Literatura romana in perioada interbelica

Marmalic Ana-Maria, Istorie, An III

el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe1. Compendiu.Ibraileanu constata existenta a doua tipuri de aceste specii literare : unul care prezinta personaje prin comportamentul lor. Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale romantismului. In studiul "Creatie si analiza" G. Ibidem. memorialistica (C. Rebreanu deschide calea romanului romanesc modern dand o capodopera in maniera realismului dur afirmat in literatura universala prin romanele lui Balzac. estetizata si simbolica (M. fantastica (Mircea Eliade). Istoria literaturii române. 427. « Ion » este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja.Teodoreanu). “Mara“ de Ion Slavici si “Neamul soimarestilor” de Mihail Sadoveanu). Asa avem creatiile lui Camil Petrescu. marcheaza deplina izbanda a acestei specii (“Ciocoii vechi si noi” a lui Nicolae Filimon. VIII. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.Literatura in perioada interbelica Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. 1 2 George Călinescu. “Romanul comanestilor” a lui Duliu Zamfirescu. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari: lirica (I. . Stendhal sau Zolac3. vol. Aparitia in 1920 a romanului « Ion ». Editura Minerva. Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului „Ion” . In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu si Rebreanu. Prin „Ion”. 1983. București. 3 Academia Romana. Calinescu. roman de creatie si unul interesat de viata interioara. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu il foloseste in “Enigma Otiliei”. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern2. roman de analiza.Stere).Caragiale). dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Hontensia Papadat Bengescu. de Liviu Rebreanu. p. In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. Ca reprezentant de seama a prozei interbelice. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului.data publicarii fiind considerata o data istorica „in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice”(Eugen Lovinecsu). Romanul romanesc isi largeste tematica.

inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice. a carui inspiratie catre autenticitate confera ”momente autentice de simtire” in roman.Calinescu. simbolist si parnasian inainte de razboi. care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea. dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare. adesea spiritualizand peisajul. cei doi poeti transfigureaza natura si lumea satului din perspectiva taraneasca. Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului. umplandu-l de ingeri5. Traditionalismul altor poeti este insa contaminat de modernism. Camil Petrescu…). Istoria literaturii române. dar si de degradari dezolante in anii fascismului. Compendiu. la metoda balzaciana. Academia Romana. dupa razboi nu face altceva decat sa comunice o sensibilitate moderna rafinata intr-o figuratie rurala romaneasca.Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite. replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei procustiene. analitc si intorspectiv. 4 George Călinescu. ganditor modern este Camil Petrescu. Primul autor remarcabil de proza subiectiva. are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. p. Poezia cunoaste si ea o evolutie dinamica. Balga. G. PapadatBengescu. eseist percutant. Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic. ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid. Enescu.Inscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii.723. Brancusi trec de hotarele tarii). prin urmare. Perioada interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura noastra. VIII. Sadoveanu. vol. Ion Pilat. Vasile Voiculescu prezinta tablouri etnografice infatisand munci agricole intr-un al teluricului masiv. H. la inceput fiind una traditionalista. „Enigma Otiliei” (1938) constituie o revenire la formula obiectiva de roman. o mare varietate si complexitate. Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei. poezia lui Vasile Voiculescu si Nechifor Crainic. 1983. promotor in dramaturgie al conflictelor de idei. Rebreanu. capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul “Fratii Jderi”.Calinescu. “Stefan cel Mare al literaturii romane”4 cum i-a spus G. Editura Minerva. București. 5 . niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor. Arghezi. multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga.Tabloul activitatii scriitoricesti prezinta. Fiind formati sub influenta lui Alexandru Vlahuta si a lui George Cosbuc.

romane. 1969). dar care poartă subtitlul "poem"6. sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informația zilei") publică îndeosebi pamflete usturătoare.a. împreună cu 11 ziariști și scriitori (între care și Ioan Slavici). În 1942 vede lumina tiparului romanul "Lina". pentru copii. Cunoasterea luciferica. In 1927 apare cu mare întârziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite". Cenzura transcendenta. 1971 Academia Romana. nenumărate articole. În 1936 apare "Cimitirul Buna-Vestire". la penitenciarul Văcăresti. care doreau ca România să intre în război alături de puterile Antantei (ca o încercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria). Jiu. Trilogia valorilor (Arta si valoare. Va fi eliberat un an mai târziu. scriitorul e închis la București și în lagărul de la Tg. Ed. publică volumul în proza "Cartea cu jucării". În 1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legată. ce va continua. "Prisaca".După izbucnirea primului război mondial. Manualele școlare cuprind multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. În 1934 publică romanul "Ochii Maicii Domnului" . În timpul realizării României Mari mai exact în perioada 1918 . Despre gandirea magica. inaugurând o direcție secundară în creația scriitorului. iar un an mai târziu tot sub direcția sa. Stiinta si creatie 1942). Continuă să scrie poeme și în 1935 publică volumul "Versuri de seară". p. de fapt un lung poem în proză. După această dată. ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940). 1937). Tot acum. analog cu cel din aculptura lui Brancusi7. a fost un susținător al unirii Basarabiei Vechiul Regat și detesta alianța implicită cu Rusia Imperială. Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum. “traditionalism metafizic”. 1931. "Buruieni".1919 e închis un an. Religie si spirit. In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma. apare pamfletul "Baroane". Vol. 1977). III. București. "Zdreanță" s. Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri. . iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson. "Mărțișoare". deoarece colaborase cu autoritățile germane de ocupație. ca și "Poarta neagră". cu poemele știute de școlari: "Cântec de adormit Mitzura". este cuprins intr-o suita de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic. 724. Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape: 6 7 Tudor Vianu.1935 Geneza metaforei si sensul culturii). Minerva. Trilogia culturii (Orizont si stil . În 1943. O a patra trilogie. "cosmologica". Pe de alta parte il avem pe Lucian Blaga. În 1929 publică prima sa carte de proza. "Icoane de lemn". tema principală fiind dragostea materna și devotamentul filial. acuzat de trădare. 1939. mai apoi. VIII. Scriitori români. Sistemul sau filosofic. Arghezi a scris articole împotriva taberei politice conduse de partidul național liberal și de grupul de susținători ai lui Take Ionescu. La 30 septembrie. 1933. de anii de detenție. Va impune în literatura română ca specie literară tableta. în care îl atacă pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat. apare ziarul "Bilete de papagal". roman. comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel. vol. pentru care e cercetat de poliție. cofondator si colaborator al revistei “Gandirea” adopta o formul poetica specifica.

Institutul European. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere si Paul Bujor.galileo-newtoniana si einsteiniana. filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers. p. configurandu-se ca un univers distinct apartinând unui eu liric personal. 10 Academia Romana. Insa. Ion Cantacuzino. 721. in fata asa-zisului Mare Anonim. viziunile religioase. baladesca si ermetica Reviste si curente: Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Director stiintific devine profesorul dr. unde din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi misterul. Asa avem “Viata romaneasca”. caruia i se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. Ion Barbu se detaseaza prin inovatie conceptuala si de expresie artistica din grupul autorilor aflati în jurul revistei moderniste Sburatorul sau al celei avangardiste Contimporanul. dintre care: avangardismul cu diversitatea lui de directii teoretice. reliefand implicatiile metafizice ale acestora8. exemplar pentru anumite estetici literare. Ibidem. care a creat poezie parnasiana. cei mai importanti poeti s-au detasat din grupurile si redactiile care le consacrasera valoarea faurindu-si un destin individual. gândirismul în variantele lui expresioniste si existentialiste. trezindu-i mandria si satisfactia singularitatii. Geneza lumilor posibile. cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. vol. Garabet Ibraileanu. neomodernismul si postmodernismul. In esenta sa. Iași. Din 1930 se muta la Bucuresti. modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane. Din 1948 va aparea seria care continua pana astazi. modernismul a cunoscut mai multe înfatisari. In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1920. miturile. 1998. dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului.aristotelica. În poezia româna din secolul al XX-lea. in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele Anonim9. care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime. conceptii metafizice. din 1915 directorul unic ramane Garabet Ibraileanu10.Oricum. Lucian Blaga. 8 9 Corin Braga. În acest evantai de înfatisari moderne ale liricii române interbelice. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului. VIII. Astfel. iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. . In conceptia Blaga. Ion Botez. devenind primul matematician poet. Creatia lor poetica are meritul de a se fi situat deasupra ideologiei estetice pe care au ilustrat-o la un moment dat. dar inconfundabil prin identitate si unitate tematica si de expresie.

Dintre scriitori de la “Viata romaneasca” amintim pe Spiridan Popescu. Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi. teoria imitatiei. Tendinta modernista sustine: europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei. Ionel Teodoreanu . teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti. Topirceanu. evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic. Acest curent apare in literatura secolului al XX-lea. Camil Petrescu. Mihail Sadoveanu. Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale preluandu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. Patascanu. In aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista: un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali. Dintre colaboratorii la revista “Sburatorul” amintim pe Ion Barbu. Tristan Tara. In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele de poporanism. Mironescu. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu. In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul modernismului si al traditionalismului. opunandu-se traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. eliminarea decalajului in cultura. europenizarea ca asimilare a spiritului national. care imprima un proces de modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica. credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a 11 Ibidem. Aceasta publicatie apare la Bucuresti intre anii 1919-1922 si apoi intre 1926-1927. promovarea scriitorilor tineri. repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime. Obiectivele gruparii erau: promovarea tinerilor scriitori. In literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista “Sburatorul”11 si in cenaclul cu acelasi titlu. Pompiliu Constantinescu. Ilarie Voronca. important fiind poporul si rasa. avandu-l ca si conducator pe Eugen Lovinescu. cultivarea prozei obiective. Ilarie Vorunca. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire. Calistrat Hogas. imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual.In “Viata romaneasca” accentul se pune pe autenticitate si specificul national inteles ca dimensiune sociala. . Eugen Lovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile « Istoria civilizatiei romane moderne » si « Istoria literaturii romane contemporane ». George Calinescu. Cenaclul “Sburatorul” are o existenta mai indelungata intre 1919 si 1947. trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. Jean Bart.

pe: Louis Aragon. Hontensia Papadat Bengescu. Bibliografie : . ajungand in domeniul absurdului. Ei cultivau antiliteratura. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratori ai revistei pe scriitorii Arghezi. al visului. Ion Pillat.sufletului taranesc. In aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim. Rosetti. Ion Barbu. ce apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. Apoi intra “Revista fundatiilor regale” care apare lunar la Bucuresti in doua serii. Prima intre 1934-1945 si a doua intre 1945-1947. Revista isi propune sa fie o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale. patrunderea artei in planul inconstientului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. dintre pictori Picasso. Camil Petrescu. antimuzica. dar si pictori si sculptori. Vasile Voiculescu. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. prin programul sau. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substanta ei ideea de religiozitate. al delirului in care spatiile umane scapa controlul constientei. Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Ion Barbu. Suprarealismul urmarea. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism. O revista traditionalista este “Gandirea” . pe plan European. Va continua sa apara pana in 1944. conturand natura. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Sunt si alte reviste constructiviste ca “Integral” si “Punct”. In 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Dadaistii isi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. printre care si Constantin Brancusi. Gala Galaction. Acesta a fost initiat la Zürich de Tristan Tara. iar dintre scriitorii romanii Aurel Baranga si chiar Tudor Arghezi. Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei “Contemporanul” condusa de Ion Vinea. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele “Alge” si “Urmuz”. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Printre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. antipictura. care orienteaza revista pe directia maioresciana.

Vol. Institutul European. VIII. Compendiu. . George Călinescu. Minerva. Istoria literaturii române. București. Geneza lumilor posibile.. Corin Braga. III. Bucuresti. Editura Minerva. Bucuresti. Lucian Blaga. Scriitori români. Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.Istoria romanilor. 1971. Editura Enciclopedica. vol.Academia Romana. Iași. 1973. Ed. Istoria literaturii romane. 1983.S. 1998.R. Tudor Vianu. 2003. București.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful