You are on page 1of 6

Statutul femeii in perioada interbelic

La inceputul secolului al XIX-lea, statutul social al femeii era influentat exclusiv de patura sociala din care acestea proveneau. Sub influenta Occidentului, femeile de la oras au inceput sa se modernizeze si sa iasa din conditia de casnica. Femeile bine vazute erau boieroaicele, care mai erau numite si cucoane. Pentru o femeie, o mare greutate in statutul ei o dadea zestrea. Cu cat avea mai multa zestre, cu atat era mai bine vazuta si mai dorita. In acele timpuri , femeia castigase deja o multime de drepturi: purta pantaloni, putea avea parul tuns, facea sport impreuna cu sotul, se plimba cu bicicleta etc. Acestea se imbracau ca la Viena si Paris, purtand manusi, evantaie, peruci sau mese, pantaloni, palarii si tot felul de umbrele dichisite. Nu le lipsea nici catelul, cu care ieseau la plimbare. Era important sa stie sa cante la un instrument muzical, sa danseze si, in general, sa aiba cultura muzicala pentru ca era semn de mare rafinament. Latura estetica era foarte cultivata, in timp ce latura etica era lasata in umbra. Contrar opiniei comune, nu numai femeile erau interesate de domeniul vestimentar sau de ceea ce va deveni peste ani o proprietate distinct a femininului concursurile de frumuse e. "Sexul tare" a inut s - i spun opinia i a f cut-o deosebit de tran ant. Probabil c în materie de mod i de politic , to i suntem exper i, indiferent de sex. Moda a declan at numeroase controverse, considerându-se c este prea libertin . Bilete de papagal, sub direc ia lui Tudor Arghezi, a fost una din publica iile care au participat activ i au luat cuvântul vis-à-vis de eventualele schimb ri care d unau "imaginii tradi ionale feminine": "Rochiile cucoanelor încep prea jos, pentru a se ispr vi prea sus. Pantofii sunt la o muchie de cu it, scumpindu-se i pantofii i rochiile în propor ia în care se mic oreaz ." Totu i au existat voci care au v zut leg tura dintre vestimenta ie i spiritul feminin al veacului care cere mai mult libertate în mi c ri datorit noilor pozi ii pe care le-au adoptat femeile în practicile sociale i economice. Printre ace tia se num r i mai tân rul coleg de breasl al lui Arghezi, Camil Petrescu, care scrie într-un articol din România literar c "Nici odat moda femenin n-a atins superioara frumuse e a cele de azi. Era i firesc s se p streze pentru zi o îmbr c minte comod , c ci azi femeile sunt cu totul intrate în lupta pentru existen ." Treptat frumuse ea feminin se elibereaz de asocierile cu viciul, iar practicile frumuse ii devin legitime. Presa feminin i concursurile de frumuse e reprezint o dovad . Pornind de la aceasta perspectiva ce viza statutul femeii în societate, observam ca s-a cristalizat un univers în care feminitatea oferea subiecte multiple pt a fi explorate, fie din punct de vedere stiintific, sociologic, psihologic sau literar. Presa feminina cunoaste o popularitate tot mai mare , iar daca pana atunci discursurile despre aspectul feminin erau discutate intre femei sau in creatia poetilor si a romancierilor, aceasta epoca marcheaza o schimbare de cotitura in istoria presei feminine. Pe langa imaginea femeii emancipate, care lupta pentru drepturile ei si este constienta de noul rol pe cere trebuie sal indeplineasca in societate, presa interbelica infatisa si imagini i articole ale femeii gingase, sensibile, pure, delicate, preocupate de moda i gastronomie, de decoratiuni interioare, de arta de a stapani codul bunelor maniere. Aceste nevoi utopice erau direct legate de cerintelor epocii, existand o nevoie psihologica dar si una pragmatica cu scopul realizarii contractului de lectura dintre publicul care avea anumite asteptari si ziarul sau revista care aveau nevoie de cititori pentru a supravietui. Publicistica interbelic promoveaz imaginea femeii idilice prin reviste adresate în primul rând

de la Muzeul Taranului Roman spune ca femeile se ocupau. În continuare este scos în eviden mitul femeii frumoase. Din p cate. pe domni oara Marioara G nescu un alt fenomen tipic al "modei feminine". de cresterea si educarea copiilor. "P l vr geala" domni oarei Miss Europa se deosebe te oare de "m c nitul ra elor i gâ telor care vin seara de pe câmp?" se întreab Felix Aderca într-un articol din Biletele lui Tudor Arghezi. adica scolile de viitoare neveste si mame . dar care sunt acele femei inteligente? Probabil acelea care pun mai presus de orice via a de familie i care nu se agit pentru ob inerea unor drepturi care s le aduc pe picior de egalitate cu b rba ii. publicatiune femenina saptamanala . revolta pe starea de dependenta si pe cultura inferioritatii de gen. in acea perioada. într-un articol intitulat sugestiv Cea mai frumoas femee. adic ceva pe care tradi ia popular l-a rezumat în "poale lungi i minte scurt ". la custodia copiilor si. In general. astfel de reviste feminine. Revista scriitoarei închinata talentului feminin . De asemenea prof . cu toate c reprezint o surs de inspira ie complex pentru ceea ce a reprezentat femininul acelei perioade." Fie dintr-un spirit conservator. intalnirile cu surorile lor occidentale intru convingeri privind nevoia imperioasa a egalitatii in drepturi civile si politice cu barbatii . de tot ce tinea de bunul mers al lucrurilor in casa: Ele se ocupau de toate pregatirile pentru cele trei momente importante din viata omului nasterea. Bilete de papagal este una din piblica iile care au luat atitudine împotriva acestor c ut ri ale celei mai frumoase femei. este convins c "Americanii nelini tesc Europa cu teze artificiale c utând pe cea mai frumoas femee. nu aveau niciun drept in politica. colaboratorii revistei Bilete de papagal. care dezbatea in paginile ei probleme legate de imaginea femeii frumoase si era la curent cu ultimele progrese. cresterea gradului de cultura. Tudor Arghezi.publicului feminin. insa predominau scolile de menaj. în frunte cu directorul acesteia. Un exemplu de astfel de revista este Domnita . având o reprezentant . au primit cu destul reticen aceast nou "mod " asociat ulterior cu un nou pat al lui Procust. "Femeile inteligente nu se vor emo iona peste m sur de concursul de frumuse e pe care l-a propus America" spune încrez tor Tudor Arghezi în articol. i nu numai. de intretinerea gospodariei. nu aveau acces la cele mai multe profesii. Totusi aceasta emancipare nu s-a manifestat prea puternic in zonele rurale. oferind stiri despre concursurile de frumusete feminina. multe asemenea reviste sunt pu in cunoscute. desigur. Mariana . moartea. Concursurile de frumuse e unde i România se alinia rilor europene emancipate. Cum sa-si pastreze femeile barbatul iubit etc. Dorintele femeilor de a ocupa un alt rol in societate au avut cauze dupa prof. Jurnalul femeii aveau articole denumite : Cronica modei. Mihaela Miroiu adauga ca o mica parte a femeilor era alcatuita din mici lucratoare in croitorie si textile. femeile incepusera sa se preocupe ceva mai mult de educatie. pensioanele de domnisoare. Miroiu : Inceputul industrializarii. nunta. dar mai s rac din punct de vedere intelectual. fie datorit intui iei de a prevedea peste trecerea anilor amploarea acestor tipuri de concursuri care jongleaz i promoveaz o anumit imagine a femeii. diferentele nu erau vizibile. Retete de frumusete. La oras. Tudor Arghezi. de prepararea hranei. faceau imbracamintea. in servicii. Tot ele se ocupau de medicina traditionala. au declan at articole polemice în epoc . . Cercetatorul Costion Nicolescu. Politologul Mihaela Miroiu declara ca femeile aveau foarte putine drepturi civile (cum ar fi cel la educatie la toate nivelurile). insa in privinta drepturilor.

a-si câstiga existen a sau din dorin a de a fi independentã. acum educa ia în cadru specializat intea interesul familiei. Lupta împotriva alcoolismului (plagã care mãcina societatea româneascã si nu . feministele încercau sã gãseascã solu ii ac ionând în cadrul asocia iilor de femei. ideea cã fetele nu trebuie crescute la fel cu bãie ii pentru cã ele au alt destin în via ã. aceasta nu putea fi alegerea femeii. congresele feministe vor adopta mo iuni pentru îndrumarea femeilor sãtence. Biserica sus inea cã femeile trebuie sã fie ascultãtoare si supuse ta ilor si so ilor lor. urmãrindu-se ridicarea culturalã a femeii . de diferite personalitã i ale Familiei Regale sau de stat. seratele. Educa ia tinerelor fete era concretizatã prin asigurarea unei pregãtiri practice temeinice întregite de acumularea unor cunostin e de culturã generalã în scoli patronate de societã i feminine. societã ii si Patriei . Moralizarea era o problemã care preocupa miscarea feministã la nivel mondial. explica rolul surorilor de ocrotire. unde vor lua nemijlocit contact cu moda si schimbãrile vremii. care trebuiau sã colinde satele românesti si sã se apropie de ãranca românã. femeia a fost nevoitã în cele mai multe cazuri sã iasã din cercul familiei pentru a-si gãsi o ocupa ie. Într-o conferin ã publicatã în Gazeta Transilvaniei . Un alt punct important din cadrul programului feminist îl reprezenta combaterea imoralitã ii si asigurarea protec iei fetelor si femeilor. Trecuse vremea în care întâlnirile literare. ci era determinatã de voin a pãrin ilor. cercurile si saloanele imprimau moda. urmãrindu-se desfiin area localurilor de desfrâu . În acest sens. care nu vedeau un folos real imediat si refuzau sã-si trimitã fiicele la scoalã. care nu aveau pentru ele nicio considera ie) o împiedicau sã aibã acces la învã ãturã. Prin educa ie se urmãrea întãrirea sentimentului na ional. în perioada interbelicã. În mediul citadin.. si bãrba ii. feministele se vor prezenta îmbrãcate în costume na ionale care.. O parte atinerelor de la sate vor emigra pentru anumite perioade de timp spre capitalã. gazetele feministe iau atitudine publicând articole de genul Femeia de la arã. miscarea feministã din România îsi propune un program de dezvoltare a învã ãmântului în rândul tinerelor fete. în casele boierilor. pe care o serie de factori (pãrin ii. s-o scoatã din ignoran a în care trãieste. sã se dea o mai mare desvoltare cursurilor complimentare si sã fie organizate pe baze practice . sã-i completeze cunostin ele. Aceste mentalitã i învechite nu vor reusi sã împiedice progresul societã ii românesti. dezvoltat de femei în familie . Portul popular a avut un rol important pentru românii din Ardeal. Maria Baiulescu. publicând articole în presa feministã si în ziarele de mare tiraj sau participând la congrese na ionale si interna ionale. Congresul Interna ional de Moralã Socialã de la Budapesta atingând aspecte legate de cauzele apari iei si dezvoltãrii imoralitã ii si mãsurile ce trebuiesc luate pentru combaterea acesteia. servind în vremurile primejdioase ca steag na ional pe care îl arboram cu fiecare ocaziune . Cooperativele sãtesti femenine sau scoala ãrãneascã pentru femei. acestea vor participa la actiuni filantropice îngrijind de cei rãniti si ocrotind vãduvele si orfanii de rãzboi. la congrese. presedinta Uniunii Femeilor Române. inând prelegeri. vizând ocrotirea credin ei. trimise de pãrin i ca fete în casã . Într-o societate plinã de lipsuri cum era cea româneascã. obiceiurilor si limbii române. Având exemplul altor na iuni. predarea în scoli a unor cunostin e minime de educa ie sexualã si înfiin area unor cluburi de tineret sub îndrumarea doamnelor din societã ile feministe . cãreia multe dintre feministe îi erau apropiate. În ceea ce priveste cãsãtoria. Pe de altã parte. în care mai dãinuiau vechile cutume conform cãrora femeia era inferioarã bãrbatului si dependentã de acesta. sã-i înlãture supersti iile stricãcioase. sã-i dea sfaturi luminoase. asupra copiilor . Delega ia românã participantã la acest congres a fãcut o expunere privitoare la regimul moravurilor din ara noastrã . sã-i dea ajutorul necesar . care stipuleazã aspecte legate de aceastã problemã. Luând modelul delega iei Grupãrii Femeilor Române din Brasov. imprimaserã moda citadinã. O situa ie specialã o reprezenta femeia din mediul rural. cu referire la Legea sanitarã din 1930.Mi carea feminist in România Societatea româneascã era una tradi ionalistã. care va contribui substan ial la emanciparea femeii. Sub înaltul patronaj al reginei Maria. devenind so ii. fetele fiind obisnuite de mici cu gândul cã se vor cãsãtori si vor trebui sã devinã neveste bune pentru viitorii lor so i.

Totusi. fãcând dovada cã sunt egale cu bãrba ii în ceea ce priveste condi ia fizicã. vor deveni cetã ene cu drepturi depline. din rândul femeilor s-au ridicat voci critice la adresa feministelor. Mul i adversari ai emancipãrii femeii sus ineau cã aceasta are capul si creierul mai mici decât bãrbatul. culturii. miscarea feministã va continua sã ac ioneze în domeniile educa iei. Astfel. cele care îsi petrec ziua plimbându-se sau stând în fotoliu si neglijând pregãtirea bucatelor si acelea care au servicii si lasã casa în grija servitoarelor fac obiectul criticilor conservatoarelor.si postnatal. ispita. dar sã iasã din bucãtãrie si sã-si continue operele de binefacere publicã. interzicerea muncii de noapte a femeilor si copiilor. fiind o fiicã a Evei cu ochi alunecosi si inimã zburdalnicã Se face analiza trãsãturilor fizice ale femeii si ale bãrbatului. De-a lungul istoriei. unde femeile câstigaserã dreptul de a fi cetã ene (adeseori apar în gazetele românesti articole preluate din presa interna ionalã: Femeea în Statele Unite. Pentru a deveni cetã ene cu drepturi depline. astfel încât femeia majorã. votate cu majoritate de douã treimi. voci care sus ineau vechile tradi ii si condamnau femeia ce tindea spre modernitate sau independen ã. o societate a bãrba ilor. ajungându-se la concluzia cã femeia care va face muncã bãrbãteascã va dobândi cu timpul trãsãturi masculine. compus din femei care vor deveni fiziceste improprii cãsãtoriei. femeile de la vârful ierarhiei Uniunii Femeilor Române. so ie sau mamã. În dreptul civil românesc. care sã determine condi iile în care femeile îsi vor putea exercita drepturile politice. fãrã ca acestea sã mai fie supuse aprobãrii so ului. dar abia în anul 1929 femeile vor intra în sfera politicii. situa ia femeii cãsãtorite era o absurditate. Femeile la Parlament Karlsruhe). Femeile cheltuitoare care nesocotesc munca istovitoare a so ului trãind în luxul caracteristic doar clasei sociale bogate. Constitu ia din 1923 prevedea apari ia unor legi speciale. prin cãsãtorie. Ini iativele feministe au fost contracarate de-a lungul timpului. adulterul. în presa interbelicã apãrând articole anti-feministe sau reac ii la adresa reprezentantelor acestei miscãri. stabilindu-se concediul pre. se in prelegeri. orãsenesti si jude ene. acestea erau îndatoririle româncei. Acestor opinii radicale li se alãturã idei conform cãrora femeia de ine totusi un rol important în societatea româneascã. aceasta fiind asimilatã unui minor care nu avea dreptul sã beneficieze de banii familiei în interesul sãu personal dacã nu avea acceptul so ului sau un act semnat la tribunal si nu putea sã facã comer decât în baza unui mandat din partea so ului. dacã femeia se va dedica unei cariere publice. Cu toate acestea. repausul obligatoriu sãptãmânal etc. conferin e. de aceea nu-l poate egala din punct de vedere intelectual. ob inând drept de vot la nivelul alegerilor comunale. Acordarea de drepturi civile si politice femeilor a fost unul dintre cele mai importante puncte din programul miscãrii feministe din România. se va ajunge la apari ia unui nou sex. În urma demersurilor efectuate de asocia iile feministe. pentru care au militat asocia iile de gen urmând exemplul altor popoare. în ciuda eforturilor depuse de cãtre patronate. durata muncii de 8 ore. pu in pregãtitã sã accepte noua modã. Alexandrina Cantacuzino încercând chiar sã înfiin eze un partid feminin. va ajunge sã practice celibatul si va renun a cu totul la dorin a de a deveni mamã. provocând dezordine socialã si aducând grave prejudicii moralei crestine. devin membre ale PNL si PN . Femeia trebuia sã revinã la via a de familie si la rolul ei matern. Miscarea împotriva bãuturilor spirtoase ) si legi împotriva consumului de alcool în exces. Gospodinã. . Periodicele cu caracter medical avertizau viitoarele mame de rãul pe care îl poate provoca lipsa de igienã. Se duc campanii de presã. Apar societã i pentru combaterea alcoolismului ( Dusmanii alcoolului si ai nicotinei . dreptul civil românesc se va modifica. Legisla ia muncii va cunoaste o serie de modificãri. Femeia francezã. Adeseori.numai) si aspecte legate de igienã se regãseau adesea pe ordinea de zi a întrunirilor feminine. mentalul colectiv asociase femeia cu ideea pãcatului originar. consumul de alcool sau practicarea unor meserii istovitoare. igiena localurilor de muncã. cel neutru. fãcându-se aluzie la câteva dintre feministe care nu erau chiar niste frumuse i. filantropiei. cu excep ia Mariei Baiulescu. Antifeministii s-au pus de acord când s-a ajuns la problema acordãrii dreptului de vot femeilor: numai cele care vor satisface serviciul militar. domenii în care femeile se puteau face mai usor remarcate. îsi va putea exercita toate drepturile civile.

. educa ia în general si cea de tip superior în special contribuind incontestabil la înlocuirea societã ii românesti învechite cu o alta. femeia se va impune în domenii altãdatã exclusiv apar inãtoare bãrbatului. ultimul bastion strict bãrbãtesc fiind astfel demolat. formatã din cetã eni si cetã ene. în timpul dictaturii carliste. Spre sfârsitul perioadei interbelice.Încetul cu încetul. femeile vor ob ine drept de vot pentru alegerile parlamentare.

1999 Constituþia României. Dupã rãzboi multe femei s-aratã. octombrie. Ziarul Financiarul si editura Litera Femeia in societatea romaneasca in secolul al XIX-lea . publicatã în Monitorul Oficial . 282. an I. 5. nr. nr. 15 februarie 1936 Theo Stanciu. nr. în Magazin Istoric .Bibliografie Revista Romania Literara nr 29/2003. Bucuresti 2003 Aparitia unui ziar femenin. Alin Ciupala. articol Oana Baluta Marea istorie ilustrata a lumii. 5-6. Meridiane. septembrie 1930 Drepturile femeii. 29 martie . edit.10. în Femeea de mâine . nr. în Gazeta Femeii .