Despre anorexie si bulimie

Anorexia si bulimia sunt doua boli ce-si fac simtita prezenta in primul rand in randul adolescentilor si al femeilor triste si singure. Tulburari de alimentatie din punctul de vedere al medicinei generale, tulburari dismorfice din punctul de vedere al unui psiholog, aceste boli necesita o mare vointa din partea bolnavului dornic sa se vindece. Anorexia si bulimia intra in categoria tulburarilor de alimetatie. Uneori aceste tulburari sunt insotite de tulburare dismorfica, in sensul ca persoanele nu au capacitatea de a-si percepe corpul in dimensiuni reale, vazandu-se de obicei mult mai grase decat sunt. Ce inseamna perceptie dismorfica? Dismorfic inseamna ca te vezi altfel decat esti. Morfos e forma si dis - este in neregula, complicat, dificil, altfel decat e normal. in general, tulburarile dismorfice presupun o preocupare excesiva pentru propriile aparente, consumarea unui timp excesiv pentru acest lucru, un continuu distress psihologic si o inrautatire a relatiilor sociale, ocupationale sau alte arii de functionare. Acea persoana se vede altfel decat o vad ceilalti si sufera un stress uneori insuportabil, dat de faptul ca nu se poate accepta asa cum se percepe. Anorexicele, de exemplu, isi percep foarte diferit propriul corp, ca fiind mai gras, mai deformat decat in realitate. In cazul in care o anorexica este pusa sa se deseneze pe o coala de hartie, de obicei imaginea schitata arata cu totul altfel fata de cum arata respectiva persoana in realitate. De obicei, in psihoterapie, trebuie sa se accentueze, sa se mearga pe acceptare de sine, pe o constientizare a propriului corp. De ce se ajunge la aceste tulburari dismorfice? Aici se poate incepe foarte bine cu dimensiunea culturala care este foarte importanta. Exista anumite rigori date de cultura, care duc la anumite valori. Oamenii iau masuri in functie de aceste valori care sunt normale, dar exista o anumita limita peste care unele persoane trec si nu constientizeaza faptul ca depasesc masura. Acest lucru se intampla mai ales la varsta adolescentei sau a preadolescentei cand fetele incep sa-si constientizeze propria feminitate si vor sa fie placute. In astfel de momente critice, ele nu mai vad limita si atunci linia de baza este "cu cat mai mult, cu atat mai bine", mult in sensul de cu cat mai exagerat (mai slaba), cu atat ma simt mai frumoasa. Poate o persoana anorexica/bulimica sa-si rezolve problema cu ajutorul psihologului? Daca anorexicul constientizeaza ca este anorexic si vrea sa se vindece de aceasta problema, poate sa o fac, dar cu mult efort, numai prin psihoterapie. Dar foarte putine persoane sunt in stare sa recunoasca faptul ca au o problema. Mai degraba bulimicii vin la psihoterapie si intr-adevar dau rezultate foarte bune. Bulimicul oricum realizeaza ca are

problema, pentru ca nu se poate stapani sa nu manance. Bulimicul mananca mult, dicolo de senzatia de satietate si apare sentimentul de vinovatie, se autoculpabilizeaza si face ceva ca sa-si rezolve sentimentul de vinovatie. Ce anume face? Vomita, face exercitii fizice "in nestire" si alte lucruri, intr-o maniera la fel de compulsiva. Bulimicul mai degraba constientizeaza ca are o problema, pe cand anorexicul se poate simti bine la 30 de kg la 1.70. Problema poate sa apara in momentele in care nu se mai poate ridica din pat sau este fortat de catre familie sa vina la medic. Ce sfaturi le puteti oferi celor care se confrunta cu aceasta problema? Este foarte importanta cultura familiala si atat atitudinea parintilor, cat si a copilului. Unei adolescente slabe, sub limita normala, i se poate spune "vai ce draguta, ce finuta esti" si astfel i se poate intari simptomul. Copilul se obisnuieste sa fie in centrul atentiei atat timp cat i se spun aceste lucruri, insistandu-se pe ideea de fragilitate. Acest tip de probleme pornesc de la cultura familiala si apoi de la anturaj - cercul de la scoala. Cultura de grup este un factor pe care nu-l poti controla. Bulimia si anorexia sunt de multe ori asociate cu probleme psihologice ce tin de control. Dorinta de a-ti controla corpul dincolo de limite, mai ales in contextul in care exista o presiune exterioara puternica sau un mediu familiar foarte sever, din care bolnavul simte ca nu poate sa evadeze. Foarte important este ca orice persoana sa-si stabileasca o identitate proprie si sa nu se lase influentata excesiv de mult de cei din jur. Daca nu stii cum esti, daca te ghidezi numai in functie de ceilalti este normal sa ajungi la astfel de dezechilibre alimentare. De obicei cazurile acestea se rezolva cu psihoterapie. E ca un cerc vicios. Conteaza foarte mult daca persoana cu probleme - anorexicul/bulimicul - are pe cineva aproape care o iubeste. Iubirea este extrordinara si da un echilibru problemelor. Foarte important pentru bulimic este sa-si constientizeze simptomele: sa vada care sunt orele la care mananca, care sunt cantitatile pe care le mananca, sa constientizeze ce mananca si de cate ori vomita; sa vada unde si cum poate interveni singur; sa o ia treptat si, cel mai semnificativ lucru este sa nu mai vomite. Cat de departe se poate ajunge in cazul anorexiei si in cazul bulimiei? Anorexicul, este clar, poate sa moara. In primul rand corpul este distrus. Un anorexic care nu constientizeaza la timpul potrivit cu ce se confrunta, poate avea probleme foarte mari poate sa faca infarct, tot ce inseamna grav, de la organele interne pana la sistemul osos este compromis si se reface foarte greu. In cazul bulimiei, cam 70% isi revin, iar aproximativ 10% raman mereu cu intreaga gama de simptome.

din dorinta de a mai consuma calorii ies si alearga. La bulimie la fel.Psihologic insa. Este o responsanbilitate a familiei in plan alimentar: cererea parerii copilului in privinta hranei. Un alt simptom. disgratiosi si celorlalti li se face sila cand se uita la grasimile lor. Am intalnit o persoana care era bulimica pentru ca prietena ei era bulimica si ei i se parea foarte chic sa fie astfel. inclusiv la masa. Aceasta diferenta dintre un anorexic si o persoana care vrea sa slabeasca depinde foarte mult de perceptia fiecaruia: sunt oameni slabi care se rasfata si cred ca ar trebui sa slabeasca. si au sentimentul ca mananca mult sau foarte mult la masa. daca vor cu adevarat sa-si depaseasca problema trebuie sa ajunga in mod obligatoriu pe la un cabinet de consiliere psihologica. au un program activ de exercitii fizice. au mult de lucrat pe partea de psihoterapie. La unele adolescente acesta problema reprezinta modul lor de a exista in familie. Anorexia. Anorexicele adevarate. Este posibil sa fie nevoie de minim 20-40 de sedinte pentru a-si da seama ca se poate ajuta de unul singur sau pot fi niste probleme ascunse. convinse ca sunt grase si disgratioase. pentru ca se lucreaza pe scopurile lor si pe modul lor de a exista in lume. organismul se dezechilibreaza puternic si foarte greu isi revine. Un alt simptom este ritualul mancarii la anorexici. desi ei sunt piele si os. in realitate lucrurile sunt cu totul altele. Acum. Care este diferenta intre o persoana care vrea sa slabeasca si un anorexic adevarat? Anorexicul in primul rand trebuie sa aiba indicele corporal foarte scazut. Anorexicele. Ideea de baza este sa fi vazut. Carente majore de substante vitale duc la un ritm accentuat de dezechilibru si la aparitia unor alte boli. Este de lucru foarte mult. Exista si bulimii create pentru ca asa e la moda. . intens. ce-i place si ce nu-i place. sa ai locul tau in familie. Sau nu isi mai revine niciodata. sentimentul ca pierd foarte mult timp cu mesele dar. Faptul ca taie mancarea in foarte multe bucatele. de obicei. care este si la bulimici poate sa fie efortul excesiv depus pentru a elimina kilogramele nedorite. Daca mancam intr-un colt 15 minute nu castigam mai mult decat daca ne-am aseza la masa si am manca impreuna cu restul familiei. mancarea este pentru ei o preocupare continua. Odata externate din spital. care sa le acopere corpul si chiar daca abia se tin pe picioare. bulimia tin de factorii culturali. dar anorexicii cred realmente ca sunt grasi.In general. Ce ar trebui sa stie parintii? Cum pot sa fie evitate aceste probleme? In orice familie ar trebui sa fie important ritualul mesei la care sa se adune si sa vorbeasca. de fapt. se imbraca cu haine largi. tot mai multi adolescenti mananca pe o tavita in fata calculatorului.

. Veti fi uimiti sa vedeti cat de multe aveti de invatat de la copiii vostri. evitarea conflictelor familiale si a impunerii unui control total asupra copilului. Asculatati-l si acceptati ca este o persoana care exista si are dreptul la o parere personala.Apo.

hipotensiune. tulburari de memorare si concentrare. intr-o societate ce promoveaza ca ideal al frumusetii feminine silueta . dar prevalenta lor a crescut considerabil din 1950.emotionale. tulburari de ritm cardiac. sociale) mai este considerata inca "tabu" – o problema secreta si ascunsa care daca s-ar afla ar prejudicia probabil prestigiul familiei. Anorexia mentala este in momentul de fata o problema ce preocupa nu numai lumea medicala . Tulburãrile de comportament alimentar au fost prezente. Intre tulburãrile de comportament alimentar de naturã psihologicã. Mai mult. Nu putine sunt cazurile in care adolescentele cu anorexie nervoasa ajung intr-un serviciu medical intr-o stare aproape casectica (slabire extrema). nevoile adolescentilor. Sunt indusi in eroare de multiplele mituri si prejudecati privind tulburarile de comportament alimentar. În zilele noastre au devenit niste sindroame clinice obisnuite. cognitive si comportamentale. dieta si nutritie. psihologice si sociale. tehnologia ofera femeilor multe cai de a obtine "corpul perfect". inlocuiesc bucuria de a bea si a manca. fãrã îndoialã. tulburari circulatorii la nivelul extremitatilor (maini si picioare reci. sau chiar si escare (leziuni de necroza). procesul terapeutic. Aceastã tulburare este determinatã de strategii de adaptare disfunctionale . medicale. endocrinologice.Anorexie Frica obsesiva de ingrasare Anorexia nervoasa este o tulburare de alimentatie tot mai frecvent intalnita la tinerele fete dornice sa se afirme si sa se impuna prin imagine. cianotice). inadecvati si vinovati in fata tulburarii de comportament alimentar a copilului lor. recunoscandu-i-se deznodamantul fatal in cazul netratarii ei. Aceste tulburãri au rate ale morbiditãtii dintre cele mai mari – peste 19% la cei care au necesitat spitalizare initial. de-a lungul a mii de ani.un corp fara acele forme rubensiene atat de apreciate cu un timp in urma. de care acestea se cramponeaza. A fi slab a devenit o dictatura a modei din cauza careia sufera din ce in ce mai multe fete tinere – numararea permanenta a caloriilor si retinerea de a manca . sau parintii se simt confuzi. dezvoltând perturbãri ale dispozitiei. anorexia mentalã ocupã un loc din ce in ce mai important. în diferite forme. tulburari trofice ale pielii cu descuamari. Subtirimea este echivalenta cu frumusetea si feminitatea in conceptia acestor fete. la 20 de ani de la debut. ducând la afectarea functiilor somatice. Cum se poate ajunge intr-o astfel de situatie? In Romania o tulburare ce apartine domeniului psihiatric (anorexia nervoasa este o afectiune psihiatrica cu implicatii psihologice. Se considerã ca ea derivã in principal din supraaprecierea dorintei de pierdere în greutate. Le este teama ca vor pierde dragostea . ci intreaga societate civila. cu lipotimii (lesinuri). conflicte interpersonale si intrapsihice.

Dr. Lacharite. R. Traind cu slaba stima de sine. In Romania. Au astfel dificultati de a se intergra intr-un grup de perechi si se simt incapabile sa se detaseze de influenta parintilor pentru a infrunta noile realitati ale perioadei de adolescenta. incapabile. In general ele se simt inferioare celorlalti. Agresiunile sexuale trecute sau prezente sau un incest pot uneori fi puse in evidenta. din pacate nu avem servicii specializate strict pe domeniul tulburarilor de alimentatie. In caz contrar se ajunge la stari de emaciere cu afectare multiorganica. repetate si afectarea integrarii familiale. ele adesea se izoleaza in cursul anului ce precede debutul maladiei. Anorexia va fi atunci afisata ca un mod de purificare si o tentativa de a evita alte contacte sexuale nedorite. ducand in final la anorexia nervoasa.copilului sau ca ar putea inrautati lucrurile daca pun in discutie probleme incomode (Natenshon. reprezinta un posibil atu din punct de vedere al insertiei sociale. In functie de cat de repede se intervine medicamentos si psihoterapeutic se poate obtine o evolutie clinica buna cu revenire la normal. Al. Absenta independentei este atribuita lipsei de incredere in propriile lor experinte. Pierderea in greutate are rolul de a elimina aceste indoieli. Intrucat amenoreea secundara (lipsa menstruatiei) face parte din tabloul clinic al bolii (alaturi de slabirea marcata in greutate . Se poate intampla ca familia sa tolereze si chiar sa incurajeze uneori dietele de slabire ale adolescentilor. Pauze si D. endocrinologi . Frica de ingrasare se traduce prin frica de a infrunta cerintele legate de adolescenta si schimbarile biologice. Factorii identificati de cercetatori in domeniu sunt urmatorii: Anorexia este o manevra adaptativa la fetele ce au o frica intensa de schimbari biologice asociate maturizarii. Mai mult. nesupravegheate de un nutritionist. acorda asistenta medicala necesara tratarii anorexiei si bulimiei nervoase. care pe fondul unor vulnerabilitati psihice sa scape de sub control. anorexicele se percep ca incompetente in performantele personale si sociale.Obregia. Acestia au competenta de a recunoaste afectiunea si datoria de a-l orienta catre un neuropsihiatru. Frica pe care o au de a nu face fata evenimentelor nonpredictibile le conduce spre un control rigid asupra mediului lor inconjurator si de a avea o gandire obsesionala si superstitioasa. pedo-psihiatru. anorexicele au dificultati in stabilirea relatiilor sociale. insignifiante si sunt excesiv de sensibile la influenta celorlalti. frica de ingrasare. prin interesul pe care il suscita.se vede foarte grasa si atunci cand este foarte slaba.15% din greutatea corporala. cu spitalizari prelungite. nutritionisti. Caracteristicile de personalitate a adolescentelor anorexice Dupa cum sublineaza Garner. . dar serviciul de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului – Spital Prof. 2003). In acest context slabirea. distorsiunea imaginii corporale . dupa cum arata Helen Bruch. unei dependente foarte puternice de familie si a unei frici de schimbarile bilogice. prin buna colaborare cu psihologi. reducerea cantitativa a alimentelor si selectarea celor cu indice caloric scazut) parintii se prezinta cu adolescenta la ginecolog sau/si endocrinolog. scolare si sociale. Diferiti factori psihologici se asociaza in egala masura in aparitia conduitei anorexice si creeaza o imagine destul de precisa in pofida diversitatii cazurilor.

Toti sunt hipersensibili la semnele de suferinta si la indicatori de tensiune si conflict. Pentru Minuchin confuzia face referire la o forma extrema de apropiere si de intensitate in interactiunile familiare. autonomia si diferentierea individuala a membrilor familiei sunt reduse. El considerã ca înaintea debutului maladiei. parintii intarzie dezvoltarea autonomiei copiiilor lor. extraordinara si demna de interes. Crisp (1980) oferã o analizã interesantã a psihopatologiei anorexiei nervosa. Caracteristicile familiilor adolescentelor anorexice Un studiu facut de Salvador Minuchin si colaboratorii sai a permis intentificarea a patru caracteristici ale famililor adolescentelor anorexice: confuzia. frumusete. pe care anorectica o prezintã mult timp dupã scãderea ponderalã masivã si. pierderea controlului cuprinde arii mai subtile. Cautarea de a slabi constitue o modalitate de satisfacere a nevoilor de securitate si de putere si o aparare impotriva insecuritatii. In aceasta ordine de idei Mara Selvini considera ca rejectarea alimentelor este o cheie magica catre un plus de putere si o cautare de libertate. dimensiunile psihologice si sociale ale maturizãrii. Faptul se datoreazã unei fenomenologii unice: pe de o parte. Si astfel maladia progreseaza. obstinatia fascinantã si comportamentul manipulativ specific. Putem considera pierderea greutatii ca un semn al victoriei asupra corpului si asupra anturajului.parental. Rigiditatea modelelor relationare ale cuplului va merge cu o rezistenta extrema la schimbari.Ca aspect general anorexicele prezinta un deficit de achizitie a bazei necesare dezvoltare a unei sentiment de competenta si autonomie. hiperprotectia. Usor de traversat ele lasa sa se creeze o confuzie a functiilor si rolurilor familiei.sunt prost definite. incapacitatii si impunerii. Psihopatologia anorexiei mentale Literatura de specialitate a descris cu pasiune statusul mental în anorexia nervosa. anorectica face experienta unor perioade marcate de sentimentul pierderii controlului. intergenerational . fraternal. niciodata exploziv. Fericirea si placerea de putere realizeaza o anume reusita si atentia ce li se poarta sunt doua elemente care faciliteaza urmarirea regimului de slabit. pe de altã parte. Mai mult. Primejdia conflictelor este contracarata prin mecanisme de evitare ce vizeaza ascunderea dezacordului dintre membri. Frontierele dintre subsistemele . rigiditatea modelelor relationare evitarea conflictelor. Mai târziu. anorexica este convinsa ca slabitul o face superioara. efectele somatice secundare înfometãrii asociate unei energii paradoxale. acesta ramanand latent si inchis. inteligenta si moralitate. în sensul incapacitãtii de a influenta modificãrile fiziologice specifice pubertãtii. Se manifesta o hiperprotectie reciproca si fiecare dintre membri familiei este foarte concentrat de a fi bine unuia sau altuia. Hiperprotectori. În contextul maturizãrii. Aceste familii au o mare dificultate de a se confrunta cu stresul provenit din interior sau exterior. anorectica nu .

în care ea neagã cã ar fi afectatã de ceea ce i se întâmplã. în planul identitãtii corporale. În timp. În timp. deoarece ea este negatã fatã de sine. apar consecintele somatice ale emacierii. La cel mai mic câstig ponderal. De aceea. controlat. pare sã se simtã bine cu ea însãsi. În mod natural. Anorectica nu poate renunta atât de usor la ceea ce apartine de acum identitãtii ei: greutatea corporalã redusã si controlul asupra comportamentului alimentar. Pentru a evita anxietatea. în care foamea capãtã alte valente decât cele curente. Din acest motiv. anorectica a gãsit o cale de rezolvare a problemelor. majoritatea pacientelor remise mãrturisesc însã foamea din timpul perioadei acute. aceastã plãcere va întãri panica privind posibila crestere ponderalã. De obicei. destructiv pentru pacientã ca si pentru relatia terapeuticã. este deci multumitã. episoadele bulimice sunt la început ocazionale. alãturi de starvare. este instabilã din punct de vedere biologic. ea încearcã refuzul de a deveni adultã. corpul are nevoie sã creascã si sã se reproducã. apar episoadele bulimice. Senzatia de saturatie este atinsã rareori. de obicei la aproximativ 40 de kg. Anxietatea legatã de greutate poate fi greu de evidentiat. locurile de tentatie precum întrunirile familiale. în acelasi timp. chiar dacã ea nu este întotdeauna evidentã. Urmãrirea obsesivã a pierderii ponderale constituie unul dintre aspectele cele mai critice. În anorexia nervosa existã o anxietate specificã. pe de altã parte.gãseste solutii personale si sociale pentru problemele ei. Psihologic. cu efectul ei rapid asupra capacitãtii reproductive (amenoreea). La prima vedere pare a fi o tulburare de adaptare. În abordarea terapeuticã. În cadrul anorexiei nervosa. este un fenomen specific anorexiei nervosa si are . Aceastã negare a bolii. ca si fatã de altii. Impulsul de a mânca este la fel de puternic ca si la începutul pubertãtii. Ea trãieste într-o lume a ei. atunci când foamea devine de nesuportat. de tip fobic. illness denial. constituie simptomul cu cel mai înalt risc somatic: prin hipokalemie pacienta riscã un stop cardiac. Anorexia nervosa este deci o tulburare ego-sintonicã si de aceea una dintre cele mai dificile în abordarea terapeuticã. Intensificarea dietei. Sfidarea adusã trupului este profundã. Anorectica se comportã ca si cum nu i-ar fi foame. anorectica pierde coordonatele realitãtii. în mãsura în care întreaga problematicã este negatã. Aici vor interveni masiv manipulãrile asupra terapeutului. Prin izolare. inducând tensiune psihicã la orice amenintare de a pierde controlul asupra comportamentului alimentar. anorectica se simte salvatã din punct de vedere al experientei psihice. pacienta îsi va respecta cu grijã restrictiile sociale. Ea priveste posibilul câstig ponderal.a. În timp. În acest context apar vomismentele autoinduse care. dar. prevaleazã sentimentele de ineficientã si un imens gol sufletesc. panica va creste si pacienta va avea grijã sã "dea jos" ceea ce a depus. primele semne ale pierderii controlului. Consecintele starvãrii vor întãri controlul alimentar: reducerea dimensiunilor stomacului va duce la o scãdere a apetitului si starvarea însãsi va conditiona izolarea socialã. descrierea riscurilor somatice are impact asupra unui numãr foarte mic de paciente. dar corpul anorecticei apare starvat si sufocat. anorectiva evitã situatiile de risc. este întãritã în mod circular pânã la punctul în care regresia biologicã este completã. dar el este ignorat si. prin aceasta. restaurantele s. În acest moment. Primul aspect clinic este imensa capacitate de disimulare a sentimentelor si contradictiilor pe care le trãieste anorectica. plãcerea de a mânca va mentine nevoia de alimentare si.

îmbuibatã. prezentând mereu aceleasi dimensiuni emotionale: ostilitate si furie fatã de cei care încearcã sã intervinã în comportamentul alimentar. În viata cotidianã pot exista orele de meditatii. Ele sunt trãite dramatic. hiperactivitatea la pacientele emaciate. manevrã care reuseste exceptional prin concentrarea pe activitatea intelectualã. Paradoxal. asociate acelei candori specifice anorecticului a atras dupã sine eticheta de "isterie". dar ceea ce are ea în comun cu istericul este faptul cã nu are unde sã se retragã (Crisp. atunci când mecanismele nu mai functioneazã în mod adecvat si anorectica începe sã dezvolte în mod repetat episoade bulimice. De aici si nevoia disperatã de a controla mediul pentru ca cei din jur sã nu intervinã în mentinerea comportamentului alimentar. care încearcã sã-si demonstreze si sã ne demonstreze cã este perfect sãnãtos. pãrinti. Aceastã preocupare este constantã si existã maniere diferite de a se confrunta cu ea. stilul de a mânca si pattern-urile de activitãti. Simptomele anorexiei Daca ai majoritatea sau toate aceste simptome. nervoasã. constiincioase. deoarece ea are ambitia de a demonstra cã este cea mai bunã la scoalã. abuzul de laxative si/sau diuretice si de retractie socialã si eventual somn. ea simtindu-se dupã aceea grasã. dar nu mãnânc"). În schimb. Astfel. tot acel cortegiu care interfereazã cu activitãtile sociale curente în cadrul unei familii. activitãti extra-curriculare. precum exercitiile fizice. Depresia si dezgustul fatã de ea însãsi apar odatã cu cresterea ponderalã. harnice.darul de a deruta numerosi clinicieni. 1983). Comportamentul social este marcat de problematica subiacentã. hiperactivitatea constituie un refugiu din fata alimentelor: "sunt prea ocupatã pentru a avea timp sã mânânc" si. Anorexia nervosa este o manierã de a evita maturizarea. anorectica îsi câstigã încrederea de sine. comportament histrionic. atunci când se alimenteazã. Întreaga viatã se roteste ametitor în jurul ideatiei cu privire la alimente. Una din trãsãturile fascinante este plinul de energie. Toate anorecticele sunt eleve foarte bune. mamele le vor lãuda pentru cât sunt de bune gospodine. pacienta este incapabilã de a mai construi si altceva decât apãrarea fatã de alimente. Una dintre cele mai fascinante este actiunea diversionistã de a-i hrãni pe cei din jur. De fapt. Ea constituie substratul existentei anorecticului. controlarea portiilor. De obicei. probabil ai anorexie mentala: Scadere semnificativa in greutate . Starea de disconfort psihic se va atenua odatã cu trecerea orelor. 1983). Ostilitatea disperatã si manipularea celorlalti. asemenea episoade sunt urmate de vomismente. Toatã energia este concentratã pe tentativa de a-si controla comportamentul alimentar. Ritualul poate include numãrarea caloriilor. când. Pacienta îsi va dedica ore pentru a pregãti mâncarea si a organiza mese frumoase. fundamentale pentru dezvoltarea personalitãtii. de manipulare si atitudini tiranice. iritatã. ingestia alimentarã este controlatã printr-un ritual al alimentãrii. În cealaltã extremã comportamentalã apare ignorarea alimentelor. deci relatiile interpersonale vor fi simple. dar mai ales surori mai mici sau bunici. pacienta o face extrem de încet. odatã cu revenirea controlului alimentar ("îmi este foame. ceva mai reduse în frecventã. nu existã alte preocupãri. Pe de altã parte. dedicate activitãtii scolare si dramatizând la extremã orice notã sub 10. (Crisp. dupã cum era si de asteptat.

persoana pretinde cã este grasã chiar dacã este slabã. de exemplu. citeste carti de bucate. la moarte. eventual gateste cu placere pentru ceilalti. Efectele fizice ale anorexiei . scopul este obtinerea aparentei de mancare multa. in cazurile netratate. lichide sau expandate. piele uscata. astfel incat mancarea sa para mai multa.cresterea in inaltime este stopata Tensiune mica Anemie. de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor. foloseste farfurii mici. dar "sigura" (care nu ingrasa) Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur. crede cã o parte a corpului este "prea grasã" chiar dacã este evident emaciatã. dar nu gusta niciodata si refuza sa manance cu ceilalti Unul dintre criteriile de diagnostic pentru anorexia nervosa este tulburarea imaginii corporale. dureri de stomac Disparitia ciclului menstrual la femei Incetarea dezvoltarii fizice la copii si adolescenti . Mananca cu preponderenta alimente voluminoase. onsecinte fizice ale anorexiei si bulimiei Consecintele fizice ale bolilor de alimentatie pot fi severe si extrem de periculoase. unghii casante Furnicaturi in extremitati . cu prietenii si familia Nu mananca la mesele comune. pline de aer. ducand. de exemplu taie mancarea in bucatele mici. iaurt). Aceste boli prezinta un risc de deces dintre cele mai mari in cadrul bolilor psihice: aproximativ 19 bolnavi din 100 mor ca urmare a complicatiilor bolii sau ca urmare a suicidului. mananca numai la ore fixe. cu familia sau prietenii Are un interes foarte mare fata de mancare: vorbeste despre mancare. dar cu continut caloric scazut (supe. chiar si lesin Palpitatii .ritm cardiac neregulat Greutati in memorare Constipatie.maini si picioare Ameteala. dislipidemie Simptomele anorexiei mentale sunt cel mai adesea ignorate de catre cel in cauza. Cum se manifesta in viata de zi cu zi o persoana cu anorexie mentala: Numara caloriile Se cantareste zilnic Nu se considera niciodata indeajuns de slaba Face sport excesiv de mult.Obsesia asupra formei corpului si greutatii Caderea parului. pufuleti. desi e slaba Manifesta o repulsie marcata fata de orice fel de grasimi. fata de alimentele cu un continut de calorii mai mare decat cel "acceptat" Ia masa dupa un ritual anume. etc. Tulburarea imaginii corporale se referã la tulburarea modului în care este perceputã dimensiunea sau forma corporalã.

corpul se acopera de un puf fin apar ameteala si chiar lesinul somnul devine neodihnitor. din cand in cand au loc episoade de foame intensa si "imbuibare" cu mancare "interzisa" (fast food. este palida si deshidratata apar constipatia. si mai departe la deteriorare mentala oboseala cronica.Anorexia este. etc. greutatea este tinuta sub control prin recurgerea la diverse metode: exercitii fizice intense. Practic. laxative. practic. aceste excese determina o mare rusine si disperare si sunt urmate de eliminarea mesei prin metodele de mai sus. corpul acesteia intra intr-o stare de stres extrem si ajunge sa caute resursele de care are nevoie in propriile tesuturi. magneziu si potasiu sunt scazute scaderea nivelului glucidelor poate duce la afectarea ficatului si rinichilor. in cazuri grave putand degenera in infarct miocardic sistemul endocrin este grav afectat.imposibilitatea de a avea copii . . malnutritie voluntara. apar lipsa de energie si slabiciunea dispare ciclul (se instaleaza amenoreea) dezvoltarea fizica este oprita apare senzatia continua de frig parul cade mai mult decat de obicei si se rareste pielea se decoloreaza. diuretice.datorita pierderii ciclului si disfunctiilor metabolice. balonarea (care este luata drept ingrasare) si durerile abdominale in incercarea de a-si conserva caldura. In urma infometarii la care se supune adolescenta anorexica.) in cantitati mari. se autoconsuma. uneori chiar uriase. dulciuri.osteoporoza infertilitatea . iar consecintele in plan fizic deriva din acest lucru. se instaleaza insomnia In plan biologic: metabolismul lipidelor si glucidelor este dereglat nivelele de sodiu. retinerea de la mancare. iar acest lucru se manifesta in primul rand prin dereglarea sau disparitia ciclului si intarzierea dezvoltarii fizice in intregul ei scaderea densitatii osoase . imposibilitatea de a duce o sarcina la termen sau nasterea unui copil cu malformatii datorita devitaminizarii si malnutritiei Bulimie Bulimia nervoasa (bulimia nervosa) Bulimia nervoasã apare când: ai o fricã intensã de ingrasare sau a deveni gras(ã). eliminare a mesei recent luate prin vomismente. datorata scaderii imunitatii palpitatii. scaderea tensiunii.

ci de a prezenta o imagine fara cusur.psihopatologia si comportamentul acestor tulburãri sunt prezente de cel putin 3 luni. Persoana cu bulimie mentala poate sa manance noaptea sau dupa ce familia s-a ridicat de la masa. ea constituind la randul sau o sursa de tensiune importanta. Nu este vorba aici de o problema de a deveni slab. Un anumit comportament se instaureaza foarte progresiv. Bulimia nervoasa (sau mentala) este o lupta continua intre nevoia compulsiva de a manca excesiv si dorinta de a ramane slab. mentinerea unei imagini corporale pe care adolescenta doreste s-o afiseze. asa ca recurge la masuri care sa restabileasca controlul: provocarea vomei. Poti face singura/singur testul urmator: Daca treci prin aceste situatii. Supra-alimentarea devine nu numai o reactie de foame devoranta. iar pe de alta parte mancarea pana la ghiftuire poate determina o eliberare. Persoanele cu bulimie nervoasa tind prin toate metodele sa restranga consumul alimentar pentru a se conforma exigentelor ponderale ce caracterizeaza societatea noastra. Vine un moment cand tensiunea este suficient de puternica cand controlul cedeaza si adolescenta “ se indoapa “. dar aceasta poate deveni pe un termen mai lung sau mai scurt o sursa importanta de tensiune. dar poate genera inevitabil noi tensiuni. Totul se petrece cu extrema discretie. obez sau puternic. luarea de laxative. Adolescenta cu bulimie este astfel confruntata cu o dilema : pe de-o parte restrangerea consumului alimentar poate fi linistitoare. la adapost de privirea celorlalti. Se creeaza un ciclu distructiv in care persoana suferinda de bulimie nervoasa mananca foarte mult. la adapost de privirea celorlalti. uneori combinatii din acestea. simti ca relatia cu mancarea iti domina viata. ci de asemenea un mod de a elibera anumite tensiuni. Ce ii va ramane de facut? Vomismentele ce urmeaza episoadelor bulimice o impaca cu aceste contradictii. Dupa aceea insa este coplesita de rusine si de teroarea ca va lua in greutate. din cand in cand ai episoade in care cazi prada acestei foame extreme si mananci foarte mult odata. Episoade bulimice urmate de vomismente: frica de a nu dezamagi. in afara casei. prin laxative sau diuretice.. probabil ai bulimie nervoasa: ai o teama puternica si secreta de ingrasare. necontrolat. dupa care isi provoaca voma sau ia laxative pentru a-si tine sub control greutatea. mancand la fel si de asemenea cât doreste fara a castiga un surplus de greutate. Persoana cu bulimie mentala isi asigura “in liniste“ stabilitatea aparentelor fizice. pilule de slabit. iti "rezolvi" excesele alimentare prin diverse metode: sport in exces. vomismente dupa mese. Ea poate de asemenea ceda nevoilor urgente de hranire.. uneori ti-e teama ca ai sa incepi sa mananci si n-ai sa te mai opresti. dar tensiunea si foamea aparute prin aceasta restrictie alimentara stricta devin putin câte putin o sursa importanta de tensiune în viata sa. Dar aceasta nu este decat o corectie la o parte a .

Bulimicele semnaleaza ca au o recunoastere a limitelor lor si ca nu pot tot timpul sa se controloze. cerand sa se redefineasca aceste cerinte. Din pacate familia nu va raspunde acestui supliciu. Se insista asupra cuvantului " aparent " caci efectiv aceste fete traind obligatia de a reusi in toate. o persoana cu bulimie cronica va desavarsi actul ritual incercand sa vomite mai tarziu cu cateva ore. astfel ca toate celelalte activitati se vor anula pentru mai tarziu pana ce va fi indeplinit ritualul. contolul sau si aceste exigente fata de aceasta fiica ce pierde controlul asupra ei insasi. astfel ca varsaturile vor deveni putin cate putin un fenomen infernal. Indoparea cu alimente nu este o modalitate mai buna de a calma foamea si tensiunea. acest surmenaj va ramane secret. Neincrederea de a putea controla comportamentul fatã de alimente determinã adolescentele sã se simtã deposedate de controlul pe care il aveau . ele nu trebuie sa isi arate slabiciunile. Ele pun in scena imposibilitatea de a-si indeplini exigentele impuse de familia lor. Ele reusesc de obicei foarte bine in diferitele domenii ale vietii lor si aparent cu o anumita eficienta. Ele vor deveni unicul mod de control în raport cu alimentele. Acest aliment nu este obtinut decat daca ele erau sigure de compentele si de valoarea lor. Aceasta atitudine va fi ca un efect stimulativ de aplicare . Aceste fete sunt peste tot performante. Preocuparea de perfectiune pare a fi conditionata de nevoia de a placea si de a fi recunoscuta. in tot ce intreprind au tendita de a se surmena pentru a atinge aceste obiective. practic incontrolabil. Ca si vosmismentele. Familia are tot timpul tendinta sa creasca atitudinea sa de supraveghere.multumita si micilor sale placeri alimentare contrare atitudinii generale. dar sufera de o frica bolnavicioasa de lua in greutate si de a deveni obeze. Imaginea trebuie sa ramana intacta. Este vorba de a intelege de ce fetele se supraalimenteaza pana ce sunt obligate sa vomite atunci cand ele fac un efort atat de mare pentru a se controla. Principala lor preocupare este de a mentine o aparenta fizica impecabila. Treptat si pe masura ce timpul trece. Controlul de sine cedeaza astfel locul controlului de catre vomismente. mandria de a dejuca natura cedeaza locul sentimentului de a fi victima a unei puteri diabolice care controleaza viata (Bruch 1978). ireprosabila.comportamentului sau pe plan alimentar. Aceasta trecerea de la controlul de sine la controlul prin vomismente devine inevitabil. specific axata pe controlul de sine. pe atat de alienantã. chiar daca o mare parte a alimentelor a parasit stomacul (Bruch 1978). Cu timpul vomismentele nu vor fi singurele functii de corijarea abaterilor alimentare. În faza acuta. ci o teribila contradictie din care ea nu reuseste sa se elibereze decat printr-o conduita care va deveni ea insasi pe cat de vitala. frica de a nu se sãtura pentru satisfacere sau frica de a nu gasi un loc pentru vomitat pot provoca o anumita tensiune. In acest context putem intelege vomismentele: ele vor prefera sa vomite mai degraba decat sa se ingrase si sa piarda stima celorlalti. Aprobarea si recunoasterea de ceilalti pare sa fie un "aliment" de prima necesitate. Si daca dintr-o ratiune sau alta vomismentul trebuie sa fie diferit. preocupata de perfectiune care nu este mereu rezervata domeniului esteticii fizice. Caracteristicile de personalitate ale adolescentelor bulimice Aceste conduite alimentare sunt practicate aproape exclusiv de tinerele femei si fete care nu au la prima vedere probleme de greutate evidente.

exigentele fiind foarte ridicate. Caracteristicile familiilor bolnavului de bulimie nervoasa In aceste familii. "trebuie sa faci multe" inainte de a fi recunoscut. Sustinerea reciproca este in acest fel conditionata de rentabilitatea si rapiditatea rezultatelor asteptate. deprimat sau rusinat dupa ce mananci. Va fi dificil de obtinut in aceste familii suportul de care este nevoie pentru indeplinirea obiectivelor fixate. ca urmare a episoadelor alternante de mancat excesiv eliminare Simptomele bulimiei pot fi ignorate de catre cel in cauza. Cum se manifesta in viata de zi cu zi o persoana cu bulimie nervoasa: Mesele sunt in general secrete. nu ia masa cu familia sau prietenii Se duce in bucatarie dupa ce toata lumea a plecat.a simptomului. pastile de slabit. Ai sentimentul ca nu te poti controla in fata mancarii. asteptarile si proiectele lor. Nici unul nu are drept de recunoastere si de apreciere de catre ceilalti decat daca reuseste sa pastreze un control perfect asupra sa. sau noaptea Uneori poate fi surprinsa mancand cantitati neobisnuit de mari de mancare . Comunicarea lor este marcata de idealul unei bune aliante si cordialitate. iei laxative. Aceste familii provin in general din medii socio-economice sau favorizate. Limbajul ratiunii primeaza asupra limbajului inimii. iti provoci voma . Ti-e teama uneori ca ai putea sa mananci si sa nu te mai opresti. Greutatea corporala fluctueaza. Asta se explica in parte deoarece in general in acesti copii parintii isi pun aspiratiile. Faci orice iti sta in putere ca sa iti controlezi greutatea: flamanzesti. faci gimnastica excesiv. Acesta este aspectul normal de raspuns cand unul dintre membrii face o anumita abatere. In discutii ei nu se infurie decat rareori. diuretice. Se vorbeste calm si se reflecteaza. Te simti vinovat. de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor. Episoadele bulimice urmate de vomismente sunt in general practicate de primul nascut sau de fiicele unice. Prin comportamentele sale simptomatice adolescenta bulimica contribuie la mentinerea regulilor de functionare a familiei. etc. de orice fel. reguli care adesea se doresc a fi schimbate. decat unul de disparitie a lui. Raspunsul anumitor familii nu este extraordinar. Randamentul va fi ridicarea deasupra placerii. probabil ai bulimie nervoasa: Te obsedeaza forma corpului si greutatea. chiar si dulciuri sau mancare grasa. mari cantitati de mancare. Aceste fete sunt adesea purtatoarele misiunilor parientale dificil de realizat. Functionarea lor este mai rigida si preocuparile lor sunt adesea centrate pe conformismul social si reusite. Simptomele bulimiei Daca ai majoritatea sau toate aceste simptome. Uneori mananci pana ti se face rau. celui a adevarului asupra celui emotional.

renuntarea la obiceiuri alimentare dãunãtoare: diete restrictive. Ca urmare. guma de mestecat. greutate la care existã 50% sanse sã reaparã menstrele la adolescente. Componentele tratamentului pentru anorexie si bulimie .. Din dorinta de a fi slab. greutatea la care au menstruatie si ovulatie fãrã stimulare endocrinã. ci numai comportamentul. Scopurile tratamentului in anorexie si bulimie sunt simple: • • • • • obtinerea si mentinerea unei greutãti corporale normale. apa de gura. iar pentru bãrbati. dupa care poate sa aiba episoade de mancat excesiv. înãltimea si sexul pacientului în populatia din care face parte. specificã pentru grupa de vârstã. bulimicul poate sa fie chiar si usor supraponderal! In cazul lui. prevenirea recãderilor pentru aproximativ 5 ani de la îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate. cand mai mica. alteori mai mare Mancarea din frigider poate frecvent sa "dispara" misterios Dupa mese se duce la baie intotdeauna si se poate reintoarce mirosind a voma sau a substante puternic mirositoare (pasta de dinti. Unii pacienti nu vor avea functii biologice normale decât la o greutate mai mare decât si-ar dori. etc.) Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur. greutatea la care aparatul genital redevine normal fiziologic. cu prietenii si familia E preocupata sa faca sport in special dupa mese Atentie: o persoana cu bulimie nervoasa nu este neaparat slaba! Greutatea acesteia poate sa fluctueze. in care greutatea creste si tot asa. Scopul initial al tratamentului este revenirea în mod prompt. greutatea nu este relevanta. care nu este întotdeauna atins în timpul spitalizãrii initiale. sãnãtoase. Celãlalt scop. bulimicul poate sa slabeasca o perioada.Greutatea corporala poate sa fluctueze destul de mult. evacuare fortatã prin vãrsãturi sau abuz de laxative etc. este restabilirea sãnãtãtii biologice – pentru femei. uneori mai mica. individualizate si stabile. în întregime si cu grijã la greutatea normalã. tratarea tulburãrilor somatice si psihice. cand mai mare. schimbarea atitudinii si demontarea schemelor cognitive distorsionate si înlocuirea lor cu unele sãnãtoase si echilibrate (fãrã sã fie neapãrat legate de greutate sau forma corporalã) si cu capacitate de echilibrare emotionalã si comportamentalã.

pacientii care au peste 70% din greutatea normalã pot începe cu 1500 calorii pe zi. În programul cu spitalizare se câstigã pânã la 1kg pe sãptãmânã. mergând de la unitãti speciale de îngrijire intensivã medicalã/pediatricã pentru cei nestabilizati. Tratamentul tulburãrilor severe de comportament alimentar impune tranzitia prin mai multe etape ale spectrului terapeutic. Desi alimentatia cu sondã nazogastricã nu e recomandatã în mod obisnuit. Foamea. sau la fiecare sãptãmânã în ambulatoriu. La femeile spitalizate se câstigã în greutate 1. în timp ce la bãrbati sunt necesare 4000 calorii sau mai mult pe zi. rezultatele sunt mai bune pentru cazurile de anorexie mentalã. în general. Planul de terapie necesitã adecvarea tipului de tratament la severitatea bolii.5kg pe sãptãmânã este atins de cãtre pacientii cu motivatie puternicã. se va hotãrî nivelul de tratament al pacientului. uneori cu reveniri la o etapã inferioarã dacã rãspunsul terapeutic nu a fost cel asteptat. Dupã evaluarea initialã. psihoterapice.Tratamentul pentru anorexie si bulimie include componente medicale. cu crestere de 500 calorii pe zi la fiecare patru zile în timpul spitalizãrii sau programelor cu spitalizare partialã. De asemenea. Esecul în a restabili în totalitate greutatea afecteazã negativ evolutia ulterioarã.5kg pe sãptãmânã. Hiperalimentatia pe linie venoasã centralã este de obicei contraindicatã si frecvent asociatã cu complicatii medicale severe. dar dovezile disponibile sugereazã cã realimentarea supervizatã în cantitate si compozitie stabilite de nutritionist duce la recapatarea greutãtii prompt si sigur. mai bune pentru pacientii tratati în unitãtile specializate în tratamentul tulburãrilor de comportament alimentar decât cei tratati în unitãti psihiatrice obisnuite. la unitãti speciale pentru cazurile grave de tulburãri de comportament alimentar si programe de spitalizare partialã (de zi) sau îndelungatã pentru cazurile mai putin severe. unele programe pentru adolescenti si copii utilizeazã sondarea gastricã în timpul noptii pentru suplimentare. Tipic. Metodele de restabilire a greutatii normale Metodele de restabilire a greutãtii variazã. iar la bãrbati pânã la 2kg pe sãptãmânã. La tratamentul ambulatoriu un minim de câstig de 0. Studiile aratã cã rezultatele sunt. dar nu pentru a înlocui alimentarea oralã în efortul de a atinge greutatea doritã mai rapid. femeile necesitã un maxim de 3500 calorii pe zi. chiar si la pacientii subponderali. nutritioniste. Tratamentul se completeazã prin programe de preventie în comunitate si în scoli. declanseazã episoade de mâncat compulsiv. În general. comportamentale si farmacologice. precum si preventia recãderilor. cãrora le lipsesc programele speciale. Acest nivel de aport de energie variazã în functie de rãspunsul individului si .

reprezintã elemente cheie ale tratamentului. nu în intensitatea tratamentului sau necesitatea echipei multidisciplinare. tratamentul se dovedeste a fi cu 25% mai putin eficient.complicatiile medicale. Tratamentul pentru anorexie si bulimie SEVERE . tratamentul trebuie sã se adreseze psihopatologiei centrale din tulburãrile de comportament alimentar. Dovezile disponibile sunt argumente puternice în favoarea tratamentului bazat pe psihoterapie cognitiv – comportamentalã. la programele de zi. meteorismul gastric si invariabil constipatia. Programele partiale sau cele de tratament ambulatoriu nu asigurã o limitare suficientã a comportamentelor alimentare neadecvate. dar mai putin bine dovedite în anorexie. Pacientii cu anorexie mentalã pot trece de la terapie intraspitaliceascã la cea ambulatorie când greutatea corporalã ajunge la 85% din cea normalã. dar ele sunt folosite din ce în ce mai mult. dar si pentru a asigura un tratament continuu. 24 de ore din 24. La o greutate de mai mult de 20% sub greutatea la care se mentine starea de sãnãtate. studiile aratã cã acesti pacienti au aceleasi rezultate ca si cei care acceptã de la început tratamentul în timpul spitalizãrii. similar cu cele demonstrate ca eficienta în bulimie. . Existã controverse cu privire la tratarea pacientilor refractari la tratament folosind mijloace legale de constrângere. si de obicei apreciazã interventia rapidã. cu exceptia unor anumite circumstante.spitalizarea Internarea pacientilor este indicatã nu numai pentru corectarea afectãrilor fiziologice. Psihoterapiile. de obicei. cu diabet zaharat comorbid sau alte comorbiditãti au. În cazurile în care viata pacientului este pusã în pericol. Succesul tratamentului pe termen scurt este direct proportional cu numãrul de ore pe zi si cu numãrul de zile 120 pe sãptãmânã de tratament. Cei cu recãderi. doar de putine ori sunt furiosi sau revendicativi. managementul si limitarea anormalitãtilor comportamentale adânc înrãdãcinate. mai ales dacã tulburarea este recurentã sau asociatã cu comorbiditãti medicale sau psihiatrice importante. Mergând de la 5 la 4 zile pe sãptãmânã. efectuarea exercitiilor fizice compulsive. datoritã statusului medical al pacientului înfometat si neacceptãrii de ordin etic al abordãrii psihologice neselective. majoritatea pacientilor necesitã tratament intraspitalicesc. dintre care cele mai frecvente sunt edemul de realimentare. Diferenta esentialã între internare si spitalizarea partialã constã în durata tratamentului pe parcursul celor 24 de ore pe zi. metodele de purgare care nu rãspund. vãrsãturile autoprovocate. cum ar fi înfometarea. Aproximativ 10-15% din cazuri necesitã tratament nonvoluntar. de obicei. care au ca scop modificarea convingerilor exagerate patologice si a altor factori psihopatologici. Psihoterapiile În plus fatã de restabilirea greutãtii si întreruperea comportamentelor alimentare anormale. dar mai pot exista exceptii. nevoie de o greutate corporalã mai mare si un timp de spitalizare mai lung. acest gen de tratament este adecvat dacã încercãrile de convingere a pacientului nu reusesc sã-l facã pe acesta sã accepte tratamentul.

Studiile au arãtat cã la pacientii cu anorexie nervoasã. Psihoterapia individualã. convingerea si ajutarea lor sã recunoascã si sã înlocuiascã convingerile exagerate despre dezirabilitatea scãderii în greutate si teama fobicã de îngrãsare. Datele acestor studii pot influenta practica terapeuticã în viitor. cu elemente variate de educare. parintii nu sunt parte din problema.Interventii psihoterapeutice alternative bazate pe terapii interpersonale. implicarea familiei este esentialã pentru evolutia bunã. cu acceptarea greutãtii corporale normale. iar acestia pot fi "cooptati" in tratament in mod activ si urmeaza urmatoarele premise pentru tratamentul anorexiei: • • • nu mai sunt importante cauzele declansatoare ale afectiunii . de obicei. sãnãtoase. Metoda Maudsley În ceea ce priveste cazurile care nu sunt spitalizate. se cerceteazã în prezent eficacitatea unor terapii supervizate care implicã familia. în care pãrintii înalt motivati.boala nu este vina nimanui. terapeutul si familia lucreaza impreuna pentru a aduce adolescentul la un stil de viata sanatos si la relatii normale pentru varsta lui. consiliere si terapie. folosit cu succes. ce si cand mananca copilul/adolescentul. dupa ce greutatea normala este obtinuta. Esential în tratamentul psihoterapeutic este angajarea si relationarea cu pacientul. Tratamentul are trei etape: • • • parintii iau controlul (cu ajutorul unui plan de alimentatie supervizat de medici) asupra a cat. deoarece nu schimbã nimic din convingerile exagerate si imaginea distorsionatã. este ca un dusman exterior care ameninta copilul/adolescentul. precum si cresterea abilitãtilor de autoreglare. pregãtiti si supervizati pot supraveghea hrãnirea corectã a adolescentilor – modelul Maudsley. in final. controlul asupra alimentatiei este redat treptat adolescentului. ci parte din solutie. boala este vazuta ca facand parte separata. iar combinarea acestora este decisã în functie de vârstã si necesitate. TERAPIA IMAGINII COPORALE . nu este "parte din copil". cresterea motivatiei pentru schimbare. Metoda Maudsley poate fi aplicata numai in cazul in care bolnavul nu are motive ascunse de a se impotrivi parintilor. preocupati. Schimbarea comportamentelor anormale prin folosirea recompenselor si a pedepselor a fost demonstratã ca nefiind eficientã decât pe termen scurt. terapie de familie sau terapie psihodinamicã informatã – în special cele care folosesc analiza centratã pe persoanã – pot fi de ajutor. de grup si familialã sunt eficiente.

Michel Probst spune ca aceasta terapie (denumita si terapia de a arata pe corp) este o metoda de tratare a anorexiei care abordeaza constientizarea corpului si a miscarii pentru hranire si prin care.capul este detaliat. neincrederea in sine bazata pe imaginea corporala discrepanta dintre gandire si trairi ( pe desen discrepanta dintre cap si corp .interpretare normala a ceea ce gandesc altii despre ei : • opinii nerealiste despre forma propriului corp: . • • fenomene de depersonalizare convingeri exagerate . corpul este reprezentat numai schematic): Fotografiile de mai jos au fost facute dupa desene ale copiilor bolnavi de anorexie sau bulimie internati la spitalul Obregia .centrul de tratament specializat al bolilor de alimentatie din Pavilionul 5. nemultumirea de propriul corp. se incearca sa se atinga scopuri complet formulate. dupa o examinare a corpului si purtand dialogul cu pacientul. Semnele clinice ce pot aparea in urma experientierii cu propriul corp sunt: • • • • conflicte intre imaginea ideala si cea reala.

• evitarea de situatii de expunere a corpului pe care il vede diform: • teama de a creste.tinde catre un corp de copil asexuat: . de a se maturiza • teama de sexualitate .

ci pentru o scadere in greutate si imbunatatirea imaginii corporale. In final clientul ocupa o pozitie din care e capabil sa-si exploreze sentimentele atat in cazul relatiei terapeutice. acestea la randul lor avand un lor important in experientele subiective. inca o data. cat si prin evaluarea stilului de viata. sentimentul de a apartine unei comunitati si de a apartine vietii. In ultima parte a terapiei. hiperactivitate. acesta fiind vazut ca identificarea individului cu umanitatea. Scopul filozofic al tratamentului adlerian este schimbarea individului in sensul aducerii sale inapoi catre oameni. Factorii individuali. care implica si imaginea corporala. uneori chiar extenuarea. clientul are oportunitatea de a-si explora limitele interesului social. Cresterea voluntara a activitatii fizice nu se face din placere sau din motive de sanatate. experientele cognitive si experientele perceptuale . Imaginea pe care individul o are despre propriul corp influenteaza experientierile corpului.• nevoia imperativa de miscare. interpersonali si socioculturali determina respectul de sine.determinand in final comportamentul social. Considera ca aceasta este eficienta numai cand ajung sa simta oboseala. mai tarziu explorand si corectand greselile cognitive. perceptia asupra infatisarii fizice. . Initial reconstruirea interesului social nedezvoltat se face prin realizarea unei relatii empatice si prietenoase intre client si terapeut. Terapia Adleriana Adler a sustinut ca sanatatea mentala a unei persoane este determinata de gradul sau de interes social (Manaster & Corsini 1982). fiind incurajat sa-si puna in practica ceea ce a invatat cu persoane semnificative din viata sa. stimuland interesul social.

Terapia pe termen scurt pare benefica la pacientele care prezinta putine simptome. altii si stilul interactional. iar combinarea celor doua tipuri de interventie da rezultate superioare (Herzog 1992. Terapia farmacologica este utilizata pentru a restabili neurochimia tulburata in anorexie. prevenirea varsaturilor. Terapia adleriana nu rezolva problemele prin modificari comportamentale bazate pe recompensa si pedeapsa. pentru a evita un deznodamant fatal. stiind ca ea ar putea sa manipuleze rezultatele. asigurarea si prevenirea recaderilor. Recompensa va veni din sentimentul de multumire. terapia se aplica numai dupa terapia somatica. fiind demonstrat ca unele anorectice raspund rapid la terapie. Este democratica si egalitara. In general se aplica terapie pe termen lung pacientelor sever subnutrite si extrem de slabe. deoarece se adreseaza unor persoane extrem de descurajate. Adlerienii cred ca exista o alegere individuala constienta a acestor simptome ca un proces creativ mai degraba decat unul reactiv (Mosak 1977).Pentru noi. comunicandule ca pot decide pentru ei insisi ce sa faca si ca pot sa-si asume consecintele pentru actiunile lor. bazata pe respect mutual si colaborare. Carlson 1996). Daca starea cognitiva este proasta datorita subnutritiei severe. deoarece este cel mai bine pentru pacienta. lume. Se recomanda atat terapia de scurta durata. in timp ce altele necesita un timp mai indelungat. Incearca sa stimuleze sentimentul de independenta la pacienti. adlerienii stimuleaza producerea unor sentimente de autorecompensa si autopedepsire la anorectica. antrenarea in rezolvarea problemelor. Scopul principal este cresterea in greutate. stiind ca ea contribuie la propria stare de bine. Scopul principal al terapiei este castigul in greutate si controlul simptomelor. dezvoltarea interesului social in tulburarile de alimentatie este o provocare. Se exploreaza conceptiile despre sine. Terapia adleriana se poate aplica singura sau in asociere cu terapie farmacologica. cat si cea pe termen lung. In loc sa promitem recompense si sa amenintam cu pedepse. Stimularea sentimentului de independenta si incredere la anorectica este ceea ce ne dorim. Terapia se focalizeaza pe explorarea antecedentelor bolii. Aceasta asigura anorecticei un sentiment de incurajare si control. Se spera facilitarea unei motivatii intrinseci in scopul de a castiga in greutate. Abordarea adleriana se focalizeaza pe patru arii: • • • • construirea unei relatii terapeutice explorarea dinamicii individuale (inventarul stilului vietii) incurajarea insight-ului reorientare si reeducare Tehnica privitului in oglinda . Pur si simplu se spune la inceputul terapiei ca esecul de a obtine un nivel minim de crestere in greutate va duce la spitalizare.

Pacienta in fata oglinzii invata sa se indentifice. constientizarea controlului asupra sa.Pacienta este felicitata pentru curaj si efort 6 .Prin inchiderea ochilor pacienta poate compara imaginea din oglinda cu reprezentarea mentala. sentimetelor de frica. Varsta si IMC nu au influenta semnificativa asupra frecventei de observare a pacinetei in oglinda Avantajele tehnicii: • • • • Reducerea supraestimarii (greutatii si formei corporale) – Naomi 1988 Reducerea cognitiei negative.In timpul privitului in oglinda pacienta raspunde la intrebari de tipul: cine sunt eu? Ce gandesc despre mine? Ce fac in timpul exercitiului? Dorintele mele pentru viitor? Cine vreau sa fiu? 5 . clinicienii încearcã sã ghideze pacientii în dezvoltarea comportamentelor potrivite vârstei si mecanismelor de coping specifice vârstei adulte: . incertitudine.• • • Este explorat comporatamentul de evitare sau de verificare ce corespunde unei perceptii corporale negative Persoanele cu AN se analizeaza mai putin decat persoanele cu bulimie.Instructiuni date pacientei : priveste. cu posibila schimbare a reprezentarii 4 . În plus fatã de monitorizarea semnelor sau simptomelor de recãdere. standardelor nerealiste si a gandirii dihotomice Activarea sistemului autonomic si endocrin din hipotalamus Este mai eficienta in asociere cu restructurarea cognitiva Pasii exercitiilor • • • • • • 1 .Sedinta de 30 minute – individual si/sau in grup Prevenirea recãderilor Riscul de recãdere apare cel mai frecvent în primii câtiva ani de la recuperare. descrie acum si aici – fara critica si comparatii dar cu familiaritate 2 . sa evite sentimentele negative 3 . cât si cresterii dezvoltãrii biopsihosociale si adaptabilitãtii pacientilor. Tratamentul anorexiei / bulimiei pe termen lung trebuie sã acorde atentie atât preventiei recãderilor. observa.

nondirectivi. la pacientii care primesc fluoxetinã (în general. Clinicienii care au cele mai bune rezultate în tratarea tulburãrilor de comportament alimentar sunt aceia care sunt empatici.• • implicarea în scoalã. astfel încât factorii stresanti sã nu declanseze automat reactii maladaptive de regresie la tulburarea de comportament alimentar. Elementul tintã rãmâne mentinerea greutãtii normale si a comportamentelor alimentare si exercitiilor fizice corecte. concentrarea pe factorii ce privesc sãnãtatea mai mult decât pe tulburarea comportamentului alimentar. 40mg pe zi) s-a constatat cã prezintã o mai micã scãdere în greutate si mai rare episoade de depresie si respitalizare în anul urmãtor întreruperii medicatiei. înteleg neurobiologia reglãrii greutãtii corporale si simptomatologia medicalã a tulburãrii si au capacitãti de lucru în echipã si abilitãti de lider. În preventia recãderilor pot fi anticipate momente de crizã. schimbarea domiciliului si dezamãgirile neasteptate. Pregãtirea specializatã în . Preventia necesitã dezvoltarea unor mecanisme de coping alternative si metode de reducere a stresului. sexul terapeutului poate fi important în cazuri individuale. munca si relatiile sociale pentru autosatisfacere. cum ar fi întoarcerea la scoalã. Obstacolele majore sunt întâlnite de cãtre indivizii a cãror identitate s-a centrat pe tulburarea de comportament alimentar si care nu-si pot imagina viata fãrã anorexie sau bulimie nervoasã. relatiile sociale complexe. în mod obiectiv. în familie. care au abilitãti psihoterapeutice. mesele festive. nu are relevantã. Desi. Aceste metode includ: • • • continuarea psihoterapiei cu elemente de bazã din terapia cognitiv – comportamentalã psihoterapia interpersonalã alte tipuri de psihoterapii. Dintre pacientii cu anorexie nervoasã la care s-a restabilit greutatea.

tulburãri de comportament alimentar oferã avantaje clinice certe. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful