Fenomene optice din natur care se produc din cauza reflexiei, refrac iei i dispersiei luminii

Capitolul IV

Refrac ia i dispersia dispersia luminii pe pic turile de ap

1. Curcubeul

1.1. Formarea curcubeului
Curcubeul primar este un fenomen optic i meteorologic manifestat prin apari ia spectrului luminos atunci când lumina se refract prin atmosfera, de cele mai multe ori ap rând dup ploaie. Curcubeul ia forma unui arc multicolor, cu ro u la exterior i violet la interior. Secven a de culori cea mai acceptat este aceea i cu cea a spectrului luminii albe, adic : ro u, portocaliu (orange), galben, verde, albastru, indigo i violet.

Curcubeiele se pot observa oriunde sunt pic turi de ap în aer i soarele str luce te în spatele observatorului la o mic altitudine sau la vedere. Cele mai interesante apari ii ale curcubeului sunt când jum tate din cer este în continuare negru, cu nori ce se risipesc i observatorul este într-un punct cu cer senin deasupra. Efectul curcubeului este de asemenea v zut în mod frecvent lâng fântâni arteziene sau cascade. Efectul poate fi creat i în mod artificial pe pic turile de apa din aer în timpul unei zile însorite.

. Un curcubeu este vizibil doar atunci când soarele str luce te în timp ce plou . nivelul de în l are al soarelui trebuie s fie mai mic de 42º. Mai mult decât atât. atunci curcubeul nu se înal deasupra orizontului.Un curcubeu primar este o parte a unui cerc cu raza de 42º în jurul punctului antisolar. Dac soarele este mai jos i pozi ia punctului antisolar este mai mare de 42º sub nivelul orizontului.

dar depinde de indicele refrac iei. Apa m rii are un indice de refrac ie mai mare decât al pic turii de ploaie. Unghiul este independent de m rimea pic turii. Efectul total este c lumina primit este refractat într-un ir larg de unghiuri. Lumina este prima dat refractat la intrarea în interiorul pic turii de ploaie i refractat din nou când p r se te pic tura. a a c raza curcubeului în pic turile m rii este mai mic decât a curcubeului adev rat.Apari ia curcubeului este cauzat de dispersia razelor de soare. Acest lucru este vizibil cu ochiul liber printr-o nealiniere a pic turilor. . cu cea mai mare intensitate într-un unghi de 40-42 grade.

sunt refractate. Unele fascicole de lumin . îns . razele ro ii se refract sub unghi mai mic decât razele albastre. de c tre un observator de pe P mânt. dar razele care se refract sub un unghi cuprins între 40 i 42 de grade vor fi observate ca f când parte din curcubeu. producându-se curcubeul. .Lumina alb se descompune în culori diferite la intrarea în pic tura de ploaie. deoarece lumina ro ie este reflectat sub un unghi mai mic decât lumina albastr . nedeviat . La ie irea din pic tur . O parte din lumina solar ce p trunde prin astfel de pic turi trece direct.

Toate pic turile reflect lumina ro ie la un unghi de 42 de grade. . reflectat sub un unghi de 40 de grade. violetul în partea inferioar . Lumina violet . iar celelalte culori apar la mijloc. a a c un observator nu va putea vedea decât lumina ro ie de la pic turile suspendate la altitudinea aceea. este vizibil numai dac provine de la stropi de ploaie de la 40 de grade deasupra orizontului. Celelalte culori sunt reflectate sub un unghi cuprins între cele ale culorilor ro u i violet. De aceea ro u este mereu în partea superioar a curcubeului primar.

. El este un fenomen a c rui pozi ie aparent depinde de loca ia observatorului i de pozi ia soarelui. Toate pic turile de ploaie reflectate î i refract razele de lumin în acela i mod. O anumit pic tur trimite doar o culoare la obsevator. Aceast lumin este cea ce formeaz curcubeul pentru acel observator. dar numai lumina din unele pic turi de ploaie ajung la ochii observatorului.Curcubeul primar rezult dintr-o dubl refrac ie i o reflexie intern total în untrul pic turii de ploaie. Un curcubeu nu exist într-un anume loc pe cer.

curcubeul este sub orizont i nu poate fi v zut. dar pentru a avea suficiente pic turi. pe varful muntelui sau deasupra unei cascade. mai exact. Excep ii au loc atunci când observatorul este cu mult deasupra p mântului. ca de exemplu într-un avion.Curcubeul este centrat în umbra capului observatorului sau. ap rând la un unghi de 40-42 grade de la linia dintre capul observatorului i umbra sa. în punctul antisolar (care este sub orizont în timpul zilei). Ca un rezultat. dac soarele este mai sus de 42 grade. Un curcubeu poate fi generat folosind o stropitoare de gr din . . ele trebuie sa fie foarte mici.

.

Din aceast cauz curcubeul de ordinul zero nu se prezint ca un curcubeu obi nuit.2. Str lucirea curcubeului de ordinul zero este redus . putând fi acoperit de curcubeiele de ordinul 3 i 4. Tipuri de curcubeie 1. ci are acelea i culori ca i razele solare incidente. dar nu prezint un unghi maxim de deviere ca în cazul în care exist cel pu in o reflexie intern .2 1.1.2.2 Marea majoritate a razelor ies din pic turile de ap f r a suferi o reflexie intern . Curcubeul de grad zero 1. .1.

.

2.2 .1. Curcubeul primar 1.2.

culorile curcubeului secundar sunt aranjate invers fa de cele din arcul primar.3. Ca un rezultat al celei de-a doua refrac ii. .2.2 Curcubeul secundar este cauzat de o dubl refrac ie a razelor de lumin în interiorul pic turilor de ploaie i apare la un unghi de 50-53 grade. Zona întunecat a cerului neluminat ce se întinde între arcul primar i cel secundar este numit «dunga Alexander».1. cu violet în exterior i ro u în interior. dup Alexander of Aphrodisias care a descris-o primul. Curcubeul secundar 1.

De aceea curcubeiele secundare nu sunt la fel de viu colorate precum cele primare. Un curcubeu secundar apare în afara primului curcubeu i se atenueaz atunci când lumina care p trunde prin pic tura de ploaie trece prin dou reflexii interne în loc de una (precum în cazul primului curcubeu). .Unele raze se reflect de dou ori în interiorul pic turilor de ploaie înainte s fie v zute de privitor. Intensitatea luminii e redus mai mult la a doua reflexie. Când raza incident este foarte str lucitoare. aceasta poate fi v zut ca un curcubeu secundar la 50-53 grade.

2 Curcubeiele Un al treilea curcubeu sau curcubeul triplu poate fi v zut în ocazii rare i doar câ iva observatori au reportat c au v zut un curcubeu cvadublu. Curcubeiele de grade superioare 1. Aceste curcubeie vor ap rea în aceea i parte a cerului în care este i soarele.4. f cându-le greu de recunoscut. Soarele Simularea pentru curcubeiele de gradul 3 i 4 .2.1.

un alt frumos i izbitor curcubeu poate fi observat.2 Curcubeiele Ocazional.1. . Curcubeiele supranumerare sunt mai vizibile atunci când pic turile de ploaie sunt mici i cam de aceea i dimensiune. în exteriorul curcubeului secundar.2. foarte rar. Ele sunt cunoscute sub numele de curcubeie supranumerare i nu este posibil s explici existen a lor folosind optica geometric clasic . Ele sunt mai pu in luminoase i au o culoare pastelat care nu se potrive te cu tiparul obi nuit. Curcubeiele supranumerare 1.5. constituit din curcubeie slabe pe interiorul curcubeului primar i.

în foarte pu ine situa ii. Ele se datoreaz interferen ei razelor refractate i reflectate în pic turi. în exteriorul celui de-al doilea. .Curcubeiele supranumerare sunt benzi irizate suplimentare în interiorul primului curcubeu i.

Dac soarele se ridic pe cer. centrul curcubeului coboar sub linia orizontului. iar curcubeul se observ ca un arc de cerc pozi ionat foarte aproape de p mânt.2 La r s ritul i apusul soarelui.6. Curcubeul se observ ca un semicerc. Atunci când soarele se ridic la 42Û deasupra orizontului. 0Û. curcubeul se observa chiar deasupra orizontului. Soarele la 20Û deasupra orizontului Soarele la orizont. la 0Û Soarele la 40Û deasupra orizontului . centrul curcubeului (punctul antisolar) este la orizont. Curcubeul jos 1.1.2.

.

7. de obicei. dureaz de la câteva secunde la câteva minute. Curcubeiele pereche (îngem nate) 1. poate fi observat o dublare a p r ii superioare a curcubeului care.2 Curcubeiele În timpul unei ploi abundente. .2.1.

dar cele mai multe pot fi turtite de c tre rezisten a aerului atmosferic. au putut fi înaintate noi teorii. Este cel mai probabil ca pic turi de ploaie care nu au form sferic s produc unul din aceste curcubeie sau chiar pe ambele.Pentru c pân acum ceva timp fuseser f cute foarte pu ine observa ii în leg tura cu acest fenomen. refexia luminii pe particule de ghea e eliminat . cu atât este mai mic indicele lor de refrac ie. nu se puteau face decât specula ii în leg tur cu originea lor. Cu cât devin mai turtite. Datorit elasticit ii suprafe ei. datorit unor descrieri detaliate. aceast Äîngemânare´ a putut fi înregistrat mai des prin observa ii continue i. . Deoarece în toate observa iile ambele curcubee au aceea i intensitate a culorilor. pic turile mici de ploaie î i schimb foarte rar forma când cad. Dar în ultimii ani.

o mare parte a curcubeului fiind acoperit de nori.8. Curcubeul scurt 1.2 Curcubeul Curcubeul scurt apare în partea estic a cerului în timpul zilei. exceptând baza. . în zilele în care sunt mul i nori pe cer. Curcubeul are culori ro iatice deoarece apare în timpul soarelui ro u al zilei.2.1.

2 Curcubeul La apusul soarelui toate culorile dispar din curcubeu. mai pu in ro ul. Culoarea ro ie vine din spectrul razelor de soare de la apus. .9. Lungimile de und mai scurte precum albastru i verde sunt puternic împr tiate de c tre atmosfer i doar ro ul r mâne astfel vizibil.2. Uneori poate fi vizibil pe o durat de 10 minute dup apus. Curcubeul ro u 1.1.

2 10. Curcubeiele lunii au fost observate înc de pe vremea lui Aristotel. .2. Curcubeul lunar 1. Curcubeul O lun plin e suficient de str lucitoare încât s i se refracte lumina de c tre pic turile de ploaie la fel ca i în cazul soarelui. Lumina lunii este mult mai palid i.1.10. de aceea curcubeul lunii nu e nici pe departe la fel de colorat ca cel produs de soare.

11. nu numai cel primar i cel secundar. are loc fenomenul de reflectare a arcelor observate mai multe arce.2. Curcubeiele Când lumina soarelui se reflect sau într-o suprafa într-o piscin cu ap asem n toare înainte de a produce i pot fi curcubeul. Curcubeiele reflectate 1. .1.2 11.

.

2.1.12.2 12. Curcubeul produs în cascad 1. Curcubeul .

1.2.13. Curcubeul produs de gheizer 1. Curcubeul .2 13.

Curcubeul Curcubeu pe nisip .2.14.2 14. Curcubeul produs în valurile marine 1.1.

2 15.15. Curcubeul artificial 1.2. Fenomenul nu poate fi complet reprodus când soarele dispare în spatele unui nor mare.1. . Curcubeul Curcubeul artificial poate fi produs cu ajutorul unui furtun de gr din .

.

.

o noutate absolut pentru Romania. "Instala ia. creeaz un curcubeu permanent prin eliberarea apei sub presiune dintr-o retea de furtunuri dispuse de-a lungul unei fântani arteziene". simpl i ieftin . O astfel de fântâna exist în Viena.Administra ia br ilean a fost contactat de un grup de fizicieni interesa i s realizeze o instala ie care produce un curcubeu artificial. Propunerea ar putea fi pus în practic pe esplanada Dun rii. . a declarat unul dintre fizicieni.

Curcubeul Curcubeul produs de c tre fulger poate avea i o form liniar . forma curcubeului fiind dependent de forma fulgerului. .2. Curcubeul produs de fulger 1.1.2 16.16.

care a scris în ³Opus Majus´ din 1268 despre experimente cu lumina str lucind pe cristale i pe pic turile de ap ar tând culorile curcubeului. . Istoria tiin ei curcubeului 1. Lucrarea lui Robert Grosseteste despre lumin a fost continuat de Roger Bacon. sau mai degrab . este considerat a fi dat pentru prima dat explica ia corect pentru fenomenul curcubeului.3. studentul s u Kamal al-din al-Farisi.3 Astronomul Persian Qutb al-Din al-Shirazi.1.

în form de sfer . Descartes. . razele trec prin dou refrac ii i o reflexie (la spatele pic turii) înaintea transmiterii în ochii observatorului». El a fost în stare s descopere aceste lucruri prin derivarea legii refrac iei i s calculeze corect unghiurile pentru amândou curcubeiele. el a experimentat trecând raze de lumin printr-un pahar mare. umplut cu ap .Theodoric os Freiberg este de asemenea cunoscut deoarece a dat o explica ie teoretic corect pentru curcubeul primar i cel secundar în 1307. El a explicat curcubeul primar. în 1637. tiind c m rimea pic turii de ploaie nu p rea a afecta curcubeul observat. el a concluzionat: curcubeul principal era produs de o singur reflexie în interiorul pic turii de ploaie i curcubeul secundar poate fi produs de 2 reflexii interne. subliniind c «atunci când razele de soare cad pe pic turi individuale de umezeal . El a explicat curcubeul secundar printr-o analiz similar implicând 2 refrac ii i 2 reflexii. M surând unghiurile pe care razele le-au f cut. a suplimentat cu mult succes aceast explica ie.

Isaac Newton a fost primul care a demonstrat c lumina alb era compus din lumina tuturor culorilor curcubeului. iar o explica ie satisf c toare nu a fost g sit decât atunci când Thomas Young a realizat c lumina se comport ca o und în anumite condi ii i poate interfera cu ea îns i.Explica ia lui despre culori. respingând teoria prin care se presupunea c aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. pe care o prism le poate separa în întregul spectru al culorilor. era bazat pe o versiune mecanic a tradi ionalei teorii. Teoria corpuscular a lui Newton despre lumin nu a putut s explice curcubeele supranumerare. Lucrarea lui Young a fost completat în 1820 de c tre George Biddell Airy. cu toate acestea. care a explicat dependen a intensit ii culorilor curcubeului de dimensiunea pic turilor de ap . ce duce la prima explica ie tiin ific a tr s turilor majore ale curcubeului. . în care aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. El a ar tat de asemenea c lumina ro ie se refract mai pu in decât cea albastr .

. Progresul în metodele computerizate i teoriile optice continu s duc la o în elegere complet a curcubeielor. lucrare publicat de Gustav Mie în 1908. Nussenzweig a furnizat o expunere modern .Descrierea fizic modern a curcubeului este bazat pe ³Împr tierea Mie´. Ca de exemplu.

Pic turile de rou .2.

Pic turile din acel arc reflect foarte mult lumina soarelui. dar pic turile din exteriorul s u nu le reflect . se pot observa fragmente de arcuri de curcubeu pe pic turile de rou din pânzele de paianjen aproape de sol. când paji tea str luce te în mii de culori. Benzile ro ii i bleu ale primului arc se observ în mijlocul imaginii. Micile pic turi reflect lumina soarelui precum cele de ploaie. .Diminea a. Roua dimine ii prezint schi a unei pânze invizibile. exact ca i în cazul curcubeului. Un arc de rou nu este altceva decât un curcubeu orizontal.

. dar.i piard forma. se poate g si pozi ia pentru care arcul devine mai evident. acolo unde pic turile sunt suficient de mici încât s nu. aceste arcuri de rou pot fi observate i pe frunze. Dar este foarte scurt intervalul de timp în care razele calde ale soarelui evapor pic turile i curcubeul de pe pânza de paianjen devine invizibil. mi când capul. Dac razele de soare vin sub unghi potrivit. se adaug mai mult culoare acestei pânze. De asemenea. Pierderea unor culori se poate datora i aparatului de fotografiat.Sunt eviden iate clar dou arce figurate deasupra primului arc.

dar marginea portocalie poate fi observat mi când ochiul într-un plan vertical. .Culorile nu sunt puternice.

developpez.php http://www.html http://home.la.html http://www.net/ http://www.Bibliografie ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` ` http://acept.asu.htm http://optics.climatologie.com/pourquoi/index.org/causesofcolor/moved.wikipedia.html http://webexhibits.edu/Users/oceano/raylee/RainbowBridge/Chapter_8.shtml http://apollo.kulgun.vsc.htm http://optics.meteolafleche.php3?page=ciel http://fr.ssec.ucar.swipnet.meteoros.html http://en.gdargaud.html http://www.se/matsm/ http://la.blogspot.edu/wxwise/class/optics.kulgun.htm http://atmospherical.org/wiki/Ph%C3%A9nom%C3%A8ne_optique http://www.co.usna.lsc.htm http://www.htm http://www.php?cat=index http://www.com/ http://www.de/indexe.wisc.fr/pheno-optique/optique1.free.meteo.stirilocale.edu/rainbows http://cyberzoide.uk/ http://cimss.com/gallery.wikipedia.com/arc.org/wiki/Optical_phenomen http://eo.com/CoolStuff/cool25.jp/asahi/stellar/scenes/english/aop.htm http://www.fr/arc_en_ciel.edu/classes/met130/notes/chapter19/index.ro/braila .html http://arborsci.ne.com/ovni/natconf.net/Antarctica/AntarSky.edu/PiN/info/toc_topics.net/ http://pfz.free.atoptics.weather-photography.ldi5.org/chap13.org/phenomen/arc-ciel.lochlyn.htm http://www.

Ioana-Mihaela Popescu IoanaColegiul Na ional Unirea 2007 . corectura textului i tehnoredactarea final : prof. traducerea i tehnoredactarea ini ial : Buc Oana Hum M d lina Iordache Mihai Zaharia Alina clasa a XI-a B Coordonarea. completarea informa iilor i a imaginilor.Documentarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful