You are on page 1of 101

~ Iasi 2010~

CUPRINS CUPRINS
CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi ........................................................ 2
I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate .......................................................................................................................... 2
I.2 Organizarea internă ..................................................................................................................................................... 4
I.3 Structura personalului ................................................................................................................................................. 6
I. 4 Relaţiile cu exteriorul ................................................................................................................................................. 8
I.5 Relaţiile cu autorităţile publice ................................................................................................................................... 9
CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA indicatorilor financiari la spitalul „ Sf. maria” iaŞi ........................................... 11
II.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari ................................................................................. 11
II.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi ............................................................................................ 13
II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi ......................................................................................... 15
II.4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat ....................................................................................... 20
II.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local .......................................................................................... 31
S U M A ...................................................................................................................................................................... 36
II.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge două etape: .................................................... 36
CAP.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.Maria” Iaşi ................................................................................................... 43
III.1.Surse de finanţare din bugetul statului ................................................................................................................... 43
III.2.Din bugetul local .................................................................................................................................................... 53
S U M A ...................................................................................................................................................................... 58
III.3. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi ..................................................................... 63
III.4. Din fondurile cu destinaţie specială ....................................................................................................................... 65
III.5.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE .................................................................................................... 70
III.6. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE ..................................................................... 73
III.6.1.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE FIXE ................... 73
III.6.2.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA STOCURILOR ............................................ 76
III.6.3.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE, MATERIALE
SANITARE, OBIECTE DE INVENTAR .................................................................................................................. 78
III.6.4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII ...................................................................................................... 80
III.7. Cheltuielile bugetare efective ............................................................................................................................... 84
CAPITOLUL IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA” Iaşi ........................................................................... 87
IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria” ........................................................................... 87
IV.2. Bilanţul ................................................................................................................................................................ 93
IV.3. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice ................................................................................................. 94
IV.4. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor ..................................................................................................................... 96
IV.5. Raportul de analiză pe bază de bilanţ .................................................................................................................... 98
Bibliografie ....................................................................................................................................................................... 100
CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru
Copii “Sf. Maria” Iaşi
I.1 Scurt istoric şi obiectul de
activitate
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru
Copii „Sfânta Maria” Ia i a fost înfiinţat ș
în 1970 în actuala locaţie prin unificarea
tuturor structurilor pediatrice existente în
Iaşi (Spitalul Israelit, Spitalul Caritas,
Spitalul Sfântu Spiridon).
2
În structura iniţială erau incluse 2 secţii de Pediatrie, o secţie de Chirurgie Pediatrică şi
Ortopedie, secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, secţia Oncologie şi secţia de Prematuri.
Profilele clinice sunt în marea majoritate unice pentru toată zona Moldovei. Secţiile şi
compartimentele de înaltă specialitate funcţionează începând din 1991 şi au vechime între 11 şi 13
ani şi sunt deservite de medici cu a doua specialitate sau competenţă.
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" asigură asistenţă medicală pediatrică de
înaltă specialitate pentru municipiul şi judeţul Iaşi precum şi pentru cele 7 judeţe ale Moldovei.
Conform Legii nr. 27. din 18/06/2003, denumită şi Legea spitalelor, spitalul este unitatea
sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care
asigură servicii medicale.
Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare şi paliative,
de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-nascutului.
Spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei, potrivit competenţelor stabilite
de Ministerul Sănătaţii.
Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor
nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea
condiţiilor de cazare, igiena şi alimentaţie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii, ce determină prejudicii cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente. Pentru
prejudicii cauzate pacienţilor din culpa medicală, răspunderea este individuală.
Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricarei
persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică.
Problemele de etică şi deontologie profesională sunt de competenţa, după caz, a Colegiului
Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România sau a Ordinului Asistenţilor
Medicali din România.
Pentru a putea funcţiona în condiţii de normalitate, spitalul trebuie să îndeplinească
condiţiile de autorizare sanitară de funcţionare şi, după caz, de acreditare prevăzute de lege.
Spitalele sunt obligate să deţină sau să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.
Spitalele care nu obţin autorizaţia sanitară de funcţionare, în termenul prevăzut prin norme
elaborate de Ministerul Sănătatii li se suspendă activitatea parţial sau total. Taxa de acreditare se
suportă de spital. Nivelul taxei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Comisiei
Naţionale de Acreditare a Spitalelor. După acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalele
intra în procesul de acreditare, care se efectuează la cererea spitalelor. Acreditarea garantează
faptul, conform articolului 13 din Legea nr. 270, că spitalele funcţionează la standardele stabilite
3
potrivit Legii nr. 270, privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând
calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.
Acreditarea se acordă de către Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor, instituţie
autonomă de drept public, cu personalitate juridică, sub controlul Parlamentului, şi conferă
spitalului dreptul de a intra în raporturi contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
O data la 5 ani spitalele sunt suspuse areacreditarii.
Infiinaţarea sau desfiinţarea spitalelor publice se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Sănătaţii, cu avizul consiliului local, respectiv judeţean.
Reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice se aprobă prin
ordin al ministrului sănătatii, la propunerea conducerii spitalului.
In actul de înfiinţare a spitalului public se stabilesc cel putin următoarele elemente:
× denumirea;
× tipul de spital;
× tipul de finanţare;
× numărul de paturi;
× categoria de servicii medciale spitaliceşti acordate.
Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătaţii propune anual Planul
naţional de paturi, care se aprobă prin hotarâre a Guvernului.
I.2 Organizarea internă
Organizarea compartimentului financiar contabil
În fiecare unitate unde se gestionează valori
materiale şi băneşti este obligatorie existenţa
compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi
conduce gestiunea financiarå. Răspunderea pentru
organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi
care au sarcina legală să organizeze evidenţa la fiecare loc
de muncă şi la nivelul întregii unităţi, îngrijindu-se
totodată şi de buna funcţionare a compartimentului
financiar-contabil.
4
Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducătorului
unităţii în cadrul căreia funcţionează, iar din punct de vedere funcţional şi conducătorului
compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.
În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în
partidă dublă. Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac
înregistrări contabile pe baza unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de
aplicare a planului de conturi elaborate de Ministerul Finanţelor.
La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl are
cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a clasificării
bugetare, asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară, adică identitatea de
conţinut a veniturilor şi cheltuielilor, atât în planificare cât şi în evidenţa execuţiei bugetului, iar pe
de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea
obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.
Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie prin persoana
conducătorului instituţiei publice are obligaţia să organizeze şi să ţină atât contabilitatea sintetică
cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu a patrimoniului pe care îl gestionează.
Periodic are loc operaţia de punctaj între informaţiile înregistrate în contabilitatea sintetică şi
informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică.
Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în compartimentul
financiar contabil, condus de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană competentă
împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Funcţiile conducătorului compartimentului financiar-contabil este cu atât mai important
cu cât se manifestă prin rezolvarea operativă şi cu competenţă a problemelor care ţin de resortul
său, cum sunt:
× conducerea şi organizarea sistemului informaţional al instituţiei;
× exercitarea cu simţ de răspundere a controlului financiar preventiv, operativ curent şi
ulterior;
× folosirea tuturor pârghiilor pentru ca prin elaborarea şi îndeplinirea bugetelor de
venituri şi cheltuieli să se asigure o eficienţă maximă în utilizarea fondurilor
bugetare.
5
I.3 Structura personalului
Activitatea de prevenire a îmbolnăvirilor, de urmărire şi rezolvare a cazurilor de acuţi şi
cronici presupune o activitate intensă şi de mare răspundere. Structura personalului medical începe
cu cele mai înalte grade academice – profesor universitar – şi continuă cu toate categoriile de medici,
asistente, infirmiere, îngrijitoare, chimişti, biologi, psihologi, ingineri, economişti, tehnicieni,
muncitori pentru o gamă largă de domenii (tămplari, sudori, instalatori, electricieni, mecanici etc).
Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor, Spitalul
Clinic de Copii “Sf. Maria” Iaşi, utilizează o gamă foarte largă de medicamente, reactivi din ţară şi
import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EKG etc.
La clinica IV Pediatrie funcţionează compartimentul de hemodializă, compartiment ce
asigură dializarea bolnavilor pentru întreaga zonă a Moldovei, având un consum lunar de 6.000 lei.
Secţia Guliver, unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA,
consumă medicamente de aproximativ 8.500 RON /lunar.
Secţia Poieni, unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale sanitare în
valoare de 5.000 RON/lunar.
Activitatea spitalului este foarte complexă, în flux continuu, cu spaţii pentru spălătorie,
bucătărie, centrală termică, staţii de oxigen, staşie de soluţii sterile, morgă, crematoriu, gospodării,
anexe, ateliere, centrală telefonică, spaţii de depozitare, seră, spaţiu verde etc.
În prezent, Spitalul ‘’Sf. Maria’’ este ordonator terţiar de credite, aflat în subordinea
Direcţiei de Sănătate Publică – Iaşi, din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, având ca autoritate
administrativă Consiliul de Administraţie, ai cărui membri sunt: directorul general, directorul
6
adjunct medical, directorul adjunct economic, contabilul şef, asistentul medical şef pe unitate şi
consilierul juridic.
Cu un efectiv de 610 paturi, spitalul îşi desfăşoară activitatea medicală în 12 secţii medicale,
dintre care 8 sunt clinici (secţia clinică recuperare reumatologie, secţia clinică recuperare
balneologie şi recuperare medicală, secţia clinică recuperare ortopedie şi traumatologie, secţia
clinică recuperare cardio-pulmonară, secţia clinică ORL, secţia clinică recuperare neurologie, secţia
clinică medicina muncii şi secţia clinică de recuperare neuromotorie). Prestarea serviciilor medicale
se face de către personalul medical competent (medici specialişti şi asistenţi medicali), în timp ce
activitatea administrativă a spitalului este îndeplinită de o serie de funcţionari care organizează şi
fundamentează activitatea financiară.
Spitalul are, aşadar, un efectiv de 607 angajaţi, care sunt repartizaţi în funcţii după cum
urmează:
– Repartizarea pe funcţii a personalului Spitalului ”Sf. Maria ‘’– Iaşi
Nr. Denumire funcţie Nr. posturi Nr. Denumire funcţie Nr.
posturi
1 Medic primar 33 26 consilier juridic 1
2 Medic stagiar 19 27 audit 1
3 medic specialist 7 28 tehnician 1
4 medic rezident 83 29 preot 1
5 Asistent medical 193 30 moaşă 1
6 soră medicală 13 31 programator 1
7 reg. medical 12 32 telefonist 2
8 infirmier 60 33 electrician 4
9 îngrijitor 56 34 instalator sanitar 5
10 medic şef secţie 11 35 magazioner 3
11 cercet. ştiinţific 1 36 lăcătuş 2
12 gipsar 2 37 şofer 2
7
13 logoped 2 38 fochist 3
14 profesor CFM 6 39 zidar 1
15 kinetoterapeut 8 40 zugrav 1
16 biolog 1 41 liftier 4
17 chimist 1 42 achizitor 1
18 farmacist 2 43 spălătorească 8
19 farmacist rezident 7 44 lenjer 1
20 statist. med. 3 45 garderobier 1
21 economist 6 46 muncitor necalificat 15
22 referent 3 47 bucătar 7
23 contabil 5 48 mont. dep. regl. 1
24 casier 1 49 paznic 4
25 secretar doct. 2 50 portar 2
Total 607
I. 4 Relaţiile cu exteriorul
Spitalul clinic de copii “Sf. Maria” încheie convenţii la începutul fiecărui an cu anumite
farmacii pentru medicamentele eliberate pe condici sau reţete gratuite şi compensate la Policlinica
“Sf. Maria”, dispensarele rurale care aparţin spitalului.
Policlinica ”Sf.Maria” care asigură consultaţii copiilor între 0 şi 16 ani cu asigurarea
tratamentului prin reţetele gratuite sau compensate eliberate de farmacia “Baby Farm” din
policlinică cu care Spitalul ”Sf.Maria” a încheiat convenţie la începutul anului.
Spitalul de copii colaborează cu toţi furnizorii de materiale, medicamente, produse
alimentare, combustibil etc. În general sunt preferaţi acei furnizori care pot oferi spitalului preţuri
mai mici sau o plată eşalonată a facturilor.
Din punct de vedere al încălzirii interne, spitalul de copii “Sf. Maria”are următoarea
structură:
¬ ¬ este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi cu lemne;
¬ ¬ este racordat la R.A.Termoficare;
¬ ¬ este racordat la centrale termice zonale.
Spitalul de copii are un consum mare de energie şi din această cauză este necesară o
determinare minuţioasă a necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli. La această dată Spitalul
Clinic de Copii ”Sf.Maria”, funcţionează pentru asigurarea încălzitului, apei calde, aburului necesar
spălătoriei, bucătăriei, staţiei sterile, în felul următor:
1. Spitalul Clinic “Sf.Maria” racordat la RENEL;
8
2. secţiile: Prematuri, Distrofici, Casa Guliver racord zonal de cartier;
3. secţiile: Galata, Dr. Clunett, Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil
lichid;
4. secţia Poieni cu combustibil solid (lemne).
Deasemeni, spitalul clinic de copii “Sf. Maria” colaborează cu o bancă, în acest moment este
vorba de Banca Comercială Română, prin intermediul căreia se fac plăţile şi alte operaţiuni bancare.
I.5 Relaţiile cu autorităţile publice
1. Relaţia cu Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi
× Este ordonator secundar de credite, care centralizează necesarul de fonduri pentru
construcţii - montaj şi dotări cu aparatură. Apoi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi
le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor;
× La începutul anului, lunar şi ori de câte ori datele din statul de plată suferă
modificări, se trimit către Direcţia Sanitară Judeţeană salariile personalului angajat în
cadrul spitalului;
× Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale,
Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi solicită lunar fundamentarea necesarului de credite
pentru luna care urmează;
× Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor
spitalului;
× Emite dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor bugetare ce se foloseţte pentru
obţinerea banilor de la Trezoreria Municipiului;
× Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar
de credite, Direcţia Sanitară a Judeţului Iaşi, printr-o dispoziţie bugetară de
repartizare a creditelor care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul Clinic de
Copii ”Sf. Maria”, prin Trezoreria Municipiului Iaşi, unde are deschise conturile, de
o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre
înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în
9
limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale
în vigoare.
2. Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi
× Primesc o variantă a bugetului de cheltuieli materiale, având în vedere sursa de finanţare a
acestor cheltuieli de la bugetul local. La aceste nivele se centralizează cheltuielile şi
veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un prim proiect de venituri şi
cheltuieli fundamentate, pentru anul următor, la nivelul necesarului ţinând cont de structuri
şi parametri orientativi.
3. Trezoreria Municipiului Iaşi
× Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi,
Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”are deschise conturi bancare după cum arătăm în
continuare.
a) a) Contul pentru cheltuieli de personal ce are ca sursă de finanţare bugetul
republican unde sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a
actelor ce privesc eliberarea salariilor în condiţiile legii. Viramentele şi ridicarea cu foaie
sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu respectarea legilor
privind salarizarea în unităţile bugetare, legea impozitului pe salarii, legea asigurărilor de
sănătate. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin dispoziţie bugetară de
repartizare a acestora, emisă de Direcţia Sanitară ca ordanator de credite secundar.
b) b) Contul privind creditele bugetului pentru cheltuieli materiale (medicamente şi
materiale sanitare) are ca sursă de finanţare bugetul republican, cont ce se alimentează cu
dispoziţie bugetară emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite.
c) c) Contul pentru efectuarea de cheltuieli materiale, respectiv medicamente şi
materiale sanitare, având ca sursă de finanţare fondurile speciale, cumulate la nivelul
Ministerului Sănătăţii şi dirijate de ordonatorii de credite.
d) d) Contul pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) cu sursa de
finanţare Fondul pentru Sănătate, bani dirijaţi de ordonatorul de credite Direcţia Sanitară a
Judeţului.
× Este virată în contul deschis aici suma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate.
10
4. Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi
× Este virat la finele lunii soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj.
5. Direcţia Generală a Finanţelor Publice
× Este virat impozitului aferent fondului de salarii.
CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FUNDAMENTAREA INDICATORILOR
FINANCIARI LA SPITALUL „ SF. MARIA” IAŞI FINANCIARI LA SPITALUL „ SF. MARIA” IAŞI
II.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari
Studiile efectuate de diferitele organizaţii internaţionale cu privire la economia sanitară pe
plan mondial arată dificultatea în a găsi o clasificaţie funcţională unitară a cheltuielilor pentru
ocrotirea sănătăţii. Aceasta se datorează, pe de o parte, organizării variate a asistenţei medico-
sanitare în concordanţă cu sistemul socio-economic din diferite ţări, cu particularităţile lor specifice,
şi pe de altă parte, a gradului diferit de dezvoltare, în general, şi în ceea ce priveşte ocrotirea
sănătăţii populaţiei în special.
Necesarul de îngrijiri medico-sanitare trebuie să aibă o fundamentare ştiinţifică reală
constând din cunoaşterea numărului populaţiei, a structurii şi a perspectivelor evoluţiei
demografice, cunoaşterea nivelului şi a perspectivelor evoluţiei demografice, de cunoaştere
aprofundată a stării de sănătate, a condiţiilor igienico-sanitare, a factorilor epidemiologici. De
asemenea, este necesară cunoaşterea gradului de satisfacere a necesităţilor, în raport cu cerinţele
existente şi, în acest sens, de determinare a priorităţilor în funcţie de necesităţi. Aşadar,
fundamentarea ştiinţifică a activităţii medicale nu poate fi făcută fără folosirea unui sistem unitar de
indicatori, care a fost elaborat la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii.
11
Studiul indicatorilor financiari ai asistenţei medico-sanitare are ca obiectiv folosirea
raţională a resurselor, în condiţiile unei îngrijiri a sănătăţii populaţiei la un nivel cât mai ridicat,
corespunzător cerinţelor şi dezvoltării ştiinţei medicale.
Sistemul de indicatori ai asistenţei medico-sanitare cuprinde 4 grupe:
a) indicatori sintetici ai ocrotirii sănătăţii în economia naţională;
b) indicatori ai resurselor asistenţei medico-sanitare;
c) indicatori ai consumului de prestaţii medico-sanitare (ai utilizării resurselor);
d) indicatorii costului asistenţei medico-sanitare.
Indicatorii sintetici sunt utilizaţi în scopul stabilirii locului pe care-l ocupă ocrotirea
sănătăţii în ansamblul economiei naţionale. Analiza ponderii şi dinamicii cheltuielilor pentru
ocrotirea sănătăţii din venitul naţional şi din bugetul de stat oglindeşte politica sanitară a statului.
Conform bazei de date a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cheltuielile pentru sănătate din PIB
reprezintă mai puţin de jumătate comparativ cu ţările candidate la Uniunea Europeană şi aproape de
patru ori mai puţin faţă de media din Uniunea europeană, România situându-se pe ultimul loc
printre ţările europene.
O importanţă deosebită prezintă şi indicatorii forţei de muncă şi a fondurilor fixe. Numărul
de salariaţi este un indicator general al efortului pentru asigurarea forţei de muncă necesare, fiind
cunoscut şi sub numele de număr mediu scriptic de salariaţi. Este un indicator de volum şi de
structură a resurselor umane, putând fi calculat în acest ultim caz ca pondere a personalului
superior/mediu sanitar în numărul total de salariaţi. Dacă indicatorul se calculează sub formă de
pondere, atunci acesta exprimă gradul de dotare cu forţă de muncă specializată.
Indicatori sintetici sunt şi indicatorii demografici, care impun opţiuni de politică sanitară.
Modificările cantitative şi calitative din rândul populaţiei exercită o influenţă importantă asupra
cerinţelor de îngrijiri medicale. Prăbuşirea natalităţii de la 16 născuţi vii la 1000 de locuitori în
1989, la 10,5‰ în anul 2005, coroborată cu creşterea mortalităţii generale de la 10,6 decese la 1000
locuitori în 1989, la 11,4‰ în 2005, cât şi amplasarea migraţiei externe au făcut ca populaţia
României să scadă cu circa 700.000 de locuitori în ultimii ani.
Totodată, se constată o tendinţă alarmantă de îmbătrânire a populaţiei cu scăderea ponderii
vârstelor tinere cuprinse între 0 şi 14 ani şi creşterea ponderii populaţiei de peste 60 de ani, această
evoluţie determinând o alunecare a cererii de servicii de protecţie socială şi, în particular, de servicii
de sănătate către populaţia vârstnică.
12
Evidenţierea asigurării cu resurse se reflectă printr-o serie de indicatori ai dezvoltării bazei
materiale a ocrotirii sănătăţii în ceea ce priveşte resursele umane, materiale şi financiare. Ca resurse
umane se cuprind indicatorii asigurării cu personal medico-sanitar pe categorii: medici, total şi pe
specialităţi, farmacişti, personal mediu, auxiliar şi tehnic sanitar, exprimaţi prin numărul de locuitori
reveniţi pentru un cadru medico-sanitar şi proporţia la 10.000 de locuitori pe categorii
II.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi
În cadrul activităţii de elaborare, verificare şi aprobare a planurilor de venituri, instituţiile
bugetare întocmesc planurile de venituri bugetare corespunzător cu sarcinile de planificare
financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici şi sociali ce sunt trasaţi prin
planul naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenţă. Astfel, în
planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, instituţiile sanitare folosesc o serie de indicatori de
plan, după cum urmează:
I Indicatori folosiţi în planificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor sanitare
Numele indicatorului Unitatea unde se utilizează
– numărul unităţilor
– numărul medicilor consultanţi
– (numărul funcţiilor medicale)
Unităţi sanitare ambulatorii fără staţionar
– numărul unităţilor
– numărul paturilor
– număr paturi/zi
– numărul medicilor consultanţi
– numărul funcţiilor medicale
Unităţi cu ambulatorii şi staţionar
– numărul unităţilor
– numărul paturilor
– număr paturi/zi
Unităţi sanitare numai cu staţionar
– număr staţii de salvare
– număr autosalvări
– număr staţii aviasan
– număr avioane
– număr ore de zbor
Staţii de salvare
– numărul unităţilor
– număr litri de sânge, din care: cu regim special
Staţii de recoltare şi conservare a sângelui
13
ssau cu plată
– numărul unităţilor
– număr copii
– număr copii/zi
Colonii sanatoriale
– numărul unităţilor
Inspectorat sanitar antiepidemic
– numărul unităţilor
Unităţi medico-juridice
Fundamentarea veniturilor se face de către fiecare instituţie sanitară, superioară sau
subordonată, cele ierarhic superioare fiind responsabile de elaborarea bugetelor de venituri şi
cheltuieli centralizate, în care se includ şi veniturile.
ron
Secţia
Nr.
bolnavi
în 2004
Nr. zile
spitaliz
are în
2004
Durata medie
de spitalizare
– 2005
Durata
optimă de
spitalizare
Cost
mediu/zi
spitalizare
Cost
indexat
15%
002-
Baleneo-fiz.
2071 31454 15,19 14,13 20,52
021-Med.
Int.
2249 29911 13,30 8,08 22,63 26,.30
024-
Neurologie
4335 54195 12,50 10,08 22.56 25,47
033-ORL 1436 12569 8,75 6,77 28,86 33,19
034-
Ortopedie
1220 20110 16,48 10,69 36,81 42,33
042-
Reumato
2702 32117 11,89 10,21 21,02
Total 14013 18036
ron
Sec
ţia
Tarif/
zi
spital
2005
Cost
nego
ciat
Nr.
zile/l
ună
Valoare
lunară
Nr. zile/
trimestr
u
Valoare
trimestru
Valoare an
2009
002 13,15 20,5 26,2 538,060 7,864 161,419 645,678
021 36,67 26,3
0
45,5
3
648,819 7,478 194,645 778,583
024 30,359 25,4 46,4 1.150,54 13,49 345,625 1380,65
14
7 1
033 38,16 33,1
4
10,4
7
347,725 3,142 104,317 4172,70
034 67,84 55,3
7
16,7
6
922,31 5,028 276,699 1106,97
042 18,945
0
21,4
5
26,7
6
562,66 8,029 168,997 6751,989
Tot
al
172,
35
4170,11 45,031 125,.6 14455,83
II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi
Ocrotirea sănătăţii constituie o preocupare permanentă, nu doar pentru individ, ci şi pentru
societatea din care face parte, astfel încât ea devine o acţiune de interes general, înregistrând
multiple influenţe şi, determinând la rândul său, numeroase sfere de activitate. Pentru alocarea de
fonduri domeniului sanitar trebuie să se ţină seama de o serie de factori precum: starea de sănătate a
populaţiei, dezvoltarea economico-socială, politica adoptată de guvern în această direcţie, nivelul
pregătirii personalului medical, gradul de cultură sanitară a populaţiei, organizarea acţiunilor de
prevenire a bolilor prin nivelul de dezvoltare a reţelei de instituţii sanitare şi acţiunile profilactice cu
caracter de masă, gradul de poluare al mediului înconjurător.
Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, cele suportate din bugetul de stat, se regăsesc în legea
bugetului de stat, mai exact într-o anexă a acesteia, unde le este rezervat un capitol structurat în
subcapitole pentru fiecare unitate sanitară în parte, precum şi în articole bugetare.
Cuantificarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor sanitare are la bază
indicatorii specifici acţiunii de sănătate (număr de spitale, număr de paturi, număr mediu anual zile
spitalizare pe un pat, cheltuieli medii anuale pe un pat, alocaţia medie zilnică de hrană pe un pat
ş.a.) şi celelalte elemente comune planificării acţiunilor social-culturale.
Planificarea cheltuielilor pentru sănătate se efectuează pe subcapitolele clasificaţiei bugetare,
pe titulari de plan, din cadru general, şi pe articolele şi aliniatele cadrului comun. Conducători
instituţiilor bugetare, care sunt instituiţi ca ordonatori de credite ai instituţiilor sanitare, au obligaţia
să întocmească anual planul de cheltuieli pe lângă planurile de venituri, cu respectarea cadrului
general şi al celui comun al clasificaţiei generale de cheltuieli.
15
Directorii financiari-contabili ai instituţiilor sanitare, de la cele mai mari până la cele mai mici
unităţi, trebuie să întocmească pentru anul viitor planul desfăşurării activităţii de bază – planul
sanitar – înainte de întocmirea planului de cheltuieli. Planul sanitar se întocmeşte pe baza
indicatorilor operativi comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de consultaţii, funcţii
medicale etc., a normelor de cheltuieli ca alocaţii de hrană, norme de retribuire, burse etc., baremuri
de dotare, a execuţiei preliminate a cheltuielilor din anul de bază, a planurilor de aprovizionare etc.
Asigurarea bazei materiale a planului sanitar (indicatori de bază şi operativi) depinde de
întocmirea corectă a planului de cheltuieli şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite.
În acest scop, ordonatorul de credite al unităţii sanitare trebuie să ia următoarele măsuri: trebuie să
prelucreze planul de muncă, întocmit pentru anul ce urmează, cu lucrătorii instituţiei. De asemenea,
stabileşte sarcinile pentru fiecare lucrător din domeniul sanitar. Unităţile vor
prezenta, în termene dinainte stabilite, listele materialelor şi prestărilor de servicii de care vor
avea nevoie în următorul an. În acelaşi timp, ordonatorul de credite are obligaţia să îndrume pe cei
responsabili de activitatea financiar-contabilă, ca la stabilirea necesarului pentru anul viitor să fie
înlăturate propunerile exagerate sau nereale, pentru a evita risipa. De asemenea, pentru o
fundamentare corectă a cheltuielilor, se formează comisii alcătuite din experţi contabili şi
reprezentanţi ai activităţii medicale, care analizează temeinic fiecare material propus prin listele de
materiale şi apreciază cât mai just nevoile instituţiei. Astfel sunt definitivate listele de lucrări şi
materiale, stabilindu-se nevoile reale şi justificate ale unităţii sanitare.
Pe baza listelor definitive, şeful compartimentului financiar contabil va grupa lucrările şi
materialele propuse pentru investiţii centralizate, reparaţii capitale şi curente şi va încadra
cheltuielile respective în cadrul comun al clasificaţiei bugetare cu respectarea actelor normative în
vigoare care reglementează aceste probleme.
La fundamentarea cheltuielilor pentru unităţile sanitare trebuie să se ţină cont de o serie de
cerinţe. Aşadar, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată
prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ, fiind, deci, necesară o bază legală a
cheltuielilor. Execuţia preliminară pentru anul de bază se determină ca sumă între execuţia certă pe
o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu eventuale influenţe.
Deosebit de importantă este şi analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe
structură şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită
perioadă de timp, inclusiv compararea cheltuielilor unităţilor sanitare între ele. Această analiză se
face şi de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri şi
cheltuieli primit de la instituţia subordonată.
16
O influenţă majoră asupra dinamicii cheltuielilor din domeniul sanitar o au şi preţurile şi
tarifele diferitelor servicii (consultaţii, tratamente, analize medicale, alocaţia de hrană) care
determină în mod direct structura şi evoluţia cheltuielilor. Acestea reprezintă în ultimul timp,
factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli, întrucât îşi pune amprenta
caracterul inflaţionist al economiei.
Cheltuielile cu ocrotirea sănătăţii trebuie înscrise în nişte baremuri de cheltuieli, reglementate
de norme legale, acestea stabilind nivelele maxime pentru anumite tipuri de cheltuieli, nivele ce nu
pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic, în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi
tarifelor. De asemenea, în fundamentarea cheltuielilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:
corelaţia dintre realizarea indicatorilor operativi şi execuţia certă a creditelor bugetare, corelaţia
între execuţia bugetară certă şi realizarea planului de aprovizionare pentru perioada respectivă,
nivelul calitativ al realizării sarcinilor de plan în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de
cheltuieli sau în repartizarea acestora pe trimestre, disponibilităţile sau insuficienţa creditelor la
încheierea execuţiei bugetare certe la unele articole bugetare (excedentul/sau deficitul bugetar) şi,
nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune
sau neeconomicoase, formarea de stocuri materiale sau obiecte de inventar peste nevoile instituţiei,
precum şi nerealizarea unor sarcini de plan datorită insuficienţei sau lipsei creditelor bugetare.
Întocmirea planului de cheltuieli bugetare propriu-zis pentru anul de plan se face în urma
analizei fiecărei cheltuieli din anul de bază, în vederea reducerii cheltuielilor care nu se mai
raportează în anul de plan. La calcularea cheltuielilor pentru anul de plan trebuie să se ţină seama de
creşterea sau reducerea indicatorilor de plan faţă de cei din anul de bază, de aplicarea normelor de
cheltuieli obligatorii sau indicative la articolele bugetare la care se aplică asemenea norme. Trebuie
să se ţină seama de eventualele acţiuni ce vor apare în anul de plan.
În dimensionarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii se iau în calcul indicatorii specifici
fiecărui tip de cheltuială în parte. Fundamentarea se face, aşadar, pentru cele două tipuri de
cheltuieli majore ale oricărei instituţii sanitare: cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale şi
servicii.
Cheltuielile de personal, cuprinse în articolele 10, 11, 12 şi 13, sunt formate din cheltuielile cu
salariile (10), cheltuielile cu contribuţia de asigurări sociale de stat, cele pentru constituirea fondului
de şomaj (12) şi cheltuielile pentru deplasări, detaşări şi transferuri.
17
La rândul lor, cheltuielile cu salariile cuprind următoarele articole: salarii de bază (10.01),
salarii de merit (10.02), indemnizaţii de conducere (10.03), sporul de vechime (10.04), sporuri
pentru condiţii de muncă (10.05), salarii plătite cu ora, plătite pentru ore suplimentare (10.06),
premii (10.07) şi alte drepturi salariale (10.08).
Structura cheltuielilor sanitare în perioada 2004 – 2009 :
ron
Nr.
crt.
Cheltuieli sanitare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1
Total cheltuieli în spitale
(zi)
- pentru un pat
- pentru un bolnav
- pentru o zi spitalizare
din care:
247,08
94,8
81
375,80
146,3
133
479,84
192,9
174
625,78
289,4
125
601,45
231,58
212,56
799,19
247,42
288,63
2
Interne
- pentru un pat
- pentru un bolnav
- pentru o zi spitalizare
52,22
191
16
63,04
226
20
65,95
234
22
74,73
289
26
80,58
261,58
26,20
142,82
421,54
48,14
3
Chirurgie
- pentru un pat
- pentru un bolnav
- pentru o zi spitalizare
76,31
256
25
97,74
326
24
95,10
302
33
97,11
336
38
121,4263
330,59
43,97
165,137
500,111
64,720
4
Obstetrică-ginecologie
- pentru un pat
- pentru un bolnav
- pentru o zi spitalizare
51,40
103
18
68,96
133
25
75,55
159
28
68,29
177
31
60,2548
132,66
23,48
66,574
143,561
26,657
5
Pediatrie
- pentru un pat
- pentru un bolnav
- pentru o zi spitalizare
55,049
231
21
48,08
239
20
50,03
242
20
41,23
274
23
47,1067
182,69
19,36
70,89
228,49
27,98
18
Se încadrează în această categorie cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând consumuri
de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale sanitare, apă, plăţi pentru
serviciile prestate şi lucrări executate, retribuţia personalului.
II.3 Clasificarea cheltuielilor pe articole, în funcţie de sursa de finanţare
pentru plata lor: :
A. A. din bugetul de stat
- articolul 10. - cheltuieli de personal:
- articolul 10.01. - salarii de bază - salarii de bază pentru personalul de execuţie şi
pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradaţiile
cuvenite. Salarii pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea
copiilor;
- articolul 10.02. - salarii de merit;
- articolul 10.03. - indemnizaţii de conducere;
- articolul 10.04. - spor de vechime;
- articolul 10.05. - sporuri pentru condiţii de muncă;
- articolul 10.06. - salarii plătite cu ora, plăţi ore suplimentare;
- articolul 10.07. - fond de premii - premiile ce se achită din cota de 2% constituită
lunar asupra fondului de salarii;
- articolul 10.08. - alte drepturi salariale - drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în
concedii medicale şi pentru care potrivit legii o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de
salarii;
- articolul 11 - contribuţia la asigurări sociale de stat;
- articolul 12 - contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
- articolul 13.01. - deplasări,detaşări, transferări în ţară;
- articolul 13.02. - deplasări în străinătate;
- articolul 14 - contribuţia pentru Fondul la Casa de Asigurări de Sănătate;
- articolul 23. - medicamente şi materiale sanitare:
- articolul 23.01. - medicamente;
- articolul 23.02. - materiale sanitare.
B. B. din bugetul local
- articolul 22. - hrană:
- articolul 22.01. - hrană pentru oameni;
19
- articolul 22.02. - hrană pentru animale;
- articolul 24. - cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie:
- articolul 24.01. - încălzit;
- articolul 24.02. - iluminat şi forţă motrică;
- articolul 24.03. – apă, canal, salubritate;
- articolul 24.04. - poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax;
- articolul 24.05. - furnituri de birou;
- articolul 24.06. - materiale pentru curăţenie;
- articolul 24.07. - alte materiale şi prestări de serviciu;
- articolul 25. - materiale şi prestări de serviciu cu caracter funcţional;
- articolul 26. - obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată:
- articolul 26.01. - lenjerie şi accesorii de pat;
- articolul 26.02. - echipament;
- articolul 26.03. - alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată;
- articolul 27. - reparaţii curente;
- articolul 28. - reparaţii capitale;
- articolul 29. - cărţi şi publicaţii;
- articolul 30. - alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale;
- articolul 70. - cheltuieli de capital.
II.4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat
Cheltuielile finanţate din bugetul de stat se împart în două mari grupe:
A. A. cheltuieli de personal
B. B. cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare.
A. A. Cheltuielile de personal
Se fundamentează pe baza statului de funcţii şi a statului de personal.
Statul de funcţii stabileşte totalitatea posturilor din structura organizatorică, iar cel de
personal stabileşte persoana fizică ce ocupă acel post, persoană care are o pregătire medie sau
superioară, o anume vechime sau alte atestate care-i oferă drepturi salariale. Centralizarea statului
de personal determină fondul total pentru retribuţiile tarifare, pentru indemnizaţii de conducere,
sporuri de vechime.
Cheltuielile de personal le putem determina pe fiecare articol bugetar astfel:
20
a) Salarii de bază
La instituţiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct
de vedere al interpretării elementelor componente ale acestuia. Hotărîrea
guvernului nr.281/2003, la articolul 3, aliniatele 1 - 3 fac referiri clare, într-o
primă parte, asupra salariului de bază în sistemul bugetar, în sensul că salariile
de bază pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii şi grade
profesionale sau trepte profesionale. Salariile de bază sunt stabilite pe 3-6
gradaţii.
Salarizarea personalului de conducere (şef de birou, şef de serviciu, director şi director
general) este formată din salariile de bază corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului sau treptei
profesionale şi gradaţiei deţinute, la care se adaugă o îndemnizaţie de conducere, care face parte din
salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite şi un spor de
15% aplicat la salariul de bază, reprezentând salariul de merit.
Sporul şi indemnizaţia, menţionată mai sus, făcând parte din salariul de bază, se iau în calcul
pentru efectuarea următoarelor reţineri:
= = plata contribuţiei de 3% pentru pensie suplimentară de către salariaţi
= = plata contribuţiei de 1% pentru fondul de şomaj
Acestea se mai iau în calcul la stabilirea următoarelor drepturi acordate salariaţilor:
= = plata ajutoarelor medicale
= = plata concediilor de odihnă
= = plata pensiilor din fondurile asigurărilor sociale
În conformitate cu prevederile articolului 5 din Hotărîrea de Guvern nr. 281/2001, trecerea
în gradaţia imediat superioară se face o dată pe an, la propunerea şefului compartimentului în care
lucrează angajatul respectiv, cu aprobarea conducătorului unităţii. Pentru personalul care ocupă
funcţii de conducere, trecerea la gradaţia imediat superioară se face de organul care aprobă numirea
în aceste funcţii.
Acordarea gradaţiilor, prin care personalul obţine un spor de salariu, se face cu îndeplinirea
următoarelor criterii:
• instituţia să aibă la dispoziţie fondurile necesare aprobate de forul ierarhic superior;
• personalul care solicită o nouă gradaţie în cadrul aceluiaşi grad profesional sau aceleiaşi
trepte, să fie angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată.
Conform alineatului 2 al articolului 5 (H.G. nr. 281/1993), vechimea minimă necesară
pentru trecerea la gradaţia imediat superioară este de 2 ani. În mod excepţional vechimea minimă
prevăzută de alineatul 2 menţionată mai sus, poate fi redusă la 6 luni.
21
Gradul profesional este atribuit în ierarhizarea salarizării personalului cu studii superioare
(economist, inginer, referent etc) şi variază de la I la III, precum şi debutant. Treapta profesională
este acea categorie de ierarhizare a remunerării în cadrul instituţiilor publice care se aplică
personalului de pregătire medie, precum şi muncitorilor şi personalului TESA, de la treapta I - VI la
muncitorii necalificaţi.
Fondul total de salarii planificat pentru anul 2009 se determină pe baza articolelor bugetare
astfel:
1. Articolul bugetar 10.01. - Fondul de salarii de bază
Se determină în funcţie de fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie 1997) astfel:
FdSb1 = (FdSb2 X 12) (1)
în care:FdSb1 - reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009;
FdSb2 - reprezintă fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie
2008), sumă luată în calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă.
2. Articolul bugetar 10.02. - Salariul de merit
Se acordă angajaţilor din unităţile bugetare, care se remarcă pe linie profesională, astfel:
• pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primii un
salariu de merit, care face parte din salariul de bază. Acesta poate fi până la 15% aplicat la
salariul de bază;
• persoanele care beneficiază de salarii de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după
aprobarea bugetului, în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată. Pentru
personalul nou angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la
angajare. Salariul de merit poate fi acordat la cel mult 15% din numărul total de posturi
prevăzute în statul de funcţii al instituţiei.
Fondul de salarii de merit planificat pentru 2009 se determină cu ajutorul relaţiei:
FdSm1 = (Nm X Sm1 X 12) (2)
în care:- FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009;
- Nm reprezintă numărul de persoane care beneficiază de salarii de merit;
- Sm1 reprezintă salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008);
- FdSml reprezintă fondul de salarii de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008),
sumă luată în calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă.
22
Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit (Nm) se determină pe baza
relaţiei:
Nm = N1 X 15% (3)
în care:- N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2009.
Astfel: Nm = 1875 X 15% = 281
Salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008) se determină pe baza relaţiei:
Sml = Sb1 X 15% (4)
în care:- Sb1 reprezintă salariul mediu de bază aferent lunii decembrie 2008, pe funcţii de execuţii
de specialitate.
3. Articolul bugetar 10.03.- Indemnizaţii de conducere
Beneficiază de indemnizaţia de conducere personalul de execuţie care primeşte sarcina de a
coordona realizarea unor programe, încadrat temporar, pe perioada respectivă, pe o funcţie de
conducere. Ea se stabileşte în raport cu complexitatea sarcinii primite.
Fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul
relaţiei:
FdIc = FdIc1 X 12 (5)
în care:- FdIc reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009;
- FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere lunar (aferent lunii decembrie 1997).
Fondul de indemnizaţie de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2008), se determină pe
baza relaţiei:
FdIcl = Nci X Icli (6)
în care:- Nci reprezintă numărul de persoane care beneficiază de indemnizaţie de conducere pe
funcţia ”l”;
- Icli reprezintă indemnizaţia de conducere lunară pe funcţia “i”.
-
4. Articolul bugetar 10.04. - Spor de vechime
Pe măsură ce se desfăşoară activitatea în câmpul muncii, personalul încadrat pe bază de
contract, corespunzător timpului de muncă lucrat în program normal, cresc şansele de sporire a
drepturilor salariale şi anume, prin majorarea sporului de vechime în muncă. Potrivit articolului 7
din HG nr. 281/1993 persoanele salarizate din unităţile bugetare beneficiază, la funcţia de bază, de
un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului
efectiv lucrat, în program normal de lucru. Sporul de vechime în muncă se acordă în cotă
23
procentuală calculată la salariul de bază, diferenţiat pe tranşe de vechime în muncă, după cum
urmează:
Tranşa de vechime în muncă Cota la salariul de bază
- între 3şi 5 ani 5%
- de la 5 la 10 ani 10%
- de la 10 la 15 ani 15%
- de la 15 la 20 ani 20%
- peste 20 ani 25%
Potrivit articolului 137 din Codul Muncii, timpul cât o persoană a desfăşurat activitate pe
baza unui contract de muncă, constituie vechime în muncă.
Fondul sporului de vechime planificat pentru anul 1998, se determină cu relaţia:
FdSv1 = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) X C% (7)
în care: - FdSv1 reprezintă fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2009 ;
- FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009;
- FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009;
- FdIc1 reprezintă fondul de îndemnizaţii de conducere planificat pentru 2006;
- C% reprezintă cota medie procentuală a sporului de vechime (15%).
5. Articolul bugetar 10.05. - Spor pentru condiţii de muncă
La acest articol intră sporul de noapte, sporuri pentru condiţii periculoase (pentru cei care
lucrează în secţiile cu copii bolnavi de SIDA,TBC), pentru activităţi ce solicită o încordare psihică
foarte ridicată (în secţiile cu copii neuropsihici, secţia Galata, Bivolari).
6. Articolul bugetar 10.06. - Salarii plătite cu ora, plăţi pentru ore suplimentare
Se consideră că se efectuează în medie pe an 10500 ore suplimentare, cu un spor de 100% şi
11.500 ore suplimentare, cu un spor de 50%.
Numărul total de ore suplimentare pe an se determină cu ajutorul relaţiei:
Os = Osx + Osy (8)
în care:- Os reprezintă numărul total de ore suplimentare pe an;
- Osx reprezintă numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%;
- Osy reprezintă numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%.
Media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 se determină cu
ajutorul relaţiei:
24
FdSbl
Sbl = (9)
N1
în care:- Sbl reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii decembrie2008;
- FdSbl reprezintă fondul total de salarii de bază plus lunar aferent lunii decembrie 2005;
- N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2009.
Media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 pe oră, se determină cu ajutorul
relaţiei:
Sbb
Sbl/oră =
Ol (10)
în care:- Sbl/oră reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 pe oră;
- Sbb reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii aprilie 2008;
- Ol reprezintă numărul de ore lucrate pe lună.
Fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei:
FdOs1 = FdOsx + FdOsy (11)
în care:- FdOs1 reprezintă fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2009;
- FdOsx reprezintă fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%;
- FdOsy reprezintă fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%.
Fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 100% se determină pe baza relaţiei:
FdOsx = Sbl/oră x Osx x 2 (12)
Fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%, se determină pe baza relaţiei:
FdOsy = Sbl/oră x Osy x 1,5 (13)

7. Articolul bugetar 10.07. - Fond premii
Fondul de premiere anuală se determină prin raportarea la 12 luni a sumei încasate pe
întregul an, ca:salariul de bază potrivit încadrării, indemnizaţia de conducere, salariul de merit, alte
drepturi salariale care potrivit reglementărilor în vigoare, fac parte din salariul de bază, precum şi
sume de natura salariului de bază încasate prin concediul de odihnă. Nu vor fi luate în calculul
25
fondului de premiere anuală, elemente de salarizare care nu sunt de natura salariului de
bază,precum:
sporul de vechime;
sporul pentru condiţii deosebite de muncă;
indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă;
compensaţia în sumă fixă.
Fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei:
FdPa = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1 (14)
în care:- FdPa reprezintă fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009;
- FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009;
- FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009;
- FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere.
8. Articolul bugetar 10.08. - Alte drepturi salariale
Fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2008, se determină cu ajutorul relaţiei:
FdDs1 = N1 x Cl x 12 (15)
În concluzie, fundamentarea fondului de salarii pentru anul 2009 e determină însumând
fondurile aferente:
salariului de bază (art. 10.01);
salariului de merit (art. 10.02);
indemnizaţiei de conducere (art. 10.03);
sporului de vechime (art. 10.04);
sporului pentru condiţii de muncă (art. 10.05);
salariilor plătite cu ora (art. 10.06);
fondului de premii (art. 10.07);
alte drepturi salariale (art.10.08).
FdS1 = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1 + FdSpv1 + FdSpc1 + FdOs1 + FdPa1 + FdDs1 (16)
26
în care:- FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010
- FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru 2010:
- FdSm1 reprezintă fondul salariilor de merit planificat pentru 2010;
- FdIc1 reprezintă fondul indemnizaţiei de conducere planificat pentru 2010;
- FdSpv1 reprezintă fondul pentru sporul de vechime planificat pentru 2010;
- FdSpc1 reprezintă fondul pentru sporul condiţiilor de muncă planificat pentru 2010 ;
- FdOs1 reprezintă fondul pentru orele suplimentare planificat pentru 2010;
- FdPa1 reprezintă fondul pentru premiile anuale planificat pentru 2010;
- FdDs1 reprezintă fondul altor drepturi salariale planificat pentru 2010.
Salariul mediu anual planificat pentru anul 2010, se determină cu ajutorul relaţiei:
FdS1
S1 = (17)
N1
în care:- S1 reprezintă salariul mediu anual planificat pentru anul 2010;
- FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru 2010;
- N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2010.
b) Fundamentarea contribuţiei pentru asigurările sociale de stat
Contribuţia unităţii la asigurările sociale se constituie în limita unor cote procentuale
aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă. Cota de
contribuţie asupra fondului de salarii este diferită în funcţie de grupa de muncă. Există trei grupe de
muncă, astfel:
- grupa I de muncă căreia i se aplică o cotă de 25%;
- grupa II de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%;
- grupa III de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%.
Relaţia de calcul pentru contribuţia unităţii la asigurările sociale este:
CAS1 = FdS1 x C (18)
în care:- CAS1 reprezintă contribuţia pentru asigurările de stat planificată pentru anul 2010;
- FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010;
- C reprezintă media cotelor aferente grupelor de muncă respectiv 7%.
c) Fundamentarea contribuţiei pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
27
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este de 3% asupra fondului de salarii. Relaţia de
calcul este următoarea:
CFdAjso1 = FdS1 x 3% (19)
în care:- CFdAjso1 reprezintă contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de
şomaj;
- FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010.
d) Fundamentarea cheltuielilor de deplasare, detaşare, transferare în interesul serviciului în ţară
(articolul 13)
Numărul de deplasări în ţară se estimează la 120 pe an, iar cheltuiala medie de deplasare în
ţară este de 18,5 RON. Relaţia de calcul pentru determinarea cheltuielilor totale de deplasare în ţară
este următoarea:
ChDţ = Ndţ x ChDţ (20)
în care:- ChDţ reprezintă cheltuielile totale de deplasare în ţară;
- Ndţ reprezintă numărul de deplasări în ţară;
- ChDţ reprezintă cheltuiala medie de deplasare în ţară.
e) Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de asigurări de sănătate (articolul 14)
Fondul de salarii pentru personalul plătit în funcţie de numărul de ore lucrate (maxim 3
ore/zi) se determină cu relaţia:
Fds/ora1 = Sb/ora x Nr.ore/an (21)
în care:- Fds/ora1 reprezintă fondul de salarii pentru plata cu ora pentru anul 2010;
- Sb/ora reprezintă salariul de bază pe oră;
- Nr.ore/an reprezintă numărul de ore lucrate într-un an.
Ron
Denumirea articolului Cod articol Fond salarii
Salarii de bază 10.01 82,428
Salarii de merit 10.02 43,448
Indemnizaţii de conducere 10.03 34,056
Spor de vechime 10.04 99,980
Sporuri pentru condiţii de muncă 10.05 31,069
Plăţi pentru ore suplimentare 10.06 63,693
Fond premii 10.07 72,594
Alte drepturi salariale 10.08 16,835
Contribuţia de asigurări sociale de stat 11 44,836
Contribuţia pentru constituirea fondului pentru 12 79,132
28
plată şomaj
Deplasări, detaşări, transferări în ţară 13 150,00
Fondul asigurărilor de sănătate 14 38,091
TOTAL SALARII 2009 756,162
Fundamentarea acestor sume se înaintează Direcţiei Sanitare Judeţene la începutul anului,
lunar şi ori de câte ori datele care au stat la baza calculului suferă modificări. Având în vedere
planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale, Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi
solicită lunar fundamentarea necesarului de credite pentru luna care urmează (la data de 13 ale
lunii).
Denumire
indicatori
Execuţie an de bază
(2009)
Propuneri an plan
(2010)
Procent faţă de anul de
bază
Numărul de angajaţi 607 607 100%
Cheltuieli medii
anuale pentru salarii
4387,865 (ron) 6571,533 (ron) 149,7%
Cheltuieli pentru un
salar mediu/lună
6023,977(ron) 9021,873(ron) 149,7%
B. B. Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare
Necesarul de medicamente şi materiale sanitare se face în funcţie de structura organizatorică
a spitalului pe clinici, secţii, compartimente. Dimensiunea acestei structuri este dată de numărul de
paturi. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria”, funcţionează după următoarea structură cu paturi,
prezentată în tabel:
Denumirea secţiei Paturi Existente Paturi ocupate
Bolnavi Însoţitoare Bolnavi Însoţitoare
Pediatrie I 85 12 87 47
Pediatrie II 85 12 93,5 37,5
Pediatrie III 85 12 60,5 28,3
Pediatrie IV 75 12 58,6 17,6
29
Înscrierea prevederilor salariale în bugetul de venituri şi cheltuieli
Planificarea cheltuielilor salariale
Centralizarea informaţiilor
Foi de calcul
prevederilor salariale
în bugetul de venituri
şi cheltuieli
State de plată pe fiecare clinică
în parte
Prezenţă
Pontaje
Gărzi
– Fundamentarea cheltuielilor cu salariile personalului din unitatea sanitară
Gastroenterologie 35 4 25,2 6,3
Neurologie 25 3 19,4 7,9
Chirurgie I 70 10 38 17,7
Chirurgie II 65 10 40,2 16,8
A.T.I. 35 5 15,5 10,7
Oncologie 35 5 34,8 20,9
Prematuri 35 5 23,5 9,6
Recuperare Distrofici 70 -- 75,4 --
Total secţii clinice 700 90 571,8 220
Secţia Poieni 65 -- 39,5 --
Secţia ”Dr.Clunett” 50 -- 52,8 --
Secţia Galata 60 -- 56 --
Secţia ”Casa Guliver” 50 -- 46,4 --
N.P.I. Bivolari 65 -- 55,2 --
Centrul de Sănătate Bivolari 25 -- 35 --
Total secţii exterioare 315 -- 285 --
Total general 1015 90 856,8 220
Paturile ocupate de bolnavi, respectiv însoţitoare, se află după relaţia:
zile spitalizare
Paturi ocupate =
zile perioadă calendaristică
Înlocuind în relaţie datele cunoscute, obţinem:
Paturi ocupate bolnavi - Ped. I = 7838 / 90 = 87
Paturi ocupate însoţitoare - Ped. I = 4233/ 90 = 47
În calculul necesarului de medicamente şi materiale sanitare se ia ca bază de calcul:
= = înregistrarea pe ultimii ani de activitate,
= = incidenţa pe anumite diagnostice,
= = bolile cronice,
= = copiii asistaţi în teritoriu,
= = asigurarea unui stoc de urgenţă medicală sau stoc specific în anumite perioade ale
anului (exemplu: vara-diaree, intoxicări cu ciuperci).
Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor, Spitalul
Clinic de Copii “Sf. Maria” Iaşi, utilizează o gamă foarte largă de medicamente, reactivi din ţară şi
import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EKG etc. La clinica IV Pediatrie
30
funcţionează compartimentul de hemodializă, compartiment ce asigură dializarea bolnavilor pentru
întreaga zonă a Moldovei, având un consum lunar de 3000 RON.
Secţia Guliver, unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA,
consumă medicamente de aproximativ 6,500 RON /lunar.
Secţia Poieni, unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale sanitare în
valoare de 5,500 RON/lunar.
În cadrul Spitalului Clinic de Copii ”Sf.Maria” Iaşi cele mai mari consumuri de
medicamente şi materiale sanitare îl au următoarele clinici:
O O reanimare – pediatrie – 7,100 RON/lunar;
O O clinica a II-a – 3,200 RON/lunar;
O O A.T.I. -10,000 RON/lunar;
O O sala de operaţii – 4,200 lei/lunar.
Celelalte clinici, paraclinici şi secţii exterioare au un consum mai mic, având un total de
50,00lei/lunar.
Policlinica ”Sf.Maria” care asigură consultaţii copiilor între 0 şi 16 ani cu asigurarea
tratamentului prin reţetele gratuite sau compensate eliberate de farmacia “Baby Farm” din
policlinică cu care Spitalul ”Sf.Maria” a încheiat convenţie la începutul anului, are un consum de
medicamente în valoare de 5,800 RON/lunar.
Însumând toate consumurile, obţinem consumul lunar care este 90,350 RON, iar înmulţind
acest consum cu 12 luni obţinem fondul necesar pentru anul 2010 de medicamente şi materiale
sanitare:
II.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local
Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare
specifice bugetului local.
1. Articolul bugetar 22 – Hrana
Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de
referinţă, înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă.
Relaţia de calcul este următoarea:
FdChHrană = Nr.bol. x Alzh (22)
31
în care:- FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2009;
- Nr.bol. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2008;
- Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2008.
În conformitate cu HG nr. 129/30 martie 2007, începând cu data de 7 aprilie 2008, alocaţia
zilnică de hrană este:
× × bolnavi SIDA (secţia Casa Guliver) – 2,5900 RON;
× × bolnavi TBC (secţia ”Dr. Clunett”) – 2,1750 RON;
× × copii 3 - 16 ani (secţia NPI Bivolari, Poieni, Galata) - 9,600 RON;
× × adulţi (Centrul Sănătate Bivolari) – 12,550 RON.
2. Articolul bugetar 24.01 – Încălzirea
Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” din punctul de vedere al
încălzirii interne este următoarea:
¬ ¬ este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de
încălzire cu lemne;
¬ ¬ este racordat la R.A.Termoficare;
¬ ¬ racordat la centrale termice zonale.
Determinarea necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli este extrem de minuţioasă şi
laborioasă. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”, funcţionează pentru asigurarea
încălzitului, apei calde, aburului necesar spălătoriei, bucătăriei, staţiei sterile, în felul următor:
  Spitalul Clinic “Sf.Maria” racordat la RENEL;
  secţiile: Prematuri, Distrofici, Casa Guliver racord zonal de cartier;
  secţiile: Galata, Dr. Clunett, Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil
lichid;
  secţia Poieni cu combustibil solid (lemne).
Nu putem fundamenta cheltuielile la acest articol după o formulă de calcul deoarece
cheltuielile depind de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt:
× × numărul de internaţi (în funcţie de care se consumă apă caldă pentru spălat,
aburul pentru bucătărie, staţia sterilă);
× × majorările de preţuri.
Înregistrarea consumului se ţine contorizat, factura emisă lunar de unităţile furnizoare
cuprinde cantităţi consumate la preţuri actualizate. Aceste facturi sunt verificate de persoane
calificate din sectorul tehnic, înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a
32
fi plătite pe măsura asigurării fondurilor necesare. Până la data plăţii facturile rămân stocate în
conturi de furnizori neachitaţi.
Acelaşi principiu de asigurare, determinare, urmărire, verificare şi înregistrare se repetă şi
pentru articolul bugetar 24.02 - Iluminat şi forţă motrică şi pentru articolul 24.03 - Apă, canal,
salubritate.
Fondurile necesare pentru cheltuielile pe anul 2010 le putem determina ţinând cont de
cheltuielile din 2009 precum şi de inflaţie:
- pentru articolul bugetar 24.01
Fd încălzit = 5 000 x 12 = 6000 ron
- pentru articolul bugetar 24.02
Fd iluminat = 7 900 x 12 = 94800 ron
- pentru articolul bugetar 24.03
Fd apă = 19 000 x 12 = 228 000 ron

3. Articolul bugetar 24.04 - Poştă, telefon, radio, telefax
Cheltuielile la acest articol includ costul timbrelor poştale, costul convorbirilor telefonice,
abonamentele radio.
Costul timbrelor estimăm în medie pe an 2.000 bucăţi timbre. Cheltuielile cu timbrele
poştale practicate pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei:
Chtp = Ntp x P
în care:- Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale planificate pentru anul 1998;
- Ntp reprezintă numărul de timbre poştale planificate;
- P reprezintă preţul unui timbru.
Înlocuind datele cunoscute în relaţia obţinem:
Chtp = 0.2 * 500 = 100 ron
Cheltuielile telefonice planificate pe anul 2007 se determină cu ajutorul relaţiei:
Cht = Vabt x Vi
în care:- Cht reprezintă cheltuielile telefonice planificate pentru 2010;
- Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2010;
- Vi reprezintă valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2010.
33
Precizăm că în unitate sunt 20 aparate telefonice. Costul unui abonament pe lună este de
180.000 RON. Valoarea abonamentelor telefonice planificată pentru anul 1998 se determină cu
ajutorul relaţiei:
Vabt = Nat x Cab/b x 12 luni
în care:- Nat reprezintă numărul de aparate telefonice;
- Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat.
Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem:
Vabt = 0.2 * 18 * 12 = 43.2 ron
Estimăm în medie, pe an, 135.000 de impulsuri. Valoarea impulsurilor planificate pentru
1998 se determină cu ajutorul relaţiei:
Vi = Ni x P/i
în care:- Ni reprezintă numărul de impulsuri planificat pentru anul 2010 ;
- P/i reprezintă preţul unui impuls.
Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem:
Vi = 13,50 x 582 lei/impuls = 785.7 ron
Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem:
Cht = 43,20 x 78.75 = 340.2 ron
4. Articolul bugetar 24.05 - Furnituri de birou
Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor, hîrtia pentru calculator,
riboanele, disketele. Totalul cheltuielilor din acest domeniu este de 19.062.500 RON.
5. Articolul bugetar 24.06 - Materiale pentru curăţenie
Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa de
pardoseli, faianţă, grupuri sanitare existente. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi secţiile
spitalului, precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent, săpun, etc.
Totalul cheltuielilor se ridică la 386,000 ron.
6. Articolul bugetar 24.07 - Alte materiale şi prestări de servicii
În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare, exclusiv
mijloacele sanitare. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a
maşinilor din parcarea auto. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi dezinsecţie,
34
în funcţie de suprafaţa avută în vedere; cheltuielile de transport privind materialele, alimentele,
combustibilul, medicamentele, cheltuielile de întreţinere a utilajelor, aparaturii, maşinilor de calcul.
Pentru anul 1998, la acest articol este necesar un fond de 250.000.000 RON.
7. Articolul bugetar 25 - Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
Cheltuielile la acest articol au în vedere costul carburanţilor pentru funcţionarea
autoturismelor, salvărilor. Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 63/2004 s-a stabilit consumul de
carburanţi pe lună de 250 L/lună/maşină. Cheltuielile privind carburanţii, planificate pentru anul
1998, se determină astfel:
Chc = Cc/l/m x Nm x P/l x 12 luni
în care:- Chc reprezintă cheltuielile privind carburanţii planificate pentru anul 2010;
- Cc/l/m reprezintă consumul de carburanţi pe lună/maşină;
- Nm reprezintă numărul de maşini;
- P/l reprezintă preţul lei/litru.
Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem:
Ch = 250 L/lună/maşină x 6 maşini x 4,300 x 12 = 309,6 ron
8. Articolul bugetar 26 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată
Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire
stabilită legal. Astfel, un pat de pediatrie poate rula 5 cearceafuri într-un an şi casa două, în timp ce
un pat de reanimare poate rula 15 cearceafuri într-un an şi casa 7. Lenjeria şi accesoriile de pat
utilizate într-o unitate sanitară sunt diverse. Necesarul se stabileşte pe fiecare sector în parte, în
funcţie de numărul de paturi. Acest necesar cantitativ se centralizează la serviciul contabilitate şi se
valorifică în funcţie de preţurile medii înregistrate în anul anterior.
Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie, accesorii de pat, echipament. În
conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele, se decide furnizarea şi se încheie
convenţie anuală de achiziţie.
9. Articolul bugetar 27 - Reparaţii curente
Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi, spaţii
interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele unde sunt
necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. Serviciul tehnic
întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate, care sunt discutate şi avizate
35
în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare, care sunt estimate la
500.000.000 lei.
10. Articolul bugetar 70 - Cheltuieli de capital
Ordonatorul de credite este Direcţia Sanitară, care centralizează necesarul de fonduri pentru
construcţii-montaj şi dotări cu aparatură. Direcţia Sanitară le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le
repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor.
Fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul local le concluzionăm în tabelul următor:
Nr.
crt
Denumire articol bugetar Cod
articol
S U M A
1. Hrană 22 265536,65
2. Încălzit 24.01 6 0000,00
3. Ilumunat şi forţă motrică 24.02 948000,00
4. Apă, canal, salubritate 24.03 2280000,00
5. Poştă, telefon, telefax, radio 24.04 122770,00
6. Furnituri de birou 24.05 19062,50
7. Materiale pentru curăţenie 24.06 38600,00
8. Alte materiale şi prestări servicii 24.07 250000,00
9. Materiale şi prestări servicii cu caracter
funcţional 25 77400,00
10. Obiecte de inventar de mică valoare sau
scurtă durată 26 655190,0
11. Reparaţii curente 27 500000,00
TOTAL CHELTUIELI --- 13893788,00

II.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge
două etape:
• fundamentarea elementelor de cheltuieli
• fundamentarea veniturilor proprii
După ce a avut loc fundamentarea veniturilor şi a cheltuielilor la nivelul instituţiei se
parcurg alte etape:
1) Situaţia cu cheltuielile şi veniturile pentru anul următor se înaintează însoţită de un memoriu
justificativ la Direcţia Sanitară a Judeţului. În acelaşi timp se transmite o variantă a
bugetului de cheltuieli materiale la Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi având în
vedere sursa de finanţare a acestor cheltuieli de la bugetul local. La aceste nivele se
centralizează cheltielile şi veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un
36
prim proiect de venituri şi cheltuieli fundamentate, pentru anul următor, la nivelul
necesarului ţinând cont de structuri şi parametri orientativi.
2) Are loc centralizarea acestor bugete la nivelul Ministerului Sănătăţii care le înaintează spre
analiză şi aprobare la Ministerul de Finanţe. Fazele şi duratele elaborării, discutării,
aprobării şi distribuirii pe judeţe şi unităţi sanitare sunt aceleaşi cu ale bugetului de venituri
şi cheltuieli naţional din legea bugetului pe fiecare an în parte.
3) După aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli naţional prin legea bugetului aprobată de
preşedintele ţării, Ministerul Sănătăţii primeşte capitolul pentru sănătate ce cuprinde
capitolul de cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital şi se parcurge
traseul de sus în jos, verigă cu verigă până la nivelul unităţilor sanitare.
4) La data când unitatea sanitară primeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat, desprins din
legea bugetului pe anul în curs începe analiza şi repartizarea cheltuielilor pe capitole,
subcapitole, articole bugetare, alineate, verigi din structura organizatorică în consiliile de
administraţie.
Din acest moment bugetul de venituri şi cheltuieli poate fi la nivelul necesarului estimat de
fundamentarea iniţială sau sub nivelul estimat. În funcţie de aceste dimensiuni începe elaborarea
strategiei de urmat pentru continuarea activităţii medicale şi administrative în Spitalul Clinic de
Copii “Sf. Maria “ Iaşi.
În ultimii ani bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului “Sf.Maria” a fost subdimensionat,
aprobat în proporţie de 50% din nevoile reale ale spitalului. Această situaţie duce la înregistrarea
unor datorii mari faţă de furnizorii produselor necesare şi sistarea lucrărilor de reparaţii capitale,
curente, într-un spital vechi de peste 30 ani care necesită impetuos aceste lucrări.
Prin memorii suplimentare şi prin analize lunare solicităm suplimentarea fondurilor şi
sprijinul forurilor care pot decide în repartizarea surselor financiare.
Bugetul, odată elaborat şi aprobat, nu presupune o alocare de fonduri pentru întregul an de
plan ci, în baza solicitărilor de credite lunare sunt repartizate creditele pentru fiecare tip de cheltuieli
în parte.
Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi,
Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare.
Contul pentru cheltuieli de personal ce are ca sursă de finanţare bugetul republican unde
sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a actelor ce privesc
eliberarea salariilor în condiţiile legii.
37
Viramentele şi ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către
Trezorerie cu respectarea legilor privind salarizarea în unităţile bugetare, legea impozitului pe
salarii, legea asigurărilor de sănătate.
Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin dispoziţie bugetară de repartizare a
acestora, emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite secundar.
Contul privind creditele bugetului pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale
sanitare) are ca sursă de finanţare bugetul republican, cont ce se alimentează cu dispoziţie bugetară
emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite.
Contul pentru efectuarea de cheltuieli materiale, respectiv medicamente şi materiale
sanitare, având ca sursă de finanţare fondurile speciale, cumulate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi
dirijate de ordonatorii de credite.
Contul pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) cu sursa de finanţare
Fondul pentru Sănătate, bani dirijaţi de ordonatorul de credite Direcţia Sanitară a Judeţului.
Plăţile din conturile enumerate mai sus se fac cu respectarea legii în vigoare, cu ordine de
plată semnate de persoanele numite prin lege, plăţile realizându-se cu respectarea destinaţiei
creditelor necesare pentru unitatea sanitară.
La sfârşitul lunii, în baza documentelor de plăţi şi încasări, se întocmeşte execuţia bugetară
pe cele trei capitole: credite, plăţi nete, cheltuieli efective atât pe lună cât şi pe cumulat, respectând
clasificaţia bugetară din legea bugetului de stat.
Situaţia indicatirilor de eficienţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut se rezintă astfel:
Denumirea clinicii
Anul 2008 Anul 2009
Utilizare
pat
Durata
medie
spitalizare
Rulaj
bolnavi
Mortalitate
%
Utilizare
pat
Durata
medie
Spitalizare
Rulaj
bolnavi
Mortalit.
%
Pediatrie I 392,8 4,5 86,3 2,0 346,5 4,8 72,4 2,3
Pediatrie II 404,1 8,5 47,4 0 379,5 7,9 47,8 0
Pediatrie III 262 6,1 42,6 0 274,5 6,8 40,1 0
Pediatrie IV 290,1 6,4 45,4 0 242,1 5,4 44,9 0
Gastroenterolog. 337,7 6,4 53,1 0 323,6 5,5 59,1 0
Neurologie 458,5 9,0 51,0 0 360,9 7,8 46,5 0,08
Chirurgie I 240,0 3,8 63,8 0 219,8 3,9 56,7 0,02
Chirurgie II 331,2 4,6 72,3 0 246,5 4,1 60,4 0
A.T.I. 279,0 2,4 118,3 12,2 259,0 2,2 116,7 2,40
Oncopediatrie 389,2 9,9 39,3 0,7 358,6 9,0 39,8 1,1
38
Prematuri 297,2 39,6 7,5 0 310,7 32,6 9,5 0,7
Recuperare
Distrofici
389,2 119,5 3,3 0 389,3 120,6 3,2 0
Total secţii clinice 332,5 8,8 37,7 0,9 306,2 8,3 36,8 0,9
Dr.Clunett 273,8 56,0 4,9 0 206,4 52,9 3,9 0
Poieni 402,7 83,3 4,8 0,5 375,8 78,0 4,8 0
Galata 299,6 173,2 1,7 1,2 220,9 235,8 0,9 0
Guliver 341,3 149,3 2,3 0 337,6 183,5 1,8 0
Bivolari 339,7 332,1 1,0 0 321,8 326,8 1,0 0
C.S.Bivolari - - - - 384,9 7,4 52,2 0,4
Total secţii exterioare 324,3 108,3 3,0 0,3 289,1 44,9 6,4 0,4
Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului pentru efectuarea tratamentelor, Spitalul
Clinic de Copii ”Sf. Maria” Iaşi utilizează o formă foarte largă de medicamente, materiale sanitare,
reactivi din ţară şi din import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EEG, EKG etc.
În cadrul clinicii Pediatrie IV, funcţionează compartimentul de nefrologie - hemodializă,
compartiment ce asigură dializarea copiilor bolnavi din întreaga zonă a Moldovei (intrări de la
începutul anului de 838 copii).
Secţia Guliver unde sunt trataţi copii infectaţi cu HIV şi copii bolnavi de SIDA consumă
medicamente de aproximativ 65 milioane pe lună.
Prin specializările existente în structura organizatorică a spitalului, solicităm fonduri din
cadrul programelor de sănătate în 1998, după cum urmează:
+ + SIDA
+ + Nefrologie – Hemodializă
+ + Diabet
+ + T.B.C.
+ + Protecţia copilului
Sursele de finanţare în cadrul programelor de sănătate,în anul 2009 au fost pentru:
+ + SIDA = 83,600 ron
+ + Nefrologie - Dializă = 140,600 ron
+ + Protecţia copilului = 19,.000 ron
Până la aprobarea bugetului pe anul 2010, creditele bugetare au fost deschise în limita a 8,3
procente din bugetul de stat pe anul 2009. Sumele rezultate au fost împărţite pe clinici, secţii,
dispensare rurale, policlinici.
39
După aprobarea bugetului pe anul 2010, s-a reanalizat necesarul de fonduri pentru fiecare
clinică şi secţie, s-au repartizat creditele aprobate în Consiliul de Administraţie. Lunar, s-au
înregistrat în Consiliul de Administraţie consumurile înregistrate, urmărindu-se atât încadrarea în
fondurile alocate cât şi asigurarea unui act medical corect şi eficient.
La aceste analize, un rol deosebit l-a avut Comisia de Analiză a Medicamentelor, care
analizează lunar şi ori de câte ori este nevoie, tratamentele prescrise în foile bolnavilor,
medicamentele din condicile de farmacie, evidenţa consumurilor pe fiecare produs, la locul lui de
consum.
Creditele aprobate de la Bugetul Republican pentru procurarea de medicamente şi materiale
sanitare pentru anul 2010 au fost în sumă de 431713,3000 ron, iar din sursa de finanţare 2% CAS s-
au repartizat 567200,000 ron, din care: 422200,.000 ron pentru programe sănătate şi 140,00.roni
pentru medicamente şi materiale sanitare. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a achitat
medicamente şi materiale sanitare din venituri proprii în sumă de 64876,952 roni.
Faţă de normele de consum valorice pentru medicamente şi materiale sanitare transmise de
Ministerul Sănătăţii (5.900 mii lei / pat / an) Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a realizat 4.125
mii lei / pat /an.
Din totalul consumului de medicamente şi materiale sanitare - 65,7% reprezintă consumul
de medicamente şi 34,3% îl reprezintă consumul de materiale sanitare.
Creditele bugetare pentru plata salariilor repartizate au fost în sumă de:14.125.561 mii lei,
din care pentru spitale 12.887.405 mii lei.
Cheltuielile efective cu plata salariilor pentru spitale sunt de 13.325.810.143 lei din care
pentru:
= = un pat fizic = 21267,91 ron
= = un pat ocupat = 1.412,688 ron
= = o zi spitalizare = 422,25 ron
= = un bolnav = 482,016 ron
Creditele repartizate pentru cheltuieli meteriale exclusiv medicamente şi materiale sanitare
reprezintă jumătate din nevoile reale ale spitalului.
În bugetul anului 2010 au fost prevăzute 700 mil. ron pentru R.K. Din această sumă,
23342,.971 lei a constituit plata R.K. finalizate şi neachitate în anul 2006, iar 466573,029 ron au
reprezentat R.K. executate în anul 2009 şi anume:
¬ ¬ R.K. la centrala termică Spital copii;
40
¬ ¬ R.K. la bucătăria secţiei Galata în colaborare cu o fundaţie franceză care a
contribuit cu 50% din valoarea totală a R.K. la obiectiv;
¬ ¬ staţia de soluţii sterile;
¬ ¬ lifturi de marfă şi persoane;
¬ ¬ aparatură medicală;
¬ ¬ instalaţii de sterilizare;
¬ ¬ instalaţii sanitare,etc.
Structura plăţilor şi a cheltuielilor la bugetul local, pe anexele de calculaţie se prezintă după
cum urmează:
1. 1. Plăţi Bugetul Local total an = 6.829.999.329 lei din care pentru:
● ● hrană 31,9%;
● ● cheltuieli de întreţinere şi funcţionare 46%;
● ● materiale şi servicii funcţionale 1,3%;
● ● obiecte de inventar 5,7%;
● ● R.C. 4,7%;
● ● R.K. 10,2%;
● ● alte cheltuieli 0,2%.
2. 2. Cheltuieli efective buget local = 9.114.716.852 lei din care pentru:
● ● hrană 21,8%;
● ● întreţinere şi funcţionare 64,7%;
● ● materiale şi servicii funcţionale 0,6%;
● ● obiecte de inventar 4,2%;
● ● R.C. 3,5%;
● ● R.K. 5,1%;
● ● alte cheltuieli 0,1%.
La sfârşitul anului 1997, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a înregistrat un volum de
4,78962,9 ron furnizori neachitaţi din care pentru:
= = medicamente şi materiale sanitare = 20126,85 ron;
= = cheltuieli materiale buget local = 458846,04 roni.
41
Cu toate măsurile luate pentru încadrarea în volumul creditelor acordate prin bugetul anual
Spitalul Clinic de Copii nu poate funcţiona cu mai puţin de 1 miliard lei pe lună.
Pentru neachitarea facturilor în termen, Spitalul Clinic se află în litigiu cu RENEL iar în
luna decembrie s-au achitat, prin dispoziţie obligatorie aproximativ 115 mil. ron penalităţi de
neachitare în termen a facturilor E-ON.
În contul 225 - Clienţi sunt înregistrate datoriile Leagănului de copii de spital pentru energia
termică livrată prin centrala termică a spitalului în sumă de 430528,600 ron.
În cursul anului 2009 s-a efectuat inventarierea tuturor gestiunilor şi subgestiunilor,
înregistrându-se plusurile şi minusurile constatate.
Cheltuielile totale realizate în 2008 faţă de anul 2009
(spitale şi centre de sănătate)
ron
Total pat fizic pat ocupat zi spitalizare un bolnav
1.Indicatori eficienţă
2008 - 929 837,3 306,476 33,026
2009 - 1051 864,6 315,591 27,646
2.Cheltuieli totale
2008 - 13341,554 1.801,314 40,444 375,317
2009 26577769,243 25288,077 3073,.960 84,216 961,360
3.Cheltuieli cu salarii
2008 - 7621,324 8456,002 23,102 214,383
2009 1365488,9948 12992,283 15793,303 4,268 493,919
4.Cheltuieli cu medicamente
2008 - 1789,745 1985,755 5,425 50,344
2009 3654325,911 3476,999 4226,608 11,579 132,183
5.Cheltuieli articolele 21, 24, 25, 29, 30
2008 - 2068,118 2294,616 6,269 58,175
2009 6103588,915 5807,411 7059,436 19,340 220,776
42
6.Obiecte inventar
2008 - 274,875 304,979 8,33 7,732
2009 386887,125 368,113 447,475 12,26 13,994
7.R.C. + R.K.
2008 - 648,281 719,280 1,965 18,235
2009 792932,728 752,552 914,796 2,506 28,609
8.Hrană
2008 - 940,209 1043,179 2,850 26,447
2009 1987144,616 1890,717 2298,340 6,296 71,878
CAP.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.Maria” Iaşi
III.1.Surse de finanţare din bugetul statului in bugetul statului
Instituţiile bugetare sunt finanţate în fiecare an de la buget în baza creditelor bugetare
aprobate.
Căile de finanţare
Căile prin care instituţiile bugetare sunt finanţate de la buget sunt diferite în funcţie de
subordonarea lor. Astfel, în timp ce instituţiile de subordonare republicană sunt finanţate prin calea
deschiderilor de credite, cele de subordonare locală sunt finanţate pe calea alimentărilor de fonduri.
Etapele prin care se realizează finanţarea
a) Ministerul Finanţelor deschide credite ordonatorilor principali de credite pentru două
destinaţii: pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi a celor ocazionate de acţiunile
centralizate şi pentru repartizări la instituţiile subordonate.
b) are loc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorii principali ordanatorilor secundari
şi terţiari şi de către ordonatorii secundari ordonatorilor terţiari. Pe baza şi în limita
creditelor bugetare deschise, respectiv repartizate, unităţile bancare sunt autorizate să
efectuieze plăţile dispuse de instituţiile bugetare, pentru îndeplinirea sarcinilor şi acţiunilor
prevăzute în planurile lor de cheltuieli.
Creditele deschise sau repartizate dau, prin urmare, dreptul instituţiilor bugetare să depună la
unităţile bancare “dispoziţii de plată” pentru efectuarea de plăţi în cont şi cecuri pentru ridicarea
sumelor necesare efectuării plăţilor în numerar. Operaţiile de plăţi în numerar sau în cont pe care
unităţile bancare le efectuează în baza şi în limita creditelor bugetare deschise poartă denumirea de
43
”plăţi de casă”. O parte din aceste plăţi se pot restitui la bancă, atunci când nu au fost necesare în
întregime, iar cu sumele respective se reîntregesc, de regulă, creditele bugetare, ceea ce dă dreptul
instituţiilor în cauză să le folosească în continuare.
Reîntregirea de credite constă de fapt în diminuarea plăţilor de casă de către bancă cu
sumele restituite de instituţii ceea ce sporeşte în mod corespunzător disponibilul de credite. În
practica bugetară această operaţie poartă denumirea de reconstituire de credite bugetare.
În final disponibilul de credite bugetare este egal cu creditele deschise (repartizate) mai
puţin plăţile nete de casă, potrivit relaţiei:
Plăţile nete de casă = Plăţile de casă - Reconstituirile(reîntregirile) de credite bugetare
Tot legat de reconstituirea creditelor bugetare mai trebuie arătat că se pot folosi în acest scop
numai sumele restituite băncii provenind din plăţi de casă efectuate în anul bugetar în curs. Sumele
plătite de bancă dar nefolosite până la sfârşitul anului bugetar expirat nu se pot utiliza pentru
reîntregirea creditelor bugetare în anul bugetar curent, ci trebuie vărsate integral în buget. Dacă s-ar
folosi astfel de sume, provenind dintr-un exerciţiu bugetar încheiat, s-ar opera un transfer de finanţe
de la un an la altul, ceea ce încalcă principiul anualităţii bugetului şi contravine legii.
În virtutea principiului anualităţii bugetului, creditele bugetare deschise sau repartizate se
pot utiliza numai în timpul anului bugetar respectiv, cele rămase disponibile la sfârşitul anului îşi
pierd valabilitatea şi, drept urmare, se închid în mod automat de către unităţile bancare.
La instituţiile bugetare finanţate din bugetul republican, evidenţa are sarcina să oglindească,
atât creditele bugetare aprobate, cât şi creditele deschise şi repartizate, urmărind toate mişcările
intervenite în volumul şi structura acestora. În acest scop este necesară o bună organizare a
evidenţei sintetice şi analitice a creditelor bugetare.
Modalitatea de exprimare creditelor bugetare
Creditele bugetare sunt exprimate de mai mulţi indicatori reflectând prevederi ale unor
planuri financiare, limitate în care banca este autorizată să facă plăţi pentru instituţiile republicane.
Ele nu oglindesc operaţiile de gestiune, de încasări, plăţi sau cheltuieli efective motiv pentru care
prin conţinutul lor nu se încadrează în sfera operaţiilor înregistrabile cu ajutorul conturilor ”de
bilanţ”. De aceea, existentul de credite bugetare şi modificările produse în volumul şi stuctura
acestora se urmăresc cu ajutorul unor conturi sintetice în afara bilanţului, dezvoltate, la rândul lor,
în mod corespunzător pe conturi analitice care să permită verificarea modului de respectare a
disciplinei bugetare pe toate subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
1. Pentru înregistrarea creditelor bugetare aprobate, instituţiile bugetare folosesc contul în
afara bilanţului ”Credite bugetare aprobate”.
44
× debitul acestui cont - se înregistrează la începutul fiecărui trimestru alocaţia trimestrială de
credite, precum şi suplimentările din cursul trimestrului care majorează creditele aprobate;
× creditul acestui cont - se înregistrează anulările sau diminuările de credite intervenite în
timpul trimestrului;
× Soldul contului - reflectă suma totală a creditelor bugetare aprobate până la finele
trimestrului sau anului.
Evidenţa analitică a creditelor aprobate se organizează pe subdiviziunile cadrului
comun a clasificaţiei bugetare folosind în acest scop ”fişa pentru operaţii bugetare”.
Conţinutul contului analizat se poate observa şi mai bine prin reprezentarea în
continuare a structurii sale:
Credite bugetare aprobate
1. Credite bugetare trimestriale aprobate
2. Majorarea creditelor bugetare
Trimestriale
1. Diminuările sau anulările de credite bugetare
efectuate în cursul trimestrului
2. Instituţiile bugetare pot beneficia şi de credite pentru investiţii înregistrate tot cu ajutorul
unui cont în afara bilanţului intitulat ”Credite pentru investiţii”.
× Debitul contului - oglindeşte trimestrial creditele aprobate prin planul de finanţare şi
eventualele suplimentări de credite;
× Creditul contului - anulările de credite efectuate potrivit normelor legale în vigoare;
× Soldul contului - indică volumul total al creditelor bugetare aprobate pentru investiţii până la
sfârşitul trimestrului şi anului.
După cum se observă, cele două conturi analizate sunt destinate să reflecte volumul total de
credite aprobate în limita cărora o anumită instituţie bugetară poate fi finanţată de la buget într-un
exerciţiu bugetar, în primul caz pentru acoperirea cheltuielilor curente şi în al doilea caz pentru cele
privind investiţiile.
Importanţa acestor două conturi:
Datele furnizate de aceste conturi prezintă importanţă în urmărirea modului de respectare a
disciplinei bugetare, în sensul că plăţile şi cheltuielile efectuate de instituţiile bugetare trebuie să se
încadreze tot timpul în creditele bugetare aprobate.
3. Creditele deschise de la bugetul republican pentru cheltuielile proprii şi acţiunile
centralizate sunt oglindite atât de către ordonatorii principali cât şi de cei secundari şi terţiari cu
45
ajutorul contului în afara bilanţului “Credite deschise pentru cheltuieli proprii şi acţiuni
centralizate”.
× debitul contului - ordonatorii principali înregistrează creditele deschise de Ministerul
Finanţelor;
- ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează creditele repartizate de
ordonatorul superior
× creditul contului – ordonatorii principali înregistrează creditele retrase de Ministerul
Finanţelor în cursul anului;
- ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează creditele retrase sau
restituite.
× Soldul contului - indică de ce volum de credite bugetare dispune un ordonator superior care
nu au fost repartizate încă instituţiilor subordonate. Pe baza analizei acestui sold se pot
stabili cauzele care au determinat existenţa unor disponibilităţi de credite nerepartizate şi în
funcţie de natura lor se pot adopta măsuri fie de urgentare a repartizărilor, fie de mobilizare
la buget a surplusului de credite constatat.
Evidenţa analitică a creditelor deschise sau repartizate se organizează pe subcapitolul
cadrului general al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor.
4. Deosebit de creditele deschise pentru cheltuielile proprii şi centralizate, ordonatorii
principali de credite organizează şi evidenţa creditelor deschise în vedera repartizării lor la
instituţiile subordonate, folosind în acest scop contul în afara bilanţului “Credite deschise de
repartizat”.
× debitul acestui cont - ordonatorii principali înregistrează creditele deschise de Ministerul
Finanţelor pentru repartizări la ordonatorii subordonaţi, precum şi creditele retrase acestora;
- ordonatorii secundari de credite înregistrează creditele repartizate de
ordonatorii principali, pentru repartizări la ordonatorii terţiari şi creditele retrase acestora din urmă;
× creditul acestui cont - creditele bugetare retrase de Ministerul Finanţelor.
- ordonatorii secundari de credite înregistrează repartizările
ordonatorilor terţiari, precum şi pe cele retrase de ordonatorul principal.
- soldul contului - reflectă totalul creditelor bugetare deschise sau repartizate de la
începutul anului bugetar, în limita cărora o anumită instituţie bugetară poate
dispune efectuarea plăţilor de casă de către unitatea bancară care o serveşte.
Deducând din soldul creditelor deschise plăţile nete de casă, reflectate de soldul
unui alt cont se poate cunoaşte în orice moment care este disponibilul de credite
46
bugetare deschise sau repartizate, după caz, de care dispune instituţia bugetară în
cauză.
Evidenţa analitică se organizează pe subcapitole pentru creditele de repartizat
instituţiilor subordonate.
Din prezentarea în continuare a structurii celor două conturi rezultă modul cum sunt
înregistrate operaţiile privind creditele bugetare deschise şi repartizate la un ordonator principal de
credite:
Credite deschise de repartizat
1. Credite deschise pentru repartizări la
ordonatorii subordonaţi
2. Credite retrase de la ordonatorii subordonaţi
1. Credite repartizate ordonatorilor subordonaţi
2. Credite retrase de Ministerul Finanţelor
Credite deschise pentru cheltuieli şi pentru acţiuni centralizate
1.Credite deschise pentru cheltuieli proprii şi
acţiuni centralizate
1. Credite retrase în cursul anului de
Ministerul Finanţelor
Conturile de mai sus sunt destinate, aşa cum s-a văzut, să reflecte creditele deschise de
repartizat şi respectiv creditele deschise pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi a acţiunilor
centralizate.
Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului de stat
În categoria plăţilor efectuate din bugetul republican se includ: salarizarea personalului,
medicamentele şi materialele sanitare.
Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de
credite, ”Direcţia Sanitară a Judeţului Iaşi”, printr-o dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor
care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria”, prin Trezoreria
Municipiului Iaşi, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la
Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua
plăţi în limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare.
Conturile pentru evidenţa plăţilor din bugetul republican sunt:
47
1. 1. contul 700.00.00 - deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul de cont
23.580.102.470.1339 pentru plata cheltuielilor de personal;
2. 2. contul 700.01.02 - deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul de cont
23.580.120.470.1339 pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare.
Contabilitatea analitică a plăţilor se ţine pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol
sau capitol al clasificaţiei bugetare.
1. 1. Contul 700 - Finanţarea de la buget privind anul curent - cont de pasiv
= = creditul acestui cont - la ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul republican se
înregistrează sumele plătite;
= = debitul acestui cont - la ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul republican se
evidenţiază sumele recuperate din finanţarea anului curent, reprezentând reconstituirea creditelor
bugetare, precum şi venituri proprii lăsate la dispoziţie instituţiilor pentru acoperirea cheltuielilor
proprii conform reglementărilor în vigoare;
= = soldul acestui cont – se evidenţiază la sfârşitul anului cheltuielile efectuate
potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Soldul creditor al contului reprezintă în cursul
anului totalul plăţilor efectuate la ordonatorii finanţaţi din bugetul republican.
2. 2. Contul 700.00 - Finanţarea de la buget privind anul curent - salarii –
= = Credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:
a) a) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, popririlor, chiriilor,
cotizaţiilor sindicale;
b) b) Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite
gestionarilor;
c) c) Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la finele lunii
cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea plăţilor de ajutoare, suma
contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la personalul unităţii, virate în contul
bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate,
virată în contul Trezoreriei Municipiului Iaşi;
d) d) Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul contribuţiei la
ajutorul de şomaj, virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi”;
e) e) Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele lunii cu plata
impozitului aferent fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi”;
f) f) Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-a pe luna
februarie (exemple în nota contabilă nr.1).
= = Debit - se debitează prin creditarea conturilor:
48
a) a) Contul 220 - Debitori cu sumele virate de către diverşi debitori în
contul de finanţare bugetară pentru stingerea obligaţiilor (numai în cazul în care privesc anul
curent);
b) b) Contul 013.02 - Casa-salarii cu sumele în numerar rămase
nefolosite, depuse în contul de finanţare bugetară pentru reconstituirea plăţilor de casă (exemplu
nota contabilă nr.2).
= = Soldul - închiderea contului se face prin contul 410.04 - Cheltuieli de
personal atunci când pentru luna decembrie s-au plătit toate cotele şi obligaţiile către stat (exemplu
nota contabilă nr.3 cu închiderea salariilor pentru anul 1997);
- sunt cazuri când pentru chenzina din luna decembrie nu sunt bani
suficienţi în cont şi pentru plata cotelor (de exemplu CAS, şomaj) rămânând a se plăti în luna
ianuarie a anului următor. În acest caz închiderea contului este exemplificată în nota contabilă nr.4.
3. 3. Contul 700.01.02 - Finanţare de la buget privind anul curent - medicamente şi materiale
sanitare
= = Credit - se creditează prin debitul conturilor:
a) a) Contul 600.01 - Medicamente şi materiale sanitare cu plata
facturilor de medicamente şi materiale sanitare achiziţionate;
b) b) Contul 234 - Furnizori cu plata furnizorilor neachitaţi de
medicamente şi materiale sanitare;
c) c) Contul 410.02 - Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare
cu plata facturilor de medicamente eliberate de farmaciile cu care Spitalul Clinic de Copii “Sf.
Maria” a încheiat convenţii la începutul anului. Aici se includ medicamentele eliberate pe condici
sau reţete gratuite şi compensate la Policlinica “Sf. Maria”, dispensarele rurale care aparţin
spitalului (exemple în nota contabilă nr.5).
= = Soldul - închiderea contului se face astfel:
a) a) în cazul când consumul de medicamente şi materiale sanitare este
egal cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare se încheie prin contul 410.02 - Cheltuieli
medicamente şi materiale sanitare;
b) b) în cazul când consumul de medicamente şi materiale sanitare nu
este egal cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare se închide prin conturile 410.02 -
Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare şi cu diferenţa în contul 702 - Finanţare de la buget
privind anii precedenţi şi alte surse.
Fişa pentru operaţiuni din bugetul de stat se ţine pe subcapitole şi articole bugetare
corespunzătoare bugetului republican.
49
Subcapitolele sunt:
Dispensare 02 - 01 Dispensarul Schitu Duca;
02 Dispensarul Ciorteşti;
03 Dispensarul Dolheşti;
04 Dispensarul Dobrovăţ;
05 Policlinica”Sf.Maria”;
06 Dispensarul Popeşti;
07 Dispensarul Trifeşti;
08 Dispensarul Bivolari.
Spitale 03 - 01 Spitalul”Sf.Maria”;
02 Spital”Dr. Clunett”;
03 Spitalul Poieni;
04 NPI Bivolari;
05 Spitalul Galata;
06 Casa Guliver
Centre Sănătate 09 - 01 Centrul de Sănătate Bivolari.
50
Odată cu începerea execuţiei bugetare, pentru a-şi putea desfăşura activitatea, instituţiile
sanitare solicită fonduri ordonatorilor de credite ierarhic superiori. Aceştia, ţinând cont de
clasificaţia bugetară, le acordă fonduri, sub formă de credite, operaţiune care, grafic, ar arăta după
cum
Alocarea de fonduri, se face de către ordonatorii de credite, atât pentru acoperirea nevoilor
financiare proprii, cât şi pentru acoperirea cheltuielilor instituţiilor sanitare ierarhic inferioare.
Astfel, Ministerul Finanţelor răspunde cererii de deschidere de credite bugetare, prin repartizarea de
credite bugetare prin intermediul Trezoreriei statului
51
Ministerul Finanţelor
Ordonatori principali de credite
(Ministerul Sănătăţii şi Casa
Naţională de Asigurări de
Sănătate)
Ordonatori secundari de credite
(Direcţia de Sănătate publică şi
casele de asigurări de sănătate)
Ordonatori terţiari de credite
(majoritatea unităţilor sanitare)
Direcţia generală a Trezoreriei
Trezorerii judeţene
Trezorerii locale
dispoziţii bugetare
de repartizare
dispoziţii bugetare
de repartizare
deschidere de cont
alocare de fonduri (repartizare
de credite bugetare)
solicitare de
fonduri
alocare de fonduri
(repartizare de credite
bugetare)
repartizare de credite
bugetare
deschidere de cont
cerere de
deschidere de credite
deschidere de
credite
solicitare de
fonduri
Procedeul de finanţare a instituţiilor sanitare
Finanţarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face din fonduri aflate la dispoziţia
statului, fonduri adunate din taxe şi impozite, precum şi din contribuţiile asiguraţilor. Sursele de
finanţare ale activităţii sanitare pot fi evidenţiate conform următorului grafic:
52
Buget propriu
Ministerul Finanţelor
Ordonator principal de credite
(Ministerul Sănătăţii şi Casa
Naţională de Asigurări de
Sănătate)
Ordonator secundar de credite
(Direcţia de Sănătate Publică şi
casele de asigurări de sănătate)
Ordonator terţiar de credite
(majoritatea unităţilor sanitare)
Trezorerie
Buget propriu
repartizare de
credite
finanţare
solicitare
de fonduri
alocare de fonduri bugetare finanţare
cerere de
deschidere de credite
deschidere de
credite
solicitare
de fonduri
Alocarea fondurilor bugetare în sistemul ordonatorilor de credite
Buget propriu
alocare de fonduri bugetare
finanţare

III.2.Din bugetul local
53
Donaţii şi sponsorizări
Domeniul medial
Fondul asigurărilor sociale de
sănătate
Contribuţii ale persoanelor
juridice
Fondul bugetului de stat
Fondul veniturilor proprii
Fondul bugetului local
Surse de finanţare ale activităţii sanitare
- cheltuieli pentru
programe de sănătate
- achiziţionare
aparatură
- cheltuieli pentru
servicii medicale
- cheltuieli pentru reparaţii
de interes public
- tichete de masă
- cheltuieli
administrative
- pentru medicamente
- pentru hrană
- pentru materiale
sanitare
- cheltuieli
administrativ-
gospodăreşti
Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare
specifice bugetului local.
11. Articolul bugetar 22 – Hrana
Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de
referinţă, înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă.
Relaţia de calcul este următoarea:
FdChHrană = Nr.bol. x Alzh (24)
în care:- FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2009;
- Nr.bol. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2009;
- Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2009.
În conformitate cu HG nr. 129/30 martie 1998, începând cu data de 7 aprilie 2007, alocaţia
zilnică de hrană este:
× × bolnavi SIDA (secţia Casa Guliver) – 25,900 ron;
× × bolnavi TBC (secţia ”Dr. Clunett”) – 21,750 ron;
× × copii 3 - 16 ani (secţia NPI Bivolari, Poieni, Galata) – 9,600 ron;
× × adulţi (Centrul Sănătate Bivolari) – 12,550 ron.
12. Articolul bugetar 24.01 – Încălzirea
Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” din punctul de vedere al
încălzirii interne este următoarea:
¬ ¬ este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de
încălzire cu lemne;
¬ ¬ este racordat la R.A.Termoficare;
¬ ¬ racordat la centrale termice zonale.
Determinarea necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli este extrem de minuţioasă şi
laborioasă. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”, funcţionează pentru asigurarea
încălzitului, apei calde, aburului necesar spălătoriei, bucătăriei, staţiei sterile, în felul următor:
  Spitalul Clinic “Sf.Maria” racordat la RENEL;
  secţiile: Prematuri, Distrofici, Casa Guliver racord zonal de cartier;
  secţiile: Galata, Dr. Clunett, Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil
lichid;
  secţia Poieni cu combustibil solid (lemne).
54
Nu putem fundamenta cheltuielile la acest articol după o formulă de calcul deoarece
cheltuielile depind de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt:
× × numărul de internaţi (în funcţie de care se consumă apă caldă pentru spălat,
aburul pentru bucătărie, staţia sterilă);
× × majorările de preţuri.
Înregistrarea consumului se ţine contorizat, factura emisă lunar de unităţile furnizoare
cuprinde cantităţi consumate la preţuri actualizate. Aceste facturi sunt verificate de persoane
calificate din sectorul tehnic, înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a
fi plătite pe măsura asigurării fondurilor necesare. Până la data plăţii facturile rămân stocate în
conturi de furnizori neachitaţi.
Acelaşi principiu de asigurare, determinare, urmărire, verificare şi înregistrare se repetă şi
pentru articolul bugetar 24.02 - Iluminat şi forţă motrică şi pentru articolul 24.03 - Apă, canal,
salubritate.
Fondurile necesare pentru cheltuielile pe anul 1998 le putem determina ţinând cont de
cheltuielile din 1997 precum şi de inflaţie:
- pentru articolul bugetar 24.01
Fd încălzit = 50 000 x 12 = 600 000 ron
- pentru articolul bugetar 24.02
Fd iluminat = 79 000 x 12 = 948 000 ron
- pentru articolul bugetar 24.03
Fd apă = 190 000 x 12 = 2 280 000 ron.

13. Articolul bugetar 24.04 - Poştă, telefon, radio, telefax
Cheltuielile la acest articol includ costul timbrelor poştale, costul convorbirilor telefonice,
abonamentele radio.
Costul timbrelor estimăm în medie pe an 2.000 bucăţi timbre. Cheltuielile cu timbrele
poştale practicate pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei:
Chtp = Ntp x P (25)
în care:- Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale planificate pentru anul 2009;
- Ntp reprezintă numărul de timbre poştale planificate;
- P reprezintă preţul unui timbru.
Înlocuind datele cunoscute în relaţia (25), obţinem:
Chtp = 2,000 x 500 = 1,000 ron
Cheltuielile telefonice planificate pe anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei:
55
Cht = Vabt x Vi (26)
în care:- Cht reprezintă cheltuielile telefonice planificate pentru 2009;
- Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2009;
- Vi reprezintă valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2009.
Precizăm că în unitate sunt 20 aparate telefonice. Costul unui abonament pe lună este de
180.000 lei. Valoarea abonamentelor telefonice planificată pentru anul 2010 se determină cu
ajutorul relaţiei:
Vabt = Nat x Cab/b x 12 luni (27)
în care:- Nat reprezintă numărul de aparate telefonice;
- Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat.
Introducând în relaţia (27) datele cunoscute, obţinem:
Vabt = 20 x 180,000 x 12 = 43 200 ron
Estimăm în medie, pe an, 135.000 de impulsuri. Valoarea impulsurilor planificate pentru
1998 se determină cu ajutorul relaţiei:
Vi = Ni x P/i (28)
în care:- Ni reprezintă numărul de impulsuri planificat pentru anul 1998;
- P/i reprezintă preţul unui impuls.
Introducând în relaţia (28) datele cunoscute, obţinem:
Vi = 135,000 x 582 lei/impuls = 78 5700 ron
Introducând în relaţia (26) datele cunoscute, obţinem:
Cht = 43,200 x 78,570 = 3394.22 ron
14. Articolul bugetar 24.05 - Furnituri de birou
Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor, hîrtia pentru calculator,
riboanele, disketele. Totalul cheltuielilor din acest domeniu este de 19 062,500 ron.
15. Articolul bugetar 24.06 - Materiale pentru curăţenie
Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa de
pardoseli, faianţă, grupuri sanitare existente. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi secţiile
spitalului, precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent, săpun, etc.
Totalul cheltuielilor se ridică la 386 000 ron.
16. Articolul bugetar 24.07 - Alte materiale şi prestări de servicii
56
În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare, exclusiv
mijloacele sanitare. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a
maşinilor din parcarea auto. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi dezinsecţie,
în funcţie de suprafaţa avută în vedere; cheltuielile de transport privind materialele, alimentele,
combustibilul, medicamentele, cheltuielile de întreţinere a utilajelor, aparaturii, maşinilor de calcul.
Pentru anul 1998, la acest articol este necesar un fond de 250,000ron.
17. Articolul bugetar 25 - Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
Cheltuielile la acest articol au în vedere costul carburanţilor pentru funcţionarea
autoturismelor, salvărilor. Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 63/1995 s-a stabilit consumul de
carburanţi pe lună de 250 L/lună/maşină. Cheltuielile privind carburanţii, planificate pentru anul
2010, se determină astfel:
Chc = Cc/l/m x Nm x P/l x 12 luni (29)
în care:- Chc reprezintă cheltuielile privind carburanţii planificate pentru anul 1998;
- Cc/l/m reprezintă consumul de carburanţi pe lună/maşină;
- Nm reprezintă numărul de maşini;
- P/l reprezintă preţul lei/litru.
Introducând în relaţia (29) datele cunoscute, obţinem:
Ch = 250 L/lună/maşină x 6 maşini x 4,300 x 12 = 309.6 ron
Tot la acest articol se mai includ cheltuielile cu sticlăria pentru laborator, reactivi,
filme, piese de schimb pentru maşini, cheltuieli cu materiale pentru dezinsecţie, deratizare şi
deparazitare. Toate aceste cheltuieli se ridică la un necesar de fonduri de 300.000 ron.
18. Articolul bugetar 26 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată
Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire
stabilită legal. Astfel, un pat de pediatrie poate rula 5 cearceafuri într-un an şi casa două, în timp ce
un pat de reanimare poate rula 15 cearceafuri într-un an şi casa 7. Lenjeria şi accesoriile de pat
utilizate într-o unitate sanitară sunt diverse. Necesarul se stabileşte pe fiecare sector în parte, în
funcţie de numărul de paturi. Acest necesar cantitativ se centralizează la serviciul contabilitate şi se
valorifică în funcţie de preţurile medii înregistrate în anul anterior.
Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie, accesorii de pat, echipament. În
conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele, se decide furnizarea şi se încheie
convenţie anuală de achiziţie.
57
19. Articolul bugetar 27 - Reparaţii curente
Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi, spaţii
interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele unde sunt
necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. Serviciul tehnic
întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate, care sunt discutate şi avizate
în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare, care sunt estimate la
500.000 ron.
20. Articolul bugetar 70 - Cheltuieli de capital
Ordonatorul de credite este Direcţia Sanitară, care centralizează necesarul de fonduri pentru
construcţii-montaj şi dotări cu aparatură. Direcţia Sanitară le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le
repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor.
Fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul local le concluzionăm în tabelul următor:
Ron
Nr.
crt
Denumire articol bugetar Cod
articol
S U M A
1. Hrană 22 265536,65
2. Încălzit 24.01 6000,000
3. Ilumunat şi forţă motrică 24.02 948000,000
4. Apă, canal, salubritate 24.03 2280000,000
5. Poştă, telefon, telefax, radio 24.04 122770,000
6. Furnituri de birou 24.05 19062,500
7. Materiale pentru curăţenie 24.06 386000,000
8. Alte materiale şi prestări servicii 24.07 250000,000
9. Materiale şi prestări servicii cu caracter
funcţional 25 77400,000
10. Obiecte de inventar de mică valoare sau
scurtă durată 26 655190,000
11. Reparaţii curente 27 500000,000
TOTAL CHELTUIELI --- 13893788,000

Mai înainte s-a arătat că în timp ce finanţarea de la bugetul statului se face pe calea
deschiderilor de credite, finanţarea de la bugetele locale a instituţiilor subordonate consiliilor
municipale se realizează sub forma alimentării cu mijloace băneşti a conturilor lor de disponibil.
Alimentarea conturilor se face pe baza şi în limitele creditelor bugetare aprobate prin planurile de
cheltuieli.
Evidenţa creditelor
58
La instituţiile publice se înregistrează în evidenţă atât creditele bugetare aprobate cât şi
operaţiile de alimentare cu mijloace băneşti de la buget, care constituie finanţarea propriu-zisă.
Creditele bugetare aprobate sunt înregistrate în acelaşi cont în afara bilanţului credite
bugetare aprobate, folosit şi de instituţiile finanţate din bugetul republican.
= = Debitul contului - fiecare ordonator de credite, principal şi terţiar,
înregistrează aici alocaţia trimestrială de credite aprobate şi eventualele suplimentări de credite;
= = Creditul contului – ordonatorii de credite, principali şi terţiari,
înregistreză diminuările sau anulările de alocaţii trimestriale, intervenite în cursul trimestrului.
Contul de mai sus se dezvoltă în analitic pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
În cazul instituţiilor de subordonare locală, fiecare ordonator de credite înregistrează separat
în evidenţa sa creditele aprobate, fără să mai fie necesar ca ordonatorii principali să reflecte în
evidenţa lor şi creditele care au fost aprobate ordonatorilor terţiari.
Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanţare de la
bugetele locale şi să utilizeze mijloacele băneşti primite pe această cale pentru efectuarea plăţilor
ocazionate de execuţia planurilor de cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate.
În vederea finanţării de la bugetul local, ordonatorilor de credite principali li se deschid la
unităţile Băncii Naţionale două conturi de disponibil şi anume:
1. pentru cheltuielile instituţiei şi cheltuielile centralizate
2. pentru cheltuielile instituţiilor subordonate.
1. pentru cheltuielile instituţiei şi cheltuielile centralizate
Se foloseşte pentru alimentarea cu mijloace băneşti destinate acoperirii cheltuielilor
proprii, a celor prevăzute în planurile centralizate de cheltuieli, precum şi a cheltuielilor care privesc
instituţiile subordonate ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite. Un astfel de
cont se deschide ordonatorilor terţiari, în care primesc mijloace băneşti, prin repartizare, de la
ordonatorii principali.
2. pentru cheltuielile instituţiilor subordonate.
Se deschide numai ordonatorilor principali de credite şi este folosit pentru alimentarea cu
mijloace băneşti de la buget, destinate repartizării la instituţiile subordonate.
Alimentarea cu resurse băneşti a instituţiilor subordonate
Sunt alimentate direct de la buget conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de
credite, separat pentru cele două destinaţii: pentru cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate şi pentru
repartizări la instituţii subordonate.
59
Contul de disponibil al ordonatorilor de credite
= = debitul contului
- ordonatorii principali de credite înregistrează sumele primite de la
bugetul local creditul contului - finanţarea bugetară privind anul curent;
= = creditul contului
- sunt înregistrate sumele virate prin repartizarea ordonatorilor de
credite terţiari, pentru alimentarea cu mijloace băneşti, prin debitul contului
decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind
finanţarea bugetară;
- ordonatorii principali înregistrează şi plăţile de casă efectuate
prin bancă sub forma ridicărilor de numerar sau a viramentelor pentru plata
unor servicii, executări de lucrări,livrări de materiale,precum şi a sumelor
retrase de la buget.
Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor principali a operaţiilor de finanţare
Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor principali a operaţiilor privind finanţarea de la
bugetul local poate fi exemplificată în modul următor:
¬ ¬ sumă primită de la buget pentru alimentarea contului de disponibil, destinată
cheltuielilor proprii şi repartizărilor:
Cont de disponibil al Finanţarea bugetară
ordonatorilor de = privind anul
credite current
¬ ¬ repartizări făcute ordonatorilor terţiari:
Decontări între instituţia Cont de disponibil
superioară şi instituţiile = al ordonatorilor de
subordonate privind credite
finanţarea bugetară
¬ ¬ retrageri de sume de la ordonatorii terţiari:
Cont de disponibil Decontări între instituţia
al ordonatorilor de = superioară şi instituţiile
credite subordonate privind
finanţarea bugetară
60
¬ ¬ retrageri de sume la buget din disponibilul ordonatorului principal:
Finanţarea bugetară Cont de disponibil al
privind anul curent = ordonatorilor de credite
Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor terţiari
În evidenţa ordonatorilor terţiari::
= = în debitul contului - cont de disponibil al ordonatorilor de credite
- sunt înregistrate sumele primite prin repartizare de la ordonatorii
principali
- se înregistrează, de asemenea, şi restituirile de sume făcute în
contul de la bancă.
= = în creditul contului de disponibil al ordonatorilor de credite
- sunt înregistrate retragerile operate de ordonatorii principali
- se înregistrează plăţile de casă efectuate de bancă.
Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului local
În categoria plăţilor făcute din bugetul local se includ:
1. 1. plata regiilor autonome;
2. 2. plata telefoanelor;
3. 3. plata furniturilor de birou;
4. 4. plata materialelor de curăţenie;
5. 5. plata obiectelor de inventar;
6. 6. plata combustibilului;
7. 7. plata reparaţiilor curente;
8. 8. plata reactivilor;
9. 9. plata sticlăriei;
10. 10. plata pieselor de schimb;
11. 11. plata BCF;
12. 12. plata alimentelor.
Contul din care se fac plăţile este 700.02.02 - Finanţare de la buget privind anul curent-
materiale deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul 24.580.220.470.1339.
Alimentările contului cu credite se face prin Dispoziţie Bugetară de repartizare emisă de
către Primăria Municipiului Iaşi, în urma căreia se pot efectua plăţile în limita creditului deschis.
Contabilitatea analitică a plăţilor se ţine pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol
sau capitol al clasificaţiei bugetare.
61
Contul 700.02.02 – Finanţare de la buget privind anul curent – materiale este un cont de
pasiv.
= = creditul acestui cont
- la ordonatorii de credite principali finanţaţi din bugetele locale sunt evidenţiate alimentările
cu mijloace băneşti primite de la Primăria Municipiului Iaşi în baza dispoziţiei bugetare.
- se creditează prin debitul conturilor:
a) a) contul 600.03 - Alimente şi furaje cu costul alimentelor sau
furajelor achiziţionate conform facturii;
b) b) contul 600.02 - Materiale de întreţinere şi gospodăreşti cu
costul materialelor de întreţinere achiziţionate conform facturii;
c) c) contul 600.09 - Alte materiale cu costul materialelor de
reparaţii achiziţionate conform facturii;
d) d) contul 234 - Furnizori cu plata alimentelor, materialelor,
combustibilului, regiilor autonome, materialelor de curăţenie,
furniturilor de birou, obiectelor de inventar, BCF, pieselor de
schimb facturate şi achiziţionate în lunile anterioare plăţilor;
e) e) contul 410.01 - Cheltuieli materiale buget local cu plăţile
(facturilor) făcute din contul de finanţare care prin natura lor se
înregistrează direct în contul de cheltuieli (telefoanele, lumina,
căldura, apa, gazul);
f) f) contul 159 - Alte valori cu valoarea timbrelor fiscale şi poştale
a BCF (bonuri cantităţi fixe) de carburanţi (benzină, motorină);
g) g) contul 220 - Debitori şi contul 13.01 - Casa-cheltuieli cu
valoarea utilităţilor încasate de la persoanele fizice sau juridice
care sunt racordate la conductele spitalului de apă, căldură
(înregistrările sunt exemplificate în nota contabilă nr.6).
Fişa pentru operaţiuni bugetare locale se ţine pe subcapitole şi articole bugetare
corespunzătoare bugetului local.
Subcapitolele sunt:
Dispensare 02 - 01 Dispensar Schitu Duca
02 Dispensar Ciorteşti
03 Dispensar Dolheşti
04 Dispensar Dobrovăţ
05 Policlinica ”Sf. Maria”
62
06 Dispensar Popeşti
07 Dispensar Trifeşti
08 Dispensar Bivolari
Spitale 03 - 01 Spitalul ”Sf. Maria”
02 Spitalul ”Dr.Clunett”
03 Spitalul Poieni
04 NPI Bivolari
05 Spitalul Galata
06 Spitalul ”Casa Guliver”
Centre sănătate 09 - 01 Centrul de Sănătate Bivolari.
III.3. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi
Evidenţa mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi
Cu ajutorul contului 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse la
instituţiile finanţate din bugetul republican şi ordonatorii principali finanţaţi din bugetele consiliilor
municipale se ţine evidenţa surselor mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi.
Contul 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse este un cont de pasiv.
= = creditul acestui cont - se înregistrează valoarea animalelor tinere şi la îngrăşat şi
pentru experienţă rezultate din prăsilă;
- se înregistrează valoarea debitorilor, materialelor şi
altor active preluate de la alte instituţii;
= = debitul acestui cont – se înregistrează valoarea debitorilor, materialelor distruse
de calamităţi şi a animalelor tinere trecute la grupa mijloacelor fixe, care se scad din
evidenţă potrivit normelor în vigoare;
= = Soldul creditor al contului - reprezintă sursele mijloacelor bugetare provenite din
finanţarea anilor precedenţi.
Contul 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse se dezvoltă în
următoarele conturi:
63
a) a) Contul 702.01 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse -
activitatea curentă;
b) b) Contul 702.02 - Finanţarea de la buget privind anii precedenţi aferentă
investiţiilor în continuare.
a) a) Contul 702.01 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse - activitatea
curentă:
= = se creditează prin debitul conturilor:
a) a) contul 220 - Debitori cu valoarea debitorilor preluaţi de la alte unităţi cu
ocazia comasării unor instituţii;
b) b) contul 600 - Materiale cu preţul de înregistrare al materialelor preluate cu
ocazia comasării unor instituţii; cu diferenţele de preţ rezultate din
reevaluarea stocurilor, efectuată pe baza reglementărilor în vigoare care
măresc preţul de înregistrare al materialelor;
c) c) contul 610 - Animale tinere şi la îngrăşat cu valoarea animalelor,
păsărilor, coloniilor de albine, rezultate din prăsilă;
d) d) contul 611 - Animale pentru experienţă cu preţul de înregistrare al
animalelor rezultate din prăsilă;
e) e) contul 700 - Finanţare de la buget privind anul curent, la sfârşitul anului,
la instituţiile finanţate din bugetul republican, cu soldul creditor rămas, după
închiderea contului 410 - Cheltuielile instituţiei.
= = se debitează prin creditul conturilior:
a) a) contul 220 - Debitori cu creanţele înregistrate anterior în acest cont,
scăzute din activul instituţiei ca urmare a insolvabilităţii, dispariţiei
debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire, potrivit reglementărilor
legale;
b) b) contul 232 - Decontările la bugetul statului cu sumele încasate în anul
curent de la debitori şi din vânzarea materialelor în condiţiile reglementărilor
legale, care provin din finanţarea bugetară a anilor precedenţi şi care urmează
a se vărsa la buget; precum şi cu sumele virate la buget direct de către
debitorii care provin din gestiunea anilor precedenţi şi pentru care aceştia fac
dovada depunerii sumelor respective (concomitent se face înregistrarea 232 =
220);
c) c) contul 600 – Materiale cu preţul de înregistrare al materialelor degradate,
care nu mai pot fi refolosite şi cu diferenţele valorice rezultate în urma
declasării materialelor, în conformitate cu reglementările în vigoare; cu
64
diferenţele de preţ rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale aflate în
magazie, efectuată în baza reglementărilor în vigoare, care micşorează
valoarea acestora; cu preţul de înregistrare al materialelor distruse din cauza
calamităţilor;
d) d) contul 610 - Animale tinere şi la îngrăşat cu costul efectiv al animalelor
tinere ajunse la maturitate şi trecute la mijloace fixe (porci, cai, vite); cu
costul efectiv al animalelor tinere şi la îngrăşat, al păsărilor şi coloniilor de
albine moarte din cauza calamităţilor;
e) e) contul 611 - Animale pentru experienţă cu pierderile suferite în urma
calamităţilor (mai puţin valoarea produselor recuperate de la aceste animale);
f) f) contul 700 - Finanţare de la buget privind anul curent cu soldul debitor
rămas, la finele anului, după închiderea contului 410 - Cheltuielile instituţiei
b) b) Contul 702.02 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi aferentă investiţiilor în
continuare
= = se creditează prin debitarea contului700 - Finanţare de la buget privind anul
curent cu partea aferentă investiţiilor neterminate ce se execută în continuare (adică în anul
următor celui în care au fost începute investiţiile) corespunzător cheltuielilor evidenţiate în
debitul contului 415 - Cheltuieli pentru investiţii în continuare
700 = 702.02
= = La finele anului curent (anului în care s-au finalizat investiţiile începute în anul
precedent) contul 415 ca şi contul 702.02 apar, prin urmare, în bilanţul contabil.
Valoarea lucrărilor de investiţii finanţate din alocaţii de la buget în anii precedenţi,
terminate, recepţionate, puse în funcţiune şi înregistrate la mijloace fixe în cursul anului se
evidenţiază astfel:
702.02 = 415
Odată cu acest articol se evidenţiază şi intrarea în patrimoniu a mijlocului fix la costul de
producţie:
013 = 310
III.4. Din fondurile cu destinaţie specială
65
Natura fondurilor cu destinaţie specială
1. 1. Fondurile cu destinaţie specială sunt constituite în conformitate cu legea Bugetului de
Stat, având ca sursă cota de asigurări de sănătate calculată procentual asupra fondului de retribuire
brut, din fiecare unitate în parte.
În prima variantă cota procentuală a fost 2% din CAS calculat asupra fondului de retribuire
brut, prevăzut pentru sănătate. După apariţia Legii Guvernamentale nr.145, privind asigurările de
sănătate, fondul s-a identificat distinct, cota procentuală majorându-se la 5%, banii fiind viraţi către
Casele de Sănătate.
Fondurile astfel cumulate sunt repartizate unităţilor sanitare pentru plata medicamentelor şi
materialelor sanitare în contul special 30154701339 deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi.
Odată cu definitivarea aplicării legii asigurărilor de sănătate din acest fond vor fi suportate
toate cheltuielile materiale şi de personal pentru unităţile sanitare.
2. 2. În afara acestor fonduri financiare, constituite conform legilor în vigoare la nivelul
Ministerului Sănătăţii, sunt aprobate fonduri de la bugetul de stat pentru programele de sănătate
definite. La această dată sunt nominalizate zece programe de sănătate pentru afecţiuni grave, cronice
(TBC, SIDA, diabet) şi un program de sănătate pentru protecţia copilului şi vârstnicului la dispoziţia
Preşedenţiei României.
Spitalul de Copii ”Sf. Maria” Iaşi primeşte trei programe de sănătate şi anume: dializă,
SIDA şi programul Preşedenţiei de protecţie a copilului şi vârstnicului, bani care intră în contul
deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi.
3. 3. Un alt fond cu destinaţie specială este contul 141.04 - Venituri proprii, fond care se
constituie la Trezoreria Municipiului Iaşi în contul 3006044701339, din:
= = taxe de spitalizare plătite de către părinţii care stau cu copiii având vârste între 3 şi 16
ani;
= = chirii amfiteatre închiriate pentru desfăşurarea cursurilor facultăţilor particulare;
= = chirii pentru societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea în clădiri ce aparţin
Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria”;
= = chirii pentru garajele închiriate;
= = taxe pentru pactica studenţilor de la facultăţile particulare;
= = taxe pentru analize care se fac pentru certificatele prenupţiale.
66
Din acest fond se plătesc medicamente, materiale sanitare, reactivi şi sticlărie pentru
labolator.
Plăţile din disponibilităţile cu destinaţie specială şi cheltuielile din fonduri cu destinaţie
specială
Plăţile din cele trei fonduri prezentate anterior se fac după cum urmează:
a) a) Pentru fondurile aprobate de bugetul de stat pentru programele de sănătate
Aceste fonduri vin prin ordin de plată de la Direcţia Sanitară Iaşi ca ordonator
secundar de credite în contul Spitalului ”Sf. Maria”, deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi. În
contabilitate, fondul se evidenţiază în creditul contului 341.03 - Fonduri cu destinaţie specială-
sănătate, astfel:
NOTĂ DE CONTABILITATE NR 711
Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Suma
crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Alimentare fond cu
destinaţie specială
141.03 341.03 3,500
TOTAL 3,500
Emitent, Verificat,
Plăţile din acest fond se fac prin ordin de plată cu respectarea strictă a destinaţiei banilor
pentru programele specificate în documentul prin care s-a făcut alimentarea cu plata
medicamentelor şi materialelor sanitare.
NOTĂ DE CONTABILITATE NR 712
Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Suma
crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Plăţi T.M. 141.03 3,500
2. Plăţi medicamente SIDA
factura 711223
600.01 2,000
67
3. Plată medicamente
dializă factura 23456
234 1,500
TOTAL 7,000
Emitent, Verificat,
b) b) Pentru fondul 314.04 - Fonduri pentru sănătate - venituri proprii
Alimentarea lui se face în contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul
3006044701339, pe baza încasărilor efectuate sau a virărilor direct în cont, astfel:
NOTA DE CONTABILITATE NR.713
Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Suma
crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Încasat chirie Baby Lux 13.01 341.04 120
2. Depus T.M. 141.04 013.01 120
3. Încasat taxa de spitalizare 013.01 341.04 87,8
4. Depus T.M. 141.04 013.01 87,8
5. Virat chirie Samirex 141.04 341.04 1,40
TOTAL 417
Emitent, Verificat,
Plata se face în limita încasărilor efectuate, achiziţionându-se medicamente, materiale
sanitare, reactivi şi sticlărie de laborator, astfel
NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 714
Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Suma
crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Plăţi T.M. % 141.04 2,672
2. Plăţi medicamente
dispensar
410 2,324
3. Plăţi articolul
25,reactivi
234 15,70
4. Plăţi medicamente
factura 239
600.01 8,707
68
TOTAL 29.403
Emitent, Verificat,
c) c) Fondul Asigurărilor de Sănătate
Contul 379 - Fond asigurări de sănătate, deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu
contul nr. 30154701339, alimentarea lui făcându-se prin ordin de plată emis de Casa de Asigurări
de Sănătate. Plata se face în limita deschiderilor pentru medicamente şi materiale sanitare, astfel:
NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 715
Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Suma
crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Alimentare cont 179 379 15,000
2. Plăţi T.M. % 179 15,000
3. Plăţi medicamente 600.01 80,000
4. Plăţi furnizori
medicamente
234 70,000
TOTAL 180,000
Emitent, Verificat,
Cheltuielile la toate fondurile se fac în funcţie de consumul de medicamente şi materiale
sanitare achitate din fondurile respective, astfel:
Fondul special pentru sănătate se constituie din următoarele surse:
¬ ¬ cota de 2% datorată de persoanele juridice şi fizice care utilizează personal salariat;
¬ ¬ cota de 10% din valoarea încasărilor realizate de persoanele juridice din acţiuni
publicitare la produsele din tutun, ţigări şi băuturi alcoolice;
¬ ¬ contribuţia diferenţiată în funcţie de veniturile realizate de persoanele fizice care nu sunt
cuprinse într-un sistem de asigurări sociale.
Acest fond se gestionează de către Ministerul Sănătăţii.
Ca ordonator principal de credite Ministerul Sănătăţii, lunar, în funcţie de fondurile
constituite, alocă ordonatorilor secundari, spre exemplu Spitalul de Copii ”Sf. Maria”, fonduri
pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare pentru următoarele programe de sănătate:
dializă, SIDA, protecţia copilului şi vârstnicului.
Disponibilităţile din fondul special pentru sănătate sunt evidenţiate în contabilitate în
creditul contului 341.03 - Disponibil fond special sănătate pe baza dispoziţiei de plată emisă de
Direcţia Sanitară Iaşi prin Banca Naţională Română către beneficiar Spitalul de Copii ”Sf. Maria”
Iaşi.
69
Cheltuielile pentru medicamente şi materiale sanitare efectuate pentru copiii bolnavi de
SIDA, pentru secţia de dializă, pentru protecţia copilului sunt evidenţiate în debitul contului 441.03
- Cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială.
III.5.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE
Unităţile bugetare efectuează încasări în conformitate cu legislaţia în vigoare şi privesc:
= = încasarea contravalorii taxelor de spitalizare;
= = încasarea contravalorii spitalizării la copii accidentaţi din vina unei persoane;
= = încasarea contravalorii bonurilor de masă pentru cantină;
= = încasarea contravalorii chiriilor pentru spaţiile închiriate conform contractelor;
= = încasarea contravalorii serviciilor prestate prin furnizarea de energie calorică, electrică,
apă.
Majoritatea acestor încasări formează veniturile proprii extrabugetare care sunt utilizate
conform legii bugetare de stat anuală, iar o altă parte a sumelor încasate compensează plăţile
efectuate către furnizorii de energie, apă, căldură.
Încasarea prestărilor de servicii enumerate mai sus se face pe bază de chitanţă întocmită în
două exemplare. Primul exemplar (originalul) se eliberează plătitorului, ca justificare pentru suma
plătită, iar al doilea exemplar rămâne la cotor pentru verificarea predării banilor cu borderou de la
diverşi încasatori la caseria centrală. Conform H.G. nr. 831/1997, chitanţierele sunt numerotate şi
înseriate de Ministerul Finanţelor şi R.A.”Imprimeria Naţională”, ele trebuie să aibă obligatoriu şi
ştampila unităţii care le foloseşte.
Banii, astfel încasaţi, se depun în 24 ore pe foaie de vărsămînt, în funcţie de natura
încasărilor, la Trezorieria Municipiului Iaşi unde funcţionează conturile bancare ale instituţiei.
Înregisrarea documentelor de încasare şi a documentelor de plăţi se face zilnic în registrul de casă.
Foaia de vărsământ se întocmeşte în trei exemplare şi se ataşează înpreună cu registrul de
casă şi extras. În foaia de vărsământ se înscrie suma, după monetar, care se depune la bancă şi care
este identică cu cea din registrul de casă. Primul exemplar din foaia de vărsământ se ataşează la
registrul de casă, după ce este vizat de bancă, iar al treilea se ataşează la extrasul de cont. Prezentăm
un exemplu de foaie de vărsământ.
MINISTERUL FINANTELOR Seria T.S.1 Regim special
TREZORERIA IASI Data 22 mai 2009
70
FOAIE DE VĂRSĂMÂNT NR. 2047561
S-a primit de la Chelariu Elena .......................................................................
pentru Spitalul Clinic “Sf. Maria” cod fiscal 4701339
suma de lei(în cifre) 186,5...........(în litere) o sută optzeci şi şase ron si cinci bani,
reprezentând:
La sfârşitul zilei operative, casierul totalizează sumele încasate după care acestea sunt
înregistrate în registrul de casă, iar casierul semnează registrul pentru exactitate.
Registrul de casă se întocmeşte în două exemplare, primul exemplar (originalul) rămâne la
registru, al doilea, cu actele anexe, merge la sericiul financiar, după ce a fost vizat de bancă, la care
se ataşează extrasul bancar din ziua respectivă şi bineînţeles, foaia de vărsământ.
Prezentăm în continuare un exemplu de registru de casă.
UNITATEA Spitalul Clinic de Copii”Sf.Maria” DATA Contul Nr.
OP.PAD Zi Luna An casa poz.
22 05 09 013.01 86
Registru de casă
Nr
Crt
Nr.act
casă
Nr.
anexă
EXPLICAŢIA ÎNCASĂRI PLĂTI Simbol cont
corespondent
Sold ziua precedentă
1403271 taxă spitalizare 1350
Depus TM
2047561
1350
TOTAL 1350 1350
REPORT PAGINA TOTAL
CASIER, COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL,
Ridicarea banilor din cont se face cu carnet CEC şi se întocmeşte pentru următoarele tipuri
de plăţi: concediu de odihnă, deplasări, procurări de materiale. CEC pentru ridicarea de numerar se
71
întocmeşte într-un singur exemplar care se rupe în două; partea de lângă cotor rămânând la cotor,
iar cea din exterior, pe baza ei, casierul sau persoana împuternicită, ridică banii de la bancă. Foaia
de CEC este un act cu regim special, înseriat. Pe fila de CEC sunt înscrise:
= = numele persoanei care ridică banii;
= = suma totală în cifre şi litere;
= = conturile din care se ridică banii cu sumele în cifre şi litere;
= = data emiterii;
= = instituţia căreia aparţine cecul;
= = semnăturile celor autorizaţi să fie ordonatorii creditelor din conturile respective
(contabilul şef şi directorul instituţiei);
= = semnătura celui care ridică banii.
Natura plăţilor este, de asemenea, diversă, efectuându-se în bani cheş: avansurile,
deplasările, drepturile salariale, procurarea materialelor.
Pentru acordarea avansului de deplasări şi avansului pentru procurări de materiale se
întocmesc documente specifice în două exemplare; un exemplar rămâne la casier iar celălalt la
serviciul contabilitate.
Plăţile între unităţi, pentru procurarea materialelor, obiectelor, se face cu ordin de plată
întocmit pe documente tipizate. Un exemplar, cel galben, rămâne la banca plătitoare, cel roşu la
banca beneficiarului, iar cel verde se întoarce împreună cu extrasul la unitatea plătitoare.
Plăţile cu ordin de plată se fac în funcţie de natura plăţii din conturi deschise, pe surse de
finanţare. La această dată Spitalul Clinic de Copii “Sf.Maria” funcţionează cu următoarele conturi
deschise la Trezoreria Municipiului Iaşi:
= = contul 235801024701339 pentru plata salariilor şi a viramentelor legale cu sursa de
finanţare asigurată de la bugetul republican;
= = contul 235801204701339 pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare cu sursa
de finanţare asigurată de la bugetul republican;
= = contul 30154701339 - surse speciale pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare
cu sursa de finanţare asigurată de Fondul de la Casa de Asigurări de Sănătate;
= = contul 3006044701339 de venituri proprii care acumulează veniturile legale şi de unde
se fac plăţile în conformitate cu dispoziţiile legii bugetare a sănătăţii;
= = contul 50074701339 de sponsorizări în care sunt cumulate şi se fac plăţi conform
contractelor de sponsorizare sau altor donaţii în lei;
72
= = contul 245802204701339 privind plăţile pentru plata cheltuielilor materiale (mai puţin
medicamentele şi materialele sanitare) cu sursa de finanţare bugetul local.
Viramentele în conturile de la bugetul republican şi local se fac în baza dispoziţiilor
bugetare, pe când cele de la sponsorizare, fond special 2%, Fondul de la Casa de Asigurări de
Sănătate sunt virate prin dispoziţie de plată însoţită de extras.
Sunt cazuri când o operaţie incorectă se poate corecta prin Dispoziţie Bugetară de
retragere,restituire. Prezentăm mai jos dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor bugetare
completată şi emisă de Direcţia Sanitară Iaşi, respectiv Primăria Municipiului Iaşi.
III.6. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE
III.6.1.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE
FIXE
Instituţiile bugetare folosesc un număr însemnat de mijloace fixe, a căror structură este
diferită în funcţie de natura activităţii pe care o desfăşoară. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în
categoria mijloacelor fixe se includ obiectele similare sau complexuri de obiecte, care îndeplinesc
cumulativ două condiţii: au o valoare de inventar de cel puţin 500.000 lei şi o durată normată de
serviciu mai mare de un an.
Unele bunuri, indiferent de valoare şi de durată, nu sunt considerate mijloace fixe, ci obiecte
de inventar de mică valoare sau scurtă durată, astfel:
× × echipamentul de lucru şi de protecţie;
× × îmbrăcămintea specială şi accesoriile de pat;
× × sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale folosite în ateliere şi secţii.
Alte obiecte cum sunt motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale
mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii celor uzate sau pentru unele
modernizări, sunt considerate materiale chiar dacă îndeplinesc condiţiile cerute
mijloacelor fixe. De asemenea nu se încadrează în categoria mijloacelor fixe
pădurile şi terenurile precum şi lacurile, bălţile şi iazurile.
Instituţiile bugetare pot să intre în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi, şi anume:
73
• prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei;
• prin construcţii şi achiziţii pe calea investiţiilor;
• prin transfer de la instituţia superioară sau de la alte unităţi;
• prin luarea cu chirie.
Intrările de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care diferă în funcţie
de calea prin care ele au virat. Aceste documente stau şi la baza înregistrării mijloacelor fixe în
evidenţa instituţiilor bugetare.
Pentru mijloacele fixe independente, intrate prin achiziţie, care nu trebuie supuse unor probe
tehnologice şi nici montate, cum sunt utilajele, mijloacele de transport auto, mobilierul, se
întocmeşte un proces verbal de recepţie la magazie, de către o comisie formată din: magazionier, un
reprezentant al serviciului financiar-contabil şi unul al serviciului tehnic. În cazul utilajelor care
trebuiesc montate fără probe tehnologice şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter
administrativ şi social-cultural se întocmeşte un proces verbal de recepţie preliminar. Dacă utilajele
şi instalaţiile se montează şi se supun la probe tehnologice, atunci se întocmeşte un proces verbal de
punere în funcţiune.
Primirea mijloacelor fixe, rezultate din prelucrarea materialelor în
atelierele proprii ale instituţiei bugetare, se consemnează într-un proces verbal
de transformare.
Transferurile de mijloace fixe de la o unitate la alta sunt consemnate în documentul bon de
mişcare a mijloacelor fixe. Tot acest formular se utilizează şi pentru oglindirea mişcării mijloacelor
fixe în cadrul unităţii, când au loc mutări de obiecte de la un loc de păstrare sau de folosinţă la altul.
În cazul intrării mijloacelor fixe prin închiriere, constatarea transmiterii efective a obiectului se face
pe baza contractului sau a procesului verbal, care se încheie cu această ocazie între cele două unităţi
în cauză.
Ieşirea mijloacelor fixe din folosinţa instituţiilor bugetare se realizează,de regulă pe
următoarele căi:
● ● prin transfer la alte unităţi;
● ● prin dare cu chirie;
● ● prin pierdere sau distrugere;
● ● prin casare.
Transferul de mijloace fixe se produce de obicei când instituţia bugetară dispune de anumite
obiecte care prisosesc sau nu mai corespund obiectului activităţii ei. Aprobarea transferului se dă
pentru fiecare caz în parte de către organul de competenţă stabilit de lege. Închirierea mijloacelor
fixe se face pe termen limitat, după a cărui expirare ele se restituie unităţii închiriatoare. Ele rămân
74
înscrise în inventarul unităţii care le-a dat cu chirie, deoarece aceasta cedează numai temporar
folosinţa lor.
După ce au ajuns la limita duratei lor de funcţionare, mijloacele fixe se scot din funcţiune
prin casare, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. Operaţia de casare se desfăşoară
în mai multe etape succesive şi anume:
- - propunerea casării;
- - constatarea necesităţii şi aprobarea casării;
- - executarea casării propriu-zise.
Propunerea casării se face în scris de către comisia de inventariere, de către gestionari sau
administratori, ori de către alţi lucrători însărcinaţi în acest scop şi trebuie să cuprindă o serie de
date privind mijlocul fix propus spre casare cum sunt:
• numărul de inventar;
• denumirea mijlocului fix;
• valoarea de inventar;
• provenienţa;
• durata de serviciu;
• starea mijlocului fix;
• cauzele degradării.
La propunerea de casare se mai anexează şi alte documente:
+ + devizele privind reparaţiile capitale necesare la mijloacele fixe respective;
+ + situaţia materialelor şi pieselor care nu se mai pot procura;
+ + autorizaţia de dărîmare sau de desfiinţare a construcţiilor şi instalaţiilor;
+ + procesul verbal de constatare a avariei produse prin accident sau incendiu.
În etapa următoare, propunerile de casare sunt analizate de către comisia de casare din
cadrul instituţiei, care îşi dă avizul asupra casării după ce verifică la faţa locului, în prezenţa fiecărui
gestionar, exactitatea datelor înscrise în documentele respective şi starea obiectelor propuse pentru
casare, după ce stabileşte cauzele şi eventualii vinovaţi pentru degradarea mijloacelor fixe.
Operaţiunile ocazionate de casarea mijloacelor fixe, începând cu constatarea îndeplinirii
condiţiilor de casare şi încheind cu modul în care s-au lichidat materialele rezultate din casare, sunt
consemnate, pe măsură ce se efectuează, în procesul verbal de casare al mijloacelor fixe, sau de
casare a mijloacelor materiale. Tot acest document se foloseşte şi pentru înregistrarea ieşirii
mijloacelor fixe casate în evidenţa contabilă şi operativă.
Toate mijloacele fixe care se află în folosinţă permanentă a unei instituţii bugetare trebuie să
figureze în inventarul acesteia. În acest scop, după intrarea în instituţie, fiecare mijloc fix se înscrie
75
în registrul numerelor de inventar şi i se atribuie un număr de inventar aplicat şi pe obiectul
respectiv. Numărul de inventar rămâne acelaşi pentru un mijloc fix până la ieşirea lui definitivă din
instituţie. El nu se mai atribuie altui mijloc fix dacă obiectul care
l-a purtat iniţial este scos din inventar prin transfer, casare, rămânînd liber până la renumerotarea
mijloacelor fixe, moment în care se întocmeşte un nou registru al numerelor de inventar.
III.6.2.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA
STOCURILOR
În gestiunea instituţiilor bugetare, valorile materiale pot intra pe mai multe căi:
● ● prin achiziţionare de la furnizori;
● ● prin transfer de la alte unităţi;
● ● rezultate din prelucrare;
● ● rezultate din activitatea proprie a instituţiei;
● ● rezultate din casarea mijloacelor fixe;
● ● rezultate din plusuri constatate la inventariere.
În gestiunea instituţiei bugetare, Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria”, materialele sunt
grupate pe articole bugetare astfel:
× × materiale sanitare, articolul 23.02 - în care sunt cuprinse:
- - produse tehnico-medicale consumabile,
- - truse sanitare,
- - materiale de pansare,
- - costul ambalajelor,
- - filme radiologice,
- - vată, tifon, alcool,
- - seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi,
- - leucoplast, pansamente sterile,
- - atele, ghips utilizat în ortopedie,
- - materiale stomatologice,
- - pungi de recoltare,
- - sânge,
- - oxigen medicinal,
- - plante medicinale utilizate în tratamentul de balneofizioterapie,
76
- - perfuzoare;
× × materiale pentru curăţenie, articolul 24.06, în care se includ:
- - materiale pentru curăţenie specifice sectorului sanitar (spălat
pardosele, pereţi placaţi, mobilier, utilaje, instrumentar, vesele, sticlărie de laborator,
grupuri sanitare, băi, uşi, ferestre);
- - materiale pentru spălatul lenjeriei şi echipamentului sanitar;
- - igiena bolnavului;
- - materiale igienico sanitare pentru personal;
× × alte materiale şi prestări de servicii, articolul 24.07, în care sunt incluse:
- - costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie,
- - materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor,
- - materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor
verzi ale unităţilor,
- - cheltuieli cu transportul materialelor, alimentelor, medicamentelor,
combustibilului, obiectelor de inventar care se efectuează cu alte mijloace de transport
decât cele proprii,
- - plata diferitelor prestări de servicii efectuate prin alte unităţi;
× × materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, articolul 25, se includ:
- - costul carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule, piese de
schimb, anvelope şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport;
- - cheltuieli pentru întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport,
materiale pentru laborator (reactivi, sticlărie), materiale pentru dezinsecţie şi deparazitare.
Necesarul de materiale din spital este întocmit de către asistentul şef pentru materiale
sanitare, farmacistul şef pentru medicamente, asistentul dietetician pentru alimente, şef serviciu
administrativ pentru celelalte materiale. Acest necesar îl prezintă serviciului aprovizionare, care la
rândul său merge spre aprobare la contabilul şef şi director. În urma rezultatului aprobării se
completează comanda care trebuie să aibă aprobarea contabilului şef şi directorului. Comanda se
întocmeşte în trei exemplare: primul exemplar rămâne la cotor, al doilea la societatea de la care se
face aprovizionarea, iar al treilea se ataşează la factură.
77
III.6.3.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE,
MATERIALE SANITARE, OBIECTE DE INVENTAR
Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la
societăţile cu care Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a încheiat convenţii la începutul anului.
Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor însoţitoare, care diferă în
funcţie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Astfel, materialele procurate de la
furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expediţie, iar confirmarea primirii la locul de
depozitare se face pe documentele respective de către o comisie formată dintr-un reprezentat al
serviciului contabilitate, gestionarul şi asistentul şef pentru materiale sanitare, farmacistul pentru
medicamente, pentru obiecte de inventar şi alte materiale şeful serviciului tehnic, iar pentru
alimente asistentul dietetician.
Factura şi avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuie să fie vizată de către
contabilul şef. După ce au fost înregistrate în evidenţa operativă a magaziei, documentele de intrare
a materialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.
În cazul când valorile materiale sunt primite în tranşe, confirmarea primirii se face pe baza
documentelor de intrare – recepţie întocmite pentru fiecare tranşă în parte, care apoi se anexează la
factura privind întreaga cantitate de materiale livrate. Dacă la primirea materialelor se constată
nepotriviri cantitative şi calitative faţă de datele înscrise în documentele însoţitoare sau există dubii
cu privire la integritatea acestora, se întocmeşte o notă de recepţie şi constatare de diferenţe.
Această notă o întocmeşte gestionarul în prezenţa comisiei care o şi semnează. Apoi se aduce la
cunoştinţă contabilului şef şi furnizorului de la care s-au adus materialele respective pentru a se
soluţiona problema.
Materialele primite de la alte unităţi, rezultate din activitatea instituţiei, precum şi cele
ridicate în plus sau nefolosite, restituite magaziei, se primesc pe baza documentului bon de predare,
transfer, restituire. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, din casarea ori
declasarea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a materialelor, primirea se
face pe baza procesului verbal respectiv de casare şi declasare. În acelaşi timp materialele constatate
în plus la inventariere sunt înregistrate pe baza procesului verbal întocmit cu această ocazie.
Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrărilor de investiţii
şi de reparaţii, ori prelucrării în cadrul unităţii se face pe baza bonului de consum după cum se
eliberează separat pentru materiale sanitare, de curăţenie, obiecte de inventar, mijloace fixe. Şeful
compartimentului, secţiei sau clinicii respective, completează necesarul de materiale pe bonul de
consum (în funcţie de materialele existente în magazie) după care merge spre aprobare la contabilul
şef şi apoi pentru a ridica materialele din magazie.
78
Magazionierul eliberează materialele menţionate în bonul de consum, întocmit în trei
exemplare şi opreşte primele două exemplare. Primul exemplar, originalul, îl predă serviciului
contabilitate, iar al doilea se păstrează la magazie pentru justificarea eliberării materialelor.
(anexat un model de bon de consum).
Medicamentele au depozit separat, ele se eliberează pe baza condicii de prescripţii medicale
care se întocmeşte de către medicul secţiei în trei exemplare, primul exemplar ajunge la serviciul
contabilitate pentru a se scădea cu medicamentele respective, al doilea rămâne la farmacie, iar al
treilea la cotor. Condica înainte de a fi utilizată se şnuruieşte şi avizează la serviciul contabilitate de
unde i se dă şi număr de înregistrare. Medicamentele din farmacie se ridică de către asistenta şefă a
secţiei respective după ce a fost vizată de către medicul şef al secţiei.
Alimentele necesare preparării hranei la bucătărie sunt eliberate pe baza listei zilnice de
alimente. Înainte de a fi întocmită lista cu alimente, asistenta dieteticiană stabileşte meniurile
calorice în limita alocaţiei valorice de hrană pentru fiecare regim şi boală în parte cu suplimentele
respective la anumite boli cum ar fi sida şi oncologia. În funcţie de meniurile stabilite se întocmeşte
lista de alimente cu necesarul de alimente pentru prepararea meniurilor. Alimentele din magazie
sunt eliberate pe baza listei de alimente, întocmită în două exemplare (originalul rămâne la
compartimentul financiat contabil iar al doilea exemplar la magazie) şi care este semnată de:
magazionierul care predă alimentele, asistenta dieteticiană, şefa bucătăriei care le primeşte, de cel
care o întocmeşte şi care face parte din contabilitate şi de contabilul şef.
Consumul de combustibil pentru instalaţiile de încălzit, gătit, se stabileşte astfel: norma de
consum pe oră a maşinii respective înmulţit cu numărul de ore de funcţionare pe lună este
egal cu consumul lunar al maşinii respective.
Consumul de carburant pentru autovehicule şi salvările ce deservesc spitalul se stabileşte
lunar pentru fiecare maşină în parte astfel: consumul de combustibil la o 100 km parcurşi după
cartea tehnică a maşinii respective în oraş sau în afara oraşului înmulţit cu numărul de km
care rezultă din foile de parcurs în oraş sau în afara oraşului. Foile de parcurs se întocmesc
zilnic într-un exemplar pentru fiecare maşină în parte. Ele au un regim special, iar pe foaie este
notat numele şi prenumele şoferului, numărul maşinii pe care o conduce, data, unitatea căreia îi
aparţine maşina.
Evidenţa operativă a intrărilor şi ieşirilor de materiale se organizează la locurile de
depozitare de către gestionari, cantitativ, pe feluri de materiale, alimente, sortimente, calităţi, preţuri
cu ajutorul fişei de magazie. În fişele de magazie sunt înregistrate zilnic, pe baza documentelor
respective, intrările şi ieşirile de materiale, stabilindu-se soldul scriptic după fiecare înregistrare.
Aceste fişe se grupează pe conturi de materiale iar în cadrul acestora pe subgrupe în ordine
79
alfabetică. Materialele primite în custodie sau în prelucrare se înregistrează în fişe de magazie
deschise separat.
Documentele referitoare la eliberarea materialelor se predau zilnic la compartimentul
financiar contabil.
Organizarea evidenţei obiectelor de inventar, de mică valoare sau de scurtă durată, are în
vedere caracteristicile acestora. Ele se aseamănă cu materialele în ceea ce priveşte procurarea,
finanţarea, întocmirea documentelor de intrare şi de ieşire care sunt aceleaşi ca şi pentru celelalte
valori materiale. Se deosebesc de restul materialelor prin aceea că nu se consumă complet în
momentul folosirii lor, ci într-un timp mai îndelungat, ceea ce le apropie de mijloacele fixe.
Obiectele de inventar fac parte din articolul bugetar 26 cu trei alineate:
º articolul 26.01. - Lenjerie şi accesorii de pat - procurarea şi confecţionarea de lenjerie şi
accesorii de pat;
º articolul 26.02. – Echipament - echipament ce se acordă celor internaţi în unităţile sanitare
(pijamale, halate, papuci) precum şi copiilor din creşe şi leagăne;
º articolul 26.03. - Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată -obiecte de
inventar cu caracter funcţional, sau de uz administrativ gospodăresc, în limita valorică
individuală stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent de costul
lor.
Evidenţa obiectelor de inventar are sarcina să asigure reflectarea cantitativă şi valorică a
obiectelor aflate în magazie şi a celor predate în serviciu precum şi oglindirea acestora pe fiecare
loc de folosinţă în parte, până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.
III.6.4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII
Documentele care privesc evidenţa salariilor
Structura salariilor în instituţiile bugetare se grupează pe articole astfel:
1. articolul 10 - Cheltuieli cu salariile;
º articolul 10.01. - Salarii de bază - pentru personalul de execuţie şi pentru personalul
de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, inclusiv treptele sau
gradaţiile cuvenite acestora potrivit statului de funcţiune. De asemenea se cuprind şi
salariile de bază acordate persoanelor încadrate temporar pe posturi vacante sau pe
posturi ale personalului aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea
copiilor;
80
º articolul 10.02. - Salarii de merit;
º articolul 10.03. - Indemnizaţii de conducere;
º articolul 10.04. - Spor de vechime;
º articolul 10.05. - Sporuri pentru condiţii de muncă
● ● sporuri pentru condiţii periculoase, pentru
activitatea ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau
condiţii deosebite de muncă,
● ● sporuri pentru salariaţii care lucrează în mediul
rural,
● ● sporuri ce se acordă nevăzătorilor,
● ● alte sporuri legate de condiţii şi specificul de
activitate al personalului;
º articolul 10.06. - Salarii plătite cu ora, plăţi pentru ore suplimentare;
º articolul 10.07. - Fond de premii - se cuprind premii ce se achită din cota de 2%
constituită lunar asupra fondului de salarii;
º articolul 10.08. - Alte drepturi salariale - drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în
concedii medicale şi pentru care, potrivit legii, o parte din aceste drepturi se suportă
din fondurile de salarii;
º articolul 11 - Contribuţia de asigurări sociale de stat;
º articolul 12 - Contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului
de şomaj;
º articolul 13 - Deplasări, detaşări, transferări;
º articolul 14 - Contribuţia pentru asigurările de sănătate.
Necesarul de personal al instituţiilor bugetare se stabileşte prin statele de funcţii aprobate de
organele competente. Fiecare lucrător trebuie să lucreze efectiv la locul de muncă unde este încadrat
şi să execute lucrările prevăzute pentru postul pentru care este retribuit. Drepturile se achită bilunar
în cote egale de circa 1/2 din retribuţia netă. Calculul definitiv al retribuţiei cuvenite se face la
sfârşit de lună, când se întocmesc statele de plată.
Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă
din unitate se efectuează pe baza statului de plată, legal întocmit, verificat şi semnat sub semnătură
81
cu prezentarea actului de identitate. Semnătura de primire a banilor se depune pe primul exemplar a
statului de plată manipulat de casierul plătitor şi depus ulterior la serviciul contabilitate. Statul de
plată numărul doi rămâne la biroul de retribuire a muncii unde s-a întocmit pe baza pontajelor.
Pe baza statelor de plată se face plata retribuţiei şi se înregistrează operaţiile respective în
evidenţă. Ele reprezintă, în acelaşi timp, documentele care fac dovada retribuţiei realizate şi
timpului servit de o anumită persoană într-o instituţie.
Statele de plată se întocmesc în baza condicii de prezenţă şi a foii de
pontaj care sunt întocmite de fiecare şef de secţie în parte. În statele de plată
intră şi listele de avans, care se acordă în a doua jumătate a lunii. Avansul se
ridică de la bancă pe baza cecului. Serviciul plan întocmeşte listele de avans şi
un centralizator general la aceste liste.
Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituţiei cu
ocazia calculării şi vărsării contribuţiei de asigurări sociale şi a reţinerii şi vărsării contribuţiei
personalului pentru pensia suplimentară. Contribuţia de asigurări sociale reprezintă o cheltuială
distinctă pentru instituţie şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a unei cote
procentuale stabilite de lege. Ea se varsă prin dispoziţie de plată, concomitent cu ridicarea de la
bancă a sumei necesare pentru plata chenzinei a doua. Totodată, cu ridicarea chenzinei a doua, se
virează prin ordin de plată şi celelalte obligaţii: impozit, rate, şomaj, popriri, chirii, sindicat.
În contul bugetului asigurărilor sociale nu se varsă contribuţia brută, calculată, aşa cum s-a
arătat, ci suma netă rămasă după deducerea ajutoarelor de asigurări sociale achitată în luna
respectivă.
Contribuţia pentru pensia suplimentară se calculează tot asupra retribuţiei brute, se reţine
din drepturile cuvenite personalului şi se varsă într-un cont separat de disponibil pentru pensia
suplimentară.
Toate documentele întocmite în legătură cu salariile şi anume: statele de plată cu
centralizatorul anexat în faţă, dispoziţiile de plată pentru virarea tuturor obligaţiilor sunt prezentate
de către serviciul plan la serviciul financiar-contabil şi în urma verificării sunt semnate de către
şeful contabil şi directorul instituţiei.
Pe baza statelor de plată şi a centalizatorului, şeful contabil, întocmeşte nota de contabilitate
privind salariile. La această notă serviciul contabilitate face o situaţie cu defalcarea salariilor pe
articole bugetare şi secţii, din statele de salarii, pentru contul de execuţie.
Necesarul de personal într-o unitate bugetară se stabileşte în funcţie de organigramă, stat de
funcţii, stat de personal.
Organigrama reprezintă structura organizatorică a unităţii bugetare, reprezentată grafic, prin
aceasta definindu-se relaţiile de subordonare şi colaborare între compartimente, secţii, servicii.
82
Statul de funcţii stabilit pentru buna funcţionare a activităţii medicale şi administrative are la
bază normarea pe locurile din organigramă, competenţa pentru fiecare post în parte.
Nominalizarea persoanelor pe profesii, studii, vechime, duce la elaborarea statului de
personal. În statul de personal se regăseşte întregul colectiv care îşi desfăşoară activitatea la un
moment dat într-o unitate bugetară, precum şi posturile rămase vacante din diverse motive sau prin
modificarea normării.
Ocuparea oricărui post vacant se face prin concurs, cu respectarea legilor privind încadrarea
personalului în unităţile bugetare. La fiecare loc de muncă se întocmesc grafice de lucru având în
vedere specificul activităţii medicale care se desfăşoară non stop. Pe baza graficelor de lucru unde
sunt prevăzute orele de noapte, gărzi, zilnic se complectează pontajul ce stă la baza acordării
retribuţiei legale.
Legea retribuirii în unităţile bugetare stabileşte pentru fiecare post din statul de funcţii,
retribuţia tarifară de încadrare, indemnizaţiile de conducere, sporurile de orice fel, plata cu ora, plata
orelor de noapte, a orelor lucrate sâmbăta şi duminica, a sărbătorilor legale precum şi a orelor
suplimentare.
Pontajul este documentul de bază în stabilirea drepturilor salariale brute centralizate în
statul de plată. El se întocmeşte zilnic de persoana desemnată în acest scop şi este vizat de
conducătorul locului de muncă şi de conducătorul unităţii. Pontajul se centralizează de două ori pe
lună la compartimentul de retribuire a muncii în vederea acordării drepturilor salariale la data de
avans (pentru prima jumătate a lunii) şi lichidare (pentru a doua jumătate a lunii). Statul de plată
care are la bază, aşa cum am spus, pontajul cu specificarea tipurilor de ore lucrate (cele 172 de ore
legale plus ore suplimentare) cumulează în retribuţia brută toate drepturile legale pentru o lună
calendaristică.
Din retribuţia brută se reţin:
- - impozitul legal,
- - contribuţia de 1% pentru ajutor şomaj,
- - 3% pentru pensia suplimentară,
- - 5% pentru fondul de sănătate,
- - avansul acordat,
- - alte reţineri şi popriri recunoscute de salariaţi
rezultând restul de plată pe care fiecare persoană. Salariul se primeşte în numerar în urma
semnăturii pe statul de plată.
Închiderea lunii, privind retribuirea personalului angajat, se face în ziua de 6 a lunii
următoare prin întocmirea documentului Centralizator - stat de plată care cumulează toate drepturile
83
salariale dintr-o lună calendaristică, pe baza căruia se fac înregistrările contabile, solicitările de
credite, viramentele prevăzute de lege.
Viramentele asupra fondului brut de retribuire sunt:
´ ´ 5% pentru constituirea fondului de şomaj;
´ ´ 25% până la 30% contribuţia pentru CAS ;
´ ´ 5% contribuţia pentru asigurările de sănătate.
Pentru efectuarea viramentelor mai sus amintite, se întocmesc ordine de plată semnate de
director şi contabilul şef şi, de asemenea, se întocmeşte fila de CEC pentru ridicarea din contul
deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi, a drepturilor în numerar.
Pe baza statelor de plată se întocmesc, la serviciul plan Fişe Individuale cu drepturile
salariale lunare, fişe care stau la baza stabilirii drepturilor, concediilor de odihnă, acordarea
premiilor anuale.
Solicitările lunare de credite se întocmesc pe baza retribuţiilor din statul de funcţii şi cu
evaluarea celorlalte drepturi legale, precum şi a cotelor legale calculate asupra retribuţiilor brute.
III.7. Cheltuielile bugetare efective
Clasificarea cheltuielilor efective
În evidenţa cheltuielilor efective sunt înregistrate:
- consumul de muncă trecută şi vie;
- cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând:
¬ ¬ consumuri de materiale;
¬ ¬ combustibil;
¬ ¬ alimente;
¬ ¬ medicamente;
¬ ¬ plăţile pentru servicii prestate şi lucrări executate;
¬ ¬ retribuţia personalului;
- preţul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată;
84
- al unor mijloace fixe, procurate în executarea acţiunilor aprobate prin bugetele de venituri şi
cheltuieli.
În acelaşi timp, valoarea mijloacelor fixe consumată prin utilizarea acestora nu se
înregistrează nici sub formă de uzură nici sub formă de amortizare, de unde rezultă că aceste
cheltuieli nu cuprind acest consum important de muncă trecută.
Aşadar, indicatorul cheltuieli efective nu reflectă exact volumul total al cheltuielilor reale
realizate de instituţiile bugetare, fiind sporit ”a priori” cu preţul obiectelor achiziţionate şi lipsit de
cheltuielile determinate de consumul mjloacelor fixe. Din această cauză cheltuielile înregistrate de
instituţiile bugetare care nu exprimă integral efortul pe care îl face societatea pentru întreţinerea
indicatorului de plan, pat de spital.
Indicaţiile lărgirii continue a bazei materiale de care dispun instituţiile bugetare, volumul
mijloacelor fixe folosite sporeşte mereu şi, drept urmare, de la an la an creşte şi partea din valoare
care se consumă prin utilizarea acestora. Cu cât gradul de înzestrare a unei instituţii este mai mare
cu atât mai mari sunt cheltuielile reprezentând consumul de mijloace fixe. Ori fără comensurarea şi
înregistrarea acestor cheltuieli nu se poate aprecia corect eficienţa utilizării fondurilor, care, în
general, trebuie să fie mai ridicată tocmai la instituţiile care dispun de un nivel tehnic superior.
Evidenţa cheltuielilor bugetare efective
Operaţiile de natura celor arătate, care constituie cheltuieli efective, sunt înregistrate în
evidenţa instituţiilor bugetare în debitul contului Cheltuieli bugetare, prin creditul conturilor care
indică provenienţa cheltuielilor. Tot în debitul acestui cont şi în creditul contului respectiv de
materiale se înregistrează, în roşu, planurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii precum
şi materialele nefolosite şi restituite la magazie.
În creditul contului de cheltuieli se înregistrează, în timpul anului, sumele trecute în
sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de terţi, reprezentând cheltuieli nelegale şi
neeconomicoase efectuate în anul bugetar curent. Tot în credit se înscrie la sfârşitul anului, în
vederea încheierii contului, totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului.
Cu ocazia închiderii contului la sfârşitul anului, contul de mai sus îşi transferă soldul în
debitul contului - Finanţarea bugetară privind anul curent, n evidenţa instituţiilor republicane şi în a
ordonatorilor principali de credite finanţate din bugetele locale şi în debitul contului - Decontări
între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea bugetară, în evidenţa
instituţiilor locale, având conducători ordonatori terţiari de credite.
Corespondenţa contului de cheltuieli se poate urmări cu ajutorul exemplelor prezentate în
continuare.
85
¬ ¬ Plăţi făcute din contul de disponibil, care prin natura lor sunt cheltuieli efective: plata
telefonului, a consumului de curent electric, de apă.
¬ ¬ Retribuţiile, premiile şi alte drepturi cuvenite personalului pe baza statelor de plată.
Cheltuieli bugetare = Decontări cu personalul
¬ ¬ Contribuţia de asigurări sociale, calculată asupra retribuţiei personalului.
Cheltuieli bugetare = Decontări privind asigurările sociale
¬ ¬ Preţul de facturare al mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar de mică valoare sau de
scurtă durată livrate de furnizori şi al serviciilor prestate şi lucrărilor executate de aceştia.
Cheltuieli bugetare = Furnizori
¬ ¬ Valoarea materialelor consumate şi casate şi a pierderilor rezultate din declasarea sau din
scăzămintele în limita normelor legale.
Cheltuieli bugetare = Materiale
¬ ¬ Sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de la terţi, reprezentând
cheltuieli nelegale şi neeconomicoase efectuate în anul bugetar curent
Debitori = Cheltuieli bugetare
¬ ¬ Totalul cheltuielilor efectuate în timpul anului pentru închiderea contului de cheltuieli, în
evidenţa unui ordonator terţiar de credite finanţat din bugetul Consiliului Popular.
Decontări între instituţia superioară
şi instituţiile subordonate privind = Cheltuieli bugetare
finanţarea bugetară
Prin înregistrarea cheltuielilor efective, evidenţa instituţiilor bugetare are posibilitatea să
urmărească în ce măsură ele se încadrează în creditele bugetare aprobate.
Fişa pentru operaţii bugetare
Pentru o mai bună evidenţă, cheltuielile se pot înregistra şi analitic pe fiecare articol şi
aliniat în parte. În acest scop se foloseşte fişa pentru operaţii bugetare, care se deschide pentru
86
fiecare aliniat din cadrul articolelor sau pe fiecare articol de cheltuieli care nu se subdivide în
aliniate, precum şi pentru fiecare subcapitol care nu se subdivide în articole.
În cuprinsul unei astfel de fişe se înregistrează:
toate creditele bugetare aprobate,
  plăţile de casă,
  cheltuielile efective,
prin dezvoltarea în analitic, în modul arătat, a celor trei conturi:
= = Credite bugetare aprobate,
= = Finanţarea bugetară privind anul curent sau Cont de disponibil al ordonatorilor
de credite, după caz,
= = Chetuieli bugetare.
Folosind datele acestei fişe se poate urmări în mod operativ raportul dintre plăţile de casă
şi cheltuielile efective şi dintre acestea şi creditele bugetare aprobate, pe fiecare din
subdiviziunile cadrului comun al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor.
În cazul cheltuielilor pentru investiţii şi pentru reparaţii capitale care, potrivit normelor
în vigoare, se înregistrează cu ajutorul contului de cheltuieli bugetare, în vederea determinării
costului efectiv al lucrărilor, concomitent cu evidenţa analitică organizată pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare se mai ţine şi o evidenţă analitică a cheltuielilor bugetare pe lucrări, potrivit
devizului aprobat, până la terminarea şi recepţionarea lor.
CAPITOLUL CAPITOLUL IV. IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA”
Iaşi
IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria”
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu
document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative, al
căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi perioadă.
Înregistrările contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după
data întocmirii sau intrării lor şi sistematic în conturile sintetice şi analitice. Înregistrările
87
cronologice şi sistematice se fac pe formulare, în conformitate cu forma de înregistrare contabilă
practicată.
Se folosesc şi documente specifice activităţii ca:
- extras de cont cu anexe;
- state pentru salarii;
- bonuri pentru consum materiale;
- cerere pentru deschidere de credite;
- dispoziţia bugetară;
Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor şi surselor economice aflate în
administrarea instituţiilor publice, înregistrate în contabilitate sunt:
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor
fixe;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor
băneşti;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontărilor;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor
instituţiei:
× × fondul mijloacelor fixe,
× × fondul obiectelor de inventar,
× × fonduri cu destinaţie specială,
× × alte fonduri;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituţiei pentru
bugetul statului, pentru investiţii, vărsăminte la buget;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituţiei;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor şi obiectelor de
inventar;
+ operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanţărilor şi creditărilor
bancare;
+ operaţiuni economice ce se înregisrează în afara bilanţului;
+ alte operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării activelor fixe şi
circulante de natura stocurilor ca urmare a comasării, fuzionării sau lichidării patrimoniului.
88
Forma de înregistrare contabilă practicată de instituţia publică este maestru şah, trăsătura de
bază fiind cea a dezvoltării pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi cel creditor al
conturilor sintetice. În ceea ce priveşte contabilitatea analitică, aceasta capătă diverse structuri în
raport de metodele folosite pentru evidenţa activelor şi pasivelor.
Înainte de a fi înregistrate documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile. Dacă
pentru acelaşi fel de operaţie există mai multe documente justificative acestea se totalizează zilnic
sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tip document cumulativ, întocmit fie pentru
debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operaţii. Pentru înregistrările care nu au
la bază documente cumulative se întocmesc note de contabilitate.
Principalele formulare care se utilizează sunt:
× × jurnalul de înregistrare,
× × fişa sintetică şah,
× × balanţa conturilor,
× × registrele auxiliare folosite pentru evidenţa analitică.
Jurnalul de înregistrare este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţiunilor
economice şi financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora. Pe măsura înregistrării în acest
registru, documentelor justificative, documentelor cumulative şi notelor contabile li se atribuie un
număr de ordine corespunzător datei la care au fost înregistrate. Lunar se totalizează jurnalul de
înregistrare obţinîndu-se rulajul lunii fără a se raporta în luna următoare. Acest total trebuie să
corespundă cu totalul rulajelor debitoare şi creditoare ale lunii respective din balanţa conturilor
sintetice.
Fişele sintetice şah servesc la evidenţa sintetică a operaţiilor economice şi financiare. Atât
pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic se folosesc aceleaşi modele de fişe.
Înregistrările în fişe se fac în mod cronologic şi sistematic pe baza documentelor justificative,
documentelor cumulative sau notelor contabile, după caz. Subliniem că înregistrarea în fişele şah
este precedată de înregistrarea cronologică proprie jurnalului de înregistrare. Registrele de
contabilitate analitică capătă forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale a fişelor de cont
pentru operaţii dierse, a situaţiilor şi altor formulare specifice folosite în acest scop.
Înregistrările în formularele folosite pentru evidenţa analitică se fac în mod sistematic şi
cronologic pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative sau notelor contabile.
Registrele de contabilitate analitică iau forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale,
a fişelor de cont pentru operaţii diverse, a situaţiilor şi altor formulare specifice folosite în acest
scop.
89
Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah. În cadrul său se stabilesc
soldurile şi rulajele cumulate de la începutul anului pentru fiecare cont sintetic în parte.
Evidenţa economică
Poate fi:
1. 1. evidenţa tehnico-operativă;
2. 2. statistica;
3. 3. prin contabilitate
1. 1. Evidenţa tehnico-operativ
Furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi statistică a
unităţilor patrimoniale. Este o formă a evidenţei economice prin care se înregistrează, se urmăresc şi
se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor.
Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice prin documente
care sunt acte scrise specifice cum sunt:
× × condica de prezenţă,
× × bonul de consum al materialelor şi aparate tehnice de înregistrare.
Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt:
× × aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori;
× × consumaţiile cantitative pe locuri de consum.
2. 2. Evidenţa statistică
Statistica este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a
fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete de loc
şi de timp, în expresia lor numerică.
Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru cunoaşterea laturii cantitative
a activităţii sociale în unităţi şi complexitatea ei precum şi pentru studiul fenomenelor vieţii sociale,
culturale şi politice ale societăţii.
Statistica înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă.
3. 3. Evidenţa prin contabilitate
Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale
procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric.
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul asupra
modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind una din formele
90
sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei sociale în
toate aspectele sale.
Contabilitatea foloseşte mijloace şi procedee de lucru proprii cum sunt:
× × contul,
× × balanţa de verificare,
× × bilanţul contabil,
× × norme metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul
Finanţelor.
Aceste trei forme de evidenţă economică constituie un tot unitar, o sursă importantă de
informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile prestabilite.
Activitatea financiar-contabilă reprezintă unul dintre primele domenii în
care sistemele informatice au fost aplicate cu succes iar actualmente ponderea
aplicaţiilor financiar-contabile în totalul aplicaţiilor informatice este foarte
mare.
Contabilitatea a fost printre primele domenii de aplicare a sistemelor informatice, datorită
modelului structurat şi coerent de prelucrere a informaţiei, precum şi datorită normării accentuate la
care este supusă. Sistemele informatice clasice, din domeniul contabil s-au structurat de obicei pe
următoarele domenii:
¬ ¬plan de conturi,
¬ ¬deschidere şi închidere exerciţiu,
¬ ¬preluare date,
¬ ¬prelucrări după metodologia contabilă,
¬ ¬editări situaţii,
¬ ¬detalieri şi explicitări solduri,
¬ ¬import/export de date,
¬ ¬salvări şi activări de date,
¬ ¬sprijinirea controlului.
”Sistemele informatice financiar-contabile sunt caracterizate printr-o structură complexă,
generată de multitudinea activităţilor şi subactivităţilor informatizate, cât şi de necesitatea asigurării
unor prelucrări ierarhizate în care regimurile de prelucrare în timp real şi distribuit sunt
preponderente.”
91
Necesitatea utilizării sistemelor informatice în gestiunea bugetară derivă din vehicularea
unui volum tot mai mare de informaţii în scopul unei gestiuni cât mai precise.
Situaţia se datorează atât creşterii complexităţii ansamblurilor industriale şi financiare cât şi
tendinţei de descentralizare. Informaţia este preluată la nivelul cel mai de jos şi face obiectul unor
prelucrări şi clasări numeroase şi rapide având obiective specifice.
Volumele mari de informaţii exclud utilizarea vechilor metode.
Trebuie respectate câteva condiţii fundamentale în proiectarea şi realizarea sistemelor
informatice financiar-contabile:
  orice informaţie intrată într-un sistem informatic trebuie să poată fi controlată şi să
facă obiectul unei liste imprimate (liste de control);
  să existe certitudinea că toate informaţiile necesare obţinerii unui document de
sinteză au fost prelucrate;
  trebuie asigurată posibilitatea de control a mişcării şi nu numai a soldurilor;
  informaţiile intrate într-un sistem informatic trebuie să poată fi regrupate cu
documentele justificative aferente;
  să existe posibilitatea obţinerii de situaţii imprimate, în limita prescripţiilor legale,
care dau istoricul şi poziţia conturilor la un moment dat.
Utilizarea sistemelor informatice modifică prelucrarea şi stocarea informaţiilor, ceea ce, pe
de o parte, conduce la respectarea unor reguli specifice şi pe de altă parte modifică organizarea şi
procedurile de control intern.
În domeniul utilizării sistemelor informatice în activitatea financiar-contabilă s-au făcut
eforturi în direcţia adaptării sistemelor informaţionale la cerinţele izvorâte din specificitatea
sistemelor informatice. În Franţa, spre exemplu, Ordinul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi (O.E.C.C.A.) şi Compania Naţională a Comisarilor de Conturi (C.N.C.C.) au elaborat un
proiect de norme contabile informatice regrupate sub numele de E.D.I.F.I.C.A.S. (Echange de
Donnees Informatisees Financieres Informationnelles Comptables Analitiques et Sociales).
”Chiar dacă inteligenţa artificială nu preocupă încă mulţi manageri, impactul ei asupra
activităţii acestora se va face resimţită în mod decisiv, într-un timp foarte scurt. Aplicarea tehnicilor
de inteligenţă artificială va juca un rol major în remodelarea noţiunilor tradiţionale şi modului de
gestiune a întreprinderilor şi luare a deciziilor. Întreprinderile care vor aplica primele tehnicile de
inteligenţă artificială în gestiune vor dobândi un avantaj concurenţial asupra celor care vor rămâne
în urmă.”
92
La Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” se utilizează pentru evidenţierea cheltuielilor şi
plăţilor programul de contabilitate asistat de calculator CONTE V.97. proiectat de firma SINTA
S.A. Iaşi prin care se evidenţiază cheltuielile şi plăţile pe secţii şi articole bugetare.
IV.2. Bilanţul
Instituţiile bugetare întocmesc dări de seamă trimestriale şi anuale în care sunt oglindite
rezultatele executării bugetelor lor de venituri şi cheltuieli.
Ordonatorii de credite, finanţaţi din bugetul republican, local sau şi republican şi local,
întocmesc trimestrial şi anual dări de seamă proprii pe baza datelor din evidenţa lor curentă, iar
ordonatorii superiori mai întocmesc şi dări de seamă centralizate, prin însumarea indicatorilor din
dările de seamă proprii cu cei ai dărilor de seamă primite de la ordonatorii subordonaţi.
Termenele de depunere a dărilor de seamă sunt cele stabilite de actele normative în vigoare
sau se fixează de către unităţile cărora li se înaintează aceste documente. Fixarea termenelor se face
în aşa fel încât să se asigure atât întocmirea în bune condiţii a dărilor de seamă de către ordonatorii
subordonaţi, cât şi respectarea termenelor de depunere a dărilor de seamă centralizate de către
ordonatorii de credite ierarhic superiori.
În final, dările de seamă centralizate, trimestriale şi anuale, întocmite de Direcţia Sanitară
Iaşi le depune la Ministerul Sănătăţii care la rândul lui le depune Ministerului Finanţelor în
termenele stabilite în acest scop.
Dările de seamă trimestriale şi anuale întocmite de ordonatorii de credite se aseamănă într
ele prin faptul că, în general sunt formate din aceleaşi anexe şi cuprind indicatori comuni.
Deosebirea dintre ele constă în faptul că în timp ce darea de seamă trimestrială se completează prin
transcrierea directă a datelor din evidenţă, fără prelucrarea lor prealabilă, dările de seamă anuale se
întocmesc numai după ce se iau unele măsuri premergătoare, dintre care cele mai importante sunt
următoarele:
= = închiderea creditelor bugetare neconsumate,
= = lichidarea avansurilor spre decontare şi a debitelor,
= = inventarierea generală a valorilor materiale şi băneşti,
= = înregistrarea diferenţelor constatate la inventar,
= = închiderea anumitor conturi.
93
Potrivit articolului 27 din Legea contabilităţii nr.82/1991, bilanţul contabil se întocmeşte
obligatoriu anual. Bilanţul contabil se compune din:
¬ ¬ bilanţ,
¬ ¬ contul de execuţie,
¬ ¬ anexa
şi este însoţit de raportul de gestiune.
”Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul
instituţiei bugetare la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege
(fuziune sau încetarea activităţii)”.
La întocmirea bilanţului contabil se au în vedere următoarele reguli:
× × posturile înscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse
de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
× × compensările între conturile ce se înscriu în bilanţ, şi respectiv, între veniturile şi
cheltuielile din contul de execuţie nu sunt admise.
Bilanţul se verifică sub aspectul evaluării exacte a fiecărui post de activ şi de pasiv şi a
înscrierii corecte a soldurilor în fiecare grupă, potrivit funcţiei şi conţinutului conturilor stabilite de
normele în vigoare. Verificarea bilanţului are în vedere şi egalitatea care trebuie să existe între
anumite posturi cuprinse în cele două părţi ale bilanţului, ca de pildă între soldul mijloacelor fixe
din activ şi cel al fondului mijloacelor fixe din pasiv şi între soldurile obiectelor de inventar de mică
valoare sau scurtă durată şi fondul acestora din pasiv.
Pentru posturile care reflectă soldurile unor conturi transcrise direct din evidenţă, fără a mai
fi prelucrate, verificarea se face prin confruntarea datelor din bilanţ cu cele rezultând din fişele
respective de cont sintetic. Aşa de pildă situaţia materialelor şi situaţia anuală a consumurilor şi
stocurilor de materiale se verificămai întâi sub aspectul raportării corecte a datelor respective, aşa
cum ele rezultă din conturile sintetice de materiale de gradul doi.
IV.3. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice
Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice Spitalul de Copii ”Sf. Maria” Iaşi pe anul
1997 este prezentat în anexa 10 a dării de seamă.
Datele din această anexă sunt preluate din contul de execuţie pe surse de finanţare, astfel:
× × în coloana ”denumirea indicatorilor” se înscrie denumirea şi simbolul capitolelor şi
subcapitolelor din bugetul aprobat, atât pentru mijloace bugetare cât şi pentru cele extrabugetare;
94
× × la repartizarea anuală în:
× × coloana 1 se înscriu creditele aprobate iniţial;
× × coloana 2 se înscriu creditele definitive;
× × coloana 3 se înscriu plăţile efectuate, datele fiind luate din contul de execuţie
şi care trebuie să corespundă cu contul 700 din balanţă pe fiecare sursă de finanţare;
× × coloana 4 se înscriu cheltuieli efective care trebuie să corespundă cu contul
410 din balanţă pe fiecare sursă de finanţare.
CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI INSTITUTIEI PUBLICE
ron-
Nr.
rd.
Denumirea
indicatorilor*)
Cod
*)
Credite aprobate
iniţial **)
Credite
definitive**)
Plăţi
efectuate**)
Cheltuieli
efective**)
A B C 1 2 3 4
1. Finanţare de la
buget privind
anul curent-
salarii
700.00 14117.56,000 14125561,000 14125560,789 1715128,688
2. Finanţare de la
buget privind
anul curent
-medicamente
şi materiale
sanitare
700.01.02
4317133,000 431713,000 4317132,999 3545562,675
3. Finanţare de la
buget privind
anul curent –
materiale
700.02.02 6830000,000 6830000,000 6829999,329 9114716,852
4. Medicamente şi
materiale
sanitare din
fondul special
de 2%
141.03 567200,000 567200,000 567194,109 567194,109
5. Venituri proprii 141.04 190154,628 190154,628 189636,721 189636,721

:

Col.1 Col.2 Col.3 Col.4
Pentru venituri
-la raportările trimestrelor I-IV X
95
Încasări realizate X X
Pentru cheltuieli Prevederi Prevederi Plăţi
Cheltuieli
-la raportările trimestrelor I-III anuale trimestriale cumulate efectuate
efective
-la raportarea anuală Credite aprobate iniţial Credite
definitive Plăţi efectuate Cheltuieli efective
IV.4. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor
Detalierea cheltuielilor şi plata lor pe articole bugetare se prezintă în Anexa 14 a dării de
seamă contabile care se complectează cu datele din Execuţia Financiară Bugetară cumulat pe 12
luni care se prezintă pe surse de finanţare şi pe articole bugetare corespunzătoare fiecărei
surse,astfel:
¬ ¬ buget republican - credite cu plăţile şi cheltuielile de personal, medicamente şi
materiale sanitare;
¬ ¬ fonduri pentru sănătate 2% - cu plăţile şi cheltuielile medicamentelor şi
materialelor sanitare;
¬ ¬ venituri proprii - cu plăţile şi cheltuielile medicamentelor, materialelor sanitare,
reactivi, sticlărie;
¬ ¬ buget local - plăţile şi cheltuielile materiale care se includ potrivit legii în
articolele bugetare: 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, articole prezentate în capitolele
anterioare.
Creditele alocate pentru fiecare sursă de finanţare sunt mult subdimensionate faţă de
necesarul real al Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” Iaşi. Spre exemplu la bugetul local, articolul
bugetar 42.01 - Încălzirea, consumul pentru o lună este în jur de 400.000.000 ron, iar finanţarea de
la Primăria Municipiului Iaşi, la acest buget, pe o lună este în jur de 500.000.000 ron pentru toate
articolele incluse a se plăti din această sursă de finanţare.
Secţiile exterioare ca Poieni, Casa Guliver, NPI Bivolari cu copii între 4 şi 16 ani, care sunt
internaţi permanent, majoritatea abandonaţi de părinţi şi care merg la grădiniţă, şcoală, având
nevoie de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite plus multe alte lucruri necesare la acest articol
bugetar 26 - Obiecte de inventar.
96
Reparaţiile capitale sunt foarte necesare la Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” şi secţiile
exterioare, având în vedere că sunt vechi de peste 30 de ani, iar finanţările pentru acest articol
bugetar sunt mici şi insuficiente. În bugetul anului 2009 au fost prevăzute 700.000.000 ron pentru
reparaţiile capitale. Din această sumă, 233.426.971 ron a constituit plata reparaţiilor capitale
finalizate şi neachitate în anul 2009, iar 466.573.029 ron au reprezentat reparaţii capitale executate
în anul 2009.
Structura plăţilor şi cheltuielilor la bugetul local, pe anexele de calculaţie se prezintă după
cum urmează:
¬ ¬ Plăţi buget local total an = 6.829.999.329 ron din care pentru:
- - Hrană - articolul 22 31,9%
- - cheltuieli de întreţinere şi funcţionare - articolul 2 46 %
- - materiale şi servicii funcţionale - articolul 25 1,3%
- - obiecte de inventar - articolul 26 5,7%
- - reparaţii curente - articolul 27 4,7%
- - reparaţii capitale - articolul 28 10,2%
- - alte cheltuieli – articolul 30 0,2%
¬ ¬ Cheltuielile efective buget local = 9.114.716.852 ron din care pentru:
- - Hrană - articolul 22 21,8%
- - cheltuieli întreţinere şi funcţionare - articolul 24 64,7%
- - materiale şi servicii funcţionale - articolul 25 0,6%
- - obiecte inventar - articolul 26 4,2%
- - reparaţii curente - articolul 27 3,5%
- - reparaţii capitale - articolul 28 5,1%
- - alte cheltuieli - articolul 30 0,1%
La sfârşitul anului 2009, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a înregistrat la bugetul local,
furnizori neachitaţi în valoare de 4588460,426 ron.
La bugetul republican cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare, ţinând cont că
pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor, spitalul utilizează o
formă foarte largă de medicamente şi materiale sanitare, reactivi, materiale pentru radiologie,
edoscopie, fibroscopie, EKG, consumul fiind mare, iar finanţarea este insuficientă, la sfârşit de an
rămânând pe furnizori, facturi neachitate în valoare de 201168,575 ron.
97
Secţia Guliver unde sunt trataţi copiii infestaţi cu HIV şi copii bolnavi de SIDA consumă
medicamente de aproximativ 65 milioane pe lună. În cadrul programului naţional de sănătate SIDA,
spitalul a primit 83.600.000 ron în tot anul 1997. Suma de finanţare insuficientă a însemnat
utilizarea fondurilor pentru medicamente şi materiale sanitare şi pentru asigurarea tratamentului
corespunzător acestui diagnostic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu copiii bolnavi cronici, de diabet
sau TBC, boli pentru care se derulează programe de sănătate naţionale, dar din care programe
Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” nu a primit fonduri.
La salarii, datorită indexărilor, creşterilor salariale, restructurărilor, necesarul de fonduri se
dă lunar pentru fiecare lună în parte, neexistând probleme cu deschiderea de credite la acest capitol.
IV.5. Raportul de analiză pe bază de bilanţ
Dările de seamă întocmite de instituţiile bugetare, atât cele trimestriale, cât şi cele anuale,
trebuie să fie însoţite de un raport explicativ, cuprizând o analiză adâncită a întregii activităţi a
instituţiei, făcută pe baza datelor din toate formularele care compun darea de seamă .
În prima parte a raportului explicativ se face o caracterizare generală a modului de
îndeplinire a bugetului de venituri şi cheltuieli, în comparaţie cu rezultatele obţinute în perioada
corespunzătoare a anului precedent.
Analiza se continuă pe fiecare fel de cheltuială în parte acordându-se prioritate cheltuielilor
cu pondere mai mare, scoţând în evidenţă cauzele care au determinat depăşirea lor.
Raportul explicativ se mai ocupă şi de analiza unor situaţii rezultând din bilanţ şi din alte
formulare ale dării de seamă, cum sunt de pildă, consumurile şi stocurile de materiale, decontările
cu debitorii şi creditorii, situaţia pagubelor.
Ultima parte a raportului explicativ este rezervat concluziilor şi propunerilor. Aici se arată
modul cum s-a respectat disciplina bugetară şi normele legale privind cheltuirea fondurilor bugetare
şi în ce măsură virările de credite şi suplimentarea planurilor de cheltuieli bugetare s-au efectuat,
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Ce greutăţi au existat în execuţia bugetară, dacă au existat
cazuri de blocare a conturilor şi care au fost cauzele lor.
Raportul explicativ se încheie cu propuneri de măsuri privind îmbunătăţirea execuţiei
bugetare, întărirea disciplinei bugetare, financiare, îmbunătăţirea evidenţei, întărirea controlului
financiar preventiv.
RAPORT
la bilanţul contabil încheiat la sfârşitul anului 2009
98
Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria” Iaşi a funcţionat în anul 2009 cu un număr de:
= = 687 paturi bolnavi în secţiile clinice;
= = 364 paturi bolnavi în secţiile exterioare;
= = 90 paturi însoţitoare bolnavi.
Structura organizatorică la sfârşitul anului 2009, pe clinici şi secţii se prezintă după cum
urmează:
Denumirea clinicii Paturi existente Paturi ocupate
Bolnavi Însoţitoare Bolnavi Însoţitoare
Pediatrie I 83 12 78,7 39,0
Pediatrie II 83 12 86,3 32,6
Pediatrie III 79 12 59,4 24,5
Pediatrie IV 81 12 53,7 16,2
Gastroenterologie 34 4 30,1 8,0
Neurologie 25 3 24,7 10,3
Chirurgie I 70 10 42,1 18,5
Chirurgie II 70 10 47,3 20,7
A.T.I. 25 5 17,7 10,9
Oncopediatrie 33 5 32,4 17,6
Prematuri 34 - 28,9 8,8
Recuperare Distrofici 70 - 74,6 -
TOTAL SECTII CLINICE 687 90 576,3 207,4
Spital “Dr.Clunett” 69 - 39,0 -
Spital Poieni 55 - 56,6 -
Spital Galata 95 - 57,5 -
Spital”Guliver” 50 - 46,2 -
Spital Bivolari 65 - 57,3 -
Centru Sănătate Bivolari 30 - 31,6 -
TOTAL SPITALE EXTERIOARE 364 - 288,3 -
TOTAL SPITAL 1.051 90 864 207,4
Zile de spitalizare realizate în anul 1997 se prezintă astfel:
a) a) Secţii clinice:
● ● bolnavi = 210.351
● ● însoţitoare = 75.732
b) b) Secţii neclinice:
● ● Dr.Clunett = 14.241
● ● Poieni = 20.667
● ● Galata = 20.990
99
● ● Guliver = 16.880
● ● Bivolari = 20.916
● ● C.S.Bivolari = 11.546
TOTAL SECTII NECLINICE = 105.240
Total zile spitalizare
● ● Bolnavi = 315.591
● ● Însoţitoare = 315.591
Media de utilizare a paturilor
a) a) Secţii clinice:
● ● bolnavi = 210.351 / 687 = 306,2
● ● însoţitoare = 75.732 / 90 = 841,4
b) b) Secţii neclinice:
● ● Dr.Clunett = 14.241 / 69 = 206,4
● ● Poieni = 20.667 / 55 = 375,7
● ● Galata = 20.990 / 95 = 220,9
● ● Guliver = 16.880 / 50 = 337,6
● ● Bivolari = 20.916 / 65 = 321,7
● ● C.S.Bivolari = 11.564 / 30 = 384,8
Bibliografie
1. Alexandru Gheorghe –Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2004
100
2. Brezeanu P., Marinescu I. – Finanţe publice şi fiscalitate, Editura Fundaţia România de
mâine, Bucureşti, 2004
3. Enăchescu D., Marcu M.G. – Sănătate publică şi management sanitar,Editura All, Bucureşti,
2004
4. Filip Gheorghe şi altii – Finanţe publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
5. Greceanu-Cocoş Virginia –Contabilitatea instituţiilor publice, ediţie comentată şi actualizată,
Editura Adevărul, Bucureşti, 2001
6. Hoanţă Nicolae – Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2001
7. Ionescu Luminiţa –Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Economica, Bucureşti, 2001
8. Moşteanu Tatiana –Buget şi trezorerie publică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2004
9. Ştefura Gabriel – Bugete publice, editura Economica 2003
10. Văcărel I. şi alţii – Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
11. http://sfmaria.uv.ro/index.php
101

CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi........................................................2 I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate ..........................................................................................................................2 I.2 Organizarea internă.....................................................................................................................................................4 I.3 Structura personalului.................................................................................................................................................6 I. 4 Relaţiile cu exteriorul.................................................................................................................................................8 I.5 Relaţiile cu autorităţile publice...................................................................................................................................9 CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA indicatorilor financiari la spitalul „ Sf. maria” iaŞi...........................................11 II.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari.................................................................................11 II.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi............................................................................................13 II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi.........................................................................................15 II.4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat.......................................................................................20 II.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local..........................................................................................31 S U M A......................................................................................................................................................................36 II.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge două etape:....................................................36 CAP.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.Maria” Iaşi...................................................................................................43 III.1.Surse de finanţare din bugetul statului...................................................................................................................43 III.2.Din bugetul local....................................................................................................................................................53 S U M A......................................................................................................................................................................58 III.3. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi.....................................................................63 III.4. Din fondurile cu destinaţie specială.......................................................................................................................65 III.5.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE....................................................................................................70 III.6. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE.....................................................................73 III.6.1.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE FIXE...................73 III.6.2.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA STOCURILOR............................................76 III.6.3.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE, MATERIALE SANITARE, OBIECTE DE INVENTAR..................................................................................................................78 III.6.4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII......................................................................................................80 III.7. Cheltuielile bugetare efective ...............................................................................................................................84 CAPITOLUL IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA” Iaşi...........................................................................87 IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria”...........................................................................87 IV.2. Bilanţul................................................................................................................................................................93 IV.3. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice.................................................................................................94 IV.4. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor.....................................................................................................................96 IV.5. Raportul de analiză pe bază de bilanţ....................................................................................................................98 Bibliografie.......................................................................................................................................................................100

CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi
I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” Iași a fost înfiinţat în 1970 în actuala locaţie prin unificarea tuturor structurilor pediatrice existente în Iaşi (Spitalul Israelit, Spitalul Caritas, Spitalul Sfântu Spiridon). 2

În structura iniţială erau incluse 2 secţii de Pediatrie, o secţie de Chirurgie Pediatrică şi Ortopedie, secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, secţia Oncologie şi secţia de Prematuri. Profilele clinice sunt în marea majoritate unice pentru toată zona Moldovei. Secţiile şi compartimentele de înaltă specialitate funcţionează începând din 1991 şi au vechime între 11 şi 13 ani şi sunt deservite de medici cu a doua specialitate sau competenţă. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" asigură asistenţă medicală pediatrică de înaltă specialitate pentru municipiul şi judeţul Iaşi precum şi pentru cele 7 judeţe ale Moldovei. Conform Legii nr. 27. din 18/06/2003, denumită şi Legea spitalelor, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare şi paliative, de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-nascutului. Spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei, potrivit competenţelor stabilite de Ministerul Sănătaţii. Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igiena şi alimentaţie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, ce determină prejudicii cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente. Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpa medicală, răspunderea este individuală. Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricarei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. Problemele de etică şi deontologie profesională sunt de competenţa, după caz, a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România sau a Ordinului Asistenţilor Medicali din România. Pentru a putea funcţiona în condiţii de normalitate, spitalul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară de funcţionare şi, după caz, de acreditare prevăzute de lege. Spitalele sunt obligate să deţină sau să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. Spitalele care nu obţin autorizaţia sanitară de funcţionare, în termenul prevăzut prin norme elaborate de Ministerul Sănătatii li se suspendă activitatea parţial sau total. Taxa de acreditare se suportă de spital. Nivelul taxei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. După acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalele intra în procesul de acreditare, care se efectuează la cererea spitalelor. Acreditarea garantează faptul, conform articolului 13 din Legea nr. 270, că spitalele funcţionează la standardele stabilite 3

iniţiată de Ministerul Sănătaţii. certificând calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor. O data la 5 ani spitalele sunt suspuse areacreditarii.2 Organizarea internă Organizarea compartimentului financiar contabil În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale conduce şi băneşti este obligatorie Răspunderea existenţa pentru compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi gestiunea financiarå. privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical. In actul de înfiinţare a spitalului public se stabilesc cel putin următoarele elemente:  denumirea. respectiv judeţean. instituţie autonomă de drept public. care se aprobă prin hotarâre a Guvernului. Ministerul Sănătaţii propune anual Planul naţional de paturi.  numărul de paturi. 4 . 270. îngrijindu-se totodată şi de buna funcţionare a compartimentului financiar-contabil.  categoria de servicii medciale spitaliceşti acordate. la propunerea conducerii spitalului. Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii. sub controlul Parlamentului.  tipul de finanţare. cu avizul consiliului local. pe categorii de acreditare. şi conferă spitalului dreptul de a intra în raporturi contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Acreditarea se acordă de către Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor. Reorganizarea. schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice se aprobă prin ordin al ministrului sănătatii. Infiinaţarea sau desfiinţarea spitalelor publice se face prin hotărâre a Guvernului.potrivit Legii nr. cu personalitate juridică. organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi care au sarcina legală să organizeze evidenţa la fiecare loc de muncă şi la nivelul întregii unităţi.  tipul de spital. I.

În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în partidă dublă. cum sunt:  conducerea şi organizarea sistemului informaţional al instituţiei. iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează. La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl are cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie prin persoana conducătorului instituţiei publice are obligaţia să organizeze şi să ţină atât contabilitatea sintetică cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu a patrimoniului pe care îl gestionează. iar din punct de vedere funcţional şi conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior. Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac înregistrări contabile pe baza unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi elaborate de Ministerul Finanţelor.  exercitarea cu simţ de răspundere a controlului financiar preventiv. Funcţiile conducătorului compartimentului financiar-contabil este cu atât mai important cu cât se manifestă prin rezolvarea operativă şi cu competenţă a problemelor care ţin de resortul său. asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară. operativ curent şi ulterior. condus de către directorul economic. Periodic are loc operaţia de punctaj între informaţiile înregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică. adică identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor. contabilul şef sau altă persoană competentă împuternicită să îndeplinească această funcţie. atât în planificare cât şi în evidenţa execuţiei bugetului. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a clasificării bugetare. Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în compartimentul financiar contabil.  folosirea tuturor pârghiilor pentru ca prin elaborarea şi îndeplinirea bugetelor de venituri şi cheltuieli să se asigure o eficienţă maximă în utilizarea fondurilor bugetare. 5 .

bucătărie.000 RON/lunar. infirmiere. La clinica IV Pediatrie funcţionează compartimentul de hemodializă. compartiment ce asigură dializarea bolnavilor pentru întreaga zonă a Moldovei. ingineri. unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 5. Activitatea spitalului este foarte complexă. tehnicieni. directorul 6 .000 lei. spaţiu verde etc. seră. Spitalul Clinic de Copii “Sf. pentru efectuarea tratamentelor. Spitalul ‘’Sf. muncitori pentru o gamă largă de domenii (tămplari. EKG etc. mecanici etc). staşie de soluţii sterile. Maria’’ este ordonator terţiar de credite. consumă medicamente de aproximativ 8. endoscopie.3 Structura personalului Activitatea de prevenire a îmbolnăvirilor. instalatori. având ca autoritate administrativă Consiliul de Administraţie. spaţii de depozitare. utilizează o gamă foarte largă de medicamente. unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA. morgă. economişti. materiale pentru radiologie. de urmărire şi rezolvare a cazurilor de acuţi şi cronici presupune o activitate intensă şi de mare răspundere. sudori. având un consum lunar de 6. din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. în flux continuu. centrală termică. Maria” Iaşi.500 RON /lunar. reactivi din ţară şi import. ateliere. Structura personalului medical începe cu cele mai înalte grade academice – profesor universitar – şi continuă cu toate categoriile de medici. asistente. cu spaţii pentru spălătorie.I. Secţia Guliver. electricieni. psihologi. ai cărui membri sunt: directorul general. În prezent. Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului. centrală telefonică. chimişti. aflat în subordinea Direcţiei de Sănătate Publică – Iaşi. gospodării. fibroscopie. crematoriu. staţii de oxigen. anexe. biologi. îngrijitoare. Secţia Poieni.

în timp ce activitatea administrativă a spitalului este îndeplinită de o serie de funcţionari care organizează şi fundamentează activitatea financiară. Prestarea serviciilor medicale se face de către personalul medical competent (medici specialişti şi asistenţi medicali). care sunt repartizaţi în funcţii după cum urmează: – Repartizarea pe funcţii a personalului Spitalului ”Sf. secţia clinică recuperare balneologie şi recuperare medicală. Denumire funcţie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medic primar Medic stagiar medic specialist medic rezident Asistent medical soră medicală reg. asistentul medical şef pe unitate şi consilierul juridic. dintre care 8 sunt clinici (secţia clinică recuperare reumatologie. spitalul îşi desfăşoară activitatea medicală în 12 secţii medicale. secţia clinică recuperare cardio-pulmonară. ştiinţific gipsar 33 19 7 83 193 13 12 60 56 11 1 2 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 7 consilier juridic audit tehnician preot moaşă programator telefonist electrician instalator sanitar magazioner lăcătuş şofer Nr. Denumire funcţie Nr. secţia clinică recuperare ortopedie şi traumatologie. secţia clinică medicina muncii şi secţia clinică de recuperare neuromotorie). Cu un efectiv de 610 paturi. directorul adjunct economic.adjunct medical. posturi 1 1 1 1 1 1 2 4 5 3 2 2 . un efectiv de 607 angajaţi. Spitalul are. secţia clinică ORL. secţia clinică recuperare neurologie. contabilul şef. aşadar. posturi Nr. Maria ‘’– Iaşi Nr. medical infirmier îngrijitor medic şef secţie cercet.

paznic portar Total 3 1 1 4 1 8 1 1 15 7 1 4 2 607 I. 8 . combustibil etc. aburului necesar spălătoriei.A. 4 Relaţiile cu exteriorul Spitalul clinic de copii “Sf. Din punct de vedere al încălzirii interne.Maria” a încheiat convenţie la începutul anului. Maria”are următoarea structură:  este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi cu lemne. în felul următor: 1.Maria” racordat la RENEL. Maria” încheie convenţii la începutul fiecărui an cu anumite farmacii pentru medicamentele eliberate pe condici sau reţete gratuite şi compensate la Policlinica “Sf. În general sunt preferaţi acei furnizori care pot oferi spitalului preţuri mai mici sau o plată eşalonată a facturilor. apei calde. 2 6 8 1 1 2 7 3 6 3 5 1 2 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 fochist zidar zugrav liftier achizitor spălătorească lenjer garderobier muncitor necalificat bucătar mont. economist referent contabil casier secretar doct. Maria”.13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 logoped profesor CFM kinetoterapeut biolog chimist farmacist farmacist rezident statist.Maria” care asigură consultaţii copiilor între 0 şi 16 ani cu asigurarea tratamentului prin reţetele gratuite sau compensate eliberate de farmacia “Baby Farm” din policlinică cu care Spitalul ”Sf. medicamente. Policlinica ”Sf.  este racordat la R. bucătăriei.  este racordat la centrale termice zonale. Spitalul de copii are un consum mare de energie şi din această cauză este necesară o determinare minuţioasă a necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli.Maria”. funcţionează pentru asigurarea încălzitului. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Spitalul de copii colaborează cu toţi furnizorii de materiale. dep.Termoficare. Spitalul Clinic “Sf. regl. med. dispensarele rurale care aparţin spitalului. staţiei sterile. spitalul de copii “Sf. produse alimentare.

de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef.2. în acest moment este vorba de Banca Comercială Română. 4. Deasemeni. Casa Guliver racord zonal de cartier.5 Relaţiile cu autorităţile publice 1.  Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor spitalului.montaj şi dotări cu aparatură. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în 9 . care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii .  Emite dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor bugetare ce se foloseţte pentru obţinerea banilor de la Trezoreria Municipiului. lunar şi ori de câte ori datele din statul de plată suferă modificări. Dr. I. secţiile: Prematuri.  La începutul anului. secţia Poieni cu combustibil solid (lemne). spitalul clinic de copii “Sf.  Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de credite. Relaţia cu Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi  Este ordonator secundar de credite. 3. prin Trezoreria Municipiului Iaşi. printr-o dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor care ajunge la ordonatorul terţiar de credite. Distrofici. Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil lichid. unde are deschise conturile. Direcţia Sanitară a Judeţului Iaşi. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. secţiile: Galata. Apoi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor. Maria” colaborează cu o bancă.  Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale. prin intermediul căreia se fac plăţile şi alte operaţiuni bancare. se trimit către Direcţia Sanitară Judeţeană salariile personalului angajat în cadrul spitalului. Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi solicită lunar fundamentarea necesarului de credite pentru luna care urmează. Clunett. Maria”.

a) Contul pentru cheltuieli de personal ce are ca sursă de finanţare bugetul republican unde sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea salariilor în condiţiile legii. 10 . Spitalul Clinic de Copii ”Sf. b) Contul privind creditele bugetului pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) are ca sursă de finanţare bugetul republican. La aceste nivele se centralizează cheltuielile şi veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un prim proiect de venituri şi cheltuieli fundamentate. la nivelul necesarului ţinând cont de structuri şi parametri orientativi. având în vedere sursa de finanţare a acestor cheltuieli de la bugetul local. legea impozitului pe salarii. respectiv medicamente şi materiale sanitare. emisă de Direcţia Sanitară ca ordanator de credite secundar. cumulate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi dirijate de ordonatorii de credite. cont ce se alimentează cu dispoziţie bugetară emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin dispoziţie bugetară de repartizare a acestora. 3.  Este virată în contul deschis aici suma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate. Viramentele şi ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu respectarea legilor privind salarizarea în unităţile bugetare. Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi  Primesc o variantă a bugetului de cheltuieli materiale. bani dirijaţi de ordonatorul de credite Direcţia Sanitară a Judeţului. c) Contul pentru efectuarea de cheltuieli materiale. pentru anul următor. 2. d) Contul pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) cu sursa de finanţare Fondul pentru Sănătate. având ca sursă de finanţare fondurile speciale.limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Trezoreria Municipiului Iaşi  Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi.Maria”are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare. legea asigurărilor de sănătate.

a factorilor epidemiologici. a structurii şi a perspectivelor evoluţiei demografice. organizării variate a asistenţei medicosanitare în concordanţă cu sistemul socio-economic din diferite ţări. în acest sens.4. fundamentarea ştiinţifică a activităţii medicale nu poate fi făcută fără folosirea unui sistem unitar de indicatori. CAPITOLUL II. a gradului diferit de dezvoltare. Aceasta se datorează. Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi  Este virat la finele lunii soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj. 11 . Aşadar. de determinare a priorităţilor în funcţie de necesităţi. a condiţiilor igienico-sanitare. Necesarul de îngrijiri medico-sanitare trebuie să aibă o fundamentare ştiinţifică reală constând din cunoaşterea numărului populaţiei. 5. Direcţia Generală a Finanţelor Publice  Este virat impozitului aferent fondului de salarii. şi pe de altă parte. de cunoaştere aprofundată a stării de sănătate. în raport cu cerinţele existente şi.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari Studiile efectuate de diferitele organizaţii internaţionale cu privire la economia sanitară pe plan mondial arată dificultatea în a găsi o clasificaţie funcţională unitară a cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii. în general. este necesară cunoaşterea gradului de satisfacere a necesităţilor. care a fost elaborat la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. şi în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii populaţiei în special. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA SPITALUL „ SF. cunoaşterea nivelului şi a perspectivelor evoluţiei demografice. MARIA” IAŞI II. pe de o parte. cu particularităţile lor specifice. De asemenea.

România situându-se pe ultimul loc printre ţările europene. Indicatori sintetici sunt şi indicatorii demografici.5‰ în anul 2005. Sistemul de indicatori ai asistenţei medico-sanitare cuprinde 4 grupe: a) indicatori sintetici ai ocrotirii sănătăţii în economia naţională. Numărul de salariaţi este un indicator general al efortului pentru asigurarea forţei de muncă necesare. putând fi calculat în acest ultim caz ca pondere a personalului superior/mediu sanitar în numărul total de salariaţi. c) indicatori ai consumului de prestaţii medico-sanitare (ai utilizării resurselor).000 de locuitori în ultimii ani.6 decese la 1000 locuitori în 1989. cât şi amplasarea migraţiei externe au făcut ca populaţia României să scadă cu circa 700. b) indicatori ai resurselor asistenţei medico-sanitare. atunci acesta exprimă gradul de dotare cu forţă de muncă specializată. care impun opţiuni de politică sanitară. se constată o tendinţă alarmantă de îmbătrânire a populaţiei cu scăderea ponderii vârstelor tinere cuprinse între 0 şi 14 ani şi creşterea ponderii populaţiei de peste 60 de ani. d) indicatorii costului asistenţei medico-sanitare.4‰ în 2005. cheltuielile pentru sănătate din PIB reprezintă mai puţin de jumătate comparativ cu ţările candidate la Uniunea Europeană şi aproape de patru ori mai puţin faţă de media din Uniunea europeană. 12 . Conform bazei de date a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. la 10. Dacă indicatorul se calculează sub formă de pondere. fiind cunoscut şi sub numele de număr mediu scriptic de salariaţi. de servicii de sănătate către populaţia vârstnică. Analiza ponderii şi dinamicii cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii din venitul naţional şi din bugetul de stat oglindeşte politica sanitară a statului. Prăbuşirea natalităţii de la 16 născuţi vii la 1000 de locuitori în 1989. Totodată. corespunzător cerinţelor şi dezvoltării ştiinţei medicale. Indicatorii sintetici sunt utilizaţi în scopul stabilirii locului pe care-l ocupă ocrotirea sănătăţii în ansamblul economiei naţionale. această evoluţie determinând o alunecare a cererii de servicii de protecţie socială şi. coroborată cu creşterea mortalităţii generale de la 10. în condiţiile unei îngrijiri a sănătăţii populaţiei la un nivel cât mai ridicat. Este un indicator de volum şi de structură a resurselor umane. O importanţă deosebită prezintă şi indicatorii forţei de muncă şi a fondurilor fixe. la 11.Studiul indicatorilor financiari ai asistenţei medico-sanitare are ca obiectiv folosirea raţională a resurselor. Modificările cantitative şi calitative din rândul populaţiei exercită o influenţă importantă asupra cerinţelor de îngrijiri medicale. în particular.

după cum urmează: I – – – Indicatori folosiţi în planificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor sanitare Numele indicatorului numărul unităţilor numărul medicilor consultanţi (numărul funcţiilor medicale) numărul unităţilor numărul paturilor număr paturi/zi numărul medicilor consultanţi numărul funcţiilor medicale numărul unităţilor numărul paturilor număr paturi/zi număr staţii de salvare număr autosalvări număr staţii aviasan număr avioane număr ore de zbor numărul unităţilor număr litri de sânge.Evidenţierea asigurării cu resurse se reflectă printr-o serie de indicatori ai dezvoltării bazei materiale a ocrotirii sănătăţii în ceea ce priveşte resursele umane. Ca resurse umane se cuprind indicatorii asigurării cu personal medico-sanitar pe categorii: medici. materiale şi financiare. personal mediu. total şi pe specialităţi. exprimaţi prin numărul de locuitori reveniţi pentru un cadru medico-sanitar şi proporţia la 10. Astfel. instituţiile bugetare întocmesc planurile de venituri bugetare corespunzător cu sarcinile de planificare financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici şi sociali ce sunt trasaţi prin planul naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenţă. instituţiile sanitare folosesc o serie de indicatori de plan. din care: cu regim special 13 Staţii de recoltare şi conservare a sângelui Staţii de salvare Unităţi sanitare numai cu staţionar Unităţi cu ambulatorii şi staţionar Unităţi sanitare ambulatorii fără staţionar Unitatea unde se utilizează – – – – – – – – – – – – – – – .000 de locuitori pe categorii II. verificare şi aprobare a planurilor de venituri. în planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi În cadrul activităţii de elaborare. farmacişti. auxiliar şi tehnic sanitar.

478 Valoare lunară 538.060 648.15 36.21 21.08 22.54 13.678 778.819 Valoare trimestru 161.19 Durata optimă de spitalizare 14.150. 024Neurologie 033-ORL 034Ortopedie 042Reumato Total 14013 18036 2702 32117 11. superioară sau subordonată.359 Cost nego ciat 20. în care se includ şi veniturile.69 28. cele ierarhic superioare fiind responsabile de elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli centralizate. Int. Secţia bolnavi în 2004 002Baleneo-fiz.583 14 .49 345.625 1380.864 7. ron Nr.47 2249 29911 13.50 10..63 26.33 4335 54195 12.645 Valoare an 2009 645.19 42.30 8.30 2071 Nr. 021-Med.13 Cost mediu/zi spitalizare 20.56 25.81 33. zile/l ună 26. zile/ trimestr u 7.4 1.02 1436 1220 12569 20110 8.ssau cu plată – numărul unităţilor – – – – număr copii număr copii/zi numărul unităţilor numărul unităţilor Colonii sanatoriale Inspectorat sanitar antiepidemic Unităţi medico-juridice Fundamentarea veniturilor se face de către fiecare instituţie sanitară.86 36.08 22.48 6.5 3 46.67 30.75 16.52 Cost indexat 15% ron Tarif/ Sec ţia 002 021 024 zi spital 2005 13.89 10.77 10.2 45.65 Nr.419 194.4 Nr.5 26. zile spitaliz are în 2004 31454 Durata medie de spitalizare – 2005 15.3 0 25.

7 033 034 042 Tot al 38,16 67,84 18,945 0 33,1 4 55,3 7 21,4 5

1 10,4 7 16,7 6 26,7 6 172, 35 4170,11 45,031 125,.6 14455,83 562,66 8,029 168,997 6751,989 922,31 5,028 276,699 1106,97 347,725 3,142 104,317 4172,70

II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi
Ocrotirea sănătăţii constituie o preocupare permanentă, nu doar pentru individ, ci şi pentru societatea din care face parte, astfel încât ea devine o acţiune de interes general, înregistrând multiple influenţe şi, determinând la rândul său, numeroase sfere de activitate. Pentru alocarea de fonduri domeniului sanitar trebuie să se ţină seama de o serie de factori precum: starea de sănătate a populaţiei, dezvoltarea economico-socială, politica adoptată de guvern în această direcţie, nivelul pregătirii personalului medical, gradul de cultură sanitară a populaţiei, organizarea acţiunilor de prevenire a bolilor prin nivelul de dezvoltare a reţelei de instituţii sanitare şi acţiunile profilactice cu caracter de masă, gradul de poluare al mediului înconjurător.

Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, cele suportate din bugetul de stat, se regăsesc în legea bugetului de stat, mai exact într-o anexă a acesteia, unde le este rezervat un capitol structurat în subcapitole pentru fiecare unitate sanitară în parte, precum şi în articole bugetare. Cuantificarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor sanitare are la bază indicatorii specifici acţiunii de sănătate (număr de spitale, număr de paturi, număr mediu anual zile spitalizare pe un pat, cheltuieli medii anuale pe un pat, alocaţia medie zilnică de hrană pe un pat ş.a.) şi celelalte elemente comune planificării acţiunilor social-culturale. Planificarea cheltuielilor pentru sănătate se efectuează pe subcapitolele clasificaţiei bugetare, pe titulari de plan, din cadru general, şi pe articolele şi aliniatele cadrului comun. Conducători instituţiilor bugetare, care sunt instituiţi ca ordonatori de credite ai instituţiilor sanitare, au obligaţia să întocmească anual planul de cheltuieli pe lângă planurile de venituri, cu respectarea cadrului general şi al celui comun al clasificaţiei generale de cheltuieli.

15

Directorii financiari-contabili ai instituţiilor sanitare, de la cele mai mari până la cele mai mici unităţi, trebuie să întocmească pentru anul viitor planul desfăşurării activităţii de bază – planul sanitar – înainte de întocmirea planului de cheltuieli. Planul sanitar se întocmeşte pe baza indicatorilor operativi comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de consultaţii, funcţii medicale etc., a normelor de cheltuieli ca alocaţii de hrană, norme de retribuire, burse etc., baremuri de dotare, a execuţiei preliminate a cheltuielilor din anul de bază, a planurilor de aprovizionare etc. Asigurarea bazei materiale a planului sanitar (indicatori de bază şi operativi) depinde de întocmirea corectă a planului de cheltuieli şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite. În acest scop, ordonatorul de credite al unităţii sanitare trebuie să ia următoarele măsuri: trebuie să prelucreze planul de muncă, întocmit pentru anul ce urmează, cu lucrătorii instituţiei. De asemenea, stabileşte sarcinile pentru fiecare lucrător din domeniul sanitar. Unităţile vor prezenta, în termene dinainte stabilite, listele materialelor şi prestărilor de servicii de care vor avea nevoie în următorul an. În acelaşi timp, ordonatorul de credite are obligaţia să îndrume pe cei responsabili de activitatea financiar-contabilă, ca la stabilirea necesarului pentru anul viitor să fie înlăturate propunerile exagerate sau nereale, pentru a evita risipa. De asemenea, pentru o fundamentare corectă a cheltuielilor, se formează comisii alcătuite din experţi contabili şi reprezentanţi ai activităţii medicale, care analizează temeinic fiecare material propus prin listele de materiale şi apreciază cât mai just nevoile instituţiei. Astfel sunt definitivate listele de lucrări şi materiale, stabilindu-se nevoile reale şi justificate ale unităţii sanitare. Pe baza listelor definitive, şeful compartimentului financiar contabil va grupa lucrările şi materialele propuse pentru investiţii centralizate, reparaţii capitale şi curente şi va încadra cheltuielile respective în cadrul comun al clasificaţiei bugetare cu respectarea actelor normative în vigoare care reglementează aceste probleme.

La fundamentarea cheltuielilor pentru unităţile sanitare trebuie să se ţină cont de o serie de cerinţe. Aşadar, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ, fiind, deci, necesară o bază legală a cheltuielilor. Execuţia preliminară pentru anul de bază se determină ca sumă între execuţia certă pe o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu eventuale influenţe. Deosebit de importantă este şi analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită perioadă de timp, inclusiv compararea cheltuielilor unităţilor sanitare între ele. Această analiză se face şi de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri şi cheltuieli primit de la instituţia subordonată. 16

O influenţă majoră asupra dinamicii cheltuielilor din domeniul sanitar o au şi preţurile şi tarifele diferitelor servicii (consultaţii, tratamente, analize medicale, alocaţia de hrană) care determină în mod direct structura şi evoluţia cheltuielilor. Acestea reprezintă în ultimul timp, factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli, întrucât îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al economiei. Cheltuielile cu ocrotirea sănătăţii trebuie înscrise în nişte baremuri de cheltuieli, reglementate de norme legale, acestea stabilind nivelele maxime pentru anumite tipuri de cheltuieli, nivele ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic, în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor. De asemenea, în fundamentarea cheltuielilor se vor avea în vedere următoarele aspecte: corelaţia dintre realizarea indicatorilor operativi şi execuţia certă a creditelor bugetare, corelaţia între execuţia bugetară certă şi realizarea planului de aprovizionare pentru perioada respectivă, nivelul calitativ al realizării sarcinilor de plan în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de cheltuieli sau în repartizarea acestora pe trimestre, disponibilităţile sau insuficienţa creditelor la încheierea execuţiei bugetare certe la unele articole bugetare (excedentul/sau deficitul bugetar) şi, nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomicoase, formarea de stocuri materiale sau obiecte de inventar peste nevoile instituţiei, precum şi nerealizarea unor sarcini de plan datorită insuficienţei sau lipsei creditelor bugetare.

Întocmirea planului de cheltuieli bugetare propriu-zis pentru anul de plan se face în urma analizei fiecărei cheltuieli din anul de bază, în vederea reducerii cheltuielilor care nu se mai raportează în anul de plan. La calcularea cheltuielilor pentru anul de plan trebuie să se ţină seama de creşterea sau reducerea indicatorilor de plan faţă de cei din anul de bază, de aplicarea normelor de cheltuieli obligatorii sau indicative la articolele bugetare la care se aplică asemenea norme. Trebuie să se ţină seama de eventualele acţiuni ce vor apare în anul de plan. În dimensionarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii se iau în calcul indicatorii specifici fiecărui tip de cheltuială în parte. Fundamentarea se face, aşadar, pentru cele două tipuri de cheltuieli majore ale oricărei instituţii sanitare: cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale şi servicii.

Cheltuielile de personal, cuprinse în articolele 10, 11, 12 şi 13, sunt formate din cheltuielile cu salariile (10), cheltuielile cu contribuţia de asigurări sociale de stat, cele pentru constituirea fondului de şomaj (12) şi cheltuielile pentru deplasări, detaşări şi transferuri. 17

45 231.04).3 133 479.08 94.pentru un bolnav .pentru un bolnav .63 Cheltuieli sanitare 2004 2005 2006 2007 2008 2009 18 . salarii de merit (10.2548 132.36 70.pentru un bolnav .05).78 289.561 26.40 103 18 68.19 247.pentru o zi spitalizare Chirurgie .58 26.1067 182.55 159 28 68.07) şi alte drepturi salariale (10. cheltuielile cu salariile cuprind următoarele articole: salarii de bază (10. crt.pentru un pat 1 .9 174 625.31 256 25 97.pentru un pat 4 . sporuri pentru condiţii de muncă (10.58 212.pentru o zi spitalizare din care: Interne .111 64. premii (10.657 76.82 421.8 81 375.pentru o zi spitalizare Obstetrică-ginecologie .pentru o zi spitalizare Pediatrie .4 125 601.08 239 20 50.84 192.22 191 16 63. indemnizaţii de conducere (10.10 302 33 97.4263 330.59 43. plătite pentru ore suplimentare (10.48 66.97 165.574 143.20 142.pentru un bolnav .pentru un pat 5 .96 133 25 75.720 52.pentru o zi spitalizare 55.04 226 20 65.54 48.73 289 26 80.23 274 23 47. Structura cheltuielilor sanitare în perioada 2004 – 2009 : ron Nr.69 19.pentru un pat 3 .74 326 24 95.La rândul lor.pentru un pat 2 .95 234 22 74.98 51.01).pentru un bolnav .03 242 20 41.58 261.80 146.66 23.89 228.03).06).11 336 38 121.137 500. salarii plătite cu ora.14 247.08).49 27. sporul de vechime (10.02).049 231 21 48.56 799. Total cheltuieli în spitale (zi) .29 177 31 60.42 288.

07.hrană pentru oameni.articolul 10.articolul 23.01.articolul 13. . .salarii de merit.articolul 10.salarii de bază pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă.articolul 10. retribuţia personalului. . din bugetul de stat .hrană: .contribuţia la asigurări sociale de stat.drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii medicale şi pentru care potrivit legii o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de salarii.salarii plătite cu ora.02. .medicamente şi materiale sanitare: . . .01. .contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj.articolul 22. . . din bugetul local . .premiile ce se achită din cota de 2% constituită lunar asupra fondului de salarii.08. .deplasări în străinătate. . . materiale sanitare.deplasări.articolul 14 . combustibil. .indemnizaţii de conducere.06. . . . plăţi ore suplimentare.articolul 23.cheltuieli de personal: . plăţi pentru serviciile prestate şi lucrări executate.articolul 10.articolul 11 .02.sporuri pentru condiţii de muncă. transferări în ţară.articolul 10.articolul 10.3 Clasificarea cheltuielilor pe articole. .articolul 12 . II. B. .articolul 13. în funcţie de sursa de finanţare pentru plata lor: : A. .03.05.salarii de bază .02.contribuţia pentru Fondul la Casa de Asigurări de Sănătate. .medicamente.articolul 22.alte drepturi salariale . apă.articolul 10. . gradaţiile cuvenite. 19 .01. Salarii pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor.04. .articolul 10. alimente.Se încadrează în această categorie cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând consumuri de materiale.01.fond de premii . energie. . .spor de vechime. . . .articolul 23.articolul 10.materiale sanitare. medicamente. . .detaşări.

. o anume vechime sau alte atestate care-i oferă drepturi salariale. canal.poştă.obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată: .02. . . radio. telefax.03.01.06.materiale şi prestări de serviciu cu caracter funcţional. .cheltuieli de capital. salubritate.articolul 24. . televizor. . telex.articolul 70. . Cheltuielile de personal le putem determina pe fiecare articol bugetar astfel: 20 . .hrană pentru animale.articolul 25. . .alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată. .04.materiale pentru curăţenie. .4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat Cheltuielile finanţate din bugetul de stat se împart în două mari grupe: A.articolul 24. iar cel de personal stabileşte persoana fizică ce ocupă acel post. . .articolul 24.articolul 24. . telefon.01. .articolul 28. .echipament.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. persoană care are o pregătire medie sau superioară.alte materiale şi prestări de serviciu.articolul 27.articolul 24. .articolul 26.cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie: .încălzit. . cheltuieli de personal B.05. .articolul 29.reparaţii curente.cărţi şi publicaţii..articolul 24.07. .articolul 26. . .furnituri de birou.articolul 24.articolul 22. – apă. .articolul 30.reparaţii capitale. .03.02.articolul 24. . pentru indemnizaţii de conducere. sporuri de vechime. . . Centralizarea statului de personal determină fondul total pentru retribuţiile tarifare. . . . II.articolul 26. cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare. . Statul de funcţii stabileşte totalitatea posturilor din structura organizatorică.articolul 26.iluminat şi forţă motrică. A.02. Cheltuielile de personal Se fundamentează pe baza statului de funcţii şi a statului de personal. .lenjerie şi accesorii de pat. .

Pentru personalul care ocupă funcţii de conducere. aliniatele 1 . Conform alineatului 2 al articolului 5 (H. Sporul şi indemnizaţia.3 fac referiri clare. Salariile de bază sunt stabilite pe 3-6 gradaţii. se face cu îndeplinirea următoarelor criterii: • • instituţia să aibă la dispoziţie fondurile necesare aprobate de forul ierarhic superior. Acordarea gradaţiilor. menţionată mai sus. asupra salariului de bază în sistemul bugetar. cu aprobarea conducătorului unităţii. poate fi redusă la 6 luni. reprezentând salariul de merit. să fie angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată. 281/2001. şef de serviciu. într-o primă parte. trecerea la gradaţia imediat superioară se face de organul care aprobă numirea în aceste funcţii. 21 .281/2003. Hotărîrea guvernului nr. gradului sau treptei profesionale şi gradaţiei deţinute. Salarizarea personalului de conducere (şef de birou. în sensul că salariile de bază pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii şi grade profesionale sau trepte profesionale.G. prin care personalul obţine un spor de salariu. se iau în calcul pentru efectuarea următoarelor reţineri:  plata contribuţiei de 3% pentru pensie suplimentară de către salariaţi  plata contribuţiei de 1% pentru fondul de şomaj Acestea se mai iau în calcul la stabilirea următoarelor drepturi acordate salariaţilor:  plata ajutoarelor medicale  plata concediilor de odihnă  plata pensiilor din fondurile asigurărilor sociale În conformitate cu prevederile articolului 5 din Hotărîrea de Guvern nr. vechimea minimă necesară pentru trecerea la gradaţia imediat superioară este de 2 ani. 281/1993). diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite şi un spor de 15% aplicat la salariul de bază. la articolul 3. personalul care solicită o nouă gradaţie în cadrul aceluiaşi grad profesional sau aceleiaşi trepte. director şi director general) este formată din salariile de bază corespunzătoare funcţiei de execuţie. nr. care face parte din salariul de bază.a) Salarii de bază La instituţiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct de vedere al interpretării elementelor componente ale acestuia. la care se adaugă o îndemnizaţie de conducere. făcând parte din salariul de bază. În mod excepţional vechimea minimă prevăzută de alineatul 2 menţionată mai sus. trecerea în gradaţia imediat superioară se face o dată pe an. la propunerea şefului compartimentului în care lucrează angajatul respectiv.

Articolul bugetar 10. Acesta poate fi până la 15% aplicat la salariul de bază. referent etc) şi variază de la I la III. . Treapta profesională este acea categorie de ierarhizare a remunerării în cadrul instituţiilor publice care se aplică personalului de pregătire medie. de la treapta I . Fondul total de salarii planificat pentru anul 2009 se determină pe baza articolelor bugetare astfel: 1. Salariul de merit poate fi acordat la cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul de funcţii al instituţiei. sumă luată în calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă. salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009. . de regulă după aprobarea bugetului.Fondul de salarii de bază Se determină în funcţie de fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie 1997) astfel: FdSb1 = (FdSb2 X 12) (1) în care:FdSb1 . personalul poate primii un salariu de merit. .FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009.VI la muncitorii necalificaţi. astfel: • pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea desfăşurată.reprezintă fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie 2008). precum şi muncitorilor şi personalului TESA.Sm1 reprezintă salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008).02.FdSml reprezintă fondul de salarii de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008). • persoanele care beneficiază de salarii de merit se stabilesc o dată pe an. . Articolul bugetar 10. care face parte din salariul de bază.Salariul de merit Se acordă angajaţilor din unităţile bugetare. inginer.Nm reprezintă numărul de persoane care beneficiază de salarii de merit. în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată.01. precum şi debutant. care se remarcă pe linie profesională. 2. 22 . FdSb2 . . sumă luată în calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă.Gradul profesional este atribuit în ierarhizarea salarizării personalului cu studii superioare (economist. Pentru personalul nou angajat. Fondul de salarii de merit planificat pentru 2009 se determină cu ajutorul relaţiei: FdSm1 = (Nm X Sm1 X 12) (2) în care:.

4. Astfel: Nm = 1875 X 15% = 281 (3) Salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008) se determină pe baza relaţiei: Sml = Sb1 X 15% de specialitate. de un spor de vechime în muncă de până la 25%.Indemnizaţii de conducere Beneficiază de indemnizaţia de conducere personalul de execuţie care primeşte sarcina de a coordona realizarea unor programe. Ea se stabileşte în raport cu complexitatea sarcinii primite. prin majorarea sporului de vechime în muncă. se determină cu ajutorul relaţiei: FdIc = FdIc1 X 12 (5) în care:.Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit (Nm) se determină pe baza relaţiei: Nm = N1 X 15% în care:.N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2009. pe o funcţie de conducere. pe funcţii de execuţii . 281/1993 persoanele salarizate din unităţile bugetare beneficiază. .03. Potrivit articolului 7 din HG nr.Spor de vechime Pe măsură ce se desfăşoară activitatea în câmpul muncii. . calculat la salariul de bază.FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere lunar (aferent lunii decembrie 1997). Fondul de indemnizaţie de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2008).FdIc reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009.Sb1 reprezintă salariul mediu de bază aferent lunii decembrie 2008. Sporul de vechime în muncă se acordă în cotă 23 Icli reprezintă indemnizaţia de conducere lunară pe funcţia “i”.Nci reprezintă numărul de persoane care beneficiază de indemnizaţie de conducere pe (4) în care:. personalul încadrat pe bază de contract. se determină pe baza relaţiei: FdIcl = Nci X Icli funcţia ”l”. 3.04. Fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009. (6) în care:. corespunzător timpului efectiv lucrat. la funcţia de bază. corespunzător timpului de muncă lucrat în program normal.. în program normal de lucru. încadrat temporar. cresc şansele de sporire a drepturilor salariale şi anume. Articolul bugetar 10. pe perioada respectivă. Articolul bugetar 10.

între 3şi 5 ani . sporuri pentru condiţii periculoase foarte ridicată (în secţiile cu copii neuropsihici. . cu un spor de 50%.Osy reprezintă numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%. Numărul total de ore suplimentare pe an se determină cu ajutorul relaţiei: Os = Osx + Osy (8) (pentru cei care lucrează în secţiile cu copii bolnavi de SIDA.Osx reprezintă numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%.Salarii plătite cu ora. Bivolari).06.05.C% reprezintă cota medie procentuală a sporului de vechime (15%). . . timpul cât o persoană a desfăşurat activitate pe în care: .FdIc1 reprezintă fondul de îndemnizaţii de conducere planificat pentru 2006. după cum urmează: Tranşa de vechime în muncă . secţia Galata.de la 10 la 15 ani . Fondul sporului de vechime planificat pentru anul 1998.procentuală calculată la salariul de bază.Os reprezintă numărul total de ore suplimentare pe an.Spor pentru condiţii de muncă La acest articol intră sporul de noapte. Media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 se determină cu ajutorul relaţiei: 24 .TBC). Articolul bugetar 10. 6. se determină cu relaţia: FdSv1 = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) X C% (7) Cota la salariul de bază 5% 10% 15% 20% 25% Potrivit articolului 137 din Codul Muncii. diferenţiat pe tranşe de vechime în muncă. . constituie vechime în muncă.FdSv1 reprezintă fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2009 . plăţi pentru ore suplimentare Se consideră că se efectuează în medie pe an 10500 ore suplimentare.500 ore suplimentare. . .de la 15 la 20 ani .FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009. 5. .FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009.peste 20 ani baza unui contract de muncă. cu un spor de 100% şi 11. pentru activităţi ce solicită o încordare psihică în care:. Articolul bugetar 10. .de la 5 la 10 ani .

. se determină cu ajutorul relaţiei: FdOs1 = FdOsx + FdOsy (11) în care:. . Fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 100% se determină pe baza relaţiei: FdOsx = Sbl/oră x Osx x 2 (12) Fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%. .Sbl/oră reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 pe oră.Fond premii Fondul de premiere anuală se determină prin raportarea la 12 luni a sumei încasate pe întregul an.5 7. ca:salariul de bază potrivit încadrării.FdOs1 reprezintă fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2009.07. indemnizaţia de conducere. Articolul bugetar 10. Fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2009.FdSbl Sbl = N1 în care:.Ol reprezintă numărul de ore lucrate pe lună. Nu vor fi luate în calculul 25 (13) . alte drepturi salariale care potrivit reglementărilor în vigoare.FdOsy reprezintă fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%.N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2009.FdOsx reprezintă fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%. se determină pe baza relaţiei: FdOsy = Sbl/oră x Osy x 1. Media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 pe oră.Sbb reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii aprilie 2008. . . precum şi sume de natura salariului de bază încasate prin concediul de odihnă. se determină cu ajutorul relaţiei: Sbb Sbl/oră = Ol (10) (9) în care:. salariul de merit. .FdSbl reprezintă fondul total de salarii de bază plus lunar aferent lunii decembrie 2005.Sbl reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii decembrie2008. . fac parte din salariul de bază.

8. fundamentarea fondului de salarii pentru anul 2009 e determină însumând fondurile aferente:  salariului de bază (art.Alte drepturi salariale Fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2008.03). FdS1 = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1 + FdSpv1 + FdSpc1 + FdOs1 + FdPa1 + FdDs1 (16) 26 . Fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009.06).  sporului de vechime (art.08).  salariilor plătite cu ora (art.  compensaţia în sumă fixă.precum:  sporul de vechime.FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009. 10. .  fondului de premii (art. .  sporului pentru condiţii de muncă (art.  indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă. 10.  salariului de merit (art. se determină cu ajutorul relaţiei: FdPa = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1 (14) în care:. 10. .  indemnizaţiei de conducere (art. .FdPa reprezintă fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009. Articolul bugetar 10.FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere.07).08.10. 10. 10. se determină cu ajutorul relaţiei: FdDs1 = N1 x Cl x 12 (15) În concluzie.FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009.02).01).04). elemente de salarizare care nu sunt de natura salariului de bază.05). 10. 10.  alte drepturi salariale (art.fondului de premiere anuală.  sporul pentru condiţii deosebite de muncă.

FdPa1 reprezintă fondul pentru premiile anuale planificat pentru 2010. . .CAS1 reprezintă contribuţia pentru asigurările de stat planificată pentru anul 2010. . . .C reprezintă media cotelor aferente grupelor de muncă respectiv 7%.FdDs1 reprezintă fondul altor drepturi salariale planificat pentru 2010. Salariul mediu anual planificat pentru anul 2010.grupa III de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%. .în care:.FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru 2010.grupa I de muncă căreia i se aplică o cotă de 25%. astfel: . .grupa II de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%.FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010. . b) Fundamentarea contribuţiei pentru asigurările sociale de stat Contribuţia unităţii la asigurările sociale se constituie în limita unor cote procentuale aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă.FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010 . .N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2010.FdSpv1 reprezintă fondul pentru sporul de vechime planificat pentru 2010.FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru 2010: .FdSm1 reprezintă fondul salariilor de merit planificat pentru 2010. se determină cu ajutorul relaţiei: FdS1 S1 = N1 în care:. .S1 reprezintă salariul mediu anual planificat pentru anul 2010. Relaţia de calcul pentru contribuţia unităţii la asigurările sociale este: CAS1 = FdS1 x C (18) în care:.FdIc1 reprezintă fondul indemnizaţiei de conducere planificat pentru 2010. .FdOs1 reprezintă fondul pentru orele suplimentare planificat pentru 2010. Există trei grupe de muncă. Cota de contribuţie asupra fondului de salarii este diferită în funcţie de grupa de muncă. .FdSpc1 reprezintă fondul pentru sporul condiţiilor de muncă planificat pentru 2010 . c) Fundamentarea contribuţiei pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj (17) 27 .

detaşare.132 .02 10.ore/an (21) (20) în care:.836 79.835 44.Sb/ora reprezintă salariul de bază pe oră.ChDţ reprezintă cheltuiala medie de deplasare în ţară.980 31.069 63. . d) Fundamentarea cheltuielilor de deplasare.428 43.Nr. Ron Denumirea articolului Salarii de bază Salarii de merit Indemnizaţii de conducere Spor de vechime Sporuri pentru condiţii de muncă Plăţi pentru ore suplimentare Fond premii Alte drepturi salariale Contribuţia de asigurări sociale de stat Contribuţia pentru constituirea fondului pentru 28 Cod articol 10.693 72.594 16.05 10. e) Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de asigurări de sănătate (articolul 14) Fondul de salarii pentru personalul plătit în funcţie de numărul de ore lucrate (maxim 3 ore/zi) se determină cu relaţia: Fds/ora1 = Sb/ora x Nr.ore/an reprezintă numărul de ore lucrate într-un an.04 10.FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010. .01 10. Relaţia de calcul pentru determinarea cheltuielilor totale de deplasare în ţară este următoarea: ChDţ = Ndţ x ChDţ .03 10.08 11 12 Fond salarii 82.448 34.5 RON.056 99. Relaţia de calcul este următoarea: CFdAjso1 = FdS1 x 3% şomaj. .ChDţ reprezintă cheltuielile totale de deplasare în ţară.Ndţ reprezintă numărul de deplasări în ţară. iar cheltuiala medie de deplasare în ţară este de 18.CFdAjso1 reprezintă contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de în care:. transferare în interesul serviciului în ţară (articolul 13) Numărul de deplasări în ţară se estimează la 120 pe an. (19) în care:.06 10.Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este de 3% asupra fondului de salarii.Fds/ora1 reprezintă fondul de salarii pentru plata cu ora pentru anul 2010.07 10. .

Spitalul Clinic de Copii ”Sf. prezentată în tabel: Denumirea secţiei Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Pediatrie IV Paturi Bolnavi 85 85 85 75 Existente Însoţitoare 12 12 12 12 29 Paturi ocupate Bolnavi Însoţitoare 87 47 93.00 38.5 60.plată şomaj Deplasări. Denumire indicatori Numărul de angajaţi Cheltuieli medii anuale pentru salarii Cheltuieli pentru un salar mediu/lună Pontaje Prezenţă Înscrierea de bază şi cheltuieli Execuţie anprevederilor salariale în bugetul de venituri Procent faţă de anul de Propuneri an plan (2009) 607 (2010) Planificarea cheltuielilor salariale 607 bază 100% 149.7% 4387.6 . Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale.162 Fundamentarea acestor sume se înaintează Direcţiei Sanitare Judeţene la începutul anului.091 756. Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare Necesarul de medicamente şi materiale sanitare se face în funcţie de structura organizatorică a spitalului pe clinici.3 58. funcţionează după următoarea structură cu paturi.977(ron) Foi de calcul prevederilor salariale în bugetul de venituri şi cheltuieli 6571. lunar şi ori de câte ori datele care au stat la baza calculului suferă modificări.5 37. transferări în ţară Fondul asigurărilor de sănătate TOTAL SALARII 2009 13 14 150.873(ron) State de plată pe fiecare clinică în parte Gărzi – Fundamentarea cheltuielilor cu salariile personalului din unitatea sanitară B. Maria”.533 (ron) Centralizarea informaţiilor 9021. Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi solicită lunar fundamentarea necesarului de credite pentru luna care urmează (la data de 13 ale lunii). secţii.5 28.6 17.7% 149.865 (ron) 6023. detaşări. compartimente. Dimensiunea acestei structuri este dată de numărul de paturi.

fibroscopie.5 34.8 23.5 52.  incidenţa pe anumite diagnostice.8 6. endoscopie.3 7. I = 7838 / 90 = 87 Paturi ocupate însoţitoare . se află după relaţia: zile spitalizare Paturi ocupate = zile perioadă calendaristică Înlocuind în relaţie datele cunoscute. intoxicări cu ciuperci).P. pentru efectuarea tratamentelor.8 10. materiale pentru radiologie. Bivolari Centrul de Sănătate Bivolari Total secţii exterioare Total general 35 25 70 65 35 35 35 70 700 65 50 60 50 65 25 315 1015 4 3 10 10 5 5 5 -90 -------90 25.  bolile cronice. EKG etc.Ped.I. I = 4233/ 90 = 47 În calculul necesarului de medicamente şi materiale sanitare se ia ca bază de calcul:  înregistrarea pe ultimii ani de activitate.4 571.  asigurarea unui stoc de urgenţă medicală sau stoc specific în anumite perioade ale anului (exemplu: vara-diaree.Ped. La clinica IV Pediatrie 30 .8 56 46.4 38 40.Clunett” Secţia Galata Secţia ”Casa Guliver” N.  copiii asistaţi în teritoriu.I.2 15.4 55.7 20.2 35 285 856.Gastroenterologie Neurologie Chirurgie I Chirurgie II A.T. Spitalul Clinic de Copii “Sf.9 17.7 16. Maria” Iaşi. respectiv însoţitoare. utilizează o gamă foarte largă de medicamente. Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului. obţinem: Paturi ocupate bolnavi . Oncologie Prematuri Recuperare Distrofici Total secţii clinice Secţia Poieni Secţia ”Dr.9 9.5 75. reactivi din ţară şi import.6 -220 -------220 Paturile ocupate de bolnavi.2 19.8 39.

100 RON/lunar.200 RON/lunar. unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA.500 RON/lunar. obţinem consumul lunar care este 90.800 RON/lunar. consumă medicamente de aproximativ 6. compartiment ce asigură dializarea bolnavilor pentru întreaga zonă a Moldovei.500 RON /lunar. x Alzh 31 (22) . -10. unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 5. înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă. are un consum de medicamente în valoare de 5.  sala de operaţii – 4. iar înmulţind acest consum cu 12 luni obţinem fondul necesar pentru anul 2010 de medicamente şi materiale sanitare: II.Maria” a încheiat convenţie la începutul anului. Articolul bugetar 22 – Hrana Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de referinţă.funcţionează compartimentul de hemodializă.bol.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare specifice bugetului local.I.Maria” Iaşi cele mai mari consumuri de medicamente şi materiale sanitare îl au următoarele clinici:  reanimare – pediatrie – 7. având un consum lunar de 3000 RON.00lei/lunar.T.350 RON. paraclinici şi secţii exterioare au un consum mai mic. Relaţia de calcul este următoarea: FdChHrană = Nr.000 RON/lunar. Policlinica ”Sf. Celelalte clinici. În cadrul Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Însumând toate consumurile. Secţia Guliver.Maria” care asigură consultaţii copiilor între 0 şi 16 ani cu asigurarea tratamentului prin reţetele gratuite sau compensate eliberate de farmacia “Baby Farm” din policlinică cu care Spitalul ”Sf. Secţia Poieni.  clinica a II-a – 3. având un total de 50.200 lei/lunar. 1.  A.

aburul pentru bucătărie. Clunett”) – 2. Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil lichid. factura emisă lunar de unităţile furnizoare cuprinde cantităţi consumate la preţuri actualizate.01 – Încălzirea Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Aceste facturi sunt verificate de persoane calificate din sectorul tehnic.bol.în care:.Nr.  majorările de preţuri. Înregistrarea consumului se ţine contorizat.Maria”. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2008. 2. începând cu data de 7 aprilie 2008.600 RON. Galata) .Termoficare.  este racordat la R. .9. Articolul bugetar 24. staţiei sterile. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf. bucătăriei.  secţia Poieni cu combustibil solid (lemne). funcţionează pentru asigurarea încălzitului.5900 RON. în felul următor:   Spitalul Clinic “Sf. Dr.16 ani (secţia NPI Bivolari.  bolnavi TBC (secţia ”Dr.1750 RON. În conformitate cu HG nr. 129/30 martie 2007. Determinarea necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli este extrem de minuţioasă şi laborioasă. Casa Guliver racord zonal de cartier.FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2009.  adulţi (Centrul Sănătate Bivolari) – 12.  secţiile: Galata.  racordat la centrale termice zonale. alocaţia zilnică de hrană este:  bolnavi SIDA (secţia Casa Guliver) – 2. înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a 32 . staţia sterilă). Clunett. Maria” din punctul de vedere al încălzirii interne este următoarea:  este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de încălzire cu lemne. secţiile: Prematuri. Distrofici.Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2008. apei calde.Maria” racordat la RENEL. Poieni.A. Nu putem fundamenta cheltuielile la acest articol după o formulă de calcul deoarece cheltuielile depind de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt:  numărul de internaţi (în funcţie de care se consumă apă caldă pentru spălat. .  copii 3 . aburului necesar spălătoriei.550 RON.

. Până la data plăţii facturile rămân stocate în conturi de furnizori neachitaţi. abonamentele radio. . Fondurile necesare pentru cheltuielile pe anul 2010 le putem determina ţinând cont de cheltuielile din 2009 precum şi de inflaţie: . verificare şi înregistrare se repetă şi pentru articolul bugetar 24.02 .P reprezintă preţul unui timbru.04 .Vi reprezintă valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2010. telefon.03 .03 Fd apă = 19 000 x 12 = 228 000 ron 3.01 Fd încălzit = 5 000 x 12 = 6000 ron . Costul timbrelor estimăm în medie pe an 2. .Ntp reprezintă numărul de timbre poştale planificate. telefax Cheltuielile la acest articol includ costul timbrelor poştale. costul convorbirilor telefonice.000 bucăţi timbre. radio.2 * 500 = 100 ron Cheltuielile telefonice planificate pe anul 2007 se determină cu ajutorul relaţiei: Cht = Vabt x Vi în care:. canal.pentru articolul bugetar 24.Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2010. Articolul bugetar 24.fi plătite pe măsura asigurării fondurilor necesare. urmărire.pentru articolul bugetar 24. salubritate.Cht reprezintă cheltuielile telefonice planificate pentru 2010. Cheltuielile cu timbrele poştale practicate pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Chtp = Ntp x P în care:. determinare. .Poştă.Apă.pentru articolul bugetar 24.02 Fd iluminat = 7 900 x 12 = 94800 ron .Iluminat şi forţă motrică şi pentru articolul 24. Acelaşi principiu de asigurare. Înlocuind datele cunoscute în relaţia obţinem: Chtp = 0.Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale planificate pentru anul 1998. 33 .

obţinem: Cht = 43.2 * 18 * 12 = 43. Articolul bugetar 24. 6. Introducând în relaţia datele cunoscute.07 . grupuri sanitare existente. faianţă.Nat reprezintă numărul de aparate telefonice.500 RON. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi dezinsecţie. obţinem: Vi = 13. Totalul cheltuielilor se ridică la 386.Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat.20 x 78.2 ron Estimăm în medie. Valoarea abonamentelor telefonice planificată pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Vabt = Nat x Cab/b x 12 luni în care:.Materiale pentru curăţenie Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa de pardoseli. Articolul bugetar 24.000 RON. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi secţiile spitalului. . Totalul cheltuielilor din acest domeniu este de 19.2 ron 4. hîrtia pentru calculator.06 . pe an. Costul unui abonament pe lună este de 180.P/i reprezintă preţul unui impuls.Ni reprezintă numărul de impulsuri planificat pentru anul 2010 .Furnituri de birou Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor. precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent.000 de impulsuri. obţinem: Vabt = 0. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a maşinilor din parcarea auto.Precizăm că în unitate sunt 20 aparate telefonice. săpun. 5. Valoarea impulsurilor planificate pentru 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Vi = Ni x P/i în care:. etc. exclusiv mijloacele sanitare. Introducând în relaţia datele cunoscute.50 x 582 lei/impuls = 785.75 = 340.05 .Alte materiale şi prestări de servicii În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare.062. disketele. .7 ron Introducând în relaţia datele cunoscute. Articolul bugetar 24. riboanele. 135. 34 .000 ron.

Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie. aparaturii. 9. se decide furnizarea şi se încheie convenţie anuală de achiziţie. Articolul bugetar 27 .Cc/l/m reprezintă consumul de carburanţi pe lună/maşină. obţinem: Ch = 250 L/lună/maşină x 6 maşini x 4. un pat de pediatrie poate rula 5 cearceafuri într-un an şi casa două.P/l reprezintă preţul lei/litru.6 ron 8. instalaţii. accesorii de pat.Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Cheltuielile la acest articol au în vedere costul carburanţilor pentru funcţionarea autoturismelor. În fiecare an.Chc reprezintă cheltuielile privind carburanţii planificate pentru anul 2010.Nm reprezintă numărul de maşini. Cheltuielile privind carburanţii.Reparaţii curente Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri. alimentele.000. în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente. spaţii interioare şi exterioare. Lenjeria şi accesoriile de pat utilizate într-o unitate sanitară sunt diverse. la acest articol este necesar un fond de 250. Astfel. Articolul bugetar 25 . echipament. Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. Pentru anul 1998. care sunt discutate şi avizate 35 . . Acest necesar cantitativ se centralizează la serviciul contabilitate şi se valorifică în funcţie de preţurile medii înregistrate în anul anterior. Serviciul tehnic întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate. 63/2004 s-a stabilit consumul de carburanţi pe lună de 250 L/lună/maşină. maşinilor de calcul. medicamentele. Necesarul se stabileşte pe fiecare sector în parte.Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire stabilită legal. cheltuielile de transport privind materialele. planificate pentru anul 1998.300 x 12 = 309. Introducând în relaţia datele cunoscute. . reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere.000 RON. combustibilul. în timp ce un pat de reanimare poate rula 15 cearceafuri într-un an şi casa 7. lifturi. 7. . acoperişuri. În conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele.în funcţie de suprafaţa avută în vedere. în funcţie de numărul de paturi. se determină astfel: Chc = Cc/l/m x Nm x P/l x 12 luni în care:. salvărilor. cheltuielile de întreţinere a utilajelor. Articolul bugetar 26 .

4.04 24.00 13893788. La aceste nivele se centralizează cheltielile şi veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un 36 .00 655190. 5. 10. Articolul bugetar 70 . salubritate Poştă.50 38600. 2.0 500000. telefax. telefon. Direcţia Sanitară le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor. 6.00 II.00 250000.05 24.Cheltuieli de capital Ordonatorul de credite este Direcţia Sanitară. crt 1. 7.03 24.00 122770.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge două etape: • • fundamentarea elementelor de cheltuieli fundamentarea veniturilor proprii După ce a avut loc fundamentarea veniturilor şi a cheltuielilor la nivelul instituţiei se parcurg alte etape: 1) Situaţia cu cheltuielile şi veniturile pentru anul următor se înaintează însoţită de un memoriu justificativ la Direcţia Sanitară a Judeţului. Denumire articol bugetar Hrană Încălzit Ilumunat şi forţă motrică Apă.00 77400. În acelaşi timp se transmite o variantă a bugetului de cheltuieli materiale la Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi având în vedere sursa de finanţare a acestor cheltuieli de la bugetul local.01 24.65 6 0000. canal. 3.00 948000.07 25 26 27 --SUMA 265536.06 24. care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii-montaj şi dotări cu aparatură. care sunt estimate la 500. 8. Fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul local le concluzionăm în tabelul următor: Nr.00 19062.în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare.00 2280000.000 lei.02 24.000. 11. 9. radio Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Alte materiale şi prestări servicii Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Reparaţii curente TOTAL CHELTUIELI Cod articol 22 24. 10.

Bugetul. Contul pentru cheltuieli de personal ce are ca sursă de finanţare bugetul republican unde sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea salariilor în condiţiile legii. aprobat.Maria”are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare.Maria” a fost subdimensionat.prim proiect de venituri şi cheltuieli fundamentate. verigă cu verigă până la nivelul unităţilor sanitare. odată elaborat şi aprobat. cheltuieli materiale. verigi din structura organizatorică în consiliile de administraţie. Din acest moment bugetul de venituri şi cheltuieli poate fi la nivelul necesarului estimat de fundamentarea iniţială sau sub nivelul estimat. pentru anul următor. desprins din legea bugetului pe anul în curs începe analiza şi repartizarea cheltuielilor pe capitole. 37 . într-un spital vechi de peste 30 ani care necesită impetuos aceste lucrări. cheltuieli de capital şi se parcurge traseul de sus în jos. Ministerul Sănătăţii primeşte capitolul pentru sănătate ce cuprinde capitolul de cheltuieli de personal. În funcţie de aceste dimensiuni începe elaborarea strategiei de urmat pentru continuarea activităţii medicale şi administrative în Spitalul Clinic de Copii “Sf. subcapitole. 4) La data când unitatea sanitară primeşte bugetul de venituri şi cheltuieli. Fazele şi duratele elaborării. articole bugetare. 3) După aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli naţional prin legea bugetului aprobată de preşedintele ţării. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Prin memorii suplimentare şi prin analize lunare solicităm suplimentarea fondurilor şi sprijinul forurilor care pot decide în repartizarea surselor financiare. la nivelul necesarului ţinând cont de structuri şi parametri orientativi. alineate. aprobării şi distribuirii pe judeţe şi unităţi sanitare sunt aceleaşi cu ale bugetului de venituri şi cheltuieli naţional din legea bugetului pe fiecare an în parte. Maria “ Iaşi. Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi. curente. discutării. în baza solicitărilor de credite lunare sunt repartizate creditele pentru fiecare tip de cheltuieli în parte. În ultimii ani bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului “Sf. nu presupune o alocare de fonduri pentru întregul an de plan ci. 2) Are loc centralizarea acestor bugete la nivelul Ministerului Sănătăţii care le înaintează spre analiză şi aprobare la Ministerul de Finanţe. Această situaţie duce la înregistrarea unor datorii mari faţă de furnizorii produselor necesare şi sistarea lucrărilor de reparaţii capitale. aprobat în proporţie de 50% din nevoile reale ale spitalului.

cumulate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi dirijate de ordonatorii de credite.8 7.5 259. legea impozitului pe salarii.3 118.4 6.4 116. Contul pentru efectuarea de cheltuieli materiale.8 72. Neurologie Chirurgie I Chirurgie II A. legea asigurărilor de sănătate.5 7.5 242.4 9. în baza documentelor de plăţi şi încasări.3 39.9 bolnavi 86. bani dirijaţi de ordonatorul de credite Direcţia Sanitară a Judeţului.3 0 0 0 0 0.1 38 .0 389.0 63.5 56.0 0 0 0 0 0 0 0 12.6 2.7 pat 346.T. respectiv medicamente şi materiale sanitare.5 379.0 358.5 240.4 9.5 6.7 458. respectând clasificaţia bugetară din legea bugetului de stat.02 0 2.7 39.2 9. plăţile realizându-se cu respectarea destinaţiei creditelor necesare pentru unitatea sanitară.8 3.2 0. Contul privind creditele bugetului pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) are ca sursă de finanţare bugetul republican.4 47.1 323.1 44.5 274.9 4.4 53.8 4. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin dispoziţie bugetară de repartizare a acestora.0 bolnavi 72. se întocmeşte execuţia bugetară pe cele trei capitole: credite. cont ce se alimentează cu dispoziţie bugetară emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite.0 331.4 42.6 360.1 262 290.5 8.08 0. % 2. Situaţia indicatirilor de eficienţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut se rezintă astfel: Anul 2008 Durata Rulaj medie spitalizare 4. Contul pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) cu sursa de finanţare Fondul pentru Sănătate.1 6. cu ordine de plată semnate de persoanele numite prin lege.7 60.9 6.4 5. cheltuieli efective atât pe lună cât şi pe cumulat.Viramentele şi ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu respectarea legilor privind salarizarea în unităţile bugetare.0 3.2 279.3 47.1 2. Plăţile din conturile enumerate mai sus se fac cu respectarea legii în vigoare.1 337. Oncopediatrie pat 392.8 404.1 46.8 246. plăţi nete.6 Mortalit.I.2 Mortalitate Utilizare % 2.8 Utilizare Denumirea clinicii Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Pediatrie IV Gastroenterolog.6 45.1 51.9 219.3 Anul 2009 Durata Rulaj medie Spitalizare 4.40 1.9 59. La sfârşitul lunii. având ca sursă de finanţare fondurile speciale.8 40. emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite secundar.8 5.

6 8.2 36.7 2.9 9. dispensare rurale. materiale sanitare.5 3.7 299. funcţionează compartimentul de nefrologie .5 8.hemodializă.1 32.3 1.8 3.9 1.8 56.9 0 0 0 0 0 0.0 83.Clunett Poieni Galata Guliver Bivolari C. Maria” Iaşi utilizează o formă foarte largă de medicamente.600 ron  Nefrologie .9 4.0 52.3 7.3 306.4 0.7 324. Secţia Guliver unde sunt trataţi copii infectaţi cu HIV şi copii bolnavi de SIDA consumă medicamente de aproximativ 65 milioane pe lună.9 337.9 4.600 ron  Protecţia copilului = 19.3 39. reactivi din ţară şi din import. policlinici.2 6.2 389.5 273.C.5 3.3 procente din bugetul de stat pe anul 2009.Bivolari Total secţii exterioare 297.6 120.9 289.9 0 0.4 44.8 7.  Protecţia copilului Sursele de finanţare în cadrul programelor de sănătate. materiale pentru radiologie. secţii.7 389.5 326.8 183.Dializă = 140.3 332.4 Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului pentru efectuarea tratamentelor. Spitalul Clinic de Copii ”Sf.3 173..4 0.8 0.0 235. Prin specializările existente în structura organizatorică a spitalului.7 0 0.8 402.8 1.4 375.3 310. fibroscopie.9 78. după cum urmează:  SIDA  Nefrologie – Hemodializă  Diabet  T.8 220.în anul 2009 au fost pentru:  SIDA = 83.2 149.000 ron Până la aprobarea bugetului pe anul 2010. creditele bugetare au fost deschise în limita a 8.2 0 0 0.2 332.5 1. EEG.Prematuri Recuperare Distrofici Total secţii clinice Dr.B.0 0 0 0.6 119.6 321.3 37. EKG etc.2 206.0 3.8 384. compartiment ce asigură dializarea copiilor bolnavi din întreaga zonă a Moldovei (intrări de la începutul anului de 838 copii). În cadrul clinicii Pediatrie IV. 39 . Sumele rezultate au fost împărţite pe clinici.S.7 4.1 108. solicităm fonduri din cadrul programelor de sănătate în 1998. endoscopie.3 52.3 339.8 1.6 341.

143 lei din care pentru:  un pat fizic  un pat ocupat  o zi spitalizare  un bolnav = 21267.3% îl reprezintă consumul de materiale sanitare.016 ron Creditele repartizate pentru cheltuieli meteriale exclusiv medicamente şi materiale sanitare reprezintă jumătate din nevoile reale ale spitalului. ron pentru R.K.000 ron pentru programe sănătate şi 140.971 lei a constituit plata R. Lunar. la locul lui de consum.325.K. Din această sumă.00. s-a reanalizat necesarul de fonduri pentru fiecare clinică şi secţie. Creditele bugetare pentru plata salariilor repartizate au fost în sumă de:14. din care pentru spitale 12. tratamentele prescrise în foile bolnavilor.65. finalizate şi neachitate în anul 2006. Cheltuielile efective cu plata salariilor pentru spitale sunt de 13.După aprobarea bugetului pe anul 2010. evidenţa consumurilor pe fiecare produs. La aceste analize. medicamentele din condicile de farmacie.405 mii lei. urmărindu-se atât încadrarea în fondurile alocate cât şi asigurarea unui act medical corect şi eficient.125.125 mii lei / pat /an.412.029 ron au reprezentat R.roni pentru medicamente şi materiale sanitare. Creditele aprobate de la Bugetul Republican pentru procurarea de medicamente şi materiale sanitare pentru anul 2010 au fost în sumă de 431713. Maria” a achitat medicamente şi materiale sanitare din venituri proprii în sumă de 64876.688 ron = = 422. s-au înregistrat în Consiliul de Administraţie consumurile înregistrate. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. executate în anul 2009 şi anume:  R. la centrala termică Spital copii.000 ron.7% reprezintă consumul de medicamente şi 34. În bugetul anului 2010 au fost prevăzute 700 mil.91 ron = 1.887.3000 ron. iar 466573. Faţă de normele de consum valorice pentru medicamente şi materiale sanitare transmise de Ministerul Sănătăţii (5.952 roni. Din totalul consumului de medicamente şi materiale sanitare . iar din sursa de finanţare 2% CAS sau repartizat 567200. din care: 422200. un rol deosebit l-a avut Comisia de Analiză a Medicamentelor.561 mii lei.900 mii lei / pat / an) Spitalul Clinic de Copii ”Sf. s-au repartizat creditele aprobate în Consiliul de Administraţie. Maria” a realizat 4.. 40 ..810.K. care analizează lunar şi ori de câte ori este nevoie.25 ron 482. 23342.K.

5. R.114. 5.5%. 46%. 4. alte cheltuieli 31.  aparatură medicală.K.85 ron.04 roni. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. La sfârşitul anului 1997.3%.2%.  instalaţii sanitare. alte cheltuieli 21.C.  instalaţii de sterilizare.K. 41 .  lifturi de marfă şi persoane. pe anexele de calculaţie se prezintă după cum urmează: 1.716.2%.829. 3.1%.  cheltuieli materiale buget local = 458846. 64. 2.etc.7%.K. 0. R. la obiectiv.2%. 4.329 lei din care pentru: ● ● ● ● ● ● ● hrană cheltuieli de întreţinere şi funcţionare materiale şi servicii funcţionale obiecte de inventar R. 10.7%.C.999. Structura plăţilor şi a cheltuielilor la bugetul local.6%.K. 0.9 ron furnizori neachitaţi din care pentru:  medicamente şi materiale sanitare = 20126. 1. Cheltuieli efective buget local = 9. 0.  staţia de soluţii sterile.8%.9%. Maria” a înregistrat un volum de 4. R. Plăţi Bugetul Local total an = 6.78962.7%. la bucătăria secţiei Galata în colaborare cu o fundaţie franceză care a contribuit cu 50% din valoarea totală a R.1%.852 lei din care pentru: ● ● ● ● ● ● ● hrană întreţinere şi funcţionare materiale şi servicii funcţionale obiecte de inventar R.

911 3476.183 5.324 8456.002 23.745 1985.Cu toate măsurile luate pentru încadrarea în volumul creditelor acordate prin bugetul anual Spitalul Clinic de Copii nu poate funcţiona cu mai puţin de 1 miliard lei pe lună.999 4226.Cheltuieli articolele 21.Cheltuieli cu medicamente 2008 1789.600 ron.Indicatori eficienţă 2008 929 837.303 4.026 2009 1051 864. Spitalul Clinic se află în litigiu cu RENEL iar în luna decembrie s-au achitat.314 40. 29.608 11.243 25288. În contul 225 .360 3.3 306. În cursul anului 2009 s-a efectuat inventarierea tuturor gestiunilor şi subgestiunilor.915 5807.554 1.919 4. 24.776 42 .425 50.118 2294.269 58.Cheltuieli cu salarii 2008 7621.444 375.268 493.579 132.6 315.340 220.383 2009 1365488.591 27. Pentru neachitarea facturilor în termen. 30 2008 2068.175 2009 6103588.Clienţi sunt înregistrate datoriile Leagănului de copii de spital pentru energia termică livrată prin centrala termică a spitalului în sumă de 430528. 25. Cheltuielile totale realizate în 2008 faţă de anul 2009 (spitale şi centre de sănătate) ron Total pat fizic pat ocupat zi spitalizare un bolnav 1. prin dispoziţie obligatorie aproximativ 115 mil.755 5. ron penalităţi de neachitare în termen a facturilor E-ON.077 3073.102 214.801.317 2009 26577769.646 2.283 15793.216 961..411 7059.9948 12992.476 33.960 84.436 19.344 2009 3654325. înregistrându-se plusurile şi minusurile constatate.13341.616 6.Cheltuieli totale 2008 .

1.Obiecte inventar 2008 2009 7. unităţile bancare sunt autorizate să efectuieze plăţile dispuse de instituţiile bugetare.6. Creditele deschise sau repartizate dau. Etapele prin care se realizează finanţarea a) Ministerul Finanţelor deschide credite ordonatorilor principali de credite pentru două destinaţii: pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi a celor ocazionate de acţiunile centralizate şi pentru repartizări la instituţiile subordonate. Astfel.994 18.447 71.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.850 6. pentru îndeplinirea sarcinilor şi acţiunilor prevăzute în planurile lor de cheltuieli.796 1043.609 26.732 13.475 719.728 1987144.340 8.875 368.C. Pe baza şi în limita creditelor bugetare deschise.717 304.965 2.506 2.179 2298.979 447. b) are loc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorii principali ordanatorilor secundari şi terţiari şi de către ordonatorii secundari ordonatorilor terţiari.Hrană 2008 2009 386887. în timp ce instituţiile de subordonare republicană sunt finanţate prin calea deschiderilor de credite.Maria” Iaşi III.125 792932.616 274.R.878 CAP. Operaţiile de plăţi în numerar sau în cont pe care unităţile bancare le efectuează în baza şi în limita creditelor bugetare deschise poartă denumirea de 43 .552 940.113 648.235 28. + R. cele de subordonare locală sunt finanţate pe calea alimentărilor de fonduri.280 914.26 1.296 7.K.Surse de finanţare din bugetul statului in Instituţiile bugetare sunt finanţate în fiecare an de la buget în baza creditelor bugetare aprobate.281 752.33 12. prin urmare. Căile de finanţare Căile prin care instituţiile bugetare sunt finanţate de la buget sunt diferite în funcţie de subordonarea lor. respectiv repartizate.209 1890. dreptul instituţiilor bugetare să depună la unităţile bancare “dispoziţii de plată” pentru efectuarea de plăţi în cont şi cecuri pentru ridicarea sumelor necesare efectuării plăţilor în numerar. 2008 2009 8.

”plăţi de casă”. ceea ce încalcă principiul anualităţii bugetului şi contravine legii. la rândul lor. Reîntregirea de credite constă de fapt în diminuarea plăţilor de casă de către bancă cu sumele restituite de instituţii ceea ce sporeşte în mod corespunzător disponibilul de credite. urmărind toate mişcările intervenite în volumul şi structura acestora. dezvoltate. În final disponibilul de credite bugetare este egal cu creditele deschise (repartizate) mai puţin plăţile nete de casă. Ele nu oglindesc operaţiile de gestiune. se închid în mod automat de către unităţile bancare. evidenţa are sarcina să oglindească. creditele bugetare deschise sau repartizate se pot utiliza numai în timpul anului bugetar respectiv. În acest scop este necesară o bună organizare a evidenţei sintetice şi analitice a creditelor bugetare. 1. cât şi creditele deschise şi repartizate. 44 . ci trebuie vărsate integral în buget. ceea ce dă dreptul instituţiilor în cauză să le folosească în continuare.Reconstituirile(reîntregirile) de credite bugetare Tot legat de reconstituirea creditelor bugetare mai trebuie arătat că se pot folosi în acest scop numai sumele restituite băncii provenind din plăţi de casă efectuate în anul bugetar în curs. La instituţiile bugetare finanţate din bugetul republican. Modalitatea de exprimare creditelor bugetare Creditele bugetare sunt exprimate de mai mulţi indicatori reflectând prevederi ale unor planuri financiare. cele rămase disponibile la sfârşitul anului îşi pierd valabilitatea şi. În practica bugetară această operaţie poartă denumirea de reconstituire de credite bugetare. provenind dintr-un exerciţiu bugetar încheiat. În virtutea principiului anualităţii bugetului. O parte din aceste plăţi se pot restitui la bancă. Sumele plătite de bancă dar nefolosite până la sfârşitul anului bugetar expirat nu se pot utiliza pentru reîntregirea creditelor bugetare în anul bugetar curent. drept urmare. De aceea. Pentru înregistrarea creditelor bugetare aprobate. atunci când nu au fost necesare în întregime. instituţiile bugetare folosesc contul în afara bilanţului ”Credite bugetare aprobate”. existentul de credite bugetare şi modificările produse în volumul şi stuctura acestora se urmăresc cu ajutorul unor conturi sintetice în afara bilanţului. iar cu sumele respective se reîntregesc. atât creditele bugetare aprobate. de regulă. creditele bugetare. Dacă s-ar folosi astfel de sume. de încasări. în mod corespunzător pe conturi analitice care să permită verificarea modului de respectare a disciplinei bugetare pe toate subdiviziunile clasificaţiei bugetare. potrivit relaţiei: Plăţile nete de casă = Plăţile de casă . s-ar opera un transfer de finanţe de la un an la altul. limitate în care banca este autorizată să facă plăţi pentru instituţiile republicane. plăţi sau cheltuieli efective motiv pentru care prin conţinutul lor nu se încadrează în sfera operaţiilor înregistrabile cu ajutorul conturilor ”de bilanţ”.

Creditele deschise de la bugetul republican pentru cheltuielile proprii şi acţiunile centralizate sunt oglindite atât de către ordonatorii principali cât şi de cei secundari şi terţiari cu efectuate în cursul trimestrului 45 .  Creditul contului .  Soldul contului .anulările de credite efectuate potrivit normelor legale în vigoare.  creditul acestui cont . Importanţa acestor două conturi: Datele furnizate de aceste conturi prezintă importanţă în urmărirea modului de respectare a disciplinei bugetare. După cum se observă. Majorarea creditelor bugetare Trimestriale 2. în sensul că plăţile şi cheltuielile efectuate de instituţiile bugetare trebuie să se încadreze tot timpul în creditele bugetare aprobate.oglindeşte trimestrial creditele aprobate prin planul de finanţare şi eventualele suplimentări de credite. cele două conturi analizate sunt destinate să reflecte volumul total de credite aprobate în limita cărora o anumită instituţie bugetară poate fi finanţată de la buget într-un exerciţiu bugetar.  Debitul contului . 3. Conţinutul contului analizat se poate observa şi mai bine prin reprezentarea în continuare a structurii sale: Credite bugetare aprobate 1.  Soldul contului .indică volumul total al creditelor bugetare aprobate pentru investiţii până la sfârşitul trimestrului şi anului.se înregistrează la începutul fiecărui trimestru alocaţia trimestrială de credite. Evidenţa analitică a creditelor aprobate se organizează pe subdiviziunile cadrului comun a clasificaţiei bugetare folosind în acest scop ”fişa pentru operaţii bugetare”.se înregistrează anulările sau diminuările de credite intervenite în timpul trimestrului. Instituţiile bugetare pot beneficia şi de credite pentru investiţii înregistrate tot cu ajutorul unui cont în afara bilanţului intitulat ”Credite pentru investiţii”. Credite bugetare trimestriale aprobate 1. în primul caz pentru acoperirea cheltuielilor curente şi în al doilea caz pentru cele privind investiţiile.reflectă suma totală a creditelor bugetare aprobate până la finele trimestrului sau anului. Diminuările sau anulările de credite bugetare 2. debitul acestui cont . precum şi suplimentările din cursul trimestrului care majorează creditele aprobate.

pentru repartizări la ordonatorii terţiari şi creditele retrase acestora din urmă. . .indică de ce volum de credite bugetare dispune un ordonator superior care nu au fost repartizate încă instituţiilor subordonate. în limita cărora o anumită instituţie bugetară poate dispune efectuarea plăţilor de casă de către unitatea bancară care o serveşte.ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează creditele repartizate de ordonatorul superior  creditul contului – ordonatorii principali înregistrează creditele retrase de Ministerul Finanţelor în cursul anului. Deosebit de creditele deschise pentru cheltuielile proprii şi centralizate.reflectă totalul creditelor bugetare deschise sau repartizate de la începutul anului bugetar.  Soldul contului .creditele bugetare retrase de Ministerul Finanţelor. reflectate de soldul unui alt cont se poate cunoaşte în orice moment care este disponibilul de credite 46 .  debitul contului . ordonatorii principali de credite organizează şi evidenţa creditelor deschise în vedera repartizării lor la instituţiile subordonate. precum şi creditele retrase acestora. precum şi pe cele retrase de ordonatorul principal. fie de mobilizare la buget a surplusului de credite constatat. Deducând din soldul creditelor deschise plăţile nete de casă.ordonatorii secundari de credite înregistrează repartizările ordonatorilor terţiari.  creditul acestui cont .ordonatorii principali înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor. .ordonatorii secundari de credite înregistrează creditele repartizate de ordonatorii principali. folosind în acest scop contul în afara bilanţului “Credite deschise de repartizat”.ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează creditele retrase sau restituite.  soldul contului .ajutorul contului în afara bilanţului “Credite deschise pentru cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate”. 4. Evidenţa analitică a creditelor deschise sau repartizate se organizează pe subcapitolul cadrului general al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor.ordonatorii principali înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor pentru repartizări la ordonatorii subordonaţi. Pe baza analizei acestui sold se pot stabili cauzele care au determinat existenţa unor disponibilităţi de credite nerepartizate şi în funcţie de natura lor se pot adopta măsuri fie de urgentare a repartizărilor.  debitul acestui cont . .

Credite retrase de Ministerul Finanţelor Conturile de mai sus sunt destinate. de care dispune instituţia bugetară în cauză. Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului de stat În categoria plăţilor efectuate din bugetul republican se includ: salarizarea personalului. printr-o dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor care ajunge la ordonatorul terţiar de credite. ”Direcţia Sanitară a Judeţului Iaşi”. Credite retrase în cursul anului de acţiuni centralizate Ministerul Finanţelor 2. după caz. unde are deschise conturile. să reflecte creditele deschise de repartizat şi respectiv creditele deschise pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi a acţiunilor centralizate. Evidenţa analitică se organizează pe subcapitole pentru creditele de repartizat instituţiilor subordonate. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Credite retrase de la ordonatorii subordonaţi Credite deschise pentru cheltuieli şi pentru acţiuni centralizate 1. Credite repartizate ordonatorilor subordonaţi ordonatorii subordonaţi 2. de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef.Credite deschise pentru cheltuieli proprii şi 1.bugetare deschise sau repartizate. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. aşa cum s-a văzut. Conturile pentru evidenţa plăţilor din bugetul republican sunt: 47 . Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de credite. prin Trezoreria Municipiului Iaşi. Credite deschise pentru repartizări la 1. medicamentele şi materialele sanitare. Din prezentarea în continuare a structurii celor două conturi rezultă modul cum sunt înregistrate operaţiile privind creditele bugetare deschise şi repartizate la un ordonator principal de credite: Credite deschise de repartizat 1. Maria”.

precum şi venituri proprii lăsate la dispoziţie instituţiilor pentru acoperirea cheltuielilor proprii conform reglementărilor în vigoare.1339 pentru plata cheltuielilor de personal.deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul de cont 23.Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite gestionarilor.580.Decontări cu bugetul statului la finele lunii cu plata impozitului aferent fondului de salarii.1339 pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare. b) Contul 119.1).00 .1. precum şi cu suma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate. suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la personalul unităţii. virată în contul Trezoreriei Municipiului Iaşi. virate în contul bugetului asigurărilor sociale. virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi”.Finanţarea de la buget privind anul curent . 2.salarii –  Credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi: a) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor. contul 700.Ajutor şomaj . chiriilor.00. Soldul creditor al contului reprezintă în cursul anului totalul plăţilor efectuate la ordonatorii finanţaţi din bugetul republican. virat la “Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi”. 2. contul 700.  Debit .01 . Contul 700 .la ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul republican se înregistrează sumele plătite. 1. cotizaţiilor sindicale.470.470. f) Contul 013. popririlor.deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul de cont 23. reprezentând reconstituirea creditelor bugetare.  soldul acestui cont – se evidenţiază la sfârşitul anului cheltuielile efectuate potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat.la finele lunii cu soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj.580.102.00 . c) Contul 233 .01.  debitul acestui cont .02 . Contabilitatea analitică a plăţilor se ţine pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare. d) Contul 235 .Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-a pe luna februarie (exemple în nota contabilă nr.02 . e) Contul 232 .120.la ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul republican se evidenţiază sumele recuperate din finanţarea anului curent.se debitează prin creditarea conturilor: 48 .Decontări privind asigurările sociale la finele lunii cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea plăţilor de ajutoare.cont de pasiv  creditul acestui cont .Finanţarea de la buget privind anul curent . Contul 700.

medicamente şi materiale sanitare  Credit .3 cu închiderea salariilor pentru anul 1997). dispensarele rurale care aparţin spitalului (exemple în nota contabilă nr. . şomaj) rămânând a se plăti în luna ianuarie a anului următor.02 .Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse.01. 3. b) în cazul când consumul de medicamente şi materiale sanitare nu este egal cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare se închide prin conturile 410.Cheltuieli de personal atunci când pentru luna decembrie s-au plătit toate cotele şi obligaţiile către stat (exemplu nota contabilă nr.01 . Maria” a încheiat convenţii la începutul anului. c) Contul 410.închiderea contului se face astfel: a) în cazul când consumul de medicamente şi materiale sanitare este egal cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare se încheie prin contul 410.Debitori cu sumele virate de către diverşi debitori în contul de finanţare bugetară pentru stingerea obligaţiilor (numai în cazul în care privesc anul curent).se creditează prin debitul conturilor: a) Contul 600.Medicamente şi materiale sanitare cu plata facturilor de medicamente şi materiale sanitare achiziţionate. Contul 700.04 .închiderea contului se face prin contul 410. Maria”.Casa-salarii cu sumele în numerar rămase nefolosite.Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare cu plata facturilor de medicamente eliberate de farmaciile cu care Spitalul Clinic de Copii “Sf.sunt cazuri când pentru chenzina din luna decembrie nu sunt bani suficienţi în cont şi pentru plata cotelor (de exemplu CAS. Fişa pentru operaţiuni din bugetul de stat se ţine pe subcapitole şi articole bugetare corespunzătoare bugetului republican. b) medicamente şi materiale sanitare.2). b) Contul 013.  Soldul .Finanţare de la buget privind anul curent . depuse în contul de finanţare bugetară pentru reconstituirea plăţilor de casă (exemplu nota contabilă nr.5).4. 49 Contul 234 .a) Contul 220 .Cheltuieli medicamente şi materiale sanitare. Aici se includ medicamentele eliberate pe condici sau reţete gratuite şi compensate la Policlinica “Sf.  Soldul .02 .02 Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare şi cu diferenţa în contul 702 .02 . În acest caz închiderea contului este exemplificată în nota contabilă nr.02 .Furnizori cu plata furnizorilor neachitaţi de .

08 Dispensarul Bivolari. 04 NPI Bivolari. 06 Casa Guliver Centre Sănătate 09 01 Centrul de Sănătate Bivolari.Maria”. 04 Dispensarul Dobrovăţ. 05 Spitalul Galata. 05 Policlinica”Sf. 03 Dispensarul Dolheşti. 02 Dispensarul Ciorteşti. Clunett”. 02 Spital”Dr. 03 Spitalul Poieni. Spitale 03 01 Spitalul”Sf. 06 Dispensarul Popeşti.Maria”. 50 .Subcapitolele sunt: Dispensare 02 01 Dispensarul Schitu Duca. 07 Dispensarul Trifeşti.

le acordă fonduri. se face de către ordonatorii de credite.Odată cu începerea execuţiei bugetare. prin repartizarea de credite bugetare prin intermediul Trezoreriei statului 51 . grafic. cât şi pentru acoperirea cheltuielilor instituţiilor sanitare ierarhic inferioare. ar arăta după cum Ministerul Finanţelor cerere de deschidere de credite deschidere de credite deschidere de cont Ordonatori principali de credite (Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) Direcţia generală a Trezoreriei repartizare de credite bugetare dispoziţii bugetare de repartizare solicitare de fonduri Ordonatori secundari de credite (Direcţia de Sănătate publică şi casele de asigurări de sănătate) Trezorerii judeţene alocare de fonduri (repartizare de credite bugetare) solicitare de fonduri deschidere de cont Ordonatori terţiari de credite (majoritatea unităţilor sanitare) alocare de fonduri (repartizare de credite bugetare) Procedeul de finanţare a instituţiilor sanitare dispoziţii bugetare de repartizare Trezorerii locale Alocarea de fonduri. Astfel. operaţiune care. sub formă de credite. Aceştia. pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Ministerul Finanţelor răspunde cererii de deschidere de credite bugetare. instituţiile sanitare solicită fonduri ordonatorilor de credite ierarhic superiori. ţinând cont de clasificaţia bugetară. atât pentru acoperirea nevoilor financiare proprii.

fonduri adunate din taxe şi impozite. precum şi din contribuţiile asiguraţilor. Sursele de finanţare ale activităţii sanitare pot fi evidenţiate conform următorului grafic: 52 .Ministerul Finanţelor deschidere de credite Trezorerie cerere de deschidere de credite repartizare de credite Ordonator principal de credite (Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) finanţare alocare de fonduri bugetare solicitare de fonduri Buget propriu Ordonator secundar de credite (Direcţia de Sănătate Publică şi casele de asigurări de sănătate) finanţare alocare de fonduri bugetare solicitare de fonduri Buget propriu Ordonator terţiar de credite (majoritatea unităţilor sanitare) finanţare Buget propriu Alocarea fondurilor bugetare în sistemul ordonatorilor de credite Finanţarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face din fonduri aflate la dispoziţia statului.

achiziţionare aparatură .cheltuieli pentru reparaţii de interes public .pentru materiale sanitare Contribuţii ale persoanelor juridice Fondul veniturilor proprii .cheltuieli administrative Domeniul medial .2.cheltuieli pentru servicii medicale Fondul bugetului de stat Fondul bugetului local Fondul asigurărilor sociale de sănătate Surse de finanţare ale activităţii sanitare III.Donaţii şi sponsorizări .cheltuieli administrativgospodăreşti .cheltuieli pentru programe de sănătate .Din bugetul local 53 .pentru hrană .tichete de masă .pentru medicamente .

A.  bolnavi TBC (secţia ”Dr. x Alzh (24) în care:. Clunett. înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă.  secţiile: Galata. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2009. 54 . Articolul bugetar 22 – Hrana Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de referinţă. . 12. bucătăriei.Maria” racordat la RENEL. Galata) – 9. aburului necesar spălătoriei. Maria” din punctul de vedere al încălzirii interne este următoarea:  este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de încălzire cu lemne. începând cu data de 7 aprilie 2007. staţiei sterile. apei calde. Clunett”) – 21.Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2009.600 ron.bol.bol.FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2009. .750 ron.900 ron.  adulţi (Centrul Sănătate Bivolari) – 12. 11. funcţionează pentru asigurarea încălzitului.Nr. Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil lichid.  copii 3 . secţiile: Prematuri. Poieni.  secţia Poieni cu combustibil solid (lemne). Relaţia de calcul este următoarea: FdChHrană = Nr.Termoficare. Articolul bugetar 24.  racordat la centrale termice zonale.Maria”.16 ani (secţia NPI Bivolari. alocaţia zilnică de hrană este:  bolnavi SIDA (secţia Casa Guliver) – 25.Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare specifice bugetului local. Dr. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf.550 ron. Casa Guliver racord zonal de cartier.01 – Încălzirea Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. în felul următor:   Spitalul Clinic “Sf. Determinarea necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli este extrem de minuţioasă şi laborioasă. 129/30 martie 1998. Distrofici. În conformitate cu HG nr.  este racordat la R.

radio. .pentru articolul bugetar 24.000 x 500 = 1.03 .pentru articolul bugetar 24. obţinem: Chtp = 2. factura emisă lunar de unităţile furnizoare cuprinde cantităţi consumate la preţuri actualizate.Apă.Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale planificate pentru anul 2009.P reprezintă preţul unui timbru. Înlocuind datele cunoscute în relaţia (25). Acelaşi principiu de asigurare. Cheltuielile cu timbrele poştale practicate pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Chtp = Ntp x P (25) în care:.Poştă. canal.000 bucăţi timbre.04 . telefax Cheltuielile la acest articol includ costul timbrelor poştale. Articolul bugetar 24. 13. costul convorbirilor telefonice. .02 .02 Fd iluminat = 79 000 x 12 = 948 000 ron . abonamentele radio. telefon. Până la data plăţii facturile rămân stocate în conturi de furnizori neachitaţi.pentru articolul bugetar 24. aburul pentru bucătărie. Fondurile necesare pentru cheltuielile pe anul 1998 le putem determina ţinând cont de cheltuielile din 1997 precum şi de inflaţie: . determinare.03 Fd apă = 190 000 x 12 = 2 280 000 ron.000 ron Cheltuielile telefonice planificate pe anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: 55 . Costul timbrelor estimăm în medie pe an 2. urmărire.Nu putem fundamenta cheltuielile la acest articol după o formulă de calcul deoarece cheltuielile depind de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt:  numărul de internaţi (în funcţie de care se consumă apă caldă pentru spălat.  majorările de preţuri. Aceste facturi sunt verificate de persoane calificate din sectorul tehnic. salubritate.Iluminat şi forţă motrică şi pentru articolul 24. verificare şi înregistrare se repetă şi pentru articolul bugetar 24.01 Fd încălzit = 50 000 x 12 = 600 000 ron . Înregistrarea consumului se ţine contorizat. înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a fi plătite pe măsura asigurării fondurilor necesare. staţia sterilă).Ntp reprezintă numărul de timbre poştale planificate.

faianţă. 16. Costul unui abonament pe lună este de 180.570 = 3394.500 ron. disketele. Totalul cheltuielilor se ridică la 386 000 ron.Alte materiale şi prestări de servicii (28) în care:. obţinem: Vabt = 20 x 180. Precizăm că în unitate sunt 20 aparate telefonice.Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2009. Articolul bugetar 24.P/i reprezintă preţul unui impuls. .Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat.000 lei.06 . săpun. obţinem: Cht = 43.Materiale pentru curăţenie Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa de pardoseli. riboanele. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi secţiile spitalului.Furnituri de birou Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor.000 x 582 lei/impuls = 78 5700 ron Introducând în relaţia (26) datele cunoscute. grupuri sanitare existente.Ni reprezintă numărul de impulsuri planificat pentru anul 1998. etc. precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent. Totalul cheltuielilor din acest domeniu este de 19 062. Introducând în relaţia (28) datele cunoscute. (27) 56 . Articolul bugetar 24.22 ron 14. Articolul bugetar 24.Vi reprezintă valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2009.Cht = Vabt x Vi (26) în care:. 135.000 x 12 = 43 200 ron Estimăm în medie. .Nat reprezintă numărul de aparate telefonice. Introducând în relaţia (27) datele cunoscute.000 de impulsuri.200 x 78. hîrtia pentru calculator. .07 .05 . 15. obţinem: Vi = 135.Cht reprezintă cheltuielile telefonice planificate pentru 2009. Valoarea abonamentelor telefonice planificată pentru anul 2010 se determină cu ajutorul relaţiei: Vabt = Nat x Cab/b x 12 luni în care:. Valoarea impulsurilor planificate pentru 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Vi = Ni x P/i . pe an.

000ron. Cheltuielile privind carburanţii. filme. cheltuielile de transport privind materialele. în funcţie de numărul de paturi. Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. se decide furnizarea şi se încheie convenţie anuală de achiziţie. un pat de pediatrie poate rula 5 cearceafuri într-un an şi casa două. Introducând în relaţia (29) datele cunoscute. accesorii de pat. deratizare şi deparazitare. În conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele.Cc/l/m reprezintă consumul de carburanţi pe lună/maşină. echipament. 18. aparaturii. planificate pentru anul 2010. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi dezinsecţie. obţinem: Ch = 250 L/lună/maşină x 6 maşini x 4. Lenjeria şi accesoriile de pat utilizate într-o unitate sanitară sunt diverse. exclusiv mijloacele sanitare. Articolul bugetar 25 . alimentele. la acest articol este necesar un fond de 250.În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare. Toate aceste cheltuieli se ridică la un necesar de fonduri de 300.300 x 12 = 309. 57 . cheltuieli cu materiale pentru dezinsecţie. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a maşinilor din parcarea auto.Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire stabilită legal.Nm reprezintă numărul de maşini. Astfel.000 ron. . în funcţie de suprafaţa avută în vedere.Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Cheltuielile la acest articol au în vedere costul carburanţilor pentru funcţionarea autoturismelor.6 ron Tot la acest articol se mai includ cheltuielile cu sticlăria pentru laborator. Articolul bugetar 26 . medicamentele. se determină astfel: Chc = Cc/l/m x Nm x P/l x 12 luni (29) în care:. combustibilul. Necesarul se stabileşte pe fiecare sector în parte. . Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie. 17. Pentru anul 1998. reactivi. piese de schimb pentru maşini. 63/1995 s-a stabilit consumul de carburanţi pe lună de 250 L/lună/maşină.Chc reprezintă cheltuielile privind carburanţii planificate pentru anul 1998. . Acest necesar cantitativ se centralizează la serviciul contabilitate şi se valorifică în funcţie de preţurile medii înregistrate în anul anterior. maşinilor de calcul.P/l reprezintă preţul lei/litru. salvărilor. în timp ce un pat de reanimare poate rula 15 cearceafuri într-un an şi casa 7. cheltuielile de întreţinere a utilajelor.

9. crt 1. 11. telefon. canal.07 25 26 27 --SUMA 265536. 2. 6. 4. 8.000 19062.06 24.000 ron.65 6000.000 122770. 20. care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii-montaj şi dotări cu aparatură.500 386000. În fiecare an.000 948000.000 655190.03 24. care sunt estimate la 500. lifturi. Serviciul tehnic întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate.000 77400. radio Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Alte materiale şi prestări servicii Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Reparaţii curente TOTAL CHELTUIELI Cod articol 22 24. Fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul local le concluzionăm în tabelul următor: Ron Nr.19. în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente. acoperişuri.000 250000.Reparaţii curente Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri. Articolul bugetar 27 . care sunt discutate şi avizate în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare. reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. 7.000 13893788. 10.01 24. 3.Cheltuieli de capital Ordonatorul de credite este Direcţia Sanitară. salubritate Poştă. Direcţia Sanitară le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor. spaţii interioare şi exterioare.000 500000. Evidenţa creditelor 58 .000 Mai înainte s-a arătat că în timp ce finanţarea de la bugetul statului se face pe calea deschiderilor de credite.02 24. finanţarea de la bugetele locale a instituţiilor subordonate consiliilor municipale se realizează sub forma alimentării cu mijloace băneşti a conturilor lor de disponibil. instalaţii. telefax. Alimentarea conturilor se face pe baza şi în limitele creditelor bugetare aprobate prin planurile de cheltuieli. 5. Articolul bugetar 70 .05 24.000 2280000.04 24. Denumire articol bugetar Hrană Încălzit Ilumunat şi forţă motrică Apă.

 Debitul contului . Alimentarea cu resurse băneşti a instituţiilor subordonate Sunt alimentate direct de la buget conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de credite. principali şi terţiari. pentru cheltuielile instituţiei şi cheltuielile centralizate Se foloseşte pentru alimentarea cu mijloace băneşti destinate acoperirii cheltuielilor proprii. destinate repartizării la instituţiile subordonate. ordonatorilor de credite principali li se deschid la unităţile Băncii Naţionale două conturi de disponibil şi anume: 1. Creditele bugetare aprobate sunt înregistrate în acelaşi cont în afara bilanţului credite bugetare aprobate. intervenite în cursul trimestrului. Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanţare de la bugetele locale şi să utilizeze mijloacele băneşti primite pe această cale pentru efectuarea plăţilor ocazionate de execuţia planurilor de cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate.La instituţiile publice se înregistrează în evidenţă atât creditele bugetare aprobate cât şi operaţiile de alimentare cu mijloace băneşti de la buget. pentru cheltuielile instituţiilor subordonate. fiecare ordonator de credite înregistrează separat în evidenţa sa creditele aprobate. Contul de mai sus se dezvoltă în analitic pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. înregistrează aici alocaţia trimestrială de credite aprobate şi eventualele suplimentări de credite. 59 . separat pentru cele două destinaţii: pentru cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate şi pentru repartizări la instituţii subordonate. în care primesc mijloace băneşti. principal şi terţiar. În vederea finanţării de la bugetul local.fiecare ordonator de credite. folosit şi de instituţiile finanţate din bugetul republican. precum şi a cheltuielilor care privesc instituţiile subordonate ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite. a celor prevăzute în planurile centralizate de cheltuieli.  Creditul contului – ordonatorii de credite. fără să mai fie necesar ca ordonatorii principali să reflecte în evidenţa lor şi creditele care au fost aprobate ordonatorilor terţiari. 2. Se deschide numai ordonatorilor principali de credite şi este folosit pentru alimentarea cu mijloace băneşti de la buget. pentru cheltuielile instituţiilor subordonate. În cazul instituţiilor de subordonare locală. prin repartizare. înregistreză diminuările sau anulările de alocaţii trimestriale. 1. de la ordonatorii principali. care constituie finanţarea propriu-zisă. pentru cheltuielile instituţiei şi cheltuielile centralizate 2. Un astfel de cont se deschide ordonatorilor terţiari.

destinată cheltuielilor proprii şi repartizărilor: Cont de disponibil al ordonatorilor de credite = Finanţarea bugetară privind anul current  repartizări făcute ordonatorilor terţiari: Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea bugetară = Cont de disponibil al ordonatorilor de credite  retrageri de sume de la ordonatorii terţiari: Cont de disponibil al ordonatorilor de credite finanţarea bugetară = Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind 60 . Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor principali a operaţiilor de finanţare Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor principali a operaţiilor privind finanţarea de la bugetul local poate fi exemplificată în modul următor:  sumă primită de la buget pentru alimentarea contului de disponibil.livrări de materiale.Contul de disponibil al ordonatorilor de credite  debitul contului ordonatorii principali de credite înregistrează sumele primite de la bugetul local creditul contului .  creditul contului sunt înregistrate sumele virate prin repartizarea ordonatorilor de credite terţiari.precum şi a sumelor retrase de la buget. prin debitul contului decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea bugetară.finanţarea bugetară privind anul curent. pentru alimentarea cu mijloace băneşti. executări de lucrări. ordonatorii principali înregistrează şi plăţile de casă efectuate prin bancă sub forma ridicărilor de numerar sau a viramentelor pentru plata unor servicii.

 în creditul contului de disponibil al ordonatorilor de credite sunt înregistrate retragerile operate de ordonatorii principali se înregistrează plăţile de casă efectuate de bancă. 5.1339. 10. de asemenea. plata reparaţiilor curente. plata obiectelor de inventar. plata regiilor autonome. plata combustibilului.470. 2. plata materialelor de curăţenie. 61 . plata furniturilor de birou. retrageri de sume la buget din disponibilul ordonatorului principal: Finanţarea bugetară privind anul curent = Cont de disponibil al ordonatorilor de credite Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor terţiari În evidenţa ordonatorilor terţiari::  în debitul contului . 9. în urma căreia se pot efectua plăţile în limita creditului deschis. Contabilitatea analitică a plăţilor se ţine pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare. plata sticlăriei.580. 12.02. Alimentările contului cu credite se face prin Dispoziţie Bugetară de repartizare emisă de către Primăria Municipiului Iaşi.cont de disponibil al ordonatorilor de credite sunt înregistrate sumele primite prin repartizare de la ordonatorii principali se înregistrează.02 . Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului local În categoria plăţilor făcute din bugetul local se includ: 1. plata alimentelor. 3. 7.220. 4. 8. Contul din care se fac plăţile este 700. plata pieselor de schimb. 6.Finanţare de la buget privind anul curentmateriale deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul 24. şi restituirile de sume făcute în contul de la bancă. plata reactivilor. 11. plata BCF. plata telefoanelor.

obiectelor de inventar. gazul).6).Materiale de întreţinere şi gospodăreşti cu costul materialelor de întreţinere achiziţionate conform facturii. materialelor de curăţenie.01 .09 . căldură (înregistrările sunt exemplificate în nota contabilă nr. Maria” 62 . g) contul 220 .  creditul acestui cont . Subcapitolele sunt: Dispensare 02 01 Dispensar Schitu Duca 02 Dispensar Ciorteşti 03 Dispensar Dolheşti 04 Dispensar Dobrovăţ 05 Policlinica ”Sf.03 . BCF. furniturilor de birou.la ordonatorii de credite principali finanţaţi din bugetele locale sunt evidenţiate alimentările cu mijloace băneşti primite de la Primăria Municipiului Iaşi în baza dispoziţiei bugetare.Alte materiale cu costul materialelor de reparaţii achiziţionate conform facturii. b) contul 600.Contul 700. . Fişa pentru operaţiuni bugetare locale se ţine pe subcapitole şi articole bugetare corespunzătoare bugetului local.01 .Alte valori cu valoarea timbrelor fiscale şi poştale a BCF (bonuri cantităţi fixe) de carburanţi (benzină. lumina.Debitori şi contul 13. căldura. c) contul 600. regiilor autonome.Alimente şi furaje cu costul alimentelor sau furajelor achiziţionate conform facturii.Casa-cheltuieli cu valoarea utilităţilor încasate de la persoanele fizice sau juridice care sunt racordate la conductele spitalului de apă. apa. materialelor.se creditează prin debitul conturilor: a) contul 600. combustibilului.02 . f) contul 159 . d) contul 234 . motorină).02. pieselor de schimb facturate şi achiziţionate în lunile anterioare plăţilor. e) contul 410.Cheltuieli materiale buget local cu plăţile (facturilor) făcute din contul de finanţare care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli (telefoanele.Furnizori cu plata alimentelor.02 – Finanţare de la buget privind anul curent – materiale este un cont de pasiv.

 creditul acestui cont .Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse la instituţiile finanţate din bugetul republican şi ordonatorii principali finanţaţi din bugetele consiliilor municipale se ţine evidenţa surselor mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi. Contul 702 . Maria” 02 Spitalul ”Dr. Contul 702 .reprezintă sursele mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi.Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse se dezvoltă în următoarele conturi: se înregistrează valoarea debitorilor.Clunett” 03 Spitalul Poieni 04 NPI Bivolari 05 Spitalul Galata 06 Spitalul ”Casa Guliver” Centre sănătate 09 01 Centrul de Sănătate Bivolari. care se scad din evidenţă potrivit normelor în vigoare.06 Dispensar Popeşti 07 Dispensar Trifeşti 08 Dispensar Bivolari Spitale 03 01 Spitalul ”Sf. III. materialelor şi pentru experienţă rezultate din prăsilă. 63 .Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse este un cont de pasiv.3.  debitul acestui cont – se înregistrează valoarea debitorilor.  Soldul creditor al contului . materialelor distruse de calamităţi şi a animalelor tinere trecute la grupa mijloacelor fixe. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi Evidenţa mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi Cu ajutorul contului 702 .se înregistrează valoarea animalelor tinere şi la îngrăşat şi altor active preluate de la alte instituţii.

cu diferenţele de preţ rezultate din reevaluarea stocurilor. scăzute din activul instituţiei ca urmare a insolvabilităţii. dispariţiei debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire. precum şi cu sumele virate la buget direct de către debitorii care provin din gestiunea anilor precedenţi şi pentru care aceştia fac dovada depunerii sumelor respective (concomitent se face înregistrarea 232 = 220).Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse activitatea curentă. efectuată pe baza reglementărilor în vigoare care măresc preţul de înregistrare al materialelor.  se debitează prin creditul conturilior: a) contul 220 .01 .Animale pentru experienţă cu preţul de înregistrare al animalelor rezultate din prăsilă. a) Contul 702. b) contul 232 .Decontările la bugetul statului cu sumele încasate în anul curent de la debitori şi din vânzarea materialelor în condiţiile reglementărilor legale. b) contul 600 . coloniilor de albine.Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse . în conformitate cu reglementările în vigoare. d) contul 611 . care provin din finanţarea bugetară a anilor precedenţi şi care urmează a se vărsa la buget.activitatea curentă:  se creditează prin debitul conturilor: a) contul 220 . potrivit reglementărilor legale.Animale tinere şi la îngrăşat cu valoarea animalelor.Cheltuielile instituţiei.02 .Finanţarea de la buget privind anii precedenţi aferentă investiţiilor în continuare. la sfârşitul anului.01 . cu soldul creditor rămas. la instituţiile finanţate din bugetul republican. c) contul 600 – Materiale cu preţul de înregistrare al materialelor degradate.Debitori cu creanţele înregistrate anterior în acest cont. păsărilor. rezultate din prăsilă.Materiale cu preţul de înregistrare al materialelor preluate cu ocazia comasării unor instituţii. care nu mai pot fi refolosite şi cu diferenţele valorice rezultate în urma declasării materialelor. c) contul 610 .a) Contul 702. b) Contul 702.Finanţare de la buget privind anul curent. cu 64 . după închiderea contului 410 . e) contul 700 .Debitori cu valoarea debitorilor preluaţi de la alte unităţi cu ocazia comasării unor instituţii.

diferenţele de preţ rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale aflate în magazie.Finanţare de la buget privind anul curent cu partea aferentă investiţiilor neterminate ce se execută în continuare (adică în anul următor celui în care au fost începute investiţiile) corespunzător cheltuielilor evidenţiate în debitul contului 415 . vite).Finanţare de la buget privind anii precedenţi aferentă investiţiilor în continuare  se creditează prin debitarea contului700 . d) contul 610 . e) contul 611 . puse în funcţiune şi înregistrate la mijloace fixe în cursul anului se evidenţiază astfel: 702. recepţionate. al păsărilor şi coloniilor de albine moarte din cauza calamităţilor. f) contul 700 .02 = 415 Odată cu acest articol se evidenţiază şi intrarea în patrimoniu a mijlocului fix la costul de producţie: 013 = 310 III.Animale tinere şi la îngrăşat cu costul efectiv al animalelor tinere ajunse la maturitate şi trecute la mijloace fixe (porci.02 apar. în bilanţul contabil.Cheltuieli pentru investiţii în continuare 700 = 702.Cheltuielile instituţiei b) Contul 702.02  La finele anului curent (anului în care s-au finalizat investiţiile începute în anul precedent) contul 415 ca şi contul 702. terminate. efectuată în baza reglementărilor în vigoare. cu costul efectiv al animalelor tinere şi la îngrăşat. la finele anului. Din fondurile cu destinaţie specială 65 . prin urmare. cai.4.Finanţare de la buget privind anul curent cu soldul debitor rămas.02 .Animale pentru experienţă cu pierderile suferite în urma calamităţilor (mai puţin valoarea produselor recuperate de la aceste animale). care micşorează valoarea acestora. Valoarea lucrărilor de investiţii finanţate din alocaţii de la buget în anii precedenţi. după închiderea contului 410 . cu preţul de înregistrare al materialelor distruse din cauza calamităţilor.

66 taxe de spitalizare plătite de către părinţii care stau cu copiii având vârste între 3 şi 16 Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria”. diabet) şi un program de sănătate pentru protecţia copilului şi vârstnicului la dispoziţia Preşedenţiei României. Odată cu definitivarea aplicării legii asigurărilor de sănătate din acest fond vor fi suportate toate cheltuielile materiale şi de personal pentru unităţile sanitare. având ca sursă cota de asigurări de sănătate calculată procentual asupra fondului de retribuire brut. În prima variantă cota procentuală a fost 2% din CAS calculat asupra fondului de retribuire brut. privind asigurările de sănătate. În afara acestor fonduri financiare. cronice (TBC.Natura fondurilor cu destinaţie specială 1. fond care se constituie la Trezoreria Municipiului Iaşi în contul 3006044701339. cota procentuală majorându-se la 5%. taxe pentru analize care se fac pentru certificatele prenupţiale. Fondurile cu destinaţie specială sunt constituite în conformitate cu legea Bugetului de Stat. 2.04 .Venituri proprii. taxe pentru pactica studenţilor de la facultăţile particulare. constituite conform legilor în vigoare la nivelul Ministerului Sănătăţii.   chirii amfiteatre închiriate pentru desfăşurarea cursurilor facultăţilor particulare. Un alt fond cu destinaţie specială este contul 141. După apariţia Legii Guvernamentale nr. Fondurile astfel cumulate sunt repartizate unităţilor sanitare pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare în contul special 30154701339 deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi.145. Maria” Iaşi primeşte trei programe de sănătate şi anume: dializă. chirii pentru societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea în clădiri ce aparţin chirii pentru garajele închiriate. La această dată sunt nominalizate zece programe de sănătate pentru afecţiuni grave. prevăzut pentru sănătate. bani care intră în contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi. sunt aprobate fonduri de la bugetul de stat pentru programele de sănătate definite. din fiecare unitate în parte. din:  ani. SIDA. banii fiind viraţi către Casele de Sănătate. SIDA şi programul Preşedenţiei de protecţie a copilului şi vârstnicului. Spitalul de Copii ”Sf. fondul s-a identificat distinct.    . 3.

01 Suma 3. Explicaţii Alimentare fond cu Înregistrat în fişa Debit Credit Simbol cont Debitoare Creditoare 141.Din acest fond se plătesc medicamente.Fonduri cu destinaţie specialăsănătate.000 .03 341.03 Suma 3. Verificat. crt.500 2. Maria”.03 600. 3. deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi. Plăţile din disponibilităţile cu destinaţie specială şi cheltuielile din fonduri cu destinaţie specială Plăţile din cele trei fonduri prezentate anterior se fac după cum urmează: a) Pentru fondurile aprobate de bugetul de stat pentru programele de sănătate Aceste fonduri vin prin ordin de plată de la Direcţia Sanitară Iaşi ca ordonator secundar de credite în contul Spitalului ”Sf. În contabilitate. Plăţi medicamente SIDA factura 711223 67 Înregistrat în fişa Debit Credit Simbol cont Debitoare Creditoare 141. 1. reactivi şi sticlărie pentru labolator. materiale sanitare.M. astfel: NOTĂ DE CONTABILITATE NR 711 Nr.500 destinaţie specială TOTAL Emitent. NOTĂ DE CONTABILITATE NR 712 Nr.500 Plăţile din acest fond se fac prin ordin de plată cu respectarea strictă a destinaţiei banilor pentru programele specificate în documentul prin care s-a făcut alimentarea cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare. 2. 1. Explicaţii Plăţi T. fondul se evidenţiază în creditul contului 341.03 . crt.

pe baza încasărilor efectuate sau a virărilor direct în cont.04 013. 5.Fonduri pentru sănătate .04 141.713 Nr. crt.500 dializă factura 23456 TOTAL Emitent. 417 Plata se face în limita încasărilor efectuate. astfel: NOTA DE CONTABILITATE NR. 1.01 Suma 2. 7. 2.000 b) Pentru fondul 314.04 013. 3.01 341.04 . 4.70 8. achiziţionându-se medicamente. 4.M.M.04 410 234 600.8 1.8 87. reactivi şi sticlărie de laborator.40 TOTAL Emitent.707 25. dispensar Plăţi articolul Înregistrat în fişa Debit Credit Simbol cont Debitoare Creditoare % 141.324 15. Plată medicamente 234 1.01 141.venituri proprii Alimentarea lui se face în contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul 3006044701339. Verificat.04 141.01 013.M. 1. materiale sanitare. Plăţi medicamente 3. Explicaţii crt. Virat chirie Samirex Înregistrat în fişa Debit Credit Simbol cont Debitoare Creditoare 13. 2.04 341. Verificat. astfel NOTĂ DE CONTABILITATE NR.reactivi Plăţi medicamente factura 239 68 .672 2. Explicaţii Încasat chirie Baby Lux Depus T. 714 Nr.01 341. Plăţi T.3. Încasat taxa de spitalizare Depus T.04 Suma 120 120 87.

crt. lunar. c) Fondul Asigurărilor de Sănătate Verificat. Maria”. Ca ordonator principal de credite Ministerul Sănătăţii. SIDA. sanitare achitate din fondurile respective. fonduri pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare pentru următoarele programe de sănătate: dializă.000 80.000 Cheltuielile la toate fondurile se fac în funcţie de consumul de medicamente şi materiale  cota de 2% datorată de persoanele juridice şi fizice care utilizează personal salariat. spre exemplu Spitalul de Copii ”Sf.000 70. 69 . 180. Plata se face în limita deschiderilor pentru medicamente şi materiale sanitare. Disponibilităţile din fondul special pentru sănătate sunt evidenţiate în contabilitate în creditul contului 341. 4. deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu contul nr.  contribuţia diferenţiată în funcţie de veniturile realizate de persoanele fizice care nu sunt cuprinse într-un sistem de asigurări sociale.01 234 Suma 15.000 Înregistrat în fişa Debit Credit Simbol cont Debitoare Creditoare 179 379 % 179 600.403 Contul 379 . 1. alimentarea lui făcându-se prin ordin de plată emis de Casa de Asigurări de Sănătate. 2. Explicaţii Alimentare cont Plăţi T. 29.03 . astfel: Fondul special pentru sănătate se constituie din următoarele surse: Verificat. ţigări şi băuturi alcoolice. 30154701339.M.Disponibil fond special sănătate pe baza dispoziţiei de plată emisă de Direcţia Sanitară Iaşi prin Banca Naţională Română către beneficiar Spitalul de Copii ”Sf.TOTAL Emitent. 3. astfel: NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 715 Nr. Maria” Iaşi. protecţia copilului şi vârstnicului. în funcţie de fondurile constituite.  cota de 10% din valoarea încasărilor realizate de persoanele juridice din acţiuni publicitare la produsele din tutun. Plăţi medicamente Plăţi furnizori medicamente TOTAL Emitent.000 15. Acest fond se gestionează de către Ministerul Sănătăţii. alocă ordonatorilor secundari.Fond asigurări de sănătate.

după ce este vizat de bancă. electrică. Foaia de vărsământ se întocmeşte în trei exemplare şi se ataşează înpreună cu registrul de casă şi extras. apă.1 Regim special Data 22 mai 2009 70 . chitanţierele sunt numerotate şi înseriate de Ministerul Finanţelor şi R.  încasarea contravalorii spitalizării la copii accidentaţi din vina unei persoane. Primul exemplar din foaia de vărsământ se ataşează la registrul de casă. la Trezorieria Municipiului Iaşi unde funcţionează conturile bancare ale instituţiei. MINISTERUL FINANTELOR TREZORERIA IASI Seria T. iar al treilea se ataşează la extrasul de cont. Primul exemplar (originalul) se eliberează plătitorului. ele trebuie să aibă obligatoriu şi ştampila unităţii care le foloseşte. Banii. iar al doilea exemplar rămâne la cotor pentru verificarea predării banilor cu borderou de la diverşi încasatori la caseria centrală.  încasarea contravalorii bonurilor de masă pentru cantină.  încasarea contravalorii serviciilor prestate prin furnizarea de energie calorică. 831/1997. Conform H. În foaia de vărsământ se înscrie suma. apă. Înregisrarea documentelor de încasare şi a documentelor de plăţi se face zilnic în registrul de casă. III. după monetar.  încasarea contravalorii chiriilor pentru spaţiile închiriate conform contractelor. astfel încasaţi.Cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială.”Imprimeria Naţională”. se depun în 24 ore pe foaie de vărsămînt. Prezentăm un exemplu de foaie de vărsământ.A.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE Unităţile bugetare efectuează încasări în conformitate cu legislaţia în vigoare şi privesc:  încasarea contravalorii taxelor de spitalizare. pentru secţia de dializă. nr. Încasarea prestărilor de servicii enumerate mai sus se face pe bază de chitanţă întocmită în două exemplare. Majoritatea acestor încasări formează veniturile proprii extrabugetare care sunt utilizate conform legii bugetare de stat anuală. ca justificare pentru suma plătită. în funcţie de natura încasărilor.03 . pentru protecţia copilului sunt evidenţiate în debitul contului 441.5. iar o altă parte a sumelor încasate compensează plăţile efectuate către furnizorii de energie.G. care se depune la bancă şi care este identică cu cea din registrul de casă.S. căldură.Cheltuielile pentru medicamente şi materiale sanitare efectuate pentru copiii bolnavi de SIDA.

. la care se ataşează extrasul bancar din ziua respectivă şi bineînţeles.. 2047561 S-a primit de la Chelariu Elena ..5. 86 PLĂTI Simbol corespondent cont anexă Sold ziua precedentă taxă spitalizare Depus TM 2047561 TOTAL 1350 1350 1350 1350 CASIER.......... primul exemplar (originalul) rămâne la registru. casa 013.......... cu actele anexe. iar casierul semnează registrul pentru exactitate..PAD Registru de casă Nr Crt Nr. pentru Spitalul Clinic “Sf.. EXPLICAŢIA ÎNCASĂRI DATA Zi Luna An 22 05 09 Contul Nr... cod fiscal 4701339 suma de lei(în cifre) 186..... după ce a fost vizat de bancă....01 poz.... UNITATEA Spitalul Clinic de Copii”Sf.......... Ridicarea banilor din cont se face cu carnet CEC şi se întocmeşte pentru următoarele tipuri de plăţi: concediu de odihnă.(în litere) o sută optzeci şi şase ron si cinci bani... al doilea..FOAIE DE VĂRSĂMÂNT NR.... Prezentăm în continuare un exemplu de registru de casă... CEC pentru ridicarea de numerar se 71 ........ casierul totalizează sumele încasate după care acestea sunt înregistrate în registrul de casă........act casă 1403271 Nr..... merge la sericiul financiar..Maria” OP. foaia de vărsământ.. procurări de materiale..... deplasări. Maria” reprezentând: La sfârşitul zilei operative. REPORT PAGINA TOTAL COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL... Registrul de casă se întocmeşte în două exemplare...

 contractelor de sponsorizare sau altor donaţii în lei. cel roşu la banca beneficiarului. casierul sau persoana împuternicită. diversă. ridică banii de la bancă.Maria” funcţionează cu următoarele conturi deschise la Trezoreria Municipiului Iaşi:  contul 235801024701339 pentru plata salariilor şi a viramentelor legale cu sursa de contul 235801204701339 pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare cu sursa contul 30154701339 . Foaia de CEC este un act cu regim special. un exemplar rămâne la casier iar celălalt la 72 .  conturile din care se ridică banii cu sumele în cifre şi litere. Natura plăţilor este. înseriat.  de finanţare asigurată de la bugetul republican. Un exemplar.  semnăturile celor autorizaţi să fie ordonatorii creditelor din conturile respective (contabilul şef şi directorul instituţiei).  suma totală în cifre şi litere.  cu sursa de finanţare asigurată de Fondul de la Casa de Asigurări de Sănătate. Plăţile între unităţi. obiectelor. Pentru acordarea avansului de serviciul contabilitate. se face cu ordin de plată întocmit pe documente tipizate. rămâne la banca plătitoare.  instituţia căreia aparţine cecul. de asemenea. partea de lângă cotor rămânând la cotor. Pe fila de CEC sunt înscrise:  numele persoanei care ridică banii. efectuându-se în bani cheş: avansurile. Plăţile cu ordin de plată se fac în funcţie de natura plăţii din conturi deschise.întocmeşte într-un singur exemplar care se rupe în două.  se fac plăţile în conformitate cu dispoziţiile legii bugetare a sănătăţii.  semnătura celui care ridică banii. pe baza ei.  data emiterii. cel galben. La această dată Spitalul Clinic de Copii “Sf. iar cea din exterior. pentru procurarea materialelor. drepturile salariale.surse speciale pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare contul 3006044701339 de venituri proprii care acumulează veniturile legale şi de unde contul 50074701339 de sponsorizări în care sunt cumulate şi se fac plăţi conform finanţare asigurată de la bugetul republican. iar cel verde se întoarce împreună cu extrasul la unitatea plătitoare. pe surse de finanţare. deplasări şi avansului pentru procurări de materiale se întocmesc documente specifice în două exemplare. procurarea materialelor. deplasările.

în categoria mijloacelor fixe se includ obiectele similare sau complexuri de obiecte. respectiv Primăria Municipiului Iaşi. indiferent de valoare şi de durată.6. a căror structură este diferită în funcţie de natura activităţii pe care o desfăşoară.  sculele. bălţile şi iazurile.1. ci obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată. care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au o valoare de inventar de cel puţin 500. fond special 2%. şi anume: 73 . procurate în scopul înlocuirii celor uzate sau pentru unele modernizări. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE III. bugetare. aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe. De asemenea nu se încadrează în categoria mijloacelor fixe pădurile şi terenurile precum şi lacurile. astfel:  echipamentul de lucru şi de protecţie. contul 245802204701339 privind plăţile pentru plata cheltuielilor materiale (mai puţin Viramentele în conturile de la bugetul republican şi local se fac în baza dispoziţiilor medicamentele şi materialele sanitare) cu sursa de finanţare bugetul local. III. instrumentele şi dispozitivele speciale folosite în ateliere şi secţii.  îmbrăcămintea specială şi accesoriile de pat. Instituţiile bugetare pot să intre în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi. Prezentăm mai jos dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor bugetare completată şi emisă de Direcţia Sanitară Iaşi.6. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. nu sunt considerate mijloace fixe.000 lei şi o durată normată de serviciu mai mare de un an.restituire.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE FIXE Instituţiile bugetare folosesc un număr însemnat de mijloace fixe. Fondul de la Casa de Asigurări de Sănătate sunt virate prin dispoziţie de plată însoţită de extras. Sunt cazuri când o operaţie incorectă se poate corecta prin Dispoziţie Bugetară de retragere. Alte obiecte cum sunt motoarele. Unele bunuri. sunt considerate materiale chiar dacă îndeplinesc condiţiile cerute mijloacelor fixe. pe când cele de la sponsorizare.

Dacă utilajele şi instalaţiile se montează şi se supun la probe tehnologice. prin luarea cu chirie. prin dare cu chirie. Primirea mijloacelor fixe. Aceste documente stau şi la baza înregistrării mijloacelor fixe în evidenţa instituţiilor bugetare. Închirierea mijloacelor fixe se face pe termen limitat. când au loc mutări de obiecte de la un loc de păstrare sau de folosinţă la altul. prin casare. Intrările de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative. intrate prin achiziţie. după a cărui expirare ele se restituie unităţii închiriatoare. Transferurile de mijloace fixe de la o unitate la alta sunt consemnate în documentul bon de mişcare a mijloacelor fixe. atunci se întocmeşte un proces verbal de punere în funcţiune. mobilierul. rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele proprii ale instituţiei bugetare. Ieşirea mijloacelor fixe din folosinţa instituţiilor bugetare se realizează. care se încheie cu această ocazie între cele două unităţi în cauză. În cazul utilajelor care trebuiesc montate fără probe tehnologice şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter administrativ şi social-cultural se întocmeşte un proces verbal de recepţie preliminar. prin pierdere sau distrugere. constatarea transmiterii efective a obiectului se face pe baza contractului sau a procesului verbal. În cazul intrării mijloacelor fixe prin închiriere. care nu trebuie supuse unor probe tehnologice şi nici montate.• • • • prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei. cum sunt utilajele. se consemnează într-un proces verbal de transformare. prin construcţii şi achiziţii pe calea investiţiilor. se întocmeşte un proces verbal de recepţie la magazie. care diferă în funcţie de calea prin care ele au virat. Tot acest formular se utilizează şi pentru oglindirea mişcării mijloacelor fixe în cadrul unităţii. de către o comisie formată din: magazionier. Ele rămân 74 . prin transfer de la instituţia superioară sau de la alte unităţi.de regulă pe următoarele căi: ● ● ● ● prin transfer la alte unităţi. Pentru mijloacele fixe independente. Transferul de mijloace fixe se produce de obicei când instituţia bugetară dispune de anumite obiecte care prisosesc sau nu mai corespund obiectului activităţii ei. Aprobarea transferului se dă pentru fiecare caz în parte de către organul de competenţă stabilit de lege. mijloacele de transport auto. un reprezentant al serviciului financiar-contabil şi unul al serviciului tehnic.

pe măsură ce se efectuează. cauzele degradării. durata de serviciu. după ce stabileşte cauzele şi eventualii vinovaţi pentru degradarea mijloacelor fixe. valoarea de inventar.  autorizaţia de dărîmare sau de desfiinţare a construcţiilor şi instalaţiilor. În acest scop. în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. La propunerea de casare se mai anexează şi alte documente:  devizele privind reparaţiile capitale necesare la mijloacele fixe respective. mijloacele fixe se scot din funcţiune prin casare. fiecare mijloc fix se înscrie 75 . sunt consemnate. În etapa următoare.înscrise în inventarul unităţii care le-a dat cu chirie. provenienţa. de către gestionari sau administratori. care îşi dă avizul asupra casării după ce verifică la faţa locului. Operaţiunile ocazionate de casarea mijloacelor fixe. executarea casării propriu-zise. După ce au ajuns la limita duratei lor de funcţionare. Propunerea casării se face în scris de către comisia de inventariere. ori de către alţi lucrători însărcinaţi în acest scop şi trebuie să cuprindă o serie de date privind mijlocul fix propus spre casare cum sunt: • • • • • • • numărul de inventar. în procesul verbal de casare al mijloacelor fixe. propunerile de casare sunt analizate de către comisia de casare din cadrul instituţiei. Tot acest document se foloseşte şi pentru înregistrarea ieşirii mijloacelor fixe casate în evidenţa contabilă şi operativă. starea mijlocului fix. deoarece aceasta cedează numai temporar folosinţa lor. denumirea mijlocului fix. după intrarea în instituţie. exactitatea datelor înscrise în documentele respective şi starea obiectelor propuse pentru casare. sau de casare a mijloacelor materiale.  situaţia materialelor şi pieselor care nu se mai pot procura. începând cu constatarea îndeplinirii condiţiilor de casare şi încheind cu modul în care s-au lichidat materialele rezultate din casare. în prezenţa fiecărui gestionar. Operaţia de casare se desfăşoară în mai multe etape succesive şi anume:    propunerea casării.  procesul verbal de constatare a avariei produse prin accident sau incendiu. constatarea necesităţii şi aprobarea casării. Toate mijloacele fixe care se află în folosinţă permanentă a unei instituţii bugetare trebuie să figureze în inventarul acesteia.

vată.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA STOCURILOR În gestiunea instituţiilor bugetare. atele. rezultate din activitatea proprie a instituţiei. materiale de pansare. În gestiunea instituţiei bugetare. seringi de unică folosinţă. ghips utilizat în ortopedie. rezultate din plusuri constatate la inventariere.02 . El nu se mai atribuie altui mijloc fix dacă obiectul care l-a purtat iniţial este scos din inventar prin transfer. rezultate din prelucrare. tifon. casare. filme radiologice. pungi de recoltare. ace pentru seringi.în registrul numerelor de inventar şi i se atribuie un număr de inventar aplicat şi pe obiectul respectiv. rezultate din casarea mijloacelor fixe. costul ambalajelor. Maria”. 76 . prin transfer de la alte unităţi. materiale stomatologice. moment în care se întocmeşte un nou registru al numerelor de inventar. materialele sunt grupate pe articole bugetare astfel:  materiale sanitare. valorile materiale pot intra pe mai multe căi: ● ● ● ● ● ● prin achiziţionare de la furnizori. alcool. Spitalul Clinic de Copii “Sf. sânge. rămânînd liber până la renumerotarea mijloacelor fixe.în care sunt cuprinse:               produse tehnico-medicale consumabile.6. leucoplast.2. III. pansamente sterile. plante medicinale utilizate în tratamentul de balneofizioterapie. Numărul de inventar rămâne acelaşi pentru un mijloc fix până la ieşirea lui definitivă din instituţie. oxigen medicinal. articolul 23. truse sanitare.

piese de schimb.  materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţilor.  igiena bolnavului. Comanda se întocmeşte în trei exemplare: primul exemplar rămâne la cotor. articolul 24.  materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor. materiale pentru laborator (reactivi. în care se includ:  materiale pentru curăţenie specifice sectorului sanitar (spălat pardosele.  materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional. anvelope şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport.  cheltuieli pentru întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport. şef serviciu administrativ pentru celelalte materiale. vesele. iar al treilea se ataşează la factură. perfuzoare.06. sticlărie de laborator. în care sunt incluse:  costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie. sticlărie).  materiale igienico sanitare pentru personal. care la rândul său merge spre aprobare la contabilul şef şi director. articolul 24. pereţi placaţi.  alte materiale şi prestări de servicii. Necesarul de materiale din spital este întocmit de către asistentul şef pentru materiale sanitare. ferestre). articolul 25. În urma rezultatului aprobării se completează comanda care trebuie să aibă aprobarea contabilului şef şi directorului. farmacistul şef pentru medicamente. grupuri sanitare. combustibilului. al doilea la societatea de la care se face aprovizionarea. 77 . obiectelor de inventar care se efectuează cu alte mijloace de transport decât cele proprii.07. utilaje. mobilier.  materiale pentru curăţenie. alimentelor. băi. materiale pentru dezinsecţie şi deparazitare.  plata diferitelor prestări de servicii efectuate prin alte unităţi. medicamentelor.  cheltuieli cu transportul materialelor. uşi. instrumentar.  materiale pentru spălatul lenjeriei şi echipamentului sanitar. asistentul dietetician pentru alimente. se includ:  costul carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule. Acest necesar îl prezintă serviciului aprovizionare.

Şeful compartimentului. pentru obiecte de inventar şi alte materiale şeful serviciului tehnic. Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent. înainte de a fi vizate de această comisie. rezultate din activitatea instituţiei. de curăţenie. completează necesarul de materiale pe bonul de consum (în funcţie de materialele existente în magazie) după care merge spre aprobare la contabilul şef şi apoi pentru a ridica materialele din magazie. Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor însoţitoare.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE. primirea se face pe baza procesului verbal respectiv de casare şi declasare. iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de către o comisie formată dintr-un reprezentat al serviciului contabilitate. din casarea ori declasarea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a materialelor. care apoi se anexează la factura privind întreaga cantitate de materiale livrate. secţiei sau clinicii respective. se întocmeşte o notă de recepţie şi constatare de diferenţe. confirmarea primirii se face pe baza documentelor de intrare – recepţie întocmite pentru fiecare tranşă în parte. avizelor de expediţie. ori prelucrării în cadrul unităţii se face pe baza bonului de consum după cum se eliberează separat pentru materiale sanitare. care diferă în funcţie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. farmacistul pentru medicamente. MATERIALE SANITARE. restituite magaziei. 78 . Apoi se aduce la cunoştinţă contabilului şef şi furnizorului de la care s-au adus materialele respective pentru a se soluţiona problema. gestionarul şi asistentul şef pentru materiale sanitare. iar pentru alimente asistentul dietetician. precum şi cele ridicate în plus sau nefolosite. se primesc pe baza documentului bon de predare. trebuie să fie vizată de către contabilul şef. Această notă o întocmeşte gestionarul în prezenţa comisiei care o şi semnează. Maria” a încheiat convenţii la începutul anului. documentele de intrare a materialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil. Factura şi avizul. În acelaşi timp materialele constatate în plus la inventariere sunt înregistrate pe baza procesului verbal întocmit cu această ocazie. materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la societăţile cu care Spitalul Clinic de Copii ”Sf.3.6. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe. Astfel. destinate lucrărilor de investiţii şi de reparaţii. transfer.III. În cazul când valorile materiale sunt primite în tranşe. Materialele primite de la alte unităţi. obiecte de inventar. OBIECTE DE INVENTAR Aprovizionarea cu medicamente. mijloace fixe. Dacă la primirea materialelor se constată nepotriviri cantitative şi calitative faţă de datele înscrise în documentele însoţitoare sau există dubii cu privire la integritatea acestora. restituire. materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor. După ce au fost înregistrate în evidenţa operativă a magaziei.

întocmit în trei exemplare şi opreşte primele două exemplare. asistenta dieteticiană stabileşte meniurile calorice în limita alocaţiei valorice de hrană pentru fiecare regim şi boală în parte cu suplimentele respective la anumite boli cum ar fi sida şi oncologia. pe baza documentelor respective. Foile de parcurs se întocmesc zilnic într-un exemplar pentru fiecare maşină în parte. calităţi. Ele au un regim special. primul exemplar ajunge la serviciul contabilitate pentru a se scădea cu medicamentele respective. şefa bucătăriei care le primeşte. cantitativ. (anexat un model de bon de consum).Magazionierul eliberează materialele menţionate în bonul de consum. sortimente. În fişele de magazie sunt înregistrate zilnic. numărul maşinii pe care o conduce. al doilea rămâne la farmacie. Condica înainte de a fi utilizată se şnuruieşte şi avizează la serviciul contabilitate de unde i se dă şi număr de înregistrare. îl predă serviciului contabilitate. intrările şi ieşirile de materiale. data. Alimentele din magazie sunt eliberate pe baza listei de alimente. Evidenţa operativă a intrărilor şi ieşirilor de materiale se organizează la locurile de depozitare de către gestionari. alimente. Înainte de a fi întocmită lista cu alimente. preţuri cu ajutorul fişei de magazie. Consumul de combustibil pentru instalaţiile de încălzit. iar al doilea se păstrează la magazie pentru justificarea eliberării materialelor. unitatea căreia îi aparţine maşina. iar pe foaie este notat numele şi prenumele şoferului. se stabileşte astfel: norma de consum pe oră a maşinii respective înmulţit cu numărul de ore de funcţionare pe lună este egal cu consumul lunar al maşinii respective. În funcţie de meniurile stabilite se întocmeşte lista de alimente cu necesarul de alimente pentru prepararea meniurilor. de cel care o întocmeşte şi care face parte din contabilitate şi de contabilul şef. pe feluri de materiale. iar al treilea la cotor. Medicamentele din farmacie se ridică de către asistenta şefă a secţiei respective după ce a fost vizată de către medicul şef al secţiei. întocmită în două exemplare (originalul rămâne la compartimentul financiat contabil iar al doilea exemplar la magazie) şi care este semnată de: magazionierul care predă alimentele. Aceste fişe se grupează pe conturi de materiale iar în cadrul acestora pe subgrupe în ordine 79 . Alimentele necesare preparării hranei la bucătărie sunt eliberate pe baza listei zilnice de alimente. asistenta dieteticiană. Medicamentele au depozit separat. Primul exemplar. Consumul de carburant pentru autovehicule şi salvările ce deservesc spitalul se stabileşte lunar pentru fiecare maşină în parte astfel: consumul de combustibil la o 100 km parcurşi după cartea tehnică a maşinii respective în oraş sau în afara oraşului înmulţit cu numărul de km care rezultă din foile de parcurs în oraş sau în afara oraşului. gătit. stabilindu-se soldul scriptic după fiecare înregistrare. ele se eliberează pe baza condicii de prescripţii medicale care se întocmeşte de către medicul secţiei în trei exemplare. originalul.

02. articolul 26.Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată -obiecte de inventar cu caracter funcţional. întocmirea documentelor de intrare şi de ieşire care sunt aceleaşi ca şi pentru celelalte valori materiale.echipament ce se acordă celor internaţi în unităţile sanitare (pijamale. sau de uz administrativ gospodăresc. 80 .01. de mică valoare sau de scurtă durată. . . Materialele primite în custodie sau în prelucrare se înregistrează în fişe de magazie deschise separat.03. . articolul 26. Evidenţa obiectelor de inventar are sarcina să asigure reflectarea cantitativă şi valorică a   obiectelor aflate în magazie şi a celor predate în serviciu precum şi oglindirea acestora pe fiecare loc de folosinţă în parte. finanţarea. are în vedere caracteristicile acestora. ci într-un timp mai îndelungat. Documentele referitoare la eliberarea materialelor se predau zilnic la compartimentul financiar contabil.  articolul 10. până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă.procurarea şi confecţionarea de lenjerie şi accesorii de pat. Organizarea evidenţei obiectelor de inventar. în limita valorică individuală stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an. ceea ce le apropie de mijloacele fixe. Se deosebesc de restul materialelor prin aceea că nu se consumă complet în momentul folosirii lor. – Echipament .4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII Documentele care privesc evidenţa salariilor Structura salariilor în instituţiile bugetare se grupează pe articole astfel: 1. Ele se aseamănă cu materialele în ceea ce priveşte procurarea.alfabetică.01.Lenjerie şi accesorii de pat . papuci) precum şi copiilor din creşe şi leagăne. halate. De asemenea se cuprind şi salariile de bază acordate persoanelor încadrate temporar pe posturi vacante sau pe posturi ale personalului aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor.6. III.Salarii de bază .Cheltuieli cu salariile. indiferent de costul lor. Obiectele de inventar fac parte din articolul bugetar 26 cu trei alineate:  articolul 26. articolul 10 . inclusiv treptele sau gradaţiile cuvenite acestora potrivit statului de funcţiune.

potrivit legii.Sporuri pentru condiţii de muncă ● sporuri pentru condiţii periculoase. când se întocmesc statele de plată. . .05.Deplasări.07.Contribuţia pentru asigurările de sănătate. articolul 11 .se cuprind premii ce se achită din cota de 2% constituită lunar asupra fondului de salarii. pentru activitatea ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau condiţii deosebite de muncă. transferări. articolul 10.      Necesarul de personal al instituţiilor bugetare se stabileşte prin statele de funcţii aprobate de organele competente. legal întocmit.Spor de vechime.04. Fiecare lucrător trebuie să lucreze efectiv la locul de muncă unde este încadrat şi să execute lucrările prevăzute pentru postul pentru care este retribuit. Drepturile se achită bilunar în cote egale de circa 1/2 din retribuţia netă.   articolul 10.Alte drepturi salariale . detaşări. . lichidare. .    articolul 10.Contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj. .Salarii plătite cu ora. . verificat şi semnat sub semnătură 81 . articolul 10. articolul 12 .06. articolul 10.Indemnizaţii de conducere. ● rural. ● ● sporuri ce se acordă nevăzătorilor. plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă din unitate se efectuează pe baza statului de plată. Plata salariilor la avans.Salarii de merit.Contribuţia de asigurări sociale de stat. articolul 13 . . alte sporuri legate de condiţii şi specificul de sporuri pentru salariaţii care lucrează în mediul activitate al personalului. articolul 14 .08.Fond de premii . articolul 10.drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii medicale şi pentru care. o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de salarii.02. plăţi pentru ore suplimentare. articolul 10. Calculul definitiv al retribuţiei cuvenite se face la sfârşit de lună.03.

În statele de plată intră şi listele de avans. Avansul se ridică de la bancă pe baza cecului. chirii. dispoziţiile de plată pentru virarea tuturor obligaţiilor sunt prezentate de către serviciul plan la serviciul financiar-contabil şi în urma verificării sunt semnate de către şeful contabil şi directorul instituţiei. se reţine din drepturile cuvenite personalului şi se varsă într-un cont separat de disponibil pentru pensia suplimentară. Contribuţia de asigurări sociale reprezintă o cheltuială distinctă pentru instituţie şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a unei cote procentuale stabilite de lege. stat de funcţii. Statul de plată numărul doi rămâne la biroul de retribuire a muncii unde s-a întocmit pe baza pontajelor. Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituţiei cu ocazia calculării şi vărsării contribuţiei de asigurări sociale şi a reţinerii şi vărsării contribuţiei personalului pentru pensia suplimentară. ci suma netă rămasă după deducerea ajutoarelor de asigurări sociale achitată în luna respectivă. în acelaşi timp. şeful contabil. La această notă serviciul contabilitate face o situaţie cu defalcarea salariilor pe articole bugetare şi secţii. Totodată. Pe baza statelor de plată se face plata retribuţiei şi se înregistrează operaţiile respective în evidenţă. documentele care fac dovada retribuţiei realizate şi timpului servit de o anumită persoană într-o instituţie. popriri. servicii. Serviciul plan întocmeşte listele de avans şi un centralizator general la aceste liste. În contul bugetului asigurărilor sociale nu se varsă contribuţia brută. cu ridicarea chenzinei a doua. Ea se varsă prin dispoziţie de plată. pentru contul de execuţie. calculată. Contribuţia pentru pensia suplimentară se calculează tot asupra retribuţiei brute. Organigrama reprezintă structura organizatorică a unităţii bugetare. concomitent cu ridicarea de la bancă a sumei necesare pentru plata chenzinei a doua. Statele de plată se întocmesc în baza condicii de prezenţă şi a foii de pontaj care sunt întocmite de fiecare şef de secţie în parte. secţii. se virează prin ordin de plată şi celelalte obligaţii: impozit. stat de personal. Semnătura de primire a banilor se depune pe primul exemplar a statului de plată manipulat de casierul plătitor şi depus ulterior la serviciul contabilitate. Ele reprezintă. aşa cum s-a arătat. care se acordă în a doua jumătate a lunii. şomaj. 82 . prin aceasta definindu-se relaţiile de subordonare şi colaborare între compartimente. Pe baza statelor de plată şi a centalizatorului. sindicat. Necesarul de personal într-o unitate bugetară se stabileşte în funcţie de organigramă.cu prezentarea actului de identitate. întocmeşte nota de contabilitate privind salariile. rate. reprezentată grafic. din statele de salarii. Toate documentele întocmite în legătură cu salariile şi anume: statele de plată cu centralizatorul anexat în faţă.

plata orelor de noapte. Ocuparea oricărui post vacant se face prin concurs. competenţa pentru fiecare post în parte. alte reţineri şi popriri recunoscute de salariaţi rezultând restul de plată pe care fiecare persoană. gărzi. contribuţia de 1% pentru ajutor şomaj. Pontajul se centralizează de două ori pe lună la compartimentul de retribuire a muncii în vederea acordării drepturilor salariale la data de avans (pentru prima jumătate a lunii) şi lichidare (pentru a doua jumătate a lunii). a orelor lucrate sâmbăta şi duminica. La fiecare loc de muncă se întocmesc grafice de lucru având în vedere specificul activităţii medicale care se desfăşoară non stop. Salariul se primeşte în numerar în urma semnăturii pe statul de plată. 5% pentru fondul de sănătate. duce la elaborarea statului de personal. Legea retribuirii în unităţile bugetare stabileşte pentru fiecare post din statul de funcţii.stat de plată care cumulează toate drepturile 83 . Pontajul este documentul de bază în stabilirea drepturilor salariale brute centralizate în statul de plată. Pe baza graficelor de lucru unde sunt prevăzute orele de noapte. cu respectarea legilor privind încadrarea personalului în unităţile bugetare. În statul de personal se regăseşte întregul colectiv care îşi desfăşoară activitatea la un moment dat într-o unitate bugetară. vechime. precum şi posturile rămase vacante din diverse motive sau prin modificarea normării. indemnizaţiile de conducere. se face în ziua de 6 a lunii următoare prin întocmirea documentului Centralizator . Statul de plată care are la bază. El se întocmeşte zilnic de persoana desemnată în acest scop şi este vizat de conducătorul locului de muncă şi de conducătorul unităţii. retribuţia tarifară de încadrare. zilnic se complectează pontajul ce stă la baza acordării retribuţiei legale. Închiderea lunii. privind retribuirea personalului angajat. a sărbătorilor legale precum şi a orelor suplimentare. Nominalizarea persoanelor pe profesii. avansul acordat. aşa cum am spus. pontajul cu specificarea tipurilor de ore lucrate (cele 172 de ore legale plus ore suplimentare) cumulează în retribuţia brută toate drepturile legale pentru o lună calendaristică.Statul de funcţii stabilit pentru buna funcţionare a activităţii medicale şi administrative are la bază normarea pe locurile din organigramă. 3% pentru pensia suplimentară. studii. sporurile de orice fel. plata cu ora. Din retribuţia brută se reţin:       impozitul legal.

concediilor de odihnă. se întocmeşte fila de CEC pentru ridicarea din contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi.  cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând:  consumuri de materiale. Solicitările lunare de credite se întocmesc pe baza retribuţiilor din statul de funcţii şi cu evaluarea celorlalte drepturi legale.  plăţile pentru servicii prestate şi lucrări executate. a drepturilor în numerar. de asemenea.salariale dintr-o lună calendaristică. III.  retribuţia personalului. la serviciul plan Fişe Individuale cu drepturile salariale lunare. solicitările de credite. Cheltuielile bugetare efective Clasificarea cheltuielilor efective În evidenţa cheltuielilor efective sunt înregistrate:  consumul de muncă trecută şi vie. precum şi a cotelor legale calculate asupra retribuţiilor brute. 5% contribuţia pentru asigurările de sănătate. Viramentele asupra fondului brut de retribuire sunt:    5% pentru constituirea fondului de şomaj.  medicamente.  alimente. 25% până la 30% contribuţia pentru CAS . 84 . se întocmesc ordine de plată semnate de director şi contabilul şef şi. fişe care stau la baza stabilirii drepturilor. pe baza căruia se fac înregistrările contabile.  preţul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată. acordarea premiilor anuale. viramentele prevăzute de lege. Pe baza statelor de plată se întocmesc. Pentru efectuarea viramentelor mai sus amintite.7.  combustibil.

 al unor mijloace fixe, procurate în executarea acţiunilor aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli. În acelaşi timp, valoarea mijloacelor fixe consumată prin utilizarea acestora nu se înregistrează nici sub formă de uzură nici sub formă de amortizare, de unde rezultă că aceste cheltuieli nu cuprind acest consum important de muncă trecută. Aşadar, indicatorul cheltuieli efective nu reflectă exact volumul total al cheltuielilor reale realizate de instituţiile bugetare, fiind sporit ”a priori” cu preţul obiectelor achiziţionate şi lipsit de cheltuielile determinate de consumul mjloacelor fixe. Din această cauză cheltuielile înregistrate de instituţiile bugetare care nu exprimă integral efortul pe care îl face societatea pentru întreţinerea indicatorului de plan, pat de spital. Indicaţiile lărgirii continue a bazei materiale de care dispun instituţiile bugetare, volumul mijloacelor fixe folosite sporeşte mereu şi, drept urmare, de la an la an creşte şi partea din valoare care se consumă prin utilizarea acestora. Cu cât gradul de înzestrare a unei instituţii este mai mare cu atât mai mari sunt cheltuielile reprezentând consumul de mijloace fixe. Ori fără comensurarea şi înregistrarea acestor cheltuieli nu se poate aprecia corect eficienţa utilizării fondurilor, care, în general, trebuie să fie mai ridicată tocmai la instituţiile care dispun de un nivel tehnic superior. Evidenţa cheltuielilor bugetare efective Operaţiile de natura celor arătate, care constituie cheltuieli efective, sunt înregistrate în evidenţa instituţiilor bugetare în debitul contului Cheltuieli bugetare, prin creditul conturilor care indică provenienţa cheltuielilor. Tot în debitul acestui cont şi în creditul contului respectiv de materiale se înregistrează, în roşu, planurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii precum şi materialele nefolosite şi restituite la magazie. În creditul contului de cheltuieli se înregistrează, în timpul anului, sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de terţi, reprezentând cheltuieli nelegale şi neeconomicoase efectuate în anul bugetar curent. Tot în credit se înscrie la sfârşitul anului, în vederea încheierii contului, totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului. Cu ocazia închiderii contului la sfârşitul anului, contul de mai sus îşi transferă soldul în debitul contului - Finanţarea bugetară privind anul curent, n evidenţa instituţiilor republicane şi în a ordonatorilor principali de credite finanţate din bugetele locale şi în debitul contului - Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea bugetară, în evidenţa instituţiilor locale, având conducători ordonatori terţiari de credite. Corespondenţa contului de cheltuieli se poate urmări cu ajutorul exemplelor prezentate în continuare. 85

 Plăţi făcute din contul de disponibil, care prin natura lor sunt cheltuieli efective: plata
telefonului, a consumului de curent electric, de apă.

 Retribuţiile, premiile şi alte drepturi cuvenite personalului pe baza statelor de plată.
Cheltuieli bugetare = Decontări cu personalul

 Contribuţia de asigurări sociale, calculată asupra retribuţiei personalului.
Cheltuieli bugetare = Decontări privind asigurările sociale

 Preţul de facturare al mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar de mică valoare sau de
scurtă durată livrate de furnizori şi al serviciilor prestate şi lucrărilor executate de aceştia. Cheltuieli bugetare = Furnizori

 Valoarea materialelor consumate şi casate şi a pierderilor rezultate din declasarea sau din
scăzămintele în limita normelor legale. Cheltuieli bugetare = Materiale

 Sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de la terţi, reprezentând
cheltuieli nelegale şi neeconomicoase efectuate în anul bugetar curent Debitori = Cheltuieli bugetare

 Totalul cheltuielilor efectuate în timpul anului pentru închiderea contului de cheltuieli, în
evidenţa unui ordonator terţiar de credite finanţat din bugetul Consiliului Popular. Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea bugetară Prin înregistrarea cheltuielilor efective, evidenţa instituţiilor bugetare are posibilitatea să urmărească în ce măsură ele se încadrează în creditele bugetare aprobate. Fişa pentru operaţii bugetare Pentru o mai bună evidenţă, cheltuielile se pot înregistra şi analitic pe fiecare articol şi aliniat în parte. În acest scop se foloseşte fişa pentru operaţii bugetare, care se deschide pentru 86 = Cheltuieli bugetare

fiecare aliniat din cadrul articolelor sau pe fiecare articol de cheltuieli care nu se subdivide în aliniate, precum şi pentru fiecare subcapitol care nu se subdivide în articole. În cuprinsul unei astfel de fişe se înregistrează:    toate creditele bugetare aprobate, plăţile de casă, cheltuielile efective,

prin dezvoltarea în analitic, în modul arătat, a celor trei conturi:  Credite bugetare aprobate,  Finanţarea bugetară privind anul curent sau Cont de disponibil al ordonatorilor de credite, după caz,  Chetuieli bugetare. Folosind datele acestei fişe se poate urmări în mod operativ raportul dintre plăţile de casă şi cheltuielile efective şi dintre acestea şi creditele bugetare aprobate, pe fiecare din subdiviziunile cadrului comun al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor. În cazul cheltuielilor pentru investiţii şi pentru reparaţii capitale care, potrivit normelor în vigoare, se înregistrează cu ajutorul contului de cheltuieli bugetare, în vederea determinării costului efectiv al lucrărilor, concomitent cu evidenţa analitică organizată pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare se mai ţine şi o evidenţă analitică a cheltuielilor bugetare pe lucrări, potrivit devizului aprobat, până la terminarea şi recepţionarea lor.

CAPITOLUL IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA” Iaşi

IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria”
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi perioadă. Înregistrările contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării lor şi sistematic în conturile sintetice şi analitice. Înregistrările

87

 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituţiei. Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor şi surselor economice aflate în administrarea instituţiilor publice.  state pentru salarii.  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor băneşti. vărsăminte la buget.  operaţiuni economice ce se înregisrează în afara bilanţului. pentru investiţii. Se folosesc şi documente specifice activităţii ca:  extras de cont cu anexe.  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituţiei pentru bugetul statului. în conformitate cu forma de înregistrare contabilă practicată.  fonduri cu destinaţie specială.  dispoziţia bugetară. înregistrate în contabilitate sunt:  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe.  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanţărilor şi creditărilor bancare.  cerere pentru deschidere de credite.  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor instituţiei:  fondul mijloacelor fixe.  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor şi obiectelor de inventar.  fondul obiectelor de inventar.  bonuri pentru consum materiale.cronologice şi sistematice se fac pe formulare. 88 .  alte operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării activelor fixe şi circulante de natura stocurilor ca urmare a comasării.  operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontărilor.  alte fonduri. fuzionării sau lichidării patrimoniului.

Subliniem că înregistrarea în fişele şah este precedată de înregistrarea cronologică proprie jurnalului de înregistrare. documentelor cumulative şi notelor contabile li se atribuie un număr de ordine corespunzător datei la care au fost înregistrate.  registrele auxiliare folosite pentru evidenţa analitică.  fişa sintetică şah. documentelor justificative. Jurnalul de înregistrare este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţiunilor economice şi financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora. Înregistrările în fişe se fac în mod cronologic şi sistematic pe baza documentelor justificative. documentelor cumulative sau notelor contabile. după caz. Fişele sintetice şah servesc la evidenţa sintetică a operaţiilor economice şi financiare. Registrele de contabilitate analitică iau forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale.Forma de înregistrare contabilă practicată de instituţia publică este maestru şah. a situaţiilor şi altor formulare specifice folosite în acest scop. întocmit fie pentru debitul. În ceea ce priveşte contabilitatea analitică. 89 . aceasta capătă diverse structuri în raport de metodele folosite pentru evidenţa activelor şi pasivelor. Registrele de contabilitate analitică capătă forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale a fişelor de cont pentru operaţii dierse. Acest total trebuie să corespundă cu totalul rulajelor debitoare şi creditoare ale lunii respective din balanţa conturilor sintetice. cât şi cel creditor al conturilor sintetice. Principalele formulare care se utilizează sunt:  jurnalul de înregistrare. Lunar se totalizează jurnalul de înregistrare obţinîndu-se rulajul lunii fără a se raporta în luna următoare. Pe măsura înregistrării în acest registru. Dacă pentru acelaşi fel de operaţie există mai multe documente justificative acestea se totalizează zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tip document cumulativ. Înregistrările în formularele folosite pentru evidenţa analitică se fac în mod sistematic şi cronologic pe baza documentelor justificative. a fişelor de cont pentru operaţii diverse. Atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic se folosesc aceleaşi modele de fişe. Înainte de a fi înregistrate documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile. documentelor cumulative sau notelor contabile. fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operaţii. Pentru înregistrările care nu au la bază documente cumulative se întocmesc note de contabilitate.  balanţa conturilor. trăsătura de bază fiind cea a dezvoltării pe conturi corespondente atât a rulajului debitor. a situaţiilor şi altor formulare specifice folosite în acest scop.

În cadrul său se stabilesc soldurile şi rulajele cumulate de la începutul anului pentru fiecare cont sintetic în parte. se urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor.  bonul de consum al materialelor şi aparate tehnice de înregistrare. statistica. Evidenţa tehnico-operativ Furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor patrimoniale. Statistica înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă. Evidenţa economică Poate fi: 1. 2. Evidenţa prin contabilitate Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric. 3. 2. Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru cunoaşterea laturii cantitative a activităţii sociale în unităţi şi complexitatea ei precum şi pentru studiul fenomenelor vieţii sociale. evidenţa tehnico-operativă. Fiind una din formele 90 . în expresia lor numerică. Evidenţa statistică Statistica este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete de loc şi de timp. asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice prin documente care sunt acte scrise specifice cum sunt:  condica de prezenţă.Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah. prin contabilitate 1.  consumaţiile cantitative pe locuri de consum. culturale şi politice ale societăţii. 3. Este o formă a evidenţei economice prin care se înregistrează. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor. Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt:  aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori.

 import/export de date.  deschidere şi închidere exerciţiu.  preluare date.  prelucrări după metodologia contabilă.” 91 . precum şi datorită normării accentuate la care este supusă. Aceste trei forme de evidenţă economică constituie un tot unitar.  salvări şi activări de date. din domeniul contabil s-au structurat de obicei pe următoarele domenii:  plan de conturi. Contabilitatea foloseşte mijloace şi procedee de lucru proprii cum sunt:  contul. Activitatea financiar-contabilă reprezintă unul dintre primele domenii în care sistemele informatice au fost aplicate cu succes iar actualmente ponderea aplicaţiilor financiar-contabile în totalul aplicaţiilor informatice este foarte mare. datorită modelului structurat şi coerent de prelucrere a informaţiei. contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate aspectele sale.  sprijinirea controlului.  bilanţul contabil. cât şi de necesitatea asigurării unor prelucrări ierarhizate în care regimurile de prelucrare în timp real şi distribuit sunt preponderente.sistemului unitar al evidenţei. Contabilitatea a fost printre primele domenii de aplicare a sistemelor informatice. Sistemele informatice clasice. generată de multitudinea activităţilor şi subactivităţilor informatizate.  detalieri şi explicitări solduri. o sursă importantă de informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile prestabilite.  editări situaţii. ”Sistemele informatice financiar-contabile sunt caracterizate printr-o structură complexă.  balanţa de verificare.  norme metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor.

C. într-un timp foarte scurt.) au elaborat un proiect de norme contabile informatice regrupate sub numele de E. impactul ei asupra activităţii acestora se va face resimţită în mod decisiv.A. În Franţa. ceea ce. Întreprinderile care vor aplica primele tehnicile de inteligenţă artificială în gestiune vor dobândi un avantaj concurenţial asupra celor care vor rămâne în urmă.N.  să existe posibilitatea obţinerii de situaţii imprimate.D.C.C. Aplicarea tehnicilor de inteligenţă artificială va juca un rol major în remodelarea noţiunilor tradiţionale şi modului de gestiune a întreprinderilor şi luare a deciziilor. conduce la respectarea unor reguli specifice şi pe de altă parte modifică organizarea şi procedurile de control intern. Utilizarea sistemelor informatice modifică prelucrarea şi stocarea informaţiilor.E. Informaţia este preluată la nivelul cel mai de jos şi face obiectul unor prelucrări şi clasări numeroase şi rapide având obiective specifice. Situaţia se datorează atât creşterii complexităţii ansamblurilor industriale şi financiare cât şi tendinţei de descentralizare. ”Chiar dacă inteligenţa artificială nu preocupă încă mulţi manageri.  să existe certitudinea că toate informaţiile necesare obţinerii unui document de sinteză au fost prelucrate.” 92 .S.F.C.C. Ordinul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (O.I.I.) şi Compania Naţională a Comisarilor de Conturi (C. Trebuie respectate câteva condiţii fundamentale în proiectarea şi realizarea sistemelor informatice financiar-contabile:  orice informaţie intrată într-un sistem informatic trebuie să poată fi controlată şi să facă obiectul unei liste imprimate (liste de control). spre exemplu. pe de o parte. în limita prescripţiilor legale. În domeniul utilizării sistemelor informatice în activitatea financiar-contabilă s-au făcut eforturi în direcţia adaptării sistemelor informaţionale la cerinţele izvorâte din specificitatea sistemelor informatice. Volumele mari de informaţii exclud utilizarea vechilor metode.  trebuie asigurată posibilitatea de control a mişcării şi nu numai a soldurilor.Necesitatea utilizării sistemelor informatice în gestiunea bugetară derivă din vehicularea unui volum tot mai mare de informaţii în scopul unei gestiuni cât mai precise. care dau istoricul şi poziţia conturilor la un moment dat.  informaţiile intrate într-un sistem informatic trebuie să poată fi regrupate cu documentele justificative aferente. (Echange de Donnees Informatisees Financieres Informationnelles Comptables Analitiques et Sociales).A.

Deosebirea dintre ele constă în faptul că în timp ce darea de seamă trimestrială se completează prin transcrierea directă a datelor din evidenţă. inventarierea generală a valorilor materiale şi băneşti. fără prelucrarea lor prealabilă. în general sunt formate din aceleaşi anexe şi cuprind indicatori comuni. întocmite de Direcţia Sanitară Iaşi le depune la Ministerul Sănătăţii care la rândul lui le depune Ministerului Finanţelor în termenele stabilite în acest scop. trimestriale şi anuale. închiderea anumitor conturi.97. întocmesc trimestrial şi anual dări de seamă proprii pe baza datelor din evidenţa lor curentă. IV. dările de seamă anuale se întocmesc numai după ce se iau unele măsuri premergătoare. Iaşi prin care se evidenţiază cheltuielile şi plăţile pe secţii şi articole bugetare. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar. În final. Termenele de depunere a dărilor de seamă sunt cele stabilite de actele normative în vigoare sau se fixează de către unităţile cărora li se înaintează aceste documente. cât şi respectarea termenelor de depunere a dărilor de seamă centralizate de către ordonatorii de credite ierarhic superiori. Bilanţul Instituţiile bugetare întocmesc dări de seamă trimestriale şi anuale în care sunt oglindite rezultatele executării bugetelor lor de venituri şi cheltuieli.A. dările de seamă centralizate. proiectat de firma SINTA S. lichidarea avansurilor spre decontare şi a debitelor. local sau şi republican şi local. 93 . Ordonatorii de credite. prin însumarea indicatorilor din dările de seamă proprii cu cei ai dărilor de seamă primite de la ordonatorii subordonaţi. finanţaţi din bugetul republican.2. iar ordonatorii superiori mai întocmesc şi dări de seamă centralizate. Fixarea termenelor se face în aşa fel încât să se asigure atât întocmirea în bune condiţii a dărilor de seamă de către ordonatorii subordonaţi. dintre care cele mai importante sunt următoarele:      închiderea creditelor bugetare neconsumate.La Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” se utilizează pentru evidenţierea cheltuielilor şi plăţilor programul de contabilitate asistat de calculator CONTE V. Dările de seamă trimestriale şi anuale întocmite de ordonatorii de credite se aseamănă într ele prin faptul că.

anexa ”Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul instituţiei bugetare la încheierea exerciţiului. verificarea se face prin confruntarea datelor din bilanţ cu cele rezultând din fişele respective de cont sintetic. puse compensările între conturile ce se înscriu în bilanţ. şi respectiv. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice Spitalul de Copii ”Sf. aşa cum ele rezultă din conturile sintetice de materiale de gradul doi. astfel:  în coloana ”denumirea indicatorilor” se înscrie denumirea şi simbolul capitolelor şi subcapitolelor din bugetul aprobat. Verificarea bilanţului are în vedere şi egalitatea care trebuie să existe între anumite posturi cuprinse în cele două părţi ale bilanţului. IV. precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege (fuziune sau încetarea activităţii)”. contul de execuţie. Pentru posturile care reflectă soldurile unor conturi transcrise direct din evidenţă. fără a mai fi prelucrate. Bilanţul se verifică sub aspectul evaluării exacte a fiecărui post de activ şi de pasiv şi a înscrierii corecte a soldurilor în fiecare grupă. ca de pildă între soldul mijloacelor fixe din activ şi cel al fondului mijloacelor fixe din pasiv şi între soldurile obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi fondul acestora din pasiv.  cheltuielile din contul de execuţie nu sunt admise.Potrivit articolului 27 din Legea contabilităţii nr.3. atât pentru mijloace bugetare cât şi pentru cele extrabugetare. Bilanţul contabil se compune din:    şi este însoţit de raportul de gestiune. La întocmirea bilanţului contabil se au în vedere următoarele reguli:  posturile înscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. potrivit funcţiei şi conţinutului conturilor stabilite de normele în vigoare. bilanţ. Datele din această anexă sunt preluate din contul de execuţie pe surse de finanţare. între veniturile şi de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. 94 . Maria” Iaşi pe anul 1997 este prezentat în anexa 10 a dării de seamă.82/1991. Aşa de pildă situaţia materialelor şi situaţia anuală a consumurilor şi stocurilor de materiale se verificămai întâi sub aspectul raportării corecte a datelor respective. bilanţul contabil se întocmeşte obligatoriu anual.

 410 din balanţă pe fiecare sursă de finanţare. coloana 2 se înscriu creditele definitive. datele fiind luate din contul de execuţie coloana 4 se înscriu cheltuieli efective care trebuie să corespundă cu contul şi care trebuie să corespundă cu contul 700 din balanţă pe fiecare sursă de finanţare.999 3545562.789 Cheltuieli efective**) 4 1715128.109 de 2% 5.00 Credite aprobate iniţial **) 1 14117.721 189636.109 567194. Finanţare de la 700.2 Col. Denumirea Cod *) C 700.688 rd. Finanţare de la 700.04 190154.4 .000 6830000. Medicamente şi materiale sanitare fondul din special 141. coloana 3 se înscriu plăţile efectuate. la repartizarea anuală în:    coloana 1 se înscriu creditele aprobate iniţial.1 Pentru venituri -la raportările trimestrelor I-IV 95 X Col.000 431713.02 buget privind anul curent – materiale 4.000 567200.56.3 Col.000 4317132.03 567200.000 Credite definitive**) 2 14125561.852 4317133.01. Finanţare de la buget anul privind curent- salarii 2.000 6829999.721 141. indicatorilor*) A B 1. CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI INSTITUTIEI PUBLICE ronNr.02.02 buget anul şi privind curent materiale 6830000.675 -medicamente sanitare 3.000 Plăţi efectuate**) 3 14125560. Venituri proprii : Col.628 189636.628 190154.000 567194.329 9114716.

şcoală. majoritatea abandonaţi de părinţi şi care merg la grădiniţă. având nevoie de îmbrăcăminte.cu plăţile şi cheltuielile medicamentelor şi materialelor sanitare. 25.  venituri proprii .plăţile şi cheltuielile materiale care se includ potrivit legii în articolele bugetare: 24.Încălzirea. Casa Guliver.credite cu plăţile şi cheltuielile de personal. reactivi. 27. materialelor sanitare. Spre exemplu la bugetul local. Secţiile exterioare ca Poieni. 96 . care sunt internaţi permanent. Creditele alocate pentru fiecare sursă de finanţare sunt mult subdimensionate faţă de necesarul real al Spitalului Clinic de Copii ”Sf. 26. 29.Obiecte de inventar.cu plăţile şi cheltuielile medicamentelor. la acest buget.astfel:  buget republican . iar finanţarea de la Primăria Municipiului Iaşi. Maria” Iaşi. consumul pentru o lună este în jur de 400.000. articolul bugetar 42.01 . 30. încălţăminte. articole prezentate în capitolele anterioare.000 ron pentru toate articolele incluse a se plăti din această sursă de finanţare. pe o lună este în jur de 500.000 ron. 28.4.000. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor Detalierea cheltuielilor şi plata lor pe articole bugetare se prezintă în Anexa 14 a dării de seamă contabile care se complectează cu datele din Execuţia Financiară Bugetară cumulat pe 12 luni care se prezintă pe surse de finanţare şi pe articole bugetare corespunzătoare fiecărei surse.  buget local . rechizite plus multe alte lucruri necesare la acest articol bugetar 26 . sticlărie.  fonduri pentru sănătate 2% . medicamente şi materiale sanitare. NPI Bivolari cu copii între 4 şi 16 ani.Încasări realizate Pentru cheltuieli Cheltuieli -la raportările trimestrelor I-III efective -la raportarea anuală definitive Plăţi efectuate X Prevederi anuale X Prevederi trimestriale cumulate Plăţi efectuate Credite aprobate iniţial Credite Cheltuieli efective IV.

EKG.5% 5. pentru efectuarea tratamentelor. furnizori neachitaţi în valoare de 4588460.articolul 26 reparaţii curente . În bugetul anului 2009 au fost prevăzute 700.3% 5.716. iar 466.articolul 28 alte cheltuieli – articolul 30 31.575 ron.articolul 22 cheltuieli de întreţinere şi funcţionare .articolul 27 reparaţii capitale . ţinând cont că pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului.2% 0. iar finanţările pentru acest articol bugetar sunt mici şi insuficiente. Structura plăţilor şi cheltuielilor la bugetul local.114.2% 3.7% 10.7% 4.426. materiale pentru radiologie. Din această sumă. având în vedere că sunt vechi de peste 30 de ani. facturi neachitate în valoare de 201168.9% 46 % 1. La bugetul republican cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare.2%  Cheltuielile efective buget local = 9. Maria” a înregistrat la bugetul local.articolul 24 materiale şi servicii funcţionale .articolul 25 obiecte de inventar . iar finanţarea este insuficientă.829.articolul 22 cheltuieli întreţinere şi funcţionare .articolul 28 alte cheltuieli . Spitalul Clinic de Copii ”Sf.029 ron au reprezentat reparaţii capitale executate în anul 2009.8% 64.000 ron pentru reparaţiile capitale.852 ron din care pentru:        Hrană .6% 4. fibroscopie. consumul fiind mare.articolul 27 reparaţii capitale . 97 .articolul 25 obiecte inventar . pe anexele de calculaţie se prezintă după cum urmează:  Plăţi buget local total an = 6.1% La sfârşitul anului 2009.articolul 30 21. Maria” şi secţiile exterioare. reactivi.971 ron a constituit plata reparaţiilor capitale finalizate şi neachitate în anul 2009. 233.Reparaţiile capitale sunt foarte necesare la Spitalul Clinic de Copii ”Sf.1% 0. edoscopie.7% 0. spitalul utilizează o formă foarte largă de medicamente şi materiale sanitare.426 ron.articolul 26 reparaţii curente . la sfârşit de an rămânând pe furnizori.articolul 2 materiale şi servicii funcţionale .000.999.329 ron din care pentru:        Hrană .573.

neexistând probleme cu deschiderea de credite la acest capitol.Secţia Guliver unde sunt trataţi copiii infestaţi cu HIV şi copii bolnavi de SIDA consumă medicamente de aproximativ 65 milioane pe lună. întărirea disciplinei bugetare. IV. datorită indexărilor. trebuie să fie însoţite de un raport explicativ.000 ron în tot anul 1997. situaţia pagubelor. La salarii. În cadrul programului naţional de sănătate SIDA. Aici se arată modul cum s-a respectat disciplina bugetară şi normele legale privind cheltuirea fondurilor bugetare şi în ce măsură virările de credite şi suplimentarea planurilor de cheltuieli bugetare s-au efectuat. de diabet sau TBC. boli pentru care se derulează programe de sănătate naţionale. cât şi cele anuale. cuprizând o analiză adâncită a întregii activităţi a instituţiei. Analiza se continuă pe fiecare fel de cheltuială în parte acordându-se prioritate cheltuielilor cu pondere mai mare. potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.600. Raportul explicativ se mai ocupă şi de analiza unor situaţii rezultând din bilanţ şi din alte formulare ale dării de seamă. îmbunătăţirea evidenţei. restructurărilor. spitalul a primit 83. dacă au existat cazuri de blocare a conturilor şi care au fost cauzele lor. creşterilor salariale. consumurile şi stocurile de materiale. Maria” nu a primit fonduri. necesarul de fonduri se dă lunar pentru fiecare lună în parte. Ce greutăţi au existat în execuţia bugetară. dar din care programe Spitalul Clinic de Copii ”Sf. întărirea controlului financiar preventiv. cum sunt de pildă.5. făcută pe baza datelor din toate formularele care compun darea de seamă . financiare. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu copiii bolnavi cronici. scoţând în evidenţă cauzele care au determinat depăşirea lor. Raportul de analiză pe bază de bilanţ Dările de seamă întocmite de instituţiile bugetare. atât cele trimestriale. decontările cu debitorii şi creditorii. În prima parte a raportului explicativ se face o caracterizare generală a modului de îndeplinire a bugetului de venituri şi cheltuieli. în comparaţie cu rezultatele obţinute în perioada corespunzătoare a anului precedent. Ultima parte a raportului explicativ este rezervat concluziilor şi propunerilor. RAPORT la bilanţul contabil încheiat la sfârşitul anului 2009 98 . Suma de finanţare insuficientă a însemnat utilizarea fondurilor pentru medicamente şi materiale sanitare şi pentru asigurarea tratamentului corespunzător acestui diagnostic. Raportul explicativ se încheie cu propuneri de măsuri privind îmbunătăţirea execuţiei bugetare.

0 10.Maria” Iaşi a funcţionat în anul 2009 cu un număr de:    687 paturi bolnavi în secţiile clinice.3 17.3 59.Spitalul Clinic de Copii ”Sf.0 32.T. Structura organizatorică la sfârşitul anului 2009.990 99 .Clunett = 14.I. Oncopediatrie Prematuri Recuperare Distrofici TOTAL SECTII CLINICE Spital “Dr.6 288.7 10.6 576.4 53.9 17.241 Poieni Galata = 20.2 57.051 Însoţitoare 12 12 12 12 4 3 10 10 5 5 90 90 Paturi ocupate Bolnavi 78.8 207.5 46.6 8.2 8.5 20.351 = 75.732 b) Secţii neclinice: ● ● ● Dr. 364 paturi bolnavi în secţiile exterioare. 90 paturi însoţitoare bolnavi.1 47.3 31. pe clinici şi secţii se prezintă după cum urmează: Denumirea clinicii Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Pediatrie IV Gastroenterologie Neurologie Chirurgie I Chirurgie II A.7 32.3 18.4 207.4 28.4 Zile de spitalizare realizate în anul 1997 se prezintă astfel: a) Secţii clinice: ● ● bolnavi însoţitoare = 210.5 16.6 57.7 30.Clunett” Spital Poieni Spital Galata Spital”Guliver” Spital Bivolari Centru Sănătate Bivolari TOTAL SPITALE EXTERIOARE TOTAL SPITAL Paturi existente Bolnavi 83 83 79 81 34 25 70 70 25 33 34 70 687 69 55 95 50 65 30 364 1.6 24.3 39.667 = 20.9 74.3 864 Însoţitoare 39.0 56.1 24.7 86.7 42.

990 / 95 = 220. Editura Lumina Lex. Alexandru Gheorghe –Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare.8 Bibliografie 1.591 Însoţitoare = 315.Bivolari = 11.732 / 90 = 841.S.● ● ● Guliver Bivolari = 16.2 = 75.564 / 30 = 384.S.6 = 20.241 / 69 = 206.880 / 50 = 337.880 = 20.4 = 20.7 = 20.Bivolari = 14.916 / 65 = 321.351 / 687 = 306.591 Media de utilizare a paturilor a) Secţii clinice: ● ● bolnavi însoţitoare = 210.7 = 11.240 Total zile spitalizare ● ● Bolnavi = 315. Bucureşti.916 C.667 / 55 = 375.9 = 16.4 b) Secţii neclinice: ● ● ● ● ● ● Dr. 2004 100 .Clunett Poieni Galata Guliver Bivolari C.546 TOTAL SECTII NECLINICE = 105.

G. 2003 11. Editura Economica. 2001 Ionescu Luminiţa –Contabilitatea instituţiilor publice. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Polirom. Iaşi. Moşteanu Tatiana –Buget şi trezorerie publică. Bucureşti. Iaşi. 2004 Enăchescu D. Marinescu I. 6. Editura Didactică şi Pedagogică. 7. Bucureşti.Editura All. editura Economica 2003 10. Văcărel I. 2001 2004 3.uv.ro/index. Brezeanu P. 4.. Bucureşti. Ştefura Gabriel – Bugete publice. 2001 Hoanţă Nicolae – Economie şi finanţe publice. şi alţii – Finanţe publice.php 101 . Bucureşti. 2004 Filip Gheorghe şi altii – Finanţe publice. Bucureşti. 2004 Greceanu-Cocoş Virginia –Contabilitatea instituţiilor publice. Marcu M. 5. Editura Sedcom Libris. ediţie comentată şi actualizată. Editura Fundaţia România de mâine. – Sănătate publică şi management sanitar.. – Finanţe publice şi fiscalitate. Bucureşti. Editura Adevărul.2. 9. http://sfmaria. 8.