Beneficiile energiei regenerabile

Cuprins
Cuvânt-înainte Cererea de energie regenerabilă Utilizările energiilor regenerabile Energia regenerabilă în UE 0 0 0 0 1 3 5 07 9 10 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Obiectivele energetice ale UE – viziunea pentru 2020 Principalele tipuri de energie regenerabilă Bioenergia: biomasa, biogazul şi biocombustibilii Electricitatea solară: concentrarea energiei solare Electricitatea solară: energia fotovoltaică Încălzirea şi răcirea folosind energia solară Energia eoliană Energia oceanelor Hidrocentrale şi hidrocentrale mici Energia geotermală şi pompele de căldură Planuri de viitor Perspective pentru 2020

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu). Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008 ISBN 978-92-79-06377-0 © Comunităţile Europene, 2008 Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei. Manuscris finalizat în noiembrie 2007. Fotografii obţinute prin amabilitatea: Estif, Comisia Europeană, EWEA/Winter, iStockphoto, Seewec, Shutterstock, Solúcar/Abengoa Printed in Belgium TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR.

Cuvânt-înainte
Energia este forţa directoare a societăţii noastre. Probleme importante, precum schimbările climatice, dependenţa sporită de petrol şi de alţi combustibili fosili şi creşterea constantă a costurilor energiei ne determină să regândim modalitatea în care producem şi consumăm energie. Din acest punct de vedere, sursele de energie regenerabilă reprezintă o parte importantă a soluţiei pentru un viitor durabil al energiei. Prin urmare, Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul de a creşte cota de energie regenerabilă cu 20 % până în 2020, precum şi de a mări nivelul de biocombustibili din transport la 10 % până în 2020. În practică, atingerea acestor obiective înseamnă că fiecare trebuie să îşi aducă contribuţia. Paşii mici dar importanţi pe care îi putem face fiecare, precum reducerea consumului de energie şi folosirea energiei regenerabile pentru încălzire, pentru consum domestic sau pe post de combustibil pentru autovehicule pot contribui la atingerea acestor obiective. De asemenea, creşterea producţiei de energie regenerabilă va aduce alte beneficii pentru fiecare. Aceasta va intensifica dezvoltarea de noi tehnologii în acest domeniu şi va crea nevoia unei industrii bazate pe cunoaştere. Această activitate se traduce prin noi locuri de muncă, competitivitate sporită, noi oportunităţi de export şi de creştere economică. Producţia de energie are un impact major asupra schimbărilor climatice – utilizarea energiilor regenerabile pentru încălzire şi răcire în alte sectoare înseamnă mai puţine emisii de gaze cu efect de seră şi o poluare atmosferică mai redusă. În plus, utilizarea sporită a energiei produse din surse regenerabile, precum biomasa, sprijină diversificarea surselor de energie. Acest fapt contribuie la o aprovizionare mai sigură cu energie, prin reducerea dependenţei de gazele şi de petrolul din import. Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul de a atinge aceste obiective. Din acest punct de vedere, suntem cu toţii de acord. Consider că acum este momentul să trecem de la vorbe la fapte. Andris Piebalgs Comisar european pentru energie

1

CEREREA DE ENERGIE REGENER ABILĂ

Milioane de europeni încearcă să-şi reducă contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră (GHG), inclusiv de dioxid de carbon, care sunt responsabile de încălzirea globală. Între timp, la nivel european, implementăm politici care să ne sprijine în acest demers. Creşterea gradului de utilizare a energiei regenerabile este, cu siguranţă, o modalitate de a face aprovizionarea cu energie mai ecologică. Cu siguranţă, mulţi dintre dumneavoastră doriţi să fiţi mai bine informaţi cu privire la energia regenerabilă şi la cum poate fi aceasta utilizată în modul cel mai eficient. Deci, de ce este energia regenerabilă atât de atractivă? Schimbările climatice nu constituie unicul motiv pentru care energia regenerabilă este promovată. Promovarea energiei regenerabile înseamnă producţia proprie de energie în Europa, creşterea siguranţei aprovizionării cu energie şi sprijinirea economiei europene.

Protecţia mediului
Modul în care producem energia se află în centrul eforturilor de abordare a schimbărilor climatice. Aprovizionarea cu energie este dominată încă de combustibilii fosili, care emit gaze cu efect de seră în procesul de ardere pentru a produce energie. Pe de altă parte, sursele de energie regenerabilă (SER) emit doar cantităţi mici de gaze cu efect de seră sau nu emit deloc. Creşterea cotei acestora în mixul energetic va contribui la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la reducerea „amprentei de carbon” colective. De asemenea, energia regenerabilă va contribui la reducerea poluării atmosferice.

3

Aprovizionarea mai sigură cu energie
Statele UE sunt tot mai dependente de importurile de combustibili fosili (petrol şi gaze) utilizaţi în transport şi în producţia de energie electrică. De fapt, în UE, jumătate din consumul de energie provine din importurile de energie. În plus, combustibilii fosili reprezintă 79 % din consumul intern brut de energie. Problema rezidă în faptul că sursele de combustibil fosil nu sunt regenerabile; în plus, aprovizionarea este influenţată de fluctuaţiile de preţ sau de obstacolele logistice sau de natură politică.

Prin urmare, reducerea dependenţei de importurile de combustibili fosili şi diversificarea aprovizionării cu energie sunt foarte importante. Energia regenerabilă susţine această abordare, deoarece înseamnă „energie produsă la nivel intern, folosind resursele naturale ale Europei”. Acest fapt contribuie la diversificarea mixului energetic şi a surselor de energie pe care ne putem baza.

Impulsionarea economiei
Energiile regenerabile deţin un potenţial uriaş de creştere a competitivităţii industriale a Europei. Pe termen mediu şi lung, se aşteaptă ca aceste forme de energie să fie competitive din punct de vedere economic cu sursele de energie convenţionale, iar dacă începem să ne implicăm de pe acum, vom câştiga. Intensificarea investiţiilor în energii regenerabile va sprijini crearea de activităţi economice şi de locuri de muncă şi va promova inovaţia în cadrul economiei UE. Exportul de tehnologii din domeniul energiilor regenerabile spre alte ţări va genera noi oportunităţi de afaceri, intensificând şi mai mult dezvoltarea economică a UE.

4

UTILIZĂRILE ENERGIILOR REGENER ABILE

Energiile regenerabile au trei domenii diferite de utilizare: • producţia de electricitate; • încălzirea şi răcirea; • biocombustibilii pentru transport. Aceste trei domenii de aplicare reprezintă procese tehnologice şi sectoare industriale diferite, dar care, în ansamblu, pot contribui la obiectivul UE privind o aprovizionare mai durabilă, mai sigură şi mai competitivă cu energie. Tipurile diferite de energii regenerabile (pp. 10-18) pot fi folosite sub forme diferite, dar nu sunt adecvate fiecărui domeniu de aplicare în parte (a se vedea tabelul). Energia eoliană şi hidroenergia sunt folosite exclusiv pentru producţia de energie, în timp ce alte surse, precum biomasa (materia organică), energia geotermală şi solară pot fi folosite atât la producţia de energie, cât şi la încălzire. Utilizările diferitelor tipuri de energie regenerabilă
ELECTRICITATE BIOENERGIE ENERGIE SOLARĂ ENERGIE GEOTERMALĂ ENERGIE EOLIANĂ ENERGIA OCEANELOR HIDROCENTRALE MICI       ÎNCĂLZIRE    CARBURANT 

Electricitatea
Sursele de energie regenerabilă sunt folosite deja la producţia de electricitate pe care noi o folosim zilnic, când aprindem un bec sau când ne uităm la televizor (a se vedea tabelul). Deschiderea pieţelor energetice din UE spre o concurenţă mai mare dă posibilitatea consumatorului de a alege furnizorul de electricitate care utilizează mai multe surse de energie regenerabilă. Legislaţia comunitară permite tuturor ţărilor UE să-şi stabilească obiective naţionale privind ponderea consumului de electricitate produsă din energie regenerabilă. Dacă toate ţările îşi ating obiectivele, până în 2010 peste o cincime din consumul de electricitate din UE va proveni din energia regenerabilă. Totuşi, pentru a atinge aceste obiective, este nevoie de eforturi susţinute.

5

Contribuţia surselor de energie regenerabilă la producţia de electricitate (UE-27, 2005)
TWh* ENERGIE EOLIANĂ ENERGIE SOLARĂ FOTOVOLTAICĂ BIOMASĂ HIDROENERGIE ENERGIE GEOTERMALĂ TOTAL SURSE DE ENERGIE REGENERABILĂ TOTAL PRODUCŢIE DE ELECTRICITATE UE-27 PONDEREA SURSELOR DE ENERGIE REGENERABILĂ Sursa: Eurostat. *Terawaţi-oră. 70,5 1,5 80,0 306,9 5,4 464,4 3 309 14,0 %

Încălzirea şi răcirea
Sectorul de încălzire şi răcire este responsabil pentru jumătate din consumul final de energie la nivelul UE şi furnizează încălzire pentru locuinţe şi clădiri, apă caldă menajeră şi căldură pentru aplicaţii industriale. Producţia de căldură este, de fapt, cel mai mare sector energetic, aflându-se înaintea electricităţii sau a transportului. Energiile regenerabile, precum biomasa (care, la ora actuală, domină consumul de încălzire regenerabilă), energia solară şi geotermală, au un potenţial imens pentru sectorul de încălzire şi răcire. Totuşi, acest potenţial este departe de a fi exploatat, deoarece sursele de energie regenerabilă au o pondere de doar 10 % în sectorul de încălzire şi răcire. Astfel, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a integra tehnologiile regenerabile în industriile standard de încălzire şi răcire. De asemenea, există potenţial pentru extinderea utilizării centralelor termoelectrice cogenerative care folosesc biomasă. Acestea produc concomitent electricitate şi căldură, crescând astfel eficienţa energetică globală. Contribuţia surselor de energie regenerabilă la necesarul total de căldură (UE-27, 2005)
Mtoe* BIOMASĂ ENERGIE TERMICĂ SOLARĂ ENERGIE GEOTERMALĂ TOTAL SURSE DE ENERGIE REGENERABILĂ TOTAL NECESAR DE CĂLDURĂ PONDEREA SURSELOR DE ENERGIE REGENERABILĂ Sursa: Eurostat. *Echivalentul în milioane de tone de petrol. 56,2 0,7 0,7 57,6 576 10 %

Transportul
În ultimii ani, ponderea transportului în cadrul consumului de energie şi al emisiilor de gaze cu efect de seră a crescut. Prin urmare, îmbunătăţirea eficienţei carburanţilor şi găsirea de modalităţi de reducere a emisiilor din transport au devenit tot mai importante. În plus, 97,3 % din energia folosită în sectorul de transport provine din produse derivate din petrol (2005). Biocarburanţii (carburanţi derivaţi din materie organică) sunt principalul înlocuitor pentru benzina şi motorina utilizate la scară largă în transport şi la vehiculele obişnuite. Utilizarea biocombustibililor, precum biodieselul, bioetanolul şi, într-o proporţie mai mică, biogazul, poate fi o metodă importantă de promovare a utilizării mai durabile a energiei în transport şi de reducere a dependenţei de combustibilii fosili. În plus, biocombustibilii au o mai bună performanţă în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră în comparaţie cu combustibilii fosili şi, prin urmare, pot sprijini UE în îndeplinirea obligaţiilor privind reducerea gazelor cu efect de seră. În prezent, biocombustibilii reprezintă doar o proporţie minimă din carburanţii utilizaţi în transport în UE (1,1 % în 2005), dar UE depune eforturi de a creşte această pondere (a se vedea şi capitolul următor).

6

OBIEC TIVELE ENERGETICE ALE UE – VIZIUNEA PENTRU 2020

În 2007, UE a ridicat ştacheta privind ponderea energiilor regenerabile în cadrul mixului energetic. În ianuarie 2007, Comisia Europeană a făcut propuneri privind o nouă politică energetică a Europei, incluzând obiective ambiţioase pentru energie şi emisii, precum şi o foaie de parcurs privind energiile regenerabile şi planuri pentru consolidarea cadrului legal. Obiectivele susţinute în martie 2007 de şefii de stat ai statelor membre UE sunt următoarele: Obiectivul privind energiile regenerabile: O pondere obligatorie de 20 % de energie din surse regenerabile din consumul global de energie al UE până în 2020. Statele UE vor elabora planuri naţionale de acţiune care vor urmări atingerea propriilor lor obiective care, împreună, vor participa la atingerea acestui obiectiv şi vor stabili obiective specifice pentru electricitate, încălzire, răcire şi biocombustibili. Planurile vor reflecta condiţiile naţionale, luând în considerare diferitele surse de energie regenerabilă disponibile în fiecare ţară. Obiectivul privind biocombustibilii utilizaţi în transport: Un obiectiv de minimum 10 % urmează să fie atins de toate statele membre UE în ceea ce priveşte ponderea de biocombustibili în consumul de benzină şi motorină folosite în transport în UE până în 2020. Obiectivul creşterii ponderii biocombustibililor va fi însoţit de un sistem de certificare a durabilităţii care să garanteze faptul că biocarburanţii necesari pentru atingerea obiectivului sunt produşi în mod durabil, în interiorul sau în afara spaţiului comunitar. În 2007, Comisia a supus spre

consultare publică modalitatea de atingere a obiectivului de 10 % privind biocombustibilii şi, printre altele, proiectul standardului de certificare a durabilităţii care monitorizează utilizarea în teren şi încurajează producţia combustibililor „din a doua generaţie”, precum bioetanolul din paie.

Schimbările climatice şi obiectivele de eficienţă energetică
Obiectivele privind energia regenerabilă şi obiectivul distinct privind biocombustibilii în transport contribuie la efortul mai cuprinzător de atingere a obiectivului european de reducere, până în 2020, cu cel puţin 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, în comparaţie cu valorile înregistrate în 1990. De asemenea, eforturile trebuie combinate cu o mai bună eficienţă energetică, urmărind ameliorarea cu 20 % a eficienţei energetice a UE în comparaţie cu planurile pentru 2020, şi cu un consum redus de combustibili fosili. Principalele directive UE privind energia regenerabilă şi eficienţa energetică: • Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricităţii produse din surse de energie regenerabilă; • Directiva 2002/91/CE privind performanţa energetică a clădirilor; • Directiva 2003/30/CE privind promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili pentru transport; • Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii; • Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei.

7

Cum vom atinge aceste obiective?
Aceste obiective impun creşteri substanţiale în toate cele trei sectoare ale energiei regenerabile: electricitatea, încălzirea şi răcirea şi transportul. Succesul acţiunii presupune un efort concentrat din partea tuturor guvernelor statelor UE, a industriei şi a publicului. Dacă cumpăraţi produse ecologice şi optaţi pentru mai multă energie regenerabilă, veţi contribui în mod direct la creşterea energiei regenerabile.

Implicarea – ManagEnergy şi Sustainable Energy Europe Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre energia regenerabilă, aveţi mai multe opţiuni: UE are numeroase scheme care promovează o implicare cât mai mare. Iniţiativa Comisiei Europene ManagEnergy sprijină activitatea din domeniul eficienţei energetice şi a energiilor regenerabile la nivel regional şi local prin intermediul unor

8

Încă din anii ‘80, UE sprijină energia regenerabilă prin intermediul politicilor, al legislaţiei, al finanţărilor şi al cercetării. Măsurile deja implementate includ legislaţia privind electricitatea regenerabilă şi biocombustibilii (a se vedea pagina anterioară) şi prevederile privind posibile scutiri de impozite sau reduceri pentru sursele de energie regenerabilă.

ateliere de formare şi al evenimentelor online. Campania Sustainable Energy Europe, derulată de Comisie, are ca obiectiv creşterea conştientizării publice cu privire la energia durabilă şi susţine implicarea persoanelor în modificarea peisajului energetic.

Aflaţi cum vă puteţi implica la: www.managenergy.net/ www.sustenergy.org

ENERGIA REGENER ABILĂ ÎN UE

UE este un lider mondial în domeniul energiilor regenerabile, iar acest sector a devenit important şi din punct de vedere economic. Energia regenerabilă în UE înregistrează o cifră de afaceri de 30 miliarde euro şi oferă 350 000 de locuri de muncă. Pe măsură ce tehnologiile s-au dezvoltat, unele forme de energie, în special energia eoliană, au cunoscut o utilizare mai intensă. Producţia de energie regenerabilă a crescut constat, iar costurile s-au redus. Dar dezvoltarea nu s-a manifestat egal în UE, iar energiile regenerabile reprezintă doar o pondere mică din totalul mixului energetic al UE în comparaţie cu dominaţia gazului, petrolului şi cărbunelui. Deoarece costurile externe ale combustibililor fosili, precum impactul asupra mediului, nu sunt luate în totalitate în considerare, energiile regenerabile nu sunt încă competitive cu sursele convenţionale de energie. Diferite energii regenerabile se află în diverse etape de dezvoltare tehnologică şi comercială. Surse precum energia eoliană, hidroenergia, biomasa şi energia termică solară sunt deja viabile din punct de vedere economic. Dar altele, precum energia fotovoltaică (utilizarea panourilor cu siliciu pentru producerea de electricitate folosind razele soarelui), vor depinde pentru ameliorarea economiilor de scară de creşterea cererii.

Astfel, pe măsură ce aceste tehnologii au avut succes şi ne-au oferit energie mai ecologică, există încă potenţial pentru energiile regenerabile de a-şi creşte cota de piaţă şi de a se impune ca opţiuni energetice ieftine şi cu o utilizare la scară largă. Cifrele cuprinse în aceste pagini vă oferă mai multe informaţii despre starea energiei regenerabile din UE. Informaţii detaliate despre diverse surse de energie regenerabilă, care au, fiecare în parte, importanţa lor pentru atingerea obiectivelor europene privind energia şi emisiile, pot fi găsite în capitolele următoare.

9

Producţia de energie primară din surse de energie regenerabilă, defalcare pe surse individuale (UE-27, 2005)
Energie geotermală 4,5 % Energie solară 0,7 % Energie eoliană 5,1 %

Biomasă şi deşeuri 67,8 %

Biocombustibili 3,8 %

Lemn 52,2 %

Hidroenergie 22,0 %

Deşeuri urbane solide 8,2 % Biogaz 3,6 %

Consumul final de energie regenerabilă, 2000-2005, UE-27, (Mtoe*)
2000 87,0 2003 93,8 2004 99,4 2005 104,2 PONDEREA ÎN CONSUM (2005) 8,5 %

Sursa: Eurostat.

Sursa: Eurostat. * Echivalentul în milioane de tone de petrol.

PRINCIPALELE TIPURI DE ENERGIE REGENER ABILĂ

Bioenergia: biomasa, biogazul şi biocombustibilii
Biomasa este obţinută din diverse tipuri de materie organică: plante energetice (seminţe oleaginoase, plante care conţin zahăr) şi deşeuri forestiere, agricole sau urbane, inclusiv lemn şi deşeuri menajere. Biomasa se poate folosi pentru încălzire, pentru producţia de electricitate şi pentru biocombustibili în transport. Utilizarea biomasei reduce semnificativ emisiile de gaz cu efect de seră. Dioxidul de carbon emanat la ardere se compensează cu cantitatea absorbită de planta respectivă în cursul creşterii. Totuşi, în cadrul proceselor de cultivare şi de producţie a carburantului, există mici cantităţi de emisii, astfel că biomasa nu este în totalitate fără carbon. Diversele tipuri de biomasă folosesc tehnologii şi procese diferite pentru producţia de bioenergie. Pentru a produce energie, biomasa solidă (precum lemnul şi paiele) poate fi supusă unor procese care cuprind incinerarea, piroliza, hidroliza sau gazeificarea. Biogazul poate fi produs din deşeuri organice prin intermediul fermentaţiei anaerobe şi obţinut din gazul de depozit. Acesta poate fi folosit la autovehiculele adaptate pentru funcţionarea cu gaz natural. Avantajele biomasei: • diversifică aprovizionarea cu energie; • înlocuieşte combustibilii convenţionali cu un nivel ridicat de emisii de CO2 ; • sprijină reciclarea deşeurilor; • protejează şi creează locuri de muncă în zonele rurale; • extinde avansul tehnologic al UE în domeniul bioenergiei.
Dezvoltarea bioenergiei: Biogazul AGROPTI În cadrul proiectului „AGROPTI-gas”, în Västerås, Suedia, a fost construită o instalaţie de obţinere a biogazului care utilizează culturi energetice şi deşeuri menajere. De asemenea, proiectul include o instalaţie de ameliorare a biogazului la calitatea combustibilului pentru autovehicule şi furnizarea de staţii de alimentare pentru autobuze şi automobile, precum şi facilităţi de depozitare pentru silozuri. Instalaţia de obţinere a biogazului, inaugurată în noiembrie 2005, are la bază interacţiunea durabilă dintre urban şi rural şi reprezintă un concept pentru producţia de biogaz şi pentru gestionarea deşeurilor care ar putea fi aplicat în toate oraşele din Europa.

10

http://ec.europa.eu/energy/res/sectors/doc/bioenergy/ anaerobic_digestion_biogas/nne5_2000_484.pdf

Biocombustibilii provin din resurse regenerabile care utilizează biomasa (materie organică sau plante). Aceştia sunt singura sursă de energie disponibilă la scară largă care poate înlocui combustibilii fosili din domeniul transportului. În prezent, există două tipuri de biocombustibili utilizaţi pe post de carburanţi: biodieselul şi bioetanolul. Ambii sunt combustibili lichizi, obţinuţi din culturi agricole sau din plante.

Biodieselul este obţinut din aşa-numitele plante „oleaginoase”, precum rapiţa sau floarea-soarelui. Este produsul uleiurilor vegetale în reacţie cu metanolul. Bioetanolul este produs în special prin fermentarea zahărului din sfecla de zahăr, din diverse cereale sau fructe sau chiar prin distilarea vinului. Biocombustibilii din a doua generaţie sunt în curs de dezvoltare şi sunt obţinuţi din celuloza folosită ca materie primă pentru biomasă, permiţând noi metode de producere a biocombustibililor din produse, subproduse şi deşeuri din agricultură, silvicultură şi lemn, celuloză şi hârtie, folosind reacţii chimice complexe. Avantajele biocombustibililor: • sunt singura alternativă regenerabilă disponibilă la scară largă la combustibilii fosili utilizaţi în transport; • sprijină reciclarea deşeurilor; • diversifică sursele de aprovizionare de energie pentru ţările care nu produc petrol; • în general, reduc emisiile de CO2 şi alte forme de poluare; • oferă locuri de muncă, în special în agricultură.

Dezvoltarea biocombustibililor: BEST – alternative la carburanţii pentru motoare Proiectul BEST (BioEthanol for Sustainable Transport) urmăreşte să promoveze bioetanolul şi să pregătească calea pentru succesul de piaţă al autovehiculelor alimentate cu etanol, prin intermediul unor campanii de marketing, al introducerii de autovehicule şi de linii de distribuţie în 10 amplasamente alese strategic, în cadrul unui parteneriat public-privat între oraşe/regiuni, producători de automobile, producători de carburanţi, staţii de alimentare şi proprietari de flote. Se aşteaptă ca proiectul să se finalizeze cu producţia a aproximativ 9 000 de autovehicule şi cu deschiderea a 150 de staţii de alimentare. Astfel, acest proiect va deveni cea mai vastă demonstraţie de vehicule alimentate cu carburanţi alternativi finanţată de Comisia Europeană.

11

http://ec.europa.eu/energy/res/fp6_projects/doc/amf/ factsheets/best.pdf

Electricitatea solară: concentrarea energiei solare
Soarele este principala sursă de energie a lumii. Sistemele de energie solară pot utiliza razele soarelui ca o sursă curată de energie şi de temperatură ridicată pentru încălzire şi pentru producţia de electricitate. Cu toate acestea, pentru a produce electricitate, energia solară trebuie să fie concentrată sau focalizată. Această operaţiune este necesară, deoarece radiaţia solară ajunge la suprafaţa pământului cu o densitate adecvată pentru încălzire, dar nu şi pentru un ciclu termodinamic eficient pentru producerea electricităţii. Există mai multe tipuri de tehnologii/sisteme de concentrare a energiei solare: Concentratorii parabolici solari sau „albiile” curbate permit convergenţa razelor solare spre un punct unic de colectare a căldurii solare. Centralele cu turn solar deţin sute sau mii de oglinzi care urmează traiectoria soarelui şi concentrează razele spre un receptor aflat în vârful turnului. Sistemele cu oglinzi parabolice/motoare folosesc parabole care transferă radiaţia solară spre un „motor Stirling”, un motor care foloseşte căldura pentru a acţiona asupra unui lichid. De asemenea, radiaţia solară poate fi folosită la activarea reacţiilor chimice care produc carburanţi şi substanţe chimice. Pe termen mediu şi lung, alte aplicaţii vor include tehnologii ecologice. Avantajele energiei solare: • diversifică aprovizionarea cu energie; • reduce emisiile de dioxid de carbon; • creează locuri de muncă la nivel local şi stimulează economia locală; • utilizează o sursă de energie inepuizabilă; • poate genera atât căldură, cât şi electricitate, prin concentrare.

12

Dezvoltarea energiei solare concentrate: turnul PS10 „PS10”, prima centrală electrică solară din Europa, se află la Sevilia, în Spania. Centrala a fost construită cu ajutorul unei finanţări în cadrul programului-cadru pentru Cercetare al UE şi a fost inaugurată în martie 2007. PS10 a fost proiectată pentru a produce electricitatea necesară aprovizionării unei populaţii de 10 000 de locuitori, evitând aproximativ 16 000 tone de emisii de CO2 anual. Peste 600 de oglinzi mobile concentrează radiaţia solară spre vârful unui turn înalt de 115 m, unde se află un receptor solar şi o turbină cu aburi. PS10 este prima centrală dintr-un ansamblu de centrale electrice solare care vor fi construite în aceeaşi zonă.

http://ec.europa.eu/energy/res/sectors/csp_diss_en.htm

Electricitatea solară: energia fotovoltaică
Generarea de energie fotovoltaică (PV) utilizează celule solare care transformă lumina direct în electricitate. Energia poate fi stocată în baterii încărcate chimic sau folosind alte metode. Sistemele fotovoltaice conectate la reţeaua electrică nu au nevoie de facilităţi de stocare. În prezent, utilizarea celulelor fotovoltaice reprezintă o soluţie costisitoare, de aceea unele state membre au decis să stimuleze această tehnologie, urmărind să reducă progresiv costurile aferente. În plus, cercetarea finanţată de UE urmăreşte stimularea dezvoltărilor tehnologice şi a economiilor de scară pentru a reduce costul electricităţii fotovoltaice instalate în Europa. UE este deja un lider mondial în domeniul tehnologiei fotovoltaice: aproximativ o treime din energia fotovoltaică mondială este produsă în UE. Avantajele energiei fotovoltaice: • utilizează o sursă de energie inepuizabilă; • nu produce zgomot, emisii dăunătoare sau gaze poluante; • este adecvată atât populaţiilor numeroase, cât şi zonelor îndepărtate; • necesită o întreţinere minimă; • se poate monta şi extinde uşor, datorită utilizării sistemelor modulare.

Cercetarea în domeniul energiei solare fotovoltaice: PV – Iluminatul clădirilor Utilizarea sistemelor fotovoltaice în clădiri este o variantă atractivă de generare a energiei regenerabile. Pe lângă producerea de energie, fantele fotovoltaice aflate în faţa faţadelor din sticlă şi a geamurilor pot furniza protecţie faţă de razele de soare directe şi pot împiedica supraîncălzirea clădirii, permiţând în acelaşi timp trecerea unei cantităţi suficiente de lumină pentru a evita nevoia iluminării artificiale. Sistemul de urmărire a razelor soarelui optimizează atât producţia de energie, cât şi nivelul de umbrire în funcţie de oră, anotimp sau condiţii atmosferice. Proiectul PV-Light a contribuit la integrarea sistemelor fotovoltaice solare controlate cu greutate redusă în faţade şi acoperişuri, urmărind creşterea potenţialului de piaţă. Pentru informaţii detaliate privind acest proiect, precum şi un număr de alte proiecte din domeniul energiei fotovoltaice, consultaţi:

13

http://ec.europa.eu/energy/res/sectors/doc/ photovoltaic/european_photovoltaics_en.pdf

Încălzirea şi răcirea folosind energia solară
Sistemele care folosesc energia termică solară au la bază un principiu cunoscut de secole: soarele încălzeşte apa dintr-un recipient opac. Transformarea radiaţiei solare pentru a putea fi folosită pentru încălzire şi răcire are o gamă variată de aplicaţii, printre care se numără obţinerea apei calde menajere, a agentului termic pentru clădiri şi procese industriale, răcirea, desalinizarea şi încălzirea piscinelor cu ajutorul energiei solare. Încălzirea folosind energia termică solară poate fi realizată cu ajutorul sistemelor care transferă căldura în mod mecanic, prin intermediul unui lichid de lucru, precum uleiul, apa sau aerul. Încălzirea: chiar şi cel mai simplu sistem termic solar poate furniza o parte (uneori mare) a cererii de apă caldă menajeră. În timp ce astfel de sisteme sunt în mod clar mai productive în zonele cu climat însorit, eficienţa noilor echipamente face ca acestea să poată contribui cel puţin la încălzirea apei sau a spaţiului (deseori în combinaţie cu sistemele existente de tip boiler), oriunde în UE. De aceea Germania şi Austria ocupă locul secund după Cipru şi Grecia în clasamentul statelor membre UE privind ponderea de încălzire solară. Răcirea: energia solară poate fi, de asemenea, folosită în cadrul unui sistem de răcire pentru climatizare folosind sisteme de absorbţie a căldurii (asemenea unui răcitor electric). Dacă sunt susţinute de boilere care folosesc biomasă, sistemele de răcire care folosesc 100 % energie regenerabilă pot fi operaţionale. Avantajele energiei termice solare: • este o soluţie mai ieftină de utilizare a energiei soarelui; • este o modalitate simplă, la un preţ accesibil, cu o disponibilitate imediată, chiar şi pentru locuinţele individuale; • necesită o întreţinere minimă; • utilizează o sursă de energie bogată, gratuită şi inepuizabilă; • nu are efecte secundare.

14

Încălzirea şi răcirea folosind energie solară: SOLAIR (climatizare) Consumul de electricitate al sistemelor de climatizare înregistrează un ritm de creştere dramatic în UE. Utilizarea energiei termice solare pentru instalaţiile de climatizare, până acum o tehnologie relativ nouă, oferă o alternativă cu un potenţial uriaş. Proiectul SOLAIR urmăreşte să intensifice prezenţa pe piaţă a sistemelor de climatizare care folosesc energia solară pentru aplicaţii mici şi medii în clădirile rezidenţiale şi comerciale. Obiectivul proiectului este depăşirea obstacolelor de pe piaţă, precum lipsa de conştientizare, expertiză şi informaţii coerente, prin intermediul studiilor de piaţă, al dezvoltării capacităţii şi al promovării.

www.solair-project.eu/

Energia eoliană
Energia eoliană este una dintre cele mai promiţătoare tehnologii de energie regenerabilă şi este un domeniu în care s-au înregistrat multe progrese şi îmbunătăţiri care vizează eficientizarea producţiei de electricitate. Între 1995 şi 2005, capacitatea cumulată de energie eoliană din UE a crescut în medie cu 32 % în fiecare an. Turbinele moderne eoliene extrag energia vântului, transferând energia cinetică a trecerii aerului către palele rotorului. Energia care poate fi generată de turbine depinde de densitatea aerului, de viteza vântului şi de dimensiunea turbinei. Rotoarele care echipează majoritatea turbinelor eoliene se opun direcţiei vântului şi se deplasează pentru a urma schimbările din direcţia vântului. Energia este concentrată printr-un arbore rotativ şi transformată în electricitate. Avantajele energiei eoliene: • este o sursă de energie curată, fără emisii de dioxid de carbon; • furnizează energie la un cost redus, pe plan local; • în prezent, este deja o industrie exportatoare importantă; • modifică peisajul, dar activităţile agricole/industriale se pot desfăşura în continuare în jur; • poate fi desfăşurată atât pe uscat, cât şi în larg.

Cercetarea în domeniul energiei eoliene: DOWNVInD – ferme eoliene în larg Proiectul DOWNVInD (Distant Offshore Windfarms with No Visual Impact in Deepwater) urmăreşte intensificarea avansului tehnologic care să permită dezvoltarea unor ferme eoliene de mare capacitate în larg, în ape adânci. DOWNVInD include un proiect demonstrativ de montare şi monitorizare a două generatoare pentru turbine eoliene de apă adâncă, aflate pe coasta de nord-est a Scoţiei. Proiectul demonstrativ are rolul, printre altele, de a deschide drumul pentru dezvoltarea fermelor eoliene de apă adâncă, ameliorarea şi comercializarea tehnologiei şi împărtăşirea cunoştinţelor şi a experienţelor în Europa.

15

www.downvind.com

Energia oceanelor
Oceanele acoperă trei pătrimi din suprafaţa planetei şi, prin urmare, energia oceanelor este una dintre cele mai abundente surse de energie regenerabilă. Energia provine din fluxurile de energie, precum valurile, mareele, curenţii oceanici, dar şi din diferenţele de salinitate şi de temperatură. Această formă de energie mai are nevoie de timp pentru a fi competitivă cu alte surse de energie regenerabilă mai avansate. Tehnologiile privind energia valurilor diferă în funcţie de locaţia transformatorului de energie faţă de linia ţărmului. Aceste dispozitive pot fi fixate de ţărm sau încorporate în ţărm. Alte dispozitive pot fi plasate în mare, lângă ţărm sau în larg, acestea din urmă profitând de regimurile mai puternice ale valurilor disponibile în apele adânci. Europa este lider mondial în tehnologia energiei valurilor. Deoarece unele ţări europene investesc în cercetare şi dezvoltare sau în proiecte demonstrative, UE va avea o poziţie concurenţială avantajoasă, odată ce piaţa comercială pentru aceste tehnologii evoluează. Sistemele de captare a energiei mareelor exploatează refluxul şi fluxul natural al apelor cu scopul de a genera electricitate. Acest lucru poate fi realizat prin exploatarea ridicării şi scăderii nivelului mării folosind baraje sau prin captarea energiei din curenţii provocaţi de maree folosind turbine, asemenea energiei eoliene. Avantajele energiei oceanelor: • nu necesită combustibil; • nu produce deşeuri; • nu are un impact semnificativ asupra mediului; • utilizează în totalitate predictibilitatea mareelor; • reprezintă un domeniu fascinant pentru aprofundarea cercetării.

16

Cercetarea în domeniul energiei oceanelor: Acţiunea coordonată CA-OE În prezent, industria energiei oceanelor şi comunităţile de cercetare sunt reduse şi dispersate. În acelaşi timp, mai multe sisteme de energie oceanică care folosesc tehnologii noi şi netestate caută modalităţi de finanţare pentru a dezvolta prototipuri funcţionale pe mare. Proiectul CA-OE, Acţiunea concertată privind energia oceanică, lucrează la dezvoltarea unei baze de cunoştinţe comune, la efectuarea unei abordări coordonate a domeniilor-cheie din cercetarea şi dezvoltarea din sfera energiei oceanice şi furnizarea unui forum pentru promovarea pe termen lung a rezultatelor promiţătoare ale cercetării. O atenţie deosebită va fi acordată evaluării datelor furnizate de sistemele de energie oceanică testate în condiţii reale, pe mare.

www.ca-oe.net/home.htm

Hidrocentrale şi hidrocentrale mici
Hidroenergia este produsă de mişcarea maselor de apă, precum cele din râuri, canale sau fluvii. Hidrosistemele transformă energia potenţială a apei, care are o anumită cădere, în energie utilizabilă. Aceste sisteme reprezintă dezvoltarea istorică a electricităţii în lume. Astfel de sisteme necesită o zonă adecvată de acumulare a precipitaţiilor, un cap hidraulic, o conductă sau un dispozitiv care transportă apa la o turbină şi un compartiment al turbinei care găzduieşte echipamentul de generare a energiei şi de regularizare a apei. După utilizare, apa revine la cursul său natural. Hidrocentralele mici sunt acele amplasamente cu o capacitate instalată de mai puţin de 10 MW, în timp ce hidrocentralele de mare capacitate au baraje şi rezervoare de acumulare mari. Hidrocentralele mici sunt utile pentru producţia de electricitate, mai ales pentru zonele izolate. Hidrocentralele de mare capacitate au ajuns la maturitate, de aceea accentul se pune pe hidrocentralele unde dezvoltarea este posibilă. Avantajele hidrocentralelor mici: • diversifică aprovizionarea cu energie; • sprijină dezvoltarea locală; • ajută la întreţinerea bazinelor râurilor; • sunt adecvate electrificării zonelor rurale; • au un raport de rentabilitate energetică ridicat.

Dezvoltarea hidrocentralelor mici: Campania de promovare SHERPA Utilizarea hidrocentralelor mici se confruntă cu mai multe obstacole, inclusiv cu lipsa de informaţii despre tehnologie şi cu metodele inadecvate de proiectare în spaţiu. SHERPA, Small Hydro Energy Efficient Promotion Campaign Action, urmăreşte să depăşească astfel de obstacole, în special în noile state membre UE, prin intermediul unei campanii de promovare a hidrocentralelor mici. SHERPA urmăreşte conştientizarea decidenţilor cu privire la beneficiile hidrocentralelor mici ca surse de energie regenerabilă şi sprijinirea creării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea acestui domeniu.

17

www.esha.be/index.php?id=80

Energia geotermală şi pompele de căldură
Energia geotermală este folosită de sute de ani pentru îmbăiere sau pentru încălzirea apei. Energia geotermală provine din căldura naturală a pământului, sub formă uscată, de abur sau de lichid, şi poate fi folosită pentru producerea de electricitate şi pentru încălzire. Sursele geotermale adânci includ: surse hidrotermale (apă fierbinte şi/sau abur prins în roci poroase sau fisurate), surse geopresurizate (straturi acvifere de apă fierbinte la presiune ridicată) şi sisteme geotermale avansate (formaţiuni geologice uscate, dar foarte fierbinţi). În Europa, „pompa de căldură” este modalitatea cea mai promiţătoare de utilizare a energiei geotermale. Metoda constă în extragerea căldurii din fluidele geotermale fierbinţi şi de suprafaţă şi transferul acesteia în apa sau aerul folosit pentru furnizarea de căldură pentru încălzirea spaţiilor. Chiar şi la adâncimi mici, de 50-100 de m, pământul adăposteşte căldură, care poate fi extrasă cu ajutorul pompelor de căldură, deseori situate în grădinile locuinţelor suburbane, şi utilizată în mod direct pentru încălzirea locuinţelor. De asemenea, căldura poate fi returnată în pământ pentru stocare, ca o modalitate de „climatizare” a locuinţelor şi a clădirilor. Avantajele energiei geotermale: • reduce emisiile de gaze cu efect de seră; • utilizează o sursă de energie inepuizabilă; • poate furniza încălzire în mod direct; • necesită un spaţiu redus în comparaţie cu alte surse de energie; • este disponibilă fără întrerupere.

Cercetarea în domeniul energiei geotermale: Energia LOW-BIN Proiectul LOW-BIN vizează energia binară geotermală eficientă la temperatură joasă. Obiectivul proiectului este ameliorarea raportului cost/eficienţă, a competitivităţii şi a pătrunderii pe piaţă a sistemelor de producţie a electricităţii folosind surse geotermale, vizând atât pătrunderea imediată pe piaţă a surselor hidrotermale, cât şi a viitoarelor sisteme cu roci fierbinţi uscate. Proiectul implică cercetări teoretice, experimente de laborator, dezvoltarea de preprotototipuri, precum şi evaluarea, validarea şi diseminarea tehnologiilor.

18

http://ec.europa.eu/energy/res/fp6_projects/doc/ geothermal/factsheets/low_bin.pdf

PL ANURI DE VIITOR

Programele-cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare ale UE au contribuit, în decursul anilor, la facilitarea accesului la tehnologii mai eficiente în domeniul energiilor regenerabile şi la posibilitatea conectării acestora la reţelele electrice. Eforturile de cercetare vor fi continuate în cadrul celui de Al şaptelea program-cadru (FP7), care se derulează pe perioada 2007-2013, urmărind dezvoltarea unor sisteme energetice mai durabile, mai sigure şi mai competitive. Sectorul energetic are alocat un buget de 2,4 miliarde euro, în cadrul programului „Cooperare”, parte a FP7. Printre priorităţile privind energia regenerabilă se află: • tehnologiile de generare a electricităţii regenerabile care cresc eficienţa şi fiabilitatea; • sistemele şi tehnologiile de producţie a combustibililor regenerabili; • tehnologiile mai ieftine şi mai eficiente de încălzire şi de răcire pe bază de energie regenerabilă. Între timp, au fost create platforme tehnologice europene în domeniul energiei, inclusiv energie fotovoltaică, biocombustibili, tehnologii termice solare şi energie eoliană, care permit comunităţii de cercetare, industriei şi altor părţi interesate să dezvolte foi de parcurs specifice pentru cercetare.

Energia inteligentă
Programul Intelligent Energy Europe (IEE) al UE este, de asemenea, lider în domeniul promovării utilizării energiei regenerabile. Parte a unui program mai vast al Uniunii Europene, intitulat Programul pentru competitivitate şi inovaţie, IEE are un buget de 727 milioane euro pentru perioada 2007-2013. Acest program susţine eliminarea barierelor, în special a celor de natură administrativă, care încă blochează introducerea energiilor regenerabile. Printre obiectivele programului se află: • creşterea adoptării şi a cererii de eficienţă energetică; • promovarea surselor de energie regenerabilă şi a diversificării energiei; • stimularea diversificării combustibililor şi a eficienţei energetice din transport.
Bine aţi venit în casa fără carbon! Locuinţele sunt responsabile pentru o cantitate semnificativă de emisii de dioxid de carbon, dar, în viitor, acest lucru se poate schimba datorită apariţiei locuinţei fără carbon sau cu zero emisii. Aceste „locuinţe ecologice” proaspăt proiectate îşi generează propria energie din surse regenerabile şi sunt foarte bine izolate, pentru a împiedica pierderile de căldură. Astfel de locuinţe nu sunt standard încă, dar să nu fiţi surprinşi dacă peste câţiva ani veţi locui într-o astfel de casă unde căldura şi electricitatea sunt furnizate de boilerul cu biomasă al casei şi de panourile solare, reducând în mod semnificativ „amprenta de carbon”.

19

PERSPEC TIVE PENTRU 2020

Planurile Comisiei Europene cu privire la energia regenerabilă până în 2020: • Energiile regenerabile vor începe să producă cantităţi tot mai mari de electricitate în următorii ani. Conform previziunilor, producţia de electricitate se va tripla în perioada 2004-2020. • Încălzirea regenerabilă înregistrează o creştere, producţia previzionată urmând să crească constant până în 2020. Ambele elemente sunt evidenţiate în graficul de mai jos.

• Producţia crescută de energie regenerabilă a început să aducă beneficii semnificative pentru mediu, printre care se află evitarea a sute de milioane de tone de emisii de CO2 în fiecare an.
Biocombustibili Pompe de căldură Încălzirea termică solară şi apa caldă Încălzirea cu biomasă solidă (neinstalată) Căldura geotermală (instalată) Încălzirea cu biomasă (instalată)

20

Creşterea energiei regenerabile pentru UE-25, pe tehnologie (GWh/a*)
3 500 000

Încălzirea cu biomasă solidă (instalată) Încălzirea cu biogaz (instalată) Energie eoliană în larg Energie eoliană pe uscat Maree şi valuri Electricitatea termică solară

3 000 000

2 500 000

2 000 000

Energia fotovoltaică Hidrocentrale de putere mică Hidrocentrale de putere mare

1 500 000

1 000 000

Electricitatea geotermală
500 000

Biodeşeuri – electricitate Biomasă solidă – electricitate
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

0

Biogaz – electricitate

Sursa: Green-X Model de la Fraunhofer Institute şi EEG. *Gigawaţi-oră pe an.

Informaţii suplimentare: http://ec.europa.eu/energy/index_en.html

KO-78-07-244-RO-C

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful