Cuprins

CAPITOLUL I – OCROTIREA MEDIULUI PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII CONTEMPORANE ÎNCONJURĂTOR-

1.1. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului. 1.2. Dreptul fundamental la un mediu sănătos. Evoluția sa în timp 1.3. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu. Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea mediului 1.4. Garanțiile juridice naționale de înfăptuire a dreptului la un mediu sănătos 1.5.Rolul dreptului internațional în asigurarea unui mediu sănătos 16. Protecția mediului și strategia dezvoltării durabile………………15 CAPITOLUL II - DREPTUL MEDIULUI CA RAMURĂ AUTONOMĂ A SISTEMULUI DE DREPT ROMÂNESC 2.1. Obiectul și finalitatea dreptului mediului..............................16 2.2. Particularitățile normelor juridice de dreptul mediului..........22 2.3. Raportul juridic de dreptul mediului..................................... 2.4. Corelația dreptului mediului cu alte ramuri de drept CAPITOLUL III –IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI 3.1. Izvoarele dreptului naţional al mediului................................27 Constituţia Legea și actelele normative ale autorităților centrale Legea-cadru Actele autorităților administrative locale 3.2.Izvoare internaționale.................................................29 Tratatele și convențiile internaţionale Cutuma Uzanțele internaţionale Capitolul IV – PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI 4.1.Specificul principiilor de dreptul mediului....................35 4.2. Abordarea principiilor dreptului mediului în doctrina românească...36 4.3. Principii ce rezultă din documente internaționale
1

PARTEA A II A CAPITOLUL IV PROTECȚIA FACTORILOR ABIOTICI 1. Atmosfera: 1. Definirea atmosferei 2. Cauzele și efectele principale ale poluării atmosferei 3. Protecția atmosferei în dreptul intern 4. Reglementări naționale privind protecția stratului de ozon 5. Strategia națională și Planul național de acțiune privind schimbările climatice 6. Răspunderea pentru nerespectarea regimului juridic privind protecția atmosferei 7. Protecția atmosferei pe plan internațional 8. Protecția spațiului extraatmosferic 2.Apa: 2. Clasificarea apelor 3. Poluarea apei, în general 4. Regimul juridic al apelor în Romania 5. Măsuri legale privind gospodărirea integrată a zonei costiere 6. Protecția apelor prin reglementări internaționale A. Protecția fluviilor și a lacurilor internaționale B. Protectia mărilor și oceanelor 3. Solul și subsolul 1. Considerații generale privind degradarea solului 2. Măsuri legale de protecție și conservare durabilă a solului în țara noastră 3. Dezvoltarea agriculturii in concordanta cu cerintele ecologice si alte prioritati în domeniu ale Uniunii Europene 4. Regimul juridic al produselor de uz fitosanitar 3. Regimul juridic al ingrasamintelor folosite în agricultură și silvicultură 3. Protecția subsolului CAPITOLUL V PROTECȚIA RESURSELOR NATURALE CONSERVAREA DURABILĂ A BIODIVERSITĂȚII 1. Fondul forestier 2. Notiunea de fond forestier și de pădure 3. Clasificarea pădurilor din fondul forestier național 4. Proprietatea asupra fondului forestier 5. Administrarea și gospodărirea pădurilor 6. Protecția fondului forestier național 7. Produsele pădurii si folosința lor 8. Protecția vegetației forestiere din afara fondului forestier 9. Protecția pășunilor și a fânețelor naturale 10. Protecția plantelor cultivate
2

ȘI

2. Fauna terestră și acvatică ...................................................................104 1. Protecția animalelor în general.............................................................104 2. Protecția animalelor sălbatice supuse vânatului 3. Protectia animalelor și păsărilor sălbatice din grdinile zoologice și a faunei piscicole din acvarii 4. Reguli comunitare privind comerțul internațional cu specii de flora și faună sălbatica 5. Măsuri de protecție a animalelor domestice 6. Protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale 7. Protectia fondului piscicol. 8. Reglementari internationale privind protectia si conservarea animalelor 3. Protecția și conservarea ariilor naturale 1. De la notiunea de "rezervație" la cea de "arie naturală protejată" 2. Principiile care stau la baza reglementării rețelei naționale de arii naturale protejate 3. Categorii de arii naturale și de zone de protectie a bunurilor din patrimoniul natural 4. Administrarea rețelei de arii naturale protejate de interes național 5. Conservarea habitatelor și a speciilor 6. Conservarea altor bunuri din patrimoniul natural 7. Protecția zonei montane 8. Regimul juridic al Rezervației Biosferei "Delta Dunării" 9. Reglementari privind protecția naturii pe plan internațional CAPITOLUL VI. PROTECTIA MEDIULUI ÎN HABITATUL URBAN 1. Protectia factorilor naturali de mediu în așezările umane 1. Conceptul de așezare umană din perspectiva ecologiei sociale 2. Obiectivele protecției mediului în asezările umane 3. Rolul planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în protecția mediului din așezările umane 4. Evaluarea de mediu pentru anumite planuri și programe 6. Atribuții și răspunderi ale autorităților publice centrale și locale cu privire la teritoriul așezărilor umane:rolul serviciilor comunitare de utilități publice în dezvoltarea pe principii ecologice a localităților Cerințe legale privind menținerea echilibrului ecologic cu ocazia exercitării unor activității industriale 1.Regimul juridic al fabricării, depozitării și utilizării substanțelor și preparatelor periculoase 2.Regimul juridic al deșeurilor: deseurile reciclabile; depozitarea în sigurantă a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat; transportul peste frontieră al deșeurilor și mărfurilor periculoase 3. Regimul juridic al stupefiantelor și al celorlalte substante psihotrope
3

4. Regimul juridic al materiilor exploziv 3.Utilizarea energiei nucleare, poluarea radioactivă și protecția împotriva radiațiilor 1. Particularitățile poluării radioactive 2. Principiile și condițiile desfășurării activității nucleare în Romania 3. Supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiații și a populației; monitorizarea radioactivității mediului 4. Cooperarea internațională în domeniul aplicațiilor pașnice ale energiei nucleare: controlul internațional al armelor nucleare și al celorlalte arme care folosesc diferite forme de energie și substanțe de distrugere în masă; prevenirea și reprimarea actelor de terorism nuclear; protecția mediului în cazul conflictelor armate 5. Protecția mediului în caz de calamități și dezastre CAPITOLUL VII. STRUCTURI ȘI ORGANISME NAȚIONALE DE MONITORIZARE A RESPECTĂRII OBLIGAȚIILOR DE PROTECȚIE A MEDIULUI 1. Sistemul și competențele privind activitatea de control în domeniul protecției mediului exercitat de către autoritățile publice naționale 2.Monitorizarea: organizarea sistemului de monitoring national integrat: circulația și prelucrarea datelor; supravegherea factorilor de mediu 3. Rolul organizațiilor neguvernamentale și al acțiunilor de voluntariat în prevenirea faptelor care afectează mediul Autorizarea activităților cu impact asupra mediului 1. Evaluarea de mediu 2. Procedura de autorizare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului.Conținutul autorozației de mediu 3. Acordul de mediu CAPITOLUL VIII. FORME ALE RASPUNDERII JURIDICE ÎN DREPTUL MEDIULUI 1.Condițiile și formele răspunderii juridice de dreptul mediului 2. Reglementari cu caracter special în dreptul mediului cu privire la răspunderea juridică: răspunderea pentru prejudicii aduse mediului conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificarile și completările ulterioare 3. Răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului 4. Răspunderea civilă delictuală. 5.Răspunderea contravențională în dreptul mediului 6. Răspunderea penală 2. Particularitățile răspunderii statelor conform tratatelor și convențiilor internaționale
4

1. Elementele răspunderii. 2. Răspunderea subiectivă 3. Răspunderea obiectivă 4. Răspunderea pentru daune aduse patrimoniului comun al umanității 5. Răspunderea materială pentru crime internaționale 5. Organizatii specializate ale ONU cu atribuții și contribuții în domeniul protecției mediului: organizații regionale și organizații subregionale 6. Aportul instituțiilor comunitare la conservarea și dezvoltarea durabilă a mediului inconjurător

OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII CONTEMPORANE 1.1. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului Ființa umană a apărut intr-un anumit mediu natural și a evoluat concomitent u acesta, cele două elemente influențându-se reciproc: natura nu poate fi concepută separat, ruptă de activitatea umană, iar omul trăiește intr-un habitat, intr-o biocenoză. Însă cu cât activitatea omului asupra naturii s-a amplificat și a devenit mai complexă, cu atât problematica raporturilor dintre societate și natură a cunoscut un grad mai mare de interferență. Din păcate, folosirea pe scară largă a științei şi tehnologiei in scopul dezvoltării industriale nu a ținut seama de necesitatea păstrării in permanență a unui echilibru intre satisfacerea nevoilor umane, in continuă creștere și protecția tuturor factorilor mediului inconjurător. În contextul unei reconsiderări a sistemului de valori al lumii actuale,care ia în calcul echilibrul relației om-natură, dreptul mediului nu rămâne doar o stiinta juridică, ea trebuind să-și etaleze și valențe etice, culturale

5

si de civilizatie modernă, să se pună în slujba sistemului de valori revizuit,în raport de reperele Civilizatiei Mileniului III. De altfel, interferența dintre mediul natural și drept este axiomatică,mediul natural reprezentând el însuși un factor de configurare a dreptului1 și la rândul lui fiind periodic supus reglementărilor legale, atât în ansamblul său, cât şi la nivelul componentelor sale individuale. Aceste reglementări încearcă să prevină sau să limiteze efectele degradării mediului, cauzate în principal de fenomenele de poluare. 1.2. Dreptul fundamental la un mediu sănătos.Evoluția sa în timp Se poate spune că,în evoluția sa istorica, dreptul fundamental la un mediu sănătos, ca drept fundamental din generația a IV a, cunoaste patru mari perioade: epoca premergatoare aparitiei unor reguli de protectie propriu-zisa a mediului, -perioada utilitarista, epoca ocrotirii si conservarii naturii si, în sfârsit, perioada dreptului international al protectiei si conservarii mediului. A. Epoca premergatoare Din punct de vedere istoric, înca din Evul Mediu au fost adoptate unele masuri juridice, inclusiv pe calea cooperarii internationale, referitoare, de exemplu, la diminuarea efectelor unor poluari, precum fumul, zgomotul, poluarea cursurilor de apa etc. Este cazul, de exemplu, al Tratatului dintre Franța si Basel din 19 decembrie 1781, Tratatului dintre Statele Unite si indienii Creek din 7 august 1790 ori al celui încheiat între Italia si Austria între 5 si 29 noiembrie 1875 privind protectia pasarilor utile pentru agricultura, care interzicea uciderea acestor pasari în timpul toamnei si iarna. Ele vizau însa mai ales actiuni concrete, ocazionale si urmareau cu precadere obiective economice ori de sanatate publica. În secolul al XIX-lea se înregistreaza o serie de tratate internationale consacrate pescuitului, dar prevederile acestora se refereau, înainte de toate, la
1

Vezi: N.Grădinaru,I. Mihalcea,T.Savu, M.Agheniţei,F.Dorobanţu:Teoria generală a dreptului, Editura Independenţa Economică, 2005, pag.37

6

delimitarea zonelor de pescuit si mai rar la protectia pestelui ca resursa economica ori ecologica. Totodata, în 1893 apare deja si primul element de jurisprudenta în materie: arbitrajul între SUA si Columbia britanica în afacerea focilor din Marea Bering, care a stabilit reguli vânatorilor, menite sa evite disparitia focilor. B. Perioada –utilitaristă de ocrotire a unor specii Este considerată între începututul secolului al XX-lea si deceniul al patrulea al veacului respectiv. Ea reprezintă faza –anteecologică a dr. mediului Acum apar primele conventii internationale multilaterale referitoare la protectia unor specii ale faunei salbatice. Timp îndelungat, disparitia diversitatii biologice a fost tratata cu totala indiferenta de opinia publica si puterile oficiale, neinteresând decât câtiva naturalisti. La începutul veacului trecut, îngrijorarile legate de riscurile care apasau asupra faunei africane si a anumitor pasari cautate pentru penajul lor ori considerate utile pentru agricultura au generat lansarea primelor semnale de alarma. Primul tratat international multilateral în materie de mediu este considerata, din aceasta perspectiva, o conventie din 1900 pentru prezervarea animalelor salbatice, pasarilor si pestelui din Africa. Adoptarea documentului a fost impusa si motivata, în preambulul sau, de dorinta de a pune capat masacrarii diverselor specii de animale utile ori inofensive pentru om, dar nu descurajeaza distrugerea animalelor considerate pagubitoare pentru interesele umane, precum leii, leoparzii, crocodilii ori serpii veninosi. Dar acest tratat nu a fost, din pacate, niciodata ratificat. Au urmat Conventia pentru protectia pasarilor utile agriculturii, semnata la Paris, la 19 martie 1902, si cele doua tratate privind prezervarea si protectia focilor pentru blana din 1911. Ele au fost determinate în special de necesitatea acceptarii de practici comune, pentru a nu epuiza resursele vii din atmosfera si mare.Ambele documente consacra o conceptie utilitarista, de ocrotire a factorilor de mediu în raport cu functiile economice ale acestora. Astfel, în cazul
7

Totodată. în special insectivore (art. În 1986. cu titlul „œViitorul nostru comun” care dă și cea mai citată definiție a dezvoltării durabile („€œ sustainable development”): «Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului. 1). După o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. este descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și.primului document este vorba despre pasari utile. adoptata de prima Conferinta privind mediul si sanatatea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii la Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989. Mai este considerat ca moment deosebit în evolutia dreptului mediului Conferinta mondială pentru mediu-Stockholm 1972. printre care vulturul si soimul. În timp ce în prima conventie este vorba despre o ocrotire subordonata unui utilitarism imediat si concret a unor specii si ignorarea rolului altora pentru mentinerea echilibrului ecologic. dar că strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite de mediul înconjurător și de resursele planetei. Doi ani mai târziu (în 1985). cea de-a doua recurge la tehnici de protectie destul de avansate. în anul 1983 şi-a început activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED). iar anexa 2 enumara printre pasarile daunatoare majoritatea rapitoarelor diurne. apare așa-numitul Raport Brundtland. condusă de Gro Bruntland. prin Convenția de la Viena se încearcă găsirea unor soluții pentru reducerea consumului de substanțe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară planeta. Raportul admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită. fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor». la un an după catastrofa de la Cernobâl. 8 . precum stabilirea de contingente nationale pentru prelevari si controlul comertului international cu obiecte provenind din vânatoarea focilor. În finalul raportului. specii strict protejate astazi. al WCED. comisia susținea necesitatea organizării unei conferințe internaționale asupra dezvoltării durabile. În același context trebuie amintită Carta Europeana privind Mediul si Sanatatea.

au fost adoptate mai multe convenții. iar trei ani mai târziu a avut loc Summit-ul mondial al Organizatiei Natiunilor Unite (2005).care a marcat cea de a 60-a aniversare a Organizatiei. s-a stabilit un plan de susținere a dezvoltării durabile. în lucrarea „Planul B 2. lucrurile s-au mișcat mult mai repede. în 1992. la Johannesburg.La nivel industrial. înscris în documentele oficiale la Summit-ul ONU din 2005. ceea ce pune în pericol însuși viitorul omenirii. Summitul privind dezvoltarea durabilă. diversitatea biologică (conservarea speciilor) și stoparea defrișărilor masive. Cu această ocazie. Brown atrage atenția. Conferința privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane.0” asupra conflictului dintre civilizația industrială și mediul ambiant și menționează două 9 . iar în anumite localități se încearcă implementarea unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deșeurilor. materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării unei societăți durabile: Starea lumii” sau „Semne vitale”. în special a celor legate de energie de acum 30 de ani. la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state.De asemenea. De fapt. Astfel. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” și este promotorul unor serii de studii. Companiile sunt primele care au conștientizat importanța economică (dar și ecologică) a recuperării și refolosirii deșeurilor. Cu această ocazie a fost folosit pentru prima dattă conceptul necesității dezvoltării durabile.Lester R. multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil. a avut loc. La 10 ani de la Conferința de la Rio. denumit Agenda 21. putem contribui la dezvoltarea durabilă. referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon). în 2002. are loc la Rio de Janeiro „Summit-ul Pamântului”. Lester R. Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale. conștient sau nu. putem spune că avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deșeurile din plastic sau hârtie în locurile special amenajate. Fiecare dintre noi. În urma întâlnirii.

de interdependenţă. difuzate şi însuşite de către demos.3. un rol important revine şi conştiinţei ecologice 2 care trebuie să contribuie la formarea unei culturi ecologice3 a personalităţii umane.aspecte: tendința de epuizare a resurselor naturale de energie. Modelele cultural-ecologice sunt. reprezintă un sistem de idei. aer. care constă în reflectarea corelaţiei dintre societate şi natură. normele ecologice capabile. respectiv atitudinea faţă de agresiunile împotriva Naturii. presupune cunoaşterea profundă a legităţilor dezvoltării naturii şi societăţii. care au fost supuse elaborării creatoare şi sistematizării raţionale. profilactice si. se poate realiza cu succes numai într-o societate ecologică. terapeutice. respectiv a aerului. sol. Într-o societate modernă. concepţii şi teorii cu privire Ia formele de interacţiune dintre societate şi natură. Mediul înconjurător. ca rezultat al activităţii practice a oamenilor. şi anume: una cu caracter practic şi cealaltă cu caracter ştiinţifico .teoretică. susceptibile de a apăra şi conserva Natura. a mediului. pădurilor. vom întâlni şi o conştiinţă ecologică elevată. Ea reprezintă forma primară de percepere de către om a locului şi rolului său în raport cu mediul înconjurător. a prognoza fenomenele ce au loc în natură. totodată. curative atunci când degradarea mediului. el punctează importanța reciclării deșeurilor. de materii prime și de hrană. precum şi în fundamentarea căilor şi mijloacelor de protecţie a Naturii. conştiinţa ecologică poate fi definită ca o formă a conştiinţei sociale. a acţiunilor omului asupra Naturii şi consecinţele acestor acţiuni. la fel ca celelalte forme ale conştiinţei sociale. indisolubilă.conştiinţa de mediu. sau consumarea celor regenerabile într-un ritm superior capacității lor de regenerare și deteriorarea fizică și poluarea factorilor de mediu: apa. în fapt. conştientizarea necesităţii de a ocroti natura. Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea mediului În condiţiile crizei ecologice mondiale. În acest context. 3 Cultura ecologică reprezintă fundamentul conştiinţei ecologice a individului.Cultura ecologică. 10 . "Conştiinţa ecologică ştiinţifico . unde valorile culturii sunt larg răspândite. cu care se confruntă omenirea. Între conştiinţa ecologică şi cultura ecologică există o relaţie intimă. Conştiinţa ecologică . de promovare a unor masuri. modul de protecţie a acesteia. a folosi cât mai raţional şi eficient resursele naturale. solului. în care obiectivul sau scopul final este optimizarea şi armonizarea interacţiunilor dintre 2 Într-un mod sintetic. Formarea şi dezvoltarea culturii ecologice. a interdependenţei omului cu mediul înconjurător. Conştiinţa ecologică cu caracter practic se formează spontan.teoretic.„O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute” 1. deja s-a produs. subsolului. Conştiinţa ecologică cuprinde două componente distincte. de prevenire.

Cel mai elocvent exemplu este obiceiul fumatului. Într-nu mesaj adresat budiștilor la 17 mai 2010. in acest sens. pentru a decide în cunoştinţă de cauză şi din proprie iniţiativă. prin excelenţă. punând un accent major. care ne demonstrează necesitatea inexorabilă a îmbinării. a persuasiunii ecologice cu sancţiuni juridice adecvate. de soluţionarea căreia depinde nu numai prezentul. Şcoala. pe care mulţi îl imită şi-1 adoptă în comportamentul lor. și că intentioneaza sa "intensifice eforturile pentru promovarea constientizarii de mediu. a convingerii cu constrângerea. când asistăm la dizarmonia dintre societate şi natură. o considerăm o măsură de bun augur. atât material. de budisti. în colaborare cu organismele aparatului de stat. Adoptarea. a unei Ordonanţe de urgentă de către Guvernul României. si a coexistentei pasnice". prin sensibilizarea fumătorilor privind nocivitatea tutunului. Biserica5. structurile organizaţiei civile. un model eronat ca specific al vieţii moderne. al naţiunii. în multitudinea problemelor ecologice cu care se poate întâlni zilnic4. Crestinii. în general toţi factorii educaţiei permanente. cu toate eforturile depuse de organizaţiile ecologiste. graduale pentru încălcarea dispoziţiunilor legii. precum şi crearea unui sistem judicios de instruire şi educaţie ecologică a populaţiei. pe respectarea dreptului fiecărui om la mediul înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate.Societate. continua mesajul. financiar. local şi central. care constata ca "criza de mediu a provocat deja dificultati semnificative.Astfel. Om şi Natură. si suferinte in lume". a scris Cardinalul. budistii. cantitative. Nu vom dobândi mutaţii substanţiale. 5 11 . pe de o parte. permanent pentru apărarea mediului 4 Uneori pot apărea conflicte între modelul comportamental ecologic."arăta că Vaticanul vrea "sa incurajeze formarea unei constiinte ecologice” lucrand alaturi. pe acţiunea ştiinţific-fundamentată a omului asupra mediului înconjurător. ci şi viitorul tării. concret. cu ocazia festivalului Vesakh presedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. Cardinalul francez Jean-Louis Tauran. spaţiile publice şi introducerea unor măsuri punitive. Formarea culturii ecologice se bazează. Prin urmare. în domeniul protecţiei mediului atât pe plan naţional. cât şi moral în educaţia permanentă a membrilor societăţii. în domeniul educaţiei ecologice. un scop formativ de pregătire a individului pentru a lua hotărâri comportamentale corecte. ar trebui să acţioneze programatic. în cursul anului 2002. Biserica își asumă această misiune civică. în cadrul acesteia pe educaţia ecologică aceasta având. prin care se interzice fumatul în locurile. au un profund respect pentru viata umana. pe cunoaşterea legilor naturii şi societăţii. privind protecţia mediului. cât şi internaţional până când societatea nu va investi mult mai mult decât până acum. Restabilirea unor relaţii optime între societate şi natură este o cerinţă primordială. in spiritul bunastarii tuturor. pentru încălcarea normelor ecologice. şi cel real. dar. "putem oferi marturia unui stil de viata respectuos”. care constituie în faţa unor oameni. cu atât mai mult în condiţiile societăţii contemporane. teoretic. este esential ca eforturile noastre sa ne poarte catre un sentiment de responsabilitate fata de mediu". practicat de oameni.

pentru păstrarea purităţii mediului ambiant social şi cultural Nevoia unei educații ecologice a populației este semnalată mai de multă vreme. De aceea problemele ecologice au implicații globale. politica din domeniul mediului a devenit 12 . Marele sociolog român Dimitrie Gusti. educaţia civică. iar apariția lor impune cooperarea internatională. Ca domeniu de cooperare interstatala si reglementare internationala. durabile a societăţii umane. pe baza unui echilibru constant al relaţiei dintre Om şi Natură. cu dragostea pentru plantele şi fiinţele vii. apelând la toate mijloacele. care alcătuiesc universul în care trăim. aceasta realitate a impus afirmarea treptata a unei conceptii mondialiste asupra ocrotirii mediului. De altfel. protectia si conservarea mediului au facut obiectul dreptului relativ recent. întrucât ariile naturale nu se suprapun cu frontierele. 1. a locului de joaca. cu îngrijirea mediului natural în care îşi petrec anii copilăriei. Conştientizarea ecologică a tineretului reprezintă o speranţă a faptului că. Secolul al XXI-lea are șansa de a deveni un secol ecologic.ce se manifestă în modul cel mai pregnant prin alterarea continuă a factorilor de mediu concomitent cu diminuarea resurselor naturale. încă din anii copilăriei. menţiona. în anul 1938 că.natural curat. cu protecţia florilor.4. Pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale care să nu aibă efecte asupra mediului. arborilor. în familie. inclusiv educaţia ecologică începe. Escaladarea problemelor ecologice a generat un nou tip de criză a omenirii –criza ecologică. Rolul dreptului internațional în asigurarea unui mediu sănătos Problemele ecologice nu fac delimitări după frontierele politice. ceea ce ar determina lichidarea Crizei ecologice mondiale şi promovarea unei dezvoltări armonioase. am adăuga noi.

dar usor de depasit în perspectiva medie. Cea de-a doua generație de conventii se caracterizează printr-o abordare universalista si multisectoriala si sunt menite sa reglementeze probleme ecologice precum schimbarile climatice. locuibila. din aceasta perspectiva.o opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane. cei de natura psihosociala sunt mult mai greu de analizat si configurat la nivel concret. Oricum însa. un rol stimulator. aceasta realitate a impus afirmarea treptata a unei conceptii –mondialiste. în cooperarea judiciară pe plan internaţional în domeniul mediului apare prima generație de convenții destinate să oprească sau cel puțin să diminueze practicile generatoare de poluare. De altfel. Prin natura lor. în frunte cu cei economici si psihologici. care au lentorizat ritmul unor rezolvari efective si complete. diversitatea biologica. justa. Miza acestor din urmă conventii este aceea 13 . începând cu cel din 1967 (Torrey Canyon) si pâna la cel de la Baia Mare (2000) ori cel al navei Prestige (2002). prospera. în condițiile în care în aceasta ecuatie generala au intervenit si alti factori. Primii au ridicat mai ales obstacole de ordin cantitativ si limitativ pe termen scurt. În acest context. au jucat. cu valente globale. protectia stratului de ozon ori desertificarea. in ansamblul sau. dar si la nivelul opiniei publice. si fiecare stat în parte demersul de de creare a unui drept al mediului. Marile accidente cu impact puternic asupra mediului. problemele ecologice odata aparute au impus cooperarea internationala. ca urmare a caracterului transfrontalier al poluarii si a aparitiei implicatiilor globale. evenimentele ecologice au jucat un rol important în acest sens. în contextul global al dezvoltării omenirii. Toate aceste documente au activat Comunitatea Internationala. fertila si curata. apt sa genereze un nou modus vivendi al omului cu natura si pentru ca lumea sa devina o lume a pacii. să protejeze unele specii animale sau vegetale și să promoveze o protectie mai buna a mediului în regiuni geografice determinate.

Mult timp problemele esentiale ale colectivitatilor umane. inclusiv cele de ordin ecologic. s-au pus si s-au reglementat la nivel local si mai ales national. ele se completeaza reciproc. Aceasta nu înseamna ca. au determinat un proces de internationalizare a acestor probleme si concentrarea eforturilor pentru gasirea unor solutii viabile care sa eficientizeze lupta impotriva fenomenului incalzirii globale.Preocupari ale diferitelor state ale lumii de a reglementa pe plan intern si international relatia om-natura Așa cum am arătat anterior. Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile 14 .de a gestiona o problema de mediu în ansamblul său. primele reglementari în domeniu au avut un caracter sectorial și raspundeau unor probleme geografice ori având obiective precise. Dezvoltarea stiintifico-tehnica si amplificarea impactului activitatilor socio-umane asupra calitatii mediului. Totuși. atunci când criza ecologica mondiala. ci doar că existența lor era plasată în planul secund al preocupărilor. Formarea si afirmarea dreptului international al mediului au loc. nu au existat o serie de reglementari care sa vizeze direct sau indirect ocrotirea factorilor de mediu. de cele mai multe ori de interes local. fără fractionari. tinându-se seama de interdependenta fenomenelor naturale si a actiunilor umane aflate la originea degradarilor. dimpotriva. în fapt. trebuie remarcat ca tratatele apartinând celor doua generatii nu se exclud. anterior acestei epoci. a impus cooperarea dintre state ca mijloc de stopare si atenuare a efectelor sale. la sfârsitul anilor 1960. 3. favorizata de actiunea conjugata a unei multitudini de factori. ci. impunându-se totusi o coordonare la nivelul aplicarii efective 2.

protecţia mediului are ca sarcină generală descoperirea cauzelor şi surselor poluării.Dezvoltarea durabilă urmarește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om/mediu. reducere şi înlăturare a efectelor poluării. stabilirea modalităţilor de prevenire. fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi". fie ca e vorba de mediu înconjurător.Potecția mediului este activitatea umană ce are ca scop concret prevenirea poluării.Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale. Aceasta este privită sub două aspecte şi anume: .El s-a conturat într-un moment în care subiectul mediului înconjurător se afla în prim-planul dezbaterilor politice. menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pe Pămînt.cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland[1]: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului.Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată 15 . Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus în vara lui 1992. . organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro în vara anului 1992. Sarcina protecţiei mediului aparţine întregii societăţi şi se realizează în interesul întregii omeniri. în special a celor legate de energie de acum 30 de ani.Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun". El desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică. economic sau social. protecţia diferitelor elemente componente ale mediului natural şi artificial. al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural. Conceptul de dezvoltare durabilă Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus la Conferința privind mediul și dezvoltarea. organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro.protecţia mediului are ca sarcină concretă. după Conferința privind mediul și dezvoltarea.

Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate între state. in conditiile in care.1 Obiectul și finalitatea dreptului mediului Disciplina de drept al mediului ca ramura autonoma de drept a aparut relativ tarziu. siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții. Dreptul mediului reprezinta o ramura a dreptului public de importanta majora in societatea contemporana. drept international public.Discuțiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor *70. drept administrativ s. Durabilitatea dezvoltării pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse.a. DREPTUL MEDIULUI CA RAMURĂ AUTONOMĂ A SISTEMULUI DE DREPT ROMÂNESC 2. alaturi de juristi. dar s-a dezvoltat cu celeritate. in ansamblul 16 . în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa. avand un caracter interdisciplinar si utilizand o serie de principii de drept civil. stiintific fundamentat. necesar protectiei mediului. dreptul mediului este chemat sa creeze cadrul legal. criza ecologica planetara tinde sa devina inamicul numarul 1 al speciei umane. Sănătatea. și sub aspect economic și social. au fost si sunt orientate consecvent spre cautarea si aplicarea metodelor si mijloacelor de lupta eficace impotriva efectelor antropice cu impact negativ asupra mediului. nu numai între generații.de intensa exploatare industriala a resurselor și degradarea continuă a mediului și cauta în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător.. avand drept scop declarat protectia factorilor de mediu. Autonomizarea sa ca ramură de drept se datorează eforturilor conjugate ale oamenilor de stiinta care.

care determnină cadrul natural. de la care nu se poate deroga. Așadar putem spune că specificitatea sa ca ramurã de drept distinctã în sistemul nostru de drept este dată de specificul aparte al normelor sale cât și de specificul relaţiile sociale formate în procesul de prevenire a poluării. sunt luate în considerare trei criterii: criteriul material. Caracterul autonom a fost contestat de foarte multi autori pornind de la ideea potrivit careia scopul activitatii de protectie a mediului nu poate fi realizat fara concursul unor factori de natura tehnica. caracterul autonom al ramurii de drept al mediului este incontestabil. Metoda de reglementare în dreptul mediului reprezintã pozitia sau atitudinea pe care statul o alege pentru reglementarea relatiilor sociale de mediu. Relatiile sociale privind protectia si dezvoltarea mediului sunt reglementate prin norme imperative. prin interacţiunea lor. social şi economic şi care. dreptul mediului este definit ca fiind ansamblul normelor juridice care privesc factorii naturali şi pe cei antropici. În baza criteriului instituțional dreptul mediului este privit ca ansamblu al reglementărilor care stabilesc cadrul normativ de acțiune al statului în direcția înfăptuirii politicii de protecție a mediului.sau. obligatorii. 17 . economica reglementati de alte ramuri de drept S-a sustinut ca dr mediului ar fi de fapt o subramura a dr administrativ sau a dr funciar În actualul stadiu al evoluției sale. influenţează echilibrul ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om. În baza criteriului material. Pentru definirea dreptului mediului. în ameliorarea şi dezvoltarea mediului și în sancţionarea faptelor poluante. faunăşi floră. sociala. criteriul instituțional și criteriul finalității.

putem spune că la nivelul actual al evoluției sale . conservarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii mediului. acoperind diferite ramuri de drept.cel mai important obiectiv al protectiei mediului fiind ocrotirea ființei umane. la mentinerea echilibrului ecologic. Dreptul mediului ca disciplină autonomă. 1996 18 .reprezintă un drept de interacţiuni. -formarea în rândul studenţilor a unei conştiinţe de mediu. Protectia mediului presupune stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la modul de viata al individului. Editura . Pornind de la acumulările pozitive în domeniul legislației interme și internaționale și experienţei concrete a aplicării lor. conduita şi poziţia celorlalţi cetăţeni impunând o anumită atitudine bazată pe cunoaşterea şi respectarea legislaţiei de mediu vor putea influenţa. Dreptul mediului.urmăreşte: -cunoaşterea actelor normative de bază privind protecţia mediului. dreptul mediului este definit ca fiind ansamblul normelor juridice care privesc menţinerea echilibrului ecologic şi ocrotirea sănătăţii umane6. în orice domeniu şi-ar desfăşura activitatea.În baza criteriului finalităţii. tinzând să penetreze în toate ramurile de drept pentru a introduce dimensiunea ecologică. În felul acesta. Cei trei piloni pe care se situează obiectul de reglementare al dreptului mediului sunt: protecţia mediului. astfel pregătiţi în spiritul şi litera legislaţiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu. absolvenţii ar putea transmite mai departe această conştiinţă de mediu prin modul în care vor aplica cunoştinţele dobândite în profesia de jurist. Dreptul mediului se caracterizează prin următoarele particularităţi: are un caracter orizontal. la juridică a 6 Mircea Dutu. rândul lor. precum si la mentinerea si ameliorarea calitatilor factorilor naturali ai mediului. de protecţie a acestuia.

pe lângă dobândirea competențelor universitare conferite de disciplinele înscrise în aria curriculară și formarea în rândul studenţilor a unei conştiinţe de mediu. În mare parte. nu doar de existenţa legislaţiei şi activitatea autorităţilor administraţiei publice.concepția antropocentrică. Obiectivele și direcțiile de acțiune care privesc protecția mediului constituie politica de protectie a mediului .faţă de necesitatea creării şi păstrării unui mediu sănătos. în conformitate cu care toate formele de viata constituie preocuoparea individului. absolvenţii ar putea transmite mai departe această conştiinţă de mediu prin modul în care vor aplica cunoştinţele dobândite în 19 . drept constituţional. exclusiv printr-o activitate de protectie . În abordările politicii de protecție a mediului se întâlnesc urmatoarele concepții: -concepția geocentrică potrivit căreia protectia mediului vazuta ca un scop in sine. astfel pregătiţi în spiritul şi litera legislaţiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu. 35 al Constituţiei României. Calitatea mediului în care trăim depinde în mare măsură de noi. în conformitate cu care protectia mediului presupune exclusiv protectia fiintei umane si a nevoilor acesteia.concepția biocentrică. de protecţie a acestuia. ceea ce va uşura în mare măsură şi implementarea tuturor privind mediul. Prin studierea dreptului mediului se urmărește. care trebuie sa intervina in viata celorlalte specii. prevăzut în art. . Omul e considerat doar un element ce trebuie conservat pentru ca natura să ramână neafectată .conştientizarea cetăţenilor asupra dreptului la informaţie şi reglementărilor interne și europene justiţie în probleme de mediu. legislaţia comunitară este deja implementată în reglementările privind mediul. O abordare completă a protecției mediului presupune luarea în considerare în totalitate a elementelor pe care le avansează cele trei concepții. urmarindu-se protejarea pamantului si impiedicarea oricarei interventii a omului.

unul social. În mare parte. solul şi subsolul. Formularea unei definiții juridice a noţiunii de mediu trebuie să permită aplicarea practică. apa. legislaţia comunitară este deja implementată în reglementările privind mediul. constatăm că obiectul disciplinei Dreptul mediului. Dreptul mediului.aspectele caracteristice ale peisajului. în legislaţia europeană. societate şi mediul său. unul uman. conduita şi poziţia celorlalţi cetăţeni faţă de necesitatea creării şi păstrării unui mediu sănătos și în același timp şi implementarea tuturor conştientizarea cetăţenilor asupra dreptului la informaţie şi justiţie în probleme de mediu. Aspectul va fi prezentat detaliat mai jos. cele dintre om. ca și legislaţia naţională. Așadar. eficientă şi funcţională a diferitelor reglementări care au ca obiectiv protecţia mediului. în orice domeniu şi-ar desfăşura activitatea. etc. toate straturile atmosferice.Comportamentul uman față de mediu este reglementat prin principiile și normele juridice de dreptul mediului. ca ramură distinctă a sistemului dreptului românesc se rezumă la relaţiile sociale. 20 . care iau naştere în legătură cu activităţi privind: 7 Accesul la informaţia privind mediul este consacrat în documentele Conferinţei de la Aarhus. toate materiile organice şi anorganice. impunând o anumită atitudine bazată pe cunoaşterea şi respectarea legislaţiei de mediu vor putea influenţa. În felul acesta. precum şi fiinţele vii. inclusiv valorile materiale şi spirituale. ceea ce va uşura în mare măsură reglementărilor comunitare privind mediul7. dobândind un sens biologic unul geografic unul ecologic. la rândul lor.profesia de jurist. Noţiunea de mediu a fost definită în cadrul multor discipline. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. ca ramură distinctă a sistemului dreptului românesc. În raport de aceste cerințe mediul poate fi definit ca ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului. are ca obiect de studiu o categorie distinctă de relaţii sociale.

inclusiv asigurarea participării publicului la luarea deciziei în probleme de mediu. -cele privind conservarea şi dezvoltarea resurselor naturii şi a celorlalte componente ale mediului. care rezultă de aici. -îndeplinirea atribuţiilor de mediu de către autorităţile publice locale şi centrale sau a celor pentru protecţia mediului. şi restabilirea situaţiei anterioare poluării. autorizaţiei de mediu pentru activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului. stabilirea persoanei care răspunde potrivit principiului “poluatorul plăteşte”(principiu pe care îl vom detalia mai jos). inclusiv cele privind prevenirea împiedicarea producerii altor pagube. Particularitățile normelor juridice de dreptul mediului În dreptul mediului. acordului. normele juridice au un caracter imperativ (prohibitiv) în majoritate tehnic. consecinţelor păgubitoare şi limitarea efectelor poluării.-protecţia mediului. -activitatea unor organisme neguvernamentale privind atingere în vreun fel mediului. -obţinerea avizului. -cele privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. -cele privind stabilirea corectă a răspunderilor juridice. -relaţii care privesc structura organizatorică a activităţii de protecţie a mediului. urmărind optimizarea acţiunii umane/sociale în raport cu mediul.dacă aceasta s-a produs. se va dezvălui pe parcursul studierii acestei discipline. obtinerea unor rezultate 21 administraţiei informarea şi sensibilizareaopiniei publice cu privire la anumite activităţi care pot aduce . -asigurarea accesului publicului la informaţia privind mediul. în condiţiile dezvoltării calităţilor naturale ale mediului Scopul urmarit prin instituirea normelor juridice este eficientizarea activitatii umane. Spectrul tipurilor de relaţii sociale privind mediul. pentru obţinerea unui maxim de rezultat tehnico-economic.

b) norme de procedeu/proces care prevăd un anumit număr de specificaţii (de exemplu.norme de emisie care stabilesc cantitatea sau concentraţiile de poluanţi care pot fi evacuaţi de o sursă dată). în special pentru produsele toxice. fie reguli privind condiţiile. - Normele tehnice pot fi: a) norme de calitate a mediului ce prezintă următoarele caracteristici: . În condițiile în care metoda de reglementare a dreptului mediului este cea a autoritarismului. 22 . Acestea stabilesc obligaţii de mijloace:alegerea unui anumit proces de producţie mai puţin poluant.stabilesc niveluri maxim admisibile de poluare în mediile receptoare: aer. corespunzătoare a mediului. tipuri de dispozitive de epurare impuse). ambalajul ori prezentarea produsului. Un alt element distinctiv. sol( de ex. constatăm că majoritatea normelor juridice sunt imperative. . cum altfel ar putea fi asigurată imperativitatea normelor dacă nu prin intermediul consacrării lor prin acte normative? Prin urmare dacă ne raportăm la obiectivele de protectie a mediului.prohibitive sau onerative.care face diferența între normele juridice de drept al mediului fata de alte tipuri de norme juridice este preponderent tehnic al acestora Normele tehnice din sfera dreptului mediul: - caracterul stabilesc modalităţi şi termene stricte pentru realizarea unor obiective explicit definite. capabile să permită o valorificare raţională.impun obligaţii de rezultat(ca de ex: cantitatea sau concentraţia fixe de poluanţi). c) norme de produs care definesc fie proprietăţi fizice şi chimice pentru un anumit produs. prescriu atitudini şi conduite bine conturate.performante din punct de vedere tehnico-economic. conservandu-se si dezvoltandu-se resursele naturale de mediu. apă.

bazat pe structurile politice şi admnistrative cu putere de decizie în domeniu. principiului “poluatorul plăteşte”. Sfera de curindere a dreptului mediului se poate stabili în funcţie de trei criterii cu caracter convenţional: - restabilirea situaţiei anterioare poluării. -obţinerea avizului.cele privind protecţia mediului. -cele privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. inclusiv asigurarea participării publicului la luarea deciziei în probleme de mediu. -asigurarea accesului publicului la informaţia privind mediul. -cele privind conservarea şi dezvoltarea resurselor naturii şi a celorlalte componente ale mediului. -îndeplinirea atribuţiilor de mediu de către autorităţile publice locale şi centrale sau a celor pentru protecţia mediului. 23 . -activitatea unor organisme neguvernamentale privind atingere în vreun fel mediului. stabilirea persoanei care răspunde potrivit activităţi administraţiei informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la anumite activităţi care pot aduce protecţie a criteriul instituţional. -cele privind stabilirea corectă a răspunderilor juridice. inclusiv cele privind prevenirea consecinţelor păgubitoare şi limitarea efectelor poluării. dacă aceasta s-a produs.Latura tehnică a dreptului mediului permite unificarea şi uniformizarea reglementărilor din domeniu. prin armonizarea legislaţiilor naţionale şi adoptarea unor documente internaţionale Pe baza normelor de dreptul mediului se formează următoarele categorii de relații: . autorizaţiei de mediu pentru economice şi sociale cu impact asupra mediului. acordului. şi împiedicarea producerii altor pagube. -relaţii care privesc structura organizatorică a activităţii de mediului.

Raportul juridic se caracterizeaza fie prin subordonare sau supraordonare intre participanti. care gestionează în ansamblu problematica ocrotirii mediului. conținut și obiect. Ca orice raport juridic el cuprinde în structura sa următoarele componente: subiecte.- criteriul material. fiind reglementat de normele juridice de dr al mediului care sunt aduse la indeplinire prin respectarea de buna voie de destinatar sau prin exercitarea fortei coercitive a statului . fundamentat pe definiţia dată mediului şi criteriul finalităţii.Obiectul raportului juridic consta in actiunile si inactiunile de care sunt tinute partile raportului juridic. rareori intalnindu-se raporturi juridice bazate pe egalitate . fundamentat pe conţinutul şi scopul normelor stabilite. Statul intervine în mod autoritar si direct în reglementarea juridicã a raporturilor sociale de mediu datoritã faptului cã protectia si dezvoltarea 24 .Partile raportului juridic sunt persoanele fizice sau juridice. dar și persoanele fizice şi juridice. dezvoltarea si protectia mediului. . respectiv conduita acestuia fata de factorii naturali si artificiali de mediu . atat de drept privat cat si public . precum şi entităţile administrativteritoriale. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI .Continutul raportului juridic consta in drepturile si obligatiile corelative pe care le au participantii in legatura cu conservarea si dezvoltarea factorilor de mediu naturali si artificiali . publice sau private. Subiectul activ este statul. în măsura în care sunt implicate legal în apărarea mediului.Raportul juridic de dr al mediului are drept scop conservarea.

luarea de masuri preventive precum depozitarea deseurilor periculoase si a rezidurilor pe platforme special amenajate.). continuarea activitatii comerciale dupa suspendarea autorizatiei de mediu sau retragerea acesteia reprezinta infractiune. transmiterea intentionata de boli la animale si oameni reprezinta conform codului penal infractiune. Subiectul pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica. publica sau privata. Intre cele doua exista diferente. Cele mai multe au drept scop principal prevenirea unor eventuale daune sau ameliorarea acestora si numai in mod exceptional au caracter sanctionator. protejare si ameliorare a acestuia. etc. În acest sens conduita persoanelor fizice sau jurice presupune respectarea unor obligatii de a face sau a nu face (ex:obtinerea autorizatiei de mediu inainte de inceperea activitatii sau a autorizatiei integrate de mediu. In caz de incalcare a acestora sunt prevazute contraventii si infractiuni . vanarea speciilor rare de animale sau vanatoarea in afara sezonului reprezinta infractiune respectiv contraventie.mediului reprezintã o problemã de interes national. 25 .Putem spune că normele de mediu consacra o justitie de mediu bazata pe echitatea intre oameni. sau mai precis în conduita pe care individul sau indivizii trebuie să o aibă faţă de componenetele naturale şi antropice ale mediului LEGĂTURA DREPTULUI MEDIULUI CU ALTE RAMURI DE DREPT 1. Conținutul raportului de drept al mediului îl reprezintă drepturile și obligațiile subiectelor(activ și pasiv) stabilite pe baza normelor de drept al mediului.Dreptul mediului si dreptul constitutional: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura prin aceea ca dreptul constitutional consacra ca drepturi si obligatii fundamentale: dreptul la un mediu sanatos dar si obligatia de conservare. Obiectul raportului juridic constă în acţiunile sau inacţiunile la care părţile sunt îndrituite. intre specii si intre generatii. De exemplu : desfasurarea unei activitati comerciale supuse autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului fara obtinerea autorizatiei de mediu reprezinta contraventie.

dreptul constitutional reglementand si institutiile statului. amenajarea parcurilor.Dreptul mediului si dreptul administrativ: dreptul mediului are cea mai stransa legatura cu dreptul administrativ Normele de dreptul mediului sunt norme administrative. in primul caz acestia se afla pe pozitie de egalitate. Continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti. ultimul reprezentand ramura de baza.Dreptul mediului si dreptul urbanismului: dreptul urbanismului reprezinta o parte din dreptul mediului si anume acea parte care contine norme referitoare la: dezvoltarea localitatilor. precum: pozitia pe care se afla subiectii care intra in raporturile juridice de drept civil respectiv dreptul mediului. etc.Dreptul mediului si dreptul penal: intre cele doua ramuri exista o stransa legatura.emise de catre autoritatile de mediu sunt de regula acte administrative individuale. Atat dreptul mediului cat si dreptul civil stabilesc cadrul in care poate fi exercitata proprietatea.Dreptul mediului si dreptul civil: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura. Intre cele doua ramuri de drept exista insa si diferente. 4. IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI 26 . realizarea constructiilor. in timp ce in cel de-al doilea caz acestia caz acestia se afla pe pozitii de subordonare. modul de functionare a acestora. In cazul raporturilor juridice civile subiectul pasiv este de regula nedeterminat. care se datoreaza faptului ca in codul penal sunt prevazute o serie de infractiuni de mediu dar si datorita faptului ca legislatia de mediu prevede o serie de infractiuni speciale care completeaza dreptul penal 5. in timp ce continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege. construirea drumurilor. etc 2. in timp ce in cazul raporturilor juridice de dreptul mediului el este de regula determinat 3. iar institutiile care actioneaza in domeniul protectiei mediului sunt institutii administrative speciale.

In categoria izvoarelor interne intra: La realizarea dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos conduce şi obligaţia fundamentală a statului de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. legi. 35 consacra si obligatia persoanelor fizice si juridice sa intreprinda masurile necesare in vederea protectiei si ameliorarii mediului inconjurator. f ) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii Acest articol reprezinta alaturi de art. precum şi menţinerea echilibrului ecologic. Art. 135 care consacră obligatiile ce incumba statului în legătură cu mediul: obligatia de a se asigura ca utilizarea resurselor naturale se utilizeaza in mod rational. Exista trei feluri de izvoare (interne. Relevant este in acest sens art . obligatia de a lua masurile necesare ca dreptul la mediu sa poata fi exercitat.7 din Constitutie prevede obligatia proprietarului unui teren de a respecta sarcinile de mediu si buna vecinatate. ordine şi instrucţiuni ale autorităţilor centrale şi acte normative ale autorităţilor administraţiei locale. A. hotărâri de guvern. se consacra astfel o servitude legala de mediu.8 din Conventia Europeana a Dreptului Omului temeiul juridic al oricarei actiuni in instanta. precum si 136 ce indica bunurile care sunt considerate de interes 27 . Tot art.La fel ca celelalte ramuri de drept din sistemul dreptului român normele juridice ce intră în sfera dreptului mediului sunt consacrate prin formele clasice ale izvoarelor dreptului: Constituţia. Titlul 4 din Constitutie respectiv art. comunitare si internationale). precum şi menţinerea echilibrului ecologic.135 din Constitutie Statul trebuie să asigure:… e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. obligatia de a proteja si a ameliora mediul inconjurator.44 alin. ordonanţe de guvern. crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

public (plajele. acte ale autoritatilor locale . La nivel international exista peste 900 de conventii.etc. în care sunt înscrise măsuri colective la nivel global.Codurile: (codul civil. hotarari de guvern.legea –cadru de protecție a mediului OUG195/2005 aprobată prin Legea 265/2006. deseurilor .Legi:.Legi sectoriale in domeniul protectiei apelor.Ordonante de urgenta ale guvernului 5. Acest cadru de acţiune la nivel internaţional s-a format în timp şi se află într-o evoluţie dinamică. Izvoarele comunitare-tratele constitutive ale Uniunii Europene. directive. etc. pe care statele. tratate.zona economica. codul silvic.) 3. judetene etc.etc) regimul juridic al utilizarii lor. animalelor. atmosfera. protocoale. dreptul 28 . C. Izvoarele internationale Fiind un domeniu relativ nou şi în formare. regulamente. cuprinzând măsuri juridice cu caracter obligatoriu cuprinse în tratate sau convenţii sau cu caracter neobligatoriu. codul in materia protectiei consumatorului. au căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unui cadru internaţional adecvat. măsuri instituţionale şi mecanisme de finanţare viabile Interacțiunea normelor de drept intern cu cele cuprinse în doumente internaționale este evidențiată pregnant de faptul că unele drepturi şi obligaţii prevăzute în Constituţie au ca premiză generală de realizare.Acte ministeriale sau odine ministeriale . în forma declaraţiilor. .solului. dat fiind caracterul transfrontalier al problemelor de mediu. B. decizii. dreptul şi politica internaţională în domeniul protecţiei mediului evoluează şi pe baza rezoluţiilor şi declaraţiilor unor organizaţii internaţionale. marea teritoriala. atmosferei. 2. rezoluţiilor sau seturilor de linii directoare şi orientări politice. recomandarii. 4.

29 . conţinând 26 de principii. au prioritate reglementările internaţionale. După cum se știe. . al cărui Consiliu de Conducere şi Secretariat au fost înfiinţate în decembrie 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi Fondul voluntar pentru Mediu. înfiinţat în ianuarie 1973. la care România este parte.fundamental al omului la un mediu sănătos consacrat prin numeroase documente internaționale semnate de România. . cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. Toate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului cadru internaţional pentru tratarea problemelor mediului. Pe lângă aceste documente mai sunt de amintit Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu.Declaraţia de la Stockholm. necesităţile de dezvoltare.2. in baza art. . aplicarea dispoziţiilor normative din documentele internaţionale la care România a devenit parte se face în mod nemijlocit(direct). 20 din Constitutie Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Planul de Acţiune pentru Mediul Uman. În timpul consacrată problemelor globale ale mediului la care au fost dezbătute varietatea mediului şi conferinţei au fost adoptate : .activităţile pentru managementul mediului. În privința izvoarelor internaționale cu specific de drept al mediului trebuie amintită Conferinţa de problemelor globale ale la Stockholm privind Mediul Uman din 1972. Dacă există neconcordanţă între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului.măsurile de sprijin. dintre care poate fi menționată pe primul plan Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1948. şi legile interne. cu trei componente: .programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch). în conformitate cu procedurile financiare ale Naţiunuilor Unite.

Activităţile programului pot fi clasificate în două mari grupe: . epuizarea stratului de ozon.De la înfiinţarea sa. traficul internaţional de produse şi deşeuri toxice şi periculoase. defrişarea şi deşertificarea. schimbările climatice. respectiv în 1983. rolul său de catalizator şi coordonator îndomeniul mediului. Evaluarea efectelor acestor “noi” probleme ale mediului a condus la recunoaşterea faptului că s-a realizat un progres prea redus în integrarea protecţiei mediului în politicile şi activităţile de dezvoltare.orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu: poluarea apelor. 30 . a aerului şi a solurilor (în special degradarea terenurilor). protejarea mediului în perioadele de conflict armat. când Naţiunile Unite au înfiinţat Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare. în baza recomandărilor Conferinţei de la Stockholm. .Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a desfăşurat o serie de activităţi pentru a-şi manifesta în cadrul sistemului ONU.orientate pe probleme globale: ploi acide. Problemele globale ale mediului au început să devină predominante şi au creat necesitatea iniţierii unor acţiuni suplimentare pentru creşterea conştientizării publice. Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul “Viitorul nostru comun” (Raportul Brundtland). care să determine comunitatea internaţională să ia în timp util măsuri funcţionale. prin care s-a formulat cadrul care avea să stea la baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio şi care a definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente. Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a concretizat după unsprezece ani de la Conferinţa de la Stockholm. cunoscută sub denumirea de Comisia Brundtland. fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”. conservarea biodiversităţii. atât pe plan internaţional cât şi naţional. respectiv obiectivul consacrat prin principiul 13 al declaraţiei de la Stockholm nu a fost realizat.

nu a putut fi atins. în iunie 1992. care a făcut apel la o schimbare radicală a sistemelor de valori convenţionale dominante existente şi a proceselor instituţionale. 31 .Așa cum am arătat. Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena publică problemele de protecţie a mediului şi de dezvoltare. obiectivul global al Agendei 21. ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile. la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea. Alături de Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio. . a dreptului internaţional al mediului. Cu această ocazie. structurate în termenii:bazei de acţiune.Agenda 21. În acelaşi an. în multe state s-au înfiinţat comisii naţionale pentru dezvoltarea durabilă şi s-au întocmit strategii pentru dezvoltarea durabilă.incluzând demararea a numeroase iniţiative pentru implementarea Agendei 21 la nivel local şi a reorientării politicii de protecţie a mediului. în continuă creştere. Summitul de la Rio a generat de asemenea o serie întreagă de reacţii pozitive. obiectivelor de realizat. pe plan internaţional. În urma conferinţei au rezultat: .Declaraţia de la Rio. s-a ajuns la un acord cu privire la două convenţii obligatorii:Convenţia privind diversitatea biologică şi Convenţia cadru privind schimbările climatice. a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa. conţinând 27 de principii. care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea. activităţilor care trebuie efectuate.modalităţilor de implementare. concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice. la care s-au reunit 115 de conducători ai statelor lumii. În ciuda acestor consecinţe pozitive.

în special prin evidenţierea importantelor legături dintre sărăcie. întărirea şi implementarea mai fermă a acordurilor şi convenţiilor internaţionale privind mediul şi dezvoltarea. Aceste aspecte au fost evidenţiate prin: -reducerea asistenţei oficiale acordate pentru dezvoltare şi creşterea datoriilor internaţionale.dezvoltarea socială şi 32 . mediu şi utilizarea resurselor naturale.1997). .dezvoltarea economică. care a avut loc la Johannesburg în perioada 26 august – 6 septembrie 2002. S-a aprofundat şi întărit înţelegerea conceptului de dezvoltare durabilă. construcţiei capacităţilor pentru participare şi dezvoltare. a reunit 104 conducători ai statelor lumii şi a avut ca principlale rezultate: Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă şi Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă. Guvernele au căzut de acord şi au reafirmat un domeniu de obligaţii şi ţinte concrete de acţiune pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. a evidenţiat o serie de deficienţe.Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca fiind un element central al agendei internaţioanle şi a dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilor globale de luptă împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului. -eşecul coordonării instituţionale şi -incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de producţie şi de consum.Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio (New York. O altă reuniune internațională Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă. legate în particular de echitatea socială şi sărăcie. Prin Declaraţia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectivă pentru progresul şi întărirea celor trei piloni interdependenţi ai dezvoltării durabile: . Ca urmare. s-a făcut apel la ratificarea. -eşecul îmbunătăţirii: transferului de tehnologie.

modificarea modelelor de producţie şi consum. . Un important progres l-a constituit sprijinul pentru înfiinţarea unui fond de solidaritate mondială pentru eradicarea sărăciei. Prin Planul de implementare se urmăreşte aplicarea de măsuri concrete la toate nivelurile şi întărirea cooperării internaţionale. Documentele amintite ca izvoare de drept internațional al dreptului mediului au consacrat o serie de principii fundamentale pentru protecţia mediului. eforturile sunt cu precădere axate pe: .eradicarea sărăciei. Prin repetare şi practică statală.protejarea sănătăţii şi - protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi socială. Există de asemenea numeroase acorduri bilaterale şi multilaterale care conţin prevederi legate de unul sau mai multe aspecte care vizează protecţiea mediului. Deşi în prezent statele lumii au abordări diferite faţă de aceste principii. regională şi globală. acoperind probleme de natură:subregională. exprimate în Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio şi integrarea celor trei piloni ai dezvoltării durabile. opiniilor societăţii civile li s-a dat o importanţă deosebită. . respectiv le consideră a fi principii de drept internaţional în formare sau le recunosc ca fiind principii de drept internaţional. ele stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilor 33 . pe baza cărora au evoluat raporturile dintre state în acest domeniu. naţional. De asemenea. acestea pot deveni obligatorii.. care vizează încorporarea acestor principii în sistemele legale naţionale. ca recunoaştere a rolului esenţial al societăţii civile în implementarea dezvoltării durabile şi promovarea de parteneriate. Toate aceste conferinţe mondiale au influenţat evoluţia dreptului internaţional al mediului.protecţia mediului la nivel local. regional şi global. în baza responsabilităţolor comune dar diferenţiate. În acest sens.

dau şi măsura evoluţiei politicii internaţionale. Principiile dreptului mediului reprezintă idei călăuzitoare ce exprimă adevăruri faţă de care activitatea legislativă şi desfăşurarea activităţilor de protecţie şi dezvoltare a mediului trebuie să fie conforme. formulate în doctrină. prin analizarea raţiunii. fie pot fi formulate direct în normele juridice. cu caracter pe zi ce trece mai imperativ. Chiar dacă sunt formulate şi precizate la modul diferit în legislaţia naţională. scopului ori finalităţii normelor de drept.politice privind protecţia mediului la nivel internaţional dar și pentru deciziile privind politica internă de drept al mediului. se poate urmări şi evoluţia interesului şi nevoilor reale ale societăţii umane în raporturile sale cu tot ceea ce o înconjoară. PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI Specificul principiilor de drept al mediului Pe lângă principiile generale de drept ( care sunt incidente în toate ramurile de drept) vom întâlni și principii specifice numai dreptului mediului. cu 34 principiilor vizând protecţia ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite . este “Declaraţia internaţională asupra mediului”. prin însăşi existenţa lor. Acestea. Prin studiul formulării principiilor privind protecţia mediului. împreună. adoptată la Stockholm. Ele exprimă esenţa politicii de mediu a statului şi pot fi deduse fie pe cale de interpretare a reglementărilor legale. regională sau internaţională. prin modul cum sunt formulate se recunoaşte că problematica mediului face parte din patrimoniul comun al umanităţii. Unul dintre primele acte internaţionale care au formulat principii în acest sens. regionale sau naţionale în ceea ce priveşte protecţia mediului. Principiile rezultă indirect din “spiritul” actelor normative.

obligatorii în domeniul respectiv. stabilitate. dominând materiile tradiţionale ale acestuia. Abordarea principiilor de dreptul mediului în doctina românească Prof. ameliorării calităţii mediului. Printre acestea sunt enumerate ca făcând parte 35 principiile: prevenirii.precauţiei. De aceea. în dreptul european. “poluatorul . fiind formulate mai degrabă ca linii directoare atât pentru politica în domeniu a comunităţii. reprezentând tot atâtea sarcini pentru statele membre ale ONU şi 109 recomandări pentru luarea de măsuri pentru protecţia mediului. Principiile dreptului mediului consacrate prin documente internaționale nu sunt imuabile. norme generale obligatorii. concluziile unei analize. este greu să fie enumerate toate aceste principii care ar ocupa mult prea mult spaţiu dacă ar fi toate menţionate. la nivelul internaţional al dreptului mediului conceptul de principiu are caracterul cel mai imprecis. principiile au un statut intermediar. fiind utilizat de cele mai multe ori pentru a desemna o constantă evidentă. regional. unicitate. protecţiei mediului. Mircea Duţu semnalează diferențele care apar în privința consacrării principiilor la cele trei niveluri de reglementare:național. dar în același timp devin din ce în ce mai imperative. Astfel se observă că în legislaţiile naţionale se recurge la consacrarea expresă a principiilor dreptului mediului în dreptul pozitiv. ci dobândesc un caracter de acuratețe și rafinament tot mai pronunțat de la o reuniune la alta. coperenţă. La Stockholm au fost formulate 27 de principii. Același autor grupează principiile dreptului mediului în două mari categorii: -principii fundamentale – consacrate la toate nivelurile dreptului mediului (naţional. cât şi pentru statele comunitare. conservării.european și internațional. consacrate la nivelul dreptului mediului. formulate uneori identic sau asemănător şi ca principii politico-strategice.asupra Mediului. internaţional) care pot fi privite ca fiind osatura ce îi conferă unitate. comunitar. atribuindu-li-se statutul de norme de conduită de maximă generalitate şi universalitate.

formulate după anul 1980. Daniela Marinescu are în vedere mai multe criterii de clasificare a principiilor de dreptul mediului. dezvoltării durabile. Autorul consideră că mai există și “principii adiţionale”. responsabilităţii comune. integrării considerentelor ecologice în toate politicile comunitare. în această categorie .principiile: corectării cu prioritate la sursă a atingerilor aduse mediului. Astfel. cu precizarea că unele pot face parte din ambele categorii. rezultând astfel şi o enumerare mai amplă a acestora.ce exprimă specificul arealului. amintind ca exemplu. iniţial reguli tehnice de implementare. 36 . cât şi internaţionale. -principii de bază şi principii decizionale. cu sublinierea că unele pot fi atât interne. cum ar fi principiile: precauţiei. consideră ca fiind cele mai importante următoarele distincţii între principii: -principii interne şi principii internaţionale. cele mai bune practivi de mediu. care nu antrenează costuri excesive. aplicabile unui anumit domeniu al dreptului mediului (de exemplu. participării publicului. dar diferenţiate a statelor. îndatorirea de asistenţă ecologică. al subsidiarităţii. -principii afirmate expres în Legea protecţiei mediului şi principii doctrinare. consolidate în Declaraţia de la Rio. cea mai bună opţiune practicabilă în interesul mediului. aplicarea celei mai bune tehnologii disponibile. cum ar fi: aplicarea celei mai bune tehnologii posibile.plăteşte” Pe lângă acestea există pricipii specifice europene. cum ar fi principiul “poluatorul plăteşte”. -principii de maximă generalitate în dreptul mediului şi principii speciale. -principii tradiţionale (cum ar fi “poluatorul plăteşte”) şi principii noi. răspunderea statelor pentru pagubele aduse mediului. obligaţia statelor de a soluţiona pe cale paşnică diferendele în materie de mediu. La nivelul dreptului internaţional sunt enumerate ca principii specifice: principiul cooperării.

Autoarea sistematizează principiile formulate pe plan intern şi pe plan extern și face delimitarea între principii de bază și pricipii decizionale-pe plan intern. Principii externe: a)Principii de bază: 37 . b) Principii decizionale: -principiul precauţiunii în luarea deciziilor. -principiul exercitării de către stat a dreptului suveran de a exploata resursele naturale. în conformitate cu politica sa ecologică. -principiul prevenirii. -principiul participării publicului la elaborarea şi aplicarea deciziilor de mediu. deşeurile. subliniind că principiile specifice unor activităţi vor fi prezentate atunci când se discută regimul juridic al acestora. Considerăm această abordare mai potrivită pentru realizarea obiectivului cunoașterii lor și de aceea aderăm la ea. 1. reducerii şi controlului integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile care produc poluări semnificative. -principiul interzicerii poluării. respectiv principii de bază și principii specifice-pe plan extern. 2. cum ar fi cele privind substanţele toxice.principiul proximităţii.Principii pe plan intern: a) Principii de bază: -principiul potrivit căruia protecţia mediului înconjurător constituie un obiectiv de interes public major. activitatea nucleară etc. specific regimului juridic al deşeurilor). -principiul “poluatorul plăteşte”. -principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural. -principiul prevenirii riscurilor ecologice şi al producerii daunelor.

ca şi la 38 redactarea întregii legi de bază ca şi a celorlalte acte normative privind protecţia . -principiul bunei vecinătăţi. Rezultă că. s-a ţinut cont şi de anumite idei cu caracter de universalitate mediului. Pornind de la clasificarea principiilor dreptului mediului. 195/2005 privind protecţia mediului.regionale. ca şi a altor acte normative în acest domeniu. -principiul interzicerii poluării. respectiv obligaţia statelor de a se asigura că activităţile exercitate în limitele jurisdicţiei lor naţionale să nu cauzeze daune mediului altor state. cu minime comentarii principiile dreptului mediului prevăzute în OUG nr. -principiul “poluatorul plăteşte”. problema permisibilităţii unor activităţi cu consecinţe periculoase pentru mediu.pe tema protecţiei consacrate doctrinar tot ca principii de dreptul La stabilirea acestor principii şi elemente strategice. aşa cum a fost realizată în literatura de specialitate. în faţa unui organ administrativ sau judiciar. internaţionale. indiferent de criteriile pe care le-au avut în vedere pentru realizarea unei clasificări a principiilor de dreptul mediului. -principiul informării şi cooperării între state. mondiale . diferitelor întâlniri . legiuitorul a avut în formulate cu prilejul vedere şi scopul politicilor globale de protecţie a mediului. vom prezenta.-principiul sic utere tuo. idei care au fost mediului. -principiul prevenirii poluării. toţi autorii recunosc importanţa existenţei şi respectării principiilor din dreptul mediului. Mai întâi trebuie observat că la redactarea legii de bază privind protecţia mediului. În acest fel. -principiul protejării patrimoniului comun al umanităţii. b)Principii specifice cu caracter restrâns: -principiul nediscriminării – orice persoană afectată sau care ar putea fi afectată de o pagubă materială are dreptul să ridice.

comunitare. cât şi de autorităţile administraţiei care au atribuţii în eliberarea acestor acte tehnico-juridice.mediului sau care au legătură cu aceasta. respectiv clasificări a principiilor dreptului mediului: principiul consacrării legislative a protecţiei mediului ca obiectiv de reglementarea protecţiei mediului. legiuitorul român a avut în vedere atât izvoarele naţionale. 3 al OUG nr. internaţionale în materie. i. Prudenţa în cazul principiului precauţiei reprezintă o atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un risc necunoscut sau vag cunoscut. interes public major (desprins în mare măsură din art. 1 al OUG nr. Este vorba de prudenţa cu care trebuie să acţioneze titularul proiectului sau al activităţii la luarea oricărei decizie privind desfăşurarea unor acivităţi care au impact sau ar putea avea impact asupra mediului. Prudenţa în cazul principiului prevenirii reprezintă o atitudine 39 . Sunt consacrate ca principii următoarele reguli: precautie in luarea deciziei.ns. acordurilor.” (subl. 195/2005: “Obiectul prezentei legi îl constituie obiectiv de interes public major. prevenirea. in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile. acest principiu face parte dintre principiile decizionale. în cuprinsul art.M. Acest principiu guvernează toate demersurile de obţinere a avizelor. Iată în cele ce urmează câteva enumerări. autorizaţiilor de mediu. A luat naştere din necesitatea de a preveni efectele negative pentru mediu produse prin diferite activităţi ale omului şi s-a desprins din principiul prevenirii. pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. şi trebuie avut în vedere atât de iniţiator. După cum am văzut din enumerările anterioare. 195/2005 sunt prevăzute: “Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi. reducerea si controlului integrat al poluarii rin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative.) De asemenea. cât şi şi experienţa altor state în acest sens.

34/2002 privind prevenirea. construită. 645/2002. cât şi modul în care instalaţia este proiectată. indiferent dacă aceasta este sau nu utilizată ori produsă în România. reducerea şi controlul integrat al poluării. explicaţia “celor mai bune tehnici disponibile” este precizată în art. astfel încât titularul activităţii să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile anexei nr. 34/20028 reprezenta implementarea Directivei 91/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. fiind astfel posibil să se ia măsuri în raport cu riscul cunoscut şi măsurabil. În prezent.disp on ibile – acele tehnici care au sectorul în înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în industrial respectiv. pentru reducerea globală a emisiilor şi a impactului asupra mediului în întregul său. iar în cazul în care acest fapt nu este posibil. principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor. Semnificaţia expresiei “cele mai bune tehnici disponibile” o aveam explicată în Anexa 2. 2 pct. 18 din OuG nr. 4. 195/2005. Anexa 2: “Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare.” 40 . Definiţii la OUG nr. tehnici – atât tehnologia utilizată. luându-se considerare costurile şi beneficiile. aprobată cu modificări prin Legea nr. 34/2002. întreţinută. În determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. în special. Are la bază ideea că activitatea de prevenire a riscurilor OUG nr.care constă în a lua măsuri faţă de un fenomen ale cărui consecinţe negative sunt cunoscute. în condiţii economice şi tehnice viabile.7 Aceeaşi definiţie a fost preluată şi redată şi în Anexa la Legea 137/1995 modificată. exploatată şi scoasă din funcţiune. elementele enumerate în anexa nr. 4. care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii. OuG nr. cele mai bune – se înţelege tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a mediului ân ansamblul său.

unele ramuri ale industriei alimentare. energetica.apele. Termenul stiintific "poluare" vine din francezul "polluer". -poluarea termica:cresterea peste normal a temperaturii apelor.agricultura moderna.-conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor presupune protecţia ecosistemelor. -poluarea biologica(cu germeni patogeni.principiul “poluatorul plăteşte” exprimă ideea că cel ce poluează va suporta rigorile legii indiferent dacă este culpabil sau nu. -poluarea chimica(produsa de diverse substante eliberate in mediu sub forma gazoasa. conservarea biodiversităţii. -poluarea sonora(fonica):cresterea intensitatii si cantitatii de vibratii sonore din mediul ambiant(activitati industriale.lichida sau de particule solide).a celulozei si hartiei.puternic chimizata. Se poate vorbi de mai multe forme de poluare:-poluarea fizica ce cuprinde: -poluarea radioactive.reziduuri menajere.de pielarie). marile si oceanele.lucrari pe diverse santiere)care creeaza discomfort si poate avea chiar efecte negative asupra sanatatii oamenilor.etc).etc).de suprafata ori subterane. aglomerari urbane(ape uzate. Poluantii (substantele produse si eliberate in mediu ca rezultate ale activitatii antropice) pot fi artificiali(pesticide) sau naturali(dejectii animale) si au efecte daunatoare asupra organismelor vii. etc). acestea afecteaza atmosfera(cu particule. principalele surse de emisie a poluantilor sunt industria extractive.industria chimica. poluarea aerului a existat.marile complexe zootehnice.lumea animala si colectivitatile umane. prelucratoare (indeosebi metalurgia. precum şi utilizarea şi gospodărirea durabilă a resurselor naturale ale mediului. solul.ca 41 .germeni patogeni.gaze.indeosebi datorita evacuarii in reteaua hidrografica a apelor de racire de la centralele termoelectrice si atomoelectrice sau a apelor folosite in procesul tehnologic in diverse ramuri industriale. accidentele ecologice. vegetatia. . Poluarea este un complex de fenomene care au schimbat sau tind sa schimbe mediul ambiant in detrimentul echilibrului ecologic natural.substante orgaanice putrescibile. experimentele nucleare .de transport. transporturile.

el ocupând o poziţie centrală în mediul natural. În mod deosebit trebuie menționat principiul privind informarea si participarea publicului la luarea deciziilor. cel puţin în starea în care a fost moştenit şi a transmiterii sale. precum si accesul la justitie in probleme de mediu. ceea ce impune protecţia vieţii şi sănătăţii sale prin toate mijloacele.fenomen natural sau ca proces artificial de mica extindere. Principii ce rezultă din documente internaționale 42 . Acest principiu rezultă din prevederile -constituţionale. a realizării unei armonii între aceste activităţi. în scopul menţinerii sale. ca şi din alte reglementări care privesc protecţia elementelor de mediu natural şi artificial de pe poziţia centrală a omului în cadrul acestora.inca din preistorie. pe plan intern. se impune cu necesitate şi cooperarea internaţională între state dar şi între diferitele organizaţii şi organisme internaţionale în scopul prevenirii şi înlăturării efectelor poluării. generaţiilor următoare. -principiul dezvoltării armonioase a activităţilor economico-sociale şi de protecţie a mediului exprimă cerinţa integrării activităţii de protecţie a mediului în complexul activităţilor economico-sociale. ca şi patrimoniu comun al umanităţii. organele nestatale şi cetăţeni există o cooperare în acest sens. Luînd în considerare realitatea că poluarea nu are frontieră. -principiul priorităţii sănătăţii şi vieţii oamenilor ce exprimă ideea că omul este cel mai important element al mediului. agenţii economici. este eficientă numai dacă între stat. în scopul satisfacerii intereselor globale.dar prima consemnare despre cresterea nivelului sau se refera -principiul cooperării aplicabil în domeniul protecţiei mediului între cei ce deţin. administrează şi folosesc factorii de mediu pornind de la premisa după care lupta împotriva poluării. -principiul “utilizării durabile”semnifică obligaţia generală de a conserva şi proteja mediul.

. Suplimentar faţă de contribuţia semnificativă pe care o aduce la aprofundarea înţelegerii problemelor de mediu. care vizează schimbul de informaţii. toate informaţiile importante privind problemele cu care se confruntă şi soluţiile pe care le concep pentru dezvoltarea acestor domenii”. a) În acest sens. pentru ameliorarea mediului la nivel global.. -acceptarea de asistenţă internaţională : la lit.. pentru a asigura circularea cunoştinţelor în cadrul comunităţilor ştiinţifice şi pentru a furniza factorilor de decizie la toate nivelurile cele mai bune cunoştinţe disponibile. ţările sunt invitate să împărtăşească la nivel internaţional. în forma utilă şi la momentul oportun. În Planul de acțiune al Conferinței de la Stokholm(1972).Principiul cooperării În cadrul obligaţiei generale a statelor de a coopera. sunt incluse o serie de alte obligaţii cu caracter specific. c) din Recomandarea 2 a Conferinței de la Stokholm. Recomandarea 2 prevede: „1. trebuie să fie pregătite să coopereze la nivel internaţional şi să primească îndrumări şi asistenţă de la organismele internaţionale competente. pentru protecţia mediului”. se prevede că: „c) Ţările care doresc să lanseze un program de ameliorare a mediului. -Schimbul de informaţii reprezintă un aspect fundamental al protecţiei mediului. necesitatea notificării şi consultării cu statele potenţial afectate. schimbul de informaţii reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru monitorizarea implementării la nivel naţional. prin cerinţele de raportare periodică.cerinţa coordonării la nivel internaţional a activităţilor de cercetare. a obligaţiilor asumate la nivel internaţional.Prin componenta programului care vizează evaluarea mediului global (Earthwatch) Planul de Acţiune al Conferinţei de la Stockholm(1972) a urmărit instituţionalizarea schimbului de informaţii. Se recomandă ca Guvernele să desemneze.domeniile în care şi-au asumat obligaţii (sau în care sunt pregătite să îşi asume obligaţii) privind un program pe termen lung. Recomandări pentru măsuri la nivel internaţional. 43 .

importanţa asistenţei mutuale în cazuri de urgenţe a fost afirmată şi prin Declaraţia de la Rio în Principul 18: ”Statele trebuie să notifice alte state cu privire la orice dezastre 44 .-Principiile notificării şi consultării cu statele al căror mediu poate fi afectat s-au cristalizat în numeroase tratate internaţionale. Prevederile privind notificarea în caz de urgenţe constituie elemente importante ale reacţiilor internaţionale în special cu privire la accidentele nucleare şi cele industriale care produc efecte transfrontaliere. astfel: a) principiul notificării preliminare impune obligaţia fiecărui stat care areplanificată o activitate ce poate produce un prejudiciu. de a furniza în timp util statului potenţial afectat. Declaraţia de la Rio Principiul 18 prevede:”Statele trebuie să notifice imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte cazuri de urgenţe. Scopul acestei notificări este de a permite şi crea statelor afectate cea mai mare posibilitate de a se pregăti pentru şi a micşora potenţialele pagube. b) principiul notificării în caz de urgenţe reprezintă versiunea notificării necesare după producerea faptului.”. decât pentru statul responsabil pentru crearea respectivei situaţii. Declaraţia de la Rio confirmă principiul notificării ca Principiul 19: ”Statele trebuie să furnizeze din timp statelor potenţial afectate. pentru care există probabilitatea de a produce efecte păgubitoare bruşte. comparativ cu notificarea prealabilă. dacă este necesar.Importanţa notificărilor preliminare este reflectată prin strânsa sa legătură cu obligaţia de a efectua evaluări ale impactului asupra mediului în context transfrontalier şi de a obţine acordul scris. Deşi nu se poate vorbi încă de o confirmare a obligaţiei de a furniza asistenţă în caz de urgenţă.. c) Principiul asistenţei în caz de urgenţe. de a demara consultări cu statul în cauză. toate informaţiile necesare. mediului din alte state”. privind activităţile care pot avea un impact transfrontalier nefavorabil asupra mediului. pentru ca acesta să poată lua măsurile care se impun pentru a preveni pagubele ce pot fi provocate asupra teritorilului său şi. notificări preliminare şi relevante.

naturale sau alte cazuri de urgenţe care au probabilitatea de a produce efecte dăunătoare bruşte asupra mediului din respectivele state. În acest sens sunt stipulate angajamente(bilaterale sau multilaterale) privind orientarea şi facilitarea cercetărilor. -Principiul evitării prejudicierii mediului solicită statelor să asigure ca activităţile desfăşurate în cadrul propriei jurisdicţii sau propriului control să nu producă pagube mediului din alte state sau mediului comun. Convenţia de Viena pentru protecţia stratului de ozon. Statul proponent nu este neapărat obligat să se conformeze intereselor statului afectat. Comunitatea internaţională trebuie să facă toate eforturile pentru a ajuta statele afectate de astfel de situaţii”. Obligaţia de a derula consultări este de cele mai multe ori legată de obligaţia notificării prealabile. a analizelor şi pentru publicarea rezultatelor furnizate de cercetările ştiinţifice. Acest principiu a fost adoptat prin Declaraţia de la Stockholm şi reiterat integral prin Declaraţia de 45 . Cu toate că multe dintre prevederile referitoare la cercetarea ştiinţifică sunt foarte generale. unele dintre ele furnizează direcţii şi detalii specifice pentru cercetare. . necesare pentru a identifica şi a clarifica natura şi extinderea problemelor de mediu.Coordonarea la nivel internaţional a activităţilor de cercetare. ținând seama de importanţa esenţială a cunoştinţelor ştiinţifice pentru orientarea şi impulsionarea dreptului mediului şi a politicii internaţionale în acest domeniu. constituie o regulă cu caracter de principiu inclusă în prevederi speciale din multe tratate pentru protecția mediului. Acordurile internaţionale pentru cooperarea ştiinţifică şi monitorizare sunt conţinute în convenţii. cum sunt cele care abordează modificările survenite în atmosferă (spre exemplu. dar trebuie să ia în considerare şi aceste interese. d) Principiul consultării solicită statelor să permită părţilor potenţial afectate să aibă o posibilitate de a analiza şi discuta o activitate planificată în statul care iniţiază un proiect. activitate care poate provoca o posibilă pagubă în alt stat sau în alte state. Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice).

Principiul 6 : Trebuie stopate evacuările de substanţe toxice sau de alte substanţe şi eliberările de căldură. ”Statele trebuie să ia individual sau în comun. cum ar fi cele care stabilesc niveluri admisibile de poluare. De asemenea. -Principiul prevenirii poluării derivă de asemenea din obligaţia cu caracter general de evitare a producerii de pagube asupra mediului şi a fost adoptat prin Declaraţia de la Stockholm. Art.. statele au.. Aceasta înseamnă că regulamentele şi regulile naţionale din domeniul protecţiei mediului. responsabilitatea să asigure ca activităţile din propria jurisdicţie sau sub propriulcontrol să nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale. accesul la justiţie sau alte prevederi de fond similare sau regulamente procedurale.la Rio (Principiul 2). Principiul nediscriminării asigură ca poluatorii care provoacă poluare transfrontalieră să fie supuşi unor prevedri legale obligatorii cel puţin la fel de severe ca cele aplicabile oricărei poluări echivalente produse în propria ţară. - Principiul nediscriminării între state reprezintă o variaţie mai îngustă a obligaţiei cu caracter general de a împiedica prejudicierea mediului. toate măsurile adecvate pentru a împiedica. indiferent dacă poluarea afectează resursele naţionale sau pe ale altui stat. În Convenţia de la Espoo1 privind Evaluarea Impactului asupra mediului în context transfronalier.în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional. 2 1. reduce şi controla efectele transfrontaliere nefavorabile semnificative ale activităţilor propuse”. Obligaţia de a împiedica producerea prejudiciilor este de multe ori prevăzută pentru a solicita statelor să ia toate măsurile practicabile pentru evitarea pagubelor. în 46 . trebuie să fie în mod egal aplicate. care constă în obligaţia de nu lua măsuri care să deplaseze poluarea de pe teritoriul unui stat către teritoriul altui stat. care prevăd răspunderea juridică.

Abordarea bazată pe principiul precauţiei stă la baza a numeroase instrumente legale internaţionale şi este de asemenea aplicată în variate domenii. certitudinile ştiinţifice apar prea târziu pentru a mai putea permite luarea unor măsuri funcţioanle pentru a contracara posibile pagube asupra mediului.. pentru a amâna aplicarea unor măsuri eficiente sub aspectul costurilor. care vizează evitarea pagubelor aduse mediului şi realizarea dezvoltării durabile..Tot astfel în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional. de la protejarea speciilor ameninţate.atare cantităţi sau concentraţii. de multe ori. . Principiul 21: ” Statele au. -Principiul responsabilităţii statului este confirmat prin Declaraţia de la Stockholm. prevăzut în Declaraţia de la Rio. în vederea prevenirii producerii degradării mediului”.Principiul precauţiei este unul dintre cele mai generale principii de protecţie a mediului. ca de exemplu Declaraţia de la . Principiul 15 .. Principiul precauţiei a evoluat ca urmare a recunoaşterii crescânde a faptului că. care pot produce depăşirea capacităţii mediului de a le face inofensive.. ”În cazurile în care există pericolul producerii unor pagube severe sau ireversibile. pentru a asigura că ecosistemele nu vor fi supuse unor pagube ireversibile severe.responsabilitatea de a asigura că activităţile aflate în jurisdicţia sau sub controlul lor nu provoacă pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale”. -Principiul compensării prejudiciului Nu există încă un consens internaţional asupra detaliilor privind momentul 47 şi modalitatea de plată a compensării. statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse în baza propriilor politici de protecţie a mediului şi de dezvoltare şi responsabilitatea să asigure ca activităţile din propria jurisdicţie sau aflate sub propriul control să nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale. la prevenirea poluării. nu se va utiliza ca argument lipsa certitudinii ştiinţifice integrale. ci doar prevedri cu caracter general.

Principiul a fost explicit adoptat în Declaraţia de la Rio în textul Principiului 16: ”Autorităţile naţionale trebuie să facă eforturi pentru a promova internalizarea costurilor pentru protecţia mediului şi utilizarea instrumentelor economice.Principiul „poluatorul plăteşte” impune obligaţia ca poluatorul să suporte cheltuielile pentru realizarea măsurilor de prevenire a poluării sau să plătească pentru pagubele provocate de poluare.Rio. care în art. principiul poluatorul plăteşte a cunoscut o creştere a acceptării ca principiu internaţional pentru protecţia mediului.3.. De asemenea.trebuie să li se confere acelaşi acces la remediere şi reparare. 9. Iniţial recomandat de Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în mai 1972. cu preocuparea cuvenită pentru interesul public şi fără a distorsiona comerţul şi investiţiile internaţionale”.trebuie să garanteze persoanelor fizice sau juridice care sunt sau pot fi afectate în mod nefavorabil de efectele transfrontaliere ale unui accident produs pe teritoriul uneia dintre Părţi.Principiul accesului egal la procedurile administrative şi judiciare Conform acestui principiu persoanelor (fizice şi/sau juridice) afectate dintr-un stat. care este furnizat părţilor afectate din statele în care sunt localizate activităţile poluatoare. . poluatorul trebuie să suporte costul poluării. prevede:”Părţile. luând în considerare abordarea conform căreia. Un exemplu în acest sens îl constituie Convenţia de la Helsinki privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale. în zone aflate în afara jurisdicţiei naţionale” . în principiu. Statele trebuie să coopereze cu o mai mare promptitudine şi determinare pentru a elabora legi internaţionale suplimentare referitoare la răspunderea şi compensarea efectelor nefavorabile produse prin prejudicii aduse mediului prin activităţi aflate în propria jurisdicţie sau sub propriul control. accesul la procedurile 48 . Principiul se extinde şi asupra problemelor de răspundere juridică şi compensare. Principiul 13: ”Statele trebuie să-şi elaboreze legi naţionale privind răspunderea şi compensarea victimelor poluării şi a altor pagube aduse mediului..

Antarctica.Principiul protejării resurselor naturale şi al zonelor comune Multe dintre principiile. similare cu cele disponibile persoanelor (fizice sau juridice) aflate în propria jurisdicţie. a fost formulat pentru a sugera că umanitatea are motive de îngrijorare comune privind anumite resurse sau activităţi (spre exemplu. inclusiv a posibilităţilor de a iniţia o acţiune legală (un proces) şi de a face recurs împotriva unei decizii care le afectează drepturile. . spaţiul extraterestru). În cea ce priveşte resursele împărţite de diferite naţiuni (râurile. problemele privind zonele aflate în afara jurisdicţiilor naţionale (de exemplu. În mod tradiţional. La fel de importante pentru realizarea dezvoltării durabile sunt problemele privind utilizarea durabilă a resurselor naturale. resursele naturale localizate în întregime în interiorul frontierelor naţionale au fost considerate ca fiind de domeniul legiilor şi priorităţilor de dezvoltare naţionale. etc) s-a simţit nevoia unor regulamente internaţionale.Similar. Deşi „moştenirea comună a umanităţii” s-a dovedit a fi un concept util în evoluţia regimului internaţional de reglementare a resurselor globale. nu conferă o justificare imperativă pentru reglementarea unor probleme la nivel intern. Conceptul de moştenire comună a umanităţii. mările nordului. el nu a fost larg acceptat în cea ce priveşte alte resurse sau activităţi de interes pentru comunitatea internaţională. emisiile de gaze cu efect de seră).. întrucât este privit ca fiind în opoziţie cu suveranitatea perpetuă asupra resurselor naturale. cum ar conservarea biodiversităţii sau emisiile de gaze cu efect de seră. Ca urmare. îndatoririle şi obligaţiile anterior prezentate sunt axate pe controlul poluării mediului. precum conceptul de „moştenire comună a umanităţii” și cel de ”îngrijorări comune ale umanităţii”.administrative şi juidiciare. care ar putea fi altfel considerate ca fiind în întregime de domeniul suveranităţii statului. speciile migratoare. necesită cooperare internaţională şi au condus la conturarea unor concepte care nuanțează conceptul clasic al suveranității în ceea ce privește problemele de mediu. În acelaşi 49 .

se manifestă un consens în continuă creştere privind interdependenţele dintre ecosisteme şi activităţile umane desfăşurate pe glob şi o aprofundare a înţelegerii faptului că întreaga umanitate poate avea un interes.timp însă. furnizând în acest fel baza conceptuală pentru reglementări internaţionale adecvate. Spre deosebire de conceptul clasic al suveranității. Tot în încercarea de a justifica o anumită formă de control al utilizării resurselor de către state a fost consacrat conceptul de ”suveranitatea perpetuă asupra resurselor naturale”. cum sunt exercitarea jurisdicţiei şi a impunerii legilor asupra persoanelor din interior. bazat pe îngrijorările cauzate de problemele mediului. Această condiţie a fost exprimată prin Declaraţia de la Stockholm (Principiul 21) şi reafirmată prin Declaraţia de la Rio. Pe măsură ce sporesc cunoştinţele referitoare la legăturile dintre ecosisitemele planetei. generate de anumite activităţi sau resurse aflate în întregime în interiorul frontierelor statale. adică dreptul de a exercita. ci sunt repartizate de ambele părţi ale frontierelor sau migrază de la un teritoriu la 50 . În același sens al respectării intereselor generațiilor viitoare. în cadrul unui teritoriu delimitat şi fără amestecul altor state. Principiul protejării resurselor naturale și al zonelor comune vizează și resurse care nu se află în întregime în jurisdicţia teritorială a unui singur stat. potrivit cărora suveranitatea perpetuă este uşor condiţionată. suveranitatea semnifică independenţă. Se știe că. conceptul de suveranitate perpetuă nu este unul aboslut. funcţiile unui stat. în relaţiile dintre state. a fost consacrat conceptul de „interes comun” al umanităţii. va creşte şi numărul activităţilor sau resurselor care vor putea fi clasificate ca fiind de interes comun. Principiul 3. pentru a reflecta obiectivul de dezvoltare durabilă prin echitatea între generaţii: ”Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât să respecte în mod echitabil necesităţile de dezvoltare şi mediu ale generaţiilor prezente şi a celor viitoare”. ci este supus unei îndatoriri generale de a nu prejudicia interesele generațiilor viitoare.

spaţiul extraterestru sau stratul de ozon. în baza unui sistem de informare şi a unor consultări prealabile. notificare şi consultare. acestea nu pot fi atribuite de către nici un stat.altul. consacrat formal în Cap. Practic. La exploatarea resurselor naturale împărţite de două sau mai multe ţări. PARTEA A II A CONSERVAREA ȘI PROTECTIA OMULUI MEDIULUI DE INTERVENȚIA 51 . II. art 3 din Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor.Deşi principiul utilizării durabile înglobează un larg domeniu de responsabilităţi. fără a provoca pagube intereselor legitime ale altora. Zonele globale comune sau zonele universale desemnează acele zone aflate în afara limitelor jurisdicţiilor naţionale. conceptul de suveranitate perpetuă nu se aplică. marea lor majoritate se referă la cooperare. cum sunt mările nordului. paşnice şi raţionale de către toate statele. fiecare stat trebuie să coopereze. adoptată printro rezoluţie a Adunării Generale a ONU. Antarctica. în cea mai pură formă. trebuie să împartă bogăţia economică a acelor zone. În fine protecția resurselor prin documente internaționale se întemeiază pe conceptul ”moştenirea comună a umanităţii”. toate principiile legate de cooperarea internaţională şi îndatorirea de a evita producerea de prejudicii se aplică activităţilor statului. pentru resursele aflate în aceste zone. pentru a realiza o utilizare optimă a unor astfel de resurse.definite prin conceptul de resurse împărţite . Deşi zonele comune sunt deschise utilizării legitime. fundul mărilor. Statele trebuie să coopereze pentru conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor comune universale şi. legate de resursele naturale împărţite. În general.

2 din OUG 195/2005 definește atmosfera: masa de aer care înconjoară suprafaţa terestră. atît sub aspect cantitativ cît şi calitativ. Art. Formele si efectele principale ale poluarii atmosferei Deteriorarea calității atmosferei are loc datorită creşterii concentraţiei unor constituenţi naturali ai atmosferei sau datorită unor compuşi străini (elemente radioactive din cosmos. praf sau alte substanţe produse de erupţiile vulcanice. emanaţii de gaze nocive. Emisia este definită de Legea cadru a mediului(OUG 195/2005) ca fiind: evacuarea directă sau indirectă. În general.prin poluarea industrială – cea mai amplă şi mai nocivă formă de poluare. Aerul este un element natural important al mediului. florei și de aceea mijloacele. Cea mai gravă. căldură ori de zgomot în aer. . apă sau sol. vibraţii. incluzând şi stratul protector de ozon. de substanţe. etc. Notiune Atmosfera reprezintă stratul de aer din jurul Pămîntului.poluării prin emisia în atmosferă Poluarea atmosferei datorită activității umane poate avea loc prin 2 forme . etc). 2. Atmosfera: 1. Calitatea aerului este esenţială pentru viaţa şi sănătatea umană. trebuie protejat prin toate 52 . faunei. indispensabil vieţii şi sănătăţii oamenilor.I.fenomene artificiale – datorită activităţilor umane. precum şi pentru existenţa ecosistemelor.poluarea atmosferică este generată de 2 categorii de fenomene : -fenomene naturale – furtuni de nisip. din surse punctuale sau difuze ale instalaţiei. PROTECȚIA FACTORILOR ABIOTICI 1. incluzînd şi stratul de ozon. dar și cea mai des întâlnită formă de poluare artificială este poluarea prin emisii.

zgomote. a plantelor şi a animalelor. Se estimează că annual ajung în atmosferă sute şi mii de milioane de tone de astfel de poluanţi. regulile generale pentru protecţia atmosferei sunt stabilite prin Legea cadru de protecţie a mediului. 53 . compuşii azotului. pulberile sub formă de cenuşa şi fum. etc. Poluanţii din atmosferă se împart în 2 grupe mari. distrugere progresivă a stratului de ozon. limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului. . Poluarea aerului generează fenomene de subproducţie. Principalii poluanţi ai atmosferei sunt poluanţii sulfurici. vieţii şi sănătăţii umane.(OUG 195/2005 actualizată) . subnutriţie. sănătăţii umane şi a bunurilor materiale.poluanţi secundari. poluanţii sonori. substanţele radioactive. Smogul ca formă de poluare a aerului – este un amestec de diverşi poluanţi şi vapori de apă pe care aceştia îi condensează.-prin poluarea produsă de autovehicule şi aeronave prin gazele de eşapament şi emisiile motoarelor de aviaţie.poluanţi primari – emişi direct din surse identificate sau identificabile. vibraţii. praful bacterian. în funcţie de sursa lor: . ploi acide ce reprezintă un adevărat flagel pentru viaţa omului. carbonici. Prin protecţia atmosferei urmăreşte prevenirea. Protectia atmosferei împotriva poluării prin norme de drept intern În România. etc. minerali. are un impact negativ asupra mediului. Aceasta definește noţiunile de atmosferă şi emisie: Politica naţională de protecţie a atmosferei constă în principal din următoarele: a) introducerea de tehnici şi tehnologii adecvate pentru reţinerea poluanţilor la sursă. 3.

în sensul reducerii emisiilor de poluanţi până la realizarea celor mai scăzute niveluri şi care să nu depăşească capacitatea de a atmosferei. actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf. privind protecţia atmosferei. oxizi de azot. Art. c) gestionarea resursei de aer în sensul asigurării sănătăţii umane. d) modernizarea şi perfecţionarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului. precum şi direcţiile majore de acţiune care trebuie urmărite prin politica naţională de protecţie a atmosferei: autoritatea centrală pentru protecţia mediului promovează politicile regionale şi globale. schimbarile climatice. oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf. 54 . . atât la nivel naţional cât şi local. compusi organici volatili si amoniac. regional si local privind protectia atmosferei. dupa caz. fundamentând principiile şi acţiunile specifice.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national. Legea cadru de protecție a mediului precizează obligaţiile autorităţilor centrale pentru protecţia mediului în ceea ce priveşte promovarea politicilor regionale şi locale.b) gestionarea resursei de aer. Astfel. b) elaboreaza. promoveaza si. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei. precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane. c) elaboreaza. in conformitate cu politicile europene si internationale specifice. 59.

l) stabileste. f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale. .e) elaboreaza.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. 61. ratificat prin Legea nr. i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera. prin actele de reglementare. dupa caz. respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. 3/2001. Planul national de actiune privind schimbarile climatice. adoptat la 11 decembrie 1997. j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot. supravegheaza si controleaza aplicarea 55 . . valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii. k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari. Art. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice.(1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera si conditiile de elaborare a planurilor nationale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate atribuita. Art. 60. se realizeaza prin structuri special constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu. prin autoritatile publice din subordinea sa. prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera.

Art. parcurile. a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii. care sunt surse de poluare. protectia fonica si eoliana. c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze. in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni. autoritatilor competente pentru protectia mediului. . c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. cu orice titlu. de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie. 56 . Art. cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare. . b) sa doteze instalatiile tehnologice. spatiile verzi. la cerere sau potrivit programului pentru conformare. limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti.Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei. datele necesare. adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici.Autoritatile cu responsabilitati privind securizarea frontierei au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta prevederile legale in vigoare.prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental. 64. 63. 62. Art. gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei. in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare. .Detinatorii. d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare. ‚ b) solicita aplicarea masurilor tehnologice.

d) să asigure. modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare. modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare. să asigure personal calificat şi corecta funcţionare a acestora şi să furnizeze la cerere sau potrivit programului pentru conformare. c) să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise. fapt ce impune cu necesitate o cooperare internaţională pe bază de convenţii. 57 . b) să doteze instalaţiile tehnologice şi sursele de poluare cu sisteme de măsură. Pe plan internaţional regulile adoptate în materie se împart în: . la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental. Persoanelor juridice le sunt impuse obligaţii clare pentru protecţia atmosferei precum: a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei. 4. f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii. diminuarea. adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici. la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului. autorităţilor pentru protecţia mediului datele necesare.Protecția atmosferei prin norme de drept internațional Datorită faptului că poluarea nu cunoaşte graniţe politico-administrative. e) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii. astfel incat sa nu conduca. la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului. prin functionarea acestora. ea reprezintă un fenomen global.reguli cu vocaţie universală. diminuarea. să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele ce nu depăşesc pragul fonic admis.e) sa asigure.

Primele reglementări internaţionale care au formulat principii referitoare la protecţia atmosferei împotriva poluării au fost adoptate între 1968-1971..Actul final al Convenţiei de la Helsinki din 1975 cuprinde prevederi referitoare la poluarea aerului. .Convenţia privind dreptul mării.reguli regionale. la prevenirea poluării şi eliminarea efectelor ei. . .protecţia omului şi a mediului împotriva poluării atmosferice.reglementările să se bazeze pe principiul prevenirii. . Capitolul 9 al Agendei 21(Summit-ul de la Rio 1992) este special destinat planului de acţiune globală pentru protecţia atmosferei. 58 . . .Convenţia privind poluarea atmosferică la lungă distanţă de la Geneva din 1979 unde se consacră cîteva reguli cu valoare de principii ca: . .aplicarea unui program de supraveghere a transportului de poluanţi de lungă distanţă pe continentul european. etc.elaborarea de politici şi strategii pentru combaterea poluanţilor atmosferici.schimburi de informaţii privind politicile naţionale. . . Acest capitol cuprinde următoarele patru domenii de programe: a) Tratarea incertitudinilor: îmbunătăţirea fundamentărilor ştiinţifice necesare procesului decizional. activitatea ştiinţifică în domeniu.consultarea dintre statele poluante şi cele poluate. .legislaţiile naţionale să prevadă obligaţia reducerii poluării.reducerea şi prevenirea poluării.. de la Montego Bay din 1982 => pe baza unor principii se stabileşte un program naţional şi internaţional pentru reducerea poluării atmosferice şi transatmosferice..Rezoluţia CE din 1986 – a stabilit regulile fundamentale ale protecţiei atmosferei cum ar fi: .

b) Promovarea dezvoltării durabile: eficienţa producerii şi consumului de energie. Stratul de ozon acţionează ca un filtru care reţine cea mai mare parte din radiaţia ultravioletă nocivă.dezvoltarea industrială.transporturile. sunt transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon. cu implicaţii deosebite în protejarea tuturor formelor de viaţă de pe Pămînt. Fiind situat deasupra atmosferei el nu poate fi revendicat de vreun stat în nume propriu. ca o consecință a apartenenței sale la comunitatea internațională. Cu toate acestea. De asemenea. În anul l985 oamenii de stiinta au publicat un raport in care se mentiona ca incepand din anii '70. Eliberate in atmosfera. aceste chimicale se ridica si sunt 59 . Protectia stratului de ozon Întrucât stratul de ozon este cel care protejează viața pe Pământ calitatea sa reprezintă o problemă esențialmente globală. bromura de metil contribuie la epuizarea stratului de ozon. d) Poluarea atmosferică transfrontalieră. reglează temperatura din atmosferă. fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 Km. fiecărui stat îi revin obligații concrete în protecția stratului de ozon. Ozonul este un constituent natural al atmosferei. În anul 1974 s-a demonstrat că anumite substanţe chimice folosite de om şi utilizate ca agenţi frigorifici şi aerosoli (clorofluorocarburile). c) Împiedicarea epuizării ozonului stratosferic. 4. produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Scăderea concentraţiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensităţii razelor ultraviolete asupra solului cu 2%.dezvoltarea resurselor terestre şi marine şi utilizarea terenurilor.

Un aport deosebit in nimicirea ozonului o are si aviatia supersonica . aceste chimicale se ridica si sunt 60 . Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare.pana la 100. ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte . Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancer de piele si a cataractelor. clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon . Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antarctice este in declin. de exemplu o racheta cosmica cu utilizare multipla (gen Shuttle) elimina pana la 190 tone de clorura de hidrogen. Subtierea stratului de ozon pune in pericol existenta omenirii ca atare. produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C. distrugator activ al statului de ozon.C. Gazele avioanelor contin oxizi ai azotului. distrugerea de anumite culturi. Alte chimicale. In 1988 suprafata gaurii de ozon de asupra Antarctidei avea 10 milioane de km2.F. In anul l985 oamenii de stiinta au publicat un raport in care se mentiona ca incepand din anii '70. O cauza majora a disparitiei ozonului conform parerii multor specialisti se considera rachetele cosmice . a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei Incepand din anii '70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Influenta radiatiei UV asupra organismului uman este bine studiata. pot de asemenea ataca stratul de ozon.descompuse de lumina solara. Gauri ale stratului de ozon s-au observat si deasupra altor regiuni. Eliberate in atmosfera. In ultimii ani nivelul de ozon de deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost partial interzisa in Statele Unite si nu numai. Reducerea nivelului de ozon cu un procent duce la aparitia a peste 10 000 cazuri de cancer al pielii.

Gauri ale stratului de ozon s-au observat si deasupra altor regiuni. Alte chimicale.F. În baza Protocolului de la Montreal a fost format 61 Comitetul de Coordonare pentru protectia stratului de ozon care a propus masuri drastice. ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte .C. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost partial interzisa in Statele Unite si nu numai.descompuse de lumina solara. Influenta radiatiei UV asupra organismului uman este bine studiata. O cauza majora a disparitiei ozonului conform părerii multor specialisti se considera rachetele cosmice . iar protocolul se referă la substanţele ce epuizează stratul de ozon şi la limitarea lor. a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei. pot de asemenea ataca stratul de ozon. Gazele avioanelor contin oxizi ai azotului. clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon . urmată de Protocolul de la Montreal din 1987. Un aport deosebit in nimicirea ozonului o are si aviatia supersonica . din 1985. Cel mai semnificativ act de drept internațional este Convenţia-Cadru pentru protecţia stratului de ozon de la Viena. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancer de piele si a cataractelor. distrugerea de anumite culturi. In ultimii ani nivelul de ozon de deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%. de exemplu o racheta cosmica cu utilizare multipla (gen Shuttle) elimina pana la 190 tone de clorura de hidrogen. prevedea cooperarea sistematică şi juridică între state. Incepand din anii '70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. .pana la 100. In 1988 suprafata gaurii de ozon de asupra Antarctidei avea 10 milioane de km2.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antarctice este in declin. distrugator activ al statului de ozon. sub auspiciile PNUE.

84 din 3 decembrie 1993 Romaniei aderat la Conventia privind protectia stratului de ozon.8 .mergând pana la interzicerea folosirii freonului si a altor agenți care să permită incetinirea ritmului de progresare a gaurilor de ozon.0 0. de la Londra. 2. din care România face parte. adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987. Prin Legea Nr. Conform art. si pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon.1.Fiecare parte va garanta ca. si la Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. adoptat la cea de-a doua reuniune a partilor.0 1. intr-un interval de 12 luni incepind din prima zi dupa 7 luni de la data intrarii in vigoare a acestui protocol si in fiecare interval de 12 luni ce va urma.. din 27-29 iunie 1990.Punerea în practică a lor nu au oprit definitiv procesul. prin care se reglementează reducerea eşalonată a utilizării substanţelor care epuizează stratul de ozon. 5 si in scopul rationalizarii industriale dintre parti. La finele acestei perioade fiecare parte care produce una sau mai multe substante de acest fel va garanta ca nivelul calculat al productiei de astfel de substante nu va depasi nivelul calculat al productiei pe anul 1986. exceptind situatia cind un astfel de nivel ar depasi cu maximum 10% nivelul anului 1986. În Anexa Protocolului de la Montreal este arătat potențialul de epuizare al substanțelor ce afectează stratul de ozon Grupa Grupa I Substanta CFCl3 (CFC-11) CF2Cl2 (CFC-12) C2F3Cl3 (CFC-113) 62 Potentialul de epuizare a ozonului *) 1. O astfel de crestere va fi permisa numai pentru satisfacerea necesitatilor interne de baza ale partilor actionind conform art. Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1989. nivelul calculat al consumului de substante aflate sub control din grupa I din anexa A nu va depasi nivelul calculat al consumului din anul 1986. Este un acord internaţional. adoptata la Viena la 22 martie 1985.

0 (ce urmeaza a fi determinat) *) Aceste potentiale de epuizare a ozonului sint estimari bazate pe cunostintele existente si vor fi revazute si revizuite periodic.6 3.0 10. iar dezvoltarea economică să se poată desfaşura într-o manieră durabilă. Cea de-a treia Conferinţă a Părţilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto. Obiectivul principal al UNFCCC este: “realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a Strategia naţională a României privind schimbările climatice . 24/1994 manifestâdu-şi în mod clar preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această convenţie. Cu acest prilej a fost recunoscut faptul că sistemul climatic este o resursă comună a omenirii a cărui stabilitate poate fi afectată de emisiile antropice de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră.Grupa II C2F4Cl2 (CFC-114) C2F5Cl (CFC-115) CF2BrCl (halon-1211) CF3Br (halon-1301) C2F4Br2 (halon-2402) 1. astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată. În 1992 liderii mondiali şi experţii de mediu din peste 200 de ţări reuniți la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro au convenit Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor adoptarea Climatice (UNFCCC). Dovezile ştiinţifice apărute după adoptarea UNFCCC au indicat necesitatea unor măsuri mai stringente de 63 .2005-2007 asupra sistemului climatic.0 0. care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice. a reprezentat un nou pas înainte în problema găsirii unei soluții la schimbările climatice globale. în Japonia. care stabileşte cadrul general al acţiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice.” România a ratificat UNFCCC prin Legea nr. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient.

care implică costuri mai mici decât în propria ţară. România face primii paşi către implementarea unei acţiuni naţionale. Strategia nationala si Planul national de actiune privind schimbarile climatice În vederea transpunerii angajamentelor Romania a întocmit Strategia naţională a României privind schimbările climatice (SNSC) și Planul Național de Acțiune pentru Schimbări Climatice PNASC Prin această Strategie. În acest scop. Protocolul de la Kyoto. sau de creşterea capacităţii de sechestrare a GHG. unitare.reducere a GHG(gaze cu efect de seră). intrat în vigoare la nivel internaţional la data de 16 februarie 2005 prevede posibilitatea utilizării celor trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele de Implementare în Comun (JI)Mecanismul de Dezvoltare Curată. S-a cerut Părţilor la Convenţie să-şi asume angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de GHG (conform UNFCCC) şi să limiteze sau să reducă emisiile de GHG în prima perioadă de angajament (2008-2012) cu o cotă negociată. România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1999 fiind apoi prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat în ianuarie 2001 prin Legea nr. de asemenea. Acestea au fost proiectate pentru a ajuta Părţile aflate pe Anexa B a Protocolului să reducă costurile privind îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GHG. Obligatiile Romaniei din documentele internationale referitoare la schimbarile climatice. concertate şi îndreptate atât spre limitarea emisiilor 64 . Strategia faptul că România va adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. profitând de oportunităţile de reducere a acestora în alte ţari. Acestea oferă. (CDM) şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET). 3/2001. beneficii şi ţărilor gazdă prin asigurarea finanţării pentru proiectele de reducere a emisiilor de GHG. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GHG adoptat de România este de 8% faţă de anul de bază 1989. 5.

2005-2007 2. reducerea intensităţii carbonului în economia României şi utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto. juridic şi de politici. totodată. a obligaţiilor privind schimbările climatice asumate prin integrarea în Uniunea Europeană. Obiectivele generale ale SNSC se concentrează pe două direcţii: 1. pot fi amintite: 1 Să îndeplinească angajamentul privind nivelul emisiilor naţionale de GHG din România prevăzut de Protocolul de la Kyoto. 5 Să participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto (JI şi IET) având în vedere maximizarea beneficiilor pentru economia şi mediul din România în conformitate cu reglementările UNFCCC şi 65 . Asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto şi.de gaze cu efect de seră. 4 Să implementeze un sistem naţional de estimare a emisiilor şi sechestrărilor de GHG în conformitate cu cerinţele UNFCCC şi UE (Capitolul 7). Strategia naţională a României privind schimbările climatice . care să permită dezvoltarea şi implementarea acţiunilor şi măsurilor în domeniul schimbărilor climatice (Capitolul 6). pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti. cât şi asupra efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice. 2 Să limiteze costurile economice. Elaborarea şi implementarea obiectivelor şi activităţilor voluntare ale României privind adaptarea la impactul schimbărilor climatice. Capitolul 4 prevede faptul că nu sunt necesare activităţi suplimentare în România pentru atingerea acestui obiectiv specific. de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice în România (Capitolul 5). 3 Să stabilească un cadru instituţional. care vor apărea indiferent de activităţile de limitare a emisiilor. Ca obiective specifice care decurg din SNSC .

ONGurile. totodată. precum şi toţi cetăţenii vor trebui să participe la aceste activităţi. să monitorizeze progresul implementării acestora şi să actualizeze SNSC şi PNASC (Capitolul 11).Guvernul. autorităţile locale şi consumatorii individuali. 7 Să transpună şi să implementeze Directivele UE privind stabilirea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de GHG în cadrul Comunităţii pentru a permite începerea comercializării permiselor la 1 ianuarie 2007 (Capitolul 8). 6 Să pregătească poziţia oficială a României privind politicile şi reglementările viitoare internaţionale în domeniul schimbărilor climatice după anul 2012 (Capitolul 7). un cadru naţional instituţional. 9 Să includă aspecte privind schimbările climatice în educaţie şi cercetare. Totodată prin strategia întocmită România a realizat armonizarea politicilor sale cu cele ale UE şi de transpunere şi implementare a acquis-ului comunitar al UE. Politica generală privind schimbările climatice are o mare prioritate în UE şi cuprinde un număr mare de măsuri care au ca scop reducerea emisiilor de GHG. juridic şi de politici stabil şi transparent (Capitolul 7). 10 Să elaboreze Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice. 66 . Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC) va dezvolta în continuare politicile individuale şi măsurile concrete ce vor fi elaborate şi implementate pe baza SNSC. mediul de afaceri şi industria. care va include acţiuni şi măsuri specifice ce vor fi implementate în baza SNSC. având.UE. institutele de cercetare. 8 Să continue să implementeze acţiunile şi măsurile naţionale existente pentru reducerea intensităţii carbonului în economia României în strânsă concordanţă cu acquis-ul comunitar al UE (Capitolul 9). şi să mărească gradul de conştientizare şi de participare a publicului în luarea deciziilor referitoare la schimbări climatice în România (Capitolul 10).

se impune protecţia ei atît sub aspect cantitativ cît şi calitativ. direct sau indirect. spaţii subterane. industrie. lacuri.Programul European privind Schimbările Climatice (ECCP) constă în politici şi reglementări la nivelul UE.intensificarea aplicării măsurilor de eficienţă energetică. industriei. reducerea globală a emisiilor de GHG - până în anul 2020 cu 20-40% faţă de nivelul din anul 1990 şi o limitare a acestora cu 70% pe termen lung. la realizarea angajamentului UE de reducere a emisiilor de GHG cu 8% comparativ cu anul de bază 1990. agricultură. intensificarea cercetării şi imbunătăţirea accesului publicului şi a sectorului privat la informaţii în domeniu. rîuri. atmosferă. incluzând şi o serie de măsuri specifice privind schimbările climatice. Datorită importanţei deosebite a apei pentru existenţa vieţii pe Pămînt. precum şi desfăşurarea activităţilor economice şi sociale. servicii. Programul solicită. de asemenea. modificarea sistemului de taxe din sectorul energetic. care contribuie. cum ar fi: . dezvoltarea urbanistică. fluvii. politicii regionale şi agriculturii. - integrarea obiectivelor privind schimbările climatice în politicile sectoriale ale UE în domeniul transporturilor. Apa acoperă o bună parte din suprafaţa Terrei => 97% ape sărate – mări şi oceane – şi doar 3% ape dulci – calote de gheaţă. transport şi navigaţii. O importantă preocupare a Guvernului României prin această strategie este să îmbunătăţească capacitatea factorilor implicaţi la toate nivelurile şi să asigure accesul la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziilor. etc. Protecția calității apelor Aspecte generale Apa este un element esenţial care asigură existenţa şi menţinerea vieţii. energiei. Cel de-al „VI-lea Program de de Acţiune pentru Mediu” al UE stabileşte obiectivele de mediu pentru perioada 2001-2010. 67 .fiind folosită în alimentaţie.

atât a celor interioare cât şi a celor maritime ş oceanice.resursele de apă nu sunt inepuizabile. s-a impus necesitatea cooperării internaţionale în scopul prevenirii şi combaterii poluării apelor. a administrării şi gospodăririi lor judicioase. Protecţia calităţii apelor pe plan internaţional include o vastă şi complexă activitate de cooperare şi colaborare.calitatea apei trebuie prezervată. .apa nu are frontiere. permiţând aducerea apei la locul. . Deşi apele planetei constituie un tot unitar. sub forma tratatelor. lacurilor şi apelor subterane. . Poluarea crescândă a apelor.Una dintre cele mai vechi reglementării internaţionale legate de poluarea apei este Codul Suediei din 1734. ca fiind “modificarea directă sau 68 . care impune riguroasa protecţie a resurselor de apă este Carta Europeană a Apei adoptată de Consiliul Europei în 1968 şi care cuprinde o serie de reguli şi principii care ulterior au primit consacrare juridică astfel: .poluarea apei este interzisă. sau insuficienţa lucrărilor care să facă posibilă folosirea în scopuri sociale şi economice a întregului stoc de apă utilizabil al fluviilor. regimurile juridice de protecţie a lor variază în funcţie de categoria apelor ocrotite. Poluarea apei a fost definită la Conferinţa internaţională privind poluarea apelor din Europa de la Geneva din 1961. - Problema utilizării apelor în folosul omului este complicată grav de două cauze: Lipsa completă. convenţiilor sau organismelor internaţionale.apa este un patrimoniu comun al naţiunilor. . în cantitatea şi la momentul necesar. râurilor. Ca efect al constatării diversităţii regimurilor juridice de protecţie. Primul document internaţional în materie.

malurile şi cuvetele lacurilor. canale.Controlul măsurilor legale prevăzute pentru protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice se face cu respectarea prevederilor internaţionale la care România este parte”.indirectă a compoziţiei sau stării apei. lacuri). astfel încît ea devine neadecvată utilizării”.3 (1) Aparţin domeniului public apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km2. ce o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire este posibilă înainte de a interveni alterarea”. 69 . 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului. direct sau indirect. defineşte poluarea apelor ca fiind “orice alterare fizică. apele maritime interioare. Această problemă trebuie raportată la regimul juridic al apelor. ca urmare a activităţii oamenilor. cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul energetic valorificabil. Protecția calității apei prin norme de drept intern În Legea nr. de natură a pune în pericol sănătatea umană şi sistemele ecologice”. depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţile umane. râuri. ape teritoriale (maritime interioare). peste limita admisibilă stabilită. marea teritorială şi fundul apelor maritime. În literatura juridică au fost propuse mai multe criterii de clasificare a apelor: a) din punct de vedere al administrării lor:ape internaţionale. de substanţe sau de energie cu consecinţe prejudiciabile. Schemele de utilizare raţională a apelor realizate prin dezvoltarea surselor de suprafaţă şi subterane de alimentare cu apă trebuie să fie simultan susţinute prin măsuri de conservare a apei şi de diminuare a rispei de apă. faleza şi plaja mării. precum şi apele subterane.ape naţionale (fluvii.Dreptul de proprietate asupra apelor este stabilit prin Legea apelor: art. În Recomandarea Consiliului OCDE din 1974 se precizează că prin poluarese înţelege “introducerea de către om. chimică. biologică sau bacteriologică a apei.

b) din punct de vedere al situării lor: ape de suprafaţă;ape subterane; c) din punct de vedere al folosinţei:apa ca obiect de consum individual; ape de folosinţă generală (satisfacerea cerinţelor);apa ca obiect al muncii;apa destinată agriculturii (pentru irigaţii);apa cu destinaţie specială (navigaţie, producere de energie electrică) apa ca mijloc de producţie. Poluarea apei poate fi voluntară sau accidentală. Există 5 categorii de poluanţi de natură fizică, chimică, biologică, bacteriologocă şi radioactivă. Totuşi, când este necesar, prioritatea trebuie acordată măsurilor de prevenire şi control al inundaţiilor şi măsurilor de control al aluviunilor. Natura multisectorială a dezvoltării resurselor de apă în contextul dezvoltării economico-sociale, precum şi multiplele folosinţe ale apei în scopuri de alimentare cu apă şi salubritate, agricole, industriale, pentru dezvoltarea urbană, generarea de energie hidroelectrică, piscicultură, transport, recreere, managementul terenurilor aflate la mică altitudine şi alte activităţi. În România, Legea protecţiei mediului, crează cadrul necesar pentru elaborarea reglementărilor specifice pentru protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice. Legea specifică obiectivele naţionale urmărite prin protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, fără a delimita aceste resurse de componeta lor biotică: Art. 55. - (1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. (2) Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/1992. Art. 56. - (1) Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice precum si controlul respectarii prevederilor privind
70

protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Art. 58. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact; b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri; e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. Protecția apelor împotriva poluării este asigurată ți prin măsurile instituite prin HG 930/2005 – aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mărimea zonei de protecţie sanitară si hidrologică. Protecția internațională a calității apelor a). Protecţia juridică a apelor continentale.
71

Adunarea Generală ONU a adoptat în 1980 o Rezoluţie, prin care intervalul cuprins între 1980-1990 a fost proclamat “Deceniul internaţional pentru apă potabilă”, încercîndu-se prin aceasta o mobilizare a tuturor statelor lumii pentru protecţia şi dezvoltarea acestor factori de mediu. Principiile aplicabile protecţiei şi managementului apelor proclamate de acest document au constituit punctul de plecare al altor documente adoptate la nivel internaţional în materie, care au adus contribuţii esenţiale cu privire la protecţia apelor. Dreptul internaţional al mediului stabileşte drepturi şi obligaţii ale Statelor şi crează baza internaţională pentru urmărirea protecţiei şi dezvoltării durabile a mediului marin, a celui costier şi a resurselor sale. În acest sens, se solicită adoptarea unor noi abordări a managementului şi dezvoltării mediului şi a celui costier, la nivel naţional, subregional, regional şi global, abordări care să fie integrate prin conţinut, precaute şi anticipative prin sfera de cuprindere, aşa cum se reflectă în următoarele domenii de programe: a) Managementul integrat şi dezvoltarea durabilă a zonelor costiere, inclusiv a zonelor supuse restricţiilor economice; b) Protecţia mediului marin; c) Utilizarea durabilă şi conservarea resurselor marine vii în zonele libere ale mărilor; d) Utilizarea durabilă şi conservarea resurselor marine vii ale mărilor aflate sub jurisdicţia naţională; e) Abordarea incertitudinilor critice pentru managementul mediului marin şi al schimbărilor climatice; f) Întărirea cooperării şi coordonării internaţionale şi regionale; g) Dezvoltarea durabilă a micilor insule. Comunitatea internaţională a manifestat şi manifestă preocupări importante pentru resursele marine şi costiere, legate de problemele de poluare a bazei de resurse, de hrana asigurată de mări, de dezvoltarea sectorului energiei şi al
72

prospectării resurselor minerale, de transportul pe mare şi de aplicaţiile militare. Totodată,proceselor care se petrec la nivelul mărilor şi oceanelor şi la interfaţa acestora cu aerul atmosferic este esenţială pentru estimarea ştiinţifică a probabilităţii de producere, a momentului şi magnitudinii încălzirii globale. Preocupările majore privesc posibilul impact generat asupra oceanelor, mărilor şi a mediului costier, de creşterea demografică şi de activităţile de dezvoltare şi necesită măsuri practice, pentru mai buna înţelegere, evaluare şi împiedicare a unei degradări inacceptabile. Actele juridice internaţionale, consideră că prioncipalele forme de poluare a apelor sunt reprezentate de: -poluarea cu substanţe chimice şi hidrocarburi; -poluarea datorată exploatării navelor; -poluarea prin substanţe lichide şi solide periculoase transportate de nave; -poluarea prin ape uzate, prin deşeuri, resturi menajere şi industriale; -poluarea de origine atmosferică; -poluarea rezultată din explorarea şi exploatarea solului, a subsolului, a fundului mărilor şi oceanelor, etc. În cadrul unor conferinţe regionale s-au adoptat o serie de declaraţii, reguli şi documente cu referire la necesitatea protejării şi gospodăririi raţionale a apelor din continentul european. - Regulile de la Helsinki din 1966 este primul text în materie adoptat de ONU, acest act introduce conceptul de “utilizare echitabilă şi raţională a unui bazin de drenaj internaţional”. - Carta Europeană a Apei adoptată în 1968 de CE, cuprinde o serie de principii. - Conferinţa de le Stockholm din 1972 unde s-a adoptat Declaraţia Reuniunii ce cuprinde un Plan de acţiune cu 5 Recomandări privind cooperarea internaţională în domeniul protecţiei apelor continentale împotriva poluării.
73

- Conferinţa ONU asupra apei de la Mar del Plata, din 1977 a avut drept obiectiv gestionarea raţională a apelor de frontieră. În cadrul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) de la Viena din 1989, în Documentul Final al Reuniunii, se face apel la necesitatea cooperării statelor pentru protecţia apelor transfrontaliere împotriva tuturor surselor de poluare şi a elaborării de convenţii-cadru în domeniu. Dintre convenţiile internaţionale încheiate în domeniul apelor amintim: - Proiectul de Convenţie Europeană asupra protecţiei cursurilor de apă internaţionale împotriva poluării, de la Strasbourg din 1973;
-

Convenţia relativă la protecţia Rinului contra poluării chimice din 1985; Convenţia privind protecţia cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale, de la Helsinki din 1992; Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şii utilizarea durabilă a Dunării, de la Sofia din 1994 (România a ratificat în 1995). În baza statutului Convenţiei, s-a înfiinţat Comisia Internaţională pentru protecţia Dunării.

-

La acestea se adaugă și Directiva cadrul a apelor din Uniunea Europeană.Programul de aplicare al Agendei 21 elaborat în 1997 în cadrul Sesiunii Speciale ONU, consacrată apei, se adresează ţărilor dezvoltate cărora le propune să recurgă la “punerea în aplicare graduală de politici orientate spre acoperirea preţului, o alocare echitabilă şi eficicace a apei şi promovarea conservării apei”. Capitolul 17 al Agendei 21 este dedicat mediului marin şi a celui costier, precum şi resurselor vii ale acestora prevede: AGENDA 21 Cap. 17 Protecţia oceanelor, a tuturor tipurilor de mări, cuprinzând mările închise şi semiînchise şi a zonelor costiere şi protecţia, utilizarea raţională şi punerea în valoare a resurselor lor biologice 1. Mediul marin - cuprinzând oceanele, toate mările şi zonele costiere adiacente constituie un tot unitar, care reprezintă o componentă esenţială a vieţii pe glob 74

sistem suport al vieţii şi un capital valoros care crează premizele pentru dezvoltarea durabilă. Protectia fluviilor si a lacurilor internationale Capitolul 18 al Agendei 21 este în integralitate destinat resurselor de apă dulce ale planetei. Obiectivul general al planului de acţiune în domeniul apelor dulci este cel de a asigura menţinerea unei alimentări adecvate cu apă de bună calitate pentru întreaga populaţie a planetei, simultan cu conservarea funcţiilor hidrologice, biologice şi chimice ale ecosistemelor, prin adaptarea activităţilor umane la capacităţile limitate ale naturii şi prin combaterea vectorilor purtători de boli, transmisibile pe calea apelor. Agenda 21 Cap. 18 Protecţia calităţii şi a cantităţii resurselor de apă dulce prevede : 1. Resursele de apă dulce constituie un element esenţial al hidrosferei planetei şi al tuturor ecosistemelor terestre... .... 3. Planificarea şi gospodărirea integrată a resurselor de apă dulce este impusă de condiţiile de raritate extinsă a resurselor de apă, de distrugerea graduală şi de accentuarea poluării acestora, precum şi de sporirea numărului de activităţi utilizatoare de apă incompatibile. Integrarea trebuie să acopere toate tipurile de corpuri de apă dulce interrelaţionate, incluzând atât apele de suprafaţă cât şi subterane, cu considerarea corespunzătoare a aspectelor cantitative şi calitative. Protectia mărilor și oceanelor Cauzele poluării marine sunt diverse şi pot fi voluntare sau accidentale. Poluarea mediului marin a devenit o problemă universală, globală, indiferent dacă poluarea are caracter regional sau mondial. Protejarea mediului marin se face în mare măsură cu ajutorul unor imstrumente juridice multilaterale,
75

universale şi regionale, prin care se încearcă coordonarea activităţilor statelor în cadrul conferinţelor şi organismelor internaţionale ce au loc în astfel de scopuri. Dintre reglementările internaţionale putem aminti: - Convenţia ONU privind dreptul mării, din 1982, de la Montego Bay; - Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării apelor mărilor prin hidrocarburi, de la Londra, din 1954 – este primul document internaţional consacrat exclusiv prevenirii poluării mării, a pus bazele adoptării măsurilor de prevenire a poluării mărilor cu petrol de la nave; - Convenţia asupra platoului continental, din 1958, de la Geneva unde se recunoaşte dreptul suveral al statelor riverane de a-şi exporta resursele sale naturale fără să stînjenească navigaţia; - Convenţia internaţională asupra intervenţiei în marea liberă în caz de accidente cu hidrocarburi de la Bruxelles, din 1969; - Convenţia asupra răspunderii civile pentru prejudiciile datorate poluării cu hidrocarburi, din 1969-reglementează dreptul victimelor de a fi despăgubite în aceste cazuri, responsabilitatea navei, cauzele exoneratoare de răspundere, limitele materiale ale răspunderii, etc.; - Convenţia asupra creării unui fond internaţional de indemnizare pentru pagubele produse prin poluarea cu hidrocarburi din 1971; - Declaraţia Adunării Generale a ONU asupra principiilor privind fundul mărilor şi oceanelor, dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale, din 1971; - Convenţia referitoare la prevenirea poluării marine cauzate de operaţiuni de imersare efectuate de nave şi aeronave de la Oslo, din 1972; - Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, de la Londra, din 1973 – are ca obiectiv conservarea mediului marin prin eliminarea completă a poluării internaţionale cu substanţe petroliere. - Convenţia asupra prevenirii poluării marine de origine telurică, de la Londra, din 1973;
76

Protecția calității solului și subsolului În mod uzual. Dintr-o perspectivă integrată noţiunea de teren include şi solurile. agricultura foloseste numai 6. pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. În prezent există presiuni din ce în ce mai mari asupra resurselor terenurilor determinate de creşterea cerinţelor umane şi sporirea activităţilor economice. Londra şi Washington. dar realizeaza 98% din productia agroalimentara consumata în prezent de cei 6. în 1971. Activităţile umane exploatează resursele furnizate de terenuri. 77 . El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. valorificarea terenurilor poate varia în timp în funcţie de condiţiile de gestionare şi utilizare rațională.. Spre deosebire de celelalte resurse naturale. mineralele. Starea de fertilitate a solurilor reprezinta factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata a locuitorilor din mediul rural. Numai 2% din hrana se obtine din suprafata ocupata de ape (71%). fauna şi flora pe care le conţine. Prin urmare. apele. Consideratii generale privind degradarea solului Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. el nu se va mai putea reface asa cum a fost. încheiat între Moscova.Tratatul privind interzicerea instalării unor arme nucleare şi al altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor. terenurile sunt privite ca entităţi fizice. Din cele 29 procente ocupate de suprafata terestra a globului. care furnizează o varietate de servicii esenţiale pentru menţinerea integrităţii sistemelor suport ale vieţii şi a capacităţii productive a mediului. Aceste componente ale terenurilor sunt organizate în ecosisteme.3 miliarde locuitori ai planetei noastre.4%. solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus. caracterizate prin elemente topografice şi distribuţie spaţială.

creşterea randamentelor biologice. Utilizarea necorespunzătoare sau exagerată a irigațiilor ameninţă câştigurile obţinute în sporirea productivităţii şi creează serioase probleme prin poluarea resurselor şi a mediului. Mecanizarea lucrărilor agricole a determinat apariţia fenomenelor de tasare . folosite pe termen lung și execesiv au ca efect o diminuarea progresivă a nivelului de carbon organic în orizonturile superficiale ale solului. informaţie şi materie obţinând o productivitate maximă fără a deranja mediul înconjurător. Pentru o agricultură ecologică. are ca urmare atacarea zestrei organice acumulate a solului şi acidificarea. mecanizarea. (L. 1998). deoarece chimizarea. o înrăutăţire a capacităţii de schimb cationic şi a puterii de reţinere a apei. Agricultura ecologică se defineşte ca folosirea raţională a tuturor mijloacelor ştiinţifice moderne. 78 . prin apariţia proceselor de salinizare a solului.Dejeu şi colab. chimice şi biologice ale solului. irigaţiile.. care. 1991).Chimizarea agriculturii a fost o formulă sinonimă cu progresul şi dezvoltarea. pesticidele reprezintă cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului. ca și proliferarea unor specii vegetale din rândul buruienilor. Însă adăugarea unor săruri solubile în sol (prin îngrăşăminte minerale sau organice necorespunzătoare). în relaţiile pe care le impunem ecosistemului artificial prin dirijarea fluxurilor de energie. prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi toxicitatea lor (Al. la băltirea şi scăderea fertilităţii. Toate aceste incoveniente determină abandonarea metodelor de practicare a unei agriculturi convenționale și trecerea la tipul de agricultură ecologică. în special a fenomenului de fotosinteză şi utilizarea cu randament crescut a energiei solare. Acestea la rândul lor au antrenat o sporire a erbicidelor.Ionescu. necesităţile de luat în seamă sunt: . De asemenea. au contribuit la creşterea substanţială a produselor agricole. procedeele agrotehnicii moderne. influenţând negativ însuşirile fizice.

procedurile de planificare şi 79 . dăunătorilor şi buruienilor trebuie tratate pornind de la principiul ecologic al interrelaţiilor şi al balanţei energetice din ecosistem. întărirea structurilor de luare a deciziilor. Exploatarea durabilă a terenurilor se poate realiza numai printr-o planificare fizică şi gestionare integrată a utilizării terenurilor. în acelasi timp. .aplicarea prin alte metode ale mecanizării şi irigării.integrarea agriculturii în agroecosisteme intensive zonele durabile şi competitive. . .menţinerea fertilităţii solului. trebuie evitata practica monoculturilor si trebuie luate toate masurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate. fara a omite necesitatea reîmpaduririlor si optimizarii modului de depozitare a diverselor deseuri si reziduuri industriale. Capitolul 10 al Agendei 21 destinat planului de acţiune globală pentru protecţia şi managementul resurselor terenurilor . menţinerea şi sporirea fertilităţii acestuia. cuprinzând politicile existente. În domeniul folosirii îngrăşămintelor este necesară schimbarea dominaţiei actuale în favoarea îngrăşămintelor organice şi a composturilor. În România protectia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice. care sa nu afecteze componentele mediului si sa dea. Esenţa abordării integrate constă în coordonarea activităţilor sectoriale de planificare şi gestionare legate de multiplele aspecte ale utilizării terenurilor şi resurselor acestora.gestiunea solurilor. În acest sen trebuie înlocuita treptat combaterea chimica a daunatorilor cu cea biologica. Se impune. biotehnice şi biologice. controlul bolilor. deci. Acţiunile vizate de agricultura ecologică au ca scop intensificarea activităţii microbiologice a solului.. produse de calitate. a apei. aplicarea principiilor protecţiei integrate şi anume: tratamentele chimice la nevoie împreună cu aplicarea unor procedee fizice.

pepinierele viticole. viile. pomicole. Pe plan intern regimul juridic al terenurilor este stabilit prin Legea fondului funciar nr. cele cu vegetaţie forestieră. d) terenuri din intravilan. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. solariile. ravene.stâncării. cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice. cum sunt cele folosite pentru transporturile 80 . pe care sunt amplasate construcţiile. păşunile. plantaţiile de hamei şi duzi. răsadniţele şi altele asemenea -. şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă. producţie ori administrare silvică. râpe. b) terenuri cu destinaţie forestieră. dacă nu fac parte din amenajamentele silvice. amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare. bolovănişuri. alte amenajări ale localităţilor. care clasifică terenurile în funcţie de destinaţia lor în cinci categorii astfel: În funcţie de destinaţie. c) terenuri aflate permanent sub ape. dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice. şi anume: terenurile agricole productive arabile. serele. e) terenuri cu destinaţii speciale. inclusiv terenurile agricole şi forestiere. platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă. păşunile împădurite. ca o componentă a dezvoltării durabile este dificilă. torenţi -. abrupturi. livezile. în condițiile în care nu este definitivat regimul juridic al terenurilor. aferente localităţilor urbane şi rurale. cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie. terenurile sunt: a) terenuri cu destinaţie agricolă. drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă.management şi metodele care pot sprijini punerea în aplicare a abordării integrate a resurselor terenurilor… La nivel național practicarea unei agriculturi ecologice. 18/1991. terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive . şi anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură. fâneţele.

44 alin (7).activitati de prevenire si combatere a poluarii solului. cat si protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a 81 . de transport al energiei electrice şi gazelor naturale. pentru nevoile de apărare. ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea. în legea fondului funciar. care se adreseaza de regula. poluarii antropice. În principiu protecția solului presupune urmatoarele tipuri de activitati: . dar si executarea acestora. poluarii naturale. Masuri legale de protectie si conservare durabila a solului in tara noastra În Constituția României(art. etc). prin măsuri adecvate de gospodărire. a fertilitatii lor. rezervaţiile. navale şi aeriene. în legea cadru privind protecţia mediului (OUG 195/2005). monumentele naturii. in special. precum și în alte acte normative sunt stabilite obligaţii privind protejarea calității solului şi a ecosistemelor terestre pentru toate categoriile de deţinători de terenuri. termice. de intocmire de studii si proiecte de lucrari de protectie si ameliorare a calitatii solului. plajele. ce se adreseaza. 2. organizare şi amenajare a teritoriului. de telecomunicaţii. Ea se materializează în stabilirea unor obligatii generale pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu si pentru autoritatile publice. feroviare.rutiere.activitati de imbunatatiri funciare. protectia juridica fiind considerata mijlocul cel mai eficient de conservare si ameliorare a calitatii acestora. cariere şi halde de orice fel. se realizează printr-o serie de obligatii pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu. conservare. Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri. . Protecţia solului. construcţii şi instalaţii hidrotehnice. a subsolului şi a ecosistemelor terestre. cu construcţiile şi instalaţiile aferente. pentru exploatările miniere şi petroliere.

etc.) care siau pierdut. saraturile.Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune.interdictia de a le schimba destinatia agricola. care se adreseaza de regula. fie cu aportul unitatilor specializate. Aceste lucrari se executa in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor. umiditatii excesive. prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-chimice si biologice).solului pe baza de studii si proiecte. etc. cu deseuri. care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte proprii. cat si cele neproductive. total sau partial. Acestea constau in: . subsolului si ecosistemelor terestre prin masuri de gospodarire. ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren. cu exceptia cazurilor si conditiilor prevazute de lege. bolovanis. de amenajare a teritoriului. Legea privind protectia mediului cuprinde dispozitii care prevad obligatia pentru toti detinatorii de terenuri de protectie a solului. cu exces de 82 . inundatiilor. conservare si amenajare a teritoriului complexe si adecvate. Mijloacele juridice de protectie privesc atat terenurile agricole productive. nisipoase. sunt supuse unui program de recuperare si ameliorare. poluarii naturale.. etc. capacitatea de productie. in acord cu interesele proprietarilor de teren. Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a protectiei juridice a mediului. cat si privat. cu exces de umiditate. in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a terenurilor neproductive. -interdictia de a desfasura activitati poluante. pietris. lucrari de prevenire si inlaturare a secetei.activitati de imbunatatiri funciare. Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune. fiind o problema de interes atat public. terenurile acide. Protectia solului presupune urmatoarele tipuri de activitati: . eroziunii. Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare3. sub forma de constructii hidrotehnice.

) care si-au pierdut. pietris. cat si privat. total sau partial.umiditate. etc. bolovanis. Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri. În privința protecției solului Legea fondului funciar nr.activitati de prevenire si combatere a poluarii solului. in special. ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren. b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamantului. prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-chimice si biologice). rezultate in urma asocierilor. care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte proprii. cat si protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a solului pe baza de studii si proiecte. nisipoase. etc). Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a protectiei juridice a mediului. ce se adreseaza.18/1991 prevede următoarele reguli: . .Organizarea si amenajarea teritoriului agricol trebuie să se facă pentru crearea conditiilor unei mai bune folosiri a terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor. saraturile. rezolvandu-se urmatoarele probleme: a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale. sunt supuse unor programe de recuperare si ameliorare. comasand terenurile dispersate si rectificand hotarele nerational amplasate. 83 . stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si la exploatarea in ansamblu a teritoriului. cu deseuri. capacitatea de productie. stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati. fiind o problema de interes atat public. fie cu aportul unitatilor specializate. poluarii antropice. a fertilitatii lor. terenurile acide.

integrate in organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului. statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru. . Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte. impaduriri.Detinatorilor de terenuri degradate.Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale. prin act autentic. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor.Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut. inregistrat in documentele de cadastru funciar. care. total sau partial.c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole. . d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general. chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare. cand pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent.In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor. iar statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului. suportand partial sau total cheltuielile . intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate. in mod individual sau asociati. in scopul efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie. vor sa faca din proprie initiativa inierbari.documentatiile intocmite fiind avizate de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului. . corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor. Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare. capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare. a căror delimitare se face de catre o comisie de specialisti. statul le va pune la dispozitie gratuit materialul 84 .

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. prealabile. pe baza de studii ecologice de impact. lucrarile de gospodarire a apelor si realizarea de surse de apa. vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere. caile ferate. forarea si echiparea sondelor. pe baza unui sistem informational. Ministerul Apelor.Amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor.Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri agricole si silvice in alte scopuri decat productia agricola si silvica se face numai in conditiile prevazute de prezenta lege. . soselele de importanta deosebita. puieti. Se excepteaza constructiile care servesc activitatile agricole. datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice. . proprietarii.In cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului. putând fi amplasate in extravilan. cu asigurarea de banci de date. care. unele constructii. evaluare. si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor. primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de catre cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si de ameliorare a solului. conductele magistrale de transport gaze sau petrol. 85 . cu destinatie militara. avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator. in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie. .prin exceptie. lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului. . liniile electrice de inalta tensiune. Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti". precum si adaposturile pentru animale. prin natura lor.necesar: samanta de ierburi. pot genera efecte poluante factorilor de mediu. prognoza si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice. amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor. la nivelul tarii si al judetului.

o data cu lucrarile de baza executate de titularii acestora. silvica. -Folosirea definitiva sau temporare a terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola se aproba dupa cum urmeaza: a) de organele agricole judetene. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. . indicate de organele agricole sau silvice. pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha. . in vederea punerii in valoare sau a ameliorarii acestora.18/1991 prevede : Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa. prin oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti.Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica. pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive. de catre persoanele fizice sau juridice solicitante. 99 din Legea nr. pentru terenurile agricole in suprafata de pana la 100 ha. pentru terenurile agricole de pana la 1 ha. a unor taxe din care se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar. piscicola sau. titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic. respectiv. b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.-Scoaterea definitiva din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate in extravilanul localitatilor se face cu plata. vor fi amenajate pentru productia agricola.Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor. c) de Guvern. Art. de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate. devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare. a Ministerului apelor. dupa caz. 86 . Padurilor si Protectiei Mediului. aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si.

stabileste sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. conductele de transport pentru alimentare cu apa.sosele.Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice. a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente 87 . caolin. 67.carbune. se vor grupa si amplasa de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii . Beneficiarilor lucrarilor respective nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri. canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite obligate din teritoriu. cai ferate -.In toate cazurile. cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente. produse petroliere. Art. precum si alte instalatii similare. -Controlul respectării acestei obligații revine autorităților statului după cum urmează: Art. . a digurilor. sunt obligati sa ia masurile necesare de amenajare si de nivelare. conservarea.de la sondele abandonate si altele asemenea. cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primariei Municipiului Bucuresti.Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la aceste obiective se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau. o folosinta piscicola sau silvica. amenajarea si folosirea judicioasa a solului. pietris . in caz de refuz. canalizare.. daca nu s-au conformat acestor dispozitii. gaze. . in termen de 2 ani de la incheierea procesului de productie. in asa fel incat sa nu se stanjeneasca executarea lucrarilor agricole.(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. . argila.Cei care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie. dandu-le o folosinta agricola. 66.Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia. detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate. iar daca aceasta nu este posibil. cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime . .

au urmatoarele obligatii: a) sa previna. de alte autoritati ale administratiei publice competente. ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor. feroviare si de navigatie. Autorităţile pentru protecţia mediului şi alte autorităţi ale administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniu sunt obligate să controleze respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia şi conservarea. după caz. deteriorarea calitatii mediului geologic. 68. 88 . în scopul asigurării protecţiei calităţii solurilor. precum si. c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. Controlul asupra respectării reglementărilor legale privind protecţia şi conservarea. pe baza reglementarilor in domeniu. a subsolului şi a ecosistemelor terestre. . a subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile pentru protecţia mediului. potrivit dispozitiilor legale. de alte autorităţi ale administraţiei publice competente. deţinătorii de terenuri cu orice titlu.pentru protectia mediului. dupa caz. potrivit dispoziţiilor legale. fara a avea un titlu juridic. ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor. Astfel. Legea protecţiei mediului stabileşte de asemenea obligaţiile explicite care revin tuturor categoriilor de deţinători de terenuri.Detinatorii de terenuri. deteriorarea calităţii solurilor. b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional. in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere. precum şi. Art. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren. cu orice titlu. au următoarele obligaţii: a) să prevină pe baza reglementărilor în domeniu.

al solului.b) să asigure la amplasarea. Cu privire la exploatarea sau prospectarea resurselor subsolului legea stabileşte obligaţiile care revin deţinătorilor cu orice titlu. a resurselor naturale. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa.Compozitia chimica a subsolului influenteaza starea de fertilitate a stratului superior al pamantului. o gestiune durabila a acestor materii prime printr-o exploatare si o explorare eficienta. 71 din Legea cadru prevede că (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. indiferent de regimul juridic al acestora. se impune protejarea subsolului prin toate mijloacele. Datorita insusirilor sale. alcatuit din totalitatea formatiunilor geologice accesibile lucrarilor de cercetare si prospectiuni geologice. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. a bogatiilor pe care le cuprinde. Este necesara o protectie a resurselor naturale. stuful. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor. Datorita legaturii organice dintre sol si subsol. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Notiune si temei legal Subsolul reprezinta spatiul fizic de sub sol. (1) sunt lovite de nulitate absoluta. proiectarea. 89 . inclusiv cele juridice. Art. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. cu rol deosebit asupra dezvoltarii generale a societatii. regimul lor juridic si protectia lor sunt reglementate de multe ori in acelasi context. care sunt cele mai eficiente. c) să nu ardă miriştile. Protectia subsolului 1.

iar protectia subsolului este o problema de interes public si privat. care a stabilit reglementari stricte privind protectia subsolului. a zacamintelor si a resurselor sale.Primul text legal cu privire la exploatarea si protejarea resurselor subsolului il reprezinta Legea minelor din anul 1894 (modificata si completata in 1906 si 1913). subsolul si ecosistemele terestre.136 alin. zacamintele si bogatiile subsolului au fost declarate proprietatea exclusiva a statului. Actuala Lege a fondului funciar instituie o obligatie generala pentru toti detinatorii. Capitolul VI din Legea nr. Constitutia Romaniei din 2003 dispune in art. iar alte dispozitii stabilesc supunerea la un regim de protectie a resurselor naturale ale subsolului. Facand parte din categoria bunurilor domeniului public. indiferent de titlu. ce cuprindea dispozitii in legatura cu protectia zacamintelor miniere. A urmat apoi Legea minelor din 1924. Prin Legea petrolului nr. cuprinde dispozitii ce reglementeaza regimul juridic al subsolului si protectia sa juridica. Legea nr. de a proteja solul. a diminuarii resurselor si bogatiilor sale. Prin Constitutia din 1923. subsolul se bucura de o protectie deosebita. instituind obligatii in sarcina celor ce le prospecteaza sau le exploateaza. 90 .9/1973 privind protectia mediului. a protectiei cantitative si calitative utilizandu-se instrumente juridice bogate si variate. 134/1995 s-a instituit regimul juridic al explorarii si exploatarii petrolului in tara noastra fiind stabilite si reguli de protectie a solului si subsolului.3 ca toate bogatiile de interes public ale subsolului sunt obiect exclusiv al proprietatii publice. Dispozitiile constitutionale stabilesc ca subsolul este domeniu public bunurile sale sunt inalienabile.18/1991 republicata. in scopul prevenirii poluarii sale. stabilind in sarcina statului obligatia de a asigura exploatarea rationala a resurselor naturale in concordanta cu interesul national.

sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate. .sa stabileasca procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste: . Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza bogatiile subsolului sunt obligate: . a lucrarilor de extractie si prelucrare. prospectare si extractie de zacaminte ale subsolului. . . .Explorarea si exploatarea subsolului si a resurselor sale naturale trebuie sa se faca in interesul intregii societati.sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa puna in pericol ecosistemul terestru. aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali. Persoanele fizice şi juridice.reglementari privind refacerea subsolului afectat (natural sau artificial).sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii ecologice cu ocazia efectuarii lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului. care prospectează sau exploatează resursele subsolului au următoarele obligaţii: 91 . bogatiile si resursele sale naturale. impun necesitatea luarii unor masuri de protectie juridica corespunzatoare. Subsolul. . . -sa stabileasca reglementari privind protectia subsolului. astfel: . Organele de stat au o serie de atributii in legatura cu protectia subsolului. fiind supuse degradarii si poluarii.sa tina evidenta tuturor resurselor subsolului.sa monitorizeze lucrarile de exploatare si prospectiuni geologice.procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare.reglementarile corespunzatoare protectiei calitatii subsolului. .sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile.

a) să solicite şi să obţină acord şi/sau autorizaţie de mediu. ca factor de geneză. faună sălbatică. şi să monitorizeze zona. geotermală şi a valurilor. sociale şi economice) ale pădurii presupun instituirea şi existenţa unor mijloace de protecţie adecvate ale acesteia 2. sol. Notiunea de fond forestier si de padure 92 . eoliană. regenerabile . şi să respecte prevederile acestora. şi permanente . conservare şi dezvoltare a arealelor. c) să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau competente potrivit legii. Funcţiile multiple (ecologice. Biodiversitatea Varietatea de ecosisteme și specii în care se desfășoară viaţa pe pământ. constituind în acest scop fondul de garanţie necesar conform prevederilor legale.minerale şi combustibili fosili. potrivit legii. PROTECȚIA RESURSELOR NATURALE ȘI CONSERVAREA DURABILĂ A BIODIVERSITĂȚII Resurse naturale: totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile . aer. să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi să le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali sau la un nou ecosistemfuncţional. b) să refacă terenurile afectate. floră.energie solară.despre orice situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestuia.apă. avînd o importanţă existenţială în viaţa oricărui popor. Protecția diferitelor elemente ale biodiversității Protecția fondului forestier Pădurea – reprezintă cel mai important element de rezistenţă al sistemului ecologic.

eaasigură resursele cele mai mari de apă. dar şi un factor cu rol deosebit în conservarea şi protejarea mediului.1648 din 31.2000. al ministrului apelor. Ordinul 766 din 6 septembrie 2007 al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. 93 . în care coexistă specii de plante și animale. precum si componenta.1653 din 31. implicit obligațiile privind regenerarea pădurii sunt prevăzute în : Legea 100 din 3 iunie 2010 privind impadurirea terenurilor degradate (MO 376/7 iunie 2010). scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si impadurire a terenurilor degradate”.25 ha constituită dintr-o asociaţie de arbori a cărei întindere reprezintă 30% din suprafaţa uscatului – în România reprezintă 27%. servind deopotrivă pentru păşunat.10. padurilor si protectiei mediului. Pădurea este o adevărată barieră impotriva aridizării climatului. produce oxigenul necesar vieţii şi purifică aerul. pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire.10. Funcţiile pădurii sunt atît economice cît şi sociale şi ecologice. al ministrului apelor. HG nr.2000. Ordinul nr. privind aprobarea “Normelor tehnice privind compozitii.Pădurea element al fondului forestier naţional ce reprezintă terenul ocupat cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0. Pădurea este sursă de materie primă importantă. Ordinul nr. Una din primele măsuri pe care trebuie să o ia omul este acea de a ajuta regenerarea pădurii Cadrul legislativ. vînătoare şi agrement. functionarea si atributiile comisiilor de specialisti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare. padurilor si protectiei mediului. Pentru ca pădurea să protejeze. Pădurea este un ecosistem. ea însăşi are nevoie de protecţie.786 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare. funcţiile ei fiind cele ce o impun în grija ocrotitorilor naturii şi în afecţiunea caldă a omului. pentru aprobarea “ Normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerarilor”.

499 din 31 iulie 2003. Ordinul nr.constatare. padurilor si dezvoltarii rurale. padurilor. 312 din 14 mai 2004. padurilor si dezvoltarii rurale. 676 din 22 septembrie 2004. pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a producatorului de materiale forestiere de reproducere (MO nr.768 din 28 octombrie 2004. 94 . pentru aprobarea modelului buletinului de analiza a calitatii semintelor forestiere. al ministrului agriculturii. comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere (MO nr. 494 din 12 iulie 2004. Ordinul nr. al ministrului agriculturii. Ordinul nr. Ordonanta nr 11 din 22 ianuarie 2004 privind producerea. pentru aprobarea modelului de eticheta care insoteste lotul/lotul divizat de material forestier de reproducere (MO nr. padurilor si dezvoltarii rurale.311 din 14 mai 2004. aprobata cu modificari prin Legea 161 din 14 mai 2004 (MO nr. pentruaprobarea modelului filei Catalogului national al materialelor de baza si. al ministrului agriculturii. a modelului filei de registru al producatorului/furnizorului (MO nr. evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase si de alti factori vatamatori fondului forestier national si obiectivelor instalate in acestea. Ordinul nr.496 din 2 iunie 2004).937 din13 octombrie 2004).634 din 5 sept 2003). apelor si mediului. al ministrului agriculturii. pentru aprobarea Normelor metodologice pentru constituirea si utilizarea fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica (MO nr. al ministrului agriculturii. pentru aprobarea modelului filei Listei nationale a materialului de baza (MO nr.85 din 30 ianuarie 2004). al ministrului agriculturii. (MO 646/21 septembrie 2007). padurilor si dezvoltarii rurale.466 din 25 mai 2004). respectiv. Ordinul nr. Ordinul nr.6 din 4 ianuarie 2005). padurilor si dezvoltarii rurale.713 din 6 august 2004).

padurilor si dezvoltarii rurale. având ca finalitate asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere. păduri pentru recreere. gospodărire şi protecţie a păduriloreste instituit prin Codul silvic: toate pădurile.1 028 din 30 iunie 2010. 617 din 1 septembrie 2010). Clasificarea padurilor din fondul forestier national În România. economice şi juridice privind amenajarea. 95 . care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor. al ministrului agriculturii. care exercită şi controlul aplicării acestui regim. pentrunaprobarea listei personalului imputernicit cu controlul producerii. comerciantilor si utilizatorilor materialelor forestiere de reproducere. cultura.indiferent de proprietar sau deținător. Ordinul nr. Codul silvic încadrează pădurile în două grupe funcţionale: -grupa I. alcătuiesc fondul forestier național. a solului. al ministrului mediului si padurilor. În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc. protecţia şi paza acestui fond.HG nr. Fondul forestier naţional este supus regimului silvic. privind aprobarea delimitarii si descrierii regiunilor de provenienta pentru materialele de baza din care se obtin materiale forestiere de reproducere din categoriile ≪ sursa identificata ≫ si ≪ selectionat ≫ pentru speciile de interes forestier din Romania (MO nr. exploatarea.609 din11 iulie 2005.611 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind modul in care se realizeaza controlul producatorilor. regimul juridic de administrare. a climei şi a obiectivelor de interes naţional. Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură. comercializarii si utilizarii materialelor forestiere de reproducere si cu certificarea materialelor forestiere de reproducere Ordinul nr. Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice.

cu modificarile ulterioare (MO-238/27 martie 2008). care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie în care se urmăreşte să se realizeze. -grupa a II-a. precum si continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice HG nr. 59/2000. privind statul personalului silvic OM 904/2010 pentru aprobarea Procedurii privind constituirea si autorizarea ocoalelor silvice si atributiile acestora. HG 229/2009-Hotarare privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare. Pentru fiecare grupă şi subgrupă funcţională. ţara noastră a ratificat mai multe acte normative internaţionale care stabilesc principii şi orientări de conservare şi protejare a pădurilor şi de gestionare durabilă a acestora. protecţia calităţii factorilor de mediu. prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de gospodarire diferenţiate. modalităţile si perioadele de colectare. concomitent. Protectia fondului forestier national Pentru realizarea funcţiilor pădurii este necesar un ansamblu de mijloace de protecţie care să armonizeze sfera intereselor ecologice. 1206 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea HG 333/2005. Reglementări specifice Legea nr.354 din 26 aprilie 2005). în vederea realizării de structuri care să asigure îndeplinirea corespunzătoare a funcţiilor atribuite. OM nr. 333 din 21 aprilie 2005 pentru reorganizarea directiilor teritoriale de regim silvic si de vanatoare in inspectorate teritoriale de regim silvic si de vanatoare (MO nr. şi a adoptat pe plan intern numeroase legi şi alte legi normative. OUG nr. În acest sens. HG nr. masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi. scoatere si transport al materialului lemnos 96 .păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului. organizare si functionare. precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii. Un rol important în cadrul mijlocelor de protecţie a fondului forestier îl ocupă categoria instrumentelor juridice. sociale şi economice. 46/2008 -Codul silvic. modelul documentelor de constituire. pentru reorganizarea directiilor de regim silvic si de vanatoare in inspectorate de regim silvic si de vanatoare.09. O latură distinctă a protecţiei juridice a pădurilor o reprezintă ansamblul de norme juridice speciale privind apărarea acestora. în principal.2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele. 606/30.

2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor OM nr. Aceasta se asigură şi exercită conform Codului Silvic de către Regia Naţională a Pădurilor.07. Paza pădurilor proprietate privată se asigură de către proprietarii acestora cu sprijinul organelor silvice. în scopul urmărit prin instituirea lor avem: -mijloace juridice de protecţie cantitativă a pădurilor.mijloace juridice de drept administrativ. Mijloacele juridice de protecţie a pădurilor se clasifică după: a).mijloace juridice de drept constituţional. 1649/31.mijloace juridice specifice proprietăţii publice. în raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc pădurile avem: .mijloace juridice cu caracter general. c). d). . în limita atribuţiilor ce le revin conform legii.mijloace juridice specifice proprietăţii private.2006 privind modificarea si completarea normelor tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor Se evidenţiază normele juridice referitoare la paza pădurilor.2000 privind aprobarea Normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor OM nr. prefecţi. jandarmerie. după forma proprietății pădurii căreia îi serveşte avem: .OM nr.09.2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si funcţionarea sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL) si obligaţiile operatorilor economici legate de acesta. . OM nr. 97 .10.mijloace juridice de drept penal. . . 583/15. a unităţilor de poliţie.2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu OM nr.mijloace juridice ce servesc protecţiei pădurii cu funcţii mixte.11.mijloace juridice ce servesc protecţiei pădurii cu funcţii speciale de protecţie. b). . consilii locale şi judeţene.mijloace juridice de dreptul muncii. 1650/31. 1798/19. pompieri. -mijloace juridice de protecţie calitativă a pădurilor. în funcţie de natura normei juridice avem: . .10. 504/20.

f). de Ministerul Apelor. Padurilor si Protectiei Mediului. precum şi cele privind vegetaţia forestieră de pe terenurile situate în afara fondului forestier naţional sunt supuse dispoziţiilor prezentului Cod silvic şi se completează. e). . organizatorice. Paza pădurilor 98 . cu celelalte dispoziţii în materie. pentru terenurile in suprafata de pana la 100 ha si de Guvern. Circulatia terenurilor din fondul forestier Art. Mijloacele juridice de protecţie a pădurilor sînt reprezentate de: a.mijloace juridice destinate protecţiei pădurii.mijloace juridice cu caracter preventiv. b. îşi găsesc consacrare legislativă expresă şi specială. Aceste norme constituţionale.mijloace juridice cu caracter reparator-represiv. Mijloace de drept constituţional reprezentate de: -normele constituţionale din art. -Codul Silvic. . în general.mijloace de protecţie a fondului cinegetic şi piscicol. Mijloace juridice silvice. 137 din Constituţie. fondul cinegetic.. 95 din Legea nr. 41 şi art. fondul piscicol din apele de munte. . pana la 1 ha.mijloace de protecţie împotrivabolilor şi dăunătorilor. în privinţa pădurilor. . în funcţie de caracterul mijloacelor ce realizează protecţia juridică: . Raporturile juridice. economice şi tehnice privind fondul forestier naţional. pentru cele ce depasesc aceasta suprafata.mijloace de protecţie împotriva poluării.Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat silvice se aproba de organul silvic judetean.mijloace de protecţie împotriva tăierilor iraţionale. după caz. din analiza scopului concret şi domeniul vizat prin reglementare avem: .18/1991 .

privind paza obiectivelor. 1076/2009.G 85/2006-privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora O. Mijloacele juridice civile pot fi directe şi indirecte.privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice O. 4 alin. folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevazute la art.privind apararea impotriva incendiilor Mijloace de drept civil.pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier H.pentru aprobarea Listei preturilor de referinta pentru anul 2011. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta. circulatia si comercializarea materialelor lemnoase.G.Natura juridică a obligaţiei de pază.U. precum şi de caracterul dispoziţiei incidente.M. 1346/2011. valorilor si protectia persoanelor L 307/2006. bunurilor.privind regimul armelor si al munitiilor Legea 333/2003. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta. (7) din Hotararea Guvernului nr. precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori O.privind aprobarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor si a Indrumarilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor Legea 295/2004. 454/2003. 99 .M. al cărei conţinut este complex. diferă în funcţie de calitatea subiectului de drept căruia îi revine. 883/2011. în funcţie de temeiul juridic ce le dă naştere (un drept real sau un drept de creanţă). circulatia si comercializarea materialelor lemnoase. Regimul juridic al pazei pădurilor este prevăzut în următoarele acte normative H. la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund O.pentru aprobarea Regulamentului privind forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat.M. la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund L 171/2010.G.

Mijloace de drept penal – acestea presupun cea mai severă sancţiune în ce priveşte răspunderea juridică. in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic. 100 . respectiv de completare a regenerarilor naturale. obligații concrete referitoare la gospodărirea judicioasă a produselor pădurii Conform art. ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor. c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate. calificate altfel decît infracţiuni Mijloace juridice prevăzute de Legea cadru a protecţiei mediului (OUG 195/2005) Acestea sunt instituite pentru toate categoriile de deţinători de păduri. fara a avea un titlu juridic. au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier. vegetaţie forestieră şi de pajişti. in conditiile prevazute de lege. d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului. datorită gradului mai ridicat de pericol social pe care îl reprezintă unele fapte.Acţiunea în revendicare=> acţiune reală aflată la îndemîna proprietarului unui bun aflat în posesia nelegitimă a altei persoane – este cel mai bun mijloc civil de apărare a proprietăţii. b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si.în acestă categorie se încadrează normele juridice ce sancţionează faptele ilicice ce constituie contravenţii silvice. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren. a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier.69 din Legea cadru ”Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier. stabilite conform legii. tufisurilor si pajistilor existente. inclusiv a jnepenisurilor. fiind interzisa reducerea acestora. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Mijloace de drept administrativ .

in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice. stancarii. 9/2008 Această lege reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de viata si bunastare ale animalelor cu sau fara detinator. la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere. organizarea si amenajarea pajistilor. precum si pentru alte asemenea paduri. cu procese de alunecare si eroziune. in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice. potrivit prevederilor legale in domeniu. fondul cinegetic si piscicol. cinegetic.e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului. in functie de capacitatea de refacere a acestora. 101 . i) sa exploateze resursele padurii. situate pe terenuri cu pante foarte mari. j) sa exploateze pajistile. pe grohotisuri. in limitele bonitatii. piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate. cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita. 205/2004 privind protectia animalelor – modificata prin Legea Nr. g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa. l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre” Fauna terestră și acvatică Protecția animalelor în general Cadrul juridic general de protecție a animalelor se află în Legea Nr. k) sa protejeze patrimoniul forestier. f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie. h) sa asigure exploatarea rationala. cu excepția câinilor fără stăpân pentru care există o lege specială. .

protectia si bunastarea animalelor și de a avea un comportament lipsit de brutalitate fata de acestea. varsta si categorie de productie. specie. supunerea animalelor la eforturi inutile. persoana care detine cu orice titlu valabil. precum si orice persoana fizica sau juridica in ingrijirea careia se afla animalul. deținătorii de amnimale trebuie să asigure urmatoarele condiții: a) un adapost corespunzator. de a nu le abandona si/sau izgoni. afectiuni sau raniri. Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele. Prin rău tratament se intelege comportamentul brutal. precum: lovirea. abuzul in utilizarea animalelor. sex. Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea. d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea. daca aceste activitati le provoaca suferinte fizice si psihice. reproductia.Luarea măsurilor revine deținătorilor de animale. rasa. precum si neasigurarea conditiilor de adăpost și hrană Prin cruzime fata de animale se intelege: a) omorarea animalelor. c) organizarea de lupte intre animale sau cu animale. de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute. ingrijirea. b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive. 102 . Prin detinator de animale se intelege proprietarul. schingiuirea si alte asemenea cruzimi. publicitate. spectacole. cu intentie. d) ingrijire si atentie. hranirea. realizare de filme si in scopuri asemanatoare. În functie de nevoile etologice. e) asistenta medicala. e) folosirea de animale pentru expozitii. c) posibilitatea de miscare suficienta. b) hrana si apa suficiente. exploatarea.

g) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor in timpul competitiilor sportive. 103 . pe domeniul public. j) provocarea de suferinte fizice si psihice prin orice mijloace. cum ar fi codomia. Detinatorii de animale pot detine animale salbatice. sectionarea corzilor vocale. respectiv a municipiului Bucuresti. potrivit legii. numai daca sunt autorizati de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana.f) abandonarea si/sau alungarea unui animal a carui existenta depinde de ingrijirea omului. i) interventiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal sau altor scopuri necurative. l) capturarea animalelor prin alte metode decat cele prevazute de lege. Conditiile privind detinerea animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. k) despartirea puilor de mama pana la varsta de minimum opt saptamani de viata. m) folosirea armelor cu tranchilizant in alte situatii decat pentru imobilizarea animalelor. Abandonul consta in lasarea unui animal aflat in proprietatea si ingrijirea omului. adapost si tratament medical. adapostire si intretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. h) maltratarea si schingiuirea animalelor. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor reprezinta autoritatea nationala in domeniul protectiei animalelor. la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. coltilotul ciocului si dintilor. fara hrana. Animalele folosite in scopuri experimentale sunt supuse unor reguli de protectie specifice. cuparea urechilor. Conditiile de detinere. padurilor si dezvoltarii rurale. sub forma dopajului. fara a li se provoca suferinte inutile. ablatia ghearelor.

precum si limita sau interzice importul. precum si dreptul de a solicita orice informatie si documente necesare controlului si de a preleva probe pentru cercetari si analize de laborator. adaposturi si alte locuri unde sunt tinute animalele. din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor au acces in cladiri.Detinatorii de animale pot detine animale salbatice pe o perioada determinata de timp. Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligatia de a folosi mijloace de dresaj care sa nu provoace traume psihice sau fizice. in vederea ingrijirii si recuperarii fizice. sex. exportul. potrivit atributiilor de serviciu. 104 . categorie de productie. pentru a-l scuti de suferinte fizice si psihice inutile. poate impune anumite conditii. cu acordul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. dupa caz. pentru a evita ranirea ori epuizarea fizica si/sau psihica a acestora. varsta. Pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi. Transportul animalelor trebuie realizat in conditii corespunzatoare. precum si de a folosi metode care sa nu prejudicieze sanatatea ori bunastarea animalului. pentru animalele aflate in impas de supravietuire. in functie de specie. Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. tinand cont de reglementarile comunitare. Autoritatea sanitara veterinara poate dispune taierea sau uciderea. a unui animal bolnav ori ranit. in conditii stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. persoanele imputernicite. stare fiziologica. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. din considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe teritoriul tarii. tranzitul si comertul cu animale.

cu exceptia situatiilor in care interventia se impune la fata locului și numai de catre medici veterinari. Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul sacrificarii sau uciderii. 105 . Sacrificarea si uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice in vigoare. generala.c) supunerea unui animal la rele tratamente. e) supunerea unui animal la cruzimi.In situatia in care locul unde sunt tinute animalele se afla la domiciliul sau resedinta detinatorilor de animale. Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica. producerea unor medicamente sau produse biologice. In lipsa acordului. sub anestezie locala sau. In cursul competitiilor sau cu alte ocazii este interzis sa se administreze animalelor substante ori sa fie supuse unor procedee pentru cresterea sau diminuarea nivelului natural al performantelor. accesul in acest spatiu se face cu acordul detinatorului. in spatii autorizate. in spectacole. diagnosticarea de boli. Răspunderea deținătorilor Constituie contraventie urmatoarele fapte: a) nerespectarea dispozitiilor referitoare la hrană și adăpost. expozitii. competitii sau alte manifestari similare numai daca: a) organizatorul asigura conditiile de adăpost și hrană b) sanatatea si bunastarea animalelor nu sunt puse in pericol. atunci cand obiectivul activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implica folosirea animalelor. Animalele sunt supuse interventiilor chirurgicale numai in cazurile motivate. Comisia de organizare a competitiilor si/sau de arbitraj va cuprinde obligatoriu si un reprezentant al organizatiilor de protectie a animalelor. dupa caz. detinatorul de animale are obligatia de a face dovada respectarii obligațiilor de hrană și adăpost Animalele pot fi folosite in scop publicitar.

gradini cu pasari. Protecția animalelor și păsărilor aflate în grădini zoologice Cadrul legislativ este stabilit prin Legea nr. magazinele de animale de companie si unitatile care nu expun publicului un numar semnificativ de animale si specii. in scopul prezentarii lor publicului o perioada de minimum 7 zile pe an. In cazul constatarii unei infractiuni. Gradinile zoologice se pot infiinta de catre persoane fizice sau juridice. legea gradinilor zoologice si acvariilor publice . terarii. Fac exceptie: circurile. In acest caz. Partea I nr. In cazul savarsirii de doua ori a contravenției de catre proprietarul animalelor. voliere. precum si a autorizatiei sanitare 106 .publicată in Monitorul Oficial. cu exceptia gradinilor zoologice.Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) detinerea si comercializarea de animale salbatice de catre persoane fizice si juridice neautorizate. in baza acordului si a autorizatiei de mediu. 191/2002. in vederea adoptiei sau a valorificarii. acvarii. gradinile zoologice reprezinta acele unitati permanente care detin animale din speciile salbatice. delfinarii. in conditiile legii. d) organizarea de lupte intre animale sau cu animale. modif prin. Sunt incluse: gradini zoologice propriu-zise. toate animalele vor fi cazate in adaposturi care functioneaza pe langa consiliile locale. pe langa amenda contraventionala se aplica si masura confiscarii animalelor. instanta poate dispune pe seama proprietarului interdictia de a detine animale pe o perioada de 5 ani. 271 din 23/04/2002 . OUG nr. b) folosirea animalelor pentru cersetorie. e) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea. in scopul obtinerii de foloase necuvenite. 12/2007 Conform acestei legi.

inainte de a fi deschise pentru public. eliberate de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului si de autoritatile teritoriale sanitare veterinare. Fiecare gradina zoologica trebuie sa aiba autorizatie de functionare. b) promovarea educarii si a sensibilizarii publicului cu privire la conservarea biodiversitatii. care se va completa prin grija structurii care coordoneaza conservarea biodiversitatii. In cazul in care o gradina zoologica sau o parte a acesteia este inchisa. Administratorii sunt obligati sa puna in aplicare urmatoarele dispozitii de conservare: a) participarea la activitati de cercetare care sporesc beneficiile pentru conservarea speciilor si/sau de formare a cunostintelor de conservare relevante. in special prin oferirea de informatii referitoare la speciile expuse si la habitatele lor naturale. Daca gradinii zoologice nu i se elibereaza autorizatie de functionare sau daca nu sunt indeplinite conditiile pentru eliberarea unei autorizatii. c) in proprietatea privata a persoanelor fizice sau a unor societati comerciale. precum si/sau la schimburi de informatii referitoare la conservarea speciilor si/sau. Gradinile zoologice si acvariile se pot afla: a) in proprietatea publica sau privata a statului. b) in proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale. La nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului se va deschide Registrul national al gradinilor zoologice si acvariilor publice. autoritatile competente se asigura ca animalele in cauza sunt tratate sau instrainate conform conditiilor legale in vigoare. repopularea ori reintroducerea speciilor in mediul salbatic natural. 107 . la inmultirea in captivitate. conform legislatiei in vigoare. pe baza evidentelor existente la institutiile de mediu din teritoriu.veterinare. gradina zoologica respectiva sau o parte a acesteia este inchisa pentru public de catre autoritatile competente pana la indeplinirea conditiilor de autorizare. acolo unde este cazul.

108 . administratorii gradinilor zoologice si ai acvariilor au urmatoarele obligatii: a) sa ingrijeasca corespunzator animalele din proprietate in interesul existentei si reproducerii acestora. amplasamentele de expunere a animalelor considerate periculoase. cerintele alimentare. daca exista). prin imbunatatiri specifice speciilor. si prevenirea patrunderii din exterior a daunatorilor si epidemiilor. e) prevenirea evadarii animalelor. adecvate speciilor inregistrate. Răspunderea juridică Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 20 milioane lei la 100 milioane lei urmatoarele fapte: a) detinerea sau infiintarea de gradini zoologice ori de acvarii publice. fara autorizatie. astfel cum sunt ele stipulate si in autorizatia de functionare. incluzand si explicatia asupra naturii pericolului pe care acestea il prezinta. cu un program preventiv si curativ dezvoltat pentru ingrijire veterinara si alimentara. temperatura la care este obisnuit sa traiasca. c) sa marcheze clar custile sau orice mijloace de limitare a libertatii animalelor din colectii cu urmatoarele date: numele animalului expus (stiintific si autohton. In vederea asigurarii criteriilor de conduita internationale acceptate pentru obtinerea. intre altele. locul de provenienta. b) sa respecte si sa afiseze la loc vizibil pentru angajati si vizitatori regulamentul propriu de organizare si functionare al institutiei. la loc vizibil din orice punct de vizitare sau de acces. arealul speciei.c) adapostirea animalelor in conditii care sa raspunda cerintelor biologice si de conservare pentru speciile individuale. aduse tarcurilor. d) mentinerea unui standard ridicat de crestere a animalelor. f) pastrarea unor informatii actualizate cu privire la colectia gradinii zoologice respective. pentru a se evita posibilele pericole ecologice pentru speciile indigene. d) sa marcheze clar. transportul si manipularea colectiilor de animale vii.

b) distrugerea sau deteriorarea obiectelor gradinii zoologice ori ale acvariilor, de natura sa afecteze in sens negativ viata animalelor din colectii; c) sustragerea de animale vii, pui, embrioni, oua, icre sau de alte produse biologice destinate reproducerii animalelor in captivitate ori cu rol in comportamentul reproductiv al acestora; d) punerea in libertate neautorizata a animalelor, daca fapta nu este de natura sa provoace un atentat la siguranta sociala sau la integritatea fizica a persoanelor; e) desfasurarea de activitati economice sau recreative, de orice natura, al caror rezultat poate afecta ori afecteaza viata normala a animalelor din colectii; f) exercitarea de acte de cruzime asupra animalelor, vivisectii, sacrificii, sacrificari neautorizate sau maltratarea animalelor din colectii, inclusiv privarea de apa, hrana potrivita, repaus. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100 milioane lei la 200 milioane lei urmatoarele fapte: a) sustragerea, in scopul vanzarii in strainatate sau al trecerii frontierei de stat, de animale vii sau de material reproductiv din gradinile zoologice ori din acvarii; b) vanzarea de animale vii sau de material reproductiv catre institutii ori persoane neautorizate sa detina o gradina zoologica si care intentioneaza sa foloseasca aceste animale pentru activitati cu caracter economic. Fac exceptie animalele considerate domestice in Romania (caini, pisici, capre, oi, vaci, porci, cai si altele); c) organizarea de activitati competitive, de tipul luptelor de animale, atat in incinta, cat si in afara gradinilor zoologice sau a acvariilor. Daca fapta s-a petrecut in public sau daca a presupus si intentia sau chiar efectuarea de pariuri, amenda se majoreaza cu 50%. Refuzul de a instraina animalele, eliberarea sau uciderea animalelor aflate in grija, de catre gradinile zoologice sau de acvariile neautorizate, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 milioane lei la 100
109

Protecția animalelor folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale Cadrul juridic național este stabilit prin Ordonanta 37 din 30 ianuarie 2002 pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte Prevederile acestei ordonante se aplica utilizarii animalelor in urmatoarele tipuri de experimente: a) obtinerea, fabricarea, testarea calitatii, eficacitatii si a sigurantei medicamentelor, alimentelor si a altor substante sau produse pentru: -evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afectiuni ori a altor anormalitati sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor; -evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea conditiilor fiziologice la om, animale sau plante; b) protectia mediului natural in interesul sanatatii si bunastarii umane si animale. Este interzisa folosirea in scop experimental a animalelor salbatice cuprinse in anexa nr. II la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1993, in anexa nr. 1 la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, la care Romania a aderat prin Legea nr. 69/1994, in anexele nr. I si II la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1998, in reglementările privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice , cu exceptia cazurilor in care experimentele au ca obiectiv: a) cercetarea in scopul stabilirii masurilor adecvate pentru conservarea acestor specii; sau
110

scopuri experimentale ,publicat in Monitorul Oficial 95 din 2 februarie 2002

b) cercetari biomedicale foarte importante, in care speciile respective se dovedesc a fi singurele care corespund acelor scopuri experimentale. Termenii folosiți de acest act normativ au următoarele înțelesuri: a) animal - daca nu exista o alta specificatie, se intelege orice animal viu neuman, inclusiv formele larvare autonome si/sau capabile de reproducere, dar excluzand formele fetale sau embrionare; b) animale de experienta - animale folosite sau destinate a fi folosite in scop experimental; c) animale crescute - animale crescute special pentru a fi folosite in scop experimental in laboratoare atestate sau inregistrate de catre autoritatea in domeniu; d) experiment - orice folosire experimentala sau alta folosire stiintifica a unui animal, susceptibila de a-i cauza acestui animal durere pentru experimente sau in alte scopuri stiintifice ce pot provoca durere, suferinta fizica, spaima sau anxietate ori care pot sa cauzeze vatamari grave ale organismului acestuia, sa-i puna viata in pericol sau sa determine moartea lui; un experiment incepe in momentul in care un animal este pentru prima oara pregatit pentru folosire si se incheie cand nu se mai poate face nici o observatie cu privire la acel experiment; eliminarea durerii, suferintei, chinurilor si invaliditatii prin folosirea cu succes a anesteziei, a analgezicelor sau a altor metode nu plaseaza folosirea unui animal in afara intelesului acestei definitii. Prezenta ordonanta nu se aplica practicilor agricole sau veterinare neexperimentale; f) persoana competenta - orice persoana considerata de autoritatea desemnata ca fiind calificata pentru a indeplini functiile importante mentionate in prezenta ordonanta; g) biobaza/unitate de crestere - orice unitate in care sunt crescute animale in vederea utilizarii lor in scop experimental. Aceste spatii trebuie sa fie amenajate, total sau partial inchise ori acoperite;
111

h) crescatorie - orice unitate in care animalele sunt crescute in vederea utilizarii lor in scopuri experimentale; i) unitate furnizoare - orice unitate care furnizeaza animale de experienta, cu exceptia crescatoriilor; j) unitate folositoare - orice unitate in care animalele sunt folosite in scop experimental; k) anesteziat corespunzator - privarea de sensibilitate prin tehnici de anestezie (locala sau generala), la fel de eficiente ca cele folosite in practica medicala veterinara; l) sacrificare dupa o metoda umana - sacrificarea unui animal in conditii de minima suferinta fizica si mentala, in functie de specie. Cand se stabileste realizarea unui experiment alegerea speciilor va face obiectul unei evaluari atente si, daca este cazul, va fi explicata Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Cand se selecteaza folosirea unui anumit tip de experiment se va tine seama si vor fi preferate experimentele care folosesc un numar minim de animale, cele care implica animale cu sensibilitate neurofiziologica scazuta, care provoaca cea mai slaba durere, suferinta sau invaliditate si care conduc la rezultate satisfacatoare. Persoanele care efectueaza experimentele sau care participa la acestea, precum si persoanele care asigura ingrijirea animalelor de experienta, inclusiv cele ce asigura supravegherea acestora, vor avea studii si pregatire de specialitate. Persoanele care efectueaza sau supravegheaza derularea experimentelor trebuie sa fie specializate intr-un domeniu stiintific relevant din punct de vedere al experimentului si sa fie capabile sa ingrijeasca animalele de laborator. Unitatile de folosire vor fi autorizate si inregistrate de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Aceste unitati vor dispune de instalatii si echipamente specifice pentru speciile de animale folosite si pentru realizarea experimentelor; proiectarea, constructia si modul de functionare trebuie realizate astfel incat experimentele sa se desfasoare cat mai eficient posibil, in sensul
112

obtinerii rezultatelor dorite, dar utilizandu-se un numar minim de animale care sa fie supuse la cat mai putina durere si suferinta. Crescatoriile si unitatile de furnizare vor inscrie intr-un registru special numarul si speciile de animale vandute sau furnizate/expediate, data vanzarii sau furnizarii/expedierii, numele si adresa destinatarului, numarul si speciile de animale care au murit in aceste unitati. In unitatile folositoare se vor folosi doar animale provenite din crescatorii sau unitati furnizoare, cu exceptia situatiei in care se obtine o aprobare generala sau speciala din partea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Unitatile folositoare sunt obligate sa detina o baza de date cu animalele folosite, pe care sa o prezinte Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (Animalele apartinand speciilor ce vor fi folosite in scop experimental, trebuie sa fie animale de crescatorie. Unitatile de crestere a animalelor au obligatia de a marca si de a inmatricula animalele de experienta in registrul-inventar si, dupa caz, in cartile de rasa ale populatiilor care intra in obiectul lor de activitate. Aceasta masura nu se aplica animalelor mici - soareci, sobolani, cobai, hamsteri. Unitatile de crestere sunt obligate sa isi asigure serviciile unui medic veterinar responsabil de starea de bine si de sanatate a animalelor din crescatorie. Totodata medicul veterinar are in raspundere respectarea cerintelor de zooigiena si de evitare a stresului din crescatorie si are obligatia de a sesiza Agentia Nationala Sanitara Veterinara in cazul aparitiei unei boli in efectivul de animale. Toate experimentele trebuie realizate sub anestezie locala sau generala. Această regulă nu se aplica in urmatoarele cazuri: a) anestezia este considerata mai traumatizanta pentru animal decat experimentul in sine; b) anestezia este incompatibila cu scopul experimentului. In aceste cazuri trebuie stabilite masurile legale si administrative corespunzatoare pentru a exista siguranta ca experimentul nu se realizeaza inutil.
113

Anestezia trebuie efectuata si in cazul unor leziuni serioase ce pot produce durere intensa. Daca anestezia nu este posibila, trebuie folosite analgezice sau alte metode adecvate pentru a limita pe cat posibil durerea, chinurile, suferinta si vatamarea animalelor si pentru a se asigura, in orice caz, faptul ca animalul nu este supus unor suferinte sau dureri majore. Daca aceasta interventie este compatibila cu scopul experimentului, un animal anesteziat care sufera dureri considerabile dupa ce efectul anesteziei a trecut trebuie tratat din timp cu analgezice sau, daca nu este posibil, trebuie sacrificat imediat printr-o metoda care sa nu produca alte suferinte. Dupa finalizarea oricarui experiment trebuie sa se decida daca animalul folosit va fi lasat in viata sau va fi sacrificat, dupa o metoda care sa nu produca alte suferinte, in cazul in care starea sa de sanatate nu va mai reveni la normal. Deciziile vor fi luate de o persoana competenta, de preferinta un medic veterinar. In cazul in care dupa finalizarea unui experiment: a) se decide mentinerea in viata a animalului, acesta va primi ingrijirile corespunzatoare starii lui de sanatate si va fi tinut sub supraveghere de catre un medic veterinar sau o alta persoana competenta b) se decide sacrificarea animalului, aceasta se va face cat mai repede posibil, dupa o metoda care sa nu produca alte suferinte. Un animal nu va fi folosit decat o singura data intr-un experiment ce produce durere si suferinta intense. Toate experimentele trebuie stabilite astfel incat sa se evite chinuirea animalelor de experiment, durerile si suferintele nejustificate. Experimentele trebuie facute numai de catre persoane competente atestate sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane. In situatia in care exista o alta metoda stiintifica pentru obtinerea acelorasi rezultate si care nu implica folosirea de animale, experimentul nu va fi autorizat.
114

La Agentia Nationala Sanitara Veterinara, in cadrul Directiei de sanatate a animalelor va functiona un serviciu de protectie a animalelor, iar la nivelul directiilor sanitare veterinare judetene se va desemna o persoana care va avea ca atributii de serviciu si protectia animalelor de experienta. În respectatea acestor reglementări,Agentia Nationala Sanitara Veterinara are urmatoarele atributii: a) inregistreaza si autorizeaza toate unitatile crescatoare si utilizatoare de animale folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale din tara; b) elaboreaza instructiuni de aplicare a prezentei ordonante privind normele de autorizare si de inregistrare a unitatilor crescatoare si a unitatilor folositoare; c) stabileste normele de avizare si de autorizare a proiectelor de experimente; d) stabileste normele pentru controlul aplicarii prezentei ordonante si instructiuni specifice si realizeaza inspectiile privind protectia animalelor de experienta. Agentia Nationala Sanitara Veterinara, cu avizul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, poate aproba punerea in libertate a animalului, daca acest fapt nu constituie un pericol pentru sanatatea populatiei sau pentru mediu si cu conditia ca animalului sa i se asigure toate conditiile de ingrijire. Protecția faunei sălbatice Animalele sălbatice se pot afla în stare de libertate, în rezervaţii naturale, în crescătorii de vânat sau în complexe de vânătoare.. Aceste animale, precum şi condiţiiile de mediu în care trăiesc şi se dezvoltă, constituie fauna de interes cinegetic Conform art.1 lit. h) Legea nr.103 modif .prin Legea nr.407/2006 faună de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României. Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.Ea întră în fondul cinegetic național.
115

000 ha la câmpie şi în Delta Dunării. după criteriul teritorial. pe cât posibil.prin Legea nr. Criteriile de constituire a unui fond de vânătoare sunt următoarele: a) mărimea suprafeţei fondului de vânătoare. de asociaţii neguvernamentale. Nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din intravilan. precum şi zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". d) apartenenţa. e) structura de proprietate asupra terenului. Fondurile de vânătoare sunt unităţi de gosodărire cinegetică (care alcătuiesc fondul cinegetic). 7. Fond cinegetic naţional .Acest fond se împarte. în fonduri de vânătoare. indiferent de proprietar. c) limitele fondului de vânătoare.407/2006 i) fondul cinegetic este definit ca fiind ”unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren.000 ha la munte.j din Legea nr. Se urmăreşte ca în cadrul unui fond de vânătoare să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenului.103 modif . f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei terenurilor. şi astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora. g) constituirea. a fondurilor de vânătoare. care se constituie pe toate categoriile de teren. indiferent de categoria acestuia.000 ha la deal şi 10. Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5. b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic. de regulă. constituirea de fonduri de vânătoare pe terenuri care aparţin aceluiaşi tip de proprietate. în timp. la acelaşi etaj altitudinal. indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. 116 . Se urmăreşte. 1 lit.totalitatea fondurilor cinegetice din România.. de unităţi ştiinţifice sau didactice.În art. . care se gospodăresc de unităţile stabilite de lege: de unităţi ale statului.

a).Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de: a) 150 ha la câmpie şi în Delta Dunării. autostrăzi. b) prin licitaţie publică. Fondul cinegetic este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice. căi ferate. canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea. cum ar fi: culmi. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor. b) fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice. Atribuirea directă se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice: a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii. în condiţiile legii. persoane fizice şi/sau juridice. cum ar fi: drumuri. prin următoarele modalităţi: a) direct. pentru fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. linii electrice.acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic. pentru o perioadă de 10 ani.b) 250 ha la deal. Administratorul atribuie în gestiune fondurile de vânătoare. individual ori într-o asociaţie legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice. fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. menţinerii echilibrului ecologic. exercitării vânătorii şi satisfacerii altor cerinţe social-economice În sensul legii administrator este autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic. Fondul de vânătoare se delimitează pe limite naturale. c) 350 ha la munte. a) se atribuie. după cum urmează: 117 . Atribuirea în gestiune . inclusiv unităţile administrativ-teritoriale. în condiţiile legii. cursuri de apă şi altele asemenea. şi/sau artificiale stabile în timp. uşor identificabile.

4 din legea nr. administratorului pădurilor proprietate publică a statului. Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor se rotunjeşte în plus. aceleaşi fonduri cinegetice rămase neatribuite direct. 118 . 3. la cerere. organizaţiilor vânătoreşti. în calitate de gestionar consacrat. pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. până la nivel de număr întreg. câte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite.103/ 1996. în calitate de gestionari consacraţi. Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul. a) şi b). la cerere. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituţiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea. din orice motive. care răspunde de silvicultură. în calitate de gestionari consacraţi. dacă este cazul. gestionarea fondului de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală. Potrivit art. 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite direct şi 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat şi au rămas neatribuite. care la data atribuirii gestionează până la 5 fonduri cinegetice. 2. c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condiţiile prevăzute la lit. ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice.1. După atribuirea celor 5 fonduri cinegetice. instituţiilor de învăţământ de stat care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea şi instituţiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic. li se mai atribuie direct încă 50% din numărul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat şi au rămas neatribuite. la cerere. organizaţiilor vânătoreşti care la data atribuirii gestionează cel puţin 5 fonduri cinegetice li se atribuie. li se atribuie în gestiune. i se atribuie.

în suprafaţa acestora. unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România. prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor. în fondul forestier proprietate publică a statului. Organizaţiile vânătoreşti care încheie contracte de gestionare a faunei cinegetice în condiţiile prezentei legi au obligaţia ca în termen de maximum 90 de zile de la încheierea contractelor de gestionare să deţină un număr de vânători. administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani. Obligațiile administratorului și gestionarilor În vederea conservării faunei de interes cinegetic. Regiei Naţionale a Padurilor. în două tranşe egale. în sensul acestei legi. Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond de vânătoare. Administratorul pădurilor proprietate publică a statului are obligaţia să asigure. zonele de linişte se constituie integral sau parţial. împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic.organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România afiliate la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. terenuri 119 . Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual.Neîndeplinirea condiţiei determină rezilierea de drept a contractului de gestionare. cu titlu gratuit. Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar. administratorul. delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice. înscrişi în evidenţele proprii. La încredinţarea gestiunii. de cel puţin 50% din numărul maxim de vânători determinat în funcţie de suprafaţa fondului de vânătoare în cauză şi de suprafaţa minimă prevăzută. gestionari ai fondurilor de vânătoare. denumite. în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic. fără alte proceduri prealabile. după caz.

pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic. destinate. prin amenajamentul silvic. conservarea habitatelor naturale. conservarea habitatelor naturale.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal. la care vânarea este interzisă. b) 2 ha pentru 1. Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic. este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Speciile de mamifere şi păsări.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte. ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic. cultivării. 120 . a florei şi faunei sălbatice. în condiţiile legii. precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fond În scopul conservării biodiversităţii. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie. Gestionarii au obligaţia de a prelua terenurile asigurate pe baza unui document de predare-preluare. cu modificările şi completările ulterioare. în prezenţa reprezentantului administratorului. pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic.libere de vegetaţie forestieră dintre cele existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. inclusiv cele migratoare. Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic. inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor. cercetării ştiinţifice. a florei şi faunei sălbatice. depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului sau amplasării construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti. se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. inclusiv a celor migratoare. cu respectarea principiului durabilităţii. c) 3 ha pentru 1. în suprafaţă de minimum: a) 1 ha pentru 1.

la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate. 2 se realizează de către gestionar. precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile de vânătoare sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă. silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic. cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop. Pisicile şi câinii care sunt găsiți hoinari se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare sau de vânători. Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile de vânătoare au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin Răspunderea pentru pagubele cauzate faunei Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu. cuprinse în anexele nr. Pentru pagubele produse culturilor agricole. sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi a administratorului. se acordă despăgubiri. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 şi 2. (5) Vânatul recoltat în baza autorizaţiei de vânătoare individuale. 1 se suportă după cum urmează: 121 . iar fapta nu constituie infracţiune. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor de vânătoare se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri.Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. se crotaliază după recoltare. înainte de părăsirea fondului de vânătoare conform normelor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor. despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Protectia fondului piscicol. b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate. se investighează de către experţi tehnici în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare.a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan .de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză. din bugetul aprobat cu această destinaţie. neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă . din bugetul aprobat cu această destinaţie. care se înregistrează prin gestionarea necorespunzătoare a vânatului. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. pentru: 122 . după caz. din bugetul aprobat cu această destinaţie.192/2001 constituie cadrul legal general pentru adoptarea măsurilor legislative şi institutionale specifice sectorului pescăresc și asigura transpunerea legislaţiei comunitare. în principal. (2) Prejudiciul constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natură cauzate acesteia. cât şi proprietarii de culturi agricole. dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor. Pentru situaţiile în care atât gestionarul. Legea pescuitului nr.de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează. 1 şi 2.

în condiţiile respectării acquis-ului comunitar. în condiţiile respectării dreptului comunitar. România este parte la acordurile şi convenţiile multilaterale privind pescuitul. intervenţia statului pentru orientarea şi dezvoltarea sectorului pescăresc. acvacultura. b) recoltarea stufului. a dreptului cutumiar şi a exploatării resurselor pe baza principiului "stabilităţii relative". inspecţia piscicolă. deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului.. Protecția fondului piscicol natural intern. s-a retras din NAFO în anul 2001 ar putea relua activitatea de pescuit oceanic la orice dată. organizarea pieţei de peşte. acordarea licenţelor de pescuit şi introducerea sistemului de monitorizare prin satelit). Prin aplicarea prevederilor Convenţiei de pescuit la Marea Neagră. fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinţă piscicolă.Conform art. statistica pescuitului şi acordurile internaţionale. controlul şi managementul resurselor (înfiinţarea fişierului navelor. măsuri tehnice de protecţie). România a fost membră a Convenţiei de pescuit pentru Atlanticul de nordvest (NAFO)din 1979. amplasate în zona bazinelor piscicole. jurnal de pescuit. România își menţine dreptul de a pescui şi cotele. în calitatea sa de stat riveran.conservarea resurselor (cote de pescuit. rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole.46 din lege activităţi: a) mutarea. sprijinul infiinţării asociaţiilor de producători. papurei. c) circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în Delta Dunării şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei 123 în scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele acţiuni şi . dar întrucât şi-a încetat activitatea de pescuit în zona Atlanticului de nord-vest.

autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". g) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru peşti. f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului. a pintenilor. dacă prin aceasta se periclitează existenţa fondului piscicol. Fac excepţie închiderile pescăreşti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunării. j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor. a cascadelor. Se exceptează circulaţia pe căile navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte căi de comunicaţie. e) închiderea cu garduri şi prispe pescăreşti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legătură. i) distrugerea sau degradarea digurilor. în perioadele de viituri. precum şi circulaţia ambarcaţiunilor autorizate în condiţiile legii. d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte. taluzurilor şi malurilor înierbate. k) reducerea din culpă a debitelor de apă în apele naturale. precum şi circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizaţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. a bălţilor şi terenurilor inundabile. gârlelor sau canalelor. degradarea sau micşorarea zonelor de protecţie a apelor. barajelor şi canalelor pescăreşti. fără acordul administratorului."Delta Dunării". 124 . dacă prin aceasta se împiedică accesul sau se pescuiesc peştii care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere. precum şi scurgerea liberă a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. h) înfiinţarea de pepiniere şi crescătorii piscicole fără avizul autorităţii publice centrale pentru agricultură şi alimentaţie. topliţelor şi a altor instalaţii şi amenajări cu scop piscicol. precum şi distrugerea.

voloace. vârşe. n) folosirea cu orice titlu de năvoade. alin (1) din lege dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercită. 13. prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege. deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale. m) pescuitul în zonele de protecţie specială pentru iernarea peştelui. în conformitate cu prevederile prezentei legi.l) deschiderea. 125 . Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice şi juridice se face prin autorizare de către Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi peştilor. precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate. ave. setci. Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatică a ţării este permisă numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate. închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice. prin Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea biodiversităţii. produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor. r) pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiţie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturală special marcate. Conform art. exceptând apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". aruncarea sau depozitarea rumeguşului. lacurilor. p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajărilor piscicole. Protecţia fondului piscicol se mai realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului. pâraielor. vintire. bălţilor şi amenajărilor piscicole. prostovoale.

pe bază de licitaţie publică. cu excepţia ohanelor. Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură. asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere. şi este valabil până la apariţia ordinului de prohibiţie din anul următor. alimentaţie şi silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor stabili. Pentru apele curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiţie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane. prin ordin comun. Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibiţie pot. deţinătorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemţiune la concesionare. Prin ordinul de prohibiţie se va specifica durata de prohibiţie. b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionişti în scopul exercitării pescuitului. prin ordin al ministrului. la începutul lunii aprilie. societăţilor comerciale. să modifice. perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului. Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele ţării. perioadele de prohibiţie şi speciile prohibite menţinând însă numărul total de zile. Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului. În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. 126 . dar nu mai târziu de 15 aprilie. asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere. Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe. în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate. în zona litoralului marin. prin concesionare.Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în două moduri: a) prin concesionare.

b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic. precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel. alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. ce se delimitează în teren prin semne distincte. ţepoaia. ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului. abaterea.b) setci şi ave de orice tip. i) pescuitul cu ostia. Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură. răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime. c) de protecţie pentru iernarea peştelui. în Complexul Razelm-Sinoe. Zonele de protecţie piscicolă pot fi: a) de protecţie a reproducerii. suliţa. în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă. alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostriţă. pentru o anumită perioadă. în zonele de protecţie piscicolă. c) setci monofilment în toate apele. Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură. g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de munte. f) pescuitul cu materiale explozive. Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului. e) oprirea. cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific. japca şi orice alt fel de unelte înţepătoare sau agăţătoare. pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice. 127 . ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale. d) pescuitul electric.

reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole. împreună cu autoritatea publică centrală pentru agricultură. reproducerea şi hrănirea puietului şi adulţilor 128 . c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului. ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea. În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia să ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulări. încurajează şi promovează programele de redresare a populaţiilor unor specii valoroase sau periclitate. alimentaţie şi silvicultură. d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populaţiilor periclitate. precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal. împreună cu administratorii statului. tăierea şi recoltarea plantelor. extragerea de nămol. precum şi zone de la ţărmul Mării Negre. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare. Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură. pâraie. va putea declara regiuni de cruţare anumite părţi din Dunăre. râuri. prin: a) identificarea. b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.b) lucrări care împiedică migrarea. alimentaţie şi silvicultură. păstrăv. Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului. cambulei. cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei. c) lucrări în zona malurilor. Prin excepţie de la prevederile de la lit. canale. amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere. b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni. colectarea gheţii. scoicilor şi racilor. lacuri. lostriţă şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică. anghilei. nisip şi pietriş. lipan.

la nivel teritorial 82 de persoane. în subordinea MA. pescuitului şi acvaculturii. instituţie cu buget autonom în coordonarea MA. conform prevederilor legale. inclusiv cu undiţa. care vor fi specializaţi să efectueze inspecţia piscicolă în permanenţă. punerea în practică a politicii şi strategiei de dezvoltare a pescuitului elaborată de Ministerul Agriculturii. turismul. din care: Inspecţia piscicolă la ţărm – 20 persoane. orice gen de pescuit. Sector 3 : Cap Midia . incheierea de contracte de exploatare cu diferiţi beneficiari pentru obţinerea de licenţe şi autorizaţii de pescuit.speciilor de organisme acvatice. Administratorii au obligaţia să marcheze perimetrele regiunilor de cruţare şi să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale. precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetaţiei. cu următoarea nstructură: la nivel central . cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". organizarea bazei de date informaţionale privind monitorizarea 129 . din care pentru activitatea de inspecţie marină – 30 de persoane. s-a înfiinţat Inspecţia piscicolă.Inspecţia activităţii în apele interioare şi acvacultură este formată din 62 de persoane repartizate în restul de 36 de centre judeţene din subordinea MA Principalele noi atribuţii : controlul pescuitului la bordul navelor şi în punctele de debarcare. pe toată perioada anului.10 persoane aparţinind Gărzii de Coastă. creşterea animalelor.4 persoane.Vama Veche) • Inspecţia piscicolă pe mare . În apele declarate regiuni de cruţare se interzic. privatizarea fermelor piscicole naturale şi amenajate. instituţie cu personalitate juridică. Compania va avea ca atribuţii administrarea fondului piscicol din bazinele naturale aparţinând domeniului public şi privat al statului. care sunt responsabile pentru controlul a 3 sectoare din 245 Km lungime de coastă (Sector 1: Sulina – Portiţa. Prin lege s-a înfiinţat Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. extragerea balastului. . Sector 2: Portiţa – Cap Midia. Controlul activităţii de pescuit În anul 2001. conform Legii fondului piscicol. vânatul.

constă în Convenţia utilizarea privind BiodiversitateaUtilizarea durabilă componentelor diversităţii biologice într-o manieră şi cu o viteză care să nu conducă la declinul pe teremen lung al resurselor biologice. dar reflectă conceptul de echitate între generaţii. viaţa sălbatică. menţinând în consecinţă potenţialul acestora de a îndeplini necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. protecţia zonei antarctice etc. Definiţiile utilizării durabile sunt variate. Una dintre dispoziţiile 130 . Protecția biodiversității prin reglementari internationale Regimurile juridice care vizează conservarea resurselor marine.activităţii navelor. care asigură alimentarea cu energie şi substanţe nutritive. controlul pescuitului în apele interioare şi al acvaculturii. Deşi conceptul utilizării durabile este mai uşor de înţeles în cazul resurselor regenerabile. În România.Dependenţa şi interdependenţa dintre om şi natură a fost reflectată în Carta Mondială pentru Natură care în Preambul Umanitatea este o parte a naturii iar viaţa depinde de funcţionarea neîntreruptă a sistemelor naturale. el are implicaţii majore şi pentru resursele neregenerabile: Conferinţa de la Stockholm. Globalizarea concepţiilor a condus la prefigurarea gestionării speciilor sălbatice nu numai izolat. a capturilor şi a debarcărilor. ci şi în cadrul ecosistemelor. Principiul 5 Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate în aşa fel încât să se evite pericolul epuizării lor viitoare şi să se asigure că beneficiile acestui tip de exploatare sunt împărţite de întraga umanitate. regimul juridic general al protecţiei resurselor naturale şi conservării biodiversităţii este stabilit prin Capitolul III al Legii protecţiei mediului. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global şi indică o acceptare largă la nivel internaţional a utilizării durabile a resurselor naturale. protejarea habitatelor. protejarea moştenirii culturale şi naturale.

ţinîndu-se cont. iar Acordul dintre Canada şi Norvegia. Instrumentul juridic ce cuprinde cele mai bune soluţii pentru problemele pe care le ridică conservarea speciilor sălbatice este Acordul ASEAN din 9 iulie 1985. plase. oglinzi. deşi ea nu se referă la animalele sălbatice decît în o parte din clauzele sale. exploziv. afumare. dezrădăcinarea intenţionată a plantelor strict protejate şi prevede interzicerea distrugerii speciilor din fauna sălbatică strict protejată. adunarea. avînd ca habitat Antarctica. de vîrsta şi de sexul lor. 1968. otrăvuri şi momeli otravite. tăierea. etc. O anexă specială enumeră mijloacele şi metodele de vînătoare şi alte forme de exploatare interzise separat: -pentru mamifere = capcană. 2 alin. un anumit număr de 131 . 2 din Convenţia de la Canberra (20 mai 1920) privind conservarea florei şi faunei Antarcticii. la 13 dec. Contigenarea = este una din tehnicile cele mai perfecţioniste de gestionare a speciilor de floră şi faună constînd în stabilirea predeterminată a numărului de specimene care pot fi prelevate. prevede restricţii privind vînătoarea de foci şi conservarea populaţiei acestei specii în Atlanticul de Nord-Est. Tratatul semnat la Oslo la 22 noie. la 7 iulie 1918. semnat la 15 iulie 1971. groapă. Convenţia de la Berna din 1979 – interzice culegerea. etc. O convenţie europeană referitoare la protecţia animalelor în transportul internaţional a fost adoptată la Paris.cele mai perfecţioniste şi semnificative este reprezentat de textul art. semnată la Washington. folosite ca momeală. gazare. precum şi de repartiţia acestei cantităţi printre speciile care pot fi explorate. -pentru păsări = ramuri înmuiate în clei. surse luminoase artificiale. Convenţia pentru protejarea focilor în apele Pacificului septentrional. care enunţă principiile conservării speciilor sălbatice. aplică acest sistem. eventual. 1957 prevede măsuri restrictive privind vînarea focilor în Atlanticul de Nord-Est. păsări vii orbite sau mutilate.

Protecția și conservarea ariilor naturale De la notiunea de "rezervatie" la cea de "arie naturala protejata" Aria protejată reprezintă zona delimitată geografic. În prezent categoriile IUCN sunt răspandite în întreaga lume și sunt luate drept referință în orice dezbateri privind ariile protejate. fie că sunt sălbatice. Acest sistem a fost adoptat de către guverne și explicat prin linii directoare. Desemnări internaționale Forul care și-a propus să rezolve această problemă dificilă a fost Uniunea Internațională de Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competența necesară să o facă. IUCN încearcă să influențeze. a diferitelor categorii 132 . Un sistem pentru definirea și clasificarea ariilor protejate a rezultat ca urmare a activitatății desfașurată de IUCN în acest domeniu timp de aproape un sfert de secol. 3. Scopul acestui sistem de definire sși clasificare a ariilor protejate este acela de a contribui la cresșterea gradului de înțelegere a tuturor celor interesați. monumente ale naturii şi altele. să încurajeze și să asiste societățile din toata lumea pentru conservarea integrității și diversității naturii și pentru a asigura ca orice utilizare a resurselor naturale este echitabilă și durabilă. în care intervenția omului este aproape inexistentă. fie că sunt domestice. dar și zone în care intervenția omului este prezentă. cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanță peisagistica sși culturală deosebită. desemnată sau reglementată şi gospodărită astfel încît să atingă unele obiective specifice de conservare. cu elemente naturale rare sau în procent ridicat. S-au constituit astfel arii protejate care protejează cele mai naturale zone de pe glob. ea cuprinde parcuri naţionale. rezervaţii naturale şi ale biosferei.dispoziţii este comun şi animalelor vizate.

Constituirea ariilor protejate şi declararea de monumente ale naturii ocupă un loc important în cadrul modalităţilor. dar ea nu este vazută ca un criteriu de categorisire.de arii protejate. dar acestea sunt. nu de titlul ariei și nu de eficiența managementului în îndeplinirea respectivelor obiective. al mijloacelor de protecţie şi conservare a naturii. nesupuse modificărilor ca urmare a exploatării și locuirii. granițele trebuie trasate suficient de larg ca să conțină unul sau mai multe ecosisteme integrale. într-o oarecare masură. mărimea trebuie să fie aceea care să asigure menținerea integrității ariei pentru a realiza obiectivele de management de protecție strictă. Zonarea în interiorul ariei protejate :Deși obiectivele primare de management vor determina categoria care va fi atribuită ariei protejate. fie pentru protejarea sălbăticiei. Lista Națiunilor Unite include numai arii de cel putin 1000 ha sau 100 ha în cazul unor insule protejate integral. Autoritățile care declară ariile protejate au obligația să vadă dacă managementul nu va fi perturbat de presiunile exercitate din zonele adiacente. chiar dacă nu sunt declarate ca parte a ariei protejate afectate. Pentru scopuri practice. Problema eficienței management-ului trebuie desigur luată în considerare. Cazurile în care părți ale unei singure 133 . În schimb. cifre arbitrare. în ariile de Categoria II. Astfel pentru o arie de Categoria I. Principiul central pe care se bazează liniile directoare este acela ca ariile protejate trebuie să fie definite de obiectivele lor de management. planurile de management conțin adesea zone de management pentru o varietate de scopuri care țin cont de condițiile locale. iar managementul zonei ramase nu trebuie să intre în conflict cu acel scop primar. Mărimea ariei protejate trebuie să corespundă teritoriului terestru sau acvatic necesar pentru realizarea obiectivelor de management. Pot fi necesare aranjamente de management suplimentare și compatibile pentru acele arii. fie ca arie de bază sau zonă de cercetare. Pentru stabilirea categoriei corespunzatoare. cel puțin doua treimi și preferabil mai mult din suprafața ariei trebuie să fie gospodărite pentru scopurile primare.

unități de management sunt clasificate legal ca având diferite obiective de management sunt discutate la subcapitolul referitor la clasificări multiple. Responsabilitatea managementului Guvernele au o responsabilitate fundamentală de la care nu trebuie să abdice pentru existența și buna funcționare a unui sistem național de arii protejate. Ele trebuie să considere asemenea arii drept componente importante ale strategiilor naționale de conservare și dezvoltare durabilă. Dar responsabilitatea pentru managementul unor arii protejate individuale poate fi atribuită organizațiilor guvernamentale și non-guvernamentale centrale, regionale sau locale, sectorului privat sau comunităților locale. Ca urmare, aceste linii directoare sunt suficient de flexibile pentru autoritatea managerială în cazul fiecărei categorii. Condiția este ca autoritatea desemnată să fie capabilă să îndeplinească obiectivele de management. În practică, ariile protejate din Categoria I - III se află de obicei în responsabilitatea unui organism guvernamental. Responsabilitatea pentru categoriile IV și V este atribuită adesea administrațiilor locale, deși acestea lucrează de obicei în cadrul legislației naționale. Proprietatea pământului :La fel ca în cazul autorității de management, condiția cheie este ca tipul de proprietate să fie compatibil cu realizarea obiectivelor de management ale ariei respective. În multe țări proprietatea apartinând unui organism public (fie el național sau local), sau unui NGO cu obiective de conservare, facilitează managementul și ca urmare este de preferat în condițiile Categoriilor I, II si III în particular. Oricum, aceastaă situație nu este universal adevarată și - în categoriile rămase - proprietatea particulară este cea mai comună, adesea reprezentând forma predominanta de proprietate asupra pamântului. Mai mult decât atât, indiferent de proprietate, experiența arată că succesul managementului depinde într-o mare măsură de dorința și sprijinul comunităților locale. În asemenea cazuri, autoritatea de management trebuie să aibă sisteme eficiente consultative și de comunicare și mecanisme eficiente care
134

pot include stimulente pentru a asigura conformarea cu obiectivele de management. Variațiile regionale :Sistemul de categorii se intenționează să opereze în același mod în toate țările pentru a facilita colectarea și procesare unor date comparabile și pentru a îmbunătăți comunicarea între țări. Ca urmare, IUCN nu favorizează standarde diferite care să fie aplicate în diferite parti ale lumii. Dar condițiile de stabilire și de management pentru ariile protejate variază larg de la o regiune la alta, și de la țară la țară. De exemplu regiuni ca Europa, cu peisaje ocupate de așezări umane, gospodarite de mult timp și aflate în proprietate multiplă, nu sunt, general vorbind, corespunzatoare pentru stabilirea ariilor protejate de Categoria II, cum sunt alte regiuni. Pe de alta parte, însă, condițiile în care se află sunt mai adecvate pentru stabilirea ariilor apartinând Categoriilor IV și V. Marea flexibilitate, inerența acestor linii directoare, trebuie să ajute aplicarea acestora în funcție de condițiile variate aflate în diferite regiuni și țări. Clasificari multiple : Arii protejate de diferite categorii adesea sunt alăturate și uneori o categorie se gasește în interiorul alteia. Astfel, multe Categorii V conțin în interior arii de Categoria I și IV; altele se adaugă ariilor de Categoria II. Unele arii de Categoria II conțin arii de Categoria I a și I b. Acest lucru este în deplina concordanță cu aplicarea sistemului de clasificare, dacă se dovedește că ariile respective sunt identificate separat pentru înregistrare și raportare. Deși beneficiile deținerii unei arii intregi în responsabilitatea unei autorități manageriale sunt evidente, în unele cazuri, totuși, nu este cea mai bună soluție. în asemenea cazuri, stabilirea unor relații de cooperare strânsă intre autorități este esențială. Ariile care înconjoară ariile protejateAriile protejate nu sunt unități izolate. Din punct de vedere ecologic, economic, politic și cultural ele sunt legate de ariile care le inconjoară. De aceea, planificarea și managementul ariilor protejate trebuie să fie încorporate în planificările regionale și suportate de politicile adoptate pentru zone mai largi. În scopul aplicării sistemului de categorisire,
135

acolo unde o arie este utilizată pentru a "tampona" sau a înconjura o alta, ambele categorii trebuie să fie identificate și înregistrate separat. Categorii Sistemul din 1978 a identificat categorii separate pentru Siturile Patrimoniului Mondial (natural) și Rezervațiile Biosferei. Acestea nu sunt categorii de management, ci desemnări internaționale. Practic, aproape toate zonele apartinând Patrimoniului Mondial sunt desemnate la nivel național și ca urmare se vor înregistra ca una din cele șase categorii. Același lucru este valabil și pentru Rezervațiile Biosferei, siturile Ramsar și alte arii desemnate în cadrul acordurilor regionale. Ca urmare, următorul principiu va continua saă se aplice: dacă aria este identificată prin acorduri naționale pentru o protecție speciala, atunci trebuie să fie înregistrată corespunzator în una din categoriile standard. Statutul său special internațional va fi înregistrat, de exemplu, în Listă Națiunilor Unite și în toate publicațiile IUCN corespunzatoare. Legislația națională definește sit-ul și aria naturală protejată În art.1 pct Legea-cadru privind protecția mediului(OUG 195/2005) : 1.arie/sit - zona definita geografic exact delimitata; 6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; În Art. 51. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte. (2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia
136

mediului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Cadrul juridic național este stabilit prin următoarele acte normative: OUG nr. 57/2007 actualizată cu Legea 49/2011, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; OUG nr.195/2005, actualizată cu Legea nr. 265/2006, privind protecția mediului; OUG nr. 196/2006 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare ...OUG 115 din 15 dec 2010. OUG nr.139/2005, actualizată, privind administrarea pădurilor din Romania; OUG nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, modificată și completată cu OUG nr. 120/23.12.2010; OUG nr. 15/2010 pentru modificarea art. 13, alin. 2 din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului național, Secțiunea a IIIa, zone protejate; • H.G. nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora; • H.G. nr. 2151 din decembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru Parcul Natural Comana, Parcul Natural Munții Maramureșului, Parcul Natural Lunca Mureșului, Parcul Natural Putna-Vrancea, Parcul Național Buila-Vânturarița; • H.G.1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru Parcul Natural Defileul Jiului; • H.G. nr. 1.217 din 2 decembrie 2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată npentru Parcul Natural Cefa; • H.G. nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; • H.G. nr. 1.476 din 12 decembrie 2002 pentru aprobarea unor măsuri privindgospodarirea durabilă a pădurilor; • H.G. nr. 1284 din 24 oct. 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; • Ordinul nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; • Ordinul nr. 1964 din 13 dec. 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;
137

• Ordinul nr. 1.948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare și a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare; • Ordinul nr.19/2010 al Ministrului Mediului și Pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; • Ordinul MMP nr.1142/23.07.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii / custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora • Ordin nr. 118 din 20.01.2011 orivind aprobarea listei revizuite a siturilor Natura 2000 care necesită structuri proprii de administrare. Pe plan internaţional avem: - Conferinţa Generală ONU de la Stockholm 1972 unde s-au adoptat Recomandările 37 – document internaţional ce reglementează protecţia ariilor şi monumentelor naturii. Se cere guvernelor să-şi unească şi coordoneze eforturile pentru ospodărirea zonelor protejate, să încheie acorduri în domenii ca: schimbul de informaţii, dispoziţii legislative de interes mondial, protecţia plantelor şi animalelor, reglamentări privind pescuitul, vînătoarea, etc. - La Conferinţa ONU şi UNESCO pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură de la Paris din 1972 s-a adoptat Convenţia privind patrimoniul cultural şi natural care şi-a propus să realizeze o reunificare şi reconciliere între patrimoniul cultural şi cel natural, considerate componente ale patrimoniului universal, pentru a cărui ocrotire trebuie să coopereze întreaga comunitate internaţională; - Convenţia asupra protecţiei naturii în Pacificul de Sud – 1976 recomandă crearea de zone protejate, parcuri şi rezervaţii naţionale în această zonă a glogului; - Convenţia Bennelux în domeniul conservării naturii şi al protejării peisajelor din 1982 propune delimitarea şi acordarea unui statut special zonelor protejate transfrontaliere şi a zonelor importante pentru speciile migratoare; - Acordul Internaţional asupra pădurilor tropicale, Geneva, 1983;
138

- Convenţia asupra conservării naturii şi a resurselor naturale, Kuala Lumpur, 1985 – care prevede 2 categorii de zone protejate, respectiv parcurile naţionale şi rezervaţiile.

3. Categorii de arii naturale si de zone de protectie a bunurilor patrimoniul natural. Instituirea regimului juridic

din

a). Rezervaţiile naturale sunt zone naturale de teren sau de apă, destinate conservării unor medii de viaţă caracteristice cu elemente sau specii animale sau vegetale unice, reprezentative. În acest sens sunt instituite rezervaţii naturale forestiere, botanice, geografice, speologice, ornitologice, zoologice, maritime, etc. Rezervașiile naturale au un regim de protecţie, strict din partea statului, fiind interzise activităţile şi accesul omului, cu excepţia scopurilor ştiinţifice. În România sunt insttituite prin lege următoarele rezervații naturale :Rezervația Naturală Piatra Bulbuci ;Rezervația Naturală Cheile Ampoiței ;Rezervația Naturală Poiana cu narcise Tecșești ;Rezervația Naturală Cheile Întregalde ; Rezervația Naturală Cheile Râmețului ; Rezervația naturală Cheile Oltețului ; Rezervația naturală Dumbrava Vadului ; Rezervația Naturală Huda lui Papară ;Rezervația naturală Cheile Mănăstirii ; Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝;Rezervația naturală Piatra Rea ; Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” ; Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor” ; Rezervația naturală Izvorul Bătrâna ; Rezervația mixtă Izvoarele Mihăiesei ; Rezervația naturală Cheile Turzii - Județul Cluj ; Rezervația naturală Ostrovul Mare - Islaz, județul Teleorman ; Rezervația naturală Codrii Seculari Slătioara; Rezervația Lacul Știucii - Județul Cluj ; Rezervația ornitologică "Lacul și Valea Legii" - Județul Cluj ; Rezervația naturală Pădurea Troianu ; Rezervația naturală Dărmănești - Județul Bacău ; Rezervația Valea lui David Județul Iași ; Rezervația Pădurea Pietrosu - Județul Iași ; Rezervatia GrindulLupilor - Judetul Constanta
139

Rezervațiile forestiere și botanice: Bădeana, Bălteni, Hârboanca, SeacaMovileni - Județul Vaslui ; "Movila lui Burcel", Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca ;"Coasta Rupturile Tanacu", Rezervația botanică de la Suatu - Județul Cluj ; Rezervaţia mixtă „Ineu – Lala ; Rezervaţia "Fânațul de la Glodeni" - Județul Vaslui Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț - Județul Vaslui ; Punct fosilifer Mălușteni - Județul Vaslui Rezervaţii de păsări şi animale :Rezervația ornitologică Mlaștinile Satchinez - Județul Timiș ; Rezervatia Naturală "Valea zimbrilor" - Vama Buzăului, Județul Brasov ;Rezervația marină 2 Mai - Vama Veche - Județul Constanța Rezervația speologică Peștera Cobășel b). Parcurile naturale sunt supuse controlului statului, avînd limitestabilite ferm. Accesul publicului este permis însă, vînătoarea şi pescuitul sunt permise numai în anumite condiţii. Iată parcurile naturale din România: Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului ; Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas ; Parcul Natural Apuseni ;Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ;Parcul Natural Bucegi ;Parcul Natural Comana ; Parcul Natural Grădiștea MunceluluiCioclovina ;Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior ; Parcul Natural Lunca Muresului ;Parcul Natural Munții Maramureșului ;Parcul Natural Porțile de Fier ;Parcul Natural Putna-Vrancea ;Parcul Natural Vânători-Neamț ;Parcul Naţional Retezat ;Parcul Național Buila Vânturarița ;Parcul Național Cheile Nerei Beușnița ;Parcul Național Cozia ;Parcul Național Călimani ;Parcul Național Defileul Jiului ;Parcul Național Munții Măcinului ;Parcul Național Munții Rodnei ;Parcul Național Piatra Craiului,Parcul Național Semenic Cheile Carașului,Parcul Național Valea Cernei - Domogled ;Rez. Calcarele din Dealul Măgura Sit Natura 2000 Magurile Baitei.
Parcul dendrologic Mihăeşti-Muscel, judeţul ArgeşEste situat pe terasele Rîului Tîrgului, la 20 km de oraşul Cîmpulung-Muscel. A fost înfiinţat în anul 1895 de inginerul Iuliu Moldovan, şeful ocolului silvic din localitate în acea vreme, avînd încă de la început acest profil. Amenajat pe o suprafaţă de 65 ha, într-o pădure de gorun, în care s-au 140

minima absolută ajunge pînă la -34°C (în decembrie 1933). experimentarea unor soiuri de plante fixatoare de nisipuri. cu dimensiuni impresionante şi valoare ornamentală deosebită. este de mare utilitate pentru cercetătorii din domeniul silviculturii şi al dendrologiei ornamentale. a cărui bază experimentală este. Rezultatele bune obţinute aici îmbogăţesc silvicultura cu date noi privind adaptarea unor specii exotice la climatul din ţara noastră. ulterior.Astfel. pe care plantele exotice îl trec în arboretul de la Mihăeşti. Totuşi. Rezervaţiile ştiinţifice cuprind ecosisteme deosebite. parcul dispunea. specii de plante şi animale de importanţă ştiinţifică naturală. în Parcul Mihăeşti îşi desfăşoară activitatea un nucleu de cercetare. în preocupările căruia intră. Dar parcul impune în egală măsură şi prin speciile de arbori autohtoni. Astfel.frasinul(Fraxinus excelsior). Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate în Nord din formațiunile Culmea Hotarului și Piatra Albă în Est și Nord-Est de Valea Repdea. cultivate cu succes o perioadă de timp în acest arboret. ceea ce reprezintă un examen foarte riguros în ce priveşte plasticitatea adaptativă a plantelor provenite din alte regiuni ale globului. ca pinul strob(Pinus strobus).Întreaga activitate practică şi de cercetare din Parcul Mihăeşti este coordonată de Institutul de cercetări şi amenajări silvice (I. refacerea unor zone păduroase defrişate şi degradate.). a unor specii forestiere exotice a fost determinată de existenţa.A. c). a unui climat mai blînd. Rezervații științifice : .fagul(Fagus silvatica). — dintre foioase —.În prezent. bradul albastru(Abies concolor).Rezervația științifică Pietrosu Mare este situată în apropierea localităților Borșa și Moisei având suprafața de 3300 ha și cuprinde partea nordică a munților Rodnei. aclimatizarea de noi specii exotice cu valoare ornamentală şi economică. şi bradul(Abies alba).în zone protejate.S. cu caracter experimental. o serie întreagă de specii exotice. ce reprezintă subiect de studiu pentru cercetarea şi cunoaşterea ştiinţifică. după ce au trecut examenul climatic de la Mihăeşti aproape 90 de ani. atingînd înălţimi de peste 30 m. În Sud delimitarea este făcută de Muntele Gropi și formațiunea Jneapănu Bătrânii-Râpi iar în Vest de Valea Izvoru Dragoș.Plantaţiile arboricole de la Mihăeşti prezintă un interes teoretic şi aplicativ deosebit. numai de specii indigene. bradul de Caucaz(Abies nordmanniana). extremele climatice sînt deosebit de severe. la început. se afla în cadrul Parcului 141 .Plante exotice.arboretele cu lalele(Liriodendron tulipifera)şi multe altele. în această zonă. Introducerea. să se îmbogăţească şi cu numeroase specii exotice. pentru ca.tisa(Taxus baccata)şi altele — dintre conifere. pot fi utilizate în diferite alte zone din ţară cu condiţii climatice asemănătoare.stejarul american(Quercus borealis). având codul 2589. Acest test de rezistenţă climatică. pot fi luate în considerare pentru executarea de plantaţii şi în alte zone cu climat asemănător. -Rezervația științifică Piatra Rea S-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național secțiunea III . Cele mai multe dintre speciile exotice cultivate aici au un aspect viguros. . molidul argintiu (Picea pungens argentea).nucul(Juglans regia)etc.mesteacănul(Betula verrucosa). printre altele: extinderea arealului de creştere a unor specii de răşinoase repede crescătoare.laricele(Larix europea). se remarcă prin portul şi frumuseţea lor stejarul pedunculat (Quercus robur). Cele 3300 ha ale rezervației ocupă golul alpin și pădurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei în care se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălțime de 2303 metri.creat luminişuri pentru a se putea executa plantaţii speciale.C. În acelaşi timp.

a florei și faunei sălbatice. scorus (Sorbus sp. cu platou structural cu fenomene endo și exocarstice (ravene. Rezervația se află în localitatea Borșa iar altitudinea medie la care se găsește este de 1500 m. .) – ocrotit. fag (Fagus silvatica). Scopul administrării rezervației este cel de conservare a habitatelor naturale. comuna Pietroasa. Majoritatea zonei forestiere din cadrul rezervației este formată din molid (Picea abies). Relieful acestei zone de eroziune este alcătuit din calcare cristaline. compus dintr-o sală de așteptare.a. doline. ea aflându-se în județul Bihor.Peștera Urșilor a fost descoperită în 1975. în imediata apropiere a localității Chișcău. cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. întâlnindu-se într-un procent redus și brad (Abies alba). Campanula alpina)Șopârlița (Veronica baumgartenii)Ghintura (Gentiana lutea)Mierea ursului (Pulmonaria filerszkiana)Floarea de colț (Leontopodium alpinum) – ocrotită . diversității biologice. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră. cascada Cailor. Aceasta este delimitată de pârâiele Fântâna (în E) și Cimpoiasa (în V) aici se află una dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpati. rezervație științifică.Bujor de munte (Rhododendron sp. . leu și hienă de peșteră. ibex. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni. lapiezuri). ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă .Ursus spelaeus . o cădere de apa de circa 80 m. La intrarea în peșteră se află un pavilion.Național Munții Rodnei și face parte din categoria a I-a.) paltin (Acer pseudoplatanus). la o altitudine de 482 m. peșteri.care a dispărut acum 15. cu numeroase specii rare cum sunt:Gușa porumbelului (Silene nivalis)Păiușul (Festuca porcii)Clopoțelul de munte (Campanula carpatica. casa de 142 . frasin (Fraxinus excelsior) s. Aici se poate întâlni o vegetație diversă începând cu cea nemorală și până la cea subalpină și alpină.000 de ani. Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente.

la nord formează granița cu Ucraina. un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. formează granița cu Ucraina. un bar. Delta Dunării 580.castanul porcesc(Aesculus hippocastanum). Zona se caracterizează prin condiţii pedologice vitrege (soluri erodate. iar în est se varsă în Marea Neagră. Mureş aflat pe teritoriul Ocolului silvic Tîrgu Mureş. Printre cele care au dat bunerezultate în plantaţiile de la Săbed sînt şi următoarele: pinul negru(Pinus nigra).C. împreună cu complexul lagunar Razim . fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime.bilete.A. Brațul Chilia. Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei.000 ha Tulcea. din care 732 km² aparțin Ucrainei. și spre deosebire de Chilia. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării.S. .) Bucureşti. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre. Delta ocupă. Delta Dunării crește anual cu aprox. alunecări de teren etc). Perimetrul experimental Săbed. Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km².salcîmul(Robinia pseudacacia). și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km². braț care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°. 143 . principala problemă de studiu de aici o constituie capacitatea diferitelor specii de adaptare la asemenea condiţii de viaţă. se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântul Gheorghe. 40 m². longitudine E. are un curs rectiliniu. jud.vişinul turcesc(Padus mahaleb). 60% din apele și aluviunile Dunării. Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brațe. Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud. De aceea. Constanța Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei. include plantaţiile din rezervaţia ştiinţifică a Institutului de cercetări şiamenajări silvice (I.Sinoe 5050 km².

sunt alcătuite din calcare. pellucida. Limnocardium sp.Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite. ș. dar în Antichitate și Evul Mediu. Clavifera triplex etc.. Gheorghe. siltite. transportând 22% din debitul Dunării. care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe. la bază. argilite. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice. ce conțin specimene de Viviparus bifarcinatus.a. litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon. cu intercalații de porfire feldspatice. cu Mactra sp. Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază). siltite și argile. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen – 1. cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica. gresii. nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile.. iar transgresiv apar dolomite. jurasice. cretacice. Spirillina sp.. triasice. N. Gladiogondolella tethydis ș. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite.). conodonde (Gondolella navicula. precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară). cu Dosinia maeotica. din siltite feruginoase.a. din argile și siltite feruginoase. Ctenidodinium panneum ș.). Spirillina orbicula ș. foraminifere (Glomospirella sp. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13. într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). microconglomerate.a.). ce conțin specii vegetale (Striatoabietites sp. Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea. și se desfășoară pe 112 km. dolomite.a. gresii litice. dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula. siltite și argile roșcate. cu intercalații de tufuri vitroclastice.) etc. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară. Ovalipollis ovalis ș. Delta Dunării este plasată. din punct vedere geologic . astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală. sunt geomorfologic false.5-1. nisipuri. Dreissena polymorpha etc. argile calcaroase. între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină).. gresii.. derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. gresii calcaroase. prin falia Oancea-Sf.Cursul Brațului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est. neogene și cuaternare. nisipuri. diabaze și melafire. Depozitele de vârstă Paleozoică.8-0. siltite. Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean.a.8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice. la bază. cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere.). marne ș. ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus. ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani). în principal.01 milioane de ani) sunt alcătuite.a. nisipuri fine cenușii (cu Dreissena rimestiensis. dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de 144 .

E – platforma Mării Neagre). nisipuri. Ostrovul Babina.-4 m în zona depresiunile lacustre. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent. canale și gârle. Grindul Stipoc. argile și strate de loess. aflată între brațele fluviului. punctată de lacuri și japșe. Depresiunea Pardina.pietrișuri. 1990. străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu. Diferențele de altitudine. 45˚40’00” lat. delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0. E – Orogenul Nord Dobrogean. situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 . cu o suprafață de 990 km2. siltite. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. (Coteț P. Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve. 1995)[3][4] Conform clasificării FAO (SOTER – Procedure Manual. 1973.. (Mutihac V. 1996)[6] Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4. Depresiunea Șontea-Furtuna. față de nivelul mării. Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail. Grindul Chilia.. Ostrovul 145 .006 ‰. (Coteț P. Ostrovul Tătaru. spre aval. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa.. reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. N – platforma Bugeac. 1993)[5]. N și 28˚40’24” long. Depresiunea Matița-Merhei. Romanescu Gh. pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. respectiv 29˚40’50” long. până la grindurile Letea și Caraorman. iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. 1994)[1][2] Delta Dunării.și zona complexului Razim. Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.250 km2. 1973. Ionesi L.

cu totul diferită de cea a stepelor pontice.80%. iar pe litoralul deltaic și cea mai mare parte a lagunelor. întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar. cu vânturi puternice (când acționează anticiclonii nord-atlantici). Radiația totală variază între un minim de 3.8 C (în iulie) și 1. spre deosebire de prima subregiune. când apele mării lângă țărm au înghețat timp de 45 .4 C (în noiembrie). La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm.84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe.86 C. acoperite în diferite grade cu vegetație. Mediile multianuale indică creșterea temperaturii de la vest spre est. Depresiunea RoșcaBuhaiova. Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente.96 C. cele mai 146 . iar la stația Gloria între 2. în delta fluvială (Gorgova). precum și al Mării Negre. Asemenea situații s-au petrecut în anii 1928-1929.94 C.5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă și un maxim de 17 Kcl. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării. iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria).60 zile. numai în iernile mai aspre. zile de iarnă geroase. de 10. de 360 mm. Spațiile acvatice plane și foarte întinse. Depresiunea Erenciuc.05 C.8 C (în decembrie). la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. 1984-1985. de 11.3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie și februarie). zile de vară ploioase (când interacționează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve. Stratul de zapadă este subțire și se menține perioade scurte de timp. în luna iulie. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața deltei. dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. În funcție de intesitatea activității centrilor barici principali se instalează condiții specifice de vreme: zile de iarnă blânde (când activeaza centrul baric nord-est european). ca și în cazul deltei fluviale. media multianuală fiind de 2250 ore.Cernovca. În această subregiune. la Sulina între 2. Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. Depresiunea Litcov. 1996) Climă : Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. sub 350 mm. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei. pe țărmul mării (Sulina). Durata de strălucire a soarelui este mare. zile de vară calde și uscate (când acționează anticiclonii tropicali atlantici). iar vara. de 11. între 69 . la Sulina și Sfântu Gheorghe. Aceasta suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. 1941-1942. 1953-1954.71% la Gorgova și 77 . Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88 . Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie. etc./cmp. întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine. Amplitudinile medii zilnice reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței active : la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) și un minim de 3. iar la Sulina. fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10.

Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei. rogozul. lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite în deltă. plop tremurător. De asemenea. mediile pe 90 ani relevă ca sunt 142 zile de vară și 60 zile de iarnă. Aceste populații s-au amestecat. Populația : Populația deltei a fost totdeauna răzleață. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spațiul Deltei Dunării. care la recensământul din 2002 se menținea la 14. iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare. plante agățătoare.intense accelerări de vânt înregistrându-se iarna și în sezoanele de tranziție. frasin. afluxul de turiști triplează populația. plop. care cresc pe grindurile fluviatile. denumire care provine poate de la Vicina).700 ha Hunedoara 147 . arin. stejar pedunculat. Africa. ulterior românești (dicienii. 299 ucraineni diverși alții (1%)[7]. La intrarea în deltă. apoi din (lipovenii). Vara. iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. iar primăverile au durata aproape egaăa cu toamnele. 1438 lipoveni (10%). mai numeroși decât lipovenii). mediul semi-acvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). ocupând 2% din suprafața deltei. fiind păduri de salcie. există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu. Delta a fost dintotdeuna un mediurefugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa. Faună : Conține mai mult de 320 de specii de păsări ca și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. fiind periodic inundate. La Sulina aceleași medii multianuale indică 145 zile de vară și numai 15 zile de iarnă. papura. Asia. la Tulcea. . frasin. dintre care 12. îndeosebi pescăresc Retezat 2.666 români (87%). ulm. Marea Mediterană) vin să cuibărească.583 locuitori. Floră : Vegetația deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful.

în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm). smirdarul.Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare. floarea-de-colț. hidrologic. care este cel mai mare lac glaciar din țară.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. faunistic. 50 specii mamifere. ghințura galbenă. între care Lacul Bucura. făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice. adăpostind aproape 1. cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic. zâmbrul etc. pedologic și peisagistic. fiind recunoscut ca Rezervație a Biosferei din anul 1979. 90 taxoni endemici. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național. geologic. 148 . cuprinzând o suprafață de 38. 130 de plante rare sau vulnerabile. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural. Gornovița). Ca rezervație a biosferei Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza. fondatorul Grădiii Botanice din ClujNapoca și Emil Racoviță. 9 specii de reptile. sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu. paleontologic. 168 specii de păsări. speologic. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional. floristic. În rezervație se întâlnesc plante ocrotite de lege : garofița. Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali.190 specii de plante superioare. Râul Șes. 5 specii amfibieni. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică și faunistică.

fenomene geologice: chei. Rucăr Făgărașului . Monumentele naturii cuprind specii de plante şi animale rare sau pe cale de dispariţie. ursul. 20 ha Comunele Comunele Nucșoara. ciocănitoarea neagră etc. cursuri de apă. 40 ha Galbena IV Comunele Nucșoara. științifică sau peisagistică. concret şi fac parte din ariile protejateMonument al naturii este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN. 50 ha Lacul mixt 0. d). 0. arbori seculari. depozite fosilifere. Parcul Național Retezat are administrație proprie. Argeș :Calcarul de la Albești Satul Albești Granitul de la Albești [4] Satul Albești Comuna Nucșoara mixt 0. 30 Nucșoara. cu scopul de a asigura păstrarea trăsăturile naturale specifice. este supusă unui regim strict de protecție și conservare. conform Agenției Europene de Mediu. Începând din anul 1999. ha Lacul Hârtop I Munții Făgărașulu . reprezentând specii de plante sau animale sălbatice amenințate cu dispariția. a cărei valoare deosebit de însemnată sau unică. râsul. căpriorii.[1] sunt acelea de identificare a zonelor cu elemente naturale valoroase și o deosebită semnificație ecologică.Dintre animale se bucură de o atenție deosebita capra neagră. cascade. din luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks.. mixt 0. precum și alte elemente cu valoare de patrimoniu natural. fenomene geologice unice de interes ştiinţific sau peisagistic (peşteri. asociații floristice sau faunistice. mistrețul etc. geologic geologic 1. 50 ha Lacul Buda Munții Munții Făgărașulu . cerbul. Ele desemnează un element natural individualizat. peșteri. Rucăr 149 Lacul Hârtop II . cocoșul-de-munte. prin unicitatea și valoarea lor. chei. cascade). arbori seculari. iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000. în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar. iar ca păsări. Criteriile ce stau la baza declarării unei arii naturale ca monument al naturii. stânci.

50 mixt 2 ha Munții Lacul Jgheburoasa Comunele Nucșoara. 30 ha FăgărașuluiLacul Mănăstirii Făgărașulu . 60 ha Mușeteică Comuna Nucșoara mixt 0. a florei si faunei salbatice Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde. cursurilor de apa si luncilor acestora.Lacul Zârna Comuna Nucșoara mixt 0. intr-o proportie relativ egala. Rucăr mixt 1 ha Munții Făgărașulu Lacul Comuna Nucșoara mixt 0. oferind conditiile necesare conservarii diversitatii biologice specifice. Rucăr Făgărașului Lacul Scărișoara Galbenă Munții Făgărașului . cat si la nivel de specii. 60 ha Comuna Nucșoara mixt 2 haMunții Comuna Nucșoara mixt 0. silvostepa. 35 ha Munții Făgărașului Lacul Hârtop V Comunele Iezer (Păpușa) Nucșoara. ha Munții Munții Iezer-PăpușaLacul IzvorulFăgărașulu . acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre. in care se inregistreaza modificari ale structurii si dinamicii diversitatii biologice. Starea habitatelor naturale. Munții mixt 0. Rucăr Munții Făgărașulu . zonelor de stepa. 50 ha Satul Suslănești Lacul Valea Rea Comunele Nucșoara. zonelor secetoase sau a celor umede. cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza un numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre.Rucărmixt 0. munte. care se diferențiază în principal funcție de gradul de protecție (sau gradul permis al intervenției umane) și funcție de scopul ariei protejate. deal. Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata. Ca o consecinta a pozitiei sale geografice. lacurilor. cele trei unitati geografice – de campie. exprimata atat la nivel de ecosisteme. Cu exceptia marilor zone agricole si a unor ecosisteme terestre si acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare. Locul fosilifer Suslănești Din necesitatea clasificării ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate. de deal si de munte. restul mediului natural se pastreaza in parametrii naturali de calitate. inclusiv celor specifice Deltei Dunarii. 150 .

Conservarea habitatelor in Parcul National Bucegi.Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme functionale cu organizare complexa. Au fost identificate. in general. reprezentand 3% din suprafata tarii. 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. Datorita lipsei punerii in practica a sistemului de monitoring integrat care sa includa si monitorizarea diversitatii biologice. ulterior. doar in cazul unor accidente ecologice majore si pe termen scurt. prin intermediul programului LIFE (L’Instrument Finnancier pour l’Environnement) al Comunitatii Europene s-a obtinut suport financiar pentru urmatoarele proiecte: · · · Conservarea unei paduri euro-siberiene cu stejar (Quercus robur). modificarile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul. 206 de padure. cat si comunitar. Actiuni complexe pentru protectia si dezvoltarea patrimoniului natural al 151 Muntilor Apuseni.557 km2. cu o suprafata totala de 6. 54 de mlastina. Protecția ariilor naturale presupune protecția habitatelor naturale în care trăiesc fauna și flora Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii. 44 de zone de importanta avifaunistica. In vederea stabilirii si implementarii planurilor de management necesare asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national. nu exista date concrete pe baza carora sa se poata face o analiza reala a starii acesteia. prin eliminarea factorului perturbator mediul natural se poate reface. muzeelor. precum si ale unor organizatii neguvernamentale specializate. institutelor de cercetare. 196 de pajisti. cu exceptia unor specii salbatice care fac obiectul unor programe si proiecte de cercetare ale structurilor universitare. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost identificate si caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta. de asemenea. . 89 de zone umede.

(2) Regimul ariilor naturale protejate. automonitorizarea. cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate: 3700 specii de plante. 171 vulnerabile si 1253 rare. a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia. precum si legislatiei specifice in vigoare. Astfel. precum si monitorizarea de catre structurile de administrare. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor existente in Romania. de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna. dupa caz.cadru prevede obligațiile ce revin autorității de mediu : (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale. din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii. 49 din legea. de asemenea. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica 152 . de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. pana la indeplinirea acestora. 74 sunt extincte. un numar de 600 specii de alge si peste 700 specii de plante marine si costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. Obligații privind protecția ariilor naturale protejate: Art. 39 periclitate.Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. inclusiv a celor migratoare.33792 specii de animale. urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural. din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate. Exista. elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor. s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici. conservarea habitatelor naturale.

In anul 2000.si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea. iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. (3) Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. ministerul a finantat realizarea “Cartii rosii a vertebratelor din Romania”.endemit tertiar – (Conservarea speciei Romanichthys valsanicola) si Vipera ursinii (vipera de stepa) (Conservarea “in situ” a viperei de stepa din Romania).In anul 1999 s-a obtinut suport financiar prin programul LIFE (L’Instrument Finnancier pour l’Environnement) al Comunitatii Europene pentru stabilirea si implementarea planurilor de conservare pentru doua specii periclitate la nivel national si comunitar: Romanychthys valsanicola (aspretele) . care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale si a unor specii salbatice existente in Romania si care sunt incluse in Rezolutiile 4/1996 si 6/1998 ale Conventiei de la Berna privind conservarea habitatelor naturale si a vieti Preocupări există și spre limitări ale valorificării economice. a dezvoltat proiectul “Reteaua Emerald in Romania”. inclusiv ca resurse genetice în condițiile în care o mare varietate de specii de flora si fauna 153 . Un alt proiect LIFE vizeaza managementul carnivorelor mari din Piatra Craiului (Consolidarea Parcului National Piatra Craiului). o componenta a proiectului privind “Managementul conservarii biodiversitatii” o constituie programul de reintroducere a zimbrului in zona Vanatori Neamt. in cadrul arealului lor natural. De asemenea. castorul si marmota alpina. de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului. cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei. rezultatele fiind notabile. cum ar fi zimbrul. Activități concrete:In anul 2000.

fiind foarte solicitate. un areal foarte diversificat. avand multiple utilizari in diverse sectoare inclusiv pentru terapii. la nivelul intregii tari. Efectivele de vanat evaluate in ultimii ani sunt relativ constante. Aceasta stare a fost realizata. neexistand fluctuatii mari de efective la nici una din speciile principale de vanat. presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil. luand in considerare si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international. fiind reprezentate de lup.Fauna salbatica de interes cinegetic ocupa. cocos de munte). Fondul cinegetic national este arondat in 2231 fonduri de vanatoare. in scopul comercializarii pe piata interna si la export. ras si pisica salbatica. dominat de capra neagra. 103/1996 de catre Regia Nationala a Padurilor. apoi zona montana (cerb comun. fazan). organizatiile vanatoresti si institutiile de invatamant si cercetare stiintifica cu profil cinegetic din Romania. punandu-se astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul international cu specii de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie. ratificata prin Legea 69/1994. continuand cu zonele de campie si coline (mistret. incepand cu Delta Dunarii si luncile joase ale raurilor mari si a fluviului Dunarea (pasari de pasaj ca specii de baza de vanat). urs. ocupa in principal arealul zonelor montane. In ultimii ani. realizata prin masuri ca: selectia artificiala la speciile de vanat purtatoare de trofee cinegetice. specii strict protejate. Carnivorele mari. iepure. gestionate in temeiul Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. caprior.de pe teritoriul Romaniei prezinta importanta economica si sociala deosebita. in special pe piata externa. in principal. a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural. incepand din anul 1997. Aceste reglementari au fost imbunatatite . Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse. reglarea 154 . cerb lopatar. si pana in golul alpin. prin conditiile de mediu favorabile si prin buna gospodarire a fondurilor de vanatoare.

în cadrul Convenţiei privind Diversitatea Biologică/Convention for Biological Diversity – CBD. reducerea efectivelor de rapitoare pana la un nivel acceptabil pentru mentinerea echilibrului ecologic. să creeze un Mecanism de Schimb de Informaţii la nivel naţional pentru a promova cooperarea tehnică şi ştiinţifică. Romania ocupa unul din locurile de frunte. asigurarea hranei suplimentare in perioada de iarna. Principiile care stau la baza reglementarii retelei nationale de arii naturale protejate Aceste principii sunt cuprinse în Strategia pentru Mecanismul Român de Schimb de Informaţii/Clearing House Mechanism . cerb comun si cerb lopatar). in lume. mistret. detinand altfel recordurile mondiale pentru trofeul de urs (craniu si blana) si capra neagra (16 trofee din primele 20 sunt recoltate in Romania). prin articolul 18 alineatul 3. rezultatele fiind notabile 2. de-a lungul anilor.corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide). in Romania. a fost adoptată Decizia IX/30 care la pct. in cadrul arealului lor natural. si la speciile de cervide (caprior. pisica salbatica).CHM. In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea. castorul si marmota alpina. în 2008. La a IXa Conferinţă a Părţilor (CoP IX) de la Bonn. paza fondurilor de vanatoare si lupta impotriva braconajului. 2 încurajează Părţile: (a) Să desemneze cât mai curând posibil un Punct Focal National pentru Mecanismul de Schimb de Informaţii CHM. Trofee remarcabile au fost recoltate. ras. precum si la rapitoare (lup. in ceea ce priveste trofeele de vanat recoltate pe fondurile de vanatoare din tara noastra. cum ar fi zimbrul. Acest document cere Părţilor la Convenţie. de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului. care să aibă expertiza adecvată 155 .

NBSAP. dupa caz. (g) Să definească rolurile şi responsabilităţile în ceea ce priveşte colectarea. desemnată pentru a coordona dezvoltarea Mecanismului de Schimb de Informaţii. standarde Web recunoscute şi acceptate la nivel internaţional. (e) Să stabileasca o structură naţională. de preferinţă ca o componentă a Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea/ National Biodiversity Strategy and Action Plan . (h) Să identifice sursele relevante de informaţii privind biodiversitatea la nivel naţional şi să le promoveze prin intermediul portalului Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi. după caz. dacă acest lucru nu s-a realizat încă.pentru a coordona şi a pune în aplicare Mecanismul de Schimb de Informaţii. utilizând. managementul conţinutului portalului şi activităţile de conştientizare a comunităţii. să dezvolte legături între Mecanismul de Schimb de Informaţii şi reţelele existente. precum şi să faciliteze schimbul de informaţii cu bazele de date naţionale relevante.de implementare a Mecanismului de Schimb de Informaţii. să furnizeze în primul rând informaţii de bază despre contactele naţionale şi despre biodiversitatea ţării. revizuirea şi diseminarea informaţiilor. cu participarea organizaţiilor relevante implicate în domeniul biodiversităţii şi a părţilor interesate. 156 . (f) Să mobilizeze şi să aloce resurse pentru consolidarea capacităţii instituţionale de implementare a Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi pentru susţinerea funcţionării sale. după caz. după cum se solicită la alineatul 7 din Decizia II/3. ca mijloc esenţial de implementare şi evaluare a strategiilor şi a planurilor naţionale de acţiune privind biodiversitatea. (c) Să-şi dezvolte mecanismele naţionale de schimb de informaţii. (b) Să pregătească o Strategie Naţională CHM . cum ar fi un Comitet Interinstituţional de Coordonare. pe baza nevoilor identificate. (d) Ori de câte ori este posibil.

România răspunde cerinţelor CBD privind: Instituirea unui CHM funcţional cu o viziune clară acţiunilor de realizat în următorii ani Definirea rolurilor Punctului Focal Naţional pentru CHM Stabilirea unei structuri naţionale de supervizare operaţională şi a unei reţele de contacte instituţionale. ) Strategia este construită în jurul unui obiectiv general. Sunt propuse activităţi a căror realizare va asigura fezabilitatea ţintelor şi posibilitatea atingerii lor în limitele de timp ale Strategiei. Prin Strategia elaborată. facilitarea posibilităţii de a identifica sectoarele de date si informaţii acoperite deficitar.colectarea şi prezentarea de noi informaţii despre biodiversitate.(i) Să încurajeze utilizarea Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii ca instrument de dialog cu societatea civilă. falicitarea accesului mai rapid la datele şi informaţiile existente. Ţinând seama de multitudinea actorilor în domeniul biodiversităţii şi al CHM-ului ca instrument de schimb/mediere între aceştia. 157 asupra obiectivelor şi . în formatul şi limbile adecvate. inclusiv comunităţilor indigene şi locale. Printre avantajele CHM-ului se numără: furnizearea de date şi informaţii care să vină în sprijinul factorilor de decizie.încurajarea cooperării tehnice şi ştiinţifice. contribuţia la implementarea mai eficientă a Convenţiei pentru Diversitate Biologică. este necesară realizarea unei strategii şi a unui plan naţional de acţiune pentru gestionarea eficientă şi cu folos a CHM-ului. şi Realizarea si menţinerea unui site CHM România. (j ) Ori de câte ori se aplică şi este fezabil. să realizeze site-ul Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi în limbile naţionale sau locale şi să disemineze materiale relevante la nivel naţional. Sunt definite mai multe ţinte care vor converge spre îndeplinirea obiectivului respectiv. grupurile principale şi părţile interesate.

-Instituirea unui Mecanism de Schimb de Informaţii (CHM) funcţional pentru România -Nominalizarea unui Punct Focal Naţional pentru CHM Numirea şi mandatarea unei persoane dintr-un minister sau o instituţie importantă care este implicată în implementarea Convenţiei în România pentru a fi Punct Focal Naţional CHM. -Informarea Secretariatului Convenţiei şi a CHM-ului european în legătură cu această numire. 158 . care va stabili cât anume din activitatea normală lunară a acestora trebuie să fie dedicată funcţionării CHM-ului.să respecte statutul suprafeţelor limitrofe ariilor protejate. Mecanismul de Schimb de Informaţii al României să funcţioneze şi să contribuie la schimburile de informaţii privind conservarea biodiversităţii. Administrarea retelei de arii naturale protejate de interes national . Astfel Punctul Focal Naţional va primi de la ambele instituţii informaţii relevante despre evoluţiile care privesc CHM. se instituie un regim juridic diferenţial pentru categoriile de arii protejate stabilite la nivel naţional şi internaţional. Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie a bunurilor patrimoniului natural. Persoanele fizice şi juridice au următoarele atribuţii în ceea ce priveşte regimul juridic general al ariilor protejate: .Pe de altă parte. pentru a fi Punct Focal Secundar pentru CHM. -Acordarea unui mandat celor două persoane. 4. -Numirea unei a doua persoane de la alt institut partener. monumentelor naturii pe care s-au identificat elemente ce necesită a fi ocrotite. strategia CHM ar trebui sa aibă ca viziune o mai bună informare a populaţiei României privind biodiversitatea.

159 .companii.sa nu culeagă şi să nu comercializeze plante declarate monumente ale naturii.regii autonome. necesită instituirea regimului de arie protejată. - să comercializeze animale declarate să nu disloce.să nu introducă în ţară. ce provin din locuri declarate monumente ale naturii.18 din Ord. paleologice. Ariile naturale protejate se evidenţiază în planurile naţionale şi în zonele de amenajare teritorială şi de urbanism. . Toate suprafeţele terestre şi acvatice ce aparţin domeniului public şi care datorită valorii patrimoniului natural. deţină sau monumente ale naturii. vor rămîne în proprietatea statului şi vor dobîndi regim de protecţie. deţină sau să comercializeze piese mineralogice. . .să nu captureze. cu excepţia celor prevăzute de lege. Modul de constituire şi de administrare a ariilor protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale în scopulpăstrării practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul lor. 236/2000 – administrarea ariilor protejate se face prin: . plante şi animale vii. . nr. culturi de microorganisme. . Potrivit art. speologice. . fără acordul autorităţii centrale pentru protecţia mediului.- să gospodărească ecologic şi durabil suprafeţele pe care le deţin în calitate de proprietari şi care sunt declarate arii protejate sau monumente ale naturii. .autorităţi ale administraţiei locale.societăţi naţionale şi comerciale.structuri ale administraţiei special constituite. de Urg.

au fost luate o serie de măsuri.persoane fizice cu calitatea de custode. Astfel. de învăţămînt. Legea nr. . Delta Dunării trebuie supusă unui regim de protecţie şi dezvoltare durabilă. Delta Dunării a fost înscrisă şi pe lista aferentă Convenţiei asupra zonelor umede de la Ramsar/1972 prin care I s-a stabilit un regim naţional şi internaţional de protecţie şi conservare. ştiinţifică şi peisagistică. Regimul juridic al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" În scopul opririi proceselor de degradare a Deltei Dunării şi a reconstrucţiei sale ecologice.. prin Decretul nr 103/1990 s-a dispus oprirea lucrărilor de aplicare a programului de amenajare şi exploatare integrală a Deltei. în scopul elaborării de studii ce cuprind măsuri pentru utilizarea raţională. inclusiv legislative. cultural şi natural iar Delta Dunării a fost înscrisă în 1991 pe lista patrimoniului mondial.muzee. a structurilor cu valoare ecologică.instituţii de cercetare.organizaţii non-guvernamentale. .servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale. ştiinţifice. . Legea cadru prevede că menţinerea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate şi de monumente ale naturii are drept scop. dar care este şi foarte fragilă. redresarea şi menţinerea echilibrului în zonă. . 9. Delta Dunării este o regiune de importanţă naţională şi internaţională. Avînd calitatea recunoscută de patrimoniu natural mondial şi de zonă umedă de importanţă internaţională. fiind supusă poluării sub diferite forme dar şi unei explotări naţionale cu consecinţe negative. pentru ariile ce aparţin domeniului public şi nu necesită structuri ale administraţiei special constituite. fiind declarată rezervaţie a biosferei. conservarea unor habitate naturale. 82/1993 – priveşte constituirea Rezervaţiei Deltei Dunării şi cuprinde dispoziţii 160 . Prin Decretul 187/1990 ţara noastră a aderat la Convenţia privind patrimoniul mondial. a biodiversităţii.

stabilirea locurilor de vînătoare şi de pescuit. Regimul juridic general al Deltei Dunării este completat şi de prevederile documentelor internaţionale în materie (ratificate de ţara noastră). precum şi a condiţiilor de desfăşurare a acestor activităţi. . 264/1991 ca instituţie publică cu personalitate juridică.coordonarea lucrărilor hidrotehnice atît pentru asigurarea unei mai bune circulaţii a apei pe canale. ghioluri şi lacuri. .stabilirea criteriilor de dezvoltare a aşezărilor umane şi a turismului. . 983/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. persoanelor şi grupurilor de cercetători.cercetarea fenomenelor deltaice. Ulterior Administraţia a fost organizată prin HG nr.redresarea ecologică a Deltei Dunării şi conservarea genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. civile. . Atribuțiile gestionării problemelor de mediu în Rezervația Delta Dunării revin Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” – înfiinţată prin HG nr. . a stabilirii unor măsuri de gestionare şi dezvoltare durabilă a acestei resurse naturale. regimul de administrare şi regimul sancţionator. cît şi pentru împiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine.stabilirea modului de circulaţie şi acces în Delta Dunării al bărcilor. în scopul menţinerii echilibrului ecologic. Pe lîngă sistemul complex de protecţie şi conservare a Deltei Dunării.prezentarea de propuneri privind stabilirea de penalităţi pentru sancţionarea abaterilor de la regulile de desfăşurare a activităţii în Delta Dunării. şalupelor. avînd ca obiective în activitate: .cunoaşterea capacităţii productive şi dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării în limitele ecologice admisibile. 161 . Legea nr. 82/1993 cuprinde şi un ansamblu de sancţiuni juridice (contravenţionale. finanţată de la bugetul administraţiei de stat. navelor fluviale şi maritime.referitoare la regimul general şi special de protecţie. . . penale) menite să contribuie la asigurarea aplicării şi respectării sale.

zonele funcţionale urbane prezintă modificări ale factorilor de mediu (apă. evaluarea. III. este o activitate: operaţională. prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de 162 îndeplinirea . Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea sa spaţial-funcţională o entitate complet diferită faţă de ecosistemele naturale . Urbanizarea privită ca un proces continuu. aer. Așadar. ci s-a format şi dezvoltat în interacţiune cu mediul natural. Pe măsura progresului au crescut și pretențiile omului pentru un nivel de confort mai ridicat ceea ce a condus fie la urbanizarea localităților rurale. ca orice fiinţă vie. fie la migrația oamenilor către localitățile urbane și la dezvoltarea orașelor atât pe orizontală cât şi pe verticală. orientate spre destinației lor. de informare şi educare ca şi atribuirea de norme şi reglementări pertinente. între progresul ştiinţifico-tehnic şi noţiunea de urbanizare este o relaţie directă: progresul a determinat dezvoltarea oraşelor şi intensificarea activităţii economico-sociale. nu se află în afara legilor care guvernează viaţa pe planeta noastră. dinamic. autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului. Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc împreună un ecosistem urban . PROTECTIA MEDIULUI ÎN HABITATUL URBAN Definirea habitatului urban Omul. dar gradul în care a exercitat această influenţă a fost diferit re la o epocă istorică la alta.Dintre atribuţiile Administraţiei putem aminti: de gestionarea. stabilirea şi aplicarea măsurilor de conservare şi refacere a ecosistemelor deltaice. Acesta a influenţat dintotdeauna dezvoltarea societăţii. sol) precum şi schimbări semnificative ale microclimatului.

lipsa locuinţelor şi aglomerarea lor. lipsa hranei. lipsa unei baze de dezvoltare durabilă ex-tinderea suprafeţelor ocupate de oraşe şi creşterea necesităţii de tot felul. 3.negative: pe parcursul dezvoltării a avut loc o explozie demografică. Crearea de bunuri materiale care încorporează resurse neregenerabile (sau greu regenerabile) şi epuizabile. constituie principala presiune exercitată din partea centrelor urbane asupra mediului. a fost un factor de dezvoltare.amenajare a teritoriului. normativă. în oraşe apărând primele manufacturi – germeni ai industrializării.. În istoria umanităţii urbanizarea a avut atât efecte pozitive cât și negative:pozitive: la început. s-a mărit numărul de locuri de muncă. resursele umane sunt influenţate în mod direct. care a dat naştere la fenomene dereglatoare pentru activitatea normală: şomaj. Din numeroasele elemente ce alcătuiesc ecosistemul urban. cu alte cuvinte. au apărut primele universităţi etc. 2. prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor. s-a dezvoltat cultura. Creşterea demografică explozivă care implică aglomerarea oraşelor. 163 . prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor. amenajările şi plantaţiile. Lipsa unei organizări şi dezvoltări economice pe criterii ecologice. inclusiv infrastructura. Dezvoltarea tehnicii fără să ţină seama de principiile ecologice. integratoare. au crescut veniturile populaţiei. Cel mai semnificativ efect negativ este poluarea 2 . Protectia factorilor naturali de mediu in asezarile umane Factorii de poluare urbană sunt cei care se încadrează în factorii general valabil de poluare a mediului înconjurător şi se referă la: 1. 4. definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri.

astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului.2% în Olanda. industria fiind un factor sine qua non al urbanizării. Creşterea necesarului de apă în viitor. care pot aduce prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului. acolo unde există industrie există şi poluare.5.0% în Belgia. prin urmare. Suprafeţele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare şi industrializare în raport cu cele existente reprezintă cote importante în ţările dezvoltate: 28. ca şi cum suprafaţa acestora ar fi nesfârşită.. şi.Problema centrală care apare în acest sens este de a stabili cine este victima daunei:omul sau mediul său Parametrii ecologici care caracterizează calitatea mediului au suferit modificări în compoziţia chimică – atmosferă. 9. 164 . de căldură şi/sau de zgomot în aer. de substanţe. capitala Bucureşti are o populaţie de câteva ori mai mică decât a Franţei. Lipsa unei conştiinţe ecologice cu privire la posibilităţile mediului înconjurător constituie acel factor de comportament care concură în egală măsură cu alţi factori. sol şi apă – în urma activităţii menajere şi industriale. Introducerea directă sau indirectă. Şi în România proporţiile acestui fenomen sunt îngrijorătoare. în apă ori în sol. de aceea aceste activităţi trebuie controlate şi dirijate. Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu. care pot dăuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime. dar ocupă o suprafaţă mai mare decât aceasta. Principalul factor al poluării oraşelor este plasarea unor activități industriale în zona locuibilă. Paris.la degradarea mediului. Nu odată fixarea platformelor industriale s-a făcut fără o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile. ca rezultat al unei activităţi desfăşurate de om. Între industrie şi urbanism există o intercondiţionare. 6.0% în Marea Britanie. de vibraţii. 12. de exemplu.

sticla. gaze.060. ca activitate economică. fier. materiale radioactive – materiale greu biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere. particule şi gaze (dioxid de carbon (CO2). cărbune. folosirea îngrăşămintelor chimice. lemnelor şi produselor petroliere.) joacă un rol dublu în poluarea biosferei: • omul tehnicizat de astăzi consumă o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru întreţinerea arderilor în uzine. din răspândirea extrem de largă a 165 .033. În sprijinul acestei afirmaţii se aduc următoarele argumente: folosirea necorespunzătoare a irigaţiilor care pot aduce apa freatică la suprafaţă şi produce înmlăştiniri. cărămizi etc. dacă la începutul revoluţiei industriale – cu baza energetică axată bazată pe petrol şi cărbuni – procentul de dioxid de carbon în atmosferă nu era decât de 0. deversează în apă şi în sol reziduuri industriale nocive atât plantelor cât şi animalelor etc. energia folosită în industrie era dată de arderea cărbunilor.030. a pesticidelor (de exemplu. industria chimică (produse cloro-sodice. substanţe chimice. eliberează în aer. amoniac (NH3)).Industria cu toate componentele sale (industria energetică. iar pentru anul 2050 se prefigurează o valoare de 0. lemn) etc. produse petrochimice). acid sulfuric (H2SO4). cauciucul. hidrocarburi nearse. Industrializarea excesivă care a caracterizat oraşele ultimelor decenii a fost cauza esenţială a creşterii concentraţiei de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă.Industria. astăzi acesta a ajuns la valoarea de 0. industria materialelor de construcţii (ciment. monoxid de carbon (CO). • în acelaşi timp industria emite produse şi subproduse nocive mediului înconjurător (polietilena. prafuri industriale. var. îngrăşăminte chimice. zgura. care provoca o importantă poluare a oraşelor. Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul şi din afara oraşului îl reprezintă agricultura. Până nu demult. pentru diverse procese tehnologice. industria metalurgică. consumă în continuu resurse naturale (petrol.

de către drumuri etc. ocuparea de terenuri de către construcţiile industriale. se realizează astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil şi. Zootehnia reprezintă o sursă de poluare şi prin cantităţile mari de sodă calcinată şi detergenţi folosiţi în acţiunea de igienizare. principalul factor de producţie din agricultură – solul – cade victimă activităţii urbane. pe plan mondial. apoi. ajung în sol. s-a tras concluzia că acesta s-ar putea structura în lanţul alimentar uman. detectat până şi în ouăle pinguinilor din Antarctica. din marile complexe zootehnice rezultă însemnate concentraţii de dejecţii şi ape uzate. apele de ploaie care adună substanţele otrăvitoare (uleiuri minerale. a pădurilor datorită defrişărilor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. de două hectare pe minut. De asemenea. ducând treptat la dispariţia acestora de pe mari suprafeţe. benzine. fie prin introducerea în compoziţia chimică a acestuia a unor substanţe nocive: îngrăşăminte chimice. punerea în circuitul agricol a unor noi suprafeţe arabile se face pe seama defrişării pădurilor.DDT-ului. necesară pentru satisfacerea nevoii de hrană a populaţiei urbane. astfel. În ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritorială a oraşului. Continuând. extindere care acţionează asupra zonelor învecinate. agricultura. în cele mai multe cazuri.Drept urmare. concomitent cu practicarea unei agriculturi intensive duc la scăderea apei freatice şi la accentuarea dezechilibrului ecologic pe mari întinderi. cu ritmul actual de defrişare. în final. fie ca urmare a degradării lui printr-o activitate chimizată şi mecanizată care forţează pământul peste puterea şi capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populaţie urbană în creştere. acumulându-se până la pragul de pericol). 166 . agricultura poate afecta calitatea mediului înconjurător prin zootehnie. Defrişările pentru mărirea suprafeţelor arabile. reziduuri menajere care. Astfel. poate fi la rândul ei victima activităţii urbane prin extinderea teritoriului localităţilor. se apreciază că pădurile ar urma să dispară complet în următorii 80-85 de ani. Totodată. detergenţi) din oraşe. reziduuri industriale deversate în apele râurilor.

ca parte componentă şi funcţională a oraşului. dar comparabilă cu celelalte surse. estimate a fi de peste trei ori mai importante decât cele generate de sectoarele industriale.Pe lângă poluarea aerului de către motoarele cu ardere internă prin: substanţe toxice. precum şi la emisiile de plumb. 8 hectare de teren pe km. transporturile afectează mediul înconjurător într-un mod agresiv. trebuie micşorată viteza maximă de deplasare (sub 30 km/h). de exemplu. ocupă o poziţie mai modestă. poluanţi atmosferici uşor sesizabili (fum. este cel al transporturilor. Contribuţia la fenomenul de poluare a motoarelor folosite în transporturile urbane. cât şi intensitatea traficului (de exemplu. O altă sursă de poluare provenită ca urmare a activităţii urbane şi ce afectează în mod vizibil natura este cea a deşeurilor menajere şi industriale. În 167 . gaze cu efect pe termen lung (bioxid de carbon). centrul oraşului Göteborg nu este supus circulaţiei rutiere).20 ori a numărului de pasageri pe km) şi de bunuri (de 1.75 ori tone pe km). în ceea ce priveşte emisiile de bioxid de carbon. ca o consecinţă a dezvoltării economice din ultimii patruzeci de ani care a condus la creşterea continuă a transporturilor de persoane (o sporire de 2. pierderile de spaţiu provocate de construcţia autostrăzilor sunt considerabile: o autostradă cu trei benzi pe sens degradează cca. Acestea. Asemenea nivele de trafic generează elemente de stres pe care populaţia le acceptă din ce în ce mai greu. transformarea peisajului urban etc.Un alt domeniu cu impact negativ asupra habitatului uman. poluarea fonică. transporturile afectează în sens negativ perimetrul oraşelor prin dezvoltarea infrastructurii şi a reţelei de drumuri şi căi ferate. şi are o influenţă mai redusă în privinţa bioxidului de sulf (SO2) (circa 4%). Traficul rutier deţine principala pondere în domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%). traficul rutier reprezintă principala sursă a emisiilor de oxizi de carbon (circa 90%) şi de oxizi de azot (circa 59%). Astfel. pe lângă poluarea solului. apei şi aerului constituie şi un puternic factor de stres asupra populaţiei urbane prin numărul mare de maşini. miros).Pe lângă cele enumerate.

protecţia naturii. respectiv. pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de apa de ploaie şi transportate în pământ. semne privind considerarea dezvoltării deşeurilor au şi apărut sub forma scăderii ritmului de generare. dioxili şi furani (substanţe extrem de toxice. dar şi la schimbări în structura lui. reutilizarea directă a produselor reziduale. Sunt vizate cu precădere următoarele 168 domenii:calitatea aerului. 18 state din nord-est şi vestul mijlociu al SUA. Instalaţiile de incinerare eliberează în atmosferă oxizi de sulf şi de azot. reciclarea. cadmiu. după un recent studiu realizat în SUA. sporirea nivelului de reciclare şi. gropile de gunoi. calitatea apei. cât şi creşterii şi diversificării activităţilor urbanistice. incinerare.Măsuri legislative pentru protecția mediului în habitatul uman Politica legislativă românească în domeniul protecției habitatului uman este direcționată în principal. numai ca ultimă soluţie. incinerarea cu recuperarea energiei înglobate şi. Deşi guvernele prevăd programe şi bugete pentru reciclarea deşeurilor menajere şi industriale. refolosire).managementul deşeurilor menajere şi industriale presupune dezvoltarea cât mai multor opţiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea deşeurilor).Arderea gunoiului nu este un proces curat. De altfel.Principala problemă în cazul deşeurilor o constituie modul lor de gospodărire (generare. reciclare. către implementarea documentelor internaționale și a dreptului Uniunii Europene. controlul poluării . gestionarea deşeurilor. mercur). vor cheltui de 8-10 ori mai mult pentru instalaţiile de incinerare decât pentru reciclare în următorii cinci ani. Industrializarea şi dezvoltarea economică au dus nu numai la creşterea cantităţii de gunoi. metale grele (plumb. 3. de incinerare a deşeurilor.prezent cantitatea acestor deşeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorită atât creşterii populaţiei şi agenţilor economici. către pânza freatică. suspectate a cauza cancer şi defecte genetice).

59. protecţia civilă şi siguranţa nucleară. schimbarile climatice.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national. cu durate între 3 şi 15 ani şi necesare ca urmare a evaluării costurilor ridicate pe care le presupune. Se propune un plan de acţiune globală pentru promovare dezvoltării durabile a aşezărilor umane cu obiectivul general de a realiza îmbunătăţirea. Acest document conţine următoarele domenii de programe: a) Satisfacerea necesităţilor fundamentale de asistenţă medicală. în particular pentru populaţia săracă din zonele urbane şi rurale. d) Satisfacerea cerinţelor de sănătate a populaţiei urbane. regional si local privind protectia atmosferei. a calității aşezărilor şi a condiţiilor de viaţă şi de lucru pentru toţi. b) Controlul maladiilor transmisibile. precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental 169 . . din punct de vedere social. e) Reducerea riscurilor de îmbolnăvire. se solicită țărilor lumii să elaboreze strategii pentru dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane. Trebuie reamintit faptul că în Capitolul 7 al Agendei 21. substanţe chimice şi organisme modificate genetic. În ceea ce privește transpunerea legislaţiei UE trebuie menționat că România a eșalonat acest obiectiv în 11 perioade de tranziţie. ţinând seama de priorităţile şi condiţiile naţionale. 3 referitoare la gestionarea deşeurilor. după cum urmează: o perioadă de tranziţie în domeniul calităţii aerului. Legea protecţiei mediului în CAPITOLUL XII Protectia Art.industriale şi managementul riscului. în special în zonele rurale. 4 privind calitatea apei şi 3 în domeniul poluării industriale şi al managementului riscului asezarilor umane În România. generate de poluarea mediului şi de cauze accidentale. poluarea sonoră. c) Protecţia grupurilor vulnerabile. economic şi ecologic.

Planul national de actiune privind schimbarile climatice. 61 din Legea-cadru de protecția mediului prevede: Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. prin autoritatile publice 170 . valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii. h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera. in conformitate cu politicile europene si internationale specifice. oxizi de azot.ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane. j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot. respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. De asemenea art. k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei. c) elaboreaza. oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera. compusi organici volatili si amoniac. e) elaboreaza. f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale. b) elaboreaza. actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf. d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf. prin actele de reglementare. promoveaza si. l) stabileste. dupa caz. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice. dupa caz. i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.

d) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei. reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi asigură controlul aplicării acestora. limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti. f) colaborează la nivel central şi local în asigurarea accesului publicului la informaţia de sănătate în relaţie cu mediul.din subordinea sa. ‚ b) solicita aplicarea masurilor tehnologice. precum şi calitatea produselor alimentare. c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. Conform Legii 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică Autoritatea publică centrală pentru sănătate (Ministerul Sănătăţii şi Familiei) are următoarele atribuţii şi răspunderi: a) organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu. în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare. c) elaborează. 171 . e) colaborează cu celelalte ministere cu reţea sanitară proprie pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi pentru respectarea normelor de igienă a mediului din domeniul lor de activitate. supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental. b) supraveghează şi controlează calitatea apei potabile şi de îmbăiere. in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni. a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii.

5-8) Capitolul IV.norme de igienă şi antiepidemice pentru activitatea care se desfăşoară în unităţile sanitare publice şi private. păstrarea şi utilizarea substanţelor toxice şi a stupefiantelor. . protecţia persoanelor din colectivităţi). activităţile pentru care Ministerul Sănătăţii (şi Familiei) este abilitat să elaboreze norme tehnice care vizează protecţia populaţiei faţă de factorii nocivi din mediul de viaţă şi de muncă. O. -norme privind funcţionarea unităţilor care asigură servicii pentru populaţie. -norme privind activitatea de servicii funerare. 98/1994 modificată şi completată prin: O. securitatea sanitară a alimentelor. 9-11) 172 Capitolul V. cuprinzănd: -norme privind protecţia persoanelor împotriva factorilor de poluare a mediului înconjurător si la locul de muncă (calitatea sanitară a apei potabile. nr. Contravenţii la normele de igienă privind colectarea şi îndepărtarea reziduurilor (art. precum şi de orice altă natură.G. -norme privind protecţia persoanelor care lucrează în locuri de muncă cu radiaţii ionizante sau care vin în . 5/15 ianuarie prevede sancțiuni privind: Capitolul III. -norme pentru înregistrarea şi controlul medicamentelor şi al produselor biologice de uz uman. . menajere şi industriale.norme privind producţia. 344/31 mai 2002.În Anexa 2 a Legii 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică sunt prevăzute. Legea nr. a unităţilor de producţie şi a depozitelor de distribuire a medicamentelor şi materialelor sanitare. .G.contact cu substanţe radioactive. gazoase. lichide. 108/30 august 1999. -norme privind modul de îndepărtare şi de neutralizare a reziduurilor solide. nr.printre altele.norme privind funcţionarea farmaciilor publice şi private. . aprobată prin Legea nr. Contravenţii la normele de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a populaţiei (art.

Contravenţii la normele igienico-sanitare pentru alimente şi la normele de igienă privind producţia. Norme de igienă referitoare la zonele de locuit (art. prelucrarea. 27) Capitolul IV. 1. 48-83) Capitolul VII. 28-36) Capitolul V. 1214) Capitolul VI. Contravenţii la normele de igienă privind infestarea cu insecte vectoare şi cu rozătoare. 3747) Capitolul VI. 3). penală. 29-31) Capitolul XI. Norme de igienă pentru transporturile de persoane (urban şi preorăşenesc. păstrarea. 173 . 18-21) Capitolul VIII. 95-140) Capitolul IX. 3233) Capitolul XII. Norme de igienă referitoare la colectarea. Contravenţii la normele privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor pentru ocrotirea. îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide (art. Norme de igienă privind produsele cosmetice (art. 21-26) Capitolul III. Norme de igienă pentru fântâni publice şi individuale. transportul şi desfacerea alimentelor (art.20) Capitolul II. rutier interurban (art. Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor (art. Contravenţii la normele de igienă pentru unităţile sanitare (art. naval. Norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtaarea reziduurilor lichide (art. în sarcina persoanelor vinovate de abaterile săvârşite (pct. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. administrativ-materială. 84-94) Capitolul VIII. a căror nerespectare atrage răspunderea disciplinară. după caz. educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor (art. 26-28) Capitolul X. 22-25) Capitolul IX. folosite la aprovizionarea cu apă de băut (art. Contravenţii la normele de igienă privind protecţia faţă de radiaţiilor nucleare (art.Contravenţii la normele de igienă privind unităţile de folosinţă publică (art. Norme de igienă la unităţile de folosinţă publică (art. Contravenţii la normele privind condiţiile şi procesele de muncă (art. Contravenţii la normele privind prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile (art. depozitarea. 34-35) Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. aerian. 15-17) Capitolul VII.feroviar. Structura acestor norme şi recomandări este următoarea: Capitolul I. civilă ori. precum şi la normele privind regimul pesticidelor1 (art.

protectiei mediului si intereselor consumatorilor. 91. 91/2003). sanatatii si bunastarii animale. . precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic.Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza. transportul şi deshumarea cadavrelor umane (art. Art. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. 174 . pentru animale. Vezi în acest sens şi Art.Norme privind produsele pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umană (art. Norme de igienă privind înhumarea. sanatatii si bunastarii animalelor. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. 141148) (În prezent. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. 149-154). pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. 92. . d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza. eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic. V al OUG nr. Art. b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.Capitolul X. pesticidelor li se spune “produse de uz fitosanitar”.

stradale si industriale si a altor obiective si activitati. reglementarile referitoare la produsele biocide. sa mentina curatenia stradala. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. autoritatile administratiei publice locale. la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul. precum si. pentru agricultura. a retelelor de canalizare. b) sa prevada. starea de sanatate si de confort a populatiei. a depozitelor de deseuri menajere.Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. spatiile de odihna. Art. fara a prejudicia ambientul. silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor. c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale. a statiilor de epurare. masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata. 70. . a cailor si mijloacelor de transport. prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora. dupa caz. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate. 175 . ingrasaminte chimice.b) elaboreaza. tratament si recreere. produsele de protectie a plantelor. persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor. organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta. d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului.

d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu. odihnei. . h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat. inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta. cu predominanta in spatiile destinate locuintelor. de intretinere si dezvoltare a canalizarii. curtilor si imprejurimilor acestora. g) sa reglementeze. a parcurilor. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora. estetica si recreativa. a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica. a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala. concomitent cu mentinerea. prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. i) sa adopte masuri obligatorii. j) sa initieze. f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate. a ariilor protejate si a monumentelor naturii. proiecte de amenajare. 71. 176 . Art. in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. a zonelor de interes turistic si de agrement. accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor. cu privire la intretinerea si infrumusetarea. a arborilor si arbustilor decorativi. sa optimizeze densitatea de locuire. a monumentelor istorice. indiferent de regimul juridic al acestora. e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice. a cladirilor. pe plan local. dupa caz. recreerii si agrementului. intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. in zonele destinate tratamentului. pentru persoanele fizice si juridice.(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism.

. 7. cu respectarea specificului acestora.08. e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale.2008 care definește.(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. 177 . scopul. la nivel national. d) utilizarea rationala a teritoriului.Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele: a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor. coeziunii si integrarii spatiale. 8. regional si judetean. 9. 350/2001 privind amenajarea actualizata 29. Art.Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice. (1) sunt lovite de nulitate absoluta. . pe baza principiului ierarhizarii. Art.principiile și obiectivele acestei activități: Art. ecologice si culturale. sociale. b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane. c) gestionarea responsabila a resurselor naturale.Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei. stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii. Strategii și planuri naționale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism Amenajarea teritoriului și urbanismul constituie o probleme de interes strategic. urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea. cu protectia mediului si a peisajului cultural.Acest lucru rezultă din teritoriului si urbanismul Legea nr. .

– 178 . servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale.Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele: a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor. . . 12. amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale.350/2001 Art. Art.Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii. mediu si lung. b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor. 14. prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt. asigurarea accesului la infrastructuri. Art. e) asigurarea calitatii cadrului construit. . organizate in retea. in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor. 13.Art. România are o Strategie de dezvoltare teritoriala a activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism ale cărei direcții sunt prevăzute în Legea nr. extinderea controlata a zonelor construite. 10. varstnicilor si ale persoanelor cu handicap. c) utilizarea eficienta a terenurilor. 11. pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu. d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural. urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor. f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale .Conform art. in acord cu functiunile urbanistice adecvate.

se fundamenteaza pe Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei. interregionala. elaborare a scenariilor de dezvoltare teritoriala. (5) Metodologia de implementare a Strategiei se aproba prin hotarare a Guvernului. (2) Strategiile. prevazute la alin. d) crearea de parteneriate interinstitutionale. trebuie urmarite principiile strategice privind: a) racordarea teritoriului national la reteaua europeana si intercontinentala a polilor de dezvoltare si a coridoarelor de transport. Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei se bazeaza pe: a) sistemul de politici publice teritoriale. astfel incat investitiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei sa fie considerate investitii publice de interes national.In elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei. in conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si cu evolutiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene. . la scara regionala. politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial. c) sistemul national de observare a dinamicii teritoriale. 14/1.. (1). nationala.. (3) Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritoriala a Romaniei si directiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani. 179 . b) metodologia de prioritizare a proiectelor. (4) In procesul de implementare. intersectoriale si teritoriale pentru promovarea si implementarea proiectelor strategice vizand coeziunea teritoriala.. evaluare a impactului teritorial al politicilor si pe sisteme de fundamentare tehnica a deciziilor in dezvoltarea teritoriala. cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier si transnational. Art.

(2) din aceeași lege prevede că documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director. Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism. d) consolidarea si dezvoltarea retelei de legaturi interregionale. 180 . avizate si aprobate conform prezentei legi. intretinerea. extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente. e) protejarea. . c) promovarea solidaritatii urban-rural si dezvoltarea adecvata a diferitelor categorii de teritorii.Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect: a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor. iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale. planurile de urbanism.350/2001.b) dezvoltarea retelei de localitati si structurarea zonelor functionale urbane. 15. b) constituirea. prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului. promovarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural. c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu. Alin. Art. d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism Conform art. politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. 39 din Legea nr.(1) In sensul prezentei legi.

documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele: a) Planul de amenajare a teritoriului national.5. (4) Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt: Cai de comunicatie. c) Planul de amenajare a teritoriului judetean. Art. (3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaza. 41. Art.(1) Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judetului.(1) Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii. . Reteaua de localitati. precum si cu alte programe de dezvoltare. b) Planul de amenajare a teritoriului zonal. Zone protejate. Ape. . 181 . . (2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza. 40. 42. Planul de amenajare a teritoriului judetean se coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national. Turismul. cu Planul de amenajare a teritoriului zonal. Zone de risc natural. Prin lege se pot aproba si alte sectiuni. Planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism si rolul lor in protectia mediului din asezarile umane Evaluarea de mediu pentru anumite planuri si programe Documentații de amenajare a teritoriului Conform art. (2) Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate. Dezvoltarea rurala. cu programele guvernamentale sectoriale.

compuse din mai multe judete. Art.(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal(PAZ) are rol director si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii. zonal si judetean. . la 5-10 ani.(1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. b) interjudetene. . 182 . Documentatii de urbanism Art. Aceste teritorii pot fi: a) intercomunale sau interorasenesti. 43. ingloband parti din judete sau judete intregi. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc in Planul de amenajare a teritoriului judetean. comune si orase. (2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011. c) regionale. (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale. 44. compuse din unitati administrativteritoriale de baza. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national.(3) Fiecare judet trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului judetean si sa il reactualizeze periodic. b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia. 45. . Art. constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia. in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului. localitatile cu statut de municipiu sau de oras au obligatia sa detina Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentatie de fundamentare a intocmirii Planului urbanistic general.

la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate. amenajate si plantate.(1) Planul urbanistic general are atat caracter director. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt. d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice. h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite. care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare.c) Planul urbanistic de detaliu. Art. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: 183 . b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri. i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel. constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie. 46. . cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii. cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala. g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor. conform legii.

(5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ184 . (6) Prevederile alin. conform legii. (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. pe suport grafic.000.000 . iar in format analogic. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel.1/5. la scari 1/1.a) evolutia in perspectiva a localitatii. e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare. f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital.000. la scara 1/5. b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu. g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana. zonal si judetean. dupa caz.

caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. a parcurilor industriale. (4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. e) statutul juridic si circulatia terenurilor.teritoriale este la scara 1/25. . c) modul de utilizare a terenurilor.(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: a) zonelor centrale ale localitatilor. prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general. b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane.000. a parcelarilor. (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea. potrivit legii. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate. f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati. Art. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: a) organizarea retelei stradale. cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Sunt admise numai 185 . 47. d) dezvoltarea infrastructurii edilitare. b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor. a complexelor de odihna si agrement.

Art. d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor. indiferent de natura lor sau de beneficiar. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor. Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire. in corelare cu vecinatatile imediate.(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica. c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea. 186 . amenajarilor si plantatiilor. (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. dimensionare. (6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare. e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor. pe una sau mai multe parcele adiacente. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general. . prin care se asigura conditiile de amplasare. b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. 48.modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei.

juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. sau pentru o parte a acesteia. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.000. precum si de amplasare. (2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativteritoriala. precum si a regulamentelor locale de urbanism. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. 49.(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice. aferent Planului urbanistic general. dimensionare si realizare a volumelor construite. pe suport grafic.000. cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor. aferent Planului urbanistic zonal.000 . (3) Dupa aprobare Planul urbanistic general.(6) Prevederile alin. dupa caz. la scara 1/5. amenajarilor si plantatiilor. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.1/5. Art. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta. la scari 1/1. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. . iar in format analogic. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate. Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie.000. zone si subzone si pot fi aplicate 187 .

Art. cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala. dimensiunile si geometria parcelelor Documentatii de urbanism Art. c) Planul urbanistic de detaliu. 46. zonal si judetean. Art. 188 . Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general. constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. 44.Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia. cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii. c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie. b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. 45.numai in conditiile cumulative referitoare la situarea. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt. constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.(1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. . (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale. la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza. b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national. care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. .(1) Planul urbanistic general are atat caracter director. .

utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national. f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate. zonal si judetean. conform legii. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: a) evolutia in perspectiva a localitatii. d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel. conform legii. 189 . amenajate si plantate. h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu. g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare.d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice. i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana. f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire. j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri. e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare. e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare.

dupa caz. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: 190 .(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara.(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate.1/5. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general.000. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate. 47.000. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. la scari 1/1. caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. . (6) Prevederile alin. iar in format analogic. pe suport grafic.000. la scara 1/5.000 . Art.

f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. a complexelor de odihna si agrement. b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare. 191 . indiferent de natura lor sau de beneficiar. a parcurilor industriale. e) statutul juridic si circulatia terenurilor. in corelare cu vecinatatile imediate. a parcelarilor. b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane. prin care se asigura conditiile de amplasare. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: a) zonelor centrale ale localitatilor.a) organizarea retelei stradale. conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective. d) dezvoltarea infrastructurii edilitare. Art. c) modul de utilizare a terenurilor.(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica. 48. (6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. pe una sau mai multe parcele adiacente. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor. dimensionare. c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati. . Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei. (4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general. potrivit legii. (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea.

iar in format analogic.1/5. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.000. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. pe suport grafic. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate. amenajarilor si plantatiilor. (6) Prevederile alin. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general. c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea.000. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.000.b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile. la scara 1/5. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. dupa caz. e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor. cu conditia avizarii acestuia de catre 192 . (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. la scari 1/1. d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.000 .

zone si subzone si pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea. (2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativteritoriala. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta.oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. 18. 193 . sub coordonarea primului-ministru. avand in aceasta calitate urmatoarele atributii: a) elaborarea. Art.(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice. amenajarilor si plantatiilor. 49. sau pentru o parte a acesteia. Lucrarilor Publice si Locuintelor este autoritatea administratiei publice centrale pentru planificare teritoriala. precum si de amplasare. . precum si a regulamentelor locale de urbanism.Ministerul Dezvoltarii. dimensiunile si geometria parcelelor Atribuții instituționale în elaborarea strategiilor și a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism Art. . amenajarea teritoriului si urbanism. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si a politicilor publice in conformitate cu obiectivele acesteia. juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism. aferent Planului urbanistic general. cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor. aferent Planului urbanistic zonal. Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie. (3) Dupa aprobare Planul urbanistic general. dimensionare si realizare a volumelor construite.

.Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean. f) colaborarea cu ministerele. pentru fundamentarea. a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii. . 22. regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet. (2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national.(1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor. la nivel regional. care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala. 21. d) elaborarea Regulamentului general de urbanism. c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional. pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege. h) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale. precum si urmarirea modului in care se aplica programele guvernamentale. Strategia de dezvoltare teritoriala si liniile directoare ale acesteia. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate. judetean si local. Art.b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national. e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism. a programelor strategice sectoriale. cu consiliile judetene si consiliile locale. Art. 194 . conform legii. asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean. g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala. planurile de amenajarea teritoriului si urbanism. din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului.

Art. . 23.Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii. 26. in vederea asigurarii aplicarii unor prevederi cuprinse in programele de dezvoltare a judetului. solicitarea se transmite consiliului local. iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si urbanistica a localitatilor.(1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate. agenti economici. judetean sau local. . Transporturilor si Locuintei. Art. insotita de expunerea motivelor care au stat la baza hotararii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentatiei. precum si de alte ministere si organe ale administratiei publice centrale.(3) In activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrarilor Publice.Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze sau sa actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de urbanism. Art. organisme si organizatii neguvernamentale de interes national. 25. pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului. . 24. Art. (2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judetului respectiv.(1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeaza informatii de sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de activitate economico-sociala. . 195 .

27. (3) In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv. in conditiile legii. in coordonarea presedintilor consiliilor judetene si a primarilor de municipii si orase. respectiv de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti.Art. conduse de arhitectul-sef al judetului. cu atributii in domeniu si pregatit in acest sens. agentii economici. organismele si organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local. expertizare tehnica si consultanta. Art. potrivit legii. . structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului. Art. (2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale. ca organ consultativ cu atributii de avizare. al municipiului sau al orasului. 196 . .(1) In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea spatiala durabila.(1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-sociala. 37. (2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism este formata din specialisti din domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului.(1) In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean. (2) Functia de arhitect-sef va fi ocupata. municipal sau orasenesc si in cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza. de un functionar public avand de regula formatia de arhitect sau urbanist licentiat al invatamantului superior de lunga durata. respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti. se constituie Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism. 36. .

urbanismului.350/2001 aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism. orasenesc. . respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti. la propunerea presedintelui consiliului judetean. 197 . dupa caz Certificatul de urbanism Conform art. 28 din Legea nr. Art.37 (4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea şi autorizarea construcţiilor Avizele de urbanism . precum si studiile de fundamentare sau cercetarile prealabile. pe baza recomandarilor asociatiilor profesionale din domeniul amenajarii teritoriului. consiliului local. economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii. institutiilor de invatamant superior si ale arhitectului-sef. potrivit legii. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti.(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic. (3) Componenta nominala a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism si regulamentul de functionare se aproba de consiliul judetean. 29. Conform art. constructiilor.secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-sef. consiliul local municipal. (5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism se supun deliberarii si aprobarii consiliului judetean. a primarului. tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare.

necesare in vederea autorizarii. 198 . precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale. dupa caz. economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului. persoana fizica sau juridica. 4. (5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia. amenajare sau plantare. Transporturilor si Locuintei. in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului. (3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant. (4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire. . care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil. (6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar. 6. Serviciul Roman de Informatii. dupa caz. Conform art.29 alin. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile. elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale. avizate si aprobate potrivit legii. solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa. Ministerul de Interne. Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza. fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic.Art. certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice.(1) din Legea nr. (2) prevede că Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice.50/1991 actualizată Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel putin 3 parcele. Serviciul de Informatii Externe. pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice. precum si pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare.

30 din Legea 350/2001 .(2) Certificatul de urbanism se emite de autoritatile prevazute la art. si in vederea concesionarii de terenuri. (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar. dupa caz. cat si elementele care definesc scopul solicitarii. si celelalte 199 .Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism. iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului. precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. dar continutul acestora. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism. potrivit legii. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism. potrivit atributiilor stabilite conform legii. bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. (6) Certificatul de urbanism se emite. Conform art. responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor. si se elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii. abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii. a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii.orice persoana fizica sau juridica interesata . (4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul . 4. de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente. mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.se va adresa autoritatilor prevazute la art.

(4) La emiterea autorizatiei de construire de catre autoritatea publica competenta. Art.zone protejate. circulatii si accese pietonale si auto. Art.teren si/sau constructiile aferente .reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului. pe langa prevederile documentatiilor de urbanism si ale 200 . stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona. daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania si asupra caruia. precum si altele prevazute de lege.Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind: a) regimul juridic al imobilului . destinatii admise sau neadmise. c) regimul tehnic al imobilului . cu respectarea documentatiilor de urbanism si regulamentelor locale de urbanism aferente. coeficientul de utilizare a terenului. echiparea cu utilitati. Informatiile privind dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia vor fi preluate din cartea funciara. .(1) Dreptul de construire se acorda potrivit prevederilor legale. in vederea emiterii certificatului de urbanism.in intravilan sau in extravilan. inaltimea minima si maxima admisa. este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a statului potrivit legii. reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei. b) regimul economic al imobilului .procentul de ocupare a terenului. 31/1.dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia.folosinta actuala. edificabil admis pe parcela. . dimensiunile minime si maxime ale parcelelor. prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului . interdictii definitive sau temporare de construire -. conform extrasului de carte funciara pentru informare. 31. aprobate potrivit prezentei legi. parcaje necesare. in cazul vanzarii. In acest scop nu este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului. situarea imobilului .

economic si tehnic al imobilelor. aferent acestuia. cuprinse in Regulamentul local de urbanism . 201 . vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte: a) existenta unui risc privind securitatea. elaborat in urma finalizarii cercetarilor. care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general. c) existenta riscului de incalcare a normelor de protectie a mediului.regulamentelor locale de urbanism aferente acestora. patrimoniul natural sau peisaje valoroase .U. dupa caz. . se vor evidentia/delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale. 32.In baza prevederilor Planului urbanistic general.recunoscute si protejate potrivit legii.. Autoritatile abilitate elibereaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica sau instituie restrictii prin avizul eliberat. .(1) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun.R. Art. 31/2. b) prezenta unor vestigii arheologice. sanatatea oamenilor sau neindeplinirea conditiilor de salubritate minima. f) evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv. e) existenta riscurilor naturale de inundatii sau alunecari de teren. autoritatea publica locala are dreptul ca. d) existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit. in termen de 3 luni de la inaintarea de catre beneficiar/finantator a Raportului de cercetare arheologica. autorizatiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care exista reglementari privind regimul juridic. Art. . prin certificatul de urbanism: a) sa respinga cererea in mod justificat.L.Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau interdictie. Art. 31/3.

2. (3) Noua documentatie de urbanism.b) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de catre structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de catre consiliul local. 33. Art. potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare. (2) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau. . a Planului urbanistic de detaliu. se pot aduce urmatoarele modificari reglementarilor din Planul urbanistic general: a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire. dupa caz. cuprinzand interventia solicitata. reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare. 3. se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire. (4) In situatia prevazuta la alin. b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. 202 . inaltimea maxima admisa. c) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu. coeficientul de utilizare a terenului (CUT). categoria/categoriile functionala/functionale a/ale dezvoltarii si eventualele servituti. prin care se stabilesc: 1. emit autorizatiile de construire.(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care. retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. b) si c). teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal. (2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia. procentul de ocupare a terenului (POT). poate fi aprobata numai dupa o perioada de cel putin 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale. (1) lit. functiunea zonei.

potrivit atributiilor stabilite conform legii. cat si elementele care definesc scopul solicitarii. de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente. responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor. iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului. in raport cu importanta zonei si a investitiei. dupa caz. civila sau penala.50/1991 actualizată. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism. 7 din Legea nr. a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii. (6) Certificatul de urbanism se emite. 203 .(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii. cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de urbanism aprobate atrage raspunderea disciplinara. (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar. (4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul .Emiterea de certificate de urbanism incomplete. si in vederea concesionarii de terenuri. dupa caz. Conform art. potrivit legii. precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. contraventionala.orice persoana fizica sau juridica interesata . potrivit legii. administrativa.se va adresa autoritatilor prevazute la art. Art. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism. . 34. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.

care se executa in extravilanul localitatilor.. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate.G.G. 376/2006 .U. proiectarea.Emiterea certificatului de urbanism dă dreptul la obținerea atutorizației de construire sau desființare de lucrări. 371 din 15/05/2008 . 228/2008) publicata in MOF nr. 847 din 16/12/2008.ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare. se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului. Autorizatia de construire sau desființare potrivit legii. inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice. si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor. amenajari pentru imbunatatiri funciare. Autorzaţia de construire Conform art. 117/2007 . (3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale.G. 101/2008 publicata in MOF nr. Legea nr. Legea nr. emisa in conditiile prezentei legi. nr. nr.U.50/1991 ( textul actualizat al legii include modificarile aduse de :O. 52/2006 .U.2alin. Legea nr. industriale. (2) Constructiile civile. O. avizate si aprobate la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil . 214/2008 publicata in MOF nr. retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura.teren si/sau constructii . pentru: 204 . avizate si aprobate potrivit legii. executarea si functionarea constructiilor. referitoare la amplasarea. 119/2005 .1 din Legea nr. Legea nr. 3 din 05/01/2009 (1) autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege. (4) Prin exceptare de la prevederile alin. cai de comunicatie. 122/2004 . se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism. in conditiile prezentei legi. agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire. nr. O. Legea nr.

precum si a instalatiilor aferente acestora. distributie a energiei electrice si/sau termice. reconstruire. inclusiv lucrari de arta. balastierelor. extindere. care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice. e) organizarea de tabere de corturi. protejare. c) lucrari de reparare privind imprejurimi. piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice. extindere. stabilite potrivit legii. dupa caz. parcuri si gradini publice. schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel. de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel. transport. a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora. de reparare. b) lucrari de construire. indiferent de valoarea lor. 3. reconstruire. modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie. reconstruire. necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice. exploatarilor de cariere. dotari tehnico-edilitare si altele asemenea. mobilier urban. amenajari de albii. b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie. consolidare. sondelor de gaze si petrol. c) lucrari de construire. 11.a) lucrari de modificare. a functionalitatii acestora. lucrari de instalatii de infrastructura. modificare. reparare. precum si altor exploatari. restaurare. Art. fara modificarea traseului si. modificare. cu exceptia celor prevazute la art. precum si orice alte lucrari. 205 . reparare.Autorizatia de construire se elibereaza pentru: a) lucrari de construire.foraje si excavari -. d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor . lucrari de imbunatatiri funciare. . inclusiv la cele din zonele lor de protectie. noi capacitati de producere. consolidare. cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni. lucrari hidrotehnice. retele si dotari tehnico-edilitare. amenajari de spatii verzi. de protejare. conservare. extindere. precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente.

invelitori sau terase. g) organizarea de tabere de corturi. amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza. e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice. amenajari de spatii verzi.d) imprejmuiri si mobilier urban. caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora: a) reparatii la imprejmuiri. e) zugraveli si vopsitorii exterioare.(1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta. daca nu au fost autorizate o data cu acestea. casute sau de rulote. 11.noi si extinderi. i) cimitire . piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice. acoperisuri. firme si reclame. Art. . atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate. c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit. precum si alte exploatari de suprafata sau subterane. f) reparatii la instalatiile interioare. sonde de gaze si petrol. corpuri si panouri de afisaj. cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice. exploatarilor de cariere. h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri. dimensiunile golurilor si tamplariei. de orice fel. daca se pastreaza forma. inclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari. b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara. parcuri. in conditiile legii. f) lucrari. daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor. precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan. aferente constructiilor. la bransamentele si racordurile exterioare. balastiere. d) zugraveli si vopsitorii interioare. cabine. montarea 206 . prospectiunilor geologice. spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice. in limitele proprietatii. tonete.

Art. 3. cu exceptia energiei electrice. b). j) lucrari de investigare. la ziduri de sprijin si la scari de acces. sectoarelor municipiului Bucuresti. (3) Daca lucrarile prevazute la alin. e) si j). ai oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. care sunt amplasate direct pe sol. expertizare. (2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete. g) reparatii si inlocuiri la pardoseli. cu avizul administratiei cimitirului. cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale. l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane. fara fundatii si platforme. placaje. pupitre acoperite sau inchise. i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente. h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare . situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere.tencuieli. precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati. este obligatorie emiterea autorizatiei de construire.sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate. destinate difuzarii si comercializarii presei. precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane. la trotuare. . se executa la constructiile mentionate la art. fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive. cercetare. de primarul general al municipiului Bucuresti. de primarii municipiilor. k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa. cu exceptia celor prevazute la lit. (1). altele asemenea -. 3 lit. dupa cum urmeaza: 207 . cartilor si florilor. b). 3 lit.Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene. dupa caz. 4.

pentru lucrarile care se executa: 1. 3. c). electrice. e) de primarii oraselor. cu exceptia celor prevazute la lit. a) si ale art. 2. 10 lit. pentru lucrarile care se executa: 1. gaze. in conditiile art. pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele din extravilan. cu exceptia celor prevazute la lit. f) de primarii comunelor. clasate sau in procedura de clasare potrivit legii. 1. cu exceptia celor prevazute la lit. pentru lucrarile care se executa: 1. pentru lucrarile care se executa: 1. 2. in vederea realizarii de locuinte individuale si a anexelor gospodaresti ale acestora. comunicatii inclusiv fibra optica. b) de primarii municipiilor. f) pct. 45 alin. termoficare. 1. la constructii reprezentand monumente istorice. cu avizul primarilor. precum si. cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti. in teritoriul administrativ al acestora. pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora.a) de presedintii consiliilor judetene. cu avizul 208 . la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii. de transport si de distributie. reabilitari. (4) si cu avizul arhitectului-sef al judetului. in intravilanul localitatilor componente. 3. c) de primarul general al municipiului Bucuresti. pentru: apa/canal. de transport urban subteran sau de suprafata. inclusiv bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare. aflate pe teritoriul administrativ. a) pct. d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti. in extravilanul comunelor. 2. extinderi de retele edilitare municipale. cu exceptia celor de la lit. pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale. a) pct. lucrari de modernizari. pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor. precum si lucrari de modernizari si/sau reabilitari pentru strazile care sunt in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti.

000 m2. respectiv primarul general al municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru lucrarile amplasate in unitatile administrativ-teritoriale din aria lor de competenta. in extravilanul comunelor pentru constructiile reprezentand anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii. 45 alin. Art. in extravilanul comunelor pentru constructii reprezentand anexe gospodaresti. 10 lit. 2. (3) si cu avizul arhitectului-sef al judetului. Ministerul Dezvoltarii. a avizelor legale necesare autorizarii. in vederea executarii lucrarilor la celelalte categorii de constructii. b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii. in vederea emiterii acordului unic.structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene. emitentul autorizatiei are obligatia sa organizeze structuri de specialitate.(1) In vederea simplificarii procedurii de autorizare. Lucrarilor Publice si Locuintelor va emite un aviz coordonator in baza caruia presedintii consiliilor judetene implicate. (2) produc efecte la data intrarii in vigoare a ultimei autorizatii de construire emise in conditiile prezentei legi. 5. in numele solicitantului. respectiv a obtinerii. (3). potrivit art. in conditiile impuse de caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament. . in conditiile art. aflate pe teritoriul administrativ. 3. a) si ale art. respectiv ale municipiului Bucuresti. pentru: a) racordarea la retelele de utilitati. 4. pana la 100 m2. (3) Autorizatiile de construire prevazute la alin. (2) Pentru lucrarile care se realizeaza pe amplasamente ce depasesc limitele judetelor. in vederea armonizarii conditiilor de autorizare pentru intreaga investitie. 209 . 45 alin. a caror suprafata construita desfasurata este de maximum 5.

7. prevazuta la alin. (1). si se intocmeste. se semneaza si se verifica.c) prevenirea si stingerea incendiilor. 4. e) dovada privind achitarea taxelor legale. in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism. consiliile judetene si locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrari. (2) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. potrivit legii. 210 . cu mentionarea in scris a elementelor necesare in vederea completarii acesteia. 1. (2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate. . Termenul de emitere Art. in conditiile legii. cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta. (3) In vederea organizarii structurii de specialitate pentru emiterea acordului unic. (1). protectia mediului si a sanatatii populatiei.(1) Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii. apararea civila. (11) Prin exceptie de la prevederile alin. regiile si societatile comerciale publice ori private care administreaza si/sau exploateaza utilitati urbane au obligatia desemnarii unui reprezentant cu drepturi depline. b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor. (3) In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete. pe baza documentatiei depuse la autoritatile prevazute la art. d) avizele si acordurile legale necesare. stabilite prin certificatul de urbanism. care va cuprinde: a) certificatul de urbanism. aceasta se restituie solicitantului in termen de 5 zile de la data inregistrarii. c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii. in raport cu numarul de avize necesare. pentru constructiile reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole termenul de emitere a autorizatiei de construire este de 15 zile de la data inregistrarii cererii.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. potrivit legii. daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei. inclusiv la 211 . Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni. (6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei. emise cu incalcarea prevederilor legale. si de catre prefect. precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. 12. Art.(4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. (8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire. (6). data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei. . (5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta. in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit. investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala. valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie. in conformitate cu proiectul tehnic. se va putea emite o noua autorizatie de construire. In aceasta situatie. In caz contrar. fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ. in conditiile legii.(1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare.

pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente. pe 212 . Obligatiile autorităților Art. avizate si aprobate in conditiile legii. Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care. pana la solutionarea pe fond a cauzei. urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii. Controlul statului in amenajarea teritoriului. Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente. contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor.sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii. in functie de incalcarea prevederilor legale. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. sa aplice sanctiuni sau sa se adreseze instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala.27 (1) Presedintii consiliilor judetene. (2) Arhitectul-sef al judetului si personalul imputernicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmaresc respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului. la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei. de instanta. dupa caz. precum si respectarea disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autorizare a constructiilor. primarii si organele de control din cadrul autoritatilor administratiei publice locale si judetene au obligatia sa urmareasca respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale si. dupa caz. sau. (2) O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si oprirea executarii lucrarilor. 3 lit.

dupa caz. a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii. odată cu adoptarea de către Comisie a comunicării aferente. si de inspectoratele teritoriale ale acestuia. fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise. precum şi o strânsă cooperare cu părţile interesate. Principiile de bază ale acestei strategii sunt: 1) gândirea în perspectiva ciclului de viaţă al produselor.intregul teritoriu al tarii. Cerințe legale privind menținerea echilibrului ecologic cu ocazia exercitării unor activității agricole și industriale Politica integrată a produselor (PIP) PIP are la bază Cartea verde a unei politici integrate a produselor (februarie 2001) şi există ca strategie începând din iunie 2003. atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale. 2) implicarea pieţei. PIP urmăreşte să minimizeze degradarea pe care unele produse o cauzează mediului pe durata ciclului lor de viaţă şi propune o abordare voluntară în vederea „produselor verzi”22. care dispun masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege. 3) implicarea părţilor interesate. au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii. In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau locale. dupa caz. 2. 213 . prin crearea de stimulente în vederea încurajării cererii şi ofertei de “produse verzi”. Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse. Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau de desfiintare.

214 . Regimul juridic al organismelor modificate genetic În această privinţă România a transpus legislaţia internaţională şi europeană respectiv Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. -crearea unei „abordări specifice produsului” – adică identificarea produselor cele mai dăunătoare la adresa mediului şi dezvoltarea de proiecte pilot pentru demonstrarea practică a beneficiilor aplicării PIP.4) actualizarea şi dezvoltarea continuă. au fost identificate două direcţii de acţiune: -stabilirea de „condiţii cadru” – adică promovarea acelor tipuri de măsuri şi instrumente aplicabile mai multor produse diferite. În momentul de faţă. În ceea ce priveşte implementarea sa. 5) crearea de instrumente variate. această strategie se află încă în faza promovării obiectivelor şi a elaborării modalităţii de transpunere în practică a principiilor sale Un aspect inovator al PAM 6 este adoptarea unei „politici integrate a produselor (PIP)”12.având ca scop reducerea degradării mediului de către diverse produse pe parcursul ciclului lor de viaţă şi conducând astfel la dezvoltarea unei pieţe a produselor ecologice. care abrogã Directiva Consiliului 90/220/CEE.

L 200 din 30 iulie 2002 Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizãrii depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul organismelor modificate genetic. Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. Directiva publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 268 din 18 octombrie 2003. p. impun armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare. care modificã 2001/18/CE. publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 268 din 18 octombrie 2003. prin intrarea în vigoare a Directivei 2001/18/CE privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. 2 la Directiva Parlamentului European şi a privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. cu amendamentele ulterioare. 247 din 30 iunie 2009 Activitãţile reglementate prin ordonanţã de urgenţã sunt: 215 . pentru asigurarea protecţiei sãnãtãţii umane şi a mediului.830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. c) Decizia 2002/623/CE a Comisiei Europene din 24 iulie 2002 de stabilire a unor recomandãri în completarea Consiliului 2001/18/CE anexei nr.43/2007. care asigurã un cadru legislativ unitar în acest domeniu. 1. prin: a) Regulamentul (CE) nr. modificată prin LEGEA nr. modificate genetic. 1. L 106 din 17 aprilie 2001. 1. astfel ca activitãţile cu Home organisme modificate genetic sã se desfãşoare cu respectarea principiului precauţiei. b) Regulamentul (CE) nr. obţinute din organisme modificate genetic.829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind alimentele şi hrana pentru animale.publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

. distruse.orice operaţiune prin care organismele sunt modificate genetic sau prin care organismele modificate genetic sunt cultivate. Definiția unor termeni utilizați în acest domeniu .introducerea pe piaţã a organismelor modificate genetic.persoana care transmite notificarea. a informaţiilor necesare în temeiul prezentului act normativ. şi pentru care se iau mãsuri specifice de izolare. în alte scopuri decât introducerea pe piaţã. eliminate sau utilizate în condiţii controlate.evaluarea riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului-procesul menit sã evalueze riscurile directe sau indirecte.introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. .transmiterea. transportate. . .notificator . pentru a se limita contactul acestor organisme cu populaţia şi cu mediul. ca atare sau componente ale unor produse.Definiţii şi termeni - utilizarea în condiţii de izolare . de cãtre notificator. ..biosecuritate . cãtre autoritatea competentã. care ar putea avea efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi asupra conservãrii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice.produs .totalitatea mãsurilor luate pentru a reduce sau elimina riscurile potenţiale ce pot apãrea ca o consecinţã a utilizãrii organismelor modificate genetic. 216 - - - . 2. pe care introducerea deliberatã în mediu sau introducerea pe piaţã a organismelor modificate genetic le poate avea asupra sãnãtãţii umane şi a mediului şi care se realizeazã în conformitate cu anexa nr. stocate. imediate ori întârziate. . . astfel încât sã se asigure un nivel ridicat de siguranţã.notificare .un preparat care constã din sau care conţine un organism modificat genetic sau o combinaţie de organisme modificate genetic şi care este introdus pe piaţã.mişcarea transfrontierã a organismelor modificate genetic. în legãturã cu activitãţile de introducere deliberată în mediu și introducere pe piată.

265/2006. (1) lit. organisme vii.biotehnologie . aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. autoritate competentã . conform art. conform art. 16. 11 alin. organul de control . aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. - prezenta ordonanţã de urgenţã. 17. 265/2006.autoritate responsabilã pentru aplicarea autoritãţi implicate . 2 pct. . - 217 . - - - - prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã.. altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale.definitã conform art. 195/2005.autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului . care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica. componentele sau derivatele acestora. (7).Comisia pentru Securitate Biologicã . 195/2005. . e). .în înţelesul prezentului act normativ.- . conform art. biotehnologie moderna aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulara. biotehnologie . 11 alin.Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile.aplicarea mãsurilor adecvate de biosecuritate pentru a minimiza riscurile identificate şi pentru a reduce efectele lor.autoritãţi responsabile pentru conformarea la . pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica.definitã conform art. în scopul atingerii efectelor anticipate.managementul riscului . . 2 pct. (3). 17 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11 alin.aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice. este Garda Naţionalã de Mediu.organism ştiinţific cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de cãtre autoritatea competentã.biotehnologie modernã .

- . probã-martor conform art. modificate genetic.locul unde are loc introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. Codul se atribuie conform Regulamentului Comisiei (CE) nr.orice persoanã juridicã autorizatã care desfãşoarã activitãţi ce implicã organisme modificate genetic. 1. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr.- . 2 pct. . 11 din Regulamentul (CE) nr. probã de control.operator .Biosafety Clearing-House. care permite identificarea unui organism modificat genetic pe baza evenimentului de transformare autorizat din care acesta rezultã. Se prelevã pentru certificarea tipului de modificare geneticã. 11 din - - Regulamentul (CE) nr. . L 268 din 18 octombrie 2003. L 10 din 16 ianuarie 2004. 1. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.conform art.BCH . 65/2004 - din 14 ianuarie 2004 de stabilire a unui sistem de elaborare şi alocare a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic.829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele. L 268 din 18 octombrie 2003. mecanismul internaţional de schimb de informaţii în domeniul biosecuritãţii.locaţie . organism . probã de control. modificate genetic. stabilit prin Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.orice entitate biologicã capabilã de reproducere sau de transfer de material genetic. şi care asigurã accesul la informaţiile specifice referitoare la acesta.codul unic de identificare . Se prelevã pentru certificarea tipului de modificare geneticã. probã-martor .829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele. 2 pct.o înşiruire de cifre şi/sau litere. 218 .

cu excepţia fiinţelor - umane. al cãrui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural. celulara sau necelulara.introducere deliberatã în mediu . altfel decât prin încrucişare şi/sau recombinare naturalã. 1A partea 1. . 2 pct. nu este consideratã introducere pe piaţă a) punerea la dispoziţie a microorganismelor modificate genetic.orice introducere intenţionatã în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de organisme modificate genetic. III. În sensul acestei definiţii: a) modificarea geneticã se produce prin utilizarea cel puţin a tehnicilor specificate în anexa nr. 43 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. pentru care nu se iau mãsuri specifice de izolare pentru a se limita contactul lor cu populaţia şi cu mediul şi pentru a asigura un nivel ridicat de siguranţã a acestora. inclusiv a colecţiilor de culturi. .punerea la dispoziţie a organismelor modificate genetic. 265/2006. capabila de replicare sau de transfer de material genetic. unor persoane autorizate pentru activitãţi cu organisme modificate genetic. viroizii si celulele vegetale si animale in culturi. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã.conform art.orice organism viu. prin utilizarea tehnicilor de modificare geneticã. 195/2005. reprezentând introducere deliberatã în mediu care se supune cerinţelor prevãzute la cap.modificarea informaţiei genetice ereditare naturale a unui organism.orice entitate microbiologica. pentru activitãţile reglementate prin Directiva Consiliului 219 . aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr.- microorganism . 1A partea 2 nu sunt considerate ca determinând o modificare geneticã. b) tehnicile menţionate în anexa nr. contra cost sau gratuit. inclusiv virusurile. -introducere pe piaţã . -organism modificat genetic . modificare geneticã/transformare geneticã .

pentru a fi utilizate exclusiv pentru activitãţi în care sunt luate mãsuri de izolare stricte. L 287 din 5 noiembrie 2003 şi denumit în continuare c) dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. exportul în afara Comunitãţii Europene şi tranzitul frontierã-frontierã. 195/2005 privind protecţia mediului. respectiv introducerea pe teritoriul naţional. care se supun cerinţelor prevãzute de această lege. modificate genetic.. b) prevederile 1. amendatã prin Directiva 98/81/CE. mãsurile trebuind sã se bazeze pe aceleaşi principii privind izolarea. a). din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontierã a organismelor Regulamentul (CE) nr. 1. b) punerea la dispoziţie a organismelor modificate genetic. - mişcarea transfrontierã înseamnă deplasarea intenţionatã a organismelor modificate genetic. c) punerea la dispoziţie a organismelor modificate genetic pentru a fi utilizate exclusiv pentru introducerile deliberate în mediu. aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr.946/2003. 265/2006.90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. ratificat prin Legea nr. conform Directivei 98/81/CE. altele decât microorganismele menţionate la lit. d) prevederile legislaţiei referitoare la produsele de protecţie a plantelor. Prevederile legislației naționale se completeazã cu: a) prevederile adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000 Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro). publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 59/2003. şi pentru mediu.946/2003 Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. adecvate pentru a limita contactul cu acestea şi a asigura un nivel ridicat de siguranţã pentru populaţie. care amendeazã Directiva 90/219/CEE. în general. e) prevederile legislaţiei privind înregistrarea soiurilor şi hibrizilor de 220 .

cu excepţia prevederilor privind evaluarea riscului şi planul de urgenţã. 1B. din momentul în care nu mai au capacitate de replicare sau de transfer de material genetic. coexistenţa culturilor de plante superioare modificate genetic cu cele ecologice şi convenţionale. pe drumurile publice. c) mãsurilor care se iau în cazul unui eventual accident în timpul unei activitãţi cu organisme modificate genetic. modificate genetic. f) autorizãrii introducerii pe piaţã şi mişcãrii transfrontiere a medicamentelor de uz uman şi veterinar. Ordonanţã de urgenţã nu se aplicã: a) organismelor obţinute prin tehnicile de modificare geneticã prevãzute în anexa nr. autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic. b) activitãţii de transport al organismelor modificate genetic pe calea feratã. care constau din sau conţin şi/sau sunt produse din organisme modificate genetic definite conform prezentei ordonanţe de urgenţã.plante modificate genetic. e) autorizãrii introducerii pe piaţã a alimentelor şi/sau hranei pentru animale. d) operaţiunilor de comerţ şi mişcãrii transfrontierã a organismelor modificate genetic. care sunt reglementate prin legislaţia specificã. în condiţii de izolare. pe mare sau prin aer. Activitãţile se supun prevederilor legislaţiei privind alimentele şi hrana pentru animale. iar autoritatea competentã pentru acest domeniu este autoritatea publicã centralã pentru siguranţa alimentarã. conţinând organisme modificate genetic sau constând din organisme modificate genetic ori o combinaţie de organisme modificate genetic. Autorizarea introducerii pe piaţã a acestor organisme modificate genetic ca atare sau componente ale unor produse se face dupã ce au fost autorizate pentru introducerea lor în mediu. care sunt reglementate prin alte acte normative. 221 . g) utilizãrii organismelor modificate genetic şi a produselor modificate genetic. pe cãile de navigaţie interioare.

sau fãrã autorizaţie emisã de un alt stat membru. folosirea unui produs care nu respectã condiţiile din autorizaţie (dacã etichetarea şi ambalarea nu respectã condiţiile din autorizaţia . Comisia pentru securitate biologicã examineazã din punct de vedere ştiinţific studiul privind evaluarea riscului pentru sãnãtatea umanã şi mediu şi 222 . (1) este responsabilã pentru exactitatea informaţiilor incluse în notificare şi în toate documentele transmise autoritãţilor naţionale şi comunitare în procedura de autorizare. - fãrã respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia prevãzutã la alin. - .efectuarea oricãrei mişcãri transfrontierã de organisme modificate genetic. Persoana prevãzutã la alin. cu respectarea prevederilor naționale şi a legislaţiei comunitare specifice. dacã nu se face cu respectarea condiţiilor impuse prin prezenta ordonanţã de urgenţã Orice persoanã care transmite o notificare trebuie sã procedeze în prealabil la efectuarea unei evaluãri a riscurilor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. precum şi referiri bibliografice. III. pentru evitarea efectelor adverse asupra sãnãtãţii umane şi asupra mediului.În conformitate cu principiul precauţiei. ca atare sau parte componentã a unui produs.introducerea pe piaţã dacã nu se face cu respectarea prevederilor cap. fãrã autorizaţie emisã de autoritatea competentã. în conformitate cu prevederile cap. III. autorizaţi sau atestaţi conform legislaţiei. parte componentã a unui produs. (1). este interzisã : -introducerea deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic în scop de cercetare-dezvoltare sau în orice alte scopuri decât introducerea pe piaţã. care include o descriere a metodelor utilizate şi referiri la metode standardizate sau recunoscute internaţional. Evaluarea riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului se realizeazã de cãtre organisme ştiinţifice independente sau experţi independenţi.

Autoritatea competentã şi organul de control publicã pe adresa proprie de internet. un raport asupra activitãţilor din anul anterior. Organismele modificate genetic conţinând gene de rezistenţã la antibiotice. cãtre Comisia pentru securitate biologicã. animale şi mediului. manipulare. trebuie sã ia mãsuri pentru ca activitãţile desfãşurate sã nu producã efecte adverse asupra sãnãtãţii umane.. care pot avea efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi asupra mediului.. cu pregãtire profesionalã în domeniul biosecuritãţii. Orice operator care utilizeazã organisme modificate genetic sau desfãşoarã activitãţi de introducere deliberatã în mediu şi/sau de introducere pe piaţã. ca atare sau componentã/e a/ale unui produs. primeşte informaţiile de la Comisia pentru securitate biologicã şi autoritãţile implicate şi asigurã transmiterea informaţiilor şi/sau a deciziilor luate în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã. Autoritatea competentã informeazã şi consultã publicul. Deciziile finale ale autoritãţii competente. 223 dacã este dovedit cã acestea au fost inserate prin . cãtre autoritãţile implicate. Operatorul este obligat sã nominalizeze un responsabil privind problemele de biosecuritate sau sã asigure colaborarea cu un consultant extern. dupã caz. folosite în tratamentul afecţiunilor umane sau veterinare. legislaţia în vigoare privind protecţia mediului şi legislaţia privind securitatea muncii. transport ale unui astfel de organism modificat genetic sau ale unei combinaţii de organisme modificate genetic. export. Acest raport trebuie avizat în prealabil de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. cel mai târziu la sfârşitul primului trimestru al fiecãrui an. nu pot fi introduse pe piaţã. import. cãtre public şi cãtre notificator. modificare geneticã. tranzit. se emit dupã consultarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului.emite un aviz ştiinţific pentru introducerea deliberatã în mediu a organismului modificat genetic supus procedurii de autorizare. depozitare.

consultã. autoritatea publicã centralã pentru sãnãtate. c) Comisia pentru securitate biologicã. autoritãţile implicate şi Comisia pentru securitate biologicã. cu respectarea legislaţiei în vigoare privind accesul publicului la informaţii şi privind confidenţialitatea. le revizuieşte. 224 . le suspendã sau le retrage. colaboreazã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi organul de control 2. 6. b) Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. autoritatea centralã sanitarã veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor. informeazã autoritãţile. 5. în procesul decizional. prin e) autoritãţi implicate. Autoritatea competentã este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. primeşte. 7. 4. 3. gestioneazã şi evalueazã conţinutul tehnic al notificãrii. care are urmãtoarele responsabilitãţi: a) asigurã conformarea la orice prevederi în domeniu. consultã şi informeazã publicul în procesul decizional.Crearea cadrului naţional de biosecuritate se realizeazã participarea şi colaborarea dintre: a) autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. 8. publicul despre revizuirea. menţine legãtura cu notificatorul. elaboreazã proceduri. emite autorizaţiile/acordurile conform prezentei ordonanţe de urgenţã. respectiv autoritatea publicã centralã pentru agriculturã. d) Garda Naţionalã de Mediu. sens în care: 1. suspendarea sau retragerea autorizaţiilor/acordurilor. cercetare şi tineret. precum şi despre eventuale accidente. ghiduri în colaborare cu autoritãţile implicate şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu. autoritatea publicã centralã pentru protecţia consumatorilor şi autoritatea publicã centralã pentru educaţie.

pentru minimizarea riscului asupra mediului şi sãnãtãţii umane. prevãzut la art. dupã caz. în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã. în cazuri de urgenţã. c) asigurã funcţionarea unui laborator naţional pentru detecţia şi identificarea organismelor modificate genetic. colaboreazã cu autoritãţile naţionale şi comunitare în procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizare directã ca aliment sau hranã pentru animale ori ca medicamente şi produse de uz uman sau veterinar. şi Registrul privind locaţiile pentru introducerea deliberatã în mediu.9. 225 . acordurile emise. colaboreazã cu notificatorul. exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic i) soluţioneazã solicitãrile transmise de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. dacã necesitã o evaluare a riscului asupra mediului. b) asigurã secretariatul Comisiei pentru securitate biologicã. pentru asigurarea cadrului naţional de biosecuritate şi colaborarea cu organismele comunitare şi Comisia Europeanã. cu Comisia pentru securitate biologicã şi cu autoritãţile prevãzute la alin. cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. 10. 48 alin. împreunã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. suspendate şi reînnoite. (4). f) realizeazã şi gestioneazã baza de date pentru funcţionarea BCH la nivel naţional. colaborarea cu laboratoarele din reţeaua laboratoarelor de referinţã pentru organisme modificate genetic din Uniunea Europeanã. (4) şi (6). g) realizeazã şi gestioneazã Registrul electronic privind notificãrile primite şi respinse. autorizaţiile emise ca şi al autorizaţiilor revizuite. e) realizeazã şi gestioneazã Registrul naţional privind informaţia despre modificãrile genetice din organismele modificate genetic. h) realizeazã şi gestioneazã Registrul pentru evidenţa electronicã a informaţiei privind importul. d) asigurã.

care deţin titluri academice şi/sau universitare şi sunt personalitãţi ştiinţifice consacrate. din Academia de Ştiinţe Medicale şi/sau din instituţiile aflate în subordinea/ coordonarea acesteia. Comisia pentru securitate biologicã. -3. membri titulari şi un membru supleant.3. din Academia Românã şi/sau din instituţiile aflate în subordinea acesteia. specializaţi în domeniile reglementate prin prezenta ordonanţã de urgenţã. al planului de monitorizare şi al metodelor de detecţie şi identificare a organismelor modificate genetic. din universitãţi şi institute de cercetare-dezvoltare cu profil biologic. al mãsurilor de intervenţie în caz de urgenţã. sub aspectul evaluãrii riscurilor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. 226 .3. . din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi/sau din instituţiile aflate în subordinea/coordonarea acesteia. membri titulari şi un membru supleant. emite un aviz ştiinţific. 2. Avizele şi procesele-verbale ale întrunirilor nu sunt confidenţiale şi se transmit autoritãţii competente. evalueazã notificãrile din punct de vedere ştiinţific. medical. membri titulari şi un membru supleant. cu consultarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. -3. agricol. cu alte organisme comunitare şi cu statele membre.j) asigurã schimbul de informaţii cu Comisia Europeanã. membri titulari şi un membru supleant. în limbile românã şi englezã. protecţia mediului şi alte domenii conexe. Membrii Comisiei pentru securitate biologicã provin din urmãtoarele instituţii: . Atribuţiile Comisiei şi modul de organizare şi funcţionare ale acesteia sunt următoarele: 1.structură și atribuții: Comisia pentru securitate biologicã se compune din 12 membri titulari şi 4 membri supleanţi. al managementului riscului. pe suport de hârtie şi în format electronic.

autoritãţilor implicate. 2 alin. fãrã a se aduce atingere cerinţelor suplimentare prevãzute de legislaţia comunitarã în domeniu. colaboreazã cu organisme similare din alte state membre. 8. (1). este autorizatã cu îndeplinirea urmãtoarelor cerinţe: a) evaluarea specificã a riscului pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu. 6.3. a unei autorizaţii privind introducerea deliberatã în mediu. anterior introducerii. colaboreazã cu autoritatea competentã. emite alte avize ştiinţifice. colaboreazã cu autoritatea competentã în elaborarea de ghiduri. la solicitarea autoritãţii competente sau a autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. 7. cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi cu organul de control pentru stabilirea mãsurilor necesare în situaţia unor riscuri majore sau pentru aplicarea clauzei de salvgardare. colaboreazã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului în elaborarea de politici şi strategii de biosecuritate şi în elaborarea de acte normative. organismelor comunitare şi informeazã autoritatea competentã despre aceasta. 5. b) obţinerea de la autoritatea competentã. 4. în alte scopuri decât acela de introducere pe piaţã. solicitã informaţii notificatorului. cu experţi naţionali sau internaţionali în exercitarea atribuţiilor conform prezentului act normativ. 2 şi pe baza tipului de informaţii prevãzute în anexa nr. dacã introducerea lor deliberatã în mediu. 3. în vederea identificãrii efectelor pe care unul sau mai multe 227 . c) elaborarea unui plan de monitorizare în conformitate cu pãrţile relevante ale anexei nr. în aplicarea prezentei ordonanţe. definite conform art. în conformitate cu anexa nr. Condițiile de notificare nu se aplicã în cazul medicamentelor şi produselor de uz uman. care constau din sau conţin organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. 3.

Notificarea Orice operator.organisme modificate genetic le are/au asupra sãnãtãţii umane sau asupra mediului. (2) pct. d) cerinţele legate de abordarea unor noi informaţii. cel puţin echivalente cu cele prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã şi în mãsurile luate în conformitate cu aceasta. care precizeazã tipul de organisme modificate genetic şi activitatea propusã. Celelalte date prezentate de cãtre notificator sunt considerate confidenţiale şi pot fi puse la 228 . 3. informarea publicului. c) dosarul tehnic conţinând informaţiile specificate în anexa nr. informaţia privind rezultatele introducerilor de organisme modificate genetic şi schimbul de informaţii. 3^1. b) dovada achitãrii tarifului pentru evaluarea dosarului de notificare. înainte de introducerea deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme în România. necesare pentru realizarea evaluãrii riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. trebuie sã transmitã o notificare autoritãţii competente în vederea obţinerii autorizaţiei Notificarea trebuie sã conţinã: a) cererea de autorizare. numai datele prezentate de cãtre notificator la art. I. respectiv: 1. informaţii privind organismele modificate genetic. 3. 13 alin. Procedura standard de autorizare A. 2. 3 cu privire la locaţia/locaţiile introducerii deliberate în mediu pot fi fãcute publice. ca urmare a introducerii deliberate în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme. locaţia/locaţiile unde are/au loc introducerea/introducerile deliberatã/ deliberate în mediu. informaţii de ordin general. şi anume locaţia/locaţiile cu referire la unitatea administrativ-teritorialã.

informaţii privind condiţiile de introducere şi mediul potenţial receptor. completatã şi semnatã de notificator. metodele de remediere. date şi rezultate. gestionarea deşeurilor. (3) Notificatorul poate sã facã trimitere la date sau rezultate din notificãrile transmise anterior de cãtre alţi notificatori sau sã prezinte orice alte informaţii suplimentare pe care le considerã relevante. prin care îşi asumã întreaga responsabilitate pentru orice prejudiciu g) informaţia pentru public. informaţii rezultate din experienţa obţinutã din introduceri ale aceluiaşi organism modificat genetic sau aceleiaşi combinaţii de asemenea organisme. 7. o anexã conţinând eventuale date confidenţiale 9. dupã caz. informaţii privind interacţiunile dintre organismele modificate genetic şi mediu. un plan de monitorizare. cu condiţia sã comunice sursa acestora şi ca respectivele informaţii. întocmit conform reglementãrilor naţionale şi comunitare. d) rezumatul notificãrii.dispoziţia celorlalte autoritãţi şi a publicului numai la solicitarea scrisã şi motivatã a acestora. informaţii privind controlul intern. reprezentând plantele superioare modificate genetic. în interiorul. Notificãrile privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. 6. specifice fiecãrei locaţii 5. e) evaluarea riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului f) declaraţia pe propria rãspundere. a cãrui/cãrei notificare este în curs sau pentru care notificarea a fost transmisã sau este transmisã. fie în exteriorul Comunitãţii Europene. planurile de intervenţie în caz de urgenţã şi. monitorizarea. 4. rapoartele notificatorului. în 229 . pentru a identifica efectele pe care le pot avea organismele modificate genetic asupra sãnãtãţii umane şi asupra mediului. sã nu fie confidenţiale sau sã existe acordul scris al notificatorilor în cauzã. 8.

autoritatea competentã comunicã notificatorului motivele. pe care o transmite 230 . publicul transmite observaţiile sale cãtre autoritatea competentã. prin e-mail sau prin poştã (5) În termen de 10 zile de la încheierea consultãrii publicului. precum şi despre observaţiile publicului (5) Autoritãţile implicate transmit avizul lor autoritãţii competente în termen de 15 zile de la data primirii avizului Comisiei pentru securitate biologicã Comisia pentru securitate biologicã transmite avizul fundamentat ştiinţific la autoritatea competentã C. autoritatea competentã elaboreazã o sintezã a observaţiilor acestuia. iar acesta este obligat ca în termen de cel mult 10 zile sã completeze informaţia lipsã din dosarul de notificare. (3) Comisia pentru securitate biologicã este informatã despre observaţiile formulate de autoritatea competentã sau de cãtre celelalte state membre. Consultarea publicului (1) În termen de 5 zile de la data începerii procedurii de autorizare autoritatea competentã publicã pe adresa de internet rezumatul notificãrii. în scris. Notificatorul este obligat sã asigure probe-martor din organismul modificat genetic. Avizul Comisiei pentru securitate biologicã şi al autoritãţilor implicate Dupã primirea informaţiilor suplimentare solicitate de la notificator.alte scopuri decât introducerea pe piaţã. se transmit pentru consultare şi aviz de cãtre autoritatea competentã numai Comisiei pentru securitate biologicã şi autoritãţii publice centrale pentru agriculturã. în vederea efectuãrii de analize În cazul în care nu se acceptã notificarea. precum şi metoda de detecţie cãtre reprezentantul legal al organului de control şi/sau al autoritãţii competente. B. pe durata consultãrii prevãzute la alin. autoritatea competentã le transmite Comisiei pentru securitate biologicã şi/sau autoritãţilor implicate. (2).

sau b) nefavorabilã. care stabileşte condiţiile introducerii deliberate în mediu. 231 . referitor la decizia luatã. a avizelor autoritãţilor implicate. autoritãţilor implicate şi Comisiei pentru securitate biologicã. iar transmiterea autorizaţiei se face dupã prezentarea de cãtre notificator a dovezii privind achitarea tarifului prevãzut la alin. Autoritatea competentã respinge cererea de autorizare. (5) Autoritatea competentã informeazã notificatorul. dacã introducerea propusã nu îndeplineşte condiţiile impuse prin prezenta ordonanţã de urgenţã. a sintezei consultãrii publicului. mãsurile privind asigurarea participãrii publicului la luarea deciziei. (4). precum şi pe baza consultãrii statelor membre ( (3) Decizia prevãzutã la alin. Decizia autorității competente În termen de cel mult 90 de zile de la data începerii procedurii. organului de control şi fiecãrei autoritãţi implicate în procesul decizional. (1) poate fi: a) favorabilã. autoritatea competentã ia o decizie pe baza avizului fundamentat ştiinţific al Comisiei pentru securitate biologicã. D. (6) Autoritatea competentã publicã autorizaţia pe adresa sa de internet şi transmite câte o copie autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Autoritatea competentã stabileşte şi aplicã. în termen de 7 zile de la data achitãrii tarifului de cãtre notificator.autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. stabilitã conform art. 15 alin. în alte scopuri decât introducerea pe piaţã. dupã consultarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. (4). Autoritatea competentã elibereazã autorizaţia. referitor la autorizarea introducerii deliberate în mediu. la care notificatorul trebuie sã se conformeze. Comisiei pentru securitate biologicã. prin scrisoare recomandatã.

f) scopul introducerii. Autorizaţia conţine obligatoriu urmãtoarele a) informaţii generale privind: 1.(7) Notificatorul poate sã procedeze la introducerea deliberatã în mediu numai dupã ce a primit autorizaţia din partea autoritãţii competente. notificatorul. cu condiţia respectãrii acesteia. k) obligaţiile operatorilor terţi l) durata de valabilitate a autorizaţiei. (9) Autorizaţia privind introducerea deliberatã în mediu nu poate fi transferatã altor persoane. dacã este cazul. poate prezenta Comisiei Europene o propunere motivatã privind aplicarea unor proceduri simplificate. II. cu indicarea exactã a suprafeţelor pentru testare. emitentul. (8) Autorizaţia privind introducerea deliberatã în mediu este emisã în limba românã şi limba englezã. g) locaţiile aprobate. b) caracterizarea organismului/organismelor modificat/ modificate genetic. datele persoanei de contact.Proceduri simplificate organismele modificate genetic care corespund criteriilor stabilite în anexa nr. cu menţionarea cerinţelor privind protecţia sãnãtãţii umane şi a mediului. 2. respectiv numele. sediul. autoritatea competentã. adresa. 232 . codul unic de identificare. cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. e) condiţiile în care are loc introducerea. c) prezentarea modificãrii genetice. numãrul de înregistrare la registrul comerţului. i) cerinţele privind monitorizarea şi raportarea rezultatelor. d) date privind metodele de detecţie şi identificare. j) obligaţiile notificatorului. h) cerinţele privind etichetarea. 5 şi pentru care s-a acumulat o experienţã suficientã cu ocazia introducerii lor în anumite tipuri de ecosisteme.

care stabileşte cantitatea minimã de informaţii tehnice conform anexei nr. Decizia Comisiei Europene stabileşte cã introducerea deliberatã a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme. Atunci când autoritatea competentã primeşte o propunere din partea Comisiei Europene. dupã caz. (1). necesarã pentru evaluarea oricãror riscuri previzibile în urma introducerii în mediu Autoritatea competentã aşteaptã decizia Comisiei Europene. prevãzutã la alin. privind aplicarea unor proceduri simplificate. a/ale condiţiilor de autorizare privind o introducere deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme. în termen de 60 de zile. care ar putea avea consecinţe în ceea ce priveşte riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu. timp de 90 de zile de la data transmiterii propunerii. . intenţionate sau nu. care stabileşte cantitatea minimã de informaţii tehnice conform anexei nr. la care se adaugã perioada de timp în care Comisia Europeanã primeşte observaţiile autoritãţilor competente ale celorlalte state membre. Aceastã propunere face obiectul unei decizii a Comisiei Europene. comentariile publicului şi avizul comitetelor ştiinţifice comunitare. înainte de orice 233 . 3. aceasta consultã Comisia pentru securitate biologicã şi autoritãţile implicate şi transmite eventuale observaţii la Comisia Europeanã. notificatorul este obligat ca de îndatã: a) sã ia mãsurile necesare pentru protejarea sãnãtãţii umane şi a mediului. în aceeaşi locaţie sau în locaţii diferite IGestionarea unor modificãri ale condiţiilor de autorizare şi a unor informaţii noi În eventualitatea producerii unei/unor modificãri. 3. Propunerea trebuie sã facã obiectul unei decizii a Comisiei Europene. necesarã pentru evaluarea oricãror riscuri previzibile în urma introducerii în mediu. b) sã informeze fãrã întârziere autoritatea competentã.pe baza unui aviz favorabil din partea Comisiei pentru securitate biologicã şi a autoritãţilor implicate.

solicitã avizul Comisiei pentru securitate biologicã şi al autoritãţilor implicate. cât şi în limba englezã. în special în situaţiile prezentate la alin. publicã aceste informaţii noi pe adresa de internet şi le transmite organului de control şi autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. c) sã revizuiascã în mod corespunzãtor mãsurile specificate în notificare. Autoritatea competentã poate suspenda sau retrage autorizaţia privind introducerea deliberatã în mediu când condiţiile impuse prin autorizaţie nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite şi nu a putut fi gãsitã nicio soluţie alternativã la suspendarea/retragerea autorizaţiei de cãtre autoritatea competentã. Pentru autoritatea competentã raportul se transmite atât în limba românã. prin care se poate acorda un termen pentru îndeplinirea obligaţiilor. în 234 . Dacã este cazul. pe perioada suspendãrii desfãşurarea activitãţilor este interzisã. Schimbul de informaţii între autoritatea competentã şi Comisia Europeanã privind conţinutul notificãrilor este asigurat de Autoritatea competentã.modificare sau de îndatã ce ia la cunoştinţã despre orice schimbare sau dacã sunt disponibile informaţii noi. se cere. (1). împreunã cu evaluarea realizatã de Comisia pentru securitate biologicã Autoritatea competentã informeazã organul de control.Suspendarea/retragerea autorizaţiei se face dupã o notificare prealabilã. susceptibile de a avea consecinţe privind riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu. Atunci când autoritatea competentã intrã în posesia unor informaţii noi. în prealabil. ca atare sau componente ale unor produse. care efectueazã activitãţi de inspecţie şi control pentru a asigura respectarea deciziilor luate Notificatorul transmite autoritãţii competente un raport cuprinzând rezultatul introducerii/introducerilor la Comisia pentru securitate biologicã şi la fiecare dintre autoritãţile implicate cel mai târziu la data de 15 decembrie a fiecãrui an în cursul cãruia are loc o introducere deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic. avizul Comisiei pentru securitate biologică.

(CE) 726/2004. odată cu rezumatul în limba englezã al fiecãrei notificãri Anual. conform prezentei ordonanţe de urgenţã. cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. Ea se poate aplica numai medicamentelor şi produselor modificate genetic sau constând dintr-un organism modificat genetic pentru care a fost emisã. autoritatea competentã transmite Comisiei Europene. II.termen de 30 de zile de la primire. lista deciziilor finale luate pe baza cererilor de autorizare conform registrului prevãzut la art.. denumit în continuare Regulamentul nr. dacã este cazul. autoritatea competentã transmite Comisiei Europene. pentru care s-au aplicat procedurile simplificate. în conformitate cu prevederile cap. (3) lit. g). în scopul informãrii autoritãţilor competente din celelalte state membre. 11 alin. precum şi rezultatele introducerilor. precum şi o listã a notificãrilor respinse conform aceleiaşi secţiuni. Acestea se supun procedurii de autorizare conform Regulamentului (CE) nr. Procedura nu se aplicã niciunui organism modificat genetic. ca atare sau componentã a unui medicament ori produs medicamentos de uz uman sau veterinar.Mişcarea transfrontierã a organismelor modificate genetic 235 . Anual. o listã a organismelor modificate genetic care au fost introduse deliberat în mediu. pentru a fi transmise autoritãţilor competente ale celorlalte state membre. o autorizaţie privind introducerea deliberatã în mediu pentru scopuri de cercetare-dezvoltare. Implementarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea . incluzând. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente. de autoritatea competentã privind introducerea deliberatã în mediu. motivele respingerii notificãrilor.

al unui produs care conţine sau constã într-un organism modificat genetic ori o combinaţie de asemenea organisme.Importul organismelor modificate genetic are un regim diferit după cum se face în vederea cultivării sau în vederea transformării a)în vederea cultivãrii: Importul. reprezintã introducere pe piaţã şi poate avea loc numai dacã: -importatorul a primit. în condiţiile legislaţiei în vigoare.a fost emisã o autorizaţie pentru organismul modificat genetic sau produsul modificat genetic. de cãtre autoritatea competentã a unui alt stat membru. cu cel puţin 7 zile înainte de data presupusã a efectuãrii importului. o autorizaţie emisã de cãtre autoritatea competentã.Introducerea în ţarã a unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. Importul unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este permis numai persoanelor juridice autorizate. pentru prima datã. dacã România este statul în care acest produs se introduce pentru prima datã pe piaţã. tipul acestora şi locul de intrare pe teritoriul României. publicat pe pagina oficialã de internet a Comisiei Europene. sau . Evenimentul de transformare al organismului modificat genetic importat trebuie sã se regãseascã în lista produselor modificate genetic aprobate pentru introducere pe piaţa comunitarã pentru cultivare. cantitatea. definit conform prezentei ordonanţe de urgenţã. în prealabil. inclusiv cele referitoare la mediul şi/sau zonele geografice precizate în respectiva autorizaţie.Importatorul din România al unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este obligat sã notifice comisariatului judeţean al Gãrzii Naţionale de Mediu în a cãrui jurisdicţie se aflã sediul sãu. este 236 . în cauzã. conform Registrului comunitar al organismelor modificate genetic. III. şi sunt respectate cu stricteţe condiţiile impuse. III. în conformitate cu prevederile cap. pentru cultivare comercialã. în conformitate cu cap.

în aplicarea Directivei (CE) 18/2001. publicat pe pagina oficialã de internet a Comisiei Europene. Se va asigura ca aceste organisme.829/2003 sau în aplicarea de cãtre autoritatea competentã a unui alt stat membru. metaboliţii lor şi deşeurile formate sã nu constituie un pericol pentru mediu şi sãnãtatea umanã.permisã numai prin punctele de trecere a frontierei de stat unde sunt organizate posturi de inspecţie la frontierã stabilite pentru importul. 1. În sensul prezentului articol. pentru prima datã. dacã România este locul unde s-a introdus notificarea pentru prima datã. 237 . o autorizaţie emisã de autoritatea competentã pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1. autoritatea competentã este Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor. sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. exportul şi tranzitul mãrfurilor supuse controalelor fito-sanitare. din Registrul comunitar al alimentelor şi furajelor modificate genetic. iar evenimentul de transformare al organismului în cauzã se regãseşte în lista produselor modificate genetic aprobate pentru introducere pe piaţa comunitarã pentru utilizare ca aliment şi hranã pentru animale. al unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. trebuie să ia toate mãsurile pentru ca activitãţile sã se desfãşoare fãrã efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. Persoanele responsabile pentru importul unui organism modificat genetic sau al unui produs conţinând ori constând în asemenea organisme sau o combinaţie de asemenea organisme. definit conform prezentei ordonanţe de urgenţã. Regulamentului (CE) nr. Importul.829/2003. şi care urmeazã sã fie folosit direct ca aliment sau hranã pentru animale sau pentru prelucrare reprezintã introducere pe piaţã şi poate avea loc numai dacã: a) importatorul a primit. în prealabil. b) a fost emisã o autorizaţie pentru organismul modificat genetic sau produsul modificat genetic.

cu cel puţin 7 zile înainte de data propusã pentru efectuarea exportului. De asemenea. se prezintã. Operatorul care intenţioneazã sã exporte în afara Comunitãţii un produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este obligat sã notifice comisariatului judeţean al Gãrzii Naţionale de Mediu în a cãrui jurisdicţie se aflã sediul sãu. precum şi copia autentificatã. în copie. autoritãţii vamale de cãtre operatorul implicat sau reprezentantul sãu legal şi se transmite destinatarului mãrfii care face obiectul mişcãrii transfrontierã. autoritãţii competente. cu cel puţin 7 zile înainte de data efectuãrii mişcãrii transfrontierã. tipul de organism modificat genetic. se transmite. exportul şi tranzitul mãrfurilor supuse 238 . Exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este permis numai pentru organisme modificate genetic autorizate şi se realizeazã cu respectarea prevederilor 1.Importurile de organisme modificate genetic în vederea introducerii deliberate în mediu în scop de cercetare-dezvoltare şi în orice alte scopuri decât introducerea pe piaţã se fac cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare privind etichetarea şi trasabilitatea şi cu respectarea regimului stabilit Produsele conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme se manipuleazã. a acordului emis de autoritatea competentã a pãrţii importatoare. obligatoriu. eticheteazã şi ambaleazã cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare. Exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic sunt permise numai prin punctele de trecere a frontierei de stat unde sunt organizate posturi de inspecţie la frontierã stabilite pentru importul. de la exportator la importator. Regulamentului (CE) nr. cantitatea şi punctul de trecere a frontierei de stat pentru ieşirea de pe teritoriul României. în limba românã şi englezã. acesta trebuie sã fie însoţit de un document care se completeazã prin grija exportatorului.Pe tot parcursul transportului unui produs conţinând ori constând în organisme modificate genetic sau o combinaţie de asemenea organisme.946/2003.

controalelor fito-sanitare.Operatorii economici importatori.946/2003. 63. produsul este însoţit de un document al cãrui conţinut este stabilit prin ordinul prevãzut la art. pânã la importator. În activitatea de control al mãrfurilor care fac obiectul importului. cu respectarea prevederilor art. conform competenţei acestora. în colaborare cu Autoritatea Naţionalã a Vãmilor. 1. sub forma unui registru. Autoritatea competentã asigurã. autoritatea vamalã colaboreazã cu Garda Naţionalã de Mediu şi cu autoritãţile şi instituţiile implicate. Exportatorul asigurã cã pe tot parcursul transportului unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. documente 239 . exporturile şi tranzitul organismelor modificate genetic. Operatorul care solicitã tranzitul organismelor modificate genetic are obligaţia sã foloseascã mijloace de transport asigurate împotriva oricãrei rãspândiri accidentale în mediu a acestora sau a produselor modificate genetic. precum şi sã se asigure împotriva pierderii mijlocului de transport pe parcursul urmat de acesta. 12 din Regulamentul (CE) nr. Persoanele responsabile pentru exportul şi/sau tranzitul unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme asigurã respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã. astfel încât sã previnã orice efect advers potenţial asupra mediului şi a sãnãtãţii umane. luând toate mãsurile pentru ca activitãţile sã se desfãşoare fãrã efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. exportului şi al tranzitului şi care conţin sau constau într-un organism modificat genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. exportatori şi care tranziteazã teritoriul naţional al României cu produse conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme sunt obligaţi sã prezinte autoritãţilor de control. o evidenţã în format electronic a informaţiei privind importurile. sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. la solicitarea acestora.

care asigurã baza de date conform cerinţelor prezentului act normativ. în baza prezentei ordonanţe de urgenţã. sã punã la dispoziţie probe martor şi/sau sã permitã prelevarea de probe de control. Rãspunderea pentru un prejudiciu adus mediului şi remedierea unui eventual prejudiciu adus prin activitãţile cu organisme modificate genetic se realizeazã conform legislaţiei în vigoare. Rãspunderea pentru prejudicii aduse sãnãtãţii umane şi mediului (1) Orice persoanã care produce organisme modificate genetic sau desfãşoarã activitãţi de introducere deliberatã în mediu şi/sau de introducere pe piaţã sau de import. având aceeaşi încadrare tarifarã. ca atare sau componentã/e a/ale unui produs este rãspunzãtoare. precum şi pentru comunicarea cu celelalte autoritãţi. La solicitarea autoritãţilor care au atribuţii în domeniul organismelor modificate genetic.care demonstreazã natura produselor utilizate. inclusiv pentru comunicarea cu Comisia Europeanã şi statele membre în procesul de autorizare şi de raportare privind organismele modificate genetic. naţionale. proprietãţii. autoritatea vamalã transmite date statistice referitoare la importul/exportul/tranzitul mãrfurilor modificate şi nemodificate genetic. reglementate prin prezentul act normativ. export. pentru orice prejudiciu adus persoanelor. conform legislaţiei în vigoare. informarea şi consultarea publicului. funcţionarea Comisiei pentru securitate biologicã. un sistem informatic. Autoritatea competentã realizeazã şi gestioneazã.Regimul juridic al deșeurilor 240 . tranzit sau depozitare. mediului şi sãnãtãţii umane. ca urmare a acestor activitãţi. manipulare sau transport al acestora sau a unei combinaţii de asemenea organisme. comunitare şi internaţionale. 1. sub aspectul modificãrii genetice.

837 din 25 noiembrie 2011 Legea prevede că gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului. deşeurile “reprezintă subtanţele sau obiectele care sunt eliminate. 241 . c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor. Conform Legii protecţiei mediului.deşeuri petroliere. dupa cum urmeaza: a) prevenirea. Legislația națională. uleiuri minerale.4) în functie de ordinea prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor. centre medicale. 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel. producţia farmaceutică. Părţile la Convenţie consideră că traficul ilicit de deşeuri periculoase sau alte reziduuri este infracţiune. În sensul Convenţiei de la Basel. sol.publicata in Monitorul Oficial nr. Legislația specifică: În prezent este în vigoare Legea 211/2011 privind regimul deseurilor. urmează a a fi eliminate sau este necesar să fie eliminate în conformitate cu legislaţia naţională”. apa. in special: a) fara a genera riscuri pentru aer. 6/1991 România a aderat la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora iar ulterior a adoptat Legea nr.Prin Legea nr. fauna sau flora. deşeuri de natură explozivă. Convenţia prevede categoriile de deşeuri considerate periculoase şi care urmează a fi supuse controlului în cazul transportului peste frontieră: cele de natură chimică provenite din spitale. gestionarea deşeurilor trebuie efectuată cu respectarea condiţiilor de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi să fie conformă şi cu legislaţia specifică în vigoare. Legea face o ierarhie a deșeurilor (art.

c) substanta sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de productie. Hotararea Guvernului nr. 2. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. e) eliminarea. fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obisnuita. cu modificarile si completarile ulterioare. Deseurile care inceteaza sa mai fie considerate deseuri. Subproduse. in sensul ca substanta sau obiectul indeplineste toate cerintele relevante referitoare la produs. si nu deseu. c) reciclarea. Hotararea Guvernului 242 . o substanta sau un obiect care rezulta in urma unui proces de productie al carui obiectiv principal nu este producerea acestuia si care indeplineste. Este considerat subprodus. cu modificarile si completarile ulterioare. cumulativ. Hotararea Guvernului nr. d) alte operatiuni de valorificare. inceteaza sa mai fie considerate deseuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare si reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. la protectia mediului si protectia sanatatii pentru utilizarea specifica si nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanatatii populatiei. de exemplu valorificarea energetica.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Aplicarea ierarhiei deseurilor are ca scop incurajarea actiunii in materie de prevenire a generarii si gestionarii eficiente si eficace a deseurilor. b) substanta sau obiectul poate fi utilizat direct.. urmatoarele conditii: a) utilizarea ulterioara a substantei sau a obiectului este certa. astfel incat sa se reduca efectele negative ale acestora asupra mediului. 3 si daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana. 1.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz.b) pregatirea pentru reutilizare. d) utilizarea ulterioara este legala. Incetarea statutului de deseu are loc cazul in care anumite categorii de deseuri au trecut printr-o operatiune prevazuta in anexa nr.

prin ordin al ministrului. pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic si asupra mediului. Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislatia nationala prin hotarare a Guvernului.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori. pentru fiecare caz. b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza. cu respectarea urmatoarelor conditii: a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice. daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare. Se exclud din domeniul de aplicare al acestei legi urmatoarele: a) efluentii gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 243 . 1. In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar. c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor.Includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare. d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanatatii populatiei. 1.nr. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate decide. cu modificarile si completarile ulterioare. realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/institutie de la nivel national ori european. Lista deseurilor este obligatorie pentru a determina daca un deseu trebuie considerat deseu periculos. O substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. precum si de alte acte normative.

in cazul in care este cert ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman. inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. inclusiv solurile contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol.774/2002. c) solurile necontaminate si alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitatilor de constructie. 2006/12/CE. b) solurile (in situ). 1. cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate. depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului ori a compostului. 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. b) subprodusele de origine animala. d) deseurile radioactive. 2001/80/CE. e) explozibilii declasati. 244 . precum si a directivelor 2000/60/CE. urmatoarele: a) apele uzate.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului sau exclusi din domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art.85/337/CEE a Consiliului. f) materiile fecale. in masura in care sunt reglementate prin alte acte normative. 1. (2) din aceasta. 2004/35/CE. De asemenea se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi. c) carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare. 2 alin. 1. inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. paiele si alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei.

d) deseurile rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive. Tot astfel se exclud sedimentele depuse in apele de suprafata in scopul gestionarii apelor si a cailor navigabile sau al prevenirii inundatiilor, al atenuarii efectelor inundatiilor si secetei ori asanarii terenurilor in cazul in care se face dovada ca respectivele sedimente sunt nepericuloase. Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor În acest sens sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. In cazul unui tip de deseu care se incadreaza potrivit listei deseurilor sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza de catre producatorii si detinatorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante. Toate unitatile sau intreprinderile care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligate sa obtina o autorizatie/autorizatie integrata de mediu emisa de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Producatorii si detinatorii de deseuri autoritati publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt obligati sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
245

periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deseu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deseurile considerate ca fiind periculoase si care nu figureaza pe lista deseurilor si le consemneaza in raportul furnizand Comisiei Europene toate informatiile relevante. Reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentratiile initiale de substante periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deseu sa fie definit ca fiind periculos. Raspunderea extinsa a producatorului.In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului, ce presupune: a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor si care sa asigure respectarea legii atunci cand acestea devin deseuri; b) incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; c) acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare;
246

d) punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor. 3) In vederea aplicarii raspunderii extinse a producatorului se iau in considerare fezabilitatea tehnica si viabilitatea economica, efectele globale asupra mediului si sanatatii populatiei, precum si impactul social, cu respectarea necesitatii de a asigura buna functionare a pietei interne. Raspunderea extinsa a producatorilor se aplica fara a aduce atingere responsabilitatilor prevazute în legislatiei specifice privind fluxurile de deseuri si a celei privind produsele. Valorificarea deseurilor este o obligație impusă de lege. Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Operatorii economici care asigura colectarea si transportul deseurilor prevazute la alin. (1) au obligatia de a asigura colectarea separata a deseurilor si de a nu amesteca aceste deseuri. Unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile au urmatoarele obligatii: a) sa detina spatii special amenajate pentru stocarea deseurilor in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana si deteriorarii calitatii mediului; b) sa evite formarea de stocuri de deseuri care urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii populatiei; c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor, in momentul achizitiei. . Reutilizarea si reciclarea. Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri
247

adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare, promovând reciclarea de inalta calitate prin aplicarea colectarii separate a deseurilor, in masura in care este fezabila din punct de vedere tehnic, economic si de mediu si se conformeaza cu standardele de calitate in sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobarii Guvernului. Aceasta se realizează in special prin: a) stimularea realizarii unor retele pentru repararea si reutilizarea produselor; b) utilizarea instrumentelor economice; c) introducerea unor criterii referitoare la achizitiile publice; d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri . Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere; b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
248

Eliminarea.Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia sa supuna deseurile care nu au fost valorificate unei operatiuni de eliminare in conditii de siguranta, care indeplineste cerintele art. 20. Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru activitatea de eliminare a deseurilor au urmatoarele obligatii: a) sa asigure eliminarea in totalitate a deseurilor care le sunt incredintate; b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile si care nu implica costuri excesive pentru eliminarea deseurilor; c) sa amplaseze si sa amenajeze instalatia de eliminare a deseurilor intr-un spatiu si in conditii stabilite de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului competente; d) sa introduca in instalatia de eliminare numai deseurile mentionate in autorizatia emisa de autoritatile competente si sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea. Abandonarea deseurilor este interzisa. (4) Eliminarea deseurilor in afara spatiilor autorizate in acest scop este interzisa Costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu principiul ``poluatorul plateste``, se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri . In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale.
249

Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare . Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor. Producatorul de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de tratare sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor Operatorii economici autorizati din punct de vedere al protectiei mediului pentru efectuarea operatiunilor de colectare si transport au obligatia sa transporte deseurile numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiunilor de tratare. Detinatorii/Producatorii de deseuri persoane juridice, comerciantii, precum si operatorii economici au obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligatie unei terte persoane. Producatorul sau detinatorul care transfera deseuri catre una dintre persoanele fizice ori juridice in vederea efectuarii unor operatiuni de tratare preliminara operatiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operatiunilor de valorificare ori de eliminare completa. La controlul si supravegherea transporturilor deseurilor peste frontiera Romaniei se iau in considerare perioadele de tranzitie prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si cele prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare.
250

. Principiile autonomiei si proximitatii: crearea unei retele integrate adecvate de unitati de eliminare a deseurilor si de instalatii de valorificare a deseurilor municipale mixte colectate din gospodariile populatiei, inclusiv in cazul in care aceasta colectare vizeaza si astfel de deseuri provenite de la alti producatori, tinand seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implica costuri excesive, cu respectarea cerintelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Reteaua este conceputa astfel incat sa permita Uniunii Europene sa asigure prin mijloace proprii eliminarea deseurilor, precum si valorificarea deseurilor si pentru a permite Romaniei sa actioneze individual in acest scop, tinand cont de conditiile geografice sau de necesitatea de instalatii specializate pentru anumite tipuri de deseuri. Reteaua trebuie sa permita eliminarea si valorificarea deseurilor in cele mai apropiate instalatii adecvate, prin cele mai potrivite metode si tehnici, pentru a asigura un inalt nivel de protectie pentru mediu si pentru sanatatea publica.Agentiile pentru protectia mediului si autoritatile publice locale iau in considerare la elaborarea documentelor strategice locale si la aprobarea investitiilor in domeniul gestiunii deseurilor principiul autonomiei si proximitatii, fara a aduce atingere planului national de gestionare a deseurilor si strategiei nationale de gestionare a deseurilor. Controlul deseurilor periculoase Producatorii/Detinatorii de deseuri periculoase, precum si operatorii economici autorizati sunt obligati sa le colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizicochimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei incluzand asigurarea trasabilitatii de la locul de generare la destinatia finala. Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase, inclusiv comerciantii si brokerii care pot intra fizic in posesia deseurilor au obligatia sa nu amestece
251

1. Etichetarea deseurilor periculoase Producatorii de deseuri sunt obligati sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare. de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 252 . autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului pot autoriza amestecarea daca: a) operatiunea de amestecare este efectuata de un operator economic autorizat b) sunt respectate conditiile legale iar efectele nocive ale gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului nu sunt agravate. destinatia. Transferul deseurilor periculoase pe teritoriul national trebuie sa fie insotit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr. etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor. d) caracterizarea deseurilor permite acest proces. operatiunile de transport. originea. Transportul deseurilor periculoase pe teritoriul Romaniei este reglementat prin hotarare a Guvernului. substante sau materiale.Amestecarea include diluarea substantelor periculoase.Prin exceptie.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea. colectarea. c) operatiunea de amestecare se realizeaza in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.diferitele categorii de deseuri periculoase cu alte categorii de deseuri periculoase sau cu alte deseuri. precum si masurile luate de producatorul de deseuri pentru ambalarea si etichetarea unor astfel de deseuri.013/2006. stocarea temporara si tratarea in cazul deseurilor periculoase se efectueaza de catre institutiile abilitate prin lege si are in vedere. In situatiile in care deseurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deseuri. in mod deosebit. 1. transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. substante ori materiale. separarea trebuie sa fie efectuata numai daca este fezabila din punct de vedere tehnic si economic si daca este necesara Controlul privind generarea.

b) sa trateze biodeseurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului. Biodeseurile Autoritatile administratiei publice locale.pana cand acestea nu sunt acceptate pentru colectare. Pentru a acorda prioritate regenerarii uleiurilor uzate se respecta prevederile art. d) sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii. produse din biodeseuri.408/2008 privind clasificarea. Deseurile periculoase rezultate din gospodarii Regulile nu se aplica deseurilor municipale amestecate. 1.au urmatoarele responsabilitati: a) sa colecteze separat biodeseurile. precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. eliminare sau valorificare de catre o unitate ori intreprindere care a obtinut o autorizatie Uleiurile uzate Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. 1.1999/45/CE. ale Hotararii Guvernului nr.In cazul in care biodeseurile colectate separat contin substante periculoase. ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si ale Hotararii Guvernului nr. se interzice tratarea acestora in statii de compostare. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. provenite din gospodariile populatiei. in vederea compostarii si fermentarii acestora. ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase. 937/2010 privind clasificarea.907/2006. 1. Deseurile biodegradabile provenite din parcuri si gradini trebuie sa fie colectate separat si transportate la statiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.013/2006 in cazul transferului de uleiuri uzate dinspre Romania catre instalatii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori tari terte. 253 . c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu.

inclusiv al municipiului Bucuresti. un program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate din activitatea proprie sau. este obligata sa intocmeasca si sa implementeze. incepand cu anul 2012. Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. detinatorii de deseuri. programe de prevenire a generarii deseurilor la nivel national. avand in vedere rezultatele unui audit de deseuri. precum si operatorii economici care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligati sa 254 . comerciantii si brokerii. astfel incat partile interesate. Producatorii de deseuri.Planurile de gestionare a deseurilor Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor la nivel national. si sa adopte masuri de reducere a periculozitatii deseurilor. adopta. pana la data de 12 decembrie 2013. judetean. se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei. denumit in continuare PNGD. din alte programe de politici de mediu sau sa fie elaborate ca programe distincte. b) acces la acestea. Planul se aproba prin hotarare a Guvernului si se notifica Comisiei Europene. dupa caz. precum si publicul sa aiba: a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor. autoritatile relevante. asa cum sunt definiti in anexa nr. odata elaborate. Evidența deșeurilor.Programele de prevenire a generarii deseurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deseurilor. regional. Planul national de gestionare a deseurilor. inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor. 1. Participarea publicului Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului care elaboreaza si promoveaza planurile de gestionare a deseurilor si programele de prevenire a generarii deseurilor afiseaza pe site-ul propriu planurile si programele. de la orice produs fabricat.

reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor. Art. 36 Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. 1 la Hotararea Guvernului nr. 255 . in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. la nivel teritorial. producerea de îngrăşăminte chimice şi produse de uz fitosanitar numai prin utilizarea de tehnologii şi biotehnologii autorizate. si sa o transmita anual agentiei judetene pentru protectia mediului 2. utilizarea. Livrarea acestor produse cu normele tehnice de utilizare autorizate. 195 din 22-12-2005 CAPITOLUL V: Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor Art. 856/2002. au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor. cu completarile ulterioare. b) sa organizeze. Regimul juridic al îngrășemintelor chimice și al produselor de protecție a plantelor Legea cadru de protecție a mediului O.asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu. precum si importul si exportul acestora. nr. 35 Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea. 34 Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. plasarea pe piata. Art.U.

b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie. stocheze. comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare. c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice. silvicultura. numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare. numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului. dupa caz. stocheaza. produse agroalimentare vegetale si animale. supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor. Art. recolte. d) sa aplice. comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor. Art. potrivit reglementarilor in vigoare. sa manipuleze. prin reteaua de laboratoare. astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. au urmatoarele obligatii: a) sa produca. autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura. sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora. furaje. 38 (1) Persoanele juridice care produc. sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de 256 . 37 Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte. e) sa livreze.c) sa verifice. dupa o prealabila instiintare prin massmedia. concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol.

În ceea ce privește regimul juridic al substanțelor de protecție a plantelor. avertizare. Capitolul I . precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar înlocuieşte. în cuprinsul ordonanţei. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor. sintagma "din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca nocive (Xn). iritante (Xi) sau fără clasificare de periculozitate". 1 alin. sintagmele "de uz fitosanitar" şi "fitosanitare" cu sintagma "de protecţie a plantelor".identificare. dupa caz. se poate face numai de catre persoanele inregistrate pe baza unui certificat de inregistrare eliberat de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi 257 . aprobată cu modificări prin Legea 85/1995 și modificată prin OG nr. sintagma "din grupele I şi a II-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T)".Comercializarea produselor de protectie a plantelor(art. in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor. avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor. in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta. nr. in vederea producerii. fabricate in tara sau provenite din import. bine aerisite. (1) Comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor de protectie a plantelor. sintagma "inspectoratul judeţean pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară" cu "unitatea fitosanitar. acesta este stabilit prin Ordonanţa nr. comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura. prescriptii de siguranta si folosire.G. respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice. f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate.4 /1995 privind fabricarea. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.41/2007 O. (2) Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina. Conform acestui act normativ.

sintagmele "de uz fitosanitar" şi "fitosanitare" cu sintagma "de protecţie a plantelor".17. e). introduce alin. abrogă art. sintagma "din grupele I şi a II-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T)". (2) Este interzisa comercializarea in unitatile fitofarmaceutice a produselor de protectie a plantelor care nu sunt omologate pentru a fi utilizate in Romania. denumit in continuare certificat de inregistrare.(3). 2 (1) fitofarmaceutice prevede că Produsele de protectie a plantelor pot fi (fitofarmacii. in termen de o luna de la expirarea acesteia. Nesolicitarea vizei anuale. depozite fitofarmaceutice). cu viza anuala.desfasoara activitatea de comercializare a produselor de protectie a plantelor. Nulitatea se constata si din oficiu.16. înlocuieşte. în cuprinsul ordonanţei.(1) lit. art. art.modifică art.G. art.15. (2) Perioada pentru care se emite certificatul de inregistrare este de maximum 5 ani. conform modelului din anexa nr.38 alin. art. art. denumite in continuare unitati organizare si functionare a unitatilor fitofarmaceutice sunt prevazute in anexa nr. precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul . sintagma "inspectoratul judeţean pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară" cu "unitatea fitosanitară" Certificatul de inregistrare potrivit prevederilor art.32 . 1.41/2007 fitosanitar . h) şi i). Conditiile de comercializate in spatii special amenajate. persoane juridice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 258 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor. O. iritante (Xi) sau fără clasificare de periculozitate".33 . operatorii economici. nr. 2.(4) la art. Art. 1poate fi obținut: A. sintagma "din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca nocive (Xn).31.32 alin. atrage nulitatea certificatului de inregistrare si interzicerea comercializarii produselor de protectie a plantelor.

si sunt atestate prin certificat de atestare profesionala pentru activitati de comercializare a produselor de protectie a plantelor. b) au pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic. (2) Persoanele fizice sau asociatiile familiale pot sa se inregistreze numai pentru comertul cu amanuntul cu produse de protectie a plantelor clasificate ca nocive (Xn). in care scop: 259 . cu pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu.41/2007 prevede că Produsele de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) au regimul produselor reglementate cu strictete. eliberat nominal. prevazute in anexa nr.a) prin obiectul de activitate precizat in statutul de functionare. b) dispun de personal incadrat. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent. în forma modificată prin OG nr. c) indeplinesc conditiile de organizare si functionare pentru unitatile fitofarmaceutice. 2. in urma examinarii de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea comerciala. de nivel superior si mediu. Art. persoanele fizice sau asociatiile familiale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt autorizate pentru activitatea pe care o desfasoara potrivit prevederilor Legii nr. 3. atestat prin certificat de atestare profesionala. conform modelului din anexa nr. 2. eliberat nominal. cu modificarile si completarile ulterioare. au profil specializat in domeniul fabricarii si sau/comercializarii produselor de protectie a plantelor. iritante (Xi) sau a celor fara clasificare de periculozitate. B. in urma examinarii de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea comerciala. 15. c) indeplinesc conditiile de organizare si functionare pentru unitatile fitofarmaceutice. prevazute in anexa nr.

distribuirea si utilizarea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) de catre persoane fizice. confirmat prin certificatul de atestare profesionala. importatorii. cu pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic. sa le verifice valabilitatea si sa le inregistreze intr-un registru special de evidenta a distribuirii acestor produse. fabricantii. distribuirea si utilizarea lor vor fi inregistrate/autorizate numai persoanele juridice care dispun de personal calificat. se actualizează periodic şi se 260 . agentiile judetene pentru protectia mediului si la inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala acestia urmeaza sa-si desfasoare activitatea. precum si de catre persoane juridice neinregistrate/neautorizate. Produsele omologate pentru utilizare în România sunt cuprinse în Codexul produselor de uz fitosanitar. a animalelor si de poluare a mediului inconjurator. comercializarea.a) pentru fabricarea. potrivit autorizatiilor eliberate. pentru eliminarea riscurilor de intoxicare a oamenilor. care se elaborează. importul. precum si de mijloacele necesare depozitarii. d) utilizatorii autorizati pentru folosirea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) se vor inregistra la unitatile fitosanitare. inspectoratele judetene pentru protectia muncii. precum si pentru protejarea albinelor. Registrele de evidenta se sigileaza si paginile se numeroteaza de catre unitatile fitosanitare. b) fabricantii. iar utilizatorului autorizatia de utilizare. c) sunt interzise comercializarea. e) la distribuirea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T). comerciantii. distribuitorii si utilizatorii autorizati sa desfasoare activitati cu produse de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) se vor inregistra. de nivel superior si mediu. manipularii si utilizarii in siguranta a acestor produse. in mod obligatoriu. importatorii si distribuitorii inregistrati au obligatia sa ceara cumparatorului certificatul de inregistrare (pentru comercianti si distribuitori). la serviciile de specialitate ale inspectoratelor judetene de politie in a caror raza teritoriala acestia urmeaza sa-si desfasoare activitatea.

Tipuri de produse: Acaricide. starea de omologare. Nematocide. Erbicide. tipurile de culturi pentru care poate fi utilizat produsul .Codexul reprezintă o aplicaţie software gratuită care permite consultarea catalogului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în Romania.publică în Monitorul Oficial al României. Insecticide . grupa de toxicitate . care cuprinde:denumirea comercială a produsului. data şi numărul cererii de omologare . Insectofungicide. categoria produsului.Regulatori de creştere.compoziţia chimică .tipul de formulare. repelenţi Aplicaţia oferă detalii complete pentru fiecare produs de uz fitosanitar: firma producătoare . Certificatul de omologare se emite pentru o de maximum 5 ani.Versiunea actuală conţine informaţii complete despre produsele de uz fitosanitar pana la 01.2011. 28) şi stabileşte un număr de obligaţii care revin persoanelor juridice şi fizice care produc. Defolianţi şi desicanţi.spectrul de acţiune.domeniile de utilizare şi dozele de utilizare. după care titularul este obligat să solicite prelungirea valabilităţii acestuia. dezinfectanţi ai solului. a comercianţilor şi a utilizatorilor. Legea protecţiei mediului desemnează şi autorităţile abilitate cu supravegherea şi controlul modului de aplicare a reglementărilor privind îngrăşămintele chimice şi produsele de uz fitosanitar (Art. 261 .Fungicide.fabricantul.07.data de expirare a certificatului de omologare Ordonanţa prevede condiţiile în care CIO eliberează pentru fiecare produs omologat un certificat de omologare. moluscocide.Feromoni . comercializează şi/sau utilizează aceste produse.clasa produsului. Rodenticide.grupa de toxicitate şi orice alte dispoziţii care să determine o conduită responsabilă din partea fabricanţilor.substanţa activă. data şi numărul certificatului de omologare . conţinutul în substanţă activă şi rincipalele caracteristici ale acesteia. denumirea produsului. Produse diverse şi auxiliare .

cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic. conform legislatiei specifice din domeniul apelor. substante prioritar periculoase . Art. . transportul intern.Regimul juridic al fabricării.1: 66. depozitarea temporară sau definitivă. 68. substanta periculoasa . conform legislatiei specifice din domeniul apelor. introducerea pe piaţă.Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului. substanta . substante prioritare . 69. . 25. 67. manipularea. eliminarea. la care Romania este parte. Art. 26.substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa. persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc. in intelesul reglementarilor legale in vigoare.element chimic si compusi ai acestuia.(1) Transportul international si tranzitul substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza conform acordurilor si conventiilor privind transportul international al marfurilor periculoase. precum si alte autoritati publice abilitate prin lege. utilizarea. OUG 195-2005 in art. precum şi introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase sunt supuse unui regim special de gestionare.24: Activităţile privind fabricarea.orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specifica in vigoare din domeniul chimicalelor. depozitării și utilizării substantelor si preparatelor periculoase Legea cadru(OUG 195-2005) mediului defineşte în art. 262 .substantele sau grupurile de substante care sunt toxice. (2) Importul si exportul substantelor si preparatelor periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de catre anumite state sau de catre Romania se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.

care intra in sfera lor de activitate. 27. autoritatea vamala convoaca autoritatile competente in domeniul substantelor si preparatelor periculoase. exportului si tranzitului substantelor si preparatelor periculoase in vama. inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora. solicitanţii acestor acte fiind obligaţi să prezinte fişa tehnică de securitate.Persoanele fizice si juridice care gestioneaza substante si preparate periculoase au urmatoarele obligatii: a) sa respecte prevederile art. si sa furnizeze informatiile si datele cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare. in conformitate cu prevederile legale in vigoare. care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. . Activităţile mai sus menţionate sunt permise numai pe baza acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu. controleaza respectarea reglementarilor privind regimul substantelor si preparatelor periculoase. Art. substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate in conformitate cu legislatia specifica. 28. caracteristici. potrivit legii. precedate de raportul de securitate raport de securitate documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. mijloace de asigurare a substantelor si preparatelor periculoase.dupa caz. 24 privind substantele si preparatele periculoase. in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu.cantitate. b) sa tina evidenta stricta . . necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor. d) sa identifice si sa previna riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sanatatea populatiei si sa anunte iminenta unor descarcari neprevazute sau accidente autoritatilor pentru protectia mediului si de aparare civila.Pentru controlul importului. Procedura specifică pentru obţinerea acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu pentru activităţile prevăzute 263 . precum şi alte informaţii solicitate de autoritatea publică pentru protecţia mediului. c) sa elimine. Art.

care trebuie depozitate (evacuarea directă în reţeaua hidrografică reprezintă un risc cert). 264 . Alte prevederi importante sunt cele legate de activităţile care vizează:transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.Utilizarea energiei nucleare. Poluarea radioactivă a solului se constată în vecinătatea imediată a unităţilor miniere şi în locurile de depozitare a minereului radioactiv. cu un risc de contaminare cât mai mic sau nul. produsă imediat la locul exploziei. o constituie găsirea celei mai bune soluţii pentru depozitarea deşeurilor radioactive. Poluarea radioactivă afectează toate componentele mediului înconjurător. activităţi care trebuie efectuate în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. persoane fizice şi juridice: 4.deşeurilor (solide sau lichide) ale industriei nucleare. Poluarea radioactivă a apei rezultă ca urmare a: . În legătură cu poluarea radioactivă a solului o problemă majoră. - depunerilor de produse radioactive radioactivităţii naturale a apelor. Poluarea radioactivă a atmosferei este constituită din două componente: poluarea atmosferică primară. constituită din depunerile radioactive. poluarea secundară. Activitățile nucleare conțin un potențial pericol de poluare.aceste activităţi se instituie prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. importul şi exportul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase restricţionate sau interzise la utilizare de anumite state sau de România. poluarea radioactivă și protecția împotriva radiațiilor. actuală şi de perspectivă. Legea protecţiei mediului instituie obligaţii explicite pentru autorităţi.

reglementare şi control în domeniul nuclear. să folosească. să opereze. instalaţii nucleare sau amenajări pentru gospodărirea deşeurilor radioactive şi specifică condiţiile care trebuie îndeplinite pentru eliberarea acordului şi autorizaţiei de mediu pentru practicile sau activităţile din domeniul nuclear: Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei. de protecţie a personalului expus 265 . Acordul de mediu pentru o practică sau o activitate în domeniul nuclear se eliberează înainte de eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare. să importe.1: Obiectul prezentei legi este desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare în scopuri exclusiv paşnice. să construiască. autorizaţia de mediu se eliberează după eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare.Legea protecţiei mediului instiutie în acest domeniu prevederi cu caracter general.Pentru instalaţiile cu risc nuclear major . să producă. să fabrice. să proiecteze. să transporte. uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi depozite finale de combustibil nuclear ars – acordul şi autorizaţia de mediu se emit de către Guvern. Legea 111/1996 reglementează regimul de desfăşurare în siguranţă a activităţilor nucleare Art.urmând ca activităţile din domeniul nuclear să se supună şi prevederilor legislaţiei specifice în materie.centrale nuclearoelectrice. să posede. reglementare şi control în domeniul nuclear. reactoare de cercetare. să achiziţioneze. Legea protecţiei mediului prevede că orice activitate nucleară trebuie autorizată defineşte termenul de autorizaţie pentru activitatea nucleară:Act tehnicojuridic prin care autoritatea competentă de reglementare în domeniul nuclear autorizează pe titularul activităţii să amplaseze. astfel încât să se îndeplinească condiţiile de securitate nucleară. să exporte. să pună în funcţiune. să transfere. conform legislaţiei în voigoare. În România. să dezafecteze şi să dispună de orice sursă de radiaţii ionizante.

II Regimul activităţilor nucleare art. b) supraveghează. în care sunt desemnate organele cu atribuţii de control al activităţilor nucleare. aflată în subordinea Guvernului. CNCAN exercită atribuţii de: reglementare. controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în domeniul activităţilor nucleare. Legea protecţiei mediului precizează de asemenea atribuţiile autorităţii centrale pentru protecţia mediului: în cap. gaze naturale. pentru respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului. Autoritatea centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii: a) organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al ţării. Art. Anexa 3. Legea 111/1996 cuprinde trei anexe: Anexa 1. cărbune) sunt limitate. a mediului şi a proprietăţii. 2 desemnează ca autoritate naţioanlă competentă în domeniul nuclear Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). precum şi un număr de obligaţii ale persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear . echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive.Anexa 2. cu riscuri minime prevăzute de reglementări şi cu respectarea obligaţiilor ce decurg din acordurile şi convenţiile la care România este parte. Accelerarea consumului energetic la nivel mondial cât şi conştientizarea faptului că resursele de combustibili clasici (petrol. a populaţiei. care constă în lista materialelor. dispozitivelor. au determinat ca energia nucleară să devină speranţa omenirii în suplimentarea rezervelor energetice. 266 .profesional. autorizare şi control în domeniul nuclear. 33 Controlul activităţilor nucleare se face de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi de alte autorităţi competente potrivit legii. c) colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor. în care sunt definiţi termenii utilizaţi de lege.

Convenţia de la Viena privind compensaţiile suplimentare privind daunele nucleare (12. după caz.05. Printre reglementările existente în acest domeniu se numără: -Convenţia de la Viena privind răspunderea civilă pentru daune nucleare (21.09.1997). 4371995 EVALUAREA DE MEDIU Scopul evaluării de mediu este acela de a integra obiectivele şi cerinţele de protecţie a mediului în etapele de pregătire şi adoptare a anumitor planuri şi programe de dezvoltare. Metodologia face parte integrantă din procedura de emitere a aprobării de dezvoltare a oricărui proiect public şi privat. -Conventia de la Viena în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică (26.09.1996). România a aderat la Convenţie prin Legea nr.Convenţia de la Viena privind notificarea rapidă în caz de accident nuclear (26.09.1986). România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. România a aderat la Convenţie prin Legea nr.Pe plan internaţional au fost adoptate o serie de convenţii şi protocoale internaţionale. şi cerinţele specifice evaluării adecvate. care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 223/19909. care vizează domeniul nuclear. 267 .1994). 274 din 27 aprilie 2010 Ea presupune o evaluare a impactului asupra mediului şi o evaluare adecvată . Procedura de evaluare este prevăzută în Ordinul Nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 223/1990.1963). 5/199910 -Convenţia de la Viena privind securitatea nucleară (17. . România a aderat la Convenţie prin Legea 106/19928. Evaluarea impactului asupra mediului integrează. România a aderat la Convenţie prin Legea nr. .06.

autoritatea 268 . avându-se în vedere obiectivele de conservare. şi care. şi cerinţele specifice evaluării adecvate a efectelor potenţiale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. 28 prevede: (1) Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinătatea acestora care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. . (3). (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) Metodologia integrează.(1) Obiectul acestei metodologii îl constituie stabilirea etapelor necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private. Sunt supuse numai procedurii de evaluare adecvată proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. în lipsa actelor de reglementare specifice. în lipsa unor soluţii alternative. 1. 57/2007. indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic. după caz. fie individual. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate. fie împreună cu alte planuri/proiecte. proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major. Art. pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate.135-2010 Art.Metodologia este prevăzută în Ordinul comun nr. (2) se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective. în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi.

c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. după caz. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate şi. în cazul siturilor de interes comunitar. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei „Natura 2000“. în vecinătatea acestora se realizează numai cu avizul administratorilor. după parcurgerea evaluării iniţiale a proiectului. singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sănătatea sau siguranţa publică.competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei „Natura 2000“. (3) Prevederile prezentului capitol sunt aplicate de către personalul cu responsabilităţi în domeniul protecţiei naturii din cadrul autorităţilor publice pentru protecţia mediului. respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. Etapele se aplică proiectelor. şi cerinţele specifice evaluării adecvate a efectelor potenţiale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes 269 . astfel cum este prevăzută la art. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. identificate conform legislaţiei în vigoare. b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu. 6 alin. adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară. (2) din Hotărârea Guvernului nr. (5) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua „Natura 2000“. după caz. Procedura de evaluare a impactului (5) Etapele necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului integrează.

inclusiv din cadrul administraţiei compartimentelor care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism. managementul ariilor 270 . (6) Procedura se derulează cu respectarea prevederilor ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului şi. al autorităţii de sănătate publică. 8 alin. Administraţiei Naţionale „Apele Române". 195/2005 privind protecţia mediului. inspectoratului teritorial pentru situaţii de urgenţă. după caz. comisariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu şi. denumit în continuare ghid metodologic privind evaluarea adecvată.comunitar. în conformitate cu prevederile art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 265/2006. (2) Evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea adecvată stabilesc cadrul unei abordări integrate prin informarea şi consultarea tuturor autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi participarea acestora în cadrul unei comisii de analiză tehnică (CAT) organizate la nivelul judeţului unde se află amplasamentul proiectului sau. şi cu competenţe stabilite prin prezenta metodologie. furnizarea de utilităţi şi servicii publice. după caz. după caz. (3) Comisia de analiză tehnică include obligatoriu reprezentanţi ai publice locale şi/sau centrale. . în vederea obţinerii aprobării de dezvoltare pentru orice proiect public şi privat. 2. direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a municipiului Bucureşti. aprobată cu modificări prin Legea nr. administrarea parcurilor şi grădinilor publice. la nivel central pentru proiectele aflate în competenţa autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. reprezentanţi ai structurilor responsabile pentru: inspectoratele teritoriale silvice. a siturilor arheologice şi monumentelor istorice.(1) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului. ale ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. cu modificările şi completările ulterioare. Art. precum şi cea de evaluare adecvată sunt conduse de autorităţile competente pentru protecţia mediului.

Pentru realizarea etapei de evaluare iniţială. a florei şi faunei sălbatice. 265/2006. ai agenţiilor pentru dezvoltare regională etc. 8 şi a verificării amplasamentului. 195/2005. 445/2009 şi transmiterea unui punct de vedere al autorităţii competente cu precizarea „Nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi procedurii de evaluare adecvată". b) respingerea justificată a solicitării acordului pentru proiectele amplasate în zone cu restricţii de construire stabilite prin legislaţia din domeniul protecţiei mediului. conform modelului din anexa nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. inclusiv reprezentanţi ai consiliilor ştiinţifice organizate la nivelul ariilor naturale protejate.naturale protejate. pe baza documentelor prevăzute la art. şi a Hotărârii Guvernului nr. conform modelului din anexa nr. cu privire la: a) clasarea notificării pentru proiectele care nu intră sub incidenţa art. cu modificările şi completările ulterioare. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 3. cu precizarea neconformităţilor constatate şi/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate. titularul proiectului depune o notificare privind intenţia de realizare a proiectului. comisia de analiză tehnică include obligatoriu şi reprezentanţi ai acestor autorităţi. a agenţiilor regionale pentru protecţia mediului sau a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării". 2. dacă este cazul. (4) Pentru proiectele aflate în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. conservarea habitatelor naturale. însoţită de certificatul de urbanism emis în condiţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. agenţia judeţeană pentru protecţia mediului informează titularul. în scris. Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. planurile anexă la acesta In termen de 10 zile de la primirea notificării. precum şi în legislaţia naţională specifică. cu modificările şi completările ulterioare. 271 .

cu modificările şi completările ulterioare. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (4) Pentru proiectele care intră sub incidenţa legislaţiei privind controlul 272 activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate . conform modelului din anexa nr. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 445/2009 şi nu intră sub incidenţa art. conform modelului din anexa nr. cu modificările şi completările ulterioare. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007. în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970. cu modificările şi completările ulterioare. e) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată. în scris. 4. d) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea memoriului de prezentare. conform modelului din anexa nr. pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa prevederilor art. 4. (3) Memoriul de prezentare se întocmeşte conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. (2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului informează titularul.c) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. 57/2007. 57/2007. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. prin depunerea memoriului de prezentare. pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. precum şi coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului. şi ale Hotărârii Guvernului nr. 4. 445/2009. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. memoriul de prezentare va conţine informaţiile prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată. cu modificările şi completările ulterioare. pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. inclusiv a procedurii de evaluare adecvată. cu privire la autoritatea competentă pentru derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi a procedurii de evaluare adecvată. 5. care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică. după caz. 57/2007.

15.(1) Conţinutul îndrumarului trebuie să reflecte aspectele relevante pentru protecţia mediului.(1) In termen de 10 zile de la comunicarea deciziei etapei de încadrare a proiectului. e) redactează şi transmite titularului îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului şi în studiul de evaluare adecvată. 10. după caz. 6. întocmit conform modelului din anexa nr. stabilită conform prevederilor art. 4 la Hotărârea 273 . agenţiile judeţene pentru protecţia mediului transmit autorităţii competente cu parcurgerea procedurii.substanţe periculoase. Art. Art. c) transmite membrilor comisiei de analiză tehnică. documentele depuse de titular. identificate în raport cu anexa nr. f) pune îndrumarul la dispoziţia publicului prin afişare pe pagina de internet. d) convoacă titularul şi membrii comisiei de analiză tehnică şi prezintă acestora listele de control. (2) Transmiterea de către autoritatea publică pentru protecţia mediului a îndrumarului nu exclude posibilitatea solicitării ulterioare de informaţii suplimentare. pe suport hârtie şi în format electronic. Art. . b) completează lista de control conform ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului. memoriul va fi însoţit de notificarea specifică acestei legislaţii. pentru cele două proceduri. ţinând cont de propunerile justificate ale publicului interesat în ceea ce priveşte conţinutul raportului privind impactul asupra mediului. după caz. documentele depuse de titular. 14. (5) Verificarea amplasamentului se finalizează cu întocmirea unui proces-verbal. după caz. . după caz. autoritatea competentă pentru protecţia mediului derulează etapa de definire a domeniului evaluării după cum urmează: a) analizează. -In termen de 5 zile de la depunerea memoriului de prezentare. întreaga documentaţie. 6. în format electronic.

îndrumarul conţine şi această solicitare. sau. îndrumarul conţine necesitatea prezentării studiului de evaluare adecvată întocmit conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvată şi a măsurilor de reducere a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. după caz. (4) Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea evaluării adecvate. parametrii ori măsurile tehnice echivalente. întrebările adresate de membrii comisiei de analiză tehnică. precum şi alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Raportul privind impactul asupra mediului. studiul de evaluare adecvată şi raportul de securitate sunt realizate de către persoane fizice sau juridice care au acest drept conform legii 274 . Studiul de evaluare adecvată respectă conţinutul-cadru prevăzut de ghidul metodologic privind evaluarea adecvată.Guvernului nr. îndrumarul stabileşte şi necesitatea aplicării cerinţelor specifice autorizării integrate de mediu. precum şi cerinţele ce decurg din actele normative comunitare aplicabile. în conformitate cu prevederile legale privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. (2) Pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. (3) Pentru proiectele de activităţi care implică substanţe periculoase şi pentru care este stabilită necesitatea elaborării şi prezentării raportului de securitate. inclusiv cele referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. 445/2009 şi cu ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului. Raportul privind impactul asupra mediului respectă conţinutul-cadru prevăzut în ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului şi dezvoltă concluziile studiului de evaluare adecvată completat după aplicarea prevederilor cap. III „Evaluare adecvată".

fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluari a riscului. activitate sau obiectiv supuse prevederilor legii mediului. sunt supuse bilantului de mediu. Autoritate de mediu competenta . potrivit legii. in scopul obtinerii autorizatiei de mediu. ORDIN nr. inainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii comerciale. bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului”.12 alin (3) din OUG 195/2005 Pentru obtinerea autorizatiei de mediu. care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate. Procedura de realizare a bilanţului de mediu se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.loc. prezente si anticipate ale activitatii. I. termenii si expresiile folosite au urmatorul inteles: - Amplasament . activitatile existente. 184 din 21 septembrie 1997 Conform art. in cazul in care se identifica un impact semnificativ. in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament. care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare. 275 - - .M) În art. 2 din acest Ordin ”În sensul prezentului ordin.Bilanţ de mediu Conform art. Bilant de mediu nivel 0 .14 din OUG 195/2005 bilantul de mediu este definit ca fiind ” lucrarea elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept.2 pct. la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului(sublinirea ne aparține.autoritatea centrala sau locala de protectie a mediului care functioneaza in concordanta cu legislatia in vigoare ce reglementeaza protectia mediului. anterioare.

investigatii asupra unui amplasament. Impact potential de mediu .unitate specializata. persoana fizica sau juridica. daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu. cauzata in principal de poluarea apelor. reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate.modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice. chimice sau structurale ale componentelor mediului natural. gestionarea. Executant de bilant de mediu . Impact de mediu .studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu). folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. chimice sau biologice ale factorilor de mediu. modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate. efectuate in cadrul unui bilant de mediu. supraexploatarea resurselor naturale. 137/1995 si altor prevederi legale. Un astfel de impact poate sa apara in prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare in viitor. Bilant de mediu nivel II .analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu. 12 din Legea nr. inacceptabila de autoritatile de mediu competente. care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament. Evaluare a riscului .- Bilant de mediu nivel I . 276 - - - - - .impactul generat de un amplasament. diminuarea diversitatii biologice. emise in baza acesteia. pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice. deteriorarea echilibrului ecologic. a aerului si a solului. atestata conform prevederilor art.

Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. in scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului. Bilanturile de mediu nivel I sau II si evaluarile de risc. atestate Analizele de probe prelevate pentru executarea bilanturilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoare specializate. care utilizeaza aparatura adecvata si metodologii in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare. -Poluare semnificativa . acestea cuprind obiectivele calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu. inclusiv cand sunt executate ca parti din evaluarea impactului asupra mediului. Poluare . vor fi executate doar de unitati specializate.- Obiective de mediu minim acceptate . 277 . cuprinzand etape care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu de catre autoritatea competenta. - Poluare potential semnificativa .set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competenta.Program pentru conformare .concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.Titular (al amplasamentului/activitatii) . .persoana fizica sau juridica care propune. precum si cu orice alte cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta. persoane fizice si juridice. . I sau II.plan de masuri propus de titularul activitatii.varianta de bilant de mediu.concentratii de poluanti in mediu ce depasesc valorile naturale. in baza unui bilant de mediu realizat in procesul de privatizare anterior formularii ofertei de vanzare. . reprezentata de unul dintre nivelurile 0. detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala. definite in prezentul ordin.Tip de bilant de mediu .

b) cand prevederile Legii mediului impun solicitarea unui bilant de mediu. La stabilirea domeniului bilanturilor de mediu. I si II) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent. c) raspunderea pentru precizia rezultatelor privind concentratiile de poluanti in probele de mediu analizate revine partii care preleveaza probele si laboratorului care efectueaza analizele. d) daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament. e) daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potential de mediu. c) daca un bilant de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de mediu de la amplasament. conform prevederilor prezentului ordin. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I. se va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel 0. nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament. I sau II) sau a unei evaluari a riscului revine autorului. b) titularul raspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizeaza pentru executarea bilantului de mediu sau a evaluarii riscului. iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului. ce urmeaza a fi efectuate. se vor avea in vedere urmatoarele: a) cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0. In situatiile cand aceasta decizie 278 .Raspunderea pentru concluziile si informatiile prezentate intr-un bilant de mediu sau de evaluare a riscului va fi asumata dupa cum urmeaza: a) raspunderea pentru acuratetea si corectitudinea unui bilant de mediu (nivel 0.

va fi comunicata in scris titularului. Daca bilantul de mediu nivel 0 este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant 279 . bilantul de mediu nivel 0 va fi respins. acesta va fi inaintat autoritatii de mediu competente. trebuie executate atat bilantul de mediu nivel I. f) la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. insotita de motivatia acesteia. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie. Odata cu cererea de autorizare. in conformitate cu prevederile prezentului ordin. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. iar respingerea. In urma analizei documentelor prezentate. - Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta cerinta minima pentru situatiile in care prin lege este prevazuta necesitatea prezentarii unui bilant de mediu. Evaluarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului. titularul unui amplasament poate inainta autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu. autoritatea de mediu competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu.a fost luata inainte de executarea nivelului I al bilantului de mediu. b)daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminara. daca considera necesar. cat si bilantul de mediu nivel II. autoritatea de mediu competenta va analiza daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. Procesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele aspecte: a)autoritatea de mediu competenta va executa o analiza preliminara a bilantului de mediu nivel 0 si se va asigura ca s-au completat corespunzator toate punctele.

. insotita de motivatia acesteia. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite titularului prezentarea unui bilant de mediu nivel I sau nivel I si II. c)daca bilantul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact potential de mediu. Realizarea bilantului de mediu nivel II se face prin: a)prelevarea si analizarea probelor necesare in bilanturile de mediu nivel II. Daca bilantul de mediu nivel I este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesar un bilant de mediu nivel II sau o evaluare a riscului. Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel II se realizeaza de catre autoritatea de mediu competenta. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie. se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. iar respingerea. b)bilantul de mediu nivel II se poate executa in acelasi timp cu bilantul de mediu nivel I. care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuata este conforma prevederile referitoare la prelevarea si analizarea probelor. 280 . -Bilantul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competenta.de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului. referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru diferiti factori de mediu si la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor. bilantul de mediu nivel II va fi respins. va fi comunicata in scris titularului.Bilantul de mediu nivel II se angajează in oricare dintre urmatoarele situatii: a)daca un bilant de mediu nivel I releva o poluare potential semnificativa a unui amplasament. in vederea continuarii evaluarii. daca un amplasament are un impact potential. se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. daca autoritatea de mediu competenta stabileste de la inceput ca un amplasament prezinta o poluare potential semnificativa.

se va solicita remedierea. acestea pot sa se refere la amplasamentul supus bilantului de mediu. Aceasta remediere trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile emise de autoritatea centrala de mediu. Conform art. documentata. dar se pot extinde si la alte zone. Autoritatea de mediu competenta va informa in scris titularul atunci cand se considera necesara efectuarea evaluarii riscului. Realizarea evaluarii riscului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: a)evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu aparut ca urmare a poluarii identificate pe un amplasament. Cand rezultatele evaluarii riscului arata ca un amplasament. se va considera satisfacuta cerinta pentru bilantul de mediu. autoritatea de mediu competenta va informa in scris titularul asupra acestei necesitati si va stabili domeniul specific si detaliile evaluarii riscului. a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului.c)daca bilantul de mediu nivel II releva o poluare semnificativa.2 pct 8 din OUG 195/2005 auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematica. exercita un impact de mediu negativ si acesta este considerat inacceptabil de catre autoritatea de mediu competenta. Daca autoritatea de mediu competenta considera evaluarea riscului ca fiind satisfacatoare si identificand adecvat riscurile datorate impactului de mediu al amplasamentului. a carui poluare este semnificativa. daca acestea ar putea fi supuse impactului de mediu al acestui amplasament. b)autoritatea de mediu competenta poate solicita prelevari de probe si analize suplimentare ale factorilor de mediu in timpul unei evaluari a riscului. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. Angajarea evaluarii riscului se face in urmatoarele conditii: a)evaluarea riscului va fi solicitata de catre autoritatea de mediu competenta atunci cand s-a dovedit ca exista o poluare semnificativa pe un amplasament. b)cand este necesara o evaluare a riscului. cu scopul: 281 . periodica si obiectiva a performantei organizatiei.

după caz.a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului. rapoartelor privind impactul asupra mediului. bilanturilor de mediu. atunci când e cazul. oportunităţile de participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect. a raportului de securitate. entitățile care elaborează astfel de studii trebuie să fie înscrise în Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului . inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. rapoartelor de securitate si studiilor de evaluare adecvata. întocmit conform modelului din anexa nr. b) de a evalua respectarea politicii de mediu. 12. Raportul privind impactul asupra mediului Ordinului ministrului mediului elaborare a rapoartelor de nr. 1026/2009 privind conditiile de mediu. precum şi a dovezii achitării tarifului corespunzător etapei de analiză. b) întocmeşte şi transmite titularului anunţul public privind dezbaterea publică. care integrează măsurile de reducere/soluţia alternativă/măsurile compensatorii acceptate. de comun acord cu titularul proiectului. Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului In termen de 5 zile de la primirea de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului a raportului privind impactul asupra mediului. rapoartelor de amplasament. rezultate din studiul de evaluare adecvată şi. pe suport hârtie şi în format electronic. autoritatea competentă pentru protecţia mediului derulează următoarele activităţi: a) stabileşte. studiul de evaluare adecvată şi. după caz. indicând cel puţin data şi locul dezbaterii publice. la sediul său şi prin afişare pe pagina de internet raportul privind impactul asupra mediului. c) pune la dispoziţia publicului şi a membrilor comisiei de analiză tehnică. spre consultare. raportul de securitate. 282 .

la raportul de securitate. suportând costurile acesteia. . .(1) Publicul interesat poate transmite autorităţii competente pentru protecţia mediului comentarii/opinii/ observaţii la raportul privind impactul asupra mediului şi. Art. la raportul de securitate. pe care autoritatea competentă pentru protecţia mediului le consemnează într-un formular conform celui prezentat în anexa nr. după caz. . 14. (1) lit.(1) Şedinţa de dezbatere publică are loc în prezenţa reprezentanţilor autorităţii competente pentru protecţia mediului. 19. în termen de 3 zile de la primirea anunţului prevăzut la alin.(2) Anunţul privind oportunităţile de participare a publicului interesat în luarea deciziei privind proiectul respectiv afişat la sediile acestora cu cel puţin 20 de zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică. 20. (2) Şedinţa de dezbatere publică este moderată de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Art. iar şedinţa de dezbatere publică se declară închisă. prenumele şi adresa. cu cel puţin 20 de zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică. (3) Dacă în interval de 60 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă niciun reprezentant al publicului interesat. (3) Titularul este obligat ca. (2) La înaintarea comentariilor/opiniilor/observaţiilor la raportul privind impactul asupra mediului şi. până la data la care are loc dezbaterea publică.Titularul proiectului organizează dezbaterea publică sub îndrumarea autorităţii competente pentru protecţia mediului. în modul cel mai convenabil pentru public. după caz. Art. membrii publicului interesat sunt obligaţi să îşi declare numele. 18. să publice în presa naţională sau locală şi să afişeze la sediul său/pe pagina proprie de internet/la sediul autorităţii publice locale şi/sau pe panoul de informare la amplasament anunţul comunicat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. acest fapt se consemnează într-un proces-verbal. 283 . b).

autoritatea competentă pentru protecţia mediului desfăşoară următoarele activităţi: a) analizează comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat.(1) In timpul şedinţei de dezbatere publică. Art. . formularul astfel completat se constituie anexă la raportul privind impactul asupra mediului.(1 )In termen de 10 zile de la primirea de la titularul proiectului. pe suport hârtie şi în format electronic. prezentate în cadrul şedinţei de dezbatere publică. după caz. (2) Comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat participant. conform modelului din anexa nr. 284 publicului interesat.Art. b) transmite titularului proiectului formularul prevăzut în anexa nr. b) convoacă şi prezintă comisiei de analiză tehnică lista de control aferentă etapei de analiză. a răspunsurilor formulate la comentariile/opiniile/observaţiile desfăşoară următoarele activităţi: a) transmite membrilor comisiei de analiză tehnică formularul din anexa nr. 21. 15. autoritatea competentă pentru protecţia mediului . analizând împreună cu membrii acesteia formularul menţionat la lit. c) completează lista de control a etapei de analiză a calităţii raportului. se consemnează într-un procesverbal/minută de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi ulterior se înscriu în acelaşi formular în care au fost consemnate şi propunerile primite înainte de data şedinţei de dezbatere publică. -In termen de 20 de zile de la şedinţa de dezbatere publică. . 23. 15 şi îi solicită completarea acestuia cu soluţii de rezolvare a problemelor semnalate. 15 completat. a). titularul proiectului prezintă raportul privind impactul asupra mediului şi raportul de securitate. şi răspunde comentariilor/opiniilor/observaţiilor publicului interesat participant. Art. 22. luând în considerare prevederile ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului.

f) decide emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării acestuia. prin afişare la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet. în scris. sau respingerea acestora. titularului proiectului necesitatea completării/modificării raportului privind impactul asupra mediului şi/sau a raportului de securitate. a). autoritatea competentă pentru protecţia mediului 285 . după caz. (2) In termen de 15 zile de la luarea deciziei competentă pentru protecţia mediului comunică titularului decizia luată şi publică pe pagina de internet anunţul privind emiterea acordului de mediu/decizia de respingere a solicitării acordului de mediu (3) In termen de 3 zile de la primirea anunţului prevăzut la alin. (4) Observaţiile publicului interesat se primesc în termen de 5 zile de la publicarea în presă a anunţului menţionat la alin. In toate situaţiile în care observaţiile primite din partea publicului interesat justifică aprofundarea evaluării şi solicitarea de noi informaţii sau investigaţii suplimentare. şi stabileşte necesitatea unor eventuale completări/modificări ale raportului privind impactul asupra mediului şi/sau ale raportului de securitate. ţinând cont şi de punctul de vedere al Comisiei Europene. (3). titularul proiectului informează publicul asupra emiterii acordului de mediu/deciziei de respingere a solicitării acordului de mediu prin publicare în presa naţională sau locală.c) definitivează lista de control aferentă etapei de analiză a raportului privind impactul asupra mediului. după caz. precum şi la sediul autorităţii/autorităţilor administraţiei publice locale pe raza căreia/cărora este propusă implementarea proiectului. (2) lit. d) consemnează opiniile comisiei de analiză tehnică privind calitatea raportului privind impactul asupra mediului şi asupra răspunsurilor la problemele formulate de publicul interesat. e)comunică. inclusiv alegerea alternativei pentru realizarea proiectului. sau respingerea motivată a acestuia/acestora. după caz.

precum şi. invită părţile interesate la o şedinţă de reconsiderare a opiniei lor. (6) a punctului de vedere al autorităţilor publice implicate în comisia de analiză tehnică echivalează cu lipsa unor obiecţii legate de realizarea proiectului. raportul privind impactul asupra mediului modificat. după caz. (8) In cazul în care concluziile autorităţilor implicate în comisia de analiză tehnică privind posibilitatea desfăşurării proiectului sunt discordante.decide reluarea procedurii de la etapa solicitării acestor informaţii. raportul de securitate. spre informare pentru o perioadă de 15 zile. Dacă decizia privind realizarea proiectului nu s-a concluzionat în timpul şedinţei comisiei de analiză tehnică întrunită în acest scop. -In urma aplicării prevederilor de mai susnautoritatea competentă pentru protecţia mediului pune la dispoziţia publicului. La emiterea acordului de mediu autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia în considerare. cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzătoare reevaluării. autorităţile participante la şedinţa respectivă transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului punctul de vedere privind etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului în termen de 5 zile de la data şedinţei de analiză. înainte de emiterea deciziei finale. autoritatea competentă pentru protecţia mediului. precum şi recomandările membrilor comisiei de analiză tehnică şi comentariile/opiniile/observaţiile justificate ale publicului interesat. Acordul de mediu trebuie să răspundă la următoarele cerințe minimale: a) cerinţe specifice în scopul asigurării protecţiei elementelor de mediu pe perioada realizării proiectului. Neprimirea în termenul specificat la alin. prin publicare pe pagina de internet. după caz. inclusiv a organizării de şantier. precum şi pe 286 . rezultatele analizei raportului privind impactul asupra mediului şi a raportului de securitate. In termen de 5 zile de la expirarea termenului competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu sau înştiinţează titularul proiectului despre respingerea solicitării acordului de mediu.

a desfăşurării activităţii. dacă este posibil. cerinţele legislaţiei comunitare specifice. d) descrierea principalelor măsuri pentru evitarea. (2). c) considerentele privind sănătatea sau siguranţa publică ori consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu. după caz. parametrii sau măsuri tehnice echivalente. (4) Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar include. următoarele: a) nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. demolării/dezafectării. pentru poluanţii care pot fi emişi în cantităţi semnificative. compensarea efectelor adverse majore asupra mediului în timpul realizării proiectului. incluzând toate condiţiile necesar a fi îndeplinite de titularul proiectului. inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de implicare a publicului şi a modului în care observaţiile publicului interesat au fost luate în considerare. care justifică necesitatea realizării 287 . b) măsurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. demolării/dezafectării. pe lângă cerinţele prevăzute la alin. după caz. reducerea şi. sau. (2). b) prevederi pentru limitarea efectelor poluării la lungă distanţă sau transfrontieră. condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. următoarele: a) măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. pe lângă cerinţele prevăzute la alin. condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora.perioada desfăşurării activităţii. după caz. după caz. inclusiv a organizării de şantier. b) concluziile analizei raportului de securitate. (3) Acordul de mediu pentru instalaţiile care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se emite luându-se în considerare. după caz. după caz. c) principalele motive şi considerente pe baza cărora a fost emis.

când proiectul afectează o specie sau un tip de habitat prioritar. al cărei conţinut-cadru este prevăzut în anexa nr. b) informaţii privind procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ 288 . cuprinde: a) principalele motive şi considerente pe care se bazează decizia. pentru ariile de protecţie specială avifaunistică şi siturile de importanţă comunitară. d) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de participare a publicului interesat. 5 alin. Art. 3. autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are obligaţia: a) de a informa Comisia Europeană despre măsurile compensatorii luate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei Natura 2000. securitatea publică sau beneficii pentru mediu. securitatea publică sau beneficii pentru mediu. 28. actul de reglementare se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene. (2) care afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar şi în lipsa unor soluţii alternative. care justifică necesitatea realizării proiectului propus.Pentru proiectele prevăzute la art. .proiectului propus. In acest caz. 27. In acest caz. pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie sălbatică prioritară de interes comunitar. . b) de a solicita punctul de vedere al Comisiei Europene atât asupra măsurilor compensatorii propuse. cât şi asupra motivelor imperative de interes public major. actul de reglementare va fi eliberat după primirea răspunsului Comisiei Europene.Decizia de respingere a solicitării acordului de mediu. Art. când proiectul trebuie realizat din considerente imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană. altele decât cele referitoare la sănătatea umană.

2.Cadrul actual este Ordinul Comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr.Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire. f)valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat. e)mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate). în special. durata. date de: (i)caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural. în special. datorită accidentelor). (iii)folosirea terenului în mod intensiv. fie în privinţa alocării resurselor. comunitar sau internaţional. sunt următoarele: 1. c)natura transfrontieră a efectelor. Informaţiile care trebuie furnizate. mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile. la: a)probabilitatea. 19 alin. conform art. d)problemele de mediu relevante pentru plan sau program. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe ANEXA nr. natura. 289 . c)relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu. (ii)depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului. precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante. b)gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe. d)riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu. frecvenţa şi reversibilitatea efectelor.expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului. la: a)gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul. (4). e)relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu (de exemplu. 1 la HG 1076/2004 prevede criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului: 1. b)natura cumulativă a efectelor. planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor).Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire. g)efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional. mărimea şi condiţiile de funcţionare. inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele.

apa. prin care sunt stabilite condiţiile şi. flora. aerul.descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului. Procedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara in 290 conformitate cu prevederile Ordinului M. inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea. potrivit prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu. care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului. Acordul de mediu = actul tehnico-juridic ce se emite în primă fază de proiectare a obiectivelor de investiţii. 135/2010 privind aprobarea .măsurile propuse pentru a preveni.expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea. a florei şi faunei sălbatic.M. 5. 10. cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. stabilite la nivel naţional.P.2. 57-2007 privind regimul ariilor naturale protejate. inclusiv cel arhitectonic şi arheologic. solul. care este relevantă pentru plan sau program.orice problemă de mediu existentă. 11. cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu.posibilele efecte semnificative asupra mediului. 6. 4.aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului propus.potenţialele efecte1) semnificative asupra mediului. fauna. după caz. sănătatea umană. 8. 9. valorile materiale. factorii climatici. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului. în concordanţă cu art. patrimoniul cultural. 27.caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute. care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect. în particular.obiectivele de protecţie a mediului. nr. 3. inclusiv asupra sănătăţii. inclusiv.un rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate 2. peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori. 7. comunitar sau internaţional. populaţia. în context transfrontiera. conservarea habitatelor naturale. măsurile pentru protecţia mediului.

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private Acordul de mediu se solicita pentru proiecte de investitii noi sau la modificarea celor existente...P nr. plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate vizat OCPI cu coordonatele amplasamentului în sistem de proiecţie Stereo 1970.proiectul se regăseşte în planul/programul/strategia. se depun la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului. lucrările prevăzute de proiect. dovada de plată a tarifului de evaluare iniţială a investiţiei.HG nr. inclusiv instalaţiile şi echipamentele II.OUG 195/2005 privind Protecţia Mediului. inclusiv pentru proiecte de dezafectare..076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a 291 . certificatul de urbanism emis de autoritatea competentă. plan de situaţie şi plan de încadrare în zonă. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului.M. Toate solicitarile de acorduri de mediu ( Notificările privind intenţia de realizare a proiectului). ... Descrierea proiectului. Cadrul normativ : . 1. cu modificările şi completările ulterioare. 445 / 2009 privind evaluare a impactului impactul anumitor proiecte publice si private asupra mediului.. aferente activitatilor si/sau instalatiilor cu impact asupra mediului. . 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private El se realizează în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I.adoptat(ă) de către o autoritate publică şi a fost supus unei proceduri de evaluare de mediu conform Hotărârii Guvernului nr.. printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului(de exemplu: .Ordinului M.

reducerea şi. pentru proiectele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar. risc pentru sănătate.motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa. vibraţii. . aer. apă. biodiversitate/arii naturale. resurse naturale etc. radiaţii. care transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului 2001/42/CE. precum şi efectul implementării acestora. compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a) măsuri în timpul realizării proiectului (se vor preciza pentru: apă.evaluării de mediu pentru planuri şi programe. unde este posibil. . c) măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului în vederea utilizării ulterioare. . III. deşeuri.încadrarea în BAT.) şi efectul implementării acestora. se precizează măsuri corespunzătoare cel puţin uneia dintre următoarele situaţii (în funcţie de stadiul în care s-a finalizat evaluarea adecvată): 292 .compatibilitatea cu obiectivele de protecţie a siturilor Natura 2000. inclusiv tehnologică şi de amplasament. peisaj. BREF. b) măsuri în timpul exploatării şi efectul implementării acestora. indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă etc). sol. după caz. după caz. Măsuri pentru prevenirea. .luarea în considerare a impactului direct. . . zgomot. subsol. patrimoniu cultural şi istoric. De asemenea. sol etc.cum răspunde/respectă obiectivele de protecţia mediului din zonă pe aer.respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională.

cerinţele tehnice legale de construire a unui depozit de deşeuri). Condiţii care trebuie respectate 1. .măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. 293 . condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. c) condiţiile necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier (de exemplu. b) condiţii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integrează concluziile evaluării adecvate.măsurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. nefragmentarea habitatului etc). aferente acesteia. pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie sălbatică prioritară de interes comunitar. . In timpul realizării proiectului: a) condiţii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (româneşti sau comunitare). condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. . după caz (de exemplu. după caz (de exemplu.. care justifică necesitatea realizării proiectului propus. interzicerea amplasării organizării de şantier în vecinătatea ariilor naturale protejate etc).considerentele privind sănătatea sau siguranţa publică ori consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu. -soluţia alternativă care rezultă din evaluarea adecvată pentru care se emite acordul de mediu şi măsurile de reducere sau eliminare a impactului. care justifică necesitatea realizării proiectului. IV.alte motivele imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. grosimea geomembranei de impermeabilizare.

refacerii mediului şi postînchidere: a) condiţiile necesare a fi îndeplinite la închidere/dezafectare/demolare. a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor 2. sau. respectiv din cerinţele legislaţiei comunitare specifice. 3. parametrii ori măsuri tehnice echivalente. protecţia naturii. In timpul exploatării: a) condiţiile necesare a fi îndeplinite în funcţie de prevederile actelor normative specifice. cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate. e) planul de monitorizare a mediului. -prevederi pentru limitarea efectelor poluării la lungă distanţă sau transfrontieră. zgomot. după caz. după caz. după caz. a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor. 294 . In timpul închiderii. a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor. managementul deşeurilor. managementul apei. a periodicităţii. d) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii aerului. dezafectării. pentru poluanţii care pot fi emişi în cantităţi semnificative. a periodicităţii. b) condiţii pentru refacerea stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului. cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate. a periodicităţii. b) condiţii care reies din raportul privind impactul asupra mediului.d) planul de monitorizare a mediului. c) pentru instalaţiile care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării: -nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate. c) planul de monitorizare a mediului.

.când şi cum a participat publicul interesat la procesul decizional privind proiectul. Avizul de mediu pentru planuri şi programe Aprobarea.V. care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. 554/2004. titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări.dacă s-au solicitat completări/revizuiri ale raportului privind impactul asupra mediului şi dacă acestea au fost puse la dispoziţia publicului interesat. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. pe etape ale procedurii derulate. Acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. In cazul în care proiectul suferă modificări. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată: . Legea protecţiei mediului defineşte acest termen: Act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. a planurilor şi programelor aferente domeniilor mai sus menţionate este condiţionată de obţinerea avizului de mediu. cu modificările şi completările ulterioare. Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. . Autorităţile abilitate prin lege cu competanţa de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt:autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şiautorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului.când şi cum a fost informat publicul. la orice nivel ierarhic. 295 .cum au fost luate în considerare propunerile/observaţiile justificate ale publicului interesat. .

după caz) Emiterea avizului de mediu s-a făcut avându-se în vedere..... 265/2006............................. dacă nu intervin modificări ale acestuia..... si în Conventia privind accesul la informatie........... 195/2005 privind protectia mediului........ cum s-au soluţionat problemele de mediu în raportul de mediu... Procedura de emitere a autorizatiei de mediu Este prevăzută in Ordinul nr..... pe baza acordului de mediu.............. 86/2000.................. denumita in continuare O.... (se înscriu următoarele: modul în care consideraţiile de mediu au fost integrate în plan sau în program..... inclusiv măsurile suplimentare de monitorizare... AVIZ pentru .. în scopul adoptării/aprobării ................. Nerespectarea condiţiilor prezentului aviz constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare............ semnata la Aarhus la 25 iunie 1998.............. ................... motivarea alegerii uneia dintre alternativele de plan/program prezentate) Prezentul aviz este valabil de la data emiterii.2011Semnificatia unor termeni specifici utilizati in prezenta procedura este cea prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr..... Autorizația de mediu reprezintă actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile şi parametrii de funcţionare pentru activităţile existente şi pentru cele mai noi............ propuse în programul de monitorizare de către titular.................. dacă este cazul. după caz........ cu următoarele condiţii: . Din OUG 195/2005 (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ 296 .. Raportul de mediu trebuie să conţină şi rezultatul evaluării de mediu... participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu.............. ratificata prin Legea nr.. ........... precum şi măsurile de reducere sau de compensare a efectelor semnificative transfrontiera..................... pe toată perioada de valabilitate a planului/programului .. Conform art........... nr... 12......................................U....... cum s-au luat în considerare opiniile exprimate de public şi de alte autorităţi................... (se înscriu măsurile de reducere sau de compensare a efectelor semnificative asupra mediului.... rezultatele consultărilor transfrontiera...... 195/2005.Acest aviz pentru planuri şi programe se emite numai ulterior efectuării evaluării de mediu şi în baza analizării raportului de mediu întocmit.......1298 din 28......... cu modificarile si completarile ulterioare.. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr... .... precum şi.... ......... promovat de .......04.G.

agentia judeteana pentru protectia mediului sau Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii . Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) sau autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului (ATPM). Partea I. 115 si 115 bis din 4 februarie 2005. nr.asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. 31 din 11 ianuarie 2005. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului. dupa caz. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. ACPM este agentia judeteana pentru protectia mediului. agentia regionala pentru protectia mediului. Procedura : . si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. inventarierea si inregistrarea gradinilor zoologice si acvariilor publice. cat si pentru inceperea activitatilor noi. 742/2004 pentru aprobarea Instructiunilor privind autorizarea.Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente.Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul unui judet. cu exceptia celor desfasurate in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". nr. Partea I. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. . ATPM este. dupa caz.Autoritatea competenta pentru derularea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu (ACPM) este. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. 297 .

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent. cu modificarile si completarile ulterioare. dupa caz. (5)Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul a doua sau mai multe regiuni. La solicitarea unei autorizatii de mediu sau. a florei si faunei salbatice. 2. (6)Pentru activitatile pentru care autorizatia de mediu se emite prin hotarare a Guvernului. ACPM este autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. c)dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare prevazute in anexa nr.Pentru activitatile desfasurate total sau partial in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". titularul activitatii este obligat sa depuna la ACPM un dosar cuprinzand urmatoarea documentatie: a)cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu. cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente. b)fisa de prezentare si declaratie. 3. ACPM este ANPM. 298 . Emiterea autorizatiei de mediu pentru activitati desfasurate in vecinatatea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" se realizeaza numai cu avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii. potrivit anexei nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. ACPM este Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. conservarea habitatelor naturale. dupa caz. (4)Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul a doua sau mai multe judete din aceeasi regiune. e)procesul-verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit potrivit Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. potrivit art. d)planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului. sau. ACPM este agentia regionala pentru protectia mediului. 28 alin.

acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. ACPM. pentru autorizarea activitatii gradinilor zoologice. aprobata cu modificari prin Legea nr. 5. si in Hotararea Guvernului nr. (2)Pentru activitatile gradinilor zoologice. ACPM verifica amplasamentul. Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu. 2 si raportul din tabelul nr.f)formularul de inregistrare prevazut in tabelul nr. insotit de documentele specificate de acesta. face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu. 426/2001. (1). Pentru activitatile de eliminare a deseurilor documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Pentru activitatile gradinilor zoologice. cu completarile ulterioare. formularul de verificare a criteriilor necesare autorizarii din tabelul nr. analizeaza documentele prezentate la alin. 1 din anexa nr. la verificarea in teren. 5. ACPM intocmeste indrumarul cu problemele rezultate din 299 . in termen de 20 de zile lucratoare de la data depunerii solicitarii. prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet. 3. cu modificarile si completarile ulterioare. cu modificarile si completarile ulterioare. dupa derularea etapelor prevazute la alin. in Hotararea Guvernului nr. prevazute in anexa nr. Termenul de eliberare a autorizatiei de mediu este de maximum 90 de zile lucratoare de la data depunerii documentatiei complete. 78/2000 privind regimul deseurilor. 5. Pentru activitatile existente. acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii. acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. stabileste daca sunt necesare informatii. documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in anexa nr. (2) si (3). 128/2002 privind incinerarea deseurilor. acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. ACPM completeaza. precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia.

300 . Dupa realizarea dezbaterii publice si analizarea rezultatelor acesteia. concluziile dezbaterii publice si stabileste daca emite autorizatia de mediu. Dupa executarea bilantului de mediu. cu sau fara un program pentru conformare.analiza initiala a documentatiei. precum si de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. 3. cu termene realizabile. e)sugestiile si propunerile primite de la populatie si de la asociatiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. c)datele detinute de titularul activitatii si de autoritatile administratiei publice locale privind emisia si imisia poluantilor in mediu. lista autorizatiilor/avizelor necesare emise de alte autoritati. diversele materiale de documentare etc. precum si necesitatea efectuarii bilantului de mediu. Raportul cu concluziile bilantului de mediu este supus dezbaterii publice in conformitate cu procedura de dezbatere publica prevazuta in anexa nr. Titularul activitatii inainteaza la ACPM un proiect de program pentru conformare. cu responsabilitati si cu identificarea surselor de finantare necesare realizarii masurilor programului pentru conformare. ofertele. titularul activitatii prezinta la ACPM un raport cu concluziile bilantului de mediu si cu recomandari pentru elementele programului pentru conformare. d)studiile. ACPM impreuna cu titularul activitatii si cu colectivul de analiza tehnica analizeaza raportul cu concluziile bilantului de mediu. La elaborarea programului pentru conformare se iau in considerare urmatoarele: a)concluziile bilantului de mediu. b)constatarile si sarcinile stabilite de autoritatile de control care raspund de protectia factorilor de mediu. in termen de 10 zile de la luarea deciziei de emitere a autorizatiei de mediu in sedinta colectivului de analiza tehnica.

b)masurile de remediere a efectelor activitatilor anterioare asupra mediului. etapele. titularul activitatii: a)dovedeste ca modificarile necesare pentru conformarea imediata nu sunt fezabile tehnic si/sau economic. numai daca. cu eventuale propuneri ale autoritatilor consultate.(3)ACPM analizeaza proiectul programului pentru conformare. Un program pentru 301 . (5)Programul pentru conformare este necesar pentru orice activitate care are impact asupra mediului prin functionarea curenta sau anterioara. (7)ACPM accepta introducerea in autorizatia de mediu a programului pentru conformare. raportand starea mediului si masurile necesare de remediere la standardele si reglementarile in vigoare. il accepta sau dispune completarea ori refacerea acestuia. pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. (6)Programul stabileste masurile de conformare. c)se angajeaza sa asigure fondurile necesare realizarii programului pentru conformare la termenele propuse ale acesteia. b)dovedeste ca in perioada de conformare nu se produc daune semnificative asupra mediului si sanatatii publice. la solicitarea reglementarii. ACPM ia in considerare angajamentele titularului activitatii. din care sa rezulte ca instituirea modificarilor cerute nu depaseste posibilitatile financiare ale acestuia. (4)ACPM stabileste cu titularul activitatii programul pentru conformare. termenele si responsabilitatile necesare realizarii acestora si poate avea doua sectiuni: a)masurile pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor asupra mediului. Cuantificarea impactului efectiv al unei activitati de pe un amplasament se realizeaza prin bilantul de mediu. (9)Durata programului pentru conformare are in vedere perioada minima necesara realizarii masurilor stabilite in functie de disponibilitatile financiare si tehnice ale titularului proiectului sau al activitatii. (8)La stabilirea termenelor din programul pentru conformare.

. (2)Decizia poate fi contestata in termen de 30 de zile lucratoare de la data afisarii.. ACPM elibereaza autorizatia de mediu. 4. 14 (1)Revizuirea autorizatiei de mediu se realizeaza ori de cate ori exista o schimbare de fond a datelor care au stat la baza emiterii ei. prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet. dupa acceptarea programului pentru conformare. iar ACPM emite o autorizatie de mediu revizuita... incluzand acele date care s-au modificat. (3)Modelul si continutul minim al autorizatiei de mediu sunt prezentate in anexa nr. urmatoarele documente: a)programul pentru conformare in redactare finala... La expirarea acestui termen.. Art. cu exceptia masurilor de remediere a prejudiciilor aduse mediului prin activitati anterioare.. (1) se realizeaza prin emiterea unei autorizatii de mediu care pastreaza numarul si data autorizatiei de mediu supuse revizuirii.conformare nu poate depasi perioada de valabilitate a autorizatiei de mediu. 13 (1)ACPM face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu. Titularul activitatii informeaza in scris ACPM despre acest lucru. urmata de sintagma "revizuita la data de .. 302 . (2)Revizuirea decisa potrivit alin. supuse revizuirii. precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia.. sau decide reluarea procedurii de emitere a unei noi autorizatii de mediu." (3)Autorizatia revizuita este valabila pana la expirarea duratei de valabilitate a autorizatiei de mediu initiale. b)fisa de prezentare si declaratie completata cu instructiuni de intretinere si de exploatare a instalatiilor de depoluare. Art. (10)Titularul activitatii prezinta la ACPM.. ...

Art. se realizeaza in conformitate cu prevederile anexei nr. continutul programului pentru conformare se reface. 15 Autorizatia de mediu nu se emite: a)daca nicio varianta a programului pentru conformare nu asigura incadrarea in conditiile care permit autorizarea.Art. la prezenta procedura. import. b)daca titularul activitatii nu respecta obligatiile ce ii revin prin prezenta procedura. utilizare. denumite in continuare unitati permanente. reciclare. recuperare. la care Romania a aderat. a acvariilor publice si a centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. export. raportate la standardele si reglementarile in vigoare. daca este necesar. plasare pe piata. d)in situatia in care nu au fost realizate integral masurile prevazute in programul pentru conformare. regenerare si distrugere a unor substante care epuizeaza stratul de ozon se supun prevederilor Protocolului de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. specificandu-se sursa de finantare si responsabilitatea. anexa la autorizatia de mediu emisa anterior. 5. Art. cu 303 . (2)Modificarea termenelor in programele pentru conformare este permisa numai daca acestea se reduc ca timp de realizare a masurilor. Autorizarea unor activitati specifice Procedura specifica de autorizare a gradinilor zoologice. 16 (1)La schimbarea titularului activitatii. c)in situatia in care nu au fost respectate conditiile impuse in procedura de evaluare a impactului asupra mediului. 18 (1)Activitatile de productie.

(2)Pentru activitatile de plasare pe piata. 19 (1)Proprietarii si/sau detinatorii legali ai parchetelor aprobate anual pentru exploatare au obligatia de a solicita si a obtine autorizatia de mediu pentru activitatea de exploatare forestiera.037/2000 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. utilizare. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera. (3)Autorizatia de mediu contine toate obligatiile privind protectia mediului pe durata executarii lucrarilor aferente exploatarii si dupa exploatare. despre toate amplasamentele licitate/negociate. Art. (2)Depunerea solicitarii pentru emiterea si obtinerea autorizatiei de mediu se realizeaza inainte de organizarea si desfasurarea licitatiei sau negocierea directa a masei lemnoase.amendamentele ulterioare acceptate de Romania. 2. cu precizarea operatorilor economici care efectueaza lucrarile de taiere a masei lemnoase si a acelora care au castigat licitatia. pentru activitatile mentionate anterior se aplica prevederile Regulamentului nr. cu indicarea perioadei de exploatare forestiera. (4)Detinatorul autorizatiei de mediu are obligatia de a notifica autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului. reciclare a anumitor gaze fluorurate cu efect de sera se aplica prevederile Regulamentului nr. cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 20 Procedura de autorizare privind activitatile nucleare se desfasoara in conformitate cu reglementarile emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare 304 . recuperare. De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. in termen de 15 zile de la incheierea contractului sau a negocierii directe privind parchetele de exploatare.

.. . orasul......... aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.... etc... impreuna cu solicitantul actului de reglementare. Anexa nr......3 prevede procedura dezbaterii publice: înainte de a se trece la desfasurarea propriu-zisa a actiunii de dezbatere publica. .... care sa poata fi oricand consultat atunci cand apar contestatii asupra deciziei luate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.... autoritatea competenta pentru protectia mediului se va consulta cu solicitantul actului de reglementare pentru a se pune de acord cu schimbarile survenite. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. sectorul . cu modificarile si completarile ulterioare..... din .. consultarea si a altor autoritati....In luarea deciziei nu se vor lua in considerare contestatii sau propuneri anonime ori care se bazeaza pe interese straine de fondul dezbaterii.... daca se face dovada ca activitatile se desfasoara in aceleasi conditii pentru care aceasta a fost emisa...... cu sediul in judetul .. 4: CONTINUTUL-CADRU AL AUTORIZATIEI DE MEDIU AUTORIZATIE DE MEDIU Nr.Toate documentele legate de dezbaterea publica a unei activitati vor forma obiectul unui dosar special......... .. inregistrata la numarul.. ANEXA Nr...... care va cuprinde....... a acesteia titularului proiectului sau al activitatii... colectarea si analiza contestatiilor si propunerilor.. comuna. in principal. va stabili un calendar al acestei actiuni.. in urma analizarii documentelor transmise si a verificarii...Actiunea de mediatizare este in coordonarea autoritatii competente de mediu si constituie obligatia titularului de activitate din punctul de vedere al organizarii si al costurilor aferente.. luarea deciziei. Anexa nr. daca se impune......... a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Ca urmare a cererii adresate de . autoritatea competenta pentru protectia mediului.... propuneri.. se emite: 305 ... Daca intervin probleme ce impun modificarea justificata a calendarului actiunii.. urmatoarele etape: intocmirea anuntului....... str.. 2 cuprinde prezentarea activităţii propriu-zise Anexa nr.. satul ... autorizatia de mediu se transfera pentru noul titular sau pentru noua denumire a societatii...... 265/2006. publicitatea anuntului. publicitatea deciziei si comunicarea.. in baza Hotararii Guvernului nr.. ... 1 cuprinde 280 de activităţi pentru care se impune emiterea autorizaţiei de mediu....... din..In situatia in care titularul autorizatiei isi schimba denumirea si/sau forma juridica de organizare.... 195/2005 privind protectia mediului.. nr... in mod oficial.... daca este cazul. verificarea suplimentara la obiectiv... municipiul....

Nerespectarea prevederilor autorizatiei atrage suspendarea si/sau anularea acesteia.... din dotare (pe factori de mediu): ....Deseurile produse (tipuri........ II...................... mod de 306 . cantitati)......Utilitati apa........ utilaje.......... elaborata de: .......... zile/an .............) ........... nr.... bacteriologici si biologici emisi....... de la .. combustibilii si ambalajele folosite ... cantitati. (surse........................... emisii de poluanti.... 7.... modul de valorificare a rezultatelor: .........Instalatiile..... Prezenta autorizatie se emite impuse: ............... I.........Produsele si subprodusele destinatie: ........... mediului: ..... 4... . sectorul ..... evacuarea si dispersia poluantilor in mediu.... ale energie procesului obtinute dotare............. (tipuri.. care prevede desfasurarea urmatoarelor activitati (conform cod CAEN) ........................... comuna.............................Descrierea principalelor faze activitatii:................. volume): ............................ satul .. frecventa...... din municipiul.............. de depozitare... zile/saptamana...........Datele referitoare la centrala termica proprie (compozitie.... depasiri permise si in ce conditii: ........................ de transport utilizate in 2................... pana la .................Activitatea autorizata: 1.. dar nu intra pe procedura de autorizare) ........Monitorizarea mediului 1....Datele ce vor fi raportate autoritatii periodicitatea: .....mod de ambalare......AUTORIZATIA DE MEDIU pentru .. tehnologic combustibili cantitati..........Statiile si instalatiile pentru retinerea.. data eliberarii..........Modul de gospodarire a deseurilor si a ambalajelor 1.... auxiliare. compozitie............... orasul.Deseurile stocate temporar stocare): ....... 2... si urmatoarele acte de reglementare autoritati: ............... compozitie....... compozitie............ cantitati.. etc....... sau ale 5.... utilizati 6.... ani..... cantitati............. mijloace activitate) ......... cantitati): ..................... .... de radiatii..Deseurile colectate (tipuri............. 2....Materiile prime........... Documentatia contine: (fisa de prezentare si declaratie..... frecventa): .........Programul de functionare ..Concentratiile si debitele masice de poluanti..... dotari si masuri pentru protectia 3............ canalizare....... cu bilant de de mediu alte conditii emise urmatoarele Prezenta autorizatie este valabila ....................ore/zi.................... str..... cantitati: ................Dotari (instalatii........ dupa caz................Alte date specifice activitatii: (coduri CAEN care se desfasoara pe amplasament.................. productie: ..............Indicatorii fizico-chimici.......... 8..... nivelul de zgomot........... III.Alte amenajari speciale....... teritoriale pentru protectia mediului si IV............................. 3... 3.... masurile si conditiile de protectie a mediului 1............... admise la evacuarea in mediu..... 2............

....... gestiunea deseurilor............................. masurile pentru cantitati............Monitorizarea deseurilor: ............ambalare: ............... dotarile si masurile pentru protectia factorilor de mediu si pentru interventie in caz de accident: ....... .. 7...Modul de gospodarire (valorificate): . cantitati): ... Director executiv.... amenajarile................... protectia definitiva. substantelor si preparatelor folosite ori VI....Domeniul [protectia solului si apelor subterane.................................. descarcarea apelor uzate.............. altele (zgomot...........Modul de transport al mediului: ... gestiunii tipuri si 6........ sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului....................folosire/comercializare: 3............Modul de gospodarire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substantele si preparatele periculoase: .............................. Program pentru conformare Plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu de către titularul activităţii. 8............masuri pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor 1...Monitorizarea gospodaririi periculoase: .... Sef serviciu autorizare si controlul conformarii.................................... 2.Instalatiile...........transport: ... 4...Mod de eliminare (depozitare incinerare): ...)]: denumirea masurii.........................................Deseurile valorificate (tipuri.......Ambalajele folosite si rezultate cantitati: .... emisii atmosferice.......Modul de gospodarire: ................ termen de finalizare (pe fiecare masura): ..Substantele si preparatele periculoase produse sau comercializate/transportate (categorii....................Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor periculoase 1..... prezenta azbestului etc........................... - 9....4............ 307 ... performanta/obiective de remediere (pe fiecare masura)................ destinatie): ..Sursa de finantare (pe fiecare masura).. 2... în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului..................... deseurilor si compozitie..... rapoarte: .......... a ambalajelor V.. 5..............depozitare: ......... evidente..................................... 5.......................Programul de conformare ........

potrivit legislatiei in vigoare. exploatata. Autorizatie emisii de gaze cu efect de sera Se emite pentru instalatii industriale din a caror functionare rezulta emisii de dioxid de carbon si sunt incluse in Anexa 1 a OM 1897/2007.Cele mai bune tehnici disponibile Reprezintă stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare. indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national.se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau. c) cele mai bune . precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului. construita. in conditii economice si tehnice viabile. DREPTURILE PUBLICULUI DE A FI INFORMAT ȘI DE A PARTICIPA LA LUAREA DECIZIILOR DE MEDIU Accesul la informație 308 . luandu-se in considerare costurile si beneficiile. . intretinuta. iar in cazul in care acest fapt nu este posibil. b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv. cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului. pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau: a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata. care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii.

sa puna aceasta informatie la dispozitie publicului. Informatia de mediu asupra careia se face referire la pct. b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala. ori c) cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii interne al autoritatilor publice. 2. in afara situatiilor in care: (i) este mai rezonabil pentru autoritatea publica sa ofere informatia ceruta sub alta forma.Convenția de la Aarhaus din 1998 1. inclusiv in cazul in care sunt cerute copii de pe documentatia continand sau cuprinzand informatia respectiva. in cazul in care o astfel de exceptie este prevazuta de legea nationala sau de practica obisnuita. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca: a) autoritatea publica careia ii este adresata solicitarea nu detine informatia respectiva. b) sub forma ceruta. 4. ca raspuns la o cerere de informatie pe probleme de mediu. caz in care trebuie aratate motivele pentru care poate fi facuta disponibila in acea forma. 1 al acestui articol va fi facuta disponibila in cel mai scurt timp si cel mai tarziu la o luna dupa ce cererea a fost inaintata. respectand prevederile legislatiei nationale. avand in vedere subpunctul b) al prezentului articol: a) fara a fi necesara declararea interesului. luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri. in conditiile urmatoarelor puncte ale acestui articol. Fiecare parte va asigura ca autoritatile publice. in afara cazului in care volumul si complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade pana la doua luni de la data solicitarii. 3. sau (ii) informatia este deja disponibila publicului sub alta forma. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca dezvaluirea acesteia ar afecta in mod negativ: 309 .

5. in cazul in care aceasta este prevazuta de lege pentru a proteja un interes economic legitim. cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare. c) cursul justitiei. in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala. d) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale. acea autoritate publica trebuie. e) drepturile de proprietate intelectuala. cat mai rapid posibil. In acest context informatia privind emisiile care sunt semnificative pentru protectia mediului va fi facuta publica. b) relatiile internationale.a) confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice. In cazul in care o autoritate publica nu detine informatia ceruta. g) interesele unei terte parti care a oferit informatia ceruta fara ca acea parte sa fie pusa sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligatie legala de a face astfel. informand in acelasi timp solicitantul. Motivele de refuz mentionate anterior trebuie interpretate in mod restrictiv. dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autoritati publice de a conduce o ancheta de natura penala sau disciplinara. luandu-se in considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informatiilor si posibilitatea ca informatia solicitata sa fie legata de emisiile in mediu. atunci cand aceasta persoana nu a consimtit la publicarea informatiilor. sau h) mediul la care se refera informatia. in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala. f) confidentialitatea unor date personale si/sau a unor dosare apartinand unei persoane fizice. sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publica la care crede ca este posibil sa se gaseasca informatia respectiva sau sa transfere cererea acelei autoritati. siguranta nationala sau securitatea publica. in situatia in care aceasta parte nu a consimtit la publicarea materialului. 310 .

311 . Colectarea si diseminarea informatiei de mediu 1. in cadrul legislatiei nationale. indicand circumstantele in care acestea pot fi percepute sau exceptate si cazurile in care furnizarea unor informatii este conditionata de o plata in avans. c) in cazul oricarei amenintari iminente a sanatatii umane sau a mediului. b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei catre autoritatile publice despre activitatile propuse si existente. Autoritatile publice care intentioneaza sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie sa puna la dispozitie solicitantilor o lista cuprinzand preturile care pot fi percepute.6. 2. (ii) solicitarea oficialitatilor sa sustina publicul in asigurarea accesului la informatie in conformitate cu prezenta conventie. termenii de baza si conditiile in care o asemenea informatie este disponibila si accesibila si procesul prin care ea poate fi obtinuta. printre altele. cauzata de activitatile umane sau datorata unor cauze naturale. cum ar fi: (i) liste accesibile publicului. care pot afecta in mod semnificativ mediul. b) stabilirea si mentinerea unor aranjamente practice. prin: a) furnizarea unei informatii suficiente publicului despre tipul si scopul informatiei de mediu detinute de autoritatile publice. Fiecare parte va asigura ca: a) autoritatile publice detin informatii de mediu la zi. registre sau dosare. iar informatia de mediu sa fie efectiv accesibila. relevante pentru functiile lor. ca modalitatea in care autoritatile publice fac disponibila informatia de mediu sa fie transparenta. Fiecare parte va asigura. care pot fi afectati. toate informatiile care ar da posibilitatea publicului sa ia masuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative provocate de acea amenintare si care sunt detinute de o autoritate publica sunt diseminate imediat si fara nici o intarziere membrilor publicului.

a: a) legislatiei si documentelor despre politici. registre sau dosare. legate de mediu. daca sunt adecvate. Fiecare parte va publica si va disemina. Fiecare parte va lua masuri. 312 . printre altele.(iii) identificarea punctelor de contact. Fiecare parte va incuraja agentii economici ale caror activitati au un impact semnificativ asupra mediului sa informeze in mod regulat publicul despre impactul activitatilor si produselor lor asupra mediului. 3. la intervale care nu vor depasi 3 sau 4 ani. programe si planuri de actiune legate de mediu si rapoarte intermediare asupra implementarii lor. c) altor documente internationale semnificative privind problemele de mediu. inclusiv informatii privind calitatea mediului si presiunea asupra mediului. la toate nivelurile. in conformitate cu subpunctul b) (i). acolo unde este posibil in cadrul unor actiuni voluntare de ecoetichetare. 7. b) tratatelor internationale. Fiecare parte: c) va asigura intr-o forma adecvata informatii privind performantele functiilor publice sau serviciile publice ale guvernului. politici. 5. bilanturi de mediu sau prin alte mijloace. cum ar fi documente legate de strategii. in scopul diseminarii. Fiecare parte va asigura ca informatia de mediu sa devina disponibila in mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt usor accesibile publicului 4. si c) accesul gratuit la informatiile de mediu continute in liste. 6. in cadrul legal national. pregatite la diferite niveluri ale guvernului. un raport national privind starea mediului. conventiilor si intelegerilor privind problemele de mediu. prin realizarea de scheme de audit de mediu.

realizata prin intermediul unor formulare standardizate. emisii si transferuri in mediul inconjurator ale unor serii specifice de substante si produse. Participarea publicului la deciziile de mediu ARTICOLUL 6 Participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice 2. Fiecare parte va stabili in mod progresiv. prin anunt public ori in mod individual. incluzand modul si momentul in care o asemenea informatie poate fi furnizata: (i) inceputul procedurii. 9. 313 . Un asemenea sistem poate sa includa intrari. 3 si 4.8. despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu si intr-o maniera adecvata. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul partilor de a refuza divulgarea unor anumite informatii de mediu in concordanta cu prevederile art. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care sa se asigure ca o cantitate suficienta de informatii despre produse este facuta disponibila. in timp util si efectiv. 10. din/spre locurile de tratare sau de depozitare. c) autoritatea publica responsabila de luarea deciziei.printre altele. II. 4 pct. Publicul interesat va fi informat. tinand seama de procedurile internationale atunci cand este cazul. incluzand apa. sub forma unei baze de date structurate. un sistem national coerent pentru inventare sau registre de poluare. astfel incat sa dea posibilitatea consumatorilor sa faca alegeri care au la baza informatii de mediu. (ii) oportunitatile de participare a publicului. care provin dintr-o serie de activitati specifice. despre: a) activitatea propusa si despre o solicitare asupra careia se va lua o decizie. cand este cazul. energia si utilizarea resurselor. computerizate si accesibile publicului. d) procedura initiata. b) natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie.

(iii) data si beneficiul oricarei audieri publice initiate. 5. Fiecare parte va asigura participarea publicului la inceputul procedurii. daca legislatia nationala prevede astfel. Fiecare parte va cere autoritatilor publice competente sa asigure accesul publicului interesat. Procedurile de participare publica vor include limite de timp rezonabile pentru diferitele faze. e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri nationale sau transfrontiera de evaluare a impactului asupra mediului. 2. in concordanta cu prevederile pct. 3. si (vi) o indicatie asupra tipului de informatie de mediu relevanta. trebuie sa incurajeze posibilii solicitatori sa identifice publicul interesat. care sa permita timp suficient pentru informarea publicului. sa angajeze discutii si sa furnizeze informatii referitoare la obiectivele initiativei lor inaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activitati. (v) o indicatie asupra autoritatii publice relevante sau asupra oricarui organism oficial caruia ii pot fi adresate comentarii sau intrebari si asupra perioadei in care sunt primite aceste comentarii ori intrebari. 4. in vederea examinarii. care sunt disponibile in timpul procedurilor de participare publica. disponibila pentru actiunea propusa. si timp suficient pentru ca acesta sa se pregateasca si sa participe efectiv in timpul procesului de luare a deciziei de mediu. gratuit si intr-un timp foarte scurt. la totalitatea informatiilor relevante pentru procesul decizional. Fiecare parte. (iv) o indicatie privind autoritatea publica de la care pot fi obtinute informatii relevante si la care a fost depozitata informatia relevanta pentru examinare de catre public. atunci cand toate optiunile sunt deschise si poate avea loc o participare efectiva a publicului. cand este cazul. in conformitate cu prevederile acestui capitol. la cerere. fara a prejudicia drepturile partilor de a refuza divulgarea anumitor informatii in 314 . 6.

publicul sa fie informat prompt despre aceasta. in cadrul legislatiei sale nationale. inclusiv emisiile. 7. in momentul in care publicul interesat trebuie sa fie informat. principalele rapoarte si recomandari publicate. 9. 11. va aplica. cel putin. si f) in conformitate cu legislatia nationala. inclusiv o estimare a reziduurilor si emisiilor probabile. Fiecare parte. 4 pct. 2-9 sunt aplicate fara rezerve. fara a prejudicia prevederile art. b) o descriere a efectelor semnificative ale activitatii de mediu propuse. Informatiile semnificative vor include. a celor mentionate mai sus. cat mai mult posibil si unde este adecvat. e) o schita a principalelor alternative studiate de solicitant. in scris sau. 2. d) o prezentare sumara. orice comentarii. in concordanta cu procedurile normale. prevederile acestui articol la deciziile privind autorizarea evacuarii deliberate in mediu a organismelor modificate genetic. 4: a) o descriere a locului si a caracteristicilor fizice si tehnice ale activitatii propuse. Fiecare parte va asigura ca in decizia luata sa se tina seama de rezultatul participarii publicului. avand in vedere prevederile pct.concordanta cu prevederile art. analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusa. prevederile pct. unde este cazul. 8. c) o descriere a masurilor initiate. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei. in momentul in care decizia a fost luata de autoritatea publica. Fiecare parte va asigura ca. pentru a preveni si/sau pentru a reduce efectele. la o audiere publica ori un sondaj cu solicitantul. cand este cazul. Procedurile pentru participarea publica vor permite publicului sa inainteze. 3 si 4. informatii. la motivele si consideratiile care au stat la baza acesteia. destinate autoritatii publice. in momentul in care o autoritate publica reconsidera sau actualizeaza conditiile de functionare pentru o activitate care face obiectul pct. Fiecare parte va asigura ca. dar nu tehnica. 1. 10. 315 .

tinandu-se seama de obiectivele acestei conventii. In acest cadru se vor aplica prevederile pct. a normativelor si instrumentelor legale obligatorii. 4 si 8 ale art.(1) Participarea publicului la 316 . dupa ce i-a fost furnizata informatia necesara. ARTICOLUL 8 Participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare. direct sau prin intermediul unor organisme consultative reprezentative. 3. Rezultatul participarii publicului trebuie sa fie luat in considerare cat mai mult posibil În ceea ce privește participarea publicului la deciziile privind amenajarea teritoriului conform art. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publica relevanta. In aceeasi masura fiecare parte se va stradui sa asigure oportunitatile necesare in vederea participarii publicului in timpul pregatirii politicilor legate de mediu. . atata timp cat optiunile sunt inca deschise. general aplicabile Fiecare parte se va stradui sa promoveze o participare efectiva a publicului intr-o etapa adecvata. 57.ARTICOLUL 7 Participarea publicului in timpul pregatirii planurilor. in perioada pregatirii regulamentelor de aplicare si a altor reglementari legale obligatorii. b) proiectele reglementarilor legale trebuie sa fie publicate sau facute disponibile prin alte metode. general aplicabile. care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. 6. La acest nivel trebuie facuti urmatorii pasi: a) trebuie fixata o perioada suficienta pentru realizarea unei participari publice efective. programelor si politicilor legate de mediu Fiecare parte va lua masuri practice adecvate si/sau va promova prevederi pentru ca publicul sa participe in timpul pregatirii planurilor si programelor legate de mediu. intr-un cadru transparent si cinstit. c) trebuie sa ii fie oferita publicului posibilitatea de a face comentarii.

precum si al documentatiilor aprobate. Important de menţionat este că programul „România curată” reprezintă o strategie şi o iniţiativă naţională. care îşi propune nu numai asigurarea protecţiei mediului şi conservarea resurselor naturale. pe tot parcursul elaborarii strategiilor si documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului. potrivit legii. II. ci şi „creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei privind realizarea acestor obiective”. b) continutul strategiilor de dezvoltare teritoriala si a documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii. in corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislatia de mediu. e) modul de implementare a deciziilor. c) rezultatele consultarii publicului. Informarea publicului este activitatea prin care autoritatile administratiei publice fac publice: a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor. Participarea publicului asigura dreptul acestuia la informare. referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism. d) deciziile adoptate. potrivit legii. Ca atare. obiectivele sale sunt:asigurarea protecţiei şi conservării mediului natural şi a mediului construit în concordanţă cu cerinţele dezvoltării 317 . Pe plan Intern Programul „România curată”Acest program a fost lansat în aprilie 2002 de Guvernul României şi subliniază eforturile depuse pentru ameliorarea situaţiei mediului şi integrarea în plan naţional a principiilor politicii comunitare de mediu. consultare si acces la justitie.activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism consta in implicarea acestuia in toate etapele procesului decizional referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism.

Sigur că procedura.G. reglementat în Capitolul 4. afirmaţie consemnată în procesul-verbal semnat de preşedinte şi de secretar”.) al informaţiei privind mediul. 3): a)un sistem prin care autorităţile publice pentru protecţia mediului colectează informaţia privind mediul şi o difuzează publicului din oficiu. asigurarea unui management integrat al deşeurilor. ale căror categorii sunt menţionate expres în art. asigurândfluxul pasiv (s.). nr. 1182/2002.n. se poate afirma că nu există public interesat de proiectul respectiv(s. participanţii. Din perspectiva atribuţiilor şi rolului autorităţilor publice pentru protecţia mediului.n. 1115/2002 consacră ideea că Autoritatile administratiei publice centrale si locale au responsabilitatea organizarii. 43: “Dacă în interval de 90 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă nici un reprezentant al publicului. secţiunile 1 2.) al acesteia. asigurând fluxul activ (s. 1. 1115/2002. art. Intenţia noastră a fost doar de a semnala existenţa legislaţiei referitoare la informarea publicului cu privire la aspectele de mediu. secţiunile 1-7. în capitolul 2 sunt prevăzute mecanismele de acces la următoarelor sisteme (art. 2 din H. drepturile şi obligaţiile corelative ale celor interesaţi la evaluarea impactului asupra mediului şi pentru emiterea acordului de mediu ca şi în alte situaţii în care este necesară informarea publicului sunt mult mai complexe şi în detaliu prezentate în legislaţie.n. Hotărârea Guvernului nr. în Ordinul MAPM nr.durabile.creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei în spiritul protecţie mediului. reglementat în Capitolul 3. desfasurarii si finantarii procesului de participare a publicului in cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. Ordinul 860/2002. 318 informaţia privind mediul corespunzătoare . b) un sistem care permite publicului solicitarea şi obţinerea informaţiei privind mediul de la autorităţile publice pentru protecţia mediului. Capitolul 3.

7 din Convenţia de la Aarhus şi va cuprinde motivele acestuia. sub anumite aspecte poate de invidiat chiar de către statele comunitare. alin.Clasificarea şi codificarea acestor informaţii pe domenii.” (sublinierea ns. a) şi b) (C) (I-II). 7: a) informaţii privind starea mediului (A)(I-IV). 4. M. pct. b) informaţia despre factori. După cum rezultă din cele de mai sus. fără justificarea scopului în care au fost cerute. 319 . art. (3) din H. deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului. când informaţia de mediu trebuie pusă la dispoziţia instanţei de judecată. la luarea deciziei. din oficiu sau la cererea solicitantului. măsuri sau activităţi care afectează sau pot afecta mediul.G. nr. -în situaţia în care se iniţiază o investiţie şi este nevoie şi de părerea publicului interesat prin participarea acestuia la dezbateriea publică şi contribuind.2.Refuzul unei solicitări privind informaţia de mediu se va face în scris. ca şi dintr-o analiză mai profundă a legislaţiei româneşti.I) (Cap. Desprindem trei situaţii în care publicul poate obţine informaţie de mediu -în situaţia în care autorităţile administrative menţionate de lege au obligaţia fie de a difuza această informaţie din oficiu. condiţiile de viaţă. c) informaţia privind starea sănătăţii şi a siguranţei populaţiei. analize şi prognoze folosite la luarea deciziei de mediu (B) (I-VIII). activităţile ori măsurilecuprinse la lit. 3. 1115/2002). prin părerile exprimate. detalierea lor fiind făcută în art. subdomenii şi tipuri se fac conform anexei A din Ordinul nr. zonele culturale şi construcţiile. -în situaţia adresării justiţiei în probleme de mediu. fie să asigure accesul la informaţie la cererea celor interesaţi. în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu şi/sau de factorii. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul. în condiţiile art. “Autorităţile publice pun la dispoziţie informaţiile privind mediul pe care le deţin. se poate observa o foarte amplă şi detaliată reglementare juridică a accesului liber la informaţia privind mediul.

Proiectele din cadrul componentei „Natura” vizează protecţia diferitelor ecosisteme şi specii de plante şi animale. sensibilizarea populaţiei în precolectarea selectivă a deşeurilor menajere. prin cofinanţarea proiectelor demonstrative cu rezultate a căror diseminare are importanţă deosebită în promovarea aspectelor inovatoare Au fost desfăşurate proiecte inovatoare privind: sistemul de avertizarea în cadrul fenomenelor periculoase. 320 . etc. locale de îmbunătăţire. Obiectivul specific al acestei componente este de a contribui la dezvoltarea de metode şi tehnici inovatoare de protecţie amediului.Mediu are definite cinci domenii eligibile pentru finanţare: 1) dezvoltarea şi planificarea utilizării terenurilor. protecţie sau conservare a calităţii mediului (LIFE Mediu) şi a biodiversităţii (LIFE Natura). Acest tip de proiecte vine în sprijinul măsurilor de infrastructură ale programului ISPA şi duc la realizarea obiectivelor naţionale de mediu. monitorizarea şi prognozarea impactului poluării. domeniul construcţiilor şi urbanismul/arhitectura urbană. LIFE .Politici europene de mediu care operează în România La nivelul Politicilor de Mediu Europene există conturată o strategie în baza căreia deja au fost identificate patru teme prioritare în sensul dezvoltării durabile. Programul LIFE Cele două componente ale programului LIFE: LIFE – Mediu şi LIFE Natura. sunt funcţionale în România din 1999 şi finanţează proiecte ce tratează probleme specifice. 2) managementul apelor. Componenta LIFE – Mediu finanţează – în proporţie de 30%-50% din cheltuielile eligibile -acţiuni ce au drept scop implementarea politicii şi legislaţiei comunitare referitoare la protecţia mediului. prin influenţa lor asupra evoluţiei mediului în spaţiul urban:transportul urban. dezvoltarea unor sisteme operative pentru studiul. gestionarea urbană durabilă.

premergător Fondului de Coeziune şi concentrându-se pe finanţarea proiectelor de infrastructură în domeniile mediului şi transportului. 5) reducerea impactului produselor asupra mediului printr-o abordare integrată a procesului de producţie. va evalua constant acţiunile întreprinse în acest scop. va fi centrată pe copii şi va iniţia acţiuni pilot asupra poluanţilor cu relevanţă specifică pentru copii (precum dioxinele şi metalele grele) şi asupra substanţelor cu acţiune endocrină. îşi propune să crească gradul de informare şi responsabilizare a părţilor interesate şi al publicului. Programe postaderare Programul ISPA este un instrument structural de pre-aderare. Pentru dezvoltarea acestei strategii.3) reducerea impactului activităţilor economice asupra mediului. 4.spre deosebire de restul legislaţiei de mediu. creat în 1999 şi funcţional din 2000. 5. 3. precum şi în scopul determinării rolului acestora din urmă în cadrul implemetării SCALE. SCALE este rezultatul preocupării constante a Comisiei Europene în această directie şi a fost iniţiată în iunie 2003. legislaţia UE va completa legile naţionale şi va fi revizuită pentru a reflecta situaţia şi nevoile speciale ale copiilor. fiind elaborată prin colaborarea DG Mediu cu DG Cercetare şi DG Sănătate. 2. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea pe sănătatea copiilor . în vederea stabilirii unor grupuri de lucru şi grupuri consultative. Comisia are în vedere o serie de întîlniri cu părţile interesate. G. Dezvoltarea acestei strategii are la bază 5 elemente cheie: 1. va fi fundamentată ştiinţific şi va analiza interacţiunile complexe dintre diverşi poluanţi şi organismul uman.care reprezintă cel mai vulnerabil grup social şi cel mai afectat de efectele poluării mediului . 4) gestionarea deşeurilor. schimbarea caracteristicilor mediului şi sănătatea umană. 321 . care este bazată pe norme şi standarde pentru adulţi. Strategia europeană de mediu şi sănătate (SCALE)Această strategie este cea mai recentă acţiune în domeniu şi are în vedere relaţia complexă şi direct cauzală existentă între poluarea.

Astfel. culturale şi de protecţie a mediului. Directiva de evaluare a impactului proiectelor publice şi private asupra mediului (85/337/EEC)26. dar şi să aibă capacitate de cofinanţare de cel puţin 20%. al cărei raport de evaluare (realizat o dată la 5 ani) a fost publicat recent. SM au eşuat în implementarea acestei directive Documente internaționale Agenda 21 „Agenda 21” a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). sisteme de colectare selectivă şi prin reciclarea deşeurilor. ISPA are două direcţii de acţiune (din cele trei existente): ( 1) familiarizarea cu politicile şi procedurile UE. gestionarea deşeurilor urbane . canalizarea şi epurarea apelor uzate. priorităţile naţionale de mediu ale programului ISPA sunt:alimentarea cu apă. „Agenda 21” se axează pe participarea comunităţilor locale şi oferă o modalitate de integrare a problemelor sociale. (2) alinierea la standardele de mediu comunitare. în special în ceea ce priveşte infrastructura apelor şi gestionarea deşeurilor (precum şi poluarea aerului). adoptată în 1992 a generat o Strategie globală pentru diminuarea efectelor impactului uman asupra mediului şi pentru implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local şi semnată de 178 de state. accentuând în acelaşi timp rolul educaţiei în dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de 322 . între care şi România. În România. să atragă fondurile locale şi să demonstreze contribuţia la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în România. economice.în special prin depozitarea pe rampe ecologice. infrastructura de mediu constituie o prioritate a politicii naţionale în domeniu. adoptată în 1985 şi amendată în 1997. prin folosirea de tehnologii ecologice de încălzire a locuinţelor urbane.Pentru proiectele de mediu. Conform acestui raport. îmbunătăţirea calităţii aerului. Proiectele finanţate prin acest program nu trebuie numai să răspundă acestor priorităţi.

protejarea apelor internaţionale şi a stratului de ozon. Această facilitate este de fapt un instrument adoptat în 1991 (şi restructurat în 1992. această strategie locală a fost implementată în 9 oraşe pilot (Ploieşti. Baia Mare.mediu şi în utilizarea responsabilă a resurselor naturale. Strategia a fost extinsă la 40 de localităţi în 2002. prin constituirea unui fond special şi alocarea acestuia pentru proiecte globale ce au în vedere păstrarea biodiversităţii. majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale Dunării. sunt derulate de organizaţii publice sau private şi trebuie să îndeplinească două criterii: (1) să reflecte priorităţile naţionale sau regionale şi să aibă sprijinul ţării/ţărilor implicate. la nivelul cărora s-au înfiinţat: (a) secretariate permanente în cadrul primăriilor şi (b) grupuri de lucru pe domeniile economic. PNUM (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi Banca Mondială. Giurgiu. şi (2) să contribuie la ameliorarea situaţiei mediului pe plan global. calea către integrare în Uniunea Europeană”. 8 proiecte de ţară şi proiecte regionale. Râmnicu Vâlcea. în urma Summit-ului de la Rio) pentru a susţine financiar protecţia mediului la nivel global. Oradea şi Miercurea Ciuc). Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). în 1994. În România. Galaţi. GEF (Facilitatea Globală pentru Mediu) Caracterul internaţional al politicii naţionale de mediu este reflectat şi de aderarea României la Facilitatea Globală pentru Mediu . poluanţii organici persistenţi. România a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF. schimbările climatice. 6. Târgu Mureş. Iaşi. social şi protecţia mediului. combaterea deşertificării. în urma desfăşurării Forumului Naţional “Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Atributii si raspunderi ale autoritatilor publice centrale si locale cu privire la teritoriul asezarilor umane:rolul serviciilor comunitare de utilitati publice in dezvoltarea pe principii ecologice a localitatilor Principalele instituţii ale dreptului mediului din România sunt: 323 .

precum şi a condiţiilor de desfăşurare a acestor activităţi.cunoaşterea capacităţii productive şi dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării în limitele ecologice admisibile.a). finanţată de la bugetul de stat.cercetarea fenomenelor deltaice. ghioluri şi lacuri. finanţată de la bugetul administraţiei de stat.stabilirea locurilor de vînătoare şi de pescuit. 983/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. 1625/2003 – este o instituţie publică. -coordonează realizarea planurilor de acţiune sectoriale şi a planului de acţiune pentru protecţia mediului. . cu personalitate juridică. . asumate de procesul de aderare la UE.coordonarea lucrărilor hidrotehnice atît pentru asigurarea unei mai bune circulaţii a apei pe canale. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – înfiinţată prin HG nr. în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor. . Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” – înfiinţată prin HG nr. Ulterior Administraţia a fost organizată prin HG nr. -asigură suportul tehnic pentru elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul protecţiei mediului. cît şi pentru împiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine. 324 . are calitatea de organ de specialitate al administraţiei publice centrale. avînd ca obiective în activitate: . -monitorizarea stadiului îndeplinirii angajamentelor în domeniul protecţiei mediului. Dintre atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului putem enunţa: -autorizează activităţile cu impact asupra mediului.redresarea ecologică a Deltei Dunării şi conservarea genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. -constată neconformităţile cu actele de autorizare. 264/1991 ca instituţie publică cu personalitate juridică. . b).

precum şi la prevenirea poluărilor accidentale. Prin HG nr. Administraţia Fondului pentru Mediu. controlează şi constată încălcările legislaţiei în materie. ce are ca obiect de a RASPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL MEDIULUI Aspecte generale 325 . este o instituţioe de utilitate publică cu personalite juridică. stabilirea şi aplicarea măsurilor de conservare şi refacere a ecosistemelor deltaice. Garda de Mediu – înfiinţată prin HG nr. autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului. 1167/2001.stabilirea criteriilor de dezvoltare a aşezărilor umane şi a turismului. . Dintre atribuţiile Garzii putem enunţa: controlul operativ inopinat al instalaţiilor cu impact major asupra mediului. evaluarea. . – înfiinţată prin Legea nr. şalupelor. Este un organ de control cu statut specific.stabilirea modului de circulaţie şi acces în Delta Dunării al bărcilor. sub autoritatea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. d). poartă uniformă şi însemne distincte şi este dotat cu armament de serviciu. colaborează cu unităţile de poliţie şi/sau jandarmerie la contatarea faptelor care constituie infracţiuni. persoanelor şi grupurilor de cercetători.. este încadrat pe funcţia de comisar. de informare şi educare ca şi atribuirea de norme şi reglementări pertinente. personalul gărzii are calitatea de funcţionar public. în vederea sesizării organelor de cercetare penală. c). 73/2000.prezentarea de propuneri privind stabilirea de penalităţi pentru sancţionarea abaterilor de la regulile de desfăşurare a activităţii în Delta Dunării. navelor fluviale şi maritime. Dintre atribuţiile Administraţiei putem aminti: de gestionarea. 308/2005 a primit titulatura de Garda Naţională de Mediu şi a trecut direct în subordinea ministrului mediului şi gospodăririi apelor. participarea la intervenţiile pentru eliminarea şi diminuarea efectelor poluării asupra factorilor de mediu.

326 . care permite o protecţie funcţională a componenteloracestuia. accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase.În accepţiunea modernă a dreptului mediului se recunoaşte fiecărui individ un ndrept subiectiv la mediu. A doua categorie importantă o constituie pagubele suferite atât de mediu cât şi de om. Aceasta presupune stabilirea prealabilă a statutului juridic al elementelor naturale sau antropice care constituie mediul. orice poluare constă într-o violare a acestui drept şi constituie o culpă. activităţi dăunătoare. Problema centrală care apare în acest sens este de a stabili cine este victima daunei:omul saumediul său. instituirea răspunderii juridice presupune definirea noţiunii de prejudiciu (sau daună sau pagubă) adus mediului. Definiţia acceptată în sens larg pentru dauna ecologică este: „acea vătămare care aduce atingere ansamblului elementelor unui sistem şi care datorită caracterului său indirect şi difuz nu permite constituirea unui drept la reparaţie”3. respectiv prejudiciul cauzat mediului independent de leziunea directă a unui interes uman. În acest sens este importantă noţiunea de daună ecologică în sens restrâns. Ca urmare. sub o formă sau alta. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. În dreptul mediului. pentru a stabili dacă sunt bunuri protejate din punct de vedere juridic. Noţiunea de răspundere juridică în sens largeste proprie tutror ramurilor de drept şi exprimă instituţionalizarea unui regim juridic prin care se urmăreşte ca provocatorul unui prejudiciu adus unei părţi vătămate să fie sancţionat şi obligat să repare prejudiciul pe care l-a cauzat. Daună ecologică este considerată acea vătămare care aduce atingere tuturor factorilor de mediu.Legea protecţiei mediului este o lege cadru şi ea este suţinută printr-o serie de alte legi şi acte normative specifice. se conturează concepţia asupra naturii daunei ecologice. În funcţie de răspunsul dat. cu efecte ireversibile şi cu consecinţe greu de stabilit. Efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor.

Exemple: a) de aplicare eficace.1. cauzată de introducerea în mediu a unor substanţe sau deşeuri periculoase provenite din surse identificabile. Reglementările din domeniul mediului sunt constituite de ansamblul de norme şi proceduri care au ca scop legiferarea protecţiei mediului. răspunderea juridică în dreptul mediului introduce suplimentar faţă de reglemetările în vigoare în domeniu şi obligativitatea ca potenţialul poluator să plătească pentru remedierea (până la o stare satisfăcătoare) sau compensarea pagubei provocate mediului.. Suplimentar trebuie îndeplinite următoarele condiţii:să existe unul sau mai mulţi poluatori identificabili. când paguba este provocată de accidente industriale. Introducerea regimului de răspundere juridică în domeniul mediului prezintă o serie de dificultăţi.o poluare graduală. de tipul unei poluări extinse şi difuze. b) în care aplicarea este dificilă. prin care provocatorul unei pagube asupra mediului sau “poluatorul” să fie sancţionat şi obligat să plătească pentru remedierea pagubei pe care a produs-o.să se poată stabili o legătură de cauzalitate între pagubă şi poluatorul/poluatori identificaţi. Eşecul conformării cu normele şi procedurile în vigoare poate conduce doar la sancţiuni de ordin administrativ sau juridic.paguba să fie concretă şi cuantificabilă. caz în care este imposbilă stabilirea unei legături între efectele negative generate asupra 327 .Condițiile și formele răspunderii juridice de dreptul mediului Scopul instituirii răspunderii juridice în dreptul mediului este de a instituţionaliza un regim juridic. În schimb. Necesitatea introducerii unui regim specific de răspundere juridică în dreptul mediului este determinată de cauze concrete. legate în special de faptul că nu toate formele de pagube pot fi remediate prin aplicarea răspunderii juridice în dreptul mediului.

după cum urmează: -norme referitoare la raporturile de vecinătate (esenţa normelor priveşte concilierea intereselor agentului poluator cu cele ale victimei poluării. ca urmare a nerespectării normelor de protecţia mediului. pe plan intern şi internaţional. stabilindu-se atât limitele admisibile ale poluării. publică sau privată căreia i s-a produs un prejudiciu printr-o faptă ilicită. cauzat de ploile acide. Prin definiţie. se face apel la principiile clasice ale răspunderii civile (pentru situaţiile în care se produc prejudicii ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la conservarea.stabilirea activităţilor care urmează a fi acoperite. respectiv statul.În cadrul dreptului internaţional subiectul îndreptăţit de reparaţie este în principiu titularul mediului.mediului şi anumiţi agenţi poluatori individuali: modificările climatice provocate de CO2 şi alte emisii. Categoriile de răspunderi aplicabile pentru încălcarea dispoziţiilor legal referitoare la protecţia mediului înconjurător sunt:răspunderea diciplinară. . o unitate administrativ teritorială sau o persoană fizică sau juridică. ci o valoare fundamentală care este ocrotită prin lege.delimitarea sferei de cuprindere.declinul zonelor împădurite. răspunderea materială. 328 . subiectul poate fi: statul.norme care reglementează răspunderea civilă reparatorie. Comunitatea Europeană urmăreşte instituirea unui regim coerent şi eficace de răspundere juridică în dreptul mediului. prin: . În lipsa unei reglementări speciale. .stabilirea pagubelor care urmează a fi acoperite.răspunderea contravenţională. Cine este răspunzător ? (subiectele răspunderii).răspundereia civilă. cât şi obligaţia ca daunele să fie suportate de cel ce poluează). dezvoltarea şi protecţia mediului). fundamentat pe următoarele elemente:nu se aplică retroactiv. răspunderea penală.poluarea aerului provocată de trafic. mediul natural nu este subiectul victimă care să reclame reparaţia. În cadrul dreptului intern.

Titlul I Drepturile. Pentru lucrări de interes general. plantaţiilor sau constucţiilor. antisocială.stabilirea tipului răspunderii juridice.e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. 329 . libertăţile şi îndatoririle fundamentale ”Art.factorilor de mediu sau .mediului în ansamblul său.asigurarea unei decontaminări şi remedieri eficace a mediului. accesul la justiţie. intervenţiei instituţiilor civile în soluţionarea delictelor civile prin care s-au cauzat prejudicii mediului înconjurător. cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. stabilirea celui răspunzător. Raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului În cadrul răspunderii de dreptul mediului se sancţionează: o conduită reprobabilă. Termenul de “refacere a mediului înconjurător” utilizat în textul constituţional se poate interpreta în sensul:contribuţiei statului la remedierea sectoarelor degradate ecologic.44 Dreptul de proprietate privată: …(5). 135 (Economia) ”Statul trebuie să asigure: ….legătura cu convenţiile internaţionale. De asemenea. securitatea financiară. a subiectelor de drept (persoane fizice saujuridice) care prin faptele lor ilicite (comisive sau omisive) produc pagube: . a apărării şi constituirea dovezilor. stabilirea unor criterii pentru diferite tipuri de pagube. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. precum şi menţinerea echilibrului ecologic”. În România Constituţia crează cadrul juridic general pentru ocrotirea victimelor acţiunilor care produc prejudicii mediului: Titlul IV Economia şi finanţele publice Art. precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

Pentru ca fapta ilicită să devină culpabilă trebuie să se fi produs un anumit ecou pe plan psihologic (în aspectul intelectiv şi mai ales volitiv). reclamantul (victima) trebuind să dovedească că i s-a cauzat un prejudiciu real. trebuie să se ţină seama de împrejurarea că orice faptă se desfăşoară într-o infinită serie de relaţii cu alte fapte ori cu o serie de factori exteriori. au relevanţă condiţiile meteorologice).Pe baza acestui text. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu este de cele mai multe ori greu de stabilit (de exemplu: în poluarea atmosferică. precum şi culpa autorului faptei. prejudiciul urmează să fie evalut pecuniar. În acest text se consacră obligaţia specifică pentru protecţia mediului impusă proprietarilor. influenţând-o în sens favorabil sau defavorabil. Elementul subiectiv al răspunderii civile este culpa. accelerând sau încetinind producerea efectelor. cuantumul prejudiciului şi 330 . În dreptul mediului prejudiciul cuprinde: pagubele suferite de mediul natural prin poluare. pagubele suportate de om sau de bunuri. potrivit legii sau obiceiului. revin proprietarului”.(6). Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi. direct şi personal. Răspunderea subiectivă pentru pagubele produse mediului se aplică rar. Caracterul ilicit şi cel culpabil al faptei cauzatoare de prejudicii sunt condiţii distincte fără de care nu există răspundere.va putea fi acționată în justiție și autoritate publică pentru daune aduse mediului înconjurător orice (sau componentelor acestuia) în situaţi expres specificate în text. În legătură cu raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.Constând în orice atingere adusă factorilor de mediu sau componentelor unor sisteme ecologice. adică să capete un contur subiectiv. precum şi la respectarea celorlalte sarcini care. adică prin folosirea subsolului oricărei proprietăţi imobiliare pentru lucrări de interes general. respectiv să fie estimate cheltuielile necesare pentru refacerea echilibrului natural lezat. un rol important revenind condiţiilor care însoţesc acţiunea cauzelor.

Problema răspunderii reparatorii pentru daune ecologice produse se soluţionează conform principiului “poluatorul plăteşte”. -să existe un prejudiciu. Răspunderea disciplinară şi cea materială sunt guvernate de legislaţia muncii. . având la bază culpa salariatului care a săvârşit o abatere de la regulile instituite în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi în legătură cu atribuţiile de serviciu ce-i revin. Răspunderea este obiectivă. răspunderea civilă intervine atunci cînd prin fapta ilicită săvîrşită se cauzează un prejudiciu patrimonial.să existe culpa autorului faptei ilicite. În dreptul mediului faptele generatoare de răspundere includ: conduite ilicite prin care se produc pagube mediului – fapte care atrag răspunderea subiectivă 331 . Proba culpei este greu de făcut în cazul prejudiciilor cauzate prin poluare (datorită naturii diverse a poluanţilor). Particularitățile ei în dreptul mediului În general.la momentul săvârşirii faptei.răspundere pentru fapta altuia. ce trebuie reparat. Aceste condiţii sunt necesare în oricare din cazurile de: răspundere pentru fapta proprie. .raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu. Răspunderea obiectivă este fundamentată pe ideea de risc în sensul că activitatea care crează pentru altul un risc.să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. . Raspunderea civila delictuală. autorul să fi avut capacitatea delictuală. indiferent de culpă şi solitară. prejudicii cauzate de lucruri sau animale. face pe autorul său responsabil pentru prejudiciul pe care îl poate cauza. Pentru angajarea răspunderii civile trebuie să fie întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: -să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit. în cazul pluralităţii autorilor.

starea de necesitate. fiind un mijloc de prevenire a poluării. în afara oricărei culpe. Fiind o răspundere condiționată de rezultat. Prejudiciile ecologice pot fi cauzate factorilor naturali sau artificiali şi în funcţie de gravitatea lor se grupează în deteriorări ale mediului şi dezastre ecologice.fapte care atrag răspunderea obiectivă (pe temeiul riscului).exercitarea unui drept.să fie cert. a unor acte de folosinţă intensivă care depăşesc posibilitatea naturală şi potenţială a solului. Ca exemple care atrag răspundere civilă obiectivă în dreptul mediului pot fi amintite :comiterea de către deţinătorii de terenuri. în exercitarea dreptului lor. normale.(pe temeiul culpei).să fie determinat ca întindere. încercînd o restabilire a condiţiiloer anterioare producerii prejudiciului. În cazul acestei forme de răspundere sunt incidente cauzele care duc la înlăturarea caracterului ilicit al faptei respectiv:starea de legitimă apărare. . Fapta ilicită se constituie când subiectul (agentul uman) a avut în mod obiectiv 332 .activităţi curente. 6. Raspunderea contraventionala în dreptul mediului Răspunderea contravenţională are un rol economic. (aplicabilă pentru mediu). ca valoare. Contravenţia reprezintă o încălcare a legii săvârşită cu vinovăţie şi este bazată pe culpă nefiind o răspundere obiectivă. dar care pot constitui uneori cauze ale vătămărilor produse mediului .consimţământul victimei. obligaţia poluatorului de a repara prejudiciul cautat şi de a reface cadrul natural deteriorat. aplicarea neraţională a irigaţiilor.realizarea unor tratamente îndelungate cu pesticide şi alte substanţe chimice. se prevede prin Legea mediului. răspunderea de dreptul mediului intervine în cazul unei daune ecologice. Pentru a interveni răspunderea civilă în dreptul mediului. prejudiciul trebuie să îndeplinească ca condiţii: . . licite. Deoarece evaluarea exactă a prejudiciului nu este posibilă întotdeauna.îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu.să fie patrimoniale.

. protecţia mediului.vinovăţia (contravenientul poate acţiona ilicit cu intenţie sau din culpă). urmînd a se înainta judecătoriei pe a cărei rază teritorială s-a săvîrşit contravenţia. Putem aminti: . de către ofiţerii de poliţie şi de personalul Ministerului Apărării Naţionale.protecţia solului. 333 . . . Principalele etape ale stabilirii răspunderii contravenţionale sunt: constatarea contravenţiilor ecologice. . Contravenţia ecologică de mediu cuprinde: . conform atribuţiilor stabilite prin lege.obiectul. împuternicit în domeniile sale de activitate. a populaţiei şi a turiştilor cu privire la existenţa în zonă de arii protejate şi monumente ale naturii. de către administratorii acestora. de un pericol social mai redus decît infracţiunea prin care se aduce atingere factorilor de mediu. a acţiona într-un mod prohibit de normele juridice imperative din legislaţia mediului). precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.fapta ilicită (constă în a face ceva ce nu este permis.libertatea de a alege o conduită (acţiune socială) negativă în raport cu ordinea de drept (normele dreptului mediului) şi poate consta dintr-o acţiune sau inacţiune legată de o anumită atitudine psihică a autorului faptei faţă de consecinţele sale negative.neluarea măsurilor de interdicţi a accesului în zonele protejate a vehiculelor. care se depune la organul din care face parte agentul constatator.aplicarea sancţiunilor contravenţionale (pe baza procesului-verbal de constatare a contravenţiei).neasigurarea de către autorităţile administrative publice locale a informaţiei agenţilor economici. . plîngerea suspendă executarea iar hotărîtrea judecătorească este definitivă şi executorie.subiectul.împotriva procesuluiverbal de constatare şi aplicare a sancţiunii se poate face plîngere în termen de 30 de zile de la data comunicării actului.protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice. . a subsolului şi a ecosistemelor terestre. Contravenția ecologică fapta săvîrşită cu vinovăţie.Legea protecţiei mediului instituie mai multe categorii de contravenţii pentru:protecţia atmosferei.

.refuzul de acordare de aprobări sau licenţe de import pe timp de 2-10 ani pentru produse. Răspunderea penală 334 . Ea este sancţiunea cea mai frecvent utilizată pentru încălcarea normelor de drept al mediului prin fapte contravenţionale.. . sancţiunile contravenţionale se execută sub formă de amendă contravenţională sau sancţiune de suspendare. după caz. de activităţi fără acord sau autorizaţie de mediu. . produse destinate operaţiunilor de comerţ exterior. După natura lor. comercializarea de plante şi animale declarate monumente ale naturii.confiscarea sau sechestrarea unor bunuri ce au legătură cu fapta contravenţională şi care trec în proprietatea statului. precum şi de persoana contravenientului. conservate sau distruse. deţinerea. Reprezintă suma de bani pe care contravenientul trebuie să o plătească (voluntar sau ilicit). . substanţe sau deşeuri toxice dacă nu se conformează dispoziţiilor cerute în acest sens.desfăşurarea în zonele protejate. de împrejurările săvîrşirii faptei şi urmările ei. Sancţiunea ce se aplică pentru astfel de fapte este amenda contravenţională. al cărui cuantum se actualizează prin hotărîri de guvern.anularea sau suspendarea autorizaţiei obţinută pe baza unor date sau informaţii false. retragere sau anulare a autorizaţiei de funcţionare. - suspendarea sau încetarea unor activităţi pe diferite perioade.culegerea. cuantumul ei fiind stabilit în funcţie de gradul de pericol social al faptei. fără plată. pentru cei ce nu respectă regimul impus pentru diferite substanţe. urmînd a fi valorificate.retragerea avizului pentru operaţiuni de comerţ exterior pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 10 ani. Ca sancţiuni contravenţionale complementare avem: .

reducere sau înlăturare a poluarii.Răspunderea penală – alături de celelalte forme ale răspunderii juridice specifice dreptului mediului este un mijloc represiv important pentru protecţia şi dezvoltarea mediului. a vieţii şi sănătăţii oamenilor.conţinuul obiectul. Diferenţa principală între infracţiunile ecologice şi contravenţiile ecologice constă în periculozitatea socială a încălcărilor normelor ecologice. Infracţiunea ecologică este un element constitutiv al raportului de răspundere penală în dreptul mediului. Raportul dreptului mediului cuprnde: . 2)fapta trebuie să reprezinte o serioasă ameninţare a intereselor societăţii: . animalelor şi plantelor sau să proucă mari pagube economiei naţionale.în domeniul ocrotirii mediului. perturbarea activităţii de prevenire. plantelor şi animalelor.să ameninţe viaţa sau sănătatea oamenilor. . Răspunderea penală pentru încălcarea normelor privind protecţia mediului se înscrie în principiile răspunderii infracţionale. . săvîrşită cu vinovăţie. Răspunderea penală pentru încălcarea legislaţiei mediului. a bunurilor materiale. infracţiunea ecologică trebuie să aibă un pericol social ridicat şi să reprezinte o serioasă ameninţare a intereselor globale ale oamenilor. Răspunderea penală se aplică ca ultimă măsură şi are ca sarcină protejarea relaţiilor sociale de mediu prin reprimarea infracţiunilor ecologioce.în domeniul folosirii resurselor naturale. se înscrie în cadrul răspunderilor infracţionale. Infracțiunea ecologică este fapta socialmente periculoasă.Pentru angajarea răspunderii penale în dreptul mediului. de natură a pune în pericol sănătatea oamenilor.subiectele ce pot fi active (persoane fizice sau persoane juridice). ce reprezintă o ameninţare a intereselor societăţii în domeniul protecţiiei mediului. adică :1) fapta trebuie să aibă un pericol social ridicat. Infracţiunea ecologică este acea faptă periculoasă ce constă în poluarea mediului (natural sau artificial). 335 . .

Descoperirea. prelucrarea. deţinerea. conform competenţei legale. .În funcţie de pedepsele aplicabile infracţiunile ecologice pot fi: . art. infracţiunile sunt grupate în: a). Codul penal Capitolul IV Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege. deţinerea sau orice operaţie privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau toxice. b). în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege. toate acestea fără drept. 311:Infectarea prin orice mijloace a surselor sau reţelelor de apă. 336 . -infracţiuni la regimul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizate. care la rîndul lor se grupează în: -infracţiuni cu privire la procedura de autorizare. -infracţiuni la regimul îngrăsămintelor chimice şi pesticidelor.. art.... folosirea sau orice operaţie privind circulaţia materiilor explozive sau radioactive fără drept. Exemple de încriminări:Codul penal Capitolul II Infracţiuni contra sănătaţii publice . Nerespectarea regimului materialelor explozive sau radioactive: Fabricarea..infracţiuni de pericol calificat. cu închisoarea . După obiectul supus ocrotirii. ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice. Infracţiuni prin care se aduc atingeri activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului. Infracţiuni prin care se aduce atingere protecţiei resurselor naturale şi conservării biodiversităţii care. transportul.. 86:”Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală. -infracţiuni la regimul substanţelor şi deşeurilor toxice şi periculoase. 312 Producerea. de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor competente pentru protecţia mediului. se pedepseşte cu închisoarea . la rîndul lor cuprind infracţiuni privind protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice. se pedepseşte cu închisoarea Legea-cadru privind protecțIa mediului art. cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe. a săvârşirii oricăreia dintre infracţiunile prevăzute la art.infracţiuni de rezultat şi de pericol.

Particularitățile răspunderii statelor conform tratatelor și convențiilor internaționale Obligaţia cu caracter general a statelor de a proteja factorii de mediu. pentru daune provocate de surse identificate la nivelul unor întreprinderi economice Elementele raspunderii. pentru daune grave provocate de surse cu un grad înalt de periculozitate sau daune prin care se încalcă obligaţii asumate de stat. 337 .subiecte de drept civil. se regăseşte în Declaraţia de la Stockholm. să nu cauzeze daune mediului în alte state sau în regiuni ce nu ţin de nici o jurisdicţie naţională”. . Principiul 21:”Statele au îndatorirea de a asigura ca activităţile exercitate în limitele jurisdicţiei lor sau sub controlul lor. Comisia de Drept Internaţional a clasificat faptele ilicite în funcţie de obiectul obligaţiei internaţionale încălcate în: ă crime şi delicte internaţionale. materială Răspunderea materială pentru delicte internaţionale şi activităţi ilicite se delimitează în funcţie de subiectele de drept care au cauzat efecte transnaţionale: -statul. În raport cu caracterul delictului internaţional comis şi cu urmările sale juridice răspunderea statelor poate fi angajată sub trei forme: politică morală. Încălcarea de către un stat a acestei obligaţii implică răspunderea lor. prin care s-a angajat să nu comită o poluare a mediului sau a diferitelor componente ale mediului.85 se aduce de îndată la cunoştinţă organului de urmărire penală competent. respectiv în încălcarea de către un stat a unei obligaţii internaţionale asumate. ca subiect de drept internaţional. Particularitati Delictul internaţional de poluare constă în comiterea unei fapte ilicite. potrivit legii de procedură penală”.

prin actul ilicit să se fi produs un prejudiciu material sau moral statului lezat.Fapta este ilicită dacă în momentul producerii sale.săvârşirea actului ilicit cu intenţie sau din neglijenţă sau imprudenţă. 8888888888888888888888888888888 338 . Statele şi organizaţiile internaţionale interguvernamentale pot fi chemate să răspundă pentru delictul internaţional de poluare a mediului ori de câte ori încalcă norma de drept internaţional. . Condiţii obligatorii care trebuie îndeplinite simultan pentru ca acţiunea sau inacţiunea prin care un stat violează normele dreptului internaţional să ducă la angajarea răspunderii sunt: . . obligaţia internaţională încălcată este în vigoare. .între prejudiciul cauzat şi acţiunea ilicită să existe un raport de cauzalitate.actul ilicit să fie imputabil statului sau organelor sale.

Editura ALL Beck. Cluj-Napoca. Abordare integrată. Dicţionar de protecţia mediului. Doctrină.2002. I. Editura Lumina Lex. Cluj-Napoca. Bucureşti. Bucureşti. Colecţia Probleme globale ale omenirii. 18. Priveşte înapoi cu mânie. Editura „Junimea”. 7. Eco-Economie. Răspunderea juridică pentru daune ecologice. Editura „ALL EDUCATIONAL”. Bucureşti. 20. MariaPĂTROESCU. Tratat elementar. 6. Paradisul murdar. Dreptul mediului. 13.Autonomia administrativă şi ecologia.BROWN. Bucureşti. Ruxandra-MălinaPETR ESC U. 1996. Management ecologic. 1998. Editura „EFES”.O. Dreptul mediului. Editura Economică. Editura „Tehnică”. Cluj-Napoca. Dreptul mediului. 10. vol. Bucureşti. ErnestLUPAN. GheorgheMUSTAŢĂ. I-II. 9. Editura „Tehnică”. 17. MarcianBLEAHU.Bibliografie generală 1. Editura „Casa cărţii de ştiinţă”. Mircea DU ŢU. Curs universitar. Editura „Lumina Lex”. 23. Editura „Cartea Românească”. Tratat de dreptul mediului. Colecţia EcoTerra. atenţie la modificările legislaţiei. 1989. Radiaţiile nucleare şi mediul înconjurător. Cristian IOJĂ. 24. Neil ROBERTS. Editura „Economică”. Partea specială. Editura Argonaut. Bucureşti. Conservarea diversităţii biologice. Ciprian-RaulROMIŢAN. Laurenţiu ROZYLOWICZ. *** S. Priveşte înainte cu spaimă.vol. Bucureşti. 8. 14. 2000. Editura „Servo-Sat”.S. Ecologie generală. Editura Economică. Editura „Tehnică”.. ŞtefanŢARCĂ. Editura Lumina Lex. Lester R. 5. Editura „Politică”. ErnestLUPAN. 1996. 1997. Jurisprudenţă. Constantin PÂRVU. 4. Tratat elementar. Editura „All Beck”. Cluj-Napoca. Bucureşti. Crearea unei economii pentru planeta noastră. 2. MirceaDUŢU. 1974. ErnestLUPAN. GheorgheDURAC. Editura „Lumina Lex”. Dicţionar de Dreptul Mediului. 2002. 15. Bucureşti. Dreptul mediului. Bucureşti.ARDELEAN. 2004. DanielaMARINESCU. Editura „Studium”.M IOR. Doctrină şi legislaţie. Iaşi. Bogdan MREJERU.vol. Valenţele ecologiei politice. 2004. MariaTOTH. 19. Decalog ecologic. Bucureşti. 16. II. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Schimbările majore ale mediului. 22.. Partea generală. Cluj-Napoca. 2001. AnaC U LIC. Editura Lumina Lex.Man a g e me n tu l şi legislaţia deşeurilor. C. Mircea-ŞtefanMINEA. educaţie pentru mediu sau educaţie privind mediul?. Dreptul mediului. 2002. Mediul înconjurător în educaţie: educaţie ecologică. Editura „Clusium”. Bucureşti. Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Drept Cluj-Napoca. Arad. ErnestLUPAN. I-II. ErnestLUPAN. 2001. AmaliaMARGA. Richard B. 2001. 2005. Bucureşti. Colecţia Praxis. 2001. 2004. Theodor MREJERU.PRIMACK. 2005. 21. LauraBOURIAUD. 2003. Ioan GRIGORESCU. Tratat. vol. 2004 339 . A. Colecţia EcoTerra. Dreptul mediului. 11. Dreptul mediului. Editura „All Beck”. 1998. 12.! natura în pericol. Tratat. Dreptul mediului. 2003. Viorica SIMON. 3. Bucureşti. 2006.

nr.G. autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera. precum si fiintele vii. obiectiv de interes public major.Legea nr. gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie. . 3.Rectificarea publicata in M. Avand in vedere necesitatea indeplinirii angajamentelor asumate de tara noastra in procesul de integrare europeana. Art.U. accident ecologic . 808 din 03/12/2008.G.(1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind protectia mediului. 340 .aviz de mediu. Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta: CAPITOLUL I Principii si dispozitii generale Art. calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. acord de mediu. 2. pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila. aviz Natura 2000. republicata. aspectele caracteristice ale peisajului. In temeiul art. (2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul. care da dreptul titularului sa realizeze activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic si stabileste conditiile in care aceasta se poate desfasura.Ordonanta de urgenta nr. masurile pentru protectia mediului. 713 din 22/10/2007 . 1. solul. .O. 265/2006 O. nr. este imperios necesara adoptarea. in regim de urgenta.U. 57/2007 . conform legislatiei in vigoare. sistemele naturale in interactiune. 2. rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste.In sensul prezentei ordonante de urgenta. solida. 164/2008 publicata in MOF nr. prin care sunt stabilite conditiile si. cuprinzand elementele enumerate anterior.Of. acte de reglementare . termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: 1. 114/2007 publicata in MOF nr. acord de mediu . 88 din 31/01/2006 . 115 alin.G. toate straturile atmosferice.O. elemente care vizeaza interesul public si care constituie situatii de urgenta extraordinare. care trebuie respectate in cazul realizarii unui proiect. prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele naturale si antropice. toate materiile organice si anorganice. autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic. dupa caz.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. autorizatie integrata de mediu. autorizatie de mediu. acord de import pentru organisme modificate genetic .evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante. sub forma lichida. nr. 4.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. in baza caruia sa poata fi adoptata legislatia subsecventa in domeniul protectiei mediului si Tinand cont de necesitatea crearii cadrului unitar prin care se statueaza principiile care guverneaza intreaga activitate de protectie a mediului si care traseaza directiile de reglementare a activitatilor economice in vederea atingerii obiectivelor dezvoltarii durabile. 195/2005 privind protectia mediului din 22/12/2005 Versiune actualizata la data de 03/12/2008 Varianta actualizata include modificarile aduse de: . inclusiv unele valori materiale si spirituale.U. (4) din Constitutia Romaniei. subsolul. apa. a prezentului act normativ.

zona definita geografic exact delimitata. potrivit legii. 14. c) aviz Natura 2000 . situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator. incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000. 6. autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic .5. 9. acvatica si/sau subterana.instrument managerial de evaluare sistematica. respectiv agentiile regionale pentru protectia mediului si agentiile judetene pentru protectia mediului. audit de mediu . inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. peisagistice. geologice. b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor. care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor 341 . speologice sau de alta natura. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului sau agentiile pentru protectia mediului.autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. in scopul obtinerii autorizatiei de mediu. 7. obligatoriu la punerea in functiune.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. precum si Garda Nationala de Mediu si structurile subordonate acesteia.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului.lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii. a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului. elemente si formatiuni biogeografice. documentata. bilant de mediu . prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului. paleontologice. 13. arie naturala protejata . 12. in anumite conditii.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare. respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice . care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie. respectiv. care sa garanteze ca instalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. b) de a evalua respectarea politicii de mediu.act administrativ emis de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. care reglementeaza conditiile de introducere deliberata in mediu si/sau pe piata a organismelor modificate genetic si pentru utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic. in care exista specii de plante si animale salbatice. cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului. autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia. Abrogat. 10. care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. conform dispozitiilor legale in vigoare.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. autorizatie de mediu . autorizatie integrata de mediu . periodica si obiectiva a performantei organizatiei. 11. stiintifica sau culturala deosebita. autoritate competenta pentru protectia mediului . arie/sit . Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. cu valoare ecologica. necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si. de autorizare a ingrasamintelor chimice.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. 8. avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului: a) aviz de mediu .zona terestra.

biotehnologie moderna . exploatata.stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare.variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre. construita. afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii. interspecifica si diversitatea ecosistemelor. 22. dezvoltare durabila . cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului. care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii.titlul care confera dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita. preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor. 21. deseuri periculoase . deseu reciclabil .deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri. aceasta include diversitatea intraspecifica. ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului. deseu . bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului. biodiversitate . organisme vii. 18. gospodarirea si valorificarea lor deficitara. precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului.aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice. 15. potrivit legislatiei in vigoare. cele mai bune tehnici disponibile . in principal. in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament. altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale. 342 .si consecintelor efectelor negative cumulate. deteriorarea mediului . conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor. cauzate. are intentia sau are obligatia de a-l arunca. reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate. fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. 18-1.dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului. 23. iar in cazul in care acest fapt nu este posibil. acvatice continentale si complexelor ecologice.orice substanta. b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv. 17. marine. atmosferei si solului. 19. indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national. pe care detinatorul il arunca. in cazul in care se identifica un impact semnificativ. biotehnologie . supraexploatarea resurselor. anterioare. pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica. 16. care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica. c) cele mai bune . in conditii economice si tehnice viabile.alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului. intretinuta.se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau. certificat de emisii de gaze cu efect de sera . componentele sau derivatele acestora. in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase. pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau: a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata. 20.aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulara. de poluarea apei. luandu-se in considerare costurile si beneficiile.deseurile incadrate generic. prezente si anticipate ale activitatii.

29. abiotice si biotice. cumulative. emisie punctuala sau difuza.constientizarea turistilor si a comunitatilor locale. vibratii.forma de turism in care principalul obiectiv este observarea si constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa contribuie la conservarea si protectia naturii.proces menit sa identifice. eticheta ecologica . efluent .lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. caldura ori de zgomot in aer.un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj. care interactioneaza intr-o unitate functionala. efectele directe si indirecte. acvatica sau subterana. 31. sa descrie si sa stabileasca. evaluarea riscului . radiatii electromagnetice si ionizante. depozitare.arie terestra. luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate. echilibru ecologic .24. jeturi.procesul menit sa identifice. 27. ecoturism . precum si orice alte produse care contin parti sau derivate din acestea. care asigura mentinerea structurii. efectele directe si indirecte. respect pentru natura . d) sa aiba impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural si sociocultural. b) sa utilizeze resursele umane locale. 30-1. Abrogat. pe marci sau etichete sau in orice alte situatii. in functie de obiectivele de conservare si in conformitate cu legislatia in vigoare. ecosistem . 32. in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte. apa sau sol. sinergice. consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor. evaluarea impactului asupra mediului . sinergice. de substante. principale si secundare ale oricarui plan ori proiect. inclusiv prin scurgere. sa descrie si sa stabileasca. ce se diferentiaza prin caracteristici geografice. 28. 36. principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului. 35. in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare.elaborarea raportului de mediu. potrivit legii. recunoscute si/sau atestate pe plan national si/sau international de catre autoritatile competente in domeniu.ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar. evaluare de mediu . evaluare adecvata . 25. habitat natural . 30. interventie si/sau remediere. exemplar . vidanjare sau vaporizare. injectie.complex dinamic de comunitati de plante. dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria. care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. inoculare. 33. asa cum sunt specificate in documentele ce le insotesc. in stare naturala sau seminaturala. cumulative. animale si microorganisme si mediul abiotic. prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea masurilor de prevenire.orice planta sau animal in stare vie sau moarta.persoane fizice. din surse punctuale sau difuze. c) sa aiba caracter educativ. emisie . intr-o brosura sau alt document informativ. functionarea si dinamica ideala a acestuia. 26. experti . sau orice parte sau derivat din acestea. 343 . 34.orice forma de deversare in mediu. pe ambalaje.evacuarea directa ori indirecta.

ape subterane. instalatie . accesul si utilizarea.informatia privind mediul . inclusiv deseurile radioactive. infrastructura pentru informatii spatiale . masurile si activitatile prevazute la lit. radiatiile sau deseurile. a) si. in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/sau recombinare naturala. peisajul si ariile naturale. f) starea sanatatii si sigurantei umane. inclusiv organismele modificate genetic. 44. conventiile incheiate intre autoritatile publice si persoanele fizice si/sau juridice privind obiectivele de mediu. viroizii si celulele vegetale si animale in culturi. arbori izolati. respectiv. d) rapoartele referitoare la implementarea legislatiei privind protectia mediului. de factorii. emisiile. organism modificat genetic . autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera . inclusiv contaminarea.specii de plante si animale rare sau periclitate. prin intermediul acestor elemente. inclusiv virusurile. precum si interactiunea dintre aceste elemente. ori de cate ori este relevanta. microorganism . marine si costiere. urmate de masurile care se impun. monument al naturii . procesele si mecanismele de monitorizare si coordonare stabilite. prognozarea. . prin care se stabilesc obligatiile privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze 344 .metadate. procedurile. Abrogat. precum si masurile sau activitatile destinate sa protejeze elementele prevazute la lit. mediu geologic . monumentele istorice si orice constructii. seturi de date spatiale si servicii de date spatiale. diversitatea biologica si componentele sale. vizuala. 38. a).supravegherea. electronica sau sub orice forma materiala despre: a) starea elementelor de mediu. monitorizarea mediului . 42. b) si. care poate produce emisii si efecte asupra mediului. deversarile si alte evacuari in mediu. e) analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in cadrul masurilor si activitatilor prevazute la lit. in scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora. zgomotul. cum sunt politicile. b) factorii.orice informatie scrisa. conditiile de viata umana. sub aspect tehnic. c) masurile.ansamblul structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol. servicii si tehnologii de retea. 45.orice entitate microbiologica. activitatile care afecteaza sau pot afecta elementele si factorii prevazuti la lit. apa. programele. cum sunt aerul si atmosfera. inclusiv masurile administrative. 46. formatiuni geologice. capabila de replicare sau de transfer de material genetic. a). Abrogat. c). c). acorduri privind folosirea in comun. a evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse. cum sunt substantele. sau. operate sau puse la dispozitie in conformitate cu prevederile legale. 40.orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitate direct legata. energia. avertizarea si interventia in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu. ce afecteaza sau pot afecta elementele de mediu prevazute la lit. solul. b). 46-1. formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic. cu activitatile unitatilor stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament. legislatia. respectiv. 39. planurile. 41.37. inclusiv zonele umede.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevazute la lit. a). celulara sau necelulara.orice organism. cu exceptia fiintelor umane. audio. siturile arheologice. a lantului trofic. suprafata terestra. 43.

preparat sub forma solida. care se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national. organizatiile sau grupurile acestora. dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime.parte a documentatiei planurilor sau programelor. termica. ionizanta. 56. luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta. printr-o procedura legislativa.executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari. regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea. programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia de mediu. in concordanta cu legislatia ori cu practica nationala. modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale. se stabileste obligatia de a returna anual in Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera un numar de certificate de emisii de gaze cu efect de sera egal cu cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera.plan de masuri cuprinzand etapele care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei integrate de mediu de catre titularul activitatii sub controlul autoritatii competente pentru protectia mediului in scopul respectarii prevederilor legale referitoare la prevenirea si controlul integrat al poluarii. 58. activitati daunatoare ori dezastre. radiatie electromagnetica. care identifica. necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul 345 .document aprobat de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar. conform legislatiei in vigoare. situatia poluarii existente inainte de punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie la incetarea activitatii. 57. potrivit legii. 47. 50. potrivit legii. raport de amplasament .orice substanta. planuri si programe .introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului.cantitatea maxima dintr-o substanta care poate fi emisa la nivel national. plan de actiuni . plafon national de emisie .cu efect de sera. 51. fonica sau vibratii care. proiect . 48. in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu si care evidentiaza starea amplasamentului.documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. prejudiciu . bunurilor sau mediului.plan de masuri necesare pentru indeplinirea cerintelor privind protectia mediului. de reglementare sau administrative. 52. program pentru conformare . poluant . provocat prin poluanti. 55. alte interventii asupra cadrului natural si peisajului. lichida. 59. in decursul unui an calendaristic.documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. raport de mediu . la termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. ca si orice modificari ale acestora.efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor. gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie. 53. raport de securitate . public . 49. inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale. program operational sectorial . descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului. introdusa in mediu.una sau mai multe persoane fizice sau juridice si. inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana.planurile si programele. poluare . planul de actiune face parte integranta din autorizatia integranta de mediu. 54. de asemenea. ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale. de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative. monitorizate si verificate pentru anul anterior. asociatiile.

cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic. activitatile de planificare. persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc. Pentru toate aceste operatiuni se iau masuri specifice de izolare. precum si accesul la justitie in probleme de mediu. 72. unde apa este statatoare sau curgatoare. substante prioritare . sol.totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile . procesele si resursele pentru elaborarea. distruse si/sau anihilate in conditii controlate. Abrogat. flora. 64. 65. transportate. aer. cultivate. Art. g) utilizarea durabila a resurselor naturale. dulce. care include structura organizatorica. e) principiul "poluatorul plateste". c) principiul actiunii preventive d) principiul retinerii poluantilor la sursa. aplicarea. realizarea. de ape naturale sau artificiale.activitatilor. stocate. 71. geotermala si a valurilor. 68. h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor.Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante de urgenta sunt: a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale. zona umeda .posibilitatea identificarii si urmaririi organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activitatilor care implica astfel de organisme si produse. sursa de radiatii ionizante .intindere de balti. substanta periculoasa . inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la reflux nu depaseste 6 m. f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. 62. prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive. inclusiv cele inepuizabile . substanta . utilizare in conditii de izolare . Abrogat.componenta a sistemului de management general. 70. b) principiul precautiei in luarea deciziei. Abrogat. regenerabile . 67. 69. 3. trasabilitate . . care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. mlastini.substantele sau grupurile de substante care sunt toxice. realizata sau utilizata ca element al unei activitati care poate genera expuneri la radiatii. analizarea si mentinerea politicii de mediu. conform legislatiei specifice din domeniul apelor.orice operatiune prin care microorganismele sunt modificate genetic. in spatii/medii inchise.element chimic si compusi ai acestuia. practicile. fauna salbatica. multiplicate. substante prioritar periculoase . sistem de management de mediu .entitate fizica. 346 . permanente sau temporare. resurse naturale . 74. Abrogat. folosite. Abrogat. salmastra sau sarata.substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa. naturala. conform legislatiei specifice din domeniul apelor. 63.energie solara. eoliana. pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii si cu mediul. 66. procedurile. 61. responsabilitatile. 60. turbarii.orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specifica in vigoare din domeniul chimicalelor. 73. in intelesul reglementarilor legale in vigoare.minerale si combustibili fosili.apa.

pe niveluri de competenta. e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului. . o) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului. d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului. b) adoptarea programelor de dezvoltare. l) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului. cu respectarea cerintelor politicii de mediu. garantand in acest scop: a) accesul la informatia privind mediul. f) introducerea si utilizarea parghiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitive.Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt: a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului. elaborarea planurilor si programelor. a speciilor de flora si fauna salbatica ca parte integranta a retelei ecologice europene . Art.(1) Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale. 4. . b) dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului.i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. 5. n) incurajarea implementarii sistemelor de management si audit de mediu. cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare. e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit. i) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare.Natura 2000. g) rezolvarea. j) crearea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii mediului. k) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului. h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale in domeniu. s) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor. 6. emiterea actelor de reglementare in domeniu. c) dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu. (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale prevad in bugetele proprii fonduri pentru indeplinirea obligatiilor rezultate din implementarea legislatiei comunitare din domeniul mediului si pentru programe de protectie a 347 . Art. direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului. r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic. m) reabilitarea zonelor afectate de poluare. q) dezvoltarea retelei nationale de arii protejate pentru mentinerea starii favorabile de conservare a habitatelor naturale. dupa caz. in probleme de mediu. a problemelor de mediu. . indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu. p) educarea si constientizarea publicului.Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. prin acordarea etichetei ecologice. autoritatilor administrative si/sau judecatoresti. c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu. precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. in functie de amploarea acestora. precum si participarea acestuia in procesul de elaborare si aplicare a deciziilor privind mediul. d) dreptul de a se adresa. Art.

in conditiile legii.mediului si colaboreaza cu autoritatile publice centrale si teritoriale pentru protectia mediului in vederea realizarii acestora. incetarea activitatii. conform atributiilor stabilite prin lege. (1-1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului informeaza titularii prevazuti la alin. prin personalul imputernicit. . sunt stabilite prin hotarare a Guvernului.(1) Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. (2) In termen de 60 de zile de la data semnarii/emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile mentionate la alin. (1). agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului. 15 alin. Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. structura raportului de mediu si conditiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. . Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. la orice nivel ierarhic. (3) Procedura de evaluare de mediu. Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. vanzare de active. 10. dupa caz. in domeniile lor de activitate. (2) lit. concesionare ori in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii. 8.(1) In cazul in care titularii de activitati pentru care este necesara reglementarea din punctul de vedere al protectiei mediului prin emiterea autorizatiei de mediu. Art. c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. dispozitiile art. 7. acte de reglementare. (1) cu privire la obligatiile de mediu care trebuie asumate de partile implicate. (4) Aprobarea planurilor si programelor. Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor. conform legii. lichidare. . . CAPITOLUL II Procedura de reglementare Art.(1) Coordonarea. Art. (3) Controlul respectarii masurilor de protectia mediului se realizeaza de: a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu.(1) Autoritatile competente pentru protectia mediului. prin personalul imputernicit. Art. reglementarea si implementarea in domeniul protectiei mediului revin autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare. respectiv a autorizatiei integrate de mediu urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni. (2) In perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului este reprezentata de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". 9. este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. In situatia in care titularii prevazuti la alin. b) autoritatile administratiei publice locale. faliment. (1) nu detin acte de reglementare. conduc procedura de reglementare si emit. pe baza evaluarilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. autoritatile competente pentru protectia mediului au obligatia sa respecte prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte. (2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor. (2) In derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state. a) se aplica in mod corespunzator. obligatiile de mediu sunt identificate pe baza bilantului de mediu. cu exceptia Garzii Nationale de Mediu si a structurilor subordonate acesteia. divizare. fuziune. inclusiv pentru cele cu efecte transfrontiera. partile implicate transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului 348 .

(4) Indeplinirea obligatiilor de mediu este prioritara in cazul procedurilor de: dizolvare urmata de lichidare. (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare. Art. (5) Abrogat. . lichidare. (3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. incetarea activitatii. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. . 11. sunt supuse. 349 . dimensiunea sau localizarea lor. sunt supuse bilantului de mediu. (3) Functionarea fara autorizatie integrata de mediu este interzisa pentru activitatile supuse legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. 14. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.(1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. ordine publica si securitate nationala sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de mediu. (6) Este obligatorie indeplinirea masurilor cuprinse in programul pentru conformare la termenele stabilite. activitatile existente. precum si cu privire la accidente sau pericole de accidente. . (4) Abrogat. (2) Functionarea fara autorizatie de mediu este interzisa pentru activitatile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului. 12. . 13.(1) Abrogat. inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontiera si lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului. (3) Clauzele privind obligatiile de mediu cuprinse in actele intocmite in cadrul procedurilor prevazute la alin. Art. (2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. prin natura. (1) au caracter public. (4) Titularul activitatii are obligatia de a informa autoritatile publice teritoriale competente pentru protectia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti reglementati. faliment. (4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. Art. (2) Pentru obtinerea acordului de mediu.(1) Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente. evaluarii impactului asupra mediului. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului.obligatiile asumate privind protectia mediului. Art. (5) Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste cu titularul activitatii programul pentru conformare. (7) Activitatile desfasurate de structurile componente ale sistemului de aparare.(1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege. printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul. pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului.

dar nu mai mult de 6 luni. implicit. pe baza notificarii titularului. (5) Pana la adoptarea unei decizii de catre autoritatea competenta. autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune. dupa caz. Art. b) de a respecta termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului in derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. inainte de realizarea modificarii. (3) Acordul de mediu. (2) Titularii planurilor/programelor/proiectelor/activitatilor au obligatia: a) de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului daca intervin elemente noi.(1) Avizul de mediu si acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pe toata perioada punerii in aplicare a planului sau programului. pentru nerespectarea prevederilor acestora. (4) In cazul in care nu s-au indeplinit conditiile stabilite prin actul de suspendare. Art. 19. autoritatea competenta poate solicita refacerea raportului privind impactul asupra mediului sau a bilantului de mediu. 15 alin. dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor. 15. (2) lit. Art. sau se modifica conditiile care au stat la baza emiterii lor. informand titularul cu privire la aceasta decizie. (3) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadenta de realizare a ultimei masuri din programul respectiv. necunoscute la data emiterii actelor de reglementare. de incetare a desfasurarii proiectului sau activitatii sunt executorii de drept. (4). dupa caz. pentru capacitati de productie mai mari de 5 milioane tone/an sau daca suprafata 350 . autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu se suspenda de catre autoritatea emitenta. revizuirea. a). dupa caz. (2) Autorizatia integrata de mediu se revizuieste in conditiile prevazute de legislatia specifica privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. . autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru proiectele/activitatile miniere care utilizeaza substante periculoase in procesul de prelucrare si concentrare. Art. (2). prevazuta la art. 17.Litigiile generate de emiterea. anularea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. (5) Dispozitiile de suspendare si. autorizatiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toata perioada derularii programului. (2) lit. este interzisa desfasurarea oricarei activitati sau realizarea proiectului. mentinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora. .(1) In situatia in care se decide revizuirea actelor de reglementare.Art. . 18. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. Pe perioada suspendarii. dupa caz. planului ori programului care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii. precum si asupra oricaror modificari ale conditiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare. actele de reglementare. b) conduce la respingerea solicitarii. autoritatea competenta decide. suspendarea sau anularea actelor de reglementare se solutioneaza de instantele de contencios administrativ competente. dupa expirarea termenului de suspendare.Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitarii. desfasurarea proiectului sau a activitatii este interzisa. (2) Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu sunt valabile 10 ani. in sensul prevazut la alin. 16. necunoscute la data emiterii actelor de reglementare. .(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului emite sau revizuieste. respectiv proiectului. (4) In cazul in care intervin elemente noi. .

impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale. (2) Taxele prevazute la alin. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.(1) Raportul de mediu. proiectului sau al activitatii. potrivit legislatiei in vigoare. proiectului sau activitatii. 23. (3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare. raportului de amplasament. de asemenea. iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului. (3) Autoritatile publice pentru protectia mediului constituie un fond de stimulare a personalului prin utilizarea unui procent de 25%. Art. bilantul de mediu. (1) revine autorului acestora. raportul privind impactul asupra mediului. ratificata prin Legea nr. programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare. 21. (2) Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor prestate. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie. programului. Art. (4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri. in cadrul activitatilor pe care le desfasoara in limitele competentelor lor legale. semnata la Aarhus la 25 iunie 1998. raportul de amplasament. 22. potrivit legii. in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. 86/2000. (6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu. 20. Art. (5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare. studiul de evaluare adecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept. (1) revin titularului planului. participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie.(1) Autoritatile competente pentru protectia mediului incaseaza.(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. raportului privind impactul asupra mediului. . obtinut din 351 . iar cuantumul acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului. (2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu. asigura informarea. raportului de securitate. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu. (4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu. . (3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice. . .000 ha se emit prin hotarare a Guvernului. dupa caz. sume provenite din tarife pentru lucrarile si serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice si juridice.pe care se desfasoara activitatea este mai mare de 1. raportul de securitate.(1) Autoritatile publice pentru protectia mediului incaseaza sumele provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare. precum si cuantumul tarifelor se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. bilantului de mediu. studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. programului.

24 privind substantele si preparatele periculoase. 25. 26. inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora. precum si alte autoritati publice abilitate prin lege. in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu. precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare. Art. (5) Disponibilitatile inregistrate si neutilizate la finele anului se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza cu aceleasi destinatii prevazute la alineatul (3). autoritatea vamala convoaca autoritatile competente in domeniul substantelor si preparatelor periculoase. utilizarea. CAPITOLUL III Regimul substantelor si preparatelor periculoase Art. (2) Importul si exportul substantelor si preparatelor periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de catre anumite state sau de catre Romania se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. introducerea pe piata.Activitatile privind fabricarea.Pentru controlul importului. Art. 27. depozitarea temporara sau definitiva. . . eliminarea. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (1).Persoanele fizice si juridice care gestioneaza substante si preparate periculoase au urmatoarele obligatii: a) sa respecte prevederile art.(1) Transportul international si tranzitul substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza conform acordurilor si conventiilor privind transportul international al marfurilor periculoase. 28. care intra in sfera lor de activitate. exportului si tranzitului substantelor si preparatelor periculoase in vama. manipularea. si sa furnizeze informatiile si datele cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare.cantitate. (6) Autoritatile competente pentru protectia mediului au dreptul sa primeasca si sa utilizeze fonduri provenite din sponsorizari si donatii de la persoane fizice si juridice. in conditiile legii.incasarea tarifelor prevazute la alin. substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate in conformitate cu legislatia specifica. (4) Metodologia de utilizare a fondului de stimulare este stabilita prin hotarare a Guvernului. d) sa identifice si sa previna riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sanatatea populatiei si sa anunte iminenta unor descarcari neprevazute sau accidente autoritatilor pentru protectia mediului si de aparare civila. c) sa elimine.Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului. 24. in conformitate cu prevederile legale in vigoare. controleaza respectarea reglementarilor privind regimul substantelor si preparatelor periculoase. caracteristici. Art. romane sau straine. . Art. dupa caz. . CAPITOLUL IV Regimul deseurilor 352 . b) sa tina evidenta stricta . la care Romania este parte. mijloace de asigurare a substantelor si preparatelor periculoase. transportul intern. . iar diferenta de 75% se varsa la bugetul de stat.

prin reteaua de laboratoare. recolte. 30. concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol. 29. este interzisa. . 157/2005. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor. ratificat prin Legea nr. 36. . 33. 31. utilizarea. (3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii. se realizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu.Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. 35.(1) Transportul intern al deseurilor periculoase se realizeaza in conformitate cu prevederile legale specifice. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura. 353 . Art. in scopul eliminarii acestora. b) sa organizeze. . 37. astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. .(1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura. Art. supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor. Art. Art. .Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor.Autoritatile administratiei publice locale.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. silvicultura. . CAPITOLUL V Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor Art. prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. Art. in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. precum si legislatiei specifice in vigoare. . dupa caz. produse agroalimentare vegetale si animale. (4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica in domeniu. . reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor. (2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor.Art. . in scopul recuperarii. cu aprobarea Guvernului. 34.Controlul gestionarii deseurilor revine autoritatilor publice competente pentru protectia mediului si celorlaltor autoritati cu competente stabilite de legislatia in vigoare.Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea. la nivel teritorial. Art. c) sa verifice. plasarea pe piata. precum si persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si a celor specifice din domeniul gestionarii deseurilor. Art. furaje. (2) Transportul international si tranzitul deseurilor periculoase se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora. 32.Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta. precum si importul si exportul acestora.

c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. potrivit reglementarilor in vigoare. in conditiile legii. comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare. obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne Art. comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura. c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice. avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor. autorizare si administrare. (2) Activitatile prevazute la alin. in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte. (2) se desfasoara numai in conditiile asigurarii protectiei mediului. precum si a sanatatii oamenilor si animalelor. (1) includ: a) utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic. 354 . dupa o prealabila instiintare prin mass-media. . e) sa livreze. b)-f) revin si persoanelor fizice. prescriptii de siguranta si folosire. stocheaza.(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului emite autorizatiile si acordurile de import privind activitatile cu organisme modificate genetic prevazute la art. emise de autoritatea competenta. . Art. numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare. (3) Activitatile prevazute la alin. b) introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii. alin. respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice. in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta. sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare. stocheze. b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie. autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral. comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor. a legislatiei specifice si conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte.Art. bine aerisite. CAPITOLUL VI Regimul organismelor modificate genetic. d) sa aplice. in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului. 39. in baza actelor de reglementare. numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului. au urmatoarele obligatii: a) sa produca. conform dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. avertizare. (2) Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina. . sa manipuleze. sunt supuse unui regim special de reglementare. dupa caz.(1) Persoanele juridice care produc. (1) lit.(1) Activitatile care implica organisme modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne. c). 40. 38. in vederea producerii. f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate. (2) lit. 39. (3) Obligatiile prevazute la alin.

Persoanele juridice care desfasoara activitati care implica organisme modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina acordul de import pentru organisme modificate genetic si/sau autorizatiile privind activitatile cu organisme modificate genetic. a).Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic si ai autorizatiilor privind activitatile cu organisme modificate genetic au obligatia sa se conformeze cerintelor legale privind asigurarea trasabilitatii. conform legislatiei specifice in vigoare. siguranta alimentelor. Art.(2) In procesul decizional privind activitatile de la art. precum si ale altor institutii implicate. dupa caz. conform prevederilor legislatiei specifice.Autoritatea vamala permite importul/exportul organismelor modificate genetic si colaboreaza cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. daca apar informatii noi. dupa caz. Art. . dupa caz. f) sa aplice masurile de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile care implica organisme/microorganisme modificate genetic. protectia consumatorului. 39. b) si c). d) sa raspunda. sanatate. . (2). rezultatele activitatii. dupa caz. siguranta alimentelor. sanatate si alte autoritati implicate. privind riscurile asupra mediului si sanatatii umane si animale. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului aplica procedura stabilita prin legislatia specifica privind microorganismele modificate genetic. la solicitarea autoritatii competente. conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare. (3) In procesul decizional privind activitatile prevazute la art. potrivit prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei specifice in vigoare. . 43. (2) lit. 42. in conformitate cu prevederile legale in vigoare.(1) Autorizatiile privind introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii si privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice. consulta Comisia pentru Securitate Biologica si asigura informarea si participarea publicului. 39. pentru prejudiciile rezultate din aceste activitati. (3) Transportul international al organismelor modificate genetic se realizeaza conform legislatiei nationale. conform legislatiei specifice. etichetarii. e) sa acopere costurile masurilor necesare pentru prevenirea si/sau reducerea consecintelor efectelor adverse ale acestor activitati. Art. c) sa opreasca activitatea sau sa schimbe conditiile de desfasurare. la care Romania este parte. 41. (2) Importul pe teritoriul Romaniei si exportul unui organism modificat genetic se realizeaza numai de catre persoane juridice. monitorizarii si sa raporteze autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si altor autoritati. agricultura. lit. Art. 44. . CAPITOLUL VII Regimul activitatilor nucleare 355 . b) sa respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic si/sau ale autorizatiilor privind activitatile cu organisme modificate genetic. acordurilor si conventiilor privind transportul international de marfuri/marfuri periculoase. alin. in conformitate cu legislatia specifica. alin. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului solicita avizele autoritatilor publice centrale pentru agricultura.

Art. . conform legislatiei in vigoare.(1) Controlul activitatilor nucleare se realizeaza de autoritatea competenta in domeniul activitatilor nucleare. direct sau prin structuri abilitate. f) sa verifice continuu corectitudinea presupunerilor facute prin evaluarile probabilistice privind consecintele radiologice ale eliberarilor radioactive. Art. . si sa solicite si sa obtina acordul de mediu sau autorizatia de mediu. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii: a) organizeaza monitorizarea radioactivitatii mediului pe intregul teritoriu al tarii. controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun in domeniul activitatilor nucleare. sa solicite si sa obtina autorizatia de mediu. d) sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local. CAPITOLUL VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate Art. dupa caz. . Art. dupa caz. protectia sanatatii populatiei si a mediului. la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului. b) sa aplice procedurile si sa prevada echipamentele pentru activitatile noi.Activitatile in domeniul nuclear se desfasoara in conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor nationale si internationale specifice la care Romania este parte. . reglementare si control in domeniul nuclear. (3) Pentru instalatiile cu risc nuclear major . pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive. prin sisteme proprii. care sa permita realizarea nivelului rational cel mai scazut al dozelor de radioactivitate si al riscurilor asupra populatiei si mediului. 46. 45. riscul potential. 49. care desfasoara activitati in domeniul nuclear. g) sa asigure depozitarea deseurilor radioactive. pentru respectarea prevederilor legale privind protectia mediului. 47. au urmatoarele obligatii: a) sa evalueze. Art. c) colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor. c) sa aplice. b) supravegheaza. in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si a mediului.centrale nuclearoelectrice. 48. uzine de fabricare a combustibilului nuclear si depozite finale de combustibil nuclear ars . elaboreaza 356 . care sa asigure respectarea conditiilor de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor de radioactivitate in limitele admise. . e) sa raporteze prompt autoritatii competente orice crestere semnificativa a contaminarii mediului si daca aceasta se datoreaza sau nu activitatii desfasurate. reglementare si control in domeniul nuclear.Persoanele fizice si juridice autorizate. reactoare de cercetare. programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului.(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale.acordul de mediu sau autorizatia de mediu se emit prin hotarare a Guvernului. (2) Autorizatia de mediu se emite dupa eliberarea autorizatiei de catre autoritatea competenta de autorizare.(1) Acordul de mediu pentru o practica sau o activitate din domeniul nuclear se elibereaza inainte de emiterea autorizatiei de catre autoritatea competenta de autorizare.

(2) Regimul ariilor naturale protejate. (4) In ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere. . este obligatorie. aprobate conform legislatiei specifice. zonele de protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale. (5) Orice plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar. . depozitare. cultivare. cu exceptia drumurilor permise accesului public. (3) Pe suprafata ariilor naturale protejate. monumentele naturii si din zonele de protectie stricta. 52. (3) Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. este interzisa exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale. impreuna cu Formularele standard Natura 2000. 357 . . de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna. dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria. automonitorizarea. (4-1) Abrogat. urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural. completate pentru fiecare sit in parte. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia.(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica. prelucrare. in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta. precum si monitorizarea de catre structurile de administrare. comercializare a organismelor vii modificate genetic. pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente. potrivit legislatiei specifice in domeniu. rezervatiile stiintifice. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. este supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. (6) Abrogat.reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor. (2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi. (5) Abrogat. iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu. inclusiv a celor migratoare. de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. pana la indeplinirea acestora. in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte. rezervatiile naturale.Abrogat. tinandu-se cont de obiectivele de conservare a acesteia. 51. conservarea habitatelor naturale. Art.(1) Respectarea prevederilor din planurile de management si regulamentele ariilor naturale protejate. pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii. 50. Art. (4) Abrogat. Art. precum si legislatiei specifice in vigoare. (2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

(1) Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta.(1) Activitatile de recoltare. menajere sau de alta natura. se stabileste prin ordin comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale pentru agricultura. (3) Cerintele privind asigurarea bunastarii animalelor din fauna salbatica aflate in captivitate se stabilesc prin legislatie specifica. stocate pe navele fluviale si maritime. capturare si/sau achizitie si/sau comercializare. emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii.(1) Abrogat. b) sa se doteze. pe teritoriul national ori la export. ratificata prin Legea nr. in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului. platforme plutitoare sau de foraje marine. 58. c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare. 54. . precum si legislatiei specifice in vigoare. in conditiile legii. prelucrare. 56. Art. protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor. (1) se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. 53. . (2) Abrogat. de gospodarire a apelor si de sanatate. Art. a florilor de mina. si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta. in care activitatea de cultivare si/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisa. precum si in autorizatia de mediu. precum si a speciilor de plante si animale din flora si fauna salbatica sau a unor parti ori produse ale acestora. (2) Reglementarea activitatilor din punct de vedere al gospodaririi apelor si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. se pot organiza si desfasura de catre persoane fizice sau juridice autorizate. instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare. conform standardelor internationale. de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei. a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate. . cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor.(1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora. CAPITOLUL IX Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice Art. Art. semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992. 57. (2) Procedurile de autorizare prevazute la alin. 358 . (3) Distanta minima fata de ariile naturale protejate. in stare vie. dupa caz.Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale. . paduri si dezvoltare rurala. sanatatii umane si bunurilor materiale. . prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor. Art. Art. si sa monitorizeze zona de impact. (2) Conservarea. 55.Abrogat. reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere.(6) Procedura de evaluare adecvata se finalizeaza cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului. proaspata ori semiprelucrata. . in cazul detinerii de nave. 98/1992.

j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot. b) elaboreaza. g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera. gestionarea ambiental zgomotului Art. compusi organici volatili si amoniac. Art. prin actele de reglementare. in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. 60. e) sa nu spele obiecte. schimbarile climatice. ambalaje. schimbarile climatice. Planul national de actiune privind schimbarile climatice. h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera. actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf. substante prioritare/prioritar periculoase. substante petroliere. respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. substante prioritare/prioritar periculoase. tensiune electrica. produse. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei. i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri. 59.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national. c) elaboreaza. dupa caz. regional si local privind protectia atmosferei. CAPITOLUL X Protectia atmosferei. promoveaza si.(1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera si conditiile de elaborare a planurilor nationale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului. f) sa nu deverseze in apele de suprafata. . la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. l) stabileste. prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf. precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane. materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata. oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri. fecaloid menajere. dupa caz. f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale. in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive. oxizi de azot. (2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate atribuita. e) elaboreaza. . valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii. subterane si maritime ape uzate. k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari. narcotice. in conformitate cu politicile europene si internationale specifice. adoptat la 11 359 . promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice.

protectia fonica si eoliana. in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. . la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului. c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. spatiile verzi. se realizeaza prin structuri special constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu. subsolului si a ecosistemelor terestre Art. subsolului si a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotarare a Guvernului. e) sa asigure. organizare si amenajare a teritoriului. . remedierea in zonele in care solul. cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente.Autoritatile cu responsabilitati privind securizarea frontierei au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta prevederile legale in vigoare.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. autoritatilor competente pentru protectia mediului. conservare. adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei. 65. prin autoritatile publice din subordinea sa. . in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni. 63. prin functionarea acestora. limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti. prin masuri adecvate de gospodarire. supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental. CAPITOLUL XI Protectia solului. 3/2001. 62.Detinatorii. c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze. . a subsolului si a ecosistemelor terestre. 64. 61. . ratificat prin Legea nr. modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare. de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie. b) sa doteze instalatiile tehnologice. la cerere sau potrivit programului pentru conformare. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.Protectia solului. cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare. Art. cu orice titlu.Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei. Art. diminuarea. a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii. f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii. . ‚ b) solicita aplicarea masurilor tehnologice. la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental.(1) Reglementarile privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului. care sunt surse de poluare. Art. astfel incat sa nu conduca. este obligatorie pentru toti detinatorii. cu orice titlu. stabileste sistemul de 360 . subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate si cele referitoare la protectia calitatii solului. parcurile. d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare. in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare. Art. datele necesare. 66.decembrie 1997.

situate pe terenuri cu pante foarte mari. in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice. piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate. e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului. . au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier. ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor. in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice. j) sa exploateze pajistile. d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului. precum si pentru alte asemenea paduri. l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa. 67. c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. cu procese de alunecare si eroziune. i) sa exploateze resursele padurii. inclusiv a jnepenisurilor. tufisurilor si pajistilor existente. f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren. b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren. k) sa protejeze patrimoniul forestier. conservarea. b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional. fiind interzisa reducerea acestora. cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita. a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier. fara a avea un titlu juridic. in functie de capacitatea de refacere a acestora. potrivit dispozitiilor legale. cu orice titlu. a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente pentru protectia mediului. cu exceptia cazurilor prevazute de lege.Detinatorii de terenuri. organizarea si amenajarea pajistilor. amenajarea si folosirea judicioasa a solului. pe baza reglementarilor in domeniu. 68. 361 . in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere. fara a avea un titlu juridic. c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate. deteriorarea calitatii mediului geologic. feroviare si de navigatie. respectiv de completare a regenerarilor naturale. dupa caz. h) sa asigure exploatarea rationala. . cinegetic. 69. Art. pe grohotisuri. au urmatoarele obligatii: a) sa previna.Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia. fondul cinegetic si piscicol.monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. in limitele bonitatii. in conditiile prevazute de lege. stancarii. in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic. de alte autoritati ale administratiei publice competente.Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier. precum si. la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere. Art. . stabilite conform legii. potrivit prevederilor legale in domeniu. Art.

sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul. de intretinere si dezvoltare a canalizarii.(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. a monumentelor istorice. e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice. a cladirilor. sa optimizeze densitatea de locuire. prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora. starea de sanatate si de confort a populatiei. stradale si industriale si a altor obiective si activitati. a depozitelor de deseuri menajere. estetica si recreativa. cu predominanta in spatiile destinate locuintelor. prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. j) sa initieze. Art. i) sa adopte masuri obligatorii. odihnei. indiferent de regimul juridic al acestora.CAPITOLUL XII Protectia asezarilor umane Art. pentru persoanele fizice si juridice. . proiecte de amenajare. a statiilor de epurare. 71. a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. autoritatile administratiei publice locale. la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. 70. dupa caz. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora. . fara a prejudicia ambientul. in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala. inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta. pe plan local. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate. h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat. a cailor si mijloacelor de transport. dupa caz. 362 . cu privire la intretinerea si infrumusetarea. concomitent cu mentinerea. b) sa prevada. a parcurilor. tratament si recreere. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. sa mentina curatenia stradala. recreerii si agrementului. a zonelor de interes turistic si de agrement. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. curtilor si imprejurimilor acestora. persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor. intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate. a arborilor si arbustilor decorativi. a ariilor protejate si a monumentelor naturii. d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu. g) sa reglementeze. a retelelor de canalizare. accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor. spatiile de odihna. a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica. in zonele destinate tratamentului. masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale. precum si.

denumit in continuare Comitet regional. l) un reprezentant al operatorilor din regiunea respectiva. (3) Reprezentantii autoritatilor publice sunt desemnati de conducatorii autoritatilor respective. c) un reprezentant al agentiei regionale pentru protectia mediului. h) un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul agriculturii.La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad. in mod obligatoriu. din cadrul unui judet din regiunea respectiva. b) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. n) un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul in regiunea respectiva. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi. (4) Reprezentantii administratiei publice locale care fac parte din Comitetul regional functioneaza in cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta. (2) Componenta Comitetului regional este urmatoarea: a) un reprezentant al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. . k) un reprezentant al Directiei Apelor din regiunea respectiva. 73. i) un prefect din regiunea respectiva. in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si programe. 363 . padurilor si dezvoltarii rurale.Planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu. o) un primar de municipiu resedinta de judet. f) un reprezentant desemnat de autoritatea publica centrala in domeniul finantelor publice. . Art. nominalizat de presedintii consiliilor judetene din regiunea respectiva. d) un reprezentant al agentiilor judetene pentru protectia mediului din regiunea respectiva. desemnat de agentia regionala pentru protectia mediului. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. conform legislatiei in vigoare.Art. nominalizat de autoritatea publica centrala in domeniul administratiei publice. b1) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Ariile Naturale Protejate si Conservarea Biodiversitatii. din regiunea respectiva. 72. 74. desemnat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. . din regiunea respectiva. nominalizat de primarii celorlalte municipii resedinta de judet din regiunea respectiva. j) un presedinte de consiliu judetean. de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor.(1) La nivelul fiecarei agentii regionale pentru protectia mediului se organizeaza un Comitet regional pentru protectia mediului. CAPITOLUL XIII Comitetul regional pentru protectia mediului Art. constructiilor si turismului. g) un reprezentant al autoritatii publice in domeniul sanatatii. m) un reprezentant al autoritatii publice centrale in domeniul transporturilor. e) un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectiva al Garzii Nationale de Mediu.

b) elaboreaza recomandarile si actioneaza pentru integrarea politicilor de mediu in strategiile si politicile sectoriale. in care scop are urmatoarele atributii: a) avizeaza planul regional de actiune pentru protectia mediului si planurile regionale sectoriale specifice si analizeaza stadiul realizarii acestora. la informatiile privind mediul detinute de institutii publice si de operatorii economici. la nivel regional. evaluare si control al mediului. CAPITOLUL XIV Atributii si raspunderi Secţiunea 1 Atributii si raspunderi ale autoritatilor pentru protectia mediului Art. 364 . pentru formarea si instruirea unui personal calificat pentru supraveghere. elaborate de alte autoritati si controleaza aplicarea acestora. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. coordoneaza activitatea acestuia si asigura informarea autoritatii centrale pentru sanatate privind rezultatele monitorizarii contaminarii radioactive a mediului. f) stabileste infrastructura pentru informatia spatiala care serveste scopurilor politicilor de mediu si politicilor sau activitatilor care pot avea un impact asupra mediului. reglementari si proceduri specifice. c) coordoneaza activitatea de instruire in domeniul protectiei mediului. . 75. g) initiaza proiecte de acte normative. (6) Secretariatul Comitetului regional este asigurat de catre agentia regionala pentru protectia mediului. b) avizeaza lista de proiecte prioritare care urmeaza sa fie finantate din fonduri comunitare si/sau alte fonduri identificate la nivel regional si urmareste aplicarea lor. h) avizeaza normele si reglementarile referitoare la activitati cu impact asupra mediului. cu respectarea principiilor si elementelor strategice prevazute in prezenta ordonanta de urgenta. in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. norme tehnice. potrivit legii. j) creeaza cadrul institutional-administrativ pentru identificarea si promovarea programelor de cercetare. (7) Comitetul regional are acces la informatiile privind mediul detinute de sau pentru orice autoritate publica. e) creeaza sistemul de informare propriu si stabileste conditiile si termenii care permit accesul liber la informatiile privind mediul si participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul. analiza. a strategiei si politicii nationale de protectie a mediului. c) evalueaza stadiul indeplinirii angajamentelor asumate in negocierea capitolului de mediu la nivelul regiunii respective si recomanda actiunile prioritare pentru conformare. d) coreleaza planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si urbanism si stabileste masuri de reconstructie ecologica. d) stabileste programe de educare si de constientizare a publicului privind protectia mediului. i) organizeaza sistemul national de monitorizare integrata a calitatii mediului.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si raspunderi: a) reactualizeaza strategia protectiei mediului.(5) Comitetul regional colaboreaza cu agentia regionala pentru protectia mediului la aplicarea. (8) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor regionale pentru protectia mediului se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Dupa eliminarea factorilor de risc inalt de poluare. numarul de personal. r) aplica sanctiuni.k) implementeaza politicile. titularilor activitatilor. in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. contra cost. pentru nerespectarea legislatiei de mediu si pentru neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare. in situatii speciale constatate pe baza datelor obtinute din supravegherea mediului. este organul de specialitate pentru implementarea politicilor si legislatiei in domeniul protectiei mediului. l) numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activitati care implica organisme modificate genetic. . rapoarte anuale privind starea mediului. noi instrumente financiare care favorizeaza protectia si imbunatatirea calitatii elementelor de mediu. prin intermediul Agentiei Nationale de Protectia Mediului. (2) Structura organizatorica. Art. consultarea organismelor stiintifice si a expertilor interni si externi. q) colaboreaza cu organizatii si autoritati similare din alte tari si reprezinta Guvernul in relatiile internationale in domeniul protectiei mediului. x) elaboreaza Programul Operational Sectorial Mediu avand responsabilitatea managementului. pe baza noilor date rezultate din supravegherea evolutiei starii mediului. in sfera sa de competenta. respectarea obligatiilor asumate prin conventiile internationale la care Romania este parte. programe speciale pentru inlaturarea riscului survenit in aceste zone. finantata integral de la bugetul de stat. v) realizeaza activitatea de inspectie si control in domeniul protectiei mediului prin Garda Nationala de Mediu. ţ) se consulta cel putin o data pe an cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei protectiei mediului. u) identifica.(1) Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. impreuna cu alte autoritati publice centrale si locale. m) asigura. s) colaboreaza cu autoritatile publice si alte persoane juridice. o) urmareste. strategiile si reglementarile de protectia mediului prin Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile regionale si judetene pentru protectia mediului. p) urmareste si analizeaza aplicarea prezentei ordonante de urgenta. programele si politica de protectie a mediului. implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program. atributiile si competentele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sunt stabilite prin 365 . 76. in scopul diminuarii efectelor negative ale activitatilor economice asupra mediului si incurajeaza introducerea tehnicilor si tehnologiilor adecvate pentru mediu. t) pune la dispozitie publicului date privind starea mediului. declararea prin hotarare a Guvernului de zone de risc inalt de poluare in anumite regiuni ale tarii si elaboreaza. in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice. prin Garda Nationala de Mediu. dupa caz. institutie publica cu personalitate juridica. w) colaboreaza cu autoritatile publice de protectie civila pentru elaborarea planurilor operative si pentru executarea in comun a interventiilor in caz de poluari sau accidente ecologice. zona respectiva este declarata reintrata in normalitate. care se aproba prin hotarare a Guvernului. intocmeste. n) elaboreaza si implementeaza programe si elaboreaza materiale educative privind protectia mediului. z) autorizarea laboratoarelor pentru controlul calitatii mediului. y) propune.

incintele si zonele cu regim special din domeniul internelor. Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale. au acces. g) sa elaboreze normele si reglementarile specifice domeniului de activitate in conformitate cu cerintele legislatiei de protectia mediului si sa le inainteze pentru avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (4) In obiectivele.(1) In exercitarea atributiilor ce le revin. . Serviciul Roman de Informatii. Art. . finantate integral de la bugetul de stat. Art. Art. oricand si in orice incinta unde se desfasoara o activitate generatoare de impact asupra mediului. ordine publica si securitate nationala controlul se realizeaza de catre personalul specializat din Ministerul Apararii Nationale. (2) Mijloacele de transport si interventie auto si navale din dotarea autoritatilor competente pentru protectia mediului sunt prevazute cu girofar de culoare albastra si avertizare acustica. autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita informatiile necesare altor autoritati publice centrale. Art. cu sprijinul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. 79. in subordinea sau sub autoritatea lor. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta. Serviciul de Informatii Externe. Ministerul Administratiei si Internelor. in acord cu strategia pentru protectia mediului si politica de mediu si sa asiste unitatile aflate in coordonarea. incintele si zonele apartinand structurilor componente ale sistemului de aparare. justitiei si sigurantei nationale.hotarare a Guvernului. (3) Persoana fizica sau juridica prejudiciata ca urmare a exercitarii atributiilor de verificare. in conformitate cu principiile prezentei ordonante de urgenta. 78. (1) are acces numai in prezenta personalului specializat al acestora. e) sa asigure. inspectie si control poate depune plangere organelor competente in termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului. (5) In obiectivele.Autoritatile publice cu responsabilitati in domeniile dezvoltarii si prognozei au urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltarii durabile. . incadrate cu personal de specialitate.Pentru exercitarea atributiilor sale. in structura lor organizatorica. comisarii sefi si comisarii Garzii Nationale de Mediu. . comisarii regionali. 80. programe de restructurare. la punerea in aplicare a acestor programe.Autoritatile competente pentru protectia mediului sunt institutii publice cu personalitate juridica. f) sa dezvolte. 77. cu luarea in considerare a posibilelor efecte asupra mediului.Autoritatile administratiei publice centrale au urmatoarele obligatii: a) sa elaboreze politica si strategiile aplicabile in domeniul propriu de activitate. persoanelor fizice si juridice. Secţiunea a 2-a Atributii si raspunderi ale altor autoritati centrale si locale Art. 366 . d) sa asigure pregatirea si transmiterea catre autoritatile competente pentru protectia mediului a informatiilor si documentatiilor necesare obtinerii avizului de mediu pentru planurile si programele pentru care este necesara evaluarea de mediu. . in conditiile legii. structuri cu atributii in domeniul protectiei mediului. dupa caz. precum si persoane imputernicite din cadrul acesteia. 81. c) sa elaboreze planuri si programe sectoriale. b) sa asigure integrarea politicilor de mediu in politicile specifice. autoritatilor administratiei publice locale. personalul prevazut la alin.

pentru cunoasterea exacta a starii de sanatate a populatiei si pentru respectarea normelor de igiena a mediului din domeniul lor de activitate. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.b) integreaza in politica proprie masuri si actiuni de refacere a zonelor afectate si masuri de prevenire a dezastrelor. . precum si cu privire la orice poluare accidentala datorata activitatii desfasurate. in concordanta cu legislatia privind protectia mediului. si art. b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare.Autoritatile publice centrale in domeniul securitatii nationale au urmatoarele atributii si raspunderi: a) realizeaza activitatea de protectie a mediului prin structuri proprii care desfasoara actiuni de control. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei. a raportului de amplasament si. conform legislatiei in vigoare. c) elaboreaza. e) colaboreaza cu autoritatile competente la identificarea si implementarea proiectelor prioritare finantate din surse externe. g) colaboreaza cu celelalte autoritati publice centrale cu retea sanitara proprie. prin structuri specializate. la nivel central si local. 83. d) asigura realizarea evaluarii impactului asupra mediului. a lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile adoptate. h) colaboreaza. d) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in managementul calitatii mediului in relatie cu starea de sanatate a populatiei. c) elaboreaza Planurile de dezvoltare regionala si celelalte planuri si programe. Art. a planurilor si programelor din domeniile lor specifice de activitate. e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea activitatilor prevazute la art. in scopul pastrarii si mentinerii echilibrului ecologic in domeniile sale de activitate.Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii: a) elaboreaza norme si instructiuni specifice pentru domeniile sale de activitate. c) controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului in domeniul militar. precum si calitatea produselor alimentare. 82. b) asigura supravegherea si controlul calitatii apei potabile si de imbaiere. d) coopereaza cu autoritatile competente pentru protectia mediului la elaborarea si aplicarea strategiilor. indrumare si coordonare. 24-28. Art. 24 si 39 si la emiterea acordului de import pentru aceste activitati. 84. reglementari privind calitatea si igiena mediului si asigura controlul aplicarii acestora. f) exercita controlul de specialitate in domeniul activitatilor prevazute de art. dupa caz. Art.Autoritatea publica centrala pentru sanatate are urmatoarele atributii si raspunderi: a) organizeaza si coordoneaza activitatea de monitorizare a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de risc din mediu. numai pentru proiectele si activitatile din zonele militare. . a raportului de securitate. e) asigura informarea autoritatilor competente pentru protectia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti si a calitatii mediului in zona de impact. in asigurarea accesului publicului la informatia de sanatate in relatie cu mediul. atestate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. . 367 .

d) elaborarea programelor si studiilor specifice de cercetare stiintifica privind controlul produselor si procedeelor biotehnologice si de prevenire.Autoritatea publica centrala pentru educatie si cercetare asigura: a) adaptarea planurilor si programelor de invatamant la toate nivelurile. f) exercita controlul de specialitate pentru activitatile prevazute de art. 87. din domeniul sau de activitate. . in concordanta cu prevederile prezentei ordonante de urgenta. e) asigura evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor si activitatilor proprii prin structuri specializate. 24-28. padurilor si dezvoltarii rurale are urmatoarele atributii si raspunderi: a) asigura protectia si conservarea solurilor si mentinerea patrimoniului funciar. in scopul insusirii notiunilor si principiilor de protectie a mediului. g) incurajeaza introducerea sistemelor de management de mediu si a etichetei ecologice. e) colaboreaza cu alte autoritati publice centrale la elaborarea mecanismelor financiare pentru stimularea utilizarii tehnologiilor curate. Art. pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei. instruirea si educatia in acest domeniu. reducere/eliminare a riscurilor implicate de obtinerea si utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne. 39. d) controleaza si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul propriu a legislatiei de protectie a mediului in domeniul sau de activitate. d) dezvolta si promoveaza legislatia privind protectia mediului din domeniile specifice de competenta. in concordanta cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta. 85. 39. . i) exercita controlul de specialitate in domeniul activitatilor prevazute de art. c) elaboreaza politica in domeniul reciclarii si valorificarii deseurilor industriale. c) supravegheaza respectarea de catre personalul aflat in subordine a normelor de protectie a mediului. . Art. f) colaboreaza la elaborarea si promovarea normelor care asigura implementarea cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii pentru anumite categorii de activitati industriale. c) elaborarea programelor educationale in scopul formarii unui comportament responsabil fata de mediu. 86. in domeniile sale de activitate.Autoritatea publica centrala in domeniul agriculturii. 368 . b) promovarea tematicilor de studii si programe de cercetare care raspund prioritatilor stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. certificate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. h) promoveaza norme si asigura implementarea acestora in domeniul substantelor si preparatelor periculoase. b) elaboreaza si aplica la nivel national strategia de exploatare a resurselor minerale. e) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in autorizarea activitatilor prevazute la art. Art.Autoritatea publica centrala in domeniile economiei si comertului are urmatoarele atributii: a) elaboreaza politica si strategiile aplicabile in domeniul propriu de activitate in conformitate cu legislatia privind protectia mediului. din domeniul sau de activitate.b) elaboreaza norme si instructiuni specifice. pentru activitatile proprii. pentru constientizarea. a lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile adoptate.

la actiunile de prevenire. . h) asigura informarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. a transporturilor multimodale si a transportului combinat. c) asigura autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic. Art. inclusiv in domeniul zgomotului si vibratiilor pentru toate modurile de transport si infrastructurile acestora. d) elaboreaza si dezvolta planuri de actiune si programe privind imbunatatirea calitatii si protectiei mediului. cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei specifice privind evaluarea de mediu a planurilor si programelor. conform legislatiei in vigoare.Autoritatea publica centrala in domeniul administratiei si internelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza strategiile in domeniile gospodaririi comunale si al producerii si distributiei energiei termice in conformitate cu legislatia privind protectia mediului. f) asigura. 90. cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta. . d) aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul din domeniul internelor a legislatiei de protectie a mediului. e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea si controlul activitatilor prevazute la art. .Autoritatea publica centrala in domeniul transporturilor. Art. prin registrul national. protectie si interventie in caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta. in vederea autorizarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. b) elaboreaza si aplica programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. 88. inclusiv prin masuri impuse unitatilor care desfasoara activitati in domeniul turismului si incurajeaza aplicarea principiilor ecoturismului. pe baza avizului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. constructiilor si turismului are urmatoarele atributii si raspunderi: a) dezvolta planuri si programe care materializeaza politica nationala de amenajare a teritoriului si localitatilor. in concordanta cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta. b) elaboreaza norme si instructiuni specifice. Art. evidenta suprafetelor cultivate si a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic. pe baza normelor avizate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. 39. d) aproba locatiile si suprafetele pe care urmeaza sa fie cultivate plante superioare modificate genetic. potrivit competentelor.b) initiaza proiecte de acte normative privind volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual din fondul forestier national. e) sprijina autoritatile competente pentru protectia mediului in exercitarea controlului transporturilor de substante si materiale supuse unui regim special.Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii si raspunderi: 369 . c) asigura controlul gazelor de esapament. f) participa. g) aplica principiul coexistentei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole. e) urmareste protejarea patrimoniului natural. 89. pentru domeniile sale de activitate. c) supravegheaza respectarea de catre personalul aflat in subordine a normelor de protectie a mediului pentru activitatile proprii.

e) promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor locale in legatura cu importanta protectiei mediului. cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta. b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta. .Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza. d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. d) sa aiba personal specializat pentru protectia mediului si sa colaboreze in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului. h) supravegheaza operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile. luarea masurilor de salubrizare a localitatilor. 92. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. sanatatii si bunastarii animalelor. protectiei mediului si intereselor consumatorilor. d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului. pentru animale. 370 . c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate. pentru agricultura. c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata. organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta. prin serviciile publice si operatorii economici responsabili. g) conserva si protejeaza spatiile verzi urbane si/sau rurale. In localitatile in care nu exista posibilitatea asigurarii acesteia. produsele de protectie a plantelor. .a) aplica prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. Art. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. Art. reglementarile referitoare la produsele biocide. c) adopta programe si proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor. a pietelor si a parcurilor publice. sanatatii si bunastarii animale. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. de intretinere si gospodarire a spatiilor verzi.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza. eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic. i) Abrogat. silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor. conservarea spatiilor verzi existente este prioritara. astfel incat sa se asigure suprafata optima stabilita de reglementarile in vigoare. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. b) urmaresc respectarea legislatiei de protectia mediului de catre operatorii economici care presteaza servicii publice de gospodarie comunala. b) elaboreaza. ingrasaminte chimice. 91. f) asigura. precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic.

Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta si Garda financiara sunt obligate sa acorde sprijin. conform prevederilor actelor de reglementare. Jandarmeria. o) aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pe suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestioneaza precum si pentru refacerea ecologica a acestora. Secţiunea a 3-a Obligatiile persoanelor fizice si juridice Art. sub diferite forme. stuful. c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare. precum si in spatiile sau in zonele aferente acestora. la cerere. punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le faciliteaza controlul activitatilor ai caror titulari sunt. tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta. reprezentantilor autoritatilor competente pentru protectia mediului in exercitarea atributiilor lor. n) nu ard miristile. la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului. i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta. . in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major. 371 . f) asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare. potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei subsecvente. precum si prelevarea de probe. in totalitate si la termen. p) nu folosesc momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare. g) realizeaza. h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii. inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului. m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens. inspectie si control. l) informeaza autoritatile competente. cu exceptia cazurilor special autorizate: q) asigura conditii optime de viata. j) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru automonitorizarea emisiilor poluante.(1) Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice. k) asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante.Art. 94. inspectie si control. animalelor salbatice tinute in captivitate legal.Politia. potrivit principiului "poluatorul plateste". 93. in conformitate cu prevederile legale. e) asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare. b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute. . masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare. restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului. d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului. in care scop: a) solicita si obtin actele de reglementare.

raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale. raspunderea este solidara. 1-1. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. despre orice situatii accidentale care pun in pericol mediul si sa actioneze pentru refacerea acestuia. independent de culpa. pentru persoane juridice. (3) Persoanele fizice si juridice care cultiva plante superioare modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina autorizatia din partea autoritatii publice competente pentru agricultura.(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3. d) sa permita accesul in aria naturala protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. obligatia autoritatilor publice locale de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. (4) Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii regimului ariilor naturale protejate: a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate. (2) Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza. 372 . pentru persoane fizice. b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate. b) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau. In cazul pluralitatii autorilor.000 lei (RON) la 6. in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere. b) Abrogat.(1) Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv. exploreaza ori exploateaza resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii: a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul. potrivit legii. incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1.000 lei (RON). neocupate productiv sau functional.r) asigura luarea masurilor de salubrizare a terenurilor detinute cu orice titlu. 95.000 lei (RON) la 50. feroviare si de navigatie.000 lei (RON). precum si prevederilor prezentei ordonante de urgenta. . precum si accidentele si incidentele care pot conduce la pericole de accidente. obligatiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare si de a raporta autoritatii publice teritoriale de protectie a mediului rezultatele automonitorizarii si/sau alte date solicitate. (3) Prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice. CAPITOLUL XV Sanctiuni Art. celelalte autoritati competente. de a nu reduce suprafetele acestora ori obligatia de a nu le stramuta. Art. (2) In mod exceptional. s) sa se legitimeze la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. . si de la 25. 96. dupa caz. c) Abrogat. conform reglementarilor specifice.

12. 7. care sa asigure respectarea conditiilor de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor radioactive in limitele admise. pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane. de a lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional. tufarisurile sau vegetatia ierboasa. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. precum si exploatarii durabile a resurselor in baza prevederilor legale in vigoare. programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului. 6. 10. de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. precum si a persoanelor fizice si juridice. de a adopta si/sau aplica masuri obligatorii cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor. gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale. 11. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. a arborilor si arbustilor decorativi. in conformitate cu planurile de urbanism. 4. de a nu arde miristile. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. deteriorarea calitatii mediului geologic. de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in planurile urbanistice. fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta. proiectarea. dupa caz. cat si la schimbarea destinatiei terenurilor. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. 14. a curtilor si imprejurimilor acestora. obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna salbatica existente pe acestea. in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii biodiversitatii. obligatiile persoanelor juridice de a identifica si preveni riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot prezenta asupra sanatatii populatiei si mediului si de a anunta iminenta producerii unor descarcari neprevazute sau accidentale autoritatii competente pentru protectia mediului si de aparare civila. pe baza reglementarilor in domeniu. stuful. 3.2. 13. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. de a preveni. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. 373 . spatiile verzi. de a asigura la amplasarea. parcurile. prin sisteme proprii. a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. obligatiile persoanelor juridice de a tine evidenta stricta a substantelor si preparatelor periculoase si de a furniza informatiile si datele cerute de autoritatea competenta pentru protectia mediului. obligatiile persoanelor fizice si juridice autorizate de a mentine in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive. construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale. obligatia persoanelor fizice si juridice autorizate de a aplica. feroviare si de navigatie. 5. dupa caz. obligatia autoritatilor administratiei publice locale. protectia fonica si eoliana. precum si ale persoanelor juridice. 9. sa prevada la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi. conditiile prevazute in acordul si in autorizatia/autorizatia integrata de mediu. in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere. 8. precum si ale persoanelor fizice si juridice. dupa caz. de a intretine perdelele forestiere si aliniamentele de protectie.

de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. in termenele stabilite de autoritate. pentru persoane juridice. marcarea prin etichetare a caviarului atat pentru comertul intern. Abrogat. 18. si de la 30. dupa caz. . 16. in particular. conform prevederilor legale. 2. Abrogat. 27. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu si sanatatea populatiei. optimizarea densitatii de locuire.000 lei (RON). intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si obtinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale. 26. Abrogat. obligatia persoanelor fizice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate. 5. 28. 4. 22.000 lei (RON) la 60. de a mentine curatenia localitatilor. a parcurilor. prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora. precum si a acordului de import/export si a autorizatiilor privind organismele modificate genetic. obligatia de a se legitima la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. obligatia desfasurarii pe suprafata ariilor naturale protejate numai a acelor activitati conforme prevederilor planurilor de management si regulamentelor ariilor naturale protejate.000 lei (RON). fecaloid menajere.000 lei (RON) la 10. pentru persoane fizice. obligatia autoritatilor administratiei publice locale. obligatia persoanelor fizice si juridice de a marca individual specimenele apartinand speciilor de flora si fauna salbatica pentru care exista astfel de prevederi in regulamentele Comisiei Europene privind conservarea speciilor de fauna si flora salbatica prin reglementarea comertului cu acestea sau in legislatia nationala specifica. de a infrumuseta si proteja peisajul. a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica. 374 . (2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5. obligatia de a respecta prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor legale. obligatia de a permite accesul in aria protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. 20. conform metodelor aprobate ori recomandate de Conferinta Partilor a Conventiei privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie. Abrogat. Abrogat. cat si pentru cel international.15. 19. precum si a persoanelor fizice si juridice. 24. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind imbunatatirea microclimatului urban. estetica si recreativa. Abrogat. obligatia de a nu intra pe suprafata ariilor naturale protejate si a nu practica sporturi in afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili. concomitent cu mentinerea. Abrogat. 23. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. 21. a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala. si. 25. 17.

17. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a respecta prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a administra produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului. stradale si industriale. in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte. 20. Abrogat. a spatiilor verzi. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a avea personal specializat pentru protectia mediului si de a colabora in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului. 16. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a aplica. 11. 14. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a livra. potrivit reglementarilor in vigoare. a bilanturilor de mediu si a rapoartelor de amplasament. a statiilor de epurare. de a verifica eficienta acestora si de a pune in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis. 19. transporta si de comercializa ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare. numai acele tratamente cu 375 . avertizare. in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului. fara a prejudicia ambientul. prescriptii de siguranta si folosire. recreerii si agrementului. si a altor obiective. spatiile de odihna. pietelor si parcurilor publice. a retelelor de canalizare. obligatiile persoanelor juridice de a stoca temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri unde sau prevazut toate masurile de securitate. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a amenaja. inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta. prin serviciile publice si operatorii economici responsabili.6. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii. cu predominanta in spatiile destinate locuintelor. 12. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu folosi ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie. autoritatilor competente din domeniu sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a asigura. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. si intretinerea acestora. salubrizarea stradala. tratament si recreere. 18. a depozitelor de deseuri menajere. 7. 8. manipula. zonele destinate tratamentului. 15. odihnei. starea de sanatate si de confort a populatiei. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a reglementa accesul anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor. 10. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si de a dezvolta sisteme de colectare a deseurilor refolosibile. evaluarilor impactului asupra mediului. 9. a cailor si mijloacelor de transport. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a furniza si/sau utiliza informatii corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu. in acord cu planificarea de mediu. intretine si dezvolta retele de canalizare. dupa o prealabila instiintare prin mass-media. 13.

apele de suprafata si in zonele umede deseuri de orice fel. 27. de a aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. tensiune electrica. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a efectua evaluarea adecvata la realizarea planurilor sau proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar.000 lei (RON). ambalaje. obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura conditii optime de viata animalelor salbatice tinute in captivitate legal.000 lei (RON) la 100. exploreaza sau exploateaza resursele naturale. reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere. prelucrare. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu exercita actiuni care sa duca la distrugerea habitatelor naturale. obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura dotarea. 32. in stare vie. 23. capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica. obligatia persoanelor juridice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate. fecaloid menajere. obligatia persoanelor juridice de a aplica masurile de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile care implica organisme modificate genetic. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu introduce in apele de suprafata si in zonele umede substante explozive. de a remedia zonele in care solul. proaspata ori semiprelucrata. in albiile raurilor. cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor. menajere sau de alta natura. platforme plutitoare sau foraje marine. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu arunca si de a nu depozita pe maluri. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu folosi momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare. 33. desfasurarea de activitati de recoltare. obligatiile persoanelor fizice si juridice care gestioneaza suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica. sau a unor parti ori produse ale acestora. 34. 21. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. pentru persoane fizice. incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. obligatia persoanelor fizice de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei de mediu si a persoanelor juridice de a functiona cu respectarea 376 . 22. 29. produse. obligatiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalatii de colectare. a florei si faunei salbatice de pe cuprinsul tarii. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafata prin spalarea de obiecte. 31. cu exceptia cazurilor special autorizate.produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare. 35. si de la 50. materiale. narcotice sau alte substante periculoase. 26. de persoane fizice sau juridice neautorizate de autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului. pentru persoane juridice. stocate pe navele fluviale si maritime. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a executa in termen toate lucrarile de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei prevazute in actele de reglementare. care prospecteaza.000 lei (RON). (3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7. 28. 25. obligatiile persoanelor fizice si juridice. 24. instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare. si de a constitui echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta. terestra si acvatica.500 lei (RON) la 15. sub diferite forme. 30. in cazul detinerii de nave.

fara acordul pentru export. inainte de realizarea modificarii. cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare. 6. 11. plante si animale vii din flora si fauna salbatica. introducerea pe teritoriul tarii. 377 . in termen de 60 de zile de la data semnarii sau emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile prevazute la art. dupa caz. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a facilita verificarea. 12. in conformitate cu actele de reglementare si prevederile legale. precum si in spatiile sau in zonele potential generatoare de impact asupra mediului. de culturi de microorganisme. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a produce ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate. cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare. (2). a) pana la adoptarea unei decizii potrivit prevederilor art. 8. 3. planuri ori programe care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii prevazute la art. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura accesul persoanelor imputernicite la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului. 10. 16 alin. inspectia si controlul in domeniul protectiei mediului. obligatia titularilor activitatilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului de a respecta termenele impuse de autoritatea competenta de protectia mediului in derularea acestor proceduri. (2) lit. 15 alin.prevederilor autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu pentru activitatile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului. de persoanele imputernicite cu verificarea. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a diminua. 11. inspectie si control. (4). exportul exemplarelor apartinand speciilor non-CITES de flora si fauna salbatica sau deplasarea acestora in vederea comercializarii in una dintre tarile din Uniunea Europeana. 12-1. obligatia titularului de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului cand intervin elemente noi. inspectia si controlul activitatilor ai caror titulari sunt si prelevarea de probe. punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante. obligatia titularului de a nu desfasura activitati sau de a nu realiza proiecte. necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a conditiilor care au stat la baza emiterii acestora. 10 alin. 9. a autoritatii centrale pentru sanatate. obligatiile persoanelor juridice de a acoperi costurile masurilor necesare pentru prevenirea si/sau reducerea consecintelor efectelor adverse ale activitatilor cu organisme modificate genetic. 12. respectiv fara certificatul de origine eliberate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a realiza in totalitate si la termen masurile impuse. care cuprinde obligatiile asumate privind protectia mediului. potrivit prevederilor legale. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a prezenta autoritatilor competente pentru protectia mediului un document certificat pentru conformitate cu originalul. Abrogat. fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului cu consultarea Academiei Romane si. la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului. 2. 7. 4. modifica sau inceta activitatile generatoare de poluare la cererea motivata a autoritatilor pentru protectia mediului. 5.

obligatiile persoanelor fizice si juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu si de a inlatura urmarile produse de acesta. restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului. cu toate efectele prevazute de legislatia in vigoare. substante petroliere sau periculoase. 96 se realizeaza si de personalul structurilor de administrare si custozii ariilor naturale protejate. (5) Actele de constatare a contraventiilor intocmite de agentii constatatori din cadrul autoritatilor prevazute la alin. ordonante de urgenta. jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ. 2. . dupa caz.000 lei (RON) urmatoarele 378 . de la data comunicarii acestuia. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a imbunatati performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si de a nu pune in exploatare instalatiile ale caror emisii depasesc limitele stabilite prin actele de reglementare. Art. potrivit reglementarilor legale.000 lei (RON) urmatoarele fapte. si este evidentiata intr-un cont distinct care se gestioneaza in regim extrabugetar. (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 96 referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. in termen de cinci zile lucratoare de la primirea acestora. pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori. Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor prin personalul imputernicit. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. aferenta fondului de stimulare a personalului. 15. (2) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penala de la 50. b) autoritatile administratiei publice locale si personalul imputernicit al acestora. se vireaza de catre unitatile Trezoreriei Statului in contul autoritatii din care face parte agentul constatator. (4) Contravenientul poate achita. 97. din care o cota de 25%. 96 se realizeaza de: a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu si Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana. echipamentelor tehnologice si de tratare si neutralizare. pe baza situatiilor financiare lunare intocmite si prezentate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. animala sau vegetala: 1. 98. . Art.000 lei (RON) la 100. 14. arderea miristilor. cu modificarile si completarile ulterioare. functionarii instalatiilor. in domeniile lor de activitate. ape care contin substante periculoase. poluarea accidentala datorita nesupravegherii executarii lucrarilor noi. obligatia persoanelor fizice si juridice sa nu deverseze in apele de suprafata sau subterane ape uzate.000 lei (RON) la 60. conform atributiilor stabilite prin lege. ordonante sau hotarari ale Guvernului din domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor se fac 100% venit la bugetul de stat. numai pe teritoriul ariei naturale protejate administrate. potrivit principiului "poluatorul plateste".(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. stufului. mentionate in prevederile acordului de mediu si/sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si de pe terenurile supuse refacerii ecologice.13.(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda penala de la 30. agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. 180/2002. (4) Amenzile aplicate in temeiul unei legi. (1) sunt acte procedurale. (3) Dispozitiile art.

379 . 14. animala sau vegetala: 1. in atmosfera sau pe sol a unor deseuri sau substante periculoase. 3. a unor substante sau deseuri periculoase. descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale sau provocarea. nesupravegherea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase. 7. daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana. folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorarea animalelor salbatice si a pestilor. 8. nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protectie a plantelor sau ingrasaminte chimice. a bilantului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii si informatii false. (3) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 5 ani. omisiunea de a raporta prompt cresterea peste limitele admise a contaminarii mediului. omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major. potrivit reglementarilor specifice. in scopul consumului sau al comercializarii. cu incalcarea prevederilor legale in vigoare. poluarea prin evacuarea. direct sau de pe nave ori platforme plutitoare. cu stiinta. Abrogat. (4) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani. daca prin aceasta se pune in pericol grav sanatatea umana. prevazute de actele normative in vigoare. producerea. in lucrarile privind evaluarea de mediu. fara respectarea prevederilor actelor normative in vigoare si introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura in scopul eliminarii acestora. nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a atmosferei. continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. 9. 10. prezentarea. 11. 5. livrarea si utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor neautorizate. datorita nesupravegherii surselor de radiatii ionizante. urmatoarele fapte. in apa. continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia. 6. cu stiinta. daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana. importul si exportul unor substante si preparate periculoase interzise sau restrictionate. provocarea. producerea si/sau importul in scopul introducerii pe piata si utilizarea unor substante si preparate periculoase. precum si nerespectarea obligatiei de depozitare a ingrasamintelor chimice si produselor de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate. nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vanat si pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protectie integrala. evaluarea impactului asupra mediului. aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear. producerea de zgomote peste limitele admise. 2. animala sau vegetala: 1. fara a solicita si obtine acordul de import/export si/sau autorizatiile prevazute de reglementarile specifice.fapte. transportul si tranzitul de substante si preparate periculoase. de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale. 12. 3. a contaminarii mediului si/sau a expunerii populatiei la radiatii ionizante. 4. urmatoarele fapte: 1. desfasurarea de catre persoanele juridice de activitati cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora. 2. 13. 15.

a unor substante sau deseuri periculoase. (3) care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activitatile puse in functiune dupa 30 octombrie 1999. au avut vreuna dintre urmarile prevazute in art. . . provocarea. (3) si (4) au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane. Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare. . aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear.(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. se aduce de indata la cunostinta organului de urmarire penala competent potrivit legii de procedura penala. Art.Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei. 3. conform legislatiei in vigoare la data solicitarii actului de reglementare. 182 din Codul penal ori au cauzat o paguba materiala importanta. de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale. (2) Descoperirea si stabilirea. neluarea masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase care au devenit deseuri. a savarsirii oricareia dintre infractiunile prevazute la art. 380 . de catre comisarii Garzii Nationale de Mediu. CAPITOLUL XVI Dispozitii tranzitorii si finale Art.Abrogat. 101. . la introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase precum si introducerea in tara a culturilor de microorganisme. plante si animale vii din flora si fauna salbatica. pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.In scopul aplicarii eficiente a masurilor de protectie a mediului domeniile si dispozitiile generale din prezenta ordonanta de urgenta se vor reglementa prin acte normative speciale. refuzul interventiei in cazul poluarii accidentale a apelor si a zonelor de coasta.In sensul prezentei ordonante de urgenta autoritatea publica centrala pentru protectia mediului este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. direct sau de pe nave ori platforme plutitoare. pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. jandarmi si personalul imputernicit din cadrul Ministerului Apararii Nationale. b) art. 102. (6) Tentativa se pedepseste. 6. cu exceptia urmatoarelor prevederi: a) art. 104. 14 alin. Art. 100. 98. conform competentelor legale. (3) care intra in vigoare la 30 octombrie 2007 pentru activitatile puse in functiune inainte de 30 octombrie 1999. fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. cu stiinta. 5. titularii de activitati aflati in derularea procedurii de reglementare au obligatia sa depuna la autoritatea competenta pentru protectia mediului documentatia completa. refuzul controlului. 4. emiterea actelor de reglementare se realizeaza conform actelor normative existente la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta. . (5) In situatia in care infractiunile pedepsite conform alin. Art. iar in cazul in care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale. Art. 14 alin.(1) Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu de catre organele de urmarire penala. 99. . in exercitarea atributiilor prevazute de lege. 103. (2) Pana la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului. Art.2.

. instalatii de gazeificare si lichefiere. Sectorul energetic: rafinarii de uleiuri minerale si benzina. din 25 iunie 1998. I LISTA cuprinzand activitatile mentionate la art. radioactiv. (ii) prelucrarea combustibilului nuclear radioactiv sau a deseurilor cu radioactivitate ridicata. 70 din 17 februarie 2000. cu un aport de caldura de 50 MW sau mai mult. (1) lit. volumul bailor de tratare depasind 30 mf. (iii) aplicarea de acoperiri metalice topite de protectie. 2. inclusiv pentru realizarea de aliaje ale metalelor neferoase. privind accesul la informatie. Partea I. prin procese metalurgice. . centrale nucleare si alte reactoare nucleare. 54 care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. (ii) topire. instalatii pentru tratarea suprafetei metalelor si a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice. de produse recuperate (rafinare. centrale termice si alte instalatii cu combustie. Industria de minerale: instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o 381 .5 t/ora. instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: (i) instalatii de laminare la cald. instalatii exclusiv pentru depozitarea (planificata pentru mai mult de 10 ani) combustibililor nucleari radioactivi sau a deseurilor radioactive intr-un alt loc decat cel de productie. cuptoare de cocs.topitorii de metale feroase. instalatii pentru: (i) obtinerea de metale brute neferoase din minereuri. a caror putere maxima nu depaseste 1 MW de incercare termica permanenta).c) art. instalatii exclusiv pentru depozitarea finala a deseurilor radioactive. iar puterea calorica folosita depaseste 20 MW. 21 alin. instalatii pentru producerea fontei brute sau a otelului (fuziune primara sau secundara). Conventia de la Aarhus. chimice sau electrolitice. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (depozitarul Convenției este Secretarul General ONU) . concentrate sau materii prime secundare. (iii) depozitarea finala a deseurilor radioactive. Art. Obtinerea si prelucrarea metalelor: instalatii de prajire sau de prajire prin aglomerare a minereurilor de metale (inclusiv minereuri sulfidice). 105. instalatii proiectate pentru: (i) producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear. instalatii pentru reprelucrarea combustibilului nuclear. 6 pct. (ii) forjerii cu ciocane a caror energie depaseste 50 kJ pe ciocan. b) orice alte dispozitii contrare. turnare etc. 1 ( activitati propuse pentru procedura de autorizare) 1. cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi. 3. d) si e) si art. 137/1995 privind protectia mediului. cu o capacitate de peste 20 t otel brut/ora.La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: a) Legea nr. inclusiv demontarea sau dezafectarea acestor centrale sau reactoare 1/ (cu exceptia statiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si fertile. nr. cu modificarile si completarile ulterioare. cu o capacitate de topire de peste 4 t/zi la plumb si cadmiu sau 20 t/zi la alte metale.). cu un aport mai mare de 2 t otel brut/ora. inclusiv turnare continua cu o capacitate de peste 2. ANEXA Nr. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

(ii) acizi: acid cromic. g) instalatii chimice in care se foloseste tratarea chimica sau biologica pentru obtinerea aditivilor alimentari cu proteine. acid clorhidric. c) instalatii chimice pentru producerea de ingrasaminte pe baza de fosfor. eteri. intelegand prin aceasta acele categorii de activitati cuprinse in acest paragraf. nitroderivati sau nitrati. la scara industriala. fibre sintetice si fibre pe baza de celuloza). cianati. (x) vopsele si pigmenti. perborat si nitrat de argint. (v) metaloizi. cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi. gresiei ceramice sau a portelanului. saturate sau nesaturate. a fermentilor sau a altor substante proteice.izocianati. prin prelucrarea chimica a urmatoarelor substante sau grupe de substante: a) instalatii chimice pentru producerea substantelor chimice organice de baza. 4. (vi) hidrocarburi halogenate. hidroxid de potasiu. Gospodarirea deseurilor: 382 . d) instalatii chimice pentru obtinerea produselor curative pe baza de plante si a biocidelor. acizi sulfurosi. amide. carbura de siliciu. cetone. acid azotic. nitrili. hidrogen. (ii) hidrocarburi cu continut de oxigen. 5. cum ar fi: (i) gaze: amoniac. esteri. carbonat de sodiu. oxizi de carbon. oxizi metalici sau alti compusi anorganici. carbonat de potasiu. dioxid de sulf. fosgen. compusi nitrici. peroxizi.capacitate de productie de peste 50 t/zi ori in alte cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi. hidroxid de sodiu. (ix) cauciucuri sintetice. clorat de potasiu. instalatii pentru topirea substantelor minerale si producerea fibrelor minerale.acetati. tiglei. f) instalatii chimice pentru producerea explozivilor. ca de exemplu: alcooli. (xi) agenti activi de suprafata si surfactanti. precum: amine. acid sulfuric oleum. fluor sau acid fluorhidric. caramizilor refractare. acizi carboxilici. e) instalatii care utilizeaza un proces chimic sau biologic pentru obtinerea produselor farmaceutice de baza. rasini epoxidice. aldehide. (v) hidrocarburi cu continut de fosfor. Industria chimica: productia. (iv) hidrocarburi azotoase. instalatii de fabricare a sticlei. cum ar fi carbura de calciu. cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi. (vii) compusi organometalici. (viii) materiale plastice de baza (polimeri. alifatice sau aromatice). inclusiv a fibrei de sticla. clor sau acid clorhidric gazos. instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin aprindere. oxizi de azot. (iii) hidrocarburi sulfuroase. in special a tiglei pentru acoperis. b) instalatii chimice pentru obtinerea substantelor chimice anorganice de baza. cum ar fi: (i) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice. instalatii de producere a azbestului si de fabricare a produselor pe baza de azbest. (iii) baze: hidroxid de amoniu. azot sau potasiu (ingrasaminte simple sau compuse). cu o capacitate de productie de peste 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mf si cu o densitate de depunere/cuptor de peste 300 kg/mf. acid fosforic. (iv) saruri: clorura de amoniu. compusi cu sulf. acid fluorhidric.

instalatii pentru incinerarea deseurilor orasenesti. b) construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida. unde volumul anual de apa extrasa sau reincarcata este echivalent cu sau depaseste 10 milioane mf. In ambele cazuri sunt excluse transferurile de apa potabila prin conducte. danele pentru incarcari si descarcari ce sunt legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv danele pentru feribot). Extractia petrolului si a gazelor naturale in scopuri comerciale. tratarea chimica sau depozitarea controlata a deseurilor.350 t. a) apele interioare si porturile pentru transportul pe apele interioare care permit trecerea unor vase de peste 1.000 mf/zi in cazul gazelor.350 t. Conducte pentru transportul gazelor.000 t. b) porturile comerciale. 9. 12. cu o capacitate de peste 3 t/ora. 13. Baraje sau alte instalatii proiectate pentru retinerea sau acumularea permanenta a apei. 11.000 milioane mf/an si unde cantitatea de apa transferata depaseste 5% din acest debit. lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine riverane in care debitul mediu multianual al bazinului de extractie depaseste 2. b) 2. sau cu o capacitate totala de peste 25. cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi. cu o capacitate de peste 50 t/zi. instalatii pentru depozitarea deseurilor nepericuloase. cu exceptia haldelor pentru deseuri inerte. pentru o populatie de peste 150. titeiului sau al substantelor chimice. a) construirea de linii de cale ferata pe distante mari si de aeroporturi cu o lungime medie de rulare de 2. in cazul in care acest transfer are ca scop prevenirea deficitului de apa si in care cantitatea de apa transferata depaseste 100 milioane mf/an.000 locuri pentru cresterea porcilor (peste 30 kg). depozite controlate. care pot primi vase de peste 1. 6. Scheme de extractie a apei subterane sau reincarcare artificiala a apei subterane. cu mai mult de: a) 40. b) obtinerea de hartie si carton. acolo unde cantitatea noua sau suplimentarea de apa retinuta ori acumulata depaseste 10 milioane mf.instalatii pentru incinerarea. Instalatii industriale pentru: a) obtinerea de celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase similare. 383 .000 de locuitori 7. recuperarea. Statii de epurare a apelor uzate. sau c) 750 locuri pentru scroafe.000 locuri pentru pasari. c) construirea unui drum nou cu 4 sau mai multe benzi ori reamenajarea si/sau largirea unui drum existent cu doua benzi ori cu o banda pentru a asigura 4 sau mai multe benzi acolo unde un astfel de drum nou sau sectiunea reamenajata si/sau largita de drum ar putea avea o lungime continua de 10 sau mai multi kilometri. cu un diametru mai mare de 800 mm si cu o lungime mai mare de 40 km 15. 10. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor. b) in toate celelalte cazuri. care primesc mai mult de 10 t/zi.100 m sau chiar mai mult. acolo unde cantitatea extrasa depaseste 500 t/zi in cazul petrolului si 500. a) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazinele riverane. 8. 14.

.. cantitatea de lapte primita fiind mai mare de 200 t/zi (valoarea medie trimestriala)..... degresare. acolo unde capacitatea de tratare depaseste 12 t de produse finisate/zi: a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor mai mare de 50 t/zi. vopsire. aeroport inseamna un aeroport care respecta definitia prevazuta in Conventia de la Chicago din 1994... Prevederile art.. cu o capacitate de 200. 6 pct. In sensul acestei conventii.. (ii) materii prime vegetale........... 1b). mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori a textilelor... daca ele ar putea determina unele efecte negative semnificative asupra mediului si sanatatii.... drum cu circulatie rapida inseamna un drum care respecta definitia prevazuta in Acordul european asupra principalelor artere de trafic international din 15 noiembrie 1975.. . 6 pct........ 2.... 3. in special pentru prelucrare... Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei... la care participarea publicului este asigurata printr-o procedura de evaluare a impactului asupra mediului. initiat in mod exclusiv sau in principal pentru cercetarea. acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 25 ha. Orice activitate care nu este specificata in paragrafele 1-19...... ............. obiectelor sau produselor cu solventi organici..... Orice modificare sau extindere a activitatilor..000 t sau mai mult 19..... Instalatii pentru depozitarea produselor petroliere... acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 150 ha 17...... c) tratarea si prelucrarea laptelui. instalatii pentru depozitarea si reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor animaliere.. 22.... In scopul acestei conventii..... instalatii pentru tabacirea pieilor brute si crude. instalatii pentru tratarea suprafetelor substantelor.... cu o capacitate mai mare de 10 t/zi..... captusire..... Orice alta modificare sau extindere a activitatilor se va supune prevederilor art. NOTE: 1.... petrochimice sau chimice. cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/ora sau mai mult de 200 t/an....... tiparire.. 1a) nu se aplica nici unui proiect de mai sus........ curatare sau impregnare. in conformitate cu legislatia nationala 21... care a infiintat Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (anexa nr. Alte activitati: instalatii pentru pretratarea (operatiuni cum ar fi: spalare... cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala). dezvoltarea sau testarea unor metode ori produse noi pentru o perioada mai mica de 2 ani..... albire.. cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 75 t/zi.. calibrare.. sau extractia turbei. se va supune prevederilor art. Construirea liniilor electrice suspendate avand o tensiune de 220 kV sau mai mult si o lungime mai mare de 15 km 18. 1a)..... 14). acolo unde o astfel de modificare sau extindere satisface criteriile/limitele stabilite prin prezenta anexa. impermeabilizare. Cariere si exploatari miniere in cariera.. b) tratarea si prelucrarea axata pe obtinerea produselor alimentare din: (i) materii prime animaliere (altele decat laptele)... 6 pct.. acolo unde capacitatea de tratare depaseste 10 t/zi.. instalatii pentru producerea de carbon (carbune care arde greu) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare 20... 384 .......16.......

385 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful