UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI FACULTATEA DE ŞTIINŢE

CATEDRA DE STIINŢE ECONOMICE

Lect. univ. dr. ec. MĂCRIŞ MARIA

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

PETROŞANI

2009

2

PREFAŢĂ

Lucrarea, „Contabilitatea instituţiilor publice” are menirea de a elucida fundamentele teoretice şi practice ale acestui domeniu şi de a oferi soluţii concrete tuturor celor interesaţi de conducerea activităţii financiar contabile din instituţiile publice. Este o lucrare deosebit de utilă studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe cu profil economic, îndeosebi specializarea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, precum şi masteranzilor care au prevăzut în planul de învăţământ această disciplină, precum şi tuturor celor interesaţi care lucrează în sistemul public. Această lucrare îşi propune să fie un ghid de abordare a teoriei şi practicii contabile din sistemul public, în cadrul căreia este tratată complexitatea proiectelor de norme, a noutăţilor apărute în domeniu, lucrarea fiind actualizată atât în ceea ce priveşte normele naţionale cât şi elementele din Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Pentru realizarea acestui demers ştiinţific s-a avut în vedere legislaţia de specialitate în domeniu care a fost confruntată cu practica din instituţiile publice, la care s-a adăugat experienţa şi strădania autoarei. În cadrul acestei lucrări se regăsesc elemente legate de teoria contabilităţii, principiile contabile, procedeele specifice, metode şi tehnici de lucru dar şi o serie de abordări generate de relaţiile care se stabilesc între instituţiile din sistemul public şi mediul economico-social. Consider că această lucrare este susceptibilă de dezvoltări, şi din acest punct de vedere poate constitui o bază de plecare pentru cercetări ulterioare generate de perfecţionarea continuă a managementului activităţii financiar contabile în domeniu. În acest sens sugestiile, propunerile şi consideraţiile cititorilor cu privire la îmbunătăţirea conţinutului acestei lucrări la apariţia unei noi ediţii, vor fi luate în considerare, motiv pentru care autoarea le mulţumeşte tuturor.

Lect. univ. dr. ec. Maria Măcriş

3

.............................................................................................................................. Contabilitatea terţilor..........27 sursele bugetului de stat..........6 1.37 2......................................................................................2............................ Aspecte ale contabilităţii trezoreriei.....................97 CAPITOLUL 6......75 5..6 INSTITUŢIILOR PUBLICE........................ protecţia socială şi conturile asimilate 79 5.......................................2............ Conturi utilizate.............................39 CAPITOLUL 3..........4............................................... Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului.....101 6..............................................2...2..................................................................................................................................75 5.....38 2............................................................................................. Particularităţi ale sistemului instituţiilor ............7.........2..........................................................................................................................................................2...............93 5.................6 publice din ţara noastră................3......................................... Contabilitatea disponibilităţilor băneşti.................................2......................................... Conturi utilizate...... Specificul finanţării prin bugetele locale..................................1................................2.......44 3........................68 CAPITOLUL 5.........2.....................................1.......... Conturi utilizate..................................5...................2..........................................................................................................99 6.................... Conturi utilizate........................................102 6........................ Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt.....1..................27 2..................................................2................. clienţilor şi conturilor asimilate......................................10 1.................... Contabilitatea finanţării instituţiilor publice de interes local....... Contabilitatea operaţiunilor privind activele financiare...................................... Contabilitatea finanţării instituţiilor publice din .....................2..............................................................3.2..............................................62 4..........5...................................................3..................................................................................................................................................................................................................................................105 4 . Contabilitatea operaţiunilor privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile .......................15 1.......................61 CAPITOLUL 4................................2............................................ Contabilitatea trezoreriei..............................................................................40 CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE....................72 5............................................................................................ Contabilitatea operaţiunilor privind activele fixe necorporale ......................23 CONTABILITATEA FINANŢĂRII BUGETARE A INSTITUŢIILOR PUBLICE................. Prezentarea principiilor execuţiei bugetare..99 CONTABILITATEA TREZORERIEI........................................................................................................................................... Conţinutul principiilor bugetare.......................2..........................75 5.............2...........................................................................2...................................................3.......... Aspecte cu privire la stocuri........................................ Obiectul contabilităţii publice......................18 1..................... Tipologia instituţiilor publice............................................62 CONTABILITATEA STOCURILOR...14 1...................................................1.3..........65 4.....8.................2........................................................................................................................................................................................ acreditivelor şi avansurilor de trezorerie .............. Contabilitatea stocurilor.1...................................................45 3...............................3 ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII ......................40 3...11 1..............1...................... Particularităţi ale planului de conturi ............................... Aspecte privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice ...............................................................18 utilizat în instituţiile publice................CUPRINS PREFAŢĂ....bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate ..........................................................................................................1................6..2.........................................................................................................2....................................................2.............. Contabilitatea operaţiunilor privind activele fixe corporale............................................................................................Conturi utilizate .................72 5.........4................ Contabilitatea furnizorilor..........................99 6..................... Particularităţi privind terţii.......................................2.................1.........................................................................................................65 4........................102 6.......................................................................................3.....................2....2...................... Contabilitatea altor valori................23 2.......................................... Particularităţi referitoare la active fixe..................................................... Contabilitatea activelor fixe....................................................... asigurările sociale................................................................3................3.............................3......................................................... Contabilitatea decontărilor cu personalul.............................. Organizarea şi conducerea contabilităţii în instituţiile publiece............................2......23 2.....................................................1.......................................... Contabilitatea finaţării din surse bugetare locale...................................................................................................................................72 CONTABILITATEA TERŢILOR....................37 2.........................1.................................................................1..2......................................14 1.........................................................................................4..................................................................2......2................................................ Contabilitatea operaţiunilor privind materialele de natura obiectelor de inventar .........................................................62 4...........................................................................................................................................20 CAPITOLUL 2.......................6 1.................................. bugetul local......................4...................... Conturi utilizate.......................................................1.......................40 3....... Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice..............................................44 3......................27 2... Contabilitatea finanţării instituţiilor de subordonare centrală..............101 6................30 2.............................66 4.............................................47 3................. Clasificaţia bugetară-instrument de structurare şi urmărire a veniturilor şi cheltuielilor la instituţiile publice...............................................................2....2...........................................................3..........

............................................................................127 8............................................. Structura şi conţinutul contului de rezultat patrimonial................................................................2..................125 8............................130 8..............................................129 8.....................................................................................................................................................123 8..............................................................123 SITUAŢIILE FINANCIARE LA INSTITUŢIILE PUBLICE........109 7...................2..........................1...........................................................3.......141 CAPITOLUL 1 5 .......................... Structura şi conţinutul contului de execuţie bugetară.............................2.................... Contabilitatea cheltuielilor...............2....................................................... Conţinutul anexelor la situaţiile financiare...........................109 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR.................................................2................................. Particularităţi ale situaţiilor financiare la instituţiile publice..........................................................................................................110 7................................................6.......................109 7.....2................3.....137 ANEXE........130 8..........................................................................................129 8............123 8........... Structura şi conţinutul bilanţului....................................................................................................................................1.. Contabilitatea veniturilor şi finanţărilor.......131 BIBLIOGRAFIE... Aspecte cu privire la cheltuieli şi venituri.................................. Componentele situaţiilor financiare la instituţiile publice.............................................................. Conţinutul situaţiei modificărilor în structura activelor/capitalurilor.......................CAPITOLUL 7.......................... Structura şi conţinutul situaţiei fluxului de trezorerie.............................................2.......................................................................................................4..................................................2.............................5...131 situaţilor financiare anuale ....................117 CAPITOLUL 8.....................2.................................1........................................................................................................3 Etapele premergătoare întocmirii ...........................125 8...........................

45/2003 privind finanţele publice locale cuprind precizări cu privire la formarea.ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE 1. Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat. Particularităţi ale sistemului instituţiilor publice din ţara noastră Instituţiile publice sunt reprezentate de acele unităţi prin care statul îşi realizează funcţiile sale în domeniul administraţiei.  Administraţia prezidenţială.1. sunt asigurate prin:  finanţare integrală din bugetul de stat. pot să îşi finanţeze în totalitate cheltuielile din veniturile proprii. taxelor. bugetele locale. 1 Legea finanţelor publice nr.  finanţare integrală din veniturile proprii. bugetele fondurilor speciale. Avându-se în vedere specificul activităţii desfăşurate. după caz. după caz. bugetul fondurilor speciale.500/2002. casele universitarilor. ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice. În categoria instituţiilor care participă la constituirea resurselor financiare publice şi utilizarea lor intră:  Parlamentul României. bugetele fondurilor speciale. Aceste valori materiale şi băneşti sunt utilizate în conformitate cu destinaţiile stabilite de transmiţător. instituţiile publice din domeniul social-cultural cum sunt: şcolile de arte.  Instituţiile publice autonome precum şi instituţiile din subordinea acestora. mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii şi sponsorizări prin transmitere gratuită potrivit prevederilor legale.  Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale. 6 . bugetul asigurărilor sociale de stat. resursele financiare publice se constituie din încasarea impozitelor. Legea finanţelor publice nr. bugetul asigurărilor sociale de stat. policlinicile cu plată şi unele cluburi sportive constituite ca unităţi cu personalitate juridică aparte. contribuţiilor şi veniturilor nefiscale de la persoane juridice şi fizice în baza criteriilor stabilite de lege. În marea majoritate a cazurilor. apărării ţării. procuraturii. Resursele financiare ale instituţiilor publice pentru întreţinere şi funcţionare cât şi pentru cheltuieli de capital.  Autoritatea judecătorească. în conformitate cu prevederile legale1.  Instituţiile de stat de subordonare centrală sau locală. 500/2002 şi Ordonanţa de urgenţă nr. varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate. indiferent de modalitatea de finanţare. administrarea şi întreţinerea resurselor financiare ale statului. justiţiei. bugetul asigurărilor sociale de stat.  Alte autorităţi publice.  finanţare din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. în sfera acţiunilor social-culturale. Instituţiile publice mai pot utiliza pentru derularea şi lărgirea activităţilor lor.  Guvernul României.

Finanţarea cheltuielilor unor instituţii din domeniul social-cultural, indiferent de subordonare se asigură atât din bugetul de stat cât şi din bugetul unei unităţi administrativteritoriale numai în cazuri în care prin lege se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează din fiecare buget. Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice se încasează, administrează şi centralizează de instituţiile în cauză potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsămintele din acestea la bugetul de stat sau bugetele locale dacă legea nu prevede altfel. Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice provin din chirii, taxe, manifestări culturale, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, concursuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele stabilite de legile de organizare a instituţiilor sau de Guvern. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului instituţiilor publice finanţate integral din mijloace extrabugetare se preiau ca venituri în anul următor. Bugetele instituţiilor publice finanţate din mijloace extrabugetare se includ în bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. Plăţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectuează prin unităţile trezoreriei statului care, potrivit legii, execută aceste operaţii pe bază de listă de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, a documentaţiei tehnice prevăzute de lege şi a mijloacelor depuse de către instituţie, cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora. Spre deosebire de agenţii economici, instituţiile publice prezintă anumite trăsături caracteristice, dintre care mai importante sunt: 1) Instituţiile publice sunt unităţi care în general nu desfăşoară activităţi productive ci activităţi de conducere, îndrumare, coordonare şi control în domeniul administraţiei de stat şi prestează servicii cu anumite funcţii sociale în sfera acţiunilor social-culturale, justiţiei, procuraturii şi apărării ţării. 2) Unele instituţii publice nu îşi acoperă cheltuielile generate de întreţinerea şi funcţionarea acestora din veniturile proprii realizate. 3) Acele instituţii publice care realizează unele venituri din activitatea desfăşurată, au obligaţia de a le vărsa la bugetul statului sau în baza unor dispoziţii legale beneficiează de dreptul de a le reţine parţial sau integral, ca surse de autofinanţare a activităţii. 4) Pentru activitatea derulată întocmesc bugete de venituri şi cheltuieli. 5) Instituţiile publice nu pot efectua cheltuieli din veniturile încasate. 6) În funcţie de subordonarea lor, instituţiile publice primesc alocaţii bugetare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi a cheltuielilor de capital, de la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz; 7) Instituţiile publice calculează o serie de indicatori economico-financiari; 8) De la data de 1 ianuarie 2004, instituţiile publice calculează amortizarea activelor fixe necorporale şi corporale. Pe parcursul exerciţiului bugetar, în procesul de elaborare a proiectelor de buget şi de execuţie a bugetului aprobat, un rol deosebit de important îl deţin ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite sunt reprezentaţi de conducătorii instituţiilor de stat mandataţi prin lege să contribuie la proiectarea bugetului public şi la executarea acestuia. Ordonatorii de credite2 sunt ierarhizaţi pe următoarele trei nivele: a) ordonatori principali de credite; b) ordonatori secundari de credite;
2

Drehuţă E., ş.a. - „Bugetul public şi contabilitatea cheltuielilor bugetare”, Editura Agora, Bacău, 2002, p. 20. 7

ordonatori terţiari de credite. Ordonatorii principali de credite sunt reprezentaţi de conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, care au aprobată finanţarea atât pentru cheltuielile proprii cât şi pentru instituţiile din subordine, în conformitate cu bugetele aprobate prin legea bugetară anuală. Această categorie de ordonatori repartizează credite bugetare instituţiilor ierarhic inferioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari, au dreptul să modifice bugetul acestora şi să aprobe efectuarea de cheltuieli în limita şi destinaţia aprobată prin bugetul propriu. Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:  miniştrii şi conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;  preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt ordonatorii principali ai bugetelor locale respective. Ordonatorii secundari de credite sunt reprezentaţi de conducătorii instituţiilor de stat, centrale sau locale, care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică pentru care trebuie să defalce credite bugetare menţinând necesarul propriu de credite. În această categorie de ordonatori secundari intră următoarele instituţii: inspectoratele şcolare, direcţiile de sănătate publică, direcţiile de muncă şi protecţie socială, instituţiile de învăţământ superior. În categoria ordonatorilor terţiari de credite intră conducătorii instituţiilor de stat care nu au în subordine unităţi cu personalitate juridică, aceştea fiind răspunzători de folosirea creditelor repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de credite în funcţie de poziţia instituţiei în ierarhie. Potrivit prevederilor din legea finanţelor publice, ordonatorilor de credite le revin următoarele responsabilităţi :  angajarea, lichidarea, ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate;  realizarea veniturilor;  angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare;  integritatea bunurilor încredinţate instituţiei care o conduc;  organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea în termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;  organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;  organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;  organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale. Elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale se realizează potrivit Legii finanţelor publice, de către Ministerul Finanţelor Publice, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite sub directa îndrumare, urmărire şi coordonare din partea Guvernului României. Ordonatorii principali de credite, la întocmirea şi prezentarea proiectului de buget pe anul următor şi a estimărilor pentru cei trei ani, vor avea în vedere următoarele:  Prezentarea unui „Document de politică, strategie şi performanţă", care trebuie să cuprindă următoarele: • misiunea şi activitatea ordonatorului de credite; • schimbările de politică şi strategie;
c) 8

politica sectorială şi strategia în domeniu; priorităţile stabilite de ordonatorii principali de credite pentru perioada menţionată, în concordanţă cu politicile şi priorităţile Guvernului; • consecinţele bugetare anticipate ale politicilor promovate prin proiectul de buget; • obiectivele programelor şi indicatorii acestora urmăriţi prin propunerile prezentate pe care ordonatorul de credite intenţionează să le îndeplinească. Indicatorii de program trebuie să pună în evidenţă rezultatele specifice, măsurabile, atât ale perioadei anterioare, cât şi cele anticipate. Identificarea, dezvoltarea, perfecţionarea şi implementarea finanţării pe bază de programe, având drept scop: • luarea deciziilor în legătură cu modalitatea de alocare a fondurilor, în funcţie de priorităţi; folosirea fondurilor publice în condiţii de eficacitate optimă; • identificarea şi evidenţierea rezultatelor programelor, măsurate prin indicatorii programelor respective pe anii: anterior, curent şi următori.  Structurarea şi detalierea informaţiilor cuprinse în proiectul de buget de către ordonatorii principali de credite, în vederea creşterii gradului de transparenţă a alocării, utilizării şi gestionării fondurilor publice. Prezentarea propunerilor pentru toate fondurile publice, provenite din: bugetul de stat; bugetul fondului special; credite externe; venituri proprii reţinute şi utilizate potrivit legii; fonduri externe nerambursabile  Includerea ca anexă la proiectul de buget a numărului maxim de posturi şi a sumelor aferente finanţării acestuia din fonduri publice  Inventarierea şi prezentarea tuturor proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (de la Uniunea Europeană şi alţi donatori)  Folosirea estimărilor multianuale la: • proiectul de buget, la nivel de capitol bugetar, subcapitole şi titluri de cheltuieli; • finanţarea pe bază de programe; • proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile; • cheltuielile pentru investiţii. Sumele solicitate de la buget vor fi alocate pe programe măsurate prin indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat aprobat prin hotărâre a Guvernului, pentru fiecare ordonator principal de credite, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate. În baza legii finanţelor publice, a ordonanţei de urgenţă privind finanţele publice locale şi potrivit prevederilor Constituţiei, în bugetul general consolidat al statului se include un sistem unitar de bugete compus din:  bugetul de stat;  bugetul asigurărilor sociale de stat;  bugetele locale;  bugetele fondurilor speciale;  bugetul trezoreriei statului;  bugetele altor instituţii publice ce au caracter autonom.

9

În raport cu importanţa activităţii derulate şi de subordonarea instituţiilor publice avem:  Instituţii ale administraţiei publice centrale. B.  Institutul Naţional pentru Fizica Pământului Bucureşti. Parlamentul. Din punct de vedere al regimului de finanţare există: a) Instituţii publice finanţate de la bugetul de stat. în cadrul cărora intră:  Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti. Craiova.  Bibliotecile centrale universitare.  Revista Finanţe.  Policlinicile cu plată. . Iaşi. dintre care amintim: A. 3 Şoşdean A. Tipologia instituţiilor publice Datorită particularităţilor şi specificul activităţii bugetare gruparea instituţiilor publice se realizează în funcţie de anumite criterii3.  Direcţiile Judeţene de Muncă şi Protecţie Socială şi Direcţia Generală a municipiului Bucureşti.a. 14.  Instituţii ale administraţiei publice locale.  Corpul de control privind Asigurările Sociale. e) Instituţii publice autofinanţate integral cum sunt:  Şcolile de artă. În categoria instituţiilor administraţiei publice centrale intră: Preşedenţia României. Reşiţa.  Institutul de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.1. Credit.2.  Instituţiile de Învăţământ Superior de stat.  Unităţile Vamale teritoriale coordonate de către Direcţia Generală a Vămilor. ministerele şi celelalte autorităţi centrale de specialitate ale administraţiei publice şi instituţiile din subordinea lor directă. Guvernul. 1996. Cluj-Napoca. 10 . oraşele şi judeţele precum şi unităţile subordonate acestora şi au la bază principiul autonomiei locale şi al descentralizării serviciilor publice. în care se cuprind:  Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice din judeţe şi municipiul Bucureşti.„Gestiunea financiară a instituţiilor publice”. p. Instituţii ale administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale cuprind comunele. c) Instituţiile publice finanţate din venituri extrabugetare:  Institutul Român de Management. b) Instituţiile publice finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Braşov. Contabilitate.  Corul de Cameră „Madrigal”. d) Instituţii publice finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii de la bugetul de stat (denumite instituţii publice cu finanţare mixtă).a.  Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ş. Editura Inter Graf.  Inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii.ş.  Casele Universitarilor din Bucureşti. Timişoara.  Casele de cultură ale studenţilor. cum sunt:  Oficiul central de plată a pensiilor.

1.  Instituţii publice subordonate. asistenţă socială. Consiliul Judeţean funcţionează în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice pentru coordonarea activităţilor consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. categorie în care intră: şcolile generale. 11 .Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.3. Instituţii publice superioare reprezintă unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite şi sunt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat care primesc mijloace bugetare direct de la bugetul administraţiei centrale şi repartizează credite bugetare aprobate de unităţile ierarhic inferioare în raport cu sarcinile acestora.  Instituţii publice fără personalitate juridică. li s-a acordat autonomie de decizie şi dreptul de a avea buget anual propriu aprobat de către consiliul de conducere ales.  Inspectoratele Şcolare Judeţene şi al municipiului Bucureşti. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt reprezentate de consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiţiile legii. instituţiile publice se împart în:  Instituţii publice superioare. repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti care îl reprezintă pe plan local şi are sarcina de a conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale. principiile bugetare generale se adaptează la specificul fiecărui buget. În funcţie de drepturile legate de aprobarea. Instituţiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite bugetare.  Consiliul Judeţean de Cultură.  Direcţiile Judeţene Sanitare. Instituţii publice subordonate reprezintă unităţi ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi terţiari de credite şi care primesc prin repartizare mijloace bugetare pentru acoperirea nevoilor proprii de la instituţiile ierarhic superioare. dispensarele medicale şi care sunt integrate din punct de vedere financiar contabil în activitatea unei instituţii ierarhic superioare. Organele administraţiei locale finanţează acţiunile social-culturale. instituţiile publice se împart în:  Instituţii publice cu personalitate juridică. de sănătate. Instituţiile publice cu personalitate juridică sunt acele instituţii ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite. prin afectarea bugetelor locale. căminele culturale. Conţinutul principiilor bugetare În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice. cât şi gestionarea sub propria responsabilitate a intereselor colectivităţii pe care le reprezintă. C. Aplicarea acestora diferă de la ţară la ţară şi de la o perioadă la alta în cadrul aceluiaşi stat în funcţie de condiţiile concrete ale economiei respective cât şi de priorităţile şi obiectivele politicii acestuia. Din punct de vedere al statutului juridic. gospodărie comunală şi locuinţe. D. Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel judeţean cuprind:  Direcţia Generală Judeţeană a Finanţelor Publice.

În aceste bugete veniturile înscrise provin din impozite special instituite. Altfel spus.  Bugetele extraordinare sunt întocmite în situaţii speciale cum ar fi: crizele economice. veniturile cu sursele lor de provenienţă şi cheltuielile cu destinaţia lor. b) vărsămintele către buget şi subvenţiile primite de la acesta în cazul relaţiilor bugetelor locale cu bugetul de stat. împrumuturi sau emisiune monetară. unde veniturile şi cheltuielile unor instituţii figurează cu sumele lor totale. chiar în condiţiile în care realizarea veniturilor bugetare presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile. iar cheltuielile cu sumele lor totale. calamităţile naturale. Cu toate acestea în funcţie de complexitatea relaţiilor din cadrul economiei. în buget veniturile trebuie să figureze cu sumele lor brute. Aşadar. Astfel pentru soldurile debitoare ale acestora. războaie. să cunoască veniturile totale pe care statul urmează să le încaseze precum şi destinaţia pe care acestea o vor primi. Prin urmare. Acestea se elaborează pentru veniturile şi cheltuielile unor instituţii publice sau întreprinderi proprietate de stat care nu au în mod obligatoriu personalitate juridică. Veniturile şi cheltuielile care se pot înscrie în buget numai cu soldul sunt următoarele: a) veniturile de la întreprinderi publice şi subvenţiile către acestea. se mai întocmesc şi alte bugete cum ar fi:  Bugetele autonome se întocmesc de către colectivităţi locale şi de întreprinderi publice cu personalitate juridică şi autonomie funcţională. bugetele locale sunt corelate cu bugetul administraţiei centrale de stat în măsura în care primesc de la acesta subvenţii. c) subvenţiile primite de unele instituţii din sfera nematerială. precum şi de unele evenimente care apar în anumite condiţii pe lângă bugetul general. În activitatea practică. În acest sens. fără ca ele să aibă şi o autonomie financiară întru-cât veniturile proprii nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor. acest aspect nu este întotdeauna posibil. Principiul universalităţii presupune întotdeauna unitate bugetară.  Conturile speciale de trezorerie evidenţiază încasări ce nu reprezintă propriuzis un venit bugetar şi plăţi care nu au un caracter definitiv.  Bugetele anexe sunt bugete separate de bugetul general al statului. dacă acestea sunt mai mari decât cheltuielile sau la partea de cheltuieli dacă acestea sunt mai mari decât veniturile primind în completare subvenţii bugetare. bugetul general realizează acoperirea. Şi în cazul acestui buget se realizează corelarea cu bugetul general al statului prin evidenţierea soldului lor la partea de venituri. 12 . astfel încât să se ofere puterii legislative. care obţin venituri pe care le reţin pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile necesare funcţionării lor. b) întreprinderile publice cu caracter industrial sau comercial care realizează venituri ce le permit în mare parte acoperirea cheltuielilor necesare funcţionării. adică toate cheltuielile şi veniturile bugetare vor trebui înscrise într-un singur document care să recunoască. trecându-se astfel în unele cazuri la elaborarea unor bugete mixte.Principiul universalităţii presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale veniturilor şi cheltuielilor publice. respectiv Parlamentul. care se anexează la acesta şi se votează separat de către Parlament. Asemenea bugete sunt întocmite de către: a) unităţile administrativ-teritoriale pentru care autonomia bugetară este reală. printr-o prezentare clară. Aplicarea strictă a acestui principiu ne conduce la elaborarea unui buget brut care permite analiza corelaţiilor existente intre diferitele categorii de venituri şi cheltuieli aferente lor. iar altele numai cu soldurile dintre veniturile posibile şi cheltuielile aferente lor. nu pot fi compensate veniturile bugetare cu cheltuielile aferente acestora. unitatea bugetară are drept efect elaborarea unui buget unic care sintetizează ansamblul relaţiilor financiare publice.

În legătură strânsă cu universalitatea şi unitatea bugetară, funcţionează şi sintagma „neafectării veniturilor bugetare”, acesta însemnând că veniturile încasate la buget, se utilizează pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, neadmiţându-se ca un anumit venit bugetar să fie utilizat pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. Principiul publicităţii bugetului presupune că după dezbatere şi aprobare, bugetul şi contul privind închiderea exerciţiului bugetar să fie publicate în Monitorul Oficial sau în culegeri de legi. De asemenea, datele înscrise în proiectul de buget sunt date publicităţii în presă, radio şi televiziune. Necesitatea publicării bugetului este dată de condiţiile participării la relaţiile economice, financiare şi monetare internaţionale. Principiul anualităţii bugetului se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi la perioada în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile. În conformitate cu acest principiu, bugetul se elaborează pe o perioadă de 12 luni. Referitor la perioada în care se execută bugetul, acesta poate să coincidă sau nu cu perioada pentru care a fost aprobat, deoarece unele venituri se încasează, iar unele cheltuieli se efectuează după expirarea anului bugetar. O astfel de problematică poate fi soluţionată prin:  sistemul de exerciţiu prin care, execuţia bugetară se prelungeşte până la încasarea veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor bugetare, având ca principal inconvenient funcţionarea paralelă a două bugete;  sistemul de gestiune prin care, la sfârşitul exerciţiului bugetar, bugetul se încheie iar contul de închidere a exerciţiului bugetar va cuprinde numai veniturile încasate şi cheltuilelile efectuate. Drept urmare, veniturile neîncasate urmează a se înscrie în bugetul anului următor, iar cheltuielile vor figura în bugetul anului în care se vor efectua. Principiul unităţii presupune ca toate veniturile şi cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document, în vederea asigurării utilizării eficiente şi monitorizarea fondurilor publice. Potrivit acestui principiu, totalitatea veniturilor reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile acestui buget, cu excepţia: veniturilor proprii şi subvenţiilor acordate de la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale; veniturile proprii ale instituţiilor publice; veniturile obţinute din activitatea autofinanţată; veniturile utilizate pentru constituirea fondului de stimulare a personalului. Principiul specializării bugetare potrivit căruia înscrierea în buget şi aprobarea de către Parlament a veniturilor se realizează pe surse de provenienţă şi a creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare. Prin credit bugetar se înţelege suma înscrisă în buget şi aprobată de către Parlament, în limita căreia se pot efectua plăţi în contul fiecărei cheltuieli. Astfel, devine necesar ca veniturile şi cheltuielile să fie înscrise în buget după o schemă unitară, care poartă numele de clasificaţie bugetară şi cuprinde gruparea veniturilor şi cheltuielilor într-o anumită ordine şi pe baza unor criterii clar determinate. Principiul unităţii monetare se referă la faptul că toate operaţiunile bugetare sunt exprimate în moneda naţională. Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrală a cheltuielilor din veniturile ordinare ale bugetului. Echilibrul bugetar are în vedere elaborarea unor bugete balansate, precum şi păstrarea echilibrului în perioada de execuţie a bugetului.În prezent, acest principiu bugetar nu mai figurează în noua lege a finanţelor publice din cauza practicii

13

tot mai răspândite de elaborare a unor bugete deficitare, urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor publice. Principiul realităţii bugetare nu apare în legea finanţelor publice, dar are în vedere următoarele aspecte:  înscrierea în buget a veniturilor bugetare posibile de realizat, cu un grad de certitudine cât mai mare şi a cheltuielilor necesare perioadei bugetare, prioritare în condiţiile perioadei date;  modul de elaborare şi execuţie a bugetului să aibă la bază date verificabile şi uşor de identificat.

1.4. Prezentarea principiilor execuţiei bugetare
Contabilitatea bugetară având ca sarcină reflectarea execuţiei bugetului se consideră necesară şi prezentarea acestor principii. Ele sunt descrise în Legea finanţelor publice şi se pot rezuma astfel;  creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu se prevăd şi aprobă prin legea bugetară anuală, care stabileşte structura funcţională şi economică a acestora;  creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar;  creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate sau virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli;  virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare sunt de competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi cel al instituţiilor din subordine şi se pot efectua în limita a 10 % din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal;  virările de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare precum şi între programe se efectuează doar pe baza justificărilor şi trebuie să aibă acordul Ministerului Finanţelor Publice. Acestea se fac în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar şi respectiv 5% din prevederile programului, cu cel puţin o lună înainte;  virările de credite se pot face începând cu trimestrul al III-lea al exerciţiului bugetar;  nu se pot efectua virări de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fonduri de rezervă sau intervenţie aflate la dispoziţia Guvernului;  ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanţelor Publice, situaţia virărilor de credite bugetare aprobate. Contabilitatea va trebui să respecte pe parcursul execuţiei bugetare principiile caracteristice ei ţinând cont de regulile impuse pentru utilizarea fondurilor publice.

1.5. Obiectul contabilităţii publice
Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi după caz, contabilitatea de gestiune. Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice trebuie să asigure:  înregistrarea cronologică şi sistematică;

14

 prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). Contabilitatea publică asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la:  execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli;  rezultatul execuţiei bugetare;  patrimoniul aflat în administrare;  rezultatul patrimonial;  costul programelor aprobate prin buget;  informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale şi fondurilor speciale. În conformitate cu prevederile legale existente în domeniul finanţelor publice şi a contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde:  contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;  contabilitatea trezoreriei statului;  contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul şi deficitul patrimonial;  contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum şi pentru întocmirea: contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi bugetelor locale.

1.6. Organizarea şi conducerea contabilităţii în instituţiile publiece
În baza reglementărilor contabile în vigoare răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii. Compartimentul financiar-contabil este considerat de către Legea finanţelor publice nr. 500/2002 ca fiind o structură organizatorică a instituţiei publice, în care este realizată execuţia bugetară. Conducătorul acestui compartiment răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plata cheltuielilor. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract de muncă individual, potrivit legii pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, cu societăţi comerciale de expertiză contabilă autorizate sau cu persoane fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, profesionişti liberi membrii ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (C.E.C.C.A.R). Încheierea contractelor se realizează cu respectarea reglementărilor privind
15

cât şi în valută. la cursul INFO-euro. Persoana aleasă să ocupe funcţia de director economic. municipale. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii publice trebuie să asigure.N. De asemenea. ale sectoarelor municipiului Bucureşti.R. inclusiv valorificarea rezultatelor acesteia. Pentru operaţiunile efectuate în valută. orăşeneşti şi comunale.  organizarea contabilităţii de gestiune în funcţie de specificul activităţii instituţiei publice. 16 . contabilitatea se ţine atât în moneda naţională. a registrelor contabile şi situaţiilor financiare. Pe plan local competenţele de numire a persoanelor alese să răspundă de organizarea şi conducerea contabilităţii bugetare se împart între:  direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. contabil şef sau cea împuternicită să o îndeplinească în cadrul ministerelor celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi alte autorităţi publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite este numită doar cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. În conformitate cu legea contabilităţii. potrivit legii:  organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. creanţele şi datoriile. care îşi dă avizul pentru conducătorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul instituţiilor publice finanţate din bugetele consiliilor locale municipale. comunicat de B. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. La data întocmirii situaţiilor financiare.  organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. aceleaşi persoane mai sus menţionate care îndeplinesc această funcţie în cadrul instituţiilor subordonate ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale se numesc cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil din cadrul ministerului sau organismului central respectiv. înregistrarea operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi lei. care îşi dau avizul pentru conducătorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul consiliilor locale.  condiţiile necesare întocmirii documentelor justificative privind tranzacţiile şi evenimentele economice.  respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare şi depunerea lor în termen la organele în drept. valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Cursul INFO-euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană .N. cum ar fi: disponibilităţile. se reevaluează la cursul comunicat de B.R.achiziţiile publice de bunuri şi servicii iar plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. ale sectoarelor municipiului Bucureşti. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. În contabilitatea instituţiilor publice.  conducătorul compartimentului financiar-contabil al consiliului local. elementele monetare exprimate în valută. pe baza propunerii ordonatorului de credite al instituţiilor respective.  păstrarea documentelor justificative. contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. orăşeneşti şi comunali.

fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională. respectiv deficitul sau excedentul patrimonial. respectiv disponibilităţi şi depozite.principii şi politici contabile care au în vedere explicarea principiilor care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare şi a procedurilor contabile. respectiv Agenţii şi/sau Autorităţi de implementare. Componenţa situaţiilor financiare potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public şi a Regulamentului Financiar al Uniunii Europene este următoarea: a) bilanţul. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau la 17 . ISPA.note explicative ce conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum şi orice alte informaţii care sunt relevante în aplicarea de către utilizatori a poziţiei şi performanţei financiare. Rezultatul patrimonial exprimă performanţa financiară a instituţiilor publice. . instituţii autonome şi unităţile administrativ.fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare. determinat pe fiecare sursă de finanţare şi pe total.fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii. finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. La întocmirea situaţiilor financiare. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile. a soldurilor conturilor de disponibilităţi pentru a se asigura concordanţa datelor din contabilitatea instituţiilor cu cele din contabilitatea trezoreriei statului. alte autorităţi publice. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. Finalizarea exerciţiului bugetar şi a trimestrelor se concretizează din punct de vedere contabil în situaţii financiare care reprezintă situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.Cursul INFO-euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente. elementele monetare exprimate în euro.teritoriale. bilanţul şi situaţia fluxurilor de trezorerie în vederea obţinerii vizei privind exactitatea plăţilor de casă. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. instituţiile publice. e) anexe la situaţiile financiare. bunuri şi servicii. prezintă pe capitolele şi subcapitolele din bugetul aprobat plăţile nete efectuate pe surse de finanţare. reprezentate de : . prezintă situaţia veniturilor. se reevaluează la cursul INFO-euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. c) situaţia fluxurilor de trezorerie. În situaţia în care vor exista neconcordanţe. oferă informaţii referitoare la influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile. la termenele stabilite de acesta. în urma reevaluării activelor. ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite. document contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi pasiv la datele stabilite prin norme. Ministerele. . b) contul de rezultat patrimonial. f) contul de execuţie bugetară. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni finanţate din fonduri comunitare PHARE. beneficiari finali ai fondurilor respective sub forme diverse: disponibilităţi. . prezintă existenţa şi mişcările de numerar împărţite în: . creanţe şi datorii. calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. situaţia fluxurilor de trezorerie se va restitui instituţiei publice în vederea efectuării corecturilor necesare.

fonduri cu destinaţie specială. din veniturile fondurilor speciale precum şi viramente interne şi ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie. clienţii. ambalaje precum şi ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (provizioane). bugetul. provizioane.  Clasa 5 „Conturi la trezorerii şi instituţii de credit” reuneşte conturi de investiţii pe termen scurt. animale. mărfuri. rezultatul patrimonial. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economico-financiare până la nivel de balanţă de verificare. Astfel. simbolizate cu o cifră şi anume:  Clasa 1 „Conturi de capitaluri” cuprinde conturi care gestionează elementele componente ale capitalurilor permanente. comunitatea Europeană. planul de conturi conceput pentru implementarea contabilităţii de angajamente şi cu respectarea standardelor este structurat pe clase de conturi. subordonate instituţiei publice. fără să întocmească situaţii financiare. personalul angajat. corporale. respectiv: capital. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. disponibilităţi din fonduri cu destinaţie specială ale instituţiilor publice şi ale activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Unităţile fără personalitate juridică.  Clasa 2 „Conturi de active fixe” reuneşte conturi care ţin evidenţa activelor fixe necorporale. respectiv: stocuri de materii prime şi materiale. stocuri aflate la terţi.  Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” grupează conturi care ţin evidenţa activelor circulante. 18 . disponibilităţi la trezoreria statului şi bănci. 82/1991.  Clasa 4 „Conturi de terţi” prin intermediul căreia se dă posibilitatea recunoaşterii în contabilitate a relaţiilor instituţiei cu furnizorii. disponibil al bugetelor. rezerve. financiare. începând cu data de 1 ianuarie 2006 au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă. la termenele stabilite de acestea. să permită adaptarea cu uşurinţă la specificul fiecărei instituţii. produse. debitori. instituţiile publice au obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii proprii.Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene şi a municipiului Bucureşti. Planul de conturi reprezintă un sistem codificat de clasificare a tranzacţiilor şi evenimentelor care au loc într-o instituţie publică. Reglementările legale de organizare a contabilităţii româneşti ce se aplică la instituţiile publice sunt elaborate în conformitate cu Directivele Europene în domeniu şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru instituţii publice. Toate instituţiile publice. împrumuturi şi datorii asimilate. producţia în curs de execuţie. fonduri. Particularităţi ale planului de conturi utilizat în instituţiile publice În conformitate cu prevederile din Legea contabilităţii nr.7. creditori precum şi cele din cadrul sistemului. rezultatul reportat. după caz. 1. acreditive. respectiv contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii. acest sistem contabil bazându-se pe contabilitatea de angajamente. El trebuie elaborat în aşa fel încât: să satisfacă cerinţele atât la nivel local cât şi central. numerar şi alte valori. în curs precum şi amortizarea şi ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe (provizioane). să furnizeze o structură de codificare uniformă pentru reprezentarea operaţiunilor.

 Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” asigură înregistrarea tuturor consumurilor de resurse corespunzător naturii lor. Cuprinde conturi de cheltuieli: privind stocurile, lucrările şi serviciile executate de terţi, cu alte servicii executate de terţi, cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cu personalul, operaţionale, financiare, finanţate din buget precum şi amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare.  Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări” face posibilă recunoaşterea surselor de finanţare a activităţii instituţiilor după provenienţă. Cuprinde conturi de venituri din activităţi economice, alte venituri operaţionale, venituri din producţia de active fixe, venituri fiscale, din contribuţii de asigurări, nefiscale, financiare precum şi finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu destinaţie specială, venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare, venituri extraordinare.  Clasa 8 „Conturi speciale” grupează conturile în afara bilanţului, care funcţionează în partidă simplă şi care înregistrează angajamente şi alte evenimente ce nu afectează direct patrimoniul instituţiei. Această clasă are şi o grupă de conturi care asigură respectarea principiului intangibilităţii. Clasele la rândul lor conţin grupe de conturi care sunt simbolizate cu câte două cifre şi care nu au funcţie contabilă, grupele cuprind conturi sintetice de gradul I, simbolizare cu trei cifre şi respectiv conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre; unele conturi sintetice de gradul I au dezvoltare direct pe conturilor analitice constituite în funcţie de criterii specifice elementului pe care îl evidenţiază. Aşa este spre exemplu, cazul conturilor care au simboluri ce conţin puncte: •

contul 117 „Rezultatul reportat”: 117.01 „Rezultatul raportat - instituţii publice finanţate integral de la buget (de stat, local, asigurări, sănătate, şomaj)”; 117.02 „Rezultatul reportat - bugetul local”; 117.03 „Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor sociale de stat”; . . . 117.20 „Rezultatul reportat - alte influenţe”. Planul de conturi pentru instituţii publice respectă logica de construcţie aplicată planului contabil general precum şi clasele acestuia. Datorită specificului sectorului public însă, apar o serie de particularităţi, între care putem aminti:  existenţa structurilor contabile pentru venituri, care presupun contraprestaţii şi sunt generate de activităţi cu caracter economic, separat de cele pentru finanţări, care sunt proprii domeniului public de activitate şi care apar în strânsă legătură cu îndeplinirea funcţiilor, sarcinilor şi obiectivelor statului prin instituţiile publice;  individualizarea rezultatului exerciţiului şi a celui reportat pe sursele sau activităţile din care decurg;  fonduri corespunzătoare activelor fixe, necesare identificării surselor de provenienţă şi apartenenţă la patrimoniul public sau privat;  separarea, în cadrul clasei de disponibilităţi, a surselor pe seama cărora se constituie;  existenţa unor conturi de stocuri specifice doar instituţiilor publice;
19

 crearea de conturi de decontări pentru evidenţierea relaţiilor cu Comunitatea Europeană. La conturile de cheltuieli este obligatorie dezvoltarea în analitic pe structura clasificaţiei bugetare funcţionale şi economice. Planul de conturi pentru instituţiile publice este prezentat în anexa 1.

1.8. Clasificaţia bugetară-instrument de structurare şi urmărire a veniturilor şi cheltuielilor la instituţiile publice
Clasificaţia bugetară este principalul instrument de sistematizare, urmărire şi control al realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor, ea fiind consecinţa funcţionării principiului specializării bugetare. Clasificaţia bugetară regrupează veniturile după natură şi provenienţă, iar cheltuielile după natură şi destinaţie, ceea ce face posibil următoarele aspecte4:  cunoaşterea cu exactitate a veniturilor şi cheltuielilor statului;  compararea în timp a evoluţiei bugetului va permite analiza în dinamică a veniturilor şi cheltuielilor statului;  exercitarea controlului asupra întregului proces de execuţie bugetară şi asigurarea disciplinei financiare;  organizarea contabilităţii publice înlesneşte înregistrarea şi prelucrarea datelor. Clasificaţia bugetară este obligatorie atât în procesul întocmirii bugetului cât şi în cel al executării sale. Legea finanţelor publice nr. 500/2002 la articolul 29 pct.(1), prevede că „Veniturile şi cheltuielile se regrupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare”. Aceasta este elaborată de către Ministerul Finanţelor Publice, având în vedere următoarele criterii de grupare:  criteriul administrativ sau guvernamental, în conformitate cu care veniturile şi cheltuielile statului sunt grupate după instituţiile care le încasează sau le efectuează;  criteriul economic, conform căruia sunt prezentate distinct categoriile de cheltuieli şi venituri atât ca operaţiuni curente cât şi ca operaţiuni de capital;  criteriul funcţional, în conformitate cu care cheltuielile sunt grupate după interesele urmărite de stat, funcţie de sarcinile şi obiectivele sale. Clasificaţia bugetară care se aplică de la data de 01.01.2006 este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor publice nr. 1954/2005. Trecerea la aplicarea unei noi clasificaţii a fost impusă de necesitatea corelării acesteia cu Sistemul Conturilor Naţionale şi cu Manualul de Statistica Finanţelor Publice, ediţie 2001. Emiterea acestui ordin a avut drept scop respectarea standardelor organismelor internaţionale privind compilarea şi prezentarea statisticilor privind finanţele publice, în vederea îmbunătăţirii structurii şi a transparenţei operaţiunilor derulate pe seama fondurilor publice, precum şi a angajamentului ţării noastre privind implementarea acquis-lui comunitar în domeniul finanţelor publice. În cadrul Ordinului M.F.P nr. 1945/2005 sunt grupaţi în anexe următorii indicatori: A. Anexa I - Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice, cuprinde: Anexa nr.1. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul de stat; Anexa nr.2. Clasificaţia indicatorilor privind bugetele locale; Anexa nr.3. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul asigurărilor sociale de stat;
4

Nişulescu I., Dascălu C., Ştefănescu A.-„Noua contabilitate publică”, Editura Infomega, Bucureşti, 2005,p. 21. 20

Anexa nr.4. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru şomaj; Anexa nr.5. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul Fondului Naţional Unic de asigurări sociale de sănătate; Anexa nr.6. Clasificaţia cheltuielilor din credite externe; Anexa nr.7. Clasificaţia cheltuielilor din credite interne; Anexa nr.8. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul fondurilor externe nerambursabile; Anexa nr.9. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul trezoreriei statului; Anexa nr.10. Clasificaţia indicatorilor privind bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii; Anexa nr.11. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor evidenţiate în afara bugetelor locale; B. Anexa II şi III - Clasificaţia în profil departamental. Clasificaţia economică este prevăzută în Anexa I în formă extinsă urmând ca instituţiile publice să utilizeze numai subdiviziunile specifice domeniului lor de activitate şi pentru care există bază legală de efectuare. Instituţiile publice pot detalia subdiviziunile prevăzute în clasificaţia economică şi funcţională, pentru necesităţi de analiză, raportare sau prelucrare a datelor. Structura clasificaţiei bugetare cuprinde: • la venituri: capitole, subcapitole şi paragrafe; • la cheltuieli: capitole, părţi, titluri, articole şi aliniate. Clasificaţia bugetară grupează veniturile în:  venituri curente, care se încasează cu regularitate constituind o sursă permanentă de mijloace băneşti. În funcţie de modul de percepere, pot fi: a) venituri fiscale, care constituie cea mai mare parte a veniturilor bugetare şi îmbracă forma unor impozite directe pe profit, salarii, taxe de propritate, precum şi indirecte: T.V.A, accize, etc.; b) venituri nefiscale, sub forma prelevărilor încasate în etapa repartiţiei primare a P.I.B, ele fiind legate de calitatea statutului de proprietar şi organizator al activităţii întregii sfere bugetare. În această categorie intră: veniturile din proprietate, venituri din vânzări de bunuri şi servicii, venituri din taxe administrative, eliberare permise, diverse venituri;  veniturile din capital, sunt surse la care statul apelează atunci când veniturile curente sunt insuficiente. În această categorie intră veniturile din valorificarea unor bunuri;  operaţiunile financiare, în categoria cărora intră încasările din rambursarea împrumuturilor acordate. În clasificaţia bugetară, cheltuielile sunt grupate după criteriul funcţional şi economic. Criteriul funcţional are în vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate în care statul are implicaţii majore. În cadrul clasificaţiei funcţionale cheltuielile sunt structurate pe părţi iar în cadrul acestora pe capitole, subcapitole şi paragrafe. Astfel structura pe părţi este următoarea: Partea I Partea a II-a Partea a III-a Partea a IV-a – – – – Servicii publice generale; Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă naţională; Cheltuieli social-culturale; Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu, ape;
21

articole şi aliniate. 5 Gherghel S. • chetuieli de capital. 22 . grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora. Dobânzi. Petroşani. Conţinutul fiecărui titlu este împărţit pe articole iar unele articole sunt detaliate pe aliniate. potrivit căreia „Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în Buget pe surse de provenienţă şi respectiv. Clasificaţia economică a cheltuielilor este prezentată în anexa 2. Titlurile în cadrul acestei clasificaţii sunt: Titlul I Titlul II Titlul III Titlul IV Titlul V Titlul VI Titlul VII Titlul VIII Titlul IX Titlul X Titlul XI Titlul XII Titlul XIII Titlul XIV – – – – – – – – – – – – – – Cheltuieli de personal. Împrumuturi. Măcriş M.31. Clasificaţia economică realizează o grupare a cheltuielilor pe titluri.Partea a V-a – Acţiuni economice. pe categorii de cheltuieli. Fonduri de rezervă. Active nefinanciare. listă care constituie anexă la legea bugetului de stat. Bunuri şi servicii. 2002.. Alte cheltuieli. Rambursări de credite. În vederea întocmirii proiectului de buget a fiecărei instituţii publice este necesară cunoaşterea conţinutului clasificaţiei economice a cheltuielilor. Asistenţă socială. 500/2002. Potrivit acestei clasificaţii cheltuielile se împart în: • cheltuieli curente. Subvenţii. respectiv modul de încadrare a cheltuielilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare5. Alte transferuri. excedent/deficit. Clasificaţia bugetară nu constituie temei legal pentru încasarea de venituri şi efectuarea de cheltuieli. Pornind de la această menţiune sunt relevante prevederile Legii finanţelor publice nr. . taxele precum şi celelalte venituri ale statului care urmează a fi percepute. art. Active financiare. • operaţiuni financiare. p. Transferuri între unităţi ale administraţiei publice.În acest sens prin legea bugetară anuală se publică în fiecare an liste cu impozitele. potrivit clasificaţiei bugetare”. 12. Editura Focus. Rezerve.„Contabilitatea instituţiilor publice”.

Aspecte privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice Activitatea sectorului public se desfăşoară cu aport substanţial de bani publici gestionaţi prin sistemul unitar de bugete. finanţarea bugetară parcurge două etape:  deschiderea finanţării. 1792/2002. aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. Ordonatorii principali de credite pot dispune lunar retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii precum şi ale instituţiilor subordonate. lichidarea. Sfera de aplicabilitate a acestui concept reuneşte acţiunile de angajare de credite bugetare şi respectiv de folosire efectivă a acestora. în interesul statului. proiecte şi altele asemenea care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi dau naştere la credite de angajament şi credite bugetare. Creditul bugetar este suma aprobată prin buget. precm şi a altor facilităţi şi instrumente post aderare. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul exerciţiului bugetar pentru angajamentele ∗ contractate în cursul anului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale . conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. F.1. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. pentru îndeplinirea sarcinilor acestuia. Retragerile trebuie justificate. titluri şi celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare.CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA FINANŢĂRII BUGETARE A INSTITUŢIILOR PUBLICE 2. respectiv se pot angaja. repartizarea şi/sau alimentarea conturilor de disponibil deschise la trezorerie pe surse de finanţare. numai după deschiderea.2009 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind angajarea. Fondurile eferente acestor acţiuni multianuale se vor evidenţia sub forma creditelor de angajament şi a creditelor bugetare în anexele la bugetele ordonatorilor principali de credite. În conformitate cu acţiunile finanţate prin buget sunt considerate acţiuni multianuale: programele sau proiectele finanţate în cadrul acordurilor de împrumut care se preiau de Ministerul Finanţelor Publice. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 6 Ordinul M. în timpul exerciţiului bugetar în limitele aprobate6. politicilor agricole comune şi de pescuit. 64/2007 privind datoria publică. vizate de către Ministerul Finanţelor Publice şi retrase anterior datei de 25 a fiecărei luni. Finanţarea bugetară reprezintă procesul prin care resursele publice sunt solicitate de către ordonatori.03.  Reprezintă programe. programele finanţate din fonduri externe nerambursabile de preaaderare precum şi programele şi proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente politicii de coeziune a Uniunii Europene. Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate. responsabililor cu execuţia bugetară. subcapitole. P. precum şi organizarea. Astfel. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite. 547/20. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. angajate în baza cererilor acestora şi acordate efectiv spre utilizare.  finanţarea propriu-zisă. 23 . Nr. 109/2008 cu modificările ulterioare. evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale. programele de investiţii publice care se prezintă în anexa ordonatorilor principali de credite. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor aprobate pe capitole.

În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare. El trebuie să prevadă orice angajament de plată făcut în limita creditelor bugetare rezervate pentru efectuarea plăţii în cauză.  plată. act de control. Valoarea angajamentelor de plată nu poate depăşi valoarea angajamentelor bugetare care pot fi:  angajamente bugetare individuale ce sunt specifice unor tranzacţii noi. contract de muncă. Orice cheltuială angajată şi neplătită până la încheierea exerciţiului financiar se va plăti în contul bugetului pe anul următor din credite bugetare aprobate în acest scop. b) angajament legal reprezentat de orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice. Ordonanţarea de plată cuprinde 24 . Ele sunt vizate pentru „Bun de plată”. se poate preciza că primele trei faze sunt de competenţa ordonatorilor de credite. Propunerea de angajare face obiectul unui act în care se determină pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare care este valoarea creditelor bugetare în contul căreia se mai pot angaja cheltuieli.  angajament bugetar global ce se efectuează pentru cheltuieli curente de natură administrativă şi care se desfăşoară în mod repetat. Angajamentele bugetare se realizează prin emiterea unui document scris prin care se certifică existenţa unor credite bugetare disponibile şi se pun sub rezervă creditele aferente unei cheltuieli.  lichidare. bunurile şi serviciile au fost efectuate. se determină şi se verifică realizarea sumei datorate şi se apreciează exigibilitatea angajamentului legal pe baza documentelor justificative care atestă tranzacţia sau evenimentul. etc. Documentele justificative angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. comandă. Documentele de lichidare a unei cheltuieli sunt documente care atestă că lucrările. Ordonanţarea este faza execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată. acord de împrumut. Angajarea cheltuielilor din fonduri publice îmbracă următoarele forme: a) angajament bugetar reprezentat de orice act prin care o autoritate competentă afectează bani publici unor anumite destinaţii. Se prezintă sub formă scrisă. care urmează a fi efectuate şi care au la bază un proiect. Creditele bugetare neangajate. Lichidarea cheltuielii reprezintă acea fază a procesului execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor.  ordonanţare. în limita creditelor bugetare aprobate. este semnat de ordonatorul de credite şi poate lua forma unui contract de achiziţie publică. în timp ce plata este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile. vizat şi aprobat precum şi a celor care le înregistreză în contabilitate. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare doar în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate. potrivit destinaţiei prevăzute în buget. Aceasta îmbracă forma unui document intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar-contabil să nefectueze plata. precum şi creditele bugetare angajate şi neutilizate până la sfârşitul anului sunt anulate de drept.  Urmare a faptului că în execuţia bugetară funcţionează principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonatori de credite de cele ale persoanelor cu calitate de contabil.

ordonanţării şi plăţii sunt:  descrierea procedurilor privind angajarea.  semnăturile de pe documente sunt ale persoanelor abilitate. deschiderea finanţării şi finanţarea propriu-zisă. lichidarea. lichidării. 500/2002 cu privire la procedurile privind angajarea. natura cheltuielilor.obiectivele principale ale angajării.  există documente care să justifice plata. modalitatea de plată. lichidării. nu există confirmarea serviciului efectuat iar documentul nu are viza „bun de plată” . în vederea realizării acesstor obiective. ordonanţării şi păţii este următorul:  aplicarea unitară a prevederilor Legii privind finanţele publice nr. Schematic cele patru faze ale procesului de execuţie bugetară sunt redate în figura 2. 71 din Legea nr. subdiviziunea din clasificaţia bugetară la care se înregistrează plata. În concluzie. beneficiarul nu este cel faţă de care instituţia are datorii. suma de plată. Plata nu poate fi efectuată dacă: nu există credite bugetare deschise. ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare. datele de identificare ale beneficiarului plăţii.  suma datorată este corectă.        următoarele informaţii: exerciţiul financiar în care se înregistrează plata. De asemenea.  întărirea disciplinei financiare în instituţiile publice.  creşterea responsabilităţii ordonatorilor de credite bugetare în utilizarea cu eficienţă a fondurilor publice.1. scopul angajării.  stabilirea modului de raportare a angajamentelor bugetare şi legale.  descrierea conturilor contabile pentru evidenţierea angajamentelor bugetare şi legale.  beneficiarul sumei este îndreptăţit să o primească.  documentele sunt întocmite conform normelor legale. 500/2002.  preîntâmpinarea aplicării de către organele abilitate de lege a prevederilor art. Plata reprezintă faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia stinge obligaţia faţă de terţii-creditori. repartizate sau disponibilităţi în conturile instituţiei. ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare.  subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata corespunde naturii cheltuielii. Ea se efectuează de către profesioniştii contabili. nu există viza controlului financiar preventiv pe ordonanţare. există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilităţi în conturi. în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate prin unităţile trezoreriei la care instituţiile au conturi deschise. Contabilitatea publică are drept sarcină urmărirea distinctă a celor două etape ale finanţării bugetare. Plăţile se efectuează doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: cheltuielile au parcurs primele trei faze ale execuţiei. lichidarea. 25 .

26 .

bugetul asigurărilor sociale reprezentând contribuţii sociale şi fiscale. finanţarea propriu-zisă generează evenimente şi tranzacţii care afectează patrimoniul instituţiei publice ceea ce presupune adoptarea unei politici contabile conduse prin conturi de bilanţ. Din punct de vedere contabil aceasta se concretizează în utilizarea conturilor în afara bilanţului din clasa 8 „Conturi speciale”.1. cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului bugetar sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor. potrivit cererii de deschidere. În concluzie. Acestea sunt conturi care funcţionează în partidă simplă şi care evidenţiază pe ordonatori. Finanţarea propriu-zisă presupune consumarea creditelor bugetare deschise sau repartizate concretizată în plăţi nete de casă şi cheltuieli efective. Plăţile nete de casă conţin operaţiuni legate de: achitarea furnizorilor. Acest 27 . Cheltuielile efective reprezintă echivalentul bănesc al consumurilor de resurse. 2.2. achitarea salariilor cuvenite personalului. respectiv a dispoziţiilor bugetare. consumurile de bunuri nestocabile. Conturi utilizate În vederea deschiderii finanţării bugetare se utilizează conturile în afara bilanţului din grupa 80. care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din distribuirea către acţionari. creditele bugetare deschise pe seama surselor bugetului de stat. De asemenea. plăţile efectuate către bugetul de stat. 2. Contul 8060 „Credite bugetare aprobate”.Etapa deschiderii finanţării reprezintă doar un angajament din partea statului. care la momentul asumării nu afectează patrimonial instituţia publică.  8061 „Credite deschise de repartizat”. În conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. reflectând gradul de utilizare a fondurilor publice puse la dispoziţia instituţiei prin bugetul general. Ordonatorii de credite folosesc următoarele conturi:  8060 „Credite bugetare aprobate”. mai sunt recunoscute în contabilitate drept cheltuieli efective consumul de stocuri. este utilizat de către toţi ordonatorii de credite. Contabilitatea finanţării instituţiilor publice din sursele bugetului de stat Instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate din sursele bugetului de stat sunt instituţii de subordonare centrală ce au relaţii de subordonare între ele şi care se regăsesc în contabilitate mai ales în etapa deschiderii de finanţare în care au loc repartizări de credite bugetare conform rolului ordonatorilor de credite prezentat în Legea finanţelor publice.  8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”. Plăţile nete de casă constituie un concept specific contabilităţii publice şi desemnează fluxuri monetare efectuate pe seama fondurilor publice generate în urma unor evenimente sau tranzacţii care au efect asupra elementelor de activ şi pasiv ale instituţiei. indiferent de modul de finanţare a cheltuielilor şi de gradul de subordonare. consumul de forţă de muncă exprimat prin drepturile salariale totale cuvenite personalului angajat.2. cu acelaşi nume.

Contul înregistrează: • în debit. Soldurile conturilor prezentate nu sunt preluate în perioada următoare deoarece ele evidenţiază situaţia creditelor bugetare ale anului curent. pentru cheltuieli proprii ale acestora. În debitul acestui cont se înregistrează: • la ordonatorul principal. Contabilitatea analitică a acestor credite se ţine pe titluri. este utilizat de ordonatorii principali şi secundari de credite. • la ordonatorii secundari. În creditul contului se înregistrează: • la ordonatorii principali. Contul 8062 „Credite bugetare deschise pentru cheltuieli proprii” este folosit de către toţi ordonatorii de credite în vederea reflectării creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor Publice pentru cheltuieli proprii. Contul 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” este utilizat de către toţi ordonatorii de subordonare centrală pentru a ţine evidenţa plăţilor nete de casă efectuate din creditele bugetare deschise sau repartizate în vederea realizării sarcinilor prevăzute în buget. majorându-se astfel creditele bugetare aprobate iniţial. cu defalcare pe trimestre. Are funcţie contabilă de pasiv.  conturile clasei 6 „Cheltuieli” pentru înregistrarea cheltuielilor efectuate pe seama surselor bugetului de stat. creditele repartizate ordonatorilor terţiari de credite.01 „Rezultatul patrimonial-instituţii publice finanţate integral din buget” pentru determinarea excedentului sau deficitului înregistrat în execuţia bugetului de stat. creditele bugetare retrase în cursul anului. precum şi creditele retrase. la sfârşit de trimestru sau finele anului.F. diminuările sau anulările de credite efectuate în cursul exerciţiului bugetar. contabilitatea instituţiilor publice utilizează următoarele conturi:  770. creditele bugetare repartizate ordonatorilor din subordine.P.cont ţine evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Pentru evidenţierea finanţării propriu-zise. Contul 8061 „Credite deschise de repartizat”. • în credit. Soldul este debitor şi reflectă valoarea creditelor bugetare de repartizat şi nerepartizate. Acesta înregistrează: 28 . • în credit. iar în cursul exerciţiului bugetar suplimentările efectuate. Acest cont înregistrează: • în debit. creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine şi creditele retrase de la aceştia pe parcursul exerciţiului bugetar. la începutul exerciţiului bugetar creditele bugetare aprobate. creditele bugetare deschise de M. Contabilitatea analitică a acestor credite de repartizat se ţine pe capitole şi subcapitole ale clasificaţiei bugetare. articole şi aliniate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare.  121. precum şi creditele retrase de către ordonatorul principal. Soldul debitor reflectă valoarea creditelor bugetare pentru cheltuieli proprii de care beneficiază într-o anumită perioadă instituţia. • la ordonatorii de credite secundari. care au dreptul de a repartiza credite bugetare. creditele primite de la ordonatorii principali spre a fi repartizate ordonatorilor terţiari din subordine. reflectă totalitatea creditelor bugetare aprobate până la data respctivă. Soldul contului.1 „Finanţarea de la bugetul de stat” pentru reflectarea plăţilor nete efectuate din sursele bugetului de stat.

01 „Rezultatul patrimonial-instituţii publice finanţate integral din buget”. bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. bugetul fondurilor externe nerambursabile. ori s-au creat obligaţii care nu au fost onorate. situaţie în care fondurile publice sunt imobilizate în bunuri achiziţionate şi neutilizate.  subcapitolul. Soldul creditor. în debit. • • 29 . bugetele locale.  grupa 65 „Alte cheltuieli operaţionale”. cu totalitatea plăţilor nete efectuate prin creditul contului 121. sumele din imputaţii. bugetul asigurărilor-sociale de stat. La sfârşitul exerciţiului bugetar contul se debitează pentru închidere. respectiv a conturilor de venituri şi finanţări prin intermediul contului 121.  capitolul. în cursul exerciţiului financiar. ceea ce înseamnă că s-au consumat resurse existente din exerciţiile trecute. Aceste conturi au funcţie contabilă de activ. În acest sens. Contabilitatea analitică a cheltuielilor se realizează pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. taxe şi vărsăminte asimilate”.  articol. cu precădere a celor din:  grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”. Contabilitatea cheltuielilor efective finanţate din bugetul de stat se realizează cu ajutorul conturilor clasei 6. sumele recuperate din finanţarea anului curent. veniturile constatate ale instituţiei după natura şi sursa lor. cheltuielile angajate ale instituţiei după natura sau destinaţia lor. bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii.în credit. înaintea operaţiunii de închidere reflectă totalul plăţilor efectuate în cursul anului din sursele bugetului de stat. Acest cont este bifuncţional.01 „Rezultatul patrimonial-instituţii publice finanţate integral de la buget”. structura simbolului contului de cheltuieli va fi:  simbolul contului sintetic din planul de conturi. Rezultatul patrimonial se stabileşte anual prin compararea cheltuielilor cu plăţile nete de casă.  grupa 66 „Cheltuieli financiare”. Deficitul patrimonial apare în situaţia în care plăţile nete de casă sunt mai mici decât cheltuielile efective. Rezultatul patrimonial include drepturi constatate şi obligaţii neachitate în cursul exerciţiului bugetar şi poate fi excedent sau deficit patrimonial.  grupa 61 „Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi”.  grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite.  titlu.  grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”. pentru închidere. reconstituiri de plăţi efectuate eronat.  grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”.01 „Rezultatul patrimonial-instituţii publice finanţate integral din buget”. Excedentul patrimonial apare atunci când plăţile nete sunt mai mari decât cheltuielile efective. bugetul asigurărilor pentru şomaj. • credit. prin debitul contului 121. se debitează cu totalitatea cheltuielilor efectuate şi se creditează la sfârşitul perioadei. cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. înregistrând în: • debit.  sursa de finanţare a cheltuielii: bugetul de stat. plăţile efectuate din aceste surse.  aliniat. Din punct de vedere contabil acest aspect este posibil cu ocazia închiderii conturilor de cheltuieli.

• închiderea conturilor şi stabilirea rezultatului patrimonial. din care 800. Înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea ordonatorului secundar „Y”. Debit 800. Contabilitatea finanţării instituţiilor de subordonare centrală Principalele operaţiuni legate de finanţarea instituţiilor publice au în vedere următoarele evenimente: • deschiderea creditelor bugetare. 2. La sfârşitul perioadei ordonatorului terţiar i se retrag credite bugetare neutilizate în valoare de 50. 30 .000 8061 „Credite deschise de repartizat” B.zisă.2. A. repartizarea creditelor pe baza dispoziţiilor bugetare. Înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea ordonatorului principal „X”: a) aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare. unui ordonator secundar „Y”. astfel: • credite pentru cheltuieli proprii: 300.000 lei.000 lei credite pentru cheltuieli proprii.Soldul debitor reflectă deficit patrimonial iar soldul creditor reprezintă excedent înregistrat în execuţia bugetară.000 lei.000 lei.000. precum şi operaţiuni de suplimentări.000 lei.000 8060 „Credite bugetare aprobate” b) recunoaşterea creditelor de repartizat şi pentru cheltuieli proprii. Ordonatorul secundar repartizează creditele bugetare ordonatorului terţiar „Z”.2. • finanţarea propriu .000 lei de repartizat ordonatorilor din subordine şi 200.000 200. în baza cererii de deschidere. • de repartizat ordonatorului terţiar „Z”: 500. diminuări sau retrageri de credite bugetare.  Deschiderea creditelor bugetare are în vedere evidenţierea creditelor bugetare aprobate. Aplicaţie: Ordonatorul principal „X” întocmeşte o cerere de deschidere de finanţare pentru credite bugetare în valoare de 1. anulări. Ordonatorul principal a repartizat integral creditele bugetare de repartizat.000. Debit 1. Credit 8061 „Credite deschise de repartizat” 800.000 Debit 8062„Credite deschise pentru cheltuieli proprii” c) repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar „Y”.

Credit 8061„Credite deschise de repartizat” 500.000 8061 „Credite deschise de repartizat” b) la ordonatorul principal „X” au loc aceleaşi înregistrări ca şi la ordonatorul secundar. după care se rectifică valoarea creditelor aprobate cu contravaloarea creditelor retrase: Credit 8060„Credite bugetare aprobate” 50. a) primirea creditelor bugetare aprobate. care constă în utilizarea creditelor bugetare deschise sau repartizate.000 Credit 50.000 • Finanţarea propriu . Debit 8060 „Credite bugetare aprobate” 500. reîntregirea unei părţi a creditului de repartizat iar apoi returnarea către ordonatorul principal: Debit 8061„Credite deschise de repartizat” 50.a) credite bugetare aprobate. Înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea ordonatorului terţiar „Z”. Aplicaţie: În baza unei finanţări de 500.000 300. un ordonator terţiar efectuează următoarele operaţiuni: 31 . Debit 8060 „Credite bugetare aprobate” 800. Credit 8060 „Credite bugetare aprobate” 50.000 c) repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar „Z”.000 b) primirea creditelor de repartizat şi pentru nevoi proprii de la ordonatorul principal „X”.000 C.zisă în contabilitate este numită execuţie bugetară. drumul parcurs este cel invers acordării: a) la ordonatorul secundar „Y”.000 Creditul bugetar neutilizat ajunge la ordonatorul principal „X” de unde este returnat bugetului de stat.000 lei din sursele bugetului de stat.000 b) retragerea finanţării neutilizate la sfârşitul perioadei. Debit Debit 8061 „Credite deschise de repartizat” 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 500.

000 e) Se înregistrează un consum de materiale consumabile în valoare de 30. 6.02 „Finanţarea de la bugetul de stat” 100.01.250 pentru asigurări sociale” 4314 „Contribuţiile asiguraţilor 2.000 lei.750 lei..000 personalului” b) În baza centralizatorului ştatelor de salarii se efectuează următoarele reţineri din salarii: • impozit pe salarii. 401 „Furnizori” = 7701/20.01. 6028/20.250 lei.01.000 „Cheltuieli cu alte materiale consumabile” f) Se înregistrează şi se achită contravaloarea unei facturi de apă. • contribuţii individuale la asigurările sociale. în valoare de 80.salarii datorate” = 14.680 lei. • asigurări sociale de sănătate.01.30 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal .salarii datorate” 50.. 302 „Materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 100.a) Înregistrarea drepturilor salariale totale în valoare de 50. 5.000 lei. 421 „Personal .02 = 302 „Materiale consumabile” 30.000 lei cuvenite angajaţilor săi.000 % 444 „Impozit pe venitul din d) Se achită furnizorul de materiale consumabile din finanţarea acordată de la bugetul statului. în sumă de 100. • asigurări pentru şomaj. 32 .930 6. 250 lei. 641/10. 2.750 pentru asigurări sociale de sănătate” 4372 „Contribuţia asiguraţilor 250 pentru asigurări de şomaj” c) Se înregistrează achiziţionarea de la furnizor a următoarelor materiale pentru curăţenie în sumă de 100.680 salarii şi alte drepturi” 4312 „Contribuţiile asiguraţilor 5.000 lei.000 lei.

04 „Finanţarea de la bugetul de stat” 80. • contribuţiile la asigurările de şomaj: 250 lei + 250 lei = 500 lei.350 lei.04 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” = 4315 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 102 6455/10.610/20. • impozit pe salarii: 6.03 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” = 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 10.680 lei.03. 10.750 lei + 2.250 lei + 102 lei + 425 lei = 16.02 = „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 4371 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 250 6454/10.03.03. 250 lei.01 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 6453/10. • asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale.000 „Cheltuieli privind energia şi apa” 234 „Furnizori” = 234 „Furnizori” = 7701/20.03.01. 6451/10.000 g) Se înregistrează contribuţiile instituţiei privind: • asigurările sociale. 33 .400 = 4313 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” 2. • concediile şi indemnizaţiile. 425 lei. 2.01. • asigurările de şomaj.06 = „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii” 4317 „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii” 425 h) Se înregistrează virarea la bugetul în drept a contribuţiilor individuale şi ale instituţiei precum şi impozitul pe salarii astfel: • contribuţia la asigurările sociale: 10.03. 102 lei.400ei + 5.04 80. • contribuţia la asigurările de sănătate: 2.177 lei.600 lei.400 lei. • asigurările sociale de sănătate.600 lei = 5.600 6452/10.

600 4314 „Contribuţiile asiguraţilor = 7701/10.01 5.% 15.070 = 581„Viramente interne” 34 . iar din punct de vedere contabil acesta este reprezentat de soldul creditor al contului 421 „Personal .350 2.680 salarii şi alte drepturi” i) 425 7701/10.650 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 4312 „Contribuţiile asiguraţilor 5.01.04 „Finanţarea de la bugetul de stat” 7701/10.400 = 7701/10.01.750 pentru asigurări sociale de de sănătate” 4315 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” = 7701/10. Salariul net este stabilit ca diferenţă între drepturile salariale totale şi reţinerile din salarii.03.03 „Finanţarea de la bugetul de stat” 5.070 lei. 581 „Viramente interne” = 7701/10.01 „Finanţarea de la bugetul de stat” Se va înregistra achitarea salariilor nete în sumă de 35.03.250 pentru asigurări sociale” % 4313 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” 2.070 „Finanţare de la bugetul de stat” 5311 „Casa în lei” 5.02 250 250 „Finanţarea de la bugetul de stat” = 7701/10.03. Plata salariilor nete se achită astfel: • se înregistrează ridicarea de numerar de la trezorerie şi se depune în casieria instituţiei în vederea achitării salariilor în sumă de 5.06 „Finanţarea de la bugetul de stat” = 102 4317 „Contribuţiile angajatorilor = pentru concedii şi indemnizaţii” % 500 4371 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 4372 „Contribuţiile asiguraţilor pentru fondul de şomaj” 444 „Impozitul pe venitul din 6.03.03.salarii datorate”.070 lei.01 „Finanţarea de la bugetul de stat” 10.

03.30 „Cheltuieli cu salariile personalului” 6028/120.• se înregistrează achitarea salariilor ridicate. din care suma de 700 lei.01 „Rezultatul patrimonial instituţii publice finanţate 50.000 „Cheltuieli privind energia şi apa” 6451/10.000 integral din buget” 30.01.777 641/10.02 250 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 35 .04 80.instituţii publice finanţate integral de la buget” a) 121.01 „Rezultatul patrimonial .370 426 „Drepturi de personal neridicate” 700 421 „Personal .01 30.03. salariile nete rămase neachitate în valoare de 30.01.000 „Finanţarea de la bugetul de stat” Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări în vederea stabilirii rezultatului patrimonial se va realiza în baza aceluiaşi exemplu..02 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile” 610/20.000 lei.400 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 6452/10..  Închiderea conturilor de cheltuieli prin intermediul contului 121. = 5311 „Casa în lei” 581 „Viramente interne” 700 700 581 „Viramente interne” 7701/10.01. depunerea acestora în cont la trezorerie. nu se ridică în termen legal. după termenul legal de păstrare a banilor în casierie.070 5311 „Casa în lei” 4.01 = „Finanţarea de la bugetul de stat” • se înregistrează virarea în contul de carduri. 421„Personal .salarii datorate” = • se înregistrează.01 10.01.000 = % 173.salarii datorate” = 7701/10.01.01. % 5.

680 5070 30. astfel: 121.000 RC 243.01 se poate stabili rezultatul execuţiei.04 102 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 6455/10.03.instituţii publice finanţate integral din buget” D C 36 .650 5.350 102 425 500 6.000 80.077 Soldul final creditor constituie plăţile nete de casă totale.01 „Rezultatul patrimonial .243. Acestea se virează asupra rezultatului patrimonial şi astfel contul 7701 se închide.600 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” 6454/10.01 „Rezultatul patrimonial. comparând plăţile nete cu cheltuielile efective.000 15. 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” = 121.077 instituţii publice finanţate integral din buget” După această închidere în contul 121.06 425 „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii” • • D 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” 700 100.03 2. Situaţia contului înainte de închidere fiind următoarea: RD 700 SFC 243.03.777 C se înregistrează închiderea contului de finanţare de la bugetul statului.03. efectuate din finanţarea de la bugetul de stat.6453/10.

concursuri artistice. Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor de interes local. rămân la dispoziţia acestora.173. proiecte.000 lei şi o datorie neachitată angajaţilor care nu şi-au ridicat salariile. mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. pot hotărî ca soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor subordonate.300 Soldul final creditor reprezintă excedent patrimonial care se constituie din creşterea valorii stocului de materii prime. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului local. publicaţii. 2. 7 Ordonanţa de urgenţă nr. finanţate integral din venituri proprii. Specificul finanţării prin bugetele locale Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice de interes local se realizează astfel7:  integral din bugetul local. iar fondurile vor fi utilizate în conformitate cu destinaţiile stabilite de transmiţător. cu respectarea dispoziţiilor legale. prestări de servicii şi altele.777 RD 173. în funcţie de subordonare.077 243. chirii. provin din taxe.300 lei. sub formă de donaţii şi sponsorizări. să se preia la bugetul local. Consiliile locale. 45/2003 privind finanţele publice locale. finanţate integral de la buget. Fondurile acordate de persoanele juridice şi fizice în vederea participării împreună cu autorităţile administraţiei publice locale la finanţarea unor acţiuni de interes public. în sumă de 700 lei.3. De asemenea. de la 0 la 70.3.  integral din venituri proprii. finanţate integral din venituri proprii. 37 . mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţii lor. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor de interes local. ele se scad rezultând acest excedent de 69. Contabilitatea finaţării din surse bugetare locale 2. care constituie o imobilizare în stocuri a bunului public. precum şi mijloacele băneşti primite în situaţia instituţiilor şi serviciilor publice. în funcţie de subordonare. după deducerea sumelor încasate anticipat şi a obligaţiilor de plată. Aceste două componente ale rezultatului au naturi contrare.1. prestaţii editoriale. varsă veniturile realizate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale care le finanţează. după caz. manifestări culturale şi sportive. Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se întocmesc o dată cu bugetul instituţiei sau serviciului public de interes local de care aparţin şi se aprobă o dată cu bugetul acestora. sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanţează acesta. Instituţiile publice finanţate integral din bugetul local.777 RC SFC 243.077 69. studii. urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.  din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local.

solicitarea creditelor şi execuţia bugetelor. instituţiile publice de interes local funcţionează cu deplină autonomie. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor realizate. Datoria publică locală nu reprezintă obligaţia sau răspunderea Guvernului. Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice locale este supusă următoarelor limite:  să nu depăşească 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului fiscal în care se face împrumutul. ca şi în cazul finanţării din bugetul de stat parcurge cele două etape. conform acordurilor încheiate.3. deschiderea de finanţare afectează conturi în afara bilanţului. De asemenea. • împrumuturi de la bănci sau de la alte instituţii de credit. în vederea realizării de investiţii publice de interes local. 2. Conturi utilizate 38 . ordonatorii finanţaţi din bugetele locale nu desfăşoară lanţul de relaţii cu ordonatorii de rang superior ei fiind direct răspunzători de elaborarea bugetului. Emiterea şi lansarea de titluri de valoare se poate face direct de către autoritatea administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii sau al unor instituţii specializate. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate.2. excepţie făcând transferurile de la bugetul de stat cu destinaţie specială. din resursele aflate la dispoziţia unităţii administrativ-teritoriale. inclusiv ale împrumutului care urmează a fi angajat în anul respectiv. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale. Instrumentele datoriei publice sunt formate din : • titluri de valoare.Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii se grupează pe baza clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice. ponderea de deschidere a finanţării fiind aceeaşi ca şi în cazul finanţării din sursele bugetului de stat. În cazul nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii. Consiliile locale. Datoria publică locală reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursată. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. dobânzile şi comisioanele datorate de unităţile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local. pe termen mediu şi lung. Finanţarea din sursele bugetare locale. aceasta fiind rambursată exclusiv din veniturile prin care s-a garantat acest împrumut. În conformitate cu prevederile legii finanţelor publice locale. Din această cauză. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Aici apare totuşi şi o deosebire majoră cu implicaţii directe în contabilitatea instituţiilor de subordonare locală şi anume că între ordonatorii de credite de la nivelurile administrativ teritoriale nu există relaţii de subordonare identificate la nivel central.  autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an fiscal. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de împrumut. depăşeşte limita de 20%. aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate. Aceste împrumuturi pot fi garantate de către autoritatea administraţiei publice locale prin orice sursă de venituri.

conturile folosite pentru finanţarea propriu zisă din sursele bugetelor locale sunt:  contul 7702 „Finanţarea de la bugetele locale” folosit pentru evidenţierea plăţilor nete.3.În condiţiile autonomiei la nivel local. primesc la ultima cifră în simbol. Acest cont se creditează cu diminuările sau anulările de credite bugetare efectuate în cursul trimestrului. care se debitează la începutul trimestrului cu creditele bugetare alocate pe baza repartizării pe trimestre a creditelor. Cu privire la finanţarea propriu .000 39 .  conturi din clasa 6 „Cheltuieli” pentru înregistrarea după natură a cheltuielilor efective. 2.  contul 121. precum şi cu suplimentările din timpul trimestrului.000 lei se repartizează Consiliului local Petroşani în vederea modernizării drumului de acces către zona Parâng. conform contului 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”. Prin urmare.000 lei reprezintă credite bugetare pentru cheltuieli proprii şi 10. Acest cont este utilizat de către ordonatorii finanţaţi din bugetul local şi înregistrează creditele deschise pe trimestre cu destinaţia cheltuieli proprii.000 lei. Acest aspect poate fi prezentat prin intermediul următoarei aplicaţii: Consiliul judeţean Hunedoara-Deva beneficiază de o finanţare în baza bugetului propriu de 500. cifra 2.000 lei pentru exerciţiul financiar 2009. Pentru trimestrul I se repartizează din bugetul consiliului.02 „Rezultatul patrimonial . utilizând contul 8060 „Credite bugetare aprobate”.3. este faptul că pe linia unor proiecte sau acţiuni comune au loc transferuri de fonduri între ordonatorii de credite de la acest nivel. De reţinut. respectiv deschise. conturile de plăţi nete şi rezultat patrimonial.bugetul local” utilizat pentru stabilirea rezultatului execuţiei bugetului local. contabilitatea publică realizează o diferenţiere a creditelor în funcţie de perioada de timp pentru care sunt aprobate.Deva: • aprobarea finanţării pentru exerciţiul financiar 2009. din care: 90. care înseamnă că sursa de finanţare este bugetul local. la nivelul fiecărui ordonator de subordonare locală se evidenţiază credite aprobate. a) Înregistrările în contabilitatea Consiliului judeţean Hunedoara . Soldul debitor reflectă creditele repartizate din bugetul local până la sfârşitul perioadei. Deschiderea de finanţare se realizează pe trimestre cu ajutorul contului 8061 „Credite deschise de repartizat”. conform bugetului. Astfel. după aceleaşi reguli ca şi în cazul finanţării din bugetul de stat. Întrucât sursa de finanţare diferă. se aplică aceleaşi reguli şi proceduri ca şi în cazul finanţării din sursele bugetului de stat. Contabilitatea finanţării instituţiilor publice de interes local Inexistenţa legăturilor ierarhice va determina pe ordonatorii de interes local să înregistreze deschiderea de finanţare în condiţii de autonomie deplină. 8060 „Credite bugetare aprobate” Debit 500.zisă. Ordonatorii de la nivel local evidenţiază creditele bugetare pentru nevoi proprii. În acest cont se înregistrează creditele bugetare solicitate şi aprobate pentru tot exerciţiul bugetar. conform repartizării pe trimestre a cheltuielilor acestuia suma de 100.

ci în timp ca urmare a folosirii lor de mai multe ori.• repartizarea creditelor bugetare pentru trimestrul I din creditele aprobate exerciţiului bugetar 2009. ele neconsumându-se după prima utilizare. 8061 „Credite deschise de repartizat” 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” repartizarea creditelor pentru modernizarea drumului de acces. 8060 „Credite bugetare aprobate” CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE 3.1.000 Cu privire la finanţarea propriu-zisă înregistrările contabile sunt similare cu cele de la finanţarea din sursele bugetului de stat cu deosebire că se utilizează conturile prezentate pentru finanţarea din bugetul local.000 100. cu recunoaşterea creditelor pentru cheltuieli proprii. 8061 „Credite deschise de repartizat” 10.000 90. În conforormitate cu IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” în categoria activelor fixe intră: 40 .000 Debit Debit • Credit b) Înregistrarea operaţiunii la Consiliul local Petroşani: Debit 10. Activele fixe sunt reprezentate de bunuri şi valori destinate să deservească o perioadă îndelungată instituţiilor publice. Particularităţi referitoare la active fixe Instituţiile publice deţin active fixe a căror structură diferă în funcţie de natura activităţii derulate şi de particularităţile organizatorice.

Acestea cuprind: Cheltuieli de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. precum şi alte active fixe necorporale. construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele.2007 valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe este de 1. lucrări muzicale. benzi magnetice ori alte suporturi. construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor şi modelelor. înregistrându-se la cost de achiziţie sau de producţie. Alte active fixe necorporale.G. Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive. evenimente sportive. dacă un element de imobilizări corporale satisface primul criteriu prin existenţa unei certitudini suficiente că beneficiile economice viitoare sau potenţialul de servicii vor reveni instituţiei care va primi şi recompensele ataşate activului şi îşi va asuma riscurile asociate. produsele. un element de imobilizări corporale trebuie recunoscut ca activ atunci când: a) este posibil ca beneficiile economice viitoare sau potenţialul de servicii asociat cu activul să revină entităţii. respectiv reprezentaţii teatrale. drepturi şi active similare achiziţionate sau dobândite pe alte căi.2007 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. lucrări literare. evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie. activele fixe necorporale.  Activele fixe corporale aflate în patrimoniul unei instituţii publice sunt reprezentate de obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au o durată de utilizare mai mare de un an. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.• • • activele fixe corporale. consumul de forţă de 8 H. Nr. întrucât dobândirea activului presupune şi identificarea costului prin tranzacţia de schimb. programe de radio sau televiziune. La momentul recunoaşteri iniţiale o instituţie va evalua cu atenţie. valoare care este actualizată periodic în funcţie de indicele de inflaţie.proiectarea. după caz. acesta este mai uşor de realizat. Concesiuni. Avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie sunt reprezentate de active fixe necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. achiziţia de materiale. înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.02.  Activele fixe necorporale sunt active fixe fără substanţă fizică care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. pentru necesităţi proprii de utilizare. În ceea ce priveşte cel de al doilea criteriu. după caz. includ programele informatice create de instituţii sau achiziţionate de la terţi. De la data de 01. . 105/31.800 lei. Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS 17) „Imobilizări corporale”. activele financiare. b) au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a 8 Guvernului . b) costul sau valoarea justă a activului entităţii poate fi evaluat credibil. În această ategorie intră: . licenţe.proiectarea. 41 . brevede. procesele. precum şi avansurile acordate furnizorilor de active fixe necorporale. sistemele sau serviciile noi ori îmbunătăţite.proiectarea uneltelor şi matriţelor care implicpă tehnologie nouă. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă.01.proicatrea. . . mărci comerciale.

Ca exemplu. b) Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele şi vegetalele de producţie unică sau permanentă asupra cărora se exercită dreptul de proprietate. gazele necombustibile. incluzându-se aici doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic sau sunt susceptibile de a fi exploatate într-un viitor apropiat. În unele cazuri costul este determinat în raport cu valoarea justă.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. echipamentele de protecţie a valorilor umane. rezerve de apă). resurse biologice necultivate.construcţiile. iar amenajările de terenuri cuprind lucrări ca: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. aparatura birotică. Avansurile şi activele fixe corporale în curs de execuţie cuprind avansurile acordate furnizorilor de active fixe corporale precum şi lucrările de investiţii neterminate până la sfârşitul perioadei. În categoria resurselor minerale. . neferoase. Terenurile sunt evidenţiate pe următoarele categorii: terenuri agricole. terenuri cu construcţii. radioactive. darea în folosinţă sau punerea în funcţiune. silvice. efectuate în regie proprie sau în antrepriză. bălţi şi iazuri care nu sunt rezultatul unei investiţii. pietrele preţioase şi semipreţioase. În categoria activelor corporale fixe intră: . pădurile virgine şi resursele piscicole neexploatate. instalaţiile tehnice. clase şi subclase.muncă şi alte consumuri legate de construcţie. apele geotermale. gaze naturale. Resursele minerale situate pe teritoriul ţării. terenuri cu zăcăminte. mijloacele de transport. lucrările de acces. Alte active ale statului (zăcăminte. fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. minereurile feroase. în subsolul ţării şi platoului continental în zona economică a României din Marea Neagră. . animalele şi plantaţiile. substanţe utile nemetalifere. potrivit catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a activelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului. care sunt exploatabile economic. potrivit legislaţiei în vigoare se includ: cărbunii. terenuri fără construcţii. Construcţiile. ţinând cont de nivelul relativ al preţurilor. cât şi lacuri. evaluate la cost de achiziţie sau cost de producţie. de aluminiu şi roci alumifere. subgrupe. după recepţie. împrejmuirile şi altele asemenea. etc. echipamentul de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale sunt evidenţiate pe grupe. care fac parte din teritoriul naţional. c) Rezervele de apă sunt întinderi de apă şi alte rezerve subterane în măsura în care prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piaţă. dar a căror creştere naturală şi/sau regenerare nu este plasată sub controlul direct şi responsabilitatea unităţilor instituţionale şi nu este gestionată de acestea. animalele şi plantaţiile precum şi mobilierul.instalaţiile tehnice. Acestea sunt trecute în categoria activelor fixe la finalizare. a) Zăcămintele sunt reprezentate de rezervele descoperite de minerale. apele minerale terapeutice. Acestea cuprind rezervele de: cărbune. .mobilierul. valorile utile. 42 . materiale şi alte active fixe corporale. de metale nobile. petrol. mijloacele de transport. aparatura birotică.alte active ale statului. . atât de suprafaţă cât şi subterane. apele minerale naturale. delimitate conform principiilor dreptului internaţional şi reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.terenurile şi amenajările de terenuri. minereuri metalifere şi nemetalifere. .

• valorile de muzeu. pentru care nu au întocmit formele de înregistrare. coloniile de albine. respectiv. indiferent de valoare şi de durata lor normală de utilizare.F. catâri. procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel. depozitele depuse de instituţia publică la terţi.2004. boi şi bivoli de muncă. instrumente de capitaluri proprii ale unei entităţi sau un drept contractual. îmbrăcămintea specială. Nu sunt considerate active fixe corporale următoarele: • motoarele. obiectele de artă şi expoziţii. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. instrumentele şi dispozitivele speciale. 1487/2003 privind aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al 43 .• În funcţie de specificul instituţiilor publice sunt asimilate în categoria activelor fixe corporale următoarele: investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie. Împrumuturile pe termen lung sunt constituite din sume acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. nr. atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie sau sunt supuse încercărilor în vechea omologare la producător. în conformitate cu Legea 334/2002 privind bibliotecile). Acestea cuprind: Titlurile de participare reprezintă drepturi sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ teritoriale potrivit legii. echipamentele şi materialele sportive. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividente. • pădurile. potrivit legii. vaci de lapte şi tauri pentru reproducere. aparatele şi alte subansambluri ale activelor fixe corporale. păsările cu excepţia celor pentru reproducere. • sculele. • animalele şi păsările pentru reproducere. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile.  Activele financiare în conformitate cu legislaţia actuală sunt constituite din depozite. nu s-a calculat şi contabilizat amortizarea aferentă activelor fixe corporale şi necorporale până la data de 01. • construcţiile şi instalaţiile provizorii. Datorită specificului instituţiilor publice unde majoritatea activelor fixe au caracter neproductiv. • prototipurile. măgari. • capacităţile de producţie puse în funcţiune parţial. • cărţile din biblioteci (bunurile culturale de patrimoniu constituite în colecţii speciale sau în depozite legale. • plantaţiile de arbori şi arbuşti.01. Alte titluri imobilizate reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. potrivit legii. câini de pază şi de vânătoare. uniformele de serviciu şi de oraş pentru elevii şi militarii în termen. păsări pentru reproducere. Ordinul M.P. • animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte. • investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la majorarea valorii acestora. care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai activului fix corporal. animalele de îngrăşat. • echipamentul de producţie şi de lucru. caii de reproducere şi de muncă. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung.

nr. cele aparţinând patrimoniului public nefiind încă supuse amortizării. Instituţiile publice pot deţine în patrimoniul lor atât bunuri care fac parte din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. ele pot fi date numai în administrare.F. le sunt aplicabile un regim special. e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora. Dreptul de proprietate publică se dobândeşte: a) pe cale naturală. tratamentul contabil aplicabil activelor fixe corporale şi necorporale trebuie încadrat în funcţie de categoria din care acestea fac parte în: patrimoniul public şi patrimoniul privat al statului. Bucureşti.1. Bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi vândute către persoane fizice sau juridice. Legea administraţiei publice locale determină simultan sursele de formare a patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale.P. 3. în administrarea regiilor autonome. reglementat de dreptul civil. după caz. a altor instituţii publice de interes naţional. judeţean sau local. Datorită acestui regim juridic bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativteritoriale se disting de celelalte bunuri prin faptul că sunt inalienabile. Dreptul de proprietate publică încetează odată cu trecerea în domeniul privat sau cu încetarea existenţei bunului. 33/1994). Contabilitatea activelor fixe 3. Editura Rentrop & Straton. cât şi bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. Bunurilor mobile şi imobile.2. în funcţie de afectarea acestora. un regim de drept comun. • nu pot fi dobândite datorită efectului posesiei de bună-credinţă neîntrerupte. iar pentru cele din domeniul privat. concesionate sau închiriate. prin uzucapiune. Pentru gestionarea bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se aplică regimul juridic al dreptului de proprietate publică. Ianuarie 2009. • nu pot fi supuse executării silite. pentru cauză de utilitate publică. Pornind de la aceste considerente. reglementat prin norme de drept public pentru bunurile din domeniul public. cât şi dreptul de proprietate privată exercitat asupra bunurilor mobile şi imobile din domeniul public şi privat de interes local. dacă bunul în cauză intră în domeniul public. insesizabile şi imprescriptibile şi ca urmare9: • nu pot fi înstrăinate. a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. asupra lor nu se pot constitui garanţii reale.2. după caz. d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern. însă pot fi date. b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. a prefecturilor. bunuri destinate uzului direct. 44 .Conturi utilizate 9 Consilier-Contabilitate pentru instituţii publice. continue şi netulburat. 3741/2008 prin care se aprobă Normele metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice. Prevederile acestui act normativ au fost înlocuite prin Ordinul M.persoanelor juridice fără scop patrimonial a determinat obligativitatea calculării amortizării pentru activele fixe care fac parte din patrimoniul privat al statului. f) prin alte moduri prevăzute de lege. Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor care sunt de uz sau de interes public aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică (Legea nr. de consiliul judeţean sau de consiliul local.

Se creditează cu valoarea ieşirilor de active fixe prin scoaterea din folosinţă sau prin cedare altor instituţii. grupa 10. a amortizărilor şi provizioanelor pentru depreciere. producţie. e) contul 104 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul unităţilor administrativ-teritoriale”.000 „Furnizori de active fixe” 45 . respectiv ieşirile de active fixe. Acestea sunt conturi cu funcţie contabilă de activ. valoarea de intrare în patrimoniul public sau privat al statului. sau al unităţilor administrativ teritoriale a activelor fixe corporale. b) contul 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul c) contul 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul d) contul 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul unităţilor administrativ-teritoriale”. Soldul este creditor şi exprimă deprecierea calculată pentru activele fixe deţinute de instituţie. existenţa şi mişcarea activelor fixe se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a II-a a Planului de conturi. depozite. privat al statului”. soldul debitor este preluat după deducerea.Evidenţa. public al privat al Acestea sunt conturi cu funcţie contabilă de pasiv. cauţiuni vărsate şi alte creanţe imobilizate. Soldul final debitor reflectă valoarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiei. 3. Se debitează cu valoarea intrărilor prin achiziţie. În acest sens vom prezenta următoarele exemple: a) O instituţie publică achiziţionează de la furnizor un program informatic în valoare de 5. În contabilitatea activelor fixe mai sunt utilizate: conturi de fonduri din clasa I . În credit se vor înregistra deprecierile calculate iar în debit reluările de deprecieri.2.000 lei. respectiv: a) contul 100 „Fondul activelor fixe necorporale”.2.  public al statului”.  conturi de amortizări şi provizioane Sunt conturi cu funcţie contabilă de pasiv. Contabilitatea operaţiunilor privind activele fixe necorporale Operaţiunile cu privire la activele fixe necorporale utilizează conturile specifice acestora. Soldul este creditor şi reflectă valoarea activelor fixe necorporale şi a celor corporale din domeniul public sau privat al statului aflat în patrimoniul instituţiei respective. În bilanţ. 208 „Alte active fixe necorporale” = 404 5. numită conturi de active fixe. În debit. se înregistrează valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. se va înregistra valoarea activelor fixe ieşite. donaţii şi cu valoarea titlurilor investite în capitalul unor societăţi comerciale. În credit. dacă este cazul.

prin transfer de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara Deva. programul informatic se casează. un soft educaţional în valoare de 10. Şcoala generală nr.  Înregistrarea în contabilitate a proiectelor de dezvoltare: 203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 721 „Venituri din producţia de active fixe necorporale” 100. în valoare de 100 lei. G. amortizarea lunară fiind de 2.000 fixe necorporale” necorporale” 100 5.000 28.000 lei. durata de utilizare a acestuia 46 = 791 „Venituri din valorificarea . înregistrarea va fi: 208 „Alte active fixe necorporale” = 721 „Venituri din producţia de active fixe necorporale” b) Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară aferentă acestui program informatic.000 2.000 6811 „Cheltuieli operaţionale privind = 2803 „Amortizarea cheltuielilor amortizarea activelor fixe” de dezvoltare”  2.000 Înregistrarea scăderii din gestiune prin vânzarea de proiecte: 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 30. 280 „Amortizări privind activele = 208 „Alte active fixe 5.000 d) La un Institut de cercetare autofinanţat. valoarea lucrărilor şi a proiectelor de dezvoltare efectuate pe cont propriu este de 100.000 lei.000 de bunuri ale statului” e) În cadrul programului de informatizare a şcolilor.000 lei. 1 I. din care amortizate 2.În situaţia în care acest program ar fi realizat în cadrul instituţiei.000 lei. Duca Petroşani primeşte după un an de utilizare. După doi ani de utilizare instituţia vinde proiecte în valoare de 30.000 lei.000 % = 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe”  Înregistrarea vânzării proiectelor: 461 „Debitori” 30. 6811 „Cheltuieli operaţionale = 280 „Amortizări privind privind amortizarea activelor activele fixe necorporale” fixe” c) La expirarea duratei normale de utilizare.

Contabilitatea intrărilor de active fixe corporale Activele fixe corporale pot intra în instituţiile publice pe următoarele căi:  prin achiziţionarea de la furnizori interni sau externi.000 4812 „Decontări privind activele fixe” 2805 2. 47 . licenţelor.  amortizarea activelor fixe din patrimoniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.000 concesiunilor.  ieşirea activelor fixe. ce se centralizează la Şcoala generală nr. mărcilor” Descărcarea de gestiune în urma transferului la Scoala generală nr.  prin construiere în antrepriză şi în regie proprie. A.  reevaluarea acestora.000 brevetelor. 2.000  Calculul amortizării lunare: 8000 / 4 * 12 = 166.2.fiind de 5 ani. 2.66 / lună = 2. Contabilitatea operaţiunilor privind activele fixe corporale La o instituţie publică. mărcilor” = 2081 „Programe informatice” 8.000 3. principale operaţiuni legate de activele fixe corporale sunt:  intrarea activelor fixe. 1 I. 7. licenţelor. Duca: % 8. mărcilor” = 2081 „Programe informatice” 6.3.000 brevetelor. licenţelor.  donaţii sau închiriere.  cheltuielile ulterioare. G. Această şcoală transferă softul Şcolii generale nr.  Înregistrarea ieşirii softului: % 10.000 brevetelor.  prin transfer. 7 Petroşani după un an de folosire.000 482 „Decontări între unităţile subordonate” 2805„Amortizarea concesiunilor.000 / an 6811 „Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe”  = 2805„Amortizarea concesiunilor. „Amortizarea  Înregistrarea softului ca activ necorporal: 2081 „Programe informatice” = 4812 „Decontări privind activele fixe” 8.

cheltuieli de transport 70 lei şi T.T. Pentru a fi pus în funcţiune acesta necesită cheltuieli de montaj efectuate de către o firmă de specialitate. Acest tablou urmează să facă parte din patrimoniul public al statului. Muzeul Mineritului din Petroşani achiziţionează un tablou de la un colecţionar privat. al cărui preţ de achiziţie este de 7. ((7.000 de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale” = 101„Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”  înregistrarea achiziţionării pe bază de factură.A. Spitalul de urgenţă din Petroşani achiziţionează de la un furnizor specializat. contabilizarea operaţiunilor va genera o dublă înregistrare.A. 19 %. a) Intrarea prin achiziţionare de la furnizori În situaţia în care activul fix respectiv aparţine domeniului public. Astfel.T.V.000 2.A. echipamente 3..cheltuieli de transport 70 lei .000 lei .413 lei. = 48 231 „Active fixe corporale 404 „Furnizori de active fixe” 8. Indiferent de modul cum acestea intră în instituţie. considerat obiect al patrimoniului în valoare de 3.770 lei  Se va înregistra factura de achiziţie în valoare de 8. instituţiile publice nu contabilizează T. aparatură birotică. 214 „Mobilier.A.preţul de achiziţionare 7.000 lei. aferent montajului 57 lei Total cost achiziţie 8. dacă acesta face parte din patrimoniul privat intrarea este asemănătoare cu metodologia aplicată la societăţile comerciale.A. costul de achiziţie va fi format din: . aceasta fiind un element de cost.413 .V. prin schimb.000 lei. contabilitatea va trebui să ţină seama de apartenenţa activului fix. Aplicaţii: 1.V. T. 6821 „Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile” = 404 „Furnizori de active fixe” 3. 19 %.cheltuieli de montaj 300 lei . în valoare de 300 lei.V. şi anume. Valoarea de intrarea a acestora este determinată funcţie de modalitatea de evaluare utilizată.  intrarea tabloului în patrimoniul instituţiei. luarea în evidenţă a activului fix şi contabilizarea facturii de achiziţie.000+70)x19%) 1. un ecograf. Întrucât.V.343 lei . iar dacă aparţin domeniului public intrarea va trebui reflectată printr-o sursă de finanţare.

în curs de execuţie”  Se înregistrează factura de montaj în sumă de 357 lei. La finalizarea lucrărilor se recepţionează construcţia. 404 „Furnizori de active fixe” = 232 30.000 acordate 70.000 lei. pe parcursul căruia au loc o serie de decontări periodice. în valoare de 100. Pentru această lucrare se plăteşte un avans de 30. La finalizarea şi recepţia obiectivului de investiţii are loc decontarea finală. necesită un timp relativ îndelungat de realizare. plăţi de avansuri pe bază de contract şi devize parţiale. 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie”  = 404 „Furnizori de active fixe” 357 Se înregistrează punerea în funcţiune a ecografului în valoare de 8.000 .000  Achitarea furnizorului pentru lucrările executate şi reţinerea avansului acordat anticipat.770 lei.770 2132 „Aparate şi instalaţii de = măsurare. 232 „Avansuri acordate pentru active fixe corporale” = 551 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială” 30. 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” 8. de construcţii-montaj. control şi reglare” b) Intrarea prin construire în antrepriză Lucrările de investiţii realizate de firme de construcţii-montaj în calitate de antreprenor general. instituţia plăteşte facturi primite de la antreprenor. Pe măsura realizării lucrării.  Înregistrarea avansului acordat antreprenorului.000 pentru active fixe corporale” 551 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie 49 % „Avansuri 100.000 lei.000  Înregistrarea devizelor parţiale de lucrări. Aplicaţie: O universitate de stat construieşte în antrepriză o clădire destinată procesului didactic. 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” = 404 „Furnizori de active fixe” 100.

000 lei.02 20.. efectuând cheltuieli suplimentare cu salariile personalului recrutat în valoare de 20.000 lei. Aplicaţie: O instituţie de învăţământ superior execută în regie un cămin studenţesc. a) Consumul cu materii prime.amortizarea utilajelor: 20. .specială”  Recepţionarea obiectului de investiţii terminat. 50 . obiectivul de investiţii nu a fost terminat.cheltuieli cu salariile: 60.000 lei.000 b) Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului recrutat.01. .01..01.30 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 100. 60/120.000 lei. pe baza situaţiilor de lucrări se constată un activ fix corporal în curs de execuţie.000 „Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe” = 281 „Amortizări privind = 421 „Personal-salarii datorate” 60. recrutarea de forţă de muncă.000 c) Intrarea de active fixe prin construire în regie proprie Construirea în regie proprie se realizează pentru obiective de investiţii care nu prezintă un grad de complexitate deosebit.01.consum de materii prime: 100. 6811/71. În situaţia în care până la sfârşitul anului financiar.30 „Cheltuieli cu salariile personalului” c) Înregistrarea amortizării utilajelor.  Înregistrarea operaţiunilor în exerciţiul financiar 2008. 641/10. închiriere de utilaje. În exerciţiul financiar 2009 urmează să finalizeze construcţia.000 activele fixe corporale” d) La sfârşitul exerciţiului bugetar 2008 se înregistrează investiţia în curs de execuţie. pentru care efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul financiar 2008: . instituţia fiind cea care se ocupă de aprovizionarea materialelor. 212 „Construcţii” = 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” 100.

din punct de vedere contabil. a) Înregistrarea cheltuielilor suplimentare cu salariile. 212 „Construcţii” 200.000 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” 722 „Venituri din 20. contabilizată la instituţia ce a deţinut bunul. dar care pot fi folosite în continuare de către o altă instituţie publică.01. Astfel că. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. instituţia care disponibilizează bunul va informa în scris alte instituţii publice care se consideră că ar avea nevoie de bunul disponibilizat.01. orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. operaţiunea se va înregistra la valoarea justă prin intermediul următoarei formule contabile: 21 „Active fixe corporale” = 776 „Fonduri cu destinaţie specială” 180.. 21 „Active fixe corporale” = % 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” 51 .231 „Active fixe corporale 180. astfel:  dacă activul fix respectiv aparţine patrimoniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. indiferent de durata de folosinţă. intrarea se va înregistra la valoarea contabilă. În contabilitatea instituţiei primitoare. 641/10.000 în curs de execuţie”  = 722 „Venituri din producţia de active fixe corporale” Înregistrarea operaţiunilor în exerciţiul financiar 2009.000 producţia = % e) Intrarea de active fixe prin transfer Pot fi transmise prin transfer fără plată. în care donatorul impune modul de utilizare a respectivului activ fix.000 b) Înregistrarea punerii în funcţiune a căminului studenţesc.30 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal-salarii datorate” 20.000 de active fixe corporale” d) Intrarea activelor fixe prin donaţie Donaţiile fac obiectul unui contract de sponsorizare. În acest caz..

000 lei). Valoarea 21 „Active fixe corporale” de intrare = % 281 „Amortizări privind activele fixe corporale” 779 „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlul gratuit” Amortizarea calculată şi înregistrată Valoarea netă contabilă f) Intrarea de active fixe prin schimb Instituţiile publice pot valorifica activele fixe. O instituţie publică schimbă o clădire evaluată la 50. Pentru diferenţa de valoare urmează a se emite facturi. având cel puţin aceeaşi parametri. valoarea contabilă a noii clădiri: 50. 52 • .000. fără organizarea de licitaţii. valoarea iniţială fiind de 75.000 lei – 35.000 lei). • diferenţa de valoare ce trebuie înregistrată este de 15. 212 „Construcţii” = % 770 „Finanţarea de la buget” 5.000 lei (50. • valoarea netă contabilă a vechii clădiri: 40. În situaţia în care la schimbarea activelor fixe se solicită diferenţe de preţ. lei cu o altă clădire care valorează 55.000 lei – 35.  transfer sau donaţie. din care va trebui achitată o diferenţă în valoare de 5. Aplicaţie .000 lei (55.000 lei.000 lei. Dacă activele fixe schimbate au aceeaşi natură şi valoare.000.schimb de active fixe de valori diferite. în contabilitate nu se efectuează înregistrări contabile.000 lei – 50. lei amortizare calculată de 35. plata se aprobă în prealabil de ordonatorul principal de credite.  înregistrarea anulării amortizării vechiului activ.000 lei (75.  vânzare.000 lei). = 212 „Construcţii” 281 „Amortizări privind activele 35. prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi de acelaşi fel. Contabilitatea ieşirilor de active fixe corporale Activele fixe corporale pot ieşi din instituţie prin diverse căi:  casare.000 B.000 lei. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.000 7514 „Diverse venituri” 15.000 fixe corporale”  evaluarea diferenţei nete. dacă activul fix aparţine domeniului privat al statului.

 înregistrarea casării camionetei: % = 20.   lipsuri constatate la inventariere. Cu ocazia casării de active fixe corporale.000 lei. Se înregistrează casarea unei clădiri care a fost distrusă în urma unor calamităţi. hotărăşte scoatarea din funcţiune a unei camionete de transport marfă în valoare de 20. comisia de casare.000 lei. Aplicaţii: 1.000 lei. 281 „Amortizări privind 1.000 lei. aparatură birotică. Din dezmembrarea camionetei. în valoare de 150. Aceasta face parte din domeniul public al statului. Cu ocazia inventarierii comisia de inventariere decide asupra casării unei imprimante multifuncţionale în valoare de 1. 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc 150.000 281 „Amortizări privind 15. a) Ieşirea activelor fixe prin casare Ieşirea activelor fixe corporale prin casare cuprinde o serie de operaţiuni privind dezmembrarea. alte cauze de forţă majoră.000 domeniul public al statului” = 212 „Construcţii” 2. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale” 3.000  înregistrarea pieselor de schimb recuperate: 53 2133 „Mijloace de transport” . demontarea sau demolarea acestora. În situaţia în care scoaterea din funcţiune intervine înainte de expirarea duratei normale de utilizare. valorificarea dacă este posibil a pieselor de schimb recuperate. casarea va trebui aprobată de către ordonatorul de credite principal sau secundar. amortizarea calculată fiind de 15. Înregistrarea în contabilitate a casării se realizează în mod diferenţiat în funcţie de apartenenţa activului respectiv la patrimoniul public sau privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale. aflată într-un stadiu avansat de uzură care pune în pericol siguranţa rutieră.900 lei.900 activele fixe corporale” = 214 „Mobilier.000 activele fixe corporale” 658 „Cheltuieli operaţionale” 5. rezultă piese de schimb. în valoare de 5. după caz. schimb de active.

valoarea de intrare fiind de 120. Aplicaţie: O instituţie publică vinde o clădire în valoare de 150. în situaţia în care bunul aparţine domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale.000 lei. cu precizarea că se înregistrează în plus factura de vânzare.01 40.  înregistrarea vânzării pe baza facturii: 461 „Debitori”  descărcarea de gestiune: % 120. se înregistrează astfel: 54 . amortizarea calculată 80.000 lei. în calitate de proprietar al bunurilor instituţiilor publice.000 = 212 „Construcţii” % = 21 „Active fixe corporale” 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” sau 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale”  în situaţia în care bunul aparţine domeniului privat.000 Operaţiunile de ieşire prin vânzare a activelor fixe se realizează în mod asemănător cu operaţiunile de casare.000 „Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile” c) Ieşirea de active fixe prin transfer sau donaţie Modalitatea de înregistrare în contabilitate este influenţaţă de apartenenţa bunului. se înregistrează astfel:  = 4481 „Alte datorii faţă de buget” 150.000 lei. aşa cum s-a prezentat şi la intrările prin transfer.000 2812 „Amortizărea construcţiilor” 80.3024 „Piese de schimb” b) Ieşirea de active fixe prin vânzare = 719 „Alte venituri operaţionale” 5.000 6821/71.01. Sumele încasate din vânzarea activelor fixe sunt virate la bugetul statului.

Contabilitatea cheltuielilor ulterioare mijloace de transport. animale şi plantaţii” Valoarea de 281 „Amortizări privind cumulată activele fixe corporale” 6811 „Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe” d) Ieşirea de active fixe din cauza unor calamităţi Se înregistrează pe baza următoarei formule contabile: % = 213 „Instalaţii tehnice. la activele fixe corporale pot interveni modernizări şi reparaţii.  55 . Aplicaţie: O instituţie publică care are în dotare autoturisme. în sumă de 20.Cheltuielile cu modernizările îmbunătăţesc performanţele activului fix faţă de parametrii de funcţionare stabiliţi iniţial şi sunt recunoscute drept o componentă a activului determinând creşterea valorii contabile iniţiale. reprezentând reparaţii curente. control şi reglare” = 401 „Furnizori” cheltuielile legate de înlocuirea subansamblelor uzate determină aducerea activelor fixe în stare normală de utilizare şi prin urmare sunt recunoscute drept cheltuieli ale exerciţiului financiar.000 lei. mijloacelor de transport şi plantaţiilor” 6811 „Cheltuieli cu pierderi din calamităţi” C.000 lei şi schimbă subansamble uzate în valoare de 2. animale şi plantaţii” Amortizare calculată Valoarea neamortizată Pe parcursul funcţionării. 2132 „Aparate şi instalaţii de 20. mijloace de transport. efectuează o serie de cheltuieli legate de dotarea acestora cu aparate de aer condiţionat. intrare Amortizare Valoare neamortizată Valoare de 2813 „Amortizarea instalaţiilor tehnice. Cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile sunt efectuate cu scopul păstrării performanţelor estimate iniţial şi se tratează drept costuri ale exerciţiului bugetar.  cheltuielile legate de dotarea cu aparate de aer condiţionat măresc confortul autoturismelor şi ca atare sunt recunoscute drept modernizări.% intrare = 213 „Instalaţii tehnice.000 măsurare.

În vederea determinării diferenţelor din reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice. şi care nu au fost demontate. Instituţiile publice. utilitatea bunului. consolidări) care au majorat valoarea de înregistrare în contabilitatea acestora. indiferent de sursa de finanţare. precum şi rezervele de mobilizare care sunt evidenţiate în contabilitate ca active fixe corporale. pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice.6024/20. ţinându-se seama de inflaţie. de producţie sau la valoarea justă.  capacităţile puse în funcţiune parţial. indiferent de sursa de finanţare a cheltuielilor şi de subordonare inventariază activele fixe corporale aflate în patrimoniul lor care urmează să fie reevaluate. Nu sunt supuse reevaluarii următoarele:  activele fixe corporale care au intrat în patrimoniul instituţiilor publice în cursul anului în care se efectuează reevaluarea şi au fost înregistrate în contabilitate la cost de achiziţie. reabilitări. 3471/2008.F. nr. demolate sau dezmembrate. în folosinţă gratuită persoanelor juridice fără scop patrimonial. Prin acţiunea de reevaluare a activelor fixe corporale existente în patrimoniul instituţiilor publice se realizează actualizarea valorii elementelor patrimoniale respective în situaţiile financiare anuale ale anului în care s-a efectuat reevaluarea. F.P.P. Această reevaluare se efectuează cu scopul determinării valorii juste a acestora la data bilanţului. precum şi cele date în administrarea regiilor autonome. reparaţii capitale. 56 .06 2. atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă. starea acestuia şi de preţul pieţei. 1487/2003 au fost obligate la reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniu la 30 septembrie 2003 şi la calculul amortizărilor aferente acestora. F . pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice. Nr. respectiv a valorii rămase actualizate.  activele fixe corporale în curs de execuţie. Prevederile acestui act normativ au fost înlocuite cu Ordinul M.  active fixe corporale care la data reevaluării au durata normală de funcţionare expirată.000 „Cheltuieli privind piesele de schimb” = 401 „Furnizori” D.01. Contabilitatea reevaluării activelor fixe corporale Instituţiile publice prin Ordinul M. pentru care încă nu s-au întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale.  activele fixe corporale pentru care au fost întocmite documentele. P. În conformitate cu prevederile acestui ordin sunt supuse reevaluării următoarele10:  activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice.  activele fixe corporale date în în concesiune.  activele fixe corporale aflate în conservare. de natura activelor fixe corporale. dar nu s-au obţinut aprobările legale de scoatere din funcţiune. se vor avea în vedere următoarele: 10 Ordinul M. după caz. 3471/2008. cu chirie.  activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrări de investiţii (modernizări.

3471/2008).01. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. De la data de 1. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 105 „Rezerve din reevaluare”. ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii.  valoare de înregistrare în contabilitate actualizată. Diferenţele din reevaluare se stabilesc astfel:  în cazul reevaluării efectuate cu ajutorul indicelui preţurilor de consum.M. pe baza datelor din: Situaţia diferenţelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care se amortizează şi din domeniul public şi privat care nu se amortizează (Anexa 1a. 102.P. 1b. ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ (contul 7813). cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii (contul 105).  data intrării în patrimoniu.  amortizarea calculată până la finele anului când se efectuează reevaluarea.  în cazul reevaluări efectuate de evaluatori autorizaţi. dacă nu a existat o descreştere anterioară. determinată prin înmulţirea valorii de înregistrare în contabilitate cu rata inflaţiei. Diferenţele din reevaluare evidenţiate în contul 105 „Rezerve din reevaluare” urmează să fie trecute asupra contului 117. 103.F. 3471/2008).M. 1c la O.ro). dacă în rezerva din reevaluare nu este înregsitrată o sumă aferentă acelui activ (contul 6813). pe baza datelor din: Situaţia diferenţelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care se amortizează şi din domeniul public şi privat care nu se amortizează (Anexa 1d.15 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reevaluare” în situaţia în care activele fixe sunt amortizate integral.  rata inflaţiei (indicele preţurilor de consum) comunicată de Institutul Naţional de Statistică (www.F. transferate cu titlu gratuit. Dacă rezultatul reevaluării activelor fixe corporale amortizabile este o descreştere a valorii contabile nete. 1e. scoase din funcţiune. evidenţiată în contabilitate în creditul contului 281 „Amortizări privind activele fixe corporale”. 104). iar dacă rezultatul este o descreştere a valorii contabile. aceasta se tratează astfel: ca o scădere a rezervei din reevaluare. aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din reevaluare care se transferă concomitent în debitul conturilor de fonduri.2008 activele fixe corporale de natura construcţiilor şi terenurilor 57 . vândute prin următoarea înregsitrare: 105 = 117. Dacă rezultatul reevaluării activelor fixe corporale neamortizabile este o creştere a valorii contabile se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare care se transferă concomitent în creditul conturilor de fonduri (conturile 101. valoarea de înregistrare în contabilitate a activelor fixe corporale care se reevaluează.  data ultimei reevaluări pentru activele fixe corporale care au fost reevaluate anterior. 1f la O.15.P. Dacă rezultatul reevaluării activelor fixe corporale amortizabile este o creştere a valorii contabile nete (valoarea contabilă – amortizarea cumulată) aceasta se tratează astfel: ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul capitalurilor proprii. prezentată în cadrul capitalurilor proprii.insse. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială (contul 6813). recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ (contul 105).

212 „Construcţii” 155. Dacă modernizările au fost efectuate după exprimarea duratei 58 38. • diferenţa rezultată din reevaluarea valorii de intrare: 255. vor fi reevaluate de către evaluatori autorizaţi.500 lei – 100. acestea pot mări durata de viaţă cu până la 20 %.625 . durata normală de utilizare şi metoda de amortizare.875.875 116.000 lei.000 lei = 155. pe baza procesului-verbal de punere în funcţiune.875 lei – 25. Duratele normale de utilizare aprobate prin hotărâre de Guvern se pot corecta în sensul majorării sau reducerii cu până la 20 % cu aprobarea Ordonatorului de credite. • valoarea amortizării calculată actualizată: 25.000 x 255. Bunurile din patrimoniul cultural naţional.  data finalizării construcţiei.aflate în patrimoniul instituţiilor publice vor fi reevaluate cel puţin odată la 3 ani de o comisie numită de conducătorul instituţiei publice sau de evaluatori autorizaţi. după caz. amortizarea calculată este în valoare de 25. conform reglementărilor legale în vigoare. de la:  data achiziţiei pentru activele fixe corporale ce nu necesită montaj. Contabilitatea amortizării activelor fixe corporale În conformitate cu prevederile legale. Acestea sunt evidenţiate în contabilitate ca materiale de natura obiectelor de inventar aflate în depozit sau în folosinţă. pe baza procesului-verbal de recepţie. pentru utilajele şi instalaţiile ce necesită montaj şi probe tehnologice.000 lei.000 x 255.500 = % 2812„Amortizarea construcţiilor” 105 „Rezerve din reevaluare” E. rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea.625 lei. Aplicaţie: O clădire aparţinând unui liceu este supusă revaluării. • diferenţa rezultată din reevaluarea amortizării calculate: 63. gestionate şi inventariate în condiţiile legii şi nu se reevaluează. Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil nu sunt active fixe. ce reprezintă valoarea contabilă a activului fix corporal. rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010. Evaluare: • valoarea de intrare actualizată: 100.000 lei = 38. Pentru determinarea amortizării trebuie luate în vedere: valoarea amortizabilă.5 %. doar activele fixe corporale ce aparţin domeniului privat al statului sunt supuse amortizării. Într-o astfel de situaţie se înscriu modernizările efectuate la activele fixe corporale.875 lei = 116.5 % = 255. cu excepţia acelora care nu pot fi reevaluate potrivit standardelor internaţionale de evaluare.5% = 63. • diferenţa din reevaluare: 155.875 lei. coeficientul de actualizare este de 255. ele fiind evidenţiate.500 lei. Valoarea de intrare este de 100.000 lei – 38. pentru utilajele ce necesită montaj dar nu şi probe tehnologice.  data finalizării probelor tehnologice.500 lei.

În conformitate cu legislaţia în vigoare.02. ce se va înregistra cu formula contabilă: 6811 „Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activele fixe” = 2813 „Amortizarea instalaţiilor 1. Durata normală de funcţionare a activelor fixe astfel stabilită. cota de amortizare fiind de: 100 = 20 %. cu aprobarea Ordonatorului de credite. se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Amortizarea se înregistrează lunar în contul 281 „Amortizarea activelor fixe corporale”. la momentul scoaterii din funcţiune. În situaţia nerecuperării integrale. instituţia va începe 5 să înregistreze în contabilitate amortizarea. mijloacelor de transport. după caz. Aplicaţie: La data de 20.2009. se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. În procesul verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. o instituţie de învăţământ superior achiziţionează un autoturism în valoare de 80. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe corporale. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune.normale de viaţă.33 lei. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiei publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă).000 lei. în luna următoare dării în funcţiune. amortizarea lunară va fi de: 80. se stabileşte o durată nouă. a activului prin debitarea unui cont de cheltuieli corespunzător. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare.2009. care are o durată normală de utilizare de 5 ani.333.000 lei x 20 % / 12 luni = 1.333. de către o comisie de specialitate.03. La încetarea contractului valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată. după caz. rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. începând cu luna următoare recepţiei sau punerii în funcţiune. Metoda de amortizare utilizată de către instituţiile publice este metoda liniară. în concesiune sau în folosinţă gratuită. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. pe calea amortizării. cu aprobarea Ordonatorului de credite de până la 20 % din durata iniţială. Astfel. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. integral. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. durata rămasă se stabileşte de o comisie de specialitate. respectiv de la 01. animalelor şi plantaţiilor” 59 . Cota de amortizare este determinată ca raport procentul între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută în „Catalogul privind duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe” care se aprobă prin hotărâre de Guvern. În cazul activelor fixe pentru care nu există date de identificare a duratei normale de utilizare consumate.33 tehnice. după caz. deoarece nu se cunoaşte anul punerii în funcţiune. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestei durate.

60 . se realizează pe bază de proces verbal de predare-primire. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. care le are în administrare dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. activelor fixe corporale” dintre provizionale şi ajustările valoarea pentru depreciere” actuală şi valoarea rămasă F. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. întrucât motivele care au condus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. indiferent de durata de utilizare. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale se face cu aprobarea Ordonatorului principal sau secundar de credite. pot reprezenta. Instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de aceste bunuri. atunci ajustarea trebuie majorată. după caz. Instituţiile publice pot constitui la sfârşitul exerciţiului financiar.  performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.  diminuarea sau creşterea cererii sau valorii de servicii furnizate de activ. similare. având cel puţin aceeaşi parametri. orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Transmiterea.Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. un provizion pentru deprecierea activelor fixe corporale. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. după caz.  modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. pot fi transmise fără plată.  deteriorare fizică a activului. plată sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. bunurile valorificate prin schimb. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. Deprecierea unui activ fix corporal poate interveni în următoarele cazuri:  bunul este inutilizabil sau trebuie cedat. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. fără plată. În cazul în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. pe seama cheltuielilor. În această situaţie. potrivit legislaţiei în vigoare. Dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.  există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. astfel: 681 „Cheltuieli operaţionale = 291 „Ajustări pentru deprecierea Diferenţa privind amortizările. utilizând contul 291 „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale”. Aspecte cu privire la valorificarea şi scoaterea din funcţiune a activelor fixe Conform prevederilor legale în vigoare.

Contabilitatea operaţiunilor privind activele financiare Contabilitatea activelor financiare are în vedere operaţiunile privind titlurile de participare.000 lei. precum şi operaţiunile privind creanţele imobilizate. primite din fondurile speciale. în condiţiile prevăzute de lege. reprezentând sume încasate din răscumpărarea acţiunilor şi vinderea acestora astfel:  titluri vândute şi încasate prin conturile de disponibil al bugetului de stat: 9.000 d) În anul următor.000 lei. Ele sunt evaluate la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.000 lei. Aplicaţii: a) O instituţie înregistrează titluri de participare cotate în valoare de 20.  înregistrarea primirii titlurilor de participare cotate.000 lei. 296 „Ajustări pentru pierderea 2. cursul acţiunilor primite scade la 18.000 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 1.000 lei.000 c) La sfârşitul exerciţiului financiar. provizionul se anulează.000 lei.000 61 = 7863 „Venituri din ajustări pentru . şi se înregistrează în cheltuielile operaţionale. 6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor financiare” = 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare” 2. Activele financiare de natura titlurilor de participare se înregistrează la momentul dobândirii acestora. fapt ce determină instituţia să-şi constituie un provizion pentru deprecierea în valoare de 2.  diferenţe nefavorabile rezultate în urma reevaluării titlurilor de participare: 1. = 466 „Creanţe ale bugetului 2601 „Titluri de participare cotate” 20.000 fondurilor speciale” b) Se înregistrează suma de 10. deoarece valoarea titlurilor a crescut la suma de 21. Toate cheltuielile accesorii generate de achiziţie nu afectează valoarea iniţială a titlului.4.2.3.000 520 „Disponibil al bugetului de stat” 9.000 lei. % = 2601 „Titluri de participare cotate” 10.

000 b) Se înregistrează dobânda de încasat aferentă depozitului. 5121 „Conturi la bănci în lei” 28. Aspecte cu privire la stocuri Stocurile sunt active curente (circulante): • deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Aplicaţie: a) Se înregistrează deschiderea unui depozit bancar pe termen de 3 luni. cauţiuni depuse şi rambursate.de valori a activelor financiare” pierderea de valoare a activelor financiare” Operaţiunile privind creanţele imobilizate vizează acordarea de împrumuturi pe termen lung. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. în valoare de 3.000 lei. deschiderea de depozite. 62 .1.000 CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR 4. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. în stare iniţială sau transformată.participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial. încasarea de dobânzi aferente lor. • sub formă de materii prime. • în curs de producţie în vederea vânzării în aceleaşi condiţii ca mai sus. Din categoria stocurilor fac parte următoarele:  materiile prime . rambursarea de împrumuturi. 2679 „Dobânzi aferente altor creanţe 3. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie utilizate în derularea activităţii curente a instituţiei publice.000 lei.000 2679 „Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate” = % 3. în valoare de 25. 2678 „Alte creanţe imobilizate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 25. anularea de depozite.000 imobilizate” = 763 „Venituri din creanţe imobilizate” c) Se anulează depozitul deschis şi se încasează dobânda.000 2678 „Alte creanţe imobilizate” 25.

fenomene sociale sau economice. studenţilor. utilaje strict specializate. la mobilizare. instrumentar medical. epidemii. dischete.  materialele din rezerva de stat şi de mobilizare . dispozitivele. şcolarilor. verificatoare.  rebuturile. în comunicaţii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de funcţionare a capacităţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare. suporturile tehnice de stocare şi păstrare a informaţiei. materialele consumabile . piesele de schimb. verificatoarele.categorie în care sunt cuprinse: rebuturile definitive sunt considerate produsele care nu corespund prevederilor din standarde. combustibilii. solicitate pe plan local.sunt produsele care nu au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic şi care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituţiei sau se livrează terţilor. indiferent de durata lor de folosinţă. devin produse 63 . dispozitive. în situaţii excepţionale generate de calamităţi naturale.categorie în care intră muniţiile şi furniturile pentru apărare naţională. conjucturi externe sau în caz de război. a economiei şi pentru apărarea ţării. materialele recuperabile şi deşeurile . îmbrăcămintea specială.  ambalajele din rezerva de stat şi de mobilizare . CD-uri. aparatele de măsură şi control. în comerţ : produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererii unităţilor militare.  semifabricatele . caiete de sarcini sau contracte. echipamentul ce se acordă copiilor din casele de copii. sculele. De asemenea. norme tehnice. asistaţilor şi altor persoane. epizotii. materii prime şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice. seminţele şi materialele de plantat. benzi magnetice. semifabricate. norme tehnice. ca materie primă sau ca material pentru producerea altor bunuri. furajele. aflate în folosinţă.rezerva de stat este formată din bunuri proprietate publică a statului care se constituie în scopul de a interveni operativ pentru protecţia populaţiei. echipamentul salvamont. scule.  produsele finite . Rezerva de mobilizare este formată din bunuri proprietate publică a statului. materiale.sunt bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale.sunt produsele care au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituţiei ce pot fi depistate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor. documentele aflate în fondurile bibliotecilor.  materialele de natura obiectelor de inventar . etc.sunt cele care participă sau ajută la procesul de fabricaţie fără a se regăsi în produsul finit sau asigură desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. caiete de sarcini sau contracte şi nu pot fi utilizate decât.cuprinde ambalajele aferente bunurilor ce se constituie în rezervă de stat şi de mobilizare menţionate mai sus. şi care sunt supuse unor operaţii de remediere. rebuturile parţiale cuprind produsele care nu corespund prevederilor din standarde. aparatură. eficiente sub aspect economic. potrivit prevederilor legale în vigoare. precum şi bunurile asimilate acestora: echipamentul de lucru şi de protecţie. care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. ordine publică şi siguranţă naţională. fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar. Din această categorie fac parte: materialele auxiliare. precum şi alte stocuri specifice unor instituţii publice. în sănătate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile. subansambluri şi elemente de completare. accidente industriale sau nucleare. şi anume: în industrie: materii prime. mecanismele.  alte stocuri . materialele pentru ambalat. echipamentul salvamar. medicamentele şi materialele sanitare precum şi alte materiale consumabile. echipamentul sportiv şi alte obiecte pentru sport.

respectiv a municipiului Bucureşti.categorie în care sunt incluse: animalele născute vii şi cele tinere de orice fel.  animalele şi păsările . valoarea acestora înregistrându-se în conturi în afara bilanţului. la locul de depozitare pe baza documentelor însoţitoare.  bunurile confiscate sau intrate.sunt bunuri pe care o instituţie publică le cumpără în vederea revânzării sau produsele realizate în instituţie. dar pot fi valorificate. produsele declasate sunt considerate produsele care nu corespund prevederilor din standarde. conform reglementărilor legale în vigoare. excepţie fac materialele de natura obiectelor de inventar. serviciile şi studiile în curs de execuţie.  în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor.cuprind materiale refolosibile. potrivit prevederilor legale. iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului.sunt bunuri aflate în custodie. al căror cost se recunoaşte în momentul scoaterii din folosinţă.  în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea instituţiei.  stocurile aflate la terţi . predate spre vânzare magazinelor proprii. Nu se înregistrează în contabilitate datorită lipsei recepţiei acestora. reproducţie. crescute pentru producţie. cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. Deţinerea. se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locul de depozitare cât şi în contabilitate pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii. cu orice titlu.corespunzătoare sau pot fi valorificate ca produse declasate. reprezentaţie. Bunurile materiale primite pentru prelucrare. în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale precum şi bunurile de acest fel aflate în custodie sau în consignaţie la terţi sunt evidenţiate de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. expunere în parcuri şi grădini zoologice. 64 .  mărfurile . la preţ redus. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare. norme tehnice. muncă. achiziţionate sau realizate în instituţie. astfel: a) bunurile facturate şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune. sau alte instituţii ale statului. în custodie sau în cosignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. b) bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct ca intrări în gestiune. dar nefacturate. folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi.  ambalajele . sunt interzise.  producţia în curs de execuţie . pentru prelucrare sau consignaţie la terţi. se procedează în felul următor: a) bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare cât şi în contabilitate. În vederea respectării acestei prevederi este necesar să fie asigurată:  recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în instituţie şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind achiziţionate de către instituţii din momentul în care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci când livrarea acestor bunuri este terminată. b) bunurile livrate. acestea se înregistrează ca ieşiri din instituţii. potrivit legii. caiete de sarcini sau contracte.este reprezentată de producţia care nu a trecut prin toate fazele procesului tehnologic. de bunuri materiale. fără să fie înregistrate în contabilitate. lucrările. precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. Costurile bunurilor de natura stocurilor se recunosc în momentul consumului acestora. nemaifiind considerate proprietatea acesteia.

cuprinde următoarele categorii de stocuri: muniţie. potrivit contractelor încheiate. rezerve energetice). stocări de monedă neemisă. realizate din producţie proprie.2. În această situaţie ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final determinat pe baza inventarierii. transferuri la ordonatorii de credite subordonaţi. servicii de audit). cât şi în contabilitate. Conturi utilizate Operaţiunile de intrare şi ieşire a stocurilor sunt reflectate prin intermediul conturilor din clasa a III-a a Planului de Conturi „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Se creditează cu valoarea stocurilor ieşită din gestiunea instituţiilor publice prin consum. inclusiv materiale pentru cursuri educaţionale/de pregătire. materii prime consumabile.Sf 65 . respectiv la ieşiri. plusuri constatate la inventariere. Soldul este debitor şi reflectă valoarea stocurilor existente la un moment dat în gestiunea instituţiei publice. • sub formă de materiale sau provizii care vor fi consumate sau distribuie în furnizarea de servicii. altele decât cele care sunt abordate în standardele privind imobilizările corporale. pământ/proprietate deţinut(ă) pentru vânzare. Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea instituţiei publice prin achiziţie de la furnizori. şi servicii pentru clienţi (de exemplu. atât în gestiune. În cazul utilizării metodei inventarului permanent. dacă acele servicii sunt vândute la preţuri obiective într-o tranzacţie obiectivă. rezerve strategice (de exemplu. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire.2. În ceea ce priveşte sectorul public IPSAS 12 „Stocuri”. • deţinute pentru vânzare sau distribuţie în cursul normal al activităţilor. Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. • în procesul de producţie pentru vânzare sau distribuţie. piese de schimb pentru imobilizările corporale.• c) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi. primite prin transfer de la ordonatorii superiori de credite. materiale pentru întreţinere. vânzare. În conformitate cu prevederile legale contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. 4. rezerve poştale deţinute pentru vânzare. conform relaţiei: Ie = Si +In . Contabilitatea stocurilor 4. Standardul IPSAS 12 „Stocuri” în conformitate cu reglementările contabile internaţionale apreciază că stocurile sunt active: sub formă de materiale sau provizii care vor fi consumate în procesul de producţie.1. producţie în curs de execuţie. Conturile de stocuri au funcţie contabilă de activ. atât cantitativ cât şi valoric. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. Din aspectele prezentate mai sus reiese divergenţa reglementărilor contabile româneşti cu IPSAS 12 „Stocuri” în ceea ce priveşte atât definiţia cât şi structura stocurilor.

produselor finite. produselor reziduale. materialelor utilizate la ambalare. pe grupe sau subgrupe de materiale. produselor finite. cu ajutorul fişelor de magazie. Metoda constă în conducerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni. Potrivit acestei metode. după caz. derulate valoric pe gestiuni. contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor se ţine global-valoric. animalelor şi ambalajelor.  plusuri de inventar constatate. mărfurilor.  rezultate din dezmembrarea activelor fixe. 4. În debit se înregistrează diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. Controlul exactităţii înregistrărilor din evidenţa gestiunilor şi din contabilitate se asigură prin evaluarea stocurilor cantitative.  metoda global-valorică este utilizată pentru contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul. iar în contabilitate. materialelor consumabile. Acestea sunt conturi rectificative. a evidenţei cantitative a bunurilor.2. imprimatelor. materialelor de natura obiectelor de inventar. ţinerea evidenţei valorice pe conturi de materiale. mărfurilor.Contabilitatea analitică a bunurilor se ţine pe baza uneia din următoarele metode:  metoda cantitativ-valorică poate fi utilizată pentru contabilitatea analitică a materiilor prime. Ajustările pentru deprecierea stocurilor sunt evidenţiate în conturile din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”. semifabricatelor. atât la gestiune cât şi în contabilitate. materialelor de natura obiectelor de inventar. În credit se înregistrează valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. pe feluri. Stocurile de materii prime şi materiale consumabile pot ieşi din gestiunea 66 . semifabricatelor. produselor reziduale. animalelor şi ambalajelor. iar în cadrul gestiunilor. Contabilitatea operaţiunilor privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile Modalităţile de intrare în gestiunea instituţiilor publice a stocurilor de materii prime şi materiale sunt următoarele:  achiziţionare de la furnizori. în cadrul fiecărei gestiuni. materialelor de natura obiectelor de inventar. rechizitelor de birou.  transfer de la instituţiile publice subordonate. materialelor consumabile. produselor.  metoda operativ-contabilă poate fi aplicată pentru contabilitatea analitică a materiilor prime. iar în contabilitate ţinerea evidenţei cantitativ-valorice.2. Soldul este creditor şi reflectă valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor constituite la sfârşitul exerciţiului financiar. iar controlul exactităţii înregistrărilor din evidenţa gestiunii şi din contabilitate se realizează numai valoric la perioade stabilite de instituţie. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.  primite cu titlu gratuit. precum şi a altor categorii de bunuri. Metoda presupune conducerea. constituite sau majorate. transcrise din fişele de magazie în registrul stocurilor.

000 lei.000 lei rezultate din 3024 „Piese de schimb” 2.000 Se înregistrează piese de casarea unui mijloc de transport.000 consumabile = 4813 „Decontări privind stocurile” = 779 „Venituri din bunuri şi servicii = 401 „Furnizori” d) Cu ocazia inventarierii se constată un plus de piese de schimb în valoare de 1.000 lei. 6022/20.06 „Cheltuieli privind piesele de schimb” schimb în valoare de 2.05 3. anul 2009 o serie de operaţiuni referitoare la stocurile de materii prime şi materiale consumabile: a) Se înregistrează achiziţionarea de materii prime de la furnizor în valoare de 5. 301 „Materii prime” 3.500 „Cheltuieli privind combustibilul” = 3022 „Combustibili” 67 .  transfer la instituţiile subordonate. 3024 „Piese de schimb” 1.000 = 7514 „Diverse venituri” f) O instituţie publică înregistrează consumul de combustibili pentru parcul auto din dotare. 301 „Materii prime” 5. 3028 „Alte materiale 12. în valoare de 3. Aplicaţie: O instituţie publică efectuează în luna aprilie.000 primite cu titlu gratuit” c) O universitate de stat primeşte prin transfer de la Ministrul Educaţiei.000 lei. care sunt evaluate la valoarea de 3. Cercetării şi Inovării reactivi în valoare de 12.01.  lipsuri constatate cu ocazia inventarierii.instituţiilor prin următoarele modalităţi:  consum.000 b) Se înregistrează primirea prin donaţie a unor materii prime.01.000 lei. e) = 6024/20.000 lei.  pierderi din calamităţi naturale.

de la ordonatorul superior de credite.30 10. Cercetării şi Inovării. 68 . Se alimentează un mijloc de transport cu motorină în valoare de 250 lei. Materialele de natura obiectelor de inventar au modalităţi de intrare şi ieşire similare cu materiile prime şi materialele.01. 5324 „Bonuri valorice pentru carburanţi auto” = 481 „Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate” = 5324 „Bonuri valorice pentru carburanţi auto” 542 „Avansuri de trezorerie” 10.500 h) În urma unui incendiu la depozitul unei instituţii publice sunt distruse materiale auxiliare în valoare de 10. indiferent de valoarea de intrare.02 „Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare” = 3029 „Medicamente şi materiale sanitare” 1. transferă imprimate tipizate cu caracter special Ministrului Educaţiei. precum şi cele care nu depăşesc durata de folosinţă de un an.000 = 3028 „Alte materiale consumabile” = 3021 „Materiale auxiliare” 3022 „Combustibili” 280 % 250 30 4. în schimbul a 5 bonuri valorice şi 30 lei achitaţi în numerar din avansul spre decontare acordat.g) Se înregistrează o lipsă neimputabilă de materiale sanitare constatate cu ocazia inventarierii în valoare de 1.3. a căror valoare este de 3. 6029/20.2.500 lei.500 lei. 690/20. Contabilitatea operaţiunilor privind materialele de natura obiectelor de inventar Materialele de natura obiectelor de inventar sunt asimilate elementelor de stocuri din categoria activelor circulante şi reprezintă bunuri materiale cu o valoare de înregsitrare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale indiferent de durata de folosinţă. 4813 „Decontări privind stocurile 3.000 lei.000 „Cheltuieli cu pierderi din calamităţi” i) O instituţie de învăţământ superior.500 j) Se înregistrează primirea a 200 de bonuri valorice pentru carburanţi auto a câte 50 lei.04.

2006.an + V .ob . prezentând ca dezavantaj supraîncărcarea cheltuielilor privind stocurile la data dării în folosinţă sau la data scoaterii din uz. 161-162. . respectiv. p. are la bază o eşalonare lunară global-valorică. care se impune este dată de includerea pe cheltuieli a valorii contabile la ieşire în mod eşalonat pe mai multe exerciţii. judeţe). Caracteristica esenţială constă în faptul că includerea valorii contabile a materialelor de natura obiectelor de inventar în cheltuielile privind stocurile de materii prime şi materiale.inv . cât şi în contabilitate.ob .an x100 . necesită un volum mare de muncă. i . impune stabilirea prin norme tehnice. Brăila. cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.s. utilizând ca metode de calcul 11 următoarele:  metoda includerii treptate (lunare) pentru fiecare exerciţiu financiar. unde: S.  metoda recuperării integrale la darea în folosinţă sau la scoaterea din uz. Un alt impediment este legat de aprecierea duratei de folosinţă care de cele mai multe ori are caracter relativ. Primul impediment menţionat legat de consumul mare de muncă poate fi soluţionat prin dotarea şi folosirea tehnicii de calcul pe când cel legat de durata de utilizare.În cadrul acestei categorii de materiale un specific aparte prezintă echipamentul de lucru şi echipamentul de protecţie.  metoda cotelor fixe 50 % la data dării în consum şi 50 % la data scoaterii din folosinţă. cât şi de amplificarea nejustificată a contabilităţii analitice a stocurilor de materii prime şi materiale. legată de materialele de natura obiectelor de inventar de mare valoare contabilă şi lungă durată de folosinţă. b) scoaterea scriptică din evidenţă nu se realizează de regulă la limita de întrebuinţare.ch . evidenţă ţinută numai valoric. Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă în proporţie de 50 % de către instituţie şi 50 % de către salariaţi. suma inclusă la darea în folosinţă şi la scoaterea din folosinţă.sl . K r . 69 . i . spre deosebire de activele fixe când se cunoaşte cu exactitate durata de funcţionare. iar în cadrul acestora pe fiecare lună în parte pentru a nu încărca nejustificat cheltuielile la data dării în consum.f . pe baza metodei de evidenţă global-valorică. Coeficientul mediu de repartizare pentru includerea pe cheltuieli.ch . utilizând următoarea relaţie: K r . O primă observaţie.  metoda coeficientului mediu de includere. dintre toate celelalte prezentate. Editura Danubius. În cazul echipamentului de protecţie. realistă şi ştiinţifică metodă.inv . este cea mai eficientă. creşte exagerat nivelul cheltuielilor. care constă în calcularea unui coeficient mediu de includere de repartizare lunară numai a valorilor totale a materialelor de natura obiectelor de inventar pe fiecare loc şi chiar loc de muncă colectiv sau individual.inv . ceea ce conduce la denaturarea nivelului cheltuielilor.ob . se calculează la începutul fiecărui exerciţiu financiar pe baza datelor din contabilitatea exerciţiului de bază. ci cu unele întârzieri. ştiinţific elaborate a unor astfel de durate de folosinţă.„Noua contabilitate a instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale (comune. este mai simplă ca operaţie de calcul şi de contabilizare. ea poate denatura nivelul cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar astfel: a) în cazul unor valori mari. = coeficientul mediu de repartizare pentru cheltuieli a valorii obiectelor de inventar. municipii. contravaloarea acestuia se suportă integral de către instituţie. = V . impusă atât de calcularea uzurii pentru fiecare lună a exerciţiului. oraşe. includerea pe 11 Jitaru C-tin. din punct de vedere al calculului şi al înregistrării în contabilitate este mai simplă. atât la nivelul gestiunii.f .

Utilizarea acestei metode conduce la reducerea considerabilă a volumului de muncă.000 de inventar în magazie” = 345 „Produse finite” 2.an = valoarea obiectelor de inventar date în folosinţă în cursul anului. În urma scoaterii din funcţiune a unui activ fix achiziţionat din alocaţii bugetare . care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II : 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie”. 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.ob.000 lei. Acest coeficient mediu de repartizare se aplică asupra soldului obiectelor de inventar în folosinţă.f.V. Contabilitatea sintetică a materialelor de natura obiectelor de inventar se ţine cu ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.ob.000 lei pentru ai fi distribuite ca echipament de lucru şi cizme de protecţie în valoare în valoare de 1. Ulterior se va achita contravaloarea facturii şi se dau în folosinţă salariaţilor echipamentul de lucru şi de protecţie.inv.ob.000 lei.an = valoarea obiectelor de inventar scoase din folosinţă în cursul anului.sl. a) se înregistrează achiziţionarea materialelor de natura obiectelor de inventar.000 de inventar în magazie” 70 = 4481 „Alte datorii faţă de buget” 401 „Furnizori” . Se înregistrează valoarea contabilă a materialelor de natura obiectelor de inventar obţinută din producţie proprie în valoare de 10.s. V.f.global valorice”.inv. 3031 „Materiale de natura obiectelor 10. S. rezultă materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 4. pe locuri de folosinţă potrivit documentului „Fişa obiectelor de inventar pe locuri de folosinţă” şi a „Fişei de conturi pentru operaţiuni diverse . = suma soldurilor lunare ale obiectelor de inventar aflate în folosinţă din anul de bază (exprimat la 31 XII). 3031 „Materiale de natura obiectelor 4. Aplicaţii: 1. O instituţie publică achiziţionează de la o firmă de specialitate halate în valoare de 2. Contabilitatea analitică a operaţiunilor economice privind materiualele de natura obiectelor de inventar are la bază folosirea inventarului permanent şi metoda cantitativ valorică. ţinută pe obiecte sau grupe de obiecte de inventar şi la încărcarea uniformă şi echilibrată a exerciţiului financiar cu cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar din instituţiile publice. 3031 „Materiale de natura obiectelor = 3.inv.000 lei.000 de inventar în magazie” 3. impunându-se eliminarea evidenţei analitice.

01 „Alte cheltuieli operaţionale” = 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” 500 8030 „Active fixe şi obiecte de inventar 500 primite în folosinţă” 5. 658 /20. 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” = 117. 603/20. 401 „Furnizori” 3.01 = 1.01 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” = 3032 „Materiale de natura obiectelor 1. cărţi pentru bibliotecă în valoare de 3..000 = 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” 1.01 „Rezultatul reportat-instituţii publice finanţate integral din buget” 71 3. 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” 8030 „Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă” 603/20.05.000 de inventar în folosinţă” 4.05.01 2.05.000 d) se înregistrează distribuirea cizmelor de protecţie. luate în evidenţă la locul de folosinţă. Se înregistrează transferul cu titlu gratuit către o altă instituţie publică a unor materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 500 lei.05. reţinându-se 50 % din valoarea acestora. Se primesc prin transfer de la o altă instituţie publică.000 lei.000 = 560/20.000 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” c) se înregistrează distribuirea halatelor. salariaţilor pe ştatul de plată.b) se achită contravaloarea facturii.000 .000 de inventar în magazie” 3.000 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” 421 „Personal-salarii datorate” = 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” 4481 „Alte datorii faţă de buget” = 3031 „Materiale de natura obiectelor 3.

01 „Rezultatul reportat-instituţii = 3032 „Materiale de natura obiectelor 1.680 de inventar în folosinţă” = 779 „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 7. primite prin transfer. 117. achiziţionate în anul 2002.2 lei). în valoare de 1. Se înregistrează primirea prin donaţie de la un autor străin cărţi pentru biblioteca instituţiei în valoare de 400 euro (cursul de schimb BNR la data înregistrării în contabilitate 1 euro = 4. 3032 „Materiale de natura obiectelor 1.500 lei.6. Particularităţi privind terţii 72 .1.500 publice finanţate integral din buget” de inventar în folosinţă” CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERŢILOR 5. cărora le-a expirat durata de utilizare. Se înregistrează scăderea de la locul de folosinţă a unor mingi de fotbal.

de Comunitatea Europeană (fonduri PHARE. Datoriile pe termen scurt sunt generate de relaţiile instituţiei cu persoane fizice sau juridice referitoare la cumpărarea de bunuri.  se aşteaptă ca acesta să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. Datoriile curente (pe termen scurt) reprezintă acea categorie de resurse externe de finanţare puse la dispoziţia instituţiei publice de către furnizori (datorii comerciale). precum şi evidenţa operaţiunilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări. decontările între instituţiile publice. respectiv de natura şi exigibilitatea datoriilor este important de a delimita creanţele curente de cele imobilizate şi datoriile curente de cele pe termen lung. Comunitatea Europeană. relaţii în urma cărora instituţia a avansat un bun. trebuie clasificată ca activ curent în următoarele situaţii:  se aşteaptă ca această creanţă să fie realizată în cursul ciclului operaţional al unei entităţi. o datorie trebuie clasificată ca datorie curentă în următoarele situaţii:  să aşteaptă ca datoria să fie decontată în cursul ciclului operaţional al unei entităţi. debitori şi creditori ai bugetelor. lucrare sau serviciu pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.  datoria este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Urmărind modul de raportare a creanţelor şi datoriilor în bilanţul instituţiei publice în raport de natura şi lichiditatea creanţelor. clienţii şi conturile asimilate cuprind operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. sporurile. bugetele locale. achitate din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de 73 . Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. de bugetul statului (datorii fiscale). SAPARD) sau de alţi terţi. Personalul şi conturile asimilate evidenţiază drepturile salariale. rezultate în urma relaţiilor acesteia cu mediul economico-social. clienţii. trebuie să fie clasificate drept creanţe imobilizate. Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiei publice faţă de terţe persoane fizice sau juridice. o creanţă. pentru care instituţia trebuie să plătească un echivalent valoric sau să efectueze o contraprestaţie. cu debitorii şi creditorii diverşi. lucrările executate şi serviciile prestate. respectiv exigibilitate. Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează pe baza a două criterii care trebuie îndeplinite în mod cumulativ:  probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii). lucrări sau servicii. în calitatea ei de activ. În baza celor prezentate mai sus se reţine faptul că în categoria generică de terţi se cuprind creanţele curente şi datoriile curente. bugetul statului. la utilizarea forţei de muncă. livrările de mărfuri şi produse. personalul. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă.  evaluarea să se poată realiza în mod credibil. la plata impozitelor şi taxelor etc. Toate celelalte creanţe care nu se încadrează în una din situaţiile prezentate. primele. 12 luni de la data bilanţului. În conformitate cu IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. ISPA. de personalul instituţiei (datorii sociale). În categoria terţilor intră următoarele: Furnizorii. bugetul asigurărilor sociale de stat. chiar dacă în unele cazuri ele depăşesc ca termen de lichidare.Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii.

protecţia socială şi conturi asimilate evidenţiază contribuţiile angajatorilor (instituţii publice) pentru asigurări sociale de stat. sunt evidenţiate şi decontările cu elevii. reprezentând valoarea activelor fixe. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. Decontările cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (PHARE. în cadrul cărora sunt cuprinse: taxa pe valoarea adăugată. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.  decontările din operaţii în curs de clarificare sunt reprezentate de operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. accidente de muncă şi boli profesionale. asigurări sociale de sănătate. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. ISPA. studenţii şi doctoranzii pentru bursele cuvenite. cum ar fi spre exemplu: chiriile. asigurări de şomaj precum şi contribuţiile asiguraţiilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. ajutoare sociale. la cererea acestora sau din oficiu. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea de cheltuieli 74 . altele decât personalul propriu şi clienţii. Debitorii diverşi cuprind sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. Creditorii diverşi cuprind sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. debitori şi creditori ai bugetelor. bugetul asigurărilor sociale de stat. Tot aici. bugetul asigurărilor pentru şomaj. impozitul pe venituri de natură salarială. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. SAPARD) sunt reflectate de către instituţiile publice ca şi creanţe. respectiv sume de plată. Asigurările sociale.  veniturile în avans sunt reprezentate de sumele încasate în exerciţiul financiar curent. abonamente la spectacole. Conturile de regularizare şi asimilate se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. bugetul asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. Aceste conturi cuprind:  cheltuielile în avans sunt reprezentate de sumele plătite în exerciţiul financiar curent. Debitori şi creditori diverşi. altele decât personalul propriu şi furnizorii. dar care privesc exerciţiile financiare viitoare. asigurările. Creditori ai bugetelor menţionate sunt persoanele fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu creanţe ale altor bugete. potrivit legii. deoarece sunt necesare clarificării ulterioare care trebuie soluţionate în timpul cel mai scurt. abonamente la publicaţii precum şi alte venituri. venituri din chirii. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. bugetelor locale. taxe şi vărsăminte asimilate. respectiv sume de primit şi ca datorii. precum şi dobânzile aferente acestora. La categoria alte datorii sociale intră sumele datorate altor categorii de persoane cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. cum ar fi spre exemplu. abonamente la publicaţii şi alte cheltuieli efectuate în avans. impozitul pe clădiri. Tot aici. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate. Bugetul statului. bugetele locale. bugetele locale. sunt evidenţiate şi împrumuturile pe termen scurt acordate de la bugetul de stat.instituţia publică personalului pentru munca prestată.

Este un cont de activ. 5. atât în contabilitatea instituţiei debitoare. În debit se înregistrează valoarea facturilor sosite.facturi nesosite” Este un cont de pasiv. Conturile de terţi mai includ şi grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor". executării lucrărilor sau prestării serviciilor.a. din fonduri speciale. În credit se înregistrează valoarea 75 . În debit se înregistrează diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor-clienţi. Se creditează la încasarea creanţelor. Se debiteză la constituirea creanţelor asupra terţilor. În debit se înregistrează valoarea prestaţiilor pentru care nu s-au întocmit facturi. Soldul este debitor şi reprezintă avansuri achitate furnizorilor şi nedecontate. În debit se înregistrează avansurile achitate furnizorilor. Soldul este debitor şi reflectă creanţe de încasat de la terţi. fonduri cu destinaţie specială. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator de credite. Soldul este creditor şi reprezintă ajustări constituite şi neconsumate la finele exerciţiului financiar.2. Contabilitatea analitică a furnizorilor şi clienţilor se ţine pe fiecare client.2. Este un cont cu funcţie contabilă de activ. În credit se înregistrează regularizarea avansurilor la primirea bunurilor. rău platnici sau aflaţi în litigii. se înregistrează sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au întocmit facturi. clienţilor şi conturilor asimilate Furnizorii reprezintă datorii ale instituţiei publice faţă de terţi generate de achiziţionările de bunuri. Aceste decontări cuprind operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. Soldul este creditor şi reflectă datoriile faţă de furnizorii pentru care nu s-au întocmit facturi. Se creditează cu sumele datorate terţilor. Avansurile acordate furnizorilor sunt înregistrate în contabilitate cu ajutorul contului 409 „Furnizori . Conturile de creanţe au funcţie contabilă de activ. creanţele şi datoriile sunt reflectate în clasa a IV. respectiv încasare : sub 1 an şi peste 1 an. pe termene de plată.din alocaţii bugetare. În credit se înregistrează valoarea ajustărilor constituite pentru clienţi incerţi. 5. În credit. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. dubioşi.2. Se debitează cu sumele achitate terţilor. Sunt conturi cu funcţie contabilă de pasiv. La consolidare soldurile conturilor respective se elimină. Conturile de datorii au funcţie contabilă de pasiv. Decontările cu clienţii pentru care nu sau întocmit facturi sunt reflectate cu ajutorul contului 418 „Clienţi . Clienţii reprezintă creanţe ale instituţiilor publice faţă de terţi generate de vânzarea de bunuri.debitori”. Decontările cu furnizorii pentru care nu s-au primit facturi sunt înregistrate în contabilitate în contul 408 „Furnizori .2. Contabilitatea terţilor 5. numită „Conturi de terţi”. Contabilitatea furnizorilor.facturi de întocmit”. executarea de lucrări sau prestarea de servicii cu încasare ulterioară. Conturi utilizate În Planul de conturi general. executarea de lucrări. prestarea de servicii cu achitare ulterioară.1. Soldul este creditor si reprezintă sume datorate terţilor.

Soldul este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.06 3. a cărei valoare cuprinsă în factură este de 15.000 prestări de servicii şi executări de lucrări” „Finanţarea de la bugetul de stat” = 7701/20. Avansurile încasate de la clienţi sunt reflectate prin intermediul contului 419 „Clienţi .500 „Finanţarea de la bugetul de stat” b) Se înregistrează acordarea unui avans pentru efectuarea unor reparaţii curente.000 76 . Soldul este creditor şi reprezintă avansurile primite de la clienţi şi nedecontate. trata şi atestă angajamentul clientului sau furnizorului de a efectua o plată la scadenţa înscrisă pe respectivul efect comercial.500 c) Se înregistrează recepţia lucrării de reparaţii curente.creditori”. biletului la ordin.01. Ulterior se efectuează şi plata.tine evidenta decontărilor cu clienţii pe bază de efecte comerciale.debitori pentru 4. În debit se înregistrează decontarea avansurilor primite de la clienţi. Este un cont de pasiv.000 de lei.  Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi” . În credit se înregistrează sumele încasate de la clienţi.02 = = 401 „Furnizori” 7701/20. Aplicaţii : 1. O instituţie publică finanţată din bugetul de stat a efectuat în cursul trimestrului I 2009. Soldul este debitor şi reflectă valoarea prestaţiilor pentru care nu s-au întocmit facturi. În debit înregistrează plata efectelor. 611/20. Este un cont de activ. În credit înregistrează obligaţia de plată a efectelor.02 = „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 401 „Furnizori” 15.facturilor întocmite către clienţi. lucrările executate sau serviciile prestate pe bază de efecte comerciale.ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru bunurile achiziţionate. 3024 „Piese de schimb” 401 „Furnizori” 3. Soldul este creditor şi reprezintă valoarea efectelor de plătit. În credit se înregistrează avansurile încasate de la clienţi. in valoare de 4. În debit se înregistrează sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Efectele comerciale sunt reprezentate de titlurile de credit care îmbracă forma cambiei.000 de lei.500 lei. Pentru înregistrarea efectelor comerciale se utilizează următoarele conturi :  Contul 403 „Efecte de plătit” . următoarele operaţiuni: a) Se achiziţionează de la o societate comercială piese de schimb pentru repararea unor autoturisme existente în dotare în valoare de 3. Este un cont de pasiv. 4092 „Furnizori .

000 = 404 „Furnizori de active fixe” 6. următoarele operaţiuni : a) Se înregistrează încasarea în avans a contravalorii unor cursuri postuniversitare.000 pentru prestări de servicii şi executări de lucrări” 7701/20. 2132/71.02 „Finanţarea de la bugetul de stat” 11.000 e) Se înregistrează achiziţionarea unui aparat de măsură în valoare de 6. O instituţie de învăţământ superior finanţată din venituri proprii a efectuat în trimestrul I 2009 .000 401 „Furnizori” = 7701/20.000 4092 „Furnizori .500 de lei şi se achită contravaloarea acesteia. % = 401 „Furnizori” 1. 401 „Furnizori” 15.d) Se înregistrează achitarea obligaţiei faţă de furnizori.01. pentru care nu s-a întocmit factura.facturi nesosite” 1.01. în suma de 20. control şi reglare” 404 „Furnizori de active fixe” 6.000 .500 3031 „Materiale de natura obiectelor 500 de inventar în magazie” 408 „Furnizori .000 de lei. 560 „Disponibil al instituţiilor = 77 419 „Clienţi .facturi nesosite” 1.02 g) Se înregistrează factura primită ulterior în valoare de 1.000 „Finanţarea de la bugetul de stat” f) Se înregistrează achiziţionarea unei imprimante laser în valoare de 1.000 de lei şi se achită contravaloarea facturii.creditori” 20.05.02 „Aparate şi instalaţii de măsurare. reţinându-se avansul acordat. 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” = 408 „Furnizori .000 de lei.debitori 4.30 1.000 = % = 7701/71.500 „Finanţarea de la bugetul de stat” 2.

000 b) În vederea decontării.000 publice finanţate integral din venituri proprii” 3. pentru care nu s-a întocmit factura în valoare de 2. se acceptă la plată un bilet la ordin scadent peste 15 zile.04.facturi de întocmit” 2. 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” 30. 418 „Clienţi . O instituţie publică înregistrează chiria pentru un spaţiu închiriat.000 = 704 „Venituri din lucrări executate b) Ulterior se emite factura în valoare de 2.creditori” 20. conform facturii în valoare de 30.000 de lei.000 560 „Disponibil al instituţiilor 10.000 4.000 de lei.000 „Finanţarea de la bugetele locale” = 7702 /20. 401 „Furnizori” 15.01-02 = 403 „Efecte de plătit” 78 . 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” = 418 „Clienţi .000 de lei.publice finanţate integral din venituri proprii” b) Se înregistrează efectuarea cursurilor postuniversitare.000 de lei. % 419 „Clienţi . 3029 „Medicamente si materiale sanitare” = 401 „Furnizori” 15. Un spital de urgenţă a efectuat în trimestrul I 2009 următoarele operaţiuni : a) Înregistrează achiziţionarea de materiale sanitare şi medicamente conform facturii în valoare de 15.000 = 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” 30. a) Înregistrarea chiriei fără factura.000 de lei.000 şi servicii prestate” c) Se reţine avansul primit şi se încasează creanţele de la clienţi.000 c) La scadenţă se înregistrează plata biletului la ordin în valoare de 15.facturi de întocmit” = 706 „Venituri din chirii” 2. 403 „Efecte de plătit” 15.

 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” . studenţii si doctoranzii pentru drepturile sub formă de burse acordate în conformitate cu prevederile legale. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă precum şi 79 . 560 „Disponibil ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” = 413 „Efecte de primit de la clienţi” 6. indemnizaţiile şi pensiile neridicate in termen legal.evidenţiază cheltuielile cu salariile personalului. care suportă cheltuielile de spitalizare.evidenţiază cheltuielile din buget pentru bursele acordate elevilor.  425 „Avansuri acordate personalului” .evidenţiază reţinerile şi popririle din salarii datorate terţilor. protecţia socială şi conturile asimilate A. a) Înregistrarea efectuării serviciilor medicale 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” 6.  429 „Bursieri şi doctoranzi” . sporurile.evidenţiază sumele reţinute din salarii pentru stingerea debitelor datorate instituţiei. asigurările sociale. Contabilitatea decontărilor cu personalul.000 de lei. a ajutorului de deces şi a altor ajutoare acordate.000 5.evidenţiază ajutoarele de boală. conform facturii în valoare de 6.5. studenţilor si doctoranzilor. încasarea cambiei în valoare de 6. precum şi alte creanţe şi datorii în legătură cu personalul.3.evidenţiază decontările cu salariaţii instituţiei pentru salarii şi celelalte drepturi de personal cuvenite. pentru incapacitate temporară de muncă.salarii datorate” .2.  427 „Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor” . a celor pentru îngrijirea copilului. Un spital înregistrează efectuarea de servicii medicale pentru pacienţii neasiguraţi ai unei societăţi comerciale.000 de lei.  423 „Personal .  426 „Drepturi de personal neridicate” . Decontările cu personalul sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul următoarelor conturi :  421 „Personal .evidenţiază decontările cu elevii. indemnizaţiile pentru concediul de odihnă neefectuat până la închiderea exerciţiului financiar.000 = 704 „Venituri din lucrări executate c) Se înregistrează la scadenţă.evidenţiază decontările cu personalul pentru avansurile acordate din salariu şi din alte drepturi salariale cuvenite acestuia.evidenţiază salariile.  641 „Cheltuieli cu salariile personalului” . 413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111 „Clienţi cu termen sub un an” 6.ajutoare şi indemnizaţii acordate” .000 şi servicii prestate” b) Decontarea facturii se realizează prin acceptarea unei cambii scadente peste 10 zile. Contabilitatea decontărilor cu personalul reflectă drepturile salariale. ajutoarele. adaosurile premiile din fondul de salarii.  679 „Alte cheltuieli” .

potrivit legilor speciale. precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate.  sumele reprezentând plăţile compensatorii. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată care se suportă din fondul de salarii. apărare naţională. în interesul serviciului. învăţământ.  costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice. la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. în care îşi au locul de muncă. toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate. calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate. acordate potrivit legii. Sun considerate venituri din salarii. stabilite potrivit legii. conform prevederilor legale.  orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor. a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării. şi drepturile de hrană acordate de către angajatori angajaţilor în conformitate cu prevederile legale. inclusiv cartele telefonice. Necesarul de personal la instituţiile publice se stabileşte prin ştatele de funcţii aprobate de către organele competente. contravaloarea transportului la şi de la locul de munca al salariaţilor. Stabilirea sistemului de salarizare în instituţiile publice se realizează în funcţie de nivelul studiilor necesare exercitării funcţiei în raport de categoria instituţiilor respective: justiţie.cele pentru incapacitate temporară de muncă. sporurile şi alte drepturi ale personalului militar. ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale.  cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice. efectuate în vederea îndeplinirii obligaţiilor de serviciu. cadourile oferite salariaţilor. indemnizaţiile. Veniturile din salarii nu includ :  ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile. ajutoarele pentru naştere.  sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. în ţară şi în străinătate. primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca 80 . primele. sănătate. Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii următoarele:  indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică stabilită prin lege.  cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legate de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator. administraţie. inclusiv transportul pentru salariaţii proprii sau alte persoane.  indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată. în limita unui salariu de bază la angajare. veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor.  tichetele de masă. ajutoarele de înmormântare.  drepturile de soldă lunară. indiferent de perioada la care se referă.  tichetele de creşă acordate potrivit legii. a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. conform contractului de muncă. premiile.  indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a exercitării unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă. etc. în primul an de activitate după absolvirea studiilor. costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă .

sumele realizate prin plata cu ora. împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare. în Codul muncii mai sunt menţionate următoarele situaţii în care se pot acorda sporuri salariale: 81 . precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii. salariaţilor concediaţi pentru motive care nu sunt imputabile lor. grupuri de unităţi şi unităţi mai poate prevedea sporuri de izolare sau pentru utilizarea unei limbi străine. salariile de bază aferente pesonalului român trimis străinătate. sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt incluse în salariu. corespunzătoare funcţiilor pe care persoanele respective sunt încadrate. Fondul total de salarii brute lunare include: salariile de bază. adaosurile şi indemnizaţiile. indemnizaţiile. în vederea realizări obiectivelor stabilite. dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului. bugetul asigurărilor sociale de stat. valoarea sporurilor se calculează astfel: minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25% pentru peste 20 de ani vechime. ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu. fie în categoria personalului contractual. indemnizaţiile pentru concediul de odihnă. Pe lângă acestea. care nu au fost compensate cu ore libere plătite. să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat. cu excepţia compensaţiilor acordate în condiţiile legii şi ale contractului colectiv de muncă. ca urmare a restructurării. Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.urmare a concedierilor colective. bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile. calculat pe baza salariului mediu net pe economie. În instituţiile publice personalul angajat poate fi încadrad fie în categoria funcţionarilor publici. acordate potrivit legii. indemnizaţiile. la funcţia de bază. • pentru exercitarea şi a unei alte funcţii la locul de muncă se poate acorda (prin negociere) un spor de până la 50% din salariul funcţiei de bază. în aceste cazuri se acordă un spor de 100% din salariul de bază. • pentru vechime în muncă. Acestea sunt reglementate de Contractul individual de muncă la nivel naţional pe anii 20072010. Potrivit articolului 41 din Contractul individual de muncă la nivel naţional. pentru condiţii nocive de muncă. • pentru lucrul în timpul nopţii se acordă 25% din salariul de bază. suportate de unităţi din fondul de salarii. Salariul cuprinde: salariul de bază. gărzile. sporurile. orice alte sume plătite din fondul de salarii. precum şi alte adaosuri. • de asemenea. grele. sporurile. primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională.  orice alte elemente prevăzute de codul fiscal. venitul salarial al unei persoane poate cuprinde şi o serie de sporuri. precum şi de Codul muncii. salariile de merit. periculoase sau penibile. Sporurile prevăzute la ultimele două alineate anterioare nu se includ în salariul de bază şi nu se mai acordă după normalizarea condiţiilor de muncă în conformitate cu dispoziţiile contractului colectiv de muncă la nivel naţional.  veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat. de exemplu: • pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în cele de sărbători legale. indemnizaţiile clinice. în astfel de cazuri se acordă minimum 10% din salariul de bază. • pentru condiţii deosebite de muncă. indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă. Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel încât. premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii. sporul este de 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate. Pe lângă salariul de bază.

• reţineri din salariu dacă este cazul.  pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri.  pentru contribuabili care au în întreţinere patru sau mai multe persoane. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii. Relaţia de calcul a bazei impozabile este următoarea: Salariul de încadrare + Sporuri şi adaosuri + Indemnizaţii de conducere şi alte sporuri acordate pentru funcţii de conducere + Avantaje în natură + Alte drepturi de personal = Venit brut total 82 . soţul. cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă.01 lei şi 3. Pentru venituri brute lunare din salarii mai mari de 3. pentru executarea şi terminarea lucrărilor urgente. beneficiază de deduceri personale degresive stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. în timpul repausului săptămânal. ale cărei venituri impozabile sau neimpozabile nu depăşesc 250 de lei lunar. rudele contribuabilului până la gradul al doilea inclusiv. Contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1. Impozitul lunar prevăzut se determină astfel:  la locul unde se află funcţia de bază. • în cazurile în care repausul săptămânal se acordă în alte zile decât sâmbătă şi duminică. şi următoarele: deducerea personală acordată pentru luna respectivă.000 lei inclusiv.  pentru contribuabili care au în întreţinere trei persoane 550 lei. calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni. asigurările sociale de sănătate şi la ajutorul de şomaj în limitele prevăzute de reglementările legale. Deducerea personală se acordă persoanelor fizice care au un venit brut de până la 1. • contribuţiile personalului la asigurările sociale de stat.000 lei nu se mai acordă deducere personală. • în situaţia în care salariatul a fost chemat la muncă.  pentru contribuabili care au în întreţinere o persoana 350 lei. astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro. Pentru a determina salariul net (suma cuvenită salariatului pentru activitatea desfăşurată în cursul unei luni) se au în vedere: • deducerea personală se acordă în fiecare lună numai pentru veniturile din salarii la locurile de muncă unde se află funcţia de bază. Persoane în întreţinere sunt considerate: soţia. • impozitul pe salarii. • contribuţiile la fondurile de pensii facultative. aceasta se deduce din venitul net lunar. copii sau alţi membri ai familiei.• • • atunci când zilele de repaus săptămânal se acordă după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. 650 lei. astfel:  pentru contribuabili care nu au persoane în întreţinere 250 lei.  pentru contribuabili care au în întreţinere doua persoane 450 lei.000 de lei lunar inclusiv la locul de muncă unde au funcţia de bază.000.

6453 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate”. 4371 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj”.Venit brut total . Decontările cu asigurările sociale şi protecţia socială sunt reprezentate de contribuţiile instituţiei şi salariaţilor la asigurările sociale. în perioada 5-15 a lunii curente. 4372 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj”. 6452 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj”. pentru luna precedentă. 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”. instituţiile publice şi serviciile publice din subordinea acestora. trebuie să achite salariile într-o singură tranşă lunară. 4315 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidentele de muncă şi boli profesionale”. 6456 „Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale”.Contribuţia personalului la asigurările sociale de stat Contribuţia personalului la ajutorul de şomaj Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate – Impozit pe salariu – Reţineri datorate terţilor – Reţineri în favoarea instituţiei = Salariul net Prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.Deduceri = Baza impozabilă Relaţia de calcul a salariului net este următoarea: Salariul de încadrare + Sporuri şi adaosuri + Indemnizaţii de conducere şi alte sporuri acordate pentru funcţii de conducere + Avantaje în natură + Alte drepturi de personal = Venit brut total Venit brut total . 4317 „Contribuţiile angajatorilor pentru cincedii şi indemnizaţii”. 438 „Alte datorii sociale”. 4313 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurările de sănătate”. ordonatorii principali de credite. 83 . 4312 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurările sociale”. B. 6454 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale”. 6451 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurările sociale”. la asigurările sociale de sănătate. evidenţiate prin intermediul conturilor: 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurările sociale”. 86/28 ianuarie 2005. la asigurările pentru şomaj şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. 4314 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurările de sănătate”.Contribuţia personalului la asigurările sociale de stat Contribuţia personalului la ajutorul de şomaj Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate = Venit net Venit net .

g) Cota de contribuţie la fondul pentru handicapaţi. condiţii deosebite de munca 36.8 %. d) Cota de contribuţie la asigurările pentru şomaj este de 0. În situaţia în care instituţia are persoane cu dizabilităţi.2006).10. astfel: a) Cotele de contribuţie la asigurările sociale se stabilesc pentru : • • • condiţii normale de munca 31. • condiţii speciale de munca 41. f) Cota de contribuţie la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale este de 0. • angajatorii. • condiţii deosebite de munca 36. relaţia este: 84 . În sistemul public sunt consideraţi contribuabili: • asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale.5% = 25. • Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională care administrează bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Din suma rezultată se scad concediile medicale suportate de angajator.3% .3% .85%. c) Cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate este de 5.5%. pentru instituţii cu un număr de peste 50 salariaţi (legea 448/06.15% şi 0.10.12.5% = 20. Contribuţiile angajatorului se determină prin aplicarea cotelor de contribuţii asupra fondului total de salarii brute realizate lunar.3 %.8 %.3 %.647 „Cheltuieli din fonduri destinat stimulării personalului”. în funcţie de clasa de risc conform Legii nr.85%.8 %. condiţii speciale de munca 41. e) Cota de contribuţie la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale este cuprins între 0. b) Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii este de 0. din fondul total de salarii brute realizate lunar se scad concediile medicale suportate de către angajator. astfel că la diferenţa rezultată se aplică procentul corespunzător în funcţie de categoria din care face parte instituţia.25%. 346/2002 (procente de risc 2009 CAEN). de salariaţi x 4 % = Locuri pentru persoane cu dizabilităţi Dacă nu sunt create aceste locuri.2%. relaţia este: Nr. Cotele mai sus prezentate sunt diminuate cu contribuţiile asiguraţilor la asigurările sociale astfel: • condiţii normale de munca 31. Instituţiile publice au obligaţia înregistrării în contabilitate atât a salariilor cuvenite personalului pentru munca prestată cât şi a contribuţiilor privind asigurările şi protecţia socială.10. total locuri de munca/instituţie x salariul minim (600 lei) x 50 % = Contribuţie fond pentru handicapaţi.3 %. excepţie făcând instituţiile publice definite conform legii nr. În vederea determinării contribuţiei la asigurările sociale de către angajator.3% .5% = 30. 500/2002 privind finanţele publice. Relaţia de calcul fiind următoarea: Nr.

5%.5 %.000 lei. Contribuţiile asiguraţilor la asigurările sociale. anterioare producerii riscului şi sunt scutite de contribuţii la asigurările sociale.nr. reţineri în favoarea terţilor 1. Se utilizează următoarea formulă contabilă: 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurările sociale” Aplicaţii: a) O instituţie publică de învăţământ superior finanţată din alocaţii bugetareprimite de la MECI conform contractului instituţional.5%. la asigurările sociale de sănătate. Cotele de contribuţie sunt următoarele:    contribuţia individuală la asigurările sociale. contribuţia individuală datorată la fondul de şomaj este de 0. concedii medicale suportate de angajator 3. contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii 0.5 %. şomaj 0.000 lei. locuri pentru persoane cu dizabilităţi x salariul minim x 50% = Contribuţie fond pentru handicapaţi.000 lei.85%. Indemnizaţiile de maternitate şi cele de îngrijire a copilului se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat. total locuri de muncă/instituţie . CASS 5. avansuri acordate salariaţilor 5.Nr. Contribuţiile angajatorului şi angajaţilor la asigurările sociale şi protecţia socială trebuie achitate lunar de către instituţie până cel mai târziu la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţiile. fond pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0.8%. Acestea se acordă numai dacă angajatul a cotizat la bugetul asigurărilor sociale de stat cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni. se determină prin aplicarea cotelor de contribuţie asupra venitului salarial impozabil lunar iar contribuţia asiguraţilor la bugetul asigurărilor de şomaj se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie asupra fondului de salarii. în luna Mai 2009. impozit pe salarii 13.000 lei. contribuţiile salariaţilor sunt: CAS 10. ajutor de şomaj 0. prezintă următoarele informaţii: • • • • • • • = 423 „Personal . asigurările sociale de sănătate. 85 .2%. CASS 5. La suma rezultată din această relaţie se aplică cota corespunzătoare de contribuţie.205%.360 lei. este de 10. salarii neridicate 1. impozit pe salarii. contribuţia lunară la asigurările de sănătate datorate de angajaţi este de 5.5%.5%.000 lei.ajutoare şi indemnizaţii datorate” • • fond total de salarii 100. angajatorul datorează la asigurările sociale o contribuţie pentru concediile medicale de asigurări conform următoarei relaţii: Număr de zile în care angajaţii se află în concedii medicale x Salariul minim pe economie raportate la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă. Totodată. contribuţiile instituţiei sunt : CAS 20. şomaj.5 %.

176 pentru asigurări sociale” = % 421 „Personal .01.03.360 salarii şi alte drepturi” 427 „Reţineri din salarii şi din alte 1.000 lei.01 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 6452/10. fondul total de salarii aferent lunii mai. 421 „Personal . Se înregistrează contribuţiile angajatorului la asigurările şi protecţia socială.01. 20 zile. 425 „Avansuri acordate personalului” 5.salarii datorate” 35. Se înregistrează reţinerile din salarii.30 = „Cheltuieli cu salariile personalului” 3.000 drepturi datorate terţilor” 425 „Avansuri acordate personalului” 5.salarii datorate” 100. 6451/10. număr de zile lucrătoare pentru luna Mai. 1.500 pentru asigurări sociale de sănătate” 4372 „Contribuţiile asiguraţilor 500 pentru asigurări de şomaj” 444 „Impozit pe venitul din 13.03.. 641/10..200 86 .000 4.000 = 4371 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 500 = 4313 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” 5.500 pentru asigurări sociale” 4314 „Contribuţiile asiguraţilor 5. Se înregistrează avansurile acordate personalului în sumă de 5.03 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale = 4311 „Contribuţiile angajatorilor 20.000 lei.03.02 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 6453/10. în valoare de 100. Se înregistrează în baza centralizatorului statelor de salarii.000 = 5311 „Casa în lei” 2.860 4312 „Contribuţiile asiguraţilor 10.• concedii medicale de asigurări: 50 de zile.

03 finanţate din venituri proprii” 4314 „Contribuţiile asiguraţilor . din care 1.500 pentru asigurări sociale 87 60.de sănătate” 6454 /10.03.03. 3.140 426 „Drepturi de personal neridicate” 1.30 „Disponibil ale activităţilor finanţate din venituri proprii” 7. % 30. Se înregistrează virarea obligaţiilor la bugetele respective.988 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 10.140 lei se achită prin caserie. 421 „Personal .01 „Disponibil ale activităţilor 20. diferenţa.140 562/10. 6451/10.700 4313 „Contribuţiile angajatorilor 5. se virează în conturile de card ale salariaţilor.500 pentru asigurări sociale” % 10.000 5311 „Casa în lei” 3.03.01. Se înregistrează cota de contribuţie la asigurările sociale pentru concediile medicale de asigurări.01 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” = 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 312 6.000 = 562/10.03.000 lei nu se ridică..200 pentru asigurări sociale de sănătate” 5. Se înregistrează plata salariilor nete în valoare de 64.488 finanţate din venituri proprii” 4312 „Contribuţiile asiguraţilor = „Disponibil ale activităţilor 562/10.06 „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii” = 4315 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 205 = 4317 „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii” 538 5.salarii datorate” = % 64.01.04 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 6455/10.140 lei.03.

5 lei 7.500 lei) : Şomaj (0.000 lei 250 lei 100 lei 150 lei 1.04 „Disponibil ale activităţilor finanţate din venituri proprii” 205 4317 „Contribuţiile angajatorilor = pentru concedii şi indemnizaţii” 538 b) O instituţie publică de învăţământ superior finanţată din venituri proprii acordă unui salariat.050 Lei) : Total venit net: Deducere 3 persoane: Baza impozabilă: Impozit pe salariu (702.5 lei x 16%) Salariu net (1.360 salarii şi alte drepturi” 427 „Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor” 4315 „Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” = finanţate din venituri proprii” 1.5 lei 550 lei 702.5 lei 82.000 4371 „Contribuţiile angajatorilor 500 pentru asigurări de şomaj” 4372 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj” % 14.30 562/10. convorbiri telefonice 100 lei. Se înregistrează salariul cuvenit conform ştatului de plată.360 444 „Impozit pe venitul din 13. tichete de masă 200 lei.500 lei) : CASS (5.02 562/10.5 lei 112. spor de doctorat 15%.000 lei.5 – 112.000 „Disponibil ale activităţilor = finanţate din venituri proprii” 500 „Disponibil ale activităţilor = 562/10.4 lei 1.03.03.4): 1.1 lei 1. Salariatul are în întreţinere trei copii minori. indemnizaţie de conducere 10%.5% x 1.5% x 1.03.140.500 lei 157.252.252. următoarele drepturi salariale: salariu de încadrare: 1.01. Se va calcula salariul cuvenit angajatului şi se vor înregistra în contabilitate operaţiunile corespunzătoare: Salariul de încadrare: Spor de vechime: Indemnizaţie de conducere Spor de doctorat Total venit brut: CAS (10. 88 .04 „Disponibil ale activităţilor finanţate din venituri proprii” 562/10.5% x 1.5 lei 1. în luna Mai 2009. spor de vechime 25%.de sănătate” % 1.

01 1.5%. fond pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0.205%.03.salarii datorate” = 421 „Personal .salarii datorate” = 421 „Personal .000 „Cheltuieli cu salariile personalului” 641/10.03.03.5 = 4313 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” 78 = 89 4315 „Contribuţiile angajatorilor 3 .01.02 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 6453/10.salarii datorate” = 421 „Personal .5%.01 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 6452/10.5 pentru asigurări de şomaj” 444 „Impozit pe venitul din salarii şi alte drepturi” = % 112. contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii 0.03 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” 6454/10.01. 6451/10. 421”Personal . CASS 5. şomaj 0.9 4312 „Contribuţiile asiguraţilor 157.8%.01.04 250 „Cheltuieli cu salariile personalului” 641/10.salarii datorate” 359.03 100 „Cheltuieli cu salariile personalului” 641/10.01.03.85%.641/10. Se înregistrează reţinerile din salariul angajatului.06 150 = 421 „Personal . Se înregistrează contribuţiile instituţiei pentru salariul cuvenit angajatului astfel: CAS 20.5 pentru asigurări sociale” 4314 „Contribuţiile asiguraţilor 82.04 = 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 312 = 4371 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 7.5 pentru asigurări sociale de sănătate” 4372 „Contribuţiile asiguraţilor 7.4 3.salarii datorate” „Cheltuieli cu salariile personalului” 2.

5 pentru asigurări de şomaj” 4315 „Contribuţiile angajatorilor 3 pentru accidente de muncă şi boli profesionale” = 560/10.1 publice finanţate integral din venituri proprii” 5.03.5 proprii” = „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” 90 560/10.02 7.75 pentru concedii şi indemnizaţii” 4.5 pentru asigurări sociale de sănătate” % 15 4371 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj” 4372 „Contribuţiile asiguraţilor 7.03.salarii datorate” 1.5 4313 „Contribuţiile angajatorilor 78 pentru asigurări sociale de sănătate” 4314 „Contribuţiile asiguraţilor 82.03. 421 „Personal .03 = „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri 560/10.03.03.5 „Disponibil al instituţiilor 312 publice finanţate integral din venituri proprii” = „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” 560/10.04 .06 „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii” = pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 4317 „Contribuţiile angajatorilor 12. Se virează obligaţiile la bugetele în cauză.„Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 6455/10.01 469. Se virează restul de plată cuvenit salariatului în contul de carduri.140.5 pentru asigurări sociale” % 160. = 560 „Disponibil al instituţiilor % 4311 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale” 4312 „Contribuţiile asiguraţilor 157.

01. Gestionarul îşi recunoaşte vina şi depune banii.4 salarii şi alte drepturi” = 560/10. 4282 „Alte creanţe în legătură = cu personalul” 200 % 500 719 „Alte venituri operaţionale” 4481 „Alte datorii faţă de buget” 300 b) Se înregistrează încasarea pagubei şi se depune numerarul în contul de disponibil.30 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” C.75 pentru concedii şi indemnizaţii” = 560/10.  a) Se înregistrează imputarea lipsei. Imputarea minusurilor constatate in gestiune se efectuează la valoarea actuală. în creditul contului 719 „Alte venituri operaţionale”. iar valoarea contabilă a bunului imputat. Aplicaţii: Minusuri imputabile constatate în gestiune. Aceasta se reflectă în contul 4481 „Alte datorii faţă de buget”. La o instituţie publică. 5311 „Casa în lei” 500 581 „Viramente interne” 500 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” = 581 „Viramente interne” 500 = 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” = 5311 „Casa în lei” c) Se înregistrează virarea obligaţiei la bugetul de stat. valoarea contabilă 200 lei.4317 „Contribuţiile angajatorilor 12.03. 4481 „Alte datorii faţă de buget” = 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” 300 91 . gestionarului magaziei de materiale i se impută un minus.06 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” 444 „Impozit pe venitul din 112. Diferenţa dintre valoarea actuală mai mare şi valoarea contabilă mai mică a bunului imputat reprezintă o datorie faţă de bugetul statului ce urmează a fi achitată. valoarea actuală fiind 500 lei.

4282 „Alte creanţe in legătură = % 719 „Alte venituri operaţionale” 4481 „Alte datorii faţă de buget” 300 500 cu personalul” 200 b) Se înregistrează încasarea imputaţiei şi se depune numerarul în contul de disponibil bancar. pentru suma depusă de vinovat se utilizează contul 462 „Creditori”. a) Se înregistrează imputarea lipsei. 4481 „Alte datorii faţă de buget” = 7701 „Finanţare de la bugetul de stat” 300  În situaţia în care instanţa hotărăşte nevinovăţia gestionarului. 462 „Creditori” 500 = 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” d) Se înregistrează virarea obligaţiei la bugetul de stat.  Având drept exemplu aplicaţia de mai sus.În situaţia în care imputaţiile urmează să fie soluţionate de instanţele judecătoreşti până la decizia acesteia. Aceasta hotărăşte vinovăţia gestionarului. Pentru soluţionarea cazului există următoarele variante : • declararea vinovaţiei gestionarului. 4282 „Alte creanţe în legătură = % 719 „Alte venituri operaţionale” 500 cu personalul” 200 92 . gestionarul contestă imputaţia în instanţă. 5311 „Casa în lei” 500 581 „Viramente interne” 500 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” = 581 „Viramente interne” 500 = 5311 „Casa în lei” = 462 „Creditori” c) Instanţa decide că gestionarul este vinovat. a) Se înregistrează imputarea lipsei. • declararea nevinovaţiei gestionarului. prin urmare se va înregistra compensarea creanţei asupra gestionarului cu datoria instituţiei publice faţă de acesta.

alte datorii şi creanţe cu bugetul. 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” buget” e) Se înregistrează minusul de materiale pe cheltuiala instituţiei.bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate În cadrul decontărilor cu bugetul de stat se includ : impozitul pe venitul din salarii. bugetul local. sunt : 93 .4481 „Alte datorii faţă de buget” 300 b) Se înregistrează încasarea imputaţiei şi se depune suma în contul de disponibil bancar.2. taxa pe valoarea adăugată. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului. celelalte instituţii nu reflectă distinct în contabilitate taxa pe valoarea adăugată. 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 „Materiale consumabile” 200 = % 500 719 „Alte venituri operaţionale” 4481 „Alte datorii faţă de 500 200 30 0 5. Documentele obligatorii ce trebuie întocmite de plătitorii de taxă pe valoarea adăugată. de către instituţiile publice finanţate din venituri proprii. 5311 „Casa în lei” 500 581 „Viramente interne” 500 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” = 581 „Viramente interne” 500 = 5311 „Casa în lei” = 462 „Creditori” c) Se înregistrează restituirea sumei gestionarului. Problematica impozitului pe salarii a fost tratată la capitolul anterior. taxe şi vărsăminte asimilate. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat bugetului de stat. Cu excepţia acestora. alte impozite.4. 5311 „Casa în lei” 581 „Viramente interne” = = 581 „Viramente interne” 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” 5311 „Casa în lei” 500 500 462 „Creditori” = 500 d) Se înregistrează anularea operaţiunii de imputaţie.

TVA de recuperat de la bugetul de stat. Este un cont de activ. În credit. se înregistrează TVA virată la bugetul statului. la sfârşitul lunii. spre exemplu : spitalizarea. Contul 4424 „TVA de recuperat”. precum şi TVA datorată bugetului de stat. centre de îngrijire şi diagnostic. la sfârşitul lunii. în cursul lunii. Acest cont nu prezintă sold la sfârşitul lunii. Contul 4426 „TVA deductibilă”. TVA datorată bugetului de stat. spre exemplu : medicamente. ţine evidenţa TVA înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunuri achiziţionate. 4427 „TVA colectată”. 4426 „TVA deductibilă”. Contul 4423 „TVA de plată”. etc. livrarea de manuale şcolare. ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat. În debit. TVA aferentă vânzărilor de bunuri. În debit. ţine evidenţa sumelor datorate bugetului de stat reprezentând TVA aferentă vânzărilor de bunuri. se înregistrează. În debit. În credit se înregistrează. lucrări executate şi servicii prestate. 4428 „TVA neexigibilă”. Jurnalul pentru cumpărări care stabileşte TVA deductibilă. ţine evidenţa TVA de recuperat de la bugetul statului. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind taxa pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul următoarelor conturi :    4423 „TVA de plată”. se înregistrează. În credit. Contul 4427 „TVA colectată”. executării de lucrări sau prestărilor de servicii. se înregistrează suma dedusă din TVA colectată. c) există si operaţiuni scutite de TVA.Jurnalul pentru vânzări care stabileşte TVA colectat. se înregistrează TVA reprezentând dreptul la deducere al instituţiei. 94 . rezultată ca diferenţă între TVA colectată mai mică şi TVA deductibilă mai mare.. Este un cont de activ. se înregistrează TVA recuperată de la bugetul statului. Soldul este creditor şi reflectă suma exigibilă datorată bugetului de stat. În debit. Este un cont de pasiv. 4424 „TVA de recuperat”. rezultată ca diferenţă între TVA colectată mai mare şi TVA deductibilă mai mică. executărilor de lucrări sau prestărilor de servicii către clienţi. Este un cont de pasiv. Cotele de TVA sunt: a) cota de 19% aplicată asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de TVA sau nu este supusă cotei reduse de TVA. se înregistrează TVA deductibilă potrivit reglementarilor legale. b) cota de 9% aplicată asupra bazei de impozitare pentru anumite categorii de bunuri şi servicii. suma ce urmează a se recupera de la bugetul statului precum şi partea din TVA nedeductibilă pentru operaţiunile scutite de TVA. În credit. Soldul este debitor şi reprezintă TVA rămasă de recuperat de la bugetul statului. Decontul pentru TVA. Acest cont nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

02 1. conform facturii în valoare de 50. se înregistrează TVA înscrisă în facturile emise pentru bunurile livrate sau serviciile prestate ce urmează a se încasa în lunile următoare sau prin decontări succesive. se înregistrează TVA aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii cu plata în rate devenită exigibilă. % 59. % 2. Soldul acestui cont reprezintă TVA neexigibilă. Aplicaţii: 1.01. TVA 19%. servicii şi lucrări efectuate cu plata în rate. TVA 19%.000 „Disponibil al activităţiilor finanţate din venituri proprii” 95 = 401 „Furnizori” = 404 „Furnizori de active fixe” .Contul 4428 „TVA neexigibilă”.000 lei. În debit. TVA 19%.500 c) Se înregistrează plata primei rate a autoturismului în valoare de 1. TVA aferenta mărfurilor vândute prin unităţile comerciale cu amânuntul.500 2133 „Mijloace de transport” 50.000 lei. ţine evidenţa TVA neexigibilă rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri.000 4426 „TVA deductibilă” 380 b) Se înregistrează achiziţionarea unui autoturism cu plata în rate. precum şi TVA inclusă în preţul de vânzare cu amânuntul la instituţiile care ţin evidenţa mărfurilor la acest preţ.000 lei. a) Se înregistrează achiziţionarea de combustibili conform facturii în valoare de 2.380 3022 „Combustibili” 2. O instituţie publică de învăţământ superior finanţată din venituri proprii a efectuat următoarele operaţiuni. În credit.000 4428 „TVA neexigibilă” 9. 404 „Furnizori de active fixe” = 562/71. în cazul în care evidenţa gestiunii se ţine la preţul de vânzare cu amânuntul precum şi TVA aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii cu plata în rate. inclusiv TVA aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii cu plata în rate devenită exigibilă. Este un cont bifuncţional. TVA aferentă preţului de vânzare cu amânuntul pentru mărfurile achiziţionate de către unităţile comerciale cu amânuntul în cazul în care evidenţa gestiunii se ţine la preţul de vânzare cu amânuntul.

000 produselor finite” 4427 „TVA colectată” 711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 2. D 4426 380 190 RD 570 TSD 570 SFD 570 C D 4427 2.000 lei.000 = % c) Se înregistrează închiderea conturilor de TVA. 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” 17.500 SFD 9.850 10. 4423 „TVA de plată” = 562 „Disponibil al activităţii 2.850 4426 „TVA deductibilă” 4423 „TVA de plată” d) Se înregistrează plata TVA.850 C D 9. TVA 19%.850-570 = 2.850 2.280 finanţate din venituri proprii” 570 2.000 lei.850 RC 2.310 4428 190 190 RC 190 TSC C 4427 „TVA colectată” > 4426 „TVA deductibilă” => 4423 „TVA de plată” = TVA colectată .4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 1 90 d) Se înregistrează vânzarea de produse finite conform facturii în valoare de 15.280 lei 4427 „TVA colectată” 2. valoarea la preţ de producţie a produselor finite este de 10. 96 .TVA deductibilă = 2.850 TSC SFC 2.TVA colectată.500 RD 9.500 TSD 9. Înregistrarea contabilă fiind următoarea: % 4427 „TVA colectată” 4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă” a) Se înregistrează încasarea TVA de recuperat.850 701 „Venituri din vânzarea 15.280 = % În situaţia în care 4426 „TVA deductibilă” > 4427 „TVA colectată” = 4424 „TVA de recuperat” = TVA deductibilă .

soldul contului trebuie să fie zero.500 lei.500 euro. 4814 „Alte decontări”. taxe şi vărsăminte asimilate se includ taxe asupra mijloacelor de transport.taxe şi vărsăminte asimilate” 3. a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei.300 446 „Alte impozite. impozitul pe clădiri. se înregistrează valoarea activelor fixe. În credit. taxe şi vărsăminte asimilate.taxe 300 şi vărsăminte asimilate” b) Se înregistrează impozitul pe clădiri în valoare de 3.2. evidenţiază raporturile de decontare intervenite între instituţii. taxe vamale 300 lei. reprezentând valoarea activelor fixe. 3024 „Piese de schimb” = % 6.562 „Disponibil al activităţiilor = finanţate din venituri proprii” 4424 „TVA de recuperat” b) Se înregistrează compensarea cu TVA de plată din lunile anterioare.600 401 „Furnizori” 6. precum şi cu sumele transmise de instituţia superioară către instituţia din subordine pentru efectuarea unor cheltuieli.5. Este un cont bifuncţional. 658 „Alte cheltuieli operaţionale” = 446 „Alte impozite. Aplicaţie: a) Se înregistrează achiziţionarea din import a unor piese de schimb în valoare de 1. 4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat” În categoria alte impozite. 97 . Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice Decontările între instituţiile publice sunt reflectate cu ajutorul următoarelor conturi:  Contul 481 „Decontări între instituţia superioară şi instituţia subordonată”. În contabilitatea analitică.2 lei. 4813 „Decontări privind stocurile”. a materialelor şi a sumelor transmise. În debit. cursul de schimb fiind de 4. 4812 „Decontări privind activele fixe”. Soldul poate fi debitor sau creditor. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat şi bugetelor locale. acestea se detaliază pe feluri de impozite. La consolidare.500 5. alte impozite. se înregistrează justificarea utilizării materialelor şi sumelor transmise. Se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 4811 „Decontări privind operaţiuni financiare”.

respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţii în participaţie. Este un cont bifuncţional.000 . În credit. se înregistrează veniturile primite prin transfer din operaţii în participaţie. a) Înregistrarea operaţiei în contabilitate M. 214 „Mobilier.E. conform contractului de asociere. cheltuielile primite prin transfer din operaţii în participaţie şi sumele primite de la coparticipanţi. Se înregistrează transferul unor active fixe.000 lei. în valoare de 50. evidenţiază raporturile de decontare intervenite între instituţii subordonate aceluiaşi ordonator de credite.000 lei. se înregistrează valoarea activelor fixe şi materialelor primite la instituţia care primeşte.I. Aplicaţii : 1. a) Înregistrarea operaţiunii în contabilitatea instituţiei superioare. Soldul debitor. se înregistrează valoarea activelor fixe şi materialelor transmise de instituţia care transmite.  Contul 483 „Decontări din operaţii în participaţie”. respectiv tehnică de calcul.C. se înregistrează veniturile realizate din operaţii în participaţie transferate coparticipanţilor. Ministerul Educaţiei. La consolidare. 4812 „Decontări privind 50. Cercetării şi Inovării transferă Universităţii din Petroşani. cheltuielile transferate din operaţii în participaţie şi sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiei în coparticipaţie. evidenţiază decontările din operaţii în participaţie. 482 „Decontări între instituţii = 3028 „Alte materiale consumabile” 98 20. Soldul creditor. Este un cont bifuncţional. reflectă sume ce urmează a fi încasate din operaţii în participaţie ca rezultat favorabil sau sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în participaţie. Contul 482 „Decontări între instituţii subordonate”. În debit.000 echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale” activele fixe” = 4812 „Decontări privind 2. reflectă sume datorate participanţilor ca rezultat favorabil din operaţii în participaţie precum şi sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în participaţie. soldul contului trebuie să fie zero. În debit. materiale consumabile în valoare de 20. aparatură birotică 50. precum şi a sumelor virate intre coparticipanţi. Soldul poate fi debitor sau creditor. aparatură birotică b) Înregistrarea operaţiei în contabilitatea instituţiilor publice subordonate.000 activele fixe” echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale” = 214 „Mobilier. În credit.

finanţate integral din venituri proprii. se înregistrează suma de 25. bugetul de venituri şi cheltuieli. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.000 în participaţie” finanţate integral din venituri proprii” = 560 „Disponibil al instituţiei publice în participaţie” = 473 „Decontări din operaţii CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA TREZORERIEI 6.000 publice finanţate integral din venituri proprii” b) Înregistrarea operaţiei la Institutul de cercetare. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Banca Naţionala a României. 473 „Decontări din operaţii 25. a) Înregistrarea operaţiei la Universitatea din Petroşani. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise. a altor valori de trezorerie. Aspecte ale contabilităţii trezoreriei Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. aprobat în conformitate cu prevederile legale. băncile comerciale şi în casierie.000 3.1. Angajarea şi folosirea creditelor bugetare se realizează în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate prin buget.subordonate” b) Înregistrarea operaţiei în contabilitatea Universităţii din Petroşani. 99 . 560 „Disponibil al instituţiei 25. Creditele bugetare aprobate pot fi utilizate de către instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. În baza unui contract de asociere între Universitatea din Petroşani şi un Institut de Cercetare. a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului.000 lei primită de la coparticipanţi. 3028 „Alte materiale consumabile” = 482 „Decontări între instituţii subordonate” 20. cheltuieli şi disponibilităţi în condiţii de siguranţă si fără comisioane. Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme şi a întăririi rolului finanţelor publice. pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiei. Instituţiile publice au interdicţia de a efectua operaţiunile de mai sus prin bănci comerciale.

precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. ca urmare a încasărilor şi plăţilor în valută. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate sau garantate de stat. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. nr. La sfârşitul perioadei. se înregistrează în mod distinct ca „Sume în curs de decontare”. sunt reprezentate de conturile de disponibil ale bugetului de stat. disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită şi disponibil din sumele colectate pentru unele bugete. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi vărsămintele de efectuat pentru obligaţiuni emise şi răscumpărate şi alte investiţii pe termen scurt. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute în extrasele de cont. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. după caz. deschise la trezoreria statului. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct faţă de cele de plătit. aferente împrumuturilor pe termen scurt. Dobânzile de încasat şi cele de plătit. disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale. la cursul de schimb comunicat de BNR. 100 . 150/2002. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. reprezentând drepturi de personal. valabil pentru această dată. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt creditele. conturi la bănci. după caz. Contabilitatea trezoreriei cuprinde :  Investiţiile pe termen scurt sunt reprezentate de obligaţiunile emise şi răscumpărate de consiliile locale. se ţin atât în lei cât şi în valută. depozite pe termen scurt în valută. De asemenea mai cuprinde: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. împrumuturi pe termen scurt.G.  Conturile la trezoreria statului şi bănci sunt reprezentate de disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi utilizate numai în limita disponibilităţilor existente în cont. potrivit bugetului aprobat. disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat.N. se înregistrează în conturile de venituri şi cheltuieli din diferenţe de curs valutar. ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. în cursul exerciţiului financiar.  Casa şi alte valori. bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat care au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete. disponibil din fondul de rezervă constituit conform O. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice precum şi a mişcării acestora. după caz.  Disponibil al bugetelor. Aceste operaţiuni se înregistrează în contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR. se ţine distinct în lei şi în valută. valori de încasat. disponibil din fonduri externe nerambursabile. dobânzi.

cu respectarea condiţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituţie publică. tichete de masă. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. bilete de tratament şi odihnă.2.  Viramentele interne înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale.1.  Ajustările pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie sunt reprezentate de ajustările pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate. bilete cu valoare nominală. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. după caz şi din casieria instituţiei. Soldul final este debitor şi reflectă disponibilităţile existente în cont sau în casierie la sfârşitul perioadei respective. Conturile din această clasă au funcţie contabilă de activ cu excepţia contului 519 „Împrumuturi pe termen scurt” şi contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt”care au funcţie contabilă de pasiv. sau în numerar şi se creditează cu plăţile efectuate de acestea.  Disponibilităţile din fonduri cu destinaţie specială se depun la unităţile trezoreriei statului şi se utilizează potrivit destinaţilor aprobate prin legislaţia în vigoare privind constituirea şi utilizarea acestor fonduri. Se debitează cu rambursările de credite. numită „Conturi la trezoreria statului şi instituţii de credit”. Conturile de activ se debitează cu intrările de disponibilităţii în contul deschis la trezorerie sau la bănci.2. 101 . bonurile valorice pentru carburanţi auto. Conturi utilizate Conturile de trezorerie sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa a V-a a Planului de conturi. Contabilitatea trezoreriei 6. Contul 519 „Împrumuturi pe termen scurt” se creditează cu creditele pe termen scurt primite de instituţii.  Disponibilităţile fondurilor speciale aflate în conturile deschise la trezorerie sunt constituite pentru : Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi cheltuielilor efectuate din aceste bugete. Soldul este creditor şi reprezintă valoarea creditelor primite şi nerambursate.Instituţiile publice au obligaţia organizării activităţi de caserie. 6. Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” se creditează cu sumele datorate pentru obligaţiuni emise şi se debitează cu sumele achitate pentru acestea.  Acreditivele în lei şi valută sunt deschise în vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizor. În contabilitatea „Altor valori” la instituţiile publice sunt cuprinse: timbrele fiscale şi poştale. tichetele şi biletele de călătorie.  Disponibilităţi ale instituţiilor publice şi activităţiilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Soldul este creditor şi reprezintă sume datorate pentru obligaţiunile emise. alte valori.

6.000 şi răscumpărate” 5.000 lei. din care: 15. ce urmează a fi răscumpărate şi anulate.000 lei.2. 505 „Obligaţiuni emise 20. Se înregistrează obligaţiuni emise şi răscumpărate în valoare de 20.3.000 de obligaţiuni” şi răscumpărate” = 505 „Obligaţiuni emise 3. 102 . 509 „Vărsăminte de efectuat 120. 505 „Obligaţiuni emise 15.000 lei.000 lei. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt Obligaţiunile emise şi răscumpărate sunt titluri de credit pe care autorităţile locale le emit în vederea obţinerii de împrumuturi publice.000 lei prin contul de finanţare bugetară şi 5. reprezentând nume datorate pentru răscumpărarea a 10. Toate operaţiunile efectuate prin conturile de la trezorerie sau bănci vor fi consemnate în extrasul de cont.000 lei prin casierie.2. 161 „Împrumuturi din emisiunea 20. Se înregistrează anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărate în valoare de 20.000 şi răscumpărate” pentru investiţiile pe termen scurt 4. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti Operaţiunile de încasări şi plăţi cu sau fără numerar sunt acele operaţiuni prin care strângerea drepturilor şi obligaţiilor se realizează prin intermediul trezoreriei statului a unităţilor bancare sau a casieriei instituţiei în baza documentelor depuse de acestea. Aplicaţii: 1. Se înregistrează suma de 15.000 770 „Finanţare de la buget” 15.000 de obligaţiuni emise.2.000 pentru investiţiile pe termen scurt” şi răscumpărate” = 505 „Obligaţiuni emise = 509 „Vărsăminte de efectuat 6. Contabilitatea analitică a vărsămintelor de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt se ţine pe unităţile emitente de obligaţiuni. reprezentând plata pentru răscumpărarea obligaţiunilor emise.000 5311 „Casa în lei” = % 2. Contabilitatea analitică se ţine distinct pe categorii de titluri de obligaţiuni emise. Se înregistrează plata sumei de 120.

2 lei/EURO. în valoare de 500.000 lei. operaţii de mandat efectuate din sumele puse la dispoziţie de către agenţii economici care nu pot fi restituite până la finele anului. instituţiile publice ţin evidenţa sumelor primite: a) de la agenţii economici. Pentru înregistrarea operaţiunilor prin virament se utilizează următoarele conturi. inclusiv taxa de participare şi contravaloarea caietelor de sarcini.  Conturile grupei 52 „Disponibil al bugetelor”.500.  În cadrul conturilor de disponibilităţi. 515 „Disponibil din fonduri 2.000 externe nerambursabile” externe nerambursabile” = 774 „Finanţare din fonduri = 730 „Impozit pe profit” 3. Cu acest cont. 103 . Aplicaţii: 1.500. drepturi de personal şi sume ordonanţate dar neridicate în cursul anului de către persoanele beneficiare.000 bugetului local” 2. păstrate de penitenciare. O instituţie publică finanţată din venituri proprii achită obligaţia faţă de furnizori. b) de la persoanele fizice ale instituţiei. Conturile grupei 51 „Conturi la trezorerii şi insituţii de credit”. în vederea efectuării unor operaţiuni în cazuri speciale cum ar fi: garanţiile depuse de agenţii economici la instituţiile publice pentru participarea la licitaţii.În vederea înregistrării în contabilitate a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se utilizează contul 531 „Casa”.  Conturile grupei 57 „Disponibil din veniturile fondurilor speciale”. un specific aparte prezintă contul 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit”. Se înregistrează încasarea la bugetul local a impozitului pe profit în valoare de 1.  Conturile grupei 55 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială”. Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare mandat şi depozit. 5211 „ Disponibil al 1.000 EURO la cursul de 4. în vederea păstrări unor drepturi băneşti cum ar fi spre exemplu: drepturile băneşti ale persoanelor lipsite de libertate. Se înregistrează primirea de către o instituţie publică a sumei de 500.000 lei.  Conturile grupei 56 „Disponibil al instituţiilor publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii”. reprezentând contribuţia financiară nerambursabilă a Uniunii Europene pentru Fondul PHARE.100.

000. pentru valute deţinute în contul de disponibil din împrumuturi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 2.000 din împrumuturi interne şi externe garantate de stat” 7.800 5124 „Conturi la bănci în valută” 2.000 lei.500 lei.000.000 lei. 665 „Cheltuieli din diferenţe 4.2 lei/EURO. beneficiază de un împrumut extern garantat de către stat.000 bugetului asigurărilor pentru şomaj” asigurărilor pentru şomaj” = 7704 „Finanţarea din bugetul 5.000 = 562 „Disponibil al activităţiilor finanţate din venituri proprii” 4.500 515 „Disponibil din fonduri 1. în sumă de 200. Se înregistrează încasarea cotelor de contribuţie la fondul de asigurări de şomaj.000 lei.500 de curs valutar” 1.000 5314 „Casa în valută” 100 5412 „Acreditive în valută” 700 5142 „Disponibil în valută 3. Se înregistrează diferenţe favorabile de curs valutar la următoarele conturi: pentru valută existentă în conturi la bănci 2.401 „Furnizori” 500. la cursul de 4.000 EURO. în sumă de 2. pentru valuta existentă în contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile 1. pentru creditele deschise în valută 700 lei. % 5.000 lei. Consiliul judeţean Hunedoara-Deva.000 lei. 574 „ Disponibil din veniturile 2.000 6. pentru valută existentă în casierie 100 lei. Se înregistrează diferenţe nefavorabile de curs valutar la următoarele conturi: pentru valuta deţinută la conturi în bănci 1. 5142 „Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de stat” = 165 „Împrumuturi interne şi externe garantate de stat” 840.000 externe nerambursabile” 104 = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” = % 5124 „Conturi la bănci în valută” . pentru împrumuturile garantate de stat 3.

000 = 462 „Creditori” 10. se înregistrează celor utilizate.000 8.000 mandat şi sume în depozit” 9. categorie în care sunt cuprinse: timbre fiscale şi poştale. 5322 „Bilete de tratament şi odihnă”. în valoare de 100. În debit se înregistrează alte valori primite în gestiune.5162 „Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale” 2. Instituţiile publice pot păstra în casierie. bilete de tratament şi odihnă. Contabilitatea altor valori. O universitate de stat încasează de la un agent economic o garanţie pentru participare la licitaţie.2.4. cartele de masă pentru cantine. 5325 „Bilete cu valoare nominală”. 5324 „Bonuri valorice pentru carburanţi auto”. în afara numerarului şi alte valori. bilete de intrare în muzee.000 lei din contul de la trezorerie în contul de sume de mandat. 462 „Creditori” = 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit” 100. 581 „Viramente interne” 2.000 lei. bonuri valorice pentru carburanţi auto. Contul 532 „Alte valori” este cont cu funcţie contabilă de activ. tichete de masă. Se înregistrează restituirea garanţiei de participare la licitaţie agentului economic care nu a întrunit procedurile de câştigare a licitaţiei în sumă de 100. 5323 „Tichete şi bilete de călătorie”. 552 „Disponibil pentru sume de 100. acreditivelor şi avansurilor de trezorerie A. iar în credit. bilete cu valoare nominală. Se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 5321 „Timbre fiscale şi poştale”. 105 .000 mandat şi sume în depozit” = 581 „Viramente interne” = 7701 „Finanţarea de la bugetul 6. expoziţii şi spectacole. Soldul este debitor şi reflectă alte valori existente. tichete şi bilete de călătorie.000 lei.000 de stat” 552 „Disponibil pentru sume de 2. Se înregistrează virarea sumei de 2.

El se deschide fie în lei.000 b) Se înregistrează consumul de timbre poştale.000 5324 „Bonuri valoricepentru 15.5326 „Tichete de masă”. 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” = 5321 „Timbre fiscale şi poştale” 5. a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate. Acesta se deschide la o bancă.000 d) Se înregistrează distribuirea tichetelor de masă angajaţilor instituţiei. fie în valută. 6022 „Cheltuieli privind combustibilul” = 5324 „Bonuri valoricepentru carburanţi auto” 15.000 carburanţi auto” 5326 „Tichete de masă” 100. bonuri valorice pentru carburanţi auto de 15000 lei şi tichete de masă de 100000 lei. Plata se realizează pe măsură ce furnizorul face băncii dovada realizării obiectivului prevăzut în contractul dintre părţi. Aplicaţie: O instituţie publică achiziţionează timbre poştale în valoare de 5000 lei. Aplicaţie: 5326 „Tichete de masă” 106 . a) Se înregistrează achiziţionarea acestor alte valori cu numerar existent în casierie.000 5321 „Timbre fiscale şi poştale” 5. Acreditivul reprezintă o formă de decontare solicitată de furnizor pentru a avea certitudinea încasării de la instituţia publică a contravalorii bunurilor livrate. Aceste valori sunt distribuite sau consumate. prin virarea unei sume din contul de disponibilităţi într-un cont deschis la dispoziţia furnizorului. % 120.000 = 5311 „Casa în lei” c) Se înregistrează consumul de bonuri valorice pentru carburanţi auto.000 B. 5328 „Alte valori”. 642 „Cheltuieli salariale în natură” = 100.

În cazul în care titularii de avansuri întocmesc şi prezintă deconturi incomplete sau anexează la acestea documente nevalabile. numerarul neutilizat 248 lei. Conform prevederilor din acest document. iar prevederile ei trebuie respectate de către instituţiile publice. materiale consumabile 1. 5411 „Acreditive în lei” = 5121 „Conturi la bănci în lei” b) Se înregistrează plata contravalori bunurilor livrate.2000 lei în numerar. Această reglemetare este încă în vigoare. avansurile se consideră justificate numai cu valoarea documentelor legale. La întoarcere din deplasare justifică avansul astfel: • • • • 20. a) Se înregistrează acordarea avansului de trezorerie. Dacă titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele rămase necheltuite la termenele stabilite ori până la data întocmirii statului de salarii. Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de sumele puse la dispoziţia unor salariaţi ai instituţiei în vederea aprovizionării cu materiale. deplasări în interes de serviciu şi achitarea unor servicii. 107 . a) Se înregistrează deschiderea acreditivului.000 b) Se înregistrează justificarea avansului acordat.50% asupra avansului primit sau asupra sumelor nerestituite în termen. 12 5311 „Casa în lei” Decretul nr. pentru fiecare zi de întârziere12. Aplicaţie: 1. Titularii de avans care nu depun în termen deconturile pentru justificarea avansurilor. motiv pentru care în baza Ordinului de deplasare primeşte un avans de . cazare 250 lei.000 C. Un angajat al instituţiei publice se deplasează în interes de serviciu. 542 „Avansuri de trezorerie” = 2.000 = 5411 „Acreditive în lei” • diurnă 52 lei. Suma percepută ca penalizare de întârziere nu poate depăşi debitul datorat. acestea.O instituţie publică deschide un acreditiv în lei în favoarea unui furnizor de active fixe în valoare de 20. cheltuieli de deplasare cu autoturismul 150 lei. exclusiv ziua sosirii.300 lei. se reţin din salariul titularului de avans. împreună cu documentele justificative sau nu restituie în termen sumele rămase necheltuite.000 lei. 404 „Furnizori de active fixe” 20. Pe măsură ce acesta furnizează instituţiei bunurile contractate se efectuează plăţi din acreditiv. insclusiv penalizarea aferentă. 2009/1976 pentru aprobarea Regulamentului operaţiilor de casă ale unităţilor socialiste. avansurile acordare pentru deplasarea în interes de serviciu trebuie justificate în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la sosirea din deplasare. vor plăti o penalizare de 0.

05.300 b) Constituirea creanţei asupra angajatului pe data de 11. detaşări.06.000 400 646/10. 5311 „Casa în lei” = % 255. a) înregistrarea depunerii decontului pe data de 07.% 614/20.5% = 7. detaşări.44 4282 „Alte creanţe în legătură 248 cu personalul” 719 „Alte venituri operaţionale” 7.752 400 52 1. Pornind de la aplicaţia de mai sus presupunem că titularul de avans a sosit din delegaţie în data de 06. salariatul este obligat la plata unei penalizări de întârziere de: 248 x 6 x 0.2009. 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” = 542 „Avansuri de trezorerie” 248 c) recuperarea creanţei şi încasarea penalităţilor.01.01 „Cheltuieli cu deplasări. detaşare şi alte drepturi salariale” 3028 „Alte materiale consumabile” 5311 „Casa în lei” 248 = 542 „Avansuri de trezorerie” 2. % 614/20. transferări” 646/10.300 2. a depus decontul cu documentele justificative în data de 07.2009. dar a restituit diferenţa de 248 lei în data de 15.05.05. achitând şi penalităţi de întârziere.05.13 „Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare.44 108 . transferări” 52 „Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare.2009.06. În această situaţie.01.2009.01 „Cheltuieli cu deplasări.13 1. detaşare şi alte drepturi salariale” 3028 „Alte materiale consumabile” = 542 „Avansuri de trezorerie” 1.2009.05.44 lei.

prin urmare. Efectuarea plăţilor în limita creditelor aprobate. Pe parcursul execuţiei bugetare cheltuielile parcurg următoarele faze: angajare. se are în vedere. se realizează numai pe bază de acte justificative întocmite în conformitate cu prevederile legale şi numai după ce acestea au fost lichidate şi ordonanţate. Structura contului contabil de cheltuieli este următoarea: a) Simbolul contului din planul de conturi. aferente unei perioade de timp.CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR 7. dacă nu este aprobată şi nu are prevederi bugetare. pentru realizarea obiectului său de activitate şi ele dau naştere veniturilor şi cheltuielilor curente. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică. 109 . În conformitate cu prevederile contabilităţii de angajamente. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. indiferent dacă acestea au fost sau nu plătite în această perioadă. activităţile instituţiei publice se împart în activităţi curente şi activităţi extraordinare. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. respectiv efectuată. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Pentru stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. în buget nu poate fi înscrisă nici o cheltuială şi nici angajată. lichidare. Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe conturi sintetice şi analitice şi se dezvoltă pe structura clasificaţiei bugetare. transferuri. Aşadar. asistenţă socială acordată. operaţiunile specifice fiind de competenţa ordonatorului de credite şi efectuându-se pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice. după caz. Aspecte cu privire la cheltuieli şi venituri Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor este organizată având în vedere clasificaţia bugetară. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.1. obiectul său fiind evaluarea şi înregistrarea în funcţie de natură şi destinaţia cheltuielilor şi în funcţie de natura şi sursa veniturilor. ordonanţare şi plată. precum şi subvenţii. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Conform reglementărilor contabile în vigoare. Prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar. precum şi structura economică a acestora.

f) Articolul. d) Subcapitolul. c) Capitolul. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. avize de creditare. e) Paragraful. bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare. facturi. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. d) Subcapitolul. respectiv declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal. bugetul asigurărilor pentru şomaj. În conformitate cu prevederile contabilităţii de angajamente. structura contului contabil de venituri este următoarea: a) Simbolul contului din planul de conturi.fiind prevăzute în bugetul ordonatorilor principali de credite şi sunt reprezentate de impozite. bugetul asigurărilor pentru şomaj. bugetul fondurilor externe nerambursabile. venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. bugetele locale. bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. Contabilitatea cheltuielilor Conform IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” cheltuielile sunt definite ca fiind „descreşteri ale beneficiilor economice sau ale potenţialului de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportate sub formă de ieşiri sau consum de active. b) 7. bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. c) Sursa de finanţare a cheltuieli. fiind înregistrate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. după natură şi sursă. veniturile reflectă sumele care trebuie încasate în timpul unui an. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea sau produs şi nu la încasare. Conturile de venituri se detaliază în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. La instituţiile publice contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri. g) Alineatul. bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel. taxe. bugetul fondurilor externe nerambursabile. 110 . Indiferent de sursa de finanţare veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice.Capitolul. chiar dacă sunt alocate sau nu. sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele nete/capitalurile proprii altele decât cele legate de distribuirile către proprietari” . respectiv: bugetul de stat. Înregistrarea veniturilor trebuie realizată conform contabilităţii de angajamente. pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă. e) Titlul. bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.2. b) Bugetul căruia îi aparţine venitul: bugetul de stat. lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare. bugetele locale. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei. bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

000 = 3027 „ Hrana” = 301 „Materii prime” 111 .000 lei. Aplicaţii: 1. utilajele şi cheltuieli cu alte stocuri. Se înregistrează animale trecute la categoria active fixe în valoare de 9. conturile de cheltuieli nu prezintă sold.01 10. materialele consumabile.  cheltuieli financiare. 606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările” = 361 „ Animale şi păsări” 9. A. 601 „Cheltuieli cu materiile 2. mărfurile. cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar. cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare. în valoare de 2.  alte cheltuieli finanţate din buget. după natura şi destinaţia lor.  cheltuieli cu personalul. după efectuarea operaţiunilor de închidere. taxe.  cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. pe luna Mai 2009 în valoare de 10.000 lei. La sfârşitul perioadei.000 lei.000 „ Cheltuieli privind hrana” 3. animalele şi păsările. Grupa 60 „ Cheltuieli privind stocurile” cuprinde următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime. Se înregistrează un consum de materii prime. Se debitează. şi vărsăminte asigurate.  cheltuieli cu alte impozite.2006 se referă la modul cum trebuie să fie întocmite situaţiile financiare.01. pe surse de finanţare.  cheltuieli cu amortizările. Grupele de cheltuieli sunt următoarele:  cheltuieli privind stocurile. O instituţie publică de învăţământ superior înregistrează un consum de alimente la cantina studenţească.000 prime” 2. Conform contabilităţii de angajamente. cheltuielile vor fi recunoscute potrivit normelor contabile româneşti şi grupate după cum urmează: cheltuieli operaţionale. 6027/20. Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli.Potrivit cadrului general elaborat de IASC.03. la sfârşitul perioadei sau exerciţiului financiar prin debitarea contului 121 „Rezultatul patrimonial”. provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare. Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă de activ.  alte cheltuieli operaţionale. pentru ca acestea să-şi atingă obiectivele.  cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. în cursul exerciţiului financiar cu cheltuielile înregistrate la data constatării sau la data consumului. contabilitatea de angajamente aplicată şi în sistemul public din România de la 01. Se creditează.

4. O instituţie publică înregistrează ambalaje nerestituite furnizorilor ca urmare a degradării, în valoare de 1.000 lei. 608 „ Cheltuieli privind 1.000 ambalajele” 5. Cu ocazia inventarierii se constată un plus de inventar la mărfuri în valoare de 2.500 lei. 371 „ Mărfuri” = 607 „ Cheltuieli privind mărfurile” 2.500 = 409 „ Furnizori-debitori”

B. Grupa 61 „Cheltuieli cu serviciile şi lucrările executate de terţi”, cuprinde: cheltuieli privind energia şi apa, cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, diurnele, primele de asigurare, detaşări, deplasări, transferări. Aplicaţii: 1. Se înregistrează contravaloarea unei facturi de energie electrică emisă de CONEL în valoare de 100.000 lei. 610/20.01.03 100.000 „Cheltuieli privind energia şi apa 2. La 31.12.2008 se înregistrează preluarea de la instituţiile subordonate a cheltuielilor cu chiriile în valoare de 3.500 lei. 612/20.30.04 3.500 „Cheltuieli cu chiriile” 3. Se înregistrează justificarea unui avans de deplasare în interesul serviciului în valoare de 1.500 lei. 614/20.06.01 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări” = 542 „ Avansuri de trezorerie” 1.500 = 4819 „ Alte decontări” = 401 „Furnizori”

C. Grupa 62 „ Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”, cuprinde: cheltuieli privind comisioanele şi avansurile, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate, alte cheltuieli cu servicii executate de terţi şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. Aplicaţii:

112

1. O instituţie publică, înregistrează onorariul cuvenit unui avocat pentru a o reprezenta într-un proces, în suma de 300 lei. 622/20.30.30 300 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 2. Se înregistrează contravaloarea cheltuielilor de protocol efectuate de o instituţie publică pentru o delegaţie străină decontată din avansuri de trezorerie, în valoare de 1.500 lei. 623/20.30.02 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate = 542 „Avansuri de trezorerie” 1.500 = 401 „ Furnizori”

3. Pentru operaţiunile în valută din fonduri europene derulate prin conturile de la BCR, o instituţie publică plăteşte comisioane bancare de 100 lei. 627/20.30.30 100 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” externe nerambursabile” = 515 „Disponibil din fonduri

4. Se înregistrează prestarea cu titlu gratuit a unor servicii de către comercială în valoare de 5.000 lei. 628/20.30.30 5.000 „ Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” şi servicii primite cu titlu gratuit” = 779 „Venituri din bunuri

o societate

D. Grupa 63 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, cuprinde contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”. Aplicaţii: 1. Se înregistrează taxa pe valoare adăugată aferentă lipsurilor constatate la inventariere peste normele legale neimputabile în sumă de 800 lei. 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4427 „ T.V.A. colectată” 800

E. Grupa 64 „ Cheltuieli cu personalul”, cuprinde: cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli salariale în natură, cheltuieli privind asigurările sociale, cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi alte drepturi salariale, cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului.

113

Aplicaţii: 1. Se înregistrează cheltuielile cu diurna de deplasare în valoare de 130 lei, decontată din avansurile de trezorerie primite. 646/10.01.13 „Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi alte drepturi salariale” = 542 „Avansuri de trezorerie” 15

2. Se înregistrează sume primite de către angajaţii unei instituţii din fondul destinat stimulării personalului, în valoare de 2.000 lei. 647 „Cheltuieli din fondul 2.000 destinat stimulării personalului” în legătură cu personalul” = 428 „Alte datorii şi creanţe

F. Grupa 65 „ Alte cheltuieli operaţionale” cuprinde pierderile din creanţe şi debitori diverşi şi alte cheltuieli operaţionale. Aplicaţii: 1. O primărie înregistrează suma de 15.000 lei, drept impozit pe proprietate neîncasat. 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 464 „ Creanţe ale bugetului local” 15.000

2. Se înregistrează transferul cu titlu gratuit către o altă instituţie a unei clădiri în valoare de 200.000 lei, amortizare calculată şi înregistrată 150.000 lei. % 658/71.01.01 „Alte cheltuieli operaţionale” 2812 „Amortizarea construcţiilor” = 212 „Construcţii” 200.000 50.000 150.000

3. Se transferă cu titlu gratuit unei alte instituţii, un program informatic în valoare de 10.000 lei, amortizarea calculată 8.500 lei. % 1.500 „Alte cheltuieli operaţionale” 2808 „Amortizarea altor 8.500 active fixe necorporale” = 208 „Alte active fixe corporale” 10.000 658/70.01.30

114

000 „Cheltuieli din diferenţe şi externe contractate de curs valutar” de stat” 4. ISPA.30 „Cheltuieli privind dobânzile” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” 1. reprezentată dintr-o garanţie telefonică.30. transferuri în străinătate. Se înregistrează plata dobânzilor aferente unor împrumuturi contractate.30.000 = 267 „Creanţe imobilizate” 3. 666/20. Se înregistrează o pierdere dintr-o creanţă imobilizată în valoare de 100 lei.30 100 „Pierderi din creanţe imobilizate” 2. 665/20. în sumă de 4. cheltuieli din investiţii financiare cedate.000 lei. cuprinde: pierderile din creanţe imobilizate.000 lei. transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.30 = 164 „Împrumuturi interne 4. Se înregistrează diferenţe de curs valutar nefavorabile înregistrate la împrumuturile externe contractate de stat. asigurări sociale şi alte cheltuieli. transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. SAPARD. transferuri interne. SAPARD. 663/20. conform bugetului aprobat. Grupa 66 „ Cheltuieli financiare”. 664/20. 115 .30.G. Aplicaţii: 1.30 „Cheltuieli din investiţii financiare cedate” = 260 „Titluri de participare” 8. Se înregistrează plata unor subvenţii efectuate din contul de finanţare bugetară. Cuprinde: subvenţii acordate de buget.000 lei.500. în valoare de 1.000 H. Grupa 67 „ Alte cheltuieli finanţate de la buget” înregistrează cheltuielile cu privire la sumele alocate din bugetul ordonatorilor principali de credite.000 lei.30. ISPA. Se înregistrează scoaterea din evidenţă a unor titluri de participare în valoare de 8. în valoare de 1. dobânzi de transferat Comunităţii europene sau de alocat programului – PHARE. sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar – PHARE. SAPARD. cheltuieli privind dobânzile. Aplicaţii: 1. din diferenţe de curs valutar. ISPA. alte pierderi (cheltuieli neeligibile-conturi bancare) – PHARE.

La o instituţie publică se scot din funcţiune autoturisme în valoare de 118000 lei.01 „Alte cheltuieli” = 429 „Bursieri şi doctoranzi” 3.000 lei. Se înregistrează transferul unor sume în străinătate din contul de finanţare bugetară.000 „Transferuri în străinătate” bugetul de stat” = 7701 „Finanţarea de la 3.30 „Subvenţii” = 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” 1.000 lei. 674/55. În urma unui incendiu produs la un depozit de materiale din rezerva de stat. 677/57. în valoare de 500. Se înregistrează decontarea cheltuielilor cu transportul elevilor efectuat de o firmă specializată.500.30 250. Grupa 69 „ Cheltuieli extraordinare”.02. în valoare de 3.000 „Cheltuieli cu pierderi din calamităţi” = 304 „Materiale rezerva de stat şi de mobilizare” din 2. în valoare de 1. 116 .200 lei. Aplicaţii: 1. cuprinde: cheltuieli cu pierderile calamităţi şi cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. sunt constatate lipsuri de 250. care se află într-un stadiu avansat de uzură. Se înregistrează plata sumelor cuvenite doctoranzilor unei universităţi.02. pentru deplasarea la un concurs şcolar.500 lei. Grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările. 690/20.500 = 401 „Furnizori” I.01 1. J.30. 679/59.5 şi 6. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare şi cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. cuprinde următoarele cheltuieli: cheltuieli operaţionale privind amortizările. Aplicaţii cu privire la utilizarea conturilor din această grupă au fost prezentate la capitolele 3.4. amortizarea calculată şi înregistrată este de 100. cheltuieli financiare privind amortizările.200 „Ajutoare sociale” 4. provizioanele şi ajustările pentru depreciere”.04 500. cheltuieli cu activele fixe neamortizabile.000 lei.670/40.000 2.

De remarcat.„Contabilitate publică”. Veniturile operaţionale reprezintă venituri ale instituţiilor publice care se realizează în mod curent pentru atingerea obiectivelor specifice entităţii şi care se referă Ia: venituri fiscale. p. în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii obiective”. mijloacelor de transport. 117 . Craiova.000 tehnice. alte venituri financiare. venituri financiare şi venituri extraordinare13. Veniturile financiare apar în legătură cu activitatea de natură financiară şi se prezintă sub formă de: venituri din creanţe imobilizate. Veniturile extraordinare sunt acelea legate de activităţi şi evenimente extraordinare cum sunt: venituri din despăgubiri din asigurări şi venituri din valorificarea unor bunuri ale statului. 347. subvenţii. 2007. transferuri. . La instituţiile publice. este faptul că în standarde se tratează distinct noţiunile referitoare la venituri din activităţi curente şi elemente extraordinare. venituri din contribuţii de asigurări. Veniturile din activităţile curente vor fi evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.02 „Cheltuieli extraordinare 18. finanţări. ţinând cont de valoarea oricăror reduceri comerciale şi de rabatul cantitativ permis de entitate aşa cum se precizează în IPSAS 9 „Venituri din tranzacţii de schimb”. elementele extraordinare sunt definite ca fiind „venitul sau cheltuielile care rezultă din evenimente sau tranzacţii care se delimitează clar de activităţile obişnuite ale entităţii.01. Conform IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. altele decât cele legate de contribuţii ale proprietarilor”. veniturile sunt urmărite potrivit reglementărilor contabile româneşti după natură şi provenienţă în următoarele categorii: venituri operaţionale.000 din operaţiuni cu active fixe” 2813 „Amortizarea instalaţilor 100. din diferenţe de curs valutar. alte venituri operaţionale.3. Având în vedere cerinţele IPSAS 1 privind situaţia performanţei financiare a instituţiei cât şi principiile contabilităţii de angajamente. nu sunt preconizate a reapărea frecvent sau regulat şi sunt în afara controlului sau influenţei entităţii”. venituri nefiscale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.000 = 2133 „Mijloace de transport” 118. animalelor şi plantaţiilor” 7. veniturile sunt grupate în: 13 Criveanu M.% 691/71. venituri din activităţi economice. Potrivit acestui standard valoarea justă este „suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau poate fi decontată o datorie între părţi interesate aflate în cunoştinţă de cauză. venituri din dobânzi. Contabilitatea veniturilor şi finanţărilor Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” veniturile din activităţi curente sunt definite ca fiind „intrări brute de beneficii economice şi potenţial de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creşteri ale activelor nete/capitalurilor proprii. din investiţii financiare cedate. Editura Universitaria.

000 .venituri din activităţi economice. Conturile de venituri şi finanţări la sfârşitul exerciţiului financiar nu prezintă sold.  venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. pe surse de finanţare. 411 „ Clienţi” = % 21. pentru care nu s-a întocmit factură.fonduri cu destinaţie specială. venituri financiare. în valoare de 9. venituri nefiscale. O instituţie publică înregistrează venituri realizate din vânzarea mărfurilor în sumă de 12. alte venituri operaţionale. produselor reziduale. mărfurilor. lucrări executate şi servicii prestate. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. la finele perioadei sau exerciţiului financiar creditarea contului 121 „ Rezultatul patrimonial”.000 = 371 „Mărfuri” = 345 „Produse finite” 2.000 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 9.000 701 „Venituri din vânzarea 9. A. Se creditează în cursul exerciţiului financiar cu veniturile înregistrate la data încasării lor sau la momentul constatării. semifabricatelor.000 lei. 709 „Variaţia stocurilor” 12.  venituri extraordinare. subvenţii.  finanţări.000 produselor finite” b) Descărcarea de gestiune. cuprinde venituri din vânzarea produselor finite. Se debitează. 418 „Clienţi-facturi de întocmit” = 705 „Venituri din studii şi cercetări” 118 210. chirii. venituri din producţia de active fixe.000 lei. Grupa 70 „ Venituri din activităţi economice”.000 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 12. venituri din studii şi cercetări. activităţi diverse şi variaţia stocurilor. Aplicaţii: 1. transferuri. a) Încasarea veniturilor. venituri din contribuţii de asigurări.000 lei şi din vânzarea produselor finite. Un institut de cercetare înregistrează contracte de cercetare executate pentru o universitate de stat în valoare de 210.        Conturile de venituri şi finanţări au funcţie contabilă de pasiv. venituri fiscale.

462 „Creditori” = 719 „Alte venituri operaţionale” 500 C.500 şi debitori diverşi” 2. 4112 „Clienţi peste 1 an” 1.3. Se înregistrează obligaţii faţă de furnizori care au fost prescrise. Grupa 73 „Venituri fiscale”. Se înregistrează clienţi reactivaţi în valoare de 1. alte impozite pe venit. impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.000 lei.200 lei.500 lei.200 B. alte impozite şi taxe fiscale. în valoare de 500 lei. Se înregistrează de către o instituţia publică. Grupa 71 „Alte venituri operaţionale” cuprinde veniturile din creanţe reactivate şi debitori diverşi şi alte venituri operaţionale. ambalaje vândute în valoare de 3. profit şi câştiguri din capital. 562 „Disponibil al activităţilor = finanţate din venituri proprii” 708 „Venituri din activităţi diverse” 3. Se înregistrează efectuarea unor proiecte de dezvoltare de către instituţia publică.000 active fixe corporale” D. Aplicaţii: 1.500 lei. 119 .500 = 714 „Venituri din creanţe reactivate 3. 203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 721 „Venituri din producţia de 3. Se înregistrează datorii care au fost anulate. Se înregistrează încasarea prin contul de disponibil al unei instituţii publice finanţate din venituri proprii. Aplicaţii: 1. 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” = 722 „Venituri din producţia de 325. Grupa 72 „Venituri din producţia de active fixe”. cuprinde următoarele: veniturile din producţia de active fixe necorporale şi venituri din producţia de active fixe corporale. în valoare de 325. impozite şi taxe pe proprietate. profit şi câştiguri de capital de la persoane fizice şi juridice. realizarea cu forţe proprii a unei clădiri în curs de execuţie. în sumă de 2. 401 „Furnizori” = 719 „Alte venituri operaţionale” 2. în valoare de 3. cuprinde: impozitul pe venit.000 active fixe necorporale” 2. impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. impozit pe salarii.000 lei.

asigurări sociale de sănătate.000 2.000 lei 465 „Creanţe ale bugetului 35. pe baza declaraţiilor fiscale. alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale.000 = 733 „Impozit pe salarii” 3.000 lei. 4665 „Creanţe ale bugetului angajatorilor Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” = 7453 „Contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate” 15. se înregistrează creanţe bugetare stinse provenite din contribuţiile la asigurările sociale de sănătate datorate de angajator.000 lei. În baza declaraţiilor fiscale se înregistrează impozit pe venit datorat de persoane fizice în valoare de 10. vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate. Se înregistrează creanţe bugetare provenite din contribuţii de asigurări sociale datorate de angajatori.000 asigurărilor sociale de stat” pentru asigurări sociale” 2. alte asigurări sociale datorate de către angajator şi contribuţiile asiguraţilor pentru: asigurări sociale. Urmare a procesului legal de executare silită. 5311 „Casa în lei” 150. Se înregistrează încasarea în numerar a impozitului pe salarii în valoare de 150. 120 . profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice” 10. 463 „Creanţe ale bugetului de stat” = 731 „Impozit pe venit. cuprinde contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. în sumă de 15. Grupa 74 „Venituri din contribuţii de asigurări”. în valoare de 15. accidente de muncă şi boli profesionale.000 E. asigurări de şomaj. Aplicaţii: 1. în valoare de 35.00 0 = 7451 „Contribuţiile angajatorilor 3. 463 „Creanţe ale bugetului de stat” = 736 „Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţii internaţionale” 350.Aplicaţii: 1.000 lei. Se înregistrează creanţe bugetare provenite din contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj. Se înregistrează venituri realizate din impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţii internaţionale în valoare de 350.000 lei. asigurări sociale de sănătate.000 lei. asigurări pentru şomaj.

SAPARD. Casa de asigurări sociale de sănătate a utilizat până la sfârşitul exerciţiului financiar.200.ISPA. datorate de alte persoane asigurate. sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE. ISPA). Se înregistrează încasarea contribuţiilor din alte venituri prin contul de disponibil.000 lei. cuprinde: veniturile din proprietate.000 Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” 4481 „Alte datorii faţă de buget” = F. din investiţii financiare cedate.000 pentru asigurări de şomaj” 4. Grupa 76 „Venituri financiare”. din diferenţe de curs valutar. 7453 „Contribuţiile angajatorilor = pentru asigurări sociale de sănătate” % 1. subvenţii. din suma de 1.800. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara-Deva.000. venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. SAPARD.4664 „Creanţe ale bugetului = asigurărilor pentru şomaj” 7462 „Contribuţiile asiguraţilor 15. H. cuprinde: finanţarea de la buget.000 asigurărilor sociale de stat” persoane pentru asigurări sociale” = 7469 „Alte contribuţii ale altor 5. din dobânzi. transferuri. de subvenţii de la bugetul de stat. ISPA. 5251 „Disponibil al bugetului 7. veniturile din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. 574 „Disponibil din veniturile = 121 7721 „Subvenţii de la bugetul 12.000 lei. în valoare de 7. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. beneficiază în luna Aprilie 2007. fonduri cu destinaţie specială”. sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile-conturi bancare-PHARE. din vânzări de bunuri şi servicii. cuprinde: veniturile din creanţe imobilizate.000 121.000 lei. SAPARD. finanţarea în baza unor acte normative speciale. finanţarea din fonduri externe nerambursabile. 1.000 .05„Rezultatul patrimonial 1.800. Aplicaţii: 1.000 571 „Disponibil din veniturile 200. în valoare de 12. Grupa 75 „Venituri nefiscale”.000. veniturile din subvenţii.000 lei.000 bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” 4481 „Alte datorii faţă de buget” 200.200. diferenţa urmează a fi virată la bugetul de stat. venituri din cofinanţare de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. alte venituri financiare – PHARE. G. Grupa 77 „Finanţări.

515 „Disponibil din fonduri 48.000 bugetare cu destinaţie specială” bugetare cu destinaţie specială” = 773 „ Venituri din alocaţii 3. Aplicaţii: 1. Grupa 79 „Venituri extraordinare”.000 lei. Aplicaţii legate de utilizarea conturilor din această grupă au fost prezentate la capitolele anterioare. O instituţie publică. potrivit legii se înregistrează sume datorate unor furnizori de materiale şi neachitate în valoare de 125. încasează în contul de disponibil din venituri proprii. 551 „Disponibil din alocaţii 450. în valoare de 15. O instituţie publică înregistrează vânzarea unor programe informatice în valoare de 10. 561 „Disponibil al instituţiilor 15.000 lei. În baza contratelor încheiate cu programul naţional SOCRATES-ERASMUS. Grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare”. cuprinde: venituri din despăgubiri din asigurări şi venituri din valorificarea unor bunuri ale statului. 401 „Furnizori” 125. O universitate de stat primeşte în cursul lunii Aprilie 2007.25 lei/euro. J.000 euro.000 lei.bugetului asigurărilor pentru şomaj” de stat” 2. la cursul de 3. suma de 15.000 publice finanţate integral din venituri proprii” din asigurări” = 790 „Venituri din despăgubiri = 771 „Finanţarea în baza unor acte 2. alocaţii bugetare pentru cheltuieli de capital în valoare de 450. 122 .000 normative speciale” I. despăgubiri pentru bunuri asigurate şi distruse în urma unui incendiu.750 externe nerambursabile” externe nerambursabile” = 774 „Finanţarea din fonduri 4.000 lei. o universitate de stat încasează în contul de disponibil în valută. Ca urmare a stingerii unor obligaţii bugetare prin compensare. cuprinde: venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea operaţională şi veniturile financiare din ajustări pentru pierdere de valoare.

1.461 „Debitori” 10.000 = 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului” CAPITOLUL 8 SITUAŢIILE FINANCIARE LA INSTITUŢIILE PUBLICE 8. Particularităţi ale situaţiilor financiare la instituţiile publice 123 .

Depunerea la Ministerul Finanţelor Publice a situaţiilor financiare centralizate se realizează de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile sau de către alte persoane cu atribuţii în activitatea de analiză şi centralizare a acestora şi care sunt în măsură să ofere informaţiile solicitate. unde s-a evidenţiat ca fiind mai semnificativă reforma administraţiei publice şi reforma contabilităţii publice. a soldurilor conturilor de disponibilităţi în vederea asigurării concordanţei datelor din contabilitatea trezoreriei cu cele din contabilitatea instituţiei publice. precum şi acordurile de finanţare încheiate cu diverse organisme europene şi nu numai. situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. la termenele stabilite de acesta iar ministerele. alte autorităţi publice. dar luând în considerare implicarea României ân relaţiile financiare internaţionale. situaţiile financiare se semnează de către conducătorul instituţiei (ordonatorul de credite) şi de conducătorul compartimentului financiar contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. depun un exemplar din aceste situaţii financiare la Ministerul Finanţelor Publice sau Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi a municipiului Bucureşti la termenele prevăzute de aceştia. aprobate prin ordin al Ministerului Finanţelor Publice. le este interzisă primirea lor fără viza trezoreriei statului. la solicitarea acestora. Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual bilanţul instituţiilor publice. În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate pentru aderarea României la Uniunea Europeană au fost luate mai multe măsuri. 124 . Potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod obligatoriu după inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv precum şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiunea instituţiilor. Un aspect important care trebuie reţinut. există posibilitatea ca situaţiile financiare să fie întocmite şi într-o monedă străină. Astfel. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. prin intermediul cărora s-a urmărit asigurarea convergenţei contabilităţii publice din România la Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. realizându-se reforme în domenii diferite. Pe baza situaţiilor financiare primite de la instituţiile publice.Instituţiile publice reflectă situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ teritoriale precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli prin intermediul situaţiilor financiare trimestriale şi anuale care se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. depun un exemplar din situaţiile financiare la organul ierarhic superior. Potrivit reglementărilor legale se recomandă ca situaţiile financiare anuale să fie însoţite de un raport privind auditarea bilanţului şi a contului de execuţie bugetară. poziţiei şi performanţei financiare precum şi a rezultatului patrimonial al instituţiei în exerciţiul financiar în cauză. Situaţiile financiare se întocmesc în monedă naţională. instituţiile publice care centralizează situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine. care se prezintă Guvernului odată cu contul general de execuţie a bugetului de stat. La instituţiile publice. datoriilor. este faptul că instituţiile publice sunt obligate să prezinte la unităţile de trezorerie la care îşi au deschise conturile. Situaţiile financiare trimestriale şi anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Baza pentru aplicarea acestor standarde o constituie situaţiile financiare al căror obiectiv principal constă în oferirea informaţiilor utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii instituţiei pentru resursele ce i-au fost încredinţate.

Situaţia modificării în structura activelor/capitalurilor. 2007.  IPSAS 1 prezintă un set diferit de definiţii ale termenilor tehnici utilizaţi faţă de cel din IAS 1. 364.IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” oferă informaţii cu privire la întocmirea situaţiilor financiare. Situaţia fluxurilor de trezorerie. situaţia modificării activelor nete / capitalurilor proprii. Contul de rezultat patrimonial. Anexe la situaţiile financiare. Editura Universitaria. Contul de execuţie bugetară. situaţia performanţei financiare-cont de profit şi pierdere. utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice.     De reţinut este faptul că aceste standarde nu prevăd contul de execuţie bugetară. situaţia performanţei financiare.  politicile contabile şi notele la situaţiile financiare. IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” şi IPSAS 2 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie”.„Contabilitate publică”. structura acestora şi conţinutul rapoartelor financiare de uz general întocmite pe baza contabilităţii de angajamente. Din urmărirea cu atenţie a componentelor situaţiilor financiare conform IPSAS 1 se observă că acest standard este inspirat din IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. Craiova. Componentele situaţiilor financiare la instituţiile publice În conformitate cu prevederile legale şi ca urmare a introducerii Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. venituri din activităţi curente-profit. Structura şi conţinutul bilanţului Bilanţul (situaţia poziţiei financiare) este documentul contabil de sinteză prin care se 14 Criveanu M. 8.  IPSAS 1 utilizează o terminologie diferită în anumite cazuri faţă de IAS 1.2. situaţia fluxurilor de trezorerie. care conţin: politici contabile şi note explicative. instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale care cuprind:       Bilanţul. . performanţe şi fluxurile de trezorerie ale unei instituţii. Obiectivul şi scopul situaţiilor financiare este de a oferi informaţii despre poziţia financiară. 125 . active nete/capitaluri proprii-capitaluri proprii. situaţia poziţiei financiare-bilanţ. spre exemplu: instituţie-întreprindere.1. Potrivit IPSAS 1. p. cu precizarea unor diferenţe14:  IPSAS 1 conţine comentarii suplimentare faţă de IAS 1 pentru a clarifica aplicabilitatea standardelor la contabilitatea instituţiilor din sectorul public. 8.2. setul complet de situaţii financiare cuprinde: situaţia poziţiei financiare.

• Cheltuieli în avans. • Conturi la trezorerii şi instituţii de credit. ACTIVE I.prezintă elementele de activ şi de pasiv la sfârşitul perioadei de raportare (trimestru sau an) precum şi în orice altă situaţie prevăzută în normele legale. Activele şi datoriile curente sunt prezentate în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. • Instalaţii tehnice. în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea datoriilor. Total active necurente. animale. Conform normelor legale structura bilanţului (poziţia financiară) se prezintă astfel: A. cu valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent şi cu cea a exerciţiului curent. TOTAL ACTIVE B. • Terenuri şi clădiri. iar elementele de pasiv (datoriile) funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Elementul de bilanţ. II. Active necurente: • Active fixe necorporale. Bilanţul grupează elementele de activ (activele) funcţie de gradul crescător al lichidităţii. mijloace de transport. Dacă din total active se scade totalul datoriilor se obţine capitalul propriu denumit şi activ net. plantaţii. cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Creanţe (peste un an). Active financiare. Prevederile legale utilizează pentru elementele cu grad ridicat de lichiditate noţiunea de active curente. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. În bilanţ fiecare post bilanţier este prezentat. Total active curente. pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. noţiunea de active necurente. DATORII • • • 126 . Un activ reprezintă o sursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute. mobilier. iar pentru cele cu un grad scăzut de lichiditate. Structura bilanţului nu se poate modifica de la un exerciţiu financiar la altul. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativteritoriale. Alte active nefinanciare. în coloane separate. • Investiţii pe termen scurt. de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. aparatură birotică şi alte active corporale. Active curente: • Stocuri. • Creanţe (sub un an).

Modelul de bilanţ este prezentat în anexa 3.Total datorii C. • • • • • • • • Ministerul Finanţelor Publice. Venituri în avans. Datorii curente: Datorii (sub un an). În vederea întocmirea corecte a bilanţului ca document oficial de gestiune şi de prezentare a poziţiei financiare a instituţiei publice este necesară parcurgerea unor etape premergătoare. Total datorii necurente.2. Datorii necurente: • Datorii (peste un an). Rezultatul patrimonial.2. vizate în prealabil de persoanele care execută controlul financiar preventiv intern. Provizioane. documentele de angajare a cheltuielilor vor avea şi viza acesteia. funcţie de necesităţile de informare. II. Structura şi conţinutul contului de rezultat patrimonial Contul de rezultat patrimonial (situaţia performanţei financiare) exprimă performanţa financiară a instituţiei publice prin intermediul componentelor sale referitoare la cheltuieli şi venituri. Total datorii curente. fiecare element cu valoarea pentru exerciţiul financiar precedent şi exerciţiul 127 . • Provizioane.I. în contul de rezultat patrimonial se prezintă în coloane separate. poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu reglementările actuale. Împrumuturi pe termen scurt. CAPITALURI PROPRII Rezerve şi fonduri. atât pentru cerinţele proprii cât şi în relaţiile cu furnizorii. TOTAL DATORII Active nete/capitaluri proprii = Total active . pusă de acord cu soldurile conturilor analitice. problematică care va fi tratată la subcapitolul următor. Ca şi în cazul bilanţului. 8. indiferent dacă au fost plătite sau nu. Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exerciţiul curent. indiferent dacă au fost încasate sau nu iar cheltuielile după natură sau destinaţie. În cadrul acestora veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natură sau sursă. Bilanţul se întocmeşte pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice încheiată la sfârşitul perioadei de raportare. creditorii. întocmită după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost înregistrate cronologic şi sistematic operaţiunile consemnate în documentele justificative aprobate de ordonatorul de credite. • Împrumuturi pe termen lung. clienţii. În cazul operaţiunilor supuse controlului Curţii de Conturi. Rezultatul reportat. instituţiile guvernamentale şi alţi utilizatori.

care exprimă performanţa financiară.excedent/deficit din activitatea financiară). cum sunt spre exemplu: cheltuielile cu amortizările. Contul de rezultat patrimonial prezintă şi veniturile calculate. Prin intermediul contului de rezultat patrimonial instituţia publică are posibilitatea determinării rezultatului economic al exerciţiului. provizioanele şi ajustările de valoare care nu presupun o plată a acestora. • finanţări. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. • cheltuieli de capital. respectiv excedentul sau deficitul patrimonial. Rezultatul patrimonial se completează cu datele preluate din rulajele conturilor de venituri. rezultatul patrimonial conţine angajamente şi datorii neachitate. EXCEDENT/DEFICIT din activitatea operaţională VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE EXCEDENT/DEFICIT din activitatea financiară. ca diferenţă între veniturile şi finanţarea pe de o parte şi cheltuielile pe de altă parte. transferuri. Total cheltuieli operaţionale. cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. contribuţii de asigurări şi alte venituri ale bugetelor. • alte venituri operaţionale. • subvenţii. • venituri din activităţi economice. VENITURI EXTRAORDINARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE EXCEDENT/DEFICIT din activitatea extraordinară. CHELTUIELI OPERAŢIONALE • cheltuieli cu salariile şi contribuţiile aferente. finanţările şi cheltuielile sunt grupate pe activităţi astfel: operaţionale.financiar curent. finanţări şi cheltuieli pe fiecare sursă de finanţare şi pe structura clasificaţiei bugetare. Veniturile. REZULTATUL PATRIMONIAL (excedent/deficit din activitatea curentă +/excedent/deficit dinactivitatea extraordinară). pe fiecare sursă de finanţare şi pe total. • cheltuieli privind stocurile. Structura contului de rezultat patrimonial este următoarea: VENITURI OPERAŢIONALE • venituri din impozite şi taxe. financiare şi extraordinare. Fiind astfel determinat. 128 . lucrările şi serviciile executate de terţi. EXCEDENT/DEFICIT din activitatea curentă(excedent/deficit din activitatea operaţională +/. cum ar fi spre exemplu: veniturile din reluarea provizioanelor şi ajustările de valoare care nu presupune o încasare a acestora precum şi cheltuielile calculate. amortizări şi provizioane. transferuri. subvenţii. • alte cheltuieli operaţionale. Total venituri operaţionale.

Conţinutul situaţiei modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii importante cu privire la structura capitalurilor proprii.Modelul pentru contul de rezultat patrimonial este prezentat în anexa 4. • plăţi. calcularea şi înregistrarea amortizării sau din corectarea erorilor contabile.2. • plăţi. Situaţia fluxurilor de trezorerie identifică sursele de numerar. Această situaţie raportează fluxurile de trezorerie pe activităţi astfel: Fluxurile de trezorerie din activitatea operaţională. prezintă mişcările de numerar rezultate din împrumuturi primite şi rambursate. De asemenea. prezintă mişcările de numerar rezultate din activitatea curentă: • încasări. Informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie permit utilizatorilor să determine modul în care instituţia publică a acumulat numerarul necesar pentru a-şi finanţa activităţile şi modul în care numerarul respectiv a fost utilizat. 8. 129 . 8. Prin intermediul acesteia se prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului al fiecărui element al conturilor de capital. informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie creează posibilitatea utilizării lor pentru evaluarea acestora. Informaţiile pentru completarea situaţiei fluxurilor de numerar cu privire la încasări şi plăţi sunt preluate din rulajele conturilor de disponibilităţi.4. influenţele ce rezultă din schimbarea politicilor contabile.3. având posibilitatea de decizie în oferirea de resurse sau încheierea de tranzacţii cu o altă instituţie publică. din reevaluarea activelor. Structura şi conţinutul situaţiei fluxului de trezorerie Situaţia fluxurilor de trezorerie reprezintă o componentă importantă a situaţiilor financiare deoarece prin intermediul ei se prezintă existenţa şi mişcările de numerar aflate în conturile de disponibilităţi de la trezorerie. ori alte surse financiare: • încasări. pentru evaluarea modului în care instituţia publică respectă legislaţia şi reglementările. elementele care au condus la cheltuirea numerarului în timpul perioadei de raportare precum şi soldul numerarului şi al echivalenţelor sale de numerar la data întocmirii situaţiilor financiare.2. Fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii prezintă mişcările de numerar ce rezultă din achiziţiile sau vânzările de active fixe: • încasări. • plăţi. Fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare. bănci comerciale şi casieria instituţiei publice. Modelul pentru situaţia fluxurilor de trezorerie este prezentat în anexa 5. Situaţia se întocmeşte separat pentru conturile de disponibilităţi în lei şi separat pentru conturile de disponibilităţi în valută.

Se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.8. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare. Contul de execuţie pentru cheltuieli conţine următoarele informaţii: Credite bugetare iniţiale. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte separat pentru cheltuieli şi separat pentru venituri. cunoscători ai specificului activităţii derulate şi ai strategiei promovate de instituţie şi cu respectarea conceptelor de bază ale contabilităţii. Plăţi efectuate.2. constituie parte integrantă a acestora şi sunt reprezentate de politici contabile şi note explicative.2. Procedurile sunt elaborate de specialişti în domeniul economic şi tehnic. În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. costuri):           Informaţiile cu privire la rezultatul execuţiei bugetare se referă la încasările realizate minus plăţile efectuate. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise la trezorerie şi bănci. 8. 130 . Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să asigure furnizarea unor informaţii relevante pentru necesităţile utilizatorilor în luarea deciziilor economice şi credibile în sensul de a reprezenta fidel patrimoniul şi poziţia financiară a instituţiei de a fi neutre. Încasări realizate. Angajamente bugetare. În aplicarea politicilor contabile. respectiv contabilitatea de angajamente şi principiile contabile generale specifice acesteia. prevederi bugetare definitive (pentru raportările anuale). Angajamente legale de plătit. Modelul pentru cont de execuţie-venituri este prezentat în anexa 6 iar modelul pentru cont de execuţie-cheltuieli este prezentat în anexa 7.5.6. instituţiile publice au obligaţia raportării lunare a conturilor de execuţie pentru cheltuieli şi venituri. Conţinutul anexelor la situaţiile financiare Anexele la situaţiile financiare în conformitate cu prevederile legale. Structura şi conţinutul contului de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile din timpul anului bugetar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate pe structura în care a fost aprobat bugetul. Angajamente legale. credite bugetare definitive. prudente. Contul de execuţie pentru venituri conţine următoarele informaţii: Prevederi bugetare iniţiale. 629/03. Drepturi constatate de încasat.04. conducerea fiecărei instituţii publice trebuie să stabilească un set de proceduri pentru toate operaţiunile desfăşurate. Cheltuieli efective (consum de resurse.2009. Drepturi constatate. Conturile de execuţie ale instituţiilor publice de subordonare centrală vor fi însoţite de liste cu instituţiile care au fost cuprinse în aceste anexe.

iar altele se referă la redactarea propriu-zisă a documentelor de sinteză. Înainte de finalizarea exerciţiului bugetar Ministerul Finanţelor Publice elaborează „Norme metodologice de încheiere a exerciţiului bugetar”(anexa 8). a plăţilor înregistrate în extrasele de cont. 131 .  măsura în care instituţia publică a aplicat prevederile tranzitorii din IPSAS 1. creanţe şi datori.  baza de evaluare utilizată la întocmirea situaţiilor financiare. Orice modificare intervenită în politicile contabile este posibilă numai dacă este cerută de lege sau are drept rezultat informaţii mult mai relevante şi credibile şi trebuie menţionată în notele explicative. în cadrul căruia sunt prevăzute elemente suplimentare cu privire la modalităţile şi termenele referitoare la executarea operaţiunilor şi evidenţierea lor în contabilitate. • legalitatea şi sinceritatea datelor înregistrate în contabilitate care trebuie să dea o descriere fidelă. corectarea eventualelor erori de înregistrare. Pentru fiecare element prezentat în notele explicative. clienţilor sau încasarea altor creanţe. Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru utilizatori în reflectarea poziţiei şi performanţei financiare. respectiv active fixe. Ele sunt prezentate sistematic pentru fiecare element semnificativ din bilanţ. • dispunerea de măsuri de către ordonatorii de credite cu privire la angajarea fondurilor până la sfârşitul exerciţiului bugetar în limita creditelor aprobate şi deservite şi numai pentru cheltuieli oportune funcţionării instituţiei. • verificarea zilnică a operaţiunilor de deschidere şi repartizare a creditelor bugetare. Conform prevederilor IPSAS 1 prezentarea politicilor contabile vizează următoarele aspecte:  descrierea fiecărei politici contabile relevante pentru înţelegerea situaţiilor financiare. clară şi completă a operaţiunilor economico-financiare efectuate. care se concretizează într-o succesiune de etape (lucrări) dintre care unele cu caracter preliminar. Prelucrarea datelor în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale constituie un proces complex. Dintre aceste etape amintim:  Verificarea înregistrări corecte în conturi a tuturor operaţiunilor economico-financiare şi stabilirea rulajelor şi soldurilor.3 Etapele premergătoare întocmirii situaţilor financiare anuale La instituţiile publice exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. 8. venituri şi investiţii financiare. În această etapă se urmăreşte: • dacă au fost întocmite documentele justificative pentru toate operaţiile economice efectuate în cursul exerciţiului bugetar şi dacă acestea au fost corect înregistrate în contabilitate. • urmărirea lichidări debitorilor.complete şi sub toate aspectele semnificative. Documentele oficiale pentru finalizarea încheierii exerciţiului financiar sunt situaţiile financiare anuale. se trece suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent. stocuri.

în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei instituţiei pentru respectivul exerciţiu bugetar. Toate aceste erori sunt determinate de nerespectarea principiului dublei înregistrări a operaţiilor economico-financiare în conturi care duce la nerespectarea principiului dublei centralizări a existenţelor. • erorile de compensaţie. fapt manifestat prin inexistenţa unor egalităţi valorice care trebuie să existe în cadrul balanţei de verificare. Cu ajutorul balanţei de verificare sintetică. • erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor. cum ar fi: • în cazul predării-primirii de gestiune. cel puţin odată pe an. mişcările şi transformările elementelor patrimoniale. • erori de stabilire a sumelor în formulele contabile compuse din evidenţa cronologică. • erorile de înregistrare în evidenţa cronologică  Inventarierea generală a patrimoniului Inventarierea stabileşte situaţia reală a tuturor elementelor de activ şi pasiv ale fiecărei instituţii. inventarierea elementelor de activ şi pasiv reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective. • cu prilejul reorganizării gestiunilor. • erorile de imputaţie. aparţinând altor persoane juridice sau fizice. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Întocmirea balanţei de verificare înainte de inventariere Prin sistemul balanţelor de verificare se realizează verificarea exactităţii înregistrărilor efectuate în cursul exerciţiului bugetar precum şi controlul relaţiilor de echilibru dintre elementele valorice ale conturilor sintetice şi analitice. Instituţiile publice au obligaţia efectuării inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii. în cazul fuzionării sau încetării activităţii. • erori de înregistrare în evidenţa sistematică. aprobate prin Ordinul nr. pe parcursul funcţionării lor. precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu. pusă de acord cu balanţele de verificare analitice sunt identificate eventualele erori de înregistrare din contabilitatea curentă. la data la care aceasta se realizează. sume. cât şi în credit. Potrivit prevederilor legale. atât în debit. Cu ajutorul balanţelor de verificare a conturilor sintetice nu pot fi descoperite erorile care modifică mişcările de conturi. solduri finale. după caz. 1753/2004. b) erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor corelaţii valorice din cadrul balanţei de verificare a conturilor sintetice şi a balanţelor de verificare analitice. în mod egal. între care reţinem: • erori de întocmire a balanţelor de verificare. care se grupează în: a) erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor egalităţi valorice în cadrul balanţei de verificare a conturilor sintetice. între care amintim: • omisiunile de înregistrare contabilă. cantitativ valoric sau numai valoric. • la cererea organelor de control din cadrul instituţiei sau din afara ei. 132 . respectiv rulaje. Inventarierea patrimoniul instituţiilor publice se efectuează pe baza Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv.

măsurare în cazul bunurilor materiale şi compararea pe bază de registre sau documente justificative confirmate de terţi pentru cele nemateriale. prin intermediul căruia se stabileşte perioada de efectuare a operaţiunii de inventariere. • în cazul producerii de calamităţi naturale sau în cazuri de forţă majoră. Pentru efectuarea corectă a inventarierii este necesară parcurgerea următoarelor etape: a) Declanşarea operaţiunii de inventariere. sub semnătura contabilului şef sau a altei persoane împuternicite. şeful compartimentului supus inventarierii şi nici contabilii care ţin evidenţa gestiunii supuse inventarierii. obiectul principal al inventarieri îl constituie stabilirea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv. semnată de ordonatorul de credite şi şeful compartimentului financiar-contabil. • inventarierea creditelor bugetare. modul de efectuare a inventarierii. • numirea persoanelor împuternicite să efectueze inventarierea. Conducătorul instituţiei publice emite decizia de inventariere. cu ocazia finalizării exerciţiului bugetar. • când au loc comasări. Fiecare membru al comisiei de inventariere este numit prin decizie scrisă. numărare. • ori de câte ori există indicii legate de lipsuri sau plusuri în gestiune. cântărire. • inventarierea disponibilităţilor băneşti. La începutul activităţii. Fiecare instituţie publică. componenţa comisiei de inventariere. materialelor. După primirea deciziei de inventariere responsabilul comisiei de inventariere va ridica. Inventarierea are drept obiectiv principal constatarea faptică a existenţei tuturor elementelor de activ şi pasiv. urmărind în principal: • inventarierea activelor fixe. gestiunile supuse inventarierii. • pregătirea condiţiilor necesare efectuării inventarierii. 133 . care nu pot fi stabilite cu exactitate decât prin inventariere. La instituţiile publice comisia de inventariere este unică. are obligaţia ca funcţie de natura şi complexitatea activităţii derulate să asigure: • stabilirea perioadelor pentru efectuarea inventarieri elementelor de activ şi de pasiv. cantitativ şi valoric. prin observare directă. • inventarierea decontărilor cu terţi. Pe parcursul funcţionării instituţia publică efectuează inventarierea elementelor de activ şi de pasiv cel puţin odată pe an. Din aceasta fac parte persoane cu pregătire economică şi tehnică care trebuie să asigure efectuarea corectă şi în bune condiţii a inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.• în cazul modificării preţurilor la bunurile aflate în stoc. • realizarea faptică a inventarierii. produselor etc. • înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiilor aferente exerciţiului bugetar curent. listele de inventariere vizate şi parafate de către acesta. Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii.. b) Pregătirea inventarierii constă în luarea unor măsuri de natură organizatorică şi contabilă care să asigure derularea în bune condiţii a inventarierii. Inventarierea se efectuează la locurile de depozitare sau păstrare a bunurilor. divizări sau desfiinţări de instituţii. • determinarea rezultatelor inventarierii şi valorificarea acestora. numele responsabilului comisiei. obiectelor de inventar. a modului de îndeplinire a sarcinilor de către gestionari precum şi stabilirea eventualelor diferenţe faţă de situaţia scriptică din contabilitate. de regulă.

dimensiuni şi codificarea acestora. Sunt şi situaţii în care la data inventarierii anumite bunuri nu se află în instituţie ci în afara ei. iar dacă acest lucru nu este posibil se va menţiona pe documente „predat sau primit în timpul inventarierii”. inventarierea începe prin luarea unei declaraţii scrise gestionarului răspunzător de gestiunea valorilor materiale din care să rezulte: • dacă există în magazie bunuri ce aparţin unor terţe persoane. Acelaşi lucru trebuie făcut şi de către contabilul care ţine evidenţa gestiunii respective. contracte de locaţie de gestiune. cum ar fi. c) Efectuarea inventarierii propriu-zise. dispoziţie de livrare-aviz de expediţie. • dotarea comisiei de inventariere cu calculatoare şi cu mijloace tehnice pentru sigilarea gestiunilor. ce se întocmeşte pe locuri de depozitare. Diversele constatări ale comisiei de inventariere se fac numai în prezenţa tuturor membrilor comisiei de inventariere şi în prezenţa gestionarului. aranjarea şi etichetarea pe raft a valorilor materiale ce vor fi inventariate. după care se efectuează diferenţa între situaţia faptică şi cea scriptică. menţionându-se existenţa în etalon natural şi se completează cu situaţia fiecărui element preluată din contabilitatea curentă. De asemenea. În cazul listelor de inventariere întocmite pentru bunuri care aparţin altor instituţii acestea vor fi trimise în copie şi instituţiilor 134 . • depozitarea valorilor materiale grupate pe sortimente. contracte de concesionare. Comisia de inventariere dispune sistarea operaţiunilor de predare-primire. materiale aflate la terţi sau în curs de aprovizionare. • separarea bunurilor degradate precum şi a bunurilor ce aparţin altor instituţii. Acestea sunt consemnate în documentul intitulat „Listă de inventariere”. contracte de închiriere. Listele de inventariere se întocmesc separat: pentru bunuri aparţinând altor instituţii. • punerea la zi a evidenţei tehnico-operative şi a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe. În astfel de cazuri. • dotarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite. • are cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în gestiune. Pentru produsele degradate se întocmesc procesele verbale în care se consemnează gradul de degradare şi persoanele vinovate. atât în contabilitatea sintetică cât şi în contabilitatea analitică. primite cu sau fără documente. • are documente de primire-predare care nu au fost operate în evidenţa tehnic-operativă sau contabilă. spre exemplu: active fixe date cu chirie. inventarierea se realizează prin verificarea documentelor care au stat la baza unor asemenea operaţiuni respectiv: facturi. prototipuri. pentru stocuri de bunuri obţinute din diverse surse de finanţare.În vederea efectuării în bune condiţii a operaţiunii de inventariere. • dacă a primit sau eliberat bunuri fără documente legale. În cazul acestei etape. • dacă gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare. ordonatorii de credite şi gestionarii au obligaţia de a lua o serie de măsuri: • pregătirea instrumentelor de măsură. determinându-se diferenţele în plus sau în minus. adică să înregistreze la zi toate documentele pe care le deţine şi care privesc gestiunea supusă inventarieri. legat de etapele pregătirii inventarierii este necesar ca la magazii şi depozite sa fie înregistrate în fişele de magazie toate documentele care privesc intrări sau ieşiri de bunuri. pe categorii de bunuri şi pe gestionari. pentru bunuri proprii care au mişcare lentă.

care. Listele de inventariere conţin coloane anume în care se stabilesc diferenţele între existentul faptic şi cel scriptic. asupra soluţionării propunerilor făcute. adică existentul faptic este mai mare decât cel scriptic sau lipsuri de inventar. • creanţele. cu precizarea următoarelor elemente: data întocmirii. rezultatele inventarierii. Fiecare pagină a listelor de inventariere se semnează de către membri comisiei de inventariere şi de gestionar. data de începere şi finalizarea inventarierii. numită valoare de inventar. Pentru lipsurile constatate cu ocazia inventarierii comisia poate propune o serie de soluţii. În urma operaţiunii de inventariere rezultă plusuri de inventar. datoriile şi lichidităţile în valută precum şi orice alte elemente specifice operaţiunii de inventariere. Procesul verbal de inventariere se depune în termen de trei zile de la finalizarea operaţiunii de inventariere la conducătorul instituţiei. În urma analizei diferenţelor. hotărăsc în termen de cinci zile. d) Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se realizează astfel: • bunurile de natura activelor fixe. e) Diferenţele constatate la inventariere şi regularizarea acestora este ultima etapă a acestei operaţiuni. compensările efectuate. numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere. membrii comisiei de inventariere întocmesc procesul verbal de inventariere în care se înscriu rezultatele inventarierii. Pentru celelalte elemente de activ şi pasiv. când existentul faptic este mai mic decât cel scriptic. dacă este cazul. constatate ca atare la inventariere. datoriile şi disponibilităţile în valută se evaluează la cursul valutar în vigoare din ultima zi a exerciţiului. bunurile depreciate fără mişcare. greu vandabile. cu ocazia inventarierii se verifică realitatea soldurilor conturilor respective. stocurilor şi celelalte bunuri se evaluează la valoarea actuală. Disponibilităţile aflate în conturi la trezorerie şi bănci. cu menţionarea persoanelor vinovate. cu avizul contabilului şef şi a şefului compartimentului juridic. După efectuarea inventarierii.aparţinătoare. • creanţele şi datoriile incerte şi în litigiu se evaluează la valoarea de utilitate stabilită funcţie de valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. numărul şi data actului de numire a comisiei de inventariere şi gestiunea inventariată. • bunurile depreciate. cu mişcare lentă. datele centralizate sunt trecute din listele de inventariere în Registru-inventar. se evaluează la valoarea de utilitate a fiecărui element funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei. precum şi creanţele şi obligaţiile aflate la terţi sunt inventariate prin verificarea şi confirmarea pe baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce funcţie de necesităţi. • creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea nominală. fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea integrări lor în circuitul economic. creanţele. cantitativ şi apoi utilizând preţul unitar se calculează şi valoarea. concluziile şi propunerile comisiei cu privire la diferenţele constatate în urma inventarierii pentru eventuala recuperare a acestora. • titlurile şi certificatele de trezorerie se evaluează la cursul valutar mediu al ultimei luni a exerciţiului bugetar sau la valoare probabilă de negociere. între care se pot menţiona: 135 .

sunt situaţii în care lipsurile constatate la inventariere se încadrează în normele legale de perisabilitate prevăzute de lege. comisia propune această soluţie după ce lipsa a fost constatată iar ordonatorul de credite decide asupra ei. propunând ca aceste lipsuri să fie imputate. • să nu existe motive de a suspecta gestionarul de intenţii neloiale.d.. Registrul-invetar regrupează datele rezultate în urma inventarierii după natura elementelor patrimoniale şi modul de evaluare a acestora.. pentru care au fost consemnate lipsurile: active fixe. adică lipsurile constatate să fie compensate cu plusurile. pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi procesele verbale de inventariere. că lipsurile constatate se datorează gestionarului. Comisia de inventariere poate considera uneori. respectiv compensarea plusurilor cu minusurile pentru cantităţi egale de plusuri şi minusuri. • diferenţele constatate în plus şi în minus să se refere la aceeaşi gestiune şi la aceeaşi perioadă de gestiune. • compensarea poate fi propusă până la limita la care nu se produc pagube în gestiune. • natura activităţii în care se încadrează diferenţele constatate. Soluţionarea diferenţelor constatate la inventariere se realizează prin luarea în considerare a unor aspecte ca: • natura diferenţelor şi cauzele care le-au generat. 136 . disponibilităţi băneşti. El este utilizat ca document contabil obligatoriu de înregistrare anuală şi de grupare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi pasiv. cât şi exerciţiul financiar la care se referă. Astfel comisia de inventariere propune compensarea în următoarele condiţii: • situaţia creată să se refere la produsele confundabile pentru care trebuie să existe o listă de produse confundabile întocmită de către specialişti şi depusă la compartimentul financiar-contabil. dimensiuni ş. creditori. lipsă de pregătire profesională. . • să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănărilor exterioare. Este întocmit într-un exemplar la sfârşitul anului.  Întocmirea balanţei de verificare după realizarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. interzicându-se compensarea valorică.m. • categoria patrimonială inventariată. Rezultatele inventarierii sunt înregistrate şi în registrul-inventar. situaţie în care comisia de inventariere constată şi evaluează pagubele produse şi propune soluţionarea lor. materiale. Modalitatea de înregistrare în contabilitate a diferenţelor constatate cu ocazia efectuării operaţiunii de inventariere a fost prezentată la capitolele anterioare. prin sustrageri. iar dacă acesta nu este posibil se impută la valoarea integrală. respectiv desen. legea permite compensări. . prin gruparea acestora pe conturi şi grupe de conturi. debitori. neglijenţă. precum şi ca probă în litigiu.uneori inventarierea are loc în urma producerii pe teren de calamităţi.la unele elemente patrimoniale constatate lipsă.a. Imputarea se face la preţul pieţei existent la data producerii sau constatării pagubelor. al cărei scop este de a pregăti informaţia contabilă necesară închiderii conturilor de bilanţ şi a celor de venituri şi cheltuieli. După efectuarea inventarierii şi a regularizărilor ce i-au urmat se întocmeşte o nouă balanţă de verificare. La evaluarea pagubelor se va ţine seama şi de gradul de uzură stabilit prin probe legale. • forma juridică de organizare a instituţiei publice şi modalitatea de finanţare a activităţii. culoare. Într-un astfel de caz.

instituţiilor universităţile de stat”. în baza prevederilor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.„Ghidul managerului din Mirton.„Contabilitatea Craiova. La finalizarea exerciţiului financiar are loc regularizarea bugetelor instituţiilor publice şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare. Chilărescu D. Timişoara . publice”.2000. . Are loc pe baza informaţiilor prelucrate şi înregistrate prin etapele premergătoare întocmirii situaţiilor financiare. Este etapa în care se completează formularul tipizat de bilanţ atât pentru elementele de activ cât şi pentru cele de pasiv. Editura Universitaria. celelalte situaţii şi anexe. 2001. . Criveanu M. Editura 2.  BIBLIOGRAFIE 1.Stabilirea rezultatului execuţiei bugetare prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.  Elaborarea propriu-zisă a situaţiilor financiare. 137 . Regularizarea excedentelor rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice în limita sumelor care au fost finanţate de la bugetul de stat şi cu aceste sume reconstituie plăţile de casă.

Dascălu C.„Gestiunea financiară a instituţiilor publice. Bacău. Contabilitate publică la nivel macroeconomic”. Bucureşti. Petroşani. *** publice . . . 7. . Editura Didactică şi Pedagogică. -„Finanţe publice. . oraşe. 2002. Bucureşti. Drehuţă E. . . -„Gestiunea instituţiilor publice”. Voicu E. Pântea I. Bucureşti. Petroşani.3.„Noua contabilitate a instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale (comune. Editura Tribuna Economică. 16. 2007. Măcriş M. Editura Intelcredo. Petroşani. 1996. municipii. Niţulescu I. Craiova. Editura Focus. 13.„Gestiunea financiară a instituţiilor publice”. Ştefănescu A. Pitulice C. 8. . I şi II .„Contabilitatea instituţiilor publice”. 2006. 4. Măcriş M. Editura Didactică şi Pedagogică. 2002.„Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică”.„Buget şi trezorerie publică”. 14. 2005. Vol. Bodea Ghe. Editura Inter Graf. 2007.„Contabilitate publică”.„Contabilitatea instituţiilor publice”. 12. judeţe)” Editura Danubius. 2002.P. Editura Universitaria. 2008. formulare. . Greceanu-Cocoş V. Editura Inter Contact Group. 15. Vol. Jitaru C-tin 10. Măcriş M. Editura Universitas. Bucureşti. Editura Agora. Contabilitate bugetară şi de trezorerie”. 2000. Bucureşti.„Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene”. Bucureşti. Deva. Editura Economică.„Contabilitatea instituţiilor 138 17. Editura Focus.„Contabilitatea instituţiilor publice. 5. 2006. 9. Gherghel S. Brăila. Editura Economică. -„Noua contabilitate publică”. Moşteanu T. Lefter C. . 6.„Bugetul public şi contabilitatea cheltuielilor bugetare”. Răscolean I. . actualizată şi simplificată”. 18. .Legislaţie. Şoşdean A. Comentată. 2006. Editura Infomega. Bănuţ Al. I. Jitaru C-tin . 1996. Reşţa. Roman C-tin . 1997. 11. Criveanu M. .2003. Neamţu G.„Contabilitate publică”. Bucureşti.

08. . *** 29. 500/2002. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice precum şi organizarea. 1496/2008. Editura CECCAR. *** 22. *** 139 . 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a activelor fixe. 1186/29. 45/2003. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea patrimoniului instituţiilor publice. Monitorul Oficial nr. *** şi 25.597/ 13. *** 26.IPSASB. evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare legale. *** . Planul de conturi pentru instituţiilepublice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. . *** 27. 2005. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea.2005. 48/14.01. 2005. 556/7.10.01. 176/2005.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. . modificată prin H. 24. 19.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.04.2005 . II.Legea finanţelor publice locale nr. 1954/2005 privind Clasificaţia indicatorilor finanţelor publice. republicată în Monitorul Oficial nr. *** .12. traducere.Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.2003.2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. . . .37/23. Monitorul Oficial nr. *** 23. Monitorul Oficial nr. 1487/30. Bucureşti. 2006. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a 20. Vol. a Planului de conturi pentru instituţii publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.Legea finanţelor publice nr.Hotărârea Guvernului nr. G. Editura Lumina Lex.2002.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. . . Editura Lumina Lex. Bucureşti.registre”.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.Legea contabilităţii nr. 82/1991.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al persoanelor juridice fără scop lucrativ. Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. *** 21. Monitorul Oficial. nr. *** 28. Bucureşti. lichidarea.Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.

Ordinul 629/03. . 37.12.2009 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice 31. Monitorul oficial nr.02.w. aprobate prin Ordinul Ministrului finanţelor publice nr.02. lichidarea.04. 32. planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.Ordinul 3471/25.*** metodologice 38.Legea 19/26. 30.Ordonanţa de urgenţă nr.2009 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind angajarea. 121/27.02. 2009.acestuia.03. Monitorul oficial nr.2006.2008 pentru aprobarea Normelor privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice.Colecţia. 1917/2005. 226/30. *** privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.03.ro. Consilier-Contabilitate pentru instituţii publice.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare la instituţiile publice la 31.2009 pentru aprobarea Normelor privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor publice. . precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2009.2008. *** 140 . *** 35. 1912/2005. 2008.mfinanţe. *** 49. . 36.w. 529/19.11. . 3769/23. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. . precum şi organizarea. .Legea 18/26.2009.2009 a bugetului de stat pe anul 2009.12. 439/22.Ordinul Ministrului finanţelor publice nr. Editura Rentrop & Straton. .Ordinul Ministrului finanţelor publice nr. 547/20. Monitorul Oficial nr.05.12.02. Bucureşti.2009.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.w.2008 privind unele măsuri financiar bugetare. *** . *** 34. *** . *** . *** metodologice 33. 121/27. evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale prin Ordinul Ministrului finanţelor publice 1972/2002.

ANEXE Anexa 1 141 .

04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru şomaj 117.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 117.01 Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget 142 12 . mijloacelor de transport.15 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reevaluare 117. sănătate. FONDURI Fondul activelor fixe necorporale Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale Rezerve din reevaluare Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri Rezerve din reevaluarea construcţiilor Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice.PLANUL DE CONTURI GENERAL pentru instituţii publice Clasa Grupa Cont sintetic Denumirea conturilor 1 10 100 101 102 103 104 105 1051 1052 1053 1054 1055 106* 11 CONTURI DE CAPITALURI CAPITAL. REZERVE. şomaj) 117. aparaturii birotice.09 Rezultatul reportat – bugetul de stat 117.08 Rezultatul reportat – bugetul fondurilor externe nerambursabile 117.01 Rezultatul reportat – instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. barter şi cooperare economică 117. local.20 Rezultatul reportat – alte influenţe REZULTATUL PATRIMONIAL 121 Rezultatul patrimonial 121.13 Rezultatul reportat – operaţiuni de clearing.03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat 117. asigurări.12 Rezultatul reportat – trezoreria centrală 117. echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale Rezerve din reevaluarea altor active ale statului Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate (SAPARD) REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 117.11 Rezultatul reportat – bugetul trezoreriei statului 117.02 Rezultatul reportat – bugetul local 117. animalelor şi plantaţiilor Rezerve din reevaluarea mobilierului.10 Rezultatul reportat – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii 117.

04 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor pentru şomaj 121.03 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor sociale de stat 121. 34/96 Fond din cota de 1/10 din dobânda BIRD Fond din vărsăminte din privatizare şi din valorificarea activelor neperformante Fondul de contrapartidă PROVIZIOANE Provizioane Provizioane pentru litigii Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor Alte provizioane ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE – pe termen mediu şi lung Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare în exerciţiul curent Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare în exerciţiile viitoare Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul curent Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile 143 .08 Rezultatul patrimonial – bugetul fondurilor externe nerambursabile 121. sănătate) 121.02 Rezultatul patrimonial – bugetul local 121. barter şi cooperare economică 13 131 132 133 134 135 136 137 139 1391 1392 1393 1394 1396 15 151 1511 1512 1518 16 161 1611 1612 162 1621 1622 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Fondul de rulment Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat Fondul de rezervă constituit conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. şomaj.13 Rezultatul patrimonial – operaţiuni de clearing.10 Rezultatul patrimonial – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii 121.05 Rezultatul patrimonial – bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 121. 150/2002 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local Fondul de risc Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe Taxe speciale Alte fonduri Fond de dezvoltare a spitalului Fond din comisioane de risc constituite conform O G nr. asigurări sociale.12 Rezultatul patrimonial – trezoreria centrală 121.09 Rezultatul patrimonial – bugetul de stat 121.11 Rezultatul patrimonial – bugetul trezoreriei statului 121. local.(de stat.

brevete.163 1631 1632 164 1641 1642 165 1651 1652 166 1661 1662 167 1671 1672 168 1681 1682 1683 1684 1685 1687 169 2 20 203 205 206 208 2081 2082 21 administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul curent Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare Împrumuturi interne şi externe contractate de stat Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare Împrumuturi interne şi externe garantate de stat Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare Sume primite pentru acoperirea deficitelor bugetare Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului de stat Alte împrumuturi şi datorii asimilate Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiul curent Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de stat Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de stat Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate Prime privind rambursarea obligaţiunilor CONTURI DE ACTIVE FIXE ACTIVE FIXE NECORPORALE Cheltuieli de dezvoltare Concesiuni. licenţe. mărci comerciale. drepturi şi active similare Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive Alte active fixe necorporale Programe informatice Alte active fixe necorporale ACTIVE FIXE CORPORALE 144 .

control şi reglare Mijloace de transport Animale şi plantaţii Mobilier. mărcilor comerciale.211 2111 2112 212 213 2131 2132 2133 2134 214 215 23 231 232 233 234 26 260 2601 2602 265 267 2671 2672 2673 2675 2676 2678 2679 269 28 280 2803 2805 2808 281 2811 2812 2813 animalelor 2814 corporale 29 Terenuri şi amenajări la terenuri Terenuri Amenajări la terenuri Construcţii Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii Echipamente tehnologice (maşini. aparatură birotică. mijloacelor de transport. mijloace de transport. licenţelor. şi plantaţiilor Amortizarea mobilierului. brevetelor. echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE 145 . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale Alte active ale statului ACTIVE FIXE ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE Active fixe corporale în curs de execuţie Avansuri acordate pentru active fixe corporale Active fixe necorporale în curs de execuţie Avansuri acordate pentru active fixe necorporale ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an) Titluri de participare Titluri de participare cotate Titluri de participare necotate Alte titluri imobilizate Creanţe imobilizate Împrumuturi pe termen lung acordate din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului Împrumuturi pe termen lung acordate din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului Împrumuturi pe termen lung acordate din venituri din privatizare Împrumuturi acordate pe termen lung Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung Alte creanţe imobilizate Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate Vărsăminte de efectuat pentru active financiare AMORTIZĂRI PRIVIND ACTIVELE FIXE Amortizări privind activele fixe necorporale Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare Amortizarea concesiunilor. drepturilor şi activelor similare Amortizarea altor active fixe necorporale Amortizări privind activele fixe corporale Amortizarea amenajărilor la terenuri Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor tehnice. utilaje şi instalaţii de lucru) Aparate şi instalaţii de măsurare. aparaturii birotice.

licenţelor. drepturilor şi activelor similare Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor la terenuri Ajustări pentru deprecierea construcţiilor Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice.290 2904 2905 2908 291 2911 2912 2913 2914 293 2931 2932 296 2961 2962 3 30 301 302 3021 3022 3023 3024 3025 3026 3027 3028 3029 303 3031 3032 304 3041 3042 305 3051 3052 307 309 33 VALOARE A ACTIVELOR FIXE Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare Ajustări pentru deprecierea concesiunilor. animalelor şi plantaţiilor Ajustări pentru deprecierea mobilierului. brevetelor. echipamentului de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de execuţie Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de execuţie Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs de execuţie Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE Materii prime Materiale consumabile Materiale auxiliare Combustibili Materiale pentru ambalat Piese de schimb Seminţe şi materiale de plantat Furaje Hrană Alte materiale consumabile Medicamente şi materiale sanitare Materiale de natura obiectelor de inventar Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă Materiale rezervă de stat şi de mobilizare Materiale rezervă de stat Materiale rezervă de mobilizare Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare Ambalaje rezervă de stat Ambalaje rezervă de mobilizare Materiale date în prelucrare în instituţie Alte stocuri PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 146 . aparaturii birotice. mărcilor comerciale. mijloacelor de transport.

în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale STOCURI AFLATE LA TERŢI Materii şi materiale aflate la terţi Materii şi materiale la terţi Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi Produse aflate la terţi Semifabricate aflate la terţi Produse finite aflate la terţi Produse reziduale aflate la terţi Animale aflate la terţi Mărfuri aflate la terţi Ambalaje aflate la terţi Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi ANIMALE Animale şi păsări MĂRFURI Mărfuri Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial) AMBALAJE Ambalaje AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Ajustări pentru deprecierea materialelor Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie Ajustări pentru deprecierea produselor Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor Ajustări pentru deprecierea produselor finite Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 147 . în proprietatea privată a statului Diferenţe de preţ la produse Bunuri confiscate sau intrate. potrivit legii. potrivit legii.331 332 34 341 345 346 347 348 349 35 351 3511 3512 354 3541 3545 3546 356 357 358 359 36 361 37 371 378 38 381 39 391 392 3921 3922 393 394 3941 3945 3946 395 3951 3952 3953 Produse în curs de execuţie Lucrări şi servicii în curs de execuţie PRODUSE Semifabricate Produse finite Produse reziduale Bunuri confiscate sau intrate.

PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE Asigurări sociale 148 .3954 3956 3957 3958 396 397 398 4 40 401 403 404 4041 4042 405 408 409 4091 4092 41 411 4111 4112 4118 413 418 419 42 421 422 4221 4222 423 424 425 426 427 4271 4272 4273 428 4281 4282 429 43 431 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi Ajustări pentru deprecierea animalelor Ajustări pentru deprecierea mărfurilor Ajustări pentru deprecierea ambalajelor CONTURI DE TERŢI FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE Furnizori Efecte de plătit Furnizori de active fixe Furnizori de active fixe sub 1 an Furnizori de active fixe peste 1 an Efecte de plătit pentru active fixe Furnizori – facturi nesosite Furnizori – debitori Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE Clienţi Clienţi cu termen sub 1 an Clienţi cu termen peste 1 an Clienţi incerţi sau în litigiu Efecte de primit de la clienţi Clienţi – facturi de întocmit Clienţi – creditori PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE Personal – salarii datorate Pensionari – pensii datorate Pensionari civili – pensii datorate Pensionari militari – pensii datorate Personal – ajutoare şi indemnizaţii datorate Şomeri – indemnizaţii datorate Avansuri acordate personalului Drepturi de personal neridicate Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor Reţineri din salarii datorate terţilor Reţineri din pensii datorate terţilor Reţineri din alte drepturi datorate terţilor Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul Alte datorii în legătură cu personalul Alte creanţe în legătură cu personalul Bursieri şi doctoranzi ASIGURĂRI SOCIALE.

ISPA 4532* Sume de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE. BUGETUL LOCAL. SAPARD. SAPARD. SAPARD. SAPARD. ISPA 4512* Sume de restituit Fondului Naţional – PHARE. ISPA 454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor* – PHARE 4541* Sume de primit de la beneficiar – PHARE 4542* Sume de restituit beneficiarilor – PHARE 455* Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinanţare. SAPARD. SAPARD. SAPARD. SAPARD. taxe şi vărsăminte asimilate Alte datorii şi creanţe cu bugetul Alte datorii faţă de buget Alte creanţe privind bugetul DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE. ISPA 4531* Sume de primit de la Autorităţile de Implementare – PHARE. SAPARD. ISPA etc. indisponibilităţi 149 . ISPA 451* Sume de primit şi de restituit Fondului Naţional – PHARE. ISPA 4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE. SAPARD. SAPARD. ISPA 452* Sume datorate Agenţiilor de Implementare – PHARE. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI CONTURI ASIMILATE Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale Sume încasate pentru bugetul capitalei Taxa pe valoarea adăugată Taxa pe valoarea adăugată de plată Taxa pe valoarea adăugată de recuperat Taxa pe valoarea adăugată deductibilă Taxa pe valoarea adăugată colectată Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi Alte impozite. ISPA 453* Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE.) 450* Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene – PHARE. ISPA 4502* Sume de restituit Comunităţii Europene –PHARE.4311 4312 4313 4314 4315 4317 437 4371 4372 438 44 440 441 442 4423 4424 4426 4427 4428 444 446 448 4481 4482 45 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii Asigurări pentru şomaj Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj Alte datorii sociale BUGETUL STATULUI. ISPA 4511* Sume de primit de la Fondul Naţional –PHARE.

SAPARD. SAPARD. SAPARD. ISPA 458* Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare (la beneficiarii finali) 46 461 4611 4612 462 4621 4622 463 464 465 466 4664 4665 4669 467 4671 4672 4673 4674 4675 4679 468 4681 4682 4683 4684 4685 4686 4687 4688 4689 469 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI. ISPA 4552* Sume de restituit bugetului (cofinanţare. ISPA 456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile – PHARE. SAPARD.temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE. ISPA 4551* Sume de primit de la buget (cofinanţare. DEBITORI ŞI CREDITORI AI BUGETELOR Debitori Debitori sub 1 an Debitori peste 1 an Creditori Creditori sub 1 an Creditori peste 1 an Creanţe ale bugetului de stat Creanţe ale bugetului local Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale şi ale bugetului trezoreriei statului Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Creanţele bugetului trezoreriei statului Creditori ai bugetelor Creditori ai bugetului de stat Creditori ai bugetului local Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Creditori ai bugetului trezoreriei statului Împrumuturi pe termen scurt acordate potrivit legii Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local Plasamente financiare pe termen scurt efectuate din contul curent general al trezoreriei statului Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur Împrumuturi pe termen scurt acordate din contul curent general al trezoreriei statului Împrumuturi pe termen scurt acordate din venituri din privatizare Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii Împrumuturi pe termen scurt acordate din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului Alte împrumuturi acordate pe termen scurt Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt 150 . SAPARD. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE. ISPA 457* Sume de recuperat de la Agenţiile de Implementare – PHARE.

barter şi cooperare economică Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de stat Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe contractate de stat Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de stat Disponibil din fonduri externe nerambursabile 151 .47 471 472 473 48 481 4811 4812 4813 4819 482 483 49 491 4911 4912 496 4961 4962 497 5 50 505 509 51 510 511 5112 512 5121 5124 5125 5126 5127 5128 513 5131 5132 514 5141 5142 515 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Cheltuieli înregistrate în avans Venituri înregistrate în avans Decontări din operaţii în curs de clarificare DECONTĂRI Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate Decontări privind operaţiuni financiare Decontări privind activele fixe Decontări privind stocurile Alte decontări Decontări între instituţii subordonate Decontări din operaţii în participaţie AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi sub 1 an Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi peste 1 an Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori sub 1 an Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori peste 1 an Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare CONTURI LA TREZORERII ŞI INSTITUŢII DE CREDIT INVESTIŢII PE TERMEN SCURT Obligaţiuni emise şi răscumpărate Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt CONTURI LA TREZORERII ŞI INSTITUŢII DE CREDIT Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului Valori de încasat Cecuri de încasat Conturi la trezorerii şi instituţii de credit Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în lei Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în valută Sume în curs de decontare Disponibilităţi în lei ale trezoreriei centrale Disponibilităţi în valută ale trezoreriei centrale Conturi de clearing.

5151 5152 5153 516 5161 5162 517 5171 5172 518 5186 5187 519 5191 5192 5193 5194 5195 5196 5197 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile Disponibil în valută din fonduri externe nerambursabile Depozite bancare Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale Dobânzi Dobânzi de plătit Dobânzi de încasat Împrumuturi pe termen scurt Împrumuturi pe termen scurt Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenţă Depozite atrase Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii Împrumuturi primite din bugetul local pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Sume primite din fondul de rulment conform legii 5198 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului 52 520 5201 5202 5203 521 5211 5212 522 5221 5222 523 524 5241 5242 5243 525 DISPONIBIL AL BUGETELOR Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului de stat Rezultatul execuţiei bugetului de stat din anul curent Rezultatul execuţiei bugetului de stat din anii precedenţi Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent Disponibil din fondul de rulment al bugetului local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale Disponibil al bugetului trezoreriei statului Disponibil al bugetului trezoreriei statului Rezultatul execuţiei bugetului trezoreriei statului din anul curent Rezultatul execuţiei bugetului trezoreriei statului din anii precedenţi Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 152 .

150/2002 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor CASA ŞI ALTE VALORI Casa Casa în lei Casa în valută Alte valori Timbre fiscale şi poştale Bilete de tratament şi odihnă Tichete şi bilete de călătorie Bonuri valorice pentru carburanţi auto Bilete cu valoare nominală Tichete de masă Alte valori ACREDITIVE Acreditive Acreditive în lei Acreditive în valută Avansuri de trezorerie DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit Disponibil din taxe speciale Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local Disponibil al fondului de risc Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuinţe Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului Disponibil din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/ proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile 56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI AL 153 .5251 5252 5253 526 527 528 529 5292 5294 5291 5292 5299 53 531 5311 5314 532 5321 5322 5323 5324 5325 5326 5328 54 541 5411 5412 542 55 550 551 552 553 554 555 556 557 558 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi Disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat Disponibil din fondul de rezervă constituit conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

560 5601 5602 proprii 561 562 57 571 5711 5712 5713 5714 574 5741 5742 5743 5744 58 581 59 595 6 60 601 602 6021 6022 6023 6024 6025 6026 6027 6028 6029 603 606 607 ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN VENITURI PROPRII Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Disponibil curent Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi Depozite din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru şomaj Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj VIRAMENTE INTERNE Viramente interne AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate CONTURI DE CHELTUIELI CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu materialele auxiliare Cheltuieli privind combustibilul Cheltuieli privind materialele pentru ambalat Cheltuieli privind piesele de schimb Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat Cheltuieli privind furajele Cheltuieli privind hrana Cheltuieli privind alte materiale consumabile Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar Cheltuieli privind animalele şi păsările Cheltuieli privind mărfurile 154 .

transferări CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile Cheltuieli de protocol.608 609 61 610 611 612 613 614 62 622 623 624 6241 6242 626 627 628 629 63 635 64 641 642 645 6451 6452 6453 6454 6455 6458 646 647 65 654 658 66 663 664 665 666 667* Cheltuieli privind ambalajele Cheltuieli cu alte stocuri CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI Cheltuieli privind energia şi apa Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu chiriile Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu deplasări. taxe şi vărsăminte asimilate CHELTUIELI CU PERSONALUL Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli salariale în natură Cheltuieli privind asigurările sociale Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare. detaşări. ISPA 155 . TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE Cheltuieli cu alte impozite. reclamă şi publicitate Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal Cheltuieli cu transportul de bunuri Cheltuieli cu transportul de personal Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE. SAPARD. detaşare şi alte drepturi salariale Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului ALTE CHELTUIELI OPERAŢIONALE Pierderi din creanţe şi debitori diverşi Alte cheltuieli operaţionale CHELTUIELI FINANCIARE Pierderi din creanţe imobilizate Cheltuieli din investiţii financiare cedate Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Cheltuieli privind dobânzile Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar –PHARE.

ISPA Alte pierderi (cheltuieli neeligibile – costuri bancare) – PHARE.668* 669* 67 670 671 672 673 674 676 677 679 68 681 6811 6812 6813 6814 682 6821 6822 686 6863 6864 6868 689 6891 6892 69 690 691 7 70 701 702 703 Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat programului – PHARE. provizioanele şi ajustările pentru depreciere Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe Cheltuieli operaţionale privind provizioanele Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile Cheltuieli financiare privind amortizările. PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE Cheltuieli operaţionale privind amortizările. ISPA ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET Subvenţii Transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice Transferuri interne Transferuri în străinătate Asigurări sociale Ajutoare sociale Alte cheltuieli CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor financiare Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare Cheltuieli privind rezerva de stat Cheltuieli privind rezerva de mobilizare CHELTUIELI EXTRAORDINARE Cheltuieli cu pierderi din calamităţi Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE Venituri din vânzarea produselor finite Venituri din vânzarea semifabricatelor Venituri din vânzarea produselor reziduale 156 . SAPARD. SAPARD.

profit şi câştiguri din capital Impozit pe salarii Impozite şi taxe pe proprietate Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii Taxa pe valoarea adăugată Sume defalcate din TVA Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii Accize Taxe pe servicii specifice Taxe pe utilizarea bunurilor. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice Impozit pe profit Alte impozite pe venit.704 705 706 707 708 709 71 714 718 719 72 721 722 73 730 7301 7302 731 7311 7312 732 7321 733 734 735 7351 7352 7353 7354 7355 7356 736 7361 739 74 745 7451 7452 7453 7454 7455 7459 746 7461 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate Venituri din studii şi cercetări Venituri din chirii Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din activităţi diverse Variaţia stocurilor ALTE VENITURI OPERAŢIONALE Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi Alte venituri ale trezoreriei statului Alte venituri operaţionale VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE Venituri din producţia de active fixe necorporale Venituri din producţia de active fixe corporale VENITURI FISCALE Impozit pe venit. autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale Alte impozite şi taxe fiscale VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale Vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori Contribuţiile asiguraţilor Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale 157 . profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice Impozit pe venit Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit Alte impozite pe venit. profit şi câştiguri din capital Alte impozite pe venit. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice Impozit pe venit.

ISPA Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (Cheltuieli neeligibile – costuri bancare – PHARE. SAPARD. SUBVENŢII. eliberări permise Amenzi. ALOCAŢII BUGETARE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ. SAPARD. ISPA Alte venituri financiare – PHARE. sponsorizări) VENITURI FINANCIARE Venituri din creanţe imobilizate Venituri din investiţii financiare cedate Venituri din diferenţe de curs valutar Venituri din dobânzi Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE. altele decât subvenţiile (donaţii. FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Finanţarea de la buget Finanţarea de la bugetul de stat Finanţarea de la bugetele locale Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Finanţarea de la bugetul trezoreriei statului Finanţarea în baza unor acte normative speciale Venituri din subvenţii Subvenţii de la bugetul de stat Subvenţii de la alte bugete Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială Finanţarea din fonduri externe nerambursabile Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natură Fonduri cu destinaţie specială Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/ proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea operaţională 158 . SAPARD. penalităţi şi confiscări Diverse venituri Transferuri voluntare. ISPA FINANŢĂRI. TRANSFERURI.7462 7463 7469 75 750 751 7511 7512 7513 7514 7515 76 763 764 765 766 767* 768* 769* 77 770 7701 7702 7703 7704 7705 7709 771 772 7721 7722 773 774 7741 7742 776 778 779 78 781 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale VENITURI NEFISCALE Venituri din proprietate Venituri din vânzări de bunuri şi servicii Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi Venituri din taxe administrative.

urmăriţi în continuare Chirii şi alte datorii asimilate Ambalaje de restituit Alte valori în afara bilanţului Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului internaţional Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire Imprimate de valoare cu decontare ulterioară Documente respinse la viza de control financiar preventiv Ipoteci imobiliare Valori materiale supuse sechestrului Garanţie bancară pentru oferta depusă Garanţie bancară pentru bună execuţie Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie Garanţii constituite de concesionar Garanţii depuse pentru sume contestate Garanţii depuse pentru înlesniri acordate Înlesniri la plata creanţelor bugetare Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de suspendare a executării silite prin decontare bancară Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA) Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului Garanţii acordate de autorităţile administraţiei publice locale Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Credite deschise pentru cheltuieli proprii Fonduri de primit de la bugetul de stat Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – SAPARD Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE Angajamente bugetare Angajamente legale 159 .7812 7813 7814 786 7863 7864 79 790 791 8 80** 8030 8031 8032 8033 8034 8036 8038 8039 8041 8042 8043 8044 8046 8047 8048 8049 8050 8051 8052 8053 8054 8055 8056 8057* 8058 8059 8060 8061 8062 8063* 8064* 8065* 8066 8067 Venituri din provizioane Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante VENITURI EXTRAORDINARE Venituri din despăgubiri din asigurări Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului CONTURI SPECIALE CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare Valori materiale primite în păstrare sau custodie Debitori scoşi din activ.

8068* 8069* 8071 8072 8073 8074 89 891 892 Angajamente legale – SAPARD Angajamente de plată Credite de angajament aprobate Credite de angajament angajate Împrumuturi interne şi externe garantate de stat Dobânzi şi alte costuri aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de stat BILANŢ Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 160 .

Anexa 2 CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ A CHELTUIELILOR 161 .

01.07 20.15 20.03.02 20.13 20.10 10.04 20.05 20.24.08 20.04 10.07 20.30.02 20.03.02 10.03.05 20.24.30.22 10.03.06.04 20.02 10.30 20 20. radio. în baza unor convenţii sau contracte de asociere de interes public Uniforme şi echipament obligatoriu Locuinţa de serviciu folosităprogram inundaţii pentru autorităţi publice locale Reabilitare infrastructură de salariat şi familia sa Transporiul la şi de la locul de muncă Meteorologic Alte drepturi salariale în natura Finanţarea Contribuţii acţiunilor din domeniul apelor Prevenirea şi combaterea inundaţiilor Contribuţii de asigurări sociale de stat şi îngheţurilor Comisioane şiasigurări de şomaj Contribuţii de alte costuri aferente împrumuturilor Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe Contribuţii de asigurări sociale de sănătate Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale Stabilirea riscului viaţă Prime de asigurarede ţarăplătite de angajator pentru angajaţi Cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii intereselor statului.07 20.01.30 20.02.11 20.04 20.01.05.14 10.09 10.12 20.30.01.01.01 10.03 Cod indicator 20.01.01. tv.11 10. potrivit dispoziţiilor legale Contribuţia la fond de garantare a creanţelor salariale Alte cheltuieli TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII Reclamăşi servicii Bunuri şi publicitate Protocol de birou Furnituri şi reprezentare Prime de pentru curăţenie Materialeasigurare non .04 20.04.01. Prestări servicii pentru Apă.02 20.02 20.30. telecomunicaţii.06 20.01 20.10 20.02 20. Ore suplimentare detaşări.30.03.08 30 20. canal şi salubritatetransmiterea drepturilor Fondul preşedintelui / Fondul conducătorului instituţiei publice Carburanţi şi lubrifianti Fondul schimb Piese deprimului ministru Executarea silită a creanţelor bugetare Transport Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii Poşta.01.01.04 20.30 10.02.01.01 20.03 10.30.30.01.03 10.04.02 10.30 20.25 10. Fond de premii Deplasări în străinătate Prima de vacanţă Materiale de laborator Fond pentru dezvoltare Cercetare . transferări Deplasări.06 20.05 20.09 20.24 10.01 10 20.01.01 20.01.14 20.02 10.06.01.01 10.03 20.03.18 10.01.01.03 20.02 20.viaţă Chirii iluminat şi forţă motrică Încălzit. furnituri şi armament la locul de muncă Alte drepturi salariale în bani Studii şi cercetări Cheltuieli salariale în natură Plăţi pentru finanţarea patrimoniului genetic al animalelor Tichete de masă administraţiei publice locale Ia realizarea unor lucrări şi servicii Contribuţii ale Norma de hrană local.03 20.05 10.posturi ocupate prin cumul Fonduri aferente plăţii cu ora documentare Cărţi.19 10.30 20.01.04 20.01 20.01 20.01 10.04.04.06 10.30.16 10.02 01 20.Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere si funcţionare Reparaţii curente Hrană Denumirea indicatorilor Hrană pentru oameni CHELTUIELI Hrană pentru animale CHELTUIELI şi materiale sanitare Medicamente CURENTE Medicamente TITLUL Isanitare Materiale CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli salariale în bani Reactivi Salarii de bază Dezinfectant Salarii de merit Bunuri de natura obiectelor de inventar Indemnizaţieechipament Uniforme şi de conducere Spor de vechime Lenjerie şi accesorii de pat Sporuri pentru condiţii de muncă Alte obiecte de inventar Alte sporuridetaşări.01 20.01.01 20.03.02. transferări interne Deplasări interne.01.07 20.01.05 20.03.02.02.15 10. internet TITLUL III prestări de s e r vi c i i cu caracter funcţional Materiale şi DOBÂNZI Dobânzi aferente datoriei publice interne 20.02.24. publicaţii şi materiale Indemnizaţii şi expertiză Consultanţă plătite unor persoane din afara unităţii Indemnizaţii de delegare Pregătire profesională Indemnizaţii de detaşare Protecţia muncii Alocaţii pentru transportul la şi dede natura activelor fixe pentru armată Muniţie.01.21 10.06 20.09 20.03 10.30.09 30.08 20.23 10.05.01.12 10.01.01.03 20.03.13 10.01.30 20.01 20.20 10.05.06 10.03 10.01 162 .03 20.

02 30.09 163 .02.01.18 40.01.01.08 40.30 50 50.01.01.13 40.01.02 40.02.01.01 30.02.05 40.03.03 40.02.02 30.04 30.03 30.01 51.12 40.01.05 40 40.01 30.01 50.09 40.04 51.01.02 50.01 51.04 51 51.08 51.04 40.02 30.01.03.16 40.01 30.01 40.Dobânzi aferente datoriei publice interne directe Dobânzi aferente datoriei publice interne garantate Dobânzi aferente datoriei publice externe Dobânzi aferente datoriei publice externe directe Dobânzi aferente creditelor externe contractate de ordonatorii de credite Dobânzi aferente creditelor externe garantate şi / sau directe subîmprumutate Dobânzi aferente datoriei publice externe locale Alte dobânzi Dobânzi aferente împrumuturilor d i n Fondul de tezaur Dobânda datorată trezoreriei statului Dobânzi aferente împrumuturilor temporare din trezoreria statului Dobânzi la depozite şi disponibilităţi păstrate în contul trezorerie statului Dobânzi la operaţiunile de leasing TITLUL IV SUBVENŢII Subvenţii pe produse Subvenţii pe activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif Subvenţii pentru susţinerea transportului feroviar public de călători Subvenţii pentru transportul de călători cu metroul Acţiuni de ecologizare Valorificarea cenuşilor de pirită Subvenţii pentru dobânzi Ia credite bancare Plăţi către angajatori pentru formarea profesională a angajaţilor Fonduri nerambursabile pentru crearea de noi locuri de muncă Prime acordate producătorilor agricoli Subvenţii pentru completarea primelor de asigurare pentru factorii de risc în agricultură Stimularea exporturilor Susţinerea infrastructurii de transport Sprijinirea producătorilor agricoli Programe de conservare sau închidere a minelor Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesională a persoanelor cu handicap Protecţie socială în sectorul minier Plăţi pentru stimularea creării de locuri de muncă Alte subvenţii TITLUL V FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului Fond de intervenţie la dispoziţia Guvernului Fond de rezervă la dispoziţia autorităţilor locale TITLUL VI TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Transferuri curente Transferuri către instituţii publice Finanţarea de bază a învăţământului superior Acţiuni de sănătate Finanţarea drepturilor acordate persoanelor eu handicap Finanţarea aeroporturilor de interes local Transferuri din fondul de intervenţie Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj Transferuri privind contribuţii de sănătate pentru persoane care satisfac serviciul militar în termen 30.03.03.07 40.15 40.07 51.02 30.17 40.11 40.02 51.14 40.03.03 30.06 40.19 40.05 51.03 30.06 51.05 30.10 40.

01.01.16 51.01.01.01.parte din tarifele de utilizare a spectrului Vărsăminte efectuate către bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate din valorificare creanţelor bugetare Transferuri din bugetele consiliilor locale şi judeţene pentru acordarea unor ajutoare către unităţile administrativ teritoriale în situaţii de extremă dificultate Programe pentru sănătate Transferuri privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului Transferuri către bugetele locale din venituri din privatizare realizate de AVAS Întreţinerea infrastructurii rutiere Transferuri privind contribuţia de sănătate pentru pensionari Transferuri privind contribuţia de sănătate pentru persoane beneficiare de ajutor social Reabilitarea termică a clădirilor de locuit Transferuri pentru compensarea creşterilor neprevăzute ale preţurilor la combustibil Transferuri din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Transferuri pentru sprijin financiar la constituirea familiei Transferuri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne.Transferuri privind contribuţii de asigurări de sănătate pentru persoane care execută pedepse private de libertate sau arest preventiv Transferuri din bugetul de stat către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Contribuţia persoanelor asigurate pentru Finanţarea ocrotirii sănătăţii Transferuri pentru lucrările de cadastru imobiliar Transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru finanţarea centrelor de zi pentru protecţia copilului Transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetul asigurărilor sociale de sănătate Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele locale pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă şi subvenţionarea locurilor de muncă Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetul naţional unic de asigurări sociale de sănătate Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetul asigurărilor sociale de stat reprezentând asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru şomeri pe durata practicii profesionale Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia persoanelor aflate în concediu medical din cauză de accident de muncă sau boli profesionale Transferuri reprezentând cota .01.02.10 51.01.31 51. cărbuni.15 51.25 51.01.17 51.40 51.38 51.01.13 51.41 51.12 51.02 51.30 51.21 51.01.01 .37 51.01.23 51.01.01.20 51.22 51.01.01.sociale Transferuri dîn bugetele consiliilor locale şi judeţene pentru finanţarea unităţilor de asistenţă medico .01.27 51.19 51.34 51.01.01.01.32 51.01.28 51.01. combustibili petrolieri Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea unităţilor de asistenţă medico .01.36 51.01.26 51.01.sociale Transferuri pentru acordarea trusoului pentru nou născuţi Transferuri către bugetul de stat din dividende şi dobânzi încasate de instituţiile implicate în procesul de privatizare Transferuri de capital Finanţarea străzilor care se vor amenaja în perimetrele destinate construcţiilor de cvartale de locuinţe noi 164 51.01.01.01.35 51.01.01.01.14 51.11 51.18 51.24 51.39 51.

07 51.13 51.20 .02.02.01 55.01.02.02.05 55.02 51.01.15 55.15 51.17 51.01.01.01.01.01.02.16 51.19 55.02.02.02.06 55.10 51.09 51.01.18 51.08 55.01.01.02.01.01.02.01. modernizarea şi / sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate Programul pentru construcţii de locuinţe şi săli de sport Finanţarea elaborării şi / sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare Finanţarea studiilor de fezabilitate aferente proiectelor SAPARD Aparatura medicală şi echipamente de comunicaţii în urgenţe Finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Plăţi din contul creditelor garantate şi / sau subâmprumutate Transferuri pentru reparaţii capitale la spitale Transferuri pentru finanţarea investiţiilor la spitale Dezvoltarea infrastructurii rutiere Programe multianuale de mediu şi gospodărire a apelor Finanţarea unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale din Fondul Naţional de Dezvoltare Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea investiţiilor capitale Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale din Fondul pentru dezvoltarea satului românesc Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor TITLUL VII ALTE TRANSFERURI Transferuri interne Restructurarea industriei de apărare Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Programe cu finanţare rambursabilă Fondul de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii Programul de realizare a sistemului naţional antigrindină Sprijinirea proprietarilor de păduri Programe comunitare Programe PHARE şi alte programe cu finanţare nerambursabila Programe 1SPA Programe SAPARD Cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile post aderare de la Comunitatea Europeană Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat Programe de dezvoltare Fond Naţional de Preaderare Fond Român de dezvoltare Socială Sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi şi susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii Transferuri pentru programe şt proiecte de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale Mie transferuri curente interne Vârsăminte din fondul de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturile externe (doar pentru instituţiile implicate în procesul de privatizare) Vărsăminte din trezoreria statului din valorificarea activelor bancare şi creanţelor comerciale şi privatizare (doar pentru instituţiile implicate în procesul de privatizare) 165 51.09 55.02.19 51.18 55.16 55.02.07 55.02.12 51.01.01.14 51.08 51.Finanţarea investiţiilor finanţate parţial din împrumuturi externe Subprogramul privind pietruirea.01.04 55.01.02 55.17 55.01.04 51.02.03 51.06 51.20 55 55.02.05 51.10 55.11 55.01 55.01.11 51.02.02.14 55.13 55.03 55.02.12 55.01.02. reabilitarea.

07 55.06 55.26 55.01.03.39 55.01.04 59 59.03.35 55.27 55.40 55.41 55.03 55.02.30 55.01.34 55.22 55.01. reabilitarea.01.32 55.09 55.37 55.01.03. Sume virate la fondul temporar pentru restructurarea industriei zahărului în Comunitatea Europeană TITLUL VIII ASISTENŢĂ SOCIALĂ Asigurări sociale Ajutoare sociale Ajutoare sociale în numerar Ajutoare sociale în natură Tichcte de masă Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 55.01.E.03 55.01 57.03.01 57 57.02.42 55.01.03 57.01.01 55.38 55.04 55.02 Burse Ajutoare pentru daune provocate din calamităţile naturale 166 . Contribuţii din taxe vamale (altele decât cele din sectorul agricol) Contribuţii din taxe vamale legate de sectorul agricol Contribuţii din sectorul zahărului Contribuţii din resursa TVA Contribuţii pentru corecţia / rabatul acordat Marii Britanii Contribuţii din resursa VNB Contribuţii suplimentare şi neprevăzute Alte contribuţii Contribuţii pentru rezerve calculate la VNB Alte plăti către U.01.01.02 57.08 55.28 55.01.05 55.02.03 55.03.Programe FEDR Programe FSE Programe FC Programe FEADR Programe FEP Sprijin financiar pentru construirea de locuinţe.01.04 55.21 55.31 55.01.01.36 55.03.01.02.01.01 55.03.03.02 55.E.02 55.02.02 57.04.01. consolidarea şi extinderea locuinţelor existente Programe FEDA Cheltuieli neeligibile ISPA Reparaţii curente aferente infrastructurii feroviare publice Programe finanţate în cadrul facilităţii Sehengen Programe IPA Programe ENPI Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat pentru stimularea realizării de investiţii Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat pentru acordarea de ajutoare de minhnis Sume aferente Fondului European pentru Refugiaţi Sume aferente 1 ondului European de Retumare Sume aferente Fondului European de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe Sume aferente Fondului Frontierelor Externe Asistenţă tehnică în cadrul Programului Operaţional de Asistenta Tehnică Asistenţă tehnică în cadrul programelor operaţionale.02 55.24 55.02.04 55. altele decât Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică Asistenţă pentru dezvoltarea alocată în beneficiul statelor partenere Transferuri din bugetul local către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară Transferuri în străinătate (către organizaţii internaţionale) Contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale Cooperare economică internaţională Asistenţă pentru dezvoltare alocată in străinătate Alte transferuri curente în străinătate Contribuţia României la bugetul U.01.02.23 55.02.01 57.01.01 59.29 55.01.33 55.01.25 55.03.

13 59.cultural Finanţarea ansamblului „Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet” Finanţarea ansamblului „Memorialul revoluţiei Decembrie 1989" din municipiul Timişoara Sume aferente plăţii creanţelor salariale Sume acordate membrilor Academiei Române Renta viageră agricolă Finanţarea Schitului Românesc Prodromu de la Muntele Athos Sume acordate membrilor Academici Oamenilor de Ştiinţă din România Programe şi proiecte privind prevenirea şi combaterea discriminării CHELTUIELI DE CAPITAL TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE Active fixe Construcţii Maşini.01.29 59.23 59.27 59.01 71.01.01.05 59.02 71.15 59.21 59.03 59.20 59.01 71.07 59.Finanţarea partidelor politice Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.26 59.01.06 59.14 59.22 59.04 59.08 59.24 59.30 70 71 71.17 59.18 59. altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat potrivit legii Finanţarea unor programe şi proiecte interetnice şi combatere a intoleranţei Producerea şi distribuirea filmelor Sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi organizaţiilor reprezentative de pretutindeni ale acestora Programe pentru tineret Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură Fond la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni Asociaţii şi fundaţii Susţinerea cultelor Contribuţia statului pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult Contribuţii la salarizarea personalului neclerical Proiecte de comunicare.01.10 59.01 75 79 .11 59.12 59.03 72 72.25 59. aparatură birotică şi alte active corporale Alte active fixe Stocuri Rezerve de stat şi de mobilizare Reparaţii capitale ale activelor fixe TITLUL XI ACTIVE FINANCIARE Active financiare Participare la capitalul social al societăţilor comerciale TITLUL XII FONDUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE OPERAŢIUNI FINANCIARE 167 59.16 59.28 59. informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare Despăgubiri civile Despăgubiri pentru animale sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor Indemnizaţia de merit Sume destinate finanţării programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Acţiuni cu caracter ştiinţific şi caracter social .30 71.19 59.02.01 71. echipamente şi mijloace de transport Mobilier.02 71.09 59.01 72.03 70.

01 92.02. cumpărarea.30 81 81.01 81.01.02.06 80. reabilitarea.01 90 91.02 81.08 80. în vederea întreţinerii materiale Împrumuturi acordate pentru protejarea monumentelor istorice Fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă Împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţii de credit Alte împrumuturi TITLUL XIV RAMBURSĂRI DE CREDITE Rambursări de credite externe Rambursări de credite externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite din fondul de garantare Rambursări de credite externe aferente datoriei publice externe locale Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe Rambursări de credite interne Rambursări de credite interne garantate Diferenţe de curs aferente datoriei publice inteme Rambursări de credite aferente datoriei publice interne locale PLAŢI EFECTUATE IN ANII PRECEDENŢI ŞI RECUPERATE ÎN ANUL CURENT TITLUL XV PLAŢI EFECTUATE ÎN ANII PRECEDENŢI ŞI RECUPERATE ÎN ANUL CURENT Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent TITLUL XVI REZERVE.02 81.01 93.01.02. EXCEDENT / DEFICIT Rezerve Excedent Deficit 80 80.07 80.09 80.04 80.02 80.01 168 .02 81.01 81.01 80.05 80.01.05 81.06 81. aducătoare de venituri.01 81.01.05 84 85 85.TITLUL XIII ÎMPRUMUTURI Împrumuturi acordate pentru obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi interguvernamentale Împrumuturi pentru persoane cu statut de refugiat Împrumuturi pentru instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii Împrumuturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj Împrumuturi acordate pentru construirea. consolidarea şi extinderea unor locuinţe Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu.03 80.

aparatura birotica si alte active corporale (ct.Anexa 3 Incheiat la data de ……. din care: Creante din operatiuni comerciale si avansuri (ct.01+02+03+04+05+06) ACTIVE CURENTE Stocuri (ct. mijloace de transport. 08 2. Creante necurente – sume ce urmeaza a fi incasate dupa o 06 perioada mai mare de 1 an (ct. I.4962) TOTAL ACTIVE NECURENTE (rd. 4.lei Sold la sfarsitul perioadei 2 BILANŢ B ACTIVE ACTIVE NECURENTE Active fixe necorporale (ct.213+214+231-281-291-293*) Terenuri si cladiri (ct. DENUMIREA INDICATORILOR Cod rand C Sold la inceputul anului 1 . 2.260+265+267-296) 01 02 3. NR. CRT. 1.4112+4612 – 4912 . 09 10 169 . 5. 03 04 05 6.232+234+409+4111+4118+413+418+425 +4282+ 4611+ 473**+481+482+483 . animale. mobilier. 1. A A.215) Active financiare necurente (investitii pe termen lung) – peste 1 an (ct.49114961+5187) 07 7. plantatii.301+302+303+304+305+307+309+331+ 332+341+345+346+347+349+351+354+356+ 357+358+359+361+371+381+/-348+/-378391-392-393-394-395-396-397-398) Creante curente – sume ce urmeaza a fi incasate intr-o perioada mai mica de 1 an.211+212+231-281-291-293*) Alte active nefinanciare (ct.203+205+206+208+233-280-290-293*) Instalatii tehnice.

avansuri de trezorerie (ct.471) TOTAL ACTIVE CURENTE (rd. DATORII DATORII NECURENTE.431**+437**+4424+4428**+444**+446**+ 4482+463+464+465+4664+4665+4681+4682 +4684+4687+469 .4042+269+4622+509) Imprumuturi pe termen lung (ct.510+5125+5126+5131+5141+5161+5171 +520+5211+5212+5221+5222+523+524+ 5251+5252+5253+526+527+528+5291+5292 +5299+531+532+542+550+551+552+553+ 554+555+556+557+558+5601+5602+561+ 562+5711+5712+5713+ +5714+5741+5742+5743+5744) din care: depozite Conturi la banci comerciale (ct.08+09+13+14+19) 11 12 13 4.Creante bugetare (ct.497) Creante din operatiuni cu Comunitatea Europeana (ct. Sume necurente de plata (ct. casa.sume ce trebuie platite intro perioada mai mare de 1 an 1. 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 TOTAL ACTIVE (rd. Cheltuieli in avans (ct.07+20) B. alte valori. 26 27 170 .5112+5121+5124+5125+5126+5131+ 5132+5141+5142+5151+5152+5153+5161+ 5162+5172+5411+5412+550+558+560) din care: depozite 5.15+17) din care: Conturi la trezorerie. 2.505 – 595) Conturi la trezorerie si banci (rd.1612+1622+1632+1642+1652+166+1672 +168 -169) Provizioane (cont 151) TOTAL DATORII NECURENTE 3.4501+4511+4531+4541+4551+456+457+ 458) 3. Investitii financiare pe termen scurt (ct.

(rd. 36 37 38 39 40 TOTAL DATORII (rd.41) C. CAPITALURI PROPRII 41 171 . burse) (ct. Imprumuturi pe termen scurt.422+424+429) Venituri in avans (ct. 35 6.4502+4512+452+4532+4542+4552) 28 29 30 31 2. 7.421+423+426+427+4281+431+437+438) Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (pensii.1611+1621+1631+1641+1651+1671+168 -169) Salariile angajatilor si contributiile aferente (ct.438+440+441+4423+4428+444+446+ 4481+4671+4672+4673+4674+4675) Datorii catre Comunitatea Europeana (ct.28+32+33+34+35+36+37) 32 3. DATORII CURENTE .401+403+4041+405+408+419+4621+473 481+482+483+ 269) Datorii catre bugete (ct.472) Provizioane (ct. din care: Datorii comerciale si avansuri (ct.sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an (ct.24+25+26) 1. 151) TOTAL DATORII CURENTE (rd. 34 5.39 = rd.21. 33 4.sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an. indemnizatii de somaj.5186+5191+5192+5194+5195+5196+ 5197+5198) Imprumuturi pe termen lung – sume ce trebuie platite in cursul exercitiului curent (ct.27+38) ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII (rd.

42+43–44+ + 45. fonduri (ct. Rezerve.121. 43 44 45 46 TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.sold creditor) Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.sold debitor) 42 2.1.sold creditor) Rezultatul reportat (ct.sold debitor) Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.46) 47 Conducătorul institutiei Conducătorul compartimentului financiar-contabil 172 .100+101+102+103+104+105+106+131+ 132+133+134+135+136+137+139) Rezultatul reportat (ct.117. 5. 3.117. 4.121.

03 3. TOTAL VENITURI OPERATIONALE (rd. Nr. alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct. 11 173 . transferuri. contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor (ct. amortizari si provizioane (ct.681+682+689) 07 08 2. 09 3. 10 4.714+719+721+722+781) 2.641+642+645+646+647) Subventii si transferuri (ct. crt. consumabile.leiAn curent 2 I.02+03+04+05) CHELTUIELI OPERATIONALE Salariile si contributiile sociale aferente angajatilor (ct.601+602+603+606+607+608+609+ 610+611+612+613+614+622+623+624+ 626+627+628+629) Cheltuieli de capital.701+702+703+704+705+706+707+ 708 +/.Anexa . 05 06 II. lucrari si servicii executate de terti (ct. VENITURI OPERATIONALE Venituri din impozite. 1.4 CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL la data de…. subventii.730+731+732+733+734+735+736+ +739+745+746+750+751) Venituri din activitati economice (ct.709) Finantari. A DENUMIREA INDICATORULUI B Cod An precedent rand C 01 02 1 . 04 4. 1.770+771+772+773+774+776+778+ 779) Alte venituri operationale (ct.670+671+672+673+674+676+677+ 679) Stocuri. taxe.

13) . VIII.25) REZULTATUL PATRIMONIAL AL EXERCITIULUI . CHELTUIELI FINANCIARE (ct.25-rd.18) .15+20) .rd.DEFICIT (rd.16+21) VENITURI EXTRAORDINARE (ct.17. IX.763+764+765+766+767+768+769+ 786) 13 14 15 16 17 IV.EXCEDENT (rd.rd.635+654+658) 12 III.13. VII.20+23+28) . TOTAL CHELTUIELI OPERATIONALE REZULTATUL DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA .EXCEDENT (rd.5.18.rd.EXCEDENT (rd.17) REZULTATUL DIN ACTIVITATEA CURENTA .DEFICIT (rd.26) .DEFICIT (rd.DEFICIT (rd.790+791) 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 Conducătorul compartimentului financiar-contabil CHELTUIELI EXTRAORDINARE (ct. V.DEFICIT (rd.06. Alte cheltuieli operationale (ct.663+664+665+666+667+668+669+ 686) 18 VI. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA FINANCIARA .06) VENITURI FINANCIARE (ct.rd.690+691) REZULTATUL DIN ACTIVITATEA .EXCEDENT (rd.21+24+29) Conducătorul institutiei 174 .EXCEDENT (rd.26-rd.

CRESTEREA (DESCRESTEREA) NETA DE NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR (rd.5 SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE .14) 1 2 3 14 15 Conducătorul institutiei Conducătorul compartimentului financiar-contabil Viză trezorerie 175 . Incasari 2. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE 1.04+rd. NUMERAR DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA 1. Plati 3.rd.08+rd. Numerar net din activitatea de finantare (rd.leiDENUMIREA INDICATORULUI Cod ran d B 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 A I. Incasari 2. Plati 3. Numerar net din activitatea de investitii (rd. NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR LA SFARSITUL PERIOADEI (rd. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII 1. NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR LA INCEPUTUL PERIOADEI VI. Plati 3.12) V. Numerar net din activitatea operationala (rd.10. 02.06-07) III. Incasari 2.Anexa nr.13+rd.03) II.rd.11) IV.

Anexa 6 CONT DE EXECUTIE AL INSTITUTIEI PUBLICE-VENITURI 176 .

Denumirea cod anuale **) trimestriale rd.Subcapitol……………………….Incasari tate realizate 3 4 Drepturi constatate de incasat 5=3-4 A CONT DE EXECUTIE AL INSTITUTIEI PUBLICE-CHELTUIELI Capitol……………………………. indicatorilor cumulate**) A B C 1 2 Angajamente bugetare 3 Angajamente Plati legale efectuate 4 5 Angajamente Cheltuieli efective legale de platit 6=4-5 7 177 . rrand rând DENUMIREA D INDICATORILOR B CO Prevederi Prevederi initiale definitive C 1 2 Drepturi consta. Credite bugetare Nr..Anexa 7 Nr.

178 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful