FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN ŞCOALA POSTLICEALĂ ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

LUCRARE DE DIPLOMÃ
Tema: ÎNGRIJIREA COPIILOR CU CONVULSII FEBRILE

Absolventă:

Coordonator:
Prof.

2012

1

CUPRINS
INTRODUCERE --------------------------------------------------------------------------------ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS--------------------------------CAPITOLUL I – DATE DESCRIPTIVE PRIVIND ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU CONVULSII ----------------------------------------------------------CAPITOLUL II - DATE PRIVIND SUPRAVEGHEREA ÎN SPITAL A PACIENTILOR CU CONVULSII ------------------------------------II.1. Internarea bolnavului-----------------------------------------------------------------------II.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare-----------------------------------------------------II.3. Asigurarea igienei corporale--------------------------------------------------------------II.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative-------------------------------------------II.5. Alimentaţia bolnavului--------------------------------------------------------------------II.6. Administrarea medicamentelor-----------------------------------------------------------II.7. Participarea asistentei medicale la efectuarea examinărilor paraclinice şi de laborator-------------------------------------------------------------------------------------------II.8. Tehnici de îngrijire impuse de boală----------------------------------------------------II.9 Educaţia pentru sănătate a bolnavului---------------------------------------------------II.10 Externarea bolnavului---------------------------------------------------------------------CAPITOLUL III PREZENTAREA PLANURILOR DE ÎNGRIJIRE----------------

Caz I------------------------------------------------------------------------------------------------Prezentarea foii de observaţie------------------------------------------------------------------Nevoile fundamentale după conceptul Virginiei Henderson-------------------------------Analizele de laborator şi alte explorări--------------------------------------------------------Tratamentul recomandat ------------------------------------------------------------------------Planul de îngrijire--------------------------------------------------------------------------------2

Caz II-----------------------------------------------------------------------------------------------Prezentarea foii de observaţie------------------------------------------------------------------Nevoile fundamentale după conceptul Virginiei Henderson-------------------------------Analizele de laborator şi alte explorări--------------------------------------------------------Tratamentul recomandat ------------------------------------------------------------------------Planul de îngrijire--------------------------------------------------------------------------------Caz III----------------------------------------------------------------------------------------------Prezentarea foii de observaţie------------------------------------------------------------------Nevoile fundamentale după conceptul Virginiei Henderson-------------------------------Analizele de laborator şi alte explorări--------------------------------------------------------Tratamentul recomandat ------------------------------------------------------------------------Planul de îngrijire--------------------------------------------------------------------------------CAPITOLUL IV – CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII---------------BIBLIOGRAFIE----------------------------------------------------------------------------------

3

INTRODUCERE

Convulsiile febrile sunt cele mai comune forme din patologia convulsivă la copil. Sunt accese convulsive care apar în cursul unei afecţiuni febrile extracerebrale la copii sub şase ani, anterior normali neurologic, şi care nu au mai avut manifestări convulsive, iar dacă au mai prezentat, acestea au fost întotdeauna în cazul unei stări febrile. În practica pediatrică, convulsiile febrile reprezintă o urgenţă. Ele trebuie recunoscute şi tratate imediat.

4

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS Sistemul nervos recepţionează, transmite şi integrează informaţiile din mediul extern şi intern, pe baza cărora elaborează răspunsuri adecvate, motorii şi secretorii. Sistemul nervos, unitar ca structură şi funcţie este subîmpărtit în: • sistem nervos al vieţii de relaţie (somatic), care asigură echilibrul organismului cu condiţiile variabile ale mediului; • sistem nervos al vieţii vegetative, care reglează permanent activitatea organelor interne. Ţesutul nervos este alcătuit din peste zece miliarde de neuroni, celule diferenţiate specific care generează şi conduc impulsurile nervoase, şi celule gliale care formează un ţesut de suport sau interstiţial al sistemului nervos. Prelungirile neuronale sunt dendritele şi axonul, care constituie cheile de conducere nervoasă de la măduva spinării până la scoarţa emisferelor cerebrale şi invers. Nervii transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centrii nervoşi (nervii senzitivi) sau de la centri spre organele efectoare (musculatura striată şi netedă şi glandele exocrine şi endocrine) - nervii motori şi secretori. Neuronii realizează o vastă reţea, fiind legaţi între ei prin sinapse. Acestea sunt formaţiuni structurale specializate, care se realizează între axonul neuronului presinaptic, reprezentat de butonul terminal al axonului, şi segmentul post sinaptic pe care se aplică butonul terminal. Cele două segmente sinaptice sunt separate printr-un spaţiu numit fantă sinaptică. Deci, legătura dintre neuroni nu se face prin contact direct, ci este mediată chimic, prin eliberarea mediatorului în fanta sinaptică. Transmiterea impulsului nervos de la terminaţiile nervoase motorii la fibrele musculare se face tot printr-o formaţiune similară cu sinapsa numită placă motorie sau neuromusculară. Proprietăţile fundamentale ale neuronilor constau în generarea şi conducerea impulsurilor nervoase. Aceste proprietăţi sunt: excitabilitatea şi conductibilitatea. Transmiterea sinaptică a influxului nervos, de la butonul terminal al neuronului presinaptic la dendrită sau corpul neuronului postsinaptic, se face prin intermediul unor mediatori chimici - acetilcolina şi noradrenalina. Impulsul nervos ajuns la nivelul butonului terminal determină fuzionarea veziculelor (în care se găseşte mediatorul) cu porţiunea sinaptică a membranei, urmată de ruperea veziculelor şi eliberarea mediatorului în fanta sinaptică. Cu cât intensitatea impulsului nervos este mai mare, cu atât se va descărca o cantitate mai mare de mediator. Mediatorul chimic eliberat difuzează rapid în membrana postsinaptică şi creşterea considerabilă a permeabilităţii membranei postsinaptice pentru Na+ şi K+. Astfel se produce o depolarizare locală şi un potenţial postsinaptic excitator, care v-a avea ca rezultat programarea impulsului nervos la nivel sinpatic.
5

În producerea convulsiilor febrile “dereglările” la nivelul sinapselor pot avea loc în trunchiul cerebral. cerebel. descarcă mici cantităţi de acetilcolină. Când acest potenţial atinge nivelul critic se generează potenţiale de acţiune. care se propagă la placa motorie în toate direcţiile sarcolemei. producând contracţia fibrei musculare. depolarizând-o şi determinând un potenţial local terminal pe placă.Transmiterea impulsului la nivelul plăcii motorii se face similar transmiterii plăcii sinaptice. 6 . Impulsul motor. ajuns la capătul axonului neuronului motor. diencefal şi emisferele cerebrale. care se fixează pe membrana fibrei musculare.

în asociere cu febră.CAPITOLUL I DATE DESCRIPTIVE PRIVIND CONVULSIILE FEBRILE LA COPIL I.T.. Convulsiile apar de obicei precoce în cursul bolii. Creşterea ratei metabolismului neuronilor cerebrali indusă de febră. I. Convulsiile pot apărea după unele vaccinări (D. Convulsiile febrile par a necesita. de unde şi incidenţa sezonieră a convulsiilor febrile. o susceptibilitate (predispoziţie) genetică. adesea înainte de a fi văzut de medic. TABLOU CLINIC Convulsiile febrile se împart în: a. de obicei mai mică de 15 minute. ETIOLOGIE Etiologia febrei în contextul căreia apar convulsiile febrile este în mod obişnuit infecţia acută a căilor aeriene superioare. convulsiile febrile complicate. boli eruptive).au durată scăzută. Orice altă infecţie febrilă poate asocia convulsii. tip convulsii tonico-clonice.sunt cele mai frecvente.2. convulsiile febrile simple.clinic. DEFINITIE Convulsiile febrile sunt convulsiile sugarului sau ale copilului mic care survin în general între trei luni şi cinci ani. în absenţa unei afecţiuni intracelulare aparente sau definite. b.4. Convulsiile febrile complexe (complicate): . în perioada creşterii rapide a temperaturii şi pot fi adesea prima manifestare a bolii. I. Transmiterea acestei predispoziţii poate fi autosomal dominantă sau poate fi poligenică.incidenţa maximă este între 1-5 ani. PATOGENIE Convulsiile febrile sunt declanşate de creşterea rapidă a temperaturii corporale. Criza este lipsită de manifestări respiratorii.3.1. Convulsiile febrile simple (benigne): . generalizate sau numai clonice. dintre care cea cu Shigella şi Salmonella ridică probleme deosebite de diagnosticare. 7 . căci la aproximativ 1/4 din cazuri în antecedentele familiale sunt regăsite convulsiile febrile. scade pragul lor convulsivant. de regulă de etiologie virală (otita medie. dar niciodată mioclonice. . a. b. rar hipotonice. rinofaringită. copilul revine rapid la starea neurologică normală. antirujeolică).P. I.sunt mai rare. de obicei sunt bilaterale. antipoliomielitică. de asemenea. . .

când poate arăta activitatea postcritică cu unde lente difuze.convulsii febrile complexe.) Indicaţii: . traumatisme craniene.E. nu are indicaţii în prima săptămână după convulsii.apar la copii cu dezvoltare psihomotorie anormală anterior crizei (suferinţă neonatală. abcese cerebrale. I.febra nu este în legătură cu o afecţiune acută a sistemului nervos central (meningite.5. spasme. frison.criza durează sub 15 minute şi nu realizează starea de rău convulsiv. . Puncţia lombară şi examenul lichidului cefalorahidian (L. I.pot avea deficit neurologic post critic. . bombarea fontanelei. Criterii secundare: . de obicei ca: tremurături (de frică). 8 .sunt unilaterale. b. o encefalită. rigiditatea cefei).apar de obicei înaintea vârstei de un an.. Criterii principale: . b. . .C. . DIAGNOSTIC Diagnosticul pozitiv: se va preciza dacă se întrunesc cunoscutele criterii principale şi secundare după cum urmează: a.) E. intoxicaţii medicamentoase. sub 18 luni.R. .durata este mai mare de 15 minute. Diagnosticul diferenţial: Se vor exclude în primul rând “falsele convulsii”.vârsta mică a copilului. Electroencefalograma (E. prezenţa unor elemente procritice (vârfuri sau vârf . criza este generalizată.G. . sindrom gemolitic .clinic. embolii septice. . . dismaturitate).electroencefalograma nu pune în evidenţă anomalii după o săptămână de criză.ârsta de debut a primei convulsii febrile este sub trei ani. encefalite).copilul nu are antecedente neurologice.se repetă în cursul unei zile. . EXPLORĂRI a.E. . . într-o a doua etapă vom exclude o meningită.survin în legătură cu creşterea febrei (peste 380C).suspiciunea de meningită (somnolenţă.6.G.undă) nu are nici o semnificaţia.uremic.prima criză de convulsie apare în context febril. . relatate de anturaj.

Poziţia: declivă laterală cu eliberarea căilor respiratorii şi cu asigurarea că circulaţia este coprespunzătoare. Contrar temerii populare.5 mg/kg corp. Se va trata ca o urgenţă. Ele survin în aproximativ 1/3 din cazuri cel mai adesea în anul următor primei crize. În evoluţia convulsiilor febrile apar frecvent recidive. pentru a se evita leziuni cerebrale datorate hipoxiei. mortalitatea prin convulsii febrile este foarte scăzută chiar dacă convulsiile febrile se repetă şi chiar dacă se produce status epileptic la copii anterior normali. Au fost identificaţi următorii factori de risc: .crize complexe. fie de o epilepsie secundară lezională sechelară după o criză convulsivă febrilă prelungită. el atinge 50% după convulsiile febrile “complexe”.pe cale rectală.3 . Nu există un risc crescut de tulburări neurologice sau mintale la copii normal dezvoltaţi anterior convulsiilor febrile. în special când convulsia febrilă durează 10 minute şi nu are tendinţa să se oprească spontan. . fie că este vorba de epilepsie primitiv generalizată. Tratamentul medicamentos: Se administrează anticonvulsivante: DIAZEPAM în doză de 0. este favorabilă. TRATAMENT Intervenţia în criza acută: Scop: oprirea cât mai rapidă a crizei. Epilepsia poate fi o “complicaţie” a convulsiilor febrile. a cărei primă manifestare au fost convulsiile febrile.8. . . EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC În marea majoritate a cazurilor evoluţia convulsiilor febrile.antecedente familiare de convulsii febrile antrenează un risc mai mare de 50%.7. riscul recidivelor nu este acelaşi pentru toţi copiii. Acest risc este de 40% în absenţa acestor circumstanţe. dacă există antecedente familiale de epilepsie şi semne de afecţiuni cerebrale. chiar dacă anterior convulsiilor febrile au fost consideraţi normali. fără a depăşi 10 mg (doza totală) înaintea vârstei de 10 ani. Riscul epilepsiei este variabil. . în timp ce în absenţa acestora riscul este de numai 20%.intramuscular. De aceea riscul întârzierii mintale este greu de prevăzut după prima convulsie febrilă. Se administrează: . Riscul este identificat după o a doua criză.lent intravenos în 2-3 minute. Tulburările intelectuale şi disabilităţile de învăţare sunt şi ele rare după convulsiile febrile cu o frevenţă de 5 ori mai mare decât retard mintal. 9 . sub 18 luni. I. Recidivele dispar după vârsta de 4-5 ani.I. chiar recidivante.0.vârsta mică.

După încetarea convulsiilor se administrează tratamentul antitermic. Tratamentul preventiv discontinuu este prescris numai în caz de febră şi constă în administrarea de DIAZEPAM per os în doză de 0. Tot în scopul scăderii temperaturii se utilizează împachetări. frecţii. Se foloseşte PARACETAMOL 20 mg/kg corp.1 mg/kg corp repartizat în 3-4 prize/zi şi antitermice. care vizează prevenirea recidivelor în cursul acelei boli febrile.5 .9. 1. 10 . PROFILAXIE Tratamentul profilactic al recidivelor convulsiilor febrile constă în utilizarea medicamentelor anticonvulsivante în două variante: regim discontinuu sau continuu.

vizuali. Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiţii prielnice necesare ridicării forţei de apărare şi regenerare a organismului şi scoaterea lui de sub eventualele influenţe nocive ale mediului înconjurător. el se desparte de mediul său obişnuit şi în stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini. şi de aceea este necesar ca bolnavul să fie cât mai bine primit. II. pot acţiona asupra SNC. Patul trebuie să asigure bolnavului o odihnă perfectă. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE SPITALIZARE Scopul spitalizării bolnavului în majoritatea cazurilor este vindecarea. Bolnavii infecţioşi trebuie spitalizaţi în saloane mici de 2-4 paturi. de care personalul care primeşte bolnavul în spital trebuie să ţină seama menajându-l cât mai mult. În acest scop el va culege datele anamnezice de la bolnavul sau de la martor. Excitaţiile din mediul înconjurător.CAPITOLUL II SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR ÎN SPITAL II. Această situaţie împreună cu boala îi creează anumite stări emotive. olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos.1. pentru a se putea realiza o aeraţie permanentă. Funcţiile întregului organism sunt controlate şi dirijate de scoarţa cerebrală. cuprinzând numai mobilierul strict necesar.2. date pe care le va trece în foaia de observaţie a bolnavului. Se vor înlătura toţi excitanţii: auditivi. 11 . Internarea în spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul de familie. INTERNAREA BOLNAVULUI Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului. Bolnavul adus la spital va fi dezbrăcat şi examinat în cabinetul de consultaţii al serviciului de primire. în condiţii de perfectă curăţenie. atât prin numărul cât şi prin calitatea lor. Saloanele trebuie să fie luminoase şi cu o ventilaţie ireproşabilă. ceea ce duce la suprasolicitarea şi epuizarea celulelor corticale. el va fi examinat la internare de medicul de gardă. Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.

SUPRAVEGHEREA VEGETATIVE TEMPERATURA 12 FUNCŢIILOR VITALE ŞI . Ea rămâne însă şi pe mai departe în atenţia asistentei constituind unul dintre factorii esenţiali ai vindecării. II. Baia generală la cadă se efectuează de 1-2 ori pe săptămână. membre superioare. va schimba lenjeria ori de câte ori este nevoie. se va efectua spălatul dinţilor. Baia se efectuează începând cu spălarea extremităţilor. Îndepărtarea celulelor moarte se efectuează după înmuierea cu apă şi săpun. când este îmbrăcat şi la nevoie deparazitat. II.Personalul secţiei trebuie să evite discuţiile în saloane şi pe coridoarele secţiei. cefalice.3. apoi tăierea unghiilor. Asistenta verifică dacă bolnavul a mâncat. Convorbirile vor fi duse cu voci scăzute. Bolnavii obişnuiţi cu igiena corporală se spală singuri sau pretind de la personal spălarea corpului. regiunea perineală cu organe genitale. Asistenta verifică în mod repetat dacă tegumentele bolnavului sunt transpirate. toaleta cavităţii bucale. va asigura lenjerie curată şi uscată de corp şi de pat. Neglijarea igienei corporale scade capacitatea funcţională a pielei şi reduce posibilitatea de apărare şi regenerare a organismului. schimbarea lenjeriei de noapte cu lenjerie proaspătă de zi. Baia pe regiuni se efectuează ori de câte ori este nevoie în cazul bolnavilor imobilizaţi la pat. Întrucât prezenta lucrare de diplomă descrie îngrijirea copiilor cu convulsii febrile este necesar să menţionăm că oaleta copiilor este făcută de mamă sau de asistenta medicală. apoi trunchi. întreţinerea părului. va urmări în permaenţă mucoasa bucală (care se deshidratează repede) se asigură igiena cavităţii bucale. dar în aşa fel încât ca să audă şi bolnavul. va efectua toaleta parţială a bolnavului. membre inferioare. căci i se deşteaptă bănuiala că i se ascunde gravitatea bolii sale. După clătirea finală. uscarea prin tamponare a conductului auditiv extern.4. ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE A BOLNAVILOR Igiena corporală a bolnavilor se începe de la internare.

la copil mic 100-120 bătăi/minut. 13 . necesar pentru procesul de oxigenare din organism şi de a elimina CO2.la 10 ani 90 -100 bătăi/minut. temporală. . În funcţie de vârstă. care poate fi comprimată pe un plan osos (radială. Pulsul poate fi măsurat la oricare arteră accesibilă. PULSUL Este o destindere ritmică care poate fi palpată (apăsând uşor arterele pe suprafeţele dure osoase. se va face cu vârful degetului index. sub forma unei zvâcnituri uşoare ritmice. . pulsul variază în felul următor: . La puls trebuie urmărit volumul sau amplitudinea.la nou născut 130-140 bătăi/min. . bolnavul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic cel puţin 5-10 minute înainte de numărare.5-42oC.84 bătăi/munit.la 60 ani în sus 72 . dar măsurători mai precise se obţin totuşi numai în rect şi în vagin. RESPIRAŢIA Respiraţia reprezintă nevoia funcţiei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător. Astfel temperatura se poate măsura în axilă. în gură. celeritatea. humerală. pedioasă). Termometrele în uz sunt ţinute în soluţii dezinfectante de bromocet sau clorură 2%. în plica inghinală. . pulsabilă de unde numele de puls.la 20 ani 60 . întrucât un efort. pentru a o obţine pe cea mai apropiată de cea centrală. Nou născut şi copil mic: 36. tensiunea pulsului. soluţia dezinfectantă trebuie schimbată zilnic. valoarea lor este de 0.Termometrul maximal utilizat în medicină este gradat după scala Celsius de la 34.5o C mai mare decât temperatura axilară. carotidă. mediu şi inelar de la mâna dreaptă. femurală.80 bătăi/minut. La măsurarea pulsului.8o. Pulsul se măsoară zilnic. valoarea obţinută se notează cu culoarea albastră în foaia de temperatură a bolnavului respectiv. Măsurarea temperaturii cu termometrul maximal obişnuit se face în cavităţile închise sau semiînchise. o emoţie oarecare în timpul sau înaintea pulsului (modifică rezultatul).dimineaţa şi seara. valoarea obţinută se notează cu culoarea roşie întrerupt în foaia de temperatură a bolnavului respectiv.37. Temperatura se măsoară de 2 ori/zi . rezultat din arderile celulare.1o .

la nou născut 30-50 respiraţii/minut. valoarea obţinută se notează cu valoarea albastru întrerupt. vârstnic 15-25 respiraţii/minut. la adult 16-18 respiraţii/minut.costal inferior la bărbaţi. la 12 ani 15-25 respiraţii/minut. Respiraţia se măsoară zilnic. . în foaia de temperatură.de tip abdominal la copii. Respiraţia se măsoară în special dimineaţa.Frecvenţa respiratorie reprezintă numărul de respiraţie pe minut. . la 2 ani 25-35 respiraţii/minut.costal superior la femei. 14 . se aşează zona plantară a mâinii în decurs de un minut se numără inspiraţiile acestuia. înainte ca pacientul să se trezească. Tipuri de respiraţii: . Deasupra cutiei toracice. influenţează vârsta şi sexul.

iar T. devin toxice pentru organism. pH : 4. de care organismul nu mai are nevoie. .1025 la 15oC.adulţi 1200-1400 ml/24 h. Mirosul .4-11 ani T.5 -5. max. de forţa de contracţie a inimii (care asigură propulsarea sângelui în arborele arterial).).min. 15 . Defecaţia: eliminarea materiilor fecale prin anus. se foloseşte TENSIOMETRUL. 115-140. Sensibile: 1010 . 100-120. Cantitatea: ..A. constituie tensiunea arterială (T. . .7 uşor acid.1-3 ani T. .amoniacal.A. Culoarea . Tensiunea arterială se măsoară zilnic. .galben deschis. Diureza se notează în Foaia de temperatură. max. 75-90. iar T. Pentru determinarea T. valoarea obţinută se notează cu culoarea roşie în Foaia de temperatură. Eliminarea acestor substanţe se face în soluţie apoasă şi împreună cu ele părăsesc organismul şi sărurile minerale precum şi o serie de alte substanţe de catabolism.act fiziologic. Valoarea este determinată. conştient de eliminare a urinei.adult T. acumulate în sânge. SCAUNUL Reprezintă resturile alimentare expuse procesului digestiei eliminate din organism prin actul de defecaţie. Consistenţa: omogenă. Frecvenţa: nou născut 1-2 scaune/zi.la nou născut 30-300 ml/24 h. de rezistenţa întâmpinată de sânge. 90-110. . iar T. Micţiunea .TENSIUNEA ARTERIALÃ Tensiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali. 75-90 mmHg peste 50 de ani T.până la 1800/24 h. Pentru înregistrarea T. min 60-65 mmHg. max. 150/90 mmHg. . min. max.12-18 ani T. rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul sistemului muscular şi de vâscozitatea sângelui.A. iar T. 50-60 mmHg. min 60-65 mmHg. max.la copii 500-1200 ml/24 h. Aspect: clar. bolnavul va fi aşezat în poziţie culcat sau semişezând într-un fotoliu rezemându-şi braţele. adult 1/zi sau 1/2 zile. DIUREZA Diureza are scopul de a elimina din organism substanţele inutile provenite din metabolismul intermediar protidic.

II. Regimul dietetic al bolnavului trebuie astfel ales încât să satisfacă atât necesităţile cantitative cât şi pe cele calitative ale organismului. ALIMENTAREA BOLNAVULUI Modul în care se face alimentarea bolnavilor depinde de natura bolii de care acesta suferă precum şi de starea generală a acestuia. .să prevină o evoluţie nefavorabilă în cazul unei îmbolnăviri latente. trebuie să fie ajutat. în bolile care împiedică pătrunderea bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac. alimentaţia artificială poate fi efectuată: . Orarul: ritmic la aceeaşi oră a zilei de regulă.5. . În general.prin sondă gastrică sau intestinală. Mirosul: fecaloid.Culoarea: brună. 16 . .intramuscular.pe cale parenterală: . Alimentaţie se face în trei feluri: .prin fistulă stomacală.alimentaţia ARTIFICIALÃ.alimentaţia ACTIVÃ.să împiedice apariţia recidivelor.să acopere cheltuielile enegetice de bază ale organismului. .să împiedice transformarea bolilor acute în cronice. prin mijloace artificiale. . .să asigure aportul de melamine şi săruri minerale necesare desfăşurării normale a metabolismului. . când starea generală a bolnavului nu îi permite să se alimenteze singur şi deci.sau în perfuzii subcutanate. .subcutanat.să consolideze rezultatele terapeutice obţinute prin alte metode de tratament. când alimentaţia trebuie introdusă în organism. . .alimentaţia PASIVÃ.să favorizeze condiţiile prielnice procesului de vindecare cruţând organele îmbolnăvite şi asigurând un aport de substanţe necesare organismului. Se notează în Foaia de temperatură. . . dimineaţa. Cantitatea zilnică: 150-200 g.prin clisme alimentare. . Alimentaţia bolnavului urmăreşte: . când bolnavul mănâncă singur.

calea conjunctivă.calea rectală.calea vaginală.calea digestivă (internă). -cruţarea combinării medicamentelor. -verificarea .dozele terapeutice. Ele sunt extrase sau sintetizate din produse vegetale. II. Totuşi. -respectarea dozelor prescrise. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea medicamentelor. -luarea medicamentelor în prezenţa asistentei. -servirea bolnavului. -administrarea medicamentelor deschise în ce condiţii acestea pot fi administrate. cele mai importante sunt: . -lămurirea bolnavului asupra medicamentului prescris. -respectarea căii de administrare. animale sau din substanţe minerale. în faza iniţială se prescrie o dietă lichidă şi semisolidă.calea externă. dar o importanţă aproape tot atât de mare o au şi doza administrată. . . -raportarea medicului a greşelilor de administrare a medicamentelor. -respectarea orarului de administrare.În cazul copiilor cu convulsii febrile dieta va fi largă nutritivă şi fără restricţii deosebite.calea parenterală. Reguli generale de administrare a medicamentelor -respectarea medicamentelor prescrise. -identificarea medicamentelor prescrise. Alte căi de administrare a medicamentelor: .calităţii medicamentelor administrate.6. Medicamentele sunt substanţe utilizate în scopul de a preveni. dintre care. de a ameliora sau a vindeca bolile. . . -respectarea succesivă de administrare a medicamentelor.calea obişnuită de administrare. Administrarea medicamentelor se face pe mai multe căi.medicamentele după aspect exterior şi proprietăţile fizice. . precum şi calea de administrare. 17 . . Acţiunea lor asupra organismului depinde în primul rând de structura lor chimică. Asistenta trebuie să cunoască: . -respectarea somnului bolnavului.

. . se descrie: cantitatea. . care este cea mai concentrată. .se va ţine seama de simţul pudic al pacientului. . asistenta medicală va lămuri pacientul asupra caracterului inofensiv al examenului.timpul după care se realizează efectul.2 mg/ml sânge. Ca anticoagulante se folosesc: .atitudinea asistentei medicale trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta. Pentru un examen curent . urina trebuie recoltată timp de 24 de ore. 1.Heparină. În cursul examenului fizic.efectele secundare ale medicamentelor.1-0. căutând să reducă.modul de administrare cu artificii şi manopere ce pot fi utilizate pentru a masca gustul sau mirosul unor medicamente. în soluţie izotonică de 3. pe care asistenta medicală o duce cu bolnavul în momentul primirii lui în secţie. Recoltarea se face prin puncţie venoasă. . II.H : 18 . mirosul şi densitatea.se trimite 100-150 ml.S.7. culoarea.Citrat de sodiu. sau numai urina proaspătă de dimineaţă.8% Pentru determinarea V.modul de păstrare a medicamentelor.. În preajma examenului de orice natură.asupra eficacităţii şi necesităţii lui.incompatibilitatea medicamentelor. . .Recoltarea sângelui venos pentru examinãri hematologice se face pe substanţe anticoagulante de preferinţă uscată. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA RECOLTAREA DE PRODUSE BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE Pregătirea zilnică a bolnavului . Recoltarea şi examenul urinei Pentru examenul fizic. . .bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare pentru că aşa va pierde încrederea în personalul de îngrijire. la maximum durerile care eventual vor fi provocate prin unele manevre simple.se încadrează în munca de educaţie şi de liniştire. în cantitate de 0.efectele ce se aşteaptă de la medicamente. din care se va determina şi densitatea şi se va examina şi sedimentul de urină. Pentru examenul chimic: se trimite urina colecţionată din timp de 24 de ore. 2.

proteinemia totală şi a funcţiilor proteice. Asistenta notează pe Foaia de temperatură a bolnavului data când s-a efectuat analiza şi data pe care a fixat-o medicul pentru recoltarea prizei următoare de sânge. 19 . De obicei reacţiile serologice trebuie repetate cel puţin de 2 ori la intervale 7-10-14 zile sau şi mai multe pentru ca analizele să se efectueze în diferite faze ale bolii: “PRIZE”.glicemia. pentru o analiză se recoltează 5-10 ml sânge. prin puncţie venoasă. Pentru examinări biochimice şi enzimatice . colesterina totală şi esterificată.se recoltează 1. ureei.recoltarea de sânge pentru această analiză se face fără substanţa anticoagulantă. în condiţii sterile pe 0. În general. acidului uric. se recoltează dimineaţa pe nemâncate câte 5-6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă. Recoltarea sângelui pentru examen serologic.6 ml de sânge. lipemia.4 ml de soluţie izotonică de citrat de sodiu (3. fiind nevoie numai de un ser sanguin.8%). ca şi probele de disproteinemie. creatininei. ..

La nou născut peste 390C. cardiovasculare. Asistenta trebuie să acorde atenţie sporită îngrijirii bolnavului febril.verifică în mod repetat dacă tegumentele bolnavului sunt transpirate. . sugar şi copilul mic.8 TEHNICI IMPUSE DE AFECŢIUNE ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU FEBRÃ Febra nu se confundă cu boala. .administrează acestuia cantităţile necesare.urmăreşte în permanenţă mucoasa bucală (care se dezhidratează foarte repede). . b. . copilul mare şi adultul tânăr complicaţiile survin dacă temperatura depăşeşte 40o C. micţiuni frecvente. .combate hiperdermia dacă aceasta depăşeşte valorile majore. paloare. . asigurându-i şi igiena cavităţii bucale. . la adultul în vârstă.se îngrijeşte să comande ceai pentru rehidratarea permanentă a bolnavului. care însoţesc febra. pot apărea. poate însoţi evoluţia bolii sau să lipsească în totalitate.va schimba lenjeria bolnavului ori ce câte ori este necesar. a. ASIGURAREA BOLNAVULUI CU LICHIDELE NECESARE PENTRU PREVENIREA DEZHIDRATÃRII. complicaţii.hiperemie. . frecvenţa respiratorie. peste 380 C. agitaţii pulvomotorii sau somnolenţă. Ea poate fi un episod pasager. În acest scop măsoară pulsul. la intervale regulate. astfel încât pune în pericol funcţiile vitale ale organismului. Bolnavul febril prezintă un consum mare de calorii. ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE . transpiraţii la nivelul tegumentelor.va asigura lenjeria de pat şi corp uscată şi curată. după necesităţi. scăderea toleranţei digestive. tahicardie.va efectua toalete bolnavului. Febra se combate numai dacă depăşeşte anumite valori şi persistă mai mult timp. Agitaţia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare şi adult şi convulsii tonicoclonice la nou născut. nervoase. 20 .observă în permanenţă simptomele clinice. Bolnavul febril prezintă modificări în funcţionalitatea principalelor aparate şi sisteme apărând o serie de simptome cu: . renale. la sugar.II.

până când se observă scăderea temperaturii corpului cu 1-20C. . . înregistrează hipertermia majoră şi anunţă medicul.în cazul unor bolnavi mai gravi pentru menajarea bolnavului cearşaful de desubt se schimbă la intervale de 20 minute. . . . prosoape uscate.dacă aplicarea compreselor nu are efect scontat.verifică pulsul. APLICAREA DE COMPRESE UMEDE ŞI RECI . după indicaţiile medicului. acesta adoarme. culoarea tegumentelor.pune la îndemână cearşafuri pentru împachetarea. şi respiraţia regulată.schimbarea compreselor la intervale de 5-10 minute. . 21 . d.dacă temperatura bolnavului nu a scăzut în mod corespunzător asistenta îi va pregăti baia rece (33oC) sau moderată (35oC). având un somn liniştit. .întrerupe aplicarea compreselor.aplică bolnavului comprese reci pe cap. . starea generală. de 3-6 ori.observă culoarea tegumentelor şi comportamentul bolnavului. c.aplică comprese pe torace. . dacă tegumentele devin cianotice. . pe cap şi dacă este necesar şi pe trunchi. .administrează bolnavului lichide reci sau calde. culoarea tegumentelor bolnavului. . se efectuează împachetarea în cearşafuri umede la temperatura 10-15o C.după circa 10 minute de la împachetare măsoară temperatura bolnavului (care poate fi cu 2-30C. BAIA RECE SAU MODERATÃ . iar cel de la suprafaţă din 5 în 5 minute. de regulă.verifică pulsul. . e.după împachetare şterge tegumentele bolnavului cu prosoape uscate. baia hipotermizantă. ÎMPACHETAREA .pregăteşte de urgenţă comprese umezite în apă la rece la temperatura 10-15oC.pregătirea patului bolnavului şi îl lasă în linişte sub supraveghere.schimbă împachetarea din 5 în 5 minute (de 2-3 ori). mai mică decât înaintea împachetării).

în acest caz îl înveleşte în 2 pături în plus. . . proteinele se dau în cantitate de 20%..verifică starea clinică a bolnavului. ASIGURÃ REGIM ALIMENTAR CORESPUNZÃTOR Regimul bolnavului febril este hiperglucidic 60-70%.verifică în permanenţă culoarea tegumentelor. presupune o muncă continuă. precum şi de calitatea asistentei. Succesul educaţiei sanitare depinde în foarte mare măsură de educaţia anterioară a bolnavului. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PENTRU TRATAREA AFECŢIUNII DE BAZÃ . . se intensifică bătăile cardiace şi are o stare de bună dispoziţie. de competenţa sa profesională şi comportamentul la locul de muncă. EDUCAŢIA SANITARÃ . din partea personalului sanitar mediu. îi administrează ceai fierbinte. decompensaţi astenici.baia este suficientă dacă tegumentele devin hiperemice. cantitatea de apă pregătită este de 200 l. acestea nu se aplică la bolnavi în stare gravă. pulsul. i. respiraţia bolnavului. în scopul obţinerii colaborării bolnavului pentru vindecarea lor cât mai rapidă. în interesul 22 .se efectuează instrucţia bolnavilor şi aparţinătorilor privind necesitatea şi rolul împachetărilor şi băilor reci. f. ADMINISTREAZÃ MEDICAMENTE SEDATIVE . şi hipolichidic. fenobarbital la bolnavii agitaţi.10 EDUCAŢIA SANITARÃ A BOLNAVILOR SPITALIZAŢI Educaţia bolnavilor spitalizaţi. II. de gradul său de cultură. se poate repeta de 2-3 ori/24 ore. cardiaci.se administrează diazepam. . serioasă şi uneori dificilă.se îngrijeşte să execute întocmai tratamentul prescris de medic h. durata băii 8-10 minute. . debilii.după baie frecţionează tegumentele uşor cu prosoape uscate şi curate. g.îmbracă bolnavul în lenjerie încălzită şi îl culcă în pat. .verifică dacă acesta are frisoare.întrerupe baia în cazul cianotizării tegumentelor şi apariţia stării de colaps. Bolnavului i se amplifică mişcările respiratorii.

nu părăseşte secţia. WC-ul. explicând riscul nerespectării acesteia. RESPECTAREA DE CÃTRE BOLNAV A REGIMULUI ALIMENTAR Informează bolnavul despre regimul alimentar pe care trebuie să îl urmeze. Explică pericolul transmiterii medicamentelor de la un bolnav la altul sau a acestora introduse în mod fraudulos de aparţinători. Asistenta medicală trebuie să urmească o serie de obiective în realizarea instruirii bolnavului. RESPECTAREA DE CÃTRE BOLNAV A IGIENEI PERSONALE . 23 . ori de câte ori situaţia o impune. nu intră în contact cu bolnavii altor secţii. obiectele personale de toaletă. urinarul. În cazul copiilor cu convulsii febrile educaţia sanitară de face mamei. RESPECTAREA DE CÃTRE BOLNAV A CIRCUITELOR UNITÃŢII Explică bolnavului cum şi de ce se aplică un anumit circuit al bolnavului în unitate. salonul decât la indicaţia sau cu avizul asistentei sau a medicului. 3. Colaborează cu bolnavul pentru a cunoaşte efectul medicaţiei administrate. orarul de administrare şi efectele lui.pe care îl arată bolnavului privind îngrijirile şi tot ceea ce întreprinde pentru vindecarea acestuia.asistenta instruieşte bolnavul cum trebuie să folosească. de ce trebuie să respecte regimul prescris. decât în limitele impuse de regulament. de pat. RESPECTAREA DE CÃTRE BOLNAV A TRATAMENTULUI PRESCRIS DE MEDIC Explică bolnavului importanţa fiecărui medicament. Veghează în continuare ca bolnavul să respecte întocmai cele transmise. 4. cu personalul medico-sanitar şi de îngrijire. lenjeria de corp. Se străduieşte ca bolnavul să respecte în mod conştient aceste reguli explicând cu răbdare tot ceea ce bolnavul n-a înţeles. cu persoane străine cu obiectele acestora. Instruieşte bolnavul despre doza ce i se administrează. 1. 2. scuipătoarea sau plosca.

explică riscul contaminării personalului medico-sanitar în recoltare sau a diferitelor investigaţii în cazul lipsei de colaborare a bolnavului cu echipa medico-sanitară precum şi cum trebuie respectate circuitul unor produse patologice desemnate de bolnav.care sunt alimentele admise şi interzise. importanţa lor şi caută să înlăture frica bolnavului. precum şi riscul contaminării bolnavilor. verifică datele transmise de bolnav. Educă bolnavul spre a nu dezinforma privitor la evoluţia clinică. la sarcinile trasate în acest sens. care apar în intensitatea simptomelor bolii pentru care a fost internat. 6. 24 . a aparţinătorilor şi a personalului care îl îngrijeşte. 7. ÎNŢELEGEREA DE CÃTRE BOLNAV A MÃSURILOR DE PROFILAXIE PE CARE TREBUIE SÃ LE RESPECTE PENTRU PREVENIREA RECIDIVELOR ŞI/SAU COMPLICAŢIILOR Explică bolnavului de ce şi cum trebuie să respecte măsurile de prevenire a recidivelor şi/sau complicaţiilor. riscul consumării alimentelor interzise. EFECTUAREA DIFERITELOR INVESTIGAŢII DE LABORATOR Informează bolnavul despre investigaţiile care trebuie efectuate. simptomele noi de însănătoşire. COLABORAREA BOLNAVULUII PENTRU RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE. ATENŢIE : instruirea bolnavului este obligatorie. COLABORAREA CU BOLNAVUL PRIVIND APRECIEREA EVOLUŢIEI SALE CIVILE Explică bolnavului despre importanţă informării de către acesta asupra modificărilor. Se adaptează nivelul de înţelegere a bolnavului până când se lămureşte de participarea conştientă a acestuia. de la caz la caz. dacă nu respectă circuitul alimentelor şi a veselei. 5. PATOLOGICE.

Va lămuri importanţa respectării regimului. Îi va preciza. Asistenta aprofundează cu bolnavul indicaţiile primite de la medic ce sunt cuprinse în biletul de ieşire. umezeală.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI Momentul plecării din spital este stabilit de medic şi când starea pacientului s-a ameliorat. să se ferească de frig. 25 .II. Va verifica dacă hainele cu care a venit bolnavul corespund anotimpului şi în special vremii momentului externării. se va insista ca la data indicată să se prezinte la control. dacă se continuă tratamentul se va verifica dacă bolnavul şi-a însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu. Verifică dacă a venit documentaţia. Asistenta ajută medicul punând la dispoziţia acestuia toată documentaţia necesară completării epicrizei.

starea generală . curate. elastice.tegumente şi mucoase – palide.01.febră 39°C . diureza – micţiuni spontane. FR – 40 resp / min.01. vaccinat conform schemei . Istoricul bolii În urmă cu o zi sugarul prezintă febră 39. În urmă cu aproximativ trei ore face crize convulsive motiv pentru care este adus la spital pentru investigaţii şi conduită terapeutică.CAPITOLUL III PREZENTAREA PLANURILORDE ÎNGRIJIRE PENTRU TREI COPII CU CONVULSII FEBRILE CAZUL I A. 14 .tuse iritativă C.O. convulsii Diagnosticul la externare: convulsii febrile. PT – 40. D. alimentat natural. Motivele internării: . Examen clinic general Greutate – 6400 g. Interviu Numele:A.patologice – stomatită. Antecedente personale: .fiziologice ./min. PC – 40. Antecedente heredo-colaterale: nu există E. rinofaringită B.influenţată . talia 62 cm.5 °C. Culegerea datelor .F. Candida Albicans F.39°C. discretă cianoză periorală şi nazală 26 Nr.9 cm.la domiciliul a prezentat convulsii . Prenumele:D. temperatura . tranzit intestinal fiziologic . Vârsta: 4 luni Naţionalitatea: română Data internării: 03.A = 8. motiv pentru care mama se adresează medicului de familie care îi recomandă tratament cu ampicilină injectabilă.2011 Data externării:13.6 cm. urini normocrome.2011 Diagnosticul la internare:rinofaringită. FC – 120 băt.

la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. nedureros la palpare. tranzit intestinal fiziologic.va continua tratamentul cu luminal 0. talia 62 cm. sonoritate pulmonară normală. splina nepalpabilă.ţesut celular subcutanat – normal reprezentat. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central .nepalpabil superficial . obstrucţie nazală. apetit redus . urini normocrome.va reveni la control peste 3 luni 27 . rinichi nepalpabili.sistem muscular .. Examenele de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii au valori cuprinse în limitele normale. micţiuni fiziologice. normoton. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară . După tratamentul efectuat în timpul spitalizării cu Penicilina G 1.normotrof.000 UI patru prize şi luminal 0. . Copilul este externat cu recomandările: . murmur vezicular fiziologic.000. cu greutatea de 6.400 g . normokinetic .fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ .sistem limfo – ganglionar . tuse iritativă. sonoritate normală.aparat respirator: torace normal conformat.aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice. Se precizează diagnosticul de convulsii febrile.015 x 2. abdomen suplu. ficat la rebordul costal. simptomatologia s-a ameliorat. se internează pentru febră 39°C.normale Externarea bolnavului Sugar de patru luni de sex masculin.aparat digestiv: congestie faringiană. Turgor ferm .aparat urogenital: lojele renale nedureroase.015 g – 1 tb x 2/zi . tuse iritativă.

1. 4. iritativă Apetit redus Nu are control sfincterian Dependent de mamă pentru deplasare Sursa de dificultate Obstrucţie nazală Febra.CAZUL I Nevoile Nr. 12. 8. fundamentale dupã modelul conceptual al Virginiei Henderson Problema de dependenţă Tuse seacă . obstrucţie nazală Vârsta Vârsta Nevoia fundamentală A respira şi a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca A elimina A se mişca şi a menţine o bună postură A dormi şi a se odihni A se îmbrăca şi a se dezbrăca Somn necorespunzător calitativ Tusea şi cantitativ Febra Nu se poate îmbrăca şi dezbraca Vârsta Rinofaringita Vârsta Procesul infecţios Vârsta Vârsta Vârsta --------------------------- A menţine temperatura T = 39°C corpului în limite normale A fi curat. 13. 14. 3. 10. 2. 9. 11. a-şi proteja tegumentele A evita pericolele A comunica A-şi practica religia A se preocupa de realizarea proprie A se recreea A învăţa Incapacitate de a-şi acorda îngrijiri igienice Risc de complicaţii Nu comunică Dependent Dependent 28 . 7. 6. 5.

CAZUL I Analize de laborator şi alte explorări Data 03.7 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate 29 .5 m Eq/l 1. Rh + 15% 4.01 2011 Analize efectuate Hematii Hemoglobină Hematocrit Globule albe Polinucleare Limfocite Monocite Eozinofile Grup sanguin.89 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 3.0 mEq/l la sugar 1.5 mil.500 /mmc 87% 10% 2% 1% O I.5-5.2-6. Rh Reticulocite Calciu ionic Magneziu Examen sumar de urină Rezultate obţinute 3. / mm3 12.000.000 / mm3 11g% 33% 12.2±3g% la 3-5 luni 35-49% (2-31 săptămâni) 4000-9000/mmc 60-70% 30-38% 3-8% 0-4% ---5-15% 5.2-1.

01.000 Ui / 24 ore n (6.m.000 UI.01.crt 1 Medicamentul Penicilina G Modul de prezentare Doza administrată Acţiunea terapeutică Antibiotic bactericid faţă de cocii gram pozitivi şi gram negativi Reacţii adverse Reacţii alergice.000 UI conţinând a coapsei pulbere pentru prepararea soluţiilor injectabile Comprimate de 15 mg Per os 1 cp x 2/24 ore (12 – 20) 2 Fenobarbital Sedativ. i. – 7. alergie de tip urticarian După administrare îndelungată.000. şoc anafilactic (foarte rar) Flacoane – 400.18. erupţii cutanate 3 Paracetamol Copmprimate de 500 mg Per os – ½ cp / 24 ore ¼ cpx 2 ( 12 – 18) Analgezic.01. antipirretic În perioada spitalizării bolnavul primeşte următoarele medicamente: 03.24) 1. 500. uticarie.CAZUL 1 DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. 2011 1+2+3 1+2 30 . anticonvulsivant Poate prezenta fenomene de excitaţie nervoasă. – 13.000 UI.01. hipnotic. 2011 08.12. în treimea medie a feţei externe 5.000.

iritativă -obstrucţie nazală Obiective .CAZUL I PLAN DE ÎNGRIJIRE Data 3.tratamentul tusei Intervenţii .administrez la recomandarea medicului tratament sedativ pentru liniştirea sistemului nervos .dezobstruez căile respiratorii înainte de fiecare masă .01 Problema de dependenţă -tuse seacă.măsor funcţiile vitale şi le notez în foaia de temperatură amelio-rare a respiraţiei 40 .puncţionez o venă de pe faţa dorsală a membrului superior drept şi recoltez sânge pentru efectuarea analizelor de laborator .supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute 31 . Oxigenul îl resp/min umezesc prin barbotarea într-un flacon cu apă în amestec P=120puls/min cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml apă.preiau bolnavul şi anunţ imediat medicul Evaluare -se constată .administrez oxigen pe mască (3-5 l/min).bolnavul să aibă o bună respiraţie . .

administrez medicamentele recomandate de medic .01 -tuse seacă.supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut pacientul la efectuarea toaletei şi la schimbarea lenjeriei .01 -tuse devine productivă -obstrucţie nazală .01 -dificultate în a se odihni .am aşezat copilul într-o poziţie mai înaltă pentru a avea o postură care să uşureze respiraţia -bolnavul prezintă o stare de igienă corespunzătoare -respiraţia fiziologică -mama copilului este preocupată de îngrijirea acestuia 8.bolnavul să aibă o bună respiraţie .administrez medicamentele recomandate de medic -asigur liniştea nocturnă şi condiţii de confort termic -aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn -supraveghez funcţiile vitale şi vegetative .01 7. iritativă -obstrucţie nazală .evoluţia favorabilă 32 .01 10.supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut mama la efectuarea toaletei copilului şi la schimbarea lenjeriei .evoluţia favorabilă T=370C 11.tratamentul tusei .administrare de antipiretice şi sedative.tratamentul tusei .4.-ajutarea bolnavului în a se odihni normal şi liniştirea lui - .bolnavul să aibă o bună respiraţie . antibiotic -avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat în cazul că nu respectă indicaţia dată .

cu greutatea de 6.01 -potenţial de complicaţie -dificultatea în a se recrea . simptomatologia s-a ameliorat. Examenele de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii au valori cuprinde în limitele normale.ajutarea pacientului în a se recrea -am administrat tratamentul indicat de medic -antibioterapie .015 x 2.va continua tratamentul cu luminal 0.să respecte tratamentul indicat de medic . la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril.000 UI patru prize şi luminal 0. tuse iritativă.000.015 g – 1 tb x 2/zi .12. se internează pentru febră 39°C. Copilul este externat cu recomandările: . Se precizează diagnosticul de convulsii febrile. talia 62 cm.afebril . După tratamentul efectuat în timpul spitalizării cu Penicilina G 1.apetit normal -evoluţie favorabilă Sugar de patru luni de sex masculin.va reveni la control peste 3 luni 33 .400 g .

F. FC – 120 băt. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medioclaviculară 34 Nr.patologice – bromşiolită la 6 luni F. Examen clinic general Greutate – 8600 g.A = 8. temperatura . normoton. Turgor ferm . diureza – micţiuni spontane.aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice.febră .39°C. discretă cianoză periorală şi nazală . FR – 34 resp / min.nepalpabil superficial .CAZUL II A.O. D. pneumonie interstiţială B.2011 Diagnosticul la internare: convulsii febrile. elastice.starea generală .01. după care a prezentat convulsii.2011 Data externării:14. 29 .fiziologice . Antecedente personale: .normotrof. Motivele internării: . Istoricul bolii Mama copilul susţine că în urma tratamentului recomandat de medicul de familie cu Biseptol. Culegerea datelor . curate. Antecedente heredo-colaterale: nu există E. alimentat natural. tranzit intestinal fiziologic .influenţată . copilul continuă să facă febră. pneumonie interstiţială Diagnosticul la externare: convulsii febrile. normokinetic . vaccinat conform schemei ./min.sistem limfo – ganglionar . Medicul de familie îi recomandă internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament.tuse productivă C.01.dispnee .ţesut celular subcutanat – normal reprezentat. talia 72 cm.tegumente şi mucoase – palide.sistem muscular . urini normocrome. Interviu Numele:P Prenumele:G Vârsta: 8 luni Naţionalitatea:română Data internării: 07.

tuse productivă.normale Externarea bolnavului Sugar de opt luni de sex masculin.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ . convulsii febrile. splina nepalpabilă. paracetamol ¼ cp x 4. Copilul este externat cu recomandările: . la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril.015 g – 1 tb x 3/zi . torace normal conformat. luminal 0. tuse iritativă.aparat respirator: dispnee. urini normocrome. cu greutatea de 8. tranzit intestinal fiziologic. În urma tratamentului efect cu ampicilină un gram injectabil (24 h.aparat urogenital: lojele renale nedureroase. ficat la rebordul costal. tiraj intercostal.aparat digestiv: abdomen suplu. se internează pentru febră 39°C.va continua tratamentul cu luminal 0.. obstrucţie nazală. nedureros la palpare. fluimicil 2 plicuri / 24 h. sonoritate pulmonară normală .va reveni la control peste 3 luni 35 . raluri bronşice bilateral. apetit păstrat . Pe baza rezultatelor xamenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de pneumonie interstiţială. sonoritate normală. rinichi nepalpabili. paracetamol ¼ cp x 4.600 g .015 1 cp x 3/zi. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central . dezobstruarea CRS cu ser fiziologic 1-2 picături starea generală se ameliorează. micţiuni fiziologice.

CAZUL II Nevoile Nr. 3. 2. 14. 13. 4. 5. a-şi proteja tegumentele A evita pericolele A comunica A-şi practica religia A se preocupa de realizarea proprie A se recreea A învăţa Incapacitate de a-şi acorda îngrijiri igienice Risc de complicaţii Nu comunică Dependent Dependent 36 . obstrucţie nazală Vârsta Vârsta Nevoia fundamentală A respira şi a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca A elimina A se mişca şi a menţine o bună postură A dormi şi a se odihni A se îmbrăca şi a se dezbrăca Somn necorespunzător calitativ Tusea şi cantitativ Febra Nu se poate îmbrăca şi dezbraca Vârsta Pneumonia Vârsta Procesul infecţios Vârsta Vârsta Vârsta --------------------------- A menţine temperatura T = 39°C corpului în limite normale A fi curat. 10. 7. fundamentale dupã modelul conceptual al Virginiei Henderson Problema de dependenţă Dispnee. Tuse productivă Apetit redus Nu are control sfincterian Dependent de mamă pentru deplasare Sursa de dificultate Pneumonia interstiţială Febra. 6. 11. 12. 8. 1. 9.

CAZUL II Analize de laborator şi alte explorări Data Analize efectuate Rezultate obţinute 11g% 33% 9.600 /mmc 84% 11% 3% 2% 30 mm/h 4.0 mEq/l la sugar 1. Cord normal radiologic 37 .) 6000-17500/mmc la 12 luni 60-70% 30-38% 3-8% 0-4% 7-8 mm/h 5.7 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate 7.89 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 11.2-6.01.2011 Hemoglobină Hematocrit Globule albe Polinucleare Limfocite Monocite Eozinofile VSH Calciu ionic Magneziu Examen sumar de urină 8 I – EEG – traseu EEG de somn cu aspect de discretă suferinţă mezondiencefalică postcritică Radiografie toracică – infiltrat interstiţial intercleidohilar şi hiliobazal bilateral.5 m Eq/l 1.8±2.3g% la 6-11 luni 30-40% (6-12 săpt.2-1.

12.01. secreţiile dense care se fluidifică şi pot fi expectorate În perioada spitalizării bolnavul primeşte următoarele medicamente: 07.CAZUL I1 DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr.01 – 14. erupţii cutanate Tulburări gastro -intestinale 3 Paracetamol Comprimate de 500 mg Per os – 1 cp / 24 ore ¼ cp x 4 ( 8 -12 .18.crt 1 Medicamentul Ampicilină Modul de prezentare Flacoane –250 şi 500 mg . anticonvulsivant Poate prezenta fenomene de excitaţie nervoasă. în treimea medie a feţei externe a coapsei Acţiunea terapeutică Antibiotic cu spectru larg Reacţii adverse Reacţii alergice. şoc anafilactic (foarte rar) 2 Fenobarbital Comprimate de 15 mg Per os 1 cp x 3 / 24 ore (10-16–20) Sedativ.16– 20) Analgezic. hipnotic. antipiretic 4 Fluimicil Plicuri cu granule de 100 g 2 plicuri / 24 ore Dizolvă mucusul. 2011 1+2+3+4 38 .24) i.conţinând pulbere pentru prepararea soluţiilor injectabile Mod de administrare 1 g la 24 h / 24 ore (6. alergie de tip urticarian După administrare îndelungată. urticarie.m.

dezobstruez căile respiratorii înainte de fiecare masă .supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute 39 . Oxigenul îl resp/min umezesc prin barbotarea într-un flacon cu apă în amestec P=120puls/min cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml apă.administrez la recomandarea medicului tratament sedativ pentru liniştirea sistemului nervos .tratamentul tusei Intervenţii .puncţionez o venă de pe faţa dorsală a membrului superior drept şi recoltez sânge pentru efectuarea analizelor de laborator .01 Problema de dependenţă -tuse productivă -dispnee Obiective . .bolnavul să aibă o bună respiraţie .preiau bolnavul şi anunţ imediat medicul Evaluare -se constată .măsor funcţiile vitale şi le notez în foaia de temperatură amelio-rare a respiraţiei 40 .administrez oxigen pe mască (3-5 l/min).CAZUL II PLAN DE ÎNGRIJIRE Data 7.

administrez medicamentele recomandate de medic .administrare de antipiretice şi sedative.01 11.supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut mama la efectuarea toaletei copilului şi la schimbarea lenjeriei .bolnavul să aibă o bună respiraţie .am aşezat copilul într-o poziţie mai înaltă pentru a avea o postură care să uşureze respiraţia -bolnavul prezintă o stare de igienă corespunzătoare -respiraţia fiziologică -mama copilului este preocupată de îngrijirea acestuia 12.01 13.01 -dificultate în a se odihni .tratamentul tusei .8.-ajutarea bolnavului în a se odihni normal şi liniştirea lui - -asigur liniştea nocturnă şi condiţii de confort termic -aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn -supraveghez funcţiile vitale şi vegetative .evoluţia favorabilă 40 .01 -tuse productivă -obstrucţie nazală . antibiotic -avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat în cazul că nu respectă indicaţia dată .

paracetamol ¼ cp x 4.apetit normal -evoluţie favorabilă Sugar de opt luni de sex masculin.va reveni la control peste 3 luni 41 . În urma tratamentului efect cu ampicilină un gram injectabil / 24 h.015 g – 1 tb x 3/zi . fluimicil 2 plicuri / 24 h. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril.14. convulsii febrile.ajutarea pacientului în a se recrea -am administrat tratamentul indicat de medic -antibioterapie . paracetamol ¼ cp x 4. se internează pentru febră 39°C.afebril . cu greutatea de 8. tuse productivă. Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de pneumonie interstiţială.să respecte tratamentul indicat de medic . Copilul este externat cu recomandările: .01 -potenţial de complicaţie -dificultatea în a se recrea .600 g .va continua tratamentul cu luminal 0.015 1 cp x 3/zi. dezobstruarea CRS cu ser fiziologic 1-2 picături starea generală se ameliorează. luminal 0.

tegumente şi mucoase – palide. normoton. Interviu Numele:A Prenumele:A Vârsta: 9 luni Naţionalitatea:română Data internării: 15.01.fiziologice . şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medioclaviculară 42 Nr.febră .F. discretă cianoză periorală şi nazală .influenţată . 39 . după care a prezentat convulsii.O. bronşiolită Diagnosticul la externare: convulsii febrile.ţesut celular subcutanat – normal reprezentat.5°C. Turgor ferm . urini normocrome. curate. bronşiolită B.normotrof.nepalpabil superficial .starea generală .aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice. vaccinat conform schemei .dispnee . temperatura – 39. talia 72 cm. Antecedente personale: .sistem limfo – ganglionar . Antecedente heredo-colaterale: nu există E.A = 9.patologice – rinofaringită la 3 luni F. diureza – micţiuni spontane. elastice. Culegerea datelor . Istoricul bolii Mama copilul susţine că deşi s-a administrat tratament cu amplicilină 1 g/ 24 ore ( la domiciliu) copilul continuă să facă febră.bătăi ale aripilor nasului C. alimentat natural. Examen clinic general Greutate – 8900 g. tranzit intestinal fiziologic ./min. Motivele internării: .2011 Data externării: 22.sistem muscular .2011 Diagnosticul la internare: convulsii febrile.CAZUL III A. normokinetic . FC – 120 băt. D. FR – 60 resp / min.01. Medicul de familie îi recomandă internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament.

urini normocrome.va reveni la control peste 3 luni 43 . tiraj intercostal.va continua tratamentul cu luminal 0.paracetamol ¼ cp x 4 . splina nepalpabilă.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ . tuse iritativă.aparat urogenital: lojele renale nedureroase.fluimicil 1/2 plicuri x 4 / 24 h.5°C. cu greutatea de 8. . În urma tratamentului efect cu .aparat respirator: dispnee. sonoritate normală. micţiuni fiziologice. convulsii febrile. apetit păstrat .normale Externarea bolnavului Copil de nouă luni de sex feminin.aparat digestiv: abdomen suplu.împachetări reci . ficat la rebordul costal. raluri sibilante pe ambele arii pulmonare .015 g – 1 tb x 3/zi . se internează pentru febră 39.. tranzit intestinal fiziologic. Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de bronşiolită. tuse productivă.aspirarea secreţiilor bronşice evoluţia este favorabilă Copilul este externat cu recomandările: . bătăi ale aripilor nasului. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central . nedureros la palpare.aport lichidian de 1000 ml /24 ore . rinichi nepalpabili.900 g .

3. 4. 9. 8. obstrucţie nazală Vârsta Vârsta Nevoia fundamentală A respira şi a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca A elimina A se mişca şi a menţine o bună postură A dormi şi a se odihni A se îmbrăca şi a se dezbrăca Somn necorespunzător calitativ Tusea şi cantitativ Febra Nu se poate îmbrăca şi dezbraca Vârsta bronşiolită Vârsta Procesul infecţios Vârsta Vârsta Vârsta --------------------------- A menţine temperatura T = 39.5°C corpului în limite normale A fi curat. a-şi proteja tegumentele A evita pericolele A comunica A-şi practica religia A se preocupa de realizarea proprie A se recreea A învăţa Incapacitate de a-şi acorda îngrijiri igienice Risc de complicaţii Nu comunică Dependent Dependent 44 . 6. 12. 13. 7.CAZUL III Nevoile Nr. fundamentale dupã modelul conceptual al Virginiei Henderson Problema de dependenţă Dispnee Apetit redus Nu are control sfincterian Dependent de mamă pentru deplasare Sursa de dificultate Bronşiolită Febra. 10. 1. 2. 5. 14. 11.

0 mEq/l la sugar 1.000 /mmc 83% 12% 4% 1% 28 mm/h 4.8±2.) 6000-17500/mmc la 12 luni 60-70% 30-38% 3-8% 0-4% 7-8 mm/h 5.7 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate 7.2-6.3g% la 6-11 luni 30-40% (6-12 săpt.2-1.CAZUL III Analize de laborator şi alte explorări Data Analize efectuate Rezultate obţinute 12g% 31% 10.2011 Hemoglobină Hematocrit Globule albe Polinucleare Limfocite Monocite Eozinofile VSH Calciu ionic Magneziu Examen sumar de urină 16 I – EEG – traseu EEG de somn în limitele normale vârstei Radiografie toracică – infiltrat interstiţial bilateral.83 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 11. Cord normal radiologic 45 .01.7 m Eq/l 1.

erupţii cutanate Tulburări gastro -intestinale Comprimate de 500 mg Per os – 1 cp / 24 ore 2 Fluimicil Plicuri cu granule de 100 g 2 plicuri / 24 ore ½ plic la 6 H ( 6 . secreţiile dense care se fluidifică şi pot fi expectorate În perioada spitalizării bolnavul primeşte următoarele medicamente: 15.01.16– 20) Acţiunea terapeutică Analgezic.01. antipiretic Reacţii adverse După administrare îndelungată.crt 1 Medicamentul Paracetamol Modul de prezentare Mod de administrare ¼ cp x 4 ( 8 -12 .CAZUL I1I DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr.12 – 18 – 24) Dizolvă mucusul. 2011 1+2 46 . – 22.

preiau bolnavul şi anunţ imediat medicul .01 Problema de dependenţă -dispnee -dificultate în alimentaţie Obiective .măsor funcţiile vitale şi le notez în foaia de temperatură Evaluare -se constată ameliorare a respiraţiei 40 resp/min .administrez la recomandarea medicului tratament sedativ pentru liniştirea sistemului nervos .supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute 47 .administrez oxigen pe mască (3-5 l/min).bolnavul să aibă o bună respiraţie .alimentaţie corespunzătoare Intervenţii . .puncţionez o venă de pe faţa dorsală a membrului superior drept şi recoltez sânge pentru efectuarea analizelor de laborator . Oxigenul îl umezesc prin barbotarea într-un flacon cu apă în amestec P=120puls/min cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml apă.CAZUL III PLAN DE ÎNGRIJIRE Data 14.dezobstruez căile respiratorii înainte de fiecare masă .

evoluţia favorabilă 22. Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de bronşiolită. cu greutatea de 8.01 -potenţial de complicaţie -dificultatea în a se recrea .bolnavul să aibă o bună respiraţie .01 -dificultate în a se odihni . tuse productivă.administrare de antipiretice şi sedative -avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat în cazul că nu respectă indicaţia dată .afebril .ajutarea pacientului în a se recrea .-ajutarea bolnavului în a se odihni normal şi liniştirea lui - -asigur liniştea nocturnă şi condiţii de confort termic -aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn -supraveghez funcţiile vitale şi vegetative . se internează pentru febră 39.fluimicil 1/2 plicuri x 4 / 24 h. .15.01 -obstrucţie nazală .administrez medicamentele recomandate de medic -am administrat tratamentul indicat de medic supraveghez funcţiile vitale şi vegetative . Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu luminal 0.împachetări reci. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril.aspirarea secreţiilor bronşice. convulsii febrile. . .apetit normal -evoluţie favorabilă Copil de nouă luni de sex feminin.supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut mama la efectuarea toaletei copilului şi la schimbarea lenjeriei .În urma tratamentului efectuat cu .900 g . Evoluţia este favorabilă.să respecte tratamentul indicat de medic .01 20.am aşezat copilul într-o poziţie mai înaltă pentru a avea o postură care să uşureze respiraţia -bolnavul prezintă o stare de igienă corespunzătoare -respiraţia fiziologică -mama copilului este preocupată de îngrijirea acestuia 19.paracetamol ¼ cp x 4.01 18. va reveni la control peste 3 luni 48 .aport lichidian de 1000 ml /24 ore .015 g – 1 tb x 3/zi. .5°C.

9 am descris trei tehnici de îngrijire aplicate în planul de îngrijire a bolnavilor şi în II.CAPITOLUL IV CONCLUZII ASUPRA LUCRĂRII Am început lucrarea cu noţiuni de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos. evoluţie şi prognostic. explorări. Capitolul III cuprinde îngrijirea a trei copii cu convulsii febrile pe care iam urmărit pe tot timpul spitalizării şi la îngrijirea cărora am contribuit personal. respectiv: definiţie. 49 . etiologie. tratament. conform atribuţiilor asistentei medicale. În capitolul II am descris îngrijirea bolnavilor în timpul spitalizării (în general ) cu referiri copii cu convulsii febrile . diagnostic. ei părăsind spitalul cu o stare ameliorată şi cu indicaţii privind măsurile pe care trebuie să le respecte. Lucrarea se încheie cu concluziile şi bibliografia consultată pentru elaborarea lucrării “Îngrijirea copiilor cu convulsii febrile”. În subcapitolul II.10 am descris câteva măsuri de educaţie pentru sănătate ce trebuiesc luate faţă de bolnavi. am prezentat date descriptive privind convulsiile febrile la copil. măsuri ce au fost consemnate în lucrare. Cei trei copii au fost supuşi îngrijirilor medicale. tablou clinic. patogenie. În capitolul I.

Editura didactică şi pedagogică. Hăulică I . 10. – “Manual de medicină internă pentru cadre medii”. Agenda medicală – Editura medicală Bucureşti 1998 50 . 1999 11. Titircă L – “Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”. Editura medicală. Enescu L – “Farmacologie“ . Editura “Dimitrie Cantemir“ . Editura medicală. 9. vol. Kyowski A.– “Medicină internă“. Păun R. . Niculescu G. Bucureşti. Borundel C. Bucureşti – “Medicină internă“. Editura medicală.BIBLIOGRAFIE 1. Baltă G. 1999 7.“Ghid de nursing“. Bucureşti 4. 1997.“Fiziologie“. – “Compendiu de anatomie“. Puericultură şi Pediatrie. Iftimie M. . 2000 6. I. Mozes C. 1997 3. Bucureşti 1998 2. Bucureşti. Editura medicală. 1998. Târgu Mureş 1998 5. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Stănescu M. – “Tehnica îngrijirii bolnavilor“. Titircă L. Bucureşti. Bucureşti. Editura “Viaţa medicală românească“. Editura medicală. Bucureşti. O. Bucureşti 1988 8. Editura ALL. Gherasim L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful