1. Comunicatii maritime in gama VHF Transmiteti un telex folosind INMARSAT C VHF Operează pe banda de 156 – 174 MHz.

Canale duplex sunt disponibile radiotelephone pentru lucru navă/uscat şi simplex pentru navă/navă şi de rutină pentru apelare navă/uscat. Raza de acţiune maximă este 30 – 40 mile marine, în funcţie de înălţimea antenei VHF DSC Operează pe canalul 70 şi este folosit şi pentru alerte de pericol , urgenţa, siguranţa maritima, rutină VHF portable comunicaţii de pericol un-scene a) DSC în VHF Toate navele echipate GMDSS trebuie să aibă echipament DSC-VHF pe canalul 70 pentru transmiterea ,şi recepţionarea, alertelor către nave şi staţiile de coastă pentru alerta de pericol, urgenţă , siguranţă, rutină. Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este în general aceeaşi ca cea în MF (unde medii) şi HF (unde scurte). Transmiterea mesajelor de primejdie Mesajul de primejdie se transmite când, în opinia comandantului, navă sau o persoană este în primejdie şi necesită asistenţă imediată. Cuvântul de cod este MAYDAY sau M′ AIDER Ori de câte ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie să includă ultima poziţie cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost validă. Poziţia şi momentul de timp pot fi introduse automat de echipamentul de navigaţie al navei sau manual de către un operator. - alerta de primejdie DSC este transmis în modul următor: În măsura în care timpul permite se tastează sau selectează din tastatura echipamentului DSC de la bord: - natura primejdiei - ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea) - momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă - se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu instrucţiunile de fabricaţie ale echipamentului DSC Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz. Folosirea incorectă, la scară mare a ch VHF, în special cele de distress, safety şi urgenţe, ch16 (156,7 MHz) şi a canalelor folosite pentru operaţiuni portuare, serviciile mişcările navelor şi a sistemelor de rapoarte, e un motiv mare de îngrijorare. Adesea folosirea incorectă a ch16 VHF cauzează interferenţe serioase a comnicaţiilor esenţiale şi devine un pericol potenţial a siguranţei maritime.. În acord cu Regulile Radio ITU: a) Ch 16 poate fi folosit doar pentru distress, urgenţă şi comunicaţii foarte scurte şi apelarea pentru stabilirea altor comunicaţii ce ar trebui purtate pe un canal de lucru corespunzător. b) Pe canalele VHF alocate operaţiunilor portuare, singurele mesaje permise sunt restrânse la cele referitoare la, mişcările şi siguranţa nevelor, şi, în caz de urgenţă, la siguranţa persoanelor, după cum folosirea acestor canale pentru comunicarea navă-navă poate cauza interferenţe serioase asupra mişcărilor şi siguranţa navelor în zone portuare aglomerate. Echipamentul VHF e operaţ frecvent de porsonal necalificat în folosirea să corectă, deşi ITU Regulamentul Radio cere ca seviciul fiecărui radio-telefon naval să fie controlat de un operator ce deţine un certificat emis şi recunoscut de Guvernul respectiv. Paragraful 10.Ghid de folosire a VHF pe mare 1 Pregătire: Înainte de transmitere, gândiţi-vă asupra subiectelor ce vor fi comunicate şi, dacă e necesar pregătiţi note scrise pentru a evita întreruperile şi a vă asigura că nu irosiţi timp pe un canal aglomerat. 2 Ascultare: Ascultaţi înainte de a începe să trnsmiteţi pentru a fi siguri că respectivul canal nu e deja folosit. Aceasta va evita interferenţe iritante.

3 Disciplină: Echipamentul VHF trebuie folosit corect şi în acord cu Regulamentul Radio. Următoarele ar trebui evitate în mod special. a) apelarea în ch 16 în alte scopuri decât cele de distress, urgenţe şi comunicaţii de siguranţă foarte scurte când alt canal apelabil este disponibil. b) Comunicarea fără legătură cu siguranţa navei în canalele portuare. c) Transmisii fără îndentificare corectă. d) Transmisii neesenţiale; ex: semnale şi corespondenţă nenecesare. e) Ocuparea unui canal particular. f) Folosirea limbajului ofensiv. 4. Repetare: Repetarea de cuvinte sau fraze ar trebui evitată doar dacă nu e cerută special de staţia ce le primeşte. 5. Reducerea puterii Când e posibil, ar trebui folosit transmiţătorul cu cea mai joasă putere pentru comunicaţii satisfăcătoare. 6. Comunicarea cu staţia de coastă Comunicaţiile ar trebui purtate în canalul indicat de staţia de coastă. Când se cere o schimbare de canal, aceasta ar trebui înştiinţată de staţia de coastă. La primirea instrucţiunilor de la staţia de coastă de a înceta transmisia, nici o altă comunicare nu trebuie purtată până la instrucţiunea contrarie (staţia de coastă ar putea primii mesaje de distress sau safety şi alte transmisii ar putea cauza interferenţe) 7. Comunicarea cu alte nave. În timpul comunicării navă-navă, navă apelată trebuie să indice canalul în care următoarea transmisie va avea loc. Navă apelantă trebuie să înştiinţeze acceptarea înainte de a schimba canalele. Procedura de ascultare subliniată mai sus ar trebui urmată înainte de începerea comunicării în canalul ales. 8. Comunicaţiile de distress Mesajele/apelurile de distress au prioritate absolută asupra tuturor celorlalte comunicaţii. Când le auzim, toate celelalte transmisiuni trebuie interzise şi ţinut un cart de monitorizare. Orice mesaje/apeluri de distress trebuie înregistrate în jurnalul de bord şi încredinţate masterului. La recepţia unui mesaj de distress, dacă e în apropiere, confirmaţi imediat recepţionarea lui. Dacă nu e în apropiere, permiteţi unui interval de timp să treacă înainte de a aduce la cunoştinţă receptarea să pentru a permite altor nave mai apropiate să acţioneze. 9. Apelarea Oricând e posibil, o frecvenţă de lucru ar trebui folosită. Dacă o frecvenţă de lucru nu e disponibilă, Ch 16 poate fi folosit, presupune că nu e ocupat de un mesaj/apel de distress. În cazul imposibilităţii stabilirii legăturii cu navă sau staţia, lăsăţi un interval de timp să treacă înainte de a repeta apelul. Nu ocupaţi canalul dacă nu e necesar şi încercaţi alt canal. 10. Schimbarea canalelor Dacă comunicarea pe un canal nu e satisfăcătoare, indicaţi schimbarea canalului şi aşteptaţi confirmarea. 11. Pronunţie Dacă devine necesară (ex: nume descriptive, call sign-uri, cuvinte ce pot fi neînţelese) folosirea tabelelor de pronunţie din Codul Internaţional şi Regulamente Radio (vezi Alfabetul Fonetic şi Codul de Semnale). 12. Adresarea. Cuvintele “Eu” şi “Tu” ar trebui folosite prudent. Indicaţi la cine se referă. 13. Cartul Navele echipate doar cu echipament VHF ar trebui să monitorizeze Ch 16 când se află pe mare. Alte nave ar trebui, când e posibil, să monitorizeze Ch 16 când sunt în zona de lucru a unei staţii de coastă capabilă să apeleze pe acel canal. În anumite cazuri Guvernele pot cere navelor să monitorizeze şi alte canale. Articolul 8. Comunicaţiile de urgenţă Comunicaţiile de urgenţă şi siguranţă se referă la :

6312 KHz. rapoartele navei . Mesajul este transmis pe o frecvenţă de lucru după ce este anunţat pe frecvenţa de pericol. De multe ori. 2187. semnalul radio ar trebui să conţină semnalul de urgenţă aşa cum este descris de Regulamentul Radio.5 KHz . f) orice altă informaţie. Semnalul de siguranţă SECURITE indică faptul că urmează un mesaj de avertizare meteorologic sau de navigaţie foarte important. prezentat în Lista staţiilor radio şi servicii speciale. una sau mai multe părţi ale unui conflict pot desţină frecvenţa pentru a folosite pentru aceste comunicaţii. d) drumul navei (iţinerarul) . Când se foloseşte radiotelefonia.4207.5 KHz. Totuşi în cazul unui mesaj mai lung sau unei întervenţii medicale într-o zonă cu trafic întens sau când mesajul este repetat atunci el este trimis pe o frecvenţă de lucru folosindu-se pentru anuntarea lui semnalul de urgenţă sau o frecvenţă apropiată de cea de frecvenţa de pericol. Comunicatii maritime in gama MF/HF Transmiteti o alerta de distress in gama VHF . e) timpul estimat în care navă ajunge în cel mai apropiat port .a) b) c) d) e) f) g) semnalele de avertizare pentru navigaţie şi meteorologie . Pentru a facilita comunicaţiile. este de preferat să fie sunat direct un doctor.cu următorul format. început de un semnal de urgenţă.. b) poziţia navei .se transmite canalul 70. avion sau altui vehicul. precum altitudinea de zbor. sfatul şi transportul personalului medical . Semnalul de urgenţă şi mesajul care urmează este trimis pe o frecvenţă de pericol. Atunci când se foloseşte R/T. 8414. suportul comunicaţiilor pentru operaţiunile SAR . semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) ar trebui folosit pentru mesaj. Mesajul ce va urma apoi ar trebui să fie adresat celei mai apropiate staţii de coastă folosindu-se preambulul publicat. ori siguranţa unei persoane. 16304. 2. problemele navelor şi mesaje meteorologice.. All ships sau MMSI staţiei Urgency MMSI propriu Canalul de lucru sau frecvenţele R/T sau NBDP Majoritatea staţiilor de coastă din lume pot oferi serviciu medical. radiofrecvenţele de siguranţă. siguranţa navigaţiei . alte mesaje pentru urgenţa şi siguranţă . este adevărat. c) numărul şi tipul unităţii . Paragraful 11. situaţia navigaţiei.Urgenţă Semnalul de urgenţă PAN-PAN indică faptul că va urma un semnal foarte important referitor la siguranţa unei nave. Alerta DSC de urgenţă şi siguranţă.5 KHz. semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) este utilizat la apelare. 12577 KHz. trebuie să conţină următoarele date referitoare la transportul medical indicând : a) indicaţivul de apel sau alte forme de identificare . pe ţărm. limba folosită precum şi modurile şi codurile de urmărire şi supraveghere radar folosite. Toate taxele către staţiile de uscat şi coastă pentru serviciul medical vor fi plătite celei mai apropiate autorităţi de În scopul anunţării şi identificării transporturilor medicale care sunt protejate de Convenţia de la Geneva.5 KHz. urmate apoi de adăugarea unui singur cuvânt (MEDICAL) în canalul NBDP şi cuvântului MAY-DEE-CALL pentru radiotelefonie. Mesajul radio.

navă-coastă .5 KHz. A3 şi A4 trebuie să fie prevăzute cu echipament care să permită lucrul pe frecvenţa de 2187. Clasele de emisie.5 KHz pentru alerta de pericol. Folosite de asemenea pentru apelări de rutină pe benzile de 2. Poziţia şi momentul de timp pot fi introduse automat de echipamentul de navigaţie al navei sau manual de către un operator. siguranţă. 18. 8414. 22 şi 25 MHz. Transmiterea mesajelor de primejdie Mesajul de primejdie se transmite când.natura primejdiei . reducând astfel traficul pe celelalte canale. sau CALLSIGN/ IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN DISTRESS .6 secunde şi se repetă la 25 secunde. alerta de primejdie DSC trebuie să includă ultima poziţie cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost validă. 8. navă sau o persoană este în primejdie şi necesită asistenţă imediată.4207. 4.momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă .Canalul 16 6215 KHz 8291 KHz 12290 KHz 16420 KHz MF/HF DSC Canal radiotelex în gama HF-MF . 16304.ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea) . De asemenea. 0.navă. urgenţa.5 KHz.se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu instrucţiunile de fabricaţie ale echipamentului DSC Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70. 6.5 KHz. 12577 KHz.alerta de primejdie DSC este transmis în modul următor: În măsura în care timpul permite se tastează sau selectează din tastatura echipamentului DSC de la bord: .şi 2189.42-0. navele trebuie să fie echipate cu echipament DSC în HF pentru comunicaţii de pericol. în opinia comandantului. 6.pentru apelare DSC . Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress.5 KHz .2177 KHz. F1B sau J2B . DSC folosesc atît pentru a transmite alerte de pericol . rutină. 2174.5 KHz 6268 KHz 8376. 12 şi 16 MHz. Cuvântul de cod este MAYDAY sau M′ AIDER Ori de câte ori este posibil.63 secunde şi se repetă la 5 secunde: Se pregăteşte traficul ulterior de primejdie. 6312 KHz.5 KHz . 2187. urgenţa şi siguranţa în benzile VHF/HF şi VHF canal radiotelefonic sunt: 2182 KHz 4125 KHz 156. trebuie să fie echipate cu echipament DSC pentru VHF şi MF. Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este în general aceeaşi ca cea în MF (unde medii) şi HF (unde scurte). 12. coastă . 6312 KHz. 8. urgenţă .MMSI. urgenţă şi siguranţă între navă şi staţiile de coastă. c) DSC în HF Navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zona A4 şi cele fără terminal INMARSAT care navigă în zona A3.cu viteza 100 baud pentru canalele HF şi MF. 16304.8 MHz . . 8414.5 KHz 4177. siguranţa maritima.5 KHz 12520 kHz 16695 KHz Traficul de pericol începe cu formatul MAYDAY NUME . 12577 KHz.2-7.Folosite să monitorizeze frecvenţele de pericol ale DSC în benzile de 2. a. DSC HF: 4207. 16.5 KHz.5 KHz. 4.5 KHz. G2B pentru folosirea pe canalele VHF cu viteza 1200 bauds cu durata de aprox. rutină cît şi recepţia confirmarilor pentru aceste alerte MF/HF Cu facilităţi R/T şi telex pe toate benzile Maritime b) DSC în MF (frecvenţă medie) Toate navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zonele A2.cu durata de 6.

În orice caz. Totuşi. dar cu o micşorare a razei de acţiune. Cea mai înalţă frecvenţă care poate fi folosită pentru a comunica prin propagarea undelor în aer este cunoscută ca frecvenţa maxim utilizabilă. propagarea undelor ionosferice începe să devină semnificantă în MF mai ales noaptea. datorat unei interferenţe reciproce între staţiile de aceeaşi frecvenţă şi scăderea semnalului. decât coastă navă. cauzată de sosirea semnalelor la receptor pe diferite căi de la staţia de emisie. Pentru siguranţa comunicaţiilor HF este recomandat să se folosească frecvenţa cea mai înaltă. Cât timp această frecvenţă plasează receptorul la limita distanţei de salt este mai bine să se folosească o frecvenţă mai joasă de 0. când raza de acţiune creşte. Comunicarea este nesigură uneori pe timpul apusului şi răsaritului. undă ionosferică ziua şi noaptea. se pot aplica următoarele: 4MHz Nordul Franţei 6MHz Nordul Spaniei 8MHz Nordul Africii 12MHz Ghana 16MHz Angola . trebuie să amâne un interval de timp confirmarea recepţiei acestui apel pentru a da posibilitatea staţiilor de coastă să localizeze sinistrul în interiorul ariei pe care o acoperă şi să confirme primul apel. cu atât reflexia va fi mai mare şi astfel. va fi mai mare şi raza de acţiune. MF De asemenea. datorită efectului crescut al atenuării de către pământ. Confirmarea alertei de primejdie DSC Staţiile de navă şi de coastă sunt obligate să asigure veghea pentru DSC pe frecvenţele/canalele de apel de primejdie şi securitate.5-4.85xMUF. Orice staţie de navă sau de coastă care recepţionează prin DSC un apel de primejdie trebuie să înceteze imediat orice transmisie care ar putea să se înterfereze cu traficul de primejdie şi trebuie să conţinue ascultarea până la confirmarea apelului de primejdie. cu scopul de a înbunătăţi performanţele. aceste moduri de emisie sunt foarte diferite şi nu vor fi folosite în comunicaţii navale internaţionale. pentru canale radiotelefonice până la150 Mm şi 300 Mm pentru DSC/telex. HF Ionosfera se poate comporta ciudat uneori. O componentă a undei de suprafaţă mai există. recepţia fiind mai bună pe direcţia navă-coastă. Propagarea pe o rază de acţiune mai mare este posibilă ca un rezultat al unor mai multe reflexii dintre pământ şi ionosferă. emisiile MF depind de propagarea undelor de suprafaţă. De exemplu pentru a stabili comunicaţii cu Portishead Radio (Marea Britanie) pe timpul zilei. În general. care este predominantă. Variaţia considerabilă a radiocomunicaţiei la HF este o consecînţă a propagării semnalului. dar se atenuează prea rapid ca să fie folosit în comunicaţiile navale. pentru incidenţa oblică. cu cât frecvenţa este mai înaltă. Acesta poate fi un efect negativ. folosind o singură reflexie. O staţie de coastă poate realiza o acoperire bună cu unda de suprafaţă. MUF.denumită frecvenţă optimă de trafic. Unghiul cu care o undă radio întră în ionosferă este un factor important pentru reflexia care se produce la o înălţime mai mică. sau invers. funcţie de lungimea legăturii radio. Astfel. Intervalul de timp este de 3.POZIŢIA (LAT şi LONG. Starul D are un efect neînsemnat peste 4 MHz şi propagarea pe distanţă lungă depinde de reflexia stratului E sau F. sau cu referire la o poziţie geografica) NATURA DISTRESS-ULUI FELUL DE AJUTOR CERUT ORICE ALTA INFORMAŢIE AJUTĂTOARE. banda mai înaltă folosită a HF are o rază de acţiune mai mare La o primă aproximare. chiar şi între stratele ionosferei.5 minute. comparată cu încidenţa verticală . o staţie de navă care recepţionează prin DSC un apel de primejdie.

meteorologice şi de căutare şi salvare.IOR Regiunea Oceanică Atlantic-W . mesajele sunt apoi introduse în serviciul INMARSAT-EGC.foloseşte EPIRB-ul canalului INMARSAT-E . INMARSAT-E . terminale portabile/transportabile. pentru transmiterea la nave prin sistemul EGC din INMARSAT-C Navele pot participa. sistemul INMARSATEGC are avantajul că menţine o înregistrare conţinuă a datelor operaţionale şi acţiunilor planificate de RCC. Fiecare din aceste canale sunt independente. trimiţând mesaje de pericol de navigaţie şi meteorologice autorităţilor bazelor de coastă prin sistemul INMARSAT–C. pentru comunitatea maritimă. vehiculele terestre şi avioane. 3. Comunicaţii de coordonare a căutării şi salvării Terminalele INMARSAT pot fi utilizate pentru comunicaţii transmise şi receptate de la alte nave implicate în cazuri de pericol şi pentru comunicaţii cu RCC. INMARSAT. datorită schimbărilor în ionosferă. cu sateliţi de rezervă în orbită. Comunicaţii generale Teoretic. alertei de pericol acordându-i-se prioritate de acces în sistemul INMARSAT şi poate fi transmisă în oricare canal INMARSAT şi transmisă automat către RCC. O legătură de la Portishead la Capetown ziua este posibilă la 22/25 MHz. fax şi telex.Segmentul terestru . este transmisă prin INMARSAT-EGC Serviciul SAFETY-NET. INMARSAT-EGC . Prezentare generala a sistemului Transmiteti un mesaj de rutina in gama VHF Structura şi funcţiile sistemului INMARSAT (Organizaţia Internaţională a Sateliţilor Mobili) este un parteneriat de ţări membre.E . pregătiţi pentru a fi utilizaţi dacă este necesar.Segmentul spaţial .şi recepţionat de terminalele INMARSAT-C-EGC de la bordul navelor . la punctul mediu al legăturii radio. Există patru regiuni oceanice acoperite de patru sateliţi geostaţionari INMARSAT : Regiunea Oceanică Atlantic . iar noaptea sunt preferabile benzile de 12 MHz. INMARSAT-A . Serviciul SAFETYNET . semnalul poate să treacă de la condiţiile pe timpul zilei la cele de pe timpul nopţii şi poate fi dificil să stabilim comunicaţii efective. Acolo unde mai multe nave sunt implicate.Segmentul maritim SEGMENTUL SPAŢIAL Segmentul spaţial INMARSAT constă în patru sateliţi de comunicaţii geostaţionari. funcţie de condiţiile de zi sau noapte. .POR Regiunea Oceanică Indian . Când se transmite de la E la W. Sistemul INMARSAT asigură următoarele funcţii GMDSS: Alerta de pericol navă-ţărm Anuntarea se face printr-o procedură standard sau printr-un buton dedicat. INMARSAT-E 1. Aceste ţări cooperează pentru a asigura comunicaţiile mobile via sateliţi ‚cu nave.- 22/25MHz Africa de sud Noaptea. INMARSAT-B. O strategie este de a estima banda de transmisie optimă. INMARSAT deţine un rol important‚ în cadrul convenţiei GMDSS pentru transmiterea rapidă şi clară a comunicaţiilor de pericol şi siguranţă. pentru a asigura majoritatea funcţiilor GMDSS sunt: INMARSAT-C.AOR-E Regiunea Oceanică Pacific . Structura sistemului INMARSAT cuprinde trei mari componente: .AOR-W Canalele principale de comunicaţii prin satelit . toate serviciile de telecomunicaţii disponibile la ţărm sunt de asemenea disponibile şi la navele echipate cu terminale INMARSAT. este un mijloc alternativ de transmitere a alertei de pericol. Transmisiile INMARSAT-E pot fi iniţiate manual sau automat Alerta de pericol ţărm-navă Este anunţată de RCC. situaţia se schimbă: straturile F1 şi F2 fuzionează şi înălţimile straturilor E şi F cad. Aceasta are ca rezultat faptul că navele sunt capabile să comunice automat şi fiabil prin telefon.6 GHz. Informaţii maritime de siguranţă Informaţia Maritimă de Siguranţă (MSI) este transmisă de autorităţile bazelor de coastă la birourile hidrografice. în prezent numărând 79 de membri. Rezultatul general este de a acoperi aceeaşi rază de acţiune.

Întîrzierea cu care ajunge mesajul este 3-6min. Canalul este organizat TDMA cu 22 de ferestre. 1. Fiecare NCS comunică cu CES-uri din acea regiune oceanică şi cu alte NCS-uri. Staţiile de Coordonare a Reţelei (NCS) şi un Centrul Operaţional al Reţelei (OCC).consum de energie. Maritime Identification (MID) . la fel de bine cu Centrul Operaţional al Reţelei (OCC) localizat în Cartierul Central INMARSAT. Sateliţii se mişcă pe orbita geostaţionară cu aceeaşi viteză unghiulară cu care pământul se roteşte în jurul axei sale şi de aceea par a fi staţionari deasupra unui punct fix de pe ecuatorul terestru. făcând posibil transferul informaţiei prin sistem.localizat orbital la 1780 E IOR .şi echipamente convenabile ca preţ.localizat orbital la 15.uscat-navă şi 5-8min. în Anglia. astfe: T MID x1x2x3 z1z2 unde: T indică Inmarsat-C SES.localizat orbital la 540 W SEGMENTUL TERESTRU Segmentul terestru cuprinde reţeaua globală a Staţiilor Terestre de Coastă (CES).POR. Fiecare satelit INMARSAT este conceput pentru a realiza acoperirea completă a feţei vizibile a pământului. Fiecare din sistemele de comunicaţii ale INMARSAT are reţeaua să proprie de CES-uri. Sateliţii INMARSAT sunt controlaţi de Centrul de Control al Sateliţilor situat în Cartierul Central INMARSAT. INMARSAT –C Pregatiti pentru operare receptorul NAVTEX Sistemul Inmarsat-C a fost introdus în 1991 pentru a completa sistemul Inmarsat-A.nu este un canal de comunicaţii în timp real.greutate.este cifra 4. care este o orbită circulară la 35700 km (19270 Mm) deasupra ecuatorului şi se mişcă în planul ecuatorului.se transmit pachete de date.Sateliţii de comunicaţie geostaţionari sunt lansăţi pe orbita geostaţionară (GSO). la Londra. Fiecare CES asigură o legătură între sateliţi şi reţelele de telecomunicaţii naţionale/internaţionale. Cod tară. Antenele mari folosite de CES pentru a comunica cu satelitul din acea regiune oceanică sunt capabile să dirijeze simultan mai multe apeluri la şi de la SES-uri.50 W POR .Sistemul oferă un canal de comunicaţii la un preţ mic în comparaţie cu celelalte canale Inmarsat.0 . corespund la patru regiuni oceanice astfel: AOR-E . pentru direcţia navă-navă. pentru direcţia navă-uscat.264 pentru ROMANIA. 3-AOR-W. format din trei cifre.localizat orbital la 640 E AOR-W . Inmarsat-C este identificat de Inmarsat Mobile Number (IMN).dimensiuni. Prima cifră identifică aria . 2-IOR. MID . CES-ul este identificat printr-un număr care se numeşte ID .Dezavantajul. compus din nouă cifre. z1z2 orice număr între 10 şi 99.CES-ul memorează şi retransmite mesajul.format din trei cifre.1 cu posibilitatea recepţionării mesajelor EGC mod de operare “ONLY EGC” c) SES cls. Acoperirea fiecărui satelit este definită ca aria de pe suprafaţa terestră (mare şi/sau uscat) în care orice antenă mobila sau fixă poate realiza comunicaţii cu satelitul. uscat-navă şi alertarea de primejdie. SES este instalat pe navă (sau utilizatori tereştri) care permite utilizatorului să comunice cu abonatului printr-un satelit selectat şi CES./sec.3 are: - - . Următoarele două reprezintă numărul de ordine . Clase Inmarsat-C SES a) SES clasă1 poate fi folosit numai pentru transmisia-recepţia de mesaje navă-uscat.AOR-E .Sistemul are la bază tehnologie digitală.cu viteza de 600 biţi. Un operator CES este în mod tipic o mare companie de telecomunicaţii care poate asigura un lung lanţ de servicii de comunicaţii la SES comunicând prin CES. fiind garantate până la 700 nord şi sud Cei patru sateliţi INMARSAT. 4. Comunicaţiile încep să devină imprecise pentru locaţii peste aproximativ 760 nord sau sud. b) SES clasă 2 este capabil să opereze în două moduri selectabile de către operator: operare în cls. x1x2x3 identitatea navei.

DCE – Data Circuit Terminating Equipment .conţine editorul de texte utilizat pentru formatarea mesajelor de transmis .OK.400. provenite de la Oficiile meteorologice şi Hidrografice.mesaj ajuns la CES şi Conf. Utilizând SES-ul operatorul poate transmite două tipuri de distress: -Prin acţionarea butonului : ului.verifică pachetul de date recepţionat şi cere retransmiterea pachetelor recepţionate cu erori . etc.Serviciile poştă electronică (E-mail): schimbă mesaje şi fişiere cu abonaţii la serviciul E-mail.Servicii speciale cu coduri de două cifre de ex : 5. înregistrarea MSI-urilor. echipamentele de navigaţie etc.cursul.electronica asociată pentru realizarea funcţiilor .stochează mesajul de pregătit până când DCE indică faptul că este gata pentru transmiterea mesajului şi apoi transferă mesajul stocat la DCE pentru transmitere . monitorul. Echipamentele lucrează independent Compunere Inmarsat-C SES Un SES este constituit din: .Mesaje la şi de la computer: schimbarea mesajelor prin intermediul unui asigurator de serviciu specializat.Serviciul de mesaje fax: transmite mesaje fax la un terminal la ţărm şi recepţionează indirect mesajele fax .- un transiver capabil pentru transmisia-recepţia de mesaje un receptor pentru recepţia EGC.receptorul şi emiţătorul .timpul. . între SES şi orice terminal computer care este conectat la Reţeaua Telefonică Comutată Publică (PSTN). transmise de RCC.Serviciul de mesaje telex: transmite şi recepţionează mesaje între SES şi orice terminal telex care este conectat la reţelele telex naţionale/internaţionale.antena omnidirecţională . .) prin intermediul unui asigurator de servicii E-mail(un CES care oferă acest tip de servicii). . a) DTE conţine circuitele electronice ce realizează următoarele funcţiuni: interfaţează SES-ul la operator şi la dispoziţivele de intrare/ieşire incluzând totodată. mesajele recepţionate de DCE b) DCE conţine: .mesaj ajuns la desţinătar) .afişează pe monitor. . INMARSAT B .viteza şi alte date.Confirmarea recepţiei mesajului de abonat(Conf.asamblează mesajele recepţionate în întregime şi le transferă la DCE pentru afişare Următoarele servicii sunt disponibile: Distress . Fiecare Inmarsat-C CES este connectat la cel mai apropiat Rescue Coordination Centre (RCC). Internet.poziţia. în funcţie de model. .viteza.Req. dispoziţivele de intrare externe (senzorii de monitorizare.) . . Mesajul este în memoria SES-ului şi cuprinde :identitatea SES- . Oferă posibilitatea selectării uneia din cele 16 Navarea/ Metarea.DTE – Data Terminal Equipment (Echipamentul pentru transmisii de date) .Serviciul de raportare a datelor:Tipical este poziţia (prin includerea unui receptorGPS în tranceiver INMARSAT-C). permite.asigură interfaţarea pentru DTE şi sistemul satelit Inmarsat-C .dar şi cursul. din lumea largă (folosind X.Serviciul SafetyNET.Mesajul este pregătit în editor şi conţine în plus tipul distress-ului şi orice informaţie de salvare ajutătoare operaţiunilor Servicii comerciale : . Aceste două blocuri. pot fi cuprinse într-o singură carcasă sau în două casete separate cuplate împreună.comandă semnalizările şi accesul mesajelor la satelit . imprimanta.

NOTĂ: Mesajul este în memoria SES-ului şi ciprinde-identitatea SES-ului. viteza. şi încetează funcţionarea în 2007. cost redus. Când operatorul RCC răspunde transmiteţi clar:  MAYDAY MAYDAY MAYDAY  This is (numele navei/call sign)  Poziţia  Inmarsat Mobile Number şi satelitul utiltzat  Coursul şi viteza  Natura distress-ului  Asistenţa cerută  Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare  Linia liberă pentru a fi contactaţi de RCC Transmiterea distress via telex   Apăsăţi butonul Distress timp de 6 s. Inmarsat-B este un canal de comunlcaţii dezvoltat pe tehnologie digitală şi înlocueşte din 2007 canalul Inmarsat-A .pentru comunicaţii de rutină este asemănătoare canalul Inmarsat-A. telex şi date. timpul. Inmarsat-A este un canal de comunlcaţii analogic tipul de modulaţie MF. Distress via Inmarsat-B Nu diferă de transmiterea Distress-ului via Inmarsat-A. .Verifivati EPIRB Din 1994 funcţiile de comunicaţii ale sistemulului Inmarsat-A.  Operarea canalului tel.sau telex. Principalele caracteristici ale sistemulului Inmarsat-B :     digital technologie digitală. Inmarsat Mobile Number (IMN) pentru SES Inmarsat-B este format din 9 cifre. fax. Inmarsat-B supportă comunicaţii de calitate telefonice. cursul. Apăsăţi [ # ] pentru a iniţia apelul. utilizează focalizarea puterii emise de satelit. Ridicaţi handsetul şi aşteptaţi tonul PST . Aşteptaţi pentru conectarea automată la RCC a) Tipăriţi mesajul de distress astfel: MAYDAY MAYDAY MAYDAY This is ( numele navei /call sign) Poziţia Inmarsat Mobile Number şi satelitul utiltzat Cursul şi viteza Natura distress-ului Asistenţa cerută Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare b) Selectaţi mesajul de distress memorat în Distress Message Generator (DMG)          Transmiteţi mesajul RCC.sunt preluate de sistemul Inmarsat-B. Mesajui este transmis după recepţia mesajului GA+ . Prima cifră este “3”. reduce banda canal. Inmarsat-B are o acoperire similară sistemului Inmarsat-A şi oferă servicii distress în conformitate cu cerinţele IMO . poziţia.    Apăsăţi butonul Distress timp de 6 s.

recepţionează doar de la staţiile selectate 2. F. Z.nici un mesaj. Aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor. K-alte mesaje de navigaţie. stochează informaţiile primate 5.(opţional) NUMĂR ORDINE TEXT MESAJ NNNN Article I.5 .informaţii despre serviciile de pilotaj. recepţionează doar anumite tipuri de mesaje (unele nu pot fi respinse) 3.de ex: NAVAREA I Nume staţie Oostende Reykjavik Rogaland Ţara Cod identificare Ora transmisiilor (UTC) Belgium T Iceland Norway Distanţa (NM) 550 450 ¤ 0248 0648 1048 1448 1848 2248 55 R 0318 0718 1118 1518 1918 2318 L 0148 0548 0948 1348 1748 2148 . Article II. G.prognoze meteo. ZCZC B1B2B3B4 (TIMPUL) <-.Tabelele cu informaţii despre staţiile unei navarei se găsesc în ALRS vol. E. pe 4209. prima denotă staţia care transmite . D¤-alarmă de pericol şi SAR/informaţii despre piraterie. J. L. previne primirea din nou a aceluiaşi mesaj 4.avize de navigaţie.Codul 00 reprezintă trafic urgent şi totdeauna va fi tipărit. a două categoria mesajului .mesaje Loran. a treia şi a patra numărul de înregistrare.amplificarea avizelor de navigaţie din A.identitatea fiind codată în litere. H.mişcări de echipamente.rapoarte despre gheţuri. V.mesaje Decca. Transmisiile pe 518 Khz sunt în limba engleză dar acum există echipament care permite recepţia transmisiilor MSI în limba naţională pe frecvenţa 490 Khz sau în regiunile tropicale.6.mesaje Omega. Categoriile de mesaje NAVTEX sunt: A¤.avize de furtună. Staţiile unei arii emit din patru în patru ore. B¤. Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4 caractere . Sistemul NAVTEX Verificati transportul radar Transmisiile NAVTEX sunt emisii telex care folosesc modul FEC şi sunt recepţionate normal de un receptor special care conţine o imprimantă şi/sau un ecran şi un microprocesor şi redă următoarele funcţii: 1. previne imprimarea mesajului dacă semnalul nu este bun.5 Khz.mesaje Satnav. Categorii de mesaje La un receptor NAVTEX informaţia tipărită sau afişată poate fi Selectată pentru a întruni cerinţele operaţionale prin respingerea anumitor clase de mesaje. L¤. C.

Străbat orbita în 100 minute. Acoperirea nu mai este globală.Un radar 10KW în impuls trebuie să descopere un transponder radar.000 km înălţime şi doi SARSAT pe orbită geopolară la aproximativ 800 km înălţime . Aceste balize transmit semnale care sunt detectate de sateliţii orbitali COSPAS-SARSAT echipaţi cu receptoare/procesoare compatibile.şi stau pe cer aproximativ 15 minute. ori spre cea mai apropiata autoritate SAR pentru a iniţia activităţile SAR.5 MHz (frecvenţa de urgenţa aeronautica internaţionala ) şi banda 406.0-406. 8. Descoperirea este făcută cu radarele de navigaţie în banda X (9 GHz). Frecvenţele folosite sunt :121. GEOLUT.0-406.4 cabluri. Ele indică existenţa persoanelor în pericol care s-ar putea să nu mai fie la bordul navei.1 MHz şi 20 km. Sistemul este compus din trei segmente: -Segmentul spaţial -Segmentul terestru . prin intermediul Centrului de Control al Misiunii (MCC).000 km. numită Utilizatorul Local Terminal (LUT) care procesează semnalele pentru a determina poziţia balizei. şi nu mai mult de 2 ore.sub forma a 12 impulsuri la 0.de la 30 . pentru banda 406. O alerta este apoi transmisă .doi COSPAS pe orbită geopolară la aproximativ 1. Sateliţii procesează diferit cele două frecvenţe : -pentru frecvenţă de 121. RCC. Segmentul terestru se compune din : LUT. Dealtfel din 2005 toate aeronavele sunt obligate a se dota cu ELT în banda 406.Acoperirea sistemului este globală. Algoritmul folosit se bazează pe calculul deviaţiei Doppler rezultată din deplasarea satelitului faţă de baliză.5 MHz . Sistemul COMPAS – SARSAT Stabiliti o convorbire telefonica cu INMARSAT B COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului.Timpul minim de localizare a poziţiei sinistrului este de 30 min. Semnalele sunt apoi retransmise spre o staţie de recepţie de uscat. ori RCC-ului naţional.0406.1 MHz. avionului. Segmentul spaţial GEOSAR Are în compunere trei sateliţi geostaţionari la 36. calculând astfel distanţa înclinată la satelit. EPIRB (maritime) şi Balize de Locaţie Personala (PLB) (de uscat).pentru 121.5 MHz. MCC. Conceptul de baza al sistemului COSPAS-SARSAT este dat în figura de mai jos.1 MHz. Sistemul SART Pregatiti pentru operare statia radio in gama MF/HF Scopul lor este de a determina poziţia supravieţuitorilor în timpul operaţiunilor de căutare şi salvare (SAR).Retransmisia se face către LUT care procesează informaţia. sateliţii sunt repetori.7. este de 700N şi 700S. Segmentul spaţial LEOSAR şi Segmentul spaţial GEOSAR Segmentul spaţial LEOSAR Are în compunere patru sateliţi. -pentru frecvenţă de 406 MHz sateliţii procesează informaţia şi transmit datele către LUT. şi că e posibil ca ei să nu aibă nici un mijloc de recepţie.iar din 2009 să nu se mai execute supraveghere în 121. lucrează numai cu frecvenţa de 406 MHz cu funcţia de repetori către GEOLUT(staţiile terestre) care procesează informaţia.Segmentul maritim Segmentul spaţial se compune la această dată din. împreună cu informaţiile despre poziţie şi alte informaţii . În prezent exista 3 tipuri de balize numite : Transmiţător pentru Localizările de Urgenţă (ELT) (aeropurtate).Precizia determinării poziţiei este de 5 km.5 MHz.

utilizând reţeaua de sateliţi INMARSAT. gold franc (GF).urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace. În cazul sistemului INMARSAT. GF este legat de SDr printr-o rată fixă ex: 3. Nota: Administraţii diferite asigură diferite monede în taxarea traficului radio.061GF=1 SDR. Un număr de companii asigură servicii de decontare. folosind comunicaţiile radio terestre şi satelitare.în “special drawîng rights” (SDR) sau “ gold francs” (GF) b) taxa staţiei de coastă c) taxă navei d) orice altă taxă pentru servicii speciale e) orice taxe locale ( exemplu TVA) În general apelurile cu legăturile prin operator au un minim de 3 minute de taxare şi taxare la un minut. dolarul american şi lira sterlină. Taxele terestre pot cuprinde: a) taxarea liniei terestre. care cu ajutorul unui echipament INMARSAT va transmite mesajele.INMARSAT. MSI . O schemă de taxare de 0.MN. în funcţie de zona în care navigă.EGC Safety-Net bazat pe sateliţi operat de INMARSAT. buletine meteo şi alte mesaje urgente vitale pentru siguranţa navigaţiei. Compania va trimite software la zi. Sursă de alimentare trebuie să asigure funcţionarea transponderului radar tip de 96 ore în stand-by şi 8 ore în regim transponder Toate comunicaţiile publice conectate prin circuite terestre sunt tarifate. INMARSAT. Mesajele transmise prin INMARASĂT-C se taxează după numărul de kb de informaţie transmisi. Mai poate include şi corecţii pentru hărţile electronice. Tarifele pentru apeluri staţiei de coastă se pot găsi în ITU List of Coast Station. . provider-ul de informaţii MSI transmite aceste date unei staţii de coastă (CES). Ratele de schimb sunt publicate zilnic în LLOID’s List. Ca urmare. moneda poate fi selectată la cerere. pe baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii specializate şi autorizate la nivel naţional. Serviciul MSI reprezintă de fapt o reţea internaţională de transmitere a mesajelor MSI. Servicul joacă un rol important în GMDSS ca o cerinţă pentru navele la care se aplică convenţia SOLAS. iar dacă navă este dotată cu ambele tipuri de receptoare (NAVTEX şi INMARSAT-C EGC) ea va putea selecta receptorul pe care-l utilizează pentru a recepţiona mesajele MSI. orice navă care se află în zona oceanică respectivă va putea recepţiona mesajul Safety-Net . INMARSAT –EGC Transmiteti un mesaj de urgenta folosind gama VHF Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a transmite avertismente de navigaţie şi meteorologice. pentru o întreagă zonă oceanică INMARSAT. se numesc AAIC. de obicei odată sau de două ori pe an ca să ia în calcul orice schimbare apărută între timp. în timp ce apelurile telefonice şi cele telex au un minim de 6 secunde de taxare şi apoi taxarea se face la 6 secunde.17 SDR pe un bloc de 256 biţi (un sfert de kb) INMARASĂT-C ca taxare CES şi 0.EGC Safety net .Această informaţie este arătată în fişierul de logare. indiferent de distanţa la care se află faţă de staţia CES.. Acesta este un avantaj evident când se navighează în zone izolate dar este esenţial să se selecteze regiunea oceanică corectă altfel există pericolul de a se recepţiona informaţii nepotrivite.EGC Safety-Net (exceptând situaţieile când este transmis prin ambele servicii). Acestea sunt în special drawing right (SDR). GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI: NAVTEX Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi recepţia de MSI prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz imprimând direct în limba engleză conform cerinţelor SOLAS.EGC Safety-Net. Detalii ale contului pot fi descărcate de obicei la luna şi trimise la autoritaţile de decontare. MSI-ul este transmis ori prin serviciul NAVTEX ori prin INMARSAT.15 SDR pe 6 secunde INMARASĂT-B pentru taxarea liniei terestre este tipică.EGC Safety-Net Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul Internaţional INMARSAT. 9. Cu un sistem computerizat de căutare.

Mesaje Safety-net Un furnizor de informaţii înregistrat . Coordonatorul verifică mesajul cu alte informaţii primate şi îl editează conform standardelor.Pentru a recepţiona un mesaj MSI de rutină. mesajele MSI programate sunt transmise numai de către un anumit satelit nominalizat.5 cunoscut ca 7 biţi în ASCII). cum ar fi avertismente urgente de navigaţie. 3. receptorul EGC trebuie să fie acordat pe canalul/satelitul care transmite MSI la ora respectivă. adresă. satelitul care urmează să fie folosit. Bazându-se pe această capacitate selecţivă sistemul EGC suportă două servicii: 1. respectiv categoriile de mesaje MSI dorite (Maritime Safety Informaţion) Serviciul EGC Safety-Net transmite MSI-uri către toate navele dintr-o arie geografică . transmise de compania de navigaţie sau autoritatea maritimă naţională pentru navele din aceeaşi flotă. cum ar fi NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică definită căreia îi este adresat MSI-ul alături de mesaj . tipul de serviciu care identifică mesajul. 2. formatul. Pentru a evita multiplicarea excesivă a transmisiilor. gradul de prioritate al mesajului.pentru zonele NAVAREA/METAREA care sunt acoperite de mai mulţi sateliţi. Furnizorul de informaţii poate alege ora programată la care mesajul să fie transmis şi dacă un CES operează în mai mult de o regiune oceanică. repetiţia mesajului. Unele mesaje MSI. Servicii EGC Sistemul de comunicaţie prin satelit Inmarsat are capacitatea numită Apelare Selelectivă în Grup (ECG) care permite furnizorilor de informaţii să trimită mesaje pentru recepţia selectivă prin receptoare EGC localizate oriunde în cele patru regiuni oceanice. 4. mesajele MSI neprogramate (avertismente de furtună. Operaţiunea de acordare a receptorului EGC pe un anumit satelit se numeşte “log-in”. . Serviciul EGC Safety-Net care permite operatorului receptorului să programeze receptorul pe ariile geografice pentru care MSI-ul va fi recepţionat. cum ar fi Oficiul Hidrografic Naţional. iar pentru recepţionarea mesajelor de către toate navele sub acelaşi pavilion este utilizat ca element de identificare codul ENID. 2. Această adresă poate fi reprezentată de una dintre cele 16 zone NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică desemnată special. Utilizatorul este atenţionat printr-o alarmă despre recepţia unei transmisii neprogramate. Serviciul EGC Fleet-Net. 5. respectiv de câte ori mesajul MSI trebuie repetat de către staţia CES. Fiecare provider elaborează un mesaj MSI într-un format standardizat şi-l trimite celui mai apropiat coordonator. Furnizorul de informaţii determină care receptoare pot recepta mesajul prin includerea informaţiei de identificare. Centrul de coordonare a salvării sau Oficiul Meteorologic. primeşte informaţiile din sursele sale specializate. receptoarele EGC individuale pot fi programate să folosească această informaţie pentru a selecta doar mesajul cerut şi a le respinge pe celelalte.transmite mesaje de corespondenţă privată. avize de furtuni puternice. retransmitere mesaje de primejdie. . sunt transmise fără un program prestabilit către toţi sateliţii care acoperă acea arie indiferent de regiunea oceanică monitorizată. sunt transmise de toţi sateliţii care acoperă regiunea la care se referă mesajele. apoi trimite textul final unui CES Inmarsat-C. alarme de primejdie). care indică setul de caractere în care mesajul va fi transmis şi imprimat (setul de caractere folosit este totdeauna din alfabetul internaţional nr.pentru zonele METAREA/NAVAREA acoperite de mai mulţi sateliţi. care desemnează aria geografică unde conţinutul mesajului MSI este aplicabil. IMO a autorizat următoarele prevederi: . Alături de mesaj sunt introduce următoarele coduri: 1.

-receptorul EGC este setat să respingă mesajele pentru orice NAVAREA în afară zonei de înteres. Article III.receptorul poate tipări toate mesajele adresate unei zone geografice specificate. NCS-ul transmite automat mesajul pe Canalul de Semnalizare Comună pentru întreaga regiune oceanică. -avertismentele de navigaţie pentru NAVAREA. Article IV.tipărirea este restricţionată doar la acele mesaje adresate zonei selectate altfel receptorul va tipări automat sau va reţîne mesajele din întreaga regiune oceanică dacă poziţia navei nu este actualizată din 12 sau 24 ore (funcţia de model).Pentru a evita tipărirea unui număr mare de mesaje înutile .CES-ul primeşte mesajul cu instrucţiunile sale aşteptându-şi rândul după celelalte mesaje primite funcţie de prioritate şi timpul programat al transmisiei.poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic. . Similar receptorul stochează numărul unic inclus în mesaj şi-l foloseşte pentru a evita tipărirea mai multor copii a acelor mesaje deja primite şi tipărite corect. Receptorul examinează mesajul folosind instrucţiunile codului C incluse în fiecare mesaj şi foloseşte informaţia pentru a decide ce mesaj să tipărească. Toate receptoarele EGC care întrunesc cerinţele SOLAS vor recepţiona mesajul MSI şi vor tipări mesajul. . trebuiesc făcute următoarele verificări: . Article VII. Tipărirea mesajelor Article VIII. Receptorul nu poate fi programat să respingă mesajele adresate „tuturor navelor” şi alertele de pericol ”ţărm –navă” şi avertismentele meteo şi de navigaţie. receptorul EGC poate fi programat să tipărească doar mesajele esenţiale şi să le respingă pe celelalte. Article V. Recepţia de mesaje obligatorii Conform cerinţelor SOLAS (pentru siguranţa tuturor celor de la bord) recepţia următoarelor mesaje e obligatorie: .MSI pentru orice NAVAREA în care navă urmează să navige. Recepţie selecţivă Deşi receptoarele EGC vor recepţiona şi pot tipări toate transmisiile Safety-net făcute în întreaga regiune oceanică multe mesaje nu pot fi utile navei –de exemplu cele aplicabile unei NAVAREA care nu întră în voiajul planificat al navei sau cele irelevante pentru circumstanţele navei. doar dacă operatorul a ales să respingă acel tip de mesaj sau dacă mesajul se repetă. .prognoze meteo. Article VI. -avertismentele meteo pentru METAREA.De aceea fiecare receptor prezintă un software care stochează limitele geografice ale NAVAREA apoi receptorul foloseşte informaţia pentru a tipări doar acele mesaje valabile pentru zona curentă şi alte zone programate de operator. La ora indicată pentru transmisie CES-ul înaintează measjul prin ISL către NCS pentru regiunea oceanică. receptorul EGC este setat să respingă mesajele ce nu sunt cerute. Actualizări ale poziţiei Receptorul EGC trebuie actualizat regulat cu poziţia navei în măsură să asigure că: . esenţiale Pentru ca utilizatorul să fie sigur că sunt selectate şi afişate/printate de către EGC numai acele mesaje care prezintă înteres pentru zona de navigaţie în care se află (sau urmează să se afle). Recepţia de mesaje Opţionale Pe lîngă mesajele obligatorii IMO recomandă ca receptorul să fie programat să recepţioneze următoarele mesaje: .retransmisiile de alerte de pericol ţărm-navă pentru NAVAREA curentă. NAVAREA specificată nu trebuie să fie adiacentă zonei curente în care navă navigă.

. .verificarea periodică a modului în care funcţionează echipamentele cu care este cuplat receptorul EGC şi dacă imprimanta receptorului are hârtie şi ribbon.mesajele MSI neprogramate sunt retransmise la 6 minute după transmisia iniţială a mesajului respectiv. Ariile GMDSS.ştergerea periodică din memoria terminalului INMARSAT-C a mesajelor care nu mai prezintă importanţă.receptorul EGC este setat să emită alarme numai pentru mesajele de primejdie şi de urgenţă. dar care au valabilitate mare în timp vor fi repetate la fiecare transmisie programată conform orarului. astfel încât să se facă economie de hârtie. .mesajele MSI programate.selectaţi tipurile de mesaje MSI care doriţi să fie recepţionate şi deselectaţi-le pe celelalte.setarea imprimantei pe o dimensiune mai mică a caracterelor cu care imprimă (font-ului).receptorul nu tipăreşte multiple copii ale aceluiaşi mesaj. atâta timp cât datele cuprinse în mesaj sunt de actualitate. iar pentru mesajele de maximă prioritate să fie păstrată şi o copie tipărită. . pentru a elibera spaţiu în vederea stocării unor mesaje noi. 10. Transmisii repetate MSI Unele clase de receptoare EGC/SES nu pot asigura monitorizarea conţinuă a canalului folosit pentru transmisiile MSI putând schimba pe un canal diferit pentru traficul comercial normal. -pentru a asigura o recepţionare conţinuă a unui anumit satelit INMARSAT. . . precum şi adresele staţiilor CES corespunzătoare.introduceţi toate zonele NAVAREA / METAREA pe care navă urmează să le parcurgă. .verificaţi modul de completare al jurnalului radio (toate mesajele să fie notate cu elementele de identificare. activaţi facilitatea de scanare automată. a terminalului INMARSAT-C .pe durata staţionării în porturi lăsăţi receptorul EGC în funcţiune. Practici de operare corectă O corectă operare a receptorului EGC care să asigure recepţionarea mesajelor MSI transmise prin reţeaua SafetyNET implică : . . .să verifice dacă staţia CES care transmite mesajele ce ar putea înteresă pe navigator are serviciul de retransmitere la cerere (contra cost) a unor mesaje. Transmiteti un mesaj de Safety folosind VHF .să inchidă şi să redeschidă receptorul EGC. În acest fel sunt şterse din memoria receptorului toate headerele mesajelor anterior recepţionate. astfel încât atunci când un mesaj este retransmis el va fi interpretat ca mesaj recepţionat pentru prima dată şi va fi afişat.1 Transmisii pierdute În cazul în care unele dintre mesaje nu au fost recepţionate de către receptorul EGC (din diferite motive). . Dotarea cu echipamnete pe arii. utilizatorul are următoarele opţiuni: . Reducerea numărului de alarme Receptorul EGC este setat să alarmeze audio sau video orice alertă de pericol sau mesaje care necesită un răspuns imediat.verificarea poziţiei introduse în memoria EGC şi actualizarea acesteia.poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic. Pentru a evita orice alarmă înutilă asiguraţi-vă că: . Section VIII.Pentru a îmbunătăţi şansa ca aceste receptoare să recepţioneze transmisiile MSI furnizorii de informaţii transmit după cum urmează: .

transmită şi să recepţioneze comunicaţii un-scene. b. 2182 KHz RT. plus.: Al O zonă cu acoperire radiotelefonică cu cel puţin o staţie de coastă VHF în care sistemul DSC este disponibil.de asemenea. cu acoperire radiotelefonică a cel puţin o staţie radio coastă MF.51. plus. sau a persoanei în pericol vor fi alertate rapid către incident astfel încot ei să participe la operaţiunile de căutare şi salvare cu o întârziere minima. transmită şi să recepţioneze radiocomunicaţii de la reţelele şi sistemele radio de coastă. aşa cum au fost recomandate de Organizaţia Maritima Internaţionala şi toate navele ce sunt pe mare trebuie să fie capabile să: a.1MHz ch. i. 2174. excluzând orice zonă A1 . transmită şi să recepţioneze informaţii pentru siguranţa maritime. recepţioneze alerte de distress coastă-navă. e.6 ch.16 A1 În interiorul razei de acţiune a staţiilor de coastă VHF VHF 156.6GHz) 406MHz COSPASSARSAT 406MHz COSPASSARSAT L sau Ca mai sus Mijloc de supravieţuire 2182KHz 3023KHz 4125 KHz 5680 KHz 123. fiecare folosind un serviciu de radiocomunicaţii diferit.6GHz) 406MHz COSPASSARSAT banda (1. transmită şi să recepţioneze alerte de distress navă-navă. d. plus. Sistemul este folosit. Această zonă se poate extinde până la 150 mile marine de la uscat. 518 KHz NAVTEX Ca mai sus. orice navă este capabila. g. 2187. transmită şi să recepţioneze comunicaţii punte-punte. transmită şi să recepţioneze semnale pentru localizare. transmită şi să recepţioneze comunicaţii de căutare şi salvare. alertarea pe 1. Cu alte cuvinte.5 KHz DSC. O astfel de zonă se extinde de obicei de la 30 la 50 mile marine de la uscat. pentru comunicaţii de urgenţa şi siguranţa şi trimiterea de informaţii de siguranţa maritime (avertizări şi previziuni de navigaţie şi meteorologice şi alte informaţii urgente de siguranţa).6 GHz sau ca în A1 şi A2. indiferent de zona în care operează. aproximativ 20÷ 50Mm Radio Frecvenţe EPIRB-uri Fie banda L (1. h.525MHz(canal ul 70) pentru DSC 156.6GHz) sau 406MHz COSPASSARSAT sau EPIRB VHF(după februarie 1999) banda (1. să efectueze aceste comunicaţii care sunt esenţiale pentru siguranţa proprie a navei şi a altor nave ce operează în aceiaşi zona.5 KHz NBDP. f.Cu ajutorul GMDSS –ului autorităţile de căutare şi salvare de la coastă. În acest moment fiecare guvern participant la Convenţia SOLAS referitoare la radiocomunicaţii pentru GMDSS ia masuri pentru a înfiinţa staţii de coastă pentru servicii de comunicaţii radio terestre şi spaţiale. Descrierea Zonei Distanţa Depinde de înălţimea antenei de coastă VHF. A2 O zonă în afără zonei Al. cu sistem DSC la dispoziţie. c. transmită alerte de distress (pericol) navă-coastă prin cel puţin două mijloace diferite şi independente. toate frecvenţele HF A2 În interiorul razei de acţiune a staţiilor de coastă MF A3 În interiorul razei de acţiune a satelitului geostaţionar(INM ARSAT) A4 Alte arii(în afără razei de acţiune INMARSAT) Aproximativ 50÷400Mm MF VHF 70º N÷ 70º S CF sau satelit MF VHF HF MF VHF L sau Ca mai sus La nord de 70º N sau la sud de 70º S Ca mai sus Sistemul GMDSS se bazează pe ideea folosirii a patru zone de comunicare maritime pentru a determina caracteristicile operaţionale a comunicaţiilor radio maritime.8 Hz (canalul 16) RT Ca mai sus. la fel ca şi navele din imediata apropiere a navei.

poate dispune de un sistem DSC pe frecvenţă medie. Tipul de echipament pentru sistemul principal este determinat de zona de navigaţie folosită. prin radiotelefonie. 518 kHz În serviciul maritim mobil. 5. Această zonă se întinde între 70 0 latitudine nordică şi sudică. 4. DSC pe frecvenţă înaltă sau satelit Inmarsat pe post de sistem principal. Caracteristicile suport sunt definite în cap. frecvenţa de 518 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave în limba engleză prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă(sistemul NAVTEX Internaţional).5 kHz Frecvenţa de 2187. după integrarea totală a serviciului GMDSS. Articolul 2. frecvenţa de 490 kHz va fi folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave.5 kHz Frecvenţa de 2174. 3.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling). DSC ca sistem primar pentru o navă aproape de ţărm. prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă(în sistemul lîngvistic naţional). În mod practic. cu acoperirea unui satelit geostaţionar Inmarsat în care se foloseşte sistemul de alertare automată. În plus. în concordanţă cu recomandările CCIR. 490 kHz În serviciul maritim mobil. suplimentată de un satelit EPIRB. dar exclude zonele prestabilite A1 şi A2. EPIRB COSPAS-SARSAT pe 406 MHz. 2174. acoperirea satisfăcătoare poate fi adeseori extinsă până la aproximativ 400 mile marine de la uscat. comunicarea navală în sistemul GMDSS necesită un sistem primar şi secundar de apelare de pericol. B sau C HF R / T cu DSC şi telex A1 X X A B X X X X A2 X X A B X X X X X A3 X X A B X X X X X X X A4 X X A B C X X X X X Observaţii: A. A3 O zonă în afără zonelor A1 şi A2. O navă într-o zonă departe de ţărm. C. 2182 kHz Frecvenţa de 2182 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă. Caracteristicile echipamentelor pentru nave depind acum de zonel de navigaţie în care se deplasează nava. B.prestabilită. suplimentat de un satelit EPIRB. 2. cerute numai în acele zone în care este disponibil serviciul NAVTEX. 11. cerute numai în acele zone în care NU este disponibil serviciul NAVTEX. folosind clasă de emisie J3E.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. de asemenea facilităţile de recepţie EGC sunt incluse în terminalul standard Inmarsat-C. 2187. . frecventa Canalele internationale VHF dedicate 1. Modulatia de amplitudine. IV în SOLAS pentru cele patru arii navale.Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave Echipamente VHF cu DSC SART (2) NAVTEX Receptor EGC EPIRB 2-3 Staţii portabile VHF Receptor de supraveghere pe2182kHz (până la 1 feb 1999)1 2 tonuri de alarmare pe 2182kHz (până la 1 feb 1999) MF R / T + DSC plus Inmarsat A. Aceasta presupune un sistem VHF.

5 kHz În serviciul maritim mobil. 6. precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.3023 kHz Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 3023 kHz. prin radiotelefonie.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling). 4209. 7. 13. frecvenţa de 4209. . 8414.5 kHz Frecvenţa de 8414. referindu-se în exclusivitate la Serviciul Aerian Mobil. în concordanţă cu recomandările CCIR.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 12290 kHz Frecvenţa de 12290 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă. 14. 6314 kHz Frecvenţa de 6314 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă. 8. 6268 kHz Frecvenţa de 6268 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 1. precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante. poate fi folosită pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare. precum şi a mesajelor urgente către nave folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă.5 kHz Frecvenţa de 8376. 4177. 16. poate fi folosită pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare. 8376. 1.5 kHz Frecvenţa de 8416. 19. 15. 20. în concordanţă cu recomandările CCIR.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling).5 kHz Frecvenţa de 4177. 9. 18. 17. (2) Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz poate fi folosită şi de către aeronave pentru a comunica cu staţiile mobile maritime în scopuri de distress şi siguranţă. 4210 kHz Frecvenţa de 4210 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă. Publicată ca broşură de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor. în concordanţă cu recomandările CCIR. 10. inclusiv căutare şi salvare. 8416.5 kHz Frecvenţa de 4207. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru trafic de distress şi siguranţă.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiteri de tip NAVTEX de către staţiile de coastă. 4125 kHz (1) Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă de către radiotelefonie. 8291 kHz Frecvenţa de 8291 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă. în concordanţă cu articolul 27 din Aer21. Publicată ca broşură de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor. a avertismentelor meteo şi de navigaţie. 5680 kHz Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 5680 kHz. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 4207. 6215 kHz Frecvenţa de 6215 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 6312 kHz Frecvenţa de 6312 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling). prin radiotelefonie. 12. 21. în concordanţă cu articolul 27 din Aer21. 11. prin radiotelefonie. referindu-se în exclusivitate la Serviciul Aerian Mobil.

5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă. 12577 kHz Frecvenţa de 12577 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling). De asemenea. 12579 kHz Frecvenţa de 12579 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă. 19680.5 kHz Frecvenţa de 19680. . 22376 kHz Frecvenţa de 22376 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă.650 MHz Frecvenţa de 156. 22. 28.525 MHz Frecvenţa de 156.12520 kHz Frecvenţa de 12520 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.5kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă.5 kHz Frecvenţa de 26100. 36. 25.5kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă. 27. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. Această frecvenţă poate fi folosită în aceste scopuri de către navele supravieţuitoare. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. (2) Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 123.1 MHz. angajate în misiuni de salvare şi căutare.3 MHz Frecvenţa de 156. în concordanţă cu recomandările CCIR. 26100. 34. 23. 156. 16695 kHz Frecvenţa de 16695 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. Navele ar trebui să evite interferenţele dăunătoare comunicaţiilor precum şi comunicaţiile între aeronave. 29. 156.1 MHz (1) Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 121.5 kHz Frecvenţa de 16804.3 MHz(canalul 6) poate fi folosită pentru comunicaţii între staţii aflate pe nave şi cele aflate pe aeronave.8 MHz (1) Frecvenţa de 156.525 MHz(canalul 70) este folosită în serviciul mobil maritim pentru apeluri de distress şi siguranţa folosind DSC.650 MHz(canalul 13) este folosit pe plan mondial drept canal de comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei în special pentru comunicaţii între nave.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling).975 MHz şi 137 MHz.5 MHz şi 123. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.5 MHz este folosită pentru distress şi urgenţă prin radiotelefonie pentru staţiile de pe aeronave. poate fi folosită de staţiile de pe aeronave pentru a comunica cu staţiile aflate pe nave şi în alte scopuri de siguranţă. 26. folosind frecvenţe între 117. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.5 MHz doar în scopuri de distress şi urgenţă şi pe frecvenţa auxiliară de 123. spărgătoare de gheaţă şi a navelor în timpul iernii.8 MHz(canalul 16) este folosită pentru trafic de distress şi siguranţă pentru radiotelefonie. poate fi folosit şi pentru manevra navei în port sau pentru operaţii portuare care fac subiectul reglementărilor naţionale.5 MHz este folosită de către staţiile aflate pe aeronave şi de către alte staţii mobile şi de coastă angajate în misiuni de căutare şi salvare.1 MHz în misiuni de căutare şi salvare folosind clasă A3E de emisii pentru ambele frecvenţe. 30. 156. 31. 24. Staţiile EPIRB folosesc frecvenţa de 121. 33. (3) Staţiile mobile maritime pot comunica cu staţiile de pe aeronave pe frecvenţa de urgenţă de 121. folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.5 MHz. 16806. 156. 32. 35. auxiliară frecvenţei de 121. 16804. 16420 kHz Frecvenţa de 16420 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă. De asemenea.5 kHz Frecvenţa de 16806. prin radiotelefonie. în concordanţă cu recomandările CCIR. 121.

(2) Echipamentele pentru transmiterea de mesaje locale de pe bărcile de salvare trebuie să funcţioneze în banda de 9200-9500MHz. 1645. Staţiile de pe bărcile de salvare (1) Echipamentele pentru radiotelefonie din barcile de salvare.(2) Frecvenţa de 156.1 MHz Banda de frecvenţe între 406-406. care indică poziţia de urgenţă prin satelit.1 MHz este folosită în exclusivitate de către radiofaruri. să poată transmite pe 156. 41. dacă sunt capabile să funcţioneze în orice frecvenţă din banda de 156 MHz şi 174 MHz. pe direcţia sol-aer.5-1646. banda de frecvenţe 1530-1544 MHz este folosităîn scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil. 1626.5 kHz b) în banda de 4000-27500 kHz.5 MHz În plus faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţîn de siguranţă. 1530-1544 MHz În plus faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţîn de siguranţă.8 MHz(canalul 16) şi pe cel puţin o altă frecvenţă din această bandă.8 MHz(canalul 16) poate fi folosită de aeronave doar în scopuri de siguranţă. inclusiv: (a) legături de bandă îngustă de la sateliţi la staţiile mobile 40.525 MHz 37.5 MHz este folosităîn scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil. 9200-9500 MHz Banda de frecvenţe de 9200-9500 MHz este folosită de radare pentru a uşura misiunile de căutare şi salvare. trebuie să poată transmite şi recepţiona pe frecvenţa de 156. 38. să poată transmite pe 8414. . 39. să poată transmite pe 2187. inclusiv: (a) transmisiuni de la sateliţii EPIRBs 42. banda de frecvenţe 1626.5-1646. (3) Echipamentele cu facilităţi DSC din bărcile de salvare trebuie. dacă pot funcţiona: a) în banda de 1605-2850 kHz. 43.5 MHz Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress şi siguranţă. 406-406. 1544-1545 MHz Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress şi siguranţă.5 kHz c) în banda de 156-174 MHz.5-1646.