului. 3. Verbele (semiauxiliare) de modalitate şi de aspect precedă alte verbe aflate la Conj. dar nu poate vorbi. a ajunge (cu sensul „a deveni”) Maria este inteligentă / studentă. a fi. a însemna./ Cumpăr pentru Ana ceva. Ion va deveni major / jurist. Verbele copulative (sau nepredicative) nu pot forma singure predicatul.4. 3.6. antepus verbului. în cazul unor verbe. sunt elementul de legătură între subiect şi nume predicativ (exprimat mai ales prin subst. Mul umeşte cui i-a dat informa ia. în anumite contexte. adj. Complementul direct şi cel indirect determină frecvent împreună un verb: Î i dau răspunsul mâine.0. este obligatoriu reluat prin pronume personal: Lui Dan / mamei îi telefonez zilnic. (I-)am cerut Anei ceva. 3.1.. PRONUMELE PERSONAL.0. FOLOSIRE a putea capacitatea.4. a se face. PRONUMELE PERSONAL − Complementul indirect exprimat prin substantiv în dativ poate fi anticipat prin pronumele personal D.. 4. 3. exprimă atitudinea subiectivă a locutorului fa ă de ac iunea verbului care le urmează. Diferite alte complemente: indirecte precedate de prepozi ii. probabilă. Sup.1. Complementul indirect în dativ poate fi substituit.. − Complementul indirect substantiv..6. G 3. Verbe de modalitate : a putea. Vorbim despre vacan ă. 3. a avea. 303 . (pop.0.: 1. Peste un an.v. Dan a sosit astăzi / de la Berlin / cu trenul. Obs. /Am cerut de la Ana.1. etc.4. a trebui. Intrarea la Universitatea a însemnat o mare schimbare.4. Inf. Pot avea func ie copulativă: a deveni. v. printr-un complement prepozi ional: (Îi ) cumpăr Anei ceva. timpul se face frumos. Ac iunea poate fi privită ca: posibilă.). necesară.3. pron. Îi scriu o scrisoare lui Dan. a vrea şi. Obs. A fi este cel mai utilizat verb copulativ. Propozi iile subordonate completive directe şi indirecte au func ia de complement al verbului din propozi ia regentă : În elege ce vorbim. G 3. obligatorie.

AV 4.1.1.11. AV 4. A INVITA dorin a Vreau să văd Vene ia. v. AV 4.2.8.1. A CERE CUIVA SĂ FACĂ CEVA ofertă de ajutor Pot / Aş putea | să vă ajut ? v.1. v. vă rog? v.2. AV 2.6.1. AV 2. DORIN A 304 . fapt just. A CONSIDERA UN FAPT CA IMPOSIBIL sugestie Pute i / A i putea întreba un poli ist.11.1. A DA INFORMATII ASUPRA CAPACITATII cerere Pute i / A i putea| vorbi / să vorbi i mai rar ? v.1. AV 4. AV 4. A SUGERA CUIVA O ACTIUNE sugerarea cursului unei ac iuni Pute i / a i putea pleca în Fran a.7. A EXPRIMA OBLIGA IA. A CONSIDERA UN FAPT CA POSIBIL. A CONSIDERA UN FAPT CA POSIBIL a trebui necesitatea Trebuie să rezolvi azi problema.3. v.1. corect / greşit Ar trebui să-l aju i pe fratele tău. AV 4. 4.2 A SE INFORMA ASUPRA OBLIGATIVITĂ II invita ie insistentă Trebuie să vii cu noi. AV 2. A CONSIDERA UN FAPT CA NECESAR (ŞI OBLIGATORIU) obliga ie Trebuie să faci tratamentul. v. AV 4. V. aşteptare.10. A SUGERA CUIVA O ACTIUNE posibilitate ipotetică V-a i putea rătăci dacă pleca i singur. AV 1. CEREREA PERMISIUNII posibilitatea/imposibilitatea (Nu) se poate să plouă în acest anotimp.10.8. a vrea cerere Vre i să-mi da i pixul. A ACORDA AJUTOR permisiune Pot pleca / să plec ? V.12.7. AV 2.20. AV 3.1.1.20.9. AV 4.v.2.2. expectativă Ar trebui să ajungă într-o oră.2. A CERE CUIVA SA FACA CEVA invita ie Vre i.2. v.16. vă rog. să lua i loc ? Vre i să completa i formularul? v. 2. A INVITA avertisment Ar trebui să fii atent.6. v.

1.1.) v. prezintă forme modificate în raport cu paradigma normală a verbelor în cauză. NG 4. am fi terminat... ave i să termina i. ar fi terminat.decizia (a se informa asupra. are să termine.. MODURI NEPERSONALE 3. prez.: am terminat.6. avem să terminăm. necesitatea sau posibilitatea ac iunii exprimate prin verbul precedat (la Sup. AV 4. a fi pot exprima. pf.: să fi terminat Cond.: aş termina. A SE INFORMA ASUPRA DECIZIEI Verbele a avea. a vrea / a voi sunt instrumente gramaticale de realizare a unor forme modale şi temporale compuse şi a diatezei pasive. a avea la pf.1. ar termina pf. MODUL INFINITIV Nu are forme după persoană şi număr. a fi. : Inf. Este precedat de prepozi ia a.1.. vom termina.. în anumite situa ii. Nu sunt ferm determinate din punct de vedere gramatical. ai termina.): am să termin. ai să termini. a terminat. ai fi terminat..): voi termina. Sunt considerate semiauxiliare de aspect : a începe.15 ÎNCEPUT. Are forme de prezent şi trecut (perfect).5 Verbele auxiliare: a avea. INFINITIVUL PREZENT are 5 clase de termina ii (grupate în 4 conjugări): I -A II .6.trenul. prez. a se apuca de. eşti invitat. în desfăşurare.1. 3..c. vei termina. .EA III -E IV -I -Î 305 . DIATEZA ACTIVĂ 3. sau Conj.. Semiauxiliarele de aspect caracterizează desfăşurarea procesului exprimat prin verbul care le urmează: procesul este ini iat.18.. E mult de făcut aici..6. a i fi terminat. vor termina la Prez. am terminat. : o fi terminând / terminat... ar fi terminat 3.6.: a fi terminat Conj.0. a i terminat. a i termina. Era să pierd / pierzi.) Am de scris trei scrisori./pf.. încheiat etc.: aş fi terminat. au terminat) viitor b (pop. Se apucă de învă at v. ai terminat.1. au să termine) a voi la Ind. am termina. a fi la diateza pasivă: la diateza activă: sunt invitat. ve i termina.: aş fi terminat. În unele cazuri.1. ai fi terminat. viitor a (lit. ar termina. or fi terminând / terminat a vrea la Cond. va termina.

în loc de : În loc de a-l pedepsi. NG 4. • este folosit în construc ii infinitivale relative cu verbul a avea (substituibil cu Conj. avea / pleca/ vedea/ crede/... ANTERIORITATE pentru: Pentru a reuşi. G 3. Obs... va. refl. vei. a nu crede. D./A. a nu fi.. trebuie să lucrezi mai mult. stau înaintea verbului a putea: Noi te putem ajuta. avea / pleca/ vedea /crede/. finale. III se accentuează radicalul. ai. „a” apare: • ca subiect : A citi este singura sa bucurie. exprimă circumstan e temporale.. : I. spală-te pe mâini! v. G 4..şi pron... • în construc ii prepozi ionale. Dan se poate întâlni cu noi.. 306 . „a” • intră în compunerea unor forme verbale compuse : Imperativ negativ pers.. scurtă +-re) care are statut de subst.a termina a lucra a părea a face a dormi a plăti a coborî a hotărî La conj. sosire.. Pron. plecare. ale ac iunii verbului regent : înainte de : Înainte de a mânca. + de : Voin a de a reuşi a fost decisivă. substituibil cu Conj. IV.? N-avem unde dormi/merge/. Infinitiv cu prep.10.4. hotărâre v. La conj. II. GENUL GRAMATICAL FOLOSIRE a. coborâre.: Nu fi / pleca /face/veni ! Viitor : Vom. Infinitiv fără prep.. SCOPUL fără : A venit fără a mă anun a. Condi ional prez. Infinitivul are o formă lungă (= f.): Pot /am putut / aş putea merge / citi / hotărî..1. : Aş.1. ar. prin : a începe | prin a spune/ a explica /a-şi aminti. mai bine îi explici. sunt accentuate termina iile.): a avea + ce/cine /unde/când/cum + Inf... • este folosit după semiauxiliarul modal a putea (Inf. b...pers.1. Ai cu ce scrie/deschide/. • în indica ii şi interdic ii : A se agita înainte de folosire.. mâncare. a nu avea.2 sg.. Forma negativă : a + nu + Inf. de gen feminin: lucrare. modale etc.. a termina| Poate apărea ca determinant în GN subst.. 2. plăcere. RAPORTURI TEMPORALE. v.

a bea/băut.. ai.. acordându-se în gen şi număr cu subiectul: Dan | este/ a fost | ajutat 307 .2. tradus. de adjectiv sau de adverb. cunoscut. dus.. mai) : necunoscut neîn eles. Idică anterioritatea fa ă de un verb regent la un timp trecut. perfect : să fi terminat Cond.6.2. MODUL PARTICIPIU Are statut morfologic de verb. mers. a avea/ avut. a vrea/vrut. Are termina ii specifice după clasele de conjugare: I Infinitiv Participiu -A a termina -AT terminat II -EA a părea -UT părut III -E a face a merge a rupe -UT făcut -S mers -T rupt -I a dormi -IT dormit IV -Î a coborî -ÂT coborât •Selec ia termina iilor la conj. deschis. început. vândut. fript. a sta/stat •Prezintă o formă negativă (în care poate fi inclus adv. în eles.1. Func ia sa poate fi preluată de exponen i lingvistici compatibili cu nivelul „prag”: Conjunctivul.A se feri de foc.. spus.fi terminat •formează diateza pasivă (aux. INSTRUC IUNI..perfect : aş. născut. rămas.. Verbe cu termina ia -UT : crezut.. pf. trimis. fiert. Ca verb : • intră în compunerea unor forme temporale şi modale : Inf.: a fi în eles . •Verbele neregulate: a fi/fost.. a fi venit . Ex. pierdut. inut Cu termina ia -S : adus.1. permis. A plecat fără a fi acceptat/ fără a accepta scuzele noastre. INDICA II INFINITIVUL PERFECT : a fi + Part. râs. ajuns. interzis. răspuns. v. nemaiîntâlnit. Infinitivul prezent. În loc de a-l fi pedepsit / În loc să-l pedepseşti.. 3.perfect : a fi terminat Supin : de terminat Ind.: am terminat Conj. trecut. a şti/ştiut. făcut. AV 4. a da/dat.c. a fi + Participiu)..4. pus. (între)rupt. spart.. condus. zis. a mânca/mâncat. mai bine îi explicai. . FOLOSIRE a. A DA ORDIN. (P)T se întâlneşte la un grup restrâns de verbe: copt. a III-a nu este supusă unor reguli. nespus. etc. a lua/luat.

. Cât costă un tuns? 308 . • Poate exprima în calitate de complement: cauza. fereastră deschisă. a se apuca: Am de făcut o lucrare. G 4. maşină de scris/ de spălat/ de cusut .3. caz: magazin deschis.10.. CAUZA ŞI CONSECIN A. Dan s-a apucat de învă at. 4. rela ia.. substan e etc. De în eles. de făcut. • Ca nume predicativ : Atitudinea / decizia lui e de neîn eles. poate fi precedat şi de alte prepozi ii: la / pentru/ de la cură at FOLOSIRE •În construc ii modale şi aspectuale. număr. Mă doare capul de fumat. Obs. MODUL SUPIN Formare: de + Participiu Ex. a fi.Ana | | ajutată După anumite verbe (a trebui. SCOPUL. dar nu vorbesc bine.6. scopul. 11.. G 4. Am terminat de citit. aparat de fotografiat/ de ras.. c. b. a se cere.. de spus.1. de văzut.: de citit. Ca adverb. de în eles. frecvent la forma negativă : o atitudine de în eles/ de neîn eles ş o vară de neuitat •se foloseşte frecvent pentru a preciza utilitatea unor obiecte. rămâne invariabil : Spune deschis ce vrei ! 3. în eleg. Ca adjectiv : •înso eşte substantive şi se acordă cu acestea în gen.. fier de călcat Vv. aux.. • Ca subiect al unor expresii verbale impersonale : E greu / uşor/imposibil de în eles. SCOPUL • Poate avea statut de substantiv : Cititul este pasiunea mea. RELA IA • După substantive(ca atribut). de scris. precedat mai ales de verbele: a avea. a merita). Se foloseşte la /pentru cură at..1.7. E mult de scris.10. a fi poate fi omis : Supa trebuie (să fie) încălzită. v. 4.

a bea/ bând.1. în -te : trimite scoate timi ând sco ând • de la : naşte creşte născând crescând deschide deschizând pierde pierzând vinde vânzând •Verbe neregulate : a fi / fiind. -ând / -ind Infinitiv Gerunziu -A termina studia -ÂND terminând -IND studiind -EA părea -ÂND părând -E face scrie -ÂND făcând -IND scriind -I dormi şti -IND dormind ştiind -Î coborî -ÂND coborând •Câteva alternan e frecvente la Gerunziu : •de la Inf. a sta/stând. a şti/ ştiind Forma negativă : nefiind. 309 . neştiind FOLOSIRE Se foloseşte ca echivalent al unor propozi ii : •temporale: •condi ionale: •cauzale: •modale: Ascultând muzică. a lua/ luând. Luând tramvaiul.3. vom ajunge mai repede. a adormit. în -dea. a vrea/vrând. a rămas acasă. MODUL GERUNZIU Se formează de la tema Inf. Se apropie râzând. a avea/ având. neavând.4. -de vedea cădea crede văzând căzând crezând • de la Inf. Fiind obosit. a da/ dând. + term.1.6.

3. Obs. pot înso i Gerunziul : privindu-mă.6. dându-i. cunoscând-o etc. (D.d.).6. recomandându-le etc.1. Determinan ii grupului verbal (c.i. Particularită i ale verbelor de conjugarea I Se disting două tipuri în func ie de termina iile prezentului: eu termin eu lucrez 310 .: -I -∅ A DORMI dorm ∅ dorm i doarm e dorm im dorm i i dorm ∅ IV -I -esc A PLĂTI plăt esc ∅ plăt eşt i plăt eşt e plăt ∅ im plăt ∅ i i plăt esc ∅ -Î -∅ A COBORÎ cobor ∅ cobor i coboar ă cobor îm cobor î i coboar ă -Î -ăsc A HOTĂRÎ hotăr ăsc ∅ hotăr ăşt i hotăr ăşt e hotăr ∅ îm hotăr ∅ î i hotăr ăsc ∅ 1. şi pron. PREZENTUL Se formează de la rădăcina verbului + termina ii specifice dupã cele 4 conjugări : II I -A -∅ A TERMINA (eu) (tu) (el /ea) (noi) (voi) (ei / ele) termin ∅ termin i termin ă termin ăm termin a i termin ă -A -ez A LUCRA lucr ez ∅ lucr ez i lucr eaz ă lucr ∅ ăm lucr ∅ a i lucr eaz ă . Este de aşteptat ca la acest nivel să fie în elese când sunt folosite de vorbitorii nativi sau când sunt folosite în scris.) exprima i prin pron.2.EA A PĂREA par ∅ par i par e păr em păr e i par ∅ -E A FACE fac ∅ fac i fac e fac em fac e i fac ∅ III (eu) (tu) (el / ea) (noi) (voi) (ei / ele) Obs.1. (vb. (pron. refl. aşteptându-l.) spunându-mi.2.• relativ: Ne privea cu ochii strălucind de bucurie. pers. şi A.D) plimbându-mă/-te/-se etc.1.pers. (pron.A.1. / c.6.) Construc iile nu pot fi incluse între abilită ile lingvistice necesare la nivelul „prag”. MODUL INDICATIV 3.1.2.1.refl. MODURI PERSONALE 3.pers.

. a traversa. a omorî. a dormi. a studia. 2. şi 2 pl. •Majoritatea verbelor cu infinitivul în -I sau -Î se conjugă la prezent cu sufixul -esc/-ăsc. a IV-a prezintă 4 tipuri de conjugare: eu dorm eu plătesc eu cobor eu hotărăsc • Verbele de tipul A DORMI (ø) şi A COBORÎ (ø) formează prezentul de la rădăcină (dorm-. tu contribui. a adormi. a visa. a dansa. a întrebuin a. a ura. a ieşi. 1 pl. a descoperi. 2 (tu) şi 3 (el/ea) transformă sufixul -esc-/ăsc. a min i. a urma.în -eşt-/-ăşt-. a auzi.asilabic) A STUDIA (-ez) apropii tai studiez apropii tai studiezi apropie taie studiază apropiem tăiem studiem apropia i tăia i studia i apropie taie studiază • Verbele cu -ez sunt mai pu ine. descopăr. a dicta. (voi) nu au sufix. a telefona.. a salva..+ termina ii. Termina iile sunt identice cu ale verbelor fără sufix : dormim / plătim . a trata. (noi) şi 2 pl. a semna. • Când termina ia –A este precedată de -i. • Desinen ele -i şi -e de la pers. a prescurta. a reproşa. •Verbele terminate în -ĂI.. a coborî. a îmbră işa.. a păstra. 6 se manifestă la ambele tipuri.. coborâm / hotărâm. a împăr i. a suferi. supra tabel) • Omonimia pers. a mirosi. a fugi.. Dăm mai jos lista celor mai uzuale verbe ce nu primesc sufix (ø): a acoperi. a examina.silabic) A TĂIA (-i.3. a reglementa. au forme identice cu tipul A TERMINA (v. a nota. • Verbele de tipul A PLĂTI (-esc) şi A HOTĂRÎ (-ăsc) formează prezentul de la rădăcină (plăt-. a forma. a veni.+ desinen e de număr şi persoană. a şti. a sim i. • Verbele a acoperi. -UI au persoanele 1 şi 2 (eu.+ sufixul -ez-/-eaz. a suferi au pers. 1 (eu) terminată în -ăr: eu acopăr. Particularită i ale verbelor de conjugarea a IV-a Verbele de conj. a scurta. paradigmele prezintă particularită ile: A APROPIA (-i. sufăr 311 . a deranja. a fuma. a oferi. a contribui. -ÎI. pers. nu au sufix. • Pers. a stima. Pers. a sări. a micşora. tu) omonime: eu contribui.•Verbele de tipul A TERMINA (ø) formează prezentul din rădăcina termin. •Verbele de tipul A LUCRA (-ez) formează prezentul din rădăcina lucr. 1 pl. a descoperi. Dăm mai jos lista celor mai uzuale: a cina. a muri. hotăr-) + sufixul -esc/-ăsc + desinene e de persoană şi număr. cobor-) + termina ii.

deschid/deschizi. cu termina ia -ă la verbele: el/ei acoperă. ALTERNAN E CONSONANTICE 312 . II. Particularită i generale ale Prezentului a. c. termina ia -u apare : • la pers. descoperă. a apropia. fac/faci/face g/gi/ge alerg/alergi. Omonimiile specifice la pers. suferă 3. a contribui. la verbe cu radicalul în: -PL-: a umple − (eu) umplu. ei) ştiu 1-6 (eu = ei) la conj. ei) beau a da − (eu. t/ i ajut/ aju i. ies/ieşi st/şti asist/asişti sc/şti casc/caşti sc/şti/şte * cresc/creşti/creşte *Toate verbele cu -esc: primesc. primeşte şc/şti muşc/muşti c/ci/ce tac/taci/tace. -î (ăsc)) 3-6 (el = ei) la conj. IV (-i. ei) stau a scrie − (eu. oferă. •Alternan ele consonantice sunt determinate. G 1. (ei ) umplu şi la verbele : a bea − (eu. Aten ie la accent (subliniat în tabelul sinoptic)! El cade întotdeauna: • pe vocala sufixelor -ez/-esc/-ăscş • pe termina iile pers. respectiv -a i/-e i/-i i/-â i • la conj. ei) scriu a şti − (eu. a III-a se accentuează radicalul indiferent de persoană: noi facem. aud/auzi s/şi las/laşi. ajung/ajungi/ajunge n/i pun/pui. Alternan ele fonetice sunt frecvente. despart/despar i d/zi acord/acorzi. I. de vocala -i din termina iile verbale. la verbe cu radicalul terminat în: -BL-: a umbla − (eu) umblu -FL-: a afla − (eu) aflu. voi face i 4. şi pl. de obicei. vin/vii v. şi 3 pl.1. Ele apar la majoritatea verbelor.• Persoanele 3 sg. cos/coşi. primeşti. cad/cazi. ei) iau b.: a sta − (eu. 4-5 (noi.1 sg.(omonime).2. pot/po i.(eu) umflu -RL-: a urla − (eu) urlu -CR-: a consacra − (eu) consacru -TR-: a intra − (eu) intru şi la a vrea − (eu) vreau • la pers. a sufla − (eu) suflu. III. voi): -ăm/-em/-im/-âm. 1 sg. IV (-î) şi omonimia pers. (el/ea/ei/ele) sunt omonime. a umfla . uneori şi de -e. ei) dau a lua − (eu. 1-2 (eu = tu) specifică tipurilor: a tăia.(eu) . rămân/rămâi. bat/ba i.

piaptănă. stau iau. vrei. suferim. arăta i. căuta i. ai.• Alternan ele vocalice apar mai ales în radical din cauza schimbării accentului sau a unor termina ii. scoală (a cumpăra) cumpăr. dă. ştim. spăla i. semănăm.. sunte i. vin i/â (a vinde) vând. sunt am. usucă/uscă ştiu. sculăm. dorm (a se scula) scol. ştie. PERMANEN Ă 313 sunt. vinde. are. speli.. vocala -u a nega iei poate fi omisă : (eu) nu aştept = n-aştept. dormi i. înoată (a dormi) dorm. stăm. cau i. suferi i. căutăm. vine. beau mănânc. ierta i. semeni. căpătăm. fumezi. caută. uscăm. întrebi. iartă (a întreba) întreb. vând v. mânca i. suntem. arată. suferă ă/e/a (a spăla) spăl. au vreau. scula i. semăna i. întreabă. ştii. eşti. vor dau. venim. arată (a ierta) iert. suferă. v. înota i. arătăm. dai. ştiu . vinzi. nu ascult = n-ascult. ave i. veni i. înotăm. iertăm. fumăm. stă. scoli. capătă.. întrebăm. mănâncă. fumează (a înota) înot. fumează. da i. iau beau. piepteni.11. suferi. Verbe neregulate a fi a avea a vrea a da a sta a lua a bea a mânca a usca a şti FOLOSIRE • aser iuni general valabile („atemporale”) Râul Olt traversează mun ii. (tu) nu termini. mănâncă usuc/usc. spală. şti i. dau stau. ier i. pieptăna i.piaptănă e/i (a veni) vin. luăm. sta i. G 1. spală a/ă e/ă (a căpăta) capăt. vindem. usucă/uscă. mănânci.. este. vre i. cumperi. ALTERNANTE VOCALICE Forma negativă = nu + verb (eu) nu termin. nu am = n-am. bea. fuma i. ară i. Când verbul începe cu a-. caută (a arăta) arăt.1. spălăm. Pisica şi câinele sunt animale domestice. întreba i. dormim. seamănă.1. vrea. căpăta i. stai. mâncăm. cumpără (a suferi) sufăr. întreabă Toate verbele cu -ez: (a fuma) fumez. doarme. cumpărăm. dăm. vii. vrem. bem. cape i. iartă. scoală. dormi. bei. pieptănăm. capătă ă/e e/ea (a semăna) semăn. îno i. ia. cumpăra i. usuci/uşti. cumpără. be i. seamănă ă/e ie/ia (a pieptăna) pieptăn. usca i. iei. înoată. lua i. NG 4. avem. a/ă ă/a e/a e/ea o/oa o/oa o/oa/u ă/e ă/e (a căuta) caut. vinde i.

314 .2.9. NG 4. REFERIREA LA VIITOR • referire la prezent cu verbe care desemnează atitudini şi sentimente Sper să ave i o vacan ă plăcută. PERFECTUL COMPUS = aux. CONTINUITATE • referire la viitor în asociere cu adverbe care indică timpul viitor Mâine / luna viitoare plec într-o călătorie. 3.• ac iuni în desfăşurare la momentul prezent Dan lucrează la o agen ie de turism.1. a termina af. • ac iuni începute în trecut care continuă în prezent Studiază / doarme de două ore. v.1.2.12 DORIN A • stări emo ionale Îmi / nu-mi place… Mă interesează/ Mă plictiseşte… v. 2.1. v.3. REFERIREA FĂRĂ PRECIZARE TEMPORALĂ • ac iuni abituale Mă trezesc la 7 în fiecare diminea ă. v.1.2. NG 4. REFERIREA LA PREZENT • atitudini volitive Vreau să mă odihnesc. v. INTERESUL. Pare o persoană simpatică. impresie /aparen ă (Sigur) are peste 30 de ani. A CONSIDERA UN FAPT CA APARENT TRECUTUL Formele temporale de trecut sunt : •compuse: perfectul compus •simple: perfectul simplu imperfectul mai mult ca perfectul 3.2. AV 3.5.2. 3.6. Participiul nu se acordă. AV 2. v. A CONSIDERA UN FAPT CA SIGUR. MODUL PARTICIPIU. AV 3 ATITUDINI ŞI SENTIMENTE v.1.1 PLĂCEREA. a avea (forme abreviate) + Part. G 3.6.2.1. nu am terminat nu ai terminat nu a terminat nu am terminat nu a i terminat nu au terminat = n-am terminat = n-ai terminat = n-a terminat = n-am terminat = n-a i terminat = n-au termin Obs.2. (eu) am terminat (tu) ai terminat (el) a terminat (noi) am terminat (voi) a i terminat (ei) au terminat neg. 2.10.2. Pentru formarea Participiului v. NG 4.2. v.1.4. AV 3.1. ATITUDINI ŞI SENTIMENTE NEGATIVE • certitudine. NG 4.1.6.5.

Dan a mâncat / plecat / telefonat / scris (acum o oră / cu o oră înainte / în urmă. formează imperfectul = rad.3. stăteau = nu + imperfect nu terminam.. NG 4. era.+ -am /-ai/-a/-am/-a i/-au a termina (I -A) terminam terminai termina terminam termina i terminau a coborî (IV -Î) coboram coborai cobora coboram cobora i coborau a scrie scriam scriai scria scriam scria i scriau a şti ştiam ştiai ştia ştiam ştia i ştiau Verbele din conj... dădeam. voia. III (-E).FOLOSIRE Este cea mai utilizată formă de trecut.+ -eam-eai/-ea/-eam/-ea i/-eau a părea (II-EA) păream păreai părea păream părea i păreau Verbe neregulate: a fi a avea a vrea/a voi a da a sta Forma negativă eram. stăteam stătea i. nu aşteptam = n-aşteptam... aveam. IV (-I) = rad. / în urmă…+ interval de timp. eram.1. voia i. voiau dădeam. I (-A) .... a face (III-E) făceam făceai făcea făceam făcea i făceau a dormi (IV-I) dormeam dormeai dormea dormeam dormea i dormeau a plăti (IV-I) plăteam plăteai plătea plăteam plătea i plăteau 315 .. avea i. dădeai.2. avea.3. a şti. Frecvent este înso it de forma iuni adverbiale deictice: acum…/ înainte cu. Ac iunea la perfectul compus este anterioară momentului vorbirii şi este încheiată. REFERIREA LA TRECUT 3. nu aveam = n-aveam. dădeau stăteam. nu terminai. dădea i.5.. Săptămâna viitoare (reper situat în viitor) vom fi ferici i că am terminat. dădea. voiam. Poate exprima anterioritatea şi în raport de alte repere temporale decât momentul vorbirii.. II (-EA). stăteai. era i. aveau voiam.1.. stătea. voiai. erau aveam. IMPERFECTUL Verbele din conj. aveai. IV( –Î) şi alte verbe: a scrie.6. erai.

era vreme rea.9.. Când am ajuns la mare.... -E a face (făcu-) făcui IV. /Cond.! (= Dacă aş fi avut bani!) v.1.4.pf.. v. De câte ori ne întâlneam..FOLOSIRE •Temporal : constituie „fundalul” imperfectiv pentru evenimente localizate în trecut.. G 4.pf.4. cu dacă / de + impf.. un regret: Dacă ştiam. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA (CONDI IA ŞI CONSECIN A) 3...) (dacă + Imperfect. mergeam la teatru în fiecare sâmbătă.) Dacă aş fi ştiut că vii. v. Imperfect) Dacă ştiam că vii.2.2. (= Dacă aş fi ştiut. te aşteptam. (dacă + Imperfect. ne bucuram. NG 3.. AV 2. SIMULTANEITATE ac iuni abituale.14.7. Ana spăla vasele. NG 7. Poate exprima: ipoteză ireală (subordonata condi ională şi regenta permit utilizarea imperfectului în alternan ă cu Cond. CONDI IA. -A a termina coborî (termina-) terminai II.. REPETI IE •Modal. exprimă o dorin ă nerealizată. te-aş fi aşteptat) (dacă + Cond.. -I -Î a mergE a dormi (mers-) mersei (dormidormii ) a (coborâ-) + -i -şi - coborâi 316 . pf. Cond.7. Cond. -EA a vedea (văzu-) văzui III. A FORMULA IPOTEZE DE IREALITATE Eliptic.. (dacă + Cond. te-aş fi aşteptat. (= Dacă n-ai fi plecat... în trecut (corespunde unui Prezent abitual ) Anul trecut.1.3. NG 4.) Dacă ştiam că vii. pf. constituind „fundalul” acestora. te aşteptam la gară.. iterate.) Dacă aveam bani..4. Poate exprima: simultaneitate cu evenimente trecute.1. Dan a intrat în bucătărie.6. pf. PERFECTUL SIMPLU = Tema perfectului* ø** -răm -ră i -ră Tema perfectului: I. Imperfect) v.! (= Dacă aş fi ştiut!) De nu plecai.

terminaşi coborâşi termină terminarăm terminară i terminară

văzuşi văzu văzurăm văzură i văzură

făcuşi făcu făcurăm făcură i făcură

merseşi

dormişi

merse dormi coborî merserăm dormirăm coborârăm merseră i dormiră i coborâră i merseră dormiră coborâră

* Tema perfectului serveşte şI la formarea mai mult ca perfectului. *la pers. 3 sg. desinen a e egală cu tema pf. , cu modificarea: -ă în loc de -a la conj. I şi -se la conj. III cu Part. –s Obs.: Accentul cade pe vocala temei perfectului (ca la Participiu), exc. verbele cu tema -se- (v. sublinierile din modelele conjugate). Verbele neregulate: a fi : fui, fuşi, fu, furăm, fură i, fură sau: fusei, fuseşi, fuse, fuserăm, fuseră i, fuseră a avea : avui,… sau: avusei, avuseşi, avuse, avuserăm, avuseră i, avuseră a vrea : vrui, vruşi, vru, vrurăm, vrură i, vrură a bea : băui, băuşi, bău, băurăm, băură i, băură a lua : luai, luaşi, luă, luarăm, luară i, luară a da : dădui, dăduşi, dădu, dădurăm, dădură i, dădură a sta : stătui, stătuşi, stătu, stăturăm, stătură i, stătură a şti : ştiui, ştiuşi, ştiu, ştiurăm, ştiură i, ştiură Forma negativă nu + perfect simplu nu terminai, nu terminaşi,... nu avui,... = n-avui,... nu aşteptai,... = n-aşteptai,...

FOLOSIRE Exprimă o ac iune trecută, ca perfectul compus, dar se foloseşte regional (Oltenia, Banat) sau în nara iunile literare, istorice etc. Nu poate fi inclus printre expresiile lingvistice necesare la nivelul „prag” al în elegerii şi producerii actelor de vorbire. Se opri, făcu o plecăciune şi se repezi să iasă pe cealaltă uşă. (=s-a oprit, a făcut... ...s-a repezit) 3.6.1.2.1.5. MAI MULT CA PERFECTUL = Tema perfectului* + -se m** -se şi -se -se răm -se ră i -se ră * v. şi tema perfectului la pf. s. 3.6.1.2.1.4. ** –se- = sufix.

I. -A a termina coborî (termina-)

II. -EA a vedea (văzu-)

III. -E a face (făcu- )

IV. -I IV. -Î a merge a dormi (merse-) (dormi)

a (coborâ-)
317

terminasem terminaseşi terminase terminaserăm terminaseră i terminaseră

văzusem văzuseşi văzuse văzuserăm văzuseră i văzuseră

făcusem mersesem făcuseşi merseseşi făcuse mersese făcuserăm merseserăm făcuseră i merseseră i făcuseră merseseră

dormisem coborâsem dormiseşi coborâseşi dormise coborâse dormiserăm coborâserăm dormiseră i coborâseră i dormiseră coborâseră

Obs.: Accentul cade totdeauna pe tema perfectului (-a-, -u-, -se-, -i-, -â-). Verbele neregulate: a fi a avea a vrea a voi a bea a lua a da a sta a şti fusesem, fuseseşi, fusese, fuseserăm, fuseseră i, fuseseră avusesem, avuseseşi, avusese, avuseserăm, avuseseră i, avuseseră vrusem, vruseşi, vruse, vruserăm, vruseră i, vruseră voisem, voiseşi, voise, voiserăm, voiseră i , voiseră băusem, băuseşi, băuse, băuserăm, băuseră i, băuseră luasem, luaseşi, luase, luaserăm, luaseră i, luaseră dădusem, dăduseşi, dăduse, dăduserăm, dăduseră i, dăduseră stătusem, stătuseşi, stătuse, stătuserăm, stătuseră i, stătuseră ştiusem, ştiuseşi, ştiuse, ştiuserăm, ştiuseră i, ştiuseră nu + mai mult ca perfect nu terminasem, nu terminaseşi,... nu avusesem,... = n-avusesem,... nu aşteptasem,.. = n-aşteptasem,...

Forma negativă

FOLOSIRE Exprimă anterioritate în raport cu un moment temporal de referin ă situat în trecut, exprimat, subîn eles sau presupus. Când a început ploaia, eu plecasem deja de pe plajă. Nu ştia unde îşi uitase ochelarii. v. 4.5.3. REFERIREA LA TRECUT 3.6.1.2.1.6. VIITORUL Viitorul prezintă trei variante de realizare morfologică (v. a. b. c.): a. Viitorul „literar” *forme specifice ca auxiliar : voi, vei, va, vom, ve i, vor Regula de formare se aplică fără excep ii (inclusiv verbelor neregulate). a termina af. (eu) voi termina (tu) vei termina (el) va termina (noi) vom termina (voi) ve i termina (ei) vor termina neg. nu voi termina nu vei termina nu va termina nu vom termina nu ve i termina nu vor termina
318

= aux. a voi* + Inf.

b. + c. Forme de viitor formate cu aux. + Conj. (Viitor numit şi „popular”) b. o + Conj. v. formarea Conj. G 3.6.1.2.2. MODUL CONJUNCTIV

c. Ind. prez. a avea + Conj. a termina b. af. o să termin o să termini o să termine o să terminăm o să termina i o să termine c. af. am să termin ai să termini are să termine avem să terminăm ave i să termina i au să termine b.+c. neg. n-o / n-am să termin n-o / n-ai să termini n-o / n-are să termine n-o / n-avem să terminăm n-o / n-ave i să termina i n-o / n-au să termine

Obs. La forma negativă poate fi păstrată vocala nega iei: nu o să termin..., nu am să termin.. Verbe neregulate : pentru formele b. şi c. (o / am , …+ Conj.) v. 3.6.1.2.2.1. MODUL CONJUNCTIV PREZENT, VERBE NEREGULATE Obs. Există o construc ie perifrastică care poate exprima viitorul: a urma (pers. 3 sg. prez.) + Conj. (eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele) urmează + Conj. Urmează să plec la ară. Urmează să pleci... Urmează să plece... .... FOLOSIRE (= viitor imediat) (= Voi pleca în curând la ară.) (= vei pleca...) (= va pleca...)

•Viitorul exprimă posterioritatea temporală : ac iunea este localizată temporal după momentul enun ării : Azi lucrez acasă, mâine voi lucra la bibliotecă./...o să lucrez/ am să lucrez ... Cu valoarea de posterioritate, se foloseşte pentru a introduce tema unui discurs. În interven ie, mă voi referi la…/ voi vorbi despre…/ voi prezenta…. v. AV 5.3. INTRODUCEREA TEMEI DISCURSULUI •Poate exprima posterioritatea în trecut (în prop.subordonate), alături de construc iile perifrastice cu verbele „a avea” , respectiv „a urma” la imperfect + Conj. (aveam să plec, aveai să pleci…./ urma să plec, să pleci,……) Mi-am dat seama că va observa / avea să observe schimbarea. Nu ştiam că vei pleca / urma să pleci atât de curând. •Este utilizat pentru a exprima modalită i şi atitudini subiective: certitudine promisiune (Sigur) va ploua / o să plouă. v. AV 2.2.1. A CONSIDERA UN FAPT CA SIGUR O să plătesc cât de repede.
319

v. AV 4.11.5. A PROMITE încurajare Totul va fi bine. v. AV 3.2.1.16. ÎNCURAJARE îndoială (în fraze interog.) O să veni i cu noi la film? predic ie, avertisment, amenin are Nu va accepta. Nu va fi de acord. Lucrurile nu vor rămâne aşa. v. AV 4.11.6. A AMENIN A; 4.11.7. A AVERTIZA 3.6.1.2.2. MODUL CONJUNCTIV 3.6.1.2.2.1. PREZENT La persoanele 1 sg. pl. şi a 2-a sg. pl., Conjunctivul are forme identice cu cele ale Indicativului prezent, precedate însă de conjunc ia să. La persoanele a 3-a sg. pl., Conj. are termina ii identice, diferite de termina iile Ind. prez. În trecerea de la Ind.prez. la Conj. prez., termina iile se transformă astfel: 3 sg. I. a termina (ø) a lucra (-ez) IV. a coborî (ø) 3 sg. II. a părea III. a face IV. a dormi (ø) a plăti (-esc) a hotărî (-ăsc) Schimbarea Ind. -Ă el terminĂ el lucreazĂ el coboarĂ -E el parE el facE el doarmE el plăteştE el hotărăştE Conj. -E el vrea/eivor să terminE el vrea/ei vor să lucrezE el vrea / ei vor să coboarE -Ă el vrea/ei vor să parĂ el vrea/ ei vor să facĂ el vrea/ eivor să doarmĂ el vrea/ ei vor să plăteascĂ el vrea/ei vor să hotărascĂ

-Ă/-E şi -E/-Ă antrenează alternan e consonantice: -ce/-că tace/să tacă, place/să placă, -ge/-gă plânge/să plângă, -şte/-scă cunoaşte/să cunoască

-că/-ce îmbracă/să îmbrace, mănâncă/să mănânce -gă/-ge adaugă/să adauge -scă/-şte cască/să caşte -şcă/şte mişcă/să mişte şi alternan e vocalice: -ea-/-eîntreabă/să întrebe -ează/-eze lucrează/să lucreze -iază/-ieze studiază/să studieze -a-/-eînva ă/să înve e

-e-/-eacere/să ceară -eşte/-ească plăteşte/să plătească -ăşte/-ască hotărăşte/să hotărască, -e-/-avede/să vadă
320

-ă-/-ecumpără/să cumpere Toate verbele terminate la persoana a 3-a Indicativ prezent în -ie rămân neschimbate. I. -ia a apropia, a întârzia, .. III. -ie a scrie IV. a şti

Ind.prez. apropie

Conj. prez. Ind.prez. să apropie scrie

Conj.prez. Ind.prez. Conj.prez. să scrie ştie să ştie

Verbe neregulate a fi : să fiu, să fii, să fie, să fim, să fi i, să fie a avea: el/ei să aibă, a vrea: el/ei să vrea, a bea: el/ei să bea, a da: el/ei să dea a sta: el/ei să stea, a lua: el/ei să ia, a mânca: el/ei să mănânce, a şti: el/ei să ştie FOLOSIRE Conjunctivul este modul posibilului. Poate însă exprima şi ac iuni reale, întrucât a înlocuit Infinitivul în construc ii în care caracteristicile ac iunii sunt redate de verbul regent. Posibil Real (Trebuie) să merg sau nu ? A reuşit să ajungă la timp. a. este subordonat unui verb (regent) care exprimă frecvent modalitatea(v. vb.subl.) vb.1 + vb.2...n Conj. vb1 = a vrea să..., a dori să..., a putea să..., trebuie să..., e necesar să..., e posibil să..., se poate să..., a prefera să..., a-i plăcea să..., a fi (in)capabil să..., a şti să..., a ordona să..., a cere să..., a zice să..., a spune să..., a interzice să..., a permite să..., e bine să..., e voie să..., e permis să..., e interzis să..., Ex.: Vreau să plec. Voiam să plec. Am vrut să plec. Aş vrea să plec. Aş fi vrut să plec. Vrând să plec la Cluj, mi-am cumpărat bilet de drum. Trebuie să dorm. Trebuia să dorm. A trebuit să dorm. Ar trebui să dorm. Ar fi trebuit să dorm. Trebuind să dorm, am închis telefonul. E voie să fumez?

Forma negativă nu vb.1. + vb.2 Conj. = vb.1 + să nu vb.2 b. Nu vreau să pleci. Vreau să nu pleci.

Conjunctiv neprecedat de alt verb

Poate fi folosit pentru : • a cere sfatul, opinia Să plec? Unde să plec? Să te aştept? Unde să te aştept? Când să plec? Când să te aştept? Cu cine să plec?... Cu ce să te aştept?...
321

Verbul modal este subîn eles: Vrei/ trebuie să plec ? Unde (trebuie) să aştept? v. AV 4.5.1. A CERE SFATURI • a sugera ac iuni Să mergem la munte! Să căutăm în altă parte ! v. AV 4.6.1. A SUGERA CUIVA O AC IUNE • poate prelua func ii ale Imperativului. E un substitut al Imp. pentru persoanele la care acesta nu prezintă forme (pers. 1 şi 3 ) în : • exorta ie, ordin − Să pleci imediat! / − Pleacă imediat ! − Să vii repede! / Să plece imediat! − Să vină repede! SĂ PLECĂM DE AICI! MAI VENIM! v. AV 4.7. EXORTA IA • urări (Să) trăiască mul i ani! = Mul i ani trăiască! Să creşti /să crească mare! (urare pentru copii) -Mul umesc pentru masă! -Să vă fie de bine!/Să- i fie de bine! -Ai un palton nou?...Să-l por i sănătos! v. AV 1.6. URĂRI Forma negativă = să + nu + verb Folosire •recomandări, sugestii (E mai bine) să nu călători i noaptea. Să luăm trenul de diminea ă. v. AV 4.6.1. A SUGERA CUIVA O AC IUNE •interdic ii Să nu furi! Să nu min i! Să nu ucizi! v. AV 4.10.3 EXPRIMAREA INTERDIC IEI •poate exprima ipoteza ireală (substituie Cond. în subordonata condi ională ): vb.1 Conj.prez. + vb.2 Cond. prez. = dacă vb.1 Cond.prez.+ vb.2 Cond.prez. Dacă aş fi miliardar, mi-aş cumpăra o vilă la mare. =Să fiu miliardar, mi-aş cumpăra o vilă la mare. v. G 3.6.1.2.3. MODUL CONDI IONAL-OPTATIV, Obs. 1. c. Conjunctiv cu valoare de subiect E uşor să zici, dar e mai greu să faci. = Să zici e uşor, să faci e mai greu. (=E uşor de zis, e greu de făcut.)
322

−Vino repede! − − SĂ

3.6.1.2.2.2. PERFECT = să + fi + Part. (Eu,tu,el...) Trebuia să fi rămas? Are o singură formă pentru toate persoanele. Forma negativă = să + nu + fi + verb FOLOSIRE Înlocuieşte Cond. pf., exprimând o ipoteză ireală vb.1 Conj. pf. + vb.2 Cond. pf. = dacă vb.1 Cond. pf.+ vb.2 Cond. pf. Trebuia să nu fi rămas?

Dacă aş fi fost miliardar, mi-aş fi cumpărat o vilă la mare. =Să fi fost miliardar, mi-aş fi cumpărat o vilă la mare. 3.6.1.2.3. MODUL CONDI IONAL-OPTATIV Are timpurile prezent şi perfect. Exprimă dorin a şi condi ia realizării ei. Aş merge la mare, dacă aş fi în concediu. (dorin a) (condi ia) 3.6.1.2.3.1. PREZENT aux. + Inf. a termina (af.) aş termina ai termina ar termina am termina a i termina ar termina (neg.) nu aş termina =n-aş termina nu ai termina =n-ai termina nu ar termina =n-ai termina nu am termina=n-am termina nu a i termina=n-a i termina nu ar termina =n-ar termina

FOLOSIRE Poate exprima : •dorin a Aş mânca ceva! v. AV 3.2.1.12. DORIN A •dorin a şi condi ia realizării acesteia Aş pleca în excursie dacă aş avea timp. •cerere, adresare, invita ie deosebit de politicoase (AL1.1.5.1)
323

(=Doresc să mănânc ceva.)

oral : Te rog să mă aju i! Te-aş ruga să mă aju i! Pute i să mă ajuta i? A i putea să mă ajuta i? Nu vrei să mă aştep i? N-ai vrea să mă aştep i? v. AV 2.1.25. A CERE APROBAREA; 4.8.1. A CERE AJUTOR; 4.11. PROPUNEREA DE AC IUNE în scris: ...v-aş ruga să binevoi i a aproba transferul meu.... ...aş fi încântat să cunosc părerea dumneavoastră... ...ne-ar face o deosebită plăcere să răspunde i invita iei noastre... • atitudini afective : ură, iubire etc., în enun uri exclamative cu aux. după verb: Fire*-ai al naibii! *Inf. „lung” în -re •compara ia ireală, după ca şi cum, de parcă: Vorbeşte româneşte ca şi cum ar fi român. Am discutat de parcă ne-am cunoaşte de o via ă.

3.6.1.2.3.2. PERFECT Cond. prez. al vb. a fi + Part. a termina (af.) aş fi terminat ai fi terminat ar fi terminat am fi terminat a i fi terminat ar fi terminat (neg.) nu aş fi terminat nu ai fi terminat nu ar fi terminat nu am fi terminat nu a i fi terminat nu ar fi terminat =n-aş fi terminat =n-ai fi terminat =n-ai fi terminat =n-am fi terminat =n-a i fi terminat =n-ar fi terminat

Nu există excep ii de la regula formării Cond. perfect. FOLOSIRE •exprimă dorin e şi condi ii ca ipoteze ireale: Aş fi plecat în excursie dacă aş fi avut timp.* (dorin ă nerealizată) (condi ie nerealizată) Dacă aş fi avut timp, aş fi plecat în excursie.* * v. Obs./ 1.

• exprimă o dorin ă nerealizată, fără men ionarea condi iei: Aş fi mâncat ceva! (= Doream să mănânc ceva.) cu men ionarea cauzei: Aş fi plecat în excursie, dar n-am avut timp. (=Doream să plec...) • poate exprima reproşul, nemul umirea (mai ales cu vb. „a putea” ) Ai fi putut să-mi telefonezi! (= Puteai să-mi telefonezi!) v. AV 3.2.3.5. NEMUL UMIREA; 3.2.3.6. REGRETUL
324

aş lucra. Dacă aş putea. 325 . perfect dacă + Ind. de poate avea valoarea „dacă”: De-aş fi sănătos. aş fi venit. o. Veneam dacă aş fi putut. aş veni.) 3.: 1. veneam. or | fi ).) O fi mers la şcoală? (=Presupun că a mers la şcoală. Conj. Veneam dacă puteam. MODUL PREZUMTIV Are timpurile prezent şi perfect. Când propozi ia optativă lipseşte. Dacă aş fi putut. ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. (=Dacă aş fi sănătos. prezent dacă + Cond. veneam. Cu valoare de Prezumtiv prezent pot fi folosite : forme populare de viitor (oi.4.1. Dacă aş fi putut. prezent = să fi + Gerunziu (eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele) să fi terminând? Obs. Obs. Aş fi venit dacă aş fi putut. perfect Ind. Regulile de folosire a condi ionalului sunt: prop.. să fi putut. prezent = (el / ea) o fi | + Gerunziu (ei / ele) or fi | (el / ea) o fi făcând (ei / ele) or fi făcând perfect = (el / ea) o fi | + Participiu (ei / ele) or fi | (el / ea) o fi făcut (ei / ele) or fi făcut perfect = să fi + Participiu (eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele) să fi terminat? a face: II. Exprimă o incertitudine. o presupunere. Cond. perfect dacă + Cond. de parcă. imperfect prop. exprimă o compara ie ireală în trecut E vesel. Să fi putut.2. Unde o fi copilul? (=Nu ştiu unde este copilul. optativă (dorin a) Cond. condi ionala preia sensul optativ: De-aş fi în vacan ă!.. Condi ionalul se poate folosi după dacă. condi ională (condi ia) dacă + Cond.) Posibiliti i morfologice de realizare : I. Ex. 2. veneam 1.) 3. Dacă puteam.. aş lucra. prezent Cond. imperfect Conjunctiv perfect 2.•după ca şi cum. o ipoteză. (=Doresc foarte mult să fiu în vacan ă.: Aş veni dacă aş putea.6. Veneam.

prez.6. exprimă îndoiala. I -A II -EA III -E Inf. neg. Prezent Cine o fi fiind noul director (Cine o fi. 3.?) Ce o fi făcând mama? Perfect Cine o fi fost vechiul director? Ce o fi făcut mama? b) În fraze declarative. afirmativ = Ind. Ex..1. 2 pl. 2 sg.6. a 2-a sg. •Pers.Valori a. Nu există excep ii de la regula de formare a Imp. 2 sg.. af. nu + Inf. Perfect Or fi plecat to i în concediu. prez.1. 2 pl. = Pers. MODUL IMPERATIV 3. el termină el lucrează tu taci tu mergi el deschide tu dormi el plăteşte el coboară el hotărăşte Imperativ Termină! Lucrează! Taci! Mergi! Deschide! Dormi! Plăteşte! Coboară! Hotărăşte! Exc. verbelor) sau Ind. 3 sg. incertitudinea. neg.5.2. bănuiala: Prezent Or fi plecând to i deodată. a termina(ø) a lucra (-ez) a tăcea a merge a deschide IV -I -Î a dormi(ø) a plăti (-esc) a coborî (ø) a hotărî (-ăsc) Ind. Ind.1. prez.. af. Are forme la pers. Termina i! Nu termina i! Lucra i! Nu lucra i! Verbe neregulate: 326 . pers. . neg. prez.2.(majorit.5.. 2 sg. (tu) şi plural (voi). neg. exprimă prezum ia. Are formă afirmativă şi negativă./Exc. În fraze interogativ-dubitative. pers.: Vino! Obs. a avea a fi a da a face a zice Nu avea ! Nu fi ! Nu da! Nu face! Nu zice ! •Pers. Fă! Du! Adu! Zi! Verbele neregulate : Ai (grijă)! ş Bea! ş Dă-(mi) voie! ş Fii (atent)! ş Ia! ş Stai! •Pers.

. D) Nu î i/ nu. te rog! Dă-mi tacâmurile. (ob.. pers. afirmativ. te rog! Dă-mi banii.) Telefonează -mi/-i/ -ne/-le Telefona i a-şi aminti (refl...Da i-mi-le! . A.. indirect).D) Aminteşte.2. A) Nu te spăla! Nu vă spăla i! Nu mă aştepta i! Nu-l aştepta i! N-o aştepta i! Nu ne aştepta i! Nu-i aştepta! Nu le aştepta i! Nu mi-o da! Nu i-o da! Nu ne-o da! Nu le-o da! Nu mi-l da! Nu i-l da! Nu ni-l da! Nu îmi da i cartea! Nu îmi da i biletul! Nu mi-o da i! Nu i-o da i! Nu ne-o da i! Nu le-o da i! Nu mi-l da i! Nu i-l da i! Nu ni-l da i! 327 .6.2.A. pronumele stau după nega ie: a telefona (+D. Fii! Ai! Bea! Stai! Dă! Ia! Mănâncă! Nu fi! Nu avea! Nu bea! Nu sta! Nu da! Nu lua! Nu mânca! 2 pl.) Nu îmi da cartea! .Da i-mi-o! .îi ... (ob. te rog! Dă-mi-o! Dă-mi-l! Dă-mi-le! Dă-mi-i! a aştepta (+ A. Fi i! Ave i! Be i! Sta i! Da i! Lua i! Mânca i! Nu fi i! Nu ave i! Nu be i! Nu sta i! Nu da i! Nu lua i! Nu mânca i! 3...ne . te rog! Dă-mi cu itul.1. şi reflexive sunt postpuse şi se leagă de verb prin liniu ă: a telefona (+ D. D.îi .Da i-mi-l! ..) Dă-mi re eta. direct) a..) Nu îmi/nu-mi telefona! Nu îi/ nu-i telefona! Nu ne telefona! Nu le telefona! a aştepta (+A) Nu mă aştepta! Nu îl/nu-l aştepta! Nu o/ n-o aştepta! Nu ne aştepta! Nu îi/ nu-i aştepta! Nu le aştepta! a da ( + D.le Nu îmi da biletul! . pron. Locul pronumelor pers.Da i-mi-i! Aşteapt-o! b....ne Nu-mi telefona i! Nu-i telefona i! Nu ne telefona i! Nu le telefona i! a-şi aminti (refl.. + A.) Spală-te! Spăla i-vă! .. negativ.i! Aminti i-vă! a da (+ D..) Aşteaptă|-mă/-l/-ne/-i/-le ! Aştepta i | a se spăla (refl.i aminti! Nu vă aminti i! a se spăla (refl. +A. La Imp.a fi a avea a bea a sta a da a lua a mânca 2 sg. La Imp..5.

.le Nu îmi da căr ile! .. pf.3. Cel mai frecvent în această situa ie.le Nu li-l da! Nu mi le da! Nu i le da! Nu ni le da! Nu li le da! Nu mi-i da! Nu i-i da! Nu ni-i da! Nu li-i da! Nu îmi da i căr ile! Nu îmi da i banii! Nu li-l da i! Nu mi le da i! Nu i le da i! Nu ni le da i! Nu li le da i! Nu mi-i da i! Nu i-i da i! Nu ni-i da i! Nu li-i da i! Mai încearcă! Nu mai încerca! Nu tot încerca! Mai încerca i! Nu mai încerca i! Nu tot încerca i! Mai telefonează-mi! Nu-mi mai telefona! Nu-mi tot telefona! Mai telefona i-mi! Nu-mi mai telefona i! Nu-mi mai tot telefona i! v. Verbe pronominale unipersonale şi impersonale 3. să Formele verbale compuse şi Conjunctivul acceptă disocierea auxiliarului şi a conjunc iei să numai în cazul câtorva adverbe : mai.1.3. 7... mai../ Prezumtiv: Să-l mai fi crezut?(Să nu-l mai fi crezut?) 3. cumulul etc.: Ar mai încerca o dată.c. generală: Disocierea auxiliarului şi a conj.: Să(nu) mai vii la mine! Conj.1. cu dativ (a-i plăcea) Modul Indicativ Prezent (mie) îmi place (muzica) ( ie) î i place (lui/ei) îi place (nouă) ne place (vouă) vă place (lor) le place îmi plac (fetele) î i plac îi plac Imperfect îmi plăcea (muzica) î i plăcea îi plăcea ne plăcea vă plăcea le plăcea îmi plăceau (fetele) î i plăceau îi plăceau Pf.prez. NG 7. este la forma neg. DATIVUL.: Am mai fi mâncat ceva.) o să-mi placă (muzica) o să.) îmi va plăcea (muzica) î i va plăcea îi va plăcea ne va plăcea vă va plăcea le va plăcea îmi vor plăcea (fetele) î i vor plăcea îi vor plăcea Viitor b (pop. Ar mai cumpăra ceva.6.3.i placă o să-i placă 328 .. (itera ie) Am mai stat o oră. N-am prea în eles. Obs. Am tot încercat să telefonez..1...6.3.le Nu îmi da banii! . pf.)..3.ne ..i placă o să-i placă o să ne placă o să vă placă o să le placă o să-mi placă (fetele) o să.. prea (în prop. OBIECTUL AC IUNII.. marchează: itera ia. : Am mai telefonat o dată. tot.2.îi .ne . negative). compus mi-a plăcut (muzica) i-a plăcut i-a plăcut ne-a plăcut v-a plăcut le-a plăcut mi-au plăcut (fetele) i-au plăcut i-au plăcut Viitor a (lit. cam..(continuitate) Viitor: Voi mai veni./ pf. Pf. Cond. Conj. şi. continuitatea (încetarea când vb..(cumul) Cond. S-a cam supărat. adv.îi .

nu i-ar plăcea. nu ne-a plăcut. a-i fi bine. a-i fi ruşine...) nu îmi va plăcea. nu ne va plăcea. a-i fi frig. a-i lipsi.ne plac vă plac le plac ne plăceau vă plăceau le plăceau ne-au plăcut v-au plăcut le-au plăcut ne vor plăcea vă vor plăcea le vor plăcea o să ne placă o să vă placă o să le placă M. nu v-ar plăcea.i placă.. nu ne plăcea. a-i merge bine / rău.. a-i fi suficient.1. n-o să le placă.. nu i-ar fi plăcut. nu vă plăcea. n-o să ne placă. nu i-a plăcut. a 3-a a subiectului (sg.. neplăcându-i. n-o să. nu-i place. pf.. a-i veni (o idee) / să.. a-i fi lene.2. să nu-i placă.. = nu-mi place.6. nu le plăcea...= n-o să-mi placă.. Gerunziu neplăcându-mi. n-o să-i placă. nu vă place. a-i face plăcere. a-i fi bun. nu-i va plăcea. prez. a-i ajunge. = nu-mi plăcea. neplăcându-vă. compus m-a durut . a-i fi teamă. a-i plăcea. fetele). nu. La acest tip. să nu ne placă. a-i fi frică. a-i fi sete.3.i fi plăcut să-i placă să-i fi plăcut să ne placă să ne fi plăcut să vă placă să vă fi plăcut să le placă să le fi plăcut Modul Condi ional Prezent Perfect mi-ar plăcea mi-ar fi plăcut i-ar plăcea i-ar fi plăcut i-ar plăcea i-ar fi plăcut ne-ar plăcea ne-ar fi plăcut v-ar plăcea v-ar fi plăcut le-ar plăcea le-ar fi plăcut Obs.. nu v-ar fi plăcut.i plăcea.. a-i fi de ajuns. = să nu-mi placă. cu acuzativ (a-l durea) Modul Indicativ Prezent mă doare (capul) te doare îl doare o doare Imperfect mă durea . Cond. să nu... a-i fi somn. Pf compus nu mi-a plăcut.) o să mă doară .. a-i sta bine / rău. nu-i plăcea. să nu îmi placă. o să te doară o să-l doară 329 . Conj.i place. te va durea îl va durea o va durea Viitor b (pop. iar pronumele D. neplăcându-le. a-i fi rece. a-i fi foame. a-i părea bine / rău. a-i fi cald. totdeauna -i) se schimbă după persoană: Verbe pronominale cu D. a-i fi de folos.i va plăcea. nu le place.: a-i plăcea..) mă va durea . pl.. Viitor a (lit. nu le-ar fi plăcut. nu vă va plăcea.. prez.i placă.i. Forma negativă Ind. verbul se conjugă numai la pers. te-a durut l-a durut Viitor a (lit. gerunziu plăcându-mi plăcându. nu. nu mi-ar plăcea. să nu vă placă. prez. a-i fi rău. nu ne place.. nu v-a plăcut. te durea îl durea o durea Pf. a-i trece (o boală). Imperfect nu îmi plăcea. nu le va plăcea. nu i-a plăcut. nu le-ar plăcea. a-i fi interzis. muzica.= nu-mi va plăcea. nu ne-ar plăcea.i plăcându-i plăcându-ne plăcându-vă plăcându-le Modul Conjunctiv Prezent Perfect să-mi placă să-mi fi plăcut să. să nu le placă. nu i-ar plăcea. neplăcându.. nu. nu i-ar fi plăcut... (cu Inf. nu îmi place. a-i conveni. a-i trebui.. neplăcându-ne. a-i fi indiferent. Viitor b (pop ) nu o să îmi placă. nu le-a plăcut. nu ne-ar fi plăcut. n-o să vă placă.i placă să. 3. nu mi-ar fi plăcut.-ă (o haină). a-i fi permis. a-i fi dor.

nu o să vă doară / n-o să. nedurându-l.. nu ne va durea. nedurându-ne. iar pronumele un A.. nu o să îl doară / n-osă-l... nu ar durea-o.. nedurându-le.. nu var durea. nu a(u) durut-o. a-l interesa. (cu Inf. prez... să te doară să-l doară s-o doară să ne doară să vă doară să-i doară să le doară ne durea vă durea îi durea le durea mă dureau. a-l ustura Forma negativă prez.. nedurându-vă. imperfect: nu mă durea(u). nu o să îi doară / n-o să-i..): nu mă va / vor durea.. a-l supăra. picioarele). Gerunziu: nedurându-mă.. Conjunctiv Prezent să mă doară . nu îi durea(u)/nu-i...): nu o să mă doară / n-o să.: a-l chema.. nu îl doare/nu-l. nu l-a(u) durut... nedurându-i.: nu mă doare/dor. nu vă va durea..... nu o durea(u)/n-o. nu ne-ar durea. totdeauna -l ) se schimbă la toate persoanele.. durându-te durându-l durând-o durându-ne durându-vă durându-i durându-le Obs. să nu îi doară / să nu-i. nu i-ar durea. a-l mânca (pielea).. nedurându-vă... nu îi doare/n-i. Verbe pronominale cu A.capul/pl. nu îi durea(u)/nu-i. o să te doară o să-l doară o s-o doară o să ne doară o să vă doară o să-i doară o să le doară M..... nu te doare.: nu m-a(u) durut... 330 Ind. pf.. a-l trage (curentul).. a-l deranja. nu le va durea... Viitor b (pop. nu îi va durea / nu-i. a-l durea. c... te-ar durea l-ar durea ar durea-o ne-ar durea v-ar durea i-ar durea le-ar durea durându-mă ... să nu le doară Cond. Condi ional Prezent m-ar durea . nu ne doare.. nu te va durea. să nu ne doară. nu o să le doară / n-o să le. nu te durea(u). te vor durea îl vor durea o vor durea ne vor durea vă vor durea îi vor durea le vor durea o s-o doară o să ne doară o să vă doară o să-i doară o să le doară o să mă doară . verbul rămune la pers a 3-a a subiectului (sg...... nu te-ar durea.. să nu vă doară..... nu ne durea(u). Gerunziu ne va durea vă va durea îi va durea le va durea mă vor durea. să nu te doară. a-l îngrijora.. nu le-ar durea. să nu o doară / să n-o. nu te-a(u) durut. La acest tip... a-l jena. nu îl va durea / nu-l. nu v-a(u) durut. nu i-a(u) durut..: să nu mă doară..... nu vă doare. Conj. nu o va durea / n-o.ne doare vă doare îi doare le doare mă dor (picioarele) te dor îl dor o dor ne dor vă dor îi dor le dor M.: nu m-ar durea... prez. nu ne-a(u) durut. nu le doare.. nu le-a(u) durut.. nu o doare/n-o. nu o să o doară / n-o s-o.... nedurând-o. să nu îl doară / să nu-l. te-au durut l-au durut au durut-o ne-au durut v-au durut i-au durut le-au durut M. nu l-ar durea. Viitor a (lit. nu vă durea(u).. nu o să ne doară / n-o să .. nu o să te doară / n-o să. ... te dureau îl dureau o dureau ne dureau vă dureau îi dureau le dureau a durut-o ne-a durut v-a durut i-a durut le-a durut m-au durut. a-l impresiona.... nu le durea(u)..

a i se cuveni. îşi mă.. ne.. a i se părea. vă. (sg. îşi. a 3-a a subiectului sg. i s-ar întâmpla i s-ar întâmpla ni s-ar întâmpla vi s-ar întâmpla li s-ar întâmpla M... (în lucru ciudat / lucruri ciudate): Mi s-a întâmplat un lucru ciudat. (pl. În varianta reflexivă. i se întâmpla i se întâmpla ni se întâmpla vi se întâmpla li se întâmpla Perfect compus mi s-a întâmplat i s-a întâmplat i s-a întâmplat ni s-a întâmplat vi s-a întâmplat li s-a întâmplat Viitor a (literar) mi se va întumpla i se va întâmpla i se va întâmpla ni se va întâmpla vi se va întâmpla li se va întâmpla Viitor b (pop.. DIATEZA REFLEXIVĂ Verbele reflexive au în general un corespondent activ (foarte pu ine verbe sunt folosite exclusiv la diateza reflexivă: a-şi închipui.cu pron. verbul la forma reflexivă (a se întâmpla) stă la pers.3. ne. cu dativ şi acuzativ (a i se întâmpla) Modul Indicativ Prezent Imperfect mi se întâmplă (un lucru ciudat) i se întâmplă i se întâmplă ni se întâmplă vi se întâmplă li se întâmplă mi se întâmpla. vă.. te. Gerunziu întâmplându-mi-se.3.1. activ : reflexiv: a aminti a-şi aminti a îmbrăca a se îmbrăca a scula a se scula a spăla a se spăla a trezi a se trezi • Pronumele reflexive în cazul Dativ sau Acuzativ sunt identice formal la pers. 3.) o să mi se întâmple o să i se întâmple o să i se întâmple o să ni se întâmple o să vi se întâmple o să li se întâmple M. subiectul (autorul ac iunii) este identic cu complementul direct sau cu complementul indirect datival.3. La acest tip.) Verbe pronominale cu 2 pronume (dativ şi acuzativ): a i se întâmpla./pl.1 şi 2 sg. pers. Condi ional Prezent mi s-ar întâmpla. Conjunctiv Prezent să mi se întâmple... întâmplându.. î i. să i se întâmple să i se întâmple să ni se întâmple să vi se întâmple să li se întâmple M. a 3-a există forme speciale : dativ: acuzativ: îmi.. a i se face cald / frig / foame / sete / frică / dor / somn / ruşine / rău / lene / grea ă / milă.) Mi s-au întâmplat nişte lucruri ciudate. Pentru pers. pl.6. a se teme).2. se 331 .i-se întâmplându-i-se întâmplându-ni-se întâmplându-vi-se întâmplându-li-se Obs. se..6.

compus nu mi-am amintit nu i-ai amintit nu şi-a amintit nu ne-am amintit nu v-a i amintit nu şi-au amintit Viitor a (lit. (a-şi aminti) Modul Indicativ Prezent Imperfect (eu) îmi amintesc (tu) î i aminteşti (el) îşi aminteşte (noi) ne amintim (voi) vă aminti i (ei) îşi amintesc îmi aminteam î i aminteai îşi amintea ne aminteam vă amintea i îşi aminteau Pf.) n-o să-mi amintesc n-o să.2.) nu-mi voi aminti nu.i aminti! nu şi-ar aminti nu ne-am aminti nu v-a i aminti Nu vă aminti i! nu şi-ar aminti Modul Gerunziu neamintindu-mi neamintindu. condi ional Prezent mi-aş aminti i-ai aminti şi-ar aminti ne-am aminti v-a i aminti şi-ar aminti Modul Imperativ Modul gerunziu amintindu-mi amintindu. conjunctiv Prezent să-mi amintesc să. compus mi-am amintit i-ai amintit şi-a amintit ne-am amintit v-a i amintit şi-au amintit Viitor a îmi voi aminti î i vei aminti îşi va aminti ne vom aminti vă ve i aminti îşi vor aminti Viitor b o să-mi amintesc o să.i neamintindu-şi neamintindu-ne neamintindu-vă neamintindu-şi Verbe pronominale reflexive cu D.i! Aminti i-vă! Imperfect nu-mi aminteam nu.1. 332 .3.i aminteai nu-şi amintea nu ne aminteam nu vă amintea i nu-şi aminteau Pf. Verbe pronominale reflexive cu D.i aminteşti să nu-şi amintească să nu ne amintim să nu vă aminti i să nu-şi amintească Modul Condi ional Modul Imperativ Prezent nu mi-aş aminti nu i-ai aminti Nu.i aminteşti nu-şi aminteşte nu ne amintim nu vă aminti i nu-şi amintesc M.i amintindu-şi amintindu-ne amintindu-vă amintindu-şi Aminteşte.i aminteştiu n-o să-şi amintească n-o să ne amintim n-o să vă aminti i n-o să-şi amintească Modul Conjunctiv Prezent să nu-mi amintesc să nu.i aminteşti o să-şi amintească o să ne amintim o să vă aminti i o să-şi amintească M.6.i aminteşti să-şi amintească să ne amintim să vă aminti i să-şi amintească Forma negativă Modul Indicativ Prezent nu-mi amintesc nu.i vei aminti nu-şi va aminti nu ne vom aminti nu vă ve i aminti nu-şi vor aminti Viitor b (pop.

a se grăbi (-esc). a se scula (ø) ≠ a se culca (ø). a-şi închipui (ø) = a-şi imagina (-ez). a-şi face iluzii. a-şi bate joc. a se duce.6. a se pieptăna.a-şi aminti (-esc) = a-şi aduce aminte. a se uita (ø). compus nu m-am spălat nu te-ai spălat nu s-a spălat nu ne-am spălat nu v-a i spălat nu s-au spălat Viitor a (lit.2. a se opune.2. a-şi lua rămas bun. a se distra (-ez). a se îmbrăca (ø) ≠ a se dezbrăca (ø). compus m-am spălat te-ai spălat s-a spălat ne-am spălat v-a i spălat s-au spălat Viitor a (lit.) mă voi spăla te vei spăla se va spăla ne vom spăla vă ve i spăla se vor spăla Viitor b (pop. Verbe pronominale reflexive cu A. a se bucura (ø). a se aşeza (ø). a se juca (ø).) nu mă voi spăla nu te vei spăla nu se va spăla nu ne vom spăla nu vă ve i spăla nu se vor spăla Viitor b (pop. a se odihni (-esc). a se încăl a (ø) ≠ a se descăl a (ø). a se îmbolnăvi (-esc) ≠ a se însănătoşi (-esc). a-şi da seama.) o să mă spăl o să te speli o să se spele o să ne spălăm o să vă spăla i o să se spele Modul Conjunctiv Prezent să mă spăl să te speli să se spele să ne spălăm să vă spăla i să se spele Forma negativă Modul Indicativ Prezent nu mă spăl nu te speli nu se spală nu ne spălăm nu vă spăla i nu se spală Modul Condi ional Modul Imperativ Prezent m-aş spăla te-ai spăla Spală-te! s-ar spăla ne-am spăla Spăla i-vă! v-a i spăla s-ar spăla Modul Gerunziu spălându-mă spălându-te spălându-se spălându-ne spălându-vă spălându-se Imperfect nu mă spălam nu te spălai nu se spăla nu ne spălam nu vă spăla i nu se spălau Pf.) n-o să mă spăl n-o să te speli n-o să se spele n-o să ne spălăm n-o să vă spăla i n-o să se spele Modul Conjunctiv Prezent să nu mă spăl să nu te speli să nu se spele să nu ne spălăm să nu vă spăla i să nu se spele Modul Condi ional Prezent nu m-aş spăla nu te-ai spăla nu s-ar spăla nu ne-am spăla nu v-a i spăla nu s-ar spăla Modul Imperativ Nu te spăla! Nu vă spăla i! Modul Gerunziu nespălându-mă nespălându-te nespălându-se nespălându-ne nespălându-vă nespălându-se Verbe pronominale reflexive cu A. a se potrivi (333 . a se sim i (ø). a-şi face rost 3. a se plictisi (-esc). a se opri (-esc). a se rătăci (-esc). a se îndrăgosti (-esc). a se spăla (ø). a se gândi (-esc). a se bărbieri (-esc) = a se rade. a se trezi (-esc). (a se spăla) Modul Indicativ Prezent (eu) mă spăl (tu) te speli (el) se spală (noi) ne spălăm (voi) vă spăla i (ei) se spală Imperfect mă spălam te spălai se spăla ne spălam vă spăla i se spălau Pf.

a se săruta (ø). v. activă) nu este agentul ac iunii. a se obişnui (-esc).6. dinamic şi eventiv ): Vă supăra i. v. a se pregăti (-esc). se consideră.3.. Agentul ac iunii e exprimat prin complementul de agent (corespunde subiectului în prop. se cuvine. FOLOSIRE • Variantele reflexive au uneori sens diferit de varianta activă : a reveni / a-şi reveni a uita / a se uita În afară de identitatea : subiect = compl. se întâmplă. se poate. a se saluta) •transpunerea dintr-o stare în alta (refl. formele reflexive pot exprima: • reciprocitatea : Când ne vedem. Se pare că trenul va avea întârziere.10. se cere. a se saluta (ø). se aude. • reflexiv cu sens pasiv (nu este exprimat agentul ac iunii. interdic ii: Se interzice sta ionarea. se cade. În prop. se transmite. (a se supăra) S-a înnoptat. persoana) Participiul acordat cu subiectul verbului conjugat Pot fi utilizate la pasiv numai verbele tranzitive. (pe diverse ambalaje) Se agită înainte de folosire. Expozi ia se deschide mâine. se vede. sub.. poate fi înlocuit cu verb la diateza pasivă: Aici se vând cartele de telefon / bilete de autobuz.. a fi + (indică modul. Activ : Mihai a dus maşina la reparat ieri. ob. se vorbeşte. se simte.3. se crede. DIATEZA PASIVĂ vb. indica ii.activă). a se căsători (-esc) / a se însura (ø) / a se mărita (ø). G 3. timpul. Se spune că se schimbă clima. aux.. se recomandă. se spune. Pasiv : Maşină a fost dusă la reparat de Mihai. AV 4.indirect datival. se ştie. ( a se vedea. a se certa (ø). Se vorbeşte mult despre poluare. a se întâlni (-esc). sub. (a se înnopta) • reflexiv impersonal: se afirmă.dir.esc).. de agent 334 . se zice. compl. Se păstrează la loc uscat. pasivă.. ne salutăm şi discutăm.3.6. subiectul gramatical (care corespunde complementului direct din prop. ( = Sta ionarea e interzisă. EXPRIMAREA INTERDIC IEI 3. se pare. DIATEZA PASIVĂ Este frecvent în instruc iuni. a se întoarce. direct / compl.) Se deschide aici.

În uzul cotidian. ADVERBUL Ca parte de vorbire neflexibilă.) o să fiu invitat (ă) o să fii invitat (ă) o să fie invitat o să fie invitată o să fim invita i/e o să fi i invita i/e o să fie invita i o să fie invitate M. după forma verbală: În ghid se prezintă istoria localită ii. G 3. Formularele au fost distribuite.: Absen a agentului ac iunii caracterizează construc iile pasive cu se. D-l Pop este aşteptat la „Biroul de informa ii”.) voi fi invitat (ă) vei fi invitat (ă) va fi invitat va fi invitată vom fi invita i/e ve i fi invita i/e vor fi invita i vor fi invitate Viitor b (pop. verbe. Conjunctiv Prezent să fiu invitat (ă) să fii invitat (ă) să fie invitat să fie invitată să fim invita i/e să fi i invita i/e să fie invita i să fie invitate Forma negativă: Modul Indicativ Modul Gerunziu M.: a nu fi invitat.i/-te Obs. agentul ac iunii nu este exprimat. în care subiectul se găseşte. Aici se primesc reclama ii.7. Condi ional Prezent aş fi invitat (ă) ai fi invitat (ă) ar fi invitat ar fi invitată am fi invita i/e a i fi invita i/e ar fi invita i ar fi invitate Modul Gerunziu fiind invitat (ă) fiind invita i/e Ex. în mod frecvent.. -ă/ i/te de (către). de regulă. în general. -ă/. dar şi adjective sau alte adverbe: 335 . Modul Indicativ Prezent (eu) sunt invitat (ă) (tu) eşti invitat (ă) (el) este invitat (ea) este invitată (noi) suntem invita i/e (voi) sunte i invita i/e (ei) sunt invita i (ele) sunt invitate Imperfect eram invitat (ă) erai invitat (ă) era invitat era invitată eram invita i/e era i invita i/e erau invita i erau invitate Perfect compus am fost invitat (ă) ai fost invitat (ă) a fost invitat a fost invitată am fost invita i/e ai fost invita i/e au fost invita i au fost invitate Viitor a (lit. înso eşte.6. DIATEZA REFLEXIVĂ 3. nefiind invitat.. v.2.

2.7. înăuntru. + adv. 3. deasupra. + adv. afară. Întâi gândeşte-te. alt + fel : altfel altă + dată : altădată astă + zi : astăzi astă + noapte : astă-noapte astă + vară : astă-vară astă + iarnă : astă-iarnă adv. a + lăture : alături de + seară : deseară de + vreme : devreme ori. mâine. jos. cândva.+ adv.+ adv. Clasificare 3. din loc în loc Ex. -iş •compuse prep. oriunde.0. acolo.+ subst. conj. Este pu in bolnav. Merge acolo. Rămâne la noi numai azi. mâineseară. înainte. oricum. oricând adv. + subst.+ vb. aici. alaltă + ieri : alaltăieri adj. atunci. + subst.0. (proverb) •de timp acum. nu lăsa pe mâine! (proverb) 336 . > adv. bărbat: bărbăteşte român : româneşte neam : nem eşte grec : greceşte cruce : cruciş din + afară : dinafară din + înăuntru: dinăuntru prep. + subst.: Când pisica nu-i acasă. departe. Ea scrie frumos. ieri-seară. aici. astăzi. înapoi.: Ce po i face astăzi. > adv. azi + noapte: azi-noapte prep. dincolo. joacă şoarecii pe masă. acolo. după formă: •simple •derivate cu sufixe -eşte + adj. atunci. când. demult.7. cumva.. apoi vorbeşte! Vine iar la noi! Vine şi Radu! 3. ieri. jos.pron. după sens: •de loc acasă. sus. sus. aproape.pron. num. cândva adj. > adv.7. alaltăieri.. zi de zi Ex. bine. din când în când. + -va undeva.1.0. după + masă : după-masă •provenite din alte păr i de vorbire adj.

•de cantitate atât. cu siguran ă Ex. Ex. cât oricând.: Vino atunci când po i! Ex. niciodată.7.1. teribil de.: Vorbesc numai româneşte.: Când pleci? De când eşti aici? Unde ai fost ieri? De unde vii? Până unde mergi? Încotro te duci? Cum te cheamă? Cât costă înghe ata? •relative când. 3.. 3... cum. mult. fireşte. bine. împreună.: Mănânc atât cât trebuie. cam. .7. cât. nicicum Ex. unde?. •de mod aşa cum..3.. nici. pe neaşteptate. •de loc acolo unde. •de afirma ie da.. încotro?. mai pu in. de loc şi de timp) pot fi comparate. în eleg foarte bine. foarte grozav de.. greceşte. -Ba da. oriunde. destul. cât de cât Ex. cum?... extrem de. •de nega ie nu. 337 Ex. Gradele de compara ie se formează cu adverbele sau locu iunile adverbiale: mai.. încotro.0..: Stai acolo unde eşti! Ex. În eleg destul: atât cât trebuie.: -Cu siguran ă nu în elegi ce spun.: Nu ştiu când pleci. oricât. aşa şi aşa Ex.: Lucrez aşa cum pot. ba da. cât? Ex. niciunde. Compara ia Unele adverbe (de mod. atât cât. desigur. româneşte.•de mod aşa. (proverb) •interogative când?. degeaba. Spune-mi de când eşti aici.: Mai bine mai târziu decât niciodată.. extraordinar de. nicicând. corelative •de timp atunci când. pu in. greceşte nu vorbesc. oricum. unde. nicidecum..

. Gradul comparativ •de superioritate Părin ii mei locuiesc mai aproape decât socrii.din + sg...3...1. mai pu in..1. tot atât de. la fel de. Gradul pozitiv Părin ii mei locuiesc aproape...... El este cel mai bătrân om de la noi/de pe glob. Adverbele pot fi precedate de prepozi ii: ca decât de pe pentru până La Băile Herculane e mai cald ca aici.de la/(de) pe...... 3.. •relativ de inferioritate cel mai pu in. Părin ii mei locuiesc grozav de aproape! Părin ii mei locuiesc extraordinar de aproape! Părin ii mei locuiesc tot aşa de aproape ca socrii.decât. Obs.1.... 338 .2. Pentru acelaşi sens.7. Ei vin de acasă. Părin ii mei locuiesc cel mai pu in aproape dintre toate rudele noastre.... 3.: 1...ca.. Nu trece pe acolo! Vino pe aici! Pe unde mergi? tema pentru mâine. Părin ii mei locuiesc cel mai aproape din toată familia. Am venit târziu? N-am în eles bine.. Părin ii mei locuiesc cel mai pu in aproape din toată familia.7. Mă duc până acasă.. mai aproape ca socrii •de inferioritate mai pu in. grozav de. •absolut foarte. Era exact ca atunci.dintre + pl. tot atât de aproape ca socrii la fel de aproape ca socrii 2.ca. tema pentru acasă.. La Băile Herculane e mai cald decât aici.. Părin ii mei locuiesc mai pu in aproape decât socrii... cel mai.... extraordinar de. Părin ii mei locuiesc foarte aproape. cel mai. Nu pot merge până acolo. Temperatura de aici e mai scăzută. Gradul superlativ •relativ de superioritate cel mai..ca.ca...... unele adverbe au două variante formale: acum / acuma azi / astăzi Părin ii mei locuiesc cel mai aproape dintre toate rudele noastre.dintre + pl.7. mai...decât.. mai pu in aproape ca socrii •de egalitate tot aşa de.3.. cel mai pu in...din + sg.1. mai.ca..

Vino înainte de masă! Telefonează-mi înainte de a pleca! împreună cu.1. 3.0. împrejur: împrejurul + GN-G.+ GN-G. El a sosit înainte de mine.. deasupra (+ GN-G./Inf. în limba română majoritatea adverbelor nu au formă distinctă de aceea a adjectivelor corespunzătoare la m. CLASIFICARE 5. G.) Aten ie! înainte (adv.) înainte de (loc. PREPOZI II.9. Unele adverbe + art. El a sosit înainte de a sosi eu. El a sosit înainte.0. Adverbe + prepozi ii = locu iuni prepozi ionale: Locuim aproape de gară. Adverbe + conjunc ii = locu iuni conjunc ionale: chiar dacă/de Trebuie să iei medicamentul. El a sosit înaintea mea. ANTERIORITATEA aproape de înainte de ŞI 6. Locul adverbelor mai. POSTERIORITATEA Merge i înainte! Merge i înaintea mea! Ei sunt înapoi. Locuim împreună cu părin ii.0. chiar dacă nu.sg. prea.1. Ei sunt înapoia noastră. CLASIFICARE. Rămâne i înăuntru! Rămâne i înăuntrul clădirii! Mă uit împrejur. Nu vă apleca i în afară! Nu vă apleca i în afara ferestrei! Cei mici au rămas în spate. G. G 4. Au rămas în urma noastră.i place. CLASIFICARE 4. separându-l pe acesta de eventuale particule. Locuieşte deasupra. CONJUNC II. 4.: înainte: înaintea + GN-G. ENUMERAREA 339 E exact la ce mă gândesc şi eu. v. Ei sunt în fa ă.Până unde mergi? 3. PREPOZI II. în urmă: în urma + GN-G. . tot Ele precedă imediat cuvântul determinat. în spate: în spatele + GN-G.prep. v. în afară: în afara + GN-G.8. Au rămas în spatele nostru. Mă uit împrejurul meu.hot = prepozi ii/locu iuni prepozi ionale cu G. înapoi: înapoia + GN-G. G 3..) v.8. Locuieşte deasupra librăriei. şi. înainte (ca) să Telefonează-mi înainte să pleci! Telefonează-mi înainte ca Radu să plece! v.4. în fa ă: în fa a + GN-G. înăuntru: înăuntrul + GN-G. 3.: exact = în mod exact 7. Au rămas în urmă. la etajul III. Spre deosebire de franceză şi engleză. Am calculat exact. În fa a noastră.+ GN-A.) înaintea (prep.

: prep. GRADUL COMPARATIV tot atât de v. Mănânc la restaurant. PREPOZITIA Este o parte de vorbire neflexibilă cu func ie de instrument gramatical.) cuvinte repetate: cuvinte rimate la fel de v.1. mai pu in v.: adj. neg.7..1. grozav de. GRADUL COMPARATIV zi de zi= zilnic.supin: pron. verbe şi adverbe. a mai face/ a nu mai face a şi face a tot face a nu prea face nemaivăzut Part.: Mai fă! Nu mai face! Locu iuni adverbiale: prep.8. G 3.: prep.+adv. G 3.: prep. + adv. de element de rela ie.2.+vb.+ adj.2. teribil de. ceas de ceas = permanent an de an = anual din când în când / din timp în timp / când şi când = uneori talmeş-balmeş = dezordonat 3.. GRADUL COMPARATIV cu totul = (în mod) complet din nou = iarăşi de asemenea = şi pe neaşteptate = brusc.+vb.7.: prep. 3. inopinat cine ştie unde = undeva cine ştie când = cândva cine ştie cât = câtva extrem de. Îmi plac romanele de dragoste.1.2. + adv. adv. mai făcând/ nemaifăcând.8. (nu) mai fac să (nu) mai faci (nu) am mai făcut (nu) voi mai face (nu) aş mai face Ex. extraordinar de. Precedă substantive. exprimând raporturi de subordonare la nivelul propozi iei. tot făcând •La moduri personale forme simple forme cu aux.0.+ pron.(+ prep.7. pronume. Ger. G 3. + prep.+ subst.•La moduri nepersonale Inf. Clasificare 340 .

Inf. *v. potrivit. pe lângă •locu iunile terminate cu o prepozi ie (în) afară de. de sub. dedesubtul locu iuni în fa a. după func ie: 3. conform. Obs.1. după formă simple compuse 3.. referitor la. pe la. după Trecerea printr-un loc are o prepozi ie specifică: pe Vino pe la mine! Treci pe la farmacie! Aten ie!: Ai fost astăzi prin* oraş? Drumul spre casă trece prin parc. peste.. pe. din. pe la. în loc de + vb.8. deasupra. asupra. pe lângă. în timp de.0. după. înaintea.. simple contra. datorită. mul umită. spre. pentru. Supin: pentru. de către. în scopul. cu.0.0.8.3.8. sub.3. pe. despre.3.2. înapoia. împreună cu. gra ie. de. în spatele. după. contrar + GN-A. împotriva. în. prin. cu ocazia. printre.. în urma = în spatele = după lângă.1. de lângă. în. la.. 3. + GN-D. de loc în ≠ din la≠ de la pe ≠ sub spre înăuntrul = în la stânga ≠ la dreapta înaintea ≠ înapoia deasupra ≠ dedesubtul deasupra = peste dedesubtul = sub de-a lungul ≠ de-a latul înăuntrul ≠ în afara în fa a = înaintea + vb.: •majoritatea prepozi iilor simple şi compuse la. după regim de.0. de lângă. peste. în afara. lângă. de pe. spre. către. la dreapta.0.8. de-a latul. pe după etc.8. în cursul. lângă. între. la stânga. cu regim verbal 3. de la. fără.2.: pentru. de. pe. în urma.1.2. în curs de. 3. a etc. cu regim nominal + GN-G. fără. în timpul. până. din cauza. fa ă de.0. de la. de-a lungul.8. de pe. 2 341 ..2. de. cu prilejul. la.

ul. G 4.) Parchează în spate! (loc. de cu ocazia = cu prilejul anterioritate înainte de = înaintea posterioritate după = în urma peste Limitarea în spa iu şi timp: de.Unele prepozi ii şi locu iuni prepozi ionale de loc au ca pereche un adverb/o locu iune adverbială.3.Obs.): Nu intra înainte! (adv.) (loc. 2 în jur de = în jurul Te aştept în jurul prânzului..prep.adv. -le).) prep. până la ora 5. înaintea înapoia (loc. + GN-G. de la ora 5. de-a latul dedesubt dedesubtul v. Aproximarea timpului pe Vino pe la ora 5! (=aproximativ la ora 5) Bunicul s-a născut pe la începutul secolului. v. LOCUL. Vacan a de iarnă durează de la 20 decembrie până la 10 ianuarie. TIMPUL 342 .+ GN-G. la.) Parchează în fa a casei! (loc. NG 3.+ GN-G.) adv. de-a lungul în lat în latul . în fa a în afara înainte înapoi în spate în spatele în lung în lungul.) Caută dedesubtul căr ilor! (prep.+ GN-G. până la Cluj sunt 500 de km.) prep. + GN-G. prepozi ia / locu iunea prepozi ională are o formă „articulată” (cu -a.2. până în Europa. genitivul (G.0. AV 4. TIMPUL. din Europa..) (loc.+ GN-G.adv. de timp simultaneitate în timp de = în timpul în.până. *v.) Parchează în spatele casei! (loc. G 4. Spre deosebire de acestea. din decembrie până la Bucureşti.. Voi veni în România prin* decembrie. În jur de ora unu.4. în fa ă în afară Nu intra înaintea unei doamne! (prep. iar ca regim cazual. până în decembrie De la Bucureşti.3.) Parchează în fa ă! (loc.8. SPA IUL 3. adv. de până de la Bucureşti..) Caută dedesubt! (adv.prep.

CAUZA ŞI CONSECIN A 3. în stare de..3. privitor la. fără. în procent de cu.3. după. pe.5. referitor la.7. în privin a. contrar v. ca urmare a. fără v. raportat la.8.8. de. după.10. fără (de). în.0. ca efect al de. potrivit.3.13. pe cale de în cantitate de. la.9. până la. instrumentale cu. cu referire la.7. în calitate de.3.6.8.0. prin. pentru. la. concesive cu tot/toată. după. de excep ie cu excep ia. de rela ie relativ la. de cumul pe lângă v.4. împreună cu 3.8.8. legat de. în.0. în func ie de. de asociere cu.3.3. G 4.8. în afară de. datorită. la. condi ionale cu condi ia (de) v. mul umită. G 4. datorită. MODUL 3. 343 .. în.12.3.1.8. gra ie v. de scop în scop(ul).8. în vederea. din. G 4. din punct(ul) de vedere (al). în propor ie de.0.9.11.8. ENUMERAREA 3. în legătură cu. ca.3. sub formă de. sub pretextul. gra ie.3. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL 3.8. în loc de în curs de. 11.3.0. ca. în ciuda v.0. cu ajutorul v.. G 4. în urma. pentru. RELA IA 3.10. despre. de. G 4. cauzale din cauza.0.2. AV 5. CONCESIA 3.0. din. G 4. decât conform. G 4. SCOPUL 3.3.6. G 4. mul umită.3. EXCEP IA 3. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA 3.0. prin. drept.8. CANTITATEA. după v.0. de mod în mod(ul). în raport cu.8. G 4.3.8.5. spre. Cele mai frecvente prepozi ii au sensuri multiple. de v.0. a.

2. Vin la voi cu un prieten. soacra. bunica. 344 .1. cu trenul. după prepozi iile care cer acuzativul (A. pe Pune paharul pe masă! Am venit în România pe 5 luni. (loc. după Farmacia este după col . socrul. Tata nu s-a întors încă de la serviciu. Prepozi ia cu are un regim special: Când arată instrumentul sau asocierea. Vorbesc în fiecare zi la telefon cu părin ii.) 3. Te-am recunoscut după voce. substativul se articulează cu articol hotărât. substantivul este de obicei nearticulat. Merg la bunica.4. mătuşa etc.). Prefer să merG. Merge după lapte. Despre unchiul nu mai ştim nimic.8. Sosim după ora 5. Spre deosebire de alte limbi. Ex. FOLOSIRE 1.) primesc articol hotărât chiar şi fără determinare. 3. Cartea pe care o cau i este în fa a ta! = Cartea pe care o cau i este înaintea ta. De fumat.0. tata. Numele de rudenie „unice” sau considerate „unice” (mama.8.prep. bunicul. Prin „identificare”. Pune cartea pe masa mea! Intra i în sala 20! Sunt student la Universitatea Tehnică.: Sunt foarte pu ine căr i pentru copii la librărie. Pune cartea pe masă! Intra i în sală! Sunt student la Universitate. mă doare capul.carte de matematică maşină de scris de la ora 5 până la ora 7 Sunt la Cluj de 5 zile. Pe mâine! Pe data viitoare! L-am văzut pe* Gheorghe.) (prep. Florile sunt pentru mama. cere articularea substantivului: Scrii cu creionul sau cu stiloul? Mănâncă frumos cu cu itul şi cu furculi a! Nu-mi place să călătoresc cu avionul. Locu iunile prepozi ionale de (rela ia) (scop) (limitare în timp) (durata) (cauza) (locul) (=pentru 5 luni) (timp) *pe morfem de A (locul) (timpul) (scopul) (rela ia) (timpul) Sunt grupuri de cuvinte echivalente semantic şi sintactic cu prepozi iile. unchiul.

Între flori este iarbă.) 4. Înaintea examenului învă mult. Majoritatea oamenilor este împotriva războiului. de peste. Maşina din garaj este nouă. 2. Verbe + prepozi ii 345 = Lasă-mă în pace! =Vino între 5 şi 6! . de sub.6. 3. pe la. de lângă. Între blocuri sunt spa ii de joacă. „cade” atunci când se leagă în pronun are de un cuvânt terminat în vocală: Lasă-mă-n pace! Vino-ntre 5 şi 6! 4. lucrează toată ziua. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL 3. -î de la începutul prepozi iilor în. De şi pe intră în structura multor prepozi ii compuse. (care covor?) Ochelarii de lângă carte sunt ai tăi? (care ochelari?) În limba vorbită. Conform programului. de pe la. Spală-te cu săpun! Be i cafeaua cu zahăr sau fără zahăr? v. şi cu D. Ochelarii sunt lângă carte. Prepozi iile cu G. Sub masă e un covor. Obs. în + un = într-un din + un = dintr-un prin + un = printr-un (pe unde?) Mă plimb prin parc. înainte etc. de pe. pe + în = prin pe + între = printre (unde?) Mă duc în parc. cer întotdeauna un substantiv articulat.: 1. (unde?) (unde?) (unde?) Vin de la Bucureşti.Când arată materia. de către. Spa iile dintre blocuri sunt pentru copii. G 4. pe lângă Sunt la Bucureşti. (G. Timpul dinaintea examenului e pre ios. substativul nu se articulează: .) (D. de + în = din de + între = dintre de + înainte= dinainte (unde? / când?) Sunt în România Maşina este în garaj. Nu trece i printre flori! în + o = într-o din + o = dintr-o prin + o = printr-o (de unde? / care?) Plec din România. (de unde?) Covorul de sub masă e persan. de la.

compuse ca (.. 3. dacă..2.ori. după formă simple şi. nici. CONJUNC IA la a adăuga la a asista la asupra a ac iona asupra a avea efect asupra de a se apropia de a bănui de contra/împotriva a lupta contra a lua măsuri contra din a se compune din a fi format din ca/drept a se defini ca a considera (ca) Această parte de vorbire neflexibilă leagă două / mai multe cuvinte în propozi ie sau două / mai multe propozi ii în frază. 3.. fie. Clasificare 3. Doreşti lapte sau ceai? = Doreşti lapte ori ceai? 346 . iar.9. sau... căci. ci..0. dar..0. OPOZI IA disjunctive Ex.) să..nici.. Maria şi Ioana sunt surori.. că.9..0.. ori.. Merg la medic pentru că sunt bolnav.. fiindcă.. G 4.9. încât. însă.6.1.cu a se întâlni cu a vorbi cu despre a vorbi despre a discuta despre prin a se caracteriza prin a începe prin/cu în a se clasifica în a se descompune în 3..1.. stabilind raporturi de coordonare şi de subordonare.. nici. după tipul rela iei sintactice 3. coordonatoare Aten ie! copulative şi.. nici Maria nu sunt studente. Nici Maria nu e studentă.. Nici Rodica.0.. să. Utilizarea lui nici impune negarea verbului: Şi Rodica.. v. ci v.3. sau.1..... deşi.5.9. Şi Maria e studentă. şi Maria sunt studente.şi. ENUMERAREA adversative dar..sau.9. ori... şi. DIFEREN A. iar. G 4.. ori.2.fie.: sau.

cum. cum adoarme.2.. pe măsură ce. însă.9. sau rămâi. G 4. A băut atât de mult.. v. v. din motiv că.9. să.11....5. în timp ce.7.9. din cauză că. v.2.. până să. CAUZA ŞI CONSECIN A consecutive încât. v. OPOZI IA de cumul pe lângă (faptul) că ... fără să.. G 4. G 4. atât. pentru că. ca şi când. de.. prin urmare. aşa. imediat ce. sub pretext că.. Bea numai atât cât î i trebuie! Fă aşa cum te-am învă at! 347 că.) Cum se culcă. Conjunc ii corelative: cum. (temp. v. G 4.4. conclusive deci..1. v..... de.) (mod. (ca )să. în loc să.... fără să. în caz(ul) că. de.Hotărăşte-te: sau pleci. CAUZA ŞI CONSECIN A concesive deşi. G 4. DIFEREN A. înainte să. ca.. în vreme ce..) (consec. G 4. aşadar.. RELA IA de excep ie în afară de faptul că v. v..0.. chiar dacă.. EXCEP IA de opozi ie dar.7...) (mod. G 4. v. G 4. după ce. în ipoteza că.. dacă. pentru ca să. G 4.. v. v. dacă cauzale . subordonatoare •nespecializate semantic •specializate semantic fiindcă. până când.2. încât s-a îmbătat. până ce... SCOPUL de timp în timp ce.8. în concluzie v. căci . cu toate că.. pe când. G 4.încât. G 4.0.6.9.cum.5.10.. CONCESIA condi ionale cu condi ia (ca) să. TIMPUL de mod ca şi cum. ENUMERAREA 3.. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA 3. G 4.. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA de scop cu scopul ca.. MODUL de rela ie relativ la faptul că. atât.3.cât.3.

N-ar trebui ca mâine să lipseşti.i ceară! 3. Prima parte a grupului poate fi formată dintr-un adverb (chiar dacă). au!. nu plecăm. MODUL CONJUNCTIV 2. nu se îngraşă. 4.. echivalentă semantic cu să: El vrea să nu-l aşteptăm. dar şi scrie româneşte..să. de (in)satisfac ie. nu plecăm. totuşi mă simt bine... Locu iunile conjunc ionale Deşi e frig.ci şi (cumul.10..4. dacă. uite!. nu zău?!.1.(cumul..0.) nu numai că. pe naiba!. după origine 348 .) = Dacă plouă. G 3.: Vine fără să ştim.6. nu se îngraşă.. În caz că plouă..0..1.deşi. Nu sunt atât de obosit ca să nu pot vedea filmul. În aceeaşi situa ie se află locu iunile conjunc ionale: fără să = fără ca să Ex. (scop) (consec. = Deşi mănâncă mult.. Vine fără ca noi să ştim.2.9. A venit ca să se joace.10. INTERJEC IA Este o parte de vorbire neflexibilă care reproduce strigăte şi zgomote sau redă impresii şi senza ii (de (ne)plăcere.2.0. v. ci şi inteligentă.10. Conjunc ia să este specifică modului conjunctiv.. Nu numai că vorbeşte. da de unde!? 3.i ceară! Ajută-l înainte ca el să. aş!. de durere. Conjunc ia compusă ca să indică scopul sau consecin a. după formă simple ah!. Cu toate că mănâncă mult. Sunt grupuri de cuvinte echivalente semantic şi sintactic cu o conjunc ie. înainte să = înainte ca să Ajută-l înainte să. E nu numai drăgu ă.0. hai!. zău?. Reliefarea unui termen atrage folosirea conjunc iei ca. N-ar trebui să lipseşti mâine. sau o prepozi ie (pentru că. 3. 3....2. Clasificare 3.) nu numai. El vrea ca noi să nu-l aşteptăm. dar şi. vai!. Aten ie! 1. na!.. ura!.) 3.). Ultimul element al grupului este obligatoriu o conjunc ie (că.). ei! compuse sau locu iuni bine-bine! ei bine!.. fără ca). un substantiv (în caz că).10.totuşi. (conces.

şşş! •injurii La dracu!. măi!. sss!.bum-bum! ham-ham!.7. entuziasm: a!. vai!. înainte!. sss! bee! mee! (câinele) (pisica) (calul) (vaca) (porcul) (ursul) (găina) (cocoşul) (puii) (gâsca) (oaia) (capra) 349 . deznădejde oh!. EXORTA IA. pleosc! provenite din alte păr i de vorbire domnule!. o!.propriu-zise imitative (onomatopee) a!. după func ie senza ii •durere fizică •efort •frig a!. bravo! •nemul umire aşi!. hait! v. pic!. zvârr!. hei-rup! brrr!. nostalgie of! •îndoială hm! •teamă aoleu!. hau-hau!. i-ha-ha! muu! groh-groh!. uite! pentru animale cu u-cu u!. 4. pst!. haide!. OFERTA Imită zgomote naturale: sunetele unor instrumente: sunete emise de vietă i: pac!. gui -gui ! mor-mor! cot-co-dac! cu-cu-rigu! piu-piu! ga-ga-ga!. pis-pis!.. păcat!. cucurigu!. of!. mârr! miau!. ta-ra-ta-ta!. î! î!. vai! •triste e. bruh! dispozi ii afective •bucurie.0. drace!. ah!. mă!. hop(a)!. zbârrr! tic-tac!. AV 4. hai!. poftim!. pfu! •durere afectivă. ârr!. ajutor!. A EXPRIMA ATITUDINI ŞI SENTIMENTE impulsuri de voin ă •adresare/chemare pentru persoane hei!. mi-ha-ha!. sfârr! ni-ha-ha!. La naiba!.) v.2. AV 3. ding-dang!.10. plici!. poc!. buf!. pleosc!. trosc!. Na! (reg. au!. vâjj!. regret.. ho! miau!. ura!. pui-pui! •ofertă poftim! na! •îndemn.3. 3. hopa! stop!. frate!. bum!. Doamne!. uite!. vai! uff!.bâldâbâc!. aoleu!.9. Drace!. ordin hai!.

. vin acasă. posterior. prin cuvinte „pline” (adverbe. cum.2 După ce fac antrenament. verbe etc. după aceea.. cu cine. de către... pronume relative ce.adv. prin: adverbe. îninte de. după ce. Am considerat.1. • în propozi ie.4./adv. la nivelul sintagmei. tradi ional neinclus în sintaxă. cu ce. 4. cu toate acestea.. expresii diverse apoi. Ex. între fraze. merg acasă. • la nivel discursiv.. aşadar.. rela iile au fost privite no ional. ENUMERAREA 4. în prop.1.2 Fac antrenament.1.. locu iuni adverbiale. în discurs vb.. + vb. unele chiar gramaticalizate): anterior. La nivelul sintagmei (în propozi ie) GN/adj. în frază după ce + v. de unde.. cine. Fructele şi legumele au multe vitamine..0... prin: prepozi ii şi locu iuni prepozi ionale după. Fructele sunt gustoase şi sănătoase.. despre.. + şi + GN/adj.. între propozi ii. 350 .. Ne putem vedea mâine şi poimâine. Generalită i În acest capitol. după + GN-A. în acest scop. SINTAXA 4. pentru că. următoarele nivele de manifestare a rela iilor: • la nivel lexical. După antrenament. • la nivelul frazei. fapt pentru care am inclus şi un nivel zis „lexical” de realizare a rela iilor. vb. După aceea vb.1. După aceea merg acasă. prin: conjunc ii şi locu iuni conjunc ionale că... adverbe şi locu iuni adverbiale relative unde. a preceda.1.

În frază.2 Un om sănătos mănâncă şi doarme bine. Ne putem vedea şi mâine şi poimâine.1 + ci şi / dar şi + vb..1+ nici nu + vb. + vb. Am şi mâncat bine.i voi telefona.2 Un om sănătos. nici să telefoneze. nici + GN/adj.1 + ci şi să/ dar şi să + vb. EXCEP IA 4. nu numai să + vb. + (mai ) + vb. între fraze Pe deasupra. Pe deasupra. Ne-am văzut atât săptămâna trecută. + vb. şi + GN Pe lângă legume. nici nu. dar şi să telefoneze. Î i voi şi scrie. (mai) mănâncă şi carne 4.) Aş dori să vă cer nişte căr i. şi mănâncă bine. La nivelul discursului. Ne-am văzut nu numai săptămâna trecută. + ci şi/ dar şi + GN/adj. am şi băut. îmi şi displace. î i voi şi telefona.1. ci şi ciocolata.i voi scrie. Beau cu plăcere cafeaua atât caldă. + nici + GN/adj... Nu ne-am văzut nici ieri. Fructele sunt şi gustoase şi sănătoase./adv. + vb..1 + şi + vb..3./adv. şi doarme bine. Cafeaua o beau cu plăcere: nu numai caldă./adv. mi-a şi folosit.2. La nivel lexical (locu iuni verbale) 351 . cât şi acum două săptămâni./adv.1. nici ciocolata.şi + GN/adj. Hotelul nu e nici urât. pe lângă + GN-A. între propozi ii vb.2 Un om sănătos./ + cât şi + GN/adj. nici n-am băut. Plouă de cinci zile. nici nu-mi displace. mai e şi frig.2.1.. Îmi plac nu numai bomboanele. Nici nu. cât şi rece. Trebuie nu numai să scrie. dar şi acum două săptămâni. + şi + GN/adj. nici scump. (În plus mai e. nici nu mănâncă bine. atât + GN/adj. nu numai + GN/adj. şi să doarmă bine. 4. Nu-mi plac nici bomboanele. De asemenea.2 Un om bolnav. Nici n-am mâncat. Şi fructele şi legumele au multe vitamine.adv. şi + vb. Nu trebuie nici să scrie./adv. (=să şi mănânce. Mi-a şi plăcut. cât şi ciocolata. nici nu doarme bine. Îmi plac atât bomboanele.. nici alatăieri. ci şi doarme bine. Trebuie şi să mănânce./adv. 4. + nu vb. Îmi şi place. să şi doarmă) nici nu + vb./adv. nu numai că mănâncă bine. / De asemenea... vă rog să-mi da i şi câteva explica ii.1 + şi + vb. dar şi rece. nu numai că + vb. ..2./ În plus. Nici nu-mi place.

+ în / la / pe / lângă / sub / (în)spre + GN-A. În borcanul de pe raft este miere. fără + vb. vb. Banca din grădină e sub un nuc. În afară de un singur partid. În fa a / înaintea intrării e o parcare. Dedesubtul nostru este apartamentul nr. GN + din / de la / de pe / de lângă / de sub / dinspre + GN-A.3. Deasupra biroului e un raft. Borcanul e pe raft. celelalte au fost prezente la dezbateri. a nu se referi la + GN-A. Camera dinspre grădină e a mea. Merg la mare. celelalte au sus inut acest proiect. La nivelul sintagmei (în propozi ie) cu excep ia / în afara + GN-G. 352 .a face excep ie de la + GN-A. 4. Fără ajutorul tău. A plecat fără să ne anun e. Conj. a nu lua în considerare + GN-A. În centrul oraşului e o statuie.3. Banca este în grădină. Sub nuc e o bancă. În mijlocul parcului am văzut un chioşc. Cu excep ia / În afara unui singur partid. Lângă universitate este o librărie. În spatele blocului e o mică grădină. Camera mea dă spre grădină. + deasupra / dedesubtul / înaintea / în fa a / în spatele / în mijlocul / în centrul / în dreapta / la dreapta / în stânga / la stânga + GN-G. Un singur caz face excep ie de la regulă. exceptând + GN-A. Clima de la mare e plăcută. Banca de sub nuc em locul meu preferat. La nivelul sintagmei verbale sau nominale (în propozi ie) vb. fără / în afară de + GN-A.2. n-am reuşi.34.2. 4./Inf. Exceptând un singur partid.1. celelalte au fost prezente. Nu luăm aici în considerare aceste aspecte./ A plecat fără a ne anun a. LOCUL 4. Librăria de lângă universitate este bine aprovizionată. Nu m-am referit aici la această problemă.

Îmi place statuia din centrul oraşului! Căsu a de la dreapta / din dreapta / de la stânga / din stânga intrării e căsu a portarului. Nu-mi place statuia din centru! Uşa din dreapta e biroul meu. În locul acela / Acolo / Aici / În partea aceea. În fa ă e o parcare. De acolo. a fost a bunicilor. Dedesubt este apartamentul nr.. 4. Jos la poalele dealului e o casă. GN + de sus / de jos / de aici / de acolo / dinainte / din fa ă / din spate / din mijloc / din centru / din dreapta / de la dreapta / din stânga / de la stânga Cabana de sus e casa pădurarului. Pune maşina în parcarea din fa ă. Pune maşina în parcarea din fa a / dinaintea intrării! Aşteaptă-mă în grădina din spatele blocului.3.3. Din Bucureşti mi-au scris. aproape e o farmacie. Aşteaptă-mă la uşa din spate! Chioşcul din mijloc era pentru fanfară. În mijloc am văzut un chioşc.La dreapta intrării e căsu a portarului. vb. În frază vb. nu vine aproape nimeni.1 + unde / de unde/ oriunde/ de oriunde + vb. Există o plajă minunată la capătul satului. din vale...2 Du-te unde vrei! Întoarce-te de unde ai venit! Oriunde m-aş duce. 353 . mă plictisesc singur. În centru e o statuie. Copiii de aici cunosc regiunea. scrie-mi! 4.3.2. În dreapta e o uşă. În discurs În locul acela / Acolo / Aici / În partea aceea.. GN + dinaintea / din fa a / din spatele / din mijlocul / din centrul / din dreapta / de la dreapta / din stânga / de la stânga + GN-G. Aici.. + sus / jos / aici / acolo / aproape / departe / deasupra / dedesubt / înainte / în fa ă / înapoi / în spate / în mijloc / în centru / în dreapta / la dreapta / în stânga / la stânga Sus pe deal e o cabană. Chioşcul din mijlocul parcului era pentru fanfară. De oriunde vei fi. dar au mers apoi la Iaşi. Casa de jos. 34. În spate e o mică grădină. De acolo n-am primit nici o veste. Deasupra e un raft. Sunt aici nişte copii.

. O linişte mare precedă.ore/zile/luni. peste..1..4.4. (moment) vb. (moment) vb.. + cu.+ vb.2 Trebuie să învă ăm înainte să dăm examenele.acordat) + vb. 4. + de.. astă-seară = în seara aceasta.3. astă-iarnă.1 + + înainte de + GN-A.1. Învă înaintea examenului. + acum.. În frază după ce / imediat ce + vb. de obicei. = vara trecută. Înaintea examenului învă .ore/zile/luni Am venit în România acum 3 luni. precedent În capitolul precedent.1. La nivel lexical (verbe.1.. n-am făcut concediu. avem vacan ă. După examene.1 + vb. Învă înainte de a da examen. înaintea + GN-G. trecut În anul trecut. iarna trecută.4. Inf. astă-toamnă. în propozi ie după + GN-A.1 (Part. la vară/iarnă/anul. La nivelul sintagmei. Înainte de a da examen. vb. Astă-seară n-am nici un program. vb.4. posterior/ ulterior (+ GN-D.. + vb. învă ..) În elegerea s-a încheiat ulterior (tratativelor).. La vară mergem la mare. luăm vacan ă.. vb. Anterioritatea şi posterioritatea 4..4.2 După ce dăm examenele. primim vacan ă. adjective) a preceda + GN-A. furtuna.. viitor Săptămâna viitoare plecăm în mun i.. o dată + vb.zile/luni/ani. deseară.. Astă-vară am fost la mare. următor Capitolul următor tratează alt aspect.zile/luni/ani înainte Am venit în România cu trei luni înainte.. toate acestea au fost explicate. Avem examen peste cinci zile. Imediat ce dăm examenele.2 O dată examenele terminate.1 + înainte să + vb.. înainte de + vb. anterior În capitolul anterior toate acestea au fost explicate. Sunt în România de trei luni. Înainte de examen. TIMPUL 4. astă-vară.4.1. 354 . primim vacan ă. (durată) 4. Învă înainte de examen.2.. + vb. învă .

4. + în acelaşi timp cu / deodată cu / o dată cu/ simultan (cu) + GN-A. Atunci. La nivelul propozi iei. a sunat telefonul. apoi o repetăm şi la sfârşit o spunem pe de rost.2. în timp de / în vreme de + GN-A. + la sfârşit / la urmă / în final + vb. Atunci am cunoscut-o pe Maria. + vb. în propozi ie la + GN-A.4.. În discurs (mai) întâi / prima dată + vb.4.. te vei sim i bine.4. în frază în timp ce / când / în momentul când / până când / până ce / cât timp + vb. Mai întâi citim poezia.4. La nivelul sintagmei.. De Anul Nou.. la aniversarea ta de + GN-A. La nivelul frazei. Fă cum î i spun!. În timpul verii.3 Întâi dăm examenele şi după aceea primim vacan a. (nume de sărbători) + vb. Sosim în 10 septembrie cu trenul.. veni i la noi! în + dată calendaristică + vb. 4. + vb. Prima dată spălăm fructele. + vb.. Scriam o scrisoare. Acum. În momentul acesta/acela.2. În acelaşi timp.4.1..1. tu du-te la plimbare! Până ce eu termin.2. mergem la bunici. La 1 Decembrie se sărbătoreşte ziua na ională a României.1. + după aceea / apoi / pe urmă / după asta + vb. În cursul studiilor universitare. În timpul acesta.4. în cursul + GN-G. la cină. ascultam şi muzică. În momentul acela. în discurs În timpul acesta/acela. folosi i farurile! în timpul + GN-G.. Până când eu citesc.2.. voi duce i-vă la plimbare! În acelaşi timp.2. suna telefonul. A sosit deodată cu noi.. se dau multe examene.. tu stai liniştit! Cât timp vei sta aici.1.2 În timp ce învă ăm.Acum e bine! 355 . la amiază. pe urmă le cură ăm şi la urmă le radem.. nu mânca înghe ată! În momentul când am intrat pe uşă. A sosit în acelaşi timp cu părin ii mei. A sosit o dată cu primăvara. vb.. Ieşeam pe uşă. vb. Când te doare gâtul.. În timp de noapte/Pe timp de noapte. Eram student. la + dată istorică + vb.. ne trebuie linişte.2. Ploile au venit simultan (cu încălzirea vremii).. Eu vreau să dorm. 4.3. Simultaneitatea 4. 4. + vb.

Voi veni în jur de Anul Nou. forma subst. La nivelul sintagmei (în propozi ie): pe / în jur de + GN-A. + -a are sens de simultaneitate (= în timpul + GN-G.. în jurul + GN-G. până la + GN-A.Simultan.5. Voi veni pe la sfârşitul lunii.4.4. prep. Îmi trebuie vreo două zileca să termin. Voi veni în jurul Anului Nou.1.4.3..5.. Am venit în România pe cinci ani. Voi veni în jurul lui 10 ianuarie 4.4.2. Aproximarea 4. Îmi trebuie circa două zileca să termin. în fiecare diminea ă = în timpul zilei.4.. prep. pentru / pe + timp Am venit în România pentru cinci ani.4. Nu mi-a plăcut niciodată să mănânc singur. La unele substantive feminine „de timp”. în + timp În cinci minute termin şi plec acasă. Aceste expresii pot avea şi sens iterativ (= în fiecare + GN-A. Apeşi ambreiajul şi. termin. 356 .4. + timp (în) timp de În timp de 5 minute.. Limitarea în timp 4. Lexical (cu adverbe + timp): aproximativ circa cam vreo Îmi trebuie aproximativ două zile ca să termin. toată săptămâna. 4. Durata fără cuvinte de legătură specifice: Am stat acolo 5 zile/două săptămâni/4 ore. loc. prin ultimele zile. schimbi viteza. = în timpul dimine ii. Îmi trebuie cam două zile ca să termin.): diminea a ziua 4.1.). simultan.. Alte expresii: totdeauna ≠ niciodată Mi-a plăcut totdeauna să mănânc. tot anul Mă odihnesc toată ziua. Timp de o oră n-a spus nimic. în fiecare zi 4... tot timpul = permanent = în permanen ă Lucrez tot timpul / permanent / în permanen ă toată ziua.4. La nivelul sintagmei (în propozi ie) de la + GN-A.4.

Alteori nu. (tot) la.. Am terminat toate examenele...1.... la interval de..ore / zile / luni.4..6. De atunci. Medicamentul trebuie luat tot la 4 ore.6..3..) / (într-un an/într-o lună.ore / zile / luni. din + dată calend. Am antrenament de trei ori într-o săptămână.. uneori. la ficare.. Medicamentul trebuie luat din 4 în 4 ore./ Până atunci....5.. 4.) / (în fiecare an/în fiecare lună. Itera ia 4. 4.ori (pe an / pe lună.5. mar ea = în fiecare mar i Mar ea este ziua mea de cumpărături.. în fiecare lună = lună de lună = lunar Îmi trimite bani lună de lună.în..... Rămân acolo din 15 septembrie până în 20 ianuarie... 4. Am antrenament de trei ori în fiecare săptămână. din. Voi sta în Româania din 1995 până în 1997. în fiecare an = an de an = anual Şi-a făcut o regulă: anual. MODUL 357 .. din când în când Fac gimnastică din când în când.. câteodată Câteodată simt că mă doare capul. lunea = în fiecare luni Lunea mă scol greu diminea a... am învă at tot timpul. Uneori simt că mă doare capul. Medicamentul trebuie luat la fiecare 4 ore.4... Medicamentul trebuie luat la interval de 4 ore.. 4.2.. în fiecare zi = zi de zi = zilnic Fac zilnic sport...5.ore / zile / luni.) Am antrenament de trei ori pe săptămână. în fiecare săptămână = săptămână de săptămână = săptămânal Săptămânal merg la bazinul de înot.Rămân la bunici de la Anul Nou până la ziua mea..4... alteori. Până atunci. Lexical (cu adverbe şi locu iuni adverbiale): periodic Periodic...2 De când a venit şi până (când) / până ce a plecat a vorbit numai ea.oră / ore / zi / zile. În frază de când + vb./ Începând de atunci. În discurs De atunci. până (când / ce) + vb. merge la munte..1..4. până în + GN-A. mă odihnesc tot timpul.. de... îmi fac analizele medicale.

. greu Nu-i greu de făcut.5.. uşor Ana înva ă uşor limbi străine.. în calitate de + subst. Sănătatea lui a ajuns în în stare critică. fluent Vorbeşte fluent două limbi inginereşte. socialmente Sunt realmente obosit.. 4. realmente. ie în alt fel. sub formă de + subst. Acest ceai se poate folosi drept medicament. În frază În acest fel. În discurs Sub această formă.5. A.1.1. / În această stare.5.2. Lucrurile se rezolvă într-un fel sau altul.5... 4. Am fost luat drept străin.. dar sunt român. 4. Şi eu sunt părinte./ În această calitate.5. Vă vorbesc în calitate de părinte.1. Aseară a ajuns acasă în stare de ebrietate. Am verificat totul. Starea sau forma 4... A. vă în eleg. A.. 358 .1. vei fi apreciat. în stare de + subst. în mod / într-un mod / fel+ adj.. La nivelul sintagmei (în propozi ie) sub formă + adj.5. Lexical (cu adverbe şi locu iuni adverbiale) aşa Scrie aşa cum î i spun.2.1..4. în curs de + subst. A. Astfel pot continua cercetarea../ Astfel. Medicamentul acesta se găseşte sub formă de solu ie în stare + adj..2. Modul propriu-zis 4. în alt fel = altfel Mie mi-a vorbit într-un fel. a se folosi / a se utiliza / a fi considerat / a fi luat / a servi + drept / ca + subst. Proiectul nostru a servit ca model altora. româneşte Vorbesc româneşte.2.. În această calitate. Apa sub formă solidă se numeşte ghea ă. pe neaşteptate Musafirii au sosit pe neaşteptate.2. A. Ea procedează într-un mod foarte original.. Lucrează cât mai bine! În acest fel. Cartea este în curs de apari ie.

. Pădurile au ars în propor ie de 10%.. Progresia 4.3. în parte = par ial Unele sate au fost par ial afectate de inunda ii..4. clădirea se degradează an de an... În discurs În această cantitate.5..... în mare/mică. din ce în ce mai Fugea din ce în ce mai repede.kg/litri. Lexical progresiv Starea sănătă ii ei se ameliorează progresiv.5. Zona a fost acoperită de ape în procent de 7%..4.1. Zăpada a căzut în cantitate mare. Mai mult nu pot....4. atât.. 4.+ vb.5.2. În frază vb. ploaia este deja periculoasă.. ) Am făcut atât cât am putut. în cantitate de. rând pe rând tot mai + adj. Ploile au căzut în cantitate de 4o de litri/m2.5../adv..2.. treptat S-a însănătoşit treptat. în propor ie de. (cât.1. în cea mai mare parte = în majoritate Popula ia a fost în majoritate evacuată.4.2 359 . în procent de. an de an Neîngrijită.. mult ≠ pu in Lucrează foarte mult.3. pas cu pas Am să te urmăresc pas cu pas.5.5. 4.1 + pe măsură ce + vb./ În această propor ie.. în general Ninsorile vor fi în general slabe. În această cantitate. Lexical în cantitate mare/mică/. încetul cu încetul Pute i învă a tot încetul cu încetul.3. Cantitatea 4.măsură Drumurile au fost cură ate în mare măsură. Cutremurul a distrus complet / intergral / în totalitate / total autostrada.. De câteva zile cad 40 de litri/m2 pe zi.. Rând pe rând veneau tot mai mul i. (în cea mai mare parte) în întregime = integral/complet în totalitate = total Localită ile au fost salvate în întregime. 4.

..1...5. 4.1. ../ La fel se întâmplă cu.. Corela ii: aşa cum. ca şi + GN-A..1 + cu atât + vb. Cazul acesta este similar celui precedent / cu cel precedent. asemănător / similar / adecvat / potrivit / conform + GN-D.5.1. Compara ia 4.5.../adv.5.5..2 Cu cât îmbătrâneşti. Culorile astea nu se potrivesc cu stilul casei./ Tot aşa este în cazul.. / După cum am arătat.. a se apropia de + GN-A.5. Fac atât cât pot. Cazul acesta este identic celui de ieri / cu cel de ieri / echivalent celui de ieri / cu cel de ieri. atât cât. se prevăd modificări generale în via a planetei./ Comparând acestea.. La munte este la fel de plăcut / tot atât de plăcut / tot aşa de plăcut ca şi la mare. mâine plouă.2. Trebuie să te îmbraci adecvat anotimpului /cu anotimpul / potrivit anotimpului/cu anotimpul. Cum i-am promis. la fel de / tot atât de / tot aşa de + adj...5. So ul meu e la fel cu ceilal i bărba i. 360 .. aşa de.1. Conform acestor observa ii.. Aceste specii sunt asemănătoare unele cu altele. identic / echivalent + GN-D.5.1. La nivelul sintagmei (în propozi ie) identic cu/ la fel cu + GN-A.5.Devenim mai în elep i pe măsură ce trece timpul. cu atât te faci mai zgârcit. încât / ca Fă în aşa fel încât / ca să fii mul umit. (=conform cu prognoza) a se asemăna cu / a se potrivi cu GN-D. Cazul acesta se apropie de cel de ieri.2.. 4. a fost eviden iată o tendin ă de încălzire a vremii. astfel / în aşa fel. În ultimul secol. Cazul acesta este apropiat de cazul de ieri. Aceste specii sunt asemănătoare altora..5. cu cât + vb. de Am umblat aşa de mult de mă dor picioarele.2.. Identitatea 4. 4. La nivel lexical (cuvinte şi locu iuni) asemănător cu / similar cu / adecvat cu / potrivit cu / conform cu + GN-A. Conform prognozei meteo.. apropiat de GN-A. Conformitatea 4. aşa voi face.5. Aceste specii se aseamănă unele cu altele. / Un caz similar este..5. În discurs Prin compara ie.

încât / că / (pentru) ca să Am învă at atât de mult pentru ca să devin profesor. 4. în loc de + GN-A. Spre deosebire de aceştia. S-a întâmplat ceva grav. ceilal i se distrează. + mai (pu in) + adj. În caz contrar. excursia se amână. În compara ie cu Eminescu. E o problemă diferită de cum sunt altele. În discurs Spre deosebire de aceştia. Radu este mai deştept.. cel mai + adv. Ea scrie cel mai frumos. Făgăraşul este mult mai abrupt. Ei sunt cei mai buni la matematică. S-a întâmplat altfel de cum mi-am imaginat.3. cel mai / cea mai / cei mai / cele mai + adj.. dar / însă/ în schimb are un caracter imposibil. decât / ca / în compara ie cu + GN-A. 4.. În timp ce/ pe când el lucrează.5. altfel decât + vb.5.. diferit de + GN-A. În frază altfel de cum + vb. Spre deosebire de Ion. Mun ii Bucegi sunt foarte accesibili.2 În loc să înve e..5. Ea este cea mai frumoasă dintre toate. 4.. + dintre / din+ GN-A.2. Creangă scria altfel decât Eminescu.. altfel decât + GN-A. Diferen a.5. / În caz contrar. vb. spre deosebire de + GN-A. că nu mi-a rămas nici un ban. pierde vremea.1 + dar / însă / în schimb / în timp ce / pe când + vb. La nivelul sintagmei (în propozi ie) în alt fel / altfel / în alt mod / (în mod) diferit Eu vreau să fac în alt fel / altfel / în alt mod / în mod diferit.1 + în loc să + vb. opozi ia 4. E o problemă diferită de celelalte. Coşbuc este mai uşor de citit.atât (de)../adv.5. Doina şi Maria sunt cele mai frumoase. vb. Eminescu este mai greu de citit decât Coşbuc. Totdeauna face altfel decât spune.3. 361 .. / Altfel. Combustibilul trebuie să ajungă.3.1. În loc de medicină. Am cheltuit atâta...2 Şeful nostru e un bun inginer.5.5.5. diferit de cum + vb.3. s-a hotărât să facă sport vb. Altfel nu te căutam.3. + dintre / din+ GN-A Bogdan este cel mai mare din familie.

7. Poluarea face ca natura să sufere. Poluarea este una dintre explica iile distrugerii naturii. cu / prin mijloace/metode + adj. La nivelul sintagmei (în propozi ie) din cauză de / din motiv de + GN-A.6. Magazinul e închis din cauză de boală. Cu ajutorul ei. a fi consecin a + GN-G. La nivel lexical a cauza / a provoca / a determina / a contribui la / a duce la / a explica + GN-A. În frază Prin aceste mijloace. Lipseşte din motiv de boală. La nivelul sintagmei (în propozi ie) cu / prin + GN-A.1./ Datorită acestui fapt.. datorită / mul umită / gra ie + GN-D. A pierdut concursul datorită oboselii... -Cu ce scrii? -Cu creionul. Conj. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL 4.4.. Sunt aici mul umită vouă./ Cu ajutorul lui / ei. Poluarea este una dintre cauzele distrugerii naturii.6.7. 4. A câştigat gra ie inteligen ei sale. a face (ca) + GN-N. Poluarea are efecte negative asupra faunei şi a florei.2. Insectele se combat cu ajutorul insecticidelor.2... Multe accidente se datorează neaten iei şi oboselii. cu ajutorul / pe baza + GN-G. Poluarea are urmări grave asupra faunei şi a florei.1. Poluarea are consecin e asupra faunei şi a florei. 4. Şi consumul de alcool provoacă accidente. A cumpărat o gramatică nouă.6.. A ajuns director prin merite personale. Accidentele sunt de obicei consecin a abuzului de alcool sau a neaten iei.7. CAUZA ŞI CONSECIN A 4. Neaten ia cauzează multe accidente. Poluarea apei determină / explică / contribuie la / duce la distrugerea faunei şi a florei. 362 . Condamnarea se face pe baza probelor. 4. Nu vei reuşi cu aceste metode înapoiate.. a se datora + GN-D. + vb. din cauză / din motiv + adj. a avea consecin e asupra / a avea efecte asupra / a avea urmări asupra / a fi cauza / a fi explica ia + GN-G. a învă at româneşte..

închidem tot. În frază din cauză că / pentru că / fiindcă / deoarece / având în vedere (faptul) că / datorită faptului că / pe motiv că + vb. a primit un premiu. de + adj. plantele suferă.. vom sta acasă. Iată de ce. S-a supărat în urma discu iei noastre. 363 . Cu toată bunăvoin a. (totuşi) / (tot) + vb.1. Nu poate veni de ocupat ce este./ Pe acest motiv.2 Lipseşte din cauză că e bolnav./ Iată de ce.1 + vb. Deoarece plouă.. 4. Indiferent de vreme. Având în vedere că plecăm în vacan ă.8. având în vedere / de / din + GN-A. Pe motivul unei vizite inopinate. La nivelul sintagmei (în propozi ie) cu tot / indiferent de + GN-A../ Pentru aceasta.. Datorită.. zborul se amână.. A căzut din neaten ie.7. Marea ne place (chiar) şi fără soare..4. Mă dor ochii de (atâta) fum. natura este în dezechilibru. Având în vedere condi iile atmosferice nefavorabile. a primit un premiu. Nu poate mişca de bolnav (ce este). N-a venit pe motiv că n-are timp. + GN Chiar şi cu somnifere.. / De aceea. Nu s-a tratat. Drept consecin ă a poluării. În discurs Din această cauză. Part. (tot) nu pot adormi. / vb.. N-a venit fiindcă e bolnav.... / De aceea. Din această cauză / De aceea.. (tot) n-a reuşit. Ca urmare a/Ca efect al secetei.. poate umbla din nou. boala i s-a agravat. N-a venit pentru că e bolnav./ Datorită acestui fapt.. reluăm activitatea normală. 4. Datorită faptului că nu s-a tratat. plecăm.. A făcut o mare descoperire. Conferin a s-a amânat..7. datorită / gra ie / mul umită + GN-D. (chiar) (şi) + prep. Am rămas acasă din cauza ploii. A făcut o mare descoperire şi pentru aceasta.. Gra ie tratamentului..8. s-a descurcat. n-a mai venit. CONCESIA 4.. boala s-a agravat.. 4.Accidentul a avut loc din cauze necunoscute din cauza / pe motivul / în urma + GN-G. / Mul umită ajutorului tău. drept consecin ă a / drept/ca urmare a / drept/ca efect al + GN-G.3.. Pe acest motiv / Datorită acestui fapt.

. / Part. IPOTEZA ŞI CONCLUZIA (condi ia şi consecin a) 4. casa e a ta. când sosi i. Noi totuşi mergem în excursie. Oricum / indiferent cum fac. tot merg la şcoală. totuşi / tot vb. vb.8. el tot merge la şcoală.. tot nu ascultă. eu tot n-am în eles..i dai cuvântul.4. Nu mă duc acolo nici mort.9. vb..2 Orice / indiferent ce i-aş spune / . totuşi / tot vb. noi plecăm în excursie. a putea + vb. Oricine / indiferent cine ai fi.1 Ger. În caz de divor .. 4.8. Oricât / indiferent cât mi-a explicat. – Nu ştiu unde mergem. (totuşi) / (tot) + vb.2 Deşi plouă.1. Nu ştiu ce se va întâmpla.1. eu (tot) nu te cred.1. vă dăm un telefon. Pedepsit.1 Ger. Vino. Bolnav.. (tot) + vb.1.1 Ger. noi plecăm în excursie.. tot nu m-ai crede. orice / oricine / oricum / oricând / oriunde / oricât / ori de câte ori + vb.2 Şi bolnav. 4. În discurs Totuşi. – Degeaba. Cu toate că plouă. chiar (şi) + adj. lor tot nu le place..9./adv. În condi ii de umiditate.3. Chiar şi bolnav. 364 .. Chiar dacă / şi dacă plouă. indiferent cu cine! E bine indiferent cum faci! oricât de + adj. copiii simt. şi / nici + vb. eşti binevenit..2 Po i să. (totuşi) / (tot) + vb. tot nu ajungi la timp. Vin cu tine oriunde / indiferent unde te duci... tot nu m-ai crede. / Part.2. noi totuşi plecăm în excursie. tot merg la şcoală. Chiar pedepsit. el tot nu ascultă. + vb. Cheamă-mă ori de câte ori / indiferent de câte ori ai nevoie! Indiferent ce i-aş spune. Oricând / indiferent când vii.. telefona i-ne! – Nu le-am spus nimic. La nivelul sintagmei (în propozi ie) în caz de / în condi ii de + GN-A. vb.2 indiferent ce / indiferent cine / indiferent cum / indiferent cât / indiferent de + vb. (tot) + vb./ Oricum... Plouă şi e frig.2 Chiar fiind bolnav. chiar (şi) + vb. / Part.2 Oricât de bolnav aş fi./ Degeaba. În orice caz. te rog să fii politicos.1.1. apare reumatismul. În frază deşi / cu toate că / chiar dacă / (şi) dacă + vb. vin cu voi.2 Mergând cu maşina. vb. tot merg la şcoală./ În orice caz. – Oricum..

ia-o de nevastă! În caz că nu vă în elege i.2 Ind. În frază dacă / în caz că / în cazul în care / cu condi ia să / în ipoteza că + vb./ În acest caz.. o să po i cumpăra orice. vb. Să fi avut bani. prez. pf.. prez.1 Cond. / În consecin ă.../În acest caz. / Atunci.9.1 Ind.1 Conj./ Deci. / Ind. anun a i-ne! 4.1. să + vb. Dacă o să ai bani. + vb. În concluzie. / Ind. vb. ai fi putut / puteai cumpăra orice. Dacă aveai bani.1 Ind. Mă asociez... dacă + vb.1 Ind. Regulile lui dacă condi ional: dacă + vb. Dacă ai bani. Cond./ Rezultă că. vb. pf.. – Astă-noapte a nins.. În aceste condi ii. Eu n-am putut învă a nimic. prez.9./ În consecin ă. prez Dacă ai avea bani.. În ipoteza plecării.. nu divor a i! Vremea se va îmbunătă i. În cazul divor ului. telefona i! Du-te unde vrei. prez. dacă + vb.. cu condi ia primirii a 50 de procente. impf. ai fi putut / puteai cumpăra orice.. Să ai bani. vb.. nu vei fi mai fericit! (o dată) vb.cu condi ia de + vb.. 365 . / Ind. dacă + vb. În discurs Dacă este aşa.3. Cond. în cazul / cu condi ia / în ipoteza + GN-G. Aşadar. impf. stă cu bagajele pregătite. Cond. cu condi ia să-mi spui unde.2 Ind. vom continua călătoria. – Dacă este aşa. pf.. pf. Dacă ai bani. po i începe o via ă nouă....1.1 Part./ În concluzie. / Ind.....2. impf.... În ipoteza că pleca i... ai fi putut / puteai cumpăra orice. să + vb... impf. bunurile se împart între so i. cumpără ce vrei! dacă + vb. vb.. viitor / Imper. vei putea cumpăra orice. divor a i! În cazul în care nu veni i. / Atunci.. viitor.1 Ger./ Înseamnă că.. / Imper. 4. / Ind..nu pot merge la examene..1 Conj. ne bazăm pe ajutorul lor... – Cred că sunt amândoi buni specialişti. + vb. O dată divor at. ai putea cumpăra orice. – Înseamnă că florile au înghe at. 2 Dacă o iubeşti..1 Cond.. Mă asociez cu voi...2. –Deci/ Aşadar.9. prez. vb. – Noi ne în elegem perfect.. cu condi ia de a primi 50%.3. 4..2 Cond.. ai putea cumpăra orice. viitor Dacă vei avea bani. cumperi orice. Inf./ În aceste condi ii.2 Divor ând.. Dacă ai fi avut bani.2 Cond. pf. prez.

În acest scop / În vederea acestui eveniment/ Pentru aceasta.1 + pentru ca ... după + GN-A..+ vb..10... vb. pentru + GN-A. Se fac pregătiri în scopul congresului.2 Vorbeşte astfel încât să-l în eleagă to i.2.2 Ca să înflorească.. Jocurile Olimpice se apropie. Pentru a preveni cariile.. Vom lua în considerare. Combina se foloseşte la recoltatul cerealelor.10. La nivel lexical (în expresii): În acest text / În acest capitol.11. plantele au nevoie de apă.../ Pentru aceasta.10.4. 4... folosi i pasta de din i Max! pentru + vb..2 Pentru ca plantele să înflorească. vb... În discurs În acest scop. + vb. În frază vb.. Ne vom referi acum la. subst. încât to i să în eleagă..2 Vorbeşte în aşa fel. Vom ine seama de. maşină de cusut. este vorba despre. folosi i pasta de din i Max! la + GN-A. + de + vb. Această cercetare e făcută cu scop practic. Inf.1 + în aşa fel încât să + vb.1.. 4. vb.11..3. în / cu scopul de + vb. A dat un anun la ziar în scopul de a vinde casa.2. Despre Maria ştii ceva? 366 ... SCOPUL 4.. fier de călcat 4.+ vb. în scopul / în vederea + GN-G. Despre tine nu mai ştiam nimic.11. Se pregăteşte în vederea plecării. 4.1 + (ca) să.1.. se fac pregătiri intense. La nivelul sintagmei (în propozi ie) în / cu scop + adj.să.10.. maşină de gătit..1 + astfel./ În vederea acestui lucru. RELA IA (limitarea sferei de referin ă) 4. Sup.. La nivelul sintagmei (în propozi ie) despre / de / relativ la / în legătură cu / privitor la / privind / în ceea ce priveşte + GNA. Inf.. Mergem după ziare. Pentru prevenirea cariilor. au nevoie de apă.ca să..

o stare ca reală.neagă verbul precedându-l.2.../ Din acest punct de vedere. 4.. vorbesc pu in. Avem unele nedumeriri asupra / în privin a regulilor de joc.12..12.1.. România este variată. Daclarativa construită cu Optativ-Cond. nega ia nu. şi Prezumtiv exprimă dorin a.12. pron. Ar putea ob ine bursa. 4. Din punct de vedere geografic. Propozi iile declarative au ca scop transmiterea de informa ii. nici unul adj.. Sup. Propozi ia interogativă poate fi : directă indirectă 367 .: nici (o.12. Nu răspunde /n-a răspuns / nu va răspunde | la scrisoare.12. Nega ia se poate referi la alte componente ale enun ului prin: pron.. 4.1 Declarativele afirmative se construiesc de obicei cu Indicativul. din punct de vedere + adj./ Privitor la acest fapt. De Ion ce mai ştii? Relativ la finan are. n. există noi reglementări. nicăieri.. România este foarte frumoasă. O fi în eles greşit ora. prezentând o ac iune. Aş bea pu ină apă.2 De în eles în eleg mult. În discurs Despre aceasta. un) adv.1. – Despre aceasta e mai bine să nu mai vorbim. posibilitatea.. de + vb.2).12.neg. deloc Prezen a unui termen negativ presupune negarea verbului. Din punctul de vedere al formelor de relief. Nu vine nimeni. Am aflat ceva nou în legătură cu excursia de studii. 4. : niciodată. – Nimeni nu mi-a trimis felicitări pentru succes.: nimeni. vb. propozi ia poate fi substituită de termenul negativ: (−A i fost în Fran a?) (−Iti place boxul?) −(N-am fost)niciodată.. Niciodată nu întârzie.. Au formă : afirmativă (4. În răspunsul negativ.1./ În această privin ă. Privitor la finan are / Privind / În ceea ce priveşte finan area. nu avem probleme. dar de vorbit. nimic.. asupra / în privin a / din punctul de vedere al + GN-G../ În legătură cu aceasta. TIPURI DE PROPOZI II (ENUN URI) DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII.1. neg.De tine nu am mai auzit nimic.neg...1 ) sau negativă (4.1.11. 4.2 În declarativa negativă. Nu-mi place deloc.3.12. Dan pleacă /a plecat la ora 9. −(Nu-mi place) deloc. 4. dubiul etc..

o agendă..1 În interogativă directă. marcată prin forma iuni adverbiale interogative: oare. Da. adv. Frecvent..c.) C... iar în scris prin semnul întrebării..) Subiect (non-uman): Ce este pe masă ? (O vază. pron. aproape. (uman): Pe cine aştepta i? (Pe Dan /profesor. dir. de neg. ) Subiect „selectat”: Care ( coleg / avion. adj.c de loc : Unde e Universitatea ? (La stânga. În cazul unei interogative negative... Dan..) Compl. are ocupă primul loc în enun ul interogativ: cine... de timp : Când /La ce oră soseşte trenul? (Imediat/ la ora patru.2. adv.2.4..2. Impune interlocutorului un răspuns-decizie (poate indica insisten a în ob inerea răspunsului sau nerăbdarea vorbitorului): Rămâi sau pleci?(Rămân) Pleca i azi sau mâine?(Mâine) (Deci) Vii sau nu? Te-ai hotărât sau nu ? Interogativa totală poate avea o nuan ă dubitativă.(Mă interesează) . Răspunsul poate fi : Subiect (uman) : Cine pleacă? (Eu. care.dir.. interoga ia se realizează prin formula interogativă : nu-i aşa ? E frig afară | A făcut multe greşeli | nu-i aşa? (Nu)vă place aici | Interoga ia alternativă (sau disjunctivă) foloseşte conjunc ia sau.12.. unde. de ce. interogativa totală începe cu verbul: -Vine cineva? -Soseşte autobuzul ? Când are ca scop confirmarea (sau infirmarea) unui enun afirmativ sau negativ.2.2....12. Nu şi (facultativ) din reluarea unei păr i a întrebării. prin care se solicită informa ii. cum. Răspunsul priveşte con inutul întregii interoga ii şi constă de obicei din adverbe de afirma ie. afirma ia se realizează prin: Ba da.Ba da.. dar e marcată în utilizarea orală de intona ie..) C.. interoga ia poate privi : predicatul: interogativă totală orice altă parte de propozi ie: interogativă par ială 4.1 Interogativa totală este construită ca declarativa.2 Interogativa par ială se referă la orice parte de propozi ie. ( nu) cumva sau prin folosirea Prezumtivului şi a altor construc ii cu valoare de Prezumtiv: Oare / nu cumva | a întârziat ? A întârziat cumva ? O fi ajuns la timp? Să fi uitat ? 4. Este marcată gramatical de prezen a cuvintelor interogative: pronume.) 368 . (non-uman): Ce are Dan în mână? (Un pahar/ un ghid. / Nu.. cât.) pleacă ? (Dan/ avionul de Roma) Compl. ce.. . Interogativele par iale sunt marcate şi de inversiunea subiectului.Da.12. -Mergi la bibliotecă ? -Te interesează istoria? -Nu vii cu noi ? .Da.. când...

. sau adj. – Cine pleacă?) Obs. salută când intri ! Te rog . Se realizează prin: •construc ii exclamative : Ce (cu valoare adv. vă rog: Intra i (vă rog).4 Propozi ia exclamativă exprimă stări afective. 1 şi 3 se foloseşte Conjunctivul: Să fim aten i la numărul autobuzului ! Să nu vină dacă e răcit! Construc ii cu valoare de Imperativ : eliptice: Vă rog sarea! O clipă. te rog! Nu vă supăra i. Propozi ia imperativă exprimă un ordin.. înso ite frecvent de adresarea politicoasă: te rog.). – A ob inut acordul?) Am întrebat cine /când / unde | pleacă? (Int. E construită de obicei cu Imperativul (pers. schimbarea topicii (determinantul înaintea termenului regent) pentru punerea în eviden ă: Ce frumos/bine. pl.c. (Nu) se ştie dacă Dan a ob inut bursa. un îndemn. A se feri de lumină ! A se păstra la rece! Pot avea valoare imperativă enun uri cu formă interogativă (constituind acte de vorbire indirectă ): Po i să mă aju i ? Vrei să închizi fereastra? 4..12. o interdic ie.. 4.: Se interzice sta ionarea! Fumatul interzis! cu Inf.3.de cauză : De ce nu pleacă ? (Din cauza unei răceli/ Pentru că e răcit.) C. aşa (de). subord. o rugăminte. ajută-mă! Pentru pers. ai venit! Frumoasă zi! Interesantă idee! 369 .2 sg. de cauză.12. atât (de). paşaportul! Aten ie! În picioare! impers.. | domnule/ domnilor! Băiete. este marcată de semnul exclamării.vorbeşte Dan! Ce multe lucruri ştie! Aşa cald s-a făcut! • interjec ii.C. Con inutul formei interogative este o afirma ie evidentă: Cine nu vrea o maşină nouă ?(To i vor) Vede i că a venit? 4. (Int.2 Interogativa indirectă reproduce o întrebare. În scris.). de mod : Cum vă sim i i? (Bine/nu prea bine.12. dir. sub forma unei subordonate care depinde de un termen regent cu sens de informare... Dane. Prin Interogativa retorică (totală sau par ială ) nu se solicită informa ii...) etc.. cu Vocativul.2. dir.. elipse (cu schimbarea topicii) : Vai de mine! O.c.

12. v.2.2.1. nefericirea Nu-mi place filmul ăsta. A CERE JUSTIFICĂRI • probabilitatea Probabil ajunge mâine.2.1.1. Sunt nefericit / trist. am fost bolnav.10. AV 3. NEPLĂCEREA. v. v. AV 2.2. AV 2.1.20.2. A AFIRMA.12. SATISFAC IA • neplăcerea.2.2. AV 2.1. A DA INFORMA II ASUPRA CAPACITĂ II • acte mentale Mă gândesc la voi. A DA EXPLICA II • justificări N-am putut veni.5. AV 3. A CONSIDERA UN FAPT CA NECESAR • certitudinea Va veni fără îndoială.1.2.9.16. PLĂCEREA. AV 2.8.1. Propozi ii declarative afirmative 4.1. A DA INFORMA II ASUPRA ACTELOR MENTALE • memoria Nu-mi amintesc cuvântul. v.5.2. A CONSIDERA UN FAPT CA PROBABIL • necesitatea Trebuie să aştept.3.1.18.1. v.6. AV 2. v. v.18.5. AV 2. AV 2.1 Reprezintă diverse func ii de comunicare • o informare Citesc ziarul diminea a. Func ii ale tipurilor de propozi ii (enun uri).1.22. FERICIREA.1. v.1. v. Exprimă atitudini şi sentimente: • dorin a. 3. 3. AV 2.2. A EXPRIMA DORIN A • plăcerea.1. v.voin a Doresc o cafea.1.9. 370 . fericirea.5.1. v.3.2.4.2.12. A DA INFORMA II ASUPRA ACTELOR MENTALE • explica ii Vă explic cum se ajunge. v. 2. NEFERICIREA 3. v. A CONSIDERA UN FAPT CA SIGUR 4.12. A NEGA •capacitatea (abilitatea) E capabil să rezolve problema.12.5. Sunt fericit/mul umit că am reuşit. AV 2. AV 3. AV 2. 4. satisfac ia Îmi place să ascult muzică.1. MUL UMIREA.1. A ANUN A UN FAPT • aser iuni negative Nu vorbesc engleza.

1. DEZINTERESUL • recunoştin a Sunt recunoscător pentru ajutor/contribu ie.5. 3. AV 4.5. AV 4.2. A PROMITE • a reclama Am ceva de reclamat.16. ADMIRA IA • preferin a Prefer să merg la mare. AV 4. v. • a ajuta Vă pot ajuta.12.2. REGRETUL • inten ia Am de gând să plec în Italia. GRATITUDINEA • surpriza Sunt surprins de reac ia ta.10. 4. deziluzia E păcat să pierdem timpul.1.2. A ACORDA AJUTOR • a exprima obliga ia. AV 3... 3. v. Influen area ac iuni : • a da instruc iuni Se verifică aparatul.10. AV 4. PREFERIN A • interesul.3. AV 4. INTEN IA 4. AV 3.2.• simpatia. SURPRIZA • speran a Sper în reuşita planului. INDICA II • a da sfaturi Vă sfătuiesc să lua i umbrela. v.1.2. PLÂNGEREA • a exprima gradul de pregătire 371 .2. v. dezinteresul (Nu) mă interesează istoria. SPERAN A • teama Mi-e frică/teamă de câini.2.15. v. AV 3.4. AV 3. OBLIGA IA • a promite (Promit) Î i cumpăr o maşină.2. Intrarea nu e permisă / e permisă numai între orele 8-12.19. A RECLAMA.5.1.8. INTERESUL. AV 3.1.3. DECEP IA. A DA SFATURI • a face oferte v. v. AV 4. DEZILUZIA.8. SIMPATIA.2. INDIFEREN A. se introduce în priză. AV 3.3.2. A OFERI Vă ofer locul meu.2.1. v. A DA ORDIN.2. v.2.2.1.1.2. AV 3.11.11. AV 4. INSTRUC IUNI. v. AV 3. AV 4. Robinetul e defect.5. PERPLEXITATEA. TEAMA • regretul. v.6. v.12. v. admira ia Am o(deosebită) simpatie/admira ie | pentru ea. v.1.9. v. interdic ia E obligatoriu controlul medical. v.21.2.8.

Totul este pus la punct. v. AV 4.17.2. A EXPRIMA GRADUL DE PREGĂTIRE • a exprima decizia Am hotărât: plec mâine. v. AV 4.18.2. EXPRIMAREA DECIZIEI 4.12.5.2. Propozi ii interogative • a cere permisiunea (Inter. totale) Îmi permite i să fumez? v. AV 1.3.1. CEREREA PERMISIUNII • a cere informa ii asupra unui fapt (Inter.totale; par iale; indirecte) Călători i la Bucureşti? Când începe conferin a? Vreau să ştiu la ce oră vine acasă. v. AV 2.1.1. A CERE INFORMA II ASUPRA UNUI FAPT • a verifica un fapt, o informa ie (Inter.de confirmare) Aici e gara, nu-i aşa? v. AV 2.1.7. A SE ASIGURA, A VERIFICA UN FAPT • a cere informa ii asupra capacită ii Ştii / eşti capabil / po i să rezolvi? v. AV 2.1.15. A CERE INFORMA II ASUPRA CAPACITĂ II • a cere informa ii asupra actelor v. AV 2.1.17. A CERE INFORMA II ASUPRA ACTELOR MENTALE •a cere explica ii (Inter.par ială) De ce a plecat? Cum s-a întâmplat? v. AV 2.1.19. A CERE EXPLICA II • a cere clarificări Ce vrei să spui? Ce înseamnă ...? v. AV 6.6. A CERE CLARIFICĂRI • a cere informa ii asupra atitudinilor şi sentimentelor (Inter.totale, par iale, de confirmare) Te sim i bine aici? Ce muzică vă place? E frumos aici, nu-i aşa? v. AV 3.1. A CERE INFORMA II ASUPRA ATITUDINILOR ŞI SENTIMENTELOR • a cere sfaturi Ce să fac?Unde să merg în vacan ă? v. AV 4.5.1. A CERE SFATURI • a cere ajutor, sprijin Cine mă ajută? v. AV 4.8.1. A CERE AJUTOR, SPRIJIN • a cere opinia Ce părere ai despre film? v. AV 5.5.1. • a cere confirmarea în elegerii Ai spus că pleci? v. AV 6.5. A CERE CONFIRMAREA ÎN ELEGERII • a exprima indiferen a (Inter. retorică) Crezi că mă interesează? v. AV 3.2.2.2. INDIFEREN A, DEZINTERESUL • a exprima indignarea (Inter.retorică) E posibil? Se poate aşa ceva? v. AV 3.2.3.18. INDIGNAREA
372

• a exprima interesul Chiar? Serios? v. 3.2.1.10. INTERESUL • a sugera ac iuni (Inter.retorică) (Nu) putem lua masa împreună? De ce să nu luăm autobuzul? v. AV 4.6.1. A SUGERA CUIVA O AC IUNE • a face oferte (N-)ave i poftă de o înghe ată? v. AV 4.9.1. A OFERI • a se informa asupra obligativită ii Vaccinul e obligatoriu? v. AV 4.10.2. A SE INFORMA ASUPRA OBLIGATIVITĂ II • a se informa asupra inten iei Vre i să veni i cu noi? v. AV 4.16.3. A SE INFORMA ASUPRA INTEN IEI • a se informa asupra deciziei Eşti hotărât să pleci? v. AV 4.18.1. A SE INFORMA ASUPRA DECIZIEI • a invita Accepta i să lua i masa cu mine? v. AV 4.20. INVITA IE 4.12.5.3. Propozi ii imperative • a cere scuze Scuza i-mă / Ierta i-mă ! v. AV 1.5.1. A CERE SCUZE • a încuraja Nu- i fie frică! Fii liniştit! v. AV 3.2.1.16. ÎNCURAJAREA, LINIŞTIREA CUIVA • a da ordine, indica ii Vorbi i! Linişte! v. AV 4.4.2. A DA ORDIN, INSTRUC IUNI, INDICA II • a sugera ac iuni Să mergem la munte! v. AV 4.6.1. A SUGERA CUIVA O AC IUNE • a cere ajutor Ajuta i-mă! v. AV 4.8.1. A CERE AJUTOR • a cere cuiva să facă ceva Închide i fereastra! v. AV 4.11.1. A CERE CUIVA SĂ FACĂ CEVA • a amenin a, a avertiza Ai grijă ! Fi i aten i! v. AV 4.11.6. A AMENIN A; 4.11.7. A AVERTIZA • a interzice Nu parca i aici! v. AV 4.10.3. EXPRIMAREA INTERDIC IEI • exorta ii Hai! Incearcă !
373

v. AV 4.7. EXORTA IA 4.12.5.4. Propozi ii exclamative •a face urări (excl. eliptice) La mul i ani! Drum bun! v. AV 1.6. URĂRI • plăcerea, fericirea Ce mult îmi place! Ce bucuros sunt! v. AV 3.2.1.1. PLĂCEREA; 3.2.1.2. FERICIREA • satisfac ia, entuziasmul Bravo! Excelent! Extraordinar! Minunat! v. AV 3.2.1.6. MUL UMIREA, SATISFAC IA, BUCURIA; 3.2.1.7. ENTUZIASMUL • admira ia Ce om! Ce inteligen ă! v. AV 3.2.1.8. ADMIRA IA • interesul v. AV 3.2.1.10. INTERESUL Ce interesant! Nu vorbi! • surpriza, perplexitatea Ce surpriză! Incredibil! v. AV 3.2.2.1. SURPRIZA, PERPLEXITATEA • neplăcerea, nefericirea, deziluzia Ce neplăcut! Ce trist! Ce păcat! v. AV 3.2.3.1. NEPLĂCEREA; 3.2.3.2. NEFERICIREA; 3.2.3.5. DEZILUZIA, DECEP IA, REGRETUL • teama : Ce spaimă! v. AV 3.2.3.8. TEAMA • iritarea: La naiba! v. AV 3.2.3.12. IRITAREA • nerăbdarea : Gata! Termină! v. AV 3.2.3.15. NERĂBDAREA

374

Indice Alfabetic

375

INDICE ALFABETIC Indicele alfabetic înregistrează în ordine alfabetică unită ile lexicale din capitolele: - Acte de vorbire: AV - No iuni generale: NG - No iuni specifice : NS In total aproximativ 2900 de cuvinte. Pentru fiecare unitate lexicală este indicat capitolul în care apare, cu majuscule în cursive: AV , NG, NS (v. mai sus). Pozi ia în interiorul capitolului este precizată prin indice numeric (Pentru sistemul indicilor numerici v., la fiecare Capitol, Introducerea şI Cuprinsul). De exemplu: admira AV 3.2.1.8. trimite la capitolul Acte de vorbire, la 3.2.1.8 (Atitudini şi sentimente pozitive. Admira ia). amânare NG 4.7. trimite la No iuni generale, la 4.7. (Timpul. Amânare, întârziere) aliment NS 6.2. trimite la No iuni specifice, la 6.2.(Hrană şi băutură) Sunt posibile trimiteri multiple pentru o unitate (în interiorul aceluiaşi Capitol sau la Capitole diferite). De exemplu: amabil AV 2.1.1. AV 4.11.1 NS 1.17. Nu s-au înregistrat absolut toate ocuren ele unui cuvânt în corpul celor trei Capitole, au fost înregistrate acele ocuren e relevante pentru o realizare func ională (la Acte de vorbire) sau pentru un context no ional (la No iuni generale, No iuni specifice ). Indica iile din paranteze precizează clasa morfologică numai acolo unde au fost considerate necesare clarificări legate de utilizare. De ex. se men ionează formalizarea(par ială) a calită ii de adjectiv pronominal sau de pronume în cazul demonstrativului : acest (adj. dem.) acesta (pron./adj. dem.) sau se înregistrează posibilitatea utilizării ca adverb sau adjectiv : destul (adj.) destul (~ de, adv.) Este precizată clasa morfologică în cazul unor omonimii : dar (subst.) dar (conj.) Unele cuvinte, care în utilizare primesc valori morfologice diferite, au fost înregistrate pentru fiecare valoare manifestată în realizările func ionale sau no ionale: drept (adj.) NS 15.3 drept (adv.) NS 11.1 drept (subst.) AV 5.9.

376

INDICE A

abandona NS 15.2. abdomen NS 10.1. absent NG 2.2. NS 2.6. absenta NS 2.6. absolvent NS 1.10. NS 2.1. absolvi NS 1.10. NS 2.1. ac NS 10.6. acasă NS 5.1. accelera ie NS 8.7. accelera NG 3.3.5. accent AV 6.8. NS 3.1. accentua AV 5.16. accepta AV 4.9.1. AV 4.20.2. NG 6.3.4. acces NS 11.4. accesibil NS 9.1. accident NS 8.5. accidenta NS 8.5. NS 8.7. acel (adj. dem.) NG 1.4. acela (pron./ adj.dem.) NG 1.4. acelaşi NG 1.4. acest (adj. dem.) NG 1.4. acesta (pron./adj.dem.) NG 1.4. acid NS 10.6. acoladă AV 6.8. acolo NG 3.1.2. acoperiş NS 5.2. acord AV 2.1.25. NS 15.1. acru NG 6.1.10. act NS 1.1. NS 13.5. activ NS 1.17. activa NS 14.5. activitate NS 14.5. actor NS 7.7. NS 13.5. actri ă NS 13.5. actualitate NS 13.4. acum NG 4.3. adânc NS 3.4.1. adâncime NG 3.4.1. adevărat AV 2.1.7. AV 2.2.2. NG 6.3.7. adeverin ă NS 11.7. adică AV 5.12. adjectiv NS 3.1. administrator NS 7.3. administra ie NS 15.1. admira AV 3.2.1.8. admira ie AV 3.2.1.8.

admis NG 6.3.9. NS 2.4. admite NG 6.3.4. admitere NS 2.4. adolescent NS 1.5. adormi NS 10.2. adresă NS 1.1. aduce NG 3.3.1.1. NS 6.3. adult NS 1.5. aduna (a (se) ~ ) NS 2.6. NS 14.5. adunare NS 14.5. adverb NS 3.1. aeroport NS 11.4. afară NG 3.1.1. afiliat NS 7.3. afină NS 6.4. afirma AV 5.19. afla AV 2.1.10. NS 5.8. afla (a se~) NG 3.1.1. Africa NS 15.3. african NS 15.3. afuma NS 9.6. afumat NS 9.2. agen ie NS 11.3. agita NS 12.2. agitat NS 13.10. agricol NS 15.2. agricultor NS 7.7. agricultură NS 1.12. NS 15.2. aici NG 3.1.2. ajunge NG 3.3.1. NG 6.3.15. NS 11.1. ajuta AV 3.2.1.18. AV 4.8.1. ajutor AV 4.8.1. NS 7.5. al (art. gen. pos.) NG 1.9. alaltăieri NG 4.3. alb NG 6.1.3. NS 1.18. albastru NG 6.1.3. NS 1.18. albi NG 6.1.3. albină NS 4.3. alcool NS 10.6. NS 11.6. alee NS 1.2. alege AV 3.2.1.11. NS 15.3. alerga NG 3.3.1. NS 13.8. aliat NS 15.3. alifie NS 10.6. aliment NS 6.2. alimenta NS 8.4. NS 8.6. alineat AV 6.8. alo AV 1.1.3.2.1.
377

alt(ul) (adj.pron./pron. nehot.) NG 1.6. altceva NG 1.6. altcineva NG 1.6. altundeva NG 3.1.1. aluminiu NG 6.1.4. alună NS 6.4. amabil AV 2.1.1. AV 4.11.1. NS 1.17. amant NS 14.2. amar NG 6.1.10. amator NS 1.16. amâna NG 4.7. amânare NG 4.7. amândoi NG 5.2.4.1. ambasador NS 15.3. ambi ios NS 1.17. ambreiaj NS 8.7. ambulan ă NS 10.7. amenda NS 8.5. amendă NS 8.5. NS 11.5. amenin a AV 4.11.6. America NS 15.3. american NS 15.3. amesteca NS 6.4. NS 12.2. amesteca(a se~) NG 3.3.1. amfiteatru NS 2.6. amiază NG 4.1. amigdale NS 10.1. aminti (a-şi~) AV 2.1.17. an AV 1.1.1.3. NG 4.2. NS 1.5. analiza NS 2.6. analiză NS 2.6. ananas NS 6.4. angajat NS 1.12. animal NS 4.3. aniversare NS 1.4. anomalie NG 6.3.8. anormal NG 6.3.8. anotimp NG 4.2. NS 4.4. NS 4.5. antebra NS 10.1. antialergic NS 10.6. antibiotic NS 10.6. antic NG 6.1.5.2. NS 13.6. antigripal NS 10.6. antinevralgic NS 10.6. antipatic AV 3.2.3.3. NS 1.17. antipatiza AV 3.2.3.3. antrenor NS 7.7. antreu NS 6.4.

anual NG 4.8. NS 13.7. Anul Nou NS 4.5. anun NS 13.7. anun a AV 2.1.10. AV 5.19. aparate NS 7.3. aparent AV 2.2.4. aparen ă NS 1.18. apartament NS 1.2. NS 5.1. apar ine NG 7.6. apă NS 6.4. NS 10.6. apărea NG 3.3.1. apel NS 8.2. apendice NS 10.1. apleca(a se ~) NS 12.1. apoi AV 2.1.20. AV 5.14. aprecia AV 3.2.1.8. aprilie NS 4.5. aprinde NS 5.5. NS 9.6. NS 12.2. aproape NG 3.1.2. NG 3.2. NG 5.2.4.2. NS 11.1. aproba AV 2.1.25. AV 4.3.1. apropia NG 3.3.4. aproximativ NG 5.2.1. aprozar NS 9.1. apuca(a se ~) NG 4.15. ar NG 3.4.3. arab NS 11.6. aragaz NS 5.4. arahidă NS 6.4. aramă NG 6.1.4. aranja NS 6.2. NS 14.1. arăta AV 2.1.19. NS 9.1. NS 13.4. arbore NS 4.3. arbust NS 4.3. ardei NS 6.4. argint NG 6.1.4. arhitect NS 7.7. NS 13.6. arhitectură NS 7.7. NS 13.6. aripă NS 15.3. aritmetică NS 2.3. armată NS 15.1. armă NS 11.6. NS 15.1. armisti iu NS 15.1. aromat NG 6.1.10. artă NS 7.7. NS 13.6. articol NS 3.1. NS 13.7. artist NS 7.7. NS 13.5. artizanat NS 7.7.
378

arunca NS 15.1. ascensor NS 5.2. asculta AV 1.1.4.2. NS 3.1. aseară NG 4.3. asemăna(a se~) NG 7.5.1. asemănător NG 7.5.1. Asia NS 15.3. asiatic NS 15.3. asigurare NS 7.5. asisten ă NS 7.5. asociat NS 14.5. asocia ie NS 13.8. NS 14.5. asorta NS 9.3. aspect NS 1.18. aspira NS 5.5. aspirator NS 5.5. aspirină NS 10.6. asta NG 1.13. astăzi NG 4.3. astfel NG 7.3.9. astru NS 4.4. aşa AV 2.1.7. AV 4.7.2. NG 5.2.4.3. aşeza NS 12.1. aşezare NS 4.2. aştepta NG 7.4.1. NS 8.2. NS 14.1. aşternut NS 5.3. atât (adj.pron./pron nehot.) NG 5.2.4.1. atât (adv.) NG 5.2.4.1. ateism NS 1.15. atelier NS 8.7. atent NS 2.6. aten ie AV 4.11.7. NS 2.6. aten iona NS 12.3. ateriza NS 11.4. atestat NS 2.2. ateu NS 1.15. atletism NS 13.8. atrage NG 3.3.1. NS 12.2. atribut NS 3.1. atunci NG 4.3. au (interj.) NS 10.4. audio-vizual NS 3.2. august NS 4.5. aulă NS 2.6. aur NG 6.1.4. autentic NG 6.1.6. autogară NS 11.4. autor NS 2.5. NS 13.7.

autostradă NS 11.5. autoturism NS 11.5. auzi AV 1.1.4.2. AV 2.1.10. NG 6.1.9. avansa NG 3.3.1. NS 7.6. avea AV 1.2.1. AV 2.1.1. NG 2.1. NG 2.4. NG 7.6. aversiune AV 3.2.3.3. AV 3.2.3.17. avertiza AV 4.11.7. avia ie NS 15.3. avocat NS 7.7. avocatură NS 7.7. B babă NS 1.5. bacalaureat NS 2.1. baftă AV 1.6.1. bagaj NS 6.1. baie NS 5.2. bal NS 13.9. balerin NS 13.5. balet NS 13.5. balonzaid NS 9.3. banană NS 6.4. bancă NS 2.6. NS 8.4. banchetă NS 8.7. bancnotă NS 8.4. bancomat NS 8.4. bani NS 8.4. NS 15.2. bar NS 6.2. barbă NS 10.1. barieră NS 11.5. bască NS 9.3. baschet NS 13.8. basche i NS 9.3. basma NS 9.3. bate NS 6.4. baterie NS 8.6. baza(a se~) AV 3.2.1.18. băga NS 8.6. băiat NS 1.6. bărbat NS 1.5. bărbie NS 10.1. bărbier NS 7.7. bărbieri NS 10.3. bătrân NS 1.5. băutură NS 6.4. bea NS 6.4.
379

burete NS 10.2. bufet NS 6. NS 11.1. calma AV 3. NS 7.18. buletin NS 1.1.beat NS 6.5. cald NG 6. burtă NS 10.3. NS 7.7. AV 1. cam NG 5. bluză NS 9.1. bogat NG 6. benign NS 10. NS 1.2.2.5. 380 . cacao NS 6.4.4.5.19.2.5.2.2.5. cal NS 4. caisă NS 6.3.2.3.2. bibliotecar NS 2.4.4.1.2.2. bere NS 6. bec NS 5. benzină NS 11.2. NS 2.2. bun AV 1.1. bord NS 8. . bolnav NS 6.7. bloc NS 5.1. NG 6.3.3.1.4. brânză NS 6.5.1.14. burlac NS 1. cabină NS 8. cap NS 10. biscui i NS 9.18.19.2.8.1. botine NS 9.1.12.14.9.14.3.1.1. birou NS 1.15. bursă NS 2.3.15.15.1.5.2.15.1. boală NS 10.1. bine AV 1. AV 3. bra NS 10.15.7. bijuterie NS 9. capabil AV 2. caniculă NS 6.15. NS 4. bineîn eles AV 1.7.3. bilă NS 10. NS 15. buză NS 10.4. bravo AV 1.1.1.2.5.5.1.1. brusc NG 4. cafenea NS 6. bunic NS 1.7. cană NS 5. AV 2. cafea NS 6. brunet NS 1. bon NS 7. camion NS 11.2. berărie NS 6.11. NG 6.3. NG 7.5. brichetă NS 9.3. budism NS 1. bibliotecă NS 2. bridge NS 13. NS 5. NG 6.1.1. NS 13.2. bombă NS 15.4.1. caiet NS 2.8.18. biblioraft NS 9. NG 5. bursier NS 2.3. bichini NS 9. NS 10.4. capacitate NG 3. brutar NS 7. NS 3.3.17.7. NS 1.14.4.2. NG 6.1. NS 13.3.5. biftec NS 6.12. bucura(a se ~) AV 1.6.5. NG 6. benzinărie NS 8.1.5.2. buletin meteo(rologic) NS 4.3.5. C ca AV 6.4. canalizare NS 5.6.4. boteza NS 1. NS 1.2.3. NG 6. bogă ie NS 15. NS 13. beretă NS 9. cadou NS 14. bulevard NS 1. bilateral NS 15.18. bucătărie NS 5. calm AV 3. blocaj NS 11. bunică NS 1.6.17.1.1.7.3. biologie NS 2. bizar NG 6. bucurie AV 3.5.1.3.2.6.12.3. cabinet NS 7.15.1.2.2.7.7. bicicletă NS 11.1.2.2. capelă NS 1.5.2. botez NS 1.1. buton NS 8.8. blană NS 9.5. biserică NS 1.1. capital NS 15. cantină NS 6.1. camping NS 5. canal NS 5. NS 13.3.4.2.1.4.2. NS 1. NS 9. blond NS 1. blazer NS 9.1.5.1.

căsători (a se~) NS 13. căuta NS 11.6.6.3. NS 4. căpşună NS 6.19.1.1.2.4. AV 2.7. câmpie NS 4.3.15. carton NG 6.4. celebra NS 13. NS 15.1.5. catedrală NS 1. catâr NS 1. ceai NS 6.4.) AV 2. caşete NS 9.4. câmp NS 4. carnet NS 8. casetă NS 13. cartof NS 6.1.6. 381 . AV 3.10.4. NG 1. cearşaf NS 5.1.9. căsătorie NS 1. cec NS 8. călătorie NS 11.15. NG 4. către NG 3.5. cel (art. NS 1.3. cămin NS 5.distr.2.1. cât AV 2.7.2.4. căciulă NS 9.5.7.4. cămară NS 5. cea ă NS 4.4. casant NG 6.2. carte poştală NS 8. NS 13. catedră NS 2. ce AV 1. cămaşă NS 9. caroserie NS 8.3. NS 11.14. căprioară NS 9.6.17.5.6.1.3.8.7. călare NS 11. caracter NS 1. ceapă NS 6.6.1. caşcaval NS 6. capotă NS 8.dem. căprui NS 1. cardiolog NS 10. capitaliza NS 8. ceaşcă NS 5.1.2.3. câştiga NG 6. caş NS 6. când AV 2.4.18. călugăr NS 7.capitalism NS 15.1.1. capitol AV 6.2.5. CD NS 13.4.4. călători NG 3.15. cărunt NS 1. card NS 8.4.4.6. cântări NG 3.1.14.3. NG 1.4.1. ceafă NS 9.3.9. cartuş NS 9.18.6. NS 13.1.adj.3. casă NS 5. căra NS 12. NS 10.1. ceda AV 4.1.4.4. carieră NS 7.18.4.1.5. categorie NS 7.2. câte (num.1.4.2. căsătorit NS 1.4.6. castel NS 13.1. căru ă NS 11. NS 13. casetofon NS 13.8. catolic NS 1.8. câine NS 4.1. câtva NG 1. NS 2.4.17.15.4. celibatar NS 1.3. cântar NG 3.3.1.1. cădea NG 6.5. câteodată NG 4. cârna NS 9. cârciumă NS 6.1. căldură NG 6.5. călcâi NS 10.4. carnet de student NS 1. care NG 1. călărie NS 13.) NG 5. NS 8. celebru NS 13.5.7.) NG 1.3. NS 14.2. catastrofă NS 15. căsu ă NS 8.7.8.1.7.1. catolicism NS 1.3. ceferist NS 11.1. ce (de ~ ? inter.1. celălalt NG 1.4. carte NS 2. caz NS 3.7. cartelă NS 8. ceas NG 4. cartier NS 4.4. NS 3.6. carne NS 6.4.4. carte de identitate NS 1.2.4.1. NS 10.3.8.4.4.10.9.9. cântec NS 13. NS 11. călător NS 11.2. cântăre NS 13.

7. ci NG 7.5. cheltuială NS 5.2. NS 9.3.7. NS 8. ciudat NG 6. client NS 6.5. chiftea NS 6. clar AV 6. cere AV 5.4.4. ciclism NS 13.2.3. chef AV 3. circa NG 5.1. cod NS 6.7.1. centru NS 13.12. NG 2. AV 5.4.2. chitan ă NS 9.16.7.1. climat NS 4.3.3.19.5. ciocolată NS 6. NS 15.6.4.14.6. centrală NS 5. ciocni NS 11. citire NS 2.2.4.7. NS 11. chestie NG 1. certitudine AV 6. clinică NS 7. citi NS 2. cina NS 6. chilo i NS 9. cofetărie NS 6. NS 14.1.18.4.4.3.5. cercetător NS 2.5.13.6. colec ionar NS 13. cita AV 6.4. circula ie NS 11. cinematografie NS 7.8.1. NS 2.1.2.4.2.4.5.3. NS 14.6.3.3. AV 2. club NS 13.4. cheltui NS 9. clasic NS 13.4.7.1.3.4. colan i NS 9.1. colegiu NS 2. chiflă NS 6.7.1. coloană NS 10.3.1. coastă NS 10. cină NS 6.1.1. clipă AV 5. colocviu NS 2. cheie NS 6.1.9. NS 2.3.1.6.4.5.4.3. NS 13. coace NS 6. NS 12.1. chiriaş NS 5. cioban NS 7.1.6. cerere NS 2. certificat NS 1.7. cocoş NS 1. NG 3. cireaşă NS 6.2. coali ie NS 15. NS 13. combustibil NS 11. chirie NS 5.10. chelner NS 7. NS 8.6. chitară NS 13.3.4.1. ceva NG 1. centură NS 8.1. cinema(tograf) NS 13. NS 11. chiuvetă NS 5. chel NS 1.1. chibrit NS 9.1.8. NG 4.1.7. civil NS 15.3.2.2.6. chema (a-l ~) NS 1.2. clătită NS 6.5.3.17. NS 4.5.1. cetă enie NS 11. AV 5. ciupercă NS 6. chimie NS 2. climă NS 4. NS 3. comanda NS 6.3. chiar AV 3. coapsă NS 10.1.5. NS 4.3. 382 . chema AV 1.1.2.3. cerceta NS 2. ciorapi NS 9. coborî NG 3.5. NS 14.1. clasificare NS 2.5. cerneală NS 9. coleg NS 2.8.6.4.3.centimetru NG 3.4. clăti NS 10. NG 6. colet NS 8.4. closet NS 10.2.5. ceramică NG 6. coase NS 9.3.1.4. cod ( ~ poştal) NS 1.1.3. cizme NS 9. cetă ean NS 11. cerebral NS 10.1.4.2.7.1.5. cine AV 2. NS 9.1.4.2.1.1.5. circula NG 3. NG 1.16. colac NS 9. circ NS 13.2.1. clasă NS 2. ciorbă NS 6. cineva NG 1.

7.6.18.2.1.1.1.4. concuren ă NS 15.6.1.4.4.2.2. consulta ie NS 2.6.3. AV 3.7.5.1.2. NS 15.1. continua AV 5.1.2.1. considera ie AV 1. corect NG 6.4. cort NS 6. corecta NS 2.2. conjugare NS 3.1. copia NS 2. construc ie NS 7.5. concert NS 13.6. confortabil NS 5. concediu NS 11. conflictual NS 15.comercial NS 15. corn NS 6. NS 9. NS 15. conduce NG 3. consistent NS 6.1.2. comunicativ NS 3.9. NS 15.1. coniac NS 6. cont NS 8.2. NS 8. contract NS 5. comunism NS 15. costi ă NS 9. NG 6.3. consum NS 15. coşmar NS 10. conven ie NS 15.3. costum NS 9. copil NS 1.2.2. contor NS 5. constitu ie NS 15.4. coridor NS 5.2. comod NS 5.1.1. concluzie AV 5. conversa ie NS 14.2.10. coresponden ă NS 8.1.2. comunist NS 15. comună NS 1. contra NS 9.3. condiment NS 6.1.2. coti NS 11.1. NG 4. consulta NS 2.2.2.6. controlor NS 11. constipa ie NS 10.2.7.4. NS 15. complicat NS 13.1.1. cost NS 15.4. conjunc ie NS 3. corp NS 10.5. conflict NS 7.4.1.3. compozi ie NS 3. comerciant NS 7. concentra NS 2.2.2. NS 3.5.19. convorbire NS 8. conta AV 2. conopidă NS 6. 383 . congelator NS 5. confirma AV 5. conforma NS 7.6.3.1. corupe NS 15.6.18.6.3.1. completa NS 8.6. conductă NS 5. NS 10. condolean ă AV 1.1. conveni NG 6. compliment AV 1.1. copac NS 4. consuma NS 5.2.5.7. NS 11. condimentat NG 6. coresponda NS 8.3. cotă NS 2. corectare NS 2.7. conferin ă NS 2.2.6. NS 4. comer NS 7. contraven ie NS 11.7.2. NS 15. compartiment NS 11. control NS 11.1. considera AV 4.1.2. costa NG 6.7.3. corupt NS 15.1.6. comprimat NS 10.4.7.11. compromis NS 15.6. compătimi AV 3. copie NS 2.2. contagios NS 10.7. compunere NS 3.7.1.9.1. NS 8.2.1. computer NS 2. conversa NS 14. cordon NS 9.7.10. concomitent NG 4.3.2.10.2.4.3.5. complement NS 3.4.4. compleu NS 9.1.5.3.6. contabil NS 7.3.3.2.4. comic NS 13.2.2.1.3.1.1. corup ie NS 15. cot NS 10. coş NS 5.4. AV 3.

4.8.4. NG 5.3.5.8.5. deceniu NG 4.10.4. NS 8. NS 1.2. curse NS 13.1. NS 8.2.4.1.15.2 cramă NS 6. curier NS 8. cuşetă NS 11. datorie NS 7. cumpărare NS 8.9.13. curat NG 6.6.1.1.3.1.6. cub NG 3.1.14. NS 14.1. decimetru NS 3. cozonac NS 9.4. AV 2.5. creion NS 2. NS 13.1.1.7.5.5.3. NS 10.3. curbă NS 11. debit NS 8. credin ă AV 3. criză NS 15.1. cu it NS 5. cravată NS 9.8. NS 1. NS 15.3.3. NS 3.4.4.15. cuveni (a se ~) AV 2.1. D da AV 2. credit NS 5. debara NS 5. deasupra NG 3.4. de NG 4. curea NS 9. cristal NG 6. NS 1.1. cotiza NS 7.7.4.3.1.9.2.3. creştin NS 1.2. NS 3.2.2.1. AV 3.13.18.2.3. NS 7. decep ionat AV 3. NG 7.2.3.2.15. da (a-şi ~ seama) NS 12.7. NS 1. NG 7.19. cretă NS 2. cremvurşti NS 9.5. NS 4. NS 14.4. de la NS 7.1. decalitru NG 3.2. NS 10.6. dar (subst. NS 7.4.1.7.17.1. deci AV 5.5. dacă AV 2.2. dar (conj. dans NS 13.3.3. curând AV 1. culoare NG 6.1.) NS 14.) AV 4.3.4. NG 7. cum AV 2. decât AV 4. Crăciun NS 1.1. cunoaşte AV 1.4.3.5.1.1.2.5.5.1.14. NS 15. creştinism NS 1. cumpăra NS 8.2.14. criminal NS 8.1.19. crede AV 3.11.cotidian NG 4. decembrie NS 4.5.1.3. curte NS 5. credincios NS 1.2. cuvânt AV 5. NS 9.6.2.5.2.1.2.5.1. cumnat NS 1.15.4. NG 4.1.3. 384 .3.3.3. NG 3.1. cuvertură NS 5. crap NS 6.6. creier NS 9. cotlet NS 9.5. cutie NS 8. curcan NS 4. NS 4. dată (~a naşterii) NG 4. dânsul NG 1.1.17. cre NS 1.1.3.2. croi NS 12. decep ie AV 3.4.4. AV 6.10.1.1.1.2. critică NS 13. covrig NS 9.2.2.18.2. AV 4. cremă NS 9.5.16. decadă NG 4.1.3. decide AV 4. NS 2. dansa NS 13.3.1.2. cronic NS 10. curaj AV 3. dansator NS 13.7.1.2.2.3.4.4. cunoştin ă AV 1.1.1.4.1.3.1 culca NS 12. curs NS 1. NG 7.1. AV 2.15.1. deal NS 4.3.10.15.1. cuptor NS 5. crati ă NS 5.18.6.2. AV 4.2. curge NS 10. AV 6.3.1. cumpărător NS 9. creşte NG 6. dansatoare NS 13. cură a NS 5.20. cu AV 6. cumnată NS 1.5.6. decilitru NG 3. crimă NS 8.3. cotiza ie NS 7.

19.1.1.1. destina ie NS 11.16.4. deşteptător NS 6.17.4. departe NG 3.3. diabet NS 10. deputat NS 7. dietă NS 10.4.2.6.10. depune NS 8.5. dejun (micul ~) NS 6. diferit NG 7.6. deodată NG 4.1. NS 14.) NG 5. NS 9. NG 3.6.5.5. diploma ie NS 7.3.7. NS 11. devreme NG 4. deveni NG 4.3.8.1.18.1. depunător NS 8.18. diminea ă AV 1.6. desigur AV 1.1.) NS 1.1.1.5. 385 .decizie AV 4. dezgusta AV 3. deodorant NS 10.4.3. dicta NS 2. despre AV 5. dinte NS 10. diagnostica NS 10. deziluzie AV 3. despăr ire NS 14. dezarmare NS 15. destul (~ de .1. descoase NS 12. NS 11. dischetă NS 9.4.3.7.4.2.6.6.4.3.2.3.2.2.3.3.2.3.3. despăr i NS 12.15. deranjamente NS 8.6.6.2.7. dezinfecta NS 10.4.5.6.4. deosebi NG 7. descăl a NS 9. NG 3.6.4.2.8.2. NS 15.4.2.19. NS 12.3. disciplină NS 2.3. deschis NS 13.4.1. deplasa(a se~) NS 12.1. NS 13.2.4. demisec NG 6. director NS 2.2. NS 7. NS 11.6.2.2.2.4.2.2.2. discotecă NS 6. NS 3.2. descărca NS 12. NS 3. des(adj. degeaba NG 6.6.2. diplomat NS 7. desena NS 13.13. depozit NS 8.2. NG 5. destul (adj.22.2.7.4.1. discu ie NS 14. deget NS 10.3. deloc AV 2.5. NS 3.1. NG 4.1. NS 9.3. declara ie NS 8.18. deoarece AV 2.6.5.2. diplomă NS 2.1.2. discuta NS 14.4.2.4.3.6. demisol NS 5. dincolo NG 3. din NG 3.6. disc NS 13. democra ie NS 15.3.4.4.1.3. NS 11. depăşire NS 11. NS 13.1. dificil AV 2.2. dezbatere NS 15. NS 8. NS 8.1.3.2.5. NS 14. demara NS 11. deschide NS 5.3. dic ionar NS 3. destinatar NS 8. deja NG 7.3. dinspre NG 3. deprimat AV 3. direc ie NG 3. deştept NS 1.3.2. desen NS 2.2.5.3.6. AV 4.11.3.1. NS 11. deosebit NS 11.3.5. dermatolog NS 10.1. decola NS 11. demodat NG 6. diaree NS 10.2.1. dezlipi NS 12. dentar NS 10.5. detesta AV 3.2. NG 6.10.5. NS 6.18.2.) NS 3. depinde AV 4. depăşi AV 5.2.6.1.5.) NG 4.1. NS 3.13.16. deranja AV 1. AV 3. dirijor NS 13. adv. des(eori)(adv. descuia NS 12.3. NG 6.2. desfăşura NG 2.3. denivelare NS 11. declara AV 5.4. dificultate NG 6. deseară NG 4.17.1. dezbate NS 15. dictare NS 2.1.2.1.1. dezbrăca (a se ~ ) NS 9.7. diagnostic NS 10.2.1.

NS 11.1. el NG 1.4. după AV 5.1. NS 15. NS 10.2.) NG 6.3. AV 2.3.2.3.1. AV 4.4.1.3.) NS 15. educator NS 2. economie NS 2. AV 5. doctor NS 2.8.3. educa ie NS 2.2.1.9.1.1.7.7.6.14.6.14.1.6.) NS 11. diviza NS 15.1. ele NG 1.2. electrocardiogramă NS 10. NS 15. NS 10.2. document NS 1. NS 11.4.1.12 NS 10.) AV 5.1.1. duce (a (se) ~) NG 3. electricitate NS 5. doctorat NS 2. NS 1.3. electric NS 15.6. dublu NG 5. NG 3.2.3.3. ecograf NS 10.1.2.1. dulce NG 6.6.3./ prep.1. NS 10.1.1.5. NS 15. dur NG 6.adv.8.3.7.6.1.1.2. duş NS 5. dreptunghiular NG 6.20.1. NS 7. NS 11.8.2. dramaturgie NS 13.3.3. dulap NS 5. NS 13.1. drag AV 1. dura NG 4.9.1.1.1.7. NS 11.1. duzină NG 5. eseu NS 13.3.3.1.3.1.4.7.3.1. dracu AV 3. E ea NG 1. drept (adv.1. egalitate NS 13. entuziasmat AV 3.2.5.7. egal AV 3.10. economist NS 7. domnişoară AV 1.6.1.4.3.3. dormi NS 10.2. dorin ă NG 6. drum AV 1.7.7.10. etaj NS 5.2.2. documentar NS 13. energie NS 15.1. dureros NS 10.16. doamnă AV 1.12.1. NS 12. enerva AV 3. emisiune NS 13.2.6. NS 14.7.6.3.1.3. duşman NS 15.1. dispozi ie NS 10.10.1.4. NS 8.1. AV 5. NS 7. drăgu AV 4.1.1.5. NG 3. dreapta (în/la ~ . domnişoară NS 1.2.1. NS 1. dorit NS 13. dormitor NS 5.10.2.1.5. dispus AV 4.1.3. est NG 3. eşec NS 7.5.3.1.3.2.1. editor NS 2.1.4.1. drept (adj. divor at NS 1. dori AV 1. drogherie NS 9. NS 7. drept (subst. AV 3. dolar NS 8.3.2.2. NS 11. AV 4. durea (a-l ~) AV 3.12.2.2.4. eşarfă NS 9. electrician NS 7. drajeu NS 10.2. loc. drog NS 11. echipă NS 13. dragoste AV 1.1.1.1. etc.2. displăcea AV 3. dosar NS 9. NG 6. eroare NS 2.6. NS 7.2.dispărea NG 3.5. economisi NS 8. distan ă NG 3. 386 .) NG 3.1.1.1.5. domn AV 1. distra(a se ~) NS 14.1.20. doime NG 5. ei NG 1.1.1.3. elev NS 2. durere AV 3. entorsă NS 10.3.1. elastic (adj.1. domestic NS 4. ecologist NS 15.11. durată NG 4.2.1.7.2. duminică NS 4. electoral NS 15. NS 15.7. electrocardiograf NS 10.7.1.1.3.1.1.6. dreptate NS 15.6.1. NS 13.

2. exact NG 5.eu NG 1. fa ă (subst.14.1.12.6.22. exemplu AV 5. fiere NS 10. exerci iu NS 2. facultate NS 2.1. NS 13. exemplifica AV 5. febră NS 10. în ~a .1.) NS 10.) NS 10. favoare (în ~a . evident AV 2.1. facil NG 6. felicita AV 1. fierbe NS 6.1. expozi ie NS 13. examen NS 2.4. NS 9.6.1. evaluare NS 2. fel AV 6.2. farmacie NS 7.3. fax NS 8.15. NS 3. somn etc. NS 6. adv. fiică NS 1.1.2.1.2.1. farmacist NS 7. filarmonică NS 13. NG 6. AV 3.3. prep. firesc NG 6.1.7.4. fereastră NS 5. feminin NS 1.1.3.1.2.12. experien ă NS 7. NS 11.7. NG 3.3.3.8.) NS 15.7.1. fiert NS 6. exprima NS 3. NS 15.2.4. exporta NS 11.2.2.1. factură NS 9. fireşte AV 2.2. face NG 1. expirare NS 11.3.2. fiindcă AV 2. NG 4. expira NS 8.1.1. fără AV 6.5.1. felicitare NS 8. fericit AV 1. excelent AV 1. fa ă (în ~ .4. fierbinte NS 10. F fabrică NS 1.3.4.1. extras NS 8. expirat Ns 11.7.2. femeie NS 1. NS 10.2.8.4. explica AV 2.4. export NS 15.4.1.6.6.2.6.2.4. fişier NS 2. NG 6.2. firmă NS 1.7.2. expedia NS 8. NS 10.21. fiu NS 1. NS 3. 387 .2.4.6. fermă NS 1.2. NS 2.1. fată NS 1.4. NS 10. feti ă NS 1.5. fa ă ( ~ de masă) NS 5. finan ă NS 15.1.) NG 3.6.2. NS 2.1. fals AV 2.1. făină NS 9. NG 2. loc. exista NG 2.5. film NS 13.3.4.1.1. februarie NS 4.1. fericire AV 1. NS 2. NG 6.1.7.12. AV 3.1. fad NG 6. NG 2.4. facultativ NS 2. Eurocity NS 11. NG 3.1.2.6.3. Europa NS 15. fasole NS 6.4.15.3. prep.1.6.6.6. fi AV 1.6. exersa NS 2.8.1. NG 6. fazan NS 9.1.6.8. AV 3.2.. farfurie NS 5. explica ie AV 2.5. ficat NS 9.3. facilitate NG 6.15. european NS 15. familie NS 1. fişă NS 10. fin NG 3.12. loc. fiecare NG 1.1.7.3. febril NS 10.1.6.8.16.3.4.2.1.3. fier NG 6.5. fidea NS 6. extrage NS 8.1.6. fie NG 7.6. exigent NS 7.2.1. fi (a-i ~ foame .2.6.2.3. filosofie NS 2.5.19.2. examinare NS 2.8.16.1.1.3. financiar NS 15.4.7.10.7. expeditor NS 8.6. euro NS 8.

10. fotograf NS 7. formidabil NS13.11. foc NS 9.4.8.1. fum NS 9. fixa NS 14.10. fractură NS 10. francez NS 11.1.3.1. NG 6.1.5. NS 4. frază NS 3.4.1.2. garsonieră NS 5. garderobă NS 13.1. folosi NS 11. folos NG 6.4.6.1.5. flămând NS 6. frână NS 8. franceză (limba ~) NS 11. AV 3.1. NG 5.1.7. florărie NS 9.3.4. geamantan NS 11.3.3. foarte AV 1.6. NG 388 . fizică NS 2. furios NS 10.5. flaut NS 13.3.14.1. frişcă NS 6.8. furie NS 10.5. func ional NS 3. NS 10. gândi (a se ~ la) AV 2.1.16. gaz NS 5.3.1.4. geană NS 10.1. furculi ă NS 5. floare NS 4. NS 9. foaie NS 2. fular NS 9. fura NS 8. furnică NS 4.4. folositor NG 6.2. Fran a NS 11. foame NS 6. găsi NG 2.2.10.3.2.2.2.1. găsi (a se ~) NS 9.12. frecventa NS 1. gât NS 10. G galben NG 6.1. func ionar NS 1. formular NS 6. fruct NS 6.2. gara NS 12.4.6.6. .2.5.1.4.3.14.2.7.2. NS 1.4. furou NS 9.1.4.3. frunte NS 10.6.6. fragă NS 6.2.2.6. NG 5. garnitură NS 6. frumos AV 3.4 gard NS 5.1. geantă NS 9. găuri NS 12.1. frate NS 1. frică AV 3.7. NS 11.2. fotbal NS 13.5.1.1. NS 11. fotoliu NS 13.14.4.6. NS 6. găină NS 4. func ie NS 7.2.9.4.3.15.6.4.7. furtună NS 4. fugi NG 3. flămânzi NS 10. gălăgie NG 6.4. fuma NS 9.2.2.16. frison NS 10.7.2.2.2.1.3.3.3. garan ie NS 9. franzelă NS 6. friptură NS 6. gând AV 1. garanta NS 9.3.1.2.3. frige NS 6. gară NS 11.6. AV 4.3.2. fluviu NS 4. forma ie NS 13. frigider NS 5.2.2.5.18.1. NS 4.5 NS 2.3.5.17. 6.4.3. formă NG 6.17.1. frontieră NS 8. garaj NS 5.4.2.fix NG 5. galerie NS 13. fotbalist NS 7. NS 9.2.3.3. ftiziolog NS 10.7.1. gâscă NS 1. gata AV 3. NS 7.1. fustă NS 9.1. frig NG 6.1. fragil NG 6.6. NS 1.4. fotografie NS 13.1. forma ie ( ~ şcolară) NS 2. găti NS 6. franc NS 11.1.1.10.

grani ă NS 11.18.3.4.1.4.10.8.6.16. ho NS 8.1.1.3. ghinion AV 3. NS 11.2.3. guturai NS 10. grav NS 10. gravitate NS 15.3.4. hotel NS 5.1. ghid NS 11.10.3.6.2. hotărâre AV 4.7.2.7. grevist NS 7.2.1.1. grad NG 3. germană (limba ~) NS 11. ghete NS 9.1.7.gel NS 10.6. glon NS 15.4. ger NG 6. global NS 15. NS 6. NS 4. hartă NS 2.3.3. hipertensiune NS 10.6.1. Germania NS 11. gen AV 6.4.5.3. greutate NG 3. NS 6.2.18.6. grindină NS 4. gleznă NS 10.3.4.1. gustare NS 6.1.7.3. NS 3. hobby NS 13.1.4.6. NG 3.18.7.3.4.1. NS 4.4.3. gospodar NS 7.3. haină NS 9. hectar NG 3.1.6.5.4.1.8. grupă NS 2.7.11. gingie NS 10.2. hotar NS 11. grosime NG 3.1. NG 6.1. ginecolog NS 10. greşeală NS 2. grevă NS 7. graviditate NS 10.1. harnic NS 1. geologie NS 7.6.1. NS 3. grijă AV 4.14.4.4.4.4. hol NS 5. hemoragie NS 10. guvern NS 15.7. gulie NS 6.8.7.1. hotărî AV 4. groaznic AV 3.1. halbă NS 6. NG 6. greu AV 2.4.9.5. ghilimele AV 6.14. NG 7. NS 1.3.1.6.16. hochei NS 13. geograf NS 7. gravidă NS 10. gumă NS 9. gripă NS 10.3. gură NS 10.4.1. AV 4.3. gratuit NS 9. genunchi NS 10.4.2. H hai / haide /haide i AV 4. gust NG 6. NG 6. glob NS 10. gherilă NS 15.4. NS 11.17.4. gustos NG 6.1.1.2.4. NS 7.3.7.4. gras NS 1.6.4.6. grădini ă NS 2. hârtie NG 6. ghişeu NS 8. grădină NS 5. gusta NG 6. gri NG 6. grănicer NS 8.4.11.15.4.2.3. husă NS 5. NS 7. ghea ă NS 4. 389 .16.1. grabă NG 7.18. gimnaziu NS 2.7. gram NG 3. greşi NS 2.11.6.2.1.1. gros NG 3. geme NS 10.10. hipodrom NS 13.14. german NS 11. halat NS 9. geolog NS 7. NS 7. guverna NS 15.1. ginere NS 1. gimnastică NS 13.2. gogoşar NS 6. NS 1.6.9. grea ă AV 3. geografie NS 2. NS 9.3.2.2.4.8. groapă NS 11. horticultură NS 7.4.6.4.4.4. hrană NS 6.6.1.3. NS 15.

NS 1.5. investiga ie NS 7.6. injec ie NS 9.1. AV 3.1. iarnă NG 4. interzis AV 4.1. introduce NS 11. indecis AV 4. intra NG 3. infirmerie NS 10. NS 8.5.3. incorect NG 6. impresie AV 2. imagine NS 13.5.2.3.8.10.1. inegalitate NS 15.6.3. inginer NS 1.17.5.1.12.13.4. informatică NS 2.2. interfon NS 5. NS 13. impermeabil NG 6.1.7.4.2.6. industrializat NS 15. inimă NS 10. interpreta NS 13. imita ie NG 6.12. incolor NG 6. AV 3.3. interzice AV 4. incapacitate NG 6. NS 13.7. ieşire NS 13.2. 390 . ilustrată NS 8.5.4.1.4.2. iarbă NS 4. ieşi NG 3. iarna (adv.7.2.7. iar(ăşi) (adv.12. informa ie NS 7.4. NG 6.1.7.) NS 4. inamic NS 15. NS 12. interes AV 3.3.15.5. importan ă AV 3.14.2.7. industrial NS 15.14.1. industriaş NS 7.3. NS 15. investitor NS 7.7.3. NS 5.3. ierta AV 1. indiferent AV 2.1. indicator NS 8.12. infirmier NS 7. NS 7. inflama ie NS 10.3.2.3. NS 7.4. imprimantă NS 9.2.3.19.12. NS 9.2. iepure NS 4.7. influen ă NS 15. importa NS 11. interesant NS 1.2.3.10. inflama NS 10.2.14. idee AV 4. inten iona AV 4. impozit NS 7. import NS 15.1.I ianuarie NS 4. NS 7.2.1.7.1.2.2. intestin NS 10.2. investi NS 8.11.6. instala ie NS 5. infecta NS 10.5. inteligent NG 6.10.7. AV 2.7.3.5. igienă NS 10. NS 13. interna ional NS 8.7.1. incredibil AV 3. identitate NS 1. iar (conj.2.4.2.7.2.4. NS 11.5. NS 15. impozita NS 7.2.2.3.6. infec ie NS 10.4.1.2.3.3.2.10. inten ie AV 4. NS 12. ieftin NS 5.6.7.16.6.1.3. infla ie NS 15.3. industrie NS 1.3.11. intona ie AV 4.4.2.1.5.3. NS 7.3. informatician NS 7.1. indemniza ie NS 7. important NG 6. AV 4.1.10.3. iaurt NS 6. incapabil NG 6.5.10. indispozi ie NS 10.1.17.3. Intercity NS 11.11. ieri NG 4.4.2. injusti ie NS 15.3.2.3. interpret NS 13.6.3. NG 6.2.6. imposibil AV 1. NS 1. intrare NS 13.3.2.13.3.5.3.) NG 7. interjec ie NS 3. insistent NS 1.6.1. imposibilitate NG 6. interesa AV 3.2. institu ie NS 1.16. inert NG 3.) NG 4. individ NG 1.5. impresionant NS 11.2.2. insuficient NG 6. investi ie NS 8.5. imobil NG 3.5. intersec ie NS 11.7. informa AV 5.17.

iubire NS 14.1. NG 4. îndoială AV 2.4.6.1.2.1.1. înclina(a se ~) NS 12. începe AV 5. înalt NG 3.2.4.19.4.6. AV 3. închis NS 13. împinge NS 11. NG 4.5.3.) NG 4.2.5.4.1.3.1.1. iod NS 10.invita AV 4.3. în NG 3. înot NS 13.18. înso i NG 3.7.1.2.1.9. NG 7. îmbrăcăminte NS 9.2.3. NS 1.6.3. NS 15.12. înmul i NS 2. închina NS 14. însărcinată NS 10.16.2.1.17.4. împăr i NS 2. înnegri (a (se) ~) NG 6. îmbăta (a se ~) NS 6.16.1.3.3. iris NS 10. înroşi (a se ~) NG 6. iulie NS 4.1.2.5. înfrângere NG 6.2.3. irita AV 3. început AV 2.4. NS 1.2. împăna NS 6.2. NS 10. NS 1. NG 6.14.2. iubi AV 3. înăuntru NG 3.2.1. însetat NS 10.2. înghesui NG 3.3. NS 11.4. 391 . NS 15.3.2.2. înmormântare NS 1.4.4. NS 11.2. înceta NG 4. NS 3.2.3. NS 14. istorie NS 2.9. NS 14.3.1.18.1. NG 4.15.2. AV 6.5. NS 11.1.16. îngrozitor NS 1. NS 14.1. înaintea (prep. încăl ăminte NS 9.4. NS 10. AV 6.4.1. NS 11. NG 4.2.2.2.3. încotro NG 3. AV 3. Î îmbarcare NS 11.20.3.3.2. încetini NG 3.13.) NS 9. îmbrăca (a (se) ~) NS 9. înapoiat NS 15. însănătoşi (a se ~) NS 10. încărca NS 12.9 NS 13.1. încă AV 6. îngrijorat AV 3. încet (adv.1.1.1. însemna AV 5.20. însă NG 7. NG 4.4.2.1.3. înmuia NG 6. îndoi(a se ~) AV 2. încălzi NS 10. îngenunchea NS 12.1. înfierbânta NS 10.2. iudaism NS 1.17. îndrepta(a se ~) NS 12.1.3. închide NS 5. NG 6.2. încăpere NS 5.5.2.3. însorit NS 4.3.13. invita ie AV 4.4.15.3. iubit AV 1.3. NS 15.5. încântat AV 1. NG 4.3.2. islamism NS 1.1.1. însumi NG 1. îndrăgostit NS 14.3.12.2.1. înapoi NG 3.1.2. îmbolnăvi (a se ~) NS 6. încerca NS 9.2.1.5. NS 4.5.1. închiria NS 5.1.6. NG 3. încăl a NS 9. încredere AV 3. NG 7. înfrigurat NS 10. înfuria NS 10. irepetabil NG 4.1.3.18. înmatricula NS 2.1.7. NS 14. îngălbeni (a se ~) NG 6. iunie NS 4.6. NS 9. NS 13. înghe NS 4. NS 14.14.1.) AV 6.15. înnora (a se ~) NS 4. NG 7.2.3.1.2.8.1.5.3. încuia NS 12.1.5.3. încheia AV 5. NS 12.9.3.15.2.2.2.4. înainte (adv. NS 14.) NG 3. înarmare NS 15.3.4.3. AV 5.14.1.4.1.1.3. înscrie (a (se) ~) NS 2.2.10.6.3. împrieteni (a se ~) AV 3.18.8. îmbră işa AV 1. înghe ată NS 6.1.4.3.1. îndepărta NG 3.1. îngrăşa (a se ~) NS 10.8.2.1.8.3. îndrăgosti(a se ~) AV 3. împotriva (prep. înăl ime NG 3.1.1.

însurat NS 1. liber NS 6.7.7. lavabil NG 6. lână NG 6.3.2. leucoplast NS 10. lichior NS 6.7.1.5.9. NS 11. lec ie NS 2.7.4. întârziere NG 4.1.3. lactate NS 9. învă ământ NS 2.8. NS 11.prep.4.8.3. lenjerie NS 9.1.însura(a se ~) NS 14.4. întrerupe AV 5. legitima ie NS 1.5.2. lapovi ă NS 4.6.1.14. lichid NG 6.6.1. jurnalistică NS 7.1.17. întocmai AV 6.2. NS 8. întrerupător NS 5.7.4.3.4.1. NS 3.4.2. întâi AV 2. licen ă NS 2.2. întreba AV 5.4.11. libertate NS 15.2.3.1. NS 2.4.1.7. întâlni (a (se) ~) NS 14.1.2.4. lămâie NS 6.3.4.1. lene AV 3.4.1. joc NS 13. lapte NS 6.2.1. lărgime NG 3. NS 7. întuneric NG 6.3.4.5.1. înverzi NG 6. în elege AV 1.1. lent NG 7. joi NS 4.6. întotdeauna NG 4. J jachetă NS 9. NS 4. AV 3.1. laborator NS 10. NS 8.11. jazz NS 13. NS 8.8.1. NG 4. NS 11. labă NS 10. jandarm NS 8. AV 2.2. întâmpla(a se ~) NG 2. AV 5.3. jumătate NG 3.1. NG 4.10.7.9. învinge NS 13. judecător NS 7.3.3. NS 9. juca NS 13.3. întârzia NG 4.6.5. învă ător NS 2.17. întreprindere NS 1.4.2. AV 5. NS 15.3. învinuit AV 3.6. K kefir NS 6.3.1. loc.6.5.5.3. lector NS 13.3. liceu NS 2.2. întâlnire NS 14. lectură NS 2.4. L la NG 3. lărgi NS 12. lift NS 5. leu NS 1. NS 2. justifica AV 2.1.20.5.1. jur (în ~ul.2.2.1. întrebare NS 2.16.1. leneş AV 3. Înviere NS 1.1.5.7.3. însutit NG 5.3.1. legumă NS 6.1.1. kilogram NG 3.3.3.3. NS 7. 392 .3.8. NS 14.2. jurnalist NS 7.1. NS 3. librar NS 13. licen iat NS 1.5. larg NG 3. NG 5.1.1. învă a NS 2.6.2. liberal NS 15.17. NS 12.8.1.3.1.4.4. kiwi NS 6.2.7. jude NS 1.1.8.15.6.3. lac NS 4.1.) NG 4.4.4.1. jucător NS 13.4.4. NS 7. NS 13. NS 13.21. justi ie NS 15.5. NS 9. lângă NG 3.1. librărie NS 9. jos NG 3.1. NS 1.3.12.3.4.1.8. NS 3. kilometru NG 3. 63 lampă NS 5. întoarce(a se ~) NG 3. NS 3.1. lemn NG 6.19.1.

1. NS 13. NS 1. maree NS 4. Maroc NS 11.3.) NS 4. lung NG 3. NG 2. mălai NS 9. NS 9.3.19.4. AV 3.6.1. materie NS 2. NG 4. NS 1.2. NS 11.3.4.1. locui NS 1. literatură NS 2. 393 . lup NS 4. maxi NS 9. mazăre NS 6.5.5.5.3.3. literă AV 6.2.2. NS 3.12.1. mămăligă NS 6. NG 3. AV 3.4.3. matematică NS 2. liră NS 11.3.7.7. lojă NS 13.3. lungime NG 3.2. limpezi (a (se) ~ ) NS 10.1. limonadă NS 6. linişti AV 3.12. lume NG 1.4.2. loc NS 11.2.1.5.2. magistratură NS 7.1.1.3.3.19. NS 3.3.8.1. marfă NS 9.3.1.1. linguri ă NS 5.5.1. M macaroane NS 6.1.3.3.16. material NS 9. lumină NG 6. lor(pron.6.7.1.3. măduvă NS 9. matur NS 1.4. liniar NS 9.6. mănăstire NS 11. majusculă AV 6. NS 13.3.18. NS 7.13. mansardă NS 6.3.2.4.2.7.7.1.3.6. luptă NS 15. magazin NS 1. mar i NS 4. măcina NS 12.8.6.4.4.4. NS 2.17.1.2. marină NS 15. NS 15.6.6.4. linişte NG 6. lingură NS 5.1.6. maxim NG 3. mare (subst.2. mandat NS 8.3. magistrat NS 7.16.3.4.1.5. majora NS 7.) NS 4. manifesta ie NS 15. AV 6. NS 1.3.3.5. linia NS 9.3. lipi NS 8. manager NS 7. marcă NS 8.1. NS 12.7.13. maseur NS 7. lucra NS 1. lua NS 2. NG 3. NS 5.1.7.5.8. litru NG 3. 94 marocan NS 11. lucru NS 2. locuin ă NS 5.4.5. malign NS 10. mai (adv. lovitură NS 15.1.7.8. majoritatea NG 5.4.4. maiou NS 9.1.6. mamă NS 1. NG 3.2.1. magnetofon NS 13. NS 4. manetă NS 8.8.4.9. NS 13.2. NS 1. locomotivă NS 11. lipsi NG 2. NS 8. luni NS 4. masă NS 2.5.7.13. NG 5. master NS 2. linie AV 6.2.1.) AV 6.4.1.7. margine NS 13.) AV 4. maistru NS 1.6.1.5.1.1. mare (adj. NS 10. lunar NG 4. martie NS 4.1. mănuşi NS 9. martini NS 6. majoritate NS 15.1. NG 6.1.limbă NS 3. masculin NS 1. NS 9. pos) NG 1.4. maro NG 6. lupta NS 15.1.4. lovi NS 8.7.6.4. NS 13.7. mai (subst.1. lipici NS 9.4. liniştit AV 3. NS 11.4. NS 4. măgar NS 1.7. lună NG 4.8.2.14.6. NS 8. masterat NS 2.

1. mişca (a (se) ~ ) NG 3.3. NS 13.1. minge NS 13. mărime NG 3.4.3.4. meserie NS 1. motor NS 8.1.5.4.7. mort NS 10. modern NG 6. monarhie NS 15.5.2. NS 12. mină NS 9. mirosi NG 6. măsură NG 3. măsura NG 3.2. NS 12. NG 3. mită NS 15.2.1. medic NS 7. mesteca NS 12. moment NG 4. metodă NS 3.1.4. meu(adj.7.7.3. mic AV 6. metru NG 3.2. mâncare NS 6.1.1 NG 3.3. motel NS 5.2.3.4. medicament NS 10.1. mâine AV 1. NS 13.4.4. minut NG 4. mândru AV 3.1. mândri(a se ~) AV 3.7.1. NG 6.6. NS 10.4.3. NS 9. minim NG 3.7. mediu NG 3.1. mijlociu NG 3. mări NS 7.3. mână AV 1. NS 8. ministru NS 15.1. miercuri NS 4.15.1.15. NS 8. min i NS 14.1. merge NG 3.10.14. mijloc NS 7.18.1. moarte NS 10. NG 4. NS 10.6.1. medicină NS 7.5.5.8.4. motivare NS 2. mesaj NS 6. NS 8. NS 4. NG 3.2.1.1.3.2.1.3.5. molipsi (a se ~) NS 10.10. NS 13.2. mixer NS 5.măr NS 6.1. mohamedan NS 1.1.7. mira(a (se) ~) AV 3.3. NS 14.3. NS 12.2.1.1. mileniu NG 4.1.7.5. NS 13.2.7. minunat AV 3.1.2. NG 3. NS 1. NS 6.2.1. moschee NS 1.5.4.1. militar NS 15. NS 11.5.8.3.2.2.9. metal NG 6.10. măritată NS 1.3.4.5. mini NS 9. mie NG 5.8.6. morcov NS 6. NS 7.1.14. milă AV 3. merita AV 4.3.3.7.6.3. NS 3.) NG 1. mătase NS 9.1.1.1.3. monument NS 11.4. mezelărie NS 9.6. micşora NS 7.6. minciună NS 14. mobilă NS 5. mecanic NS 7. motocicletă NS 11. membru NS 7.4. mercerie NS 9. NS 13.12. monoton NS 7.2.8. mătuşă NS 1.2.1. NS 11. NS 10.1. modă NS 9.2.4.3. măsea NS 10.4.7.3.3. NG 3.pos.11.1. motorină NS 8.3.7. mondial NS 15.1.10.2.15. mărita(a se ~) NS 14. miel NS 9.3.3.3.5. NS 10. NS 13. mesagerie NS 8. 394 .2. mânca NS 6. miros NG 6.2.2. moş NS 1.4.4.1.9.4.6.3.1.2.6. NS 15. meniu NS 6. mititel NS 6. minus NG 6.4.5.4.4. meci NS 13.1. molipsitor NS 10. milimetru NG 3. miez NG 4. monedă NS 8.4. miliard NG 5.2. mincinos NS 14.1.11. NS 13.5. moale NG 6.4.2. mereu NG 4. milion NG 5. NS 9.5.1.5.1.1.

2. nostru (adj.1.10.1. AV 4.1.7.5.17.7.1.1.2.8./adv.6.12.14. 26 noră NS 1. musulman NS 1.6.3.1.2.10.pos. NS 10.4.3.8.6.3.3.2.3.mozaică(religie ~) NS 1.9.7. nară NS 10.2.1.4. munci NS 1.2.7.3.21. murdar NS 4.3.14.10.1.3.5.1.4.9.2. musafir NS 14. notă NS 2. mul umesc AV 1. NS 11. nicăieri NG 3.4. NS 1.3.4.4.2.1.2. nepromovat NS 2.1.1.11. nepoată NS 1. muşchi NS 4. NG 1.8.7.7. noi NG 1. noutate NS 15. NG 1. necesar AV 2. NS 15.16. năframă NS 9. nord NG 3. necesitate NG 6. nedreptate NS 15. NS 11.4.3.2. nega AV 5. nul NS 13.2.4. NS 13. nou NG 6.2. AV 2.8.3.2.2. neîn elegere NS 7. musta ă NS 10.14.3.1.5. NG 4. munte NS 4. AV 3.2.4.13. nevinovat NS 11.1. necăsătorit NS 1. nehotărât AV 4. NS 14.1.1.1.6.4. nimeni AV 2. mul umi AV 3.3.1. neurolog NS 10. muzician NS 7. muri AV 3. negociere NS 15.3.1. noroc AV 1. AV 5. nefericit AV 3.3.4.) NG 6.1. naşte NS 10.6. nor NS 4.1. NG 6. NS 13. normal NG 6.3.2. naşte (a se ~) NS 1. nas NS 10.10. nucă NS 6.7. noapte AV 1.3. AV 2.1. natural(adj.12. muncă NS 7.14.7. NG 4.6.8.3.2. NS 12. normă NS 7. nepot NS 1. neatent NS 2.5. NG 7.1.) NG 1.5.1.1. AV 2.3.13. NS 6.3. numai AV 4.1. nefolositor NG 6.2.2.3. nemişcat NG 3.7.2. nehot. NS 10.13.1.5.2. nici AV 1.10. normalitate NG 6.3. NS 5.7. NS 8. nuclear NS 15. negru NG 6. ninge NS 4.6.3. AV 3. muncitor NS 1. nectar NS 6.13.15.18. NS 13.1. muzeu NS 13. negocia NS 15.13. noiembrie NS 4.1. N naiba AV 3.1. NS 14.3. nailon NS 9. na ionalitate NS 1. ninsoare NS 4. nervos AV 3.1. nivel NS 8.10. NG 6.6. nevoie AV 2.1.3.1. AV 4.4.6. muzică NS 7. na ional NS 15.3. nego NS 7.1.6. noptieră NS 5.) NG 1. municipiu NS 4. nimic AV 1. NS 15. nota AV 5.1.2. nu AV 1. naştere NS 10.3. NG 1. nisip NS 4.7.2. na iune NS 15.4. nerăbdător AV 3.3.12.2.5.2.5.3.19.8. NS 1.1.2. niciunde NG 3.3. NS 6.3. NG 6. AV 2. niciodată AV 2.1. NS 15.2. neutru NS 3. musaca NS 6.7.15. 395 .1.9. AV 1.1.6.8. muscă NS 4.3.15.3.1.3.6. nemul umit AV 3. nevastă NS 1.3. muştar NS 6.6. NS 13. nişte(art.

2.5. opinie AV 5. NS 8. NS 10. obicei NG 4.1.4. NG 4. nehot. obraz NS 10.2.3.10. operator NS 7.2. omorî NS 10.18.1.1. AV 2.19.1. oaie NS 4.) NG 1.16. organ NS 9.2.12. ocupa ie NS 1.1. orfan NS 15. ortodoxism NS 1.3. orfelinat NS 15.4. ou NS 6.3.2. otorinolaringolog / orelist NS 10.1. origine NS 1. oboseală NS 10. oroare AV 3. ortodox NS 1. opera ie NS 10.6. obosit NS 10. ocupat NS 6. oval NG 6.12.1. NS 15.2.4.11. oală NS 5. opera NS 10. opacitate NS 6.1.2. oxidabil NG 6.3.12.2.3. NS 11.) NG 1.1.1. NS 13. ochi NS 1. oprit AV 4. AV 2. orchestră NS 13. NS 9. NS 2. o el NG 6.1. om NG 1. oricând AV 2.1.4.) NG 7.1. NS 14.4. pachet NS 8. oricât NG 1. opozi ie NS 15.3.5. oglindă NS 8.1. NS1.15. orar NS 2. orienta NS 11. P pace NS 15.4. organizare NS 7.14.1.2.3. oriunde NG 3.10.1.3.6.1. obosi NS 10. os NS 10.2. opac NG 6.6. oftalmolog NS 10. o et NS 6.2. obositor NS 11. odihnitor NS 11.6.1.1. AV 4.1.9.1.11.9.3. numeral NS 3.7.4.4.3.11. 6 odihni(a se ~) NS 13.5.4. ofi er NS 15.1.2. orice NG 1.5.3.3. NS 10.7.6. oaspete NS 14. obligatoriu AV 3.5.9. .2. ostatic NS 15. occident NS 15.3.1.3. NS 4.4.6.6.3.5.13.1.3.8. nume AV 1.4.1.3.2. opri (a (se) ~) NG 4.1. ospătar NS 6.6.1. NS 7.8. oră NG 3. oricine NG 1.3. 396 .3. oraş NS 1.6. NS 1. octombrie NS 4.1.3. ovar NS 10. operă NS 13. ocolit NS 11. oriental NS 15.4.nehot. obişnuit NG 6.3.8.1. original NS 9.1.4.13. oribil AV 3. occidental NS 15. oricare NG 1.10.2. nuntă NS 13.3. ospitalitate NS 14. NG 4. O o(adj.7. NS 2. NS 1. ochi( ~ -uri ) NS 6.3. omletă NS 6.15. orient NS 15. oxigenat NS 10.3.3.1.7. NG 4.1.13. ocean NS 4.4.1.2.2. opta AV 3.3. numi (a se ~ ) AV 1. ori(conj.număr NS 1.4.3. NG 6. o(art. oferi AV 4. obiectiv NS 15. numerar NS 8. orez NS 6.9. originar NG 3.4.3.1.1.3. obişnui(a se ~) NG 6.4.

parca NS 12. perfect NG 6. parlament NS 15. persoană NG 1. păduche NS 4. NS 10.2.5.10.3. pasăre NS 4. AV 1. partener NS 14.8.4.1.2.8.11. parter NS 5.5. paranteză AV 6.14.7. păr NS 1. paracetamol NS 10.3.4. pantofi NS 9. penar NS 9. perie NS 10. pedală NS 8.2.4.3.2. NS 10.7.1.3.6. patron NS 1.5. AV 1.1.1. pescuit NS 7.3.1.1.4. părea (a-i ~ bine. AV 4.1.7. pesemne AV 2. palton NS 9.11. papuci NS 9.1.2.3. pensă NS 10.6. părea(a (i) se ~ ) AV 4.6.3. parfuma NG 6. periu ă NS 10.6.. pauză NS 2.1. NS 6. NG 3. NS 13.1.8.7.6. periferie NS 5. petrecere NS 13.6.6.3. pahar NS 5.4. NG 4.4.6. până AV 1.3.1. percepe NS 12.1.8.1.9.18. pernă NS 5.1.pacient NS 10.6.7. panou NS 11.3. NG 4.10.1.7. pământ NS 4. pe NG 3. parfumerie NS 9. parfum NG 6. rău) AV 1. paragraf AV 6.1.4. pâine NS 6. pensie NS 7.2.4.3. părea AV 2.6.3. NG 7.1. petrece NS 11. perdea NS 6. permite AV 1.3.2.3.4. părinte NS 1.1.5. NS 4.17.3.3.2.4. NS 11.3. pantalon NS 9.2. personaj NS 13. pârtie NS 13. pârâu NS 4. peste AV 1. NG 4. NS 13. Paşti NS 1.1. parcurs NS 11. pastilă NS 9.4. pasager NS 11.1. palmă NS 10. pardesiu NS 9.4. pasiona AV 3.1. periculos NS 7. NG 6.7. pescar NS 7.1. parbriz NS 8. permanent NG 4. papetărie NS 9.3. parcă AV 2.4. parcare NS 6.1. NS 1. pagină NS 2. pensionar NS 7. părăsi NG 3.2. NS 13.2.5.12.1. pentru AV 1.1. patiserie NS 6. palpa NG 6. participa NS 8.3. pensiune NS 6. pardon AV 5. palid NS 10. pericol NS 15.5. pară NS 6.1. pensiona NS 7. NS 10.3. NS 11.1.3. 397 . NS 7.1.3. păcat AV 3. paletă NS 13.3.4.10.4.1.1.3.5.1. pasiune NS 14.2. paste NS 6.3.1.3.5. permisiune NS 14.6. AV 5. pansa NS 10.5.12.9.3.5.15.4. palat NS 13.7.5. pânză NS 9. pastor NS 7. pansament NS 10.8.4.1.2. părere AV 4.3.6.4.1. NS 14. pat NS 5. NS 15.11. personalitate NS 1.2.3.1. peşte NS 6.3.1.3. paşaport NS 1.3. NS 3.8. pălărie NS 9.7.

3. NS 15. pipăit NG 6. pic NG 5. pilă NS 10.14.6. pieptene NS 10. pia ă NS 1. plăcere AV 1.5.1.8.1. pica NS 2. NS 15. AV 4.1.6. ploua NS 4.4.1.3. pleca NG 3. piept NS 9. AV 3. NS 13. NS 10. plictisitor NS 11.6.3.2.4. piper NS 6. politician NS 7. pieton NS 11.4.4.20.6.7. NS 13. plantă NS 4.1.5.1. polemică NS 15.3.6.6. 398 . plan AV 4. poate(adv. pneu NS 8.2. portocală NS 6. polei NS 4. poartă NS 5. NS 10.3.5. AV 3.16. plumb NS 8. poli ist NS 7.4.7.2.6. pivni ă NS 5.1. NS 11.1.13.3.8. pod NS 5.3.2.3.7. ploaie NS 4. picior NS 10.12.2.7. por elan NG 6.3.1.3. plic NS 6. NS 10.4. NS 4.3.6. plus NG 6.1.6. plăcut NS 7.pian NS 13.16. pijama NS 9.3.3. poftim AV 4. plăti NS 6.1. portbagaj NS 8.4. NS 11.19.1. NS 13.2.19. NS 1.3. plăcute AV 1. politică NS 7. plânge AV 3. platou NS 5. poli ie NS 8.4. pisică NS 4.9.1. pofti i NS 14.5.6. plămân NS 10. picta NS 13.1.1.2. NS 8. plapumă NS 5.6. piscină NS 13.3.1.7.3. porcărie NG 6. pilot NS 7.3. pictură NS 7. politicos NS 1.2. AV 2. NS 13.5.1.2. plajă NS 4.3.2. poseda NG 7.11.2.7. plăcea (a-i ~ ) AV 3.6.2. porc NS 9. NS 11.2. pofti AV 1.1. NS 12. pistă NS 13.6. porni NG 3.8. plăcintă NS 9.1.4.14.9. pierde NG 6.1.2. NS 6.1. plângere AV 4.7.10. picătură NS 9.1.4. pictor NS 7.2.4. plural NS 3. pitoresc NS 4.2.1.17.4.4.2.10. NS 5. polua NS 15. pompa NS 8.7. pipă NS 9.6.1.2. poluat NS 4. piesă NS 13. picura NS 4. plin NS 8. NS 13.8. pix NS 9. poezie NS 13.2. plimba(a se ~) NS 12. pleoapă NS 10.7. piersică NS 6. podiş NS 4.2.12.3. NS 11. piure NS 6.2. AV 4.1.8.1.1. plastic NG 6.5.3.) AV 2. NS 9.6. poet NS 13.4.5. poluare NS 4.1.4.12. pipăi NG 6.1.1. NG 6.2.7.4.2.1.4. AV 3.7. plâns NS 10.3. poimâine NG 4. pieptăna NS 10.2.4. popula ie NS 15.3. picant NG 6.2. planetă NS 4. platformă NS 15.1.10. piele NG 6.1. NS 9.7.1. poftă AV 1. NS 8.

preciza AV 5.1. pre ui NG 6. NG 6. NS 4. primăvara NS 4. prost NS 1. proaspăt NS 9. predicat NS 3./adv.5.19.1. AV 5. prezenta AV 1.1.6.1.5.3.14.16.2.1.4.4.6.2. problemă NG 1.posibil (adj. profunzime NG 3.3.3.2.8.4. profesionist NS 7.12. priză NS 5. NS 12.7. post-restant NS 8. NS 5.7.7. NS 8. probabil (adv. prefix NS 1. practica NS 13.2.5.2. prepozi ie NS 3.3.1. pre NS 9. poşetă NS 9.4. presa NS 13. prim(ul) (num.16.1.1.4.5. profund NS 3.2.2.2. practic NS 1. NS 2.3. protesta NS 15.1.1.2.4.2.3. promova NS 2. promite AV 4. prezervativ NS 10.3. 399 .1.2.1.7. NS 5. produs NS 15. printre NG 3. prescrie NS 10.11.1. prietenie AV 1. pregăti AV 4.5.ord.1.4.10.17. NS 1.2.2.1.4. protest NS 15.3.6. NS 7.1.4. preface(a se ~ ) NS 14.3.11.1.3.3.6. prefăcut NS 14. prea NG 5. produce NS 15. NS7.1.3. NG 4. pricepe(a se ~) AV 2.2.6.17. povestire NS 13.1.4. NS 7.1.12. . prăjit NS 6. post NS 1. NS 3.12.) AV 2.15. prin NG 3. preocupa AV 3. preot NS 7. preface NS 12. procuror NS 7. poştă NS 8.3. protestantism NS 1. programator NS7.15.3.3. propune AV 4.3. proprietate NG 7. preşedinte NS 15.2.11. profesor NS 2. NG 6.3.) AV 5. potrivit NG 6.16.2.6.14. NS 2.2.3. probă NS 2. primăvară NG 4.4.) AV 2.2. NS 2.14. pronun a AV 6.1. AV 2.3.2.1. precipita ie NS 4.4.7. prorector NS 7.1. prăjitură NS 6. program NS 2. propozi ie NS 3.3.5.14.4.3.6. pricepe NS 3. pretinde NG 2. prezent NG 2. prezentator NS 13. profesie NS 1. protestant NS 1.5.7.2. potrivi NG 6.2. NS 6.2.1.4. primi AV 4.3.5.17. prânz NS 6.5. presă NS 7. NS 1.1. presiune NS 8. posibilitate NG 6. prăji NS 6.5.15.8.3.7.2.1.2. prelua NS 12.4. preocupat AV 3.3.1.2. provoca AV 3.1. prenume NS 1.7. promisiune AV 4.2. producător NS 13.1. prosop NS 6.6. procura NS 9.5. AV 2. preveni AV 2. prevedea NS 4.9. NS 3. NS 13. preda NS 2.14. prieten AV 3.7. poştaş NS 8. proveni NG 3.1.2.3. proprietar NG 7. pronume NG 1.1.1. preferat NG 6.4.4. proba NS 9.1.6.3.5. prelungi NS 8. NG 5. prefera AV 3.1.1.5.

400 . prună NS 6. râde NS 10.3.5.3.proză NS 13. punct AV 6. NS 10. NS 13. NS 14. repara NS 8.3. reclama AV 4.1. purice NS 4. pulmonar NS 10.3. impers.2. repara ie NS 8.1. loc. regizor NS 13.4. pulover NS 9. regiune NS 4. NG 6.6.8.2.9.15. râs NS 10. AV 1.4.14. răscumpărare NS 15. NS 15. puşcă NS 15.) AV 1. receptor NS 8. NG 7. pupilă NS 10. rău (adv.2.3. psihiatru NS 10.2.17.1.1. NS 2.7. NS 4. refuza NG 6.3. pui NS 1. refuz AV 4.18. rece NG 6.2.17. NS 13. pune AV 4.1.19. NS 13.1.1.3.2.7.14.17. răceală NS 10.6.4.3. NS 13. răni NS 10.2. putea AV 1. rămâne AV 1.7.1. pur NG 6.12.3.12.2. AV 3. referitor ( ~ la.3. NS 4.9.5.3. răcoare NG 6.1. NS 12.1. pu in AV 1.2. NS 1. rază NS 10.1.2.7./adj.5.2.5. răpi NS 15.2.) AV 6.5.1.6. remunera ie NS 7.13. NS 3.4. radieră NS 9.4.14.4. NS 10. NS 15. AV 2.1. AV 2.1.15.3.3.3.1.3.7.6. AV 2.2.4.3. rătăci NS 11. recep ioner NS 7. NG 6.6.7.3.7. realizator NS 13.12.11. rebel NS 15.2. putea(a se ~ .3./adj.1.4.1. NS 1.8.1.4.17.6. reduce NS 7.3.4. reformat NS 1.3. recapitula NS 2. rasol NS 6.14.9. remarcabil NS 13.1. NS 8. răsuci(a se ~ ) NS 12. NS 15.3.3. NG 4.4.) AV 2. ra iune AV 2. reformă NS 15. radio NS 13. realiza NS 7.6. pumn NS 10.6.5. redactor NS 7.5.1.18.2. putere NS 15. rata NG 6.1.1. răspuns NS 2.7.4. regreta AV 1. puternic NS 10. răspunde AV 5. recunoştin ă AV 3. rând NS 13.4. referi(a se ~ ) AV 5.10.20.1.6. ) AV 5.2. răpitor NS 4.2.14. rar(eori) NG 4.1.7. radiografie NS 10.3.1. AV 3. . râu NS 4. răci NS 10.6. .1. rector NS 7. reglementar NS 11. război NS 15.1.3.7. rar (adv. rapid NG 3. remorcă NS 11.21.21. purta NS 1. NS 10.1. AV 4. răbdare AV 3.6.11. NG 6.8.2. religie NS 1.1. AV 4. reclama ie AV 4.1. publicitate NS 13.3.22.prep. ra ă NS 4. regim NS 6.5. recunoscător AV 3.6.1.3. R rachetă NS 13. pulpă NS 9. puls NS 10. renovat NS 5.3.1.1.2. AV 2.6.1.3. recep ie NS 6.7.7.2. rană NS 10.3. reducere NS 9.2.7. rela ie NS 7. rade NS 10.

reprezenta ie NS 13.6.7. revoltă NS 15.3.4.6.1.12.4. sat NS 1. revedere AV 1. re etă NS 10. rumeni NS 6. rezumat NS 2. sana NS 6.6.2. reuniune NS 14.15. NS 4. reportaj NS 13.2.3. retribu ie NS 7. NS 4. revistă NS 13. reziden ă NS 11. NS 3. reuşită NG 6.2. rezervor NS 8.8. repulsie AV 3. reuni NS 14.1.2.13.7. rezuma AV 5.17.1.3.2. salva AV 4. sau AV 2.7.8. sălta NS 12. NS 3.1.3. sălbatic NS 4. restitui NS 11. reumatolog NS 10.6.3. salon NS 5. sanatoriu NS 10.4.5.5.1.4. roşie (pătlăgea ~ ) NS 6. NG 3. risipi NS 15.9.2.3.2.6. reporter NS 13.7. NS 6.3. sarcină NS 10. NS 2.9. .2.1. respinge NG 3.6. reuşi NG 6.7.4.4. NS 12. roman NS 13. NS 9.1.1. rotund NG 6.3.2.repede AV 6.2. NS 7. roz NG 6. rinichi NS 9.5.1.4. roşcat NS 1.11. română (limba ~ ) NS 11.3. revendicare NS 7.4.1. reumatism NS 10. rezulta AV 5. săptămânal NG 4.4.1.1.2.6.18. NS 7. revendica NS 15. NS 15. ruga AV 1.3.3. rom NS 6. robinet NS 5.1.4.1.4. rulotă NS 6. NS 13.8.6. satisfăcut AV 3.3. salutare AV 1.5. roată NS 8.12.18. respins NG 6. NS 10.5. revolu ie NS 15.2.7.1.6. reprezentant NS 15.1. sardine NS 6. rezident NS 11. NG 7.5.3. sarmale NS 6.3. salvare NS 10.7.1.4.1.4. rupe NS 10.4. rezistent NG 6.3. sare NS 6. respecta NS 7.14. reveni NG 3.5. riglă NS 9.1.7.5. sandale NS 9. repeta NG 4.3. sănătate AV 1. retroproiector NS 2. rezervă NS 8.5.5. ridica NG 3.2.1.3. NS 7. NS 13.4. AV 4.1.3.3.3.16.4.6. salată NS 6. NS 13.4.1. rochie NS 9.6. NS 2.6.6.6.6. NS 2. salam NS 9.4.1.5. roşu NG 6.6.2.6. rol NS 13.3. România NS 11.2.4. rezonabil NS 9. salut AV 1. repeti ie NG 4.2. săptămână NG 4.5.1. NS 2. retrage AV 4. restaurant NS 1.3. român NS 11. rutier NS 8. sacou NS 9.7. S sacoşă NS 11. sală NS 2.8.5.2.1.1.4.9. respect AV 1.2. salariu NS 1. resemna AV 3.2. NS 13. .1. re ine NS 7. rugbi NS 13.7.1.2. rezerva NS 6.13. 401 .1.1.

2.3.7. secundă NG 4. sătura NS 6. schimba NG 4.2.3.4. NS 13. sec NG 6.1. senator NS 15.6.2.3.2.4. NS 8.7. AV 1.7.20.pos.3. sânge NS 10.3. singular NS 3.2.1.12. scriitor NS 7. sculpta NS 13. sfat AV 4. NS 9.1.1. siguran ă NS 7. sărut NS 14.1. NG 4.5.1. scor NS 13. săpuni NS 10. silă AV 3. scund NG 3. sfătui AV 4.) NG 1.3. schemă NS 2.6.4. sărăcie NS 15.1.5. NG 6.1. sfert NG 3.3.4. scula (a se ~ ) NS 12.5.7.1.1. scaun NS 5. schimbător NS 8.6.6. NS 2.3.3.6.1.4.9.1. NS 1.refl.1.2. semna NS 1.1. NG 3. servicii publice NS 1.1. semn AV 6.10. septembrie NS 4.4. său(adj. servus AV 1.1.19.5. se (pron.8.2. NS 15.5.3. AV 3. sinucide( a se ~ ) NS 10.15.) NS 10. sfârşit AV 2. schi NS 13.9. sex NS 1. NS 13. scurt AV 5. sindicat NS 7.5.6.7. semăna NG 7.2.2. sculptură NS 13.14. NS 3.6.8.1.1. sâmbătă NS 4.1.17.1. NS 3.18.1.2.5.10.2. scădea NG 6. semnătură NS 1. scuza (a (se) ~ ) AV 1. NS 13.7. secretar NS 2.8.6.) NG 1. scoate NS 8. NS 5.3.5. scrie AV 6.17.2. scriere NS 2. sete NS 6. AV 2.3. scrum NS 9. NS 3.1.1.17.9.3.1. scară NS 5. AV 1.4. NS 2.2. NS 12. sculptor NS 7. seară AV 1.4. sărbătoare NS 4.18.1. sedilă AV 6.1. scutura NS 12. seringă NS 9.1.4./ adj. NS 7.2. singur NS 14.3. scaun(proces fiziol.3. NS 2.5. sigur (adv.3.2. scuză AV 1. sintetiza AV 5.1.1. NS 13. scrisoare NS 8.10. NS 11. secretariat NS 7.3.1. separa NS 15.7.1. săpunieră NS 10. simpatic NS 1.1.2. NS 13.5.1.1. sinagogă NS 1.3.1.5.2. sim i (a (se) ~ ) AV 3.4. AV 2.1. seminar NS 2.5. sens NS 3. NS 12.3.1. scrumieră NS 9. NS 7.18.7. săruta AV 1. senza ie NS 12.8. NS 1.1. simpatizant NS 14. similar NG 7. simpatiza AV 3.6.2.5. sângera NS 10.1. simultan NG 4.2.6. sătul NS 6.1.2.7.5.7. semafor NS 11. schi ă NS 11.3. sărac NG 6. sărbători NS 13.1.2. NS 5.3. NS 10.3.5.2.3. sări NG 3.1.4.1.2.8.1. semestru NG 4.) AV 1. schimb NS 8. sector NS 15.5.săpun NS 10.3. simplu NS 6. scump AV 1. secol NG 4.3.5.4. NS 10.4.3. 402 .4. servi NS 6. NS 14.5. sentimental NS 13. sărat NG 6.1.

3. spre NG 3.) NG 3.5. NS 11. solidar AV 3. strica NS 9.2. spera AV 3. sta iona NS 11.1.1. NS 9. sticlă NG 6.3.2. NS 10.1. stare AV 2.3.1. loc.4. sprijin NS 15. NS 14.1. NG 7.prep.8. stânga (în/la ~ . străbunic NS 1.2. slip NS 9.4.4.4.14.1.16.2.15.2.1.1.4.6.7.4. solar NS 15. striga NG 6. sosi NG 3.2. NS 8.7. specializare NS 2. NS 1. NS 11.2. NS 15.) NS 10. societate NS 15.6.1.18. sta ie NS 11.1.8. stimat AV 1.3.6. spăla (a se ~) NS 5. sistem NS 15. somn AV 1.1. 218 solidaritate AV 3. soacră NS 1.4. NS 13.3.2. slăbi NS 10.6. în ~le . NS 9. spaimă AV 3.15.7. loc.3. NS 10.2. NS 15.4.15.4.8. stil NS 13.3. stomac Ns 10.1.2.6.2.7.7.5. NS 15. spate (în ~ .) NG 3.4. stomatolog NS 10.3.3. strecura NS 6. solu ie NS 10.3. strâmta NS 12. NS 15.11.14. stropi NG 6. străin NS 1.6.12.2.5. strugure NS 6. somn(peşte) NS 9. NS 5.5. sprânceană NS 10.6.1.2.4. NS 3.7. .adv. AV 4. stetoscop NS 10.2.1.4.3. socru NS 1.18.2.8. speran ă AV 3. solid NG 6.2.6. NS 10. spor AV 1.18.2. smântână NS 6.2.1.3.8. spate(subst. strigăt NG 6. sublinia AV 5.1.1.1. NS 15. NS 5.1. rău) AV 4.4. NS 9. NS 10. sub NG 3.1.9.1. soare NS 4.6. adv.1.3.2.6.) NS 15.3. sport NS 13. 403 .17.2.2.2. spune AV 2.1.12.4. socialist NS 15. strâmt NG 3.15. NS 14. NS 10. spirt NS 10. NS 12. stinge NS 5. sparge NS 6./prep. slab NS 1. studia NS 2.1.2.2.4. subiect NS 3.1.4.3.1. solist NS 13.2. sociologie NS 7. subinginer NS 1.1.3.3.3. stimă AV 1.1. socialism NS 15.4.14. soi AV 6.1. stâng(adj.3. sociolog NS 7. substantiv NS 3.6. stofă NS 9. spectacol NS 13.4. student NS 2.1.5.1. sportiv NS 7. soră NS 1. spital NS 7.2.2. soteu NS 6.4. statuie NS 11. stat NS 15.2.3. so ie NS 1.5. sta (a-i ~ bine.7. sonerie NS 5.3.5. subsol NS 5.sirop NS 6.14. subsidiu NS 7. soldat NS 15. stea NS 4.3.1.3.9. slujbă NS 1.1. sobă NS 5. so NS 1. stadion NS 13. slănină NS 9.2.1.1.2. speria(a se ~ ) AV 3. spaghete NS 6. subordonat NS 7. NS 13. NS 15.1. stradă NS 1.5. NG 5.2. sprijini(a se ~ ) NS 15.1.1.

4.2.3.1. taxe NS 5.3. NS 6. şocant NS 9. şosea NS 11. sută NG 5. tablete NS 9. suc NS 6. tâmplă NS 10.10.15.3.5.5.5.9. tău(adj. NS 3.4.18.4.10.4.3. suplu NG 6.1.3.2. şef NS 1.3. ştiin ele naturii NS 2. NS 10.pos.14. ştergar NS 10. sugera AV 4.1.4. târziu NG 4.2.5.2. tartă NS 6.3. şomaj NS 1.4.3. şi AV 5. supozitor NS 9.3. tampon NS 10.1. NS 13.14. tanc NS 15.1.17.6. NG 5.1. NS 8.1.4.5. şes NS 4. supă NS 6. surprinde AV 3. 404 . sutien NS 9.4.9.7.2.9.3.2.1. tânăr NS 1. Ş şah NS 13. tare AV 6.18.17. sus NG 3. NS 1. târg NS 9. taur NS 1.9. NS 11. tacâm NS 5.1.7.3. talpă NS 10.6.7. ştiin ă NS 7.2.12. NS 2.3.7.1.4.12. AV 2. NS 1.7. suficient NG 5.1.2.2.1.3. NS 1. surpriză AV 3.17. NG 6.7. subven ie NS 7. tabacheră NS 9. T tabac NS 9. şuncă NS 9. tată NS 1. şoaptă NG 6. NG 7.18.4.2.1.6.18.3. NS 11. suportabil NS 1.6. NS 4.3. suporta AV 3. suferin ă NS 10.1. sugestie AV 4.2. şofer NS 7. tablou NS 5. tablă NS 2. şedere NS 11. şomer NS 1.4. AV 4. şni el NS 6.1.9.4.1.6. şampona NS 10.5. tâmpit NS 1. taior NS 9. talie NG 3. sufragerie NS 5. NG 6.5.2.18. şort NS 9.9. Tarom NS 11.1. tarif NS 7. AV 2. talk-show NS 13.3. şantier NS 7. şampon NS 10. sud NG 3. NS 13.6. şcoală NS 1. şalău NS 6. sus inător NS 14. NG 6. şarpe NS 4. tactil NG 6.4. NG 7.4.1. şopti NG 6.16.2. şosete NS 9.2.5.sub ire NG 3.1. tăblărie NS 8.3. şopârlă NS 4.17. tăia NS 10.3. supăra(a (se) ~ ) AV 1. şale NS 10. şaten NS 1.6.7. suferi NS 10.3. succes AV 1. AV 3.1.1. supravie uitor NS 10. şti AV 2.2. supravie ui NS 10.4.3. şterge NS 9.12.5.4.2. şuvi ă NS 1.1.1.1. ştire NS 13.1.4.1 surprins AV 3.3.1.3.21.4.1.1. table (joc) NS 13.6.3.1.6.1.1.5. NG 6.3.17.4.) NG 1.1. şoarece NS 1.11.1.1.3.7. NS 15.12.

3.2. telegramă NS 8.7.6. tranzi ie NS 15. temperatură NS 4. transfer NS 8.16.3. tip NG 1.1.2.10.3.1.1. telespectator NS 13.4.13.3. tensiometru NS 10.6. trage NG 3. NS 11.1. trimestru NG 4. tractorist NS 7.1.5. teren NS 6.3.3. trăi NS 10. transfera NS 8.3. .2.16.1.12.4.1.1. NS 2. tradi ional NS 3. telefona NS 1.4.4. trata NS 10. tinichigiu NS 8. totdeauna NG 4.5. tercot NS 9. tranzita NG 3. totalitate NG 5. trupă NS 15. NS 5.1. transparent NG 6.1.3. transfuzie NS 10.4.1.19.1.3. NS 7.2.3.8.1.4. tun NS 15.8. total NG 5.2. tricou NS 9.) NG 5.4.10. NS 1. NG 3.1.1.9.1. tonă NG 3. AV 4.7.1. NS 1. tenis NS 13. transforma NS 12.3. 405 .2. timbru NS 6.13. toxic NS 7.4.1.3. tocăni ă NS 6. tufă NS 4. NS 13. teroriza NS 15.10.3. test NS 2.2.4.2.8. trece AV 5. triplu NG 5. tu NG 1.3. teroare NS 15.3.4.8.4. triste e AV 3. tehnician NS 1. NS 10.4.2.6. tigaie NS 5.6.5.3.2. NS 11.1. tricotat NS 13.6. NS 12. teme(a se ~ ) AV 3.7.2.) NG 5. telex NS 8. telegrafist NS 8. NG 3.2.2. tort NS 6. telejurnal NS 13.3. telefon AV 6. NS 10. tot (pron.adj.7. tehnică NS 7. termina AV 5. NS 13.5.2.2.1. NG 6.1.1.2.1.1.6.3. tocat NS 9. tendin ă NS 15. NS 6.4. NS 13.15.7. tunde (a se ~ ) NS 10. terasă NS 5. trunchi NS 10. NS 1.3.3.2. AV 3. trimite NS 8.2.1.teamă AV 3.14.7.13.4.1. timp NS 3. NS 4.1. ton NS 8.14.3. triunghiular NG 6. nehot. NS 11. NS 1.2. tenişi NS 9. transparen ă NG 6.3.4. NS 2.3. tragedie NS 15. temperament NS 1.2.3.2. tinctură NS 10. trimestrial NS 13.3.1.7.3. treaptă NS 5.4.1. trotuar NS 11. Ns10.17.1. termometru NS 10.17. NS 13.4. trecut NG 4.5. traduce NS 3.6.10. titlu AV 6. telegrafia NS 8.1.3. transport NS 11. tratament NS 10. toaletă NS 6.2.4. NS 4. tot (adv.4. teatru NS 7. temă NS 3.3. templu NS 1. toca NS 12. terapie NS 10. toamnă NG 4. AV 3.2.4. trebui AV 2.3. traversa NG 3.13.8. transmite NS 13.2.1.2.4.2. tremura AV 3.1. terorism NS 15. tratat NS 15.2.3.4. NG 6. NS 15.3.4.1. trezi (a se ~ ) NS 6. NS 6. trist AV 3.2.1.9.

NS 1.6. NS 13.4. UE / Uniunea Europeană NS 15. urină NS 10. NG 3.7.1.1. valabil NS 10.4.1. umfla NS 8.6.1.1. urgen ă NS 10.1.4. unire NS 15. NS 10.4. urât NG 6. ipa NG 6..6. urs NS 1. umbla NG 3. ipăt NG 6.16. NS 10. eavă NS 8. ân ar NS 4. uter NS 10. urgent NS 10.18. un(ul) (adj. universitate NS 2. ine NG 2.1. uda NG 6.14. usturoi NS 6.10. tuse NS 10. NS 7.1.3.7.2. ud NG 6. tutungerie NS 9.1. umezi NG 6. U ucide NS 10.2. urma NS 1. tutun NS 9.1.3.1.4. ară NS 1.6.2.2./pron.6. uita AV 2.7.5.17. NS 10.4. tunisian NS 11.3.6. unghie NS 10.7. NG 4.4. NS 4. uita(a se ~) NS 10.1.3.4. NG 6.1.3. opăi NS 12. uşor AV 2.4.1.1.1. ultimul AV 5. 406 . ura AV 1.) NG 1.1. unealtă NS 7.3.6.9.1. urina NS 10. ăran NS 1. vai (interj.2. NS 12.6.) NG 1.2. unitate NS 15.4.3. unguent NS 9.3. turn NS 13.12. umed NG 6.3. uzină NS 1. NG 6.7.3.6. ulei NS 6.21.4.2.14. V vacan ă NG 4.1.7. unde AV 1.3.3.19.1.1. vaccin NS 10.1. igară NS 9. turna NS 12.1. NS 3.3.6. uscat NG 6.4. umăr NS 10.1.3. umflătură NS 10.7.11.3.14.1.nehot.11. elină NS 6.1.1. NS 4. NS 11. tuşi NS 10.1.7.8. ureche NS 10.17. un (art. uli ă NS 1.1. NS 3. uică NS 6. undă NS 4.4.4. NS 10.1. AV 2.4.7.) NG 5.3. NG 4.17.2. NS 4.1.6. NS 2.2. AV 3.7. unt NS 6. NS 11. uni (a se ~ ) NS 15. usca NG 6. nehot. NS 2. una (pron.1. urla NS 10.3. unic NG 4. uscător NS 10. NS 4.1. NG 6.4.Tunisia NS 11.) NS 10. NS 1. NS 12.nehot.6.7.4.3. utiliza NS 11.7.6. unu(num. urmări NS 12.2.4.3. NS 10. uneori NG 4.3.1. val NS 4. turist NS 11.16.1.14. urca NG 3.6.1.10. undeva NG 3. NS 11. unchi NS 1. turism NS 7. urî AV 3.6.6. NS 11.9.4.4. următor NG 4.8. NG 3.2. urban NS 8. umple NS 8.3.4.3.2.12.2. vacă NS 1.3.) NG 1. NS 15.3.1.17. NG 3.pron. util NG 6.14.4.3. uşă NS 5.

5.6. voluminos NG 3. vameş NS 8. vedea AV 2. vostru(adj.6.2.1.1. vişină NS 6. vânătă NS 6. vertebră NS 10.1.4. vorba AV 6.1.6.5.2.nehot.6.2.4.5.5. vital NS 10.1. valiză NS 11.6.4. NS 11. valora NG 6.1.2. vârstă NS 1.4.2. veni NG 3.4.4.1. veşnic NG 4. voi (pron.2. vizibil NG 6.2.2. veston NS 9. vezică NS 10. vinovat AV 3.4. NS 11. voie AV 1.) NG 1.. NS 5.3. vorbi AV 5. verifica NS 8.17.1.6. vreo(adv.1.5. vană NS 5.7.3.8.4.3. veioză NS 6.1.1.8. visător NS 10.7. verb NS 3.valabilitate NS 11.1.13. viscol NS 4. vâscoză NS 9. vreun(ul) (adj. vechi NG 6.1. vest NG 3. veritabil NG 6. voma NS 10. vânt NS 4. NS 14. valută NS 8.4. vizavi NG 3.12. vestă NS 9.1.5.1.6.4./pron. vulgar NG 6.9.3. valoare NG 6. vară NG 4. via ă NS 10.1.5. victorie NG 6.17.6.2.8.7.1.2. versant NS 4.7.1. vesel NS 1. vechime NS 7. NS 15. vinde NS 8. NS 13.1.3.3.1. vrea AV 2. vânzător NS 1.2.7. vomă NS 10. volan NS 8.3.4. vota NS 15. vamal NS 11.) NG 5. vascular NS 10.5.5.3. vineri NS 4.3. vârf NS 4.3. volum NG 3.3. vioară NS 13. viză NS 8.4.1. NS 3. viitor AV 1. NS 8.11. vis NS 10.3.5.4. .1. 407 .1.8.4.2. vegetarian NS 6.7.1. pos.11. virgulă AV 6. văduv NS 1.3. NS 12.5.4. NS 8.1.4.3. vara NS 4.8.2. NS 11.2. vină AV 3. visa NS 10. verificare NS 2. vopsi NS 10. NS 9.1.5.7. vindeca NS 10.6.1.6.nehot. vreme NS 4.1.1. varză NS 6.2.1. NG 4.2. vărsa NS 12. vomita NS 10. vitamine NS 10. vizita NS 14.4.1. verde NG 6.5.12. NS 15.4. vas NS 5. vamă NS 11. vitezometru NS 8.2. vin NS 6. vi el NS 9. vale NS 4. vira NG 3.) NG 1.4.1.) NG 1. vizibilitate NG 6.pers.4.4. vânzare NS 8.) NG 1.6.2.7. AV 4.4. NS 8. viteză NG 3.3. văita (a se ~ ) NS 10. NS 14. vânat NS 9.4.1.1. NG 6. vreo/ vreuna(adj.5.3.4.2. NS 11. viu NS 10.3.4.1. vază NS 5.3.4. AV 3. vegeta ie NS 4.3.4. vedere NS 6.8. NS 11./ pron.3.

zero NG 5.7. ziarist NS 7. zonă NS 4. zi AV 1. zilnic NG 4.5.1.1.1.4. NS 4. NS 13.3.8. NS 5. zgomotos NS 4. zgomot NG 6.7.2. ziaristică NS 7.c.7. zăpadă NS 4.17. ziar NS 13.7. zebră NS 11.9.4.2.7. zice AV 6.2.2. 408 . whisky NS 6.1.4.1. zidar NS 7. NG 4. zmeură NS 6. zugrav NS 7. NS 7. W w. Z zacuscă NS 6.4.2. zori NS 11. zecime NG 5.7.4.1.5.vulpe NS 1.

Bibliografie J van Ek. Bucureşti. Mioara Avram. 2000.. Volume II: Scope. a IV-a. 1971. 1997. Cuvintele limbii române între corect şi incorect. 1986. J. 409 . Edizioni del Consiglio d’Europa. Victoria Moldovan (eds. Objectives for foreign language learning.).A. UnNiveau Seuil. van Ek. J. Mircea Goga. Editura Echinoc iu. J. Threshold 1990. Cambridge University Press. EDP. van Ek. Hatier. Pascoal. Grammaire du roumain. 1988. Council of Europe Press. 1982. Nivel limiar (Para o ensino / Aprendizagem do Portugues como lingua segunda / lingua estrageira). M. Editura Echinoc iu. Meira. van Ek şi J. Cluj. Cluj. ed. Lucia Uricaru. Editura Echinoc iu. 1981. 2001. Verbes roumains. J. Objectives for foreign language learning. Strasbourg. Româna cu sau fără profesor. Cartier. The Treshold Level. Vocabularul minimal al limbii române pentru studen i străini. Volume I: Scope. Trim. 1987. Maria Iliescu şi echipa. Cluj.M.L. Romanian Grammar. Nora Galli de’Paratesi. J. Gramatica limbii române. 1981. Liana Pop. 1995. Daniel Coste et collab. Verbe româneşti.A. Romanian verbs. Livello Soglia. Trim. J. Liana Pop.A. Council of Europe Press. A. Casteleiro.