Evolutia Mk in RM

1.

Esenţa Marketingului
Procesul de tranziţie, în Republica Moldova, de la un sistem social închis, determinat în toate structurile, mecanismele şi funcţiile sale de monopolism şi hipercentralizare, la un sistem deschis şi liberalizat, antrenează schimbări radicale la nivel macro- şi microeconomic, inclusiv o restructurare de priorităţi în cadrul întreprinderilor. Pînă nu demult centrul de greutate în întreprinderi revenea problemelor tehnice şi de producţie, fabricării produselor, pe cînd trecerea acestora în desfacere şi distribuţie constituia o consecinţă, un proces secundar. În prezent centrul de gravitate se deplasează spre problemele desfacerii, spre studierea pieţei, a cererii consumatorilor căreia trebuie să i se adapteze producţia. În aceste condiţii foarte adesea se pun întrebări de tipul: - Oare producem destul de raţional? - Cum putem cîştiga noi clienţi? - Cum putem menţine şi cîştiga noi pieţe? - Ce face concurenţa? - Unde şi ce putem vinde? - Ce metode de promovare şi mixuri promoţionale putem folosi? etc. La toate aceste întrebări dă răspuns marketingul. Menţionăm că schimbările economice care au loc în societate creează premise favorabile implicării acestui concept în activitatea agenţilor economici şi determină o creştere considerabilă a interesului faţă de marketing. El se concretizează în încercarea de a organiza şi deschide astfel de compartimente în diverse tipuri de întreprinderi şi organizaţii, în introducerea studiului marketingului în învăţămîntul mediu şi universitar, în organizarea de cursuri postuniversitare etc. A apărut şi necesitatea pregătirii de cadre cu înaltă calificare în domeniul teoriei şi practicii marketingului. Marketingul modern, ca mod de conducere a întreprinderii, şi-a găsit o largă aplicare în ţările cu o economie dezvoltată. Prezintă interes aprecierea premiselor reale de apariţie a marketingului şi stabilirea unor tendinţe posibile de dezvoltare şi aplicare a lui în condiţiile economiei Republicii Moldova. Importanţa marketingului este acceptată în mod general: pentru multe afaceri şi mărci de producţie marketingul este un factor major, care contribuie la asigurarea succesului activităţii lor. Totuşi, percepţia publică a marketingului constă în faptul, că personalul de marketing este angajat pentru a convinge consumatorii să procure mărfuri şi servicii, indiferent de calitate, preţ sau necesităţi. Dat fiind faptul că marketingul se percepe din diferite puncte de vedere, există şi un mare număr de definiţii.Cum a observat profesorul francez Victor Buell, „există atîtea definiţii ale marketingului, cîte cărţi sînt scrise pe acest subiect”. Ca punct de plecare în caracterizarea marketingului se ia, de regulă, definiţia formulată de Asociaţia Americană de Marketing (anul 1937) conform căreia prin marketing se înţelege „realizarea activităţilor economice ce dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la producător spre consumator sau utilizator”.

O altă definiţie este cea dată de profesorul W. Stanton, conform căreia „marketingul este un întreg sistem de activităţi economice referitoare la programarea, preţurile, promovarea şi distribuirea produselor şi serviciilor, menite să satisfacă cerinţele consumatorilor actuali şi potenţiali”. Ph. Kotler defineşte marketingul ca „o activitate umană, orientată spre satisfacerea necesităţilor şi dorinţelor prin intermediul procesului de schimb” sau ca „un proces social şi managerial, prin care indivizii şi grupurile de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin aceasta oferirea şi schimbul de produse, avînd o anumită valoare”. Există foarte multe definiţii ale marketingului, deoarece această problemă în diferite perioade de dezvoltare a relaţiilor de piaţă, de la începutul secolului al XXlea pînă în prezent. În viziunea lui S. Petrovici şi Gr. Belostecinic, lipseşte o tratare unică a categoriei de marketing, deoarece definiţiile lui se schimbă sub influenţa dezvoltării relaţiilor de piaţă, producţiei de mărfuri, progresului tehnico-ştinţific, volumului şi structurii necesităţilor consumatorilor. Opinia lor este că „marketingul reprezintă un fenomen economic multilateral, o structură specifică de conducere a pieţei vînzătorului, un compartiment specific al ştiinţei economice pentru studierea legilor pieţei. După părerea mea, abordarea marketingului se bazează pe principiul, că o afacere va supravieţui numai atunci, cînd va putea satisface necesităţile şi dorinţele consumatorilor săi, iar cea mai mare şansă de activitate reuşită va consta în asigurarea unei performanţe mai bune, decât cea a concurenţilor.

2. Apariţia şi dezvoltarea marketingului în Republica Moldova
Evoluţia marketingului are o istorie interesantă. Ea ne demonstrează că această ştiinţă n-a apărut întîmplător, spontan, ci în urma unor importante schimbări socialeconomice, parcurgînd un şir de etape succesive. Procesul de tranziţie la economia de piaţă în Republica Moldova se caracterizează printr-o pronunţată instabilitate economică şi socială, o evoluţie dezordonată a cererii, ofertei şi preţurilor, ceea ce face dificilă cercetarea şi explicarea trăsăturilor pieţei interne în această perioadă. În acelaşi timp, pe fondul depăşirii actualelor fenomene de criză şi dezechilibru, se poate conta în perspectivă pe o relansare a economiei şi înscrierea republicii în mecanismele specifice economiei de piaţă, cînd marketingul va juca un rol activ, dacă nu decisiv. Pentru Republica Moldova termenul „marketing” este relativ nou, intrînd în circuit larg o dată cu determinarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă (sfârşitul anilor 80- începutul anilor 90). Această întîrziere se explică prin atitudinea critică faţă de noţiunea de marketing a politicienilor şi economiştilor sovietici, care ignorau „principiile marketingului burghez” în economia socialistă din cauza diferenţei esenţiale dintre relaţiile de producţie capitaliste şi socialiste.

Referitor la situaţia din Republica Moldova.06. în monografia autorilor V. ca fiind utilă studierea bazelor marketingului de către specialiştii din domeniul comerţului exterior.E. pe atunci şef al catedrei „Marketing” de la A. un curs de marketing a început să fie predat în 1990. De fapt. în octombrie 1991. În cadrul facultaţii şi-au continuat studiile studenţii specialităţilor „Economia comerţului”. În 1995. specifice capitalismului monopolist”. apărută la Moscova în anul 1982. cadrul de marketing era în acest timp inclus în planurile de studii ale prestigiosului Institut de relaţii Externe din Moscova. prima de acest profil şi unica în Republica Moldova. fiind absolut clar că nu poţi avea succes pe piaţa externă fără aplicarea marketingului. Marketingul contribuie astfel la dezvoltarea şi agravarea proceselor de putrefacţie şi parazitism. se considera. Este important să menţionăm că. la Facultatea de Comerţ din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. totuşi. de regulă. considerîndu-se că societatea în socialism poate influenţa mecanismele pieţei şi le poate regla prin planificare.„Marketing” pe problemele aplicării marketingului în activitatea economică externă în perioada de tranziţie. „Merceologia şi organizarea comerţului cu mărfuri nealimentare” şi „Merceologia şi organizarea comerţului cu produse alimentare”. a fost susţinută prima teză de doctor în ştiinţe economice la specialitatea 08. studenţii facultăţii au avut ocazia să asculte cîteva prelegeri ale profesorului C. Este evident că.00. inclusiv 54.S. d) osientarea spre marketingul societal. b) orientarea spre vînzări: c) orientarea spre marketing (orientarea spre piaţă). întîlnim următoarea generalizare şi concluzie: „Intensificarea. în urma răspîndirii şi utilizării marketingului. sunt evidenţiate 4 faze. nici nu putea fi vorba despre necesitatea unor activităţi şi studii de marketing. Barabin „В паутине маркетинга” („În păienjenişul marketingului”). Florescu.secţia la zi şi 20secţia fără frecvenţă. unul din fondatorii şcolii româneşti de marketing.Astfel. la momentul actual este dificil să evidenţiem anumite etape în evoluţia marketingului. . au absolvit facultatea primii 74 tineri specialişti în marketing. O dată cu înfiinţarea Academiei de Studii Economice din Moldova pe baza Facultăţilor de Comerţ şi de Economie de la Universitate. a luptei concurenţiale duce la folosirea iraţională a resurselor materiale şi umane.„Marketing”. Ignorînd definitiv necesitatea aplicării marketingului în interiorul ţării. Pentru prima dată. În procesul apariţiei şi evoluţiei marketingului în cadrul economiei americane. a fost deschisă Facultatea de Marketing. creşterea preţurilor de cost pentru o unitate de produs şi a preţurilor de vînzare. în condiţiile unei asemenea ideologii antimarketing. paralel cu deschiderea unei noi specialităţi. pornind de la schimbarea priorităţilor principale în cadrul întreprinderilor: a) orientarea spre producţie. Dolgorukov şi I. În 1996. deoarece ne găsim doar în faza incipientă a acestuia. Bucureşti. în primăvara anului 1990.

ce presupune compararea ofertei cu cererea. creşterea veniturilor reale şi.E.S. Universitatea Liberă Internaţională.S. În prezent. integrarea pieţelor naţionale în sistemul pieţei internaţionale. se fac primele încercări de introducere a marketingului în învăţămîntul liceal. profiturile obţinute şi. cauzele apariţiei şi promovării marketingului? În literatura de specialitate. Printre primele întreprinderi producătoare din republica Moldova.A. întreprinderi. în cadrul Centrului de Instruire şi Asistenţă Economică şi a Centrului Moldo-American pentru susţinerea businessului mic de pe lîngă A. S. departamente. ceea ce a accentuat procesul separării sferei producţiei de sfera consumului). tendinţa generală de îmbunătăţire a nivelului de trai al populaţiei. Televiziunea Naţională. totuşi. Colegiul Financiar-Bancar etc. S. În aceste activităţi au fost implicaţi atît specialişti de înaltă calificare din Germania. datorate aplicării rezultatelor progresului tehnico-ştiinţific. mai dinamice). antreprenori particulari. SUA. o putem considera. printre primele manuale folosite în procesul de instruire a fost traducerea în limba rusă a manualului lui Ph. Belostecinic. adîncirea specializării. Universitatea Tehnică. Colegiul Naţional de Comerţ. în legătură cu dinamismul social-economic. întreprinderile. Kotler intitulat „Основы маркетинга” şi cunoscutul manual „Marketing” elaborat de un grup de autori de la A. de asemenea. Fabrica „Bucuria”. diviziunea muncii. şi dinamismului socialeconomic. a cererii populaţiei şi utilizatorilor industriali pentru bunuri materiale şi servicii. în cadrul cărora au fost înfiinţate compartimente de marketing. cum ar fi: Academia de Ştiinţe. .S.M.A. Fără a ignora faptul că abundenţa de mărfuri este o noţiune relativă. dorinţa întreprinderilor de a-şi mări pieţele de desfacere. După părerea lui Gr. respectiv. Teatrul „Luceafărul” din Chişinău etc. Nu mai puţin importantă este apariţia şi intensificarea concurenţei între întreprinderile producătoare. Acest dinamism se caracterizează prin schimbările care au avut loc în perioada respectivă atât în sfera de producţie (schimbări rapide în sortimentul şi calitatea produselor. Bucureşti sub conducerea profesorului C. un compartiment cu denumirea „Marketing” poate fi găsit aproape la toate instituţiile. mai pronunţate. S. „Ionel”. Care au fost totuşi. într-o măsură deplină. ca o parte componentă a acestui dinamism social-economic în întregime.M. în mare măsură. Paralel cu pregătirea de cadre tinere la facultate. filosofia marketingului şi instrumentarul mixului de marketing pot fi aplicate doar în condiţiile unei pieţe saturate. cursul de marketing este inclus în planurile de studii ale tuturor instituţiilor superioare de învăţământ cu specialităţi de profil economic: Universitatea Cooperatist-Comercială. Marea Britanie.. Universitatea Agrară. În condiţiile unei lipse totale de literatură autohtonă de specialitate. apariţia şi promovarea marketingului fiind pusă. pot fi menţionate: Uzina de televizoare „Alfa”. totuşi. economiei americane. cât şi în sfera de consum ( cerinţele consumatorilor au devenit mai importante. Franţa. au trecut cursuri de perfecţionare pe problemele marketingului sute de specialişti: de la ministere.E.E.A. „Zorile”. „Steaua”.. discuţiile se poartă în jurul rolului abundenţei de mărfuri specifice. cât şi profesorii catedrei „Marketing” de la A. Florescu.În prezent..

modernizarea şi retehnologizarea întreprinderilor. presupune o serie de schimbări cardinale. să-şi aleagă furnizorii şi . • Tendinţa de accelerare a vînzărilor. în compartimentul respectiv fiind angajat şi personalul de o calificare mai joasă. de capacităţile conducerii întreprinderilor de a elabora şi realiza acele strategii. restructurarea proceselor de conducere în cadrul întreprinderilor şi a principiilor de stimulare. dar. mărire a volumului vînzărilor. Legea Republicii Moldova „cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” permite agenţilor economici să-şi stabilească. Trebuie luat în consideraţie şi faptul că descentralizarea procesului de conducere a pus în faţa întreprinderilor un şir de probleme noi.) şi nu a celor administrative etc. În perioada de tranziţie la economia de piaţă. inclusiv pe baza principiilor de marketing. • Tendinţa continuă de îmbunătăţire a calităţii produselor pentru a menţine poziţia întreprinderilor pe piaţă şi cucerirea unor pieţe noi. în mod independent. desfacerea produselor în condiţii de concurenţă. subansamble pe baza legăturilor directe cu furnizorii. Astfel. • Lipsa deficitului de bunuri şi servicii datorită mecanismului de funcţionare a pieţei. să-şi elaboreze programul de producţie. depăşirea situaţiei de criză în economia ţării depinde nu numai de deciziile luate la nivel macroeconomic. în perioada economiei centralizat-planificate. a posibilităţilor pe care le oferă piaţa. dezvoltarea. etc. Astfel. organizarea procesului de aprovizionare cu materie primă. în cadrul întreprinderilor. în unele cazuri. însăşi economia de piaţă. situaţia întreprinderilor s-a schimbat considerabil. Particularităţile dezvoltării economiei ţării în perioada sovietică şi lipsa unor tradiţii. Situaţia economică actuală şi tendinţe de dezvoltare în viitor. formarea preţurilor. În primul rînd. cum ar fi: planificarea volumului producţiei şi a gamei sortimentale. într-o măsură şi mai mare.Dezvoltarea şi aplicarea marketingului în Republica Moldova este determinată de doi factori de bază: 1. atenţia principală. genurile de activitate.micşorării cheltuielilor de producţie. Procesului de desfacere în cadrul întreprinderilor i se acorda o atenţie foarte mică. detalii. pregătirea cadrelor în conformitate cu noile condiţii de activitate etc. • Schimbări structurale în activitatea de producere pe baza principiilor economice (preţ. cerere solvabilă. era acordată îndeplinirii indicatorilor economici stabiliţi „de sus”. a practicii în acest domeniu. În asemenea condiţii. într-un mod mai eficient. ce nu contravine interesului consumatorilor şi contribuie la creşterea profiturilor. Serviciile de studiere a cererii existente în cadrul întreprinderilor erau lipsite de posibilitatea de a influenţa structura sortimentală şi volumul producţiei. activităţile acestuia purtînd mai mult un caracter formal. 2. prin esenţa sa. • Repartizarea raţională a resurselor în baza mecanismului concurenţei. care permit valorificarea. ca de exemplu: • Orientarea întreprinderilor spre lansarea pe piaţă numai a bunurilor pentru care există cererea consumatorilor.

dar şi din reputaţia pe care o are pe piaţa întreprinderea respectivă. iar obţinerea şi maximizarea profiturilor devin posibile doar în urma satisfacerii nevoilor consumatorilor. să fie agenţi ai relaţiilor economice externe. încât să fie viabili şi eficienţi. Aceasta presupune înţelegerea marketingului de către întrega organizaţie. pe aplicarea unor activităţi de marketing pasiv. spre clienţi. existenţa în cadrul întreprinderii a unei stări de spirit. să economisească. permite acestora să se orienteze spre activităţile care promit profituri mai mari.marketing şi a unui ansamblu de metode şi instrumente de investigare şi acţiune. Deşi se vorbeşte de multă vreme despre rolul şi importanţa activităţii de marketing. orientarea de marketing presupune o atitudine definită a întreprinderii faţă de piaţă. atunci cînd decizia de cumpărare se ia nu numai pornind de la nivelul calităţii şi preţul produsului. care rămâne după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii . să consume. Despre aceasta ne vorbesc şi rezultatele unui sondaj sociologic organizat şi realizat pe un eşantion reprezentativ de 1200 persoane.beneficiarii producţiei fabricate(lucrărilor şi serviciilor prestate). se ţine cont de marca de firmă. acestuia nu i se găseşte locul şi un mod de funcţionare adecvat în cadrul ansamblului de activităţi ce formează întreprinderea şi.uneori. ultimii hotărînd în mod autonom ce. De aici apare necesitatea depistării cerinţelor consumatorilor şi apoi organizarea activităţii întreprinderii pentru satisfacerea acestor nevoi. mai ales. adică de întreprinderea producătoare. a prezentat interes în ce măsură. Rezultatele au confirmat următoarele: • 46% din cumpărători în timpul procurării mărfurilor. la procurarea unui produs. Astfel. cât şi pentru cine să producă. • 44%. cum. în condiţiile apariţiei concurenţei libere. • Numai 10% . în baza contractelor încheiate. şi nu numai de cîteva persoane sau un departament specializat. În aceste condiţii. întotdeauna se interesează cine e întreprinderea producătoare. să dispună liber de beneficiul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat. în cadrul întreprinderilor producătoare. privite nu izolat. întreaga activitate a acesteia fiind orientată spre consumatori. În acest mod. La modul general. să-şi stabilească. lărgirea drepturilor şi a nivelului de independenţă a agenţilor economici în luarea deciziilor. acceptarea unei orientări de marketing. suntem martorii unei slabe înţelegeri a semnificaţiei marketingului. fiind necesară. preţurile şi tarifele la producţia fabricată (lucrările şi serviciile prestate). spre cumpărători. Răspunsurile obţinute ne demonstrează importanţa pe care o are. fiind supus influenţei factorilor interni şi externi. în acest scop. să investească. agenţii economici trebuie să-şi organizeze şi să-şi conducă activitatea astfel. Accentul principal este pus. de asemenea. în mod independent.nu acordă atenţie acestui fapt. . să ţină cont de cererea consumatorilor. Totodată. agentul economic este determinat să se adapteze la mediul în care activează. nu i se acordă importanţa cuvenită în luarea deciziilor strategice. obiectivi şi subiectivi. în prezent. imaginea întreprinderii în rîndul consumatorilor potenţiali. Orientarea de marketing presupune. ci într-o concepţie integratoare.

Cahul şi SA „Steaua-Reds” din Chişinău. Aceste întreprinderi produc şi comercializează produse relativ similare după sortiment şi calitate şi le este caracteristică apariţia concurenţei şi lupta pentru consumatori. . volumul şi oferta de vînzare atât pentru produsele existente pe piaţă.40%.A. a importanţei preţului de cumpărare.6%. 4. 60% din respondenţi indicând un nivel înalt al preţurilor la articolele tricotate (aprecieri nesatisfăcător şi foarte nesatisfăcător). au auzit de ea.48. n-o cunosc . satisfăcător şi foarte nesatisfăcător. au prezentat interes opiniile consumatorilor referitor la sortimentul şi calitatea articolelor tricotate în Moldova. Această situaţie s-a creat datorită faptului că întreprinderile producătoare din republică practică o activitate de reclamă insuficientă sau n-o practică deloc. în ce măsură sunt cunoscute de consumatori unele întreprinderi producătoare din Republica Moldova. de viabilitate şi mentabilitate. culoarea. nu cunosc această întreprindere.capitala republicii şi atenţia relativ mai mare a massmedia faţă de ea. Pornind de la cele indicate mai sus.25%. Gradul relativ înalt al cunoaşterii S.foarte cunoscută. modelul.O altă întrebare din chestionar s-a referit la constatarea faptului. o cunosc.51. După cum se vede. circa 60% din respondenţi. exigenţele consumatorului sau utilizatorului care sunt determinate de caracteristici funcţionale. preţ etc. Drept obiect de cercetare au fost selectate principalele întreprinderi producătoare de articole tricotate şi anume fabricile de confecţii din Bălţi. 3. Soroca. n-o cunosc. de asemenea. prevăzându-se aprecierea anumitor caracteristici ale produselor cu calificativele foarte bun.n-o cunosc.5% din respondenţi.8% din respondenţi. cât şi pentru produsele noi. în mod optim. Nici unul din respondenţi n-a apreciat caracteristicile de mai sus ca fiind foarte bune. Cea mai puţin cunoscută s-a dovedit a fi Fabrica de confecţii din Cahul: o cunosc foarte bine. în ultimul timp.30%. „Steaua-Reds” ar putea fi explicat prin amplasarea ei geografică.6%. O importanţă mare în desfăşurarea activităţii de raclamă o are.1%. 2. „Steaua-Reds”: 44% din respondenţi o cunosc foarte bine. Scopul politicii de produs este de a defini sortimentul. ci doar de la 5 pînă la 15% le-au apreciat ca bune. 5. Chestionarul prevedea următoarele variante de răspunsuri pentru fiecare întreprindere: 1.3%.52. desenul articolelor. au fost stabilite diferite niveluri de cunoaştere a acestor întreprinderi de către consumatori.au auzit. S-a stabilit o creştere considerabilă. crearea unei reţele adecvate de întreprinderi specializate în acordarea eacestor servicii. În urma sondajului. fasonul. finisarea suplimentară. n-au putut răspunde. Astfel.8%. corespunderea compoziţiei materiei prime destinaţiei articolului41.26%. calitatea fabricării şi aşezarea pe figură42.A. o cunosc. cea mai cunoscută s-a dovedit a fi S.58.3%. Râbniţa. Produsul sau serviciul trebuie să satisfacă. Astfel. au apreciat ca nesatisfăcătoare şi foarte nesatisfăcătoare: diversitatea sortimentală.n-au putut răspunde.cunoscută. în linii generale. psihosenzoriale.14%. Un loc deosebit de important în ansamblul activităţilor de marketing îl ocupă studiile referitoare la produs. bun.15%. au auzit de ea.

mari (201-1000) şi foarte mari (peste 1000 angajaţi). ca entitate de bază a unei economii. turism. mici (20-75 angajaţi).5% şi 67. fiinţează şi funcţionează în cadrul unui mediu social-economic dat. cu unele probleme specifice pentru majoritatea agenţilor economici. se confruntă.Pentru desemnarea unor probleme pe care le generează funcţionarea activităţii de marketing şi pentru stabilirea faptului dacă există o orientare de marketing. în care orientarea spre consumator constituie o caracteristică de bază şi o necesitate a vieţii economice. neproporţionale. c) activitatea de comerţ. Domeniile de activitate avute în vedere au fost: a) producţia de bunuri de larg consum şi/sau bunuri de utilizare productivă (întreprinderi industriale).9% din întreprinderile chestionate au menţionat pentru ultimii 3 ani o tendinţă de creştere. a numărului personalului angajat etc. s-a întreprins o cercetare de marketing având drept obiectiv cunoaşterea stadiului asimilării conceptului de marketing şi a modului în care întreprinderile moldoveneşti acţionează din perspectiva cerinţelor economice de piaţă. dimensiunea întreprinderii. a profiturilor. b) activitatea de comerţ.1. Formele organizatorico-juridice ale întreprinderilor au fost luate în consideraţie în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. care exercită o puternică influenţă asupra întreprinderii şi rezultatelor obţinute de aceasta. Rezultatele sondajului au scos în evidenţă faptul că întreprinderile chestionate. în ultimul timp. specificul economiei naţionale şi Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business. cum ar fi tendinţa de scădere a cifrei de afaceri. tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică. dificultăţilor cu care se confruntă întreprinderile la momentul actual şi direcţiile posibile de dezvoltare pe viitor. în linii generale.2% şi doar pentru 2. ţinându-se cont de domeniile de activitate. medii (76200).). În acelaşi timp. Iată de ce procesul de implementare a marketingului la întreprinderile moldoveneşti poate fi examinat doar în contextul transformărilor economice produse în ultimul timp. Astfel. mediul economic în care activează întreprinderile devine tot mai concurenţial şi mai turbulent. cu relativ puţini (4-10) 22. Dimensiunile întreprinderilor au fost stabilite în funcţie de numărul de angajaţi.5% concurenţii lipsesc (figura 2. respectiv. etc. care înglobează diferite tipuri de întreprinderi en-gros şi en-detail. a presiunii concurenţei şi a incertitudinilor şi riscurilor în afaceri. Au indicat că se confruntă în cadrul pieţelor pe care activează cu concurenţi numeroşi (peste 10 la număr) 69. 76. . Structura eşantionului cercetării este reprezentată prin figura 2. d) serviciile (transport. Cercetarea selectivă efectuată s-a bazat pe un eşantion reprezentativ de 112 întreprinderi amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Datele au fost culese având ca suport un chestionar format din 45 de întrebări. Pornind de la experienţa altor state.2). întreprinderile chestionate au fost repartizate în 5 grupe: micro (1-19 angajaţi).1% din întreprinderile chestionate. Întreprinderea. Întreprinderile au fost selectate pe baza metodei eşantionării aleatorii stratificate.

Cifra de afaceri Figura 2.5% Medii 17.L.8% Industrie 53. lei 9% pînă la 100 mii lei 9% E.2% Mari 28.1% Construcţii 7.R. Tipul de proprietate Micro 21. Forma organozatorico-juridică B. lei 17% Mai mult de 50 mln.3% C.S. lei 30% 10-50 mln.4% Com erţ 17.1 Structura eşantionului cercetării .A 58% Mixtă 19% Întreprinderi de stat 7% Cooperative de producţie 4% S. 31% Cooperatistă 4% Publică(de stat)16% Privată 61% A.3% Servicii 22.4% Foarte m ari 14.0% Mici 18. Domeniul de activitate 100 mii-1 mln lei 35% 1-10 mln. Mărimea întreprinderii D.

Despre aceasta ne vorbesc şi răspunsurile la întrebarea din chestionar. orientarea întreprinderilor preponderent spre obţinerea şi maximizarea profiturilor poate să presupună o confruntare cu concurenţii. prin care se solicită ierarhizarea orientărilor principale în organizarea activităţii economice a întreprinderilor.3%). . de regulă.5% Numeroşi (peste 10) 69.Relativ puţini (4-10) 22.2 Numărul de concurenţi pe pieţele întreprinderilor Această situaţie solicită din partea întreprinderilor activităţi permanente de cunoaştere a concurenţilor. au fost menţionate: capacitatea mică de cumpărare a consumatorilor (76. prezenţa unor capacităţi de producţie considerabile.1% Figura 2. Totodată. Printre dificultăţile principale cu care se confruntă întreprinderile la momentul actual. a şanselor de dezvoltare. poate dăuna intereselor strategice ale întreprinderii.2% Lipsesc 2.2% Puţini (1-3) 6. paralel cu lărgirea gamei de produse. a pieţei şi de stabilire a oportunităţilor.3). majoritatea fiind puse în situaţia de a se gândi la o strategie de supravieţuire sau de multe ori doar la anumite acţiuni care să le permită să supravieţuiască (figura 2.2%) şi lipsa unei cereri dezvoltate pentru produsele întreprinderii (33. lipsa de resurse financiare (48. în aceste condiţii. care trebuie să se caracterizeze prin mare mobilitate şi să-i asigure întreprinderii posibilitatea unor reacţii rapide corespunzătoare schimbării situaţiilor de piaţă sau modificării altor factori ai economiei. devine riscant pentru întreprinderi să-şi elaboreze strategia de dezvoltare. consumatorii. ceea ce ne vorbeşte despre caracterul limitat al pieţei interne a Republicii Moldova. riscurilor. ca direcţie posibilă de dezvoltare a întreprinderii deseori se consideră păstrarea actualei specializări.5% din întreprinderile chestionate). În situaţia indicată mai sus. ceea ce ar sta la baza strategiei de piaţă a întreprinderii. interesele societăţii în întregime şi. nefolosite în prezent şi necesitatea orientării întreprinderilor pe unele pieţe mai dezvoltate şi cu o capacitate de cumpărare a populaţiei mai mare.

5 2 2.5 Figura 2.62 2.56 2.06 2.6% Figura 2.2% Obţinerea profiturilor 27.3 Scopul principal urmărit de întreprinderile chestionate Pe primul loc.5 3 3.94 3 3.48).48 2.06) (figura 2.Dezvoltarea întreprinderii 36.34 3.06 4 4. diversificarea activităţilor desfăşurate (2.56).formarea unei imagini favorabile a întreprinderii (2.5 3.4 Ierarhizarea orientărilor principale în organizarea activităţii economice a întreprinderii . iar pe ultimele 5 locuri.55 3. creşterea productivităţii muncii (2. a fost plasată mărimea vînzărilor (apreciere medie 4.88 4. din 15 variante posibile.62). inclusiv protecţia mediului înconjurător (2.5 2. corelarea intereselor întreprinderii cu interesele societăţii. Diversificarea activităţilor Menţinerea unui climat Formarea unei imagini Activizarea eforturilor de Creşterea exporturilor Realizarea unui nivel calitativ Satisfacerea nevoilor Mărimea vînzărilor 1.2 3. menţinerea unui climat psihologic favorabil în colectiv (2.22 2.22).4).2% Supravieţuirea 36.06).68 3.83 2.

clienţii pentru noi produse. altfel spus. Cert este faptul că. pe o scală cu 5 puncte. Urmează creşterea exigenţelor consumatorilor. ceea ce demonstrează o bună înţelegere a semnificaţiei marketingului. prin ponderea opţiunilor privind ierarhia orientărilor posibile (locul 1-5 puncte.m. iar uneori şi schimbarea specializării actuale. încercarea de a stabili factorii cei mai importanţi care stimulează necesitatea însuşirii şi implementării marketingului la întreprinderi a scos în evidenţă faptul că majoritatea managerilor investigaţi consideră că a crescut mult competiţia (media tuturor opţiunilor pentru acest factor. influenţate în mare măsură de disfuncţionalităţile. să modifice comportamentul de consum al clienţilor în favoarea produselor întreprinderii. aceştia devenind mai competenţi şi selectivi. să fie receptivi la schimbările acestuia.Rezultatele au fost prelucrate prin metoda scalării comparative. să fie şi ofensivă în raport cu concurenţii. considerăm că accentul principal trebuie să fie pus pe elaborarea unor strategii de dezvoltare a întreprinderilor.4 3.5). agenţii economici trebuie să dispună de o înaltă capacitate de adaptare la cerinţele mediului ambiant. care ar presupune nu numai adaptarea întreprinderilor la condiţiile pieţei.69). iar acţiunile întreprinderii de identificare a posibilităţilor ei de dezvoltare prin cunoaşterea pieţei.d. nouă.01). concurenţilor.5 Repartizarea opiniilor privitor la rolul activităţii de marketing în asigurarea succesului întreprinderii pe piaţă În acelaşi timp. şi mai ales elaborarea unor strategii viabile pe termen lung. 45 44. De menţionat că majoritatea managerilor investigaţi au apreciat importanţa activităţii de marketing pentru asigurarea succesului întreprinderii pe piaţă ca fiind mare şi foarte mare (peste 80% din numărul celor chestionaţi. necesitatea de a revizui frecvent preţurile şi presiunea de a păstra costurile relativ . pentru a desfăşura o activitate profitabilă în condiţii de concurenţă. să presupună pătrunderea pe noi pieţe de desfacere. respectiv. clienţilor.) şi calcularea mediei tuturor opţiunilor pentru fiecare direcţie. iar cerinţele lor fiind permanent în schimbare (3. întreaga lor activitate trebuie să fie concepută şi să se desfăşoare într-o viziune modernă. Fără a ignora necesitatea întreprinderilor de a se orienta spre unele decizii strategice de supravieţuire. constituie 4. locul 24 puncte ş.a.7 Mediu 0 Foarte mic 2. o viziune de marketing. figura 2. dar şi să pregătească piaţa.5 Figura 2.4 40 37 35 30 25 20 15 10 5 0 Foarte mare 12.

de regulă. Uneori marketingul începe să fie introdus la întreprinderi fără înţelegerea corectă a ceea ce înseamnă. Intentioneaza sa creeze 27. prezenţa în cadrul întreprinderii a unui compartiment de marketing nu înseamnă. Aceasta capătă o importanţă deosebită în condiţiile în care piaţa serviciilor de marketing în Republica Moldova este slab dezvoltată. Din numărul total al întreprinderilor investigate.3% din întreprinderile chestionate) (figura 2. acest concept. Doar .2% Exista 50.6 Nivelul de implemenatre a compartimentului de marketing în cadrul întreprinderilor Totodată.7). de exemplu a celui de vînzare. confruntarea cu elementele de concurenţă neloială etc. La majoritatea întreprinderilor.scăzute (3. Au mai fost menţionaţi. ci doar prin schimbarea denumirii unor compartimente. 27. Succesul activităţii de marketing la întreprindere depinde decisiv de calitatea şi specificul instruirii forţei de muncă responsabile de desfăşurarea acestor acţiuni. în mod automat. au un număr prea mic de persoane sau personal care nu este suficient de bine pregătit. creşterea rolului marketingului la întreprinderi nu este privită cu ochi buni. Studiul a ilustrat că majoritatea întreprinderilor au nevoie de competenţă în domeniul marketingului.34). Compartimentele de marketing. O primă problemă specifică nivelului de dezvoltare a marketingului în întreprinderi se referă la evaluarea gradului de pătrundere a cestuia în structura organizatorică şi funcţională a întreprinderilor. acesta fiind privit ca o ameninţare la adresa importanţei altor compartimente.2% intenţionează să-l creeze şi la 22. de fapt. numai 50. necesitatea pătrunderii pe noi pieţe de desfacere.2% Figura 2. pentru a putea supravieţui şi prospera în noile condiţii ale mediului. În alte cazuri. activităţile de marketing fiind realizate preponderent de către personalul propriu al întreprinderilor.45) şi necesitatea de a modifica şi schimba des produsele sub presiunea schimbărilor tehnologice rapide şi a altor factori pentru a putea fi competitivi (3.2% din întreprinderi acest compartiment lipseşte (figura 2.6).6 Lipseste 22. personalul care desfăţoară activităţi de marketing este în număr de la 2 pînă la 5 persoane (64. că în întreprinderea dată marketingul este înţeles şi bine practicat. de asemenea: scăderea considerabilă a capacităţii de cumpărare a populaţiei.6% au un compartiment de marketing specializat.

această situaţie va putea fi remediată pe măsură ce noile promoţii de absolvenţi vor intra în activitate şi în urma pregătirii suplimentare în domeniul marketingului prin perfecţionarea şi reciclarea personalului care duce lipsă de cunoştinţe în domeniu.3 Figura 2.2 11-20 persoane 1.8).1 0 Lipsesc 12.7 2-5 persoane 1.2 11. abia în anul 1991. 70 60 50 40 30 20 10 6. în Republica Moldova.la 25. la serviciile unor firme specializate (figura 2.9% din întreprinderile chestionate apelează.3 44.4. Situaţia creată poate fi explicată prin faptul că. . iar pregătirea de cadre la specialitatea „Marketing” a început. în mare măsură. compartimentele de marketing au fost create pe baza altor compartimente din cadrul întreprinderii.9 Ambele modalităţi 1.5 Figura 2.7 Repartizarea întreprinderilor după numărul de persoane implicate în activităţile de marketing 50 49.4 40 30 20 10 0 De către personalul propriu 4.8% fiecare.3 3. în acest scop.2 Peste 50 persoane 64. iar pe locul 2 şi 3 se află personalul cu studii economice superioare în domeniul marketingului şi studii economice superioare în alte domenii.8% din totalul întreprinderilor chestionate.cîte 9. desigur.8 Modalităţi de repartizare a acţiunilor de marketing în cadrul întreprinderilor Investigaţiile realizate demonstrează că în compartimentele de marketing ale întreprinderilor predomină personalul cu studii superioare tehnice.

5% O atenţie scăzută este acordată în cadrul întreprinderilor unor activităţi de marketing strategic.5% • analizele şi studiile de piaţă (a cererii. promovarea produsului aşa. pentru implementarea marketingului.2%) şi un şir de activităţi care urmează după procesul de vânzare-cumpărare. pentru a-l face funcţional. stabilirea unui preţ pentru produs la un nivel acceptabil pentru clienti şi care să aducă un profit. În urma sondajului realizat.5%). ci şi faptul cum sunt satisfăcute aceste nevoi privind produsele de pe piaţă. informaţii despre clienţii existenţi şi cei potenţiali.)-----------------------------------------------------------------------------71.6% • studierea şi analiza concurenţei --------------------------------------------67. prognoza vînzărilor pe linii şi tipuri de produse (27. • să nu determine doar nevoile clienţilor. specifice mai mult „perioadei de pionierat a marketingului”.7%). sunt: • analiza vînzărilor-------------------------------------------------------------76. • să obţină informaţii de marketing privind eficacitatea eforturilor sale. acest concept trebuie acceptat şi aplicat în întregime şi evitînd unele greşeli prin care au trecut majoritatea statelor capitaliste în procesul evoluţiei şi aplicării conceptului de marketing. • să utilizeze aceste informaţii de piaţă. s-a constatat că cele mai frecvente activităţi de marketing desfăşurate în întreprinderile investigate din punct de vedere al frecvenţei cu care au fost indicate de către respondenţi. încît să fie disponibil clienţilor cînd şi unde au nevoie.6%). urmărirea produselor în consum (29. Aceasta ne vorbeşte despre orientarea întreprinderilor moldoveneşti preponderent spre activităţi de marketing tradiţional. care preced producţia şi punerea în vînzare. asigurarea că produsul este distribuit astfel. nevoilor consumatorilor etc.Conceptul de marketing a fost adoptat în practica mondială de multe dintre cele mai de succes firme. în primul rînd.7% • activităţi de publicitate şi promovare a vânzărilor------------------------60.9% • participări la tîrguri şi expoziţii---------------------------------------------61. o firmă trebuie: • să obţină. către care îşi va direcţiona resursele şi activităţile sale de marketing (evident că nici o firmă nu se poate aştepta să satisfacă toate nevoile şi nici nu poate fi considerat orice individ sau orice firmă un potenţial client pentru fiecare produs fabricat sau vândut de către o firmă). ofertei. Se consideră că. cum ar fi evaluarea noilor produse propuse pentru lansarea pe piaţă (22. cum ar fi prestarea serviciilor postvânzare (24. vînzare-cumpărare--67.2%). • să-şi mobilizeze resursele de marketing pentru: asigurarea unui produs care să-i satisfacă pe cumpărătorii săi. • să stabilească cum pot fi îmbunătăţite produsele proprii şi ce părere au clienţii despre firmă şi despre eforturile de marketing. Dar. pentru a stabili exact nevoile specifice şi clienţii potenţiali. precum şi activităţile de marketing direct (19.9% • negocierea şi încheierea contractelor de livrare.8%) şi cele de elaborare şi desfăşurare a programelor de relaţii cu publicul vizând îmbunătăţirea imaginii firmei (23. încît potenţialii clienţi să fie preveniţi de existenţa şi de posibilitatea sa de a satisface nevoile lor. • să fie gata să modifice oricare sau chiar toate activităţile sale de marketing pe baza feedback-ului etc. .

În ultimul timp.7 41. funcţia privind personalul etc. tehnici etc. funcţia de vânzare sau comercială. care s-au diversificat şi s-au multiplicat. iar majoritatea absolută a cestora consideră că este necesară extinderea cunoştinţelor de marketing atât pentru oamenii de afaceri. . cu conceptul de marketing. prezintă interes stabilirea relaţiilor dintre funcţia de marketing. îndeplineşte o serie de funcţii. în situaţia în care şi-au făcut apariţia noi produse. tehnologii. indiferent de mărimea sa. că chiar şi existenţa unui compartiment de marketing. 50 40 30 20 10 0 12. 87. cât şi pentru publicul larg.9). în condiţiile în care concurenţa s-a accentuat şi a devenit mai dură.4 45. În aceste condiţii. desfăşurarea unor activităţi de marketing nu asigură încă o orientare spre piaţă şi spre client.6% din respondenţi au menţionat că cunoştinţele de marketing pe care le posedă nu sunt suficiente sau lasă de dorit (figura 2. în principal. având ca obiectiv principal integrarea tuturor funcţiilor întreprinderii şi integrarea întreprinderii în mediul economic general în care activează. a managerilor de nivel superior şi a specialiştilor din compartimentul marketing. pornind de la dispersarea acestei activităţi pe toate formaţiile de lucru sau gruparea într-un compartiment separat. li s-a cerut să specifice măsura în care sunt familiarizate cu conceptul de marketing şi posibilităţile de aplicare practică a acestuia diferite categorii de angajaţi din cadrul întreprinderilor. Este necesară integrarea marketingului în toate serviciile întreprinderii. de funcţiile tehnică.9 Sunt suficiente Nu sunt suficiente şi Da şi Nu Figura 2. Este vorba. care să conlucreze cu celelalte compartimente.De menţionat aici.9 Repartizarea opiniilor respondenţilor referitor la cunoştinţele de marketing pe care le posedă Întreprinderea. Rezultatele obţinute reflectă o familiarizare mai bună. funcţia financiară sau financiar-contabilă. În acest context. activităţile de marketing şi alte funcţii şi activităţi din cadrul întreprinderii. deoarece marketingului nu poate fi privit doar ca un departament izolat. Practica economică din diferite ţări oferă multiple exemple referitoare la posibilităţile de integrare şi organizare a activităţii de marketing. se conturează funcţia marketing în cadrul întreprinderii. ci ţine de întreg personalul întreprinderii.managerilor investigaţi. de producţie. În acelaşi timp.

inclusiv cu referinţă la compartimentul marketing. statutul marketingului este recunoscut ca fiind la acelaşi nivel sau chiar superuor în raport cu alte funcţii. pe de altă parte. în prezent. Aceasta ne demonstrează şi rezultatul sondajului realizat.În linii generale. în care se concretizează întregul ansamblu de acţiuni privind conducerea activităţii întreprinderii. „toate compartimentele trebuie să se gândească la client şi să acţioneze împreună pentru a satisface nevoile şi aşteptările clienţilor”. în literatura de specialitate nu există un punct de vedere unanim. în majoritatea întreprinderilor chestionate. O parte componentă a politicii de marketing. Cert este faptul că principiile şi metodologia de marketing nu trebuie luate în consideraţie doar ca sarcini ale unui compartiment de specialitate. Aceasta necesită o schimbare a culturii economice în cadrul firmelor. o constituie strategia de marketing. practic. În condiţiile specifice economiei de tranziţie este foarte dificil pentru întreprindere să contureze o strategie de piaţă clară şi coerentă. fiecare subdiviziune urmărindu-şi interesele proprii sau că are loc o integrare formală. relaţiile interdepartamentale sunt adesea caracterizate prin neîncredere şi rivalitate. diferite fiind preocupările tipice ale fiecărui compartiment. însă. ceea ce duce frecvent la apariţia unor conflicte. strategia are un dublu rol: pe de o parte. lipseşte un plan de . toate funcţiile unei întreprinderi trebuie să interacţioneze în mod armonios pentru a realiza obiectivele globale ale firmei. care nu corespunde cerinţelor de cooperare şi coordonare. Iată de ce promovarea marketingului în activitatea agenţilor economici şi dobândirea unei orientări moderne de marketing implică o viziune nouă din partea conducerii întreprinderilor. vînzările şi alte funcţii ale marketingului fiind puţin integrate la nivelul superior de conducere. Astfel. putem menţiona că. mai mult de jumătate din întreprinderile chestionate au indicat că marketingul nu este recunoscut ca o funcţie integratoare a întreprinderii. Cu toate că. studiul realizat a scos în evidenţă un nivel scăzut de integrare a marketingului cu alte funcţii ale întreprinderii şi de cooperare şi colaborare a serviciului de marketing cu alte subdiviziuni. În cadrul politicii de marketing. în care un loc de frunte trebuie să revină introducerii culturii de marketing. urmând a înţelege faptul că acest concept impune o nouă stare de spirit. În lumina conceptului de marketing. asigură orientarea generală a activităţii întreprinderii. Philip Kotler consideră că aceasta rezultă din existenţa unor diferenţe în materie de orientare între compartimentul de marketing şi celelalte compartimente. referitor la cât de multă influenţă şi autoritate trebuie să aibă compartimentul de marketing asupra celorlalte compartimente. iar. stabileşte sarcinile de bază în care posibilităţile de adaptare a activităţii întreprinderii la dinamica pieţei. În contextul celor relatate mai sus. o nouă optică asupra organizării şi desfăşurării întregii activităţi economice. Managementul întreprinderii trebuie să determine întreg personalul să înţeleagă filosofia marketingului şi anume faptul că obiectivul tuturor schimbărilor şi restructurărilor este de a satisface nevoile clienţilorbarometru important pentru evaluarea succesului tuturor activităţilor şi al eforturilor întregului personal din cadrul întreprinderii. Aproape 70% din managerii investigaţi au indicat că în cadrul întreprinderilor. În practică.

cu indicarea responsabilităţilor şi resurselor necesare pentru întreaga perioadă de realizare (planuri de marketing). organizarea şi desfăşurarea acţiunilor promoţionale. Cercetările realizate au scos în evidenţă faptul că. în mare măsură. a unei politici de marketing coerente. la 30% se elaborează planuri anuale. Astfel. întreprinderile străine au venit şi mai continuă să vină pe piaţa Republicii Moldova cu competenţe mari în domeniul marketingului şi al practicii de aplicare a acestui concept. intermediarii folosiţi în procesul de distribuţie. Totodată. alcătuit dintr-un ansamblu de acţiuni practice pentru concretizarea politicii de marketing în timp. şi preţul sau tarifele practicate. Cercetările efectuate reflectă faptul că. care este nucleul întregii activităţi de marketing. promovare şi distribuţie . liberalizarea acestora şi diversificarea opţiunilor stategice posibile. Totodată. o importanţă diferită a componentelor submixurilor politicilor de marketing în cadrul întreprinderilor şi a opţiunilor strategice cu referinţă la componentele mixului de marketing. procesul având un caracter ocazional şi fragmentar sau un asemenea sistem există. activitatea întreprinderilor moldoveneşti se caracterizează prin lipsa unor obiective concrete şi a planurilor detaliate de realizare a acestora.7% de întreprinderi se planifică foarte puţin. ar fi greşit să nu se stabilească o relaţie între acestea şi o serie de alte elemente. conceperea. atenţia principală este acordată componentelor politicii de produs a întreprinderii (formarea gamei de produse. de altfel. În acest context.desfăşurare a unei activităţi complexe de marketing. în cadrul întreprinderilor chestionate. dar absolut necesară. Acest lucru nu poate fi realizat decât prin racordarea preţului la strategia de piaţă a întreprinderii. cum sunt: alegerea formelor de realizare a activităţilor de promovare a produsului respectiv. Astfel. ca. Trecerea la economia de piaţă presupune şi restructurarea radicală a mecanismului de formare a preţurilor. întreprinderile fiind în continue căutări. în cadrul căreia să se definească clar strategia de piaţă şi deciziile tactice privind desfăşurarea şi realizarea lor. luni. iar la 7. peste 75% din întreprinderile chestionate au menţionat că nu au un sistem bine chibzuit de elaborare şi lansare pe piaţă a produselor noi. Este necesar de menţionat faptul că deciziile referitoare la produs sunt şi vor fi în continuare unele dintre elementele importante ale mixului de marketing. strategia de preţ trebuie să urmărească realizarea obiectivelor politicii de preţ care şi-o elaborează . cu toate că conceperii. încercări şi experimentări.5% din întreprinderile chestionate se elaborează planuri de perspectivă şi planuri anuale concretizate pe trimestre. Deciziile întreprinderii în politica de preţ trebuie să prezinte acţiuni integrate într-o viziune de marketing de ansamblu. decade. elaborarea şi lansarea produselor noi etc. de asemenea. elaborării şi lansării produselor noi pe piaţă le revine un rol foarte important în cadrul politicii de produs. Studiul a scos în evidenţă.). urmînd în ordinea descreşterii aprecierilor medii după o scală cu 5 trepte politica de preţ. dar care poartă un caracter general. dar nu este bine coordonat şi condus.4% o asemenea activitate lipseşte. devine evidentă necesitatea punerii în aplicare. În acelaşi timp. Aceasta este destul de costisitoare. la nivelul fiecărui agent economic. la 40. condiţiile de livrare şi posibilităţile de creditare etc. doar la 18.

7% din întreprinderile chestionate. concurenţa. menţionate de 66. strategia generală de marketing a întreprinderii etc. Important este ca modalităţile practicate să nu limiteze spaţiul de manevră şi să asigure întreprinderii flexibilitate şi realizarea obiectivelor propuse. se menţionează costurile. inclusiv pe alte pieţe decât cea internă. Printre factorii cu o influenţă deosebită asupra deciziilor referitoare la preţ. accesibilitate pentru întreprindere etc. iar companiile de publicitate pentru produsele lor sunt lansate fără a cunoaşte în profunzime segmentul de consumatori căruia i se adresează. participarea la târguri şi expoziţii cu caracter local59. Pe lângă pregătirea cu o minuţiozitate mai mare şi maximă atenţie a perioadei premărgătoare declanşării companiilor de promovare. Practica activităţii economice arată că în mare măsură piaţa este formată dintr-o diversitate de consumatori şi cumpărători care se deosebesc între ei după multiple criterii: necesităţi. resurse. diversificarea şi mobilitatea preţurilor.întreprinderea şi armonizarea influenţei unui şir de factori.3% şi apariţia de publicaţii în presă. intermediarii comerciali. preţurile întreprinderilor concurente. inclusiv celor noi. emisiuni tele. categorii de consumatori. preţuri nerotunjite şi alte modalităţi de formare a preţurilor din arsenalul marketingului. aceasta continuă să se orienteze preponderent spre realizarea produselor. cu atât mai mult că globalizarea afacerilor la nivel internaţional va conduce la o diluare a graniţelor dintre marketingul intern şi cel internaţional. tuturor clienţilor care sunt în stare să le cumpere sau. diferite variaţii posibile ale preţurilor. ceea ce îi face să privească cu neîncredere publicitatea şi alte forme de promovare.9%. deşi managementul întreprinderilor este în mare măsură bine sau foarte bine familiarizat cu posibilităţile de desfacere şi profitabilitatea anumitor segmente de piaţă. produse sau canale de distribuire (figura2. cadrul legislativ. sau practică un număr limitat de acţiuni cu caracter promoţional. În aceste condiţii devine dificil să se creeze un produs sau un program unic care să se adreseze tuturor consumatorilor de pe întreg teritoriul ţării. privitor la nivelul. considerăm ca fiind necesară extinderea acţiunilor cu caracter promoţional în cadrul întreprinderilor.10). . preţuri înalte.şi radio despre întreprindere cu caracter necomercial -51. raportul cerere-ofertă în cadrul pieţei. de regulă. Studiul realizat a scos în evidenţă că cele mai frecvente acţiuni cu caracter promoţional sunt activităţile de publicitate pe piaţa internă. ci şi elasticitatea cererii faţă de preţ. posibilităţile de practicare a unor preţuri de penetrare. Pentru definirea unei strategii viabile. comportamentul consumatorilor la variaţia preţului şi calităţii. produsele de substituţie. O problemă de importanţă deosebită cu care se confruntă producătorii autohtoni este că aceştia sau nu practică. legătura dintre preţ şi ciclul de viaţă al produselor. iar ca rezultat. în aceeaşi măsură. o importanţă dosebită căpătînd procesul de segmentare şi regionalizare a pieţei. Investigaţiile realizate au demonstrat că. teritorii. obiceiuri. foarte des nu se ating rezultate pozitive în sensul creşterii vânzărilor. spre satisfacerea unor pieţe concrete şi a unui diapazon larg de clienţi. întreprinderea trebuie să cunoască şi să ia în consideraţie nu numai costurile sale de producţie.

analiza vînzărilor. de regulă. a concurenţilor şi determinarea strategiei de bază care defineşte modul în care întreprinderea va căuta să-şi creeze avantaje competitive în cadrul pieţei.2 Bine Nici/nici Deloc 2. instabilitatea economică şi socială.5 54.6 1. Lipsa unei gândiri strategice în cadrul întreprinderilor poate fi explicată şi prin nivelul scăzut al cunoştinţelor în domeniu şi mentalitatea învechită a unei părţi considerabile a personalului cu funcţii de conducere. . spre obiective pe termen scurt. pe baza unei analize complexe a tuturor factorilor de influenţă. Activităţile de marketing sunt limitate şi se reduc preponderent la activităţi de promovare şi vînzare.60 50 40 30 20 10 0 Foarte bine 18. Pe baza investigaţiilor efectuate şi a analizei întreprinse. Funcţia marketingului este justificată de foarte puţine întreprinderi. 3. produse. Aceasta solicită o studiere minuţioasă a pieţei.3 13. cât mai ales practic. Dezvoltarea şi aplicarea marketingului în Republica Moldova este influenţată. se pot contura următoarele concluzii mai importante: 1. în mare măsură. 2. în multe cazuri acesta având rolul serviciului vînzări. evoluţia dezordonată a cererii. Aplicarea marketingului strategic se află în faza incipientă. uneori în detrimentul relaţiilor bune cu furnizorii şi clienţii. canale de distribuţie Alegerea strategică a segmentelor de piaţă în care firma va concura. unele activităţi de cercetare a pieţei şi analiză a concurenţei şi sunt orientate. preţurilor. de particularităţile dezvoltării economiei ţării în perioada anterioară şi se confruntă în prezent cu un spectru larg de probleme pe care societatea le pune atât pe plan teoretic. teritorii.10 Nivelul de cunoaştere de către managementul întreprinderii a posibilităţilor de desfacere şi profitabilităţii anumitor segmente de piaţă. fiind influenţată de modificările frecvente ale componentelor mediului ambiant. ceea ce face dificilă cercetarea şi explicarea trăsăturilor pieţei interne în această perioadă şi elaborarea programelor şi planurilor de marketing. negociere şi încheiere a contractelor de vânzare-cumpărare. a clienţilor. categorii de consumatori.5 N-au raspuns Figura 2. devine în prezent o sarcină foarte importantă a managementului întreprinderii. a ofertei.

vor determina întreprinderile să activeze în baza principiilor de marketing şi să accepte o orientare de marketing.ofertanţi de bunuri materiale şi servicii. Aceste cshimbări se referă la faptul că oamenii au o mai mare posibilitate de opţiune. inclusiv posibilitatea de a cumpăra bunuri de consum de calitate. care au loc în prezent în ţara noastră. În această situaţie. Liberalizarea tranzacţiilor interne şi a celor externe condiţionează o creştere considerabilă a importanţei principalilor indicatori economici pentru întreprindere. accesul mai liber al produselor străine pe piaţa internă şi dinamismul procselor din cadrul pieţei conduce la schimbarea rapidă a nevoilor consumatorilor şi mutaţii în comportamentul tuturor purtătorilor cererii. Devenirea pieţei interne tot mai eterogene. apelează la studii de piaţă. • Schimbări sociale de proporţie. apariţia şi intensificarea luptei concurenţiale. schimbările sociale şi economice. Totodată.4. Căutarea de noi pieţe de desfacere solicită cunoştinţe profunde şi experienţă de marketing pentru a cunoaşte particularităţile acestor pieţe şi desfăşurarea. şi un acces sporit la informaţii. aceştia având în foarte multe cazuri studii tehnice. fiind ncesară o pregătire suplimentară în domeniul managementului şi marketingului. întreprinderea încearcă să afle cauzele declinului. • Creşterea considerabilă a numărului agenţilor economci. Pentru majoritatea întreprinderilor. Acest lucru generează schimbări importante ale poziţiilor de piaţă ale diferitelor întreprinderi. • Scăderea considerabilă a vînzărilor întreprinderilor în ultimii ani. în bune condiţii. • Accentuarea schimbărilor frecvente în structura şi dimensiunea cererilor pentru consum şi modificarea factorilor care determină cumpărarea. ceea ce solicită o studiere permanentă şi cunoaşterea schimbărilor care au loc în mediul în care activează întreprinderea. este specifică lipsa specialiştilor în marketingul performant. . Printre cele mai importante putem menţiona: • Liberalizarea economiei. a activităţii pe aceste pieţe. • Globalizarea afacerilor la nivel internaţional şi orientarea activităţii multor întreprinderi spre export. efectuează unele analize de marketing şi caută modalităţi de îmbunătăţire a caestei activităţi.

Caracterul interdisciplinar al marketingului a condus la îmbogăţirea conceptului de teoria economică cu noi noţiuni: cererea de mărfuri. Aceste noţiuni şi cunoştinţe definesc interdisciplinaritatea marketingului şi deschiderea lui spre toate domeniile de cunoaştere: imbinarea fenomenelor de ordin cantitativ cu cele de ordin calitativ în cadrul pieţei. mecanismul transformării nevoilor de consum în cererea de mărfuri etc. iar înţelegerea corectă a ceea ce înseamnă acest concept este un proces de durată. Marketingul poate juca un rol activ doar în condiţiile în care metodele lui vor fi adaptate la situaţia reală. oferta de mărfuri. diferită de cea din ţările în prezent dezvoltate. integrată în tehnicile cercetării economice din republica Moldova. mecanismul de piaţă. Astăzi putem afirma cu certitudine că marketingul a devenit o ştiinţă aplicativ experimentală. studierea comportamentului consumatorilor şi efectul acestuia.În concluzie. . putem constata că interesul pentru marketing în Republica Moldova este în creştere.

Esenţa marketingului Apariţia şi dezvoltarea marketingului în Republica Moldova Concluzie Anexe Bibliografie . 2. 3. 4. 5.1.

„Bazele marketingului în AEÎC” 4.scribd. Belostecinic.com .„Marketing” 2. Competitivitate” 3. www. Gr.1.Marketing. Belostecinic. Petrovici. Gr. S.„Concureţa.

+373 22 836765 Chişinău str.. publicității online și în domeniul.. Publicitate prin bannere...R.L..Anexe: Lista celor mai cunoscuţi agenţi de publicitate şi Marketing din Republica Moldova: Alltime – Oltime SRL Filozofia noastră este să punem la dispoziţie cele mai bune soluţii pentru clienţii noştri în ce priveşte marketing-ul. 101 Publicitate "Alliance Group" SRL „Alliance Group” S. Rețeaua internațională a companiei. Internet . publicitatea. of 711 Publicitate.. Publicitate Outdoor IM “Adventa Initiative Lowe” SRL Initiative reprezintă una dintre cele mai mari agenții media pe piața publicitară a Moldovei. Banulescu-Bodoni 45 Publicitate. +373 22 844661 Chişinău str. Ismail 33. Tel. Tel. Sciusev A. +373 22 242011 Chişinău str. Tel. activează în domeniul tehnologiei internet..

. consultare în elaborarea şi promovarea paginilor web.R.Sunteţi pe cale.C. Mesager 7 . 84/6 Publicitate S. Tel. branding.R. web marketing. Alexandru cel Bun 7 Compania de Publicitate ILISE (Miliser SRL) Compania ILISE și-a început activitatea pe piața publicitară în anul 2007. . +373 22 926914 Chişinău str. poligrafie.. Compania „Bilascrom” este distribuitorul oficial în Republica Moldova al unor companii renumite cum ar fi: TESA. «ELAN POLIGRAF» S. of...L. Tel. 4.. 10 Publicitate BILAS-CROM S. oferind servicii de design. Tel.. Tel. FOILCOM. Compania Elan Poligraf a fost înființată.Internet Consulting S.L. Agenţia Web Consulting oferă servicii de Web design. 746503 Chişinău str. +373 22 745800. +373 22 200225 Chişinău str. Rabbi Ţirilson... +373 22 292986 Chişinău str.L.R.. Elan Poligraf SRL este una dintre companiile poligrafice de frunte din Moldova. Albişoara.

+373 22 260117 Chişinău str. echipat cu utilaje şi facilităţi tehnice moderne.L. unul din primele trei Grupuri de companii din lume. A.L. primul provider de internet în. ce oferă 5000 m2 suprafaţă.R. Tel. .Zelinschi 33/2 Software. Ioan Botezătorul 4/2 Publicitate UM Moldova Făcînd parte a Interpublic Group of Companies (IPG). Ghioceilor 1 Expoziţie CREACORD S.. +373 22 233166 Chişinău str.. Tel. Tel. Chişinău str.«PUBLIC DESIGN» S...R.Sciusev 101 Publicitate MOLDEXPO MOLDEXPO – singurul compex de expoziţie din Moldova. design web . UM are capacitatea de a.. +373 22 665166 Chişinău str.Agenţie de Publicitate Agenţia publicitară de ciclu complet „Public Design” va elabora în totalitate şi va efectua eficient campania de..WebArt Studio WebArt Studio creează site-uri din 1996.. iniţial ca o filială a «Relsoft Communications».. .

+373 22 808705 Chişinău Alba Iulia 75 bloc of.Fast-Forward-trade marketing Trade Marketing.. tipografie Tel. promotii. Tel. Bucuriei 1 . 815811 Chişinău str.812 Tehnologia Succesului SRL "Цель – Растущие предприятия и довольные руководители Миссия – помочь руководителям компаний избавится от ежедневной рутины. +373 22 815181.. BTL. что бы поднять.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful