Logic¸a matematic¸a George Georgescu Catedra de Fundamentele Informaticii Universitatea din Bucure»sti Afrodita Iorgulescu Catedra de Informatic¸a Economic¸a

Academia de Studii Economice

2

3

4

Prefat»¸a Aceast¸a carte a avut ca punct de plecare cursurile de logic¸a t a matematic¸»inute de autori la Facultatea de Matematic¸a »si Informatic¸a a Universit¸at»ii din Bucure»sti »si respectiv la Facultatea de Cibernetic¸a, Statistic¸a »si Informatic¸a Economic¸a, sect»ia Informatic¸a Economic¸a, din Academia de Studii Economice din Bucure»sti. Scopul s¸au principal este de a prezenta

unele teme de baz¸a ale logicii matematice clasice, cu dou¸a valori de adev¸ar, dar »si ale algebrei acestei logici. Textul acoper¸a programa analitic¸a a cursurilor ment»ionate, ^³ns¸a trateaz¸a »si c^ateva subiecte mai di‾cile. In aceast¸a lucrare sunt prezentate calculul propozit»ional »si calculul cu predicate clasic, »si algebrele Boole (care modeleaz¸a calculul propozit»ional), cu c^ateva referiri doar la algebrele

Boole monadice, poliadice »si cilindrice (care modeleaz¸a calculul cu predicate). Cartea are 10 capitole, ^³mp¸art»ite ^³n 5 p¸art»i: Partea I: Logic¸a matematic¸a clasic¸a (prezentare neformalizat¸a) 1. Calculul propozit»iilor (prezentare neformalizat¸a) 2. Calculul predicatelor (prezentare neformalizat¸a) Partea a II-a: Algebre Boole 3. Latici 4. Algebre Boole Partea a III-a: Elemente de teoria mult»imilor

5. Algebra Boole a mult»imilor 6. Algebra relat»ional¸a a relat»iilor Partea a IV-a: Logic¸a matematic¸a clasic¸a (prezentare formalizat¸a) 7. Sistemul formal al calculului propozit»ional 8. Sistemul formal al calculului cu predicate Partea a V-a: Logic¸a matematic¸a clasic¸a »si probabilit¸at»i 9. Probabilit¸at»i pe algebre Boole 10. Modele probabiliste ale calculului cu predicate. Capitolele nu se

leag¸a ^³ntre ele secvent»ial, a»sa cum sunt prezentate; adesea ^³ntr-un capitol se folosesc not»iuni care sunt descrise ^³ntr-un capitol care urmeaz¸a. Leg¸aturile dintre capitole sunt ar¸atate ^³n Figura 1. Dup¸a cum se vede, cartea ^³ncepe cu o prezentare neformalizat¸a a calculului propozit»ional »si a calculului cu predicate clasic; este logica matematic¸a cu care ne ^³nt^alnim ^³n mod curent.

Aceast¸a parte introduce cititorul ^³n problematica logicii matematice »si constituie o treapt¸a spre tratarea ei formalizat¸a mai t^arziu. Partea a doua se ocup¸a de algebrele Boole, structuri algebrice ce intervin ^³n studiul celor dou¸a sisteme logice. Algebrele Boole modeleaz¸a algebric calculul propozit»ional clasic. Se face leg¸atura cu mult»imile fuzzy. Algebrele Boole monadice,

137 ¶³?S . ¶. ¶. 248 µ´. µ. . µ. Q . QQs´Q¶³ ¶³. Sw´. Q.. ÀQs. 59 . ¶³. ¶. 6 10 Figura 1: Leg¸aturile dintre capitole poliadice »si cilindrice, care modeleaz¸a algebric calculul cu predicate clasic, sunt ment»ionate put»in ^³n capitolul

8. Partea a treia deschide o fereastr¸a^³n cadrul teoriei mult»imilor, pentru a prezenta ^³n detaliu dou¸a exemple importante de algebre Boole, algebra Boole a mult»imilor »si algebra Boole (chiar algebra relat»ional¸a) a relat»iilor. Se urm¸are»ste aici exempli‾care a folosirii logicii clasice neformalizate ^³n de‾nit»ii »si demonstrat»ii pedante, complete. Se face »si leg¸atura cu bazele de date relat»ionale, ce

apar ^³n informatic¸a. Partea a patra este consacrat¸a prezent¸arii formalizate a calculului propozit»ional »si a calculului cu predicate clasic. Cele dou¸a sisteme logice sunt studiate din perspectiv a interdependent»ei dintre sintax¸a, semantic¸a »si algebr¸a. Relat»ia dintre logica matematic¸a clasic¸a »si probabilit¸at»i este subiectul ultimei p¸art»i. Sunt expuse c^ateva rezultate asupra probabilit¸at»ilor de‾nite pe algebre Boole, iar

apoi acestea sunt folosite ^³n dezvoltarea unei teorii a modelelor probabilist e pentru calculul cu predicate clasic. Contribut»iile autorilor: primul autor -capitolele 3, 4, 7, 8, 9, 10; al doilea autor -capitolele 1,2,3,4,5,6,7. Cartea se adreseaz¸a student»ilor de la facult¸at»ile de matematic¸a »si informatic¸a, de informatic¸a economic¸a, de ‾loso‾e, de la facult¸at»ile cu pro‾l tehnic etc.,

precum »si cititorilor interesat»i de logica matematic¸a. Aducem mult»umirele noastre »si pe aceast¸a cale domnilor profesori Sergiu Rudeanu »si Drago»s Vaida de la Universitatea din Bucure»sti pentru observat»iile »si sugestiile f¸acute pe marginea manuscrisului, de care am t»inut cont ^³n limita posibilit¸at»ilor momentului. Bucure»sti, Aprilie 2010 Autorii

Cuprinsul I Logic¸a matematic¸a clasic¸a (prezentare neformalizat¸a) 11 1 Calculul propozit»iilor (prez. neformalizat¸a) 15 1.1 Propozit»iile ................................ 15 1.2 Valoareadeadev¸arauneipropozit»ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1.2.1 Propozit»iiadev¸aratesaufalse . . . . . . . .

. . . . . . . . . . 17 1.2.2 Tautologiile ............................ 20 1.2.3 AlgebraLindenbaum-Tarski ................... 24 1.2.4 Observat»ii[100].......................... 28 2 Calculul predicatelor (prez. neformalizat¸a) 29 2.1 Predicatele ................................ 29 2.1.1 Domeniulunuipredicat ..................... 30 2.1.2 Propozit»ii(enunt»uri)complexe . . . . . . . .

. . . . . . . . . 31 2.2 Valoareadeadev¸araunuipredicat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 2.2.1 Tautologii. Tautologii cuanti‾cate . . . . . . . . . . . . . . . 34 2.2.2 Observat»ii .............................

38 II Algebre Boole 39 3 Latici 43 3.1 Mult»imi(pre)ordonate .......................... 43 3.1.1 De‾nit»ii.Exemple ........................ 43 3.1.2 Principiul dualit¸at»ii. Diagrama Hasse . . . . . . . . . . . . . 44 3.1.3 Prim (ultim) element, minorant (majorant), in‾mum (supremum).AxiomaluiZor n ..................... 45

3.2 Latici ................................... 48 3.2.1 Latici Ore »si latici Dedekind. Echivalent»a lor . . . . . . . . . 48 3.2.2 Principiul dualit¸at»ii pentru latici . . . . . . . . . . . . . . . . 52 3.2.3 Exempledelatici......................... 52 3.2.4 Latici distributive. Latici m¸arginite

complementate . . . . . . 54 3.2.5 Mor‾smedelaticim¸arginite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 7

CUPRINSUL 4 Algebre Boole 59 4.1 Algebre Boole: de‾nit»ie, exemple, propriet¸at»i . . . . . . . . . . . . . 60 4.1.1 De‾nit»ia1aalgebrelorBoole . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 4.1.2 Propriet¸at»ialealgebrelorBoole . . .

. . . . . . . . . . . . . . 60 4.1.3 Implicat»ia »si echivalent»a boolean¸a. Dualele lor . . . . . . . . 61 4.1.4 ExempledealgebreBoole .................... 63 4.2 O de‾nit»ie echivalent¸a a algebrelor Boole . . . . . . . . . . . .

. . . 65 4.2.1 De‾nit»ia2aalgebrelorBoole . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 4.2.2 Axiomele (B1) -(B7) implic¸a (A1) -(A4) . . . . . . . . . . . 67 4.2.3 Axiomele (A1) -(A4) implic¸a (B1) -(B7) . . .

. . . . . . . . 67 4.2.4 Aplicat»iile a »si ß suntmutualinverse ............. 72 4.2.5 Principiul dualit¸at»ii pentru algebre Boole . . . . . . . . . . . 73 4.3 Inele Boole. Echivalent»a cu algebrele Boole . . . . . . . . . . . .

. . 74 4.3.1 IneleBoole ............................ 75 4.3.2 Echivalent»a algebre Boole -inele Boole . . . . . . . . . . . . . 75 4.4 Subalgebre,homomor‾sme........................ 76 4.4.1 Subalgebre.Exemple....................... 76 4.4.2 Homomor‾sme.Exemple .................... 77 4.5 AlgebreBoolec^at ............................ 79 4.5.1 Filtre (ideale) »si sisteme

deductive . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.5.2 Congruent»e. Corespondent»a ‾ltre -congruent»e . . . . . . . . 81 4.5.3 AlgebreBoolec^at ........................ 83 4.5.4 Filtregeneratedeomult»ime .................. 86 4.6 TeoremadereprezentarealuiStone . . . . . . . . . . .

. . . . . . . 87 4.6.1 Ultra‾ltre(=‾ltremaximale). . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 4.6.2 TeoremadereprezentarealuiStone . . . . . . . . . . . . . . 89 4.7 AlgebreBooleatomice .......................... 90 4.8 DualitateaalgebrelorBoole .......................

93 4.9 AlgebreBooleinjective.......................... 97 4.10 FiltrefuzzyaleuneialgebreBoole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 4.10.1 Mult»imifuzzy........................... 102 4.10.2 FiltrefuzzyaleuneialgebreBoole . . . . . . . . . . . . . . . 104 III Elemente de

teoria mult»imilor 107 5 Algebra Boole a mult»imilor 113 5.1 Mult»imea »si apartenent»a: concepte fundamentale . . . . . . . . . . . 113 5.2 Relat»ia de incluziune »si relat»ia de egalitate . . . . . . . . . . . . . . 114 5.2.1 Relat»ia

de incluziune ^³ntre mult»imi (clase) . . . . . . . . . . . 114 5.2.2 Relat»ia de egalitate ^³ntre mult»imi . . . . . . . . . . . . . . . . 115 5.3 Operat»ii cu mult»imi. Algebra Boole a mult»imilor . . . . . . . .

. . . 116 5.3.1 Reuniunea »si intersect»ia a dou¸a mult»imi. Complementara unei mult»imi. Algebra Boole a mult»imilor . . . . . . . . . . . 117

CUPRINSUL 5.3.2 Funct»ia caracteristic¸a a unei mult»imi . . . . . . . . . . . . . . 119 5.3.3 Generalizare: reuniunea »si intersect»ia a n mult»imi ...... 120 5.3.4 Generalizare: reuniunea »si intersect»ia unei familii de mult»imi 120 6 Algebra relat»ional¸a a relat»iilor 123 6.1

Produs cartezian a dou¸a mult»imi. Relat»ii binare . . . . . . . . . . . 123 6.1.1 Produscartezianadou¸amult»imi . . . . . . . . . . . . . . . . 123 6.1.2 Relat»iibinare ........................... 124 6.2 Produsul cartezian a n mult»imi. Relat»ii n-are ............. 125

6.2.1 Produs cartezian a n mult»imi (n = 2) ............. 125 6.2.2 Relat»ii n-are (n = 2) .. .. . .. .. ... .. .. . .. .. . . 126 6.3 Operat»ii cu relat»ii. Algebra Boole a relat»iilor . . . . . . . . . . . . . 127 6.3.1

Disjunct»ia, conjunct»ia »si negat»ia unei relat»ii binare . . . . . . 127 6.3.2 Implicat»ia »si echivalent»a relat»iilor binare . . . . . . . . . . . . 128 6.3.3 AlgebraBoolearelat»iilor .................... 129 6.3.4 Matricea boolean¸a (caracteristic¸a) a unei relat»ii binare pe o mult»ime‾nit¸a. ... .. .. . .. ..

. .. .. ... .. ... . 129 6.4 Algebrarelat»ional¸aarelat»iilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 6.4.1 Compunerea »si inversarea relat»iilor binare . . . . . . . . . . . 131 6.4.2 Algebra relat»ional¸a a

relat»iilor binare . . . . . . . . . . . . . . 134 6.5 Bazededaterelat»ionale ......................... 136 6.5.1 Reprezentarea relat»iilor. De‾nit»ii . . . . . . . . . . . . . . . . 136 6.5.2 Limbajedeprelucrareadatelor................. 138 IV Logic¸a matematic¸a clasic¸a (prezentare formalizat¸a) 139

. . . . . . . . . . . 142 7.2 Sintaxa »si algebra calculului propozit»ional . teoreme »si . 145 7. .2. . .1 Axiome. . .1 Introducere. . . . . . Exemple de reprezent¸ari simbolice . . . .7 Sistemul formal al calculului propozit»ional 141 7. .

...2... ...4 Sistemdeductiv. .6 . ... .. .. .5 Mult»imiconsistente .. 149 7.. ........demonstrat»ii formale . .. . . .... .... .. 161 7..2. 148 7.. .2.. 160 7...2..... .... . Teorema deduct»iei ... .... 147 7..2 Deduct»ia formal¸a din ipoteze »si §-demonstrat»ia formal¸a .3 Propriet¸at»i sintactice ale lui L. .2..

. .3 Exempledededuct»iiformaledinipoteze . . . . .7 Algebrele Boole ca algebre "tip Lindenbaum-Tarski . .4 Semanticacalcululuipropozit»ional . . . . . . . . . 178 7. . . . . . . .2. . . 164 7. . . . . 172 7. . .Algebra Lindenbaum-Tarski a calculului propozit»ional . . .

190 7... .. .... . . . . Deduct»ia semantic¸a din ipoteze . . ... 186 7.3 Teorema de completitudine extins¸a . 189 7. . . . . ... .5 T. ... Modele..4. . . .. 186 7.. .. .2 Teoremadecompletitudine . de completitudine extins¸a .4.4.. . .1 Interpretare. ... . .

. . . 192 . . . . . . lui Stone . . .versus T.

199 8. .. ...... Lt ..... .. ... . . .... 197 8......1. .2 Sintaxa »si algebra calculului cu predicate . ... ..1 Structuri»silimbaj ..CUPRINSUL 8 Sistemul formal al calculului cu predicate 195 8.... ..........1 StructurideordinulI .... .............. ...2 Limbajul de ordinul I. .1.. . 197 8... . .

2. 212 8. ..... .. 203 8.... ... teoreme »si demonstrat»ii formale .1 Axiome.... .2 Deduct»ia din ipoteze »si §-demonstrat»ia formal¸a.2.2. ..3 Mult»imi(teorii)consistente .. . .......... . Teoremadeduct»iei . . .. ... 203 8..2. . ..... ... . .. .. ... .. ..4 Algebra Lindenbaum-Tarski a calculului cu predicate .. 210 8. ..

.. ...5 Algebre Boole monadice........ ... 224 8.. ... .Modele ..3.... 219 8...... . 216 8...3. .. 213 8.... . .. 218 8.... 225 ... poliadice »si cilindrice .....3. .2 Constantenoi ... .3 Enunt»uri.. ... ..........2. .. .3 Semanticacalcululuicupredicate .... .. Formule universal adev¸arate .... . ..... . .1 Interpretare.

.5 Exemple de enunt»uri universal adev¸arate . . 227 8. . .3. . . . . . . . . . . . . .3.4 Teorema de completitudine extins¸a. . . 229 8. . . . . . . 235 . .4 Deduct»iasemantic¸adinipoteze . . . . . . Modele Henkin . . . .8.

..... .. . .. . ...5 Cum se stabile»ste dac¸a o formul¸a este teorem¸a formal¸a . ..2 Propriet¸at»ialeprobabilit¸at»ilor.. . .1 Evenimente»siprobabilit¸at»i . ... ... 244 V Logic¸a matematic¸a clasic¸a »si probabilit¸at»i 249 9 Probabilit¸at»i pe algebre Boole 253 9. . .. . ..8. . ...... 253 9. . . ..

....3 ¾-algebre »si ¾-probabilit¸at»i . ... ............ cu predicate 271 10. 261 9...... 258 9.. .... 260 9...... 258 9... ...4 TeoremaluiCarath¶eodory ....5 TeoremaHorn-Tarski.................1 Structuriprobabiliste.3... ..........1 ¾-algebre .......2 ¾-probabilit¸at»i ......... ...... . ...... .... 255 9..... ...... ....... 267 10 Modele probabiliste ale calc.....3....... ........... ..... .

. ... . . . . . . . . . .. 278 10..3. . . .. . . . .. 276 10. .3 C¸atreoteorieamodelelorprobabiliste . . . .2 TeoremadecompletitudinealuiGaifman .. .. . . . . . . .1 Pereche consistent¸a cu o probabilitate . . . . .. . 271 10. . .

.... ..... 279 10. .3 Teoremalant»uluielementar . . .. ..... ....... .. . 283 10....2 Substructuri . . ...3. . .. .3. . . ...5 O variant¸a probabilist¸a a teoremei de consistent»¸a a lui Robinson .. ..4 P¸astrarea probabilit¸at»ilor la substructuri .... 279 10. .3.. .. ... .. .....3. 280 10... ...

. 285 . . . . . . .. . .

Partea I Logic¸a matematic¸a clasic¸a (prezentare neformalizat¸a) 11 .

e. ramur¸a a ‾loso‾ei. »si Aristotel (384-322 ^³.Logica. ca model matematic al unor proces e de g^andire »si nu ca o fundamentare a logicii sau a matematicii. logica matematic¸ . din talentul de a produce argumente ^³n viat»a de toate zilele.n.) este considerat p¸arintele ei [13]. Logica matematic¸a a ap¸arut mult mai t^arziu. a ap¸arut ^³n Grecia antic¸a.

[67].a folose»ste o logic¸a »si o matematic¸a deja constituite. republicat¸a ^³ntr-o form¸a revizuit¸a »si extins¸a . [25]. Logica matematic¸a a ap¸arut o‾cial ^³n 1847. Pentru informat»ii asupra logicii dinainte de Boole a se vedea [20]. conform [13]. P¸arintele logicii matematic e este considerat George Boole (1815-1864). o dat¸a cu publicarea c¸art»ii lui Boole The Mathematical Analysis of Logic.

^³n 1928. cele trei volume ale lui Whitehead »si Russell Principia Mathematica [122].^³n 1854. apoi. lucr¸arile lui LÄowenheim »si ale lui Skolem. sub numele An Investigation of the Laws of Thought [9]. ^³n secolul XX. a . Au urmat cele trei volume The algebra of Logic ale lui Ernst SchrÄoder [107]. urmate de cartea Foundations of Theoretical Logic.

Contribut»iile lui K. care a dat direct»ia »si standardele pentru dezvoltarea logicii matematice moderne. conform [13]. GÄodel »si A. In t»ara noastr¸a. Calculul propozit»iilor »si calculul predicatelor sunt capitole fundamentale ale . cercet¸arile de logic¸a matematic¸a au fost init»iate de Gr.lui Hilbert »si Ackerman [57]. Tarski au fost decisive ^³n dezvoltarea logicii matematice ^³n secolul trecut. Moisil. C.

[102]. Urm¸atoarele dou¸a capitole constituie o prezentare neformalizat¸a. [97]. [100]. Ele pot fi expuse intuitiv (neformalizat) sau formalizat. [101]. [104]. . Bibliogra‾e pentru capitolele 1 »si 2: [94].logicii matematice clasice. [99]. iar capitolele 7 »si 8 fac prezentarea formalizat¸a. [103]. [79].

14 .

nelu^andu-se ^³n seam¸a cont»inutul . echivalent. Se spune. Calculul propozit»ional sau Logica propozit»iilor. prezentarea formalizat¸a ‾ind f¸acut¸a mai t^arziu. In calculul propozit»iilor se studiaz¸a propozit»iile (= propozit»ii^³nchise) din punctul de vedere al adev¸arului sau falsit¸at»ii lor.Capitolul 1 Calculul propozit»iilor (prezentare neformalizat¸a) Vom ^³ncepe cu o prezentare neformalizat¸a a calculului propozit»iilor clasic (bivalent) .

1 Un enunt¸ este un text lingvistic care se refer¸a la un anumit domeni u U.1 Propozit»iile De‾nit»ia 1. . ^³n a doua sect»iune studiem valoarea de adev¸ar a unei propozit»ii.lor.1. In prima sect»iune studiem propozit»iile. 1. »si exprim¸a o proprietate a unui obiect (sau a unui grup de obiecte) din universul respectiv. numit univers al discursului.

Din propozit»iile din P0 se . s. Vom nota propozit»iile cu p. De‾nit»ia 1. primitive). Partea predicativ¸a a enunt»ului exprim¸a proprietatea. r. q.1.2 Propozit»ia este enunt»ul cu sens ^³n care toate subiectele sunt determinate . . Vom nota cu P0 mult»imea propozit»iilor init»iale (date. :. . t.Subiectul (subiectele) enunt»ului exprim¸a obiectul (obiectele).

^. avem urm¸atoarele de‾nit»ii. propozit»ionali): :. _. cu ajutorul oper atorilor logici. Astfel. !. pentru p.construiesc propozit»ii noi. propozi t»ionali (= conectori logici. 15 . $. compuse. q propozit»ii.

NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) De‾nit»ia 1.1.3 Se nume»ste negat»ia propozit»iei p. De‾nit»ia . CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ.16CAPITOLUL 1. »si se noteaz¸a : :p (se cite»ste "non p"). propozit»ia care a‾rm¸a proprietatea contrar¸a celei exprimate de p »si care se construie»ste lingvistic din p prin intercalarea particulei negative "nu ^³n fat»a p¸art»ii predicative a lui p.

q (se cite»ste "p sau q").1. propozit»ia care a‾rm¸a c¸a cel put»in una din propriet¸at»ile exprimate de p »si q are loc »si care se construie»ste lingvistic al¸atur^and textele celor dou¸a propozit»ii ^³n ordinea (p.1.4 Se nume»ste disjunct»ia propozit»iilor p. q (^³n aceast¸a ordine). »si se noteaz¸a: p . q) »si intercal^and ^³ntre ele particula disjunctiv¸a "sau". .

q) »si intercal^and ^³ntre ele particula conjunctiv¸a "»si".6 Se . De‾nit»ia 1. propozit»ia care a‾rm¸a c¸a ‾ecare din propriet¸at»ile exprimate de p »si q are loc »si care se construie»ste lingvistic al¸atur^and textele celor dou¸a propozit»ii ^³n ordinea (p.5 Se nume»ste conjunct»ia propozit»iilor p.1. »si se noteaz¸a: p^q (se cite»ste "p »si q").1.De‾nit»ia 1. q (^³n aceast¸a ordine).

7 Se nume»ste echivalent»a propozit»iilor p. q (se cite»ste "p echivalent cu q sau "p dac¸a »si numai dac¸a q"). atunci q"). »si se noteaz¸a: p . »si se noteaz¸a: p .1.nume»ste implicat»ia propozit»iilor p. propozit»ia: :p_q. q (^³n aceast¸a ordine). propozit»ia: (p . q (^³n aceast¸a ordine). q (se cite»ste "p implic¸a q sau "dac¸a p. De‾nit»ia 1.

echivalent»a este conjunct»ia a dou¸a implicat»ii de sens contrar. Vom nota cu P mult»imea tuturor propozit»iilor. Deci. Observat»iile 1. . ^.11).8 0) Operatorii propozit»ionali _..1. p). _. 2) Operatorii propozit»ionali afecteaz¸a partea . (q . 1) Implicat»ia »si echivalent»a se de‾nesc cu ajutorul operatorilor propozit»ionali :. q) .2. nu sunt independent»i (vedet»i Observat»ia 1.

mult»imea P se de‾ne»ste prin recurent»¸a astfel: (R1) Dac¸a p . Mai exact spus. $. 3) Obiectul de studiu al calculului propozit»iilor este mult»imea P a tuturor propozit»iilor. nu »si subiectul (subiectele). !. ^³n toate modurile posibile. conectorii logici :. ^. . _. P0. care se obt»in plec^and de la propozit»iile din P0 »si aplic^and repetat.predicativ¸a a enunt»urilor.

(R3) Orice propozit»ie p . q. P se obt»ine aplic^and regulile (R1) »si (R2) de un num¸ar ‾nit de ori. P . P ). P . 4) Dac¸a p. p . p . (R2) Dac¸a p. q. q . q sunt propozit»ii . P (adic¸a P0 . q . p . atunci :p. p . q.atunci p .

^³n sensul logicii matematice. not»iunea de propozit»ie cu care lucreaz¸a calculul propozit»iilor este diferit¸a de not»iunea de propozit»ie din gramatic¸a. q. sunt propozit»ii^³n sensul logicii matematice. ci fraze. dar din punctul de vedere al gramaticii nu sunt propozit»ii. atunci p . . q etc. Deci. p .

(IV): !. leag¸a cel mai slab).1. 1. (.2. VALOAREA DE ADEV ¸»II 17 AR A UNEI PROPOZIT Convent»ii de scriere Operatorii propozit»ionali au priorit¸at»ile urm¸atoare: (I): ¬ (¬ leag¸a cel mai tare). (V): . (II): ^. (III): _.2 Valoarea de adev¸ar a unei propozit»ii Logica .

(clasic¸a a) propozit»iilor este bivalent¸a. adic¸a studiaz¸a doar propozit»iile care sunt ‾e adev¸arate. Este clar c¸a propozit»iile interogative ("Ce mai faci? etc. ‾e false. cele exclamative ("Ce frumos este afara! etc. adic¸a care au cele dou¸a valori de adev¸ar extreme: "adev¸arat »si "fals".) . Observat»iile 1.1 1) Ipoteza este c¸a ‾ecare propozit»ie are o valoare de adev¸ar.2.).

P0 este din domeniul chimiei.precum »si cele imperative ("Fii atent! etc. sunt propozit»ii ^³n sensul calculului propozit»iilor.) nu au valoare de adev¸ar. De exemplu. dac¸a o propozit»ie p . atunci . Deci. 2) Problema determin¸arii valorilor de adev¸ar ale propozit»iilor din mult»imea P0 dat¸a la ^³nceput nu apart»ine logicii matematice. doar propozit»iile declarative fac obiectul studiului logicii matematice.

1 Propozit»ii adev¸arate sau false De‾nit»ia 1. Stabilirea adev¸arului unei propozit»ii compuse .2 O propozit»ie din P0 este adev¸arat¸a dac¸a starea de fapt descris¸a de propozit»ie are loc. 1.2.2.stabilirea valorii de adev¸ar a propozit»iei p este o problem¸a a chimiei. Nu se presupune c¸a am cunoa»ste efectiv valorile de adev¸ar ale tuturor propozit»iilor din P0.

se face ^³n raport cu adev¸arul propozit»iilor componente.2. p .3 Propozit»ia :p este adev¸arat¸a dac¸a propozit»ia p este fals¸a. q. Rezult¸a c¸a propozit»ia :p este . p . q. De‾nit»ia 1. p . q ^³n funct»ie de valorile de adev¸ar ale propozit»iilor componente. q. p . p »si q. S¸a de‾nim acum valorile de adev¸ar ale propozit»iilor compuse :p.

q sunt false. De‾nit»ia 1.2. . q este adev¸arat¸a. q este fals¸a dac¸a ambele propozit»ii p. Rezult¸a c¸a p .4 Propozit»ia p_q este adev¸arat¸a dac¸a cel put»in una din propozit»iile p.fals¸a dac¸a propozit»ia p este adev¸arat¸a.

NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) De‾nit»ia 1. q este fals¸a dac¸a cel put»in una din propozit»iile p. CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ.2.5 Propozit»ia p . Pentru orice propozit»ie p . q este adev¸arat¸a dac¸a ambele propozit»ii p. q sunt adev¸arate. Rezult¸a c¸a p . s¸a asociem 1 valorii de adev¸ar "adev¸arat . q este fals¸a. P0.18CAPITOLUL 1.

Funct»ia de adev¸ar v0 : P0 ¡. . 1. f0. adic¸a s¸a de‾nim funct»ia de adev¸ar (de evaluare) v0 : P0 ¡. 1} se extinde (prelunge»ste) .»si 0 valorii de adev¸ar "fals". dac¸a p este fals¸a. v0(p)= 0. dac¸a p este adev¸arat¸a. f0. 1} astfel: pentru orice p . P0.

v(:p)= 0. . q .v(p) = 0 »si v(q)=0.v(p)=0.v(p) = 1 »si v(q)=1. . 1. 1} astfel: pentru orice p. f0.v(p)=1. q)= 0. . q)= 0.v(p)=1 sau v(q)=1.^³n mod unic la funct»ia de adev¸ar v : P ¡. v(p . 1. P .v(p)=0 sau . v(p . 1.

q)= v((p . p)) = . p)=1.v(p)=0 sau v(q)=1.v(:p) = 0 »si v(q)=0 . q)= 0. = 0. q)= v(:p . q) .v(p) = 1 »si v(q)=0 »si . Deducem c¸a . 1.v(p .v(:p)=1 sau v(q)=1. v(p . (q . 1.v(q)=0. q) = 1 »si v(q . 1. v(p .

[v(p) = 1 »si v(q)=0] sau [v(p) = 0 »si v(q) = 1]. p)=0 . [v(p) = 0 »si v(q)=0] sau [v(p) = 1 »si v(q) = 1]. Obt»inem atunci urm¸atoarele tabele de adev¸ar: v(p) v(q) v(p) v(:p) 0 0 (1) 0 1 . q)=0 sau v(q . = 0. 1.v(p .0.

q) 001 1 101 0 100 0 111 1 . q) v(p .(2) 0 1 1 0 1 0 1 1 v(p . q) v(p . q) v(p .

urm¸atoarele matrice de adev¸ar: v(p . q) v(q)=0 v(q)=1 v(p . VALOAREA DE ADEV ¸»II 19 AR A UNEI PROPOZIT sau. q) v(q)=0 v(q)=1 v(p)=0 1 1 v(p)=0 1 0 . q) v(q)=0 v(q)=1 v(p)=0 0 1 v(p)=0 0 0 v(p)=1 1 1 v(p)=1 0 1 v(p .1.2. echivalent. q) v(q)=0 v(q)=1 v(p .

Deci. P0. atent»ie la ipoteze.6 Dintr-o premiz¸a (ipotez¸a) fals¸a se poate obt»ine o concluzie adev¸arat¸a sau fals¸a.2.v(p)=1 0 1 v(p)=1 0 1 Observat»ia 1. P ^³i asociem o valoare de adev¸ar v(p) 2f0. implicat»ia ‾ind adev¸arat¸a. . 1gdup¸a urm¸atoarele reguli: 1) Dac¸a p . atunci v(p)= v0(p). Rezult¸a c¸a ‾ec¸arei propozit»ii p .

v(p . q.v(p .v(p . p . q) date de tabelele sau matricele de mai sus. p . p . q). q). q valorile de adev¸ar v(p). P »si am asociat propozit»iilor p. p . q .v(q). q.v(p . L2 S¸a de‾nim pe .2) Dac¸a p. q valorile de adev¸ar v(:p). q). atunci asociem propozit»iilor :p. q.

y = min(x. ^L2 . y = max(x.mult»imea L2 = f0. $L2 astfel: pentru orice x. y). def. L2 x _L2 x ^L2 ¬ x =1 x. 1gµ. def. def. !L2 . »si def. def. L2 . operat»ia unar¸a :»si operat»iile binare _L2 . L2. y). y .

Deducem urm¸atoarele tabele de valori: x :L2 x x 0 y 0 x _L2 y 0 x ^L2 y 0 x !L2 1 y x $L2 1 y (3) 0 1 1 0 (4) 0 1 1 0 1 1 0 . x $L2 y =(x !L2 y) ^L2 (y !L2 x).x !L2 y =(¬ x) _L2 y.

v(:p)= :L2 v(p). q)= v(p) _L2 v(q). (2) »si (3).0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 Din tabelele (1). q . se vede c¸a funct»ia v : P ¡. q)= v(p) ^L2 v(q). (4). rezult¸a c¸a v(p . P . v(p . »si v(p . L2 este un homomor‾s m (adic¸a pentru orice p.

dar nu este injectiv. Se observ¸a c¸a v este surjectiv. q)= v(p) !L2 v(q) »si v(p . . q)= v(p) $L2 v(q))..

2 Tautologiile De‾nit»iile 1.7 Structura L2 =(L2 = f0. 1. 1) este o algebr¸a Boole cu dou¸a elemente. :L2 .2. P . ^L2 . CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ. 1g.2. NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) Propozit»ia 1. Demonstrat»ie. 0.8 — O propozit»ie compus¸a p . _L2 .20CAPITOLUL 1. .2. numita algebra Boole canonic¸a. Rutin¸a.

— O propozit»ie compus¸a p .care este adev¸arat¸a independent de valorile de adev¸ar ale propozit»iilor componente se numeste propozit»ie universal adev¸arat¸a sau tautologie. Se observ¸a c¸a o propozit»ie p . c¸aci . P0 nu poate fi tautologie sau antilogie. P care este fals¸a independent de valorile de adev¸ar ale propozit»iilor componente se numeste contradict»ie sau antilogie.

A4.nu este compus¸a. A5. sisteme corespunz¸atoare celor mai utilizate sisteme de axiome ale sistemului . P .2. p ^:p (Principiul contradict»iei). A2. A3. P . Exemplul 1.10 (Exemple de tautologii) Vom grupa unele exemple ^³n grupe sau sisteme de tautologii. Exemplele 1.2. Deci P0 . notate A1.9 (Exemplu de antilogie) Pentru orice p .

p . ^. p . q . . p (idempotent»a lui _. $. p . I): (P1) p . O. :. p. q . p. (P2) p . P . ^). S¸a notam cu O propozit»ia p ^:p »si cu I propozit»ia p _:p.formal al calculului propozit»iilor. pentru orice p . Atunci Sistemul A1 (_.

r (asociativitatea lui _. p (absorbt»ia). (q . ^). (P3) p . (q . q . p. r) . ^). (p . q) . (p . r) . q) . p (comutativitatea lui _. q) . (P5) p_(q . (p . (p . r. q) .p . p . q . p . (P4) p .

p. »si invers). p. I . .^r) . (p_q)^(p_r). :(p . O . p. :(p ^:p) adic¸a :O. q) $:p _:q (Legile De Morgan). q) $:p ^:q. (P7) p _:p adic¸a I (Principiul tert»ului exclus). Alte tautologii remarcabile sunt urm¸atoarele: (P8) :(p . (P6) p. fat»¸a de .p^(q _r) . (p^q)_(p^r) (distributivitatea lui .

(p . q) . (P12) [(p ^:q) !:p] . q) . [(p ^:q) . [(p ^:q) . (p . (P11) p . p. (P10) (p . (p ^:p)]. (p . q) .(P9) ::p . p (Principiul dublei negat»ii). q) (dou¸a din schemele reducerii la . [(:p . q] . q). (p _:p)].

absurd). .

q) . (:q !:p) (se folose»ste ^³n demonstrat»ii). q). p ^:q (arat¸a cum se neag¸a p . (p . q) . (P16) [p . q). p .1. (P14) :(p . (P17) [(p . . q)] . (P15) p . q. VALOAREA DE ADEV ¸»II 21 AR A UNEI PROPOZIT (P13) (p . (p . (p . q) .2.

(p . p). (q . r)]. (q . r)] . (q . (P20) [(p . [p . r)] . (P21) [(p . p . (P19) p . [p .q) . q) . q) . (P22) (p . (P18) [p . q] . r)]. [(p . q. q) . q) . r] (st¸a la baza Teoremei deduct»iei). r] . (q .

(P23) [p . (p . q) . Sistemul A2 (!.. r)]. q). Sistemul A3 (!. (p . (G3) (:q !:p) . ^): (G1) . (r . r)] . q)]. q)] . q (Modus ponens). p) . [(p . p). _. (q . (p . (q . (G2) [p . :): (G1) p . [(r . :.

p) . q) . (T7) q . q . [(p . q. r)] . (T4) p . q). (T8) (r . (p . r)]. (T5) p . (p .p . p . q) . (q . q. p. q . (q . [(r . (G2) [p . (G3) (:q !:p) . (r . p . (T6) p . q. p).

p). (S2) p . q) . q)]. p) . r)]. q) . p. q). O): . (S4) (p .. (q . p) . r) . _): (S1) (p . q) . Sistemul A5 (!. Sistemul A4 (!. ((p . (S3) (p . (p . (p . [(r . q))]. [(q . (T9) (p . (r . r) .

(V1) p . Observat»ia 1. (q .11 Din (P8) »si (P9) obt»inem: (p . [(p .2. O] . q) $:(:p ^:q). q) $:(:p _:q). r)] . p. r)]. p). (p . . (p . (V2) [p . (V3) [(p !O) . q) . (q .

a°¸am dac¸a o propozit»ie compus¸a oarecare p .22CAPITOLUL 1. In general. CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ. ci sunt dependente (. »si de :). nu sunt independente. :). »si de ¬ (. depinde de . depinde de . se poate de‾ni ^³n funct»ie de ^. NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) ceea ce arat¸a c¸a . »si . .

1gn. pentru ‾ecare element (a1. P0.pn . 1gn are 2n elemente): Parcurgem un ciclu care genereaz¸a cele 2n elemente (vectori) ale lui f0. atunci vectorul (v(p1). P se descompune ^³n propozit»iile componente p1. 1g£f0.v(pn)) apart»ine lui f0.p2.a2.:::. P este tautologie sau nu cu ajutorul urm¸atorului algoritm (dac¸a propozit»ia p . mult»imea f0.v(p2).. 1} = f0. 1gn. 1g£:::£f0.an) .:::.:::.

an) 2f0. atunci r¸aspunsul este "p este tautologie".:::. atunci ciclul se opre»ste.2f0. 1gn obt»inem v(p)=1. adic¸a dac¸a pentru toate cele 2n elemente din f0.a2. cu r¸aspunsul "p nu este tautologie".n »si: -dac¸a pentru un anumit element (a1. 1gn obt»inem v(p)=0. i =1. calcul¸am v(p) folosind valorile v(pi)= ai. 1gn. Dac¸a ^³n algoritmul prezentat continu¸am . -dac¸a ciclul se termin¸a.:::.

12 Fie I = I1 × I2 × ::.s¸a calculam v(p) »si dup¸a ce ^³nt^alnim valoarea 0.2.:::. atunci realiz¸am tabela de adev¸ar a propozit»iei date p. deci dac¸a ducem ciclul p^an¸a la cap¸at.n »si ‾e . Legat de generarea elementelor lui f0. 1gn. Z. i =1. s¸a amintim urm¸atoarele de‾nit»ii De‾nit»iile 1. × In cu Ii .

b =(b1.bn). 2. 2.:::. (2) Spunem c¸a a<b ^³n ordine invers lexicogra‾c¸a dac¸a exist¸a k 2f1. :::. ak¡1 = bk¡1 »si ak <bk.:::.a. an¡1 = bn¡1. :::.b2. a2 = b2. I. b .n} astfel ^³nc^at: a1 = b1. (1) Spunem c¸a a<b ^³n ordine direct lexicogra‾c¸a dac¸a exist¸a k 2f1.n} astfel ^³nc^at: an = bn.a2.:::.an). . deci a =(a1.:::.

1} = f0.13 Generarea elementelor produsului cartezian f0. 1g£f0. (3) a = b dac¸a a = b sau a<b.ak+1 = bk+1 »si ak <bk. £f0. Observat»ia 1. (b) ^³n ordine direct lexicogra‾c¸a descresc¸atoare. 1gn se poate face deci ^³n patru moduri: (a) ^³n ordine direct lexicogra‾c¸a cresc¸atoare (care corespunde ordon¸arii alfabetice).2. 1g× ::. (c) ^³n ordine invers .

lexicogra‾c¸a cresc¸atoare. Pentru n = 2. aceasta ^³nseamn¸a respectiv: (a) (b) (c) (d) 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 . (d) ^³n ordine invers lexicogra‾c¸a descresc¸atoare.

2. VALOAREA DE ADEV ¸»II 23 AR A UNEI PROPOZIT Exemplele 1. p. p) . p) .1. v(p) v(p . p) v((p .2. p) 0 1 0 1 1 1 (2) S¸a se .14 (1) S¸a se foloseasc¸a tabela de adev¸ar pentru a demonstra prima tautologie din (P1) a sistemului A1:(p .

q . (p . q) . r. r)] v(p . adic¸a c¸a propozit»ia a = [(p . r. q) . r) v[(p .demonstreze c¸a dac¸a p . v(p) v(q) v(r) v(p . atunci p . r) v(a) . q) v(q . r) este adev¸arat¸a (demonstrat»ia prin implicat»ii = rat»ionamentul prin silogism ipotetic). (q . (q . r)] .

0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1 .

atunci p . adic¸a c¸a propozit»ia b = [(p . r) este adev¸arat¸a (demonstrat»ia prin echivalent»e = rat»ionamentul cu echivalent»¸a). (p . r)] . (q . q . r. q) . v(p) v(q) v(r) v(p . r) v[(p . q) . q) v(q . r.1 1 1 1 (3) S¸a se demonstreze c¸a dac¸a p .

. (q . r)] v(p . r) v(b) 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 .

15 1).0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Exercit»iile 1.2. S¸a se scrie o procedur¸a care genereaz¸a toate valorile posibile a dou¸a variabile propozit»ionale ^³ntr-o matrice. s¸a se utilizeze procedura ^³ntr-un program principal pentru a genera tabela de adev¸ar pentru o propozit»ie compus¸a din dou¸a propozit»ii componente legate cu operatorii propozit»ionali .

cresc¸atoare. !. _. Generarea celor 4 valori posibile pentru cele 2 variabile propozit»ionale se va face ^³n ordinea direct lexicogra‾c¸a . Indicat»ie: Propozit»ia va fi tratat¸a ca o funct»ie de dou¸a variabile .:. O funct»ie particular¸a va fi scris¸a cu ajutorul funct»iilor ajut¸atoare max(x. »si pentru a veri‾c a dac¸a propozit»ia compus¸a este tautologie sau nu. . y). . ^.

.

y). si(x. nu(x). NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) min(x. sau(x.24CAPITOLUL 1. y). Pentru o propozit»ie compus¸a din dou¸a propozit»ii p »si q. y). y). implica(x. care trebuie de‾nite ^³n program. CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ. s¸a se scrie un program pentru a‾»sarea la terminal a tabelei de adev¸ar »si pentru veri‾carea dac¸a propozit»ia . 2). echiv(x. y).

cresc¸atoare. folosind un vector ^³n care se vor genera valorile de adev¸ar ale celor 2 variabile propozit»ionale ^³n ordinea direct lexicogra‾c¸a. q »si r. s¸a se scrie un program pentru a‾»sarea la terminal a tabelei de adev¸ar »si pentru veri‾carea dac¸a propozit»ia este sau nu . 3). Pentru o propozit»ie compus¸a din trei propozit»ii p.este sau nu tautologie.

pentru o propozit»ie considerat¸a ca un »sir de caractere. . cresc¸atoare. Care sunt modi‾c¸arile necesare dac¸a se consider¸a celelalte trei modalit¸at»i de ordonare? 4).tautologie. S¸a se generalizeze exercit»iul 2) sau 3) la mai multe variabile. folosind un vector ^³n care se vor gener a valorile de adev¸ar ale celor 3 variabile propozit»ionale ^³n ordinea direct lexicogra‾c¸a .

constituie deci o modalitate algoritmic¸ a de a determina valoarea de adev¸ar a unei propozit»ii compuse. »si . Tabelele de adev¸ar. sau matricele de adev¸ar. care se enunt»¸a sub forma: calculul propozit»iilor este decidabil. Mai exist¸a »si alte modalit¸ati. nealgoritmice.Faptul c¸a se poate stabili algoritmic dac¸a o propozit»ie oarecare este tautologie sau nu constituie o proprietate important¸a.

deci dac¸a »si numai dac¸a v(p . q este tautologie. P . q) = 1 ^³ntotdeauna. q . Vom nota .anume bazate pe propriet¸at»i deja stabilite ale altor propozit»ii. p ~ q dac¸a »si numai dac¸a p .2. 1.3 Algebra Lindenbaum-Tarski S¸a de‾nim pe mult»imea P o relat»ie binar¸a ~ astfel: pentru orice p.

p ~ q . p . v(p .astfel: def. Atunci sunt adev¸arate urm¸atoarele Propozit»ia 1. Demonstrat»ie. p ~ q .16 Relat»ia ~ este o relat»ie de echivalent»¸a pe P . (i) ~ este re°exiv¸a. adic¸a pentru orice p .2. q)=1. q este tautologie sau def. .

ceea ce este adev¸arat. P . Deci (i) are loc. Intrdef . p ~ p. adic¸a pentru orice p. P . adev¸ar. ‾e p . (ii) ~ este simetric¸a. p . p ~ q implic¸a q ~ p. def. p este tautologie. conform (P11). ‾e . Intr-adev¸ar.P . q . p ~ p .

q) = 1. P .p. Deci (ii) are loc. adic¸a q ~ p. atunci v(q . . q . v(p . deci p ~ q implic¸a q ~ p. p) = 1. p ~ q .

r .1. p ~ q »si q ~ r implic¸a p ~ r. adic¸a pentru orice p. r) . si q ~ r)def. VALOAREA DE ADEV ¸»II 25 AR A UNEI PROPOZIT (iii) ~ este tranzitiv¸a. P . q. q. P .(p ~ q ». r . ‾e p. Intr-adev¸ar. q) = 1 »si v(q . (v(p .2.

r) 00 1 00 1 11 1 11 1 Obt»inem: v(p) v(r) v(p . r) = 1. r) 0 0 1 1 1 1 deci v(p .= 1). atunci v(p) v(q) v(p . adic¸a . q) v(q) v(r) v(q .

2. P . . 2) dac¸a p ~ p»si q ~ q0. avem propriet¸at»ile: 1) dac¸a p ~ q. .17 Pentru orice p. deci p ~ q »si q ~ r implic¸a p ~ r.q. .p ~ r. Propozit»ia 1. atunci :p »:q.p.q. atunci (p . q) ~ (p. q0) »si (p . Deci (iii) are loc.

p ~ q . q) v(:p) v(:q) v(:p . v(p . :q) 0 0 1 . q . q) = 1. Demonstrat»ie.q) ~ (p. P . atunci avem: v(p) v(q) v(p . 3) (p _:p) ~ (q _:q) »si (p ^:p) ~ (q ^:q). 1) Fie p. def. q0). .

0) def. adic¸a: v(p) v(p0) v(p . (v(p . P . p0) = 1 »si v(q .q. 2) Fie p.(p ~ p»si q ~ q. q0) = 1). .q. p0) v(q) v(q0) v(q . q0) 0 0 1 »si 0 0 1 .1 1 1 1 1 1 0 0 1 adic¸a :p »:q.p.

1 1 1 1 1 1 de unde obt»inem: .

q) .26CAPITOLUL 1. q) v(p. q0) v((p . (p. CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ. . NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) v(p) v(p0) v(q) v(q0) 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 v(p . .

q0). Analog se demonstreaz¸a c¸a (p . . (q _:q)) = 1. q0). q0)) adic¸a (p .. q . 3) Fie p. . :p) v(q . q) ~ (p. q) ~ (p. atunci avem: v(p) v(q) v(:p) v(:q) v(p . p _:p ~ q _:q . v((p _:p) . P . def.

17 .18 1) Propozit»ia 1..2. Observat»iile 1. Restul se demonstreaz¸a la fel. . :p) . :q) v((p .2. :q)) 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 adic¸a (p _:p) ~ (q _:q). (q .

2) In mod uzual. _. vom nota cu p clasa lui p. relat»ia ~ se mai noteaz¸a . :). s¸ a form¸am clasele de echivalent»¸a.spune c¸a relat»ia ~ este o relat»ie de congruent»¸a pe structura (P. pentru orice p . P . Deoarece ~ este o relat»ie de echivalent»¸a pe P . ^..

Lema 1. =): p . q .2.19 De‾nit»ia claselor nu depinde de reprezentant»i (reprezentant»ii ale»si). Demonstrat»ie. adic¸a: pentru orice p. adic¸a p = fq . p = q (. P q ~ pg. P .. p se nume»ste reprezentantul (ales al) clasei p . p ~ q.

q »si q . adic¸a p = q . q . p .(r . dar p ~ . r ~ p. p . q ^³nseamn¸a c¸a pentru orice r. p . deci. Fie r .= q implic¸a p . deci p ~ q. (=: p ~ q implic¸a p . (r . q ). Intr-adev¸ar. p ) .

q. adic¸a r . q . . rezult¸a r ~ q. .

q. p) ~ p . (p . »si p.2. . I . p) . P=»: egal. claselordef:~ . r . VALOAREA DE ADEV ¸»II 27 AR A UNEI PROPOZIT a de‾nim pe P=~ dou¸a operat»ii binare. Dac¸a ^³n algebra Boole P=~ consider¸am submult»imea P2 = fO. p este o tautologie.1. (p .

q. q . NEG astfel: pentru orice Demonstrat»ie. I = fp _:p p . P=». def.g. pentru orice q = p . P g. P . atunci structur a p. Fie P=~ = { p p . Trebuie s¸a demonstr¸am c¸a. Atunci s¸si o operat»ie unar¸a.

» (B2) . NEG. numit¸a algebra Lindenbaum-Tarski a calculului propozit»iilor. P g. ^.2. (P2. V.20 Structura (P=». V. O = fp ^:p p . W.} »si def. Obt»inem. NEG. atunci Teorema 1. I ) este o algebr¸a Boole. O. _.

(2). de asemenea. Aceste trei operat»ii sunt bine de‾nite (adic¸a nu depind de reprezentant»ii ale»si ai claselor). S¸a consider¸am.17(1). q. conform Propozit»iei 1.17(3)): p _ ceea ce este adev¸arat.(B3) (B4) (B5) p ^q = p .2.2. conform primei tautologii (P1) . urm¸atoarele elemente remarcabile din P=~ (conform Propozit»iei 1.

Restul propriet¸at»ilor se demonstreaz¸a similar. p _ def. . p V( p Wq )= . r )=( p Wq ) Wq )= p. I ) NEG p = :p.din sistemul A1 de tautologii. p V( q Vr )=( p Vq ) Vr. O. folosind corespunz¸ator restul tautologiilo r din A1. r.

r )=( p Wq ) V( p Wr ). p Vq = q Vp. def. r ). (B7) p . NEG p =O. p V( q Wr )=( p Vq ) W( p . def. NEG p = I. p .p. Vom demonstra prima egalitate din (B1): p.

W .V(B6) p WO= p. p. p V p p . p = p . (B1) p Wp p . p= . = _Wq _Wpq = W(p _W(p p Vp W( q V _Wq def. p VI = p.

= p .

L2). . CALCULUL PROPOZITIILOR (PREZ. Dac¸a facem asocierile: O -F ALSE. . »si anume o algebr¸a Boole cu dou¸a elemente (deci izomorf¸a cu algebra Boole canonic¸a. -AND. deci este la r^andul ei o algebr¸a Boole. I -T RUE. NEFORMALIZAT ¸ ¸ A) este o subalgebr¸a a algebrei Boole P=». -OR. NEG NO .28CAPITOLUL 1.

AND. neformalizat¸a. T RUE). F ALSE.4 Observat»ii [100] 1) Am f¸acut o prezentare semantic¸a. a calculului propozit»iilor. 1. = fF ALSE. T RUEg.T . OR. 2 care este implementat¸a ^³n limbajul PASCAL prin tipul de date BOOLEAN.2. 2) Orice limb¸a . atunci obt»inem algebra Boole cu dou¸a elemente (P . NOT.

al c¸arui vocabular este format din elementele mult»imii P0. :. !. ). gramatica ‾ind dat¸a de regulile (R1) -(R3) . ^. vorbim de limbajul calculului propozit»iilor. cu respectarea regulilor gramaticale. din conectorii logici _.este constituit¸a dintr-un vocabular. Prin analogie. »si din parantezele rotunde st^ang¸a »si dreapt¸a (. construite pe baza vocabularului.o gramatic¸a »si totalitate a frazelor posibile ale limbii. .

3) Semnul ~ nu face parte din limbajul calculului propozit»iilor. iar a‾rmat»iile de forma: p ~ q. p ~ (q .1.8). iar rolul frazelor este jucat de propozit»iile din P .(din Observat»iile 1. spunem c¸a aceste a‾rmat»ii fac parte din meta-limbajul calculului propozit»iilor. r) sunt a‾rmat»ii despre limbajul calculului propozit»iilor. A‾rmat»iile de forma: "dac¸a p .

spunem c¸a ele fac parte din meta-meta-limbajul calculului propozit»iilor.. deci. . atunci :p »:q". este gre»sit s¸a not¸am cuvintele "dac¸a . atunci cu semnul . "dac¸a p ~ p»si q ~ q0.. atunci (p . q0) sunt a‾rmat»ii despre meta-limbajul calculului propozit»iilor. . q) ~ (p. din limbaj..~ q.

^³n afara propozit»iilor. predicatel e (= funct»ii propozit»ionale = propozit»ii variabile = propozit»ii deschise). In calculul predicatelor (logica predicatelor) se studiaz¸a. ^³n a doua sect»iune studiem valoarea de adev¸ar a unui predicat.Capitolul 2 Calculul predicatelor (prezentare neformalizat¸a) Calculul predicatelor (cu predicate) este o extensie a calculului propozit»iilor. In prima sect»iune studiem predicatele. .

1.Bibliogra‾e: [97]. Un subiect nedeterminat se nume»ste variabil¸a liber¸a. 2. Predicatele se noteaz¸a astfel: -cu P (x).1 Predicatele De‾nit»ia 2. [104].1 Se nume»ste predicat un enunt¸ cu sens care are printre subiectele sale cel put»in unul care este nedeterminat. [102]. [101]. dac¸a este un predicat unar (monadic) (= cu un loc liber). x se .

dac¸a este n-ar (= cu n locuri libere). dac¸a un predicat nu este monadic.:::.x2. cu P (x1. . dac¸a este ternar (= cu 3 locuri libere). y.zice c¸a este variabil¸a liber¸a.. se zice c¸a este poliadic. z). dac¸a este binar (= cu 2 locuri libere). ..xn). y). x1..xn sunt variabile libere. -cu P (x. cu P (x.x2.:::.

. prima adev¸arat¸a.1. "Platon este muritor sunt propozit»ii. a doua fals¸a. iar enunt»ul "x este muritor este un predicat unar.Exemplele 2.2 1) Enunt»urile "Socrate este muritor". iar enunt»ul "n< 5 este un predicat unar. adev¸arate. 2) Enunt»urile "3 < 5". "10 < 5 sunt propozit»ii. pe care-l vom nota cu "muritor(x) sau cu P (x).

29 .pe care-l vom nota Q(n).

3 1) Dac¸a P este un predicat care cont»ine. prima adev¸arat¸a.30CAPITOLUL 2. NEFORMALIZAT ¸ A) 3) Enunt»urile "2 = 3". . CALCULUL PREDICATELOR (PREZ. "5 = 1 sunt propozit»ii. de exemplu. Observat»iile 2. y). iar enunt»ul "x = y este un predicat binar. pe care-l vom nota cu F (x. a doua fals¸a.1.

putem pune ^³n evident»¸a una. z). ^³n care caz se scrie respectiv: P (x).P (x.P (x. atunci ^³n funct»ie de situat»ie. 3) Dac¸a ^³ntr-un .trei variabile libere. sau chiar niciuna. y). dou¸a sau toate trei variabilele. 2) Propozit»iile pot fi considerate cazuri particulare (limit¸a) de predicate »si anume: predicate cu 0 locuri. y. P.

4) Locul variabilelor libere nu este . ‾xarea) tuturor variabilelor libere ale unui predicat este o modalitate de trecere de la predicate la propozit»ii.predicat n-ar (n = 1) ^³nlocuim toate cele n variabile libere (= subiecte nedeterminate) cu subiecte determinate (= obiecte). ^³nlocuirea (= substitut»ia. Vom vedea c¸a mai exist¸a o modalitate: cuanti‾carea. Deci. atunci obt»inem o propozit»ie.

1.1 Domeniul unui predicat Vom de‾ni domeniul unui predicat. adic¸a mult»imea (mult»imile) de obiecte a (ale) unui predicat. y) = "x> y". dac¸a P (x. atunci P (x. Vom spune c¸a variabila liber¸a x ia valori ^³n mult»imea D . 2. De exemplu.1. x).indiferent.4 Fie P (x) un predicat unar. y) 6 . P (y. De‾nit»ia 2.

de obiecte din universul de discurs U. adev¸arat¸a sau fals¸a.1. D. dac¸a pentru orice obiect a . atunci propozit»ia "Socrate este muritor are sens »si este adev¸arat¸a. Exemplele 2. »si vom nota x . iar propozit»ia "Numarul 5 este muritor nu . D. P (a) este o propozit»ie cu sens.5 (1) Dac¸a P (x) ´"x este muritor".

are sens. atunci propozit»ia "10 < 5 are sens »si este fals¸a.6 Semnul = din scrierea: P (x) = "x este muritor ^³nseamn¸a c¸a P (x) este o . D este mult»imea oamenilor sau mult»imea animalelor. (2) Dac¸a Q(x) = "n< 5".1. Deci. iar propozit»ia "Socrate < 5 nu are sens. Deci. D este N sau Q sau <. Observat»ia 2.

:::. c¸a tuplul de variabile libere (x1. echivalent.x2.xn) un predicat n-ar (n> 1). . ::. De‾nit»ia 2. (i) Vom spune c¸a variabilele libere x1.xn iau valori ^³n mult»imea de obiecte D din universul de discurs U (sau.1.notat»ie pentru "x este muritor".x2.:::.xn) ia valori ^³n produsul cartezian D × D × ::. × D .x2.7 Fie P (x1.

Dn ) . D.n (sau.x2.= Dn.:::. i =1. echivalent.xn) . cu (x1. generat de mult»imea de obiecte D) »si vom nota aceasta cu: xi .

n (sau. echivalent. Dn) avem c¸a P (a1.2. (ii) Vom spune c¸a variabilele libere x1.x2. PREDICATELE 31 dac¸a pentru orice obiecte ai .an) . adev¸arat¸a sau fals¸a.an) este o propozit»ie cu sens.a2.:::. pentru orice tuplu de obiecte (a1.1. D. i =1. Vom spune ^³n acest caz c¸a predicatul P este unisort (cu un singur sort). .:::.a2.

echivalent. Dn) i=1 »si vom nota aceasta cu: xi .::. generat de mult»imile de obiecte D1. :::. c¸a tuplul de variabile libere (x1.x2. Qn .x2.:::. Dn din universul de discurs U (sau.xn iau valori respectiv ^³n mult»imile de obiecte D1.D2. .xn) ia valori ^³n produsul cartezian D1£D2£:::£Dn = Qn Di. Di.xn) .D2.n (sau. echivalent.i =1. :::.:::. cu (x1.

pentru orice tuplu de obiecte (a1.8 . Vom spune ^³n acest caz c¸a predicatul P este plurisort (cu mai multe sorturi).i =1.an) este o propozit»ie cu sens.:::.1.a2.an) . Di. Qn Di) i=1 avem c¸a P (a1. Observat»ia 2.:::.a2. adev¸arat¸a sau fals¸a.Di ) i=1 dac¸a pentru orice obiecte ai . echivalent.n (sau.

Mult»imea de obiecte D (mult»imile de obiecte D1. n 2. :::. $) . Dn) depinde (depind) de P : D = DP (D1 = DP ::. Dn = DP ): 1 . _.D2.2 Propozit»ii (enunt»uri) complexe Din predicate (sau din predicate »si propozit»ii) date se construiesc propozit»ii complex e cu ajutorul operatorilor propozit»ionali (:. !. ^.1.

P (x) . Q(x). Q(x). 9). nu »si subiectele.P (x) . operatorii propozit»ionali afect^and p¸art»ile predicative. »si anume: (1) Fie.»si al cuanti‾catorilor (8. pentru ^³nceput. Enunt»urile (8x)P . predicatele unare P (x) »si Q(x). Q(x).P (x) . Enunt»urile :P (x). Q(x) se construiesc lingvistic ca ^³n cazul propozit»iilor. Aceste enunt»uri sunt de asemene a predicate.P (x) .

respectiv textul "exist¸a (cel put»in un) x.(x) »si (9x)P (x) se construiesc lingvistic astfel: se scrie ^³ntreg textul predicatului (enunt»ului) P (x) »si se adaug¸a ^³n fat»a lui textul: "Oricare ar fi x. astfel ^³nc^at P . Deci. iar enunt»ul (9x)P (x) se cite»ste: "exist¸a x. astfel ^³nc^at". enunt»ul (8x)P (x) se cite»ste: "Oricare ar fi x. P (x)". ".

ci la mult»imea de obiecte D ^³n care variabila x ia valori.(x)". exprim^and o proprietate a lui D. respectiv "exist¸a cel put»in un obiect ^³n D care are proprietatea . Enunt»urile (8x)P (x) »si (9x)P (x) nu se mai refer¸a la obiectul nedeterminat x. »si anume: "Toate obiectele din D au proprietatea P ".

.P ".

y) sunt evidente. y) dou¸a predicate binare (sau unul unar »si cel¸alalt binar). Q(x. Q(x. Construct»iile lingvistice ale enunt»urilor: :P (x. y). NEFORMALIZAT ¸ A) (2) Fie acum P (x. y).P (x. y) . y). y) »si Q(x.P (x.32CAPITOLUL 2.P (x. CALCULUL PREDICATELOR (PREZ. y) . y). Toate aceste enunt»uri sunt . y)_Q(x. y).P (x. Q(x.

(9y)(8x)P (x. (9y)P (x. y). y). cele grupate ^³n (b) ‾ind . (9x)P (x. y). (9x)(8y)P (x. cele grupate ^³n (a) ‾ind predicate. y). (b) (8x)(8y)P (x. y). y). y). (8y)P (x. y). (8y)(9x)P (x. (8y)(8x)P (x. y). (8x)(9y)P (x. y) sunt evidente. (9x)(9y)P (x. y).predicate. Construct»iile lingvistice ale enunt»urilor: (a) (8x)P (x. (9y)(9x)P (x. y).

9 (i) Cuanti‾catorii lucreaz¸a asupra subiectului (subiectelor) unui enunt». (ii) Prin cuanti‾carea predicatului unar P (x). n-are se generalizeaz¸a ^³ntr-un mod evident.1.propozit»ii. Observat»iile 2. (3) Construct»iile propozit»iilor complexe ^³n cazul predicatelor ternare. :::. num¸arul locurilor libere din enunt»ul astfel obt»inut s-a redus la 0. enunt»urile (8x)P (x) »si (9x)P (x) sunt propozit»ii. Deci. ^³n care x se nume»ste .

variabil¸a legat¸a. (iii) Cuanti‾catorii .:::. »si .2. Observat»iile 2. cuanti‾carea este a doua modalitate de trecere de la predicate la propozit»ii.10 (1) Fie P (x1. nu sunt independent»i -vedet»i Exemplele 2. Prin o cuati‾care.1.7(I)1. (dup¸a cum nici operatorii .x2. nu sunt independent»i -vedet»i Observat»ia 1. Deci. »si ..11). num¸arul locurilor libere din .xn) un predicat n-ar (n> 1).2. 2.

»s.:::.d.a.:::.. sunt predicate (n 2)-are. (8x2)P (x1.xn).x2.m.:::. (9x1)(8x2)P (x1.d.x2.m. sunt predicate (n 1)-are.xn) »s. Deci.:::.x2.x2.xn) »s.xn).x2. (9x1)P (x1.a.x2.x2.:::. etc.a.:::.:::. scade cu dou¸a unit¸at»i. (8x1)(8x2) ::. (9x1)(9x2)P (x1.d.xn). prin dou¸a cuanti‾c¸ari.m.xn). (8xn)P (x1.xn). -enunt»urile: (8x1)(8x2)P (x1.x2. (8x1)(9x2)P (x1. (9x2)P (x1.xn).predicat scade cu o unitate. (9xn)P .:::.xn). iar -enunt»urile: (8x1)(8x2) ::.x2.:::. -enunt»urile: (8x1)P (x1.

......... .xn)...m.............a. (9xn)P (x1.x2....(x1.... adic¸a sunt propozit»ii........ ....:::..x2...........xn) »s. (9x1)(9x2) ::.....d.. sunt predicate 0-are.:::......

(2) Avem deci dou¸a modalit¸at»i de trecere de la . Evident. ci legat¸a.2. aceea»si variabil¸a nu poate fi legat¸a de mai multe ori ^³ntr-un predicat. nu mai este liber¸a. VALOAREA DE ADEV ¸33 AR A UNUI PREDICAT Variabila care apare l^ang¸a un cuanti‾cator (= a°at¸a ^³n aria de cuprindere a unui cuanti‾cator) dispare din predicat.2.

:::. atunci (8x)P (x) . numite »si modalit¸at»i de ^³nchidere a unui predicat : MOD1 -prin ^³nlocuirea tuturor variabilelor libere cu obiecte. mult»imea de obiecte a unui predicat unar P (x).ang. (P (a1) .a2. MOD2 -prin cuanti‾carea (legarea) tuturor variabilelor libere.predicate (= propozit»ii deschise) la propozit»ii (= propozit»ii ^³nchise). (3) Dac¸a D. este ‾nit¸a: D = fa1. P .

adic¸a cuanti‾catorul universal coincide cu o conjunct»ie.(a2) . P (an)). (9x)P (x) . ::. P (an)). adic¸a. de exemplu: (9x)P . . (4) Rezultatul unei cuanti‾c¸ari nu depinde de notat»ia (numele) variabilei ^³n raport cu care se face cuanti‾carea. . iar cuanti‾catorul existent»ial coincide cu o disjunct»ie. (P (a1) . P (a2) . ::.

z) 6 . y. (9u)P (x. u. Deci. y. z). dar (9x)P (x. u. (9x)P (x. z) . z). (5) In cazul unei cuanti‾c¸ari repetate nu putem ^³nlocui variabila unei cuanti‾c¸ar i cu o variabil¸a care intervine ^³n alt¸a cuanti‾care. y) 6 . z) . x. (9y)P (y) »si (9y)P (x. (8x)(9y)P (x.(x) . (9y)P (x. y) »si (9u)P (x.

(8x)(9x)P (x. ca »si scrierea: (9)xP (x). ^³n acest capitol. z) 6 . (8x)(9u)P (x.. z). z). y. x. (2) Pentru a u»sura scrierea unei . (8x)(9y)P (x. Convent»ii de scriere (1) Vom scrie: (8x)P (x) ^³n loc de: 8xP (x) »si vom scrie: (9x)P (x) ^³n loc de: 9xP (x). u. Dar scrierea: (8)xP (x) este gre»sit¸a.

ei av^and aceea»si prioritate (leag¸a la fel de tare). (. vom presupune urm¸atoarele: (i) cuanti‾catorii (8. (III): _. leag¸a cel mai slab). (IV): !. 9) au prioritate ^³n fat»a operatorilor propozit»ionali (leag¸a mai tare).propozit»ii complexe. (ii) operatorii propozit»ionali au priorit¸at»ile urm¸atoare: (I): ¬ (¬ leag¸a cel mai tare). (II): ^.2 Valoarea de adev¸ar a unui predicat . 2. (V): .

sau ambivalent. fals. .Fie P (x) un predicat unar oarecare. el poate fi adev¸arat.

propozit»ia P (a) este adev¸arat¸a.2. — Spunem c¸a P (x) este adev¸arat dac¸a pentru orice a . NEFORMALIZAT ¸ A) De‾nit»iile 2.34CAPITOLUL 2.1 Fie P (x) un predicat unar »si D mult»imea sa de obiecte. . CALCULUL PREDICATELOR (PREZ. D. — Spunem c¸a P (x) este fals dac¸a pentru orice a .

2 Fie D = N »si ‾e predicatele unare urm¸atoare care au pe D ca domeniu: .D. astfel ^³nc^at propozit»ia P (a) este adev¸arat¸a »si exist¸a b . — Spunem c¸a P (x) este ambivalent dac¸a exist¸a a . propozit»ia P (a) este fals¸a. Exemplele 2. D. D. astfel ^³nc^at propozit»ia P (b) este fals¸a.2.

3 (i) Propozit»ia (8x)P (x) este adev¸arat¸a dac¸a predicatul P . a c¸aror valoare de adev¸ar se de‾ne»ste astfel: De‾nit»iile 2. (2) P (n) ´"n< 0 -este un predicat fals.(1) P (n) ´"n = 0 -este un predicat adev¸arat. Enunt»urile (8x)P (x) »si (9x)P (x) sunt propozit»ii.2. (3) P (n) ´"n = 5 -este un predicat ambivalent.

fals sau ambivalent.x2. el poate fi adev¸arat. propozit»ia (9x)P (x) este fals¸a dac¸a predicatul P (x) este fals.:::. de‾nit»iile ‾ind evidente.(x) este adev¸arat.xn) un predicat n-ar (n> 1) oarecare. Fie P (x1. (ii) Propozit»ia (9x)P (x) este adev¸arat¸a dac¸a predicatul P (x) este adev¸arat sau ambivalent. . propozit»ia (8x)P (x) este fals¸a dac¸a predicatul P (x) este fals sau ambivalent.

!. ^. numite enunt»uri componente) care are proprietatea c¸a este adev¸arat independen t de valorile de adev¸ar ale enunt»urilor componente.2.2. $) »si al cuanti‾catorilor (8.4 (1) Se nume»ste lege logic¸a orice enunt¸ complex (adic¸a format cu ajutorul operatorilo r propozit»ionali (:. _.1 Tautologii. 9) din alte enunt»uri. Tautologii cuanti‾cate De‾nit»iile 2. O lege logic¸a care .2.

se construie»ste f¸ar¸a cuati‾catori va fi numit¸a tautologie. »si antilogie cuanti‾cat¸ a . oricare ar fi valorile de adev¸ar ale enunt»urilor componente. O lege logic¸a ^³n construct»ia c¸areia intervin »si cuanti‾catorii nu are un nume special ^³n literatura de specialitate. noi o vom numi tautologie cuanti‾cat¸a. va fi numit antilogie -dac¸a nu cont»ine cuanti‾catorii. (2) Un enunt¸ complex care este fals.

G.-dac¸a cont»ine cuanti‾catori. altfel arbitrar (oarecare). -pentru un predicat binar P . atunci propozit»ia P (a) este adev¸arat¸a pentru orice obiect a din domeniul lui P . din domeniul lui P . Vom da acum o formulare a Principiului generaliz¸arii (P. pe scurt): -pentru un predicat unar P (x): dac¸a o propozit»ie P (a) este adev¸arat¸a pentru un obiect a ‾xat.

-pentru un predicat n-ar P (x1. y): dac¸a o propozit»ie P (a. b) este adev¸arat¸a pentru un obiect (a. b) din domeniul lui P . din domeniul lui P . b) ‾xat. altfel arbitrar (oarecare).xn)(n> 2): analog.(x.x2.:::. b) este adev¸arat¸a pentru orice obiect (a. . atunci propozit»ia P (a.

Q(x) .10) Sistemul A1 (_. VALOAREA DE ADEV ¸35 AR A UNUI PREDICAT Exemplele 2.2. P (x) . (Px2) P (x) . :.2. P (x) .2. P (x). I) pentru predicate unare: (Px1) P (x) .5 (Exemple de tautologii) (A se vedea Exemplele 1. P (x).P (x) . . $. Q(x) . O. ^.2.

Q(x)) . Q(x) . P (x). R(x)) . P (x). Q(x)) . (Q(x) . (Q(x) . Q(x) .P (x) . . (Px5) P (x) . Q(x)) . (Px4) P (x) . (Px3) P (x) . P (x). Q(x)) . (P (x) . R(x). (P (x) . R(x)) .P (x). (P (x) . R(x).P (x) .P (x) . (P (x) .

Q(x)) . (P (x) . P (x).P (x) . (P (x) . (P (x) . :(P (x) ^:P (x)). R(x)) . P (x). I . R(x)). (Q(x) . Q(x)) . (Px6) P (x). Alte tautologii remarcabile sunt de . R(x)).P (x). (Px7) P (x) _:P (x)(Principiul tert»ului exclus). O . R(x)) . (P (x) .(Q(x) .

m. Sistemul A1 (_. P (x)(Principiul dublei negat»ii). »s. (Px9) ::P (x) . ^. $.d.exemplu (pentru predicate unare): (Px8) :(P (x) . Q(x)) $:P (x) ^:Q(x). I) pentru predicate binare: (Pxy1) . :(P (x) . Q(x)) $:P (x) _:Q(x) (Legile De Morgan). (Px23) [P (x) .a. O.d. Q(x))] . :. Q(x)(Modus ponens). »s.a.m. (P (x) .

y) . y) . (P (x. y) .P (x. y).P (x. P (x. Q(x. y) .m. y) . P (x. y) . P (x. y) . y). Q(x. y))] . P (x. y) . P (x. y). P (x. y) . y) . »s. Q(x. (Pxy23) [P (x. . y) .d. y). Q(x. y) .a. (Pxy2) P (x. Q(x.P (x.

m.a. [(8x)P (x)] $:[(9x)(:P (x))]. 2.2.7 (Exemple de tautologii cuanti‾cate) Vom grupa exemplele mai folosite de tautologii cuanti‾cate ^³n opt grupe: (I) echivalent»ele cuanti‾catorilor: 1.6 (Exemple de antilogii cuanti‾cate) 1. (8x)[:P (x)]. Exemplele 2.d. 2. (9x)P (x) . »s. (9x)[:P (x)]. [(9x)P (x)] $:[(8x)(:P (x))]. (8x)P (x) .Q(x.2. . Exemplele 2. y)(Modus ponens).

(9x)[:P (x)] (vedet»i Exercit»iul 1). (8x)[:P (x)]. (9x)P (x) . 2. :[(8x)P (x)] .3. (III): . :[(9x)P (x)] . (8x)[:P (x)]. (II): 1. (9x)[:P (x)]. (8x)P (x) . 4.

36CAPITOLUL 2. P (y) . P (y) (vedet»i Exercit»iul 2). (VI) Fie p o propozit»ie »si Q(x) un . (8x)(:P (x))]. 2. 2. (9x)P (x). NEFORMALIZAT ¸ A) 1. (8x)P (x) . :[(9x)P (x) . (V) (o consecint»¸a a (IV)): (8x)P (x) . (9x)(:P (x))]. (9x)P (x). (IV): 1. CALCULUL PREDICATELOR (PREZ. :[(8x)P (x) .

(8x)Q(x)]. Q(x)] . (8x)[P (x) .predicat unar: 1. [(8x)P (x) . p]. (9x)Q(x)]. (VII): 1. 2. [(8x)P (x) . [(9x)Q(x) . (8x)Q(x)]. [(8x)(p . [(9x)P (x) . 3. (8x)[P . Q(x)] . "Regula (!8) (vedet»i Exercit»iul 3) 2. (8x)[P (x) . [(8x)(Q(x) . [p . (8x)Q(x)]. (9x)[P (x) . Q(x)] . 4. "Regula (9!)". Q(x))] . p)] .

(8x)(8y)P (x. y).): h = . (8x)Q(x)]. Q(x)] . y). y) . y).2. [(8x)P (x) . 2. S¸a se demonstreze c¸a urm¸atoarea propozit»ie este ^³ntotdeauna adev¸arat¸a (tautologia cuanti‾cat¸a (I)3. (VIII): 1. Exercit»iile 2. (9x)(9y)P (x. 3. (8y)(8x)P (x. (9x)(8y)P (x.8 (1) Fie P (x) un predicat unar.(x) . y) . (8y)(9x)P (x. (9y)(9x)P (x. y) .

(9x)[:P (x)] . (:[(9x)[:P (x)]] _:[(8x)P (x)]) ". Demonstrat»ie. (9x)[:P (x)]) . p »si h2 = ":[(9x)[:P . (9x)[:P (x)]". S¸a not¸am cei doi termeni ai conjunct»iei astfel: h1 = "::[(8x)P (x)] . h = "(::[(8x)P (x)] .":[(8x)P (x)] . deoarece ::p . (9x)[:P (x)]". "(8x)P (x) .

Atunci h este adev¸arat¸a dac¸a h1 este adev¸arat¸a »si h2 este adev¸arat¸a.(x)]] _:[(8x)P (x)]". S¸a not¸am p = "(8x)P (x)". .

2. -dac¸a propozit»ia p este fals¸a.2. VALOAREA DE ADEV ¸37 AR A UNUI PREDICAT S¸a ar¸at¸am c¸a propozit»ia h1 este adev¸arat¸a: -dac¸a propozit»ia p este adev¸arat¸a. atunci predicatul P (x) este fals sau ambivalent. rezult¸a c¸a h1 . atunci h1 este adev¸arat¸a. rezult¸a c¸a predicatul :P (x) este adev¸arat sau ambivalent. deci propozit»ia (9x)[:P (x)] este adev¸arat¸a.

atunci propozit»ia :p este adev¸arat¸a »si deci h2 este adev¸arat¸a. S¸a ar¸at¸am c¸a propozit»ia h2 este adev¸arat¸a: -dac¸a propozit»ia p este adev¸arat¸a. deci. rezult¸a c¸a propozit»ia :[(9x)[:P (x)]] este adev¸arat¸a »si. -dac¸a propozit»ia p este fals¸a. atunci predicatul P (x) este adev¸arat. . deci propozit»ia (9x)[:P (x)] este fals¸a. h2 este adev¸arat¸a.este adev¸arat¸a. atunci predicatul :P (x) este fals.

(2) Fie P (x) un predicat unar oarecare. predicatul H(y) este adev¸arat dac¸a pentru orice obiect a . S¸a se demonstreze c¸a predicatul urm¸ator este adev¸arat (tautologia cuanti‾cat¸a (IV)1. P (y)". DH (DH este domeniul lui H).Deci. h este ^³ntotdeauna adev¸arat¸a. Conform de‾nit»iei. Demonstrat»ie.): H(y) = "(8x)P (x) . H(a) este o propozit»ie .

Fie a .adev¸arat¸a. s¸a ar¸at¸am c¸a H(a) este o propozit»ie adev¸arat¸a: H(a) = "(8x)P (x) . S¸a not¸am p = "(8x)P (x)". DH un obiect ‾xat. P (a)". ":[(8x)P (x)] . atunci -dac¸a propozit»ia p este adev¸arat¸a. altfel arbitrar. deci P (a) este o propozit»ie . atunci P (x) este un predicat adev¸arat. P (a) .

deci H(y) este un predicat adev¸arat. propozit»ia H(a) este adev¸arat¸a. conform (P. (3) Fie . -dac¸a propozit»ia p este fals¸a.G.). DH . propozit»ia H(a) este adev¸arat¸a. Rezult¸a. ^³n ambele cazuri posibile. atunci propozit»ia :p este adev¸arat¸a »si. Deci. H(a) este o propozit»ie adev¸arat¸a. c¸a pentru orice obiect a .adev¸arat¸a »si. prin urmare. H(a) este o propozit»ie adev¸arat¸a. deci.

. [:p .): h = "[(8x)(p . [:p . [:p . (8x)Q(x)] .p o propozit»ie »si Q(x) un predicat unar oarecare. (9x)[:(:p . [p . (8x)Q(x)] . Q(x))] . Q(x))] . Demonstrat»ie. h $:[(8x)(:p . (8x)Q(x)]. Q(x))] . S¸a se demonstreze c¸a urm¸atoarea propozit»ie este ^³ntotdeauna adev¸arat¸a (tautologia cuanti‾cat¸a (VI)1. (8x)Q(x)]". (9x)[p ^:Q(x)] .

p »si conform legilor De Morgan. . faptului c¸a ::p .conform primului exercit»iu. atunci :p este adev¸arat¸a »si deci h este adev¸arat¸a. -Dac¸a p este fals¸a.

rezult¸a h adev¸arat¸a.38CAPITOLUL 2. -dac¸a predicatul Q(x) este fals. atunci s¸a not¸am: h1 = "(9x)[p ^:Q(x)]". (8x)Q(x)]". CALCULUL PREDICATELOR (PREZ. atunci propozit»ia (8x)Q(x) este adev¸arat¸a. -dac¸a predicatul Q(x) este adev¸arat. rezult¸a c¸a . deci h2 este adev¸arat¸a.h2 = "[:p . atunci predicatul :Q(x) este adev¸arat. NEFORMALIZAT ¸ A) -Dac¸a p este adev¸arat¸a.

de unde obt»inem c¸a h1 este adev¸arat¸a. Observat»ia 2. h este ^³ntotdeauna o propozit»ie adev¸arat¸a. deci h este adev¸arat¸a. -dac¸a predicatul Q(x) este ambivalent. deci h este adev¸arat¸a.2. rezult¸a c¸a p ^:Q(x) este un predicat ambivalent. Deci.9 Toate . atunci predicatul :Q(x) este ambivalent.p ^:Q(x) este un predicat adev¸arat. de unde obt»inem c¸a h1 este adev¸arat¸a.

Observat»ia 2. sunt consecint»e a trei reguli fundamentale: "modus ponens". "9!".P (x) »si 9x> 0. "!8". Se poate ar¸ata c¸a pentru nevoile unei teorii deductive ne putem rezuma doar la dou¸a reguli: "modus ponens »si una din celelalte dou¸a. except^and (P.10 Semni‾cat»ia scrierilor din matematic¸a: 8x> 0.regulile de deduct»ie.G.P (x) este respecti v urm¸atoarea: 8x> .2.).

P (x)). dac¸a le neg¸am. :(9x> 0. (9x):(:(x> 0) .0. (9x):(x> 0 .P (x) = (9x)(x> 0 . obt»inem respectiv: :(8x> 0. In consecint»¸a.P (x)) ´:((9x)(x> 0 . P (x))) . (9x)(x> 0 ^:P (x)) ´9x> 0. P (x)) .P (x)) ´:((8x)(x> 0 . P (x)). P (x)) . :P (x). 9x> 0.P (x) = (8x)(x> 0 .

(8x)(x> 0 !:P (x)) ´8x> 0.2 Observat»ii Calculul predicatelor prezentat se mai nume»ste calculul predicatelor de ordinul I. . Dac¸a variabilele libere x. y. atunci calculul predicatelo r corespunz¸ator se zice de ordinul . :P (x). .2. din predicate sunt mult»imi. (8x):(x> 0 .. P (x)) . (8x)(:(x> 0) _:P (x)) . z. P (x))) . 2. .

dac¸a ele sunt mult»imi de mult»imi.II. calculu l se zice de ordinul III »s.d. .a.m.

Partea II Algebre Boole 39 .

H. Aceast¸a descoperire este unanim atribuit¸a lui George Boole [9]. Dintre matematicienii care au adus contribut»ii mari la dezvoltarea teoriei algebrelo r Boole trebuie ment»ionat»i: M.Teoria algebrelor Boole s-a n¸ascut ca urmare a descoperirii analogiei perfecte care exist¸a ^³ntre legile logicii »si anumite reguli ale calculului algebric. Stone. pentru celebra sa teorem¸a de reprezentare »si pentru teoria .

»si A. poliadice [50] »si cilindrice sunt modele algebrice ale calculului predicatelor. Tarski. acestea sunt . Algebrele Boole monadice. ‾ind modele algebrice ale calculului propozit»iilor. Algebrele Boole constituie re°ectarea algebric¸a a calculului propozit»iilor. c^at mai ales pe linia leg¸aturilor sale cu logica.dualit¸at»ii algebrelor Boole. care a obt»inut rezultate remarcabile at^at pe linia algebric¸a a acestui domeniu.

de sine st¸at¸ator. cele mai spectaculoase aplicat»ii ‾ind ^³ns¸a ^³n domeniul informaticii. teoria algebrelor Boole se prezint¸a ca un capitol important al algebrei. topologie.. Algebrele Boole sunt ^³n mod tradit»ional studiate ^³n contextul laticilor. calculul probabilit¸at»ilor etc. deoarece sunt .discutat e put»in ^³n capitolul 8. care are puternice conexiuni cu logica »si care are aplicat»ii ^³n analiz¸a. Ast¸azi.

[88]. Bibliogra‾e pentru latici: [2]. [120]. [51]. [114]. [123]. De aceea am considerat necesar¸a existent»a unui scurt capitol consacrat laticilor. Bibliogra‾e pentru mult»imi fuzzy: [92]. [111].cazuri particulare de latici. Laticile reprezint¸a un suport algebric pentru majoritate a sistemelor logice. [48]. [45]. [58]. . [7]. Bibliogra‾e pentru algebre Boole: [9]. [88].

42 .

Ore. [7]. G. O. Tarski.Capitolul 3 Latici Teoria laticilor ^³ncepe cu cercet¸arile lui R. Birkho®. au f¸acut din teoria laticilor un domeniu al matematicii de sine st¸at¸ator (vedet»i [2]. Dedekind asupra structurii mult»imii subgrupurilor unui grup abelian [24]. GrÄatzer etc. Contribut»iile unor matematicieni important»i ca G. A. [48]). Prima sect»iune prezint¸a mult»imile .

(O1) xRx .1.1 Mult»imi (pre)ordonate 3. Exemple De‾nit»iile 3. — O relat»ie binar¸a R pe A se nume»ste relat»ie de ordine (part»ial¸a) dac¸a sunt veri‾cat e urm¸atoarele axiome: pentru orice x. z .1. y.ordonate.1 Fie A o mult»ime nevid¸a.1 De‾nit»ii. iar a doua sect»iune cont»ine cele dou¸a de‾nit»ii echivalente ale laticilor »si multe exemple. A. 3.

atunci x = y (antisimetria). atunci R se nume»ste relat»ie de ordine total¸a. xRy sau yRx (x »si y sunt compatibile). A. — O relat»ie binar¸a R pe A . — Dac¸a R mai veri‾c¸a »si axioma: (O4) pentru orice x. y . atunci xRz (tranzitivitatea). (O3) dac¸a xRy »si yRz.(re°exivitatea). (O2) dac¸a xRy »si yRx.

— O pereche (A. dac¸a R este o relat»ie de . -mult»ime total ordonat¸a sau mult»ime liniar¸a (liniar ordonat¸a) sau lant». R) se nume»ste -mult»ime (part»ial) ordonat¸a. dac¸a R este o relat»ie de ordine (part»ial¸a) pe A.se nume»ste relat»ie de preordine dac¸a veri‾c¸a (O1) »si (O3). dac¸a R este o relat»ie de ordine total¸a pe A. -mult»ime preordonat¸a.

43 .preordine pe A.

—). —) sunt lant»uri.2 (1) Perechile (R. (Z. (3) Dac¸a X este o mult»ime nevid¸a. ea este total ordonat¸a dac¸a »si numai dac¸a X este format¸a dintr-un singur element. atunci (P(X). —). LATICI Exemplele 3. (Q. (2) Dac¸a X este o mult»ime nevid¸a.1. . atunci (X.44 CAPITOLUL 3. (N. µ) este o mult»ime ordonat¸a. —).

¹) este o mult»ime ordonat¸a. y . (4) Dac¸a pe mult»imea N* = Nnf0} de‾nim. y.=) este o mult»ime ordonat¸a (^³n acest caz R este ¢= f(x. Xg). pentru orice x. (5) Relat»ia x . x . x y (x este divizibil cu y). x) x . x . atunci (N* . y . dar nu total ordonat¸a.

¹) . (a1 = a2.b1 = b2). def. care nu este relat»ie de ordine. z2 = a2 + ib2 . atunci (C. astfel: pentru orice z1 = a1 + ib1.y. z1 . C. de‾nit¸a pe Z. z2 (. este o relat»ie de preordine. (6) Dac¸a pe mult»imea C a numerelor complexe de‾nim relat»ia binar¸a .

(7) Fie A mult»imea o‾t»erilor dintr-o unitate militar¸a.este o mult»ime ordonat¸a. Pentru x. y . —) este o mult»ime preordonat¸a. O relat»ie de (pre)ordine arbitrar¸a pe o . A. dar nu total ordonat¸a. spunem c¸a x = y dac¸a gradul lui x este mai mic sau egal cu gradul lui y. care nu este ordonat¸a. Atunci (A. Convent»ie.

3 Fie (A. O funct»ie f : A . —) dou¸a mult»imi ordonate. A.1. De‾nit»ia 3. B se nume»ste izoton¸a dac¸a x = y implic¸a f(x) = f(y).mult»ime A va fi notat¸a de acum ^³nainte prin —. y .1.2 Principiul dualit¸at»ii. —). (B. 3. Diagrama Hasse Dac¸a = este o relat»ie . pentru orice x.

x = y (. A. def. teorem¸a etc. Principiul dualit¸at»ii pentru mult»imi (pre)ordonate este urm¸atorul: "orice enunt¸ (de‾nit»ia unei not»iuni.) cu privire . se nume»ste relat»ia invers¸a sau relat»ia dual¸a a relat»iei —. atunci relat»ia = de‾nit¸a pe A astfel: pentru orice x.de (pre)ordine pe A. y . propozit»ie. y = x.

¸) astfel obt»inut¸a este tot o mult»ime (pre) ordonat¸a. propozit»ie. —).la mult»imea (pre)ordonat¸a (A. Structura (A. ¸". teorem¸a etc. Enunt»ul astfel obt»inut (de‾nit»ia unei not»iuni.) este dualul primului enunt¸ (de‾nit»ie a unei not»iuni. —) r¸am^ane valabil dac¸a peste tot ^³n cuprinsul s¸au schimb¸am relat»ia de (pre)ordine = cu relat»ia de (pre)ordine invers¸a. numit¸a duala lui (L. . propozit»ie.

Diagrama Hasse O relat»ie binar¸a = pe o mult»ime ‾nit¸a A se va reprezenta gra‾c prin diagrama .teorem¸a etc.). Mai spunem c¸a cele dou¸a structuri (enunt»uri) sunt duale una alteia sau simplu duale.

3. iar faptul c¸a x<y (adic¸a x = y »si x 6 = y) »si nu exist¸a z cu x<z<y se reprezint¸a printr-o linie care leag¸a cele doua puncte.1. MULT¸ IMI (PRE)ORDONATE 45 Hasse astfel: elementele mult»imii sunt reprezentate prin puncte. y ‾ind situat mai sus ca x: y .

c). Exemplu de diagram¸a Hasse.x Diagrama Hasse este util¸a pentru recunoa»sterea propriet¸at»ilor relat»iei binare. d} »si R = f(a. (a. c. a). (b. b). b). (c. c). d). (b. (d. R) este o mult»ime ordonat¸a ce va fi reprezentat¸a gra‾c de diagrama Hasse . d). (a. d)gatunci (A. Dac¸a A = fa. b. (b. c). (a.

1: Diagrama Hasse a mult»imii ordonate (A.1. —) o mult»ime ordonat¸a. R) 3.4 Fie (A.din Figura 3. A se nume»ste prim element sau cel . Un element u .1. cd b a Figura 3. minorant (majorant).3 Prim (ultim) element.1. Axioma lui Zorn De‾nit»iile 3. in‾mum (supremum).

Deci. al unei mult»imi ordonate sunt unici (atunci c^and exist¸a). At^at primul element. Primul element va fi notat . A. c^at »si ultimul element. not»iunile de prim element »si ultim element sunt duale una alteia.mai mic element (ultim element sau cel mai mare element) dac¸a u = x (respectiv u = x) pentru orice x .

O mult»ime ordonat¸a cu 0 »si 1 se nume»ste m¸arginit¸a. iar ultimul element cu 1.de obicei cu 0. .

1.2. LATICI 11 z z x ²¶S yx ²¶S y xy S²¶S²¶z 0 0 a)b) c) Figura 3.46 CAPITOLUL 3. In .2: Exemple de mult»imi ordonate cu prim »si/sau ultim element Exemplele 3.5 Consider¸am mult»imile ordonate din Figura 3.

A este un minorant (majorant) al lui X .6 Fie (A. Un element a . iar ^³n cazul c) exist¸a numai prim element.1.cazul a) exist¸ a prim »si ultim element (mult»imea ordonat¸a este m¸arginit¸a). —) o mult»ime part»ial ordonat¸a »si ‾e X o submult»ime a lui A. De‾nit»iile 3. ^³n cazul b) exist¸a numai ultim element.

. dac¸a a = xi (respectiv a = xi).dac¸a a = x (respectiv a = x) pentru orice x . I o mult»ime oarecare. A este un minorant (majorant) al familiei (xi)i2I . eventual in‾nit¸a. I. ‾e (xi)i2I o familie oarecare de elemente din A indexat¸a de I. Echivalent. X. Un element a . pentru orice i .

. Exemplul 3. Dac¸a X = fc. fg.7 Consider¸am mult»imea ordonat¸a (A = fa. atunci mult»imea minorant»ilor lui X este fa. b. dg. d. f¸ar¸a prim »si ultim element. fg. c. cg. —) din Figura 3. b. not»iunile de minorant »si majorant sunt duale una alteia.Deci.1.3. e. e. iar mult»imea majorant»ilor lui X este fd.

.e ² f S d c a ²¶S b Figura 3.3: Mult»ime ordonat¸a At^at mult»imea minorant»ilor. pot fi vide. c^at »si mult»imea majorant»ilor.

In‾mumul lui X este cel mai mare minorant al lui X »si se noteaz¸a inf X. —) o mult»ime part»ial ordonat¸a »si ‾e X o submult»ime a lui A. MULT¸ IMI (PRE)ORDONATE 47 De‾nit»ia 3. indexat¸a de I (I o mult»ime oarecare. ‾e (xi)i2I o familie oarecare de elemente din A.3.8 Fie (A.1.1. Echivalent. .

X . In‾mumul familiei (xi)i2I este cel mai mare minorant al ei »si se noteaz¸a infi2I xi.eventual in‾nit¸a). A. A) este caracterizat¸a de propriet¸at»ile: (i) a este un minorant al lui X (adic¸a a = x pentru orice x . (ii) a este cel mai mare . relat»ia a = inf X (a . Deci. X).

minorant al lui X. dac¸a b este un minorant al lui X (dac¸a b = x pentru orice x . A este in‾mumul familiei (xi)i2I dac¸a veri‾c¸a propriet¸at»ile : (j) a este un minorant al familiei (xi)i2I (adic¸a a = xi. adic¸a. atunci b = a. Echivalent. pentru orice i . un element a . X). (jj) . I).

1. I). atunci b = a.a este cel mai mare minorant al familiei (xi)i2I . Dual. Supremumu .9 Fie (A. —) o mult»ime part»ial ordonat¸a »si ‾e X o submult»ime a lui A. adic¸a dac¸a b este un minorant al familiei (xi)i2I (dac¸a b = xi pentru orice i . avem urm¸atoarea de‾nit»ie a supremumului: De‾nit»ia 3.

l lui X este cel mai mic majorant al lui X »si se noteaz¸a sup X. Echivalent. ‾e (xi)i2I o familie oarecare de elemente din A. Supremumul familiei (xi)i2I este cel mai mic majorant al ei »si se noteaz¸a supi2I xi. relat»ia a = sup X . I o mult»ime oarecare. Deci. indexat¸a de I. eventual in‾nit¸a.

A. adic¸a. X). A) este caracterizat¸a de propriet¸at»ile: (i') a este un majorant al lui X (adic¸a x = a pentru orice x . (ii') a este cel mai mic majorant al lui X. atunci a = b. . X .(a . dac¸a b este un majorant al lui X (dac¸a x = b pentru orice x . X).

A este supremumul familiei (xi)i2I dac¸a veri‾c¸a propriet¸at»ile: (j') a este un majorant al familiei (xi)i2I (adic¸a xi = a.Echivalent. I). I). . pentru orice i . adic¸a dac¸a b este un majorant al familiei (xi)i2I (dac¸a xi = b pentru orice i . (jj') a este cel mai mic majorant al familiei (xi)i2I . un element a .

Deci. pentru orice i . A care veri‾c¸a b = xi pentru orice i . I »si (ii) pentru orice b . Observat»iile 3.atunci a = b. not»iunile de in‾mum »si supremum sunt duale una alteia.10 1) Deci.1. elementul infi2I xi al lui A este caracterizat de: (i) infi2I xi = xi.

1') Elementul dual. . I »si (ii') pentru orice b . pentru orice i . A care veri‾ca xi = b pentru orice i . I.. avem supi2I xi = b. I. supi2I xi al lui A este caracterizat de: (i') xi = supi2I xi. avem b = infi2I xi.

y). in‾mumul familiei (mult»imii) fx.48 CAPITOLUL 3.:::.11 Fie (A.n} va fi notat inf(x1.2.:::.xn) sau infi=1.:::.x2.1.x2. .xn} =(xi)i2f1.:::. iar supremumul ei va fi notat sup(x. iar supremumul ei va fi notat sup(x1. y). De‾nit»iile 3.n xi. Dac¸a n = 2. LATICI 2) In‾mumul mult»imii ‾nite (familiei ‾nite) fx1. y} va fi notat inf(x.n xi.x2.xn) sau supi=1.

Un element maximal (minimal) al lui X este un element m al lui X cu proprietatea c¸a m = a (respectiv m = a). Deci. implic¸a a = m. A. a . not»iunile de element maximal »si element minimal sunt duale una alteia. O mult»ime ordonat¸a poate avea . X.—) o mult»ime ordonat¸a »si X .

iar X este element maximal. x . Exemplele 3.1. —) nu are niciun element maximal »si niciun element minimal. 3) Ultimul element al unei mult»imi ordonate este »si element maximal.mai multe elemente maximale »si/sau mai multe elemente minimale. . X. 2) In (P(X).12 1) (R. µ) elementele minimale sunt de forma fxg.

De‾nit»ia 3.2.2.1 Latici Ore »si latici Dedekind.1.13 O mult»ime ordonat¸a (A. —) se nume»ste inductiv¸a dac¸a orice parte total ordonat¸a a sa admite un majorant.2 Latici 3. Echivalent»a lor De‾nit»ia 3. 3.1 .iar primul element este »si element minimal. Reciproca nu este adev¸arat¸a. Axioma lui Zorn: Orice mult»ime ordonat¸a inductiv¸a admite un element maximal.

y)= x.2.O mult»ime ordonat¸a L =(L. (i) x = y. y . . y)= y. Propozit»ia 3. L. urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: pentr u orice x. y) »si sup(x. y). (ii) sup(x. (iii) inf(x. —) se nume»ste latice Ore dac¸a pentru orice dou¸a elemente x. y din L exist¸a inf(x.2 Intr-o latice Ore L.

.

atunci deoarece avem »si y = y. (i) . presupun^and c¸a x = y. adic¸a y este cel mai mic . Fie z un majorant oarecare al fx. rezult¸a c¸a y este majorant al fx. yg. (ii): Intr-adev¸ar.3.2. deci x = z »si y = z. Deci y = z. conform re°exivit¸at»ii lui —. LATICI Demonstrat»ie. yg.

(i): Intr-adev¸ar. (iii). . y. deci sup(x. yg. Similar se demonstreaz¸a c¸a (i) . (ii) .2. y) = y ^³nseamn¸a printre altele c¸a x = y »si y = y.3 Fie L o latice Ore. sup(x. Propozit»ia 3. z . Urm¸atoarele propriet¸at»i sunt veri‾cate: pen tru orice x.majorant al fx. deci x = y. y)= y.

sup) (O2) inf(x. y) = sup(y. (O1) inf(x. x). x) (comutativitatea lui inf. y) = inf(y. inf(y.z) (asociativitatea lui inf). sup) (O3) inf(x. y). z) = inf(x. sup(x. sup(y.. y. y). z)) = sup(sup(x. x)= x (idempotent»a lui inf. sup(x. sup(x. y.z) . x)= x. z)) = inf(inf(x. L. z) = sup(x.

x)= x. y)) = x (propriet¸at»ile de absorbt»ie). L veri‾c¸a x = . sup(x. Fie a = sup(x. sup(x. x).(asociativitatea lui sup). x . Dar. L care veri‾c¸a x = b avem a = b. inf(x. y)) = x. (O4) inf(x. deci x = y »si pentru orice b . (O1): S¸a demonstr¸am c¸a sup(x. Demonstrat»ie.

y) = sup(y. conform re°exivit¸at»ii. adic¸a sup(x. x). rezult¸a a = x. lu¸am b = x. Fie u = sup(x. La fel se demonstreaz¸a c¸a inf(x. x). deci avem: x = u. x)= x. Deci. x)= x. a = x. y) »si v = sup(y. (O2): S¸a demonstr¸am c¸a sup(x. y = u »si y = v.x. .

(O3) S¸a demonstr¸am . pentru orice z care veri‾c¸a x. Se observ¸a c¸a u. x). y) = inf(y. avem u = z »si v = z.x = v »si. deci u = v »si v = u. v sunt un astfel de z. La fel se demonstreaz¸a c¸a inf(x. y = z. de unde obt»inem u = v.

L cu . sup(y. z = u »si pentru orice Z. z). t). u = sup(x. z = t »si pentru orice Z . z)). y.c¸a sup(x. z). atunci avem: (i) y. y. y. (ii) x. . z = Z. avem t = Z. S¸a not¸am t = sup(y. L cu y. z) = sup(x. v = sup(x.

. t = Z00. t = v »si pentru orice Z0. (iii) x. z = t »si t = v obt»inem c¸a y. L cu x. dar avem »si x = v. . z = Z0. avem v = Z0.x. Rezult¸a c¸a . y. . z = v. avem u = Z. S¸a ar¸at¸am c¸a u = v: Din y.

obt»inem c¸a v = u.x. Din y. . lu¸am Z. t = u. y. = u ^³n (iii). Astfel. = v ^³n (ii) »si obt»inem c¸a u = v. lu^and Z = u ^³n (i). deci. lu^and Z0. x. u = v. Dar avem »si c¸a x = u. obt»inem c¸a t = u. z = v. z = u.

y. x = x (idempotent»a lui ^. x = x. z . L. (L1) x . _) o structur¸a format¸a dintr-o mult»ime L »si dou¸a operat»ii binare de‾nite pe L. . De‾nit»ia 3.4 Fie L =(L.Restul se demonstreaz¸a similar. x . L se nume»ste latice Dedekind dac¸a urm¸atoarele propriet¸at» i (axiome) sunt veri‾cate: pentru orice x.2. ^. .

x . (y . (y . x. _) (L3) x . y = y . (x . z. y) . (x ._) (L2) x . y)= x. z)=(x . x . x . y) . _) (L4) x . y)= x (cele dou¸a propriet¸at»i de . x (comutativitatea lui ^. z)=(x . y = y . z) (asociativitatea lui ^.

absorbt»ie). .

(y . y . (L2)(L4) Demonstrat»ie. L. y = x. (i) x . y = y. LATICI Propozit»ia 3. atunci x _y =(x ^y) _y = y .50 CAPITOLUL 3. y = x. (ii) x . Dac¸a x .2. x)= y. Dac¸a . urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: pentru orice x.5 Intr-o latice Dedekind L.

ale laticilor sunt echivalente . Vom ar¸ata acum c¸a cele dou¸a de‾nit»ii. y) (L=4)x. atunci x . Teorema 3. —) o latice Ore.6 (1) Fie L =(L. . y = x . S¸a de‾nim ©(L) def. y = y.2. =(L. (x . _). ^. Ore »si Dedekind. unde .x .

^. def. y . y . Atunci structura ©(L) este o latice Dedekind. =(L. def.1) x . (3.x . unde pentru orice x.pentru orice x. S¸a de‾nim ª(L) def. y = inf(x. y). y). (1') Fie L =(L. . y = sup(x. L. _) o latice Dedekind. —). L.

unde pentru orice x.2) x = y dac¸a »si numai dac¸a x . F »si ª. sup(x. y. sunt inverse una alteia. . y)= x . L. y . Demonstrat»ie.3) inf(x. (3. (2) Cele dou¸a aplicat»ii. y)= x . y. iar structura ª(L) este o latice Ore.(3. Atunci relat»ia = este de ordine. y = y.

deci (L1) . y »si x . Intr-adev¸ar. x = sup(x. x)= x »si x . y . L. x)= x. conform de‾nit»iei laticii Ore). Trebuie s¸a demonstr¸am c¸a cele dou¸a operat»ii veri‾c¸a axiomele (L1)-(L4).(1): Cele dou¸a operat»ii sunt bine de‾nite (adic¸a exist¸a x . x . y pentru orice x.3. conform (O1) din Propozit»ia 3. x = inf(x.2.

(1'): Trebuie s¸a ar¸at¸am c¸a relat»ia = este re°exiv¸a. altfel arbitrar. x = x: ‾e x . adic¸a pentru orice x .este veri‾cat¸a. antisimetric¸a »si tranzitiv¸a. L ‾xat. Similar. = este re°exiv¸a. . (L2)-(L4) rezult¸a respectiv din (O2)-(O4). L.

—) este o mult»ime part»ial ordonat¸a. conform (L1). Rezult¸a. (L. L. y . . x . ceea ce este adev¸arat.2. c¸a pentru orice x . conform Principiului Generaliz¸arii. Deci. Trebuie s¸a demonstr¸am acum c¸a pentru orice x. x = x. Restul se demonstreaz¸a similar. x = x. LATICI def x = x .3. L.

y . x) . x . y. y = x . obiecte (elemente) ‾xate. y . y)= x . y este majorant al fx. y)= (L1)(L2)(L3) (x . y. altfel arbitrare. ^³ntr-adev¸ar.sup(x. y)= x . trebuie s¸a ar¸at¸am dou¸a lucruri: (L3) (i) x . (x . Fie x. adic¸a x. y. L. yg. pentru a demonstra c¸a sup(x.

y.= x . (y .2). y = Z. y. (ii) Fie Z . conform (3. y. (x . y) . y)=(x . y = x . adic¸a x_Z = Z »si y _Z = Z. deci y = x . deci x = x . y. y) (L=1) x . . L astfel ^³nc^at x. »si y .

2). x) . Z =(x . (y . Z = Z. trebuie s¸a demonstr¸am c¸a x _y = Z. Intr-adev¸ar. c¸a pentru . y) .conform (3. (x . conform Principiului Generaliz¸arii. (x _y)_Z =(x_y)_(x_Z) (L=3) (L2)(L3)(L1) x . Z = x . x) .2). conform (3. Z)= x . deci x . (y . Rezult¸a. y = Z.

6 poate fi de‾nit¸a.2. echivalent. (2): Rutin¸a. y)= x . y)= x .2.4) x = y dac¸a »si numai dac¸a x .orice x. . prin (3. y . y = x. y. Similar se demonstreaz¸a c¸a inf(x. Observat»ia 3. y. Teorema .7 Relat»ia de ordine din Teorema 3. L. conform Propozit»iei 3.5.2. sup(x.

—) o latice Ore (sau L =(L.2. _) o latice Dedekind) »si ‾e S . S . In continuare. vom lucra ^³n general cu de‾nit»ia Dedekind a laticii.8 Fie L =(L. De‾nit»ia 3. L o submult»ime nevid¸a a lui L. ^.precedent¸a arat¸a c¸a cele dou¸a de‾nit»ii ale laticilor sunt echivalente. pe care o vom numi pe scurt latice.

eventual in‾nit¸a. sup (respectiv ^.se nume»ste sublatice Ore (respectiv Dedekind) a lui L dac¸a este ^³nchis¸a la operat»iile inf. _) din L. De‾nit»ia 3. — O latice Ore L =(L.2. .9 Fie I o mult»ime oarecare de indici. —) se nume»ste complet¸a dac¸a orice familie de elemente din L indexat¸a de I (submult»ime a lui L.

_) se nume»ste complet¸a dac¸a pentru orice familie de elemente din L indexat¸a de I (submult»ime a lui L. exist¸a Vi2I xi »si Wi2I xi. — O latice Dedekind L =(L. echivalent). . ^.echivalent) admite in‾mum (infi2I xi) »si supremum (supi2I xi).

LATICI Intr-o latice complet¸a L. xi = sup xi. .2. i2I i2I i2Ii2I Orice latice ‾nit¸a este complet¸a. xi = inf xi.2 Principiul dualit¸at»ii pentru latici Principiul dualit¸at»ii pentru latici se . dac¸a (xi)i2I este o familie de elemente din L. avem . 3.52 CAPITOLUL 3.

y) »si pe . —) r¸am^ane valabil dac¸a peste tot ^³n cuprinsul s¸au schimb¸am pe = cu = (deci pe inf(x. y) cu sup(x.formuleaz¸a ^³n funct»ie de de‾nit»ia folosit¸a a laticii: -Dac¸a se folose»ste de‾nit»ia ca latice Ore. atunci Principiul dualit¸at»ii rezult¸a din principiul dualit¸at»ii pentru mult»imi ordonate: "orice enunt¸ cu privire la laticea Ore (L.

y) cu inf(x.) se nume»ste dualul primului enunt». —). propozit»ie. Mai spunem c¸a cele dou¸a structuri (enunt»uri) sunt duale una alteia. ¸) astfel obt»inut¸a este tot o latice Ore. numit¸a laticea Ore dual¸a a lui (L. Enunt»ul astfel obt»inut (de‾nit»ie. -Dac¸a se folose»ste de‾nit»ia ca latice Dedekind. Structura (L.sup(x. teorem¸a etc. y))". atunci Principiul dualit¸at»ii .

Enunt»ul astfel obt»inut (de‾nit»ie.este: "orice enunt¸ cu privire la laticea Dedekind (L. ^. cu ^". propozit»ie. _) r¸am^ane valabil dac¸a peste tot ^³n cuprinsul s¸au schimb¸am pe . _. Structura (L. »si pe . ^) astfel obt»inut¸a este tot o latice Dedekind. numit¸a laticea Dedekind dual¸a a lui (L. ^. _). teorem¸ a . cu .

3. Mai spunem c¸a cele dou¸a structuri (enunt»uri) sunt duale una alteia.2. respectiv . sunt duale una alteia. deci »si a unei latici.3 Exemple .) se nume»ste dualul primului enunt». operat»iile inf »si sup.etc. »si _. Diagrama Hasse a unei lattici Diagrama Hasse permite o reprezentare gra‾c¸a a unei mult»imi ordonate. Deci.

2.10 (Exemple de latici m¸arginite (cu 0 »si 1)) 1) Mult»imea cu 2 elemente L2 = f0.4. 1} »si mult»imea cu 3 elemente L3 = f0. 1ggenereaz¸a laticile liniare (adic¸a total ordonate) L2 (vom vedea c¸a ea este algebr¸a Boole) »si respectiv L3 din Figura 3. 2) Mult»imea cu 4 elemente L . a.de latici Exemplele 3.

b.= f0. a c¸arei diagram¸a Hasse este prezentat¸a . 1} genereaz¸a urm¸atoarele dou¸a latici: -laticea liniar ordonat¸a (total ordonat¸a) L4. a.

LATICI 1 1 a 0 0 L2 L3 Figura 3. ordonat¸a neliniar ca ^³n diagrama Hasse din Figura 3.5.3.2. -laticea L2£2.5 (vom vedea c¸a ea este o algebr¸a Boole): 1 .4: Laticile liniar ordonate L2 »si L3 ^³n Figura 3.

5: Laticea liniar¸a L4 »si laticea neliniar¸a L2£2 sau. 0 0 L4 L2£2 Figura 3. . b S².1 b a S²¶a ¶². 0 0 0 . echivalent. 0 L2£2 a b 1 0ab1 . cu operat»iile ^. de‾nite astfel: .

6. . 1} genereaz¸a cele 5 latici din Figura 3. prima liniar ordonat¸a.0 0 0 a b 1 0 a 0 a a a a 1 1 0 0 b b b b 1 b 1 0 a b 1 1 1 1 1 1 0ab1 3) Mult»imea cu 5 elemente L = f0. b. a. c.

celelalte patru ordonate neliniar. num¸arul 0.2.11 (Exemple de latici nem¸arginite) 1) Mult»imea ordonat¸a (N. —) este o latice numai cu ultim element. num¸arul . atunci mult»imea ordonat¸a (Z. Exemplele 3. 2) Dac¸a not¸am cu Zmult»imea numerelor ^³ntregi care sunt mai mici sau egale cu 0. —) este o latice numai cu prim element.

—) este o latice f¸ar¸a prim »si ultim element. 3) Mult»imea ordonat¸a (Z.0. .

bS c S a . a a ².54 CAPITOLUL 3. LATICI 1 1 1 1 c c b ²¶S ca ²¶S b1 ¶S b b ¶Sc ² S²¶a S².

12 (Exemple de mult»imi ordonate care nu sunt latici).2. nu sunt latici. Mult»imile L60. 0 00 0 L5 L2. Lpentagon Figura 3.7.1 .2 L. L51 »si L50. ordonate ca ^³n diagramele Hasse din Figura 3.0 .6: Laticile generate de 5 elemente Exemplele 3.2£2 L2£2. pentru .

L60. L51 este o mult»ime ordonat¸a numai cu ultim element. b). 11 c ²¶S dc ²¶S dc ² d a ²¶S ba ²¶S ba ²¶S b 00 .1 este o mult»ime ordonat¸a m¸arginit¸a. iar L50 este o mult»ime ordonat¸a numai cu prim element.c¸a nu exist¸a inffc. d} »si sup(a.

3. dar nu sunt latici.1 L51 L50 Figura 3. De exemplu .2.2. mult»imea ordonat¸a L60. Exist¸a mult»imi ordonate ‾nite care sunt m¸arginite.1 din Figura 3.14 .4 Latici distributive.2. Latici m¸arginite complementate Propozit»ia 3.13 Orice latice ‾nit¸a are 0 »si 1 (adic¸a este m¸arginit¸a).L60.7: Mult»imi ordonate care nu sunt latici Propozit»ia 3.7.

^. atunci pentru orice x. _) este o latice. a. b . y. L avem: .Dac¸a L =(L.

(iii) x = y. a = b implic¸a x . a »si x . x . y = x . y = y »si x = x . a. b . a = y .3. a = y . a = y . y. y = x.2. y. (ii) x = y implic¸a x . LATICI (i) x .

(2) x .2. 1= x.»si x . urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente. pentru orice x . (2') x . dual. a = y .15 Intr-o latice L cu 0 »si 1 urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente. 0=0. . pentru orice x . L: (1) x . Demonstrat»ie. 0= x »si. 1=1. Propozit»ia 3. L: (1') x . b.

(x2 . iar (1') »si (2') sunt echivalente cu x = 1. pentru orice x . vom putea nota: n . (1) »si (2) sunt echivalente cu 0 = x.Intr-adev¸ar. xi = x1 . (xn¡1 . . . . Notat»ie. . L. Conform asociativit¸at»ii operat»iilor ^. ::. dintr-o latice. x2 ::. xn = x1 .

. urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: (i) x . y) . xn = x1 .2.16 Intr-o latice L. x2 ::. xn) :::) = inf(x1.:::. z .. (x2 . z). i=1 n . xn) :::) = sup(x1. z)=(x .xn). ::. xi = x1 .:::. . (y .xn). (x . i=1 Propozit»ia 3. pentru orice x. (xn¡1 . y. .

a] . z . z = x . z). y. pentru orice x. z). y) . z)=(x . b) . Demonstrat»ie. c) =[(a . (ii): (i)(L2)(L4) (a . z . (y .L. (y . (x . L. (iii) (x . b) . (a . y. pentru orice x. L. (i) =. y) . . (ii) x .

b) . b)] . (c . c]= a . b)= . c)] . (a _b)] = a _[(c ^a) . b) . (a . b)] = [a _(c . [(a . c]=[a . b)= (L4)(L2) [a . (c . (c . (a . [c . c]= (L2)(i)(L3)(L2) a _[(a _b) .[(a . a)] .

b)= a . (b . y) . z). (b . (y . (i): S¸a demonstr¸am mai ^³nt^ai c¸a: (3. rezult¸a (x .a . z. (iii): (ii) Deoarece z = x . (iii) =. y) . z)= x . c) = (a . (x . (ii) =.5) a . (c . c). z = (x .

. c). c) (L=2)(a . c] . b) . b) . (c . b) . a. (a . (a ..6) (a . b) . a) = [(a . avem c¸a: (iii) (3. Pe de o parte.

b) . (a . din (a . a = [(c . a) = (c . LATICI (iii) Pe de alt¸a parte. c] . a] . a =(c . c (L=2) c . b) . b) . b) . a rezult¸a c¸a: (L3)(L1)(L2) [(a . b) .56 CAPITOLUL 3. b) . (b . a)=(c .

c) = (a . c). a = a . b) . b = b »si . c). b) . (b . (b . S¸a demonstr¸am acum c¸a: (3. adic¸a avem: (3. Deoarece a .7) rezult¸a (3. (b .5).2) »si (3. c). c] .. Din (3. a = a . (a .7) [(a .2.8) a .

c = c. c). c) = b . c)] = a .9) a . (a . Pe de alt¸a parte. b) . deoarece a^b = a »si a^c = a. rezult¸a c¸a (a^b)_(a^c) = a_a (L=1) a . (b . c »si de aici obt»inem c¸a: (3.a . b) . rezult¸a c¸a (a . [(a . (a .

Exemplele 3.9) »si (3. (a . [(a .»si de aici obt»inem c¸a: (3.10) rezult¸a (3. c)] = (a . c).2. b) .10) a .17 O latice L este distributiv¸a dac¸a una din condit»iile echivalente (i) -(iii) din Propozit»ia 3. . b) .18 (Exemple de latici .8).16 are loc. (a . Din (3.2.2. De‾nit»ia 3.

y.distributive) (1) Orice lant¸ (L. y = y. dac¸a y = x x. dac¸a x = y x . dac¸a x = y . y = »si x . —) este o latice distributiv¸a. ^³n care: . µ) este . dac¸a y = x. x. atunci (P(X). (2) Dac¸a X este o mult»ime.

distributiv¸a . »si Dn mult»imea divizorilor naturali ai lui n. (3) Fie n un num¸ar natural. n = 2. pe Dn astfel: def.o latice m¸arginit¸a. ¹) este o latice m¸arginit¸a (cu prim element 1 »si ultim element . y (. De‾nim o relat»ie binar¸a . x y (x divide pe y). Atunci (Dn. x .

^³n care: x . distributiv¸a. y] (cel mai mic multiplu comun al lui x »si y). (4) (Z.n). x .5 »si laticile m¸arginite din Figura . y) (cel mai mare divizor comun al lui x »si y). f¸ar¸a prim »si ultim element. —) este o latice distributiv¸a. (5) Laticea m¸arginit¸a L2£2 din Figura 3. y =[x. y =(x.

.8 sunt distributive.3.

3.2£2. ½½²¶S . 0.19 (i) Fie L =(L. 1) o latice m¸arginit¸a.2. _. a ²¶S b ².8: Latici distributive De‾nit»iile 3. LATICI 1 ² ¶S c ½¶²Z .2 L8 Figura 3. Un element a . ZZ d 0 L2. ^.2. L se nume»ste complementat dac¸a exist¸a .

b = 1. b = 0 »si a . (ii) O latice m¸arginit¸a este complementat¸a dac¸a orice element al s¸au este complementa t (admite un complement).20 Intr-o latice m¸arginit¸a. Lema 3. complementul unui element. orice element poate avea cel mult un complement (altfel spus. L.cel put»in un element b . numit complementul lui a. distributiv¸a.2. . astfel ^³nc^at a .

c =0. a) . Atunci b = b . (b . Fie a . b =0. este unic). adic¸a: a . L »si s¸a presupunem c¸a are dou¸a complemente. (b . (a .a . c)=0 . c = 1.a .dac¸a exist¸a. c)= . b »si c. c)=(b . b = 1 »si a . Demonstrat»ie. 1= b .

. deci b = c. c = c .6. vom nota cu asau cu :a complementul lui a.b . b. Exemplele 3. »si analog. c. atunci c^and exist¸a.2. .21 (Exemple de latici m¸arginite care nu sunt distributive) (1) Consider¸am laticea m¸arginit¸a pentagon Lpentagon din Figura 3. Intr-o latice distributiv¸a cu 0 »si 1.

c sunt complementele lui a. b sunt complementele lui c.Se observ¸a c¸a a »si b sunt complementele lui c. -a. conform Lemei 3. -b. din Figura 3.20. deci laticea nu este distributiv¸a.2. c sunt complementele lui b.6. . deci laticea nu este distributiv¸a.20.2. Se observ¸a c¸a: -a. (2) Consider¸am laticea m¸arginit¸a diamant L. conform Lemei 3.

22 Orice latice care cont»ine Lpentagon »si/sau L.2. b . Evident.24 Dac¸a a. a . 1g. b . b. f0. Propozit»ia 3.2. distributiv¸a. C(L).23 Fie L o latice m¸arginit¸a.2. C(L). ca sublatici nu este distributiv¸a. atunci a . C(L) . Not¸am cu C(L) mult»imea elementelor sale complementate.58 CAPITOLUL 3. Notat»ia 3. LATICI Propozit»ia 3.

b)= a . (a . (a . b) . b) . Demonstrat»ie.»si: (a . Pentru a demonstra prima egalitate. b¡)=1. b¡)=0. b)= a . (a . Intr-adev¸ar. (a. este su‾cient s¸a demonstr¸am c¸a: (a . b) . b. b. b¡) . (a . (a .

(a.5 Mor‾sme de latici m¸arginite De‾nit»iile 3.2. A doua egalitate se demonstreaz¸a similar. b¡)=[a . (a. b¡)] = 1 . b¡)] . 1=1.25 — Fie L »si . (a. 0 = 0 »si (a . . 3.= [(a .2. [(a . b) . a¡] . b) . [b . b) . b¡]=0 .

(b) f(x . (c) f(0) = 0. y)= f(x) . — Un mor‾sm de latici m¸arginite . se nume»ste mor‾sm de latici m¸arginite dac¸a urm¸atoarele propriet¸at»i sunt veri‾cate: pentru orice x. y . f(y).L. f(y). O funct»ie f : L . dou¸a latici m¸arginite. L. L. (a) f(x . y)= f(x) . f(1) = 1. distincte sau nu.

Vom nota cu Ld(0.se nume»ste izomor‾sm dac¸a este o funct»ie bijectiv¸a. — Un mor‾sm de forma f : L .1) categoria laticilor distributive m¸arginite »si a mor‾smelor de astfel de . — Un izomor‾sm de forma f : L . L se nume»ste automor‾sm al lui L. L se nume»ste endomor‾sm al lui L.

.8.26 Orice mor‾sm din Ld(0. pentru orice x.2. y . Ea are dou¸a automor‾sme.27 (Exemplu de automor‾sm) Fie laticea m¸arginit¸a L = L2. y = x . Exemplul 3. x . f(x) . f(x) = f(y). L.1) este o funct»ie izoton¸a.2 din Figura 3.2. Intr-adev¸ar.2£2. f(y)= f(x) .latici. x = y . Observat»ia 3.

atunci pentru orice x. x<y . A. Argumentul are la baz¸a observat»ia c¸a dac¸a A este o latice distributiv¸a cu 0 »si 1 »si f : A . iar f2 este dat de: f2(0) = 0. y .f1 »si f2: f1 este mor‾smul identic 1L. f2(b)= a. f2(1) = 1. f2(d)= d. f2(c)= c. f2(a)= b. A este un automor‾sm.

2. .dac¸a »si numai dac¸a f(x) <f(y). Exercit»iul 3.28 S¸a se determine toate endomor‾smele pentru laticea din exemplu l precedent.

Capitolul 4 Algebre Boole In prima sect»iune. Apar »si dou¸a operat»ii noi (implicat»ia boolean¸a . o algebr¸a Boole este de‾nit¸a ca o latice distributiv¸a. Sunt trecute ^³n revist¸a unele propriet¸at»i elementare »si unele exemple de algebre Boole. de‾nite ^³n termenii operat»iilor primare _. . »si echivalent»a boolean¸a $). m¸arginit¸a »si complementat¸a. »si - .

Sect»iunea 3 pune algebrele Boole ^³ntr-o corespondent»¸a bijectiv¸a cu inelele Boole. Sect»iunea a doua prezint¸a o de‾nit»ie echivalent¸a a not»iunii de algebr¸a Boole. Aceast¸a de‾nit»ie este inspirat¸a ^³n mod direct de axiomatizarea calculului propozit»ional (vedet»i Capitolul 7). ^³n care implicat»ia »si negat»ia sunt operat»ii de baz¸a. iar ^³n sect»iunea 4 sunt studiate subalgebrele unei algebre Boole »si mor‾smel e ..

Filtrele »si congruent»ele ^³ntr-o algebr¸a Boole sunt prezentate ^³n sect»iunea 5. ceea ce conduce la not»iunea de algebr¸a Boole c^at asociat¸a unui ‾ltru. Intre ‾ltre »si congruent»e este stabilit¸a o corespondent»¸a bijectiv¸a.booleene. Prin el. Teorema de reprezentare a lui Stone este demonstrat¸a ^³n sect»iunea 6. Acest rezultat ocup¸a un rol central ^³n teoria algebrelor Boole. calculul boolean .

Demonstrat»ia sa se bazeaz¸a pe propriet¸at»ile ultra‾ltrelor.este redus la algebra Boole standard (canonic¸a) f0. Sect»iunea 8 este consacrat¸a teoriei dualit¸at»ii algebrelor Boole. 1g. Mult»imea Spec(B) a ultra‾ltrelor unei algebre Boole B este ^³nzestrat¸a cu o structur¸a canonic¸a de spat»iu topologic. Algebrele Boole atomice »si structura algebrelor Boole ‾nite fac obiectul sect»iunii 7. Spec(B) este un .

este demonstrat¸a teorema lui Sikorski-Halmos [110]: algebrele Boole complete coincid cu algebrele Boole injective. Teorema de dualitate a lui Stone [114] arat¸a c¸a spat»iile Boole »si aplicat»iile continue sunt duale algebrelor Boole »si mor‾smelor booleene.spat»iu Hausdorff compact. zero-dimensional (= spat»iu Boolean). In . In sect»iunea 9. Acest rezultat are un impact considerabil asupra unor teme fundamentale ale matematicii (vedet»i [65]).

este ^³nceput studiul not»iunilor fuzzy ^³ntr-o algebr¸a Boole cu studierea ‾ltrelor fuzzy.sect»iunea 10. 59 .

_. ^. exemple.1. 1) . De‾nit»ia 4.1 O algebr¸a Boole este o latice distributiv¸a. 0.1 Algebre Boole: de‾nit»ie. ALGEBRE BOOLE 4.1.. adic¸a este o structur¸a ¡ B =(B. complementat¸a.1 De‾nit»ia 1 a algebrelor Boole Urm¸atoarea de‾nit»ie a algebrelor Boole este cel mai des ^³nt^alnit¸a. cu prim »si ultim element. propriet¸at»i 4.CAPITOLUL 4.

(B3) x . (B1) x . B. x . ^). x (comutativitatea lui _.care veri‾c¸a urm¸atoarele propriet¸at»i (axiome): oricare ar fi x. y. ^). x = x (idempotent»a lui _. x = x. y = y . x . y = y . z . . (B2) x . (y . x.

x . 1= x (adic¸a 0 = x = 1).x^(y_z)=(x^y)_(x^z) (distributivitatea lui . y) . y)= x (absorbt»ia). x . ^). (x . z (asociativitatea lui _. (y . »si invers). (B5) x_(y^z)=(x_y)^(x_z). fat»¸a de . z)=(x . y)= x. z.z)=(x . (B6) x . y) . (B4) x . . (x . 0= x. x .

dac¸a se consider¸a axiomel .2 Exist¸a »si alte de‾nit»ii ale algebrei Boole. Observat»ia 4. echivalente cu aceasta. de exemplu. Se observ¸a c¸a ^³n de‾nit»ia dat¸a. x= 0.(B7) x . De‾nit»ii echivalente se obt»in. setul de axiome (B1)-(B7) corespunde celor 7 tautologi i din sistemul A1 de tautologii din Capitolul "Calculul propozit»iilor (prezentare neformalizat¸a)". x=1.1.x .

_.. ^. Alte de‾nit»ii echivalente pot fi g¸asite ^³n [88].1.x. de‾nit»ia echivalent¸a corespunz¸atoar e sistemului A2 de tautologii este prezentat¸a ^³ntr-o sect»iune urm¸atoare ^³n acest capitol.1.y. 4.2 Propriet¸at»i ale algebrelor Boole ¡ Propozit»ia 4.3 In orice algebr¸a Boole B =(B.e corespunz¸atoare sistemelor A2 -A5 de tautologii.y. 1) avem urm¸atoarele propriet¸at»i: pentru orice x. . 0.

y)= x. B. y. y= x. (x . y)= x. y(legile De Morgan).. (B9) (x¡)= x (Principiul contradict»iei) (proprietatea de dubl¸a negat»ie (DN)). ¡ (B10) x = y (. . (B11) x = y (. x . y=0. ¡ (B8) (x .

x . y=0 (.(B12) x = y »si x. = y . y =1. = y . (B13) x = y (. implic¸a x . x. y. y»si x . . = y. x. x.

PROPRIET ¸»I 61 ¸ AT Demonstrat»ie.4. y) . (B8): Pentru a demonstra prima lege De Morgan. ALGEBREBOOLE:DEFINITIE. x¡) . . y ¡)=1»si (x .1. y . (x . trebuie s¸a demonstr¸am c¸a: (x . Intr-adev¸ar. y) . (x . y¡)=(x . y ¡)=0. (x . (x. (x .EXEMPLE. y) .

(x . x . y¡)=1 . La fel se demonstreaz¸a partea a doua a lui (B8). y = y . 1 = 1 »si (x_y)^(x^y¡)=(x^x^y¡)_(y^x^y¡)=0_0 = 0. y= y. (B9) este o alt¸a interpretare a lui (B7). . ¡¡¡ (B10): x = y . y)= y.y . x.

y= x . ¡ (B11) )": x = y . . y= 0. rezult¸a c¸a ¡ x . (x . y= y¡. y = y . x . y¡) = 0. (B8). (x. conform (B9). x.y= x. x . y)= y. deci x = y .

y) . (x .¡ "(": dac¸a x . y= 0. y. y¡)=(x . 1= x . = y0) . y) . (x . y= y0) . atunci x = x . (B12): (x = y »si x. . y = y »si x. y¡)= (x . deci x = y. (y . (x . 0= x .

y) . y= 0. (x. y= y . adic¸a x . x . x0) .. = y . y=0 . y. . (B13): x = y . y0)= (x . y0)= y . x . (y . x. La fel se demonstreaz¸a partea a doua a lui (B12). x^y=0 . . y0.

y =(x .1. y =(x .x . »si _: ¡)¡¡)¡ (4. x = y. . Observat»ia 4.1) x . Lema 4. B. A doua parte se demonstreaz¸a similar.y = y_0= y_(x^y¡)=(x_y)^(y_y¡)=(x_y)^1= x_y . .1. y .4 Din (B8) »si (B9) rezult¸a urm¸atoarea leg¸atur¸a foarte important¸a ^³ntre . y . y.5 Pentru orice x.

y =1 .1. atunci evident. Demonstrat»ie. y = 1. y = 1. (x =1 »si y = 1). y = x.x . Dac¸a x .3 Implicat»ia »si echivalent»a . . x . Dac¸a x = y = 1. y. deci x =1= y. rezult¸a c¸a 1 = x. 4. y. atunci deoarece x .

¡)x . 1) o algebr¸a Boole. y .boolean¸a. y = x !L y =(x . . y. B. 0. Dualele lor ¡ De‾nit»iile 4.6 Fie B =(B..1. astfel: pentru orice x. y = x . ^. def. _. ca implicat»ia asociat¸a lui ^. numit¸a implicat»ia boolean¸a. — Se de‾ne»ste operat»ia .

astfel: pentru orice x. x). x . . (y . y . y) . y = x $L y =(x . def.— Se de‾ne»ste operat»ia $. numit¸a echivalent»a boolean¸a. B.

de‾nite astfel: ¡ De‾nit»iile 4. care este asociat¸a lui _. »si deci mai are »si o alt¸a echivalent»¸a.CAPITOLUL 4. numita duala implicat»iei !. _.. mai are o implicat»ie. !R. 0. ‾ind o structur¸a care are proprietatea dublei negat»ii (DN) (proprietate a (B9)). ALGEBRE BOOLE Algebra Boole. 1) o . $R. ^.1.7 Fie B =(B.

algebr¸a Boole. B. y . def. y. astfel: pentru orice x. ¡)x !R y =(x . y . def. y = x . B. — Se de‾ne»ste operat»ia !R ca implicat»ia asociat¸a lui _. — Se de‾ne»ste operat»ia $R astfel: pentru orice x. x .

»si . Vom demonstra c¸a »si . sunt legate prin (4. iar R vine de la "right". (y !R x).1).$R y =(x !R y) . despre algebre (»si operat»ii) ale logicii de st^anga (left algebras) »si de dreapta (right algebras) vedet»i [60] »si [62]. L vine de la "left". Am v¸azut c¸a . In notat»iile f¸acute.

y ¡)¡!R ¡)¡ (4. y¡)= [(x. y = x . (y¡)¡)¡]= x. »si anume: Cele dou¸a implicat»ii !=!L »si !R sunt legate una de cealalt¸a astfel: x !R . (x.2) y =(x . Intr-adev¸ar. y =(x y.x .cele dou¸a implicat»ii (echivalent»e) asociate sunt legate prin acela»si tip de leg¸atur¸a.

(y- . (x.!R y »si (x!R y¡)= [(x.x . y¡)= [(x.3) x $R y =(x . y . y. y = x . y =(x y. (y¡)¡)¡]= x. Cele dou¸a echivalent»e $=$L »si $R sunt legate una de cealalt¸a prin: ¡)¡$R ¡)¡ (4. y¡) . Intr-adev¸ar.

(y !R x)= x $R y »si (x$R y¡)= [(x!R y¡)_(y!R x¡)]=(x!R y¡)^(y!R x¡)= (x . x)= x . B. x = . y¡). Avem. x¡)=(x !R y) . y.. y) . x¡)]=(x. (y. pentru orice x . (y .

0= x»si x !R 1= . 0= x !R 1. 0= x !L 0 »si x= x !R 1 »si x= x). ¡¡ Intr-adev¸ar. ¡ adic¸a negat»ia asociat¸a lui .x . coincide cu negat»ia asociat¸a lui !R (x= x¡L = ¡R ¡R ¡ x . 0= x. x .

.x. 1= x.

ALGEBREBOOLE:DEFINITIE. c¸a echivalent»ele . spunem c¸a implicat»iile .EXEMPLE. »si !R sunt duale una alteia. Urm¸atoarele propriet¸at»i ale implicat»iei »si echivalent»ei booleene vor fi folosite mai departe: Propozit»ia 4. »si $R sunt duale una alteia »si c¸a negat»ia este "autodual¸a". y =1 dac¸a »si numai .8 x .PROPRIET ¸»I 63 ¸ AT In consecint»¸a.1.4.1.

y = 1. x. 0= y . 1= y . adic¸a x. Demonstrat»ie. x¡)=(y . adic¸a x = y. x) .dac¸a x = y. pentru orice x. Invers. x¡)=(y . y = 1. B. (x . y . x) . Dac¸a x . dac¸a x = y. atunci y = y . (y . atunci 1 .

y) . (y . x)=1 .= x. y = 1. . y . y. Demonstrat»ie. y =1 dac¸a »si numai dac¸a x = y. pentru orice x.1. x . y =1 . x = x. B. y . (x . y = x . rezult¸a c¸a x . Propozit»ia 4.9 x . (x .

10 (1) S¸a se transcrie toate tautologiile din sistemele A2 -A5 de tautologii ^³n propriet¸at»i ale algebrei booleene B »si s¸a se demonstreze c¸a. x = y.1. (x = y »si y = x) . conform Lemei 4.1. Exercit»iile 4. x = 1) . (y . de exemplu.= 1 »si y . (G1) devine: x .5. .

s¸a se demonstreze urm¸atoarele propriet¸at»i: pentru orice x. (b) (x . (2) De asemenea. z)) = 1. y. (x . z) . y)) . y) . B. y) = 1. x) = 1. (x . pentru orice x. B. (x . y . (x .. (a) (x . y) . y) = . z . ((y . (c) (x .

(d) (x . y= x . (y .1. (x . y) . De exemplu. z). y) . Un calcul . z = x . z) . z). x) . y = (y . (f) (x . (x . y. y)) = 1. (b) se demonstreaz¸a astfel: este su‾cient s¸a demonstr¸am c¸a x . ¡ (e) x. ((y .

z¡) . de unde x . z) . x. z =(y . z = y . (3) S¸a se transcrie de asemenea .simplu arat¸a c¸a: (y . x. x. x. (x . y = x. z) . y = y . z). z)= (y. z. z). z =(y . (x .

4. pentru orice x .tautologiile (P10) -(P24) ^³n propriet¸at»i ale algebrei Boole B »si s¸a se demonstreze. \.1. atunci (P(X). B. de exemplu.1. .X) este o .1. Dac¸a X este o mult»ime. [.4 Exemple de algebre Boole Exemplele 4.8. CX . conform Propozit»iei 4. (P11) devine: x .. x = 1 sau. x = x.11 Exemplul 1. echivalent.

algebr¸a Boole (vedet»i detalii ^³n capitolul 5). .

. = max. a.. pentru x . cu x=1 x. 1g. este o algebr¸a Boole. 1). 0. . L2. = min. ALGEBRE BOOLE Exemplul 2. R. (Rombul) Mult»imea = f0. . Examplul 3. (Algebra Boole standard) ¡ Algebra L2 =(L2 = f0. numit¸a algebra Boole standard (canonic¸a).CAPITOLUL 4.

L2£2 = L2 × L22 organizat¸a ca latice ca ^³n diagrama Hasse din Figura 4. 1g»= L2 = f0. este o algebr¸a . 1g£f0. 0). 0. (1. (0. (1.1 »si cu negat»ia de‾nit¸a ¡ pe prima coloan¸a a tabelei implicat»iei booleene (x= x . 1)g. 0). 1). 1} = f(0. pentru orice x).b.

numita »si romb. 1 a ¶S ² b 0 Figura 4. 0 a b 1 0 1 1 1 1 L2£2 a b b a 1 a b 1 1 1 1 0 a b 1 Exemplul 4.Boole. .1: Algebra Boole L2£2 (rombul) . notat¸a L2£2.

0. 1). (0. organizat¸a ca latice ca ^³n diagrama Hasse . (1. (0. 1). e. 0. 1g»= L3 = f0. (1. 0). 1. 1. d. (1. (0. a. 1. 0. 1). 0). 0). 1. 1g£f0. 1} = = L2 × L2 × L22 f(0. c. (1. f. 0. 0). b.(Cubul) Mult»imea L2£2£2 = f0. 1g£f0. 1)g.

c ±. e .2 »si cu negat»ia de‾nit¸a ca ^³n prima coloan¸a a tabelei urm¸atoare a implicat»iei booleene. f a ² b d 0 Figura 4.din Figura 4. este o algebr¸a Boole.2: Algebra Boole L2£2£2 (cubul) . numit¸a »si cub. 1 . !. notat¸a L2£2£2.

.

0 a b c d e f 1 .2.4. 0 a b c d e f 1 0 0 a b c d e f 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 a a a c c e e 1 1 a 0 a 0 . O DEFINIT¸ IE ECHIVALENT ¸A A ALGEBRELOR BOOLE 65 .

a 0 a 0 a b b c b c f 1 f 1 b 0 0 b b 0 0 b b L2£2£2 c c c c c 1 1 1 1 c 0 a b c 0 a b c d d e f 1 d e f 1 d 0 0 0 0 d d d d .

e e e 1 1 e e 1 1 e 0 a 0 a d e d e f f 1 f 1 f 1 f 1 f 0 0 b b d d f f 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 a b c d e f 1 . 0 a b c d .

e f 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 a f 1 f 1 f 1 f 1 b e e 1 1 e e 1 1 L2£2£2 c d e f 1 d e f 1 d c c c c 1 1 1 1 e b c b c f 1 f 1 f a .

Exemplul 7. atunci familia B(X) a p¸art»ilor simultan . Mult»imea evenimentelor asociate unei experient»e aleatoare este o algebr¸a Boole. Dac¸a X este un spat»iu topologic. Alte exemple de algebre Boole sunt L2£2£2£2 etc.a c c e e 1 1 1 0 a b c d e f 1 Exemplul 5. Exemplul 6.

^³nchise »si deschise ale lui X formeaz¸a o algebr¸a Boole. 1) este o latice distributiv¸a cu prim »si ultim element. Exemplul 8. atunci mult»imea C(L) a elementelor complementate ale lui L este o algebr¸a Boole. Orice produs direct de algebre Boole are o structur¸a canonic¸a de algebr¸a Boole (operat»iile . 0. ^. Dac¸a (L. Exemplul 9. _.

am v¸azut c¸a algebrele Boole sunt de‾nite ca algebre . 2 4.se de‾nesc pe componente).2 O de‾nit»ie echivalent¸a a algebrelor Boole Cont»inutul acestei sect»iuni este preluat din [63]. f0. atunci LX = ff : X ¡. 1g} este o algebr¸a Boole. dac¸a X este o mult»ime nevid¸a. In particular. ¡ In mod uzual.

Prezent¸am o de‾nit»ie echivalent¸a. motivat¸a de sistemu l de axiome al sistemului formal al calculului clasic al propozit»iilor folosit ^³n . _. 0. a algebrelor Boole.(B. a doua. 1) veri‾c^and axiomele (B1) -(B7).. ^.

2. (G3) (:. . capitolul 1): (G1) . sistemul A2 de tautologii din prezentarea neformalizat¸a.1 De‾nit»ia 2 a algebrelor Boole . 4. . !:') . . (. (. Ã) . . . Ã). (.CAPITOLUL 4. '). (G2) (. ((. ALGEBRE BOOLE aceast¸a lucrare. Â)) . capitolul 7 (vedet»i. . (. . de asemenea. Â)).

(A1) x . z)] . x) = 1. (y . B. unde .1 O algebr¸a Boole este o structur¸a (B. veri‾c^and urm¸atoarele axiome: pentru orice x. !. 1) . z .. (x . [(x . (y .¡ De‾nit»ia 4. B. y) . y. este o operat»ie unar¸a. z)] .2. 1 . (A2) [x . este o operat»ie binar¸a.

2 ¡ (1) Fie B =(B. (A4) dac¸a x . y) = 1. (x . (A3) (y. y = 1 »si y . atunci x = y. deci c¸a urm¸atoarea teorem¸a are loc: Teorema 4.= 1. . x¡) . Vom demonstra ^³n aceast¸a subsect»iune c¸a cele dou¸a de‾nit»ii sunt echivalente. x = 1.2.

. y =(x . 1) astfel: pentru orice x. B. !.^. y .. ¡ =(B. S¸a de‾nim ®(B) def.. ¡ (1') Invers. def. _. Atunci ®(B) veri‾c¸a (A1) -(A4). ¡)x . y. y = x . 1) o algebr¸a veri‾c^and axiomele (B1) -(B7). 0.

B. ¡)¡¡)¡ (4. y =(x . !.. 1) astfel: pentru orice x.. y =(x . _.‾e B =(B. 0. ¡ =(B.5) 0=1. y = x . ^. S¸a de‾nim ‾(B) def. (4. x .4) x . 1) o algebr¸a veri‾c^and axiomele (A1) -(A4). y. y . y. Atunci .

. Aplicat»iile a »si ß sunt mutual inverse. Demonstrat»ia va fi f¸acut¸a ^³n trei subsect»iuni: 2. Axiomele (B1) -(B7) implic¸a (A1) -(A4) 3. Axiomele (A1) -(A4) implic¸a (B1) -(B7) 4.‾(B) veri‾c¸a (B1) -(B7). (2) Aplicat»iile a »si ß sunt mutual inverse.

x)= x.2 Axiomele (B1) -(B7) implic¸a (A1) -(A4) ¡ In aceast¸a subsect»iune.4.. O DEFINITIE ECHIVALENT ¸67 ¸ A A ALGEBRELOR BOOLE 4. 1) cu axiomele (B1) -(B7) »si vom demonstra c¸a (A1) -(A4) au loc. _.2.2. ^. Demonstrat»ie. . (A1): x . 0. consider¸am structura de algebr¸a Boole (B. (y .

y= 1. z)]. y). [(x . [(x . y . [(x . y¡) . . [(x. x)=(x. (y. (x . (x. z)] = [x. x. z)] = [x . (A2): [x . z¡] . z]=[x . x) . (y . y .(y. z)] . y) . z¡] .

(y. z)] = [x . x. z)] = [x . x . z¡] . [y. z) . z¡]= 1. y . (A3) (y. [1 . z¡] . y)=(y . z¡] . [y . x. x¡) . y . (y. x¡)- .x. x. (x . y . z]= [x .

y = 1 »si y . y) .3 Axiomele . (A4) dac¸a x . (x . (x. conform antisimetriei lui —. y)=(y.. y = (y.2. atunci x = y. y)=1 . 1 = 1. 4. x. x. . adic¸a x = y »si y = x. x) . x = 1. x.

2.(A1) -(A4) implic¸a (B1) -(B7) ¡ In aceast¸a subsect»iune. y =1 implic¸a y =1. x = 1 »si . Pentru aceasta. Lema 4.. Demonstrat»ie. consider¸am structura (B. !.3 (MP) x =1 »si x . 1) cu axiomele (A1) (A4 ) »si vom demonstra c¸a (B1) -(B7) au loc. vom demonstra mai multe propriet¸at»i intermediare.

din (A4). prin urmare y . . Propozit»ia 4. . din (A1). obt»inem c¸a y = 1.2. z .x .4 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. 1 = 1. y = 1 implic¸a 1 . Apoi. avem c¸a y . pentru orice x. B: (A5) x . Pe de alt¸a parte. y. y = 1. y) = 1. (1 .

. x .1=1. x =1 (re°exivitatea). (A6): Conform (A1). rezult¸a. y =1 »si y . z =1. din (MP). (x . c¸a x . (A6) x . Demonstrat»ie. 1 = 1. 1) = 1. (A se vedea [26]. z =1 (tranzitivitatea). (A7) dac¸a x . atunci x . [87]): (A5): Deoarece din (A1) avem 1 .

x)) . x)) . [(x . x) = 1. (x . x) . conform (A2).((x . (x . ((x . x)] = 1. x)] . x) . din (MP) din nou. x . Atunci din (MP). c¸a . (x . [x . Rezult¸a. (x . Dar. (x . conform (A1) din nou. (x . x) = 1. x) = 1.

z) = 1. conform (A5). Deoarece y . z = 1. rezult¸a. x = 1. c¸a x . z = 1. (A7): Fie x . . (y . y = 1 »si y .x .

[(x . z) = 1. Rezult¸a.CAPITOLUL 4. y) . y = 1. z)] . aplic^and (MP). z = 1. Deoarece x . De‾nit»ia 4.5 .2. conform (A2). c¸a x . (x . c¸a (x . z)] = 1. (y . prin (MP) din nou. ALGEBRE BOOLE Dar. (x . . [x . y) . rezult¸a.

pentru orice x . B. (4.6) x = y (. adic¸a = este re°exiv¸a. B. def. Atunci din (A6). atunci x .S¸a de‾nim pe B o relat»ie binar¸a = astfel: pentru orice x. y =1. (A4') dac¸a x = y »si y = x. x . (A4) »si (A7) obt»inem: (A6') x = x. y .

B. z .2.= y. rezult¸a c¸a relat»ia binar¸a = pe B este o relat»ie de ordine part»ial¸a. Observat»iile 4. adic¸a = este tranzitiv¸a. (A7') dac¸a x = y »si y = z. y . pentru orice x. atunci x = z. y. .6 1) Din (A6'). pentru orice x. (A4'). B. adic¸a = este antisimetric¸a. (A7').

7 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. Propozit»ia 4. adic¸a 1 este cel mai mare element (ultimul element) al lui B. pentru orice x . (A9) x . z .2) Proprietatea (A5) spune c¸a: (A5') x = 1. B: (A8) dac¸a x = y . atunci x . y = x .2. B. y. z. z. pentru orice x.

z = x . atunci y . (x . z. (A10) x = y . z). z). z (. (A11) y . (A14) x . z)= y . y = (y . y = x . (y .= y . (A13) dac¸a x = y. (A12) x . (x . x. z. y) . z) . z = (x .

. z). z. y.. (y . (A se vedea [26] si [87]) (A8): Conform (A2). adic¸a x . x = z . dac¸a x = y . y) . z)] . (y . [(x . atunci z . (A15) dac¸a x = y. Demonstrat»ie. z) = 1. [x . (x . (x . z)] = 1.

y = x . (x . y = x . adic¸a x . z.atunci aplic^and (MP). atunci din (A7') obt»inem y . avem x . atunci din (A8). dar din (A9). y. z. (A9): rezult¸a direct din (A1). y) . z) = 1. obt»inem (x . y = x . z. (A10): =): dac¸a x = y .

(=: rezult¸a prin simetrie. aplic^and (A7'). Rezult¸a. avem x . (A11): Din (A2). (y . (x . z.= x . adic¸a (A11) . z). y) . z = x . z) = (x . Pe de alt¸a parte. z). c¸a y . (y . avem y . y) . z = (x . (x . din (A9). z).

.are loc. (A12) rezult¸a din (A11). aplic^and (A10).

(x . Dac¸a x = y. O DEFINITIE ECHIVALENT ¸69 ¸ A A ALGEBRELOR BOOLE (A13): Din (A12).4. adic¸a x . z) = 1. z). obt»inem c¸a (y . x . z = x . z) .2. y = 1. z. y = (y . (x . adic¸a y . z) . atunci din (A5'). .

obt»inem c¸a x . (x . z) = y . . Prin urmare. deoarece din (A9) avem y = x . y . c¸a avem (x . rezult¸a. Pe de alt¸a parte. z). din (A13). z) = (x . z). (x . (x . avem c¸a x . y. (y . y) . din (A7'). (y .(A14) Din (A2).

avem c¸a z . Pe de alt¸a . (x . obt»inem de asemenea c¸a y . (x . adic¸a x . conform (A4'). (A14) are loc. z). y)= 1. Prin simetrie. Prin urmare. atunci din (A5). z). (y . z) = x . (x . y = 1.z) = y . (A15): Dac¸a x = y.

adic¸a z . y . (z . aplic^and (MP). y) = 1. obt»inem (z . Propozit»ia 4. Prin urmare.2. B: (A16) y. pentru orice x.parte.8 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. x) . din (A2). (z . y)] . x= . y. x = z . avem c¸a [z . x) . [(z . y)] = 1. (x . .

(A17) (a) x= x . x»si. y. (A20) (x¡)= x. y= x . (A16): Urmeaz¸a direct din (A3). y. (b) x = x. (A19) x = (x¡). (A18) (x¡)= x. = y. . Demonstrat»ie. x¡. y. x (A17) (a): Din (A9). din (A16).x .

(x¡)= x. y. aplic^and (A7'). prin (A7'). obt»inem x= x . ((x¡)¡)= (x¡). care prin (A8) ne d¸a (x¡). Prin urmare. (A17) (b) este echivalent cu (A17) (a). prin urmare. (x¡)= . x. obt»inem (x¡)= (x¡). x. (A18): Din (A9) »si (A16) avem: (x¡)= (((x¡)¡)¡). prin (A10).y.

Prin urmare. prin (A6). x¡] . ((x¡)¡)= x¡. din (A3). x . x. prin (A5'). [x . adic¸a (x¡)= x. Pe de alt¸a parte. [((x¡)¡).(x¡). aplic^and (MP). x = 1. Dar. x= 1. (x¡)¡] = 1. (x¡)= 1. (x¡). (A19): Din (A18). prin urmare. . obt»inem (x¡). adic¸a ((x¡)¡).

(x¡)= x »si din (A19). . B: (A21) x = (x . . y) . x = (x¡)¡. (A22) 1 . y. y .(x¡)= 1. adic¸a x = (x¡). (A20): Din (A18). (x¡)= x. prin (A4').2.9 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. x = x. prin urmare. pentru tot»i x. Propozit»ia 4.

Demonstrat»ie. y) . Prin urmare. din (A10). y este adev¸arat¸a. x = (x . y. x . (A21): Din (A6'). y = x . .

din (A5'). x)=1»si (b) (1 . x) . avem 1 = (1 . x = 1. x. din (A21). ALGEBRE BOOLE (A22): Conform (A4).CAPITOLUL 4. (a) este adevarat¸a conform (A1). Pentru a demonstra (b). prin urmare. avem (1 . s¸a observ¸a m c¸a. trebuie s¸a demonstr¸am c¸a: (a) x . Intr-adev¸ar. x) . (1 .

y = y- .4).10 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. B: ¡ (A23) x .. x) . y . ^. _. Propozit»ia 4. S¸a de‾nim un nou element. adic¸a (b) este adev¸arat¸a de asemenea. pentru tot»i x. prin (4. . 0.5) »si s¸a de‾nim dou¸a noi operat»ii pe B.2. x = 1. al lui B prin (4.

x= xsau. ¡ (A26) x = y (. 0. x = x. ¡ (A24) y.. y= x. (A30) . y. (A25) 0=1. (A27) 0 = x. echivalent. ¡ (A29) x . ¡ (A28) x= x . x. x= x . x.

y) . x .x. (x . y= y . ¡¡ (A31) x . (y . x = x (implicativ¸a). y). y) . y =(x¡)- . x. z. z)=(x . y = y. (A33) x . (A34) x = y. Demonstrat»ie. x. ¡ (A23): Din (A20) »si (A16). (A32) (x .

din (A20). prin . x¡ urmare. x¡. x¡) . (x . (A24): Din (A16). y. y) = 1 . x. (y¡)= y. (y. y. prin (A4'). y= x . x= x . y »si din (A23). y = y.. (A26): Din (A3). x . (A25): 0= (1¡)= 1.

x= 1. atunci x . x= 1. adic¸a y= x. Prin urmare. (x . adic¸a y. x¡) = 1. aplic^and (MP).»si din (A23). y = 1. dac¸a x = y. y = 1. ¡ adic¸a x = y. . adic¸a x . y) . dac¸a y= x¡. (y. atunci y.

¡ (A29): Din (A9). x=1 . Dar. (A22). x¡. (A25). avem x . (A25). x= 1. ¡¡ (A28): Din (A24). x= x. 0 = x (.(A27): Din (A26). 0=0. x= 1 este adev¸arat¸a. prin urmare 0 = x. avem x= x . x= 0(. din . din (A5').

Rezult¸a c¸a x . x= x¡. prin (A4'). (A6). (x . 0) = 1 . (A30): Din . x) . (A28). x= x . conform (A7'). (A2). x= x. (x . adic¸a ¡¡ x . avem ¡¡ x . x= x¡. 0) = (x .(A28). (A22). Atunci s¸a ^³nlocuim x cu x.

[(x . y=(x¡). x] . Intr-adev¸ar. (a) rezult¸a din . x = 1. obt»inem x . y= y . trebuie s¸a demonstr¸am: (a) x . ¡¡ (A31): Din (A20). y = x. (A24).(A20). x. (A24). (y¡)= y. avem x. x]=1»si (b) [(x . x. y) . y) . (A32): Conform (A4).

(A1). ^³nt^ai s¸a observ¸am c¸a . Pentru a demonstra (b).

2. (A29) . O DEFINITIE ECHIVALENT ¸71 ¸ A A ALGEBRELOR BOOLE (x . y)= x.4. (A20). x = x. (x . y) . avem x= x . y)¡. din (A24). y (. avem x= x . y. Dar. (x . y)= (x¡)(. prin (A17)(a). (x . din (A26).

. (A14). y¡)= x . y) . y¡). obt»inem x. z =(x . z = z. (A24).¡¡ Acum. y)= x. (x . y) . x = x. (A34): Din (A21). (x . prin (A24). x = x. (A16). (y . (A33): (x . Prin urmare. (x . prin (A15). z). y¡)= x . (A20). (z.

y(lege De Morgan).2. pentru tot»i x. . y) . y = y. B: (A35) (x . Propozit»ia 4. (x . y).avem x = (x . y(lege De Morgan). ¡¡ (A35): . y)= x. y . Demonstrat»ie. y)= x.11 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. (A36) (x .

din (A20). Demonstrat»ie. y¡)¡)= x . y)= ((x . y)¡. y=(x¡). . din (A20). (A36): (x . y=(x.(x . y)»si x. y)=(x. . y= x . y¡. Suntem acum ^³n m¸asur¸a s¸a demonstr¸am c¸a (B1) -(B7) sunt ^³ndeplinite. (y¡)¡)=(x. y»si x.

x . x . x. x = x. y = y . y. conform (A30). x¡)=(x¡)= x. y = y . x. x¡)= x »si din (A29). (x . (B2): x . (x . x = x (. y = y. conform (A29).(B1): x . x = x (. x (. x . (A20).

(x. conform (A31). y)= z. (x . z)= x . (A30). z)= x. (x . (y. z = z . y). (y. (x . z). x. x¡)¡. din (B2). y¡)=(y . z)= x. Dar.(. y) . y)= z. (x . (B3): x . (y. (z- . (y .

(A31). (x . prin (B2). (y . z¡))¡. y) . z)= x . (A14). y)= z. din (A30). (x . (y . (y . (y . z = z . y). (z . (x . . z¡)=(x . (A20). (x. y¡)=(z . (A14). y¡))=(x . x . din (A20). z¡))¡.. y¡))=(x .

x =(x . y) . y¡) . (A32). y) . —) este . (A20). x¡)=(x¡)= x. S¸a observ¸am c¸a din (B1) -(B4) rezult¸a c¸a (B. (x . y) . din (B2). y)=(x . din (B2). y)=(x . x . x = ((x. (A32). x =(x. y) .(B4): x . (x . x = x.

. trebuie s¸a demonstr¸am: (a) (x . y) . (y . = b. iar a = b »si a. = b . prin urmare. x . a. a . implic¸a a . (B5): Conform (A4'). z) . a. y. . b. y = x = x . b. z) = (x . = b .o latice.

pentru a demonstra (a): deoarece x . y) . z = (x . (a) are . z »si (b) (x . z).. astfel. atunci (x^z) _(y ^z) = z »si deoarece x ^z = x »si y ^z = y. (y . z = z »si y . atunci (x ^z)_(y ^z) = x_y. z) . Intr-adev¸ar. z = z.

z) . Pentru a demonstra (b). z)]. [(x . . mai ^³nt^ai s¸a demonstr¸am (4.loc. y = z . (y .7) x .

[z . z¡)¡]. atunci (4.7) este echivalent cu (4. x¡) . [z .8) x . [(z . y = (z .CAPITOLUL 4. z)] = z . ALGEBRE BOOLE (A14) Intr-adev¸ar. (y . z¡)¡]= (z . . (y . x ¡) . (y . [(x . (y . x¡) . z) . deoarece z .

x¡) . Din (A34). rezult¸a. z¡)¡] »si din (A9) avem y = (z . (y . z.10) y = (z .z ¡)¡].9). y = (z .9) y = z . [z . (y . y. c¸a (4. x¡) . prin (A15). avem ¡)¡ (4. obt»inem c¸a (z . Din (4. . x¡) . prin (A7').

avem x. x ¡) . z¡) . z ¡)¡]. z¡)¡] »si din (A9). [z . (y . [z . . x¡) . Din (A11). z¡)= (z .x ¡) . Rezult¸a. c¸a (4.11) x = (z . prin (A7'). z¡). (y . x = x. (y . (y . avem x = (y . (A16).

Acum. [(x .7).10) »si (4. deoarece (4. y) .11).[z . z] . [(x . y) . adic¸a (b) are loc. deci (4. (y . ¡¡)¡ . (y . Din (4. (z . z)] = 1. (y . z) .8). rezult¸a. z ¡)¡]. c¸a [(x . z)]) = 1. obt»inem (4. z) .7) ^³nseamn¸a c¸a (x . prin (A33).

4 Aplicat»iile a »si ß sunt mutual inverse Fie ®‾ ¡¡ . x= 1 »si x . 4. 1=(x . 0= x.(B6): x . . 1¡)=(x . x)=1= 0. 0)= (x¡)= x. x=(x . x= x. (B7): x .2. 0=(x= x »si x .

0. (B. x . _. 0. 1) ¡. !. y . 1) ¡. ^. y¡)=(x. B. y = x. 0 =1= 0. y =(x¡). (B. ^. y¡)= x . _. a . y.. deci ß . y.(B.. y =(x . avem: x . 1) Atunci pentru orice x.. y = x .

y =(x¡). _. y .=1(B. 0.1).0. deci a .!. y = x. y = x . . . 1) ¡. . avem: x .1). 1) ¡. (B. ). B.. . ß =1(B. ‾e ‾® ¡¡ (B.. . y. Invers._. (B. ^. 1) Atunci pentru orice x.^.

demonstrat»ia Teoremei 4.2 s-a terminat.Cu aceasta. . .2.

O DEFINITIE ECHIVALENT ¸73 ¸ A A ALGEBRELOR BOOLE Observat»iile 4. (B.2.. . 1) este o algebr¸a Hilbert [26]. 1) cu axiomele (A1) -(A4) este o algebr¸a Boole. Dar exist¸a »si demonstrat»iile urm¸atoare: (ii) Din (A1). !. din (4.5).12 ¡ (i) Aceasta a fost o demonstrat»ie direct¸a c¸a o algebr¸a (A. !. (A3). (A2).4.2.

din (4. ea este implicativ¸a (vedet»i [64]). (A4'). (A27). (iii) Din (A12). (B.6). (A5'). !. [62]. . conform [14]. din (A32). (A20).5). (A6'). !. r¸asturnat¸a [60]. ea este o algebr¸a Hilbert m¸arginit¸a care satisface proprietatea dublei negat»ii ((x¡)= x).(A27). prin urmare este o algebr¸a Boole. (B. [61]. —. prin urmare. 1) este o algebr¸a BCK-de st^anga. (4. (A21). —.

. implicativ¸a. ^.0. conform [64]. 0. r¸asturnat¸a. atunci Principiul . 1) este o algebr¸a BCK-de st^anga. 1) veri‾c^and axiomele (B1) -(B7)). deci este o algebr¸a Boole.2. m¸arginit¸a.5 Principiul dualit¸at»ii pentru algebre Boole Principiul dualit¸at»ii pentru algebre Boole se formuleaz¸a ^³n funct»ie de de‾nit»ia folosit¸a a algebrelor Boole. 4. _. -Dac¸a se folose»ste De‾nit»ia 1 (ca structur¸a (B.

^. 0. _. pe . ^. cu _... _. .dualit¸at»ii pentru algebre Boole rezult¸a din principiul dualit¸at»ii pentru latici: ¡ "orice enunt¸ cu privire la algebra Boole (B. pe 0 cu 1 »si pe 1 cu 0". 1) r¸am^ane valabil dac¸a peste tot ^³n cuprinsul s¸au schimb¸am pe . cu ^. ¡ Structura (B.

) astfel obt»inut se nume»ste enunt»ul (de‾nit»ie.. !. numit¸a al ¡ gebra Boole dual¸a a lui (B. 1). _. 0. Enunt»ul (de‾nit»ie. propozit»ie. 0) astfel obt»inut¸a este tot o algebr¸a Boole.. propozit»ie. teorem¸a etc. ^.1. teorem¸a etc. 1) veri‾c^and axiomele (A1) . ¡ -Dac¸a se folose»ste De‾nit»ia 2 (ca structur¸a (B.) dual al enunt»ului init»ial.

atunci Principiul dualit¸at»ii pentru algebre Boole este: "orice enunt¸ cu privire la algebra Boole (B.2)) »si pe 1 cu 0 (0=1¡)". numit¸a . 1) r¸am^ane valabil dac¸a peste tot ^³n cuprinsul s¸au schimb¸am pe . 0) astfel obt»inut¸a este tot o algebr¸a Boole. !. ¡ Structura (B. . !R .. cu !R (vedet»i (4.-(A4)).

13 [63].algebra Boole dual¸a a lui (B. . propozit»ie. Avem deci urm¸atoarea de‾nit»ie 2 dual¸a: De‾nit»ia 4. 0) veri‾c^and . teorem¸a etc.) astfel obt»inut se nume»ste enunt»ul (de‾nit»ie. [62] O algebr¸a Boole este o structur¸a ¡ B =(B. propozit»ie.) dual al enunt»ului init»ial. !R . Enunt»ul (de‾nit»ie. teorem¸a etc. 1). .2..

(A2-R) [x !R (y !R z)] !R [(x !R y) !R (x !R z)] = 0. z .urm¸atoarele axiome: pentru tot»i x. . y. (A1-R) x !R (y !R x) = 0. B.

3. (A4-R) x !R y = 0 »si y !R x = 0 implic¸a x = y.1 . ALGEBRE BOOLE (A3-R) (y!R x¡) !R (x !R y) = 0. 4.CAPITOLUL 4. Echivalent»a cu algebrele Boole S¸a amintim urm¸atoarele de‾nit»ii: De‾nit»iile 4.3 Inele Boole. Teorema dual¸a Teoremei 4.2 are loc.2.

¤.— Se nume»ste semigrup sau monoid o algebr¸6 a A =(A. — (A. unde A = Ø »si operat»ia * este asociativ¸a. — Se nume»ste semigrup unitar sau monoid unitar o algebr¸a A =(A. ¤) se nume»ste semigrup comutativ sau abelian sau monoid comutativ sau abelian dac¸a operat»ia * este comutativ¸a.e) de . ¤) de tip (2).

tip (2. (N. unde (A.3.3. 1) sunt semigrupuri comutative .0). 1). 0). unitare. pentru orice x . (N. 0). Exemplele 4. De‾nit»ia 4. ¤) este semigrup »si e este element neutru al operat»iei ¤. ¢. +. (Z. +. ¢. adic¸a x * e = e * x = x. A.3 Se nume»ste grup o algebr¸a .2 (Z.

0) -^³n notat»ie aditiv¸a -de tip (2. un grup este o algebr¸a G =(G. 1). (g1) x +(y + z)=(x + y)+ z. z . (g3) x +(¡x)=0=(¡x)+ x. y. astfel c¸a urm¸atoarele axiome sunt satisf¸acute: pentru tot»i x. . 0). ¡. (g2) x +0= x =0+ x. +. ¢. 1. G. ¡1 In notat»ie multiplicativ¸a.G =(G..

+. ca o algebr¸a (G.4 Fie (G. ¡. . ¢. G.S¸a observ¸am c¸a ^³n unele materiale grupul este de‾nit. 0) -^³n notat»ia aditiv¸a -sau o algebr¸a (G. echivalent. 1) -^³n notat»ia multiplicativ¸a. +. Grupul se zice comutativ sau abelian dac¸a: (g0) x + y = y + x. pentru tot»i x. Propozit»ia 4. y .3. 0) un grup.

(g5) ¡0=0. G. pentru tot»i x . ¢) este semigrup. 0). +. ¡.5 Se nume»ste inel o algebr¸a (A. 0) este grup abelian.Atunci (g4) ¡(¡x)= x. +.3. 1. ¡. ¢. 0) de tip (2. (b) (A. 2. (c) operat»ia — este distributiv¸a fat»¸a de operat»ia . unde A 6si: = Ø » (a) (A. De‾nit»ia 4.

y. z . (y + z) — x = y — x + z — x. A. x — (y + z)= x — y + x — z. .+. adic¸a pentru orice x.

ca o algebr¸a (A.3. deoarece se consider¸a de‾nit»ia echivalent¸a a grupului ca o algebr¸a (A. 0). INELE BOOLE. dac¸a . ¢. dac¸a »si operat»ia de ^³nmult»ire — este comutativ¸a. 0). echivalent. +. +. Un inel se nume»ste comutativ. Un inel se nume»ste unitar. ECHIVALENT»A CU ALGEBRELE BOOLE 75 S¸a observ¸am c¸a ^³n unele materiale inelul este de‾nit.4.

1) cu proprietatea c¸a x= x pentru orice x . 4. deci. 0. A.1 Inele Boole De‾nit»ia 4.3. . ¢. ¡. 1).semigrupul (A. 0. ¢.6 Se nume»ste inel boolean sau inel Boole orice inel unitar A = 2 nota»tie 2 (A. +. ¢) este unitar.3. +. ¡. un inel unitar este o algebr¸a (A.

7 Fie A un inel Boole. A. 2 Demonstrat»ie. Lema 4. Atunci pentru orice dou¸a elemente x. Din x+y =(x+y)2 = x2 +x¢y +y ¢x +y= x + x ¢y + y ¢x+y rezult¸a x — .unde x= x — x. y . avem x + x =0 »si x — y = y — x.3.

3. rezult¸a x — y = ¡(x — y)= y — x. Lu^and y = x. Lu^and z = x — y. adic¸a z = ¡z.y + y — x = 0. se obt»ine x + x = x2 + x2 = 0. A. vom avea z + z = 0. Pentru orice z . . 4.2 Echivalent»a .

algebre Boole -inele Boole Teorema 4.3.8 1) Fie A =(A, +, ¢, ¡, 0, 1) un inel Boole. S¸a de‾nim ‾(A) def. ¡ =(A, ^, _;, 0, 1), unde: def. def. def. x . y = x + y + x — y, x . y

= x — y, x = x +1. Atunci ‾(A) este o algebr¸a Boole. ¡ 1') Invers, ‾e A =(A, ^, _;, 0, 1) o algebr¸a Boole. S¸a de‾nim: ½(A) def. =(A, +, ¢, ¡, 0, 1), unde: def. def. def. x + y =(x

. y ¡) . (x . y);x — y = x . y, ¡x = x. Atunci ½(A) este un inel Boole. 2) Aplicat»iile ß »si . sunt mutual inverse. Demonstrat»ie. (1): S¸a demonstr¸am, de exemplu, asociativitatea operat»iei _: (x_y)_z =(x+y+x¢y)+z +(x+y +x¢y)¢z = x+y+z +x¢y+y¢x+z ¢x+x¢y ¢z = ::. = x .

(y . z).

CAPITOLUL 4. ALGEBRE BOOLE Vom mai demonstra c¸a x + 1 veri‾c¸a propriet¸at»ile complementului: x . (x +1) = x + x +1+ x — (x +1) = 2x +1+ x2 + x = 0+1+(x + x) = 1+0 = 1, nota»tie unde 2x = x + x, »si x . (x +1) = x —

(x +1) = x2 + x = x + x = 0. (1'): S¸a veri‾c¸am asociativitatea operat»iei +: (a + b)+ c = [((a . b¡) . (a. b)) . c¡] . [((a . b¡) . (a. b)). c]; calcul¸am separat: ((a . b¡) . (a. b)) . c=(a . b. c¡)

. (a. b . c¡) »si ((a . b¡) . (a. b)). c = ((a. b) . (a . b¡)) . c = [(a . a¡) . (a. b¡) . (a . b) . (b . b¡)] . c = ((a . b) . (a. b¡)) . c =(a . b . c) .

(a. b. c). Inlocuind mai sus, se obt»ine: (a + b)+ c =(a. b. c) . (a. b . c¡) . (a . b. c¡) . (a . b . c). Expresia obt»inut¸a este simetric¸a ^³n a, b, c, deci (a + b)+ c = a +(b + c). Veri‾carea celorlalte axiome

ale inelului Boole se face similar. (2): Prin calcule. . Caz particular. Fie algebra Boole P(X) a p¸art»ilor unei mult»imi X. Adunarea + a inelului Boole asociat ½(P(X)) este chiar diferent»a simetric¸a: A4B =(A B) . (B A), iar ^³nmult»irea — este intersect»ia: A n B. Exercit»iul 4.3.9 Fie A =(A, +, ¢, ¡,

0, 1) un inel comutativ »si unitar. Un element 2 e . A se nume»ste idempotent dac¸a e= e. S¸a not¸am cu B(A) mult»imea elementelor idempotente ale lui A. Pe B(A), s¸a de‾nim operat»ia urm¸atoare: pentru orice e, f . B(A), def. e . f = e + f 2(e — f).

S¸a se arate c¸a (B(A), ©, ¢, 0, 1) este inel Boole. 4.4 Subalgebre, homomor‾sme 4.4.1 Subalgebre. Exemple ¡ De‾nit»ia 4.4.1 Fie B =(B, ^, _;, 0, 1) o algebr¸a Boole. O submult»ime nevid¸a S a lui B se nume»ste subalgebr¸a Boole (pe scurt, subalgebr¸a) a lui B dac¸a S este ^³nchis¸a la operat»iile din

B, adic¸a dac¸a sunt veri‾cate axiomele urm¸atoare: pentru orice x, y . A, (a) x, y . S implic¸a x . y . S, (b) x, y . S implic¸a x . y . S, (c) x . S implic¸a x. S, (d) 0 . S,1 . S. Observat»iile 4.4.2

4.4. SUBALGEBRE, HOMOMORFISME (1) Fiecare din axiomele (a), (b), (d) rezult¸a din celelalte trei. Axioma (c) nu rezult¸a din celelalte. Intr-adev¸ar, consider¸am algebra Boole L2 »si S = f(0, 0), (1, 0); 2 (1, 1)g. S veri‾c¸a axiomele (a), (b), (d), dar nu este ^³nchis¸a la negat»ie. ¡¡ (2) Dac¸a S este subalgebr¸a Boole

a lui (B, ^, _;, 0, 1), atunci (S, ^, _;, 0, 1) este algebr¸a Boole, unde am notat tot cu ^, _, restrict»iile operat»iilor din B la S. Exemplele 4.4.3 ¡ (1) Dac¸a B =(B, ^, _;, 0, 1) este o algebr¸a Boole, atunci L2 = f0, 1g. B este subalgebr¸a a lui B. (2)

Dac¸a B este o algebr¸a Boole, atunci LN este subalgebr¸a a lui BN . 2 (3) Dac¸a X este un spat»iu topologic, atunci algebra Boole B(X) a p¸art»ilor lui X care sunt simultan ^³nchise »si deschise este subalgebr¸a a lui P(X). (4) L3 = L2 × L2 × L2 = f0, a, b, c, d, e, f, 1}

are ur ¸matoarele subalgebre: 2 S1 = f0, 1g, S2 = f0, c, d, 1g, S3 = f0, b, e, 1g, S4 = f0, a, f, 1g, S5 = L32 . Exercit»iul 4.4.4 S¸a se scrie un program pentru determinarea tuturor subalgebrelo r lui Ln 2 , n = 2. 4.4.2 Homomor‾sme. Exemple ¡A

¡B De‾nit»iile 4.4.5 Fie A =(A, ^A, _A;, 0A, 1A) »si B =(B, ^B, _B;, 0B, 1B) dou¸a algebre Boole. — Un homomor‾sm, sau mor‾sm, de algebre Boole sau boolean, de la A la B, este o funct»ie f : A ¡. B care satisface propriet¸at»ile urm¸atoare: pentru orice x, y . A, (H1) f(x ^A y)=

f(x) ^B f(y), (H2) f(x _A y)= f(x) _B f(y), (H3) f(x¡A )= f(x)¡B , (H4) f(0A)=0B, f(1A)=1B. — Un izomor‾sm de algebre Boole este un homomor‾sm de algebre Boole care este bijectiv. Dac¸a algebrele Boole A »si B sunt izomorfe, atunci vom nota A» = B. — Un endomor‾sm al algebrei Boole A este un homomor‾sm

f : A ¡. A. — Un automor‾sm al algebrei Boole A este un izomor‾sm f : A ¡. A. Observat»iile 4.4.6 (i) Fiecare din cele patru axiome (H1) -(H4) este implicat¸a de celelalte trei. De exemplu, (H4) este implicat¸a de (H1) -³ntr-adev¸6³nseamn¸a (H3): ^ar, S = Ø ^ac¸exist¸a x . S, deci x. S

»si deci x . x=0 . S »si x . x=1 . S. (ii) Un mor‾sm boolean f : A ¡. B veri‾c¸a urm¸atoarele propriet¸at»i legate de implicat»ia »si echivalent»a boolean¸a: pentru orice x, y . A, f(x !A y)= f(x) !B f(y), f(x $A y)= f(x) $B f(y). (iii) Orice mor‾sm de algebre Boole este

o aplicat»ie izoton¸a (p¸astreaz¸a ordinea), adic¸a, x —A y . f(x) —B f(y).

CAPITOLUL 4. ALGEBRE BOOLE Intr-adev¸ar, x —A y . x _A y = y implic¸a f(x _A y)= f(y)= f(x) _B f(y), adic¸a f(x) —B f(y). Propozit»ia 4.4.7 Dac¸a f : A ¡. B este un homomor‾sm de algebre Boole »si S este o subalgebr¸a Boole a lui A, atunci f(S) este o subalgebr¸a Boole

a lui B. In particular, imaginea, f(A), a lui A prin f este o subalgebr¸a Boole a lui B. Demonstrat»ie. Imediat. . Vom nota cu Boole categoria algebrelor Boole »si a mor‾smelor booleene. Exemplele 4.4.8 (Exemple de mor‾sme booleene) (1) Fie X, Y dou¸a mult»imi nevide »si f : X ¡. Y

o funct»ie oarecare. Funct»ia ©: P(Y ) ¡. P(X), de‾nit¸a de ©(C)= f¡1(C), pentru orice C . Y , este un mor‾sm boolean. (2) Fie P(X) algebra Boole a p¸art»ilor lui X. Consider¸am funct»ia F : P(X) ¡. LX , de‾nit¸a de ©(A)= ÂA, pentru orice A . X (unde ÂA este funct»ia caracteristic¸a 2 a lui A,

vedet»i capitolul 5). Atunci F este un izomor‾sm boolean. (3) Rombul este izomorf cu L22 . (4) Cubul este izomorf cu L32 . (5) Ne propunem s¸a determin¸am automor‾smele cubului. Int^ai, vom observa c¸a dac¸a f : A ¡. B este un izomor‾sm boolean, atunci: pentru orice x, y . A, x<y (. f(x) <f(y). Atunci,

dac¸a f este un automor‾sm al cubului, vom avea f(fa, b, cg)= fa, b, cg. Rezult¸a c¸a num¸arul de automor‾sme ale cubului este 8 (= num¸arul de permut¸ari ale unei mult»imi cu 3 elemente). Mor‾smul identic este unul din cele 8. S¸a vedem cum se determin¸a unul din celelalte. Presupunem c¸a f(a)= b, f(b)= c, f(c)= a. Atunci: f(x)= f(a

. b)= f(a) . f(b)= b . c = z, f(y)= f(a . c)= f(a) . f(c)= b . a = x, f(z)= f(b . c)= f(b) . f(c)= c . a = y. Bine^³nt»eles c¸a f(0) = 0 »si f(1) = 1. Exercit»iile 4.4.9 (1) S¸a se determine (eventual printr-un program) toate automor‾smele lui Ln

2 , n = 2. (2) S¸a se determine toate mor‾smele booleene de tipul: (a) f : L3 2 ¡. L2, (b) f : L3 2 ¡. L22 , (c) f : L2 2 ¡. L32 , (d) f : L2 3 ¡. L32 . Observat»ia 4.4.10 Fie f : L ¡. L. un mor‾sm din Ld(0, 1) (latici distributive

cu prim »si ultim element). Dac¸a x . C(L), atunci f(x) . C(L0), deci putem de‾ni C(f)= f jC(L): C(L) ¡. C(L0). Atunci C(f) este un mor‾sm boolean. Asocierea L . C(L), f . C(f) de‾ne»ste un functor contravariant C : Ld(0, 1) ¡. Boole.

4.5. ALGEBRE BOOLE C ^79 AT Lema 4.4.11 Fie f : A ¡. B un mor‾sm boolean. Sunt echivalente a‾rmat»iile: (1) f este injectiv, (2) Pentru orice x, y . A, avem: x = y (. f(x) = f(y). Demonstrat»ie. (1) . (2): Dac¸a f(x) = f(y), atunci f(x . y)= f(x) .

f(y)= f(x), deci x . y = x, de unde x = y. Este evident c¸a x = y . f(x) = f(y). (2) . (1): Dac¸a F (x)= f(y), atunci f(x) = f(y) »si f(y) = f(x), de unde x = y »si y = x; rezult¸a x = y. . Lema 4.4.12 Fie f : A ¡. B

un mor‾sm boolean. Sunt echivalente a‾rmat»iile: (1) f este injectiv, (2) f¡1(0) = f0g, (3) f¡1(1) = f1g. Demonstrat»ie. (1) . (3): f(x)=1= f(1) implic¸a x = 1. (3) . (1): f(x) = f(y) implic¸a f(x . y)= f(x) . f(y) = 1 implic¸a x . y =1 implic¸a x = y. Aplic^and Lema 4.4.11, rezult¸a

c¸a f este injectiv. (1) (. (2) se demonstreaz¸a analog. . Observat»iile 4.4.13 (i) Fie A, B dou¸a inele Boole »si ‾(A), ‾(B) algebrele Boole asociate. Dac¸a f : A ¡. B este un mor‾sm de inele unitare, atunci ‾(f)= f : ‾(A) ¡. ‾(B) este un mor‾sm boolean. (i') Fie A, B dou¸a algebre Boole

»si ½(A), ½(B) inelele Boole asociate. Dac¸a g : A ¡. B este un mor‾sm boolean, atunci ½(g)= g : ½(A) ¡. ½(B) este un mor‾sm de inele unitare. . poate fi privit ca un functor de la categoria algebrelor Boole la categoria inelelor Boole, iar ß un functor de la categoria inelelor Boole

la categoria algebrelor Boole. Functorii . »si ß stabilesc un izomor‾sm ^³ntre categoria algebrelor Boole »si categoria inelelor Boole. 4.5 Algebre Boole c^at 4.5.1 Filtre (ideale) »si sisteme deductive Am v¸azut c¸a . »si . sunt operat»ii duale »si c¸a implicat»iile . »si !R sunt operat»ii duale ^³ntr-o algebr¸a Boole. Corespunz¸ator lor, ^³n aceast¸a subsect»iune, vom studia not»iunile

duale de ‾ltru »si ideal »si not»iunile duale de !-sistem deductiv »si !R-sistem deductiv.

CAPITOLUL 4. ALGEBRE BOOLE De‾nit»iile 4.5.1 Fie B =(B, ^, _, , 0, 1) o algebr¸a Boole oarecare. (1) O submult»ime nevid¸a F a lui B se nume»ste ‾ltru dac¸a pentru orice x, y . B, (F1) x, y . F implic¸a x . y . F , (F2) x . F , x

= y implic¸a y . F . (1') Dual, o submult»ime nevid¸a I a lui B se nume»ste ideal dac¸a pentru orice x, y . B, (F1') x, y . I implic¸a x . y . I, (F2') x . I, x = y implic¸a y . I. Observat»iile 4.5.2 (i) Din (F2) rezult¸a c¸a 1

. (i') Din (F2') rezult¸a c¸a 0 . y . y . F dac¸a »si numai dac¸a x . deoarece orice x . F . (ii') Pentru orice elemente x. F veri‾c¸a x = 1. B. y . I. x. x. F . I veri‾c¸a x = 0. deoarece orice x . (ii) Pentru orice elemente x. B.. y .

In acest fel. I. Ig. iar unui ideal I i se asociaz¸a ‾ltrul FI = fxx . ‾ltrele lui B sunt ^³n corespondent»¸a biunivoc¸a cu idealele lui B. I dac¸a »si numai dac¸a x . F g. Conform . y .y . ¡ Unui ‾ltru F i se asociaz¸a idealul IF = fx x .

acestei observat»ii.5. (1) Un !-sistem deductiv. vom studia numai ‾ltrele unei algebre Boole. 0.. _. B care . al lui B este o submult»ime S . propriet¸at»ile idealelor se vor obt»ine prin dualizare. sau simplu un sistem deductiv cand nu este pericol de confuzie.3 Fie B =(B. 1) o algebr¸a Boole oarecare. ^. ¡ De‾nit»iile 4.

S »si x !R y . S. S. y .5. S »si x . S. S implic¸a y . un !R-sistem deductiv al lui B este o submult»ime S .satisface propriet¸at»ile: (sd1) 1 . B care satisface propriet¸at»ile: (sd1') 0 . (sd2') x . S. S implic¸a y .4 . Propozit»ia 4. (1') Dual. (sd2) x .

prin urmare 1 . F . F . Deci Ø =6 F . conform (F2). (1): Fie F un ‾ltru al lui B. Fie x . Demonstrat»ie. Fie acum x.(1) Filtrele lui B coincid cu !-sistemele deductive ale lui B. avem x = 1. B. . (1') Idealele lui B coincid cu !R-sistemele deductive ale lui B.

(x . y)= x . c¸a y . F este un !-sistem deductiv. (x . F . Deci. dar x . y) . y = y. y »si x . conform (F1). aplic^and (F2). y)= x . F . (x .x . Rezult¸a. (x. F . ‾e S . Atunci x . y)=0 . y . Invers.

(x . Intr-adev¸ar. S. y . (x . y)=(y. (x . (x . . y)) = 1. y . Avem c¸a y . x. y)) = y. Din (sd1). x) . x. avem c¸a 1 .un !-sistem deductiv al lui B. y)=1 . x. deci S este nevid¸a. S. (x . (y. Fie x.

y)) . S. S »si x = y.1 = 1. S. Rezult¸a c¸a x . prin urmare y . (x . (x . . Fie acum x . Dar 1 . din (sd2). (x . y) . De aici rezult¸a c¸a x . y . S. S. deci (F1) are loc.

(1'): prin dualizare. S. S.5.2 Congruent»e. y .5. Astfel. 4. deci S este un ‾ltru.1. din (sd2). y = 1. (F2) are loc de asemenea. S.8. .4. din (sd1). Dar 1 . Corespondent»a ‾ltre -congruent»e ¡ . ALGEBRE BOOLE C ^81 AT Atunci x . Rezult¸a c¸a y . conform Propozit»iei 4. deci x .

.y. ^. ~ y. y0). x0) ~ (y . O relat»ie de echivalent»¸a ~ pe B se nume»ste congruent»¸a a lui B dac¸a este compatibil¸a cu _. x. B. (C1) x ~ y. adic¸a dac¸a pentru orice x.x. implic¸a (x .5. .De‾nit»ia 4. 1) o algebr¸a Boole. _. 0. ^.y.5 Fie B =(B. (C2) x ~ . ¡.

implic¸a (x . implic¸a (x . x0) ~ (y . ~ y. ¡ (C3) x ~ y implic¸a x~ y. atunci: (C4) x ~ y. (ii) Dac¸a ~ este o congruent»¸a a lui B. Observat»iile 4. ~ y. y0).6 (i) Condit»ia (C1) (sau (C2)) rezult¸a din celelalte dou¸a.y. x0) . x. x.5.

y0). ~ y. y0). ~ y. implic¸a (x !R x0) ~ (y !R y0). x. (C5') x ~ y. (C4') x ~ y. x. x0) ~ (y . . implic¸a (x . ~ y. x. !.~ (y . (C5) x ~ y. implic¸a (x $R x0) ~ (y $R y0). Dac¸a algebra Boole este de‾nit¸a echivalent ca o structur¸a (B.

¡ Dac¸a algebra Boole este de‾nit¸a echivalent ca o structur¸a (B. .. 0). atunci ¡ congruent»a se de‾ne»ste echivalent ca o relat»ie de echivalent»¸a compatibil¸a cu !. atunci congruent»a se de‾ne»ste echivalent ca o relat»ie de echivalent»¸a compatibil¸a cu !R .. !R . 1). Propozit»ia ..

de‾nit¸a astfel: pentru orice x. _. ^. Demonstrat»ie. F..5. . ¡ Fiec¸arui ‾ltru F al lui B =(B.7 Filtrele unei algebre Boole B sunt ^³n corespondent»¸a bijectiv¸a cu congruent»ele lui B. y . y . B. x . 0. 1) ^³i asociem urm¸atoarea relat»ie binar¸a. »F . def. x »F y (.4.

y . F . Ar¸at¸am ^³nt^ai c¸a »F este o relat»ie de echivalent»¸a pe B: — Pentru orice x . F ). . x . -S¸a demonstr¸am c¸a »F este o relat»ie de echivalent»¸a pe B »si c¸a este o congruent»¸a a lui B.S¸a observ¸am c¸a x . F »si y . y . (x .

F . deci x . B. — Pentru orice x. F . x. x »F y implic¸a y »F x. B care veri‾c¸a x »F y »si y »F z. deoarece x . y. — Pentru orice x.B. z . y . y = y . x »F x rezult¸a din x . y . x =1 . y .

y) . z . F . z) = x . (y . y . y . z. F .. .12) (x . S¸a stabilim inegalitatea (4. x . trebuie s¸a ar¸at¸am c¸a x »F z. z . F .

CAPITOLUL 4. y) . z . y¡) . (y. rezult¸a z . (y . z = x . z) . y¡) . (x . z)=(x. F . Analog. Deci (4. y) . (y .12) are loc. z)=(x. ALGEBRE BOOLE care va implica x . (y . z) = x. . z. (x . Intr-adev¸ar.

x. »F y0. F . . »F este o relat»ie de echivalent»¸a pe B. y . se observ¸a c¸a: 00) - . y . deci x . F . x. Deci. . -S¸a demonstr¸am (C1): ‾e x »F y »si x.x . . y. F . . F . deci x »F z. F . y. x .

y=(x0) . x0) . y . (y . x0¡) . y . x0) . y) . y. y) .. (x. (x0. F »si analog. Folosind aceast¸a inegalitate. (y . y . y0) . =(x . y0) = (x. y0). y0. (x= (x. (y . se obt»ine (x . y0) (x . y0) . (x .

y0). ‾ec¸arei . Deci. »F este o congruent»¸a a lui B.. -S¸a demonstr¸am (C3): deoarece x . astfel. deci (x . y = x. F . y¡. x0) . astfel. Invers. -(C2) se demonstreaz¸a similar. (C1) este adev¸arat¸a. vom avea: x »F y implic¸a x»F y¡. x0) »F (y . (C3) este adev¸arat¸a.

adic¸a . F ». -F ~ este nevid¸a. F .congruent»e ~ a lui B ^³i asociem submult»imea lui B de‾nit¸a astfel: F ~ def. -S¸a demonstr¸am (F1): x. S¸a ar¸at¸am c¸a F ~ este un ‾ltru al lui B. deorece 1 ~ 1 implic¸a 1 . B x ~ 1g. = fx . y .

y = y. y) ~ (1 . adic¸a y . deci x ~ 1 »si x . y . adic¸a x . 1 = 1). y ~ 1 implic¸a (x . -S¸a demonstr¸am (F2): ‾e x . y = 1). F ~ . care implic¸a (y = x . x = y. y) ~ (1 .x ~ 1. F ».

Deci. CB »si ª: CB ¡. F ~ . Dac¸a FB este mult»imea ‾ltrelor lui B »si CB este mult»imea congruent»elor lui B. . F ». atunci consider¸am aplicat»iile: ©: FB ¡. FB. F ~ este un ‾ltru al lui B. de‾nite astfel: ©(F ) def.. »F . pentru orice F 2FB si ª(») def.

sunt inverse una alteia. »F ~ . F ~ 7 .pentru orice = »= ». CB. »F 7 . adic¸a ª(©(F )) = F »si ©(ª(»)) =~ . S¸a observ¸am c¸a F 7 . Atunci F »F . F »F »si ~ 7 . Trebuie ar¸atat c¸a F »si .

y . B.= fx x »F 1} = fx x . x . 1 . F } = fx x . unde pentru x. Vom demonstra c¸a ~ = »F ~ . x »F ~ y este echivalent cu x . F ~ . y . F } = F. F ~ »si y .

Rezult¸a x . F ~ »si y . F ». deci (x . y) ~ (y . (y . y . analog. y) ~ 1 »si. F ~ »si y . 1).. x . atunci (x . x . y . deci x »F ~ y. F ». -dac¸a x . deci . x) ~ 1. -dac¸a x ~ y.

(x . Din Propozit»iile 4.5. y = x . analog. x) ~ 1. 1= x) »si.7.4 »si 4. y) ~ y.(x . deci x ~ y. y) ~ 1 »si (y . (x . y)) ~ (x . obt»inem urm¸atorul corolar: .5. . rezult¸a c¸a (x .

8 !-sistemele deductive ale lui B sunt ^³n corespondent»¸a bijectiv¸a cu congruent»ele lui B.4. Exercit»iul 4.5.9 Fie algebra Boole P(X).3 Algebre . S¸a se arate c¸a p¸art»ile co‾nite (= p¸art»ile ce au complementarele ‾nite) formeaz¸a un ‾ltru »si s¸a se determine congruent»a asociat¸a.5. 4.5. cu X in‾nit¸a. ALGEBRE BOOLE C ^83 AT Corolarul 4.5.

Boole c^at ¡ Fie F un ‾ltru al algebrei Boole B =(B. x=F = . Deoarece »F este o relat»ie de echivalent»¸a pe B. ^. 0. 1) »si »F relat»ia de congruent»¸a asociat¸a lui F prin Propozit»ia precedent¸a.. adic¸a def. _. s¸a form¸am clasele de echivalent»¸a: ‾e x=F clasa de echivalent»¸a a lui x . B.

x »F y. B=F . B y »F xg. atunci x=F = y=F . Bg. B=F = fx=F x . Dac¸a x=F . S¸a de‾nim pe mult»imea c^at. Fie B=F = B=»F mult»imea c^at. B=F .fy . adic¸a mult»imea tuturor claselor de echivalent»¸a: def. B=F »si y=F .

Conform propriet¸at»ilor congruent»ei »F . =(x ¡)=F . cele trei operat»ii sunt bine de‾nite (adic¸a nu depind de . def. x=F .. y=F =(x . ^. B=F . notate tot cu _. x=F . y=F . ¡: pentru orice x=F . y=F =(x . urm¸atoarele operat»ii. def. y)=F . (x=F )def. y)=F .

1 . F } = . B x »F 1} = fx . S¸a de‾nim de asemenea elementele: def. 1=F = fx . 0=F = fx . B=F . B x . B x »F 0g. B x . F } = fx . def.reprezentant»ii claselor).

0=F .10 Structura (B=F . _. Trebuie demonstrat c¸a (B1) -(B7) au loc. de exemplu. Atunci avem urm¸atorul rezultat: ¡ Propozit»ia 4. Demonstrat»ie.5. S¸a demonstr¸am. numit¸ a algebra Boole c^at a lui B prin ‾ltrul F . 1=F ) este o algebr¸a Boole. ^.. prima egalitate din . B=F .F .

B=F . Intr-adev¸ar. (x . Fie x=F . x) »F x .(B1): Pentru orice x=F . . altfel arbitrar. x)=F = x=F . x . x=F = x=F . x=F . x=F = x=F . element ‾xat. (x . x) . F . s¸a demonstr¸am c¸a x=F . (x . x=F . B=F . x=F = x=F .

ceea ce este ^³ntotdeauna adev¸arat. x . conform (P.G. F . Rezult¸a. deci x .dar x . 1 . F . x = x. conform (B1) din de‾nit»ia algebrei Boole B.) .

atunci B=F = B=B = fB} este o algebr¸a Boole cu un singur element. Corolarul 4.CAPITOLUL 4. La fel se demonstreaz¸a restul propriet¸at»ilor. B=F .5. x=F . S¸a observ¸am c¸a dac¸a F = B. . c¸a pentru orice x=F .11 Surject»ia . x=F = x=F este adev¸arat¸a. ALGEBRE BOOLE (Principiului Generaliz¸arii).

B. este un homomor‾sm de algebre Boole.5.canonic¸a p = pF : B ¡. p(x) def. B=F . Propozit»ia 4. de‾nit¸a astfel: pentru orice x .12 Fie F un ‾ltru al algebrei Boole B »si ‾e B=F algebra Boole ~ c^at. Fie U un ‾ltru al algebrei . = x=F .

Boole c^at »si ‾e » ~ U = p ¡1( U)= fx . Atunci U este ‾ltru al algebrei Boole B »si F . B p(x) 2Ug. ~ Atunci exist¸x = p(x) . Demonstrat»ie.. U. » ~ U = .

. U. deci U = . U »si deci a b U este ‾ltru.2U. Cum U este ‾ltru. » ~ (F1): Fie x. Atunci p(x). deci x . y .: U 6 = . rezult¸a c¸a ~ p(x) .p(y) 2U. p(y)= .

din (F2). Cum U este ‾ltru. y) 2U. F . U »si x = y. U . U: Fie x . ~ rezult¸a c¸a p(y) 2U. conform (F1). » ~ (F2): Fie x . y . Atunci y . Deci. Atunci p(x) 2U »si p(x) = p(y). x . U.p(x .

Rezult¸a c¸a x »F 1. (1 . pentru c¸a x . deci p(x)= xb= b1 2U. x = x. U.5.. U= . 1 . F . 1=(x . Observat»ia 4. . deci x . 1) . F . x)= ~ 1 .13 ~ U = F (. Atunci x .

Fie » ~ U= p(U ). » ~ . unde p : B ¡.fb1} = fF g. U. B=F . U ‾ltre ale algebrei Boole B astfel ^³nc^at F . Atunci U este ‾ltru al algebrei Boole c^at B=F . Invers. Demonstrat»ie. Propozit»ia 4.14 Fie F. avem urm¸atorul rezultat.5.

p(U) = U. »si xb= p(x) . U ~ Rezult¸a c¸U6 a= . yb= p(y) 2U. .U 6.. deci U 6.. ~ ~ (F1): Fie xb= p(x). Deci x.: = U este ‾ltru. deci exist¸ =a x . y .

(F2): Fie xb= p(x) 2U »si p(x)= xb= beste ‾ltru. Deci x . U »si x = . y) 2 U. rezult¸a din (F2) c¸ = p(y). b »si U ‾ind ‾ltru. y .U Atunci xb. rezult¸a din ~ (F1) c¸a x . U. y = p(x) . p(y)= p(x .

y. . a y . U. Cum U y ~ Atunci bAcum putem enunt»a urm¸atoarea teorem¸a. y = p(y) 2U.

unde pF : B ¡. U ‾ltre ale algebrei Boole B cu F . de‾nit¸a astfel: pF (x)= x=F . B=F este surject»ia canonic¸a. ALGEBRE BOOLE C ^85AT Teorema 4. Fie algebra Boole c^at .5.15 Fie F. U g.5.4. U »si ‾e ~ U= pF (U)= fpF (x) x .

Atunci izo: (B=F )= » = B=U : ~ U Demonstrat»ie. B=U . ~ U de‾nit¸a astfel: pU (x)= x=U .(B=F ) »si algebra Boole c^at B=U cu pU : B ¡. g dou¸a aplicat»ii de‾nite astfel: f . Fie f.

B y . x=U : (x=F )= ~ U Avem x=F = fy . g Ã. F g. B y »F x} = fy .. x .. ~ (x=F )= = fy=F y=F » ~ U x=F .

x=U = fy . Ug. f este injectiv¸a: Presupunem c¸a x=U = y=U . x=F 2U} = ~ U ~ fy=F (y . x)=F 2U= pF (U)g. x .} = fy=F y=F . S¸a demonstr¸am c¸a . B y . B y »U x} = fy .

atunci y »F x. Atunci: -dac¸a y .(4. x »U y (.13) are loc. . U . F . -dac¸a y . F . x . y . atunci (4. U U Dar x=U = y=U (.13) (x=F )= =(y=F )= » » . x . deci y=F = x=F »si.

~ 2 U. U \ F . Rezult¸a c¸a y=F » x=F . x=F ~ U f este surjectiv¸a: Fie x=U .13) are loc. atunci (y . x)= pF (y) . pF (x)= y=F . x)=F = pF (y . deci (4. B=U .x .

B. Deci . Exist¸a x . . B=F . (B=F )= »si f(y)= f((x=F )= )= x=F » » ~ U U U x=U .. astfel ^³nc^at pU (x)= x=U . prin urmare exist¸a y =(x=F )= . Propozit»ia .

B f(x)=1} este un ‾ltru al lui B.5. un mor‾sm boolean. B. Demonstrat»ie. pentru orice x . (1) f¡1(1) = fx . (1): Imediat. (2) f(B) este o subalgebr¸a a lui B0.4. (2): Not¸am F = f¡1(1) »si de‾nim funct»ia g : B=F ¡. f(B).16 Fie f : B ¡. izomorf¸a cu B=f¡1(1).

prin: g(x=F ) def. B. . = f(x)..

y) = 1 implic¸a f(x)= f(y). F implic¸a x=F . y . O veri‾care simpl¸a arat¸a c¸a g este mor‾sm boolean. f(y)= f(x . Conform implicat»iilor: g(x=F ) = 1 implic¸a f(x) = 1 implic¸a x . ALGEBRE BOOLE De‾nit»ia lui g nu depinde de reprezentant»i: x=F = y=F implic¸a x .CAPITOLUL 4. F implic¸a f(x) .

atunci f(F ) este un ‾ltru al lui B0. .17 Fie f : B ¡. . un mor‾sm boolean surjectiv. Exercit»iul 4. Surjectivitatea lui g este evident¸a.5. dac¸a G este un ‾ltru al lui B. rezult¸a c¸a g este injectiv¸a.=1=F . B. atunci f¡1(G) este un ‾ltru al lui . Dac¸a F este un ‾ltru al lui B.

18 Fie F.5.4 .5. Filtrele lui B. G. G dou¸a ‾ltre ale lui B astfel ^³nc^at F . Exercit»iul 4. Atunci G=F = fx=F x . 4. G} este un ‾ltru al lui B=F »si algebrele Boole (B=F )=(G=F ) »si B=G sunt izomorfe.B. sunt ^³n corespondent»¸a bijectiv¸a cu ‾ltrele lui B ce includ pe f¡1(1).

5. De‾nit»ia 4. Lema 4. 0.20 Dac¸a X este o submult»ime a lui B. 1) o algebr¸a Boole.5. ^. Cu alte cuvinte..Filtre generate de o mult»ime ¡ Fie B =(B. _. .19 Orice intersect»ie de ‾ltre ale lui B este un ‾ltru. atunci ‾ltrul generat de X este intersect»ia ‾ltrelor ce includ pe X.

Vom nota cu [X) ‾ltrul generat de X. Vom nota cu [x) ‾ltrul generat de fxg.5.‾ltrul generat de X este cel mai mic ‾ltru (^³n sensul incluziunii) ce include pe X. Observat»ia 4.21 Un ‾ltru F este ‾ltrul generat de X dac¸a el veri‾c¸a : . [x) se va numi ‾ltrul principal generat de x.

::. B exist¸a n . F . G =. . Este evident c¸a ‾ltrul generat de mult»imea vid¸a este f1g. (b) G ‾ltru. G. X .:::. N* »si x1. atunci [X)= fa . F .5. xn = ag. x1 .(a) X . Demonstrat»ie.22 Dac¸6 a X = . Propozit»ia 4.xn . . X..

Fie F mult»imea din dreapta. xn = a. ::.ym . :::xn . atunci exist¸a x1. deci a . ym = a . y1 . ym = b. ::. Rezult¸a x1 . y1 .xn. b . ::. Dac¸a a. F . b. Ar¸at¸am c¸a F este ‾ltru. . Axioma (F2) . F . .:::.y1.:::. . X astfel ^³nc^at x1 . b .

F .:::. Atunci x1. G. Dac¸a a . . . Presupunem c¸a G este un ‾ltru ce include pe X. A rezultat F .xn .este evident veri‾cat¸a. F . atunci exist¸a x1. xn . deci x1 . G. Se observ¸a c¸a X .xn . G. .:::. ::. X astfel ^³nc^at x1 . xn = a. ::. de unde a .

[X)= F . .G. . Deci.

::.5. Lema 4. TEOREMA DE REPREZENTARE A LUI STONE Corolarul 4.25 Dac¸a F este un ‾ltru »si x .6.5.26 Intr-o algebr¸a . Corolarul 4.24 [fx1. xn). atunci [F [fxg)= fa exist¸a e . x = ag. F.23 [x)= fa x = ag.4. e . .:::.5. B.xng)=[x1 . Corolarul 4.5.

5. [x). a . x = b . a (. x = a . x .27 S¸a determin¸am congruent»a asociat¸a unui ‾ltru principal [x): a »[x) b (. b . x = .Boole ‾nit¸a orice ‾ltru este principal. a . a . a = b. [x) (. x .b . b = a (. Observat»ia 4. b.

28 S¸a se determine toate ‾ltrele cubului. atunci . congruent»ele »si algebrele Boole c^at corespunz¸atoare..29 Intr-o algebr¸a Boole de‾nit¸a echivalent ca o structur¸a ¡ B =(B. x.5. not»iunea natural¸a este de !-sistem deductiv. Exercit»iul 4.5. nu de ‾ltru. Dac¸a S este un !-sistem deductiv al lui B.b . !. 1). Observat»ia 4.

1=S = S). def. (x=S)def. y)=S. x=S . 4.. =(x ¡)=S.6 Teorema de reprezentare a lui Stone . y=S =(x . !.algebra Boole c^at este de‾nit¸a echivalent astfel: ¡ (B=S. unde def. B x »S 1} =1=S = S. 1=S = fx .

Acest rezulta t ocup¸a un loc central ^³n teoria algebrelor Boole »si are numeroase aplicat»ii ^³n logic¸a. . Instrumentul principal folosit ^³n demonstrat»ie este conceptul de ultra‾ltru (= ‾ltru maximal).Scopul acestei sect»iuni este de a demonstra c¸a orice algebr¸a Boole este izomorf¸a cu o algebr¸a Boole ale c¸arei elemente sunt p¸art»i ale unei mult»imi. calculul probabilit¸at»ilor etc. topologie.

.

ALGEBRE BOOLE 4. Intr-adev¸ar. Observat»ia 4. ^.CAPITOLUL 4. _. De‾nit»ia 4.1 Un ‾ltru F al lui B este propriu dac¸6 a F = B. 1) o algebr¸a Boole. 0. F .6.6. dac¸a .6..2 F este propriu dac¸a »si numai dac¸a 0 6 .1 Ultra‾ltre (= ‾ltre maximale) ¡ Fie B =(B.

B. ar rezulta c¸a x . F .6. cum avem »si F . B veri‾c¸a 0 = x. F . deci B . Mult»imea ‾ltrelor proprii ale lui B este ordonat¸a ^³n raport cu incluziunea. atunci deoarece orice element x .3 Un . De‾nit»ia 4.prin absurd 0 . am avea F = B: contradict»ie. F .

6. atunci U = F . Vom nota cu Spec(B) mult»imea ultra‾ltrelor lui B. F . Exemplele 4. dac¸a U . adic¸a este un ‾ltru propriu U al lui B cu proprietatea c¸a pentru orice ‾ltru propriu F .ultra‾ltru sau ‾ltru maximal este un element maximal al mult»imii ‾ltrelor proprii.4 (1) Dac¸a X este .

[en) sunt ultra‾ltrele lui B. e2 = (0.. X x . 0. 0). atunci Ux = fA . en = (0. 1. 0. (2) Dac¸a B = Ln »si e1 = (1.:::.:::. 0).:::. [e2)..o mult»ime nevid¸a »si x .. 2 atunci ‾ltrele principale [e1). . 1). X. ... A} este un ultra‾ltru al P(X).. .

astfel ^³nc^at F . Demonstrat»ie. Fie . .6. Urm¸atorul rezultat poart¸a numele de Teorema de existent»¸a a ultra‾ltrului. Teorema 4. demonstrarea existent»ei ultra‾ltrelor (altel e dec^at cele din exemplul (1) precedent) impune invocarea axiomei lui Zorn. U. exist¸a un ultra‾ltru U.In cazul algebrelor Boole in‾nite.5 (Teorema de existent»¸a a ultra‾ltrului) Pentru orice ‾ltru propriu F .

Fj sau Fj . Fi . Dac¸a . I. F .mult»imea ‾ltrelor proprii ale lui B ce includ pe F . P. j . Vom demonstra c¸a G este un ‾ltru propriu. Not¸am G = Si2I Fi. Fie (Fi)i2I o familie total ordonat¸a de ‾ltre din P: pentru orice i. µ) este inductiv ordonat¸a. Evident. Fi. Vom ar¸ata c¸a (P.

Atunci G este un majorant al familiei (Fi)i2I . y . deci x . y . Fj . Atunci x. de exemplu. A doua proprietate din de‾nit»ia ‾ltrului se veri‾c¸a imediat. c¸a Fi . Fj .x. astfel ^³nc^at x . atunci exist¸a i. I. j . Fj . Fj . G. Fi »si y . Putem presupune. G. y .

rezult¸a existent»a unui ultra‾ltru U ce include pe F .6. Corolarul 4.6 Dac¸a x 6=0.7 Un ‾ltru propriu F al lui B se .5 ‾ltrului F =[x). Se aplic¸a Teorema 4. atunci exist¸a un ultra‾ltru U astfel ^³nc^at x .»si (P.6. Aplic^and axioma lui Zorn. Demonstrat»ie. . . U. µ) este inductiv¸a. De‾nit»ia 4.6.

y . F. x . . F sau y .nume»ste ‾ltru prim dac¸a pentru orice x. F implic¸a x . B. y .

B=F . F . (iii) Pentru orice x .6. TEOREMA DE REPREZENTARE A LUI STONE Propozit»ia 4.4. . (iv) Algebra Boole c^at. B. este izomorf¸a cu algebra Boole canonic¸a. (ii) F este ‾ltru prim.6. avem x .8 Fie F un ‾ltru propriu al lui B. F sau x. Urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: (i) F este ultra‾ltru.

y .L2 = f0. (ii): Presupunem prin absurd c¸a F nu este prim. (i) =. Atunci incluziunile stricte: F . B astfel ^³nc^at x . Demonstrat»ie. y . [F [fxg) »si F . [F [fyg) arat¸a c¸a ‾ltrele [F [fxg). deci exist¸a x. F . 1g. dar x. [F [fyg) . F . y 6 .

y)=(a . b) . deci cont»in pe 0. (a . x) . exist¸a b .5. Atunci 0=(a . din 0 . (b . [F [fxg) rezult¸a existent»a unui element a . y = 0. Analog. Folosind Corolarul 4. F astfel ^³nc^at a . (x . F cu b . x = 0. b) . y) .nu sunt proprii.25.

F este prim. b . b. y. rezult¸a c¸a 0 . y). (ii) =.. Deci. Cum a . (x . b . F : contradict»ie. y . (i): Presupunem . (iii): Din x . F . F ) »si x . F (din a. (iii) =. a . x=1 . F (prin ipotez¸a). x .

G. F . F este ultra‾ltru. deci 0= x . x.prin absurd c¸a exist¸a un ‾ltru propriu G astfel ^³nc^at F . G. G »si x 6 . . G: contradict»ie. F . Deci.6. (iv) este l¸asat¸a ca exercit»iu. Echivalent»a (i) (. x. Folosind ipoteza (iii). Exercit»iul 4.9 Un ‾ltru propriu . Atunci exist¸a x .

y . cu F . avem x .6. Observat»ia 4. Atunci ~ -B=F este algebra Boole c^at cu pF : . U. y . B. x . F .10 Fie B o algebr¸a Boole »si F. F sau y . U ‾ltre ale lui B.F este ultra‾ltru dac¸a »si numai dac¸a pentru orice x.

1} (. -(B=F )=~ este algebra Boole c^at diferit¸a de f0. Teorema 4.2 Teorema de reprezentare a lui Stone Suntem acum ^³n m¸asur¸a s¸a demonstr¸am Teorema de reprezentare a lui Stone. U nu este ultra‾ltru.6.6. B=F »si U= pF (U).11 (Teorema de reprezentare a lui Stone) Pentru orice .B ¡. U 4.

exist¸a o mult»ime nevid¸a X »si un homomor‾sm de algebre Boole injectiv. Demonstrat»ie. B. iar d : B ¡. d(x) def. d : B ¡. P(X). = fU . mult»imea tuturor ultra‾ltrelor lui B. X x . . P(X) funct»ia de‾nit¸a astfel: pentru orice x .algebr¸a Boole B. Vom lua X = Spec(B).

Ug. .

U (U este prim) (. x . avem echivalent»ele: U . y . U . ALGEBRE BOOLE Pentru orice x. x .CAPITOLUL 4. d(x) sau U . y . B »si pentru orice ultra‾ltru U. d(y). U (. y) (. . U . d(y) (. d(x . U sau y . d(x) .

U (. U . x .6. d(x . U (. d(x¡) (. U .U . U . U »si y . x. y . U 6 . U (U este ‾ltru) (. d(x) n d(y). d(y) (. x 6 . U . x .8 (iii)) (. d(x) »si U . d(x) (. y) (. U (Propozit»ia 4.

d(x¡)= Cd(x). Cd(x). d(x) »si d(x) 6. d(x . deci U . ceea ce arat¸a c¸a d este un mor‾sm boolean.6). d(y). y)= d(x) n d(y). Dac¸a x = 0. atunci exist¸6 a un ultra‾ltru U astfel ^³nc^at x .6. Am demonstrat c¸a: d(x . y)= d(x) .. U (Corolarul 4.. Am ar¸atat c¸ =a d(x)= .

)= f0g.Ø implic¸a x = 0.4. d este injectiv.12 Pentru orice algebr¸a Boole B.12. Aplic^and Lema 4. exist¸a o mult»ime nevid¸a »si un mor‾sm boolean injectiv d : B .6. Teorema de reprezentare a lui 2 Stone cap¸at¸a »si urm¸atoarea form¸a: Teorema 4. deci d¡1(. Cum P(X) »si LX sunt algebre Boole izomorfe.

11 reduce calculul .6. Observat»ia 4. d(B) µP(X) este o biject»ie (era inject»ie »si acum este »si surject»ie).¡. rezult¸a c¸a Teorema lui Stone se poate enunt»a »si astfel: "Orice algebr¸a Boole este izomorf¸a cu o subalgebr¸a a unei algebre Boole de mult»imi". Observat»iile 4.6.13 Deoarece d : B ¡. LX 2 .14 (1) Teorema 4.6.

. ^. (2) Teorema 4.boolean ^³ntr-o algebr¸a Boole oarecare la calculul cu mult»imi. _. 2 4. calculul^³n LX se reduce la calculul ^³n L2 (operat»iile se fac pe componente).7 Algebre Boole atomice ¡ Fie B =(B. (b) apoi.6. la calculul ^³n LX 2 .12 reduce calculul boolean ^³ntr-o algebr¸a Boole oarecare la: (a) ^³nt^ai. 0. 1) o .

algebr¸a Boole.7.1 . De‾nit»iile 4.

7. ALGEBRE BOOLE ATOMICE — Un element nenul a al lui B se nume»ste atom dac¸a 0 = x = a implic¸a x =0 sau x = a. Exemplele 4.7. — Algebra Boole B se nume»a dac¸6a ste atomic¸a pentru orice element x = 0.4.2 . exist¸un atom a. astfel ^³nc^at a = x.

0.:::.. 2 Lema 4... 0). Evident. 1).(1) In algebra Boole P(X).:::. (2) In Ln. e2 = (0. X.7. > . Demonstrat»ie.:::. 1. Orice »sir strict descresc¸ator a0 >a1 > ::. en = (0. x .3 Orice algebr¸a Boole ‾nit¸a este atomic¸a. atomii sunt e1 = (1. P(X) este atomic¸a. 0). 0. . atomii sunt fxg.

I.7. Propozit»ia 4. atunci _i2I ai =1. Atunci b6si cum B .an > ::. .4 Dac¸a B este o algebr¸a Boole atomic¸a »si (ai)i2I este mult»imea atomilor s¸ai. > 0 este ‾nit. Demonstrat»ie. Presupunem prin absurd c¸a exist¸a un majorant b al familiei (ai)i2I diferit de 1: ai = b< 1 pentru orice i .

7. Cum aj = b. De‾nit»ia 4. exist¸a un atom aj (j . ej = 0. I) astfel ^³nc^at aj = b¡. (2) . . rezult¸a aj = b^b= 0: contradict»ie.5 O familie (ei)i2I de elemente din B se nume»ste partit»ie dac¸a: (1) ei .este atomic¸ =0»a. pentru orice i 6 = j.

7.4. Condit»ia (2) este dat¸a de Propozit»ia 4._i2I ei = 1. Exemplul 4.6 Dac¸a B este atomic¸a. Fie a 6³n B. B x = ag.7. . atunci mult»imea faigi2I a atomilor lui B formeaz¸a o partit»ie. iar (1) rezult¸a direct din de‾nit»ia atomului. = 0 ^De‾nim B(a) def. = fx .

introduc^and astfel o operat»ie unar¸a ~ = »a pe B(a). _.Observ¸am c¸a B(a) este ^³nchis¸a la . a. » Demonstrat»ie. » Lema 4. x »a = x .. de‾nim def. B(a).7. ^.7 (B(a). 0. »si ^.a) este o algebr¸a Boole. Dac¸a x . Pentru orice x .

atunci x . . . B(a). x~ = 0 »si x .. x= a.

7. (b) f este surjectiv¸a (. de: f(x) def. Atunci (a) f este injectiv¸a (. B. =(x .x . pentru orice x . an). × B(an) funct»ia de‾nit¸a.an . a1.:::.:::. _ni=1ai =1.CAPITOLUL 4. B(a1) × ::. ALGEBRE BOOLE Propozit»ia 4. B »si f : B ¡.8 Fie a1. ai .

(=: Presupunem _ni=1ai = 1. (_ni=1ai)= _n . implic¸a x = x ..an} este o partit»ie. (a) =): Din f(_ni=1ai)=(a1. Demonstrat»ie. fa1. ai.:::. (c) f este bijectiv¸a (. pentru orice i =6j. Atunci f(x)= f(y) implic¸a x . i =1.:::. ai = y . (d) f este mor‾sm boolean.n.:::. aj =0.an)= f(1) rezult¸a _i n =1ai = 1.

(x . I distinct»i. j . dac¸a k . : c c. (b) =): Fie i. not¸am c = ai . aj »si de‾nim xk def. aj . (_ni=1ai)= y. i=1i=1 deci f este injectiv¸a. = 8. ai)= _n (y . dac¸a k = i . ai)= y .

B(a1) × ::. Pe componentele i »si j vom avea ai . j. Atunci (x1. aj .:::. × B(an). x = c »si aj .xn) .xn). x = c.:::.= j 0. dac¸a k 6 = i. B astfel ^³nc^at f(x)= (x1. deci exist¸a x . Atunci ¡ c = x »si c = .

.n. pentru i 6 ) . de unde c = x .xn). deci xi = ai.:::. aj =0 pentru orice i 6 = j. aj = c. Not¸am x = x1 . aj = c.aj . Fie (x1. Rezult¸a c = 0. B(a1)£:::£B(an = j. (=: Presupunem ai ^aj = 0.:::. i =1. deci ai .

ai = _j n =1(xj . ai = 0 pentru j =6 i (pentru c¸a xj . ai = 0) »si xi . pentru c¸a xj . a1. ai = xi. ai)= xi. xn. . Se deduce c¸a f(x)=(x .x . ai =(_nj=1xj ) . ai = aj .:::. avem: x .::.:::. Pentru orice i =1.n.

:::.7.8 este un izomor‾sm boolean.an} este o partit»ie. Corolarul 4.10 Dac¸a B este o algebr¸a Boole ‾nit¸a.xn). (c): Din (a) »si (b). . an)=(x1.7. atunci exist¸a un num¸ar natural n.9 Dac¸a fa1. atunci mor‾smul f din Propozit»i a 4. (d): Exercit»iu. Propozit»ia 4.7. . deci f este surjectiv¸a. astfel ^³nc^at B »si Ln sunt izomorfe..:::.

ag. Fie a1. Cum fa1.an= Qn B(ai).:::. avem B »a a este un i=1 atom. Am f0. Dac¸ } este o partit»ie.n.:::.2 Demonstrat»ie. Dac¸a B este ‾nit¸a. atunci B este atomic¸a. 2 = Ln .:::.an atomii lui B. atunci B(ai)= = L2. pentru orice i =1. deci B(ai) »obt»inut B »2 .

.

12 Fie B o algebr¸a Boole complet¸a »si (ai)i2I o partit»ie ^³n B. a B1 »»2 .4. 2 Propozit»ia 4. de acela»si ordinal. def.7.11 Dou¸a algebre Boole ‾nite. . Dac¸=»B2 si B1 = Ln =»Lm si B1 = B2. sunt izomorfe. DUALITATEA ALGEBRELOR BOOLE Corolarul 4.8. B2 .7. atunci n = m »»Demonstrat»ie.

de‾nit¸a de f(x)=(x .13 A‾rmat»iile urm¸atoare sunt echivalente: (1) B este o algebr¸a Boole complet¸a »si atomic¸a. este un izomor‾sm boolean.Atunci funct»ia f : B ¡.8 »si a Corolarului 4. Qi2I B(ai).7. ai)i2I .7.7. Propozit»ia 4. Demonstrat»ie.9. Analog cu demonstrat»ia Propozit»iei 4. (2) B este izomorf¸a cu o algebr¸a Boole de .

Spec(B) x .12. 4. (2) =.7. aplic^andu-se Propozit»ia 4. (1) =.10.7. Lema 4.1 . Spec(B) mult»imea ultra‾ltrelor sale »si d : B ¡. P(Spec(B)) mor‾smul lui Stone: d(x)= fP .8.8 Dualitatea algebrelor Boole Fie B o algebr¸a Boole. P g. (2): Analog cu demonstrat»ia Propozit»iei 4.forma P(X). . Demonstrat»ie. (1): P(X) este complet¸a »si atomic¸a.

not¸am d(F )= .. Pentru orice F 2F(B). d(1) = Spec(B). d(y). Demonstrat»ie. y)= d(x) n d(y). . (iv) d(0) = . Vedet»i demonstrat»ia Teoremei de reprezentare a lui Stone. Fie F(B) mult»imea ‾ltrelor lui B. avem: (i) d(x . (ii) d(x .Pentru orice x. y . y)= d(x) . B. (iii) d(x¡)= Cd(x).

F2 2F(B).fP . Este evident c¸a d(x)= d([x)). Atunci (1) \i2I d(Fi)= d(Wi2I Fi).2 fd(F ) F 2F(B)} este familia mult»imilor ^³nchise ale unei topologii pe B.8. Spec(B) F . P g. Fie (Fi)i2I µF(B) »si F1. unde Wi2I Fi este ‾ltrul . Demonstrat»ie. B. Propozit»ia 4. pentru orice x .

lui B generat de [i2I Fi. .

P. d(1) = Spec(B). .CAPITOLUL 4. Fi . d(F2)= d(F1 n F2). (3) d(0) = . i . I (. Spec(B). P. (1) rezult¸a din echivalent»a (10) Fi . . Fie P . P (.. ALGEBRE BOOLE (2) d(F1) . i2I iar (2) rezult¸a din echivalent»a (20) F1 n F2 .

atunci exist¸a x . P sau F2 . F1 n F2. . P ). F2 \ P . Dac¸a F1. y 6 . P (P ‾ind ‾ltru prim).F2 6 . deci x . P .(F1 . Dar x . y . deci F1 n F2 6 . Vom demonstra (2'). F1 \ P »si y . P .

Implicat»ia cealalt¸a este evident¸a.8.8. Egalit¸at»ile (3) sunt evidente. Observat»ia 4. Propriet¸at»ile (1) -(3) nu exprim¸a altceva dec^at c¸a fd(F ) F 2F(B)} sunt ^³nchise la topologia pe Spec(B).3 Topologia de‾nit¸a de Propozit»ia 4. d(x) este o mult»ime . B.4 (1) Pentru orice x . .2 poart¸a numele de topologi a lui Stone.8. Propozit»ia 4.

(1): Din Cd(x) = d(x¡). Demonstrat»ie. de unde d(F )= d(_f[x) x . (2) fd(x) x . B} este baza de deschi»si (sau de ^³nchi»si).5 . F g)= \x2F d(x). F g.^³nchis¸a »si deschis¸a a lui Spec(B). (2): Pentru orice ‾ltru F . Propozit»ia 4.8. avem F = Wf[x) x .

pentru orice P . P implic¸a existent»a unui i . I} »si F =[X). ‾ltrul . Consider¸am o acoperire deschis¸a a lui d(x): d(x) µ[i2I d(xi). B. P . Spec(B). x . ¡ Fie X = fxg[fx i . A»sadar. I astfel ^³nc^at xi . Demonstrat»ie.Pentru orice x . d(x) este o mult»ime compact¸a.

deci 0 . prin i absurd. ¡ Atunci xi . Spec(B). F . Tin^and . deci exist¸a U .generat de X. U pentru orice i . F . I astfel ^³nc^at xj . U (Propozit»ia 4.6. c¸a F este propriu. U: contradict»ie. Presupunem.5). U implic¸a existent»a unui j . I »si x .

d( . . Jg: j De aici se deduce c¸a x = Wj2J xj. I ‾nit¸a. xj)= d(xj ).seama de Propozit»ia 4. exist¸a J . ^fx j .22.5. de unde d(x) . astfel ^³nc^at ¡ 0= x . . j2Jj2J Rezult¸a c¸a d(x) este compact¸a.

.

. P . Am demonstrat c¸a Spec(B) este . DUALITATEA ALGEBRELOR BOOLE Propozit»ia 4. x. P2.8.8. Demonstrat»ie.6 Spec(B) este spat»iu compact »si separat. P1 6 = P2. d(x).P2 . Spec(B).8.4. de unde P1 . Confor m Propozit»iei 4. Fie P1. deci exist¸a x .6. P2 . d(x¡) »si d(x) n d(x¡)= . P1 »si x 6 .

5 (Spec(B)= d(1)). Fie f : A ¡.7 Pentru orice algebr¸a Boole B. . Un spat»iu topologic este zero-dimensional dac¸a p¸art»ile sale ^³nchise »si deschise formeaz¸a o baz¸a. Spec(B) este un spat»iu boolean. separat »si zero-dimensional se nume»ste spat»iu boolean. Compacitatea rezult¸a din Propozit»ia 4. B un .8.8. Propozit»ia 4.separat. Un spat»iu compact.

Spec(f)(P ) def. dA : A ¡. avem: (Spec(f))¡1(dA(y)) = fP .8.mor‾sm boolean.8 Spec(f) este o funct»ie continu¸a. Spec(B). Pentru orice y . Spec(A) de‾nit¸a astfel: pentru orice P . dB : B ¡. P(Spec(B)) »si Spec(f): Spec(B) ¡. Demonstrat»ie. P(Spec(A)). A. f¡1(P ): = Propozit»ia 4. Spec(B) f¡1(P .

.) . f 7 . dA(y)g = fP . atunci asocierea B 7 . P g = dB(f(y)). Spec(B) f(y) . Spec(B) y . Dac¸a Boole este categoria algebrelor Boole »si SBoole este categoria spat»iilor booleene »si a funct»iilor continue. Spec(B). f¡1(P )g = fP . Spec(f) de‾ne»ste un functor contravariant Spec .

Fie acum X un spat»iu boolean »si T (X ) algebra Boole a p¸art»ilor ^³nchise »si deschis e ale lui X . Y este un mor‾sm din SBoole (= aplicat»ie continu¸a). atunci consider¸am funct»ia T (g): T (Y ) ¡. .: Boole ¡. T (X). de‾nit¸a de T (g)(D) def. SBoole. Dac¸a g : X ¡.

. g 7 . algebrele Boole B »si T (Spec(B)) sunt izomorfe. Demonstrat»ie. Asocierea X 7!T (X ).= g ¡1(D). Consider¸am mor‾smul lui Stone dB : B ¡.8. Boole. T (g) de‾ne»ste un functor contravariant T : SBoole ¡.9 Pentru orice B. pentru orice D . T (Y ). Boole. Propozit»ia 4.

dB(x)). deci D este o parte a lui Spec(B) ^³nchis¸a »si deschis¸a. rezult¸a c¸a D este compact¸a. Cum D este ^³nchis¸a ^³n spat»iul Spec(B) compact »si separat. A r¸amas de ar¸atat surjectivitatea lui dB. dB este un mor‾sm boolean injectiv.T (Spec(B)) (x 7 . T (Spec(B)). Fie D . .

xi) i2Ji2J »si dB este surjectiv. ALGEBRE BOOLE D ‾ind deschis¸a »si fdB(x) x . I ‾nit¸a.CAPITOLUL 4. B} ‾ind baz¸a a lui Spec(B).10 . astfel ^³nc^at D = dA(xi)= dB(. Atunci exist¸a J . exist¸a o familie (xi)i2I ^³n B astfel ^³nc^at D = Si2I dA(xi). .8. Propozit»ia 4.

Spec(T (X)) de‾nit¸a de 'X (x) def. X. T (X) x . spat»iile booleene X »si Spec(T (X)) sunt homeomorfe. = Ux.Pentru orice X. pentru . Demonstrat»ie. Consider¸am funct»ia 'X : X ¡. D} este un ultra‾ltru al lui T (X ). Ux = fD . Pentru orice x . SBoole.

X. x . Ux. Uy »si D2 6 . D1.orice x . D2 . Pentru a ar¸ata c¸a 'X este homeomorphism. Atunci D1 . Ux. Dac¸a x. deci 'X (x)= Ux . y . parcurgem urm¸atorii pa»si: a) 'X este injectiv¸a. x 6 = y. D2 »si D1 \D2 = . atunci exist¸a D1..D2 . T (X). y . X.

i=1 i=1 Ø (pentru c¸a U este ‾ltru propriu ^³n T (X )). Dac¸a fD1. Fie U.:::.Dng2U. Atunci U are proprietatea intersect»iei ‾nite. deci Tn Di =.. Spec(T (X)). deci TfD D . b) 'X este surjectiv¸a. atunci Tn Di 2U. Fie . U} 6 = . deoarece X este compact.=6Uy = 'X (y).

D2. D1. TfD D . pentru c¸a U este un ‾ltru prim ^³n T (X ). S-a obt»inut x 6 . x 6 a D1. CD2 = X 2U. Dar CD1 ..D2 . y .x. D1 . deci exist¸D1 n D2 = . Ug. = y. T (X). deci CD1 2U sau CD2 2U. y . x .

deci 'X este injectiv¸a. Am demonstrat c¸a 'X (x)= U. de unde Ux = U. Pentru orice D . Atunci avem x .sau y 6 . U} are un singur element x. c) 'X este continu¸a. D2: contradict»ie. D dac¸a »si numai dac¸a D 2U. T (X) avem: '¡1(d(D)) = fx . deci mult»imea TfD D .

D} = D. Ug. vom demonstra c¸a fUx x . T (X). d(D)} = fx D . atunci U . Spec(T (X)) D . D} = fU . Ux} = fx x .Ux . Dac¸a D 2U. Spec(T (X)). X d) 'X este aplicat»ie deschis¸a. Pentru orice D .

Implicat»ia cealalt¸a este evident¸a. cu TfD. Am demonstrat c¸a 'X (D)= fUx x . Rezult¸a D .= Ux. . D. U} = fxg. Ux »si deci x . deci 'X este aplicat»ie deschis¸a. D. D} = d(D). . .

B este un mor‾sm boolean.9.8. Pentru orice x . au loc urm¸atoarele egalit¸at»i: T (Spec(f))(dA(x)) . ALGEBRE BOOLE INJECTIVE Propozit»ia 4.11 Dac¸a f : A ¡.4. atunci urm¸atoarea diagram¸a este comutativ¸a: » = dA AT (Spec(A)) f T (Spec(f)) BT (Spec(B)) » = dB Demonstrat»ie. A.

Propozit»ia 4.11 spune c¸a D : idBoole ¡. dA(x)g = fP . .8. Spec este izomor‾sm functorial. dA(x)g = fP . Y este . Spec(B) f¡1(P ) .12 Dac¸a g : X ¡. Propozit»ia 4.= fP .8. Spec(B) Spec(f)(P ) . f¡1(P )g = dB(f(x)). Spec(B) x . T .

un mor‾sm din SBoole. urm¸atoarele egalit¸at»i sunt adev¸arate: Spec(T (g))('X (x)) = (T (g))¡1('X (x)) = . atunci urm¸atoarea diagram¸a este comutativ¸a: » = 'X X Spec(T (X)) g Spec(T (g)) Y Spec(T (Y )) » = 'Y Demonstrat»ie. Pentru orice x . X.

T (Y ) g¡1(D) . g¡1(D)g = 'Y (g(x)). : idSBoole ¡. Insum^and toate rezultatele din . .8. T (Y ) x . Uxg = fD .12 spune c¸a . Spec . 'X (x)g = fD .fD . T (Y ) T (g)(D) . Propozit»ia 4. T este izomor‾sm functorial.

putem formula urm¸atoarea teorem¸a : Teorema 4. ^.13 (Dualitatea Stone) Categoriile Boole »si SBoole sunt duale.9 Algebre Boole injective ¡ Fie B =(B.acest paragraf. . 0. _.8. 1) o algebr¸a Boole oarecare.. 4.

Dac¸a X . Demonstrat»ie.2 Fie A o subalgebr¸a a lui B . Lema 4.CAPITOLUL 4. Direct din de‾nit»ia subalgebrei.9. .9.1 Intersect»ia unei familii de subalgebre ale lui B este o subalgebr¸a a lui B. B. ALGEBRE BOOLE Lema 4. atunci subalgebra generat¸a de X este intersect»ia tuturor subalgebrelo r lui B ce includ pe X.

b) .a2 . Atunci x . Fie x =(a1 . A} este subalgebra lui B generat¸a de A [fbg. a ) . (a2 . b] . b¡) »si y =(a1 . y = [(a1 . b) . b¡) a1. Demonstrat»ie. A. Atunci A(b)= f(a1 . b¡). (a2 . (a2 .»si b 6 . b) .

(b . b¡) . a2) . b) . [(a2 . x =(a . b¡)] . A(b): 12 Dac¸a a . b] . b¡] . A(b). (a2 . a) .. b¡)= [(a1 . atunci a . a ) . (a . b) . A. [(a2 . Conform acestei observat»ii. . (a1 . x =[a . b¡] .

b)=(a . b) . 1 2 1212 ¡¡¡ deoarece a1 ^a2 .¡¡¡x =(a . (a . . A »si (a1 ^b)_(a2 ^b¡) . . [(a . A(b). b¡)] . A(b). Rezult¸a c¸a A(b) este subalgebr¸a »si restul demonstrat»iei este evident. b¡) . a ) . (a .

b 6 .Propozit»ia 4. C care extinde pe h. C cu proprietatea urm¸atoare: (4. h»(b) poate fi orice element c . C o algebr¸a Boole complet¸a »si h : A ¡. C un mor‾sm boolean. Atunci exist¸a un mor‾sm boolean h~ : A(b) ¡.14) _fh(a) .3 (Sikorski) Fie A o subalgebr¸a a lui B. A.9.

15) . a = bg= ^fh(a) a . b¡). Se stabile»ste imediat inegalitatea _fh(a) a . A.14). Dac¸a x =(a1 . A. a = bg= c = ^fh(a) a . b = a} Demonstrat»ie. b) . A. b = ag. A.a . atunci vom pune (4. (a2 . deci exist¸a un element c cu proprietatea (4.

. Arat¸am c¸a h~ : A(b) ¡.14). c] . c ‾ind un element ce veri‾c¸a (4. C este bine de‾nit¸a.h»(x)=[h(a1) . c ¡]. [h(a2) .

[h(a ) . (a2 . b) . ALGEBRE BOOLE INJECTIVE Anume. b¡)=(a1 .16) [h(a1) .9. (a2 . (a2 .4. b) . b¡) . b¡) implic¸a (4. vom ar¸ata c¸a x =(a1 . [h(a2) . inegalitatea: (4. c ¡]: 2 Intr-adev¸ar. c] . c ¡]=[h(a1 . c] . b) .17) (a1 .

De aici rezult¸a: . (a1 . b= a1 . b = a1 . b) 2 implic¸a inegalit¸at»ile: (4. b¡)=(a1 . b a2 . b¡) . (a2 . b. a ) . b. b. (a2 .a 1 .a 2 . b) .= (a1 . a1 . a2.18) a1 .a 2 . a2.

h(a ). (a1 . c ¡.h(a ) . c¡. c = h(a ) .(4. b=. c 1212 h(a2) .19) h(a1) . b¡)=0 .h(a ) . a1 . b) . h(a ). b = a1 . (a1 . h(a) .h(a ) . c = h(a ) . c: 1212 De exemplu.

a1 . a )1 00¡ =. c =0 1 .0¡ =. a )¡)=(h(a1) . b =0 1 0¡ =. h(a ) . a . c = h((a1 . h(a ))11 0¡ =. b = (a1 . h(a1) .

c] . c] . h(a1) .=. c ¡]: 12 Inegalitatea invers¸a rezult¸a analog. 1 Inegalit¸at»ile (4. c. [h(a2) .19) implic¸a [h(a1) . [h(a ) . c ¡] = [h(a ) . Deci . c = h(a) . c¡)=0 1 0¡ =. (h(a) . h(a1) . c .

b¡]. y)=[h(a1 .(4. b) . b] . b¡). b¡) »si y =(a1 . [(a2 . y = [(a1 . Ar¸at¸am acum c¸a h~ este mor‾sm boolean. 12 deci h»(x . (a2 . Dac¸a x =(a1 . (a2 . b) . a ) . a ) .16) are loc. atunci x .

a) . h(a)) . c) . (h(a2) . [(h(a) . c) . h(a)) . . (h(a2) .. c] . [h(a2 . c] . c¡] 12 = [(h(a1) . [(h(a2) . h»(y). a) . c¡)] 1 = h»(x) . c¡] 12 = [(h(a1) . c¡)] .

(a . a ) .:::. b¡). b) . ALGEBRE BOOLE Rezult¸a c¸a h»(x1 _:::_xn)= h»(x1)_:::_h»(xn) pentru orice x1.xn . a ) . (a . h»(a . b) .CAPITOLUL 4. Observ^and c¸a ¡¡x =(a . 121 2 vom avea ¡¡¡ h»(x¡)= h»(a . A(b).

b¡) 121 2 ¡¡ = ((h(a1)). c) . h»(a . c) . h(a2)) . (h(a ) . (h(a2) . c)]= [(h(a1) . Am demonstrat c¸a h~ este mor‾sm boolean . c¡)]=(h»(x)). (h(a1) . (h(a2))¡) . (h(a1) .. c¡) . c¡) 12 = [(h(a1) . (h(a ) .

C. B f . C care extinde pe f: A .»si restul este evident. exist¸a un mor‾sm boolean g : B ¡. De‾nit»ia 4. pentru orice subalgebr¸a A a lui B »si pentru orice mor‾sm boolean f : A ¡. .9.4 O algebr¸a Boole C se nume»ste injectiv¸a dac¸a pentru orice algebr¸a Boole B.

B. Demonstrat»ie.9. Consider¸am diagrama ^³n Boole: A . mult»imea perechilor (D. .5 (Sikorski) Orice algebr¸a Boole complet¸a C este injectiv¸a. B f . g C Propozit»ia 4. C Fie . h) astfel ^³nc^at D este subalgebra a lui B care include pe A »si h : .

u) dac¸a urm¸atoarea diagram¸a este comutativ¸a: . C Dac¸a (D. (E. C este un mor‾sm boolean care extinde pe f: A . P. D .D ¡. h). (E. u) . h) . B h f . de‾nim (D.

admite un element maximal (D. h). Z~ f . ALGEBRE BOOLE INJECTIVE A . deci exist¸a a . Presupunem c¸a D 6 = B. ½= u C Se demonstreaz¸a u»sor c¸a (P. deci.4. Consider¸am D(a) »si aplic¸am . D . E . conform axiomei lui Zorn.9. ¹) este inductiv ordonat¸a. B ZZZ . h ½½½ . BnD.

.3: exist¸a un mor‾sm boolean h~ : D(a) ¡. h). C care extinde pe h.Propozit»ia 4.9.6 Fie ^³n Boole diagrama comutativ¸a: f CB 1CZ½g C Dac¸a B este algebr¸a Boole complet¸a. atunci »si . ceea ce arat¸a c¸a D = B. Lema 4.9. Aceasta contrazice maximalitatea lui (D.

atunci f(xi) = . Demonstrat»ie. I. CB Este evident c¸a xi = g(f(xi)) = g(WB f(xi)) pentru orice i . pentru orice i . I. f(xi)).C este complet¸a. Pentru o familie de elemente (xi)i2I de elemente din C vom ar¸ata c¸a _xi = g(. Dac¸a y . C »si xi = y.

rezult¸a un mor‾sm boolean .f(y). I ^³n B. Demonstrat»ie.9.7 (Halmos) Orice algebr¸a Boole injectiv¸a C este complet¸a. f(xi)) = g(f(y)) = y. Se obt»ine g(. i . Fie d : C 2 2 ¡. Conform injectivit¸at»ii. deci WB f(xi) = f(y). LX . B Propozit»ia 4.

Demonstrat»ie.9.9. C se identi‾c¸a cu o 2 subalgebr¸a a lui LX ¡. 2 LX Teorema 4. Din Propozit»iile 4.5 .8 (Sikorski-Halmos) O algebr¸a Boole este injectiv¸a dac¸a »si numai dac¸a este complet¸a.g : LX mor‾smul lui Stone. d =1C . C astfel ^³nc^at g .

este complet¸a »si se plic¸a apoi Lema 4.7.9.6. .9.»si 4. . .

10. Totul a pornit de la Lotfi Zadeh prin anii '60 [123]. structuri fuzzy.CAPITOLUL 4. A se vedea de asemenea [92]. ALGEBRE BOOLE 4. 4.10.1 S¸a amintim .10 Filtre fuzzy ale unei algebre Boole Incepem ^³n aceast¸a sect»iune discut»ia asupra unui domeniu extrem de cercetat ^³n ultimii ani: mult»imi fuzzy. logici fuzzy.1 Mult»imi fuzzy Observat»iile 4.

c¸a: (1) Structura (f0. [0. . 1g. anume este algebra Boole canonic¸a (vedet»i detalii ^³n capitolul 5). = max. 1g. 1) este o algebr¸a Boole. = max. 0. = min. 0. .x=1 x. (3) f0. 1) este o latice complet¸a. . 1]. = min. Fie E 6 Ø o multStim c¸a . . (2) Structura ([0. 1].

E) este o algebr¸a = »ime oarecare. f0.. 1g. \. care asociaz¸a ‾ec¸arei submult»imi A . 1gE =2E = ff f : E ¡. [. 1gg. de‾nit¸a astfel: pentru orice x . CE .(P(E). f0. . E (A 2P(E)) funct»ia caracteristic¸a ÂA : E ¡. Exist¸a o biject»ie ^³ntre P(E) »si f0. E. Boole. .

1.2 . Vom identi‾ca A cu ÂA. Observat»ia 4. if x 6 . E(x) = 1 pentru orice x .3 Se nume»ste submult»ime fuzzy sau mult»ime fuzzy a lui E orice funct»ie µ : . if x .(x) = 0. A. ÂA(x)= 0.. E.10. De‾nit»ia 4. deci P(E) cu 2E . A.10.

10. . »si vom nota cu P (E) ~ mult»imea lor. [0.. 1]. B. 1]E .4 ÂA este o submult»ime fuzzy a lui E.. adic¸a P (E) = [0. deci ÂA 2P . » »~ Vom nota submult»imile fuzzy ale lui E cu A.E ¡. ~ Exemplul 4.

deoarece f0. 1]E . B2P (E). S¸a de‾nim o relat»ie de incluziune . »» def. 1g. pe »»» ~ P (E) prin: pentru orice A. rezult¸a c¸a f0. [0. ÂA. 1]. 1gE ~ = P(E) ½P (E) = [0. Prin identi‾carea A . .(E).

. » ~ A (x) —B (x). E.A¹B (. pentru orice x .

pe P(E).A .10. S¸a de‾nim operat»iile S. A . pe » . B 2P(E). FILTRE FUZZY ALE UNEI ALGEBRE BOOLE ~ Este u»sor de veri‾cat c¸a aceast¸a relat»ie este o relat»ie de ordine pe P (E) »si c¸a ea generalizeaz¸a relat»ia de incluziune . adic¸a: pentru orice A. . B (.4. B.

= » ~ max(A (x). ~ ()siorice EP ~ 2B x . E. (A \B)(x) » » def.B (x)). = .~ P (E) prin: pentru orice A. (A [B)(x) » » def.

» ~ min(A (x). .A B = A . generalizeaz¸a pe [. Se observ¸a c¸a S. m¸arginit¸a. B 2P(E).E) este latice distributiv¸a. B = A n B. S. n de‾nite pe P(E). adic¸a: pentru orice A. B.B (x)). A . T. . . Observat»iile 4.10.5 (i) Structura ( P (E)..

S. .10. (ii) Laticea ( P (E). \. ..E) ca sublatice. A¹B. [.unde pentru ~ »»~ orice A. : . ~ De‾nit»ia 4.6 Caracteristica este o funct»ie ~ .E) are laticea (P(E). T.. B2P (E). \~ A »» »~ B=A (.

7 Pentru orice t . care este tocmai funct»ia caracteristic¸a a lui A. Invers. de‾nit¸a astfel: pentru orice A 2P(E).P(E) ¡. f0. 1g. »~ . P (E). 1]. nivelul de fuzi‾care de grad t este o funct»ie ~ Ut :P (E) ¡. [0. avem urm¸atoarea de‾nit»ie: De‾nit»ia 4. Â(A)= ÂA : E ¡. P(E).10.

Ut(= fx . E jA (x) = tg.de‾nit¸a astfel: pentru orice A2P (E). ~ ~ care se nume»ste submult»imea nivel a lui A. ~ A) def. .

10. 1) o algebr¸a Boole ^³n aceast¸a subsect»iune. De‾nit»ia 4. [0.. ALGEBRE BOOLE 4.¹(y)) = ¹(x .8 O submult»ime fuzzy µ a lui B (µ : B ¡.10. _. 1]) se nume»ste ‾ltru fuzzy al lui B dac¸a veri‾c¸a: (FF1) min(¹(x). 0. .CAPITOLUL 4. ^.2 Filtre fuzzy ale unei algebre Boole ¡ Fie B =(B.

y . x = y =.6»ime a lui B. adic¸a: pentru orice x. (FF2) µ p¸astreaz¸a ordinea. ¹(x) = ¹(y). B. Teorema 4. Atunci F este un ‾ltru .y). Leg¸atura ^³ntre ‾ltrele lui B »si ‾ltrele fuzzy ale lui B este dat¸a de urm¸atoarele dou¸a teoreme.10. y .9 Fie . B. pentru orice x.

S¸a demonstr¸a m c¸a ÂF este ‾ltru fuzzy al lui B. deci c¸a satisface (FF1) »si (FF2). Demonstrat»ie. =): Presupunem c¸a F este ‾ltru al lui B. .al = F . B o submultlui B dac¸a »si numai dac¸a funct»ia sa caracteristic¸a ÂF este un ‾ltru fuzzy al lui B. deci satisface (F1). (F2).

B: -dac¸a x. y . atunci din (F1) rezult¸a c¸a x^y . F .(FF1): Fie x. y) = 1.ÂF (y)) = 1 = ÂF (x . y . F implic¸a ÂF (x)=1= ÂF (y). deci ÂF (x^y) = 1. -dac¸a x 6 . F sau y 6 . F . Rezult¸a c¸a min(ÂF (x). y . dar x.

-dac¸a y 6 . (FF2): Presupunem x = y: -dac¸a y . F .ÂF (y)) = 0 = ÂF (x . atunci ÂF (x) = 0 sau ÂF (y) = 0. condit»ia (FF1) este ^³ndeplinit¸a. »si prin urmare min(ÂF (x). . y). atunci ÂF (y) = 1. F . deci ÂF (x) = ÂF (y) = 1. Deci..

(=: Presupunem c¸a ÂF este ‾ltru fuzzy al lui . condit»ia (FF2) este ^³ndeplinit¸a.F . Deci. F ). F . F (c¸aci dac¸a x . din x = y rezult¸a conform (F2) c¸a y . ÂF (x)=0= ÂF (y) »si prin urmare ÂF (x)=0 = ÂF (y) = 0. Deci. atunci din (F2) rezult¸a c¸a x 6 .

y . »si deci conform (FF1). avem min(ÂF (x). adic¸a c¸a satisface (F1) »si (F2). y) = 1 adic¸a x . (F1): Presupunem x. Rezult¸a c¸a ÂF (x . . rezult¸a c¸a ÂF (x)=1= ÂF (y). y).ÂF (y)) = 1 = ÂF (x . F . deci satisface (FF1) »si (FF2). S¸a demonstr¸am c¸a F este ‾ltru al lui B.B.

10 Fie µ : B ¡. condit»ia (F2) este ^³ndeplinit¸a. Conform (FF2). Astfel.10. Deci. . F (adic¸a ÂF (x) = 1) »si x = y. deci ÂF (y) = 1 adic¸a y . (F2): Presupunem x . F . condit»ia (F1) este ^³ndeplinit¸a. obt»inem c¸a ÂF (x)=1 = ÂF (y). . Teorema 4. [0. F .y .

Atunci µ este un ‾ltru fuzzy al lui B dac¸a »si numai dac¸a submult»imea sa de nivel Ut(¹) este un ‾ltru al lui B sau este vid¸a. 1]. [0. pentru orice t .1] o submult»ime fuzzy a lui B. Demonstrat»ie. .

1] astfel ^³nc^at Ut(¹) 6 = . Ut(¹).¹(y) = . adic¸a (FF1) »si (FF2) au loc.10. y . S¸a ar¸at¸am c¸a Ut(¹) este ‾ltru al lui B.. FILTRE FUZZY ALE UNEI ALGEBRE BOOLE =): Fie µ un ‾ltru fuzzy al lui B. Fie t . (F1): Fie x. deci ¹(x).4. adic¸a (F1) »si (F2) sunt ^³ndeplinite. [0.

»si de aici avem ¹(y) = t. y).t. Deci (F1) este ^³ndeplinit¸a. Deci ¹(x) = t. Rezult¸a din (FF2) c¸a t = ¹(x) = ¹(y). Ut(¹). Ut(¹) »si x = y. Din (FF1) rezult¸a c¸a t = min(¹(x). y) = t. y .¹(y)) = ¹(x . deci ¹(x . (F2): Fie x . prin urmare x . .

adic¸a c¸a (FF1) »si (FF2) au loc. S¸a ar¸at¸am c¸a µ este ‾ltru fuzzy al lui B.adic¸a y . (F2) au loc. Ut(¹). (FF1): S¸a presupunem prin absurd c¸a exist¸a x. Ut(¹) este ‾ltru al lui B. Astfel.. y . adic¸a (F1). 1]. (F2) are loc. sau Ut(¹)= . (=: Presupunem c¸a pentru orice t . . [0.

¹(y). [0.¹(y)) >¹(x .¹(y)) = ¹(x). de unde din (F1) rezult¸a c¸a Ut0 (¹) nu . 1]: 2 Deci ¹(x . atunci ¹(x . y 6 . Ut0 (¹) »si x . Ut0 (¹). y). Rezult¸a c¸a x. S¸a lu¸am. y) + min(¹(x). y . y) <t0 < min(¹(x).¹(y)) t0 = .B astfel ^³nc^at min(¹(x).

1]: 2 Deci ¹(y) <t1 <¹(x). (FF2): S¸a presupunem prin absurd c¸a exist¸a x. . [0. Rezult¸a x . Ut1 (¹). atunci ¹(y)+ ¹(x) t1 = . Deci. Ut1 (¹) »si y 6 . (FF1) are loc. S¸a lu¸am. y .este ‾ltru: contradict»ie. B astfel ^³nc^at x = y »si ¹(x) >¹(y).

de unde conform (F2) obt»inem c¸a Ut1 (¹) nu este ‾ltru: contradict»ie. . Deci (FF2) are loc. .

CAPITOLUL 4. ALGEBRE BOOLE .

Partea III Elemente de teoria mult»imilor 107 .

ca »si logica matematic¸a. Teoria (naiv¸a a) mult»imilor. Teoria mult»imilor. a»sa cum o .Logica matematic¸a »si teoria mult»imilor sunt cele dou¸a teorii de baz¸a care constitui e fundamentele matematicii (logica este cea care "precede teoria mult»imilor). poate fi prezentat¸a neformalizat (a»sa numita de c¸atre matematicieni "teorie naiv¸a (intuitiv¸a) a mult»imilor") sau formaliza t (teoria axiomatic¸a a mult»imilor).

ale intuit»iei sau g^andirii noastre. de la universitatea din Halle. ^³n perioad a 1879-1897. distincte. considerat e ca un tot. . a fost creat¸a de matematicianu l german Georg Cantor (1845 -1918). Natura lor este cu totul arbitrar¸a. se nume»ste mult»ime "o colect»ie de obiecte bine determinate.utiliz¸am ast¸azi. Dup¸a Cantor [17]. Obiectele considerate se numesc elementele mult»imii [84].

A »si vom citi "x apart»ine .termenul obiect desemn^and orice fel de entitate concret¸a sau abstract¸a. In continuare. Dac¸a A este o mult»ime »si x un element al s¸au. Obiectele au doar calitatea de a apart»ine sau nu mult»imii. vom nota cu litere mari mult»imile »si cu litere mici elementele lor. vom scrie (nota) "x .

b. unde a. b. Pentru o mult»ime se mai folose»ste notat»ia fa. . sunt elementel e mult»imii. atunci vom scrie "x 6 . c etc. . A »si vom citi x nu apart»ine lui A".lui A". . :g. Simbolul "2 ("62") este simbolul "apartenent»ei (respectiv "neapartenent»ei"). In particular. c. Dac¸a x nu se g¸ase»ste ^³n mult»imea A.

Rezult¸a c¸a dou¸a mult»imi sunt egale (adic¸a coincid) dac¸a »si numai dac¸a ele sunt formate din acelea»si elemente (Principiul (axioma) extensiei (extensionalit¸at»ii) 2). fag. O mult»ime este deci determinat¸a de elementele sale.putem considera mult»imi formate dintr-un singur element. In de‾nit»ia lui . fag: trebuie f¸acut¸a deosebirea ^³ntre elementul a »si mult»imea cu un singur element ("singleton-ul").

B = fa. mult»imile "abstracte": A = f1. b. Un mijloc este acela de a enumera toate elementele mult»imii. Aceasta .Cantor a mult»imii se cere ca obiectele mult»imii s¸a ‾e determinate. ro»su. 2. c} »si mult»imea "concret¸a de culori: C = falb. 4g. Se pune atunci problema modului de determinare a acestora. 3. De exemplu. verdeg.

dat¸a o proprietate P . De aceea. care spune c¸a ‾ecare proprietate de‾ne»ste o mult»ime. exist¸a o (unic¸a) mult»ime ce cont»ine toate obiectele ce satisfac P . »si .este ^³ns¸a complicat ^³n cazul mult»imilor ‾nite cu un num¸ar mare de elemente sau ^³n cazul mult»imilor in‾nite. ^³n teoria lui Cantor se accept¸a Principiul (axioma) abstract»iei 3. mai precis.

1In original: "Unter eine Menge verstehen wir jede Zusammenfassung M von bestimmten wohlunterschiedenen Objekten in unserer Anschauung oder unseres Denkens (welche die Elemente von M genannt werden) zu einem ganzen". Mult»imile de‾nite ^³n acest mod se vor nota astfel: A = fx P (x)g. In englez¸a: A set is a collection into a .numai pe acestea.

The objects are called the elements (members) of the set. [36] 2Axiom of extensionality for sets 3Axiom of comprehension .whole of de‾nite distinct objects of our intuition or of our thought.

mult»imea este f0. De exemplu. Teoria init»iat¸a de Cantor nu a fost bazat¸a pe nici o axiom¸a. 1. consider¸am proprietate a P (x) = "x este num¸ar natural mai mic sau egal cu 5". ^³ns¸a din analiz a demonstrat»iilor date de .adic¸a A este mult»imea obiectelor cu proprietatea P . 3. In acest caz. 4. 5g. 2.

de exemplu. mult»imea M a tuturor mult»imilor posibile. ^³n marea majoritat e a cazurilor.el se poate observa c¸a. implicit. Putem astfel concepe. Aceast¸a mult»ime prezint¸a . s-au considerat 3 axiome: Axioma extensionalit¸at»ii. Libertatea f¸ar¸a margini de a concepe mult»imi -dat¸a de Principiul abstract»iei -poate s¸a conduc¸a la ni»ste "totalit¸at»i abstracte extrem de "mari". Axioma abstract»iei »si Axioma alegerii.

mult»imile cu care ^³n mod curent avem de-a face nu prezint¸a asemenea "extravagant»¸a". Exemplul 4. deoarece M este o mult»ime. Pe de alt¸a parte.10.11 [97] Mult»imea N a nat»iunilor Europei nu se cont»ine ca element : N 62N . deoarece N nu este ."extravagant»a [97] (proprietatea) c¸a se cont»ine »si pe sine ca element. adic¸a M2M.

Acela»si paradox a fost simultan »si . publicat ^³n 1903 [105]. a»sa-numitele paradoxuri sau paradoxe4 (sau antinomii) din teoria mult»imilor. care au subminat teoria lui Cantor. Folosirea f¸ar¸a restrict»ii a Principiului abstract»iei a dus la aparit»ia ^³n jurul anului 1900 a unor rezultate contradictorii. Cel mai simplu »si mai cunoscut este paradoxul lui Bertrand Russell.o nat»iune.

A 6 .independent discutat la GÄottingen de c¸atre Zermelo »si cercul s¸au. f¸ar¸a a se ajunge a fi publicat (conform [36]). adic¸a R este mult»imea format¸a din toate mult»imile . Ag. Paradoxul lui Russell (numit »si paradoxul mult»imilor) se obt»ine f¸ac^and urm¸atorul rat»ionament: Principiul abstract»iei ne permite s¸a consider¸am urm¸atoarea mult»ime R = fA A mult»ime.

conform de‾nit»iei .ne-"extravagante (adic¸a care nu se cont»in pe sine ca element). la r^andul ei. atunci. R. atunci ^³n mod obligatoriu R. Dac¸a accept¸am c¸a R (mult»imea lui Russell) este un "obiect logic [97]. trebuie s¸a ‾e "extravagant¸a sau ne-"extravagant¸a". adic¸a avem alternativa: a) R2R sau b) R 6 . -dac¸a se realizeaz¸a (a).

R. conform de‾nit»iei clasei R. 4Exist¸a mai multe . deci am demonstrat implicat»ia: dac¸a R2R atunci R 6 . avem R2R.lui R. R. -dac¸a se realizeaz¸a (b). prin urmare. Deci. R62R. ^³nseamn¸a c¸a R este o clas¸a ne-"extravagant¸a »si. deci am demonstrat implicat»ia: dac¸a R 6 . R2R (. R atunci R2R. avem R 6 .

de‾nit»ii ale not»iunii de paradox. vedet»i de exemplu [30]. 105. . pag.

c^at »si pentru alt»i matematicieni. antinomia . Ulterior. publicat¸a ^³n 1932). Antinomia lui Russell a fost un adevarat »soc at^at pentru teoria lui Cantor.Aceast¸a echivalent»¸a constituie antinomia lui Russell. care folosiser¸a deja teoria lui Cantor. antinomia lui Cantor (1899. multe alte antinomii au fost construite. Ele au fost clasi‾cate ^³n dou¸a categorii: antinomii logice (antinomia lui Russell.

ale c¸arei probleme nu sunt rezolvate complet nici . etc.) »si antinomii semantice (antinomia lui Richard (1905). Teoria mult»imilor conceput¸a de Cantor a fost deci subminat¸a de descoperirea paradoxurilor.lui Burali-Forti (1897). etc. "Criza paradoxurilor -a treia ^³n istoria fundamentelor matematicii -declan»sat¸a la ^³nceputul secolului 20 de not»iunile de mult»ime »si apartenent»¸a a declan»sat marea criz¸a a fundamentelor matematicii.).

^³n zilele noastre. 5 Pentru a salva teoria mult»imilor (»si implicit fundamentarea matematicii pe aceast¸a baz¸a). au ap¸arut diversele sisteme axiomatice ale teoriei mult»imilor.6 Printre cele mai cunoscute sisteme . ^³ntre altele. Astfel. problema paradoxurilor. au fost introduse anumite restrict»ii. menite s¸a confere teoriei create de Canto r o baz¸a logic¸a corespunz¸atoare exigent»elor moderne »si s¸a solut»ioneze.

construit de E. datorit¸a . mai poate fi ^³nt^alnit »si sub denumire a de sistemul Zermelo-Fraenkel-Skolem. [125] »si modernizat de A. Zermelo ^³n anul 1908 [124]. Fraenkel ^³n anii 1921-1926 [34].axiomatice se num¸ar¸a: -sistemul Zermelo-Fraenkel (ZF) (sau sistemul Zermelo-Fraenkel cu Axioma Alegerii (ZFC)). este sistemul axiomatic cel mai apropiat de spiritul originar al teoriei lui Cantor »si cel mai utilizat.

dup¸a sistemul propus ^³n 1925 de John von Neumann »si perfect»ionat ^³n 1940 de Kurt GÄodel. elaborat esent»ialmente de P. -sistemul von Neumann -GÄodel -Bernays (cunoscut »si ca sistemul von Neumann -Bernays (VNB) sau ca sistemul GÄodel -Bernays (GB)). [113]. Bernays ^³ntre 1937 -1954.moderniz¸arilor f¸acute »si de Skolem [112]. -sistemul lui Quine [95]. Sistemul axiomatic ZF .

un astfel de sistem se nume»ste "teorie a mult»imilor cu clase (set theory with classes).a eliminat antinomiile folosind doar mult»imi. fat»¸a de sistemul ZF de exemplu. care este . »si existent»a claselor. pe l^ang¸a mult»imi. Sistemul von Neumann -GÄodel -Bernays este unul din sistemele axiomatice care admite. dar excluz^an d de la ^³nceput totalit¸at»ile (mult»imile) "prea mari (clasele propriu-zise).

o "teorie a mult»imilor numai cu mult»imi (set theory with sets only. conform [36]). O clas¸a A este mult»ime dac¸a exist¸a o alt¸a clas¸a B. notat¸a M »si numit¸a univers (= clasa tuturor mult»imilor). Orice mult»ime A veri‾c¸a A 2M. . care nu este mult»ime. Un exemplu extrem de clas¸a este clasa care cont»ine toate mult»imile: tota-litatea mult»imilor formeaz¸a o clas¸a.

Prin urmare. 5Cercet¸arile matematice au condus la construirea unor teorii care elimin¸a paradoxurile cunoscute . bazat pe logica cu predicate de ordinul I . adic¸a dac¸a nu cumva ^³n cadrul acestor teorii apar alte paradoxuri. 6Dezvoltarea unei teorii axiomatice (formale) se face in cadrul unui sistem formal. dar nu s-a putut demonstra necontradict»ia lor. B.astfel ^³nc^at A .

.cu egalitate.

Fiecare clas¸a este format¸a din mult»imi (elementele sale). dar nu orice clas¸a este mult»ime. deoarece nu despre orice clas¸a se poate ar¸ata c¸a este element al unei clase. ^³ntre clase »si mult»imi asigur¸a eliminarea tuturor paradoxurilor cunoscute. In particular.orice mult»ime este o clas¸a. despre clasa R . dar decisiv¸a. Aceasta distinct»ie simpl¸a. dar clasa ^³ns¸a»si nu este obligatoriu mult»ime.

respectiv. ci o clas¸a propriu-zis¸a. Tot ce putem exprima »si demonstra ^³n ZF putem exprima »si demonstra. observ¸am mai ^³nt^ai [36] c¸a limbajul lui VNB este mai bogat. dar exist¸a enunt»uri care pot . ^³n VNB. »si ca urmare posibilitatea (a): R2R este eliminat¸a. Dac¸a compar¸am sistemele VNB »si ZF.a lui Russell se arat¸a c¸a nu este mult»ime.

[35]. [36] (recomandat¸a »si pentru bibliogra‾e suplimentar¸a). [17]. Dac¸a ne intereseaz¸a doar mult»imile. [22].fi exprimate ^³n VNB dar nu ^³n ZF. . [21]. [33]. de exemplu. [18]. [52]. Mai multe despre metamatematica »si semantica teoriei mult»imilor g¸asit»i ^³n [36]. Bibliogra‾e pentru teoria mult»imilor: [16]. [31]. [47]. [27]. atunci ZF »si VNB sunt esent»ial aceea»si teorie. [23].

^³n capitolul 1. [115]. vom aminti c^ateva not»iuni din teoria naiv¸a a mult»imilor. [70]. [82]. [124]. care folosesc logica clasic¸a (prezentat¸a neformalizat). [118]. vom continua cu prezentarea relat»iilor binare »si a algebrei . [49]. [79]. In capitolul 2. In aceast¸a parte. pentru a ajunge s¸a prezent¸am algebra Boole a mult»imilor.[68]. [84]. [69]. [97]. cu demonstrat»ii complete.

Urmeaz¸a algebra relat»ional¸a a relat»iilor binare.Boole a relat»iilor binare. folosite ^³n informatic¸a. facem leg¸atura cu bazele de date relat»ionale. .

intersect»ii etc. dar ast¸azi. reuniuni. Chiar textele pentru »scoal¸a ^³ncep cu mult»imi. ^³n majoritatea textelor. teoria mult»imilor este indispensabil¸a. Vom relua »si noi aceste not»iuni ^³n scopul de a accentua rolul calculului cu predicate neformalizat ^³n de‾nit»ii.Capitolul 5 Algebra Boole a mult»imilor Timp de secole matematica s-a descurcat f¸ar¸a teoria mult»imilor. Vom .

complete. care folosesc calculul cu predicate (neformalizat) de ordinul I (predicatele unare) »si de ordinul II.prezenta apoi algebra Boole a p¸art»ilor unei mult»imi date. In sect»iunea 1. cu demonstrat»ii pedante. In sect»iune a doua. discut¸am despre cele dou¸a concepte fundamentale ale teoriei mult»imilor: mult»imea »si apartenent»a. discut¸am despre relat»iile de incluziune »si de egalitate. iar ^³n sect»iunea .

ca »si ^³n viat»a de toate zilele. intervin frecvent diverse colect»ii (ansmbluri) de obiecte grupate la un loc . Ne situ¸am ^³ntr-o teorie naiv¸a a mult»imilor care accept¸a clase. algebra Boole a mult»imilor. pentru a ajunge la scopul acestui capitol. 5.1 Mult»imea »si apartenent»a: concepte fundamental e In considerat»iile matematice.a 3-a discut¸am despre operat»ii cu mult»imi.

totalit¸at»i) de obiecte sunt numite mult»imi [97]. spunem c¸a x apart»ine lui A (sau c¸a A cont»ine pe x) »si not¸am: x .pe baza anumitor propriet¸at» i comune. In matematic¸a. asemenea colect»ii (ansambluri. A (sau. Obiectele care compun o mult»ime se numesc elementele mult»imii respective. . Dac¸a obiectul x este un element al mult»imii A. grupuri.

x.dual. A . 113 . respectiv).

respectiv).114 CAPITOLUL 5. sau. . dual. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR In caz contrar. folosind simbolul negat»iei logice: :(x . respectiv). A) (sau :(A . x). A (sau A 6 . x. spunem c¸a x nu apart»ine lui A (sau. c¸a A nu cont»ine pe x) »si not¸am: x 6 .

Not»iunile de mult»ime »si de . ca scriere stilizat¸a a primei litere "² (epsilon) din cuv^antul grecesc "²¾¿¶ (este) »si se nume»ste simbolul relat»iei de apartenent»¸a (conform [97]). Elementele unei mult»imi se g¸asesc deci ^³n relat»ie de apartenent»¸a cu mult»imea respectiv¸a.Semnul "2 a fost introdus ^³n matematic¸a de matematicianul »si logicianul Giuseppe Peano (1858 -1932).

.. »si numai una. . Mult»imea Ø este deci unica mult»ime caracterizat¸a de proprietatea: x 6 . . Vom accepta c¸a exist¸a o mult»ime.apartenent»¸a au devenit conceptele fundamentale ale mate-maticii contemporane. care prin de‾nit»ie nu cont»ine nici un element. oricare ar fi x sau. Aceast¸a mult»ime se nume»ste mult»imea vid¸a »si se noteaz¸a cu .

2 Relat»ia de incluziune »si relat»ia de egalitate Pornind de la obiectul primitiv (init»ial): mult»imea »si de la relat»ia primitiv¸a ^³ntre mult»imi: relat»ia de apartenent»¸a. 5. 5.2. se obt»in »si alte relat»ii ^³ntre mult»imi. (8x)[:(x 2. numite relat»ii derivate: -relat»ia de incluziune.^³n limbaj simbolic.)].1 Relat»ia de incluziune ^³ntre mult»imi . -relat»ia de egalitate.

(clase) De‾nit»ia 5. B sau B . dual. vom spune: mult»imea (clasa) A este inclus¸a ^³n mult»imea (clasa) B sau. .1 Dac¸a A »si B sunt dou¸a mult»imi (clase) cu proprietatea c¸a orice element al mult»imii (clasei) A este »si element al mult»imii (clasei) B.2. »si vom nota: A . mult»imea (clasa) B include mult»imea (clasa) A.

A. .

Observat»iile .2. (x . (8x)[(x . def. B . RELAT»IA DE INCLUZIUNE S»I RELAT»IA DE EGALITATE 115 Prin urmare. Dac¸a A . spunem c¸a A este o submult»ime (subclas¸a) sau parte a lui B sau. A) .5. A . B)]. dual. B. c¸a B este o supramult»ime (supraclas¸a) a lui A.

3. Oricare ar fi mult»imea A... 2. avem A µM »si A 2M. 4. avem . A. »si 8. unde M este clasa tuturor mult»imilor. .5.2. este parte a oric¸arei mult»imi: oricare ar fi mult»imea A. Relat»ia "µ a fost de‾nit¸a cu ajutorul relat»iei "2 »si al operatorilor logici . Incluziunea nu este singura .2 1. Mult»imea vid¸a.

5. mor‾smele.2 Relat»ia de egalitate .relat»ie matematic¸a reductibil¸a la apartenent»¸a. ordon¸arile obiectelor nenumerice. In matematic¸a. Contribut»ia revolut»ionar¸a a lui Cantor ^³n dezvoltarea matematicii moderne const¸a tocmai ^³n descoperirea faptului c¸a toate relat»iile matematice sunt reductibile la relat»ia de apartenent»¸a. divizibilitatea numerelor ^³ntregi. ordonarea numerelor. diversele relat»ii de echivalent»¸a.2. izomor‾smele etc. exist¸a o varietate in‾nit¸a de relat»ii: egalitatea obiectelor matematice .

apart»in^and unei teorii matematice date. Relat»ia de egalitate se noteaz¸a cu semnul "= »si intervine ^³n aproape toate teoriile matematice.3 Spunem c¸a dou¸a obiecte matematice x »si y.^³ntre mult»imi Relat»ia de egalitate ^³ntre mult»imi (clase) se de‾ne»ste pornind de la not»iunea general¸a de egalitate ^³n matematic¸a. De‾nit»ia 5. sunt egale (»si scriem x = y) dac¸a ^³n .2.

-egalitatea polinoamelor.cadrul teoriei respective nu putem face nici o distinct»ie ^³ntre obiectele x »si y. adic¸a din punctul de vedere al acelei teorii ele coincid. Toate aceste "egalit¸at»i au proprietatea de a ‾: -re°exive . -egalitatea funct»iilor. -egalitatea punctelor geometrice etc. reale etc. Fiecare teorie matematic¸a dispune de propria sa relat»ie de "egalitate": -egalitatea numerelor ^³ntregi.

y.(orice x. Deci. x = x).z. dac¸a x = y. dac¸a x = y »si y = z. atunci y = x). -simetrice (orice x. ^³n ‾ecare teorie matematic¸a. -tranzitive (orice x. adic¸a sunt relat»ii de echivalent»¸a. egalitatea apare ca cea mai ‾n¸a relat»ie de echivalent»¸a a teoriei respective (adic¸a relat»ia de egalitate implic¸a orice alt¸a .y. atunci x = z).

) .relat»ie de echivalent»¸a). S¸a de‾nim egalitatea mult»imilor. (Se de‾ne»ste similar egalitatea claselor.

116 CAPITOLUL 5.4 Dac¸a A »si B sunt dou¸a mult»imi cu proprietatea: (i) un element oarecare x apart»ine lui A dac¸a »si numai dac¸a el apart»ine lui B atunci spunem c¸a ele sunt egale »si not¸am aceasta A = B. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR De‾nit»ia 5.2. A . def. Deci.

(x . adic¸a cele dou¸a mult»imi trebuie s¸a aib¸a aceea»si extensiune. B)].5 1) Relat»ia de egalitate este de‾nit¸a cu ajutorul relat»iei de apartenent»¸a »si cu . unde: (i) (8x)[(x .= B . Condit»ia (i) spune c¸a cele dou¸a mult»imi trebuie s¸a ‾e formate din acelea»si elemente . A) . (i).2. Observat»iile 5.

A))] . Intr-adev¸ar. (x . A) . (x . B) . »si 8. B)) . ((x . [(A . (x . (B . (x . [(8x)[((x . (8x)[(x . (8x)[((x . B))] . 2) A = B . A) . B)] . A = B . B) . [(8x)((x .ajutorul operatorilor logici . B) . A) . A)].

. [(A . conform tautologiei cuanti‾cate VII (1). fa} (singleton-ul). mult»imea cu dou¸a elemente. este o relat»ie de ordine (part»ial¸a). reuniunea »si intersect»ia claselor (mult»imilor). fa. A)]. bg. Din acest punct se poate trece la construirea treptat¸a a teoriei mult»imilor. b). B) . 3) . (B . (x . introduc^an d mult»imea cu un element. . A))] . perechea ordonat¸a (a.

Deci E 2M. Algebra Boole a mult»imilor De‾nit»ia 5. produsul cartezian. Fie acum A »si B dou¸a submult»imi (p¸art»i) ale lui .complementar a unei clase (mult»imi). funct»iile etc. relat»iile binare.3. Vom nota cu E mult»imea total¸a.3 Operat»ii cu mult»imi. 5.1 Vom numi mult»ime total¸a mult»imea tuturor obiectelor cu care avem de-a face la un moment dat.

B) . De‾nit»ia 5. atunci avem: def. A . Deci.E. (A =6B)]. [(A . B. . B . dac¸a not¸am incluziunea strict¸a: A .3.2 A este inclus¸a strict ^³n B dac¸a »si numai dac¸a A este inclus¸a ^³n B »si A =6B.

3.3. »si se noteaz¸a: A .3. OPERAT»II CU MULT»IMI. Complementar a unei mult»imi. B = fx .1 Reuniunea »si intersect»ia a dou¸a mult»imi. B. B: def.3 Se nume»ste reuniunea mult»imilor A.5. A . mult»imea elementelor care apart»in cel put»in uneia din mult»imile A. B. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR 117 5. Algebra Boole a mult»imilor De‾nit»ia 5.

De‾nit»ia 5. A) . A . E (x .3.. B . (x .4 Se nume»ste intersect»ia mult»imilor A. E. A) . (x . B). B. »si se noteaz¸a: A n B. Deci x . (x . B)g. mult»imea elementelor comune lui A »si B (care apart»in at^at lui A c^at »si lui B): .

A n B . E (x .3. (x . A) .def. (x . E. A n B = fx .5 Se nume»ste complementara mult»imii A^³n raport cu . B)g. (x . Deci x . Dou¸a mult»imi se zic disjuncte dac¸a A n B = . B). De‾nit»ia 5.. A) .

CE A = fx . A} = fx . E x 6 . E j:(x .E. mult»imea elementelor lui E care nu apart»in lui A: def. »si se noteaz¸a: CEA. S¸a not¸am cu P(E) mult»imea tuturor submult»imilor (p¸art»ilor) mult»imii E: P(E)= fA A . A)g. Eg. Observat»iile .

A 2P(E).3.. \.3.E) este o algebr¸a Boole. A = A. (3) E 2P(E). E . Demonstrat»ie.7 Structura (P(E). B. avem: (M1) A . Teorema 5. C 2P(E).5.6 (1) A . CE. Trebuie s¸a demonstr¸am c¸a pentru orice A. . numit¸a algebra Boole a mult»imilor.2P(E). (2) . [. A n A = .

B) . A n (A . C)=(A . A. \). (B . (M2) A . B = B . A n (B n C)=(A n B) n C (asociativitatea lui [.A (idempotent»a lui [. \). (M4) A . (M3) A . \). (A n B)= A. B)= A . C. A n B = B n A (comutativitatea lui [.

.(absorbt»ia).

A n E = A.. CE A = E. A n CEA = . C)=(A n b) . (B n C)=(A . A n (B . C). (M7) A . (M6) A [Ø = A. S¸a . b) n (A .118 CAPITOLUL 5. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR (M5) A . (A n C) (distributivitatea) .

A = A (am notat cu Q(A) propozit»ia A . altfel arbitrar¸a (oarecare).demonstr¸am de exemplu prima egalitate din (M1): pentru orice A 2P(E). A = A) »si s¸a ar¸at¸am c¸a propozit»ia Q(A) este adev¸arat¸a. A = A. def:= Dar A . A . . Fie A 2P(E) mult»ime ‾xat¸a. S¸a not¸am Q(A) = "A .

A . A . x . A . Deci def:= A . x . A . Propozit»ia Q(A) (din calculul propozit»iilor de ordinul . A = A . A". (8x)[x . A": R(x) = "x . S¸a not¸am cu R(x) predicatul "x . A .A = A . A . x . (8x)R(x). A].

DR = E. — Fie a . propozit»ia R(a) (din calculul propozit»iilor de ordinul I) este adev¸arat¸a. DR element ‾xat.II) este adev¸arat¸a dac¸a »si numa i dac¸a propozit»ia (8x)R(x) (din calculul propozit»iilor de ordinul I) este adev¸arat¸a dac¸a »si numai dac¸a predicatul R(x) este adev¸arat dac¸a »si numai dac¸a pentru orice obiect a . S¸a . altfel arbitrar.

"a . Dar "(p_p) . p este prima . A)] .demonstr¸am c¸a R(a) este o propozit»ie adev¸arat¸a: R(a) . A) . A . unde p = "a . A"). a . A (am notat cu "p propozit»ia "a . A . A . (a . "(p . p". p) . "[(a . conform de‾nit»iei lui [. (a . A) .

Rezult¸a c¸a propozit»ia R(a) este adev¸arat¸a. rezult¸a c¸a pentru orice A 2P(E).G. rezult¸a c¸a pentru orice a .tautologie din (P1) a sistemului de tautologii A1 a calculului propozit»iilor.G.14(3). — Conform P. Aplic^and ^³nc¸a odat¸a P. conform Exercit»iilor 1. (Principiul generaliz¸arii). adic¸a propozit»ia Q(A) este adev¸arat¸a.2. deci este adev¸arat¸a. propozit»ia R(a) este adev¸arat¸a. propozit»ia . DR..

Q(A) este adev¸arat¸a. A . A = A. . folosind respectiv tautologiile (P2) -(P7) din sistemul de tautologii A1. se face o demonstrat»ie . In mod uzual ^³ns¸a. La fel se demonstreaz¸a (M2) -(M7). adic¸a pentru orice A 2P(A). S¸a observ¸am c¸a am f¸acut o demonstrat»ie detaliat¸a (pedant¸a) a primei egalit¸at»i din (M1). folosind calculul propozit»iilor »si calculul predicatelor.

\. [. L2.E) este o subalgebr¸a Boole a algebrei Boole P(E). deci structura (P2. CE .. deci este o algebr¸a Boole (cu dou¸a elemente) izomorf¸a cu algebra Boole canonic¸a. \. CE .mult simpli‾cat¸a.3. Corolarul 5.. .8 Submult»imea P2 = f.EgµP(E) este ^³nchis¸a la [. .

CEB (legile De Morgan).. CE(A n B)= CEA .5. B (. (CEA) . (M10) CEØ = E. (M11) A . A . printre altele: (M8) CE (A . B = E. CEE = . OPERAT»II CU MULT»IMI. (M9) CE (CEA)= A.3. B)= CE A n CEB. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR 119 Urm¸atoarele propriet¸at»i sunt de asemenea veri‾cate ^³n P(E).

.10 Se nume»ste c^amp de mult»imi orice mult»ime nevid¸a C de submult»imi ale unei mult»imi ‾xate E (mult»imea total¸a)..9 S¸a se scrie echivalentele celorlalte tautologii din sistemele A3 A5 .3. avem urm¸atoarea de‾nit»ie: De‾nit»ia 5.3. Mai general. Exercit»iul 5. B (. A n (CE B)= . astfel ^³nc^at C este ^³nchis¸a fat»¸a de reuniunea .

. B 2C. adic¸a: a) dac¸a A. B 2C. atunci A .3. Observat»ia 5. rezult¸a c¸a (a) »si (c) implic¸a (b). atunci A n B 2C. b) dac¸a A. c) dac¸a A 2C. B 2C. intersect»ia »si complementara de mult»imi. »si c¸a (b) »si (c) implic¸a (a). De aceea.11 Din regulile de Morgan pentru mult»imi. atunci CEA 2C..

^³n de‾nit»ia unui c^amp de mult»imi este su‾cient s¸a lu¸am condit»ia (c) ^³mpreun¸a cu una din condit»iile (a).12 (1) P(E) este un c^amp de mult»imi. clasa compus¸a din toate submult»imile ‾nite ale lui E »si din complementarele acestora este un c^amp de mult»imi.3.3. Propozit»ia 5.13 . (2) Pentru orice mult»ime E. Exemplele 5. (b). pentru orice E.

»si se noteaz¸a ÂA. funct»ia ÂA . [. 5.3. S¸a remarc¸am c¸a algebra Boole C este o subalgebr¸a a algebrei Boole P(E). E o mult»ime oarecare. .2 Funct»ia caracteristic¸a a unei mult»imi Fie A . CE.. Se nume»ste funct»ia caracteristic¸a a lui A.E).Orice c^amp de mult»imi C este o algebr¸a Boole. \. anume (C.

f0. . dac¸a x . dac¸a x 6 . f0. care asociaz¸a ‾ec¸arei submult»imi A . ÂA(x) def. A. 1gde‾nit¸a astfel: pentru orice x . E. = 0. 1gE =2E = ff f : E ¡. Exist¸a o biject»ie ^³ntre P(E) »si f0. 1gg. 1. A. E (A 2P(E)) .: E ¡.

funct»ia caracteristic¸a ÂA. Funct»ia caracteristic¸a este folosit¸a mult ^³n teoria mult»imilor fuzzy »si a structurilo r fuzzy. .

E (9i)x . ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR 5.3 Generalizare: reuniunea »si intersect»ia a n mult»imi Dac¸a A1. E (x . An)} = fx .3.:::.A2.120 CAPITOLUL 5. E. = A1[:::[An = fx . atunci prin de‾nit»ie: Reuniunea lor este: [n def.An . Aig: i=1Ai Intersect»ia lor . A1)_:::_(x .

Aig: i=1Ai Propozit»ia 5. E (8i)x .14 Reuniunea »si intersect»ia ‾nit¸a au urm¸atoarele propriet¸at»i: (1) ([n (Ai n B). = A1\:::\An = fx .este: \n def.3. B) (distributivitatea i=1Ai) n B = [ni=1i=1Ai) . B = . (\n (Ai . E (x . An)} = fx . A1)^:::^(x .

5.3.15 Fie A .\i n =1 generalizat¸a (‾nit¸a)).4 Generalizare: reuniunea »si intersect»ia unei familii de mult»imi De‾nit»ia 5. eventual in‾nit¸a. CE (\n Ai)= [n CE Ai (legile De Morgan gei=1i=1i=1i=1 neralizate (‾nite)). E »si I o mult»ime nevid¸a. I ^³i este . (2) CE ([n Ai)= \n CE Ai.3. Dac¸a ‾ec¸arui i .

A. atunci spunem c¸a avem o familie de elemente ale lui A (din A) indexat¸a de (dup¸a) mult»imea I »si not¸am cu: (xi)i2I . este de fapt o funct»ie f : I ¡. adic¸a un element al lui AI . S¸a remarc¸am c¸a familia de elemente ale lui A. A.(xi)i2I .asociat un singur element xi .

16 Dac¸a ‾ec¸arui i . Se »stie c¸a familiei (xi)i2I ^³i corespunde submult»imea fxi . A). I} a lui A. I ^³i este asociat¸a o . X .3. De‾nit»ia 5.. A i . iar submult»imii X a lui A ^³i corespunde familia particular¸a (x = xx)x2X de elemente din A indexata dup¸a ea ^³ns¸a»si (1X : X ¡.

P(E). E (Ai 2P(E)).singur¸a mult»ime Ai . este de fapt o funct»ie f : I ¡. atunci spunem c¸a avem o familie de mult»imi (submult»imi ale lui E) indexat¸a de mult»imea I »si not¸am: (Ai)i2I . adic¸a un element al lui P(E)I . S¸a remarc¸am c¸a familia de mult»imi (Ai)i2I . Dac¸a (Ai)i2I este o .

familie de mult»imi. atunci prin de‾nit»ie: Reuniunea familiei este: def. E pentru orice i . Intersect»ia familiei este: def. I. E (9i)x . Ai} = fx . I. astfel ^³nc^at x . Aig. \i2I Ai = fx . E exist¸a i .x . [i2I Ai = fx .

. E (8i)x . Ai} = fx . Aig..

B) (distributivitatea generalizat¸a (oarecare)). (2) CE([i2I Ai)= \i2I CE Ai. .3.17 Reuniunea »si intersect»ia oarecare au urm¸atoarele propriet¸at»i: (1) ([i2I Ai) n B = [i2I (Ai n B). CE (\i2I Ai)= [i2I CEAi (legile De Morgan generalizat e (oarecare)). OPERAT»II CU MULT»IMI. B = \i2I (Ai . (\i2I Ai) .5.3. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR 121 Propozit»ia 5.

pentru exempli‾care. CE Ai) . . (9i):(x . . Similar se demonstreaz¸a restul propriet¸at»ilor. Ai) . conform tautologiei cuanti‾cate I (3). Ai) . x 6 . ultima pro-prietate : x .Demonstrat»ie. x 2[i2I CE Ai. (9i)(x 6 . \i2I Ai $:(x 2\i2I Ai) $:((8i)x . Ai) . (9i)(x . Vom demonstra pe scurt. CE(\i2I Ai) .

.

122 CAPITOLUL 5. ALGEBRA BOOLE A MULT»IMILOR .

cu o structur¸a foarte simpl¸a »si care se numesc produse carteziene (sau produse directe). Apoi vom de‾ni . aceste enunt»uri se numesc relat»ii. o anumit¸a categorie de enunt»uri joac¸a un rol important. cele mai utilizate ‾ind relat»iile binare.Capitolul 6 Algebra relat»ional¸a a relat»iilor In matematic¸a. Vom ^³ncepe cu o categorie de relat»ii particulare.

In sect»iunea 1. operat»ii cu relat»ii. discut¸am despre operat»ii cu . discut¸am despre produsul cartezian a n mult»imi »si despre relat»iile n-are.relat»iile. ^³n sect»iunea 3. ^³n sect»iunea 2. algebra Boole a relat»iilor. pentru a face leg¸atura cu bazele de date relat»ionale. In ‾nal vom de‾ni algebra relat»ional¸a a relat»iilor. discut¸am despre produsul cartezian a 2 mult»imi »si despre relat»iile binare.

ternare. n-are... Relat»ii binare 6..1 Produs cartezian a dou¸a mult»imi De‾nit»ia 6.1 Produs cartezian a dou¸a mult»imi. ^³n sect»iunea 4. Vom utiliza aici calculul cu predicate binare. ^³n sect»iunea 5. .1 . 6.1. discut¸am despre algebr a relat»ional¸a a relat»iilor binare. discut¸am despre bazele de date relat»ionale.relat»ii binare »si despre algebra Boole a relat»iilor binare.1.

care are drept elemente toate perechile ordonate (x. notat¸a D1 × D2. D1 × D2 = f(x. Se nume»ste produs cartezian al mult»imilor D1. D2. D1 »si y . cu x . »si numai pe acestea: def. y) (x . D1) . y). D2 dou¸a mult»imi. D2 mult»imea. distincte sau nu.(i) Fie D1. (y . .

123 . atunci D × D se mai noteaz¸a D2 .D2)g. (i') Dac¸a D1 = D2 = D.

x) (x . (x = y)} = f(x.1. (y . .2 (i) Se nume»ste diagonala produsului cartezian D1£D2 mult»imea notat¸a ¢D1£D2 de‾nit¸a astfel: def. ¢D1£D2 = f(x. y) (x . D1) . ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ De‾nit»ia 6.124 CAPITOLUL 6. D2) . D1) .

de‾nit¸a astfel: def. ¢D = f(x. (i') Se nume»ste diagonala produsului cartezian D × D (sau relat»ia identic¸a din D) mult»imea. x) x . x) x . D × D.1. Propozit»ia 6. notat¸a ¢D. D2)} = f(x.3 Dac¸a Card(D1) »si Card(D2) . D1 × D2.(x . D1 n D2g. Dg.

unde Card(D) este num¸arul elementelor mult»imii D (cardinalul lui D). atunci D1 × D2 = . Produsul cartezian a dou¸a mult»imi are propriet¸at»ile urm¸atoare. Dac¸a D1 = Ø sau D2 = . sunt nevide..D2. .D. atunci 2 . 2. Dac¸a D1. atunci Card(D1 × D2)= Card(D1) — Card(D2). printre altele: 1.sunt ‾nite.D1..

(D1 . (D1 n . (D1 = D. D. )=(D1 × D2) . × D2). ) . × D2 . (D1 × D. ) × D2 =(D1 × D2) . (D2 = D. ): 22 4. (D1 . 1 D1 × (D2 . D. ): 12 3. .D1 × D2 = D1 .

). (D1 × D. × D2) . )=(D1 × D2) . (D1 . ) × (D2 . ): 22 5. (D1 . × D. D. ) . 1222 . D. 1 D1 × (D2 n D. × D2). (D1 .D. )=(D1 × D2) n (D1 × D. ) × D2 =(D1 × D2) n (D1 .

(D1 n D. × D2) n (D1 . )=(D1 × D2) n (D1 × D.4 (i) Fie D1 »si D2 dou¸a mult»imi oarecare. Se nume»ste relat»ie binar¸a (sau simplu relat»ie) ^³ntre D1 »si D2 orice . 1222 6.1.6.1. ). ) n (D1 . distincte sau nu.2 Relat»ii binare De‾nit»ia 6. ) × (D2 n D. × D.

D1 »si D2 se numesc domeniile lui R.submult»ime R a produsului cartezian D1 × D2.1. se nume»ste relat»ie binar¸a (sau relat»ie) ^³ntre elementele mult»imii D (sau pe mult»imea D) orice submult»ime R a produsului cartezian D2 .5 1. Diagonala ¢D1£D2 este o relat»ie binar¸a ^³ntre D1 . Observat»iile 6. (i') Dac¸a D1 = D2 = D.

atunci vom scrie echivalent: xRy. y) predicat binar . R(x. Dac¸a x. R.»si D2. y sunt ^³n relat»ia binar¸a R. (x. y) . iar ¢D este o relat»ie binar¸a pe D. 2.

RELAT»II N-ARE 125 3. Scriem.6. P (a) Funct»ii (aplicat»ii) unare (de o variabil¸a) . echivalent: (a . Toate elementele unei mult»imi A au o proprietate comun¸a. »si anume aceea de a apart»ine acelei mult»imi. A) . A a‾rm¸a proprietatea P a lui a (a are proprietatea P ). P . PRODUSUL CARTEZIAN A N MULT»IMI. propozit»ia "a .2.

exist¸a un element y . A.1. B dou¸a mult»imi oarecare. (i) O funct»ie de‾nit¸a pe A cu valori ^³n B este o relat»ie binar¸a G ^³ntre A »si B (adic¸a G . astfel ^³nc^at (x. y) .6 Fie A. cu proprietatea c¸a pentru orice x . B »si numai unul. A × B). ¡. O funct»ie .De‾nit»iile 6.

¡. B. simbolul f av^and semni‾cat»ia urm¸atoare: ‾ec¸arui element x . astfel ^³nc^at (x. B se nume»ste domeniul valorilor . B (x 7¡. f(x)) . B. A ^³i corespunde un singur element. f(x)). A se nume»ste domeniul de de‾nit»ie al funct»iei f : A ¡.G . A × B se noteaz¸a prin f : A ¡. f(x) .

(i') Dac¸a A = B »si f : A ¡. A. 6.2 Produsul cartezian a n mult»imi.1 (De‾nit»ia 1 a produsului cartezian) . atunci f se nume»ste operat»ie unar¸a pe A.2.1 Produs cartezian a n mult»imi (n = 2) Produsul cartezian a n mult»imi se poate de‾ni ^³n dou¸a moduri: De‾nit»ia 6.lui f.2. Relat»ii n-are 6.

Dn n mult»imi. i =1.(i) Fie D1. Di.xn) cu i=1 proprietatea xi .n mult»imea.:::. × Dn sau ^³nc¸a Qn Di. Se nume»ste produs cartezian al mult»imilor Di. i =1.n: n . :::. notat¸a D1 × D2 × ::.x2. care are drept elemente toate n-uplele ordonate (x1. distincte sau nu (n = 2). D2.

Dig. ::.xi . Di = D1 × D2 × ::.:::. .ng.:::. (xn .def.x2. D1) . .xn) (x1 . . P{z(i) . × . × Dn = f(x1. 2.xn) j8i 2f1. (i') Dac¸a D1 = D2 = ::. atunci D × D × ::.x2. Dn)g i=1 = f(x1.:::. = Dn = D.

2.D se mai noteaz¸a Dn . :::. i =1. distincte sau nu (n = 2). D2. numindu-se puterea natural¸a a mult»imii D. Produsul cartezian a n mult»imi (‾nit) mai poate fi de‾nit astfel: De‾nit»ia 6. notat¸a .n mult»imea.2 (De‾nit»ia 2 a produsului cartezian) Fie D1. Dn n mult»imi. Se nume»ste produs cartezian al mult»imilor Di.

D1 × D2 × ::. × Dn sau ^³nc¸a .

2. Di . Di = ff : f1. cu i=1 i=1 proprietatea c¸a f(i) . pentru orice i 2f1. Di. 2.:::.126 CAPITOLUL 6. ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ Qn Di.:::.n} ¡. .ng: nn def. care are drept elemente toate funct»iile f : f1. 2.n} ¡. Sn Di.:::.

2.xn).f(i) .:::.n. 2. 2. pentru c¸a tuplurile (n-uplele) (x1.2. scrierea i =1. In aceast¸a sect»iune.n este echivalent¸a cu scrierea i 2f1. i =1.n} .2.:::.2 ale produsului cartezian sunt echivalente.3 1. i=1 i=1 Observat»iile 6.2.:::.1 si 6.ng.j8i 2f1. Di. 2.:::.ng. Cele dou¸a de‾nit»ii 6.x2. cu xi . Dig. sunt ^³n corespondent»¸a bijectiv¸a cu funct»iile f : f1.

de‾nit¸a de: )) def. ^³nseamn¸a c¸a ^³ntre mult»imile respective exist¸a o biject»ie.¡. i =1. Sni=1 Di. D1 × D2 × D3. . (D1 × D2) × D3 . funct»ia ¼j : Qni=1 Di ¡. Propozit»ia 6. 3. Di.2.n.ng.4 Pentru orice j 2f1.:::. cu f(i)= xi . Dj. unde . D1 × (D2 × D3) . 2.

Dn o list¸a ‾nit¸a de mult»imi oarecare. :::. Se nume»ste relat»ie n-ar¸a ^³ntre mult»imile D1.xn= xj este surjectiv¸a »si se nume»ste proiect»ia canonic¸a a lui Qn Di.x2.2.5 (i) Fie D1.¼j ((x1. n = 2. :::. distincte sau nu. i=1 6. D2.Dn orice submult»ime R a produsului .:::.2 Relat»ii n-are (n = 2) De‾nit»ia 6.2.

2. i=1 n se nume»ste aritatea lui R. se nume»ste relat»ie n-ar¸a ^³ntre elementele mult»imii D (sau pe mult»imea D) orice submult»ime R a produsului cartezian Dn .cartezian Qn Di. Observat»iile 6.6 . Mult»imile D1. Dn se numesc domeniile lui R. (i') Dac¸a D1 = D2 = ::. :::. = Dn = D.

z sunt ^³n relat»ia ternar¸a R. z) = "x + y = z 2) P (x. z) . echivalent. y. y. R(x.1. Elementele unei relat»ii n-are sunt tupluri (n-upluri) sau. Dac¸a x. z) = . R. z) predicat ternar Exemple de relat»ii ternare 1) S(x. y. sunt funct»ii. vom scrie echivalent: (x. 2. y. y.

"x — y = z Funct»ii de n variabile (n = 1) .

D2.3. (D1 × D2 × . ALGEBRA BOOLE A RELAT»IILOR 127 De‾nit»iile 6.Dn »si Bn + 1 mult»imi.2. B. (i) O funct»ie de n variabile este o funct»ie unar¸a f : Qn Di ¡. G . distincte sau nu.6. OPERAT»II CU RELAT»II. :::. n = 1. adic¸a este i=1 o relat»ie binar¸a ¡.7 Fie D1.

x2.:::. (i') Dac¸a D1 = D2 = ::.y) .:::. D . ¡. Qn Di.x2.::. y) = ((x1. = Dn = B = D. × Dn) × B cu proprietatea c¸a pentru orice X =(x1. exist¸a un element y = f(X) .xn).xn) . B »si numai unul i=1 astfel ^³nc^at (X. atunci o funct»ie f : Dn ¡.

o funct»ie de n variabile este o relat»ie (n+1)-ar¸a ¡. cu proprietatea c¸a pentru orice (x1. echivalent.2. Observat»ia 6.3 (3). rezult¸a c¸a.2.se nume»ste operat»ie n-ar¸a pe D.xn) . G .8 Din Observat»iile 6.:::. D1 £D2 £:::£Dn £B. (i") O operat»ie zero-ar¸a sau nular¸a pe D =6 Ø se de‾ne»ste ca ‾ind un element al mult»imii D.x2.

xn. exist¸a un element y = f(x1.3.x2. .3 Operat»ii cu relat»ii.. vom lucra numai cu relat»ii binare pe E.:::. generalizarea la alte relat»ii binare sau la relat»ii n-are ‾ind evident¸a. 6. 6.:::. Algebra Boole a relat»iilor In cele ce urmeaz¸a.y) . Qn Di.xn) 2 i=1 B »si numai unul astfel ^³nc^at (x1.1 Disjunct»ia.x2. ¡.

relat»ia care corespunde reuniunii lor luate ca mult»imi: def. S. De‾nit»ia 6. »si not¸am R WS. E × E).conjunct»ia »si negat»ia unei relat»ii binare Fie R »si S dou¸a relat»ii binare pe E (adic¸a R.3. S . S = f(x.1 Numim disjunct»ia (reuniunea) relat»iilor R. E × E . y) . R .

S.3. De‾nit»ia 6. »si not¸am R VS. (x.3. E × E (x. y) . y) . y) . De‾nit»ia 6. S = f(x.3 . relat»ia care corespunde intersect»iei lor luate ca mult»imi: def. Sg.2 Numim conjunct»ia (intersect»ia) relat»iilor R. R . Sg.(x. (x. y) . y) . R . R .

Numim negat»ia (complementara) relat»iei R. R)g. »si not¸am R. . y) . R} = f(x. relat»ia care corespunde complementarei ei ^³n raport cu E × E luat¸a ca mult»ime: def. y) . y) . y) 6 . E × E (x. E × E j:((x. R = f(x.

3. dac¸a ori de c^ate ori avem xRy. De‾nit»ia 6. . avem »si xSy. »si not¸am R =.3.2 Implicat»ia »si echivalent»a relat»iilor binare Fie R »si S dou¸a relat»ii binare pe E. ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ 6.128 CAPITOLUL 6.4 Spunem c¸a relat»ia R implic¸a relat»ia S. deci dac¸a R . S.

2. S »si S =. Observat»iile 6. dac¸a R =. R.S ca mult»imi. Echivalent»a relat»iilor . De‾nit»ia 6.6 1.3.3. deci dac¸a R = S ca mult»imi. »si not¸am R (. S. Implicat»ia relat»iilor este o relat»ie de ordine part»ial¸a pe mult»imea relat»iilor binare pe E.5 Spunem c¸a relat»ia R este echivalent¸a cu relat»ia S.

> . "— . "<". "¸".7 Pentru numere: "< .3. "> .este o relat»ie de echivalent»¸a pe mult»imea relat»iilor binare pe E. < (. "=". "= (. Exemplele 6. ">". "6 = (. "—". "= (. "¸ (. "6 = (. "— . "¸ (negat»ia relat»iei < este ¸). "¸ .

"= =. . "= =. "=". este 62). "<"=. Pentru mult»imi: "µ . ">"=. 6 . (. "66 = (negat»ia relat»iei = este =).(. ">"=. "¸". "— (negat»ia relat»iei > este —). "—". "= (. "¶ (. "6 =". "¸". "6 =". "—". "<"=. "62 (negat»ia lui .

. "66 = (negat»ia lui = este =). (. este 2). "2 (negat»ia lui 6 . "= =. "µ".. "= (.

6.3 Algebra Boole a relat»iilor De‾nit»ia 6.9 Se nume»ste relat»ia total¸a.3. De‾nit»ia 6.3. OPERAT»II CU RELAT»II.3.8 Se nume»ste relat»ia vid¸a. nu avem xV y. relat»ia care corespunde mult»imii vide. »si o vom nota V . ALGEBRA BOOLE A RELAT»IILOR 129 6. y din E.3.. adic¸a relat»ia cu proprietatea c¸a oricare x. E × E. . »si o .

3. V. W. y din E. relat»ia care corespunde mult»imii totale. avem xT y. E × E .vom nota T .10 Fie RE mult»imea tuturor relat»iilor binare pe E (adic¸a RE = P(E × E)). T ) este o . Atunci structura (RE . V. ¡. adic¸a este relat»ia cu proprietatea c¸a oricare x. Teorema 6. E × E.

R . S (. R (comutativitatea lui W.algebr¸a Boole. Demonstrat»ie. V). S . (R2) R . R (. Q 2RE. R (. S (. Trebuie s¸a demonstr¸am c¸a pentru orice R. R. S . R. V). avem: (R1) R . R . . numit¸a algebr a Boole a relat»iilor. (R3) R W(S . R (idempotent»a lui W. S.

Q. S) VQ (asociativitatea lui W. (R . Q) (. Q) (distributivitatea). S) V(R . (R5) R W(S . (R . R V(S .Q) (. (R6) R . S) (. . (R . Q) (. (R4) R W(R . (R VS) W(R . V). R. S) . R V(S WQ) (. Q). R (absorbt»ia). R V(R WS) (.

E) este o algebr¸a Boole (algebra . R (. R (. T . R .CE. ceea ce se demonstreaz¸a similar cu modul cum am demonstrat c¸a (P(E). T (. R . T este ultim element: V =.V (.. \. [. R (V este prim element. V (R este complementul lui R ). . R. R =. T ). (R7) R .

R . . R .Boole a mult»imilor). (R8) R . R . R (legea dublei negat»ii). pe l^ang¸a multe altele: pentru orice dou¸a relat»ii binare R. S (legile De Morgan). S (. . (R9) R (. S (. nu unare. de data aceasta folosind predicate binare. Urm¸atoarele propriet¸at»i sunt de asemenea adev¸arate. S pe E. S.

xn} ^³i putem asocia o singur¸a mult»ime ‾nit¸a. 2. "concrete fx1.ng.x2.4 Matricea boolean¸a (caracteristic¸a) a unei relat»ii binare pe o mult»ime ‾nit¸a S¸a observ¸am c¸a oric¸arei mult»imi ‾nite. ^³n algebra Boole a relat»iilor. "abstract¸a f1. acela»si rol pe care-l joac¸a egalitatea mult»imilor ^³n algebra Boole a mult»imilor.:::.11 Echivalent»a relat»iilor joac¸a.3. abstract»ie f¸ac^and de o . 6.3.Observat»ia 6.:::.

biject»ie.n} ^³i putem asocia o . 2. »si c¸a oric¸arei mult»imi ‾nite "abstracte f1.:::.

:::. Alina} etc. 3} (sau fn. mult»imii culorilo r (mult»ime "concret¸a") falb. fDacia. De exemplu. ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ in‾nitate de mult»imi ‾nite "concrete fx1. fIon.n +2g). . ro»su. 2. iar mult»imii "abstracte f1.130 CAPITOLUL 6.x2. 2} ^³i putem asocia mult»imile "concrete falb. Volvog.xng. verdeg. n +1. albastru} ^³i asociem mult»imea "abstract¸a f1.

ng. dac¸a . R ((i.xj) .ng) »si R o relat»ie binar¸a pe A (R .Fie o mult»ime ‾nit¸a "concret¸a A = fx1. j) .2. dac¸a (xi.xn} ("abstract¸a A = f1. Se nume»ste matrice boolean¸a sau matrice caracteristic¸a asociat¸a lui R matricea MR =(mij )i.j2f1. de‾nit¸a astfel: .:::. R) mij = 0. 1.x2.:::. A × A). 2.:::.

Se observ¸a c¸a mult»imea relat»iilor binare pe o mult»ime ‾nit¸a cu n elemente este ^³n corespondent»¸a bijectiv¸a cu mult»imea matricelor booleene de ordinul n.xj ) 6 . R ((i. Deci. j) 6 . R). printr-o matrice boolean¸a de ordin n. o relat»ie binar¸a pe o mult»ime ‾nit¸a cu n elemente poate fi dat¸a. Deci.(xi. alternativ. se poate .

are urm¸atoarea matrice boolean¸a asociat¸a: . c.1. de‾nit¸a pe mult»imea A = fa.identi‾ca R cu MR. 1111 . CC @A 0001 Condit»iile (O1)-(O4) din De‾nit»iile 3. 0111 MR = . BB0010 . relat»ia R. dg. De exemplu. b. veri‾cate de o relat»ie binar¸a R pe o mult»ime A ‾nit¸a .1.

2. j 2f1. k 2f1.ng. i =6j.:::.ng. . (O3. mii = 1. 2.cu n elemente. ) pentru orice i. i = j. mij = 1 implic¸a mji =0(MR este o 2 matrice antisimetric¸a). j.ng. ) pentru orice i. 1 (O.:::. ) pentru orice i 2f1. MR. astfel: (O. pot fi reformulate echivalent pentru matricea boolean¸a asociat¸a. 2.:::.

4 Exercit»iile 6. ) pentru orice i. mij = 1 sau mji = 1. Se d¸a o relat»ie . 2. k =6j.12 1. j 2f1.ng.3. 2.:::. mij = 1 »si mjk = 6=1 implic¸a mik = 1.k 6i. (O. S¸a se scrie un program pentru determinarea tuturor relat»iilor de ordine pe o mult»ime ‾nit¸a.

n} prin matricea sa boolean¸a (caracteristic¸a). S¸a se scrie un program pentru a veri‾ca dac¸a relat»ia este de ordine. sau dac¸a relat»ia este de preordine. 2.binar¸a pe o mult»ime ‾nit¸a prin matricea boolean¸a asociat¸a. S¸a se scrie un program care s¸a veri‾ce dac¸a relat»ia R .:::. Se d¸a o relat»ie binar¸a R pe mult»imea E = f1. 3. part»ial¸a sau total¸a.

este de echivalent»¸a »si ^³n caz a‾rmativ s¸a determine elementele ‾ec¸arei clase de echivalent»¸a. Exempli‾care cu matricea: .

1 1 1 0 0 0 . ALGEBRA RELATIONAL ¸¸ IILOR 131 ¸ A A RELAT . BBBBBB .4.6. . CCCCCC . 1 1 1 0 0 0 MR = . 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 .

6. 6. Exist¸a mai multe de‾nit»ii echivalent e ale acestei not»iuni. De‾nit»ia 6.4.1 Se nume»ste compusa .4. noi vom prezenta o variant¸a.1 Compunerea »si inversarea relat»iilor binare Fie R »si S dou¸a relat»ii binare pe E.4 Algebra relat»ional¸a a relat»iilor Not»iunea de algebr¸a relat»ional¸a s-a n¸ascut din propriet¸at»iile relat»iilor »si relat»iile formeaz¸a primul exemplu de algebr¸a relat»ional¸a.

»si se noteaz¸a R±S. S: def. y) pentru care exist¸a cel put»in un t. R »si (t. S. y) . t) . astfel ^³nc^at (x. R .(produsul) relat»iilor R. S = f(x. relat»ia binar¸a care are drept elemente toate acele (»si numai acele) perechi ordonate (x. . E × E (9t)[(x. y) . t) .

E × E . y) . adic¸a (x. De‾nit»ia 6.R . R¡1 . relat»ia binar¸a care are drept elemente toate perechile ordonate obt»inute prin "inversarea perechilor din R. y) . S]g.4. (t. (y.2 Se nume»ste inversa (transpusa) (simetrica) relat»iei R. R: R¡1 def. x) . = f(x. »si se noteaz¸a R¡1. y) .

"< . "— . "=".4. "µ". "= (. "¸". "¸ . "2". "2 . "µ (. "—". Exemplele 6. "= (. "µ . "= .3 Pentru numere: "= . Pentru mult»imi: "= .(y. "— (. "2 (. "= (. "= (. "2". x) . "<". "< (. . Rg. "—".

(9T )[X = T ^T . (9T )[X . de exemplu. "µ (. "2 . "2 (. Y ] . Y ) . "= .132 CAPITOLUL 6. "2 pentru mult»imi: (X. "µ". Y . ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ "= . "µ . S¸a demonstr¸am. "µ". c¸a "= . "= (.

R (.4 Produsul are urm¸atoarele propriet¸at»i: pentru orice R. Q) (asociativitatea compunerii). ¢E . ¢E (. Q relat»ii binare pe E. (S . R . Q (. S) . "2". Propozit»ia 6. 1) (R . R (¢E este element neutru pentru compunerea relat»iilor). X . S. 0) R . Y . Y ) .4. 2) .] . (X.

Q). S) W(R . S) . Q) (. 0): Fie R . (S . (R . 4) (R . Q) W(S . (R . 5) (R . Q) (. Q). S) . Q (. Q) V(S .R . Q (. S) V(R . 3) R . (S . Q). Demonstrat»ie. (R . Q). (R .

conform de‾nit»iei lui (). R . ¢E (. s¸a demonstr¸am c¸a propozit»ia: P (R) = "R . iar def:= R .o relat»ie binar¸a pe E. (8x)(8y)[(x. ¢E (. R este adev¸arata¸a. altfel arbitrar¸a (oarecare). y) . R ^³nseamn¸a. . c¸a R . ‾xat¸a. R . ¢E = R ca mult»imi. ¢E = R . ¢E .

y) . R] = (8x)(8y)P (x. Dar propozit»ia (8x)(8y)P (x. y) . y) este adev¸arat. y) este un predicat adev¸arat dac¸a »si numai dac¸a pentru orice pereche de . y) este adev¸arat¸a dac¸a »si numai dac¸a predicatul P (x. y) . ¢E . y). R". iar P (x. unde am f¸acut notat»ia P (x.(x. y) = "(x. (x. R .

‾xat¸a. R". ¢E . — Fie perechea de obiecte (a. b) . altfel arbitrar¸a. DP . (a. R . b) este o propozit»ie adev¸arat¸a: ^³ntr-adev¸ar. R . s¸a demonstr¸am c¸a P (a.obiecte (a. b) este adev¸arat¸a. b) = "(a. DP . b) . b) . b) . propozit»ia P (a. ¢E . Dar P (a. (a. b) .

¢E este adev¸arat¸a (este I) »si deoarece p . (t. R. b) . (b. t) . ¢E] . p. pentru c¸a din de‾nit»ia lui ¢E rezult¸a c¸a t = b. . b) . [(a. ¢E ] . (9t)[(a. b) . R . unde p = "(a. R . (a. pentru c¸a propozit»ia ""(b. I . b) . b) ..

— Rezult¸a. conform Principiului Generaliz¸arii. Deci. pentru orice p. R. b) . r. r propozit»ii. r. R . b) . q »si q . R". deoarece dac¸a p . b) este propozit»ie adev¸arat¸a. ¢E . (a. conform (P6) din sistemul A1 de tautologii. atunci p . c¸a pentru orice obiecte . Rezult¸a c¸a (a. P (a.b) . q.

P (R) este propozit»ie adev¸arat¸a. Deci. . ¢E (. Rezult¸a. adic¸a R . b.a. c¸a pentru orice R relat»ie binar¸a pe E. P (a. ¢E (. R . R este adev¸arat¸a.. b) este propozit»ie adev¸arat¸a. aplic^and din nou P. R.G. adic¸a propozit»ia P (R) este adev¸arat¸a.

ALGEBRA RELATIONAL ¸¸ IILOR 133 ¸ A A RELAT Remarc¸a. R . y) . La fel se demonstreaz¸a c¸a ¢E ±R (. (x. O demonstrat»ie mai scurt¸a este urm¸atoarea (lucr¸am doar cu predicate) : (x.4. ¢E] . y) . 0) . R . R este adev¸arat¸a. (t.6. (9t)[(x. t) . ¢E . Deci. y) . R.

Q) ^³nseamn¸a (R . S) . Q) ca mult»imi »si (R . (8x)(8y)[(x. (S . Q = R . Q)] .este adev¸arat¸a. S) . (S . S) . (x. R . (S . (R . 1): (R . Q (. y) . S) . Q = R . y) . Q) . R . Q . (S .

R . unde am f¸acut notat»ia P (x. (R . altfel arbitrare. Fie a. propozit»ia P (a. y = "(x. s¸a demonstr¸am c¸a . (S . y). y) este adev¸arat¸a dac¸a »si numai dac¸a pentru orice obiecte a. y) .= (8x)(8y)P (x. Q . Propozit»ia (8x)(8y)P (x. y) . b) este adev¸arat¸a. (x. b obiecte ‾xate. Q)". S) . b.

Q] . R . adic¸a c¸a propozit»ia (a. (t. Q) este adev¸arat¸a: ^³ntr-adev¸ar. S) . R . (din de‾nit»ia lui ±) (9t)[(a. (a. b) . Q .propozit»ia P (a. (din de‾nit»ia lui ±) (9t)[(9z)[(a. S . b) . Q . t) . (a. (R . z) . b) . b) este adev¸arat¸a. S) . (R . b) . (S .

b) . Q] . S] . (din tautologia cuanti‾cat¸a VIII. asociativitatea lui ^) (9z)(9t)[(a. (t. t) . t) . R . (pentru c¸a (t. b) nu depinde de z) (9t)(9z)[[(a. b) . (z. S] . R . [(z. . b) . (z. z) . z) .. t) . (t. S . (t. R . Q]] .2 »si (P3). Q] .

R . (din de‾nit»ia lui ±) (a. z) nu depinde de t) (9z)[(a. S . (S . Deci. b) . (din de‾nit»ia lui ±) (9z)[(a. t) . z) . R . Q]] . Q] . P (a. Q).(pentru c¸a (a. (z. S . (t. b) . b) . z) . b) este propozit»ie adev¸arat¸a. Rezult¸a. conform . (9t)[(z. R .

y) . (9t)[(x. y) .Principiului Generaliz¸arii . (S . Remarc¸a. propozit»ia P (a. b) este adev¸arat¸a. Q . (R . R . O demonstrat»ie mai scurt¸a este urm¸atoarea (lucr¸am doar cu predicate): (x. ::. deci (R . Q (. b. (t. Q] . . S) . S) . Q). . R . S . t) . c¸a pentru orice a.

t) . t) . (din de‾nit»ia lui . y) .(x. »si W) (9t)[(x. S] . y) . t) . (din de‾nit»ia lui [) (9t)[[(x. R . Q). S) . (R . R . (S . (x. Q] . . Q . (t. 4): (x. La fel se demonstreaz¸a (2) -(3). R . S . y) .

(9t)[(x. Q] . R . S ^(t. t) . (din tautologia cuanti‾cat¸a VII. S . Q] . (t. R . t) . Q] . y) . R . (t. t) .2) (9t)[(x. (din distributivitate) (9t)[[(x. y) . Q]] . (din de‾nit»ia lui ±) [(x. y) .(t. . (t. Q] _[(x. y) . Q] . y) . y) . t) .

(5) se demonstreaz¸a similar. S .[(x. Q) . (S . (din de‾nit»ia lui [) (x. . y) . Q) W(S . (R . Q) . y) . Q). y) . . (din de‾nit»ia lui W) (x. (R . Q] .

este asociativ¸a »si -R . .134 CAPITOLUL 6. pentru orice R 2RE.5 Fie RE mult»imea tuturor relat»iilor binare pe E. ¢E (.4. ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ Corolarul 6. adic¸a: -. ±. Demonstrat»ie. R. Atunci structura (RE. ¢E) este semigrup cu unitate (monoid). ¢E . R (.

Evident. S)¡1 (. R¡1 . 3) (R . 0) (R¡1) (. S relat»ii binare pe E. S. S¡1 . (R)¡1 . atunci R¡1 (. S¡1 .4. Propozit»ia 6. conform Propozit»iei 6.6 Inversa are urm¸atoarele propriet¸at»i: pentru orice R.4. S)¡1 (. S¡1 .(0). 2) (R . R.4. (1). . R¡1 . 4) Dac¸a R (. 1) (R¡1)¡1 (.

x) . (din de‾nit»ia lui ¡1) :[(y. R¡1] . x) . R . Demonstrat»ie.. 0): (x. (din de‾nit»ia lui ¡) (y. S)¡1 (. (R¡1) . 5) (R . y) . y) . 1): . S¡1 . (R)¡1 . (din de‾nit»ia lui ¡) :[(x. y) . (din de‾nit»ia lui ¡1 (x. R¡1 . R] .

(x.(x. x) . x) . R¡1 . y) . (y. S . R. y) . x) . (x. y) . R . y) . S¡1 . x) . (y. (x. R n S . (y. (R¡1)¡1 . y) . R . R¡1 . S)¡1 . (y. (R . (x. S . 2): (x. x) . (y. y) .

x) . 3). (R . 4) se demonstreaz¸a similar. t) . (9t)[(x. y) . R . S)¡1 . t) . (x. S] . y) . S¡1 .. x) . S¡1] . S¡1 . (x. (9t)[(y. R¡1 . S . R . y) . (t. t) . R¡1 n S¡1 . (9t)[(t. R¡1 . (y. 5): (x.

(t. R¡1] .4.2 Algebra relat»ional¸a a relat»iilor binare Urmeaz¸a un rezultat care cont»ine ^³n el de‾nit»ia algebrei relat»ionale. T.7 Fie RE mult»imea tuturor relat»iilor binare pe E.4. V.. (x. ¢E) . Teorema 6. ±. R¡1 6. S¡1 . Atunci structura ¡1 RelbE =(RE. y) . ¡. _. y) .. ^.

T ) este o algebr¸a Boole. S. pentru orice R. Q (. ALGEBRA RELATIONAL ¸¸ IILOR 135 ¸ A A RELAT este o algebr¸a relat»ional¸a. adic¸a: (rel1) (RE .4. V. S) . Q). (R . Q) W(S . ¢E) este semigrup cu unitate (monoid). (rel3) (R . W. Q . ¡. (rel2) (RE .6. V. ±.

S¡1. (rel5) (R . pentru orice R 2RE. pentru orice R. (rel1): rezult¸a din Teorema . S 2RE. R. (rel6) (R¡1)¡1 (. R¡1 . (R¡1 . S)=. S¡1 . Demonstrat»ie.2RE . S 2RE. R¡1. (rel4) (R . S)¡1 (. pentru orice R. pentru orice R. S. S)¡1 (. S 2RE . (rel7) R .

6 (3). (R¡1 . (rel2): rezult¸a din Corolarul 6.6. t) .4. (R¡1 . (t. S) . y) .4. (rel5): rezult¸a din Propozit»ia 6.4. (rel3): rezult¸a din Propozit»ia 6. y) .3.10.4. (rel7): (x.6 (1). R .4.6 (5). R .4 (4).5. S)] . (rel4): rezult¸a din Propozit»ia 6. (prin de‾nit»ia . (rel6): rezult¸a din Propozit»ia 6. (prin de‾nit»ia lui ±) (9t)[(x.

t) . t) . (prin legile De Morgan) (9t)[(x. S)])] . R . R ^:[(t. R¡1 . (8z)(:[(t. y) . R ^:[(9z)((t.4) (9t)[(x. t) . S)]] . R . S]] . (8z)[(t. (prin de‾nit»ia lui ±) (9t)[(x. (z. z) . y) . R¡1 ^:((z. R¡1 . (prin tautologia cuanti‾cat¸a I. y) . z) .lui ¡) (9t)[(x. t) . z) .

(z. [(t. (conform distributivit¸at»ii lui _. t) . (t. S]] . t) . R . z) . y) . (9t)(8z)[(x. t) . ^) (8z)(9t)[[(x. t) .. (R¡1) . z) . S]] . (z. [(x.3) (8z)(9t)[(x. R . R . (prin tautologia cuanti‾cat¸a VIII. y) . [(t. . (R¡1)] . y) . (z. S]] . z) . (R¡1) . (R¡1) .

(z. (z. R .R . (8z)[(9t)[(x. (R¡1) . p) (8z)(9t)[[(x. y) . (R¡1)] . S]. z) . R . S]] . S] . y) . t) . (t. t) . (prin de‾nit»ia lui ±) (8z)[(x. z) . (conform (G4): p . (R¡1)] . R . (z. z) . (t. y) . S] . q . y) . . (z.

R]. m) . R ^:((m. z) . R)] . m) . m) . R¡1)] . z) . (9m)[(x. (z. R . (9m)[(x. (R¡1) . Atunci dac¸a z = x. m) . (9m)[(x. m) . (m. R¡1] . m) . R ^:((z. m) . (9m)[(x.Dar. (x. (x. R . R . m) . z) . R . rezult¸a c¸a [(x.

V este un predicat ^³ntotdeauna fals. y) . (z. R] . Rezult¸a c¸a (8z)[(x. [(x. S]. adic¸a (x. z) . m) . R . y) . ceea ce implic¸a (x. z) nu apart»ine lui R ±(R¡1). m) . deci am demonstrat c¸a: (x. R = V ] si (x. R . R . (R¡1) . S. y) ..

(x. y) . . . S.. adic¸a (rel7) este adev¸arat¸a. S) . (R¡1 .

¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ 6.5 Baze de date relat»ionale Am folosit ^³n aceast¸a sect»iune [4]. ^³n care ‾ecare r^and (linie) reprezint¸a un n-uplu.5. De‾nit»ii Uneori (^³n teoria bazelor de date relat»ionale).1 Reprezentarea relat»iilor. 6. relat»iile sunt reprezentate sub forma unor tabele. iar ‾ecare coloan¸a reprezint¸a un domeniu .136 CAPITOLUL 6.

x1n . . . . .A2. .1) a produsului cartezian ‾nit).2. . coloanelor 1. . x1j .:::. respectiv domeniilo r corespunz¸atoare D1. Aj ::.din cele n ale produsului cartezian (de‾nit»ia 1 (6. numite atribute: A1 A2 ::.An.:::. .D2. In acest caz. . An i x11 x12 .:::. 2.Dn.n. li se asociaz¸a nume: A1. .

. . .. . . . . . . . . .5. xmn j De‾nit»iile 6. . . . . . xi1 xi2 . . . . . . . . . xin . . . . .1 — . . xmj . xij . . . . xm1 xm2 . . . .

O relat»ie R ^³mpreun¸a cu mult»imea atributelor sale se nume»ste schem¸a relat»ional¸a .:::. — Cont»inutul curent al relat»iilor la un moment dat se nume»ste baz¸a de date relat»ional¸a. cu atributele A1.An. — Mult»imea tuturor schemelor relat»ionale corespunz¸atoare unei aplicat»ii se nume»ste schema bazei de date relat»ionale.A2. atunci schema relat»ional¸a . Dac¸a relat»ia n-ar¸a este R.

An). c).5. unde R = f(a.A2. (d.se noteaz¸a: R(A1. Exemplul 6. b. B. C). a. f)} se reprezint¸a astfel: ABC i j a b c d a f .2 Schema relat»ional¸a R(A.:::.

. Dj j8j 2f1.6.A2. 2. printr-o mult»ime de funct»ii de‾nit e pe mult»imea atributelor.2) a produsului cartezian ‾nit): n R = ff : fA1. echivalent. BAZE DE DATE RELAT»IONALE 137 Alteori. relat»iile sunt reprezentate.:::.5. cu proprietatea c¸a valoarea corespunz¸atoare ‾ec¸arui atribut apart»ine domeniului asociat acelui atribut (de‾nit»ia a 2-a (6.:::.Ang. cu valori ^³n reuniunea domeniilor.ng.2.f(Aj) .

f2g. Cg. f1(C)= c. Dj . cu f1 : fA. j=1 Exemplul 6. avem. f2(C)= f. j=1 j=1 f1(A)= a.3 Pentru relat»ia R din Exemplul precedent. f2(B)= a. .Dj g. f1(B)= b. Cg. echivalent: 33 R = ff1.5. Dj .f2 : fA. B. f2(A)= d. B.

An respectiv »si de‾nind pentru j=1 ‾ecare tuplu: nti .Trecerea de la un mod de de‾nire a relat»iei la cel¸alalt se face relativ simplu: -O relat»ie ^³n sensul mult»ime de tupluri se transform¸a ^³ntr-o relat»ie ^³n sensul mult»ime de funct»ii asociind ‾ec¸arui domeniu D1.A2.Dn al produsului cartezian Qn Dj c^ate un nume (= atribut): A1.D2.:::.:::.

xi2. Dj j=1 care veri‾c¸a: fi(Aj)= xij .i 2f1. Dj. pentru orice j 2f1.mg.xij .:::.:::. 2.ng.:::. -O relat»ie ^³n sensul mult»ime de funct»ii se transform¸a ^³ntr-o relat»ie ^³n sensul mult»ime de tupluri impun^and o .Aj .A2.xin) . unde m este num¸arul tuplurilor (n-uplelor). 2.:::. .:::.=(xi1.Ang.:::. Dj j=1 funct»ia nfi : fA1.

A2. este de preferat.:::.relat»ie de ordine total¸a pe mult»imea atributelor (printr o corespondent»¸a cu mult»imea f1. deoarece permite prelucrarea informat»iilor corespunz¸atoare unui atribut f¸ar¸a a . cea de-a doua de‾nit»ie. 2. ca mult»ime de funct»ii. Din punctul de vedere al bazelor de date.:::.ng) »si asociind apoi ‾ec¸arei funct»ii tuplul obt»inut din valorile funct»iei respective ^³n ordinea A1.An a atributelor.

cunoa»ste pozit»ia acelui atribut ^³n relat»ie. . aceasta permit»^and o mai mare independent»¸a de reprezentare a datelor.

relat»ional.138 CAPITOLUL 6. limbajele de prelucrare a datelor se pot ^³mp¸art»i ^³n dou¸a mari categorii: I-limbaje algebrice. ^³n care cererile sunt exprimate prin operat»iile ce trebuie aplicate relat»iilor existente ^³n baza de date pentru .5. ¸ A A RELAT¸ IILOR ALGEBRA RELATIONAL ¸ 6.2 Limbaje de prelucrare a datelor Pentru acest model de baz¸a de date.

a obt»ine r¸aspunsul. II -limbaje cu calculul predicatelor. ^³n funct»ie de obiectele cu care lucreaz¸a predicatele. Aceast¸a categorie de limbaje se divide ^³n dou¸a subcategorii. ^³n care cererile sunt exprimate sub forma unor mult»imi de tupluri -sau de funct»ii -pentru care se speci‾c¸a propriet¸at»ile pe care trebuie s¸a le ^³ndeplineasc¸a sub forma unor predicate. »si anume: -limbaje cu calcul pe .

. -limbaje cu calcul pe domenii.tupluri. adic¸a obiectele sunt tupluri (Calcul de ordinul I). adic¸a obiectele sunt domeniile diferitelor atribute ale relat»iilor (Calcul de ordinul II).

Partea IV Logic¸a matematic¸a clasic¸a (prezentare formalizat¸a) 139 .

La nivelul acestui material. semantica »si algebra. Fiecare dintre cele trei componente este analizat¸a at^at ^³n sine c^at »si ^³n relat»ie cu celelalte dou¸a.Capitolul 7 Sistemul formal al calculului propozit»ional In acest capitol este studiat calculul propozit»ional (calculul propozit»iilor) clasic (L) prin trei dintre dimensiunile sale: sintaxa. cunoa»sterea logicii propozit»ionale este realizat¸a .

"non »si "implic¸a". semantic¸a »si algebr¸a.prin relat»ia ternar¸a stabilit¸a ^³ntre sintax¸a. . Acest exercit»iu de reprezentare simbolic¸a este o prim¸a sugestie asupra trecerii de la limbajul natural la limbajul formal al logicii propozit»ionale. "sau". Prima sect»iune a capitolului cont»ine c^ateva exemple de descompunere ale unor texte ^³n propozit»ii elementare »si reprezentarea lor simbolic¸a cu ajutorul conectorilor propozit»ionali "»si".

2.10). sunt de‾nite enunt»urile lui L: ele sunt format»iuni de . Exist¸a »si alte construct»ii care au la baz¸a alt»i conectori (a se vedea Exemplele 1. Construct»ia noastr¸a are la baz¸a un alfabet ^³n care apar numai doi conectori primari: implicat»ia (!) »si negat»ia (:). Prin inductie.Sect»iunea 2 cont»ine sintaxa »si algebra calculului propozit»ional. Ea ^³ncepe cu de‾nirea limbajului lui L.

^³n subsect»iunea 2 se . se de‾nes c demonstrat»iile formale. de‾nit»i cu ajutorul implicat»iei »si negat»iei. In subsect»iunea 1. pornind de la trei axiome »si o singur¸a regul¸a de deduct»ie (modus ponens). Conjunct»ia (^). disjunct»ia (_) »si echivalent»a logic¸a ($) sunt conectori derivat»i.simboluri ce tradu c propozit»ii din limbajul natural. Pasul urm¸ator este ^³mbog¸at»irea limbajului L cu o structur¸a logic¸a.

mult»imile consistente de enunt»uri. este descris modul cum se realizeaz¸a trecerea de .de‾ne»ste deduct»ia din ipoteze. La cap¸atul demonstrat»iilor formale stau teoremele formale. Teorema deduct»iei este folosit¸a ca instrument principal ^³n stabilirea celor mai importante teoreme formale. iar ^³n subsect»iunea 5. Subsect»iunea 3 cuprinde unele propriet¸at»i sintactice ale lui L. In subsectiunea 6. In subsect»iunea 4 sunt studiate sistemele deductive.

la sintaxa lui L la algebra Boole. Factoriz^and mult»imea enunt»urilor lui L printr-o 141 .

conectorii propozit»ionali sunt convertit»i ^³n operat»ii booleene. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL relat»ie de echivalent»¸a canonic¸a (de‾nit¸a in termenii echivalent»ei logice). iar stabilire a teoremelor formale se reduce la un calcul algebric. se poate urm¸ari cum. . numita algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui L. Din acest moment. Prin aceast¸a construct»ie. se obt»ine o algebr¸a Boole.142CAPITOLUL 7.

In subsect»iunea 1 se de‾ne»ste not»iunea de interpretare. In subsect»iunea 7. valoarea . Sect»iunea 3 cont»ine exemple de deduct»ii formale din ipoteze. se traseaz¸a o paralel¸a algebric¸a la sintaxa lui L. se de‾nesc prealgebrele Boole »si se consider¸a algebrele Boole ca algebre "tip Lindenbaum-Tarski obt»inute din prealgebre Boole.pas cu pas. Semantica lui L este tratat¸a in Sect»iunea 4.

Ideea acestei demonstrat»ii este folosirea Teoremei de reprezentare a lui Stone pentru .de adev¸ar a unui enunt¸ ^³ntr-o interpretare. enunt»urile universal adev¸arate (= enunt»urile adev¸arate ^³n orice interpretare) sunt puse fat»¸a ^³n fat»¸a cu teoremele formale. not»iunea de model »si deduct»ia semantic¸a din ipoteze. In subsect»iunea 2. prin Teorem a de completitudine. Demonstrat»ia Teoremei de completitudine este de natur¸a algebric¸a.

Demonstrat»ia Teoreme i de completitudine extins¸a se bazeaz¸a pe propriet¸at»ile mult»imilor consistente maximale de enunt»uri. este prezentat¸a Teorema de completitudine extins¸a. In subsect»iunea 3.a obt»ine interpret¸ari. Bibliogra‾e: ^³n . care stabile»ste echivalent»a dintre deduct»ia formal¸a »si deduct»ia semantic¸a. Sect»iunea 5 cont»ine o demonstrat»ie a Teoremei de reprezentare a lui Stone pe baza Teoremei de completitudine extins¸a.

[94]. Exemple de reprezent¸ari simbolic e Calculul propozit»ional studiaz¸a urm¸atorii conectori: -conjunct»ia (»si). -implicat»ia . notat¸a :. [29]. [41]. [30]. notat¸a ^. [43]. [91]. [79]. [106].principal [5].1 Introducere. [78]. [28]. [53]. 7. -disjunct»ia (sau). [50]. [20]. [3]. [75]. [121]. [66]. [106]. [72]. [117]. [109]. [116]. [80]. [42]. -negat»ia (non). [20]. [76]. notat¸a _. [8]. apoi [49]. [39]. [90].

1 De te-ating. -echivalent»a logic¸a (dac¸a »si numai dac¸a).. s¸a taci din gur¸a. In exemplele urm¸atoare. s¸a feri ^³n l¸aturi.(dac¸a . vom prezenta descompunerea unor texte ^³n unit¸at»i logic e »si reprezentarea lor simbolic¸a cu ajutorul acestori conectori..1. notat¸a !. De hulesc. . atunci . notat¸a $.. Exemplul 7.)...

1.7. Gloss¸a) Dac¸a not¸am: p1 = "te-ating p2 = "s¸a feri ^³n l¸aturi q1 = "hulesc q2 = "s¸a taci din gur¸a r1 = "ce mai vrei cu-a tale sfaturi r2 = "stii a lor . INTRODUCERE. Eminescu. Dac¸a »stii a lor m¸asur¸a. (M. EXEMPLE DE REPREZENT ¸143 ARI SIMBOLICE Ce mai vrei cu-a tale sfaturi.

Se stinse-o dalb¸a stea . Exemplul 7. (q1 . Cu cipru verde-ncinge antic¸a fruntea ta. r1).2 Imbrac¸a-te ^³n doliu. q2) . C-acuma din pleiada-t»i auroas¸a »si senin¸a Se stinse un luceaf¸ar. frumoas¸a Bucovin¸a. se stinse o lumin¸a.m¸asur¸a atunci textul de mai sus se va scrie simbolic: (p1 .1. p2) . (r2 .

Eminescu.! (M. La morm^antul lui Aron Pumnul) Dac¸a not¸am: p1 = "^³mbrac¸a-te ^³n doliu. frumoas¸a Bucovin¸a p2 = "cu cipru verde-ncinge antic¸a fruntea ta q1 = "acuma din pleiada-t»i auroas¸a »si senin¸a se stinse un luceaf¸ar q2 = "(acuma din pleiada-t»i auroas¸a »si senin¸a) se stinse o lumin¸a q3 = "(acuma din pleiada-t»i auroas¸a »si senin¸a) se .

3 Nu era azi. (M. (p1 . q3) . C¸aci unul erau toate »si totul era una. nici m^aine. Eminescu.1. q2 . Rug¸aciunea unui dac) Cu notat»iile: p1 = "era azi . Exemplul 7. p2).stinse-o dalb¸a stea atunci se obt»ine scrierea simbolic¸a a textului precedent: (q1 . nici ieri. nici totdeauna.

p2 = "(era) m^aine p3 = "(era) ieri p4 = "(era) dintotdeauna .

S»i de-i vreamea bun¸a. Exemplul 7. V^antu-mi bate. q2) . rea. Mie-mi curge Dun¸area. frunza-mi sun¸a. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL q1 = "unul erau toate q2 = "totul era una textul capat¸a forma simbolic¸a: (q1 .4 C¸a de-i vreme rea sau bun¸a. . (:p1 ^:p2 ^:p3 ^:p4).1.144CAPITOLUL 7.

Revedere) Not¸am: p = "vremea era rea q = "(vremea) era bun¸a p1 = "v^antu-mi bate q1 = "frunza-mi sun¸a r = mie-mi curge Dun¸area Atunci textul se reprezint¸a simbolic prin: ((p .1.(M.5 Timpul . p) . ((q . q1)) . (p1 . r). Exemplul 7. q) . Eminescu.

.mort »si-ntinde trupul »si devine ve»snicie. (M. totul tace C¸aci ^³n sine ^³mp¸acat¸a re^³ncep-eterna pace.. S»i ^³n noaptea ne‾int»ei totul cade. Scrisoarea I) In acest caz. Eminescu. vom nota: p1 = "timpul mort »si-ntinde trupul p2 = "devine ve»snicie p3 = "se ^³nt^ampl¸a ^³n ^³ntinderea pustie q1 = "^³n noaptea . C¸aci nimic nu se ^³nt^ampl¸a ^³n ^³ntinderea pustie.

(q1 . (q3 . (p1 .ne‾int»ei totul cade q2 = "(^³n noaptea ne‾int»ei) totul tace q3 = "^³n sine ^³mp¸acat¸a re^³ncep-eterna pace Rezult¸a urm¸atoarea scriere simbolic¸a a textului: (:p3 . Exemplele de mai sus ne dau o idee despre modul ^³n care un text scris ^³n limbaj natural poate c¸ap¸ata . q2)). p2)) .

o ^³nf¸at»i»sare simbolic¸a ^³n calculul propozit»ional. .

SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 145 Teza fundamental¸a a calculului propozit»ional este existent»a a dou¸a valori de adev¸ar: 1 (= adev¸arul) »si 0 (= falsul). _. Conectorilor ^. »si de‾nite prin tabele. notate tot ^. . :. . !.7. le corespund operat»iile algebrice pe mult»imea L2 = f0. Se observ¸a c¸a . !. 1g. _. :.2.

Atunci teza bivalent»ei valorilor de adev¸ar este completat¸a prin ipoteza c¸a act»iunea conectorilor calculului propozit»ional se face conform regulilor calculului boolean. Limbajul s¸au formal trebuie s¸a cont»in¸a simboluri pentru cei cinci conectori.am considerat pe L2 structura canonic¸a de algebr¸a Boole. De aici se poate ^³ncepe formalizarea calculului propozit»ional. iar enunt»urile vor fi construite prin aplicarea unor reguli .

de combinare a simbolurilor ^³n raport cu conectorii. Ceilalt»i conectori vor fi de‾nit»i cu ajutorul primilor. . Alegerea axiomelor »si regulilor de deduct»ie este un act capital. dac¸a este posibil. ele trebuie s¸a asigure corectitudinea sistemului formal »si. Unii conectori vor fi ale»si ca simboluri primare »si vor fi inclu»si ^³n alfabetul sistemului formal. In primul r^and.

aceste deziderate vor fi ^³ndeplinite. vom studia sintaxa . 7. In sect»iunea urm¸atoare. Pentru calculul propozit»ional. Axiomatizarea aleas¸a va pune ^³n evident»¸a rolul implicat»iei ^³n de‾nirea mecanismului inferent»ial al sintaxei calculului propozit»ional .2 Sintaxa »si algebra calculului propozit»ional In aceast¸a sect»iune.completitudine a sa. vom construi limbajul calculului propozit»ional cu implicat»i a »si negat»ia drept conectori primari.

sunt de‾nite prin recurent»¸a enunt»urile. Trei axiome »si o regul¸a de deduct»ie (modus ponens) asigur¸a de‾nirea prin induct»ie a . Acestea sunt reprezent¸ari formalizate ale propozit»iilor din limbajul natural.»si algebra calculului propozit»ional L. Int^ai este prezentat¸a construct»ia limbajului lui L: pornind de la o list¸a de simbolur i primitive (= alfabet). Urmeaz¸a introducere a structurii logice a limbajului lui L.

sunt demonstrate unele propriet¸at»i sintactice. care pleac¸a de la c^ate un sistem speci‾c de axiome. iar deduct»ia din ipoteze modeleaz¸a demonstrat»iile matematice. In subsect»iunea 1. Cu aceasta este pus la punct mecanismul inferent»ial al lui L. Axiomele »si teoremele formale reprezint¸a comportarea propozit»iilor adev¸arate.teoremelor formale »si a deduct»iei formale. Teorema deduct»iei este folosit¸a ^³n stabilirea unor teoreme .

Subsect»iunea 2 cont»ine construct»ia unei algebre Boole asociate sistemului formal L (algebra Lindenbaum-Tarski). ceea ce permite prelucrarea lor algebric¸a. Algebra Lindenbaum-Tarski este de‾nit¸a pornind de la structura logic¸a a lui L.formale »si a unor reguli de deduct»ie derivate. Cititorul este ^³ndemnat s¸a urm¸areasc¸a paralelismul perfect ^³ntre not»iunile . Propriet¸at»ile sintaxei lui L sunt traduse ^³n termen i booleeni.

»si rezultatele din sintax¸a »si cores .

SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL pondent»ii lor algebrici (obtinut»i prin trecerea la algebra Lindenbaum-Tarski). De‾nit»ia 7.2. . Aceast¸ a relat»ie ^³ntre cele dou¸a dimensiuni ale lui L (sintaxa »si algebra) va fi completat¸a ^³n sect»iunile urm¸atoare prin ad¸augarea componentei semantice.146CAPITOLUL 7.1 Alfabetul sistemului formal al calculului propozit»ional este format din urm¸atoarele simboluri: 1) variabile propozit»ionale.

este presupus¸a a fi in‾nit¸a. v. ]. 2) simboluri logice (conectori): :: simbolul de negat»ie (va fi citit "non"). vom construi cuvintele (asamblajele): . mult»imea lor. (eventual cu indici). 3) parantezele (. !: simbolul de implicat»ie (va fi citit "implic¸a")... [. Pornind de la aceste simboluri primitive. .notate: u. w. ). notat¸a V .

"sunt bine formate".3 u !:v. not»iune . Din mult»imea cuvintelor le vom selecta pe acelea care "au sens". :(u !:v) . pe c^and cel de-al treilea nu. w. scrise unul dup¸a altul.De‾nit»ia 7.2. uv:.2 Un cuv^ant este un »sir ‾nit de simboluri primitive. u .2. Exemplele 7. Intuit»ia ne spune c¸a primele dou¸a cuvinte "au sens".

. = . (ii) exist¸a un enunt¸ . Vom nota cu . este o variabil¸a propozit»ional¸a.precizat¸a astfel: De‾nit»ia 7. = :Ã.2. astfel ^³nc^at . astfel ^³nc^at . (iii) exist¸a enunt»urile Ã. care veri‾c¸a una din condit»iile urm¸atoare: (i) . Variabilele propozit»ionale se vor numi enunt»uri atomice sau elementare. . Â.4 Se nume»ste enunt¸ orice cuv^ant .

. E.2. Pentru '. Observat»ia 7. iar trecerea "de la k la k + 1 este asigurat¸a de (ii) »si (iii). . (disjunct»ia lui .E mult»imea enunt»urilor. . »si . .5 De‾nit»ia conceptului de enunt¸ este dat¸a prin induct»ie. = :. Momentu l init»ial al de‾nit»iei prin induct»ie este dat de condit»ia (i). . introducem abrevierile: . .

') (echivalent»a logic¸a a lui . Conectorii derivat»i . »si Ã). Observat»iile 7. !:Ã) (conjunct»ia lui . .Ã). . (sau). (echivalent) . . = :(. . »si Ã). .6 (1) In prezentarea sistemului formal al calculului propozit»ional am considerat negat»ia »si implicat»ia drept conectori primitivi (init»iali). . . (»si). .2. . . (. Ã) . =(.

10). .2.au fost introdu»si prin prezent¸arile de mai sus. (2) Exist¸a prezent¸ari ale sistemului formal al calculului propozit»ional (echivalent e cu cea de mai sus) care folosesc alt»i conectori primitivi (a se vedea Exemplele 1.

SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 147 In continuare.7.7 O . Aceste dou¸a componente ale structurii logice a lui L sunt de‾nite pe baza axiomelor lui L »si a unei reguli de deduct»ie (modus ponens). vom ^³mbog¸at»i limbajul calculului formal cu o structur¸a logic¸a: teoremele formale »si deduct»ia formal¸a.2.1 Axiome.2. teoreme »si demonstrat»ii formale De‾nit»ia 7. 7.2.

') (G2) (. . De‾nit»ia 7. Ã. sunt enunt»uri arbitrare. unde '. !:Ã) . (. (. . .8 Fie . un enunt¸ (. ((. . Â)) . (. . .axiom¸a a sistemului formal al calculului propozit»ional este un enunt¸ care are una din formele urm¸atoare: (G1) .2. . . . (. . Â)) (G3) (:. '). Ã) .

'. este o axiom¸a. dac¸a este veri‾cat¸a una din condit»iile urm¸atoare: (T1) . este o teorem¸a formal¸a sau pe scurt teorem¸a. »si .E). . sunt teoreme. Conditia (T2) se scrie prescurtat: Ã. . . . »si vom nota . (T2) exist¸a un enunt¸ . Vom spune c¸a enunt»ul . astfel ^³nc^at .

Vom nota cu T mult»imea teoremelor. ..9 (i) Deci.p. Observat»iile 7. (G3). E.2. »si se nume»ste regula de deduct»ie modus ponens (m. (iii) Deci.. .). avem: . . T . prin aplicarea regulii de deduct»ie m. .p. mult»imea T a teoremelor este obt»inut¸a din axiome. (ii) Deci. (G1). De‾nit»ia conceptului . (G2).

de teorem¸a formal¸a fost dat¸a prin induct»ie: axiomele (G1) -(G3) corespund momentului zero al induct»iei. . iar "trecerea de la k la k + 1 este realizat¸a prin modus ponens.

este un »sir ‾nit de enunt»uri Ã1.Ãn astfel ^³nc^at Ãn = .2. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL De‾nit»ia 7.148CAPITOLUL 7.:::.j <i astfel ^³nc^at . »si pentru orice 1 = i = n se veri‾c¸a una din condit»iile urm¸atoare: (1) Ãi este o axiom¸a. (2) exist¸a doi indici k.10 O demonstrat»ie formal¸a a unui enunt¸ .

Condit»ia (2) se mai scrie: Ãj . dac¸a »si numai dac¸a exist¸a o demonstrat»ie formal¸a Ã1. Ãi Ãi »si se nume»ste tot modus ponens.Ãk = Ãj . (2) nu exprim¸a altceva dec^at condit»iile (T1).:::. Ãi. deci . n .Ãn a lui '. Se observ¸a c¸a propriet¸at»ile (1).Ãk = Ãj . (T2). .

E). E) »si . un enunt¸ (. este dedus din ipotezele §.2 Deduct»ia formal¸a din ipoteze »si §-demonstrat»ia formal¸ a De‾nit»ia 7.2. . Vom spune c¸a enunt»ul . »si vom nota S .11 Fie S o mult»ime de enunt»uri (S . 7.2. O teorem¸a poate avea demonstrat»ii formale de lungimi diferite.se nume»ste lungimea demonstrat»iei formale. .

este o axiom¸a. . sunt deduse din ipotezele §. . astfel ^³nc^at . . »si se . . . dac¸a una din condit»iile urm¸atoare este veri‾cat¸a: (D1) . »si . S .'. (D2) . §. . Condit»ia (D3) se mai scrie: S . Ã. . (D3) exist¸a un enunt¸ .

De‾nit»ia de mai sus este tot de tip inductiv: (D1) »si (D2) constituie pasul zero al induct»iei. .nume»ste tot modus ponens. iar (D3) constituie trecerea "de la pasul k la k + 1".

(3) exist¸a doi indici k.:::.7. §. »si pentru orice 1 = i = n este veri‾cat¸a una din condit»iile: (1) Ãi este o axiom¸a.2. (2) Ãi . este un »sir ‾nit de enunt»uri Ã1.Ãn astfel ^³nc^at Ãn = .2.j <i astfel ^³nc^at .12 O§-demonstrat»ie formal¸a a lui . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 149 De‾nit»ia 7.

2. (ii) Dac¸a . dac¸a »si numai dac¸a exist¸a o §-demonstrat»ie formal¸a a lui '.2.Ãk = Ãj . '. Ãi. Observat»iile 7. '.2..11 cu conditiile (1) -(3) din De‾nit»ia 7. (. Prin compararea condit»iilor (D1) -(D3) din De‾nit»ia 7.13 (i) Dac¸a S = .12. atunci . . atunci .. . rezult¸a c¸a S . .

descrierea sintactic¸a a sistemului formal al calculului propozit»ional este ^³ncheiat¸a. Vom nota cu L acest sistem logic. dup¸a care am introdus structura logic¸a a lui L: axiomele »si teoremele . .S . Cu aceasta. am de‾nit enunt»urile. E. Observ¸am c¸a toat¸a prezentarea s-a desf¸a»surat la nivel simbolic: pornind de la o mult»ime de simboluri. pentru orice S .

»si apoi deduct»ia sintactic¸a (inferent»a sintactic¸a). vom prezenta unele propriet¸at»i sintactice ale lui L. vom stabili cele mai semni‾cative teoreme formale ale lui L.3 Propriet¸at»i sintactice ale lui L. . Teorema deduct»iei In aceast¸a subsect»iune. .2. cea mai important¸a dintre ele ‾ind teorema deduct»iei.2. . . 7. Propozit»ia 7.14 Fie §. E »si . Folosind acest rezultat.

atunci . astfel ^³nc^at G . »si S . . . pentru orice . (i) dac¸a S . . S ‾nit¸a. (i): Demonstrat»ia se face prin induct»ie asupra . '. '. '. . atunci exist¸a G . . '. Demonstrat»ie. '. . (ii) dac¸a S . (iii) dac¸a S . atunci S . '.E. »si .

. »si . atunci . Le vom lua pe r^and: -dac¸a . §. -dac¸a S . '. (. . atunci . atunci este veri‾cat¸a una din condit»iile (D1) -(D3). deci . . .conceptului S . ¢. . atunci conform ipotezei induct»iei. '). . »si S . '. -dac¸a . . Dac¸a S . . este o axiom¸a. '. . '.

'. este axiom¸a.. (. exist¸a ¡1. deci . S este ‾nit¸a. (ii): Demonstrat»ia se face tot prin induct»ie: -dac¸a . . '). . astfel ^³nc^at . »si . atunci conform ipotezei induct»iei. . atunci . atunci lu¸am G = f'g. ..¡2 . . . -dac¸a . §. G ‾nite.. -dac¸a S . (. »si S . '). .

. (iii): Exercit»iu. (. ').¡1 .¡2 . Ã. . lu¸am ¡=¡1 . ¡2 »si aplic¸am (i). .

. Urm¸atoarea list¸a de enunt»uri este o demonstrat»ie formal¸a a lui . . ') .15 (Principiul identit¸at»ii) Pentru orice enunt¸ . '): . . . ') .150CAPITOLUL 7. . ')] . ') (G1) [. (. Demonstrat»ie. . . [(. ((. (. . . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Propozit»ia 7. E.2. '). ((.

p. conform Principiului identit¸at»ii. . = :. . . (. Propozit»ia 7. Demonstrat»ie. (. (.16 (Principiul tert»ului exclus) Pentru orice .. . . . . (. »si . . . (. !:').p. . . ') m. ')] (G2) (. !:. ') (G1) . m. . ')) . _:'). (. . . E. (:. . _:.2. ')) .

2.17 (Teorema deduct»iei) Dac¸a S .Teorema 7. Ã. . Ã. (. ((=): Prin induct»ie.2. . . E. Ã) (. atunci: S .14. E »si '. . Consider¸am urm¸atoarele cazuri: -(1) . dup¸a modul cum este de‾nit S [f'g. Demonstrat»ie. Cum . (=)): Se aplic¸a Propozit»ia 7. S [f'g. este o axiom¸a. (i) »si modus ponens.

(.p.. conform (G1). cu dou¸a subcazuri: (a) . deci S . . »si . . atunci . -(2) . Ã. . . (. Ã).S . Ã). . Ã) se deduce S . (b) . . . Ã. . (. . 2f'g: se aplic¸a Principiul identit¸at»ii: S . (. S [f'g. §: dinS .. . Ã) prin m. .

S . E astfel ^³nc^at S [f'g. (. (.. . a »si S [f'g.p. '. ®) »si S . . . (a . Aplic^and ipoteza induct»iei. Ã. . . Ã)). . a . . De asemenea. rezult¸a S . (. . (. ((. (a .. Ã)) . Ã)) (G2) Aplic^and de dou¸a ori m. -(3) Exist¸a a . ®) .

se obt»ine S . nu au intervenit dec^at axiomele (G1). Ã). . .2. (..p. cazurile (1) »si (2) reprezint¸a momentul zero al induct»iei. Observat»ia 7. (G2) »si m. Aceasta arat¸a . iar cazul (3) constituie trecerea "de la k la k + 1".18 In demonstrarea Principiului identit¸at»ii »si a Teoremei deduct»iei. In demonstrat»ia de mai sus a implicat»iei ((=).

(G2) »si modus ponens . .c¸a cele dou¸a rezultate sunt valabile ^³n orice sistem logic ^³n care apar (G1).

.7. Ã. (. Aceast¸a a‾rmat»ie va fi probat¸a prin demonstrat»iile propozit»iilor urm¸atoare. Â) . . . Demonstrat»ie. »si apoi Teorema deduct»iei: f. Â)).2. .2.19 . Propozit»ia 7. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 151 Teorema deduct»iei este un instrument e‾cace ^³n stabilirea teoremelor formale. Ã) . Vom aplica succesiv m. ((. .p. (.

Â. . 'g. . . Ã. . . Â. Â. Âg. 'g. Ã.p. . . . Ã. . . f. . m. . . . . . . Â. . m. f. Â. . . f. 'g.. f. . . . 'g. . Ã. . . 'g. Ã. .p. f.

Prin aplicarea repetat¸a a Teoremei deduct»iei. Privind ultimele cinci r^anduri ale demonstrat»iei precedente. Â) Teorema deduct»iei . .. ideea ei devine transparent¸a. . Â) . Â)) Teorema deduct»iei. (. . (. Ãg. Teorema deduct»iei f. . ((. totul se reduce la a stabili deduct»ia formal¸a . . . . Â) . Ã) . (. (.

Â. . ceea ce este foarte u»sor. Â. Ã. .2. Ã. . . Corolarul 7. implic¸a .19. Aceast¸a observat»ie este util¸a »si ^³n obt»inerea demonstrat»iilor propozit»iilor urm¸atoare. .20 . . . 'g. Â. aplic^and de dou¸a ori modus ponens. . Din Propozit»ia 7. . . .2.f. . . Demonstrat»ie.

In stabilirea teoremelor formale. Acela»si lucru este valabil »si ^³n cazul regulilor de deduct»ie derivate din alte teoreme formale.2. . Ã. .19. ce vor . se deduce urm¸atoarea regul¸a de deduct»ie derivat¸a: (R1) . este mai e‾cient s¸a aplic¸am (R1) ^³n loc de Propozit»ia 7. . .21 Din Corolarul 7. .2. .Observat»ia 7.20. .2.

(.2. . Â)) . (. (. . (. Propozit»ia 7.22 . . .fi prezentate ^³n continuare. . Â)).

.p. f'. Â)g. . Â)g. . m. Ã. . . . . (. Ã. . f'. . Â)g. »si apoi Teorema deduct»iei: f'. . . Â) f'. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Demonstrat»ie. . . (.p. . . . . . . Ã. . . (. .152CAPITOLUL 7. Aplic¸am m. (. (. . Ã. Ã. Â)g. f'.

. fÃ. . Â) Teorema deduct»iei . . Â)g.(. .2. . (. (. . Teorema deduct»iei f.p. . m. Observat»ia 7. (. . Â)g. . . Â)) Teorema deduct»iei. . . . (.22 corespunde urm¸atoarei reguli de deduct»ie derivat¸a: (R2) . .23 Propozit»ia 7. (. .2. . . . (. (. . Â)) . Â)g. (.

. :'g`:. f'. :'g. f'. . :'g. . f'..2. (. m. :'g`:. . (:. Â) Propozit»ia 7. . (.p. Ã) (G3) f'. Â) .p. f'. :'g. . (:. Demonstrat»ie. !:') . . :'g`:. »si apoi Teorema deduct»iei: f'. :'g.p. . !:.24 . . !:') (G1) f'. . Aplic¸am m. . (:. Ã). m. .

conform (R2)..24. . Propozit»ia 7. . folosind Teorema deduct»iei. f'} `:.25^³n acela»si mod ca Propozit»ia 7.2.2.p.2. (.2. m. ::. . . Teorema deduct»iei . Din Propozit»ia 7. Propozit»ia 7. . Exercit»iul 7. Ã). .25 `:. .26 S¸a se demonstreze Propozit»ia 7.27 . (:. . . .24. Demonstrat»ie. Ã) Teorema deduct»iei.2.2.

.'.

::. . Aplic¸am m. m.2. .7. f::'g. . . . (:. ::. . :::. ::. f::'} . (::::.p. . (:. . ::') . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 153 Demonstrat»ie. f::'g. :::') .p. . »si apoi Teorema deduct»iei: f::'} . . (::. ::::. m. .p. :::') (G3) f::'g`:. (::::. ::') (G1) f::'} . ') (G3) f::'} . ::.

»si Teorema deduct»iei: f. Ã.p. f.28 . :Ã. Propozit»ia 7. Teorema deduct»iei. f::'g. ::. :Ã. Ã. :Ã.2.p. :Ã. .27 f.2. !:'). ::'} . f. . . ::'g.p. (:. m. Ã. . Ã) . . . m. ::. Demonstrat»ie.m. . ::. Aplic¸am m. (. Propozit»ia 7. . . Ã. .p. . . ::'g. . . ::'} .

. :Ãg. f. :Ã. ::'g. (:. . f. ::'} . . Ã. . f. (::. ::'g`:. Ã. Ã. :Ã. :Ã. Ã. Ã. . . :Ã. :Ã} `::. . ::Ã) Propozit»ia 7. ::.. m. . . Ã. Ã. de dou¸a ori f. !:') (G3) f.p. . m. :Ã} . ::'g`:. Teorema deduct»iei f. . . ::.2. ::Ã) . . (.25 f.p.

2. Propozit»ia 7. Demonstrat»ie. :::'} . !:.`:.29 . :::. . :::. m. :::. Ã. . :::'} . Teorema deduct»iei . m. . :Ã} `:. f.2. Ã. . Ã) . !:') Teorema deduct»iei. (.p. f. Propozit»ia 7. Ã} `:. . . !:. f'. .27 f'. :Ã} `:. !:. (:. f'. :::'g`:. ::'. f'} .p. f. m.p.

Teorema deduct»iei f'g. (:::. . . ::.p.!:. ::. . m. Teorema deduct»iei. f'} `::. (. . f'g. m. .p. !:') . ::') (G3) f'g. . . .

f. ')) Propozit»ia 7. f. ::'g.2. (:. ::'} .24 . !:'.154CAPITOLUL 7. . !:'. !:'. f. m.27 f. .p. Demonstrat»ie. . . Propozit»ia 7. ::. ::'} . ::'g`:. f.30 . !:(. !:'. ::. f.2. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Propozit»ia 7. m. !:') !:'. ::'g.2.p. . !:'. ::'g. !:'. . . (. !:.

2. m.31 . m. ')) .p. !:'g.p. (. f. !:'} `::. ') !:. . ::'g`:(. ') m.f. !:'} `:. . !:'g.14 f. !:'. Teorema deduct»iei. !:(. !:'g. ') !:') (G3) f.2. ((. . . de dou¸a ori f. . .p. Propozit»ia 7. !:(. . . (::. ') Teorema deduct»iei f. Propozit»ia 7. (. !:') !:. .

Demonstrat»ie. (:. (. Ã)) Teorema deduct»iei. (:. . .2. Ãg. . f'g. . m. . Ã) . !:(. !:(. .p.. . !:(. . Ã) .32 . . . . ')) Propozit»ia 7. .2.28 f'} `:. (:. f'. . !:(. ') m. Teorema deduct»iei f'g. . . Ã) .p. Ã)). . Propozit»ia 7. ((.

Ã). Teorema deduct»iei . .2. pentru care avem demonstrat»ia formal¸a: fÃ. . Ã) se scrie echivalent .24. :'g. fÃ} `:. Demonstrat»ie. . . Ã). . . . (:. . . Propozit»ia 7. . Este transcrierea Propozit»iei 7. (. .33 . Ã). . . . . . (. . .2. Demonstrat»ie.. . (.

Propozit»ia 7. . Â) . . Â)]. . . Ã) Teorema deduct»iei. . ((.34 . (. [(.2. Ã) .(:. Â) .

28 .2. . (R1) f. Ãg`:. Â. Ãg`:. . Â. :. . Â. . . . .7. Ãg. :. . . 7. . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 155 Demonstrat»ie. . . . . . .2. ::. Â. . . f. :. . . Ãg`:. :. Prop. . . . f. Â. f. Â. . Â. Â.

Ãg. . . Ãg. 7. . . . Prop.2.f. Â. . :. . f. Â. Ãg`:. . . (R1) f. Â. . Ã} . . Â. . Â. . . . . Â. .27 f. . Â. :. :. . (R1) f. Â. . . ::. . . :. . . . . :. . Â. Ãg`:. . Â. .

30 f. :. Ãg`:. f. :. Â. . . . . Â) . . .(:. .p. . ::Â) Prop. . ::. m. (:. f. Â. . Prop. Â. Ã} . 7. . m. Ãg. . Ã} .28 f. Â. ::. Â. Â. :. . . Â. 7. .2. Â. ::. ::. :.2.p. (:. . . . . . . ::Â) .

.2. . 7. m. . Â. :. . Â) . . . Â) . deduct»iei .. . Â)] T. Â.p. deduct»iei f. Â. . . Âg. . Âg. Â) T. T. . Ã) . . . (. Ã) . ((:. Â) . . (:. . .27 f. . [(. f. . deduct»iei. Ã) . Prop. (. Ãg. ((:.

. . . . !:.34 implic¸a regula deduct»iei derivat¸a: (R3) . (. . :. !:Ã) . .2.35 Propozit»ia 7. !:Ã) (R2) . (. (:. . Ã) . . (:(. Ã) . (.36 . . Propozit»ia 7. Demonstrat»ie. .2.Observat»ia 7. Propozit»ia 7. '. .2.2. (.24 . . (:. !:Ã)) . Â.

!:Ã) . ::.p. Ã..2. ::') Propozit»ia 7. (. . Propozit»ia 7. '. :(.27 . ::. Propozit»ia 7.2. . . !:Ã) .2. (R1). Ã) . m. . .37 . . .28 . Am obt»inut exact . Ã) . :(. (. .

::. Ã. . !:Ã)) . .156CAPITOLUL 7. . Propozit»ia 7. Ã) .p. ::Ã) m. :(. !:Ã) . ::Ã) Propozit»ia 7. (:(. (.2. !:Ã) . . :(. (. !:Ã) . :. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Demonstrat»ie.27 .2. . Ultima teorem¸a formal¸a este chiar . (R1). . (:. . !:Ã) (G1) . . . (.28 .

. . Âg. . (. m. [(. (. Demonstrat»ie. . Ã) . . Ã. . . f. . Propozit»ia 7. . . ') . Âg. . . . . . . . f. . Ã))]. analog . Âg. .2. '. . f. Ã. '. . .38 . f. '. Ã. . (. Ã. '. Âg.p.

!:(. . Âg. . Ã)) Prop. .29 f. . Ã.p. . Ãg. '. . . 7. .2. .f. . '. Âg. Ã. Ã) . . . . Prop. (::. . . Âg`:(. ::. .p. Â} . m. . Ã. . ::. Ã) m. '. Ã. '. f. . . 7. de dou¸a ori f. '. !:(. .2.25 f. . .

. Observat»ia 7. . . . (. (. deduct»iei . Ã) Propozit»ia . .38^³i este asociat¸a urm¸atoarea regul¸a de deduct»ie derivat¸a: (R4) . . .T. deduct»iei. . 'g. ') . Ã) . . Ã))] T. (. (.2. Ã)) T.39 Propozit»iei 7. [(. !:(. !:(. '. deduct»iei f. . . (. . Ã) . .2.

.2.41 . . . . (. (. (. (. . Ã) .40 . (.7. Demonstrat»ie. Ã) . . (. .2.37 . Propozit»ia 7. (.36 . . . ').2. ') (R4). . . (. Ã)). Propozit»ia 7. . Ã) .2. Ã) . . . Propozit»ia 7.

f'. f'. Ãg. de dou¸a ori . !:Ã)) Propozit»ia 7. . Ã} . Ãg.p. . (::. . (. .2. . m. .7.29 f'. f'. (. . ::. ::. Ãg. Ã)) Teorema deduct»iei de dou¸a .p.2. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 157 Demonstrat»ie. Ãg. Propozit»ia 7. . .2. !:(. !:Ã) m. . f'.31 f'. Ãg`:(.

(R1) . Â) . [(. . Â). . . Propozit»ia 7. . Â) . . ((. (. (. (. Ã) . . (. .2. (. . Propozit»ia 7. Demonstrat»ie. Â) .2. (. .2. .42 . (. . (.ori. Â)] . . . Â) . Â) . . Ã) Propozit»ia 7. . Ã) . .33 .36 .

. . Ã) . . (. f.Ã) . (. µ))]. µ) . Â) . . . Â) .43 . Propozit»ia 7. . (. (. . Â)] .2. µ. . . [(. Ã) . . (. . . . analog . . . (. ((. (. [(. Â)) . Â) (R3). . . Demonstrat»ie. (R4) . (.

. (. . µ. . µ. f. . µ. '. f.p. . . Â). f. . (. Â) f. . . . f. .Â). '. . Ãg. . Ãg. (. . . Ãg. Â). . . µ. . (. Â).p. '. Ãg. '. '. . m. . . Â). . . µ. . m. . . Ãg. (. . .

. . . (. Demonstrat»ie. '.2. . ((. . m.p. . . . Ãg. . Â)) . Â). . Propozit»ia 7. (. .44 . . Ãg.. . f. . Se aplic¸a apoi Teorema deduct»iei de patru ori. µ. (. (. . f. Ã) . Â). Â). '. (. . Ãg. .. Â).

. .. (.. . Ãg. . (.. m. Â). . . . . . f.. f. . Ãg. (. . Ãg. . (. . (. (. Â) f. . Ãg.p. analog f. . Â). Â). de dou¸a ori. . Â). . Ã) . . . (. ... Ãg. . . . m. . Â). f. . .p.

f(. . . Ãg. .158CAPITOLUL 7. '. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Se aplic¸a apoi Teorema deduct»iei de dou¸a ori. Ã) . Ã) . . Â. Â)]. '. f(. Â. . Propozit»ia 7. Ãg. Demonstrat»ie. [. . (.2. . Â] . f(. [(. .45 . Ã) . . Ã) . .

Â. (.p. f(. . (. . . . Ãg. . Ã) . Â. . '. Ãg. de dou¸a ori f(. . .41 f(. Ã)) Propozit»ia 7. . Ã) . (. . . . . Ã) . '. . Ãg.2. '. Â.p. Ã) . Se aplic¸a apoi Teorema deduct»iei de trei ori. m. Ãg. . m. Â. '.

!:Â) !:(. (. . Â) . ceea ce este totuna cu f. Â} .2. [(. Â) . Â). ::(. Conform Teoremei deduct»iei. Demonstrat»ie. Ã. Âg`:(.46 . (. Aplic^and . Ã. Â)]). . (. (. . . !:Â).Propozit»ia 7. Ã) . . . . . se reduce la a demonstra: f.

p. !:. f:. . !:. . !:Â)g`:(. Ã. Ã. .2. ::(.p. !:Â)g. !:Â)} . Ã. . m. . Â. !:Â) f:. Ã. . !:Â)g. . ::(. Â. Â. . Ã.Teorema deduct»iei. 7. (G3). ::(. m.27. !:Â). se reduce la a demonstra: f:. !:Â)g`:. . Â. f:. f:. Â. Ã. f:. ::(. Â. . Prop. ::(. . ::(.

f:. . . !:Â)g. . [(. ::(. .p.::(. Ã. ::(. . Â. Ã. Â. (R1) f:. .47 . ::(. . .2. f:. . de dou¸a ori. . !:Â)g. . m. (. 7. !:Â)g. Ã.p. [(. !:Â) m. . !:Â)g. .2. !:(. . ::(. Propozit»ia 7. Ã. !:Â)g`:(. !:Â)) Prop. Ã) . Â.31 f:. Â] . Â.

Â)]. . (. .Â) .

. Pentru (1) avem urm¸atoarea demonstrat»ie formal¸a: . (. »si Ã. (. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 159 Demonstrat»ie.48 Pentru orice enunt»uri . . Ã) . Din Propozit»ia 7. . »si (2) . Propozit»ia 7. cu ajutorul Propozit»iilor 7.46. (:.2. ^:') .44 »si 7.2.45.7. .2. avem: (1) .2. _:') Demonstrat»ie. . .2.

Conform Principiului identitatii. (. m.24 . adic¸a (2). de unde. '0) . Ã) Propozit»ia 7. fÃg`:. .Propozit»ia 7.2. . . Propozit»ia 7. (:. . ^:') . (:. prin Teorema deduct»iei.2. (.50 .49 . Ã) . ^:') .2.p. . . Ã)) . . .2. !:'. !:'). ((. Propozit»ia 7.44 . (. (. . !:'). (:.

Ãg. Ã0. . [(. Ãg. '. . . . . '0) . .'. ('... (.2... . . Ã0))]. . 7. Ã0. Ãg. . (('. Demonstrat»ie. . (. f.'. '0. .19 f. . '0. Ã) . Ã0) .'. (. Ã) . Ã0. '0. . . . . . (. Ã)] P. f. . Ã) . . [('.

(. '0. Ã0. m. .'. Ã0) . [(. f. Ãg. . . .Ã) m. f. Ã0) . . .'.'. . f.p. . . f. . . . (. .19 f.'. . Ã) . Ã0. (. . . Ãg..2. Ã0. .. . . '.p. '0. . Ã0) m. .. Ã0)] P. Ãg. . (. Ã0. 7. . . Ãg. '0. '0..p.

Ã. (. . f. f. . . . . (. Ã0)) T. Ã0g. . . (('. '0.} .. Ã0. '0g. . Ã0) . .p. . . f. ('. . Ã0) T. (. Ã0. . m. . Ã. Ãg. . '0. Ã) . '0) . [(.d.'..d.'0. .'.. . (('. f. Ã) . . (. . Ãg. Ã0) . .

. Observat»ia 7.51 .d.2. . ('. . Din Propozit»ia 7.2. se deduce urm¸atoarea regul¸a de deduct»ie derivat¸a: .2. '0).51. Corolarul 7. Ã) . .2. . (. Ã) . Ã0). . Ã0))] T.. (. .52 Din Corolarul 7. (. (. Ã0) implic¸a . Demonstrat»ie.50. aplic^and de dou¸a ori modus ponens.

i=1 .. °i . '. . Atunci G . . ¡. . dac¸a »si numai dac¸a exist¸a °1. E. ('. . Ã) . . E »si .2.53 Fie G . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL (RX) . Ã. . Ã0) Propozit»ia 7. astfel ^³nc^at n (7. (.1) . .:::°n .160CAPITOLUL 7. '0.

°n .Demonstrat»ie.:::. obt»inem (7. (=: Dac¸a (7.2.3) . '. Aplic^and de n ori Teorema deduct»iei. =): Dac¸a G . astfel ^³nc^at (7.°ng. obt»inem: (7.44. .2) f°1. (°n .2. '. ') :::).14 (ii). ::. ¡. Tin^and cont de Propozit»ia 7.1) are .1). atunci conform Propozit»iei 7. exist¸a °1. (°2 . °1 .:::.

deci G . este convenabil ca not»iunea de deduct»ie s¸a ‾e introdus¸a prin condit»ia . In cazul unor sisteme logice (de exemplu logica modal¸a). . Din Teorema deduct»iei aplicat¸a ^³n sens invers obt»inem (7.3). deducem (7.loc.2.45.:::. '. Propozit»ia precedent¸a arat¸a cum deduct»ia formal¸a poate fi exprimat¸a ^³n termeni i unor teoreme formale. atunci conform Propozit»iei 7.°n .2). cu °1. ¡.

41. . =): Presupunem . . »si G . . Ã.din Propozit»ia 7. Conform Propozit»iei 7. Prezent¸am demonstrat»ia pentru cazul particular G = . G . . avem . Atunci: G .2. . (. Ã. (. . .. »si .2. Lema 7. Ã) (. E »si '.53. . E. Demonstrat»ie.2.54 Fie G .

§. Ã)).2.2. de dou¸a ori. .. .2. un sistem . .40. (.2.4 Sistem deductiv De‾nit»ia 7. .p. Ã). de unde rezult¸a. c¸a . (.55 O mult»ime nevid¸a S de enunt»uri se nume»ste sistem deductiv dac¸a pentru orice enunt¸ '. . (=: Rezult¸a din Propozit»iile 7. Cu alte cuvinte.S . implic¸a . aplic^and m.36 »si 7. 7.

.deductiv este o mult»ime de enunt»uri ^³nchis¸a la deduct»ii.

atunci S .2. atunci sunt echivalente urm¸atoarele : (a) S este un sistem deductiv. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 161 Lema 7. '.2. . a . S implic¸a ß . (a) =. Demonstrat»ie.7. §. (b): Dac¸a . (b) S cont»ine mult»imea teoremelor formale »si ®.56 Dac¸a S este o mult»ime de enunt»uri. ß .

Aplic^and Teorema deduct»iei.¾n .p. obt»inem: . '. conform m. Rezult¸a ß . Conform Propozit»iei 7. §. deci S .2. §. (a): S este o mult»ime nevid¸a. . deci .'. '. S astfel ^³nc^at f¾1. exist¸a ¾1.¾ng. (b) =. ß . a . Presupunem c¸a ®.:::. a .14 (ii). Presupunem S .:::.S . de unde S . §. ‾. ®. ‾.

57 Fie §. . Se poate ar¸ata c¸a D(§) = f. Vom nota cu D(§) sistemul deductiv generat de §. adic¸a intersect»ia sistemelor deductive ce includ pe §.:::.¾n . Exercit»iul 7. (::. §1. §. 'g.2. rezult¸a . ') :::). Cum ¾1. §2 . (¾n . . §. S S .. . ¾1 . .

G ‾nit¸ag. . P(E). Vn ¾i . E. (c) §1 . . E exist¸a ¾1. §2 implic¸a D(§1) . D(§). (d) D(D(§)) = D(§). D(§2). de‾nit¸a . E. 'g: i=1 (b) S .:::. Consider¸am funct»ia D(¢): P(E) ¡.¾n . S¸a se arate c¸a: (a) D(§) = f. (e) D(§) = SfD(¡) G . §..

not¸am . §i = . D(¢) este un operator de ^³nchidere.2.57. §i. Pentru orice familie (§i)i2I de p¸art»i ale lui E. §i = D( §i). D(§). Conform propriet¸at»ilor (b) -(d) din Exercit»iul 7. i2Ii2Ii2Ii2I Familia sistemelor deductive ale lui L este o latice complet¸a ^³n raport cu operat»iile in‾nite . .de asocierea S 7¡.

Mult»imile consistente maximale sunt contrapartea sintactic¸a a ultra‾ltrelor (= ‾ltre maximale) din algebra Boole. 7. »si .5 Mult»imi consistente Studiul mult»imilor consistente are un interes ^³n sine. Ele au propriet¸at»i sintactice remarcabile. Ele sunt acele mult»imi de enunt»uri din care nu se pot deduce contradict»ii.. ceea ce permite construct»ia unor interpret¸ar i prin care . introduse mai sus.2.

se demonstreaz¸a Teorema de completitudine extins¸a. .

'.2.162CAPITOLUL 7. al lui L. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL De‾nit»ia 7. pentru orice enunt¸ .58 O mult»ime S de enunt»uri este inconsistent¸a dac¸a S . Propozit»ia urm¸atoare arat¸a c¸a mult»imile consistente sunt acele mult»imi de enunt»uri din care . O mult»ime S de enunt»uri este consistent¸a dac¸a nu este inconsistent¸a.

nu se deduc formal contradict»ii. Propozit»ia 7. E. (. . . .59 Fie S o mult»ime de enunt»uri (S . E). ^:'). (3) exist¸a . (2) exist¸a . .2. astfel ^³nc^at (S . Sunt echivalente urm¸atoarele: (1) S este inconsistent¸a. astfel ^³nc^at S . . »si S `:'). E. S `:(. (4) pentru orice . . E.

(3): Prin Lema 7.2. (:. . . (1) =. (3) =. . !:(. . »si S `:'. Ã)) pentru orice . Demonstrat»ie.31.54. . E. astfel ^³nc^at S `:(. rezult¸a S `:(. E. prin aplicarea de dou¸a . (2) (. . avem . .'). Ã). Presupun^and S . (2): Evident.2. (5) exist¸a . (4): Conform Propozit»iei 7. . ').

. (5): Evident. Conform Propozit»iei 7. (1): Fie . Dar S . . . . (.2. ') . (:. (:. . S . . ') »si . (5) =. .. (. (. S . . ')). . .28.p. . Conform (G1). . (4) =. E. deci S `:.ori a m. E cu S `:(. '). '.

. S . ::Ã). . .p.. ')) . Atunci S este inconsistent¸a. (:(.2. .27).2. ::Ã.60 Fie S . . Propozit»ia 7. . E. (Propozit»ia 7. . Ins¸a S . S [f'} este inconsistent¸a dac¸a »si numai . deci S . E. Aplic^and de dou¸a ori m. ') . . ::. E »si .(. pentru orice .

. avem S [f'g. presupunem c¸a S `:'. '. :'. deci prin Teorema deduct»iei. atunci S [f'g.30 »si m. . Ã). . Reciproc. :.2.2.p.27. Dac¸a S [f'} este inconsistent¸a.dac¸a S `:'. Aplic^and Propozit»ia 7. »si S [f'g. !:'. Demonstrat»ie. S . . de unde S [f'g. . Conform Propozit»iei 7. rezult¸a S `:'. . (:.

S . E.p. obt»inem S [f'g.2. f:'} este inconsistent¸a (.de unde prin m. . Corolarul 7. Ã. . '. pentru orice . .61 S .

iar E este inconsistent¸a. . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 163 Demonstrat»ie.2. .4.9). (.63 Dac¸a S este consistent¸a. Se folose»ste faptul c¸a S . S .2.2.62 Ø este o mult»ime consistent¸a (conform Corolarului 7. ::'.7. Corolarul precedent caracterizeaz¸a deduct»ia formal¸a din ipoteze ^³n termeni de mult»imi inconsistente. . Observat»ia 7. Exemplul 7.

64 O mult»ime consistent¸a .atunci sistemul deductiv D(§) genera t de S este consistent.2.65 Pentru orice mult»ime consistent¸a §. Propozit»ia 7. = §. Cu alte cuvinte. De‾nit»ia 7. este maximal¸a dac¸a pentru orice mult»ime consistent¸a S avem: .2. . mult»imile consistente maximale sunt elementele maximale ale familie i mult»imilor consistente. S implic¸a . exist¸a .

µ) este inductiv ordonat¸a.o mult»ime consistent¸ a maximal¸a ¢. ¡j sau . Vom arata c¸a (A. ¢. astfel ^³nc^at S . E ¡consistent¸a »si S . ¡g. Fie familia de mult»imi A = fG . j . Fie (¡i)i2I o familie total ordonat¸a de mult»imi din A: pentru orice i. I.¡i . Demonstrat»ie. Evident c¸a S 2A.

').Ãng. Presupunem prin absurd c¸a ¡0 este inconsistent¸a. . astfel ^³nc^at fÃ1.:::.Ãng. . exist¸a o mult»ime ‾nit¸a fÃ1. deci exist¸a .14 (ii). In primul r^and trebuie demonstrat c¸a ¡0 2A. Vom arata c¸a ¡0 = Si2I ¡i este un majorant al familiei (¡i)i2I . E astfel^³nc^at ¡0 .2. ¡0.¡j . .:::. :(. ¡i. Conform Propozit»iei 7. '.

Cum (¡i)i2I este total ordonat¸a.:::.. ¡0.ing. ¡in sunt inclu»si ^³n ¡k. '): aceasta contrazice consistent»a lui ¡k. Atunci fÃ1. va exista k 2fi1. ¡k.. deci ¡k `:(. Cum S . ¡i1 .:::.:::. .:::. rezult¸a . .Ãng. Ãn . astfel ^³nc^at Ã1 . astfel ^³nc^at tot»i ¡i1 . ¡in .Observ¸am c¸a exist¸a indicii i1. deci ¡0 este consistent¸a..in . I.

al lui (A. Observat»ia 7.2. µ). ce include pe §.c¸a ¡0 2A. Aplicarea axiomei lui Zorn asigur¸a existent»a unui element maximal . Este evident c¸a ¡0 este majorant al familiei (¡i)i2I .66 Se va observa o asem¸anare^³ntre demonstrat»ia propozit»iei precedent e »si demonstrat»ia urm¸atorului rezultat de la algebre Boole: . . deci a unei mult»imi consistente maximale .

.67 Orice mult»ime consistent¸a maximal¸a . . . =. Ambele demonstrat»ii fac apel la axioma lui Zorn. are urm¸atoarele propriet¸at»i : (i) . ¢). . este sistem deductiv (. .2.\orice ‾ltru propriu se scufund¸a ^³ntr-un ultra‾ltru (= ‾ltru maximal)". Propozit»ia 7.

. . . ¢. E. . . ¢. . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL (ii) dac¸a . . . sau :. . . atunci . are loc echivalent»a: . . . (:. . . (iv) pentru orice Ã. . E. . (. . . sau .164CAPITOLUL 7. (iii) pentru orice . . sau . . . ¢.

6 . (ii) Presupunem prin absurd c¸a . [fÃg. `:'. .2. (i): Presupunem prin absurd c¸a exist¸a . conform maximalit¸at»ii lui ¢. Aplic^and Propozit»ia 7. rezult¸a c¸a . . »si . E astfel ^³nc^at (. de unde. . Atunci .¢). [fÃgeste inconsistent¸a. . rezult¸a . . ceea ce contrazice consistent»a lui ¢. Demonstrat»ie.60. ¢).

¢. . .. 6 . . . [f'g. Ca mai sus. . de unde prin m. . astfel ^³nc^at . `:(:. .p. 6 . ¢. !:(:. `:. . »si . .60). deci .31. . (conform Propozit»iei 7.2. Ã)).2. (:. avem `:. [fÃ} sunt inconsistente. se deduce c¸a . .exist¸a '. Conform Propozit»iei 7. ¢. »si . `:. obt»inem c¸a .

(iii) Rezult¸a din (ii) »si din . .Ã). . (). . . Propozit»ia precedent¸a pune ^³n evident»¸a propriet¸at»i remarcabile ale mult»imilor consistente maximale (analoage cu cele ale ultra‾ltrelor (= ‾ltrele . (iv) Rezult¸a din (iii) »si din: . ceea ce contrazice consistent»a lui ¢. . `:(. :. . Ã. Aceast¸a ultim¸a proprietate spune c¸a . . _:Ã. Ã).

Ca mult»ime.11. 7.4. Conectorii de‾nesc pe . Aceste propriet¸at»i vor fi folosite ^³n construct»ia modelului din propozit»ia 7.2. ea se obt»ine prin factorizarea lui E la o relat»ie de echivalent»¸a de‾nit¸a prin conectorul $.maximale) din algebra Boole).6 Algebra Lindenbaum-Tarski a calculului propozit»ional Algebra Lindenbaum-Tarski a calculului propozit»ional L este o algebr¸a Boole asociat¸a ^³n mod canonic lui L.

pe drumul invers. Vom folosi cele dou¸a de‾nit»ii .mult»imea c^at operat»ii booleene. o problem¸a de sintax¸a poate fi convertit¸a ^³ntr-o problem¸a de algebr¸a. o solut»ie a problemei algebrice poate fi transportat¸a ^³ntr-o solut»ie a problemei sintactice. Urm^and aceast¸a cale. realiz^andu-se trecerea de la sintax¸a la algebr¸a. Propriet¸at»ile sintactice ale lui L se re°ect¸a ^³n propriet¸at»i ale algebrei Lindenbaum-Tarski.

. :. 1) »cu axiomele (A1) -(A4). !. :. 0. cu 0 »si 1. complementat¸a) »si -ca structur¸a (B. S¸a observ¸am c¸a a doua de‾nit»ie este adecvat¸a sistemului de axiome ales. ^. _. 1) »cu axiomele (B1) -(B7) (adic¸a latice distributiv¸a.echivalente ale algebrelor Boole: -ca structur¸a (B. (G1) -(G3).

2.2.68 Conform Lemei 7. . .2.2. Observat»ia 7.69 . ~ . . ~ . o relat»ie binar¸a ~ astfel: def. »si .. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 165 S¸a de‾nim. . pe mult»imea E a enunt»urilor lui L. Lema 7. dac¸a »si numai dac¸a (.54. . '). . . . Ã. .7. .

Demonstrat»ie. ß . a . . ‾. °. Vor trebui veri‾cate urm¸atoarele condit»ii: (1) . (3) . a . pentru orice ®. E. ®. ß (. a . E. ®. pentru orice a .Relat»ia ~ este o relat»ie de echivalent»¸a pe E. ß . ß . =). . pentru orice . . a . (2) .

(3) rezult¸a din (R1) »si observat»ia precedent¸a. . . ~ '. Consider¸am mult»imea c^at E=»: E=~ = . E va fi notat¸': a b . ‾. . (2) rezult¸a din observat»ia precedent¸a. E . . (1) rezult¸a din Principiul identit¸at»ii »si observat»ia precedent¸a. E. Clasa de echivalent»¸a a lui . = f.®. .

atunci spunem c¸a . . In alt»i termeni. . Eg. si .f'b . Dac¸a . . Ã. . »si . sunt echivalente logic. Fie . Echivalent»a logic¸a a dou¸a enunt»uri este traducerea ^³n limbajul formal a ideii de echivalent»¸a a dou¸a propozit»ii din limbajul natural. dou¸a enunt»uri ale lui L. conectorul . este corespondentul formal al lui .

. . . .("dac¸a »si numai dac¸a"). De‾nim relat»ia binar¸a = pe E=»: def. = . . De‾nit»ia relat»iei de echivalent»¸a ~ porne»ste tocmai de la aceast¸a observat»ie: dou¸a enunt»uri echivalente logic vor fi identi‾cate prin ».. O clas¸a de echivalent»¸a str^ange la un loc toate enunt»urile echivalente logic. Ã.

Ã. '. . '. . . . . . '. . . . . Ã)=. Ã. Ã. . . Ã.b Este necesar s¸a veri‾c¸am independent»a de reprezentant»i: (. =): Presupunem c¸a . '. . . . Ã0). . '. . . . . (). Din . . . . . . »si . '. (.

(=: Similar. Ã. .rezult¸a.70 Relat»ia = este o relat»ie de ordine pe E=». aplic^and (R1). . c¸a '. Lema 7.2. .

. . =). (3) . . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Demonstrat»ie. Â. . . . . . Ã. . . (2) . E. . . =). . . . oricare . E. . .166CAPITOLUL 7. . Ã. pentru orice '. '. Este necesar s¸a veri‾c¸am condit»iile urm¸atoare: (1) . . . . ~ Ã.

. E.70 este o re°ectare algebric¸ a a conectorului !. .pentru orice '. Folosind De‾nit»ia 1 a algebrei Boole: Propozit»ia . stabilirea unor teoreme formale ale lui L revine la veri‾carea unor inegalit¸at»i booleene. Ã. Chiar prin de‾nit»ie. Ele rezult¸a din Principiul identit¸at»ii »si din (R1). relat»ia de ordine = din Lema 7.2. In acest fel. .

.bÃb)= \(2) sup( bÃ)= \ . E: (1) inf( '. Ã) . '. (. . '. b. ceea ce revine la a veri‾ca condit»iile urm¸atoare: (i) . . (.2. Demonstrat»ie. . . Ã) .71 (E=». Ã. ^³n care pentru orice '. —) este o latice distributiv¸a.7. . Ã. . Demonstr¸am ^³nt^ai (1).

. Ã. Ã. ceea ce revine la a veri‾ca condit»iile urm¸atoare: (iii) . . Ã).2. 7. Demonstr¸am acum (2). (ii) dac¸a . Ã). . . . . (. . (. (iv) dac¸a . »si . .. atunci . Condit»ia (i) rezult¸a din Propozit»iile 7. Ã). .36.37. . iar (ii) din (R4). . .2. . . . . (.

72 .. . . = \ Distributivitatea rezult¸a din Propozit»iile 7. ^³n care . .2. . Rezult¸a c¸a (E=». . »si . b. Ã.33 »si (R3).2. .46. . 7. Ã) . 7.32. . . Â. Observat»iile 7. atunci .42. —) este o latice. Ãb= \. . . Se folosesc Propozit»iile 7.2.2. (. Ã. Â.2.

2. = :'. 1 = . avem '\^:. (2) Conform Propozit»iei 7. . Atunci de‾nit»ia operat»iei ¬ nu depinde de reprezentant»i. Atunci '\^:.(1) S¸a punem def. este ultimul element. = Ãb= '\_:'. iar '\_:. este primul element al laticii E=». Vom nota 0 = '\^:'. pentru orice '. E.48. :. .

(este evident c¸a de‾nit»iile nu depind de reprezentant»i).'\_:. .

numit¸a algebr a Lindenbaum-Tarski asociat¸a sistemului formal L.2. :. _) este o latice distributiv¸a.71.7. 'b^¬ 'b= 0 »si 'b_¬ 'b= 1. 0. deci orice element 'bal lui E=~ admite . 1) este o algebr¸a Boole.2. Demonstrat»ie. ^. (E=».2. Conform Propozit»iei 7. _.73 Structura (E=». Conform observat»iilor precedente. ^. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 167 Teorema 7.

.74 Dac¸a not¸am p : E ¡. pentr u orice . p(Ã).pe :. . (d) p(.2. (c) p(:')= :p('). (b) p(. p(Ã). drept complement. . Ã)= . atunci pentru orice '. sunt veri‾cate condit»iile urm¸atoare: (a) p(. E). . Ã)= p(') . Observat»ia 7. Ã)= p(') . . E. E=~ surject»ia canonic¸a (p(')= 'b. . .

p(') . (d) revine la a ar¸ata c¸a . . . . Ã. Ãb= . . . . p(Ã). . def. Ãb= . (. (e) p(. . (:. . Ã. iar (e) rezult¸a din (b) »si (d). Egalit¸at»ile (a) -(c) sunt chiar de‾nit»iile operat»iilor din E=». . Ã)= p(') . Ã) . unde def. p(Ã). Ã) (exercit»iu).

E. Cum . . ').Cele cinci egalit¸at»i de mai sus arat¸a modul ^³n care conectorii sunt convertit»i ^³n operat»ii booleene. . _:') . '. Demonstrat»ie. ((. . (). . . .75 Pentru orice . conform . (. . =): Presupunem c¸a . . (.2. Trebuie s¸a demonstr¸am: . _:'). Lema 7. = 1. .

(.p. .(G1). '. . aplic^and m. _:'). _:'). . '. . _:'). . Observat»ia 7. (. (. . (.. (Principiul tert»ului exclus). totodat¸a.2.75 ofer¸a o metod¸a algebric¸a pentru a veri‾ca dac¸a un enunt¸ este teorem¸a . . Conform . are loc . deci . rezult¸a. _:') . c¸a . rezult¸a . _:. (=: Presupunem c¸a .76 Lema 7.2.

2. °)] . ±)) .formal¸a. Not^and a = ®.77 S¸a se arate c¸a: . (b . (ß . c)] . [a .75. c = °b. (a . b = ‾. ±))]. [(a . conform Lemei 7. Exercit»iul 7. d = ±b.2. (ß . (. . este su‾cient s¸a stabilim identitatea boolean¸a: [a .

. ceea ce este echivalent cu a . . d)) . (a . d)) . (b . c) = (a . (b . (c . (c . d))] = 1. (b . (a . [(a . d)).

un calcul boolean ^³n algebra Lindenbaum-Tarski E=~ ne d¸a: (a . d¡) . d)) = (a . (b . (c . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Dar. c . d)) . b. b. d = (a . a . a .168CAPITOLUL 7. (a . . d). c .

d = a . (b . c). b. E). Vom generaliza construct»ia de mai sus. S¸a de‾nim pe E . Fie S o mult»ime de enunt»uri ale lui L (S . ceea ce termin¸a veri‾carea. pornind cu o mult»ime S de enunt»uri »si de‾nind algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui §. Generalizare la §. c = a .

. . . '). Proced^and analog ca mai sus. se poate ar¸ata c¸a »S este o relat»ie de echivalent»¸a pe E »si c¸a E=»S are o structur¸a canonic¸a de algebr¸a Boole (= . . (S . . . »S . . S . »si S . . . . .urm¸atoarea relat»ie binar¸a »§: def.

Ã)=§. E »si cu E=»S = f'=S . Dac¸a de‾nim urm¸atoarele operat»ii pe E=»S : '=S . :('=§) def. Ã)=§. . Eg. . = . =(. . Not¸am cu '=S clasa de echivalent»¸a a lui . Ã=S def. Ã=S def. =(:')=§. 0 def. . '=S .algebra Lindenbaum-Tarski a lui §). .

^:')=§. . 1) este o algebr¸a Boole. atunci »S =~ »si obt»inem algebra Lindenbaum-Tarski E=~ a lui L. =(.1 def. =(. ^. '. :. Atunci obt»inem Teorema 7. Dac¸a S = . _:')=§. Avem: '=§= 1 (.2.. _. 0.78 Structura (E=»S . numit¸a algebr a Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui §. S .

.

.. Construct»ia ^³n aceast¸a variant¸a este preluat¸a din [63].7. Am de‾nit pe multimea E a enunt»urilor lui L relat»ia binar¸a ~ astfel: def. . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 169 Folosind De‾nit»ia 2 a algebrei Boole: Prezent¸am construct»ia unei algebre Boole echivalente asociate canonic sistemulu i formal L. . ~ . . .2.

. (. . Lema 7. . conform (G1). . . def:. . Demonstrat»ie.Ã. . Ã. . . . »si .79 (. . . (. si . . . avem . avem . »si. . . (. Ã) . .2. . '. Ã)=). . ') Lema 7:2:54. »Prin ipotez¸a. (.

Deci. '). Ã. rezult¸a . .2. Observat»iile 7. Ã). . .(. . rezult¸a . . . . '. . ~ . avem . »si.54. .80 (i) Conform Lemei 7. atunci aplic^and modus ponens. .2. rezult¸a . . (. Prin ipotez¸a avem . conform (G1). . . dac¸a »si numai dac¸a . atunci aplic^and modus ponens. Ã.

»si . Ã) . conform Propozit»iei . . Ã)^(. . . '). . . . '). ~ . . . . »si . . . . (). (. (ii) Avem . deoarece . (). . (. . .(. Amintim c¸a relat»ia ~ este o relat»ie de echivalent»¸a pe E. Ã). . (. . ') (. (.

. . . E . E va fi notat¸'. = . adic¸a: E/ »= f'b .81 Clasele nu depind de reprezentant»i. adic¸a: . . deci 'b= f. Propozit»ia 7.69. (.2. Eg. Clasa de echivalent»¸a a lui . ~ 'g: a b Fie mult»imea c^at E/ ».2. ~ Ã.7. . Demonstrat»ie.

. Ãb. . rezult¸a c¸a . Ãb. ~ Ã. . . . (=: Fie . Similar se demonstreaz¸a c¸a . ~ Ã. ~ Ã. 'b. 'b. rezult¸a. deci . . .=): Deoarece . 'b»si 'b= Ã. dar. c¸a . adic¸a . 'b. Deci. ~ '. Ãb. Deci. adic¸a . prin tranzitivitate a lui ». prin ipotez¸a.

(ii) dac¸a . »si . (i) dac¸a . .2. '0. . . .Ã. atunci :. atunci (. Ã.82 Pentru orice '. »:Ã. . Ã) ~ ('. ~ Ã0. ~ Ã. ~ '. . .'b= Ã. Ã0). (iii) (. Propozit»ia 7. Ã). ') ~ (. E.

»(. . ') »si . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Demonstrat»ie. . Ã0) def:. (Ã. '0) . Ã0) . . (. . ~ Ã0) def:» (i): Ipoteza este urm¸atoarea: (. »si (. si . ~ '. (. (.170CAPITOLUL 7. . . '. . Ã) Lema 7:2:54 (. . . . ('.

si . . ('. Ã0) def:. . (. . .(. iar concluzia ce trebuie demonstrat¸a este urm¸atoarea: (. . . Ã0) def:~ (. . (. . ') »si (. (. . . . Ã. '. '. Ã) . ('. . Ã) . si . . . Ã) ~ ('. Ã). Ã. [(.

Ã0. . Ã0). Ã) . Ã) . Ã)] Lema 7:2:54 (. »si .. (. (. . Ã0) »si (b) . . . rezult¸a. . . . . ('. . . Ã0) . [('. Conform ipotezei. (. c¸a . ('. ('. Ã0) . (. aplic^and regula (RX). . Ã). '. . din . Ã0)] . (a) . .

. ') Lema 7:2:54 (ii): . . Ã). c¸a . . adic¸a din . (. Rezult¸a c¸a (. »si . def:~ def:. . . Ã. Ã) ~ ('. Ã. Ã0) . . . aplic^and (RX). . . (.adic¸a (a). Similar. Ã0). '. adic¸a (b). ('. (. Ã) . rezult¸a. . conform restului ipotezei. (. .

. (. . . (:. !:'). (:. !:'. . :.49. (. »si def:~ def:. (:. . .2. `:. . Conform Propozit»iei 7. !:') Lema 7:2:54 :.~ . !:Ã) . (. . (. »si . . . . . Ã) . . `:. »si `:. (. . $:. avem . deoarece avem . »:. (.

rezult¸a. avem . (. . aplic^and modus ponens. Similar. c¸a `:. !:Ã. deoarece avem prin ipotez¸a . Ã.2. Ã.15. . »si . conform Propozit»iei 7. !:Ã). '. rezult¸a. . . ') . aplic^and modus ponens. .2. (:. . !:'. .prin ipotez¸a . »:Ã. . avem . . c¸a `:. .49. Rezult¸a c¸a :. . (iii): Conform Propozit»iei 7.

rezult¸a . De‾nim pe E=~ operat»ia binar¸a !. ') ~ (. . aplic^and Lema 7.De aici. . . (. Ã. 1 def. ') . Ã). = :'. def. . (. . . b= . conform de‾nit»iei lui ». = . .2. :.79. . Ã) adic¸a (. operat»ia unar¸a ¬ »si constanta 1 astfel: def.

). atunci :. etc.\ Ã. Amintim urm¸atorul rezultat cu o alt¸a demonstrat»ie. ~ '. . . Demonstrat»ie. . .2.83 . 'b(. Avem: . Lema 7. = 1 (. Atunci conform Lemei 7. . . = 1. de‾nit»iile nu depind de reprezentant»i (adic¸a dac¸a . »si deci :c.2. (. '.82. »:. = :'.

= \ . . (.. . ~ (. . . . ') (.

') »si (b) . . (.2. (. ') Lema 7:2:54 (. ')) . . . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 171 . . ') . (. prin ipotez¸a. avem . . . . . (.7. '. . . (. =): Deoarece. . ((. conform . . »si. ') Def:. ') . (. (a) .

. '.79. '. .2. . avem . '). = 1. avem (c) . adic¸. . .Propozit»iei 7.2. c¸a . rezult¸a . a b (=: Prin ipotez¸a. aplic^and Lema 7.15. = 1.84 '\_:.15. Corolarul 7. dar. '. aplic^and modus ponens lui (b) »si (c).2. (. . rezult¸a.2. . = 1. conform Propozit»iei 7. . . avem .

16 »si Lema 7. E/ ».Demonstrat»ie. 1) este o algebr¸a Boole. Trebuie s¸am: pentru orice bÃ.2. (A2') ( 'b. Âb)) . !. (A1') 'b. 'b)= 1.85 Structura (E/ ».2. :. b a veri‾c¸'.83. Teorema 7.2. Demonstrat»ie. Din Propozit»ia 7. b. numit¸a algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a sistemului formal L. (('b. Ãb) . . (Ãb. (Ãb. .

'). ')= 1 Lema 7:2:83 (A1'): 'b. (.. Âb)) = 1. Ãb= 1 = . . ('b. (Ãb. . 'b)= 1. (. (Ãb. (A4') 'b. 'b)= 1 (. . !¬ Ãb) . conform Observat»iei 7. . .9 referitoare la . . (A3') (:. . ceea ce este adevarat. .2. (. 'bimplic¸a 'b= Ã.

(. . . Ã) . si . . (. Ãb. folosind respectiv axiomele (G2). . Lema 7:2:54 . .(G1). b Lema 7:2:83 . (A3'): se demonstreaz¸a similar. = 1 = . (. . . (. . Ãb= 1 = . . (G3). . . (A4'): 'b. (. . . (A2').

. . . 7:2:81 .2. (. ') (. pentru orice . Observat»ia 7. E/ ~ surject»ia canonic¸a (p(')= '. .. sunt veri‾cate condit»iile urm¸atoare: . . . ~ . (dar de fapt sunt echivalente) . . = Ã. atunci pentru orice '. E. E). =. . P rop.86 Dac¸a not¸am p : E ¡.

Ã)= p(') . p(Ã).p(1) = 1. Ã)= p(') . . (f) p(0) = 0. . . def. . Ã. (c) p(:')= :p('). unde def. . Ãb= . . (e) p(. p(Ã). p(Ã).(a) p(. . def. . Ãb= . p(Ã). Ã)= p(') . Ã)= p(') . 0 def. . (b) p(. . . (d) p(.

Ãb= . . . . Ã. . = :1 = '\^:'.Ã.

. . S¸a de‾nim pe E urm¸atoarea relat»ie binar¸a »§: def. S . . . .172CAPITOLUL 7. . '). . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Generalizare la S Fie S o mult»ime de enunt»uri ale lui L (S . . »S . E). . (S . . . . »si S .

Ã=S def. Dac¸a not¸am cu '=S clasa de echivalent»¸a a lui . . 1 def. E} »si dac¸a de‾nim urm¸atoarele operat»ii pe E/ »§: '=S .Proced^and analog ca mai sus. E »si cu E/ »S = f'=S j. . . :('=§) def. se poate ar¸ata c¸a »S este o relat»ie de echivalent»¸a pe E. =(. .

=(:')=§. (. :. =(. !.Ã)=§. atunci »S =~ »si obt»inem algebra Lindenbaum-Tarski E/ ~ a lui L. 1) este o algebr¸a Boole..2. ')=§.83 este: S . . . . Generalizarea Lemei 7.87 Structura (E/ »§. numit¸a algebra Lindenbaum-Tarski a lui §. Dac¸a S = . atunci obt»inem: Teorema 7.2. '=§= 1.

2. asociat¸a de‾nit»iei echivalente a algebrei Boole cu axiomele (A1) -(A4).7 Algebrele Boole ca algebre "tip Lindenbaum-Tarski Cont»inutul acestei subsect»iuni este preluat din [63]. al prealgebrelor Nelso n »si ÃLukasiewicz [81]. al S-prealgebrelor [59] »si al prealgebrelor Hilbert [26] a condu s la introducerea [63] not»iunii de prealgebr¸a Boole. Studiul mult»imilor prebooleene (preboolean sets) [90]. »si . [93].7.

la factorizarea prealgebrei Boole pentru a obt»ine algebra Boole.6»ape X. este o operat»ie unar¸a pe X. Prealgebre Boole De‾nit»ia 7. X . z .2. ¡. X si .D) este numit¸a o prealgebr¸a Boole dac¸a . urm^and ^³ndeaproape lucrarea [26].88 Structura X =(X. astfel = D . y. !. este o operat»ie binar¸^³nc^at pentru orice x.

D. x¡) . z)] .avem: (1) x . (y . (3) (y. y) . Observat»iile 7. (4) dac¸a x . atunci y . x) . [(x . (2) [x . y . D. (x . z)] .2. D. D.89 1) Structura (X.D) . !. y) . D. (y . D »si x . (x .

cu axiomele (1). (2). . (4) este o prealgebr¸a Hilbert (a se vedea [26]).

1) .2. 3) Calculul propozit»ional clasic L =(E. unde E este mult»imea enunt»urilor. de‾nite ca algebre (B. :.T ) este un exemplu de prealgebr¸a Boole.7. !. !.. T este mult»imea teoremelor formale. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 173 2) Axioma (4) este corespondentul algebric al regulii de deduct»ie logic¸a modus ponens. ¡ 4) Algebrele Boole.

1) »si un sistem deductiv (= ‾ltru) F al lui B.D). atunci (B. conform (MP). Fie (X.D) .satisf¸ac^and axiomele (A1) (A4) . ¡ 5) Dat¸a o algebr¸a Boole B =(B.F ) este o prealgebr¸a Boole (a se vedea [59]). !. unde lu¸am D = f1g. !. ¡. ¡. !. ¡.. !. de‾nesc prealgebra Boole (B.

2. (7) dac¸a x . pentru tot»i x. D. atunci x . (6) x . atunci x . Propozit»ia 7. D. X: (5) dac¸a y . y . z . D. z . y .90 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. D (re°exivitatea). y. D . x . z . D si y .o prealgebr¸a Boole ^³n aceast¸a sect»iune.

x) . din (2). D. deoarece din (1) y . (x . ((x . (x . x . ((x . x) . D. rezult¸a din (4) c¸a x . [x . (A se vedea [26]. x)) . x)] . [87]): (5): Fie y . Demonstrat»ie. x) . [(x .(tranzitivitatea). D. (6): Din (1). D. y . y) .

(x . z . (x . (x . x) . x . x)) . Atunci din (4). D. D. z . x . D. Dar. Deoarece y . Rezult¸a.. (x . (x . din (1) din nou. x)] . x) . D. D. (7): Fie x . din (4) c¸a x . y . D si y .

Rezult¸a. z . obt»inem c¸a x . D. y) . [x . z)] . (x . z)] . Dar. atunci din (5) obt»inem x . z) . (y . D. Deoarece x .. D. y) . D. (x . D. z) . din (4). din (2). atunci din (4) din nou. y . [(x . (y . c¸a (x .

. def. (7') dac¸a x . adic¸a = este re°exiv¸a. x = y (. De‾nit»ia 7. x . y .. D. D. X.2. Atunci din (6) »si (7) obt»inem: (6') x = x.91 S¸a de‾nim pe X o relat»ie binar¸a = astfel: pentru tot»i x. pentru orice x. y .

adic¸a = este tranzitiv¸a.= y »si y = z. pentru tot»i x . adic¸a ‾ecare element al lui . X. (7').2.92 1) Din (6'). Observat»iile 7. 2) Proprietatea (5) spune: (5') Dac¸a y . rezult¸a c¸a relat»ia binar¸a = pe X este o cvasi-ordine (preordine). atunci x = y. D. atunci x = z.

.X precede toate elementele lui D.

z. y. z . z. z (. z. pentru tot»i x. X: (8) dac¸a x = y .2. y = x . (11) y . x. atunci x . (10) x = y . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Propozit»ia 7.174CAPITOLUL 7. y = x .93 Urm¸atoarele propriet¸ati au loc. (9) x = y .

(14) x . (x . y) . (15) dac¸a x = y. (13) dac¸a x = y. (12) x .. (y . z). (x . z. atunci z . z). x = z . z) . z = x . y = (y . . z). z = (x . (x . atunci y . y. z) = y .

(x . z)] .Demonstrat»ie. D. [(x . (y . z)] . z) . y) . z. atunci din (4). y = x . (x . (A se vedea [26] »si [87]) (8): Din (2). obt»inem (x . z. adic¸a x . [x . z)inD. y) . adic¸a x . (y . dac¸a x = y . . D.

avem [x . (11): Din (2). z. (10): =): dac¸a x = y . y = x . z. y = x . z. atunci din (8). obt»inem y = x . z)] = [(x . avem x . (=: rezult¸a prin simetrie.(9): Rezult¸a direct din (1). (y . atunci aplic^and (7'). dar din (9). y.

aplic^and (10). (x . avem y . adic¸a (11) are loc. z)]. y = [(y . y) . (x . aplic^and (7'). Pe de alt¸a parte. z = (x . din (9).. (12): rezult¸a din (11). (13): Din (12). z = x . x . y) . Prin urmare. z). z). obt»inem y . (y .

(x . (x . z) . Dac¸a x = y. z)] . D. adic¸a y . atunci din (4). . (14): Din (2). z) . [(y . D. avem [x . z) . (x . D.. obt»inem c¸a (y . z) . y) . z. adic¸a x . z = x . y . adic¸a (x . z)].

(x . atunci din (13). z)]. deoarece conform (9). z). y) . z)] = [(x . (x . z) = y . Pe de alt¸a parte. (x . (x . Prin urmare. y . (15): . y. z)] = y . avem (x . z). y = x .(y . aplic^and (7'). obt»inem c¸a [x . (y .

D. x) . (z . D. atunci din (5). (x . D. (x . adic¸a x . . avem [z . y)] . y . Prin urmare. din (2). (z .Dac¸a x = y. D. aplic^and (4). y)] . Pe de alt¸a parte. [(z . obt»inem (z . x) . y) . adic¸a z . y) . avem z .

X: (16) y. (18) (x¡)= x. y. y. y. y .x = z .94 Urm¸atoarele propriet¸at»i au loc. . . (17) (a) x = x. x= x .2. y = y. y. (19) x = (x¡). Propozit»ia 7. (b) x= x . x¡ (20) x . pentru tot»i x.

Demonstrat»ie. (16): Rezult¸a direct din (3). .

y= x .2. x (17) (a): Din (9). x»si. (18): Din (9) »si (16). (17) (b) este echivalent cu (17) (a). din (16). din (10). y. x¡. aplic^and (7'). SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 175 = y. prin urmare.7. obt»inem x= x . avem: (x¡)= (((x¡)¡)¡). y. (x¡)= .

Dar. x. adic¸a [(x¡). aplic^and (8). ((x¡)¡)= (x¡). x] . [(x¡). (x¡)¡] . ne d¸a [(x¡). D. D. x]. aplic^and (7').x. obt»inem (x¡)= (x¡). aplic^and (4). adic¸a (x¡)= . x care. obt»inem (x¡). x . Prin urmare. (x¡). (x¡)¡] = [(x¡). din (6). prin urmare. (x¡). D.

y = (y¡)¡. D. din (3). adic¸a ((x¡)¡). avem x . x . (x¡). Pe de alt¸a parte. y . D.x. atunci din (13). (x¡)¡] . Prin urmare. x¡] . aplic^and (4). [((x¡)¡). (19): Din (18). (20): Deoarece. x. ((x¡)¡)= x¡. adic¸a x = (x¡). din (19). [x . D.

deoarece. (x. (y¡)= (x¡)!(y¡). (y¡). aplic^and (7') . y = (x¡). atunci din (11). (y¡)= y. din (16). obt»inem x . aplic^and (7'). Pe de alt¸a parte. din (18).= x . ¡). (y¡). Prin urmare. ¡ Prin urmare. x¡ Dar. (x¡)= x. avem x .

95 Fie X =(X. def. ¡. !.din nou.2. x. . Algebrele Boole ca prealgebre Boole c^at.D) o prealgebr¸a Boole. y . S¸a de‾nim o relat»ie binar¸a ~ pe X astfel: pentru tot»i x. obt»inem x . x . x ~ y (. adic¸a ca algebre \tip Lindenbaum-Tarski De‾nit»ia 7. y = y. X.

D.= y »si y = x (. Demonstrat»ie. x . — simetria: . care este adevarat¸a din (6'). x = x. Propozit»ia 7. — re°exivitatea: pentru tot»i x .96 Relat»ia binar¸a ~ pe X este o relat»ie de echivalent»¸a. D »si y .2. y . x ~ x (. X. x .

z . adic¸a (x .pentru tot»i x. x ~ y implic¸a y ~ x. este evident. y . D »si z . . sau. z . X astfel ^³nc^at x ~ y »si y ~ z. D). y . — tranzitivitatea: ‾e x. X. y. x . D »si y . D) »si (y . y . echivalent.

(x . y . z . x . D »si y . conform (7). . D »si y . D) »si (z . .2. z . care implic¸a. c¸a x . X.y. adic¸a x ~ z. . Lema 7. x . D »si z . y .y.97 Urm¸atoarele propriet¸at»i ale lui ~ au loc: pentru orice x. D). D.x.

implic¸a (x .(a) x ~ x»si y ~ y. . y) ~ (x. ¡ (b) x ~ y implic¸a x~ y. (c) D este o clas¸a de echivalent»¸a. . y0).

adic¸a (x = x»si x. = y). prin (13). x . = x) »si (y = y»si y. y»si x.176CAPITOLUL 7. Dar. y = y. x . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Demonstrat»ie. (a): Fie x ~ x»si y ~ y0. y = x . = x implic¸a. implic¸a. prin (11).

D »si. Deoarece x . y0). (x . Prin urmare. y= x. x . (x . D. D »si y . Similar. y. y = x. y. = x . y. y . y. adic¸a x . . x. (b): Fie x ~ y. y) ~ (x.. aplic^and (7'). Prin urmare. y . din (20). . x .

x. Similar. ¡ D. x . x) . (x. x¡) . din (4). D. D »si (y . y) . y¡) . (y. rezult¸a. y. c¸a y. (c): Este su‾cient s¸a demonstr¸am c¸a x. D. x~ y. . y . ca x. y . prin (4). Prin urmare. D implic¸a..

x . D. D implic¸a. x . Deoarece ~ este o relat»ie de echivalent»¸a pe X. D »si similar. . ‾e x clasa de echivalent»¸a a lui x . X: . c¸a y .D implic¸a x ~ y. y . y . Intr-adev¸ar. prin (5). x ~ y. D implic¸a x . Prin urmare.

Lema 7. X y ~ x} »si ‾e B = X/ ~ mult»imea c^at.2. Xg. adic¸a mult»imea tuturor claselor de echivalent»¸a: def. x = fy .98 Clasele de echivalent»¸a nu depind de reprezentant»ii ale»si. .def. adic¸a pentru tot»i x. B = X/ ~ = f x j x .

X. =): Deoarece x 2 x »si x j= y j.y . rezult¸a c¸a x 2 y j. Demonstrat»ie. x ~ y. adic¸a z ~ x. adic¸a x ~ y. din tranzitivitate obt»inem c¸a z . (=: Fie z 2 x j. x j= y (. deoarece x ~ y.

99 S¸a de‾nim pe mult»imea c^at B = X/ ~ de mai sus o relat»ie binar¸a = astfel: pentru tot»i x j. De‾nit»ia 7. Prin urmare. B. adica z 2 y j. y j. Similar. Prin urmare.~ y. x jµ y j. x j= y j. . y jµ x j. def.2. .

y . x = x. D.2.100 Relat»ia binar¸a = pe mult»imea c^at B = X/ ~ este o relat»ie de ordine. care are loc conform . Demonstrat»ie. x = y (. x j— x j(.x j— y (. x . Lema 7. — re°exivitatea: pentru tot»i x j. B.

y j. D. adic¸a x . D »si y . din Lema 7. x = y j. prin urmare.(6').2. . — antisimetria: ‾e x j. y . A astfel ^³nc^at x j— y »si y j— x j. x .98. adic¸a x ~ y.

x = z. adic¸a x j— z j. .2. B astfel ^³nc^at x j— y »si y j— z j. y j. z j.7. adic¸a x = y »si y = z. Sa de‾nim . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 177 — tranzitivitatea: ‾e x j. Atunci aplic^and (7').

x jdef. = D. y j.pe mult»imea c^at B = X/ ~ operat»ia binar¸a !. Din Lema 7.97. . y j.2. def. = x j. 1 def. B. operat»ia unar¸a »si constanta 1 astfel: pentru orice x j. x j! y = x .

x . x . D »si y . S¸a observ¸am c¸a x = D ^³nseamn¸a x ~ y for all y . x = D (.101 x =1 (. D). adic¸a (x .de‾nit»iile sunt bune (adic¸a nu depind de reprezentant»i). Demonstrat»ie. D. y . . Lema 7.2. D.

adic¸a y ~ x. D. x . prin (4). y . trebuie s¸a demonstr¸am c¸a x j= D. =): y . ¢ x j. c¸a x . adic¸a (y . (=: Fie x . D implic¸a.pentru tot»i y . x . D »si x . D. D: ‾e y 2 x j. D »si y . D.

x . . D.. D. c¸a y . D. ¡ Teorema . x . x ~ y. prin (5). x . D. din (4). D). D de asemenea. Dar. rezult¸a. atunci din (5). care implic¸a y 2 x j. Deoarece x . D implic¸a. Prin urmare. y . c¸a y . — D µ x j: ‾e y .

!.. z j. (A2) [ x j. (A1) x j.7.102 Prealgebra c^at (B = X/ ». Demonstrat»ie.2. ( y j! x j) = 1. . Trebuie s¸a veri‾c¸am c¸a pentru tot»i x j. y j. B. 1) este o algebr¸a Boole. pe care o numim algebra \tip Lindenbaum-Tarski a lui X .

( y j! x . ( x j! y j) = 1.( y j! z j)] . (A3) ( y j¡! x j¡) . Intr-adev¸ar. ( x j! z)] = 1. [( x j! y j) . atunci x j= y j. (A4) dac¸a x j! y j=1= y j! x j. (A1): x j.

2. y j= D »si y .101.2. x j= . (A3): rezult¸a similar din (3) »si Lema 7. (A2): rezult¸a similar din (2) »si Lema 7.101.2. (y . x) j= 1. (A4): Fie x j! y j=1= y j! x j. adic¸a x .j)= x .101. din (1) »si din Lema 7.

y .2. prin Lema 7. Observat»iile 7. D.D. equivalent. . care este . x . D »si y . adic¸a x ~ y. x j= y j.101. prin Lema 7. din care. obt»inem algebra Lindenbaum-Tarski.2.103 (i) La nivel de logic¸a algebric¸a. prin factorizarea F ac1. avem calculul propozit»ional clasic L. x . care ^³nseamn¸a.98.2. sau.

algebra Boole c^at. O alt¸a factorizare.o algebr¸a Boole. ne conduce la o alt¸a algebr¸a Boole. a algebrei Lindenbaum-Tarski. . F ac2. printr-un sistem deductiv (‾ltru) de data aceasta.

178CAPITOLUL 7. care modeleaz¸a calculul propozit»ional clasic L. care este o algebr¸a Boole. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL La nivel de algebra logicii. a acestei algebre Boole printr-un sistem deductiv (‾ltru). s¸a o numim F ac20. . prin factorizarea F ac1. avem prealgebra Boole. din care. obt»inem algebra \tip Lindenbaum-Tarki". obt»inem o algebr¸a Boole . Prin alt¸a factorizare.

putem scrie: F ac1 F ac2 Logica algebric¸a: L =. Lind. algebra Boole =. algebra Boole c^at (ii) Urm¸atoarele probleme deschise apar: a) S¸a se studieze factorizarea F . Lind. Prin urmare.c^at. alg. alg. T arski c^at F ac1. T arski =. Algebra logicii: prealgebra Boole =. F ac2.

F ac1 »si F ac2.ac1. . b) S¸a se studieze ^³n paralel compunerea celor dou¸a factoriz¸ari la cele dou¸a nivele: F ac2 . d) S¸a se de‾neasc¸a not»iunea analoag¸a de prealgebr¸a Boole pentru . . c) S¸a se de‾neasc¸a »si s¸a se studieze pe prealgebra Boole not»iunile corespunz¸atoare not»iunilor din calculul propozit»ional clasic L. similar cu F ac1. F ac1.

Acestea vor fi trecute ^³n limbajul formal »si apoi vor fi prelucrate conform mecanismului inferent»ial al lui L. 7.3 Exemple de deduct»ii formale din ipoteze Exemplele prezentate ^³n aceast¸a sect»iune vor avea ca punct de plecare propozit»ii formulate ^³n limbajul natural.1 Se consider¸a propozit»iile: (a) Cuget.calculul cu predicat e clasic.3. (b) . deci exist. Exemplul 7.

Cuget. nu m¸a duc la cursul de logic¸a. deci nu m¸a duc la cursul de logic¸a. deci dac¸a exist. (c) Cuget. Atunci cele trei propozit»ii (a) -(c) se vor scrie simbolic . Vom nota: p = "cuget q = "exist r = "nu m¸a duc la cursul de logic¸a". Vrem s¸a ar¸at¸am c¸a din primele dou¸a propozit»ii se deduce a treia.

q. (q .astfel: (a): p . r)g. q (b): p . p . atunci trebuie s¸a arat¸am c¸a S . Prezent¸am mai jos demonstrat»ia formal¸a a lui S . r) (c): p . (q . r Dac¸a S = fp . r: . r. p . p .

p . q (5) S . r) m.p. (q . (p . (q .3.7. ((p . p . (p . r . (2) (4) S . r)) (G2) (3) S . (1). r) (2) S .. q) . (p . EXEMPLE DE DEDUCT¸ II FORMALE DIN IPOTEZE 179 (1) S . p . (p . q) . r)) .

p. Exemplul 7. atunci el nu are mintea limpede.3. (4).2 Se consider¸a propozit»iile: (a) Dac¸a are mintea limpede.m.. (3). (b) Dac¸a studentul Tic¸a nu va ajunge un informatician bun. Arat¸am c¸a din (a) »si (b) se deduce . (c) El merge des la plimbare. atunci studentul Tic¸a va ajunge un informatician bun. prin urmare el merge des la plimbare.

p. :r !:qg. Cele trei propozit»ii (a) -(c) se reprezint¸a. atunci simbolic astfel: (a): (q . p (b): :r !:q (c): p Dac¸a S = f(q . r) . atunci trebuie s¸a arat¸am c¸a . r) . S¸a not¸am: p = "el merge des la plimbare q = "are mintea limpede r = "studentul Tic¸a va ajunge un informatician bun".(c).

(2) (4) S .. (4).p. r m.p. p m. p (5) S . (:r !:q) .. r) (G2) (3) S . p.3 Se consider¸a propozit»iile: (a) Iar ^³n lumea cea . q .3. (1). (3). r) .S . Aceasta decurge din §-demonstrat»ia urm¸atoare: (1) S `:r !:q (2) S . (q . (q . Exemplul 7.

. (c) Dac¸a nu e»sti ridicul. (d) In lumea cea comun¸a a visa e un pericul. atunci nu ai iluzii.comun¸a a visa e un pericul C¸aci de ai cumva iluzii. e»sti pierdut »si e»sti ridicul. Scrisoarea a II-a) (b) Dac¸a nu e»sti pierdut. atunci nu ai iluzii. Eminescu. Vrem s¸a arat¸am c¸a din propozit»iile (a) -(c) se deduce (d). (M.

Not¸am: q = "^³n lumea cea comun¸a a visa e un pericul r = "ai (cumva) iluzii s1 = "esti pierdut .

180CAPITOLUL 7. Atunci (a) -(d) au scrierea simbolic¸a: (a): (r . q: . :s1 !:r. s2)) . (s1 . (s1 . atunci §-demonstrat»ia urm¸atoare va stabili c¸a S . :s2 !:rg. q (b): :s1 !:r (c): :s2 !:r (d): q Dac¸a S = f(r . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL s2 = "esti ridicul". q. s2)) .

((r .. s2))) lista (3) S `:s1 !:r (4) S . (4) (6) S `:s2 !:r (7) S . s1) (G3) (5) S . r . (s1 . (:s2 !:r) . s2)) . (:s1 !:r) .p.(1) S . s2) . (s1 . (r . (3). s1) . (r . s1 m. (r . q (2) S . (r .

(7) (9) S . (r . (10). (1). (s1 . s2 m. (s1 . (5) (10) S . q m..p. (2).. s2) (G3) (8) S .. r . s2) m. r .4 Se consider¸a propozit»iile: (a) Dac¸a nu dau pe la . (8).. s2)) m. (6). Exemplul 7.p.. s2) . (9) (11) S .p.p.3. (r . (r .

(c) Dac¸a »stiu ce s-a predat ora trecut¸a. Vrem s¸a arat¸am c¸a ultima propozit»ie se deduce din primele dou¸a. (b) Sunt sigur pe ce »stiu.curs. atunci nu »stiu ce s-a predat ora trecut¸a. deoarece explicat»iile nu m¸a conving. c¸aci dau pe la curs »si explicat»iile profesorului nu m¸a conving. atunci sunt sigur pe ce »stiu. Not¸am: p .

= "»stiu ce s-a predat ora trecut¸a q = "dau pe la curs r = "explicat»iile profesorului m¸a conving s = "sunt sigur pe ce »stiu". Vom nota §= f(:r . s. Atunci propozit»iile (a) -(c) se scriu astfel: (a): (:r !:q) !:p (b): (q ^:r) . s (c): p .

s. p .!:q) !:r. s} »si vom demonstra c¸a S . (q ^:r) . .

::p lista ( 5) S .7.3. p .. (2) ( 4) S . (1). (::p !:(:r !:q)) lista ( 3) S . .p. ((:r !:q) !:p) . ::p !:(:r !:q) m. (4) ( 6) S . p !:(:r !:q) (3). (:r !:q) !:p ( 2) S . EXEMPLE DE DEDUCT¸ II FORMALE DIN IPOTEZE 181 ( 1) S .

(q ^:r) lista ( 8) S . (q ^:r) (6). p . atunci ^³n cazul c^and ies . (:r . (7) ( 9) S .5 Se consider¸a propozit»iile: (a) Dac¸a nu plou¸a. s (8).3.p . (9) Exemplul 7. q) idem (5) ( 7) S . p . s (10) S . (:r . (q ^:r) . q) .

= "plou¸a . = "trec pe la cafenea". (d) Plou¸a. nu trec pe la cafenea. Not¸am: . (c) Trec pe la cafenea. atunci ies la plimbare. (b) Dac¸a nu plou¸a. Vom demonstra c¸a din primele trei propozit»ii se deduce (d). Atunci propozit»iile (a) -(d) se .la plimbare. = "ies la plimbare .

Âg. (. :. . (. . . Ã.scriu astfel: (a): :. »si mult»imea de ipoteze este S = f:. (. !:Â) (b): :. (d): . (c): . !:Â). '. . . (1) S `:. Prezent¸am o §-demonstrat»ie c¸a S . . !:Â) (2) S `:. .

. (. !:Â) . (:.. (1). !:Â)) .. ((:. (7) (9) . . (. (:.p. (:. . . (6). . (4) S . ') (A3) (8) S . . . Ã) . m. (3) S . . (5) (7) S . (:.p.p. !:Â) m. . (2). (4) (6) S `:. (:. Ã) .. m. . !:Â)) (G2) (5) S . !:.

E.A.S . . deoarece U va c^a»stiga Cupa U.F. Se consider¸a propozit»iile urm¸atoare: (a) X ^³»si va cump¸ara un castel ^³n Scot»ia..F.3.A.p. »si Y ‾nant»atorul lui U. (8) Exemplul 7. (3).6 Fie X atacantul echipei de fotbal U ce joac¸a ^³n Cupa U. pentru c¸a Y ^³i va da un milion de dolari.. .E. m.

(c) Dac¸a Y nu ^³i va da un milion de dolari.E.F..F.182CAPITOLUL 7. atunci U nu va c^a»stiga Cupa U. atunci X va locui ^³n Scot»ia.A.. deoarece ^³»si va cump¸ara un castel ^³n Scot»ia.A. (d) X nu va locui ^³n Scot»ia.E. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL (b) Dac¸a U va c^a»stiga Cupa U. Vrem s¸a demonstr¸am c¸a .

E.propozit»iile (a) -(d) constituie o mult»ime de premize din care poate fi dedus¸a propozit»ia "U nu va c^a»stiga Cupa U.". Atunci cele patru propozit»ii (a) .F. Not¸am: p = "U va c^a»stiga Cupa U.A.F.A. q = "Y ^³i va da un milion de dolari r = "X ^³»si va cump¸ara un castel ^³n Scot»ia s = "X va locui ^³n Scot»ia".E.

7 Dac¸a ®. :q !:p. . (r .3. (q . r). (r .p . s) (c): :q !:p (d): :s. s). avem nevoie de urm¸atoarea lem¸a: Lema 7.-(d) se reprezint¸a simbolic astfel: (a): p . Not^and S = fp . Pentru aceasta. ‾. r) (b): p . :sg. (q . rezolvarea problemei revine la a stabili c¸a S `:p.

atunci . . ±. °)) . ±). Aplic^and de mai multe ori Teorema deduct»iei. ®. (. (. . Demonstrat»ie.°. (ß . [(a . ‾g. (ß . d sunt enunt»uri oarecare ale lui L. aceasta este echivalen t cu a ar¸ata c¸a ¢= fa . ±))]. °). (ß . ±)) .a . . (a . (a .

.Prezent¸am mai jos o demonstrat»ie a lui .p. m. . . d m. a . . . . ±) . ß .p. .. . a . . °) . ß . (ß . Demonstrat»ia lemei ‾ind terminat¸a. . ±: .p. . a . . (. . . d m. . m. .p. . .

Prezent¸am mai jos o §-demonstrat»ie: .trecem la a stabili c¸a S `:p.

(q . (r . s)) . (p . EXEMPLE DE DEDUCT¸ II FORMALE DIN IPOTEZE 183 ( 1) S . (r . s)) . p . (q . [(p . s) ( 3) S . (p . r) ( 2) S . (r . (p . . (q . s))] Lema ( 4) S .7. p .3. r)) .

s)) .p. s) m.p.(p .. (1). (4) ( 6) S . (p . (p . (p . s)) m. :q !:p ( 9) .. p . (5).p. s)) (G2) ( 7) S . q) . (3) ( 5) S .. (6) ( 8) S . (2). q) . s) m. (q . (q . (p . (q . ((p .

(p .. (:s !:p) lista (13) S . (8). q m.. (:q !:p) .S . (9) (11) S . Exemplul 7. (14). (10) (12) S . s m.p..3.8 Se consider¸a . q) (G3) (10) S . (13). s) . (p .p. (11). (12) (14) S . :s (15) S . :s !:p m. :p m.p. p . (7)..p. p .

atunci voi fi fericit. (b) Dac¸a iau examenul de logic¸a »si merit. (c) Dac¸a nu merit. atunci nu iau examenul sau nu m¸a duc la munte.propozit»iile urm¸atoare: (a) In cazul c¸a iau examenul de logic¸a. (d) M¸a voi duce la munte. Fie S mult»imea de premize format¸a din propozit»iile (a) . m¸a voi duce la munte. ‾indc¸a merit.

"Dac¸a iau examenul. Pentru aceasta. atunci voi fi fericit. vom nota: p = "iau examenul q = "merit r = "m¸a voi duce la munte s = "voi fi fericit »si obt»inem urm¸atoarea reprezentare simbolic¸a: (a): p . r) . Vom demonstra c¸a S . (q .-(d).

(b): (p . s (c): :q . avem nevoie de urm¸atorul rezultat. (:p _:r) (d): r Va trebui s¸a arat¸am c¸a S . avem . Lema 7. ‾) Prezent¸am o §-demonstrat»ie pentru S . Pentru aceasta. p .9 Pentru orice enunt»uri ®. ‾. s. (:a _:‾) !:(a .3. q) .

s. .. p .

r)) (G2) ( 3) S . r)) . (p . (p . (p . (2) ( 4) S `:q . q) . (p .p. (q . (:p _:r) ( 5) . (q .. ((p . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL ( 1) S . r) m.184CAPITOLUL 7. (1). p . q) . r) ( 2) S .

q m. q)) . q) . r) (R1). r)) . ((p . r) .. q) (G3) ( 8) S . (p . (7) ( 9) S .p. (:q !:(p . (4).S . (:p _:r) !:(p . r) . (5) ( 7) S . (6). r) Lema ( 6) S `:q !:(p . (p . r) . (r . ((p .

p. (11) (13) S . r (12) S . (9) (11) S . s) m. q) . q) m. s)) lista (15) S .. p . (p . (13).. s (14) S . s) . q) . r . ((p .lista (10) S . (q .. (10). (14) (16) . q m. (p . (p . (q .p. (8).p. p .

p . atunci nu m¸a duc la . s)) . (p . (p ..p.S . (q .. (16) (18) S . s)) (G2) (17) S . (17) Exemplul 7. s) m. q) .p. s m. ((p . (15). (p .3. q) . (p .10 Consider¸am propozit»iile urm¸atoare: (a) Dac¸a nu am chef »si ^³mi displace materia predat¸a. (12).

(c) M¸a duc la curs. atunci ni se dau subiectele de examen. Vom nota: p = "^³mi displace . (e) Imi displace materia predat¸a. pentru c¸a am chef. Vrem s¸a arat¸am c¸a textul format din aceste cinci propozit»ii este inconsistent.curs. dac¸a ni se dau subiectele de examen. (d) Dac¸a nu m¸a duc la curs. (b) Nu ^³mi displace materia predat¸a.

materia predat¸a q = "am chef r = "m¸a duc la curs s = "ni se dau subiectele de examen". . Vrem s¸a arat¸am c¸a urm¸atoarea mult»ime de enunt»uri este inconsistent¸a: f(:q . s (e): p. Atunci propozit»iile (a) -(e) se reprezint¸a simbolic astfel: (a): (:q . p) !:r (b): q !:p (c): s . r (d): :r .

:r . p) !:r.p) !:r. Acest lucru este echivalent cu a arat¸a c¸a S `:p. s. s . unde: §= f(:q . . r. s . r. q !:p. q !:p. pg. sg. :r .

((:q . (:q . p . (:q . p) !:r) ..3. (p . r) m. q . (2) ( 4) S . EXEMPLE DE DEDUCT¸ II FORMALE DIN IPOTEZE 185 Prezent¸am mai jos o §-demonstrat»ie pentru S `:p: ( 1) S .p.7. (:q . (1). p) !:r ( 2) S . r)) lista ( 3) S .

p !:r m. (6). (4). p !:q m.p.. (p . (q !:p) . (3). r)) . (p !:r)] (G2) ( 8) S . (p !:q) lista ( 6) S . (5) ( 7) S . (p !:q) . (7) ( 9) S .p. [(p !:q) .. . (:q . (8) (10) S ..!:p ( 5) S .p. (p !:r) m.

(r !:p) .p. r !:p m.(p !:r) . s) !:p) m. s) !:p)] lista (15) S . (12) (14) S . [(s !:p) .. (13). ((r .. (9). . s !:p (R1). s . ((r .p. (s !:p) . (r !:p) lista (11) S . r (13) S . (14) (16) S . (10) (12) S . (r . (11).

S¸a se arate c¸a textul format din urm¸atoarele propozit»ii este inconsistent. (a) . (16). r . (18) Exemplul 7. (13). s este chiar (17) (19) S `:p m..11 U si V sunt dou¸a echipe de fotbal din campionatul intern.3. iar X este antrenorul lui U..s) !:p m.p. s (18) S . (15) (17) S `:r .p.

atunci U va avea mai multe . pentru c¸a U va merge ^³n cupele europene . atunci U va bate V. (d) Dac¸a portarul se va ^³ns¸anato»si. atunci merge ^³n cupele europene pentru c¸a va avea mai multe puncte. atunci X va fi bucuros. (b) Dac¸a U bate V.Dac¸a U bate V. (c) Dac¸a portarul lui U se va ^³ns¸anato»si.

= "U va avea mai multe puncte d = "X va fi bucuros e = "Portarul lui U se va ^³ns¸anato»si . (e) Portarul lui U se va ^³ns¸anato»si. (f) X nu va fi bucuros. Not¸am: a = "U bate V ß = "U va merge ^³n cupele europene .puncte.

(. . (ß . . ±) (c): e . a (d): e . .Atunci propozit»iile date au urm¸atoarea reprezentare simbolic¸a: (a): a . ‾) (b): a .

±: . ±. e . °. "g.e . ±). . ®. Prezent¸am mai jos o demonstrat»ie pentru S .186CAPITOLUL 7. Fie §= fa . atunci propozit»iile (a) -(f) sunt contradictorii.a . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL (e): e (f): :±. ‾). Dac¸a demonstr¸am c¸a S . (. (ß .

.. a . (. a m. m. (1).. e .( 1) S .p. e . (3) ( 6) S . ‾) ( 7) S . . e ( 2) S . . . ß m. (1)..p. (2) ( 5) S . ( 4) S . (6) ( 8) S . a ( 3) S .p. a . (4). . .

. (8) (10) S . 7.. d (R1). Acest lucru va fi realizat ^³n sect»iunea de fat»¸a prin not»iunea . . ß . d m. (5).4 Semantica calculului propozit»ional P^an¸a acum am dezvoltat sistemul L la nivel sintactic. ±) ( 9) S ..(ß . (4). f¸ar¸a a atribui enunt»urilor valori de adev¸ar. (7).p. (10).p. d m. (9) (11) S .

De‾nit»ia 7.2 Pentru orice interpretare h : V ¡.4. Propozit»ia 7. Deduct»ia semantic¸a din ipoteze Fie V mult»imea in‾nit¸a a variabilelor propozit»ionale »si (L2 = f0. Modele. 1) algebr a Boole canonic¸a. 1g. . :. 7. L2.1 Interpretare. !.4. L2.de interpretare.4.1 O interpretare a lui L este o funct»ie oarecare h : V ¡.

. . pentru orice x . h»(Ã). . Demonstrat»ie. pentru orice . V . . (c) h»(. pentru orice '. care satisface propriet¸at»ile urm¸atoare: (a) h»(x)= h(x). urm¸arind clauzele (a) -(c). (b) h»(:')= :h»(').exist¸a o funct»ie unic¸a h~ : E ¡. E. L2. Demonstrarea unicit¸at»ii lui . De‾nit»ia lui h~ se face prin induct»ie. E. Ã)= h»(') .

V . L2 astfel ^³nc^at: (a') g(x)= h(x). . Fie g : E ¡. . E. pentru orice . (b') g(:')= :g('). pentru orice x .h~ se face tot prin induct»ie.

Ã)= g(') . . -a = :': g(®)= :g(')= :h»(')= h»(:')= h»(®). . pentru c¸a g(')= h»(') (ipoteza induct»iei). h»(®)= g(®). V : g(®)= h(®)= h»(®). . . E. E.4. g(Ã). Distingem trei cazuri pentru ®: -a . pentru orice '.7. Vom ar¸ata c¸a pentru orice a . SEMANTICA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 187 (c') g(.

. . (d) h»(. h»(Ã). h»(Ã)= h»(®). . . Ã)= h»(') .-a = . h»(Ã).4.3 Dac¸a h . Pentru orice '. Consecint»e imediate. Ã)= h»(') . E. Observat»ia 7. (f) h»(. pentru c¸a g(')= h»(') »si g(Ã)= h»(Ã) (ipoteza induct»iei). . h»(Ã). (e) h»(. Ã: g(®)= g(') . Ã)= h»(') . g(Ã)= h»(') . . .

E ¡. O interpretare asociaz¸a variabilelor .. E. h L2 h este de‾nit de: h('b)= h»('). atunci exist¸a un unic mor‾sm boolean h : E=~ ¡. pentru orice . L2 care face comutativ¸a diagrama urm¸atoare: p V.: V ¡. L2 este o interpretare. E=~ h~ ½ h . .

funct»ia h din Observat»ia 7. .2.3 este un mor‾sm boolean).4.4. Conform Propozit»iei 7. sunt pransportat»i ^³n operat»iile booleene corespunz¸atoare (^³n termeni algebrici. !. Putem spune c¸a h~ transform¸a . ^. 1g. _.propozit»ionale valori ^³n algebra Boole L2 = f0. o interpretare h se extinde ^³n mod unic la o funct»ie h~ de‾nit¸a pe E astfel ^³nc^at conectorii :.

este universal adev¸arat (tautologie) dac¸a este adev¸arat ^³n orice . L2 dac¸a h»(') = 1.4. este adev¸arat ^³n interpretarea h : V ¡. — Enunt»ul . — Un enunt¸ . De‾nit»iile 7.4 — Enunt»ul .structura logic¸a a lui L ^³n structura logic¸a a lui L2. este fals ^³n interpretarea h dac¸a h»(') = 0.

. atunci c^and tuturor variabilelor propozit»ionale ce intr¸a ^³n component»a sa le atribuim valori din L2.4. Un enunt¸ universal adev¸arat . acest lucru se noteaz¸a j= '.interpretare.5 Interpretarea unui enunt¸ este valoarea 0 sau 1 obt»inut¸a. va avea valoarea 1 pentru orice valori din L2 luate de variabilele propozit»ionale ce apar ^³n '. Observat»ia 7.

.

Not¸am faptul c¸a h este un model al lui S astfel: h j=§. §.4.4.6 O interpretare h : V ¡. De‾nit»ia 7.188CAPITOLUL 7. E dac¸a h»(¾) = 1 pentru orice s . E »si .7 Fie S . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL De‾nit»ia 7. L2 este un model al lui S .

al lui L.8 Pentru orice enunt¸ . =)j= '.. Se noteaz¸a acest lucru astfel: S j= '.4. Spunem c¸a . se deduce semantic din ipotezele S dac¸a h»(') = 1. E. pentru orice model h al lui §. are loc urm¸atoarea proprietate: . . Demonstrat»ie. . . Vom arat¸a c¸a dac¸a . Propozit»ia 7.

'. Se procedeaz¸a prin induct»ie asupra modului ^³n care a fost de‾nit . h»(®)) = :h»(®) _:h»(‾) . (h»(‾) . h»(®)=1. h»(')= h»(®) . Consider¸am ^³nt^ai cazul axiomelor: (G1): . este de forma a . . ®). atunci h»(') = 1 pentru orice interpretar e h : V ¡. (G2): .'. (ß . L2.

((a . este de forma (:a !:‾) . b = h»(‾). °)). c = h»(°). ((a . ‾) . (ß . Dac¸a not¸am a = h»(®). (ß . atunci h»(')=(a . c)) = 1. °)) . (a . dupa cum arat¸a o simpl¸a veri‾care ^³n L2. b) . (G3): . c)) . (b . (a .este de forma (a .

. ') = 1. Presupunem acum c¸a . .p. h»(')= h»(') . Este su‾cient s¸a prob¸am c¸a (a. '. ®). h»(Ã)=1 . Atunci 1= h»(Ã) . Ipoteza induct»iei conduce la h»(Ã) = 1 »si h»(. a fost obt»inut prin m. Ã.. (b . . din . . . a)=1 in L2. b¡) .

»si demonstrat»ia s-a ^³ncheiat. .54 »si Corolarului 7.9. Conform Lemei 7. Corolarul 7. Demonstrat»ie. . astfel ^³nc^at . »si `:'. . nu putem avea . »si `:'.9 Pentru orice enunt¸ '.4. .4.2. . Dac¸a ar exist¸a un enunt¸ . atunci pentru orice interpretare h am avea h»(') = 1 »si :h»(')= h»(:') = 1: contradict»ie.

nu putem avea . ^:'.pentru nici un enunt¸ . . Atunci Corolarul 7.4. .9 exprim¸a noncontradict»ia sistemului formal L: prin demonstrat»ii formale nu se poate ajunge la contradict»ii.

7. Trec^and la algebra Lindenbaum-Tarski E=~ »and Lemma .4. (. j= '. .4. . (. Demonstrat»ie. E.8.4. =): Conform Propozit»iei 7.10 (Teorema de completitudine a lui L) Pentru orice enunt¸ . SEMANTICA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 189 7. (=: Presupunem c¸a 6 . nu este teorem¸a formal¸a).2 Teorema de completitudine Teorema 7. .4. avem: .

Atunci exist¸a o mult»ime nevid¸a X »si un mor‾sm boolean injectiv d : E=~ ¡. rezult¸61.2. deci exist¸³nc^')(x)=1 6 a d( b= 1^2 a .7. Aplic¸ si aplic^. Din injectivitate a lui d rezult¸a c¸') 6³n LX . LX 2 .75. = am Teo a b rema de reprezentare a lui Stone pentru algebra Boole E=».

¼x este mor‾sm boolean. X astfel ^at d( b^³n L2. E=~ ¡. E ¡. Consider¸am proiect»ia ¼x : LX ¡. LX ¡.x . pentru orice 2 f . LX 2 . L2 2 . S¸a lu¸am interpretarea h dat¸a de compunerea urm¸atoarelor mor‾sme booleene: pd¼x V . L2 de‾nit¸a prin ¼x(f)= f(x).

V : h»(®)= h(®)= ¼x(d(p(®)) = d(®b)(x). .4) h»(®)= d(®b)(x). E: (7. Vom stabili c¸a pentru orice a . Demonstr¸am (7. -a = :‾: Ipoteza induct»iei funct»ioneaz¸a pentru ‾. p. Atunci h»(®)= :h»(‾)= :d(‾b)(x)=(:d(‾b))(x)= d(:‾)(x)= d(:c‾)(x)= d(®b)(x). deci h»(‾)= d(‾b)(x).adic¸a h = ¼x .4) prin induct»ie asupra enunt»ului ®: -a . d .

4) pentru a = '. °: Ipoteza induct»iei funct»ioneaz¸a pentru ß »si °. deci h»(‾)= d(‾b)(x) »si h»(°)= d(°b)(x). Proprietatea (7. rezult¸a h»(')= . bß . d(°b)(x)= °))(x)= d( b°)(x)= d( \ (d(‾b) . Aplic^and (7. Atunci h»(®)= h»(‾) . °)(x)= d(®b)(x).4) a fost demonstrat¸a. d(bß .-a = ß . h»(°)= d(‾b)(x) .

d( b6 = '. 2 ')(x) = 1. deci 6j Comentarii .

(ii) Studierea unei teorii »stiint»i‾ce are ca scop determinarea propozit»iilor valabil e ale teoriei. prin teorem¸a de completitudine a lui L este desemnat¸a echivalent»a din Teorema 7. La .190CAPITOLUL 7.4. completitudinea lui L este exprimat¸a numai prin implicat»ia "j= . In cele mai importante texte de logic¸a. '". SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL (i) De fapt. =).10.

Pentru sistemul logic L. au fost de‾nite dou¸a clase remarcabil e de enunt»uri: teoremele formale (not»iune sintactic¸a) »si enunt»urile universal adev¸arate (not»iune semantic¸a). Ambele not»iuni candideaz¸a la a reprezenta ^³n sistemu l logic propozit»iile valabile (adev¸arate) din logica propozit»ional¸a neformalizat¸a. propozit»iile din teorie sunt reprezentat e de enunt»uri.nivelul sistemului logic. Enunt»urile universal adev¸arate sunt mai aproape de ceea ce .

Teorema de completitudine stabile»ste echivalent»a celor dou¸a tipuri de enunt»uri. ea traduce ^³n plan formal ideea de propozit»ie a c¸arei valabilitate a fost stabilit¸a printr-o demonstrat»ie. Compararea teoremelor formale cu enunt»urile universal adev¸arate apare ca o problem¸a natural¸a. ‾ecare din cele dou¸a . Luate separat.^³nt»elegem noi ^³n mod obi»snuit prin propozit»ie adev¸arat¸a. Teorema formal¸a este un concept mai so‾sticat .

implicat»ii ce compun Teorem a de completitudine are o semni‾cat»ie profund¸a. =). . In particular. ' ne arat¸a c¸a structura logic¸a a lui L (de‾nit¸a de cele trei axiome »si de regula de . Implicat»ia reciproc¸a "j= . de aici rezult¸a noncontradict»ia lui L. Implicat»ia ". =)j= ' ne arat¸a c¸a demonstrat»iile formale produc enunt»uri universal adev¸arate.

p. (iii) Demonstrat»ia prezentat¸a mai sus este de natur¸a algebric¸a. Ideea fundamental¸ a este trecerea la algebra Lindenbaum-Tarski . De asemenea. Teorema de completitudine ne d¸a un procedeu comod de veri‾care a faptului c¸a un enunt¸ este o teorem¸a formal¸a (procedeu ce poate fi programat).deduct»ie m.) este capabil¸a s¸a asigure demonstrat»ii formale pentru toate enunt»urile universal adev¸arate.

Aceast¸a trecere prin algebr¸a arunc¸a o lumin¸a mai complet¸a asupra relat»iei dintre sintax¸a »si semnatic¸a. sistemul formal L a fost analizat din perspectiva relat»iei tripartite: sintax¸a semantic¸a algebr¸a 7. care are de fapt »si un substrat algebric.3 Teorema de completitudine extins¸a Teorema de . Pe scurt.»si invocarea Teoremei lui Stone pentru g¸asirea interpret¸arii necesare ^³n demonstrat»ie.4.

completitudine. demonstrat¸a ^³n sect»iunea precedent¸a. exprim¸a o relat»ie profund¸a ^³ntre sintax¸a »si semantic¸a. Un al doilea mod de a pune fat»¸a ^³n fat»¸a sintaxa »si semantica lui L ^³l reprezint¸a problema compar¸arii deduct»iei formale .

este un r¸aspuns de‾nitiv la aceast¸a problem¸a. prezentat¸ a ^³n aceast¸a sect»iune. Stabilind echivalent»a dintre deduct»ia sintactic¸a »si deduct»ia semantic¸a. Teorema de completitudine extins¸a poate fi obt»inut¸a printr-o metod¸a algebric¸a asem¸an¸atoare .7. ea ^³nt¸are»ste considerabi l relat»ia dintre cele dou¸a dimensiuni ale lui L. SEMANTICA CALCULULUI PROPOZIT¸ IONAL 191 (sintactice) cu deduct»ia semantic¸a. Teorema de completitudine extins¸a.4.

Ideea principal¸a este aplicarea Teoremei de reprezentare a lui Stone pentru algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a unei mult»imi de enunt»uri. ceea . Ele au propriet¸at»i sintactice remarcabile.4. bazat¸a pe mult»imile consistente maximale.ce cea din cazul Teoremei 7. In subsect»iunea de fat»¸a. vom prezenta o demonstrat»ie direct¸a.10. Mult»imile consistente maximale sunt contrapartea sintactic¸a a ultra‾ltrelor (= ‾ltre maximale) din algebra Boole.

pentru orice x . 1.4. Propozit»ia 7. ¢. Demonstrat»ie. h(x)= . Consider¸am interpretarea h de‾nit¸a. o mult»ime maximal consistent¸a maximal¸a astfel ^³nc^at S .11 Orice mult»ime consistent¸a S admite un model.ce permite construct»ia unor interpret¸ari prin care se demonstreaz¸a Teorema de completitudine extins¸a. prin: . ¢. dac¸a x . Fie . V .

dac¸a x 6 .67 (iii). avem echivalent»a (7. E. -dac¸a . = :®: folosind ipoteza induct»iei »si Propozit»ia 7.5) se face prin induct»ie relativ la ': -dac¸a . . . Demonstrarea lui (7. V : (7. .5) h»(')=1 (. ¢. Pentru orice . .2.0.5) este chiar de‾nit»ia lui h. h»(')=1 (. . ¢.

67 (iii) »si (iv). h»(®)=0 sau h»(‾) = 0 (suntem ^³n L2) (.2. a 6 . h»(‾)=1 (. . = a . ¢. (. h»(®) . . . . . -dac¸a . (. sau ß . a 6 . obt»inem: h»(')=1 (.h»(®)=0 (. ‾: din ipoteza induct»iei »si Propozit»ia 7. .

. . ¢. E »si . E. . . §. pentru orice s . (. Teorema 7. . . .5) »si S . . ß . ¢. rezult¸a c¸a h»(¾) = 1. S .4.12 (Teorema de completitudine extins¸a (tare)) Fie S . Folosind (7. a .:a . sau ß . . (.

.(. S j= '.

2. '. atunci §[f:'} este consistent¸a (Corolarul 7.67. =): Prin induct»ie asupra modului de de‾nire a not»iunii S . f:'} admite un model h.2. S .61). SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL Demonstrat»ie. '. (=: Dac¸a S 6 . Atunci h este un model al lui S »si h»(')=0. deci . Aplic^and Propozit»ia 7.192CAPITOLUL 7.

(3) Teorema de completitudine este un caz particular al Teoremei de completitudin e extinse. iar aceasta s-a .13 (1) Teorema de completitudine extins¸a stabile»ste echivalent»a ^³ntre inferent»a sintactic¸ a »si cea semantic¸a. (. se obt»ine Teorema de completitudine . .S 6j= '. (2) Pentru S = . demonstrat¸a ^³ntr-o subsect»iune precedent¸a. .4. Observat»iile 7. j= '..

Atunci f'} este o mult»ime consistent¸a. Pentru a proba aceast¸a a‾rmat»ie. deci exist¸a o structur¸a de ordinul I. . s¸a consider¸am o mult»ime consistent¸a §. deci conform Propozitiei 7.obt»inut aplic^and Propozit»ia 7.4. Fie .11 poate fi demonstrat¸a plec^and de la Teorema de completitudine.2. §. 6 . .11. La r^andul ei. Propozit»ia 7. :'.4. rezult¸a 6j= :'.60. Aplic^and Teorema de completitudine.

. Prin urmare. pentru orice . astfel ^³nc^at A 6j= :'. Vom da acum o demonstrat»ie a Teoremei de reprezentare a lui Stone folosind Teorema de completitudine .5 Teorema de completitudine extins¸a versus Teorema lui Stone Am v¸azut c¸a Teorema de completitudine (extins¸a) poate fi dedus¸a folosind Teorem a lui Stone. deci Aj= §.A. 7. Aj= '. §.

Demonstrat»ie.1 (Teorema de reprezentare a lui Stone) Pentru orice algebr¸a Boole B. Amintim ^³nt^ai Teorema de reprezentare a lui Stone ^³n urm¸atoarea form¸a: Teorema 7. exist¸a o mult»ime nevid¸a X »si un mor‾sm boolean injectiv d : B ¡. LX 2 . (a) Consider¸am sistemul formal al calculului propozit»ional L.5. ^³n .extins¸a.

E=~ este algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui L »si p : E ¡. E este mult»imea enunt»urilor. E=~ este surject»ia canonic¸a. Cu notat»ia uzual¸a. .care mult»imea V a variabilelor este B: V = B.

4.7. B. DE COMPLETITUDINE EXTINS ¸193 A VERSUS T. astfel ^³nc^at urm¸atoarea diagram¸a este comuta tiv¸a: B ZZZ . imit^and demonstrat»ia Propozit»iei 7.2. Z~ 1B E=~ -p jB ½½½ . LUI STONE Se poate ar¸ata.5. c¸a exist¸a un mor‾sm boolean surjectiv f : E=~ ¡. T. ½= f B Atunci F = f¡1(1) .

= f'b f('b)=1} este un ‾ltru propriu ^³n E=». :(E=»)=F ¡. Atunci funct»ia . . pentru orice . ¸( b . E. Pentru orice '. deci putem considera algebra Boole c^at (E=»)=F . . B de‾nit¸a de '=F )= f('b). f('b)= f(Ãb). E. are loc echivalent»a urm¸atoare: '=F = Ã=F (. .

F (. este un sistem deductiv consistent ^³n L »si pentru orice '. . . . 'b. (b) Fie F un ‾ltru propriu ^³n E=~ (eventual cel de la (a)) »si ‾e . . Ãb. = p¡1(F ). E au loc echivalent»ele: '=F = Ã=F (. \ . .este un izomor‾sm boolean. . . F (.

^³n raport cu »¢.. . . atunci echivalent a funct¡. este algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui ¢. E. . de‾nit¸a prin ©('=bF )= '=¢ »eledemaisusspunc¸»ia©:(E=»)=F pentru orice . '=¢= Ã=¢. (. . . este clasa de echivalent»¸a a lui . Dac¸a E=. . (. E=¢. este un . unde '=. = E=». . . . .

izomor‾sm boolean. (c) Presupunem c¸a . este o mult»ime consistent¸a (eventual cea de la punctul (b)) »si X este mult»imea modelelor lui ¢: X = fh : V ¡. L2 h j=¢g. Conform Teoremei de completitudine extins¸a (presupus¸a anterior demonstrat¸a), X 6Pentru orice ', . . E, avem echivalent»ele: = ;. '=¢=

Ã=. (. . . . . . (. . j= . . . (. h»(. . Ã) = 1, pentru orice h . X, (. h»(') . h»(Ã) = 1, pentru orice h . X, (. h(')= h(Ã), pentru orice h . X. De‾nim funct»ia . : E=. ¡. LX prin: ¸('=¢)(h)= h»('), pentru orice . . E

»si 2

194CAPITOLUL 7. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI PROPOZIT»IONAL h . X. Echivalent»ele de mai sus arat¸a c¸a funct»ia . este bine de‾nit¸a »si c¸a ea este injectiv¸a. Este u»sor de v¸azut c¸a . este mor‾sm boolean. In consecint»¸a, . este un mor‾sm boolean injectiv. Asambl^and pa»sii (a), (b), (c), vom obt»ine Teorema lui Stone. Consider¸am compunerea

mor‾smelor booleene (toate injective) de la ace»sti trei pa»si: »F ¸ = B ¡. (E=»)=F ,. E=. ,. LX : 2 Am obt»inut un mor‾sm boolean injectiv d : B,. LX . 2 2 Observat»ia 7.5.2 In demonstrat»ia Teoremei lui Stone »si cea a Teoremei de completitudin e extins¸a,

s-a folosit axioma lui Zorn. Intr-o axiomatizare a teoriei mult»imilo r f¸ar¸a axioma lui Zorn, enunt»urile celor dou¸a teoreme apar ca propriet¸at»i echivalente .

Capitolul 8 Sistemul formal al calculului cu predicate Teoriile matematice studiaz¸a propriet¸at»i ale structurilor matematice. O structur¸a este de‾nit¸a ca o mult»ime nevid¸a (universul structurii), ^³nzestrat¸a cu operat»ii, relat»ii »si constante veri‾c^and anumite axiome. Elementele universului structurii vor fi numite indivizi. Dac¸a operat»iile »si relat»iile act»ioneaz¸a asupra indivizilor , iar constantele desemneaz¸a anumit»i

indivizi privilegiat»i, atunci este vorba de o structur¸a de ordinul I. Atunci c^and exist¸a »si operat»ii »si relat»ii ce act»ioneaz¸a asupra mult»imilor de indivizi , iar unele constante sunt mult»imi de indivizi, avem de-a face cu structuri de ordinul II. Analog, putem avea structuri de ordinul III, IV, etc. Exist¸a cazuri c^and trebuie s¸a consider¸am structuri formate din

mai multe universuri, cu operat»ii »si relat»ii ce opereaz¸a cu indivizi din universuri diferite. Asemenea structuri, numite multisortate, sunt folosite ^³ndeosebi ^³n informatica teoretic¸a. In acest capitol, sunt considerate numai structuri de ordinul I. Dou¸a structur i sunt de acela»si tip t (= similare) (de aceea»si signatur¸a ¿), dac¸a exist¸a o corespondent»¸a bijectiv¸a ^³ntre operat»iile, relat»iile »si constantele

lor, iar acestea opereaz¸ a ^³n acela»si mod asupra indivizilor celor dou¸a structuri. Propriet¸at»ile structurilo r (de ordinul I), ce se pot exprima ^³n termeni de indivizi, de operat»ii, de relat»ii »si de constante, folosind conectorii propozit»ionali »si cuanti‾catorii "exist¸a »si "oricare", se numesc propriet¸at»i de ordinul I. Unei clase formate din structuri de acela»si tip t ^³i

vom asocia un limbaj formal (Lt = limbajul calculului cu predicate), ^³n care propriet¸at»ile de ordinul I sunt traduse prin formule »si enunt»uri. O list¸a de axiome »si de reguli de deduct»ie de‾ne»ste structura logic¸a a lui Lt . Teoremele formale »si deduct»ia formal¸a sunt de‾nite recursiv, plec^and de la axiom e »si aplic^and, cu ‾ecare pas, c^ate

o regul¸a de deduct»ie. In»siruirea acestor pa»si de‾ne»ste o construct»ie simbolic¸a numit¸a demonstrat»ie 195

196CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE formal¸a. Tot la nivel formal, se de‾ne»ste »si un concept de deduct»ie din ipoteze. Consider^and la start axiomele »si o mult»ime de enunt»uri (ipoteze formale) »si aplic^and apoi succesiv c^ate o regul¸a de deduct»ie, obt»inem ni»ste enunt»uri numite concluzii formale. Procedeul recursiv de trecere de la ipoteze formale la

concluzii formale este tocmai deduct»ia formal¸a din ipoteze. Limbajul »si structura logic¸a constituie sintaxa lui Lt . Intuitiv, o teorie este o mult»ime de asert»iuni ce pot fi valabile sau nu ^³n structuril e considerate. La nivel formal, o teorie (de ordinul I) este o mult»ime de enunt»uri ale lui Lt . Semantica lui Lt ^³ncepe

cu not»iunea de interpretare, pe baza c¸areia este de‾nit¸a validitatea enunt»urilor lui Lt ^³ntr-o structur¸a de ordinul I. Se ajunge la not»iunile tarskiene de model al unui enunt¸ »si de model al unei teorii. De aici se obt»ine conceptul de deduct»ie semantic¸a, introdus tot de Tarski. O teorem¸a central¸a asupra calculului cu predicate arat¸a c¸a orice teorie consistent¸a ^³ntr-un limbaj

num¸arabil admite un model cel mult num¸arabil. Rezultatul, demonstrat de Henkin ^³n [54], are drept consecint»¸a Teorema de completitudine extins¸a: deduct»ia sintactic¸a este echivalent¸a cu deduct»ia semantic¸a. Ca un caz particular, se obt»ine Teorema de completitudine a lui GÄodel [46]: teoremele formale ale lui Lt coincid cu enunt»urile universal adev¸arate. Echivalent»ele exprimate prin cele dou¸a teoreme de completitudine:

teoreme formale (. enunt»uri universal adev¸arate deduct»ia formal¸a (. deduct»ia semantic¸a stabilesc o leg¸atur¸a puternic¸a ^³ntre sintaxa »si semantica lui Lt . Aceasta permite un transfer de propriet¸at»i ^³ntre sintax¸a »si semantic¸a, av^and drept rezultat un plus de cunoa»stere pentru ambele planuri. Aceast¸a idee ne d¸a o sugestie sumar¸a asupra subiectelor de studiu ^³n

teoria modelelor, una din principalele ramuri ale logicii matematice [3], [19]. Scopul acestui capitol este de a prezenta sintaxa »si semantica lui Lt »si dea demonstra cele dou¸a teoreme de completitudine ment»ionate mai sus. In sect»iunea 1, este de‾nit¸a not»iunea de structur¸a de ordinul I »si este construit limbajul formal Lt asociat clasei structurilor de ordinul I ce

au aceea»si signatur¸a. In sect»iunea 2, este continuat¸a construct»ia sintaxei lui Lt , prin precizarea axiomelo r »si regulilor de deduct»ie »si prin de‾nirea teoremelor formale »si a deduct»iei formale. Sunt prezentate unele exemple de teoreme formale »si unele propriet¸at»i sintactice ale lui Lt »si se face o analiz¸a sumar¸a a algebrei Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui Lt . Se

introduc algebrele Boole monadice »si algebrele Boole cilindrice. Sect»iunea 3 se ocup¸a cu semantica lui Lt . Sunt de‾nite interpret¸arile lui Lt ^³n structuri de ordinul I, valorile formulelor »si enunt»urilor lui Lt relative la interpretare , enunt»urile universal adev¸arate, etc. »si sunt demonstrate unele propriet¸at»i ale deduct»iei semantice. Sunt prezentate exemple de enunt»uri universal adev¸arate.

8.1. STRUCTURI S»I LIMBAJ 197 Sect»iunea 4 este consacrat¸a celor dou¸a rezultate principale ale capitolului: Teorema de completitudine (GÄodel) »si Teorema de completitudine extins¸a (Henkin). Este expus¸a ^³n detaliu metoda constantelor, prin care Henkin a demonstrat ^³n [54] aceste dou¸a teoreme. Capitolul se ^³ncheie cu o sect»iune 5 asupra unor exemple. Bibliogra‾a acestui capitol: [41],

[42], [5]. 8.1 Structuri »si limbaj In aceast¸a sect»iune, vom introduce structurile de ordinul I »si vom construi un limbaj formal Lt asociat clasei structurilor de ordinul I ce au signatur¸a ‾xat¸a. Pornind de la un alfabet format din variabile, simboluri de operat»ii, de relat»ii »si de constante, simboluri logice (conectori »si cuanti‾catori), simbolul de egalitate »si din

paranteze, sunt de‾nite prin induct»ie termenii, formulele »si enunt»urile lui Lt . Alegerea simbolurilor de operat»ii, de relat»ii »si de constante re°ect¸a signatura structurilo r ‾xate. 8.1.1 Structuri de ordinul I Incepem cu c^ateva exemple de structuri. Exemplul 8.1.1 Not»iunea de latice se poate de‾ni ^³n dou¸a moduri: (i) ca o structur¸a part»ial ordonat¸a

(L, —), ^³n care exist¸a sup(x, y) »si inf(x, y) pentru orice x, y . L; (ii) ca o structur¸a algebric¸a (L, _, ^), ^³n care _, . sunt dou¸a operat»ii binare pe L, asociative, comutative, idempotente »si care veri‾c¸a proprietatea de absorbt»ie. Exemplul 8.1.2 Laticea cu prim »si ultim element este structura algebric¸a de forma (L, _, ^, 0,

1), unde (L, _, ^) este o latice, iar 0 »si 1 sunt dou¸a constante din L desemn^and primul, respectiv ultimul element. Exemplul 8.1.3 Graful este o structur¸a de forma G =(X, R), unde X este mult»imea nodurilor, iar R este o relat»ie binar¸a pe X ce de‾ne»ste arcele: x . y dac¸a xRy. Exemplul 8.1.4

Inelul unitar este o structur¸a de forma (A, +, ¢, 0, 1), ^³n care +, — sunt operat»ii binare, 0, 1 sunt constante, ce veri‾c¸a anumite axiome. Se observ¸a c¸a la aceste structuri apare o mult»ime de baz¸a (= universul structurii) , ^³mpreun¸a cu operat»ii, relat»ii sau constante. Pornind de la aceast¸a observat»ie, se degaj¸a not»iunea general¸a de

structur¸a de ordinul I.

198CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE De‾nit»ia 8.1.5 O structur¸a de ordinul I este de forma: A =(A, (fi)i2I , (Rj)j2J , (ck)k2K ), unde: -A este o mult»ime nevid¸a, numit¸a universul structurii, -fi : Ani ¡. A este o operat»ie ni-ar¸a, pentru orice i . I (ni = 1 este

ordinul sau aritatea lui fi), -Rj . Amj este o relat»ie mj -ar¸a pe A, pentru orice j . J (mj = 1 este ordinul sau aritatea lui Rj ), -ck . A este o constant¸a, pentru orice k . K. O structur¸a de acela»si tip cu A are forma: B =(B, (fi 0)i2I , (Rj.

)j2J , (ck)k2K ), unde: -B este o mult»ime nevid¸a, numita universul structurii, -fi . : Bni ¡. B este o operat»ie ni-ar¸a, -R. j . Bmj este o relat»ie mj -ar¸a pe B, -c. . B este o constant¸a, k pentru orice i . I, j . J, k . K. Tipul sau

signatura structurilor A, B este: t = ((ni)i2I ;(mj )j2J ; (0)k2K ). Structura A va fi notat¸a de acum ^³nainte A A =(A, (fi A)i2I , (Rj A)j2J , (ck )k2K ). Observat»iile 8.1.6 (1) In forma (i), laticile sunt structuri de tipul (;; 2; ;), iar ^³n

forma (ii), de tipul (2, 2; ;; ;). (2) Laticile cu prim »si ultim element au tipul (2, 2; ;;0, 0). (3) Grafurile sunt de tipul (;; 2; ;). (4) Inelele unitare au tipul (2, 2; ;;0, 0). (5) In mod obi»snuit, Ø nu se mai scrie »si se folose»ste doar separatorul virgul¸a. Vom considera acum »si alte exemple de

structuri. 1 Exemplul 8.1.7 Spat»iul vectorial peste un corp K este o structur¸a de forma (E, +, 0, ¢), unde + este o operat»ie (intern¸a) pe E, 0 este o constant¸a, iar — este o operat»ie extern¸a: — : K × E ¡. E ((®, x) . K × E 7 . a — x . E), veri‾c^and

axiomele cunoscute (nu amintim axiomele spat»iului vectorial). 1Vom folosi =. »si (. ca prescurtare pentru "dac¸a ..., atunci", respectiv pentru "dac¸a »si numai dac¸a".

8.1. STRUCTURI S»I LIMBAJ 199 Exemplul 8.1.8 Spat»iul metric este o pereche (X, d), unde X 6si d : X2 ¡. = Ø »R+ astfel ^³nc^at, pentru orice x, y, z . X, urm¸atoarele condit»ii sunt ^³ndeplinite: (i) d(x, y)=0 (. x = y, (ii) d(x, y)= d(y, x), (iii) d(x, z) = d(x, y)+

d(y, z). Exemplul 8.1.9 Spat»iul topologic este o pereche (X, D), unde X 6si DµP(X), = Ø »astfel ^³nc^at: (i) ;;X 2D, (ii) (Ai)i2I µD =. Si2I Ai 2D, (iii) A, B 2D =. A n B 2D. Observat»iile 8.1.10 — Structurile din Exemplele 8.1.1 -8.1.4 se ^³ncadreaz¸a ^³n de‾nit»ia structurilor de ordinul I, ^³n

timp ce structurile din Exemplele 8.1.7, 8.1.8, 8.1.9 nu se ^³ncadreaz¸a ^³n aceast¸a de‾nit»ie. — In structurile din Exemplele 8.1.7, 8.1.8, avem operat»ii externe, iar ^³n structura din Exemplul 8.1.9, D este o relat»ie unar¸a pe P(X). — Structurile din Exemplele 8.1.7, 8.1.8 conduc la ideea de structur¸a multisortat¸a, iar cea din Exemplul 8.1.9 la ideea de structur¸a

Lt Fiec¸arei clase de structuri de un tip ‾xat t ^³i vom asocia un limbaj de ordinul I.^³n care s¸a poat¸a fi exprimate (la nivel simbolic) propriet¸at»i ale structurilor considerate.1.de ordinul II.2 Limbajul de ordinul I. 8. S¸a consider¸am clasa structurilor . Toate structurile considerate de noi ^³n continuare vor fi de ordinul I.

y. . . w.de ordinul I. este format din urm¸atoarele simboluri primitive: (1) o mult»ime in‾nit¸a de variabile: x. (0)k2K ). Alfabetul limbajului de ordin I. v. z. not¸am cu V mult»imea variabilelor . Lt . . asociat acestor structuri.(mj)j2J . de o signatur¸a ‾xat¸a t = ((ni)i2I . (2) simboluri de . .

(3) simboluri de relat»ii (predicate): Rj . (5) simbolul de egalitate: =. numit ordinul lui fi). pentru orice j . pentru orice i . (4) simboluri de constante: ck. .operat»ii: fi. numit ordinul lui Rj ). J (‾ec¸arui Rj ^³i este ata»sat num¸arul natural mj . pentru orice k . K. I (‾ec¸arui fi ^³i este ata»sat num¸arul natural ni.

. :.(6) conectorii: !.

vom spune uneori: -"operat»ii ^³n loc de "simboluri de operat»ii". -"constante".).].[.200CAPITOLUL 8.1. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE (7) cuanti‾catorul universal: 8. De‾nit»ia 8.11 Termenii lui Lt se de‾nesc prin induct»ie astfel: (t1) variabilele »si simbolurile . -"relat»ii". (8) paranteze: (. Pentru comoditate. ^³n loc de "simboluri de constante". ^³n loc de "simboluri de relat»ii".

tm sunt termeni. atunci t1 = t2 este formul¸a atomic¸a.de constante sunt termeni.tn sunt termeni. De‾nit»ia 8.tn) este termen. (fa2) dac¸a R este un predicat m-ar »si t1.:::.1. (t2) dac¸a f este un simbol de operat»ie n-ar¸a »si t1. atunci f(t1.12 Formulele atomice ale lui Lt se de‾nesc prin urm¸atoarele dou¸a condit»ii: (fa1) dac¸a t1. t2 sunt termeni.:::. .:::.

(f3) dac¸a '. atunci 8x.atunci R(t1.tm) este formul¸a atomic¸a. . este formul¸a »si x este variabil¸a. Fie F . (f4) dac¸a . este formul¸a.:::. .13 Formulele lui Lt se de‾nesc prin induct»ie astfel: (f1) formulele atomice sunt formule. este formul¸a. atunci :. (f2) dac¸a . este formul¸a. este formul¸a. atunci . De‾nit»ia 8. sunt formule. .1.

Ã: pentru :(. introducem abrevierile (formulele derivate) urm¸atoare: . Ã. . Pentru orice formule . !:Ã).1. »si Ã. . .orm(Lt ) mult»imea formulelor lui Lt .14 O teorie este o mult»ime S de formule ale lui Lt . . Ã) . (. De‾nit»ia 8. Ã: pentru :. . '). . . . Ã: pentru (. .

. . Convent»ie de scriere: ^³n acest capitol. Lt : t este un termen al lui Lt . ^³n loc de (9x)'. (vedet»i capitolul II) »si 9x.9x': pentru :8x:'. ^³n loc de (8x).1. Notat»ia 8. este o formul¸a a lui Lt .15 t . . vom scrie 8x. Lt : .

1.8.1.1 (i): -limbajul asociat are un singur predicat binar. . —A). . -termenii sunt dat»i numai de variabile. STRUCTURI S»I LIMBAJ 201 Exemplele 8.1. (ii) In .16 (i) In cazul structurii din Exemplul 8. x = y. iar formulele atomice sunt de forma: x = y. iar o structur¸a are forma A = (A. . —.

(x . . . -termenii sunt de forma: — x.1. — x . . . . W.1 (ii): -limbajul asociat are dou¸a simboluri de operat»ii binare. y. . . x . (variabilele). . y. . z. y. y) Wz. iar o structur¸a este de forma A =(A. VA). V. (x .cazul structurii din Exemplul 8. WA . . . .

. y) . :.. .. y) .. z) ..... z. — x . . y) .. z) . .. — (x . -formulele atomice sunt de forma: — x = y.. . (x ... x . . — . z... z = ((x . z. — (x .. y = z. . .y) .. . :.. y. y = z.

.etc. -dac¸a t este constanta c.17 V (t) se de‾ne»ste prin induct»ie astfel: -dac¸a t este variabila x. atunci V (t)= . De‾nit»ia 8. FV (') = mult»imea variabilelor libere ale formulei '. Vom de‾ni acum prin induct»ie mult»imile: V (t) = mult»imea variabilelor termenului t. 2 Atunci V (t)= fxg. -dac¸a t este f(t1.tn).:::. atunci V (t)= .1.

este t1 = t2.18 FV (') se de‾ne»ste prin induct»ie astfel: -dac¸a . este R(t1. este a . atunci FV (')= FV (Ã). -dac¸a .Sn V (ti). atunci FV (')= Sm V (tj).:::. j=1 -dac¸a . V (t2). este :Ã. ‾. -dac¸a .tm).1. i=1 De‾nit»ia 8. atunci FV (')= V (t1) . .

este 9xÃ. atunci FV (')= FV (Ã) nfxg. -dac¸a . este a . FV (‾). ‾. vom . -dac¸a . ‾. FV (‾). atunci FV (')= FV (Ã) nfxg. Consecint»e imediate. a . 2In acest capitol. ‾. -dac¸a . atunci FV (')= FV (®) . a .atunci FV (')= FV (®) . este 8xÃ.

ca de exemplu t este x.folosi "este". sau "= pentru notat»ii. sau t = x. sau t: x. . sau ":".

19 (1) C^and scriem V (t)= fxg. =). FV (') . atunci x se va numi variabil¸a . FV (').1. (2) V (t) .1. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Observat»iile 8.202CAPITOLUL 8.20 Dac¸a x . V . etc. V . a nu se confunda = cu simbolul de egalitate (notat bolduit. De‾nit»iile 8.

Fie '(x. Observat»ia 8. y. ^³n caz contrar. x se va numi variabil¸a legat¸a.21 Exist¸a cazuri c^and o variabil¸a are unele aparit»ii libere.liber¸a a lui '. u) formula (8x(x — y = y + u)) . (9y(x — y = y + u)). Vom ^³nl¸atura . iar altele legate.1. O formul¸a f¸ar¸a variabile libere se va numi enunt».

cont»ine pe x ca variabil¸a liber¸a. 9y(x — y = y + u). cont»ine pe x ca variabil¸a legat¸a. Deci. ^³n timp ce a doua subformul¸a. Prima subformul¸a. ^³n formula . 8x(x — y = y + u).excesul de paranteze. scriind aceast¸a formul¸a astfel: 8x(x — y=y + u) !9y(x — y = y + u).

De‾nit»ia 8. atunci vom nota '(x1.1.xn).22 Dac¸a FV (') µfx1. x este variabil¸a liber¸a.:::.'(x. y. obt»inut¸a din . se de‾ne»ste astfel: -dac¸a y este o variabil¸a a lui . prin substitut»ia lui x cu t.1. o formul¸a. Formula '(t). astfel ^³nc^at '(x).xng. x o variabil¸a.23 Fie . Notat»ia 8. u). »si t un termen.:::.

se ^³nlocuie»ste y cu o variabil¸a v ce nu apare ^³n '(x) sau ^³n t ^³n toate aparit»iile legate ale lui y ^³n '.t.1. -se ^³nlocuie»ste apoi x cu t. Atunci: -9y(x = y) $9v(x = v). -'(t): . Exemplul 8.24 Fie formula '(x): 9y(x = y) »si termenul t: y + z. unde ": ^³nseamn¸a "notat»ie pentru".

1. Urm¸atoarele propriet¸at»i sunt de ordinul I: (a) R este . Structurile sunt de forma A =(A. Exemplele 8. cu RA relat»ie binar¸a pe A. RA).25 Fie Lt un limbaj cu un singur predicat binar R. Propriet¸at»ile structurilor ce se pot exprima ^³n limbajul Lt se numesc propriet¸at»i de ordinul I.9v(y + z = v).

R(x. x) (b) R este simetric¸a: 8x8y(R(x. R(y. z)) (e) R este relat»ie de echivalent»¸a: . R(y. x = y) (d) R este tranzitiv¸a: 8x8y8z(R(x. y) .re°exiv¸a: 8xR(x. R(y. y) . x) . y) . x)) (c) R este antisimetric¸a: 8x8y(R(x. z) .

x) . x)) ^8x8y8z(R(x. z) . R(y. z) . R(y. R(y. R(x. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 203 8xR(x. x) ^8x8y(R(x. z)) (f) R este relat»ie de ordine part»ial¸a: ®: 8xR(x. x = y) ^8x8y8z(R(x. R(x. y) . x) ^8x8y(R(x. R(y. y) . z)) (g) R este relat»ie de ordine total¸a .8. y) .2. y) .

R(u. y)) . R(y. R(z. u) . u)]]. R(y. z)]]. R(z. y)) ^8u[(R(u. y) . R(u.(= A este lant») (not^and cu a enunt»ul de la (f)): a ^8x8y(R(x. R(y. u)) . x)) (h) A este o latice: Consider¸am enunt»urile: ‾1: 8x8y9z[(R(x. z) . ‾1 exprim¸a faptul c¸a orice pereche de elemente . x) . x) . z)) ^8u[(R(x. ‾2: 8x8y9z[(R(z.

Atunci proprietatea de a fi latice este dat¸a de enunt»ul: a . ‾1 . ‾2 ^9x8yR(x. ‾2 (i) A este o latice cu prim element: a . ‾1 . y) (j) A este o latice cu ultim element: a . ‾2 ^9x8yR(y. iar ‾2 exprim¸a faptul c¸a orice pereche de elemente admite in‾mum. ‾1 . x) (k) Orice .admite supremum.

‾2) !8x9y[(x . y) . x)) . orice element este complementat (proprietate de ordinul I fals¸a): (a . R(y. ‾1 . y = 0)] Intrebare: Ce este ^³n neregul¸a la exemplul (l)? 8. ‾1 . (x .lant¸ este o latice: a ^8x8y(R(x.2 Sintaxa »si algebra calculului . 1. y = 1) . ‾2) (l) Intr-o latice cu 0. (a .

Formulele »si enunt»urile lui Lt sunt expresia simbolic¸a a propriet¸at»ilor de ordinul I.cu predicate In prima sect»iune a acestui capitol a fost de‾nit limbajul formal al lui Lt (asocia t structurilor de ordinul I av^and o signatur¸a ‾xat¸a). Aceast¸a sect»iune continu¸a construct»ia sintaxei lui Lt : sunt precizate axiomele »si regulile sale de deduct»ie »si apoi se de‾nesc teoremele .

Ã)] .formale »si deduct»ia formal¸a din ipoteze. !8xÃ).1 Axiome. . (. Sunt prezentate mai multe exemple de demonstrat»ii formale ^³n Lt »si c^ateva propriet¸at»i sintactice.2. teoreme »si demonstrat»ii formale Axiomele calculului cu predicate sunt. dac¸a x 6 . . 8. FV (')(Regula (!8). (G4): [8x(. de exemplu: (G1) -(G3): axiomele calculului propozit»ional.

. unde t este un termen oarecare.yn).:::. y1.(G5): 8x'(x. '(t.:::. y1.yn) .

. (G8): x = y .204CAPITOLUL 8. Calculul cu predicate are dou¸a reguli de deduct»ie: Ã. (t(v1 :::x:::vn) = t(v1 :::y:::vn)). (G6) -(G8) se numesc axiomele egalit¸at»ii. . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE (G6): x = x. : . . ('(v1 :::x:::vn) . '(v1 :::y:::vn)). (G7): x = y .

— dac¸a Ã.) 8x. — dac¸a .G. .Modus ponens (m.p. atunci 8x. este teorem¸a formal¸a (m. sunt teoreme formale. .p. . : Principiul generaliz¸arii (P.2.1 Teoremele formale ale lui Lt se de‾nesc prin induct»ie astfel: — axiomele sunt teoreme formale. atunci .). . este teorem¸a formal¸a. De‾nit»ia 8. .) .

este o teorem¸a formal¸a va fi notat astfel: . '.).G.G.p.). A»sadar. teoremele formale se obt»in plec^and de la axiome . Momentul zero al acestei de‾nit»ii prin induct»ie este precizat de axiome. »si P. Faptul c¸a . iar pasu l induct»iei este asigurat de cele dou¸a reguli de deduct»ie (m.este teorem¸a formal¸a (P.

este un »sir ‾nit de formule Ã1. sau P. pentru orice 1 = i = n.2. De‾nit»iile 8.2 O demonstrat»ie formal¸a a lui . vom spune teorem¸a ^³n loc de teorem¸a formal¸a.p..»si aplic^and de un numar ‾nit de ori m. Pentru comoditate.:::.Ãn. »si. avem una din situat»iile: — 'i este . astfel ^³nc^at Ãn = .G.

axiom¸a. astfel ^³nc^at Ãk = Ãj . Num¸arul n se nume»ste lungimea demonstrat»iei formale. (. se observ¸ a c¸a: . Compar^and de‾nit»iile teoremelor formale »si ale demonstrat»iilor formale. (. — exist¸a j<i »si x . . . astfel ^³nc^at Ãi = 8xÃj. Ãi.k < i. admite o demonstrat»ie formal¸a). V . — exist¸a j.

8. y).2.2. . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 205 Observat»ia 8. Urmeaz¸a exemple de demonstrat»ii formale.4 `8x8y'(x. Atunci orice teorem¸a formal¸a a calculului propozit»ional va fi »si teorem¸a formal¸a a calculului cu predicate.3 Axiomele calculului propozit»ional »si regula de dedu»ctie modus ponens sunt prezente »si la calculul cu predicate.2. Propozit»ia 8. y) !8y8x'(x.

'(x. y) . '(x. y) (G5) `8x8y'(x. y) . y)) P. y)) (G4) `8x8y'(x. y) !8x'(x.G. (8x8y'(x.p. '(x. '(x. prop. Scriem demonstrat»ia formal¸a a formulei de mai sus: `8x8y'(x. y) (G5) `8y'(x. y) calc. y) !8x'(x.G. y)) . `8y(8x8y'(x. `8x(8x8y'(x. `8y(8x8y'(x. y)) P. y) .Demonstrat»ie. y) !8x'(x. y) . `8x(8x8y'(x. y) !8x'(x. y)) . y) m. y) !8y'(x.

8x. 8x(. (8x. (8x8y'(x. 8x. y) m. prop. ( 4) .5 `8x(.2. . 8x(. . 8x(. prop. ( 1) . y) !8y8x'(x. y)) (G4) `8x8y'(x. 8x. y) !8y8x'(x. . ( 2) . . . calc. . Ã) .. (G5) ( 3) . 8x. 8x. Propozit»ia 8. Demonstrat»ie. calc. .p. . !8xÃ). Ã) . . . . Ã) .

Ã) . Ã) . . . 8x(. (. . ( 6) . (4) + calc. Ã) analog cu (3) ( 5) . . [8x.G. 8x(. . . . . 8x[8x. prop. (3). . ( 7) . . Ã) . 8x(. Ã) . Ã) . 8x[8x. Ã] . 8x(. . 8xÃ] (G4) ( 8) . 8x. 8x. Ã] P. . . 8x(.

(9). . 8x(.. . . 8x. (8x. . (8). :9x:'. m. [8x. Demonstrat»ie.p.Ã) . (8x. . [8x(. .. 8xÃ) m. .p. 8x(. (7) ( 9) . 8xÃ] . 8xÃ)] calc. (6).2.6 `8x. Ã) . Propozit»ia 8. . Ã) . Ã) . . prop. (10) .

8x(. ::. .5 .2. 8x::.p. . 8x. ::') . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE . . 8x::') Propozit»ia 8. 8x. . din ultimele dou¸a .206CAPITOLUL 8. prop. . . . 8x. m. . calc. . 8x(. . prop. .G. . 8x. ::8x::. analog . 8x::. . . din . ::') P. calc. ::8x::. (8x. 8x::. 8x::.

. . (. . Ã)] . Prin de‾nit»ie.ultimele dou¸a.7 . 8x[(. Demonstrat»ie. . (. Ã) . Ã)] . .2. (. . . 8x(. Propozit»ia 8. Ã) . Ã) . (. . Ã) . Ã) . 8x(. [8x(. . . este chiar ::8x::'. 8x(. Ã) . Ã)] . :9x:. 8xÃ). . (8x. Ã) . 8x(. . . 8x[(. . Ã) .

5 m. . 8xÃ) . 8x(. (8x. calc. .5 m. . 8x(. Ã) .8 .2. Propozit»ia 8. 8x')] care este exact ceea ce trebuia demonstrat. . Ã) . [(8x. .. 8x(.G.2. Propozit»ia 8. 8x(. (8x. Ã) . . . prop. 8x') . 8xÃ) . P. (8x. . (8x. Propozit»ia 8. Ã) . 8xÃ) .2. . . analog din ultimele dou¸a. .p.p.

. 8x[(. (. F V ('). . 8x. . . . 8xÃ) . . 8xÃ) . . (. . . . . . (. dac¸a x 6 . . (. 8x. Demonstrat»ie. . . . . 8xÃ) . 8x[(. Ã)] . 8xÃ) . (. . 8xÃ) .(. Ã) . 8xÃ) . . (. . 8x(. . . Ã)] . Ã).

Ã).[(. F V (Ã). (G5) m. Ã) . (. (9x.2. Ã) calc. (G4) m. . .p. calc.9 . prop. P. Demonstrat»ie. . . dac¸a x 6 .p. prop. . Propozit»ia 8. Ã)] . 8xÃ) . 8xÃ) . .G. 8x(. 8x(. . .. 8x(.

( 5) `8x(:. ( 3) `8x[(.p. !:') m.8. . Ã) . Ã) !8x(:.2. prop. !:') . (:. !8x:') . (. (:. Ã) . . !:')] Propozit»ia 8. (:. Ã) !8x(:.G. (:. !:') calc. !:')] P. ( 2) `8x[(. . . [8x(. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 207 ( 1) .2.5 ( 4) `8x(. Ã) . !:')] . .

::Ã) din (6). (:8x:. (11) `8x(. Ã) . ::Ã) calc. din (8) (10) . (7) ( 9) `8x(. Ã) ^9x. !8x:') din (4). . . . . calc. Ã) . prop. prop. . (:8x:. . ::. . . ( 8) `8x(. !8x:') . . ( 7) . . (:. Ã) ^9x. din . (5).(G4) ( 6) `8x(. ::. (:. .

lui 9x. !:') calc. Ã) ^:. (18) . prop. calc. (9x. Ã) . !8x:') calc. (17) . (:. (:. prop. calc.(10) (12) `8x(. . . (9x. Ã) ^:. Ã) . (G5) (16) . !:. (9x. prop. !:. . . . (15) `8x:. Ã) din (11) (13) . . (:. !8x:. (9x. + def. prop. . (14) . (9x. Ã) .

p. . . Din (12) »si (22). Ã) din (17).!:') . Ã)] din (19). (22) . (18) (20) `8x[(9x. . . Ã) . Ã) . . (. (9x. Ã) (19) . . Ã)] (G4) (21) `8x[(9x. . (. Ã) .. Ã) !8x(.G. . [(9x. prin P. (9x. (. Ã) m. . rezult¸a Propozit»ia . Ã)] . . . (. Ã) !8x(.

.2. (8x. . !9xÃ) . pentru c¸a x nu apare liber¸a ^³n 9x. (9x. Din Propozit»ia 8. Corolarul 8. !8xÃ). !8xÃ) .2.2.11 `8x(. Ã) .2.8. ^8xÃ).10 `8x(. !9xÃ). Demonstrat»ie. Propozit»ia 8. Demonstrat»ie. (9x. »si 8xÃ.9. .9. `8x(.

208CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE ( 1) . 8x. . 8x. . 8x. calc. prop. ( 2) . 8x. . . (G5) ( 3) . 8x. . 8x. . . (1) »si (2) ( 4) . 8x. . 8x. . . analog ( 5) . 8x. . 8x. . . . . calc. prop.

( 6) . 8x[8x. . 8x. . . . Ã] P.G. ( 7) . 8x[8x. . 8x. . . . Ã] . [8x. . 8x. . 8x(. . Ã)] (G4) ( 8) . 8x. . 8x. . 8x(. . Ã) m.p. ( 9) . 8x(. . Ã) . (. . Ã) calc. prop. (10) . (. . Ã) . .

(11) . 8x(. . Ã) . . din (9), (10) (12) . 8x[8x(. . Ã) . '] P.G. (13) . 8x[8x(. . Ã) . '] . [8x(. . Ã) . 8x'] (G4) (14) . 8x(. . Ã) . 8x. m.p. (15) . 8x(. . Ã) . 8x. analog (16) . 8x(. . Ã) . (8x. . 8xÃ) din (14), (15).

Din (8), (16), rezult¸a Propozit»ia 8.2.11. . Propozit»ia 8.2.12 . '(t) !9x'(x). Demonstrat»ie. `8x:'(x) !:'(t) (G5) . ::'(t) . :8x:'(x) calc. prop. . '(t) . ::'(t) calc. prop. . '(t) . :8x:'(x) calc. prop.. Propozit»ia 8.2.13 (i) . x = y . y = x, (ii) . (x = y) . (y

= z) . (x = z), (iii) . (x = y) . ('(x) . '(y)). Demonstrat»ie. (i): . x = y . (x = z . y = z) (G8) . x = z . (x = y . y = z) calc. prop. . x = x . (x = y . y = x)

lu^and mai sus z = x . x = x (G6) . x = y . y = x m.p.. (ii): . x = y . y = x (i) . y = x . (y = z . x = z) (G6) . x = y . (y = z . x = z) calc. prop. . (x =

y) . (y = z) . x = z calc. prop..

8.2. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 209 (iii): . x = y . y = x . y = x . ('(y) . '(x)) . x = y . ('(y) . '(x)) . x = y . ('(x) . '(y)) . x = y . [('(x) . '(y)) . ('(y) . '(x))] Propozit»ia 8.2.14

Demonstrat»ie. `8x'(x) . '(x) . '(x) !9x'(x) `8x'(x) !9x'(x) Propozit»ia 8.2.15 Demonstrat»ie. . x = y !9y(x = y) . x = x !9y(x = y) . x = x `9y(x = y) Propozit»ia 8.2.16 Demonstrat»ie. (i) (G8) calc. prop. (G8) calc. prop.. `8x'(x) !9x'(x). (G6) Propozit»ia 8.2.12

calc. prop.. `8x9y(x=y). Propozit»ia 8.2.12 pun^and termenul x ^³n loc de y (G6) m.p.. `8x8y9z [(x=z) . (z=y)]. . (x = z) . (z = y) . 9z [(x = z) . (z = y)] . (x = z) . (z = z) . 9z [(x = z) . (z = y)] . (x = z)

. (z = z) . 9z [(x = z) . (z = y)] Propozit»ia 8.2.12 lu¸am termenul z m.p.. . Propozit»ia 8.2.17 . . . 8x. . 8x.

210CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Demonstrat»ie. Din Propozit»ia 8.2.5. . Propozit»ia 8.2.18 . . . 9x. !9x. Demonstrat»ie. . . . . ipotez¸a `:. !:. calc. prop. `8x:. !8x:. Propozit»ia 8.2.17 . :8x:. . :8x:. calc. prop. Ultima formul¸a este chiar `9x. !9xÃ. .

8.2.2 Deduct»ia din ipoteze »si §-demonstrat»ia formal¸a. Teorema deduct»iei De‾nit»ia 8.2.19 Fie S o mult»ime de formule »si . o formul¸a. Spunem c¸a formula . se deduce (formal) din ipotezele §, »si not¸am astfel: S . ', dac¸a una din urm¸atoarele are loc: (a) . este axiom¸a, (b) . . §, (c) exist¸a o

formul¸a Ã, astfel ^³nc^at S . Ã,S . . . ', adic¸a: S . Ã, . . . (m.p.) S . . (d) exist¸a . »si x, astfel ^³nc^at S . . »si . este 8xÃ, adic¸a: S . . (P.G.) S `8x.

8.2. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 211 Not»iunea "S . ' a fost de‾nit¸a prin induct»ie: -momentul zero al induct»iei este precizat de (a) »si (b), -pasul induct»iei (trecerea de la k la k + 1) este realizat prin aplicarea condit»iilor (c) »si (d). Observat»ia 8.2.20 ;. . (. . '. De‾nit»iile

8.2.21 O§-demonstrat»ie formal¸a a lui . este un »sir ‾nit de formule Ã1;:::;Ãn, astfel ^³nc^at Ãn = . »si, pentru orice 1 = i = n, avem una din situat»iile: — 'i este axiom¸a, — 'i . §, — exist¸a j;k < i, astfel ^³nc^at Ãk = Ãj . Ãi, — exist¸a j<i »si x . V ,

astfel ^³nc^at Ãi = 8xÃj . Num¸arul n se nume»ste lungimea §-demonstrat»iei formale. Compar^and de‾nit»iile deduct»iilor formale »si ale §-demonstrat»iilor formale, se observ¸a c¸a: S . . (. (. admite o S demonstrat»ie formal¸a). De‾nit»ia 8.2.22 Dac¸a '(1;:::;xn) este o formul¸a, atunci 8x1 ::. 8xn'(x1;:::;xn) se numeste ^³nchiderea sa universal¸a.

Propozit»ia 8.2.23 S . '(x1;:::;xn) (. S `8x1 ::. 8xn '(x1;:::;xn). Demonstrat»ie. =): Se aplic¸a P.G. de n ori. (=: S `8x1 ::. 8xn '(x1;:::;xn) !8x2 ::. 8xn '(x1;:::;xn) S `8x2 ::. 8xn '(x1;:::;xn) !8x3 ::. 8xn '(x1;:::;xn) . . . S . 8xn '(x1, . . . , xn) . '(x1, .

. . , xn). Conform calculului propozit»iilor, rezult¸a: S . 8x1 . . . 8xn '(x1, . . . , xn) . '(x1, . . . , xn). Atunci S . 8x1 . . . 8xn '(x1, . . . , xn) prin ipoteza S . 8x1 . . . 8xn '(x1, . . . , xn) . '(x1, .

. . , xn) mai sus S . '(x1, . . . , xn) m.p.. . Conform propozit»iei precedente, studiul deduct»iei formale din ipoteze poate fi redus la enunt»uri.

212CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Propozit»ia 8.2.24 (a) S . ', S . ¢=. . . ', (b) S . . (. exist¸a §0 . §, §0 ‾nita, §0 . '. Demonstrat»ie. Prin induct»ie dup¸a '. . Teorema 8.2.25 (Teorema deduct»iei) Fie S o mult»ime de formule, . un enunt¸

»si . o fomul¸a. Atunci S . . . . (. S [f'g. Ã. Demonstrat»ie. =): Aplic^and Propozit»ia 8.2.24, (a) »si m.p.. (=: Prin induct»ie asupra modului cum este de‾nit S [f'g. Ã. Totul decurge ca ^³n cazul calculului propozit»ional, ad¸aug^andu-se situat»ia: . = 8x®,S [f'g. ®: S [f'g. a =. S

. . . a ipoteza induct»iei =. S `8x(. . ®) P.G. =. S `8x(. . ®) . (. !8x®) (G4), . ‾ind enunt¸ =. S . . !8xa m.p. =. S . . . . conform notat»iei. 8.2.3 Mult»imi (teorii) consistente De‾nit»ia 8.2.26 O mult»ime S de formule (teorie) se nume»ste inconsistent¸a, dac¸a S . ', pentru

orice formul¸a '. In caz contrar, S se nume»ste consistent¸a. Urm¸atoarele rezultate asupra teoriilor consistente »si teoriilor consistente maximal e se demonstreaz¸a la fel ca analoagele lor din cazul calculului propozit»ional. Propozit»ia 8.2.27 Pentru orice teorie §, sunt echivalente urm¸atoarele a‾rmat»ii: (1) S este inconsistent¸a, (2) exist¸a o formul¸a ', astfel ^³nc^at S .

. ^:', (3) exist¸a o formul¸a ', astfel ^³nc^at S . . »si S `:', (4) pentru orice formul¸a ', S `:(. . '), (5) exist¸a o formul¸a ', astfel ^³nc^at S `:(. . '). Propozit»ia 8.2.28 Fie S o teorie »si . o formul¸a a lui Lt . Atunci (a) S [f'} este inconsistent¸a (. S `:',

(b) S . f:'} este inconsistent¸a (. S . '. De‾nit»ia 8.2.29 O teorie consistent¸a . se nume»ste maximal¸a dac¸a este un elemen t maximal ^³n mult»imea teoriilor consistente ale lui Lt (ordonat¸a de incluziune). Cu alte cuvinte, o teorie consistent¸a . este maximal¸a a dac¸a prin ad¸augarea unor formule noi la . se obt»ine o teorie inconsistent¸a.

8.2. SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 213 Propozit»ia 8.2.30 Orice teorie consistent¸a se poate scufunda ^³ntr-o teorie consistent¸ a maximal¸a. Propozit»ia 8.2.31 Fie S o teorie consistent¸a maximal¸a. Atunci (1) S . . (. . . §, (2) S . . . . (. (S . . sau S . Ã), (3) Pentru orice

formul¸a ', avem: S . . sau S `:'. Observat»ia 8.2.32 Fie S o teorie »si ', . dou¸a formule ale lui Lt . Atunci S . . . . (. (S . . »si S . Ã). Propozit»ia 8.2.33 Dac¸a S este o teorie consistent¸a, atunci sunt echivalente: (1) S este maximal¸a, (2)

pentru orice formule ', Ã, S . . . . (. (S . . sau S . Ã), (3) pentru orice formul¸a ', S . . sau S `:'. 8.2.4 Algebra Lindenbaum-Tarski a calculului cu predicate Studiem algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a calculului cu predicate. Mult»imea formulelor lui Lt este factorizat¸a printr-o relat»ie de echivalent»¸a canonic¸a, iar mult»imea c^at obt»inut¸a este ^³nzestrat¸a

cu o structur¸a de algebr¸a Boole. Operat»iile acestei algebr e Boole se obt»in din conectorii propozit»ionali ai lui Lt : disjunct»ia, conjunct»ia »si negat»ia. Implicat»ia »si echivalent»a logic¸a din sintaxa lui Lt sunt traduse algebric prin implicat»ia boolean¸a, respectiv prin echivalent»a boolean¸a din algebra Lindenbaum-Tarski. P^an¸a aici totul se produce ^³n mod analog algebrei Lindenbaum-Tarski a calculului propozit»ional. In subsect»iune

se analizeaz¸a modul ^³n care cuanti‾catori i lui Lt act»ioneaza ^³n algebra Lindenbaum-Tarski. Astfel, se degaj¸a not»iunile de cuanti‾cator existent»ial »si de cuanti‾cator universal ^³ntr-o algebr¸a Boole, apoi not»iunea de algebr¸a Boole monadic¸a »si de algebr¸a Boole cilindric¸a. Algebrele Boole cilindrice sunt structurile algebrice asociate calculului cu predicate. Multe din propriet¸at»ile sintactice »si semantice ale lui Lt pot fi formulate

»si demonstrate ^³n contextul algebrelor Boole cilindrice (vedet»i monogra‾a [56]).

Algebra Lindenbaum-Tarski a lui Lt Fie F orm(Lt ) mult»imea formulelor lui Lt . Urm¸atoarea relat»ie binar¸a, », pe F orm(Lt ):

214CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE . ~ . (). . . . (. (. . . . »si . . . ') este o relat»ie de echivalent»¸a (se demonstreaz¸a exact ca la calculul propozit»ional). Fie B = F orm(Lt )/ ~ mult»imea c^at; pentru . . F orm(Lt ), not¸am cu 'bclasa

sa de echivalent»¸a. De‾nim urm¸atoarele operat»ii pe mult»imea B: def. \def. \def. :', 0 def. '\^:', 1 def. . . Ãb= . . Ã, 'b. Ãb= . . Ã, :. == = '\_:'. La fel ca^³n cazul calculului propozit»iilor, se poate ar¸ata c¸a de‾nit»iile acestor operat»ii nu depind de reprezentant»i »si c¸a structura

B =(B = F orm(Lt )/ », _, ^, :, 0, 1) este o algebr¸a Boole, numit¸a algebra Lindenbaum-Tarski a lui Lt . La fel ca ^³n cazul calculului propozit»ional, sunt valabile echivalent»ele urm¸atoare: ¢. . . . (. 'b= Ãb, ¢. . (. 'b= 1. Consider¸am funct»ia surjectiv¸a p : F orm(Lt

) ¡. B, p(')= ', pentru orice . . F orm(Lt ). Funct»ia p are propriet¸at»ile urm¸atoare: — p(. . Ã)= p(') . p(Ã), p(. . Ã)= p(') . p(Ã), p(:')= :p('), — p(. . Ã)= p(') . p(Ã), p(. . Ã)= p(') . p(Ã), — p(') = p(Ã) (. . . . Ã, — p(')= 1 (.

. '. Funct»ia p duce operat»iile logice ^³n operat»ii booleene. In mod natural, se pune problema care este comportamentul funct»iei p fat»¸a de cuanti‾catori. Propozit»ia 8.2.34 8x'(x)= . '(v), 9x'(x)= . '(v). v2Vv2V Demonstrat»ie. A proba prima formul¸a este echivalent cu: (a) d'(v), pentru orice v . V

deci . '(v). V . v . atunci Ãb—8x'. pentru orice v . pentru orice v . v . . . V . '(v). (b): Presupunem Ãb= '(v).. . V . a bdd Avem: (a): rezult¸a folosind axioma (G5): `8x. V . Alegem o variabil¸a v . = '(v). 8x'(x) = (b) dac¸.

8v'(v)) (G4) (i) . . . . . . (.p.ce nu apare ^³n . 8v(. 8v(.G. '(v) . '(v)) . . 8v'(v) m. . '(v)) P. . . .. sau ^³n 8x'(x).

8v'(v) . A doua relat»ie rezult¸a din prima. . = (8\x'(x)). 8v'(v) . 8x[8v'(v) . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 215 De asemenea. (8v'(v) .p. . !8x'(x). 8x'(x)) (G4) (ii) .. adic¸a . Din (i) »si (ii) rezult¸a: . '(x)] P. .2. '(x)] .G. 8x[8v'(v) . '(x) (G5) .8. 8x'(x) m. folosind egalitat»ile .

egalit¸at»ile din Propozit»ia precedent¸a se scriu: p(8x')= . (:\'(v)) = .2. (\'(v)).de Morgan: (\9x')= (:8\x:')= :(8\x:')= ¬ . . p('(v)).35 Folosind funct»ia p. v2Vv2V Not¸am Sent(Lt ) mult»imea enunt»urilor lui Lt . p('(v)). Sent(Lt )} este o . v2Vv2V Observat»ia 8.p(9x')= . Atunci Sent(Lt )/ »= f'b .

subalgebr¸a Boole a lui B = F orm(Lt )/ ». Algebra Lindenbaum-Tarski a unei teorii De‾nit»ia 8. Vom generaliza acum construct»ia de mai sus.2. de‾nind algebra Lindenbaum-Tarski a unei teorii.36 O submult»ime S a lui F orm(Lt ) se nume»ste teorie a lui Lt . Fie S o teorie a lui Lt . Consider¸am relat»ia .

S . Fie BS = F orm(Lt )/ »S mult»imea c^at. . »S . .binar¸a »S pe F orm(Lt ) de‾nit¸a astfel: . (. (S . Not¸am cu '=S clasa de echivalent»¸a a lui . Ã. (. . '). . BS . F orm(Lt ). . . Atunci »S este o relat»ie de echivalent»¸a. . S . .

:('=§) def. =(. 0 def. BS =(B§. Observat»ia 8. Ã=S def. _. 1) se nume»ste algebra Lindenbaum-Tarski a teoriei §. ^. :. _:')=§. .37 B = BØ . 1 def. =(:')=§. '=S . 0. Ã)=§. Ã=S def. =(. Ã)=§.2. ^:')=§.devine algebr¸a Boole fat»¸a de operat»iile: '=S . =(. =(. .

.

216CAPITOLUL 8. Aceste echivalent»e traduc ^³n limbaj algebric propriet¸at»i . au loc echivalent»ele urm¸atoare: '=S = Ã=S (. Ã. '. In algebra Lindenbaum-Tarski B§.34 se poate extinde cu u»surint»¸a la algebra Lindenbaum-Tarski B§. S . '=§= 1 (. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Propozit»ia 8. S . . .2.

5 Algebre Boole monadice. poliadice »si cilindrice In mod natural. Ele vor avea ca prototip algebra Lindenbaum-Tarski a lui Lt .ale deduct»iei formale. Prin cea de a doua echivalent»¸a. se reduce la un calcul boolean. Primul pas va fi obt»inerea .2. 8. . a demonstra c¸a S . se pune acum problema de‾nirii algebrelor corespunz¸atoare calcululu i cu predicate.

¢9(x ^9(y)) = 9(x) ^9(y).38 Un cuanti‾cator existent»ial pe A este o funct»ie . :. 1) o algebr¸a Boole oarecare. _. Fie A =(A.2. : A ¡. astfel ^³nc^at: ¢9(0) = 0. De‾nit»ia 8.unei not»iuni de cuanti‾cator (existent»ial »si universal) pe o algebr¸a Boole oarecare. — x —9(x). A. . ^. 0.

Dac¸a . atunci 8(x)= :9(:x) de‾ne»ste un cuanti‾cator universal pe A. este un cuanti‾cator existent»ial pe A. — x ¸8(x). A. astfel ^³nc^at: ¢8(1) = 1.Dual. ¢8(x _8(y)) = 8(x) _8(y). un cuati‾cator universal pe A este o funct»ie . dac¸a . este un cuanti‾cator universal pe A. atunci 9(x)= :8(:x) de‾ne»ste un cuanti‾cator . : A ¡.

De‾nim operat»ia unar¸a 9x : B ¡. B prin: ') def. De‾nit»ia 8. V . Consider¸am algebra Lindenbaum-Tarski B »si o variabil¸a oarecare x .39 O algebr¸a Boole monadic¸a este o structur¸a (A.2. 9x= . este un cuanti‾cator existent»ial pe A. 9).existent»ial pe A. unde A este o algebr¸a Boole »si .

. =)`9x.40 Operat»ia 9x este bine de‾nit¸a: . F orm(Lt ). . pentru orice .2. $9xÃ.9x'. . Observat»ia 8. . .

^9x(Ãb)) = 9x') ^9x(Ãb) sunt echivalente cu : ¢. = enunt») ¢.8. . —9x'). . ¢`9x(.2.41 9x este un cuanti‾cator existent»ial pe B. (. (putem lua pe . — . Demonstrat»ie. ¢9x. !9x'.2. ^:') $9x(. ^9xÃ) . SINTAXA S»I ALGEBRA CALCULULUI CU PREDICATE 217 Propozit»ia 8. Cele trei relat»ii: ¢9x(0) = 0. ^:').

Halmos. Observat»ia 8. Tarski »si de P. .2.(9x. De‾nit»ia cuanti‾catorului existent»ial (respectiv universal) pe o algebr¸a Boole oarecare a fost obt»inut¸a ^³n mod independent de A. 8x= 8x'. ^9xÃ.42 Cuanti‾catorul universal 8x asociat lui 9x este: ') def. Cele trei axiome simple ce de‾nesc cuanti‾catorul existent»ial (respectiv universal) pornes c din .

43 Fie I o mult»ime nevid¸a. Act»iunea cuanti‾catorului existent»ial asupra formulelor lui Lt este re°ectat¸a ^³n algebra Lindenbaum-Tarski B prin operat»iile unare (9x)x2V .2. Atunci structuril e algebrice ale lui Lt vor fi algebre Boole ^³nzestrate cu familii de cuanti‾catori existent»iali. Se nume»ste I-algebr¸a Boole cilindric¸a .analiza propriet¸at»ilor operat»iilor unare 9x (respectiv 8x) ale algebrei Lindenbaum-Tarski B. De‾nit»ia 8.

E) unde: ¢A este o algebr¸a Boole. pentru orice i. I. . (C2) E(i. astfel ^³nc^at urm¸atoarele condit»ii sunt ^³ndeplinite: (C1) 9i ±9j = 9j ±9i. pentru orice i . A. numit¸a egalitate pe A. — E este o funct»ie E : I2 ¡. ¢9i este cuanti‾cator existent»ial pe A. (9i)i2I . I.o structur¸a (A. j .

y)=(x\= y).2. y .i) = 1. E(k. j)= 9k[E(i. j)]. = j ^ Exemplul 8. = i. j din I. dat¸a de E0(x. B. i . I. x] ^9i[E(i. k) . j) ^:x] = 0. (C4) 9i[E(i. pentru k .44 Fie E0 : V ¡. pentru orice x. (C3) E(i. pentru i 6³n I. j) .

. V . (9x)x2V ..E0) este o V -algebr¸a Boole cilindric¸a. Atunci (B.

iar E re°ect¸a predicatul de egalitate. I reprezint¸a mult»imea variabilelor.218CAPITOLUL 8.44. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Not»iunea de I-algebr¸a Boole cilindric¸a este generalizarea structurii din Exemplul 8. In interpretare.2.45 Fie X.2. Exemplul 8. (9i)i2I familia cuanti‾catorilo r existent»iali. Exemplul urm¸ator ^³ndeparteaz¸a not»iunea de algebr¸a cilindric¸a de sintaxa lui Lt . I .

I »si p : XI ¡. pentru orice x .y jInfig= x jInfigg. In felul acesta. de‾nim funct»ia 9i(p): XI ¡. L2. XI . Pentru i . obt»inem o funct»ie 9i : F .dou¸a mult»imi nevide »si F (XI . L2 prin: 9i(p)(x)= _fp(y) y . L2. XI .L2) mult»imea funct»iilor p : XI ¡.

L2). F (XI . j) .L2):(i.L2) ¡. 9i este un cuanti‾cato r existent»ial pe algebra Boole F(XI . dac¸a xi 6 = xj. De asemenea. dac¸a xi = xj. F (XI . Se obt»ine o funct»ie E0 : I2 ¡.(XI . 1. E0(i. j)(x)= 0.L2). j): XI ¡. L2 prin: . de‾nim E0(i.

j). Ele au fost de‾nite »si studiate de A.2.L2). Tarski. Observat»iile 8. de elevii s¸ai L.46 — Algebrele cilindrice sunt structuri algebrice ce provin din sintaxa calculului cu predicate.7 . Atunci (F(XI . Henkin »si J.D. (9i)i2I . E0(i.E0) este o I-algebr¸a Boole cilindric¸a. Monk »si de numero»si alt»i .

— Intre algebrele cilindrice »si algebrele poliadice exist¸a o legatur¸a puternic¸a (vedet»i [38]). introduse de P. — Algebrele Boole poliadice. multe din propriet¸at»ile unora put^and fi transferate celorlalte structuri. Halmos [50]. constituie un al doilea tip de structuri algebrice ce au ca prototip algebra Lindenbaum-Tarski a lui Lt .cercet¸atori [56]. R. Cu toate acestea. teoriile lor s-au .

8. In aceast¸a sect»iune. cu tehnici diferite. construite din alfabetul lui Lt . Vrem s¸a vedem ce ^³nseamn¸a a interpreta limbajul . vom de‾ni validitatea formulelor »si enunt»urilor prin intermediu l not»iunii de interpretare.3 Semantica calculului cu predicate Formulele »si enunt»urile sunt format»iuni simbolice. cel mai adesea.dezvoltat separat »si.

SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE Lt ^³ntr-o structur¸a dat¸a. de relat»ii »si de constante »si operat»iile. Prin alegerea alfabetului lui Lt .8. Atunci putem considera c¸a operat»iile. relat»iile »si constantele unei structuri A reprezint¸a interpretarea simbolurilor de operat»ii. relat»iile »si constantele acestei structuri.3. de relat»ii »si de constante ^³n A. exist¸a o corespondent»¸a biunivoc¸ a ^³ntre simbolurile de operat»ii. .

Prin induct»ie. Atunci o interpretare va fi o funct»ie de la mult»imea variabilelor la universul structurii.P^an¸a aici totul este deja cont»inut ^³n modul cum a fost construit limbajul. variabilele vor fi interpretate prin elemente ale lui A. sunt de‾nite: valoarea unei formule relativ la o interpretare. Prin de‾nit»ie. . A r¸amas s¸a interpret¸am variabilele lui Lt ^³n A.

8. In cele ce urmeaz¸a vom formula ^³n termeni preci»si aceste not»iuni »si idei. model al unei teorii.1 Interpretare.3.valoarea unui enunt¸ ^³ntr-o structur¸a. . etc. semantica lui Lt mai studiaz¸a »si deduct»ia semantic¸a . Pe l^ang¸a validitatea formulelor »si enunt»urilor. not»iunea de enunt¸ universal adev¸arat. Modele Fie A o structur¸a corespunz¸atoare limbajului Lt . de‾nit¸a cu ajutorul not»iunii de model.

respectiv un simbol de constant¸a). respectiv constanta) corespunz¸atoare din A. .1 O interpretare (sau evaluare) a lui Lt ^³n A este o funct»ie s : V ¡.Dac¸a f (respectiv R. De‾nit»ia 8.3. respectiv cA) operat»ia (respectiv relat»ia. respectiv c) este un simbol de operat»ie (respectiv un simbol de relat»ie. atunci vom nota cu fA (respectiv RA.

atunci tA(s)= s(v). A: — dac¸a t este variabila v. De‾nit»ia 8.2 Pentru orice termen t »si pentru orice interpretare s. V este interpretat¸a prin elementul s(v) al lui A.3. A — dac¸a t este constanta c. — dac¸a t .A. Astfel. de‾nim prin induct»ie elementul tA(s) . o variabil¸a v . atunci tA(s)= c.

este f(t1.3. »si pentru orice interpretare s. ). = k'(s)kA . De‾nit»ia 8.:::. atunci tA(s)= fA(tA(s).tn1 (s)). ^³n interpretarea s k'(s).:::. vom de‾ni valoarea de adev¸ar a lui .tA n Elementul tA(s) al lui A se nume»ste valoarea de adev¸ar a termenului t ^³n interpretare a s.3 Pentru orice formul¸a .

= tA 0. atunci AA . dac¸a 1 (s)=6tA(s): 2 . dac¸a t(s)= t(s). 12 k'(s). L2 = f0. este t1 = t2. 1} : -pentru formule atomice: — dac¸a .. 1.

:::. este R(t1. atunci k'(s). — dac¸a .t(s)) . este :Ã. — dac¸a . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE — dac¸a .tm). atunci AA k'(s). (t(s).220CAPITOLUL 8. prin induct»ie: — pentru formule atomice a fost de‾nit. . =1 (.:::. RA : 1 m -pentru formule oarecare. = :kÃ(s)k.

este a . . = Va2A kÃ(s[x])k. a unde s[x]: V ¡. ‾.este a . atunci k'(s). dac¸a v =6x. ‾. a. dac¸a v = x. L2 este interpretarea de‾nit¸a de: a . Consecint»¸a imediat¸a: — dac¸a . este 8xÃ. = k®(s)k!k‾(s)k. — dac¸a . s[x](v)= as(v). atunci k'(s).

‾. este a . ‾. atunci k'(s). — dac¸a . = k®(s)k^k‾(s)k. atunci k'(s). — dac¸a . = Wa2A kÃ(s[x])k. — dac¸a . = k®(s)k$k‾(s)k. este a . este 9xÃ. atunci k'(s). a In sect»iunea precedent¸a. = k®(s)k_k‾(s)k.atunci k'(s). prin construct»ia lui Lt s-a trecut de la structuri la limbaj: propriet¸at»ile de ordinul I ale structurilor sunt .

. fA : de la simboluri de operat»ii la operat»ii ale lui A R 7 . RA : de la simboluri de relat»ii la relat»ii ale lui A c 7 .reprezentate simbolic prin formule »si enunt»uri. drumul invers. este realizat prin corespondent»ele urm¸atoare: f 7 . Conform de‾nit»iilor precedente. de la limbaj la structuri.

tA(s) : de la termeni la indivizi ai lui A .cA : de la simboluri de constante la constante ale lui A v 7 . : de la formule la valori de adev¸ar. Prin funct»ia . s(v) : de la variabile la indivizi ai lui A t 7 . k'(s). 7 .

»si .k¢kA. :. Pentru orice termen t. Lema 8. dup¸a .3. _. . iar cuanti‾catorii . Prin induct»ie. Demonstrat»ie.s2 dou¸a interpret¸ari. ^³n operat»iile in‾mum »si supremum (cu A ca mult»ime de indici).4 Fie s1. tA(s1)= tA(s2). conectorii !. ^. avem: s1 jV (t) = s2 jV (t) =. sunt transformat»i ^³n operat»iile booleene corespunz¸atoare.

tn). atunci a‾rmat»ia este imediat¸a. — dac¸a t este f(t1.:::. atunci .modul de de‾nire al termenului t: — dac¸a t este variabil¸a sau constant¸a.

n =. SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE V (t)= Sn V (ti). tA(s1)= fA(tA(s1).n ii =. s1 jV (ti) = s2 jV (ti).:::.s1 jV (t) = s2 jV (t) i=1 =.:::.:::. 2 1 n 1 n Lema precedent¸a arat¸a c¸a valoarea tA(s) .i =1.:::.tA(s1)) = fA(tA(s2).3. tA(s1)= tA(s2).8.i =1.tA(s2)) = tA(s2).

avem: s1 jFV (') = s2 jFV (') =)k'(s1). = k'(s2)k. »si pentru orice interpret¸ari s1.5 Pentru orice formul¸a . Demonstrat»ie. Prin induct»ie dup¸a ': — dac¸a .3. este de forma t1 = .a termenului t ^³n interpretarea s depind e numai de restrict»ia lui s la V (t). Propozit»ia 8. s2.

=1 (. 2. 12 12 de . Rezult¸a k'(s1). atunci FV (')= V (t1) . 2 (conform Lemei 8. =1. s1 jV (tj) = s2 jV (tj ). tA(s2)= tA(s2) (. =. s1 jFV (') = s2 jFV (') =. V (t2).j =1.4).j =1. tA(s1)= tA(s1) (. tA j (s1)= tA j (s2).3. k'(s2).t2.

tA (s1)) .:::.m. (tA(s1).j =1. tA j (s1)= tA j (s2).:::.:::. Rezult¸a k'(s1). — dac¸a . deci j=1 s1 jFV (') = s2 jFV (') =.:::. este de forma R(t1. =.m.j =1. atunci FV (')= Sm V (tj). = k'(s2)k.unde k'(s1). =1 (.tm). RA . s1 jV (tj) = s2 jV (tj ).

(tA(s2).s1 jFV (‾) = s2 jFV . RA 1 m (. ‾. — dac¸a . s1 jFV (') = s2 jFV (') =. k'(s2). FV (‾). s1 jFV (®) = s2 jFV (®). este de forma a . atunci FV (')= FV (®) .tA (s2)) .:::. = 1.1 m (.

k‾(s1). este de forma 8xÃ. (ipoteza induct»iei) =)k'(s1). — dac¸a .(‾) =)k®(s1). atunci se procedeaz¸a analog. = k'(s2)k. . = k‾(s2). — dac¸a . = k®(s2)k. atunci FV (')= FV (Ã) nfxg. este de forma :Ã.

atunci s1[xa jFV (Ã) = s2[xa jFV (Ã). deci aa k'(s1). = Va2A kÃ(s1[x]). kÃ(s1[x]). Conform ipotezei induct»iei. 2 aa Conform lemei precedente.222CAPITOLUL 8. = Va2A kÃ(s2[x]). Dac¸a s1 jFV (') = s2 jFV ('). A. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Fie a . . = kÃ(s2[x])k. = k'(s2)k.

:::. fx1.an . De‾nim .xn).xng. ^³ntr-o interpretar e s depinde numai de restrict»ia lui s la FV (').:::.xn) o formul¸a »si a1.3. '(x1. De‾nit»ia 8.:::.xn) ^³nseamn¸a FV (') .3.6 Dac¸a fx1.xn) un termen.:::. A. Notat»ia 8.:::.xn} cont»ine variabilele ce apar ^³ntr-un termen t. atunci not¸am t(x1.:::.:::. Reamintim c¸a '(x1.valoarea de adev¸ar a unei formule .7 Fie t(x1.

tA(a1.:::.3.) def.n).:::.3.:::.5. k'(a1. A este o interpretare ce veri‾c¸a s(xi)= ai. A. de‾nit»iile lui tA(a1. = k'(s)k. De‾nit»ia 8. L2.3.an). unde s : V ¡.:::.an).n.i =1.an) »si k'(a1. sunt corecte (depind numai de condit»ia s(xi)= ai.:::.:::.4 »si Propozit»iei 8.an= tA(s) . def. Conform Lemei 8.8 . i =1.

:::. RA : 1 m .] def.:::.:::.an] .xn)). atunci AA Aj= '[a1.:::.:::.:::.an.k'(a1.:::.:::.an).:::.an): 12 — dac¸a '(x1.:::.an] .an)= t(a1.:::. — dac¸a '(x1. =1. atunci AA Aj= '[a1.:::.xn) este R(t1(x1. transcriem unele propriet¸at»i din de‾nit»ia k¢k.:::.t(a1. Folosind aceast¸a de‾nit»ie (notat»ie).:::.tm(x1.an)) .an). Aj= '[a1. (t(a1. t(a1.xn).xn).:::.xn) = t2(x1.:::.xn) este t1(x1.

xn).an]).an] .:::.:::. ‾(x1.an].xn) este :Ã(x1. — dac¸a '(x1. (Aj= ®[a1.:::. atunci Aj= '[a1.an] .:::.an] . atunci Aj= '[a1.:::.xn) .:::.xn) este ®(x1.Aj= ‾[a1.:::. A 6j= Ã[a1.:::. .xn).:::.— dac¸a '(x1.:::.

:::.xn).:::.an] sau Aj= ‾[a1.:::.xn) este 8xÃ(x. — dac¸a '(x1. atunci Aj= '[a1. (Aj= ®[a1.xn) este ®(x1. atunci .an]).:::.:::.:::. ‾(x1. ‾(x1.:::. (Aj= ®[a1.xn). atunci Aj= '[a1.:::. ‾(x1. SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE — dac¸a '(x1.an]).xn).an] .an] .an]).:::.xn).xn) este ®(x1.:::.xn) .8.:::. (Aj= ®[a1.an] .:::.xn) este ®(x1.3.xn) .:::. atunci Aj= '[a1.:::. — dac¸a '(x1.an] .an] »si Aj= ‾[a1.:::.:::. — dac¸a '(x1.:::.xn) . x1.:::.Aj= ‾[a1.:::.:::.

3.an].Aj= '[a1.an]. . Not»iunea "Aj= '[a1. De‾nit»ia este prin induct»ie. x1. este un enunt». Aj= Ã[a1.:::.xn). Aj= Ã[a1.an] poate fi de‾nit¸a ^³n mod direct. Observat»ia 8. const^and ^³n echivalent»ele de mai sus. pentru orice a .xn) este 9xÃ(x. A. atunci Aj= '[a1.an] . exist¸a a .:::. f¸ar¸a a face apel la k¢kA. — dac¸a '(x1.9 Dac¸a .an] . A.:::.:::.:::.:::.:::.

spunem c¸a enunt»ul . De‾nit»iile 8. De asemenea. Aj= . . — Dac¸a G este o mult»ime de enunt»uri. este adev¸arat ^³n A sau c¸a A este model pentru '. atunci spunem .3. =1.atunci k'(s). ^³n acest caz.10 — Dac¸a Aj= '. nu depinde de inter pretarea s. not¸am k'.k'. = k'(s)k.

:::. — Dac¸a S este o teorie (= mult»ime de formule ale lui . ¡.c¸a A este model al lui G dac¸a A este model pentru orice .xn) este o formul¸a. — Dac¸a '(x1. .:::.:::.xn). »si not¸am aceasta scriind: Aj= '(x1. atunci A este model al lui '(x1.:::.xn). dac¸a Aj= 8x1 ::. 8xn'(x1.xn). not¸am aceasta cu Aj=¡.

atunci A este model 3 al lui §. not»iunea de model are mai multe sensuri. dac¸a A este model pentru ‾ecare .Lt ). §. de obicei. Prin model matematic al unei situat»ii concrete se ^³nt»elege. un ansamblu de not»iuni »si de relat»ii ce dau o . . »si not¸am aceasta scriind Aj=§. 3In matematic¸a.

Teoria este un concept al unei lumi simbolice (sintaxa). In acest caz. iar un model al s¸au apart»ine lumii reale a structurilor. este realizat¸a o trecere de la concret la abstract. Not»iunea de model al unei teorii este asociat¸a unui traseu invers. .reprezentare matematic¸a a acelei situat»ii.

8. una din principalele ramuri ale logicii matematice. Convent»ie: Pentru orice structur¸a A.2 Constante noi In rezolvarea unor probleme din logica predicatelor. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE De‾nit»ia not»iunii "Aj= § a fost dat¸a de A.. Aj= . Ea st¸a la baza teoriei modelelor .3.224CAPITOLUL 8. Tarski. se impune .

s¸a l¸argim limbaju l Lt . Consider¸am limbajul Lt (C). O structur¸a a lui Lt (C) este de forma (A. . Fie C o mult»ime de constante noi (distincte de constantele lui Lt ). Vom prezenta ^³n continuare c^ateva rezultate simple legate de acest procedeu. prin ad¸augarea unor constante noi. obt»inut din Lt prin ad¸augarea constantelor din C.ac)c2C .

an).unde A este o structur¸a corespunz¸atoar e lui A »si ac . i =1.n. atunci o structur¸a pentru L(c1. pentru orice c . Dac¸a c = fc1.3. Lema 8.11 Pentru orice termen t(x1.a1. A. C).:::.:::.:::.cng. C (ac este interpretarea constantei c .xn) al lui Lt »si pentru . unde ai este interpretarea lui ci.cn) va fi de forma (A.:::.:::.

a1.:::.cn.tm(x1. A.:::.a1.:::.cn)) = f(A.:::.:::. Prin induct»ie asupra lui t: — t este x: t(c)(A.:::.xn).an)(A.:::.orice a1.a) = dA = tA(a).:::. — t este o constant¸a d din Lt : t(c)(A.tA (a1.:::.a) = a = tA(a).an) t(c1.an)) .cn= f(t1(c1.a1.an .:::.:::.an))(A.tm(c1.an)) )(t1(c1.a1.a1. )(A.:::.:::. — t este f(t1(x1.an) t(c1.:::.xn)): )(A.cn= tA(a1.:::.tm(c1.:::.:::.:::.cn).an).an).:::.cn = fA(tA(a1.:::.:::. Demonstrat»ie.

.an) A ipoteza induct»iei ‾ind: tj(c1. Demonstrat»ie.an).:::.:::.:::.cn= tj (a1. )(A.a1. Prin induct»ie dup¸a ': — dac¸a .an) j= .a1.xn)=t2(x1.:::. A j= '[a1.:::.3.cn) (.:::.12 Pentru orice formul¸a '(x1.an .:::.:::.m.:::.:::.1 m = tA(a1.xn). Propozit»ia 8.xn) a lui Lt »si pentru orice a1.:::.:::.a1.an) j= '(c1.an]. (A. este t1(x1.:::. atunci: (A.j =1.an). A.

a1.tm(x1. — dac¸a .cn(.'(c1.:::. atunci: .an) 12 (. tA(a1.:::.:::.an].:::.:::.xn).xn)).a1.:::.:::.an) (.:::.an)= tA(a1.cn= t2(c1.an) )(A.cn) )(A. t1(c1.:::. este R(t1(x1. A j= '[a1.:::.:::.

an) j= '(c1. folosind induct»ia).an).cn) )(A.:::.3.cn)(A.:::. este :®: (exercit»iu.:::.cn)) . A j= '[a1.:::. este a . R(A.xn). folosind induct»ia).an].a1. (tA(a1.an) (.:::.:::.an)) .a1. x1.an). — dac¸a .tm(c1.:::.:::.a1. — dac¸a '(x1.xn) este 8xÃ(x.:::. Ipoteza induct»iei: pentru .:::. (t1(c1.:::.:::.tA (a1.:::. RA 1 m (. SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE 225 (A.an(.8.:::. — dac¸a . ‾: (exercit»iu.a1.

a. .a1.:::.:::.orice constante c.cn)[a] (ipoteza induct»iei) (. a1. c1.:::. a1. a1. pentru orice a .:::.an) j= Ã(x.:::. Aj= Ã[a.(A.:::. A.:::.an].:::. c1.a1. A j= Ã[a. A: (A. a1. pentru orice a .an].cn »si pentru orice a.an) j= Ã(c. Un caz special .:::.:::.an) j= '(c1.an] (ipoteza induct»iei) (.cn) (. A. c1.:::. Atunci (A.an . A j= '[a1.cn) (.

cu ba . Fie A o structur¸a »si C = fca a . ba)a2A. O structur¸a pentr u Lt (C) este de forma (B. .^³l constituie extinderea limbajului Lt cu simboluri de constante pentru elementele unei structuri date. A} cu ca 6 = cb pentru a 6 = b. B. In particular. A. pentru orice a .

a. Conform Propozit»iei 8. Cu identi‾carea ca . pentru '(x1.a)a2A este o structur¸a pentru Lt (C).:::. A j= '[a1. A.:::. deci pe C cu A.:::.3. avem (A.an . Atunci limbajul Lt (C) se va nota cu Lt (A). .an].:::. L »si a1.12.a)a2A j= '(ca1 .can ) (.xn) . Vom identi‾ca constanta ca cu a.(A.

:::. este natural s¸a scriem Aj= '(a1.echivalent»a se scrie (A.:::.:::.a)a2A j= '(a1.an]. este universal adev¸arat.3 Enunt»uri. A j= '[a1.an) (. 8.an) ^³n loc de Aj= '[a1.13 — Enunt»ul .3. .:::. Conform acestei echivalent»e. »si not¸am aceasta cu: j= '.an] sau de echivalentul s¸au (A.3.an). Formule universal adev¸arate De‾nit»iile 8.a)a2A j= '(a1.:::.

:::.dac¸a Aj= '. 8xn'(x1. — Formula '(x1. .xn) este universal adev¸arat.xn) este universal adev¸arat¸a dac¸a enunt»ul 8x1 ::.:::. pentru orice structur¸a A (de un tip ‾xat ¿).

. -pentru n = 1.14 Fie Lt limbajul egalit¸at»ii: f¸ar¸a operat»ii. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Exemplul 8.3. consider¸am enunt»ul ¾n de‾nit de: 9x1 ::. 9xn[V1—i<j—n :(xi = xj ) ^8y(Wni=1 y = xi)]. predicate »si constante.226CAPITOLUL 8. Structurile corespunz¸atoare sunt exact mult»imile. Atunci pentru orice mult»ime A: A j= ¾n (.

3. k=1 -A are cel put»in n elemente (. -A are cel mult n elemente (.cardinalul lui A este n ( A j= n). Fie urm¸atorul .15 Fie Lt limbajul teoriei grafurilor: cu un singur predicat binar. k=1 Exemplul 8. R. A j= Wn ¾k. A j= ¬ Wn¡1 ¾k (n = 2).

(b. (d. b). a). (d. d). c. Vrem s¸a vedem dac¸a G j= 8x9y8z(R(x. z) . (c. R): d ab c X = fa. (c. b. b). (b. c). R = f(a. dg. b). d). c)g.graf simetric G =(X. (b.

Analiz¸am (1): are loc dac¸a una din urm¸atoarele a‾rmat»ii . R(y. z)) (2) G j= 9y8z(R(b. z)). z) . z)). R(y. z) . R(y. z)) (4) G j= 9y8z(R(d. z) . R(y. z)) (3) G j= 9y8z(R(c. R(y. z) . Aceasta este echivalent cu a ar¸ata c¸a urm¸atoarele patru a‾rmat»ii sunt adev¸arate: (1) G j= 9y8z(R(a..

R(b. z) . R(b. R(a. z) . z)) (1b) G j= 8z(R(a. a) . z)) (1c) G j= 8z(R(a. z) . R(c. a)) (1bb) G j=(R(a. b) . R(d. (1b) are loc dac¸a urm¸atoarele patru a‾rmat»ii sunt adev¸arate: (1ba) G j=(R(a. R(b. b)) (1bc) . z)). De exemplu. z) .este adev¸arat¸a: (1a) G j= 8z(R(a. z)) (1d) G j= 8z(R(a.

R(b. Se observ¸a c¸a toate aceste a‾rmat»ii sunt adev¸arate. Exemplul 8. d) .G j=(R(a. c) . gradul lui x este deg(x)=jfy .3. . c)) (1bd) G j=(R(a. X. d)). R(b. Pentru x . R) un graf simetric.16 Fie G =(X. X xRyg .

not¸am cu 'n(x) urm¸atoarea formul¸a: 9x1 ::.8. SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE Pentru orice n = 1. Iat¸a »si alte trei exempli‾c¸ari de formalizare a unor propriet¸at»i de ordinul I: -gradul lui x este cel mult .3. 9xn[Vni=1 xRxi ^8y(Vni=1 :(y = xi) !:R(x. Formula 'n(x) exprim¸a faptul c¸a "x are gradul n". y))].

k=1 -exist¸a un x astfel ^³nc^at gradul s¸au s¸a ‾e mai mare ca 5 »si mai mic ca 8: 9x('6(x) .n: Wn 'k(x). . k=1 Wn+1 -gradul lui x este cel put»in n + 2: ¬ 'k(x).3. Exemplul 8. '7(x)).17 Un monoid este o structur¸a de forma A =(A.

0. »si o constant¸a. A j= 8x8y8z(x+(y +z) = (x+y)+z)^8x(x+0 = 0+x = x). asociativ¸a »si 0 este element neutru. Limbajul monoizilor va avea un simbol de operat»ie binar¸a. A este cel mai mic n astfel ^³nc^at . Ordinul unui element a . unde + este o operat»ie binar¸a. 0). +. A monoid (.+.

dac¸a nu exist¸a un asemenea n. atunci ordinul lui a este 1. (nx = 0) exprim¸a faptul c¸a ordinul lui x este n. Observ¸am c¸a "ordinul lui x este ‾nit nu este proprietate de ordinul . ::. ^:((n 1)x = 0) . Formula ordn(x): :(x = 0) ^:(2x = 0) .na = 0.

3. 8. Ea s-ar W1 putea exprima ca o "disjunct»ie in‾nit¸a": n=1 ordn(x).18 Fie S o mult»ime de formule »si .4 Deduct»ia semantic¸a din ipoteze Vom de‾ni acum not»iunea de deduct»ie semantic¸a (^³n sensul lui Tarski).3. O asemenea formul¸a ar presupune un limbaj ce admite disjunct»ii »si conjunct»ii in‾nite.I. De‾nit»ia 8. o formul¸a .

Observat»ia 8. este adev¸arat¸a ^³n orice model A al lui §: Aj=§=)Aj= '.19 Cum Aj= Ø pentru orice structur¸a A (prin convent»ie). .a lui Lt . ()j= '. se deduce semantic din ipotezele S (»si not¸am: S j= ') dac¸a . Spunem c¸a . rezult¸a c¸a: .3.j= .

:::.21 S j= '(x1. ¢.xn) S j= Ã(x1. .20 S . Ã(x1. Conform ipotezei.228CAPITOLUL 8.3. =.:::. Fie Aj= §.xn).:::. Aj= '(x1.:::.:::.:::.xn). Aj= '(x1. Propozit»ia 8. .:::.3.xn) . SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Observat»ia 8. S j= .xn). Ã(x1. S j= '(x1.xn) Demonstrat»ie. j= '.xn) .

deci Aj= Ã(a1.:::.:::.Fie a1. Am demonstrat c¸a Aj= Ã(x1. Atunci Aj= '(a1. Ã(a1.an).:::.3. o formul¸a.23 (Teorema deduct»iei semantice) Fie S o mult»ime de formule.an . Propozit»ia 8. un enunt¸ »si . A. .an) .:::.22 S j= '(x1.:::.an). .:::.xn) Teorema 8. 8xn '(x1.an) »si Aj= '(a1.:::.xn) S j= 8x1 ::.:::.3. .xn).

. . . rezult¸a S j= . (=: Vom presupune .3. = Ã(x1. Ã. (. . Cum S j= '.:::.xn). =): Din S j= .Atunci are loc urm¸atoarea echivalent»¸a: S j= . . Trebuie s¸a ar¸at¸am c¸a: Aj=§=)Aj= . . (conform Propozit»iei 8. S [f'gj= Ã. .12). Demonstrat»ie. avem S [f'gj= .

. Fie Aj= §. Fie a1. ar¸at¸am c¸a Aj= .xn)).:::.an . . Ã(x1.xn).Ã(x1. . 8xn (.an). .:::. Vrem s¸a ar¸at¸am c¸a Aj= . A.:::. Ã(a1.:::. adic¸a Aj= 8x1 ::.:::.xn). Ã(x1.

[fx = ygj=(x .3. =)Aj= Ã(a1.8. Observat»ia 8. .an).3. este adev¸arat¸a pentru cazul c^and . de unde Aj=S [f'g.:::. deci Aj= Ã(a1.:::.:::. este o formul¸ a arbitrar¸a. Implicat»ia (= nu este adev¸arat¸a ^³n general: .an). SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE Aceasta este echivalent cu Aj= . Aj= Ã(x1. Conform ipotezei.xn).24 Implicat»ia =. Presupunem Aj= '.

Intr-adev¸ar. Exercit»iile 8. Nu avem ^³ns¸a . Atunci Aj= 8x8y8z(x = y . (x = z). dac¸a ar fi a»sa.j=(x = y) . x = z pentru orice structur¸a A. x = z). atunci am avea Aj=(x = y)=. ceea ce nu este adev¸arat.25 .3.= z): pentru c¸a Aj=(x = y)=)Aj=(x = z).

formul¸a. $9x. S j= 9x. . S j= .3. . Exercit»iul 8. !8x. . S j= . . . Atunci . . $8x. S j= . !9x.S j= .26 Fie CS(§) = f. . (3) (4) S j= 8x. (1) (2) S j= 8x. . . S j= 9x. S j= 'g.

pentru orice formul¸a ®, S j= a (. CS(§) j= ®. 8.3.5 Exemple de enunt»uri universal adev¸arate In aceast¸a subsect»iune vom prezenta o list¸a de enunt»uri universal adev¸arate, precum »si unele enunt»uri ce nu sunt universal adev¸arate. Atunci c^and nu se precizeaz¸a , se va presupune c¸a k¢. = k¢kA, unde A este o structur¸a oarecare.

230CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Exemplul 8.3.27 j= 8x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) !8xÃ(x)). Urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: -k8x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) !8xÃ(x)). =1 -k8x('(x) . Ã(x))k. (k8x'(x). . k8xÃ(x)k)=1 -k8x('(x) . Ã(x)). = k8x'(x). . k8xÃ(x). -k8x('(x) . Ã(x)). . k8x'(x). = k8xÃ(x). -Va2A k'(a) .

Ã(a)k. Va2A k'(a)k= Va2A kÃ(a). -Va2A(k'(a)k. (k'(a)k!kÃ(a)k)) = Va2A kÃ(a)k. Pentru a stabili aceast¸a ultim¸a inegalitate, este su‾cient s¸a ar¸at¸am c¸a pentru orice a . A avem k'(a)k. (k'(a)k!kÃ(a)k) —kÃ(a)k. Ori, ^³n orice algebr¸a Boole avem: x . (x . y)= x . y = y. Exemplul 8.3.28 6j=(8x'(x) !8xÃ(x)) !8x('(x) .

Ã(x)). Consider¸am un limbaj cu un singur predicat, <, »si cu dou¸a constante, 2, 3. Fie structura A =(f1, 2, . . . , n, . . :g, <, 2, 3) »si formulele: '(x): x = 2, Ã(x): x = 3, (x = 3 este abrevierea lui :(x< 3)). Consider^and interpret¸ari ^³n structura A ment»ionat¸a, avem: k8x'(x) !8xÃ(x). = k8x'(x).

. k8xÃ(x). = (V8 kn = 2k) . (V8 kn = 3k)=0 . 0=1. n=1 n=1 k8x('(x) . Ã(x)). = V8 kn = 2 . n = 3. = V8 (kn =2k!kn = 3k)=0. n=1 n=1 Rezult¸a: k(8x'(x) !8xÃ(x)) !8x('(x) . Ã(x)). = k8x'(x) !8xÃ(x). . k8x('(x) . Ã(x)). =1 .

0=0. Exemplul 8.3.29 j=(8x'(x) !8xÃ(x)) !9x('(x) . Ã(x)). Este echivalent cu a demonstra: (Va2A k'(a)k) . (Vb2A kÃ(b)k) = Wa2A(k'(a)k!kÃ(a)k) ceea ce este echivalent cu:

8.3. SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE (Wa2A :k'(a)k) . (Vb2A kÃ(b)k) = Wa2A(:k'(a)k_kÃ(a)k) ceea ce este echivalent cu: W(:k'(a)k. Vb2A kÃ(b)k) = W(:k'(a)k_kÃ(a)k). a2Aa2A Aceast¸a din urm¸a inegalitate este evident¸a. Exemplul 8.3.30 6j= 9x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) !8xÃ(x)). Consider¸am limbajul cu un singur predicat binar < »si cu constantele

1, 2. Lu¸am tot structura A =(f1, 2, . . . , n, . . :g, <, 1, 2) »si formulele: '(x): x = 1, Ã(x): x = 2. k9x ('(x) . Ã(x)). = W(kn = 1k!kn = 2k) = 1; n¸1 k8x'(x). = Vn kn = 1. = 1; k8xÃ(x). = Vn kn = 2. =

0; k8x'(x) !8xÃ(x). = k8x'(x). . k8xÃ(x). =1 . 0 = 0; k9x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) !8xÃ(x)). = k9x ('(x) . Ã(x)). . k8x'(x) !8xÃ(x). =1 . 0 = 0. Exemplul 8.3.31 j=(9x'(x) !9xÃ(x)) !9x ('(x) . Ã(x)). k9x'(x) !9xÃ(x). =(Wk'(a)k) . (Wb2A kÃ(b)k)= a2A (Va2A

:k'(a)k) . Wb2A kÃ(b). = Wb2A((Va2A :k'(a)k) _kÃ(b)k) = Wb2A(:k'(b)k_kÃ(b)k)= k9x('(x) . Ã(x))k. Exemplul 8.3.32 6j= 9x ('(x) . Ã(x)) . (9x'(x) !9xÃ(x)). Consider¸am limbajul ce are o operat»ie binar¸a, +, un predicat binar, <, »si o constant¸a , 1. Structura este A =(N* , +, <, 1), iar formulele: '(x): 9y(x = y

+ y)(x este par), Ã(x): x< 1. k9x ('(x) . Ã(x)). = W(:kn este park_kn< 1k) = 1; n

232CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE k9x'(x) !9xÃ(x). = k9x(x este par). . k9x(x< 1). =1 . 0 = 0; k9x ('(x) . Ã(x)). . k9x'(x) !9xÃ(x). =1 . 0 = 0. Exemplul 8.3.33 j= 9x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) !9xÃ(x)). Urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: -k9x ('(x) .

Ã(x)) . (8x'(x) !9xÃ(x)). = 1, -k9x ('(x) . Ã(x)). = k8x'(x). . k9xÃ(x)k, -k8x'(x). . k9x ('(x) . Ã(x)). = k9xÃ(x)k. Demonstr¸am ultima inegalitate: k8x'(x). . k9x ('(x) . Ã(x)). = Va2A k'(a)k. (Wb2A(k'(b)k$kÃ(b)k)) = Wb2A[(Va2A k'(a)k) . (k'(b)k$kÃ(b)k)] = Wb2A[k'(b)k. (k'(b)k!kÃ(b)k)] = Wb2A(k'(b)k^kÃ(b)k) = Wb2A kÃ(b). = k9xÃ(x)k. Exemplul 8.3.34

6j=(8x'(x) !9xÃ(x)) !9x ('(x) . Ã(x)). Fie Lt limbajul egalit¸at»ii, ^³mbog¸at»it cu constantele 1, 2 »si A = N. Consider¸am formulele: '(x): x = 1, Ã(x): x = 2. k8x(x = 1) !9x(x = 2). = k8x(x = 1). . k9x(x = 2). =0 . 1 = 1; k9x(x = 1 . x = 2). = 0.

Exemplul 8.3.35 j=(8x'(x) _8xÃ(x)) !8x ('(x) . Ã(x)). k8x'(x) _8xÃ(x). = k8x'(x). . k8xÃ(x). = (Va2A k'(a)k) . (Vb2A kÃ(b)k)= Va;b2A(k'(a)k_kÃ(b)k) = Va2A(k'(a)k_kÃ(a)k)= k8x('(x) . Ã(x))k.

8.3. SEMANTICA CALCULULUI CU PREDICATE Exemplul 8.3.36 6j= 8x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) _8xÃ(x)). Se consider¸a un limbaj cu o operat»ie binar¸a, +, A =(N, +). Consider¸am formulele: '(x): x = 2x (2x este termenul x + x), Ã(x): :(x =2x). k8x[(x = 2x) . (x . =2x)]. = 1; k8x(x = 2x). =

0, k8x(x6 =2x). = 0. Deci, k8x[(x = 2x) . (x6=2x)]. =1 . (0 . 0) = 1 . 0 = 0. =2x)] . [8x(x = 2x) _8x(x6 Exemplul 8.3.37 j= 8x ('(x) . Ã(x)) . (9x'(x) _8xÃ(x)). k8x ('(x) . Ã(x)). = Va2A(k'(a)k^kÃ(a)k) = Va2A[Wb2A(k'(b)k^kÃ(a)k)] = Va2A[(Wb2A k'(b)k) ^kÃ(a)k]=(Wb2A

k'(b)k) . (Va2A kÃ(a)k)= k9x'(x). . k8xÃ(x). = k9x'(x) _8xÃ(x)k. Exemplul 8.3.38 6j=(9x'(x) _8xÃ(x)) !8x ('(x) . Ã(x)). Lu¸am un limbaj cu un predicat binar, <, »si dou¸a constante, 2, 3. A =(N, <, 2, 3). k9x(x = 2) _8x(x< 3). = k9x(x = 2). . k8x(x< 3). =1 . 0 = 1, k8x[(x

= 2) . (x< 3)]. = 0. Rezult¸a: 6j=(9x(x = 2) _8x(x< 3)) !8x((x = 2) . (x< 3)). Exemplul 8.3.39 j= 9x ('(x) . Ã(x)) . (9x'(x) _9xÃ(x)). Exemplul 8.3.40 j= 9x ('(x) . Ã(x)) . (9x'(x) ^9xÃ(x)). Exemplul 8.3.41 6j=(9x'(x) ^9xÃ(x)) !9x ('(x) . Ã(x)). 6j=(9x(x

= 2) ^9x(x = 3)) !9x ((x = 2) . (x = 3)) (se ia limbajul egalit¸at»ii, ^³mbog¸at»it cu dou¸a constante, 2, 3 »si A =(N, 2, 3)).

234CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Exemplul 8.3.42 j= 8x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) ^9xÃ(x)). Revine la inegalitatea: Va2A(k'(a)k^kÃ(a)k) = (Va2A k'(a)k) . (Wb2A kÃ(b)k)= Va2A(k'(a)k. Wb2A kÃ(b)k). Exemplul 8.3.43 6j=(8x'(x) ^9xÃ(x)) !8x ('(x) . Ã(x)). Se consider¸a un limbaj cu un predicat binar, <, »si

cu constantele 2, 3. A =(N* , <, 2, 3). 6j=(8x(x = 1) ^9x(x = 2)) !8x ((x = 1) . (x = 2)). Exemplul 8.3.44 j= 8x ('(x) . Ã(x)) . (8x'(x) ^8xÃ(x)). Exemplul 8.3.45 j= 8x1 ::. 8xn8y1 ::. 8ym ['(x1;:::;xn) . Ã(y1;:::;ym)] . [8x1 ::. 8xn'(x1;:::;xn) _8y1

::. 8ymÃ(y1;:::;ym)]. Exemplul 8.3.46 j= 9x1 ::. 9xn9y1 ::. 9ym ['(x1;:::;xn) . Ã(y1;:::;ym)] . [9x1 ::. 9xn'(x1;:::;xn) ^9y1 ::. 9ymÃ(y1;:::;ym)]. Exemplul 8.3.47 j= 8x1 ::. 8xn9y1 ::. 9ym ['(x1;:::;xn) . Ã(y1;:::;ym)] . [8x1 ::. 8xn'(x1;:::;xn) _9y1 ::. 9ymÃ(y1;:::;ym)]. Exemplul 8.3.48 j= 9x1 ::. 9xn8y1

::. 8ym ['(x1;:::;xn) . Ã(y1;:::;ym)] . [9x1 ::. 9xn'(x1;:::;xn) ^8y1 ::. 8ymÃ(y1;:::;ym)].

8.4. TEOREMA DE COMPLETITUDINE EXTINS . 235 A. MODELE HENKIN 8.4 Teorema de completitudine extins¸a. Modele Henkin Completitudinea calculului cu predicate apare ca problem¸a ^³n monogra‾a lui Hilbert »si Ackermann din 1928 [57]. Prima demonstrat»ie a teoremei de completitudin e pentru calculul cu predicate a fost obt»inut¸a de GÄodel ^³n teza sa de doctorat din 1929 »si publicat¸a apoi

^³n [46]. GÄodel a demonstrat ^³nt^ai completitudinea calcululu i cu predicate f¸ar¸a egalitate, apoi a extins rezultatul »si pentru limbaje cu egalitate. Limbajele considerate de GÄodel erau num¸arabile »si nu cont»ineau simbolur i de operat»ii. In [46], este obt»inut¸a »si teorema de compacitate, ca un corolar al teoremei de completitudine. Demonstrat»ia originar¸a a teoremei de completitudin e (bazat¸a pe aducerea

enunt»urilor la forma normal¸a Skolem) are ^³n prezent mai mult un interes istoric. Teorema de completudine a lui GÄodel stabile»ste echivalent»a teoremelor formale cu enunt»urile universal adev¸arate. In lucrarea [54], Henkin demonstreaz¸a (pentru limbaje de orice cardinal) urm¸atorul rezultat: orice teorie consistent¸a a lui Lt admite un model. O consecint»¸a imediat¸a a sa este teorema de completitudine extins¸a, ce a‾rm¸a

echivalent»a deduct»iei formale ^³n Lt cu deduct»ia semantic¸a. Teorema de completitudine a lui GÄodel este un caz particular al teoremei de completitudine extins¸a. In aceast¸a sect»iune, prezent¸am ^³n detaliu demonstrat»ia dat¸a de Henkin pentr u teorema de completitudine extins¸a. Metoda folosit¸a de Henkin ^³n demonstrat»ie (cunoscut¸a sub numele de metoda constantelor) este un instrument e‾cace pentru construct»ii de

modele ale teoriilor consistente (vedet»i discut»ia din [55]). Ea a fost folosit¸a apoi cu succes ^³n demonstrarea unor teoreme de completitudine pentru alte sisteme logice (intuit»ionist, modal, temporal, etc.), ca »si a unor teoreme importante ale teoriei modelelor (teorema de omitere a tipurilor, teoreme de interpolare de tip Craig, teoreme ale celor doi cardinali, etc.) (vedet»i [3], [19], [80]).

Fie Lt un limbaj de ordinul I. Prin de‾nit»ie, cardinalul lui Lt este:

Lt j= F orm(Lt ) j= Sent(Lt ) . Observat»ia 8.4.1 Presupunem c¸a V este num¸arabil¸a »si c¸a mult»imile de operat»ii, de relat»ii »si de constante sunt cel mult num¸arabile. Atunci

Lt j= F orm(Lt ) j=

Sent(Lt ) j= !, unde . este cardinalul mult»imilor num¸arabile. Spunem c¸a Lt este limbaj num¸arabil. Fie C o mult»ime de constante noi »si Lt (C) limbajul obt»inut din Lt prin ad¸augarea constantelor din C. Observat»ia 8.4.2 Dac¸a Lt j= C j, atunci Lt (C) j= Lt j= C j.

236CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Lema 8.4.3 Fie '(x) o formul¸a ^³n Lt , c o constant¸a din C »si '(c) enunt»ul din Lt (C) obt»inut prin ^³nlocuirea lui x cu c. Atunci pentru orice teorie T a lui Lt , avem: T . '(c) ^³n Lt (C) (. T `8x'(x) ^³n

Lt . Demonstrat»ie. =): Dac¸a ®1(c);:::;®n(c)= '(c) este o demonstrat»ie formal¸a a lui '(c) din T ^³n Lt (C), atunci ®1(x);:::;®n(x) este o demonstrat»ie formal¸a a lui '(x) din T ^³n Lt . Atunci T . '(x) ^³n Lt , deci T `8x'(x). (=: Dac¸a T `8x'(x) ^³n Lt , atunci T `8x'(x) ^³n

Lt (C). Cum `8'(x) . '(c), rezult¸a T . '(c) ^³n Lt (C). . Lema 8.4.4 Dac¸a T este o teorie consistent¸a ^³n Lt , atunci T este consistent¸a »si ^³n Lt (C). Demonstrat»ie. Presupunem c¸a T nu este consistent¸a ^³n Lt (C), deci exist¸a '(c1;:::;cn) . Lt (C), astfel ^³nc^at T . '(c1;:::;cn) ^:'(c1;:::;cn);c1;:::;cn .

C. Conform Lemei 8.4.3, T `8x1 ::. 8xn('(x1;:::;xn) ^:'(x1;:::;xn)), deci: T . '(x1;:::;xn) ^:'(x1;:::;xn) ^³n Lt , ceea ce contrazice consistent»a lui T . . O teorie ^³nchis¸a este format¸a numai din enunt»uri. In continuare, vom considera numai teorii ^³nchise. De‾nit»ia 8.4.5 Fie T o teorie

consistent¸a ^³n Lt (C). T se nume»ste teorie Henkin, dac¸a pentru orice formul¸a '(x) a lui Lt (C), cu cel mult o variabil¸a liber¸a x, exist¸a c . C, astfel ^³nc^at T `9x'(x) . '(c). Observat»ia 8.4.6 Implicat»ia T . '(c) !9x'(x) are loc ^³ntotdeauna. Pentru a da o interpretare

atunci . Atunci enunt»ul 9x'(x) va semni‾ca existent»a "solut»iilor lui '(x). iar '(c) va ^³nsemna c¸a "c este o solut»ie a lui '(x).not»iunii de teorie Henkin. Atunci condit»ia T `9x'(x) . vom g^andi o formul¸a '(x) ca pe o "ecuat»ie ^³n x. '(x) din de‾nit»ia teoriei Henkin se interpreteaz¸a astfel: dac¸a ^³n ipotezele T ecuat»ia '(x) admite solut»ie.

o solut»ie a sa poate fi aleas¸a din mult»imea C. .

T . TEOREMA DE COMPLETITUDINE EXTINS ¸237 A.4.7 Fie Lt un limbaj de ordinul I »si C o mult»ime de constante. MODELE HENKIN Lema 8. Vom face . Demonstrat»ie. atunci exist¸a o teorie Henkin T ^³n Lt (C). cu T . astfel ^³nc^at Lt j= C j.4. Dac¸a T este o teorie consistent¸a ^³n Lt .8.

demonstrat»ia numai pentru limbaje num¸arabile: LP C j= C j= Lt (C) j= !. cn 6 = cm. Construim prin induct»ie: — un . o enumerare a formulelor lui Lt (C) cu cel mult o variabil¸a liber¸a. cu n 6 = m =. Fie ('n(xn))n<. Fie C =(cn)n<. o enumerare a lui C.

»sir de teorii (Tn)n<. — un »sir de constante din C:(en)n<!. ale lui Lt (C). 'n(en)g. dac¸a exist¸a. . cu T0 = T . (ii) Tn+1 = Tn . unde en este o constant¸a din C ce nu apare ^³n Tn »si . cu propriet¸at»ile: (i) Tn este consistent¸a ^³n Lt (C). f9xn'n(xn) . variabila liber¸a a lui 'n.

Vom lua de‾nit»ia prin recurent»¸a a teoriilor Tn ca ‾ind dat¸a de (ii). 'n(en)} este inconsistent¸a ^³n Lt (C). . Presupunem prin absurd c¸a teoria Tn . deci. f9xn'n(xn) . R¸am^ane s¸a ar¸at¸am c¸a dac¸a Tn este consistent¸a. atunci »si Tn+1 este consistent¸a. dac¸a 'n nu are variabile libere.xn = orice variabil¸a.

3 implic¸a Tn `8xn :'n(xn). Se veri‾c¸a u»sor c¸a T .4. Atunci Tn `9xn'n(xn) ^:'n(en).28. Lema 8.aplic^and Propozit»ia 8. rezult¸a Tn `:(9xn'n(xn) . :9xn'n(xn): contradict»ie cu faptul c¸a Tn este consistent¸a. Construct»ia prin induct»ie s-a terminat. deci Tn . Fie T = Sn<. Tn. deci Tn `9xn'n(xn) »si Tn `:'n(en).2. 'n(en)).

Lema 8. T .4. . S¸a ar¸at¸am c¸a T este teorie Henkin. 'n(en) .8 Fie T . T. Lt (C) cu cel mult o variabil¸a liber¸a x. '(en)= 9xn'n(xn) . . '(en) »si T este o teorie Henkin.este consistent¸a. Atunci T `9x'(x) . deci exist¸a n cu '(x)= 'n(xn): 9x'(x) . Fie '(x) . Tn+1 .

T este teorie Henkin. . este teorie Henkin. Atunci T .. este consistent¸a. T .

Pe mult»imea C. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Demonstrat»ie. Direct din de‾nit»ie. Fie C o mult»ime de constante de acela»si cardinal cu limbajul Lt »si Lt (C) limbajul obt»inut din Lt prin adjunct»ionarea constantelor din C. . consider¸am relat»ia binar¸a: .238CAPITOLUL 8. Fix¸am o teorie Henkin consistent¸a maximal¸a ^³n Lt (C).

S . Demonstrat»ie. simetric¸a »si tranzitiv¸a.9 este o relat»ie de echivalent»¸a. c = c. (c = d) . — c c:S . Ar¸at¸am c¸a relat»ia este re°exiv¸a. d c: Dac¸a c . — c d =. S .4. c d . Lema 8.def. (c = d).

(c . S . c e: Intr-adev¸ar. d = c. c = d. Deoarece .d. d = e) implic¸a S . atunci S . d e =. se obt»ine S . d e) implic¸a (S . — c d. d = c. c = d . deci d c. c = d. (c d.

c va fi clasa de echivalent»¸a a lui c .= d)^(d = e). Lema 8.10 Fie t(x1. (c = e). deci c e.:::. (c = e). Vom considera mult»imea c^at A = C/ ¼.xn) un termen al lui Lt . [(c = d)^(d = e)] .4. dar avem »si . C. . rezult¸a S .

:::.:::. t(c1.cn) = x). . Atunci exist¸a d . t(c1.»si c1.:::.11 Fie t(x1.:::. C.:::. Atunci `9x(t(c1.cn .cn) = x.cn)) !9x'(x) .cn) = x).4.cn .cn)= t(c1.xn) un termen al lui Lt »si c1.cn) `9x(t(c1. '(t(c1.:::.cn)= t(c1. Demonstrat»ie. astfel ^³nc^at: .:::.:::.:::. Lema 8.cn) !9x(t(c1.cn) = x) . C.:::. .:::. C constante. Fie '(x) formul¸a din Lt (C): t(c1.:::.

10.cn) = x) . Prin m.:::. t(c1.cn) = d. `9x(t(c1.:::.cn) = x).cn) = d.4. Demonstrat»ie. Conform Lemei 8. t(c1.cn) = d). . deci exist¸a d .S . rezult¸a: S .. S este o teorie Henkin. C astfel ^³nc^at: S `9x(t(c1.:::. (t(c1.:::.p.:::. .

cn . C. f(c1.8.:::.:::.:::. S .c. ¼¼ fA(c1 . Fie f un simbol de operat»ie n-ar¸a.cn) = d: n Pentru orice c1. TEOREMA DE COMPLETITUDINE EXTINS ¸239 A.4. De‾nim operat»ia n-ar¸a fA pe A astfel: )= d def. exist¸a . MODELE HENKIN Vom organiza acum A ca o structur¸a pentru Lt .

f(c1.:::.i =1. astfel ^³nc^at S . f(d1. Lema 8.n) »si c d)=.cn) = d (conform Lemei 8.i =1.12 fA este bine de‾nit¸a.4.n) . Anume vom ar¸ata c¸a: (ci di. Trebuie s¸a ar¸at¸am c¸a: (ci di.:::. S .:::.4. . C.dn) = d).cn) = c .:::.11). (S . Demonstrat»ie.d .:::. f(c1.

(c = d): i=1 Dar.cn) = c) implic¸a S . Vn (ci = di) .dn) = d.:::.:::. .cn) = . f(c1. (f(c1.cn) = c) implic¸a: S .»si (c d ) »si (S . f(d1.:::. ci = di.:::.n) »si (S . Intr-adev¸ar. f(c1. (S .:::.i =1. (f(c1.:::.cn) = c) . (c = d)) »si (S .

rezult¸a S .:::.p.c) .:::. i=1 deci. ¼¼ = f(c1 . De‾nim relat»ia n-ar¸a RA pe A astfel: RA def. (c = d) .c ) S .:::. f(d1.cn)g: n . prin m.dn) = d).:::. (f(d1. R(c1. Vn (ci = di) . Fie R un simbol de relat»ie n-ar¸a.dn) = d.. .

R(d1.dn) .13 RA este bine de‾nit¸a.:::. S .4.:::. R(c1.n =. R(c1. Dar. (R(c1.:::.:::. . Vn (ci i=1 = di). ci = di.:::.n »si S . Trebuie s¸a ar¸at¸am c¸a: ci di.i =1. Anume vom ar¸ata c¸a: (S .i =1.cn) .:::.cn)) implic¸a S . §).cn) .Lema 8.

Conform Lemei 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE R(c1.dn). R(d1. R(d1. Vn (ci = di) . C. exist¸a c .11.dn).p. cu S .:::.240CAPITOLUL 8.:::. d = c.4. prin m. De‾nim dA ..cn) . i=1 de unde. rezult¸a . Fie d o constant¸a a lui Lt .:::. def.

rezult¸a S . d = c1. (d = c2) .S . (d = c) . atunci S .= c. §. (d = c1) ^(d = c2). C.14 De‾nit»ia lui dA este corect¸a. (c1 = .c2 . Demonstrat»ie. Cum . Dac¸a c1. (c1 = c2). (d = c1) . Lema 8.4. d = c2.S .

xn) este un termen »si c. c1.cn .4. C.15 Dac¸a t(x1. In acest fel.:::.:::. C. deci c 1 = c 2 . atunci: .c2). atunci punem c A = c . am obt»inut o structur¸a A a limbajului Lt (C). Dac¸a c . Lema 8.

:::.:::.4.:::.tA(c1 .c ¼ n )= c (. Fie t = f(t1(x1. S . Conform Lemei 8. Trat¸am numai pasul induct»iei.cn) = c. dupa modul de formare a termenului t. Prin induct»ie. .:::.tm(x1. Demonstrat»ie. t(c1.xn).11.tm.dm .xn)) »si presupunem c¸a echivalent»a are loc pentru termenii t1.:::.:::.:::. exist¸a d1.

A ¼ ¼ ¼ )= di . pentru i =1.C. ti(c1.:::. . (c t 1 .:::.cn) = di.S .m.:::.c n .:::. m. .c i n Atunci ¼ tA(c1 . . .i =1. Din ipoteza induct»iei.

:::.d(. 1 .:::.)= c ¼ fA(t A 1 ¼ (c1 . S .:::.:::.c n A m ¼ (c1 .t (.c n )) = c ¼ ).:::. (d1.dm) = .

c (conform de‾nit»iei lui fA) (.:::.cn .:::. unde (®) rezult¸a astfel: S .:::.dm) = c.xn) .:::.:::.4.cn)) = c (®) (.cn) = c. f(t1(c1.:::. f(d1.tm(c1. Lema 8.:::. t(c1.cn).:::.m implic¸a echivalent»a urm¸atoare S . .:::. S . L »si pentru orice c1.:::.cn)) = c (. ti(c1.i =1.:::. S .tm(c1.16 Pentru orice formul¸a '(x1. S .cn). .:::. f(t1(c1.cn) = di.

S (.cn) . avem: fA(d ¼ ¼ )= c (. '(c1. . S .c n ] (.cn).:::.:::. '(c1. m Aj= '[c ¼ 1 .C.:::.

xn) = t2(x1. C.4. obt»inem: ¼ A ¼ ¼ (c . 2. cu S .15.4.:::. — .cn) = di. este de forma t1(x1.11. Dup¸a modul de formare a formulei '.xn): Conform Lemei 8. 241 A. MODELE HENKIN Demonstrat»ie.8.:::.:::. i =1.4. exist¸a di . TEOREMA DE COMPLETITUDINE EXTINS . ti(c1. Aplic^and Lema 8.

c ¼ n ] A 1 1 .).:::. 2: d = t 1 . Aj= '[c1 .:::.i =1.c i i n In acest caz.:::.c = d ¼ n .

cn).:::.A 2 (c1 . S . t (.cn) = t2(c1. Ultima echivalent»¸a rezult¸a .:::. d 1 2 (.:::. t1(c1. S .c ¼ n (c )= t ) (. d1 = d2 (.

Aplic^and Lemma 8.xn).cn).din S .tm). . 1=1. C. exist¸a d1.dm .cn) = di. .:::.4. obt»inem: ¼ A .:::.4. 2 »si din axiomele egalit¸at»ii. . cu (*) S .i =1. i =1. este de forma R(t1.:::. . — . di = ti(c1.15. m.:::. ti(c1.:::.m: Conform Lemei 8.11. cu ti = ti(x1.:::.

:::.c n ). . d = t i i Atunci ¼ Aj= '[c1 . . .i =1.c n ] (.(c ¼ 1 . .:::. m. (t A 1 .

:::.:::.:::.:::.c n A m ¼ (c1 .:::.d(.:::.cn)) .:::.:::.cn).c n )) . '(c1. S (conform de‾nit»iei lui RA) (. S conform (*) (. §.¼ (c1 .cn) . R(d1.:::.dm) .t 1 . este .tm(c1. RA ). — . R(t1(c1.

(d m Aj= Ã[c ¼ 1 . Ã(c1.:::.:::.:::.cn) . §.xn): Ipoteza inductiei este: ¼ ) .c n ] (. RA (.c n ¼ ] .de forma :Ã(x1. Atunci ¼ Aj= '[c1 .:::.

este de forma Ã1 . S (S este consistent¸a maximal¸a) (.cn n ] ) 6 .:::. A6j= Ã[c1 .:::.(.:::. Ã2: exercit»iu ! .cÃ(c1.:::. §. Ã(c1. § (.cn) . — . :Ã(c1. (.cn) .

S (ipoteza induct»iei) . c1.242CAPITOLUL 8.c 1 . exist¸a c . Aj= Ã[c a c . x1. A.:::.:::.:::.xn) este 9xÃ(x.xn): Aj= '[c1 .c ¼ n ] (. Ã(c. C.:::. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE — '(x1.:::.c ) .cn ¼ .

§. .cn) . Observat»ia 8. §. . S `9xÃ(x. Lt (C). A . (. exist¸ (.4.¼ ¼ ] n (.17 Conform Propozit»iei 8. '(c1. pentru orice enunt¸ .cn) (S este teorie Henkin) (.:::. de unde rezult¸a Aj=§. .:::. are loc echivalent»a Aj= .4. c1.16.

Fie C o mult»ime de constante noi. exist¸a o teorie Henkin . Demonstrat»ie.4.7. cu C j= Lt j. Il vom mai nota »si A§. atunci ea admite un model.18 Dac¸a T este o teorie consistent¸a.se nume»ste modelul Henkin asociat teoriei §.4. Conform Lemei 8. Fie T o teorie consistent¸a a lui Lt . Teorema 8.

Consider¸am modelul Henkin A.16. pentr u orice formul¸a '(x1. C: Aj= '[c ¼ .:::. L »si c1.cn . Fie S o teorie consistent¸a maximal¸a a lui Lt (C). cu T . astfel ^³nc^at T .4.T . asociat lui §.4.xn) . T .8). S este o teorie Henkin (conform Lemei 8. §. Conform Propozit»iei 8.:::.

4.18 este valabil¸a pentru limbaje de orice cardinal in‾nit. '(c1.4.:::.:::.7.1 . §. Lema 8.7 .cn) . Cu except»ia Lemei 8. tot»i pa»sii necesari obt»inerii Teoremei 8.4. Cum T .c n ] (. Teorema 8.4. . §.18 au fost demonstrat»i ^³n cazul general. rezult¸a de aici c¸a Aj= T .

. =): Prin induct»ie. pentru a evita folosirea induct»iei trans‾nite. Teorema 8.a fost demonstrat¸a numai pentru limbaje num¸arabile. Demonstrat»ie. S j= '.4. Atunci S . (.19 (Teorema de completitudine extins¸a) Fie S o teorie »si . o formul¸a a lui Lt . ^³n raport cu de‾nit»ia not»iunii "S . . '".

'. .(=: Presupunem S 6 .4. Rezult¸a S 6j= '. .20 (Teorema de completitudine) Pentru orice formul¸a . Fie Aj=S [f:'g. deci S [f:'} este consistent¸a. Corolarul 8. . j= '. a lui Lt . (. are loc echivalent»a urm¸atoare: . atunci Aj= S »si A 6j= '.

4.21 Se veri‾c¸a u»sor c¸a reciproca Teoremei 8. Lu¸am S = . Observat»ia 8. atunci AS j— C . Observat»ia 8. atunci ea este consistent¸a..22 Dac¸a S este o teorie Henkin »si AS este modelul s¸au Henkin.4.18 este adev¸arat¸a: dac¸a o teorie admite un model.4.8. MODELE HENKIN Demonstrat»ie.4. . TEOREMA DE COMPLETITUDINE EXTINS ¸243 A.

Din Teorema 8.18 »si din observat»ia precedent¸a.j= Lt (C) j= Lt . Corolarul 8. Corolarul 8.4.24 (Teorema de compacitate) O teorie T admite un model dac¸a »si numai dac¸a orice parte ‾nit¸a a sa admite .4.23 (Teorema LÄovenheim-Skolem) Orice teorie consistent¸a T ^³ntr-un limbaj num¸arabil admite un model cel mult num¸arabil. .4. Demonstrat»ie.

Consider¸am .4.4. plus observatia: T este consistent¸a dac¸a »si numai dac¸a orice parte ‾nit¸a a sa este consistent¸a.25 Dac¸a T are modele ‾nite su‾cient de mari.18. Se aplic¸a Teorema 8. Corolarul 8.un model. Demonstrat»ie. . Demonstrat»ie. Fie C = fcn n<!} o mult»ime numarabil¸a de constante noi. atunci T admite un model in‾nit.

Orice submult»ime ‾nit¸a §. deci (A0.teoria lui Lt (C): §= T .:::. Pun^and am+1.:::. j= m + 1. Atunci exist¸a a0. ‾e ele continute ^³n fc0.::. arbitrare. distincte.:::.am+2. Fie A. . f:(cn = cm) n<m<!g. a lui S are un num¸ar ‾nit de constante din C.am . A0.a0. . j= T cu A.cmg.am) j=§.

iar Teorema de .:::. cu (bm) distincte dou¸a c^ate dou¸a. Bj= T »si B j= !.am+1.a0. . Observat»ia 8.:::) j=§.bm. S admite un model (B.am.:::.:::) j=§.18. Conform Teoremei de compacitate.4. .19) a fost demonstrat¸a pe baza Teoremei 8.26 Teorema de completitudine extins¸a (Teorema 8.b0.este evident c¸a (A.4. Deci.4. .

Teorema 8.completitudine a rezultat ca un caz particular al Teoremei 8.18 poate fi obt»inut¸a din Teorema de completitudine. La r^andul ei. .4.4.19.

Atunci f'} este o mult»ime consistent¸a. Rezult¸a Aj= . :'. . al unei teorii consistent e T . Conform Teoremei de completitudine. aplic^and Propozit»ia 8. 6j= :'. deci exist¸a o structur¸a A astfel ^³nc^at A 6j= :'. deci. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE Pentru a proba aceast¸a a‾rmat»ie. 6 . s¸a consider¸am un enunt¸ .244CAPITOLUL 8.2.28.

20) a fost invocat¸a axioma alegerii (^³n forma sa echivalent¸a.19 »si Corolaru l 8. . T . cunoscut¸a sub numele de axioma lui Zorn). aceste trei rezultate devin enunt»uri echivalente logic. Intr-o axiomatizare a teoriei mult»imilor f¸ar¸a axiom a alegerii (de exemplu.4.4.pentru orice .18. In demonstrat»ia celor trei rezultate (Teorema 8. Zermelo-Fraenkel). . Teorema 8.4. deci Aj= T .

^³ntr-o structur¸a A oarecare. — pe cale algebric¸a: prin trecerea la algebra Lindenbaum-Tarski. Vom exempli‾ca pe c^ateva .8.5 Cum se stabile»ste dac¸a o formul¸a este teorem¸a formal¸a Exist¸a trei moduri ^³n care putem stabili c¸a o formul¸a este teorem¸a formal¸a: — pe cale sintactic¸a: construind o demonstrat»ie formal¸a a formulei. — pe cale semantic¸a: calcul^and k'.

y) . y) . — sintactic: . 8y[9x8y'(x. y) axioma .25(2)) . y) (Exercit»iul 8.3. y) . y) !9x8y'(x.1 Care din urm¸atoarele enunt»uri este teorem¸a formal¸a ? (a) 9x8y'(x. '(x.5. 8y'(x. 9x'(x. (b) 8y9x'(x. y). y) !8y9x'(x.cazuri: Exemplul 8. Solut»ie: Vom ar¸ata c¸a (a) este o teorem¸a formal¸a. y). 9x8y'(x. .

8y9x'(x. 8y9x'(x. y)] P.p. Vw Wz p('(w. y) . 9x8y'(x. . y)) .. [Vw2V Wz2V p('(w. y) . y) . [9x8y'(x. 9x'(x. v))) .G. v))] . . y)] axioma .9x'(x. p(8y9x'(x. y) m. z))] = Vu[(Vv p('(u. v))) . y)) = p(9x8y'(x. 8y[9x8y'(x. y)] . y)) = [Wu2V Vv2V p('(u. — algebric: p(9x8y'(x. y) !8y9x'(x. z))] = VV[(Vp('(u.

(Wp('(w. z))] = uw v z .

z))] = 1.w[(¬ Vv p('(u. z))] = V[W:p('(u.z[:p('(u. Wp('(w. p('(w. z))] = 1. deoarece Wv.w Wv.8.wv z Vu. CUM SE STABILESA O FORMUL ¸A FORMAL A¸245»TE DAC ¸A ESTE TEOREM ¸ Vu. v)) .5. v)) . v))) . v)) . Wz p('(w. — . z))] = u.z[:p('(u. p('(w.

b)k= Wc2A k'(c. = k9x8y'(x. A. (. Vb2A k'(a. k9x8y'(x. . k9x8y'(x. d)k. (. y). Vom ar¸ata c¸a (b) nu . pentru orice a. k8y9x'(x. d). y).semantic: Fie A o structur¸a ^³n care calcul¸am k¢k. Ultima inegalitate este evident¸a. y). Wa2A Vb2A k'(a. y) !8y9x'(x. b)k= Vd2A Wc2A k'(c. d . y). = k8y9x'(x. y). =1 (.

cu a 6 ß »si '(x. = Vb2A Wa2A ka = b. y) formula: x = y. ‾g. . 1) = 1. (0 . at= Fie Lt limbajul egalit¸»ii.este teorem¸a formal¸a. (kß = ®k_kß = ‾k) = (1 . A structura: A = f®. Atunci k8y9x(x = y). 0) . = (ka = ®k_ka = ‾k) .

(0 . (kß = ®k^kß = ‾k) = (1 . = k8y9x(x = y). Rezult¸a c¸a (b) nu este teorem¸a formal¸a. . 1) = 0. =1 . y) !9x8y'(x. 0) . y). k9x8y(x = y). = Wa2A Vb2A ka = b. Atunci k8y9x'(x.k9x8y(x = y). = (ka = ®k^ka = ‾k) . 0 = 0. .

z). Solut»ie: Demonstr¸am c¸a (a) este teorem¸a formal¸a. y. z) !8z9x8y'(x. — sintactic: .2 Care din urm¸atoarele enunt»uri este teorem¸a formal¸a ? (a) 8z9x8y'(x. z). z) !8y8z9x'(x.Exemplul 8. (b) 8y8z9x'(x. y. y.5. y.

8z9x'(x. . 8y'(x.25(1)) . 8z9x'(x. z)] P. z)] . 8y[8z9x8y'(x. z) . y. 8y[8z9x8y'(x.3. y. y.G. 8z9x'(x. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE . y. z) . z) (Exercit»iul 8.25(2)) . y. z) . 9x'(x. '(x. 8z9x8y'(x. y. y. .246CAPITOLUL 8. [8z9x8y'(x. z) axioma . y. y. z) . y. y. z) (Exercit»iul 8.3. z) . 9x8y'(x.

Wu. z)) . z) . y. Wu . [Vv. y. y. 8y8z9x'(x.w0))] = Vv0. z) . z)) = [Vw Wu Vv p('(u.z) .v.. Vw. 8y8z9x'(x. v. 8y8z9x'(x. y.w. z)) = p(8z9x8y'(x. v. w))] . y. [(Vw Wu Vv p('(u. y.p. — algebric: p(8z9x8y'(x. p('(u. 8z9x8y'(x. . p(8y8z9x'(x. z)] axioma . z) m. y. w)) .

= k8z9x8y'(x. k'(a0. c)k. — semantic: k8z9x8y'(x.b0. y.c0)k). ceea ce este echivalent .v.c0)k. c)k= Vb. y. Trebuie s¸a arat¸am c¸a: Vc Wa Vb k'(a. Wa. b.w0))] = ::. b.p('(u. y.b0. z). (Vb02A Vc02A Wa02A k'(a0. y. . k8y8z9x'(x. Vc. z). = (Vc2A Wa2A Vb2A k'(a. z) !8y8z9x'(x. = 1. z).

. Consider¸am un limbaj cu un singur predicat n-ar. k'(a0. +). +. z) este x + y = z »si A =(N. A.b0. Demonstr¸am c¸a (b) nu este teorem¸a formal¸a. b. c)k= Wa. Aceast¸a ultim¸a inegalitate este u»sor de probat.c.cu Vc Wa Vb k'(a. unde '(x.c0)k. . Atunci k8y8z9x'(x. pentru orice b0. y.

y. = Vn. = k8y8z9x'(x. z). = 1 »si k8z9x8y'(x. z). z) !8z9x8y'(x. . Dar. y. k8y8z9x'(x. Facem p = 0 »si calcul¸am termenul corespunz¸ator din intersect»ia "dup¸a p": Wn Vm . z). k8z9x8y'(x.p2N Wm2N km + p = n. z)k. y. = Vp Wn Vm km + p = nk. z).y. y. y.

Prin urmare. 1 . deci (b) nu este teorem¸a formal¸a.km +0 = n. deoarece pentru orice n. = 0. = 0. = Wn Vm km = n. Vm km = n. . 0 = 0.

f9. 8} »si t o permutare a f1.Q3 . z) . 3g.5. y.3 Fie Q1.5.Q2. 2. z) este teorema formal¸a. Q¿(1)xQ¿(2)yQ¿(3)z'(x. . S¸a se determine care din enunt»urile: Q1xQ2yQ3z'(x. CUM SE STABILESA O FORMUL ¸A FORMAL A¸247 »TE DAC ¸A ESTE TEOREM ¸ Exercit»iul 8. y.8.

248CAPITOLUL 8. SISTEMUL FORMAL AL CALCULULUI CU PREDICATE .

Partea V Logic¸a matematic¸a clasic¸a »si probabilit¸at»i 249 .

Evenimentul »si probabilitatea sunt not»iunile pe care este construit¸a teoria probabilit¸at»ilor . Este acceptat¸a ipoteza c¸a mult»imea evenimentelor asociate unei experient» e aleatoare are o structur¸a de algebr¸a Boole. Un alt punct de vedere este identi‾carea unui . Atunci probabilit¸at»ile vor fi funct»ii de‾nite pe algebre Boole »si lu^and valori ^³n intervalul [0.1] (le vom numi probabilit¸at»i algebrice).

Axiomele probabilit¸at»ii exprim¸a un "comportament ^³n raport cu operat»iile logice ale sistemului logic considerat. vom evalua probabilitate a sa. probabilit¸at»ile vor fi funct»ii de‾nite pe mult»imi de enunt»uri (le vom numi probabilit¸at»i logice). Probabilitatea logic¸a apare ca un nou tip de semantic¸a: ^³n loc s¸a consider¸am valorea de adev¸ar a unui enunt». In aceast¸a situat»ie.eveniment cu enunt»ul ce-l descrie. .

Pentru calculul propozit»ional. In cazul calculului cu predicate . O de‾nit»ie satisfac¸atoare a probabilit¸at»ii logice pentru calculul predicatelor a fost dat¸a de Gaifman ^³n . este necesar ca axiomele probabilit¸at»ii s¸a ‾e ^³mbog¸at»ite cu cerint»e referitoare la comportamentul fat»¸a de cuanti‾catori. axiomel e probabilit¸at»ii logice sunt inspirate din cunoscuta de‾nit»ie a probabilit¸at»ii a lui Kolmogorov »si au ^³n vedere conectorii propozit»ionali.

lucrarea [37]. Contribut»ii remarcabile la dezvoltarea teoriei modelelor probabiliste au adus Scott »si Krauss ^³n lucrarea [108]. Modelarea mult»imilor de evenimente prin structura de algebr¸a Boole presupune considerarea experient»elor aleatoare ce urmeaz¸a legile . Printre alte rezultate. aceast¸a lucrare cont»ine »si o important¸a teorem¸a de completitudine. Teorema de completitudine a lui Gaifman a deschis calea c¸atre o teorie a modelelor probabiliste.

Tipul de algebr¸a va fi dat de algebra Lindenbaum-Tarski a logicii considerate. ‾ec¸arui sistem de logic¸a ^³i corespunde o "teorie a probabilit¸at»ilor". Schimb^and sistemul logic. Urm¸atoarele dou¸a capitole reprezint¸a o introducere ^³n teoria . vom avea alte structuri algebrice pentru mult»imile de evenimente. este necesar¸a de‾nirea unei not»iuni adecvate de probabilitate. Pentru ‾ecare caz ^³n parte. A»sadar.logicii clasice.

Cele c^ateva rezultate asupra structurilor . respectiv pentru calculul cu predicate. ^³n primul capitol (9). Pe l^ang¸a de‾nit»iil e »si propriet¸at»ile fundamentale ale probabilit¸at»ilor de‾nite pe algebre Boole.probabilit¸at»ilor pentru calcul propozit»ional. Ele vor fi folosite ^³n al doilea capitol (10) ^³n demonstrarea unor rezultate importante asupra structurilor Gaifman probabiliste. sunt demonstrate dou¸a teoreme clasice: teorema lui Carath¶eodory »si teorema Horn-Tarski.

[58]. [77]. [45]. [40].probabiliste demonstrate ^³n capitolul 10 constituie o introducere ^³ntr-o teorie a modelelor probabiliste. [32]. [108]. . [37]. un domeniu de mare ad^ancime al logicii. [120]. In aceast¸a parte am folosit bibliogra‾a [1]. [71].

252 .

studiul probabilit¸at»ilor logice se . de‾nit¸a pe mult»imea enunt»urilor logicii propozit»ionale clasice . Prin trecere la algebra Lindenbaum-Tarski. de‾nit¸a pe o algebr¸a Boole oarecare.Capitolul 9 Probabilit¸at»i pe algebre Boole In acest capitol sunt introduse dou¸a not»iuni de probabilitate: -probabilitatea logic¸a. »si -probabilitatea algebric¸a. o probabilitate logic¸a se transform¸ a ^³ntr-o probabilitate algebric¸a. Astfel.

Sect»iunile 1 »si 2 cont»in unele identit¸at»i satisf¸acute de aceste probabilit¸at»i. sunt demonstrate dou¸a teoreme de prelungire: teorema lui . Acesta este motivul pentru care ^³n acest capitol ne ocup¸am numai de probabilit¸at»i de‾nite pe algebre Boole.reduc e la studiul probabilit¸at»ilor algebrice. In sect»iunile 4 »si 5. ^³n timp ce sect»iunea 3 cont»ine c^ateva propriet¸at»i simple ale ¾-algebrelor »si ¾-probabilit¸at»ilor.

def. R= . 9. pe conul negativ al grupului <. ¡. y = y x. 0)) putem de‾ni o implicat»ie . x . _. R.Carath¶eodory »si respectiv teorema Horn-Tarski. y . =(R. ^. Atunci. +. astfel: pentru orice x.1 Evenimente »si probabilit¸at»i Amintim c¸a ^³n grupul aditiv ordonat laticial .

putem de‾ni o implicat»ie: pentru orice x. y . def.y x).fx . 253 . R x = 0g. y) . R. 0 = min(0. x !L y =(x .

y) . putem de‾ni o implicat»ie: pentru orice x. R+ = fx .254 CAPITOLUL 9. x !R y =(x . .y x). ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ iar pe conul pozitiv al grupului <. 0 = max(0. R x = 0g. def. R+ . y .

Construct»ia teoriei probabilit¸at»ilor porne»ste cu dou¸a not»iuni fundamentale: evenimentu l »si probabilitatea. Vom face ipoteza c¸a experient»ele aleatoare considerate urmeaz¸a legile logicii clasice. In tratarea celor dou¸a not»iuni fundamentale pot fi adoptate dou¸a puncte de vedere: (I) Mult»imea B a evenimentelor asociate unei experient»e aleatoare are o structur¸a de algebr¸a Boole. Evenimentele sunt asociate unor experient»e aleatoare. In .

. ^. vom considera probabilit¸at»i de‾nite pe algebre Boole oarecare. _. a evalua \probabilitatea realiz¸arii unui eveniment din B revine la a da o funct»ie de la B ^³n R+ .cest caz. Mai general.. Aceast¸a funct»ie. va fi supus¸a unor condit»ii ce exprim¸a comportamentul s¸au fat»¸a de operat»iile booleene ale lui B. ¡ Fie B =(B. numit¸a probabilitate. 0.

(P2) pentru orice x. De‾nit»iile 9.1. y)= m(x)+ m(y).1) o algebr¸a Boole oarecare. atunci m(x . dac¸a x . Elementele lui B se vor numi evenimente. y . . B. y = 0. R+ cu propriet¸at»ile urm¸atoare: (P1) m(1) = 1.1 — O probabilitate pe algebra Boole B este o funct»ie m : B ¡.

1. Observat»ia 9. — O funct»ie m : B ¡. B nf0g.2 Conform teoremei de reprezentare a lui Stone. exist¸a o mult»ime nevid¸a X »si un mor‾sm boolean injectiv d : . [0. 1] ce veri‾c¸a axioma (P2) se nume»ste m¸asur¸a pe B.— Probabiliatea m este strict pozitiv¸a dac¸a m(x) > 0 pentru orice x .

P(X). Pe aceast¸a cale. Atunci evenimentele se identi‾c¸a cu p¸art»i ale lui X. De‾nit»ia .B ¡. se ajunge la modelul ansamblist al teoriei probabilit¸at»ilor. Fie L sistemul formal al calculului propozit»ional »si E mult»imea enunt»urilor sale. iar probabilit¸at»ile vor fi funct»ii de‾nite pe mult»imi de enunt»uri. (II) Evenimentele sunt identi‾cate cu enunt»uri ^³n logica propozit»iilor clasic¸a.

. implic¸a ¹(') = 1. E. (ii) `:(. .3 O probabilitate pe L este o funct»ie µ : E ¡. Ã)= ¹(')+ ¹(Ã). ^³n timp ce o probabilitat . R+ cu proprietatea c¸a pentru orice '. Ã) implic¸a ¹(. O probabilitate pe L se mai nume»ste »si probabilitate logic¸a.9. urm¸atoarele condit»ii sunt satisf¸acute: (i) . .1. . .

(b) .1. . atunci (a) ¹(:')=1 ¹(').4 Dac¸a µ este o probabiliate logic¸a.e pe o algebr¸a Boole se mai nume»ste probabilitate algebric¸a. . . Lema 9. implic¸a ¹(')= ¹(Ã). .

»si `:('^:'). _:') = 1 »si ¹(. PROPRIET ¸¸ ATILOR ATI ALE PROBABILIT ¸¸ 255 Demonstrat»ie. (a): In L. . (b): Presupunem . deci . '_:. .2. »si . Conform axiomelor (i) »si (ii). . avem urm¸atoarele teoreme formale: . ¹(. _:')= ¹(')+ ¹(:'). Ã.9. . de unde ¹(:')= 1 ¹('). .

. . Fie µ . . de unde 1 = ¹(:. Fie E=~ = f'b . . . deci ¹(')= ¹(Ã). Vom stabili o relat»ie ^³ntre probabilit¸at»ile logice »si probabilit¸at»ile de‾nite pe algebra Boole E=». . E} algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui L. Ã). »si `:(:. Ã)= ¹(:')+ ¹(Ã)=1 ¹(')+ ¹(Ã). . .. Atunci `:. '.

4(b) ne asigur¸a c¸a mµ este bine de‾nit¸a.1. ‾e m : E=~ ¡.: E ¡. Este u»sor de observat c¸a mµ este o probabilitate pe E=». Consider¸am funct»ia mµ : E=~ ¡. Reciproc. E. R+ o probabilitate . prin ') def. pentru orice . Lema 9. m¹= ¹('). R+ o probabilitate logic¸a. . R+ de‾nit¸a.

Funct»iile µ 7 . Atunci ¹m este o probabilitate logic¸a.pe algebra Boole E=». R+. ¹m sunt inverse una celeilalte. ¹m= m('b). Prin urmare. . pentru orice . prin (') def. studiul probabilit¸at»ilor logice se reduce la studiul probabilit¸at»ilor de‾nite . E. mµ »si m 7 . Putem de‾ni o funct»ie ¹m : E ¡.

asociat¸a lui ^: def. R+ o probabilitate pe B.. _. ^.2 Propriet¸at»i ale probabilit¸at»ilor ¡ Fie B =(B.pe algebre Boole. Amintim c¸a putem de‾ni pe B dou¸a implicat»ii: -implicat»ia boolean¸a. 9. y = x !L y =(x . 1) o algebr¸a Boole »si m : B ¡. 0. ¡)¡¡)x .

(y = x . y -implicat»ia asociat¸a lui _: def. (y ¡)= x . x !R y =(x .. 0= x !R 1 (unde "L vine de . y »si c¸a x = x . y ¡)= x . y = x .

la "Left = st^anga. iar "R vine de la "Right = dreapta. [62]). . vedet»i [60].

ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ Notat»ia 9.2. x ¡)= y !R x. y =(x ¡). y . Propozit»ia 9.256 CAPITOLUL 9. . B.2.1 Vom nota reversul implicat»iei !R astfel: pentru x. y =(y .2 Pentru orice x. notatie x y = x .

y) !R m(x). atunci m(x y)= m(x) m(y). adic¸a m(x¡)= m(x !R 1) = m(x) !R m(1). (4) dac¸a y = x. adic¸a m(y !R x)= m(x . y).y . adic¸a m(y !R x)= . urm¸atoarele propriet¸at»i sunt veri‾cate: (1) m(x¡)=1 m(x). B. (3) m(x y)= m(x) m(x . (2) m(0) = 0.

y)=1 m(x) m(y)+2m(x . y)=1 m(x)+ m(x . y)= m(x)+ m(y) m(x . (7) m(x . atunci m(y) = m(x). y). y)= m(x)+ m(y) m(x . (9) m(x . y) »si m(x . . Demonstrat»ie.m(y) !R m(x). (8) m(x . y). y). (5) dac¸a y = x. (6) 0 = m(x) = 1.

y) = 0.(1): Din x . (6): . x . y) »si (x y) . (5): Din (4). (2): Din (1). x = 1. (4): Din (3). (x . (3): Din x =(x y) . (x . x= 0 rezult¸a 1 = m(x . x¡)= m(x)+ m(x¡).

(8): Aplicand succesiv (7). Partea a doua urmeaz¸a imediat.Din (5). (y x) »si x . (y x) = 0. (1) si (3). (7): Observ¸am c¸a x . obt»inem: m(x . y)= m(x. Atunci m(x . y)= m(x)+ m(y x)= m(x)+ m(y) m(x . y)= m(x¡)+ . y). y = x .

m(y) m(x. x)) = m(x . y) . y) . y)= m((x . x) = 1: m(x . (y . (8) »si proprietatea (x . y)) = 1 m(x)+ m(x . (y . (9): Se aplic¸a (7). y)+ . y). y)=1 m(x)+ m(y) m(y x)=1 m(x)+ m(y) (m(y) m(x .

(2) . +(¡1)n¡1m(x1 . Atunci (1) m(_ni=1xi)=§i n =1m(xi)¡§1—i<j—nm(xi^xj )+§1—i<j<k—nm(xi^xj ^xk)¡::. Propozit»ia 9. y).2. ::.x2. B. x)) = [1 m(x)+ m(x . (y .:::.m(y . xn). . y)] + [1 m(y)+ m(x . x) m((x .3 Fie x1. y)] 1=1 m(x) m(y)+2m(x . y) . x2 .xn .

xj =0 pentru orice i 6 = j. Corolarul 9.:::. .xn . B astfel ^³nc^at xi . xn). ::.m(^ni=1xi)=§ni=1m(xi)¡§1—i<j—nm(xi_xj )+§1—i<j<k—nm(xi_xj _xk)¡::. +(¡1)n¡1m(x1 .x2. Atunci m(_ni=1xi)=§ni=1m(xi). .2.4 (1) Fie x1. x2 .

Atunci m(^ni=1xi)=§ni=1m(xi).5 Fie m : B ¡. 1] o funct»ie oarecare.xn .2.2. Atunci sunt echivalente a‾rmat»iile urm¸atoare: (1) m este o probabilitate.9.:::.x2. PROPRIET ¸¸ ATILOR ATI ALE PROBABILIT ¸¸ 257 2) Fie x1. (2) . [0. B astfel ^³nc^at xi . xj =0 pentru orice i 6 = j. Propozit»ia 9.

2. (1) =. x) rezult¸a din Propozit»ia 9. (b) pentru orice x. x). (2): Egalitatea m(x)+ m(x . y . B.m veri‾c¸a urm¸atoarele condit»ii: (a) m(0) = 0. y . y)= m(y)+ m(y .2(8). y)= m(y)+ m(y . m(x)+ m(x . (b') pentru orice x. Demonstrat»ie. . B. m(1) = 1. m(x)+ m(x !R y)= m(y)+ m(y !R x).

Deducem c¸a m(x . y). (1): T¸ in^and cont c¸a x . y). y)= x . m(y)+1 = m(y)+m(x . (x_y)) = m(x_y)+m((x_y) . y) . y =(x . y)= m(x_y)+m(x . prin aplicarea lui (b) rezult¸a m(x^y)+1 = m(x^y)+m((x^y) . x)= m(x)+m(x . (x . (x^y)) = m(x)+m(x . y)= m(x)+ .(2) =. y. y)+ m(x .

Egalitate a (b) din Propozit»ia 9.2.6 Propozit»ia precedent¸a arat¸a c¸a probabilit¸at»ile pe algebre Boole pot fi de‾nite folosind numai implicat»ia . logici fuzzy.5 poate fi folosit¸a pentru introducerea unui concept de probabilitate pentru alte sisteme logice (intuit»ionism. . deci m este o probabilitate pe B.) Amintim operat»iile de . (sau numai implicat»ia !R). etc.m(y). Observat»ia 9.2.

Propozit»ia 9. Atunci m(x1+:::+xn)=§ni=1m(xi)¡2§1—i<j—nm(xi ¢xj )+22§1—i<j<k—nm(xi ¢xj ¢xk)¡::. (y x) »si x — y = x .:::. B. +(¡2)n¡1m(x1 — ::. y. avem m(x + y)= m((x y)+(y . Pentru n = 2.7 Fie x1.inel boolean ale lui B: x + y =(x y) . — xn).x2.2. Demonstrat»ie.xn .

Se procedeaz¸a apoi prin induct»ie. B se scrie sub forma x = _fa . Presupunem c¸a algebra Boole B este ‾nit¸a »si c¸a At(B)= fa1.an} este mult»imea atomilor lui B. .x)) = m(x¡y)+m(y¡x)= m(x)¡m(x^y)+m(y)¡m(x^y)= m(x)+m(y)¡2m(x¢y). Orice element x .:::. . At(B) a = xg.

a = xg.258 CAPITOLUL 9. Presupunem c¸a atomii a1. .:::.an sunt \egal probabili": m(a1)= ::. Atunci probabilitatea m este determinat¸a de restrict»ia sa m jAt(B) la mult»imea atomilor lui B.2. aplic^and Corolarul 9.4. At(B). rezult¸a m(x)=§fm(a) a . ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ Cum orice doi atomi distinct»i sunt disjunct»i.

pentru orice i =1.:::.= m(an). deci m(ai)= 1 . Se obt»ine de‾nit»ia probabilit¸at»ii ^³n sens clasic. atunci m(x)= n .n. Atunci 1= m(1) = m(_ni=1ai)=§ni=1m(ai).3. n m Dac¸a x .3 ¾-algebre »si ¾-probabilit¸at»i 9.1 ¾-algebre ¡ Fie . B »si cardfa . At(B) a = x} = m. 9.

B num¸arabil¸a. F un ‾ltru al lui B »si p : B ¡. Lema 9. (ii) Pentru orice X . 0. _. exist¸a sup X. Sunt echivalente a‾rmat»iile urm¸atoare: (i) Pentru orice X . exist¸a inf X. B=F mor‾smul canonic..B =(B. De‾nit»ia 9. B num¸arabil¸a.2 .3. ^.3. 1) o algebr¸a Boole.1 Fie B o algebr¸a Boole.

F . Dac¸a B este o ¾-algebr¸a »si F este un ¾-‾ltru.3. F implic¸a sup X . X .O ¾-algebr¸a este o algebr¸a Boole ce veri‾c¸a una din condit»iile echivalente din Lema 9. atunci B=F este o .3 Filtrul F al B se nume»ste ¾-‾ltru dac¸a pentru orice submult»ime num¸arabila X a lui B. De‾nit»ia 9.3.1.

3. De‾nit»ia 9. pentru orice X . B1 num¸arabil¸a. atunci f(inf X) = inf f(X).4 Fie B1 »si B2 dou¸a ¾-algebre. avem f(sup X) = sup f(X). Dac¸a f : B1 ¡. Un mor‾sm boolean f : B1 ¡. B2 se nume»ste ¾-mor‾sm dac¸a pentru orice submult»ime num¸arabil¸a X a lui B1. Dac¸a .¾-algebr¸a. B2 este ¾-mor‾sm.

O) este un spat»iu topologic.3. (b) Dac¸a (X. Algebra Lindenbaum-Tarski a logicii L!1. atunci p : B ¡. B=F este un ¾-mor‾sm.5 (a) Fie L!1. este o ¾-algebr¸a.F este un ¾-‾ltru al unei ¾-algebre B. logica in‾nitar¸a ce admite disjunct»ii »si conjunct»ii cel mult num¸arabile. Exemplele 9. atunci ¾-corpul de p¸art»i generat de familia O .

a mult»imilor deschise este ¾-algebra mult»imilor boreliene. .

7 Dac¸a B este o . Propozit»ia 9.6 — O submult»ime E a algebrei Boole B se nume»ste disjunct¸a dac¸a orice dou¸a elemente diferite ale sale sunt disjuncte. ¾-ALGEBRE S»I ¾-PROBABILIT AT¸»I De‾nit»iile 9.3.3. — Algebra Boole B satisface condit»ia lant»ului num¸arabil dac¸a orice submult»ime disjunct¸a a sa format¸a din elemente nenule este cel mult num¸arabil¸a.3.9.

E cel mult num¸arabil¸a astfel ^³nc^at D »si E au aceea»si mult»ime de majorant»i. (b) Pentru orice E . (a) =. atunci sunt echivalente a‾rmat»iile urm¸atoare: (a) B satisface condit»ia lant»ului num¸arabil. B. Demonstrat»ie. exist¸a D . B »si I idealul generat de E: I = fb . B . (b): Fie E .algebr¸a Boole.

Este evident c¸a orice majorant al lui I este »si majorant al .exist¸a b1. Aplic^and axioma lui Zorn. F . b = b1 . putem g¸asi o mult»ime F . Se observ¸a c¸a E »si I au aceia»si majorant»i. ::. I maximal¸a ^³n raport cu urm¸atoarele propriet¸at»i: F este disjunct¸a »si 0 6 . E. . bng.:::.bn .

lui F . Atunci exist¸a b1 . I »si b1 b0 6 = 0. . b. Vom demonstra »si a‾rmat»ia reciproc¸a. Pentru orice b . de unde rezult¸a b1 b0 = b1 . b1 6 = b0. I. Presupunem prin absurd c¸a exist¸a un majorant b0 al lui F care nu este majorant al lui I.

ceea ce contrazice maximalitatea lui F . De asemenea. Prin urmare. F (altfel.F . b = b0. F [fb1 ¡b0g. b1 ¡b0 6 . F [fb1 ¡b0} este disjunct¸a »si F . . Rezult¸a c¸a I »si F au aceia»si majorant»i. I. deci 0 b^(b1 ¡b0) = 0. b1 ¡b0 =(b1 ¡b0)^(b1 ¡b0) = 0).

bj n n . Cum F .:::g. F este cel mult num¸arabil¸a: F = ff1.Conform (a). I.:::.fn. F au aceia»si majorant»i. E astfel ^³nc^at fn = b1 n . pentru orice n exist¸a b1 n.:::. Mult»imea D = Sn8 =1fbn 1 .bn g. ::.:::. E este num¸arabil¸a »si D.f2. . . bnj n .

deci a = x¡. (a): Fie E o mult»ime disjunct¸a de elemente nenule. . F »si D au aceia»si majorant»i. Conform (b). E cel mult num¸arabil¸a av^and aceia»si majorant»i ca E. D. a^x = 0. E nD. I. Presupunem c¸a exist¸a x . Pentru orice a .jn Rezult¸a c¸a mult»imile E. exist¸a D . (b) =.

Cum .Atunci xeste un majorant al lui D. dar nu al lui E. Contradict»ia obt»inut¸a ne arat¸a c¸a E = D. Corolarul 9. Atunci exist¸a D .3.8 Orice ¾-algebr¸a B ce satisface condit»ia lant»ului num¸arabil este complet¸a. B. Fie E . Demonstrat»ie. E cel mult num¸arabil¸a astfel ^³nc^at D »si E au aceea»si mult»ime de majorant»i. .

Atunci B satisface condit»ia lant»ului num¸arabil.9 Fie m o probabilitate strict pozitiv¸a pe algebra Boole B.3. Propozit»ia 9.sup D exist¸a ^³n B. . . este clar c¸a sup E = sup D.

Fie E . not¸am 1 En = fx . . n Cum m este strict pozitiv¸a. Pentru orice num¸ar natural n = 1. Putem presupune c¸a 0 6 .260 CAPITOLUL 9. E. B o mult»ime disjunct¸a. ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ Demonstrat»ie. E m(x) ¸g.

De asemenea. atunci m(_n+1 n +1 i=1 xi)=§n+1 > 1: i=1 m(xi) = n A»sadar.rezult¸a E = [8 n=1En.xn+1 . dac¸a ar exista n + 1 elemente distincte x1. ‾ecare mult»ime En este ‾nit¸a. card(En) = n pentr u orice n = 1. Intr-adev¸ar. deci E = [8 este cel mult . En.:::.

3.3. Demonstrat»ie. n=1En Corolarul 9.num¸arabil¸a. Atunci not¸am: (xn) ". Se aplic¸a Propozit»ia 9.3. . 9.9 »si Corolarul 9.2 ¾-probabilit¸at»i Notat»ia 9. Atunci B este o algebr¸a Boole complet¸a. atunci c^and .3.3.8. B.10 Fie m o probabilitate strict pozitiv¸a pe ¾-algebra B.11 Fie (xn) un »sir de elemente ^³n algebra Boole B si x .

x. atunci c^and »sirul (xn) este descresc¸ator. xn . (xn) #. xn . x. atunci c^and »sirul (xn) este descresc¸ator »si ^8 = x. atunci c^and »sirul (xn) este cresc¸ator »si _8 n=1xn = x.»sirul (xn) este cresc¸ator. n=1xn Un »sir (xn) se nume»ste disjunct dac¸a fxn n = 1} este o mult»ime disjunct¸a .

n=1 (2) m(1) = 1. pentru n = m). De‾nit»ia 9. pentru orice »sir disjunct (xn) din B. xm 6 = 0.(adic¸a xn . R+ se nume»ste ¾probabilitat e dac¸a: (1) m(_8 n=1xn)=§8 (xn). O funct»ie m : B ¡.3. Orice ¾-probabilitate este o probabilitate. Dac¸a B este o .12 Fie B o ¾-algebr¸a.

Propozit»ia 9. atunci cele dou¸a not»iuni sunt echivalente.13 Fie m o probabilitate pe ¾-algebra B. n!8 (c) Pentru orice »sir descresc¸ator (xn) din B. m(_8 n=1xn) = lim m(xn). m(^8 n=1xn) = . (b) Pentru orice »sir cresc¸ator (xn) din B.algebr¸a Boole ‾nit¸a.3. Urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: (a) m este o ¾-probabilitate.

lim m(xn). n!8 .

4. dac¸a xn . (b): Fie (xn) un »sir cresc¸ator. atunci lim m(xn)=0. 1. dac¸a xn .´ 9. n!8 Demonstrat»ie. atunci lim m(xn)=1. TEOREMA LUI CARATH EODORY (d) Pentru orice »sir (xn) din B. n!8 (e) Pentru orice »sir (xn) din B. Form¸am »sirul . (a) =. 0.

.y2 = x2 x1. m este o ¾a _8 _8 probabilitate. ..... yn+1 = xn+1 xn. . Se observ¸a c¸a (yn) este un »sir disjunct »si c¸n=1xn = n=1yn. deci m(_8 n=1xn)= m(_8 n=1yn)=§8 n=1m(yn)= lim[m(y1)+ ::. + m(yn)] = n!1 lim [m(x1)+ m(x2) m(x1)+ .(yn) pun^and: y1 = x1..

deci m(_8 n=1xn)= m(_8 . n!1n!8 (b) =. 1. Consider¸am »sirul: yn = _n n = i=1xi. m ‾ind probabilitate. + m(xn) m(xn¡1)]= lim m(xn). pentru orice num¸ar natural n = 1.::. m(yn)=§ni=1m(xi).:::. Se observ¸a c¸a (yn) este un »sir cresc¸ator »si _8 n=1m(yn)= _8 n=1m(xn). (a): Fie (xn) un »sir disjunct. 2.

3. Exercit»iul 9. (ii) Dac¸a p : B ¡. (c) (. (d) (. (e) nu ridic¸a probleme. B m(x)=1} este un ¾-‾ltru propriu al lui B. B=F . n!8 n!8 Demonstrarea echivalent»elor (b) (.n=1yn) = lim m(yn)= lim§ni=1m(xi)=§8 n=1m(xn). (i) F = fx .14 Fie m o ¾-probabilitate de‾nit¸a pe ¾-algebra B.

este ¾-mor‾smul canonic. au loc propriet¸at»ile urm¸atoare: (xn) . . M. O mult»ime nevid¸a M .4.4 Teorema lui Carath¶eodory De‾nit»ia 9. 9. atunci exist¸a o unic¸a ¾probabilitat e µ pe B=F astfel ^³nc^at µ .1 Fie A o ¾-algebr¸a. A se nume»ste monoton¸ a dac¸a pentru orice »sir (xn) de elemente ale lui M. p = m. implic¸a _8 n=1xn .

implic¸a ^8 n=1xn .2 (i) Orice intersect»ie de ¾-subalgebre ale lui A este o ¾-subalgebr¸a. (ii) Orice intersect»ie de mult»imi monotone este monoton¸a.(xn) . M. Lema 9. .4.

. S(X) se nume»ste ¾-subalgebra lui A generat¸a de X. M(X) = intersect»ia mult»imilor monotone ce includ pe X. ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ Fie X . A. Vom nota: S(X) = intersect»ia ¾-subalgebrelor lui A ce includ pe X. iar M(X) se nume»ste mult»imea monoton¸a generat¸a de X.262 CAPITOLUL 9.

4. M(B). = fx . M(B) . .x . . M. atunci M.Propozit»ia 9. este monoton¸a »si B . deci M. = M(B). A x . M(B). M(B)g.3 Dac¸a B este o subalgebr¸a Boole a ¾-algebrei A. Demonstrat»ie. Este evident c¸a B . Dac¸a not¸am M. atunci S(B)= M(B). S(B).

M(B). M (B)} este monoton¸a »si B . Pentru a .de unde rezult¸a c¸a M(B) este inchis¸a la complement.a . M(B). Rezult¸a c¸a M(B) este inchis¸a la ^. Ma . x . Am ar¸atat c¸a M(B) este subalgebr¸a Boole a lui A. Ma = fx x . Cum M(B) . M(B). deci Ma = M(B).

Lema 9. M(B).4 Fie B o subalgebr¸a Boole a unei ¾-algebre A »si ‾e m o probabilitate pe B. B. B implic¸a .4. »si x = _Axn . Sunt echivalente a‾rmat»iile urm¸atoare: (a) Pentru orice (xn) . (xn) . Atunci S(B) .este »si monoton¸a. rezult¸a c¸a este o ¾-subalgebr¸a a lui A. . deci S(B)= M(B).

B implic¸a m(x) = limn!8 m(xn).5 O probabilitate m : B ¡.m(x) = limn!8 m(xn). 0 implic¸a limn!8 m(xn)=0. [0. (xn) . 1] ce veri‾c¸a una . (b) Pentru orice (xn) . B. (xn) . 1 implic¸a limn!8 m(xn)=1. (xn) . (c) Pentru orice (xn) . »si x = ^Axn . B. De‾nit»ia 9. B. (d) Pentru orice (xn) .4.

6 Fie m o probabilitate de‾nit¸a pe o ¾-algebr¸a B. Conform Propozit»iei 9. Teorema 9. m este o ¾-probabilitate dac¸a »si numai dac¸a m este continu¸a pe B.7 (Teorema lui Carath¶eodory) .4. Observat»ia 9. In aceast¸a sect»iune vom prezenta o demonstrat»ie a urm¸atoarei teoreme a lui Carath¶eodory.din propriet¸at»ile echivalente (a)-(d) se nume»ste continu¸a pe B.13.3.4.

[0. Atunci exist¸a o unic¸a ¾-probabilitate m : S(B) ¡. [0.Fie B o subalgebr¸a Boole a unei ¾-algebre A »si m : B ¡. . 1] astfel ^³nc^at m jB = m. 1] o probabilitate continu¸a.

B este o subalgebr¸a Boole a ¾-algebrei A »si m : B ¡. 1] este o probabilitate continu¸a pe B. . TEOREMA LUI CARATH EODORY Demonstrat»ia Teoremei 9.4.´ 9. (bn) ^³n B »si c . [0.7 se bazeaz¸a pe o serie de leme. In cele ce urmeaz¸a.8 Fie dou¸a »siruri (an).4. Lema 9. prezentate^³n continuare.4.

. bn)n . pentru orice k = 1. bn). Atunci limn!8 m(an) = limn!8 m(bn).A astfel ^³nc^at an . Atunci (ak . Din c = _8 n=1an = _8 n=1bn rezult¸a ak = _8 n=1(ak . c »si bn . bn) = lim m(bn). Demonstrat»ie. ak. c ^³n A. deci m(ak) = lim m(ak .

F . Bg: n=1an F este o sublatice a lui A »si B .n!8 n!8 Aceast¸a inegalitate are loc pentru orice n = 1. deci lim m(ak) = lim m(bn). k!8 n!8 Consider¸am mult»imea F = f_8 (an) . Pentru orice x . F .

F »si (an) . = lim m(an).4. n!8 Lema 9. [0. putem g¸asi un »sir (an) . x. dac¸a x .. x. 1] astfel: ¼(x) def. B astfel ^³nc^at an .9 Funct»ia p are propriet¸at»ile urm¸atoare: (e) Pentru . B astfel ^³nc^at an . De‾nim funct»ia p : F ¡.

F »si x = y. B. atunci limn!8 ¼(xn)= ¼(x). y). ¼(x . F »si xn . (f) Pentru orice x. F . (h) Dac¸a (xn) . y)= ¼(x)+ ¼(y) ¼(x . Demonstrat»ie. y . x.orice a . y . x . ¼(a)= m(a). (g) Dac¸a x. Vom demonstra numai (f) »si . F . atunci ¼(x) = ¼(y).

F »si x . (x . (bn) ^³n B astfel ^³nc^at an . F »si (an). deci ¼(x_y) = lim m(an_bn)= lim[m(an)+m(bn)¡m(an^bn)] = ¼(x)+¼(y)¡¼(x^y). y . y. bn) . (f): Fie x. (x . bn) . y) »si (an . . n!8 n!1 (h): Fie (xn) . Atunci (an .(h). x »si bn . y).

atunci amn = xm = xn. deci _n —_n = xn. consider¸am »sirul (amn)n . Dac¸a m = n. avem _n = bn = xn. B este .F astfel ^³nc^at xn . B astfel ^³nc^at amn . Not^and bn = _n . m=1amn m=1xmm=1amnm=1amn Se observ¸a c¸a »sirul (bn) . Pentru orice n = 1. xm. x.

n=mamn n=mn=m .cresc¸ator. Atunci amn = bn = xn. Fie m = n. Rezult¸a _8 —_8 bn —_8 xn.

ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ de unde se obt»ine xm —_n8 =1bn = x. x.264 CAPITOLUL 9. Pentru m = . deci x = _8 —_8 = x: m=1xmn=1bn Atunci x = _n8 =1bn. Am ar¸atat c¸a ¼(x) = limn!8 m(bn). Ultima inegalitate este valabil¸a pentru orice m = 0. rezult^and bn .

Din aceste inegalit¸at»i rezult¸a. pentru orice m = 1: lim m(amn) = lim m(bn) = lim ¼(xn). avem amn = bn = xn. de unde m(amn) = m(bn) = ¼(xn). n!8 n!8 n!8 Aceste ultime inegalit¸at»i se mai scriu: ¼(xm) = ¼(x) = lim ¼(xn). n!8 de .n.

p ¤(u) def. = inff¼(x) x . prin trecerea la limit¸a dup¸a m: lim ¼(xm) = ¼(x) = lim ¼(xn). Consider¸am funct»ia ¼* : A ¡. 1] de‾nit¸a astfel: pentru orice u . A. [0. . m!8 n!8 S-a obt»inut c¸a ¼(x) = limn!8 ¼(xn).unde. . F.

A. pentru orice u .4. (k) Dac¸a u1.10 Funct»ia ¼* are propriet¸at»ile urm¸atoare: (i) Pentru orice x . F . u2)+ ¼¤(u1 .u2 . ¼¤(x)= ¼(x). (j) Pentru orice u1.u = xg. u1 = u2 implic¸a ¼¤(u1) = ¼¤(u2). atunci ¼¤(u1 . Lema 9. u2) = ¼¤(u1)+ ¼¤(u2) (^³n particular ¼¤(u)+ ¼¤(u¡) = 1.u2 . A.

p ¤(u2)+ e = ¼(x2): 22 Adun^and aceste . A. x2 = u2 »si p ¤(u1)+ e = ¼(x1). Din de‾nit»ia operat»iei inf. F .x2 . A). Vom trata numai punctele (k) »si (l). exist¸a x1. A »si un . u. u .. atunci limn!8 ¼¤(un)= ¼¤(u). astfel^³nc^at x1 = u1. (l) Dac¸a (un) . (k): Fie "> 0. Demonstrat»ie.

¼¤(u1)+ ¼¤(u2) = ¼¤(u1 .9 (f). Consider¸am un »sir de numere reale strict pozitive ("n) astfel ^³nc^at §n!1"n = ". Cum "> 0 este arbitrar. u2)+ ¼¤(u1 .inegalit¸at»i »si t»in^and cont de Lema 9. Conform . (l): Fie "> 0. (g).4. vom avea p ¤(u1)+p ¤(u2)+e = ¼(x1)+¼(x2)= ¼(x1_x2)+¼(x1^x2) = p ¤(u1_u2)+p ¤(u1^u2). u2).

de‾nit»iei operat»iei inf. F astfel ^³nc^at xn = un »si ¼¤(un)+ "n = ¼(xn)= ¼¤(xn). Prin induct»ie dup¸a n.1) ¼(_k n =1xk) = p ¤(un)+§k n =1"k. pentru orice num¸ar natural n = 1 exist¸a xn . . vom demonstra urm¸atoarea inegalitate: (9.

obt»inem: ¼(_n+1 k=1 xk)= ¼(_nk=1xk)+ ¼(xn+1) ¼(xn+1 ^_nk=1xk) = . TEOREMA LUI CARATH EODORY — Pentru n = 1. ^³ntr-adev¸ar. s¸a demonstr¸am c¸a este adev¸arat¸a pentru n + 1.´ 9. t»in^and cont de Lema 9. — Presupunem inegalitatea (9.4. se aplic¸a de‾nit»ia lui ¼* .4.1) adev¸arat¸a pentru n.9(f) »si de ipoteza induct»iei.

deci un = xn+1 ^_k n =1xk . Dar un = un+1 = xn+1 »si un = xn —_k n =1xk. Se obt»ine ¼(_n+1 )+ _n+1 )= p ¤(un+1)+§n+1"k. de unde rezult¸a ¼¤(un) = ¼(xn+1 ^_k n =1xk). k=1 xk) .= p ¤(un)+§nk=1"k + p ¤(un+1)+ "n+1 ¼(xn+1 ^_nk=1xk). B.

= p ¤(unk=1 "k + p ¤(un+1) p ¤(unk=1 ceea ce termin¸a induct»ia.1) »si t»in^and cont de Lema 9. n!8 n!8 Cum "> .4. vom avea p ¤(_n8 =1un) = p ¤(_n8 =1xn)= ¼(_n8 =1xn) = lim ¼(_k n =1xk) = lim p ¤(un)+ ". Trec^and la limit¸a ^³n inegalitatea (9.9 (h).

0 a fost ales arbitrar. un = u implic¸a ¼¤(un) = ¼¤(u). ¼¤(_8 n=1un) = limn!8 ¼¤(un). Atunci p ¤(u) = lim p ¤(un). deci are loc inegalitatea p ¤(u) = lim p ¤(un). n!8 Not¸am C . Ins¸a u = _8 n=1un. de unde limn!8 ¼¤(un) = ¼¤(u). n!8 Pentru orice n = 1.

A p ¤(u)+ p ¤(u ¡)=1g. avem: (9. Fie u1. C »si c¸a C este ^³nchis¸a la complement. Conform Lemei 9. Lema 9. Se observ¸a c¸a 0.10(k).2) p .= fu . 1 .4.u2 . A. Demonstrat»ie.4.11 C este o ¾-subalgebr¸a a lui A »si ¼* jC este o ¾-probabilitate pe C.

deci ¼¤(u1)= ¼¤(u ) = 1 »si ¼¤(u2)+ ¼¤(u )= 1. u2) = p ¤(u1)+ p ¤(u2). u2)¡) = p ¤(u )+ p ¤(u ): 12 ¡¡ Presupunem c¸a u1.3) p ¤((u1 . se .u2 . u2)+ p ¤(u1 . ¡¡ (9.¤(u1 .2) »si (9. C.3). 12 Adun^and (9. u2)¡)+ p ¤((u1 .

10(k). u2)+ p ¤((u1 .4. deci ¼¤(u1 _u2)+¼¤((u1 _u2)¡) = 1 »si ¼¤(u1 ^u2)+¼¤((u1 ^u2)¡) = 1. u2)¡) = 1. u2)¡)] = 2.obt»ine: [p ¤(u1 . u2)+ p ¤((u1 . Conform Lemei 9. . u2)¡)] + [p ¤(u1 . ¼¤(u1 _u2)+¼¤((u1 _u2)¡) = 1 »si ¼¤(u1 ^u2)+ ¼¤((u1 .

Fie (un) un »sir cresc¸ator ^³n C. u2. P^an¸a acum. u2 .4. C. p ¤(_8 n=1un) = lim p ¤(un). ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ Aceste egalit¸at»i arat¸a c¸a u1 . Aplic^and Lema 9.u1 . am ar¸atat c¸a C este o subalgebr¸a Boole a lui A.10(h).266 CAPITOLUL 9. n!8 .

Atunci (_8 n=1un)= uk. rezult¸a p ¤((_8 n=1un)¡) = 1 lim p ¤(uk)=1 p ¤(_k8 =1uk). k!8 A rezultat p ¤((_8 n=1un)¡)+ . deci ¡ p ¤((_8 n=1un)¡) = p ¤(uk )=1 p ¤(uk). Trec^and la limit¸a ^³n aceast¸a inegalitate.Fie k = 1.

Dac¸a u1. rezult¸a: p ¤(_8 n=1un)+ p ¤((_8 n=1un)¡)=1. Deci. dac¸a (9. Intr-adev¸ar.2) devine egalitate. atunci prin adunarea termen cu termen a . ceea ce arat¸a c¸a C este o ¾-algebr¸a.2) ar fi o inegalitate strict¸a. atunci (9.p ¤(_8 n=1un) = 1. C. C. Cum inegalitatea invers¸a este valabil¸a ^³ntotdeauna. _n8 =1un .u2 .

4. deci p ¤(u1 . Aplic^and Propozit»ia 9. Rezult¸a c¸a ¼* jC este o probabilitate pe ¾-algebra C. u2)= p ¤(u1)+ p ¤(u2).inegalit¸at»ilor (9. u2)+ p ¤(u1 .3. rezult¸a c¸a ¼* jC . ¼* jC este continu¸a.3) am obt»ine ^³n partea dreapt¸a un numar real > 1.10 (l). Conform Lemei 9. Aceasta este o absurditate.2) »si (9.13.

Atunci ¼* jS(B) este o ¾-probabilitate pe S(B). . Fie m1.7 P¸astr^and notat»iile de mai sus. ce extinde pe m. deci S(B) . A r¸amas s¸a demonstr¸am unicitatea lui ¼* jS(B). Demonstrat»ia Teoremei 9.este o ¾probabilitate . C »si C este o ¾-subalgebr¸a a lui A. m2 dou¸a ¾-probabilit¸at»i pe .4. C. B .

m2 ‾ind continue. Consider¸am mult»imea K = fa . S(B) m1(a)= m2(a)g.S(B) astfel ^³nc^at m1 jB = m2 jB = m. pentru orice num¸ar natural k = 1. Fie (an) . a. rezult¸a m1(a) = lim m1(ak) = lim . Atunci m1(ak)= m2(ak). K »si a . m1. A astfel ^³nc^at an .

ceea ce implic¸a S(B)= M(B) . . Rezult¸a K = S(B) »si m1 = m2. k!8 k!8 ceea ce arat¸a c¸a a . Deci K este monoton¸a »si B . K. .m2(ak)= m2(a). K. K.

Orice probabilitate pe B se poate extinde la o probabilitate pe A. Pentru a demonstra aceast¸a teorem¸a.5.5.1 Fie A =(A.9.5 Teorema Horn-Tarski In aceast¸a sect»iune vom demonstra urm¸atoarea teorem¸a a lui Horn-Tarski [58]. vom . ¡ Teorema 9.. ^. TEOREMA HORN-TARSKI 9. _. 1) o algebr¸a Boole »si B o subalgebr¸a a sa. 0.

1] »si me : B ¡. ^. _. A.. Fix¸am o subalgebr¸a B a lui A »si o probabilitate m : B ¡. De‾nim dou¸a funct»ii mi : B ¡. 1) o algebr¸a Boole. [0. 0.stabili o serie de leme. 1] astfel: pentru orice a . . [0. [0. 1]. ¡ Fie A =(A.

(a) def. Lema 9.mi(a) def. x = ag.5. y = ag. y) = mi(x)+ me(y) = me(x .2 Dac¸a x. B. atunci mi(a)= me(a)= m(a). y . B. atunci mi(x)+ mi(y) = mi(x . y =0. = supfm(x) x . me= inffm(y) y . A »si x . Dac¸a a . y) = me(x)+ . B.

. Vom demonstra succesiv aceste patru inegalit¸at»i. y): Fie a. a . a . b = x . y). Demonstrat»ie. y. (1) mi(x)+ mi(y) = mi(x . B cu a = x. Deci. b . B. de unde rezult¸a m(a)+ m(b)= m(a . b) = mi(x . b = 0 »si a . b = y. b .me(y).

B. B.Prin urmare. mi(x)+ mi(y) = supfm(a) a . t . b = yg= mi(x . . b = y} = = supfm(a)+ m(b) a. (2) mi(x . B. a = x. b . a = x} + supfm(b) b . y). y) = mi(x)+ me(y): Fie a. B.

ceea ce conduce la m(a)= m((a . y »si y = t. t¡)+ m(a . y. t = t. t)) = m(a . de unde deducem m(a) = inffmi(x)+ m(t) t . t) = mi(x)+ m(t).cu a = x . (a . t . Atunci a = x . deci a . t¡) . B. t= x.

= y} = = mi(x) + inffm(t) t . B. . t = y} = mi(x)+ me(y).

y) = supfm(a) a . y. v . yg= mi(x)+ me(y). y): ¡ Fie u. ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ In concluzie. Din x .268 CAPITOLUL 9. B. a = x . mi(x . B cu u = x »si v = x . (3) mi(x)+ me(y) = me(x .

. rezult¸a y = x= u¡. B. Cum v . ceea ce implic¸a mi(x)+ me(y) = supfm(u) u . y = 0. u. (v . u = x} + me(y)= supfm(u)+ . deci ¡ y = v . u. u ¡)= m(u . B. se obt»ine m(u)+ me(y) = m(u)+ m(v . u ¡)) = m(v).

me(y) u . u = xg= inffm(v) v . au loc inegalit¸at»ile me(x . B. y) = me(x)+ me(y): Pentru orice u. (4) me(x . y). t) = m(u)+ m(t). y} = me(x . y) = m(u . B cu u = x »si t = y. v = x . B. t . deci me(x .

u = x.. y)= . B. t . A »si x . B. y . t = y} = me(x)+ me(y). u = x} + inffm(t) t . y =0.3 Dac¸a x . B. atunci mi(x . y) = inffm(u)+ m(t) u. Corolarul 9. t = y} = = inffm(u) u .5. B.

me(x . Lema 9. A.5. y . y . A »si x. b .5. atunci m(x . B astfel ^³nc^at a = x. . Corolarul 9. Corolarul 9.5 Dac¸a x . y =0.m(x)+ mi(y). y .6 Fie a. y)= mi(x)+ me(y).4 Dac¸a x. atunci mi(x)+ me(x ¡)= me(x)+ mi(x ¡)=1. x . B »si x . y)= m(x)+ me(y).5. A.

Demonstrat»ie. y =0. y = 0. b)= mi(a)+ mi(b). ¡ (i): Fie u . Din x .b = y »si x . (ii) me(a . rezult¸a b = y = x. b)= me(a)+ me(b). b = . deci ¡ u = a . B cu u = a . b. Atunci (i) mi(a .

x) . x = u . y = u . x = u . (u . u . Se observ¸a c¸a u =(u . a. x = a. deci u . y) »si c¸a u . rezult¸a u . a.a . a. Analog se arat¸a c¸a u . x. Atunci u . x= x . b. Cum a = x.

y . x)+ m(u . B. . y) = mi(a)+ mi(b). deci m(u)= m(u ..

(ii): Demonstrat»ie similar¸a.5. TEOREMA HORN-TARSKI Atunci mi(a . u = a .9. Inegaliatea invers¸a a fost stabilit¸a ^³n Lema 9. b) = supfm(u) u . deci (i) este adev¸arat¸a. bg= mi(a)+ mi(b). Pentru orice z . A. ‾e B[z] subalgebra lui A generat¸a de B [fzg.2. B.5. Este u»sor de observat . .

z) .5.7 Fie e1. Atunci exist¸a aj.c¸a: B[z]= B[z ¡]= fx . B (j =1. z ¡)g. B[z] cu proprietatea c¸a e1 ^e2 =0. Lema 9.e2 . (b . astfel ^³nc^at x =(a . (bj . 2). 2) »si . astfel ^³nc^at ej =(aj . z) .bj . A exist¸a a. z¡) (j =1. B. b .

Not¸am nota»tie nota»tie - . b2 =0. a2 = b1 . z= 0.a1 . Demonstrat»ie. Conform ipotezei. Din e1 . z) . e2 = 0.dj . z = d1 . z¡)(j =1. 2). se deduce c1 . c2 . B astfel ^³nc^at ej =(cj . exist¸a cj. ¡ (dj . d2 .

nota»tie nota»tie d1 .b2 = d11 ¡¡ Atunci a1 . z =(c1 .a2 = c . z)= c1 . c2 . d2: a1 = c1 . .b1 = 2 . z) . c2 . c ) . d. (c1 . z. Analog. c . c2. z = c1 . (c1 .

z¡). In mod analog. (b2 . . z) . z¡). Egalit¸at»ile a1 . z) . z= d1 . (b1 . . se arat¸a c¸a e2 =(a2 .22 ¡¡ b1 . a2 = b1 . Fix¸am z . z. Rezult¸a e1 =(c1 . b2 = 0 sunt evidente. (d1 . z¡)=(a1 . z) .

1] astfel: pentru orice e .5.8 º* jB[z] »si º* jB[z] sunt m¸asuri pe algebra Boole B[z]. 1] »si º* : A ¡. . = mi(e . [0. Demonstrat»ie. Lema 9. z). º¤(e) def. = me(e . (i) º* . z). [0. ¤(e) def.A »si de‾nim funct»iile º* : A ¡. A.

2) »si a1 . e2 = 0. (bj . B astfel ^³nc^at ej =(aj .e2 .jB[z] este o m¸asur¸a pe algebra Boole B[z]: Fie e1. a2 = b1 . Aplic^and . z (j =1. Conform Lemei 9.bj . Atunci ej . 2). z) . B[z] cu e1 . b2 = 0.7. z = aj . exist¸a aj . z¡)(j =1.5.

z)) = mi((a1 . e2) . (e2 . . e2)= mi((e1 . z)+ mi(e2 . z)= º¤(e1)+ º¤(e2). (ii) Se demonstreaz¸a similar c¸a º* jB[z] este o m¸asur¸a pe B[z].6. z)) = = mi(a1 . z) .Lema 9. z)+ mi(a2 . rezult¸a: º¤(e1 . (a2 . . z)= mi((e1 . z) .5. z)= mi(e1 .

z)+ mi(e . 1] de‾nite astfel: pentru orice e . m(e) def. z ¡). = mi(e .Consider¸am funct»iile m : B[z] ¡. . z)+ me(e . z ¡). = me(e . 1] »si m : B[z] ¡. [0. m(e) def. B[z]. [0.

(ii) m jB = m jB = m. Demonstrat»ie.5. Conform Lemei 9. m »si m .270 CAPITOLUL 9.5. (i): Amintim c¸a B[z]= B[z¡]. ATI PE ALGEBRE BOOLE PROBABILIT ¸¸ Lema 9. (iii) m(z)= mi(z) »si m(z)= me(z).9 Urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt adev¸arate: (i) m »si m sunt probabilit¸at»i pe algebra Boole B[z].8.

5. (iii): Evident.5. z¡)= m(a) »si.5. Aplic^and Corolarul 9.4. deci m »si m sunt probabilit¸at»i. m(a)= mi(a . m(a)= m(a).5.1: Consider¸am . analog. obt»inem: m(1) = mi(z)+ me(z¡) = 1 »si m(1) = me(z)+ mi(z¡) = 1. Conform Corolarului 9.sunt m¸asuri pe algebra Boole B[z]. z)+ me(a . . B. (ii): Fie a . Demonstrat»ia Teoremei 9.

C . (C2. (C1. pe F astfel: pentru orice dou¸a perechi (C1.¹2) (. def.¹2) 2F.¹).¹1) . [0. C1 . (C2.mult»imea F a perechilor (C. S¸a de‾nim o relat»ie binar¸a .¹1) 2F. 1] este o probabilitate. A »si µ : C ¡. unde C este o subalgebra a lui A astfel ^³nc^at B . .

Se poate ar¸ata u»sor c¸a mult»imea ordonat¸a (F.¹0) maximal ^³n (F.C2 »si ¹2 jC1 = ¹1. Dac¸a C0 = A. deci conform axiomei lui Zorn exist¸a un element (C0. atunci ¹0 este o probabilitate pe A ce extinde pe m. este o relat»ie de ordine pe F. Dac¸a exist¸a z . ¹). ¹) este inductiv¸a. .

¹0). rezult¸a C[z]= A.9. . 1] ce extinde pe ¹0. A \ C0.5. [0. Propozit»ia 9. ¹0 este o probabilitate pe A »si ¹0 jA = m.. Dac¸a .10 Fie B o subalgebr¸a a lui A »si z . atunci conform Lemei 9. A.5. Datorit¸a maximalit¸at»ii lui (C0. exist¸a o probabilitate ¹0 : C[z] ¡.

[0. (ii) =. atunci a‾rmat»iile urm¸atoare sunt echivalente: (i) m se poate extinde la o probabilitate m. pe B[z] astfel ^³nc^at m0(z)= r. atunci exist¸a . Demonstrat»ie. (ii) m(z) = r = m(z). (i) =.m este o probabilitat e pe B »si r . . (i): Dac¸a m(z) = r = m(z). 1]. (ii): Imediat. .

1] de‾nit¸a astfel: pentru orice a . B[z]. — m(a). Conform Lemei 9. m. 0(a) def.9.5. [0.[0. m= (1 µ) — m(a)+ . : B[z] ¡. 1] astfel ^³nc^at r = (1 µ) — mi(z)+ . Consider¸am funct»ia m. m. este o probabilitate pe B[z]. — me(z). extinde pe m »si .

m0(z) = (1 µ) — m(z)+ . — me(z)= r. . — m(z) = (1 µ) — mi(z)+ .

Ele extind not»iunea de teorie consistent¸a a calculului cu predicate. Condit»ia lui Gaifman permite de‾nirea not»iunii de structur¸a probabilist¸a »si de model al unei probabilit¸at»i logice. Teorema .Capitolul 10 Modele probabiliste ale calculului cu predicate In acest capitol sunt considerate probabilit¸at»i (= probabilit¸at»i logice) de‾nite pe mult»imi de enunt»uri ale calculului cu predicate (sect»iunea 1).

cont»ine versiuni probabiliste ale unor rezultate din teoria clasic¸a a modelelor (teorema lant»ului elementar. Ultima sect»iune. 3. teorema de consistent»¸a a lui Robinson). 10.1 Structuri .de completitudine a lui Gaifman (orice probabilitate logic¸a admite un model probabilist) reprezint¸a varianta probabilist¸a a teoremei de completitudine a lui Henkin (orice teorie admite un model) (sect»iunea 2). p¸astrarea probabilit¸at»ilor la substructuri.

U . Fie U o mult»ime nevid¸a astfel ^³nc^at C .probabiliste nota»tie Fie L = Lt calculul cu predicate de ordinul I »si C mult»imea constantelor sale. Atunci L(U) va fi limbajul obt»inut din L prin ad¸augarea constantelor din U nC. Not¸am cu E mult»imea enunt»urilor lui L »si cu E0 mult»imea enunt»urilor f¸ar¸a cuanti‾catori. Vom .

nota cu E(U) mult»imea constantelo r lui L(U) »si cu E0(U) mult»imea enunt»urilor lui L(U) ce nu au cuanti‾catori. ^. 271 . -D este ^³nchis¸a la conectorii _. E cu propriet¸at»ile urm¸atoare: -D cont»ine teoremele formale ale lui L. :. !. Fie D .

272CAPITOLUL 10. . [0. . CU PREDICATE Dac¸a E=~ = . E} este algebra Lindenbaum-Tarski asociat¸a lui L. atunci D=~ = f'b . .1 O funct»ie m : D ¡. MODELE PROBABILISTE ALE CALC. D} este o subalgebr¸a Boole a lui E=».1. 1] se nume»ste probabilitate pe D dac¸a pentru . De‾nit»ia 10.

atunci m(. implic¸a m(') = 1. . .1. Atunci (a) m(:')=1 m('). . D.1. . .2 Fie m o probabilitate pe D »si '. Urm¸atorul rezultat este o variant¸a a Lemei 9. Ã)= m(')+ m(Ã).orice '. (b) . E sunt satisf¸acute urm¸atoarele condit»ii: (P1) . Ã). . .4: Lema 10. (P2) dac¸a `:(.

putem de‾ni o funct»ie m: D=~ ¡. atunci m(')= m(Ã). » Fie m o probabilitate pe D. . Conform Lemei 10. ~ ') def. .Dac¸a . D. . 1] astfel: pentru orice .1. » Atunci m este o probabilitate pe algebra Boole D=». [0. m ( b= m('). Ã.2. .

Propozit»ia 10. 1] se poate extinde la o probabilitate ¹. E=~ este surject»ia canonic¸a. 1] se poate extinde la o probabilitat e µ : E ¡. » Demonstrat»ie. Conform Teoremei Horn-Tarski. : E=~ ¡. atunci µ .1. [0.3 Orice probabilitate m : D ¡. Daca p : E ¡. 1]. 1]. [0. [0. probabilitatea m: D=~ ¡. [0.

f(. . . . . . E. f(Ã).1. L2 se nume»ste interpretare boolean¸a a lui L dac¸a pentru orice '. Ã)= f(') .= ¹. Ã)= .4 O funct»ie f : E ¡. Ã)= f(') . .f(. De‾nit»ia 10. avem f(. f(:')= :f('). . f(Ã). p este o probabilitate pe E »si µ jD = m.

pentru orice . Atunci urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: (i) T este consistent¸a. Lema 10.5 Fie T . E »si h = 1 : T ¡. f(Ã). L2 a lui L astfel ^³nc^at hjT = h. . L2 funct»ia constant¸a (h(')=1.f(') . »~ (ii) Exist¸a o interpretare boolean¸a h: E ¡. Observat»ia .1. T ).

1. .6 Lema 10. Atunci not»iunea de probabilitate introdus¸a de De‾nit»ia 10.10.1.1.1 este o variant¸a probabilist¸a a not»iunii de teorie consistent¸a.5 arat¸a c¸a o teorie consistent¸a poate fi g^andit¸a ca o interpretare boolean¸a a lui L.

10.1. ale lui E(M) ^³n operat»iile algebrice corespunz¸atoar e din L2. :. -pentru . STRUCTURI PROBABILISTE Fie M o structur¸a de ordinul I pentru limbajul L = Lt . ^. Amintim c¸a o interpretar e a lui L in M poate fi considerat¸a ca o funct»ie k¢kM : E(M) ¡. L2 cu propriet¸at»ile urm¸atoare: -k¢kM duce operat»iile logice _. .

k'(a)kM. m). a2M Aceasta ne sugereaz¸a conceptul de structur¸a probabilist¸a ^³n sensul lui Gaifman [37]: De‾nit»ia 10. unde U este o mult»ime nevid¸a astfel ^³nc^at C .7 O structur¸a probabilist¸a pentru limbajul L = Lt este o pereche (U.orice enunt¸ al lui E(M) de forma 9x'(x). U . avem k9x'(x)kM = .1.

[0.1.8 Condit»ia lui Gaifman (G) este echivalent¸a cu ‾ecare din urm¸atoarele trei propriet¸at»i: (Ga1) Pentru orice formul¸a '(x) a lui . 1] este o probabilitate ce satisface urm¸atoarea condit»ie. numit¸a condit»ia lui Gaifman: (Ga) Pentru orice formul¸a '(x) a lui L(U).»si m : E(U) ¡.:::. Ug. m(9x'(x)) = supfm(_ni=1'(ai)) a1.an . Lema 10.

m(9~x'(~x)) = supfm(_i n =1'(a~i)) a~1.:::.:::. Demonstrat»ie. ~an . Vom . Umg. Umg. ~an .:::.an . (Ga2) Pentru orice formul¸a '(~x)= '(x1. m(8~x'(~x)) = inffm(^i n =1'(a~i)) a~1. m(8x'(x)) = inffm(^ni=1'(ai)) a1.L(U).xm) a lui L(U).xm) a lui L(U). (Ga3) Pentru orice formul¸a '(~x)= '(x1.:::.:::. Ug.

U} = = inff1 m(_ni=1 :'(ai)) a1. Ug.2.demonstra numai c¸a (Ga) =.an .:::. (Ga1): Este cunoscut c¸a `8x'(x) .an . :9x:'(x). rezult¸a: m(8x'(x)) = m(:9x:'(x)) = 1 m(9x:'(x)) = =1 supfm(_ni=1 :'(ai)) a1.an .:::. Aplic^and Lema 10.:::.1. O interpretare k¢kM ^³ntr-o structur¸a . U} = = inffm(^ni=1'(ai)) a1.

Un rezultat similar se poate stabili »si ^³n cazul structurilor probabiliste.M de ordinul I este determinat¸a ^³n mod unic de restrict»ia sa la mult»imea E0(M). .

Pentru orice . unde U este o mult»ime nevid¸a »si m : E0(U) ¡.1. m).274CAPITOLUL 10. Demonstrat»ie. MODELE PROBABILISTE ALE CALC. [0. Atunci exist¸a o unic¸a probabilitate m * : E(U) ¡. 1] ce extinde pe m »si veri‾c¸a condit»ia lui Gaifman. 1] este o probabilitate. CU PREDICATE Teorema 10. [0.9 Consider¸am o pereche (U.

Dac¸a .V . (respectiv 8). not¸am cu Pn(V ) (respectiv Qn(V )) mult»imea formulelor lui L(V ) ^³n forma normal¸a prenex cu cel mult n blocuri de cuanti‾cator i astfel ^³nc^at primul bloc este . P(V ). . este echivalent¸a cu o formul¸a din Qn(V ). U. atunci :. Este cunoscut c¸a orice formul¸a din L(V ) este logic .

echivalent¸a cu o formul¸a dintr-un Pn(V ) sau Qn(V ) (pentru un n = 0). Vom demonstra mai ^³nt^ai unicitatea lui m ¤: Fie m * 1. Vom demonstra teorema numai ^³n cazul c^and limbajul L(U) este num¸arabil. Vom demonstra c¸a 2 . m * dou¸a extensii ale lui m ce veri‾c¸a condit»ia (Ga).

nn Proced¸am prin induct»ie dup¸a n: -Pentru n = 0. urm¸atoarele egalit¸at»i sunt adev¸arate: ¤* m1 jP(V )\E(U) = m2 jP(V )\E(U). avem P0(V )= Q0(V )= E0(V ) »si m1 * jE0(V . nn ¤* m1 jQ(V )\E(U) = m2 jQ(V )\E(U) .pentru orice n = 0.

Pn+1(V ) n E(U). j =1.:::.s.:::. Fie . Uk . Ipoteza induct»iei ne spune c¸a pentru orice a~j . = 9~xÃ(~x) .xk). -Vom ar¸ata cum se face trecerea de la n la n + 1.) = m * 2 jE0(V ) = m. Qn(V ) »si ~x =(x1. ¤* m1(_j s =1Ã(a~j)) . cu Ã(~x) .

Uk} = ¤* = supfm (_sj=1Ã(a~j)) a~1. Atunci prin aplicarea condit»iei (Ga2). ~as . ~as .:::.= m1(_j s =1Ã(a~j )). Uk} = m2('): 2 Mai sus am folosit faptul c¸a o disjunct»ie de formule din Qn(V ) este logic . rezult¸a: ¤* m1(') = supfm1(_sj=1Ã(a~j)) a~1.:::.

Acum vom demonstra existent»a lui m ¤: Not¸am cu U mult»imea structurilor de ordinul I ale lui L care au pe U ca univers.echivalent¸a cu o formul¸a din Qn(V ). not¸am M(') nota»tie = fA2U jAj= 'g. E(U). Atunci pentru orice '. E(U). . Pentru orice . . avem: . .

E0(U)} este o subalgebr¸a a algebrei Boole P(U). Familia B = fM(')g'2E0(U) formeaz¸a o baz¸a de deschi»si ai unei topologii pe U. .M(. Ã)= M(') . . Ã)= M(') n M(Ã).M(:')= U\ M('). Prin urmare. .M(. M(Ã). . B = fM (') . Spat»iul topologic obt»inut este homeomorf cu spat»iul Boole asociat algebrei Boole E0(U)=».

Mult»imile M('). . . . E0(U) sunt simultan ^³nchise »si deschise.

10. E0(U) de: ¹(M (')) def. = m(') este o probabilitate pe algebra Boole B. Mult»imile Xn fac . de‾nit¸a pentru orice .1. — Vom ar¸ata c¸a µ este o probabilitate continu¸a pe B.. STRUCTURI PROBABILISTE Funct»ia µ : B ¡. . Consider¸am ^³n B un »sir (Xn) astfel ^³nc^at Xn #. 1]. [0.

deci ¹ i=1 . deci sunt simultan ^³nchise »si deschise.. Atunci limn!8 ¹(Xn) = 0. . E0(U)} a spat»iului U. Din compacitatea lui U »si din T8 Xi = Ø rezult¸a existent»a unui n0 = 1 astfel ^³nc^at i=1 Tn0 Xi = .parte din baza fM(') . deci Xn = Ø pentru orice n = n0.

Aplic^and teorema lui Carath¶edory. ce extinde pe ¹. . E(U). — Vom ar¸ata c¸a M(') 2B. 1]. Fie B ¾-algebra de p¸art»i ale lui U generat¸a de algebra Boole B. rezult¸a existent»a unei ¾-probabilit¸at»i µ * : B ¡. Proced¸am prin induct»ie dup¸a complexitatea enunt»ului ': -dac¸a . . pentru orice . [0.este continu¸a. .

-Presupunem c¸a .M('2) 2B. = 9xÃ(x) »si M (Ã(a)) 2B. -Presupunem c¸a . pentru orice a . U. B. = '1 . -Cazul . »si M (Ã) 2B este evident. T¸ in^and cont c¸a U este num¸arabil. '2 »si M('1). Atunci M(')= M('1) . rezult¸a M (')= [a2U M(Ã(a)) . atunci M (') 2B. M('2) 2B. = :.E0(U).

. Pentru orice . — A r¸amas s¸a mai ar¸at¸am c¸a m * satisface condit»ia (Ga). Atunci funct»ia m * : E(U) ¡.2B. vom de‾ni ¤(') def. 1] este o probabilitate ce extinde pe m. . [0. Atunci M(9x'(x)) = [a2U M('(a)). E(U). Consider¸am enunt»ul 9x'(x) ^³n L(U). m = µ ¤(M(')).

Mult»imea M(9x'(x)) este compact¸a ^³n U. De aici rezult¸a: m ¤(9x'(x)) = supfm ¤(_i n =1'(bi)) b1.:::. Ultima egalitate implic¸a: m ¤(9x'(x)) = µ ¤(M(9x'(x))) = µ ¤([i n =1M('(ai))) = = µ ¤(M(_ni=1'(ai))) = m ¤(_ni=1'(ai)).bn .an . U astfel ^³nc^at M(9x'(x)) = [ni=1M('(ai)). deci exist¸a a1.:::.

. U g. .

1]. Funct»ia µ 7!µ stabile»ste o corespondent»¸a biunivoc¸a ^³ntre probabilit¸at»ile de‾nite pe mult»imea de enunt»uri D »si probabilit¸at»ile de‾nite pe algebra Boole D=».1. CU PREDICATE Observat»ia 10. 1] induce o »~ probabilitate ¹: D=~ ¡. MODELE PROBABILISTE ALE CALC. .276CAPITOLUL 10.10 Am v¸azut c¸a orice probabiliate µ : D ¡. [0. [0.

10.Pe baza Observat»iei 10. E mult»imea enunt»urilor . [0. 1] »si .10. C mult»imea constantelor sale. teoria modelelor probabiliste poate fi dezvoltat¸a folosind numai probabilit¸at»i de‾nite pe algebra Boole.2 Teorema de completitudine a lui Gaifman Fie L un limbaj de ordinul I. etc. Not»iunile de probabilitate µ : D ¡. E0 mult»imea enunt»urilor f¸ar¸a cuanti‾catori.1.

se pune problema traducerii ^³n limbaj probabilistic a altor concepte »si propriet¸at»i ale logicii predicatelor. Fie T . m). In mod natural. S¸a ^³ncepem cu not»iunea de model al unei teorii.de structur¸a probabilist¸a (U. introduse ^³n sect»iunea precedent¸a. reprezint¸a contrapartea probabilist¸a a not»iunilor de teorie a lui L »si de structur¸a de ordinul I.

De‾nit»ia 10. M.1 Fie µ . E o teorie a lui L »si funct»ia f : T ¡. T . Atunci o structur¸a de ordinul I.. Aceast¸a observat»ie conduce la urm¸atoarea de‾nit»ie. L2 de‾nit¸a astfel: f(')=1 pentru orice . . este un model al lui T dac¸a »si numai dac¸a restrict»ia lui k¢kM la T coincide cu f.2.

: D ¡. vom scrie (U.2 (Teorema de completitudine a lui Gaifman [37]) Orice probabilitate µ : D ¡. 1] o probabilitate pe D . E. Teorema 10. 1] admite un model. m) j= ¹. [0. [0. m) este un model al lui µ dac¸a m jD = ¹. In acest caz. O structur¸a probabilist¸a (U.2. .

astfel ^³nc^at. . Not¸am cu C1 mult»imea acestor constante noi. Proced^and la fel pentru limbajul L(C1). E de forma 9xÃ(x). Pentru orice enunt¸ . dac¸a . vom considera o nou¸a constant¸a a'.. 6 = Â. 6 = aÂ. se obt»ine o nou¸a mult»ime C2. atunci a. astfel ^³nc^at C2 n C0 = . . Fie C0 = C.Demonstrat»ie.

Prin induct»ie. Not¸am U = [8 n=0Cn.C2 n C1 = . Ã(a') .::. .C1. disjuncte dou¸a c^ate dou¸a. lu¸am urm¸atoarea mult»ime de enunt»uri E. In limbajul L(U). se obt»ine un »sir de mult»imi C0. = 9xÃ(x) . E(U)g.Cn. = f9xÃ(x) ..:::.

2. Ãc1) . (¾cn . a lui B generat¸a de mult»imea X = f¾b s . E0g. D .2 va fi demonstrat¸a prin ^³nsumarea urm¸atorilor pa»si: (1) Elementele lui B. ::. TEOREMA DE COMPLETITUDINE A LUI GAIFMAN Consider¸am algebra Lindenbaum-Tarski B = E(U)=~ »si subalgebra B. au forma (¾c1 .10. Teorema 10.2. unde. Ãcn). pentru orice . .

i =1.n. F . E »si ¾b. sau este negat»ia unui element al lui E.:::. F . Din ¾b. D »si Ãi = ^j2J Ãij astfel ^³nc^at ‾ecare enunt¸ Ãij este ^³n E. Fie F ‾ltrul lui B generat de mult»imea f'b . ¾i . E0g. . atunci ¾b= 1. . (2) Dac¸a s . rezult¸a existent»a enunt»urilor .

Ckn »si enunt»urile 'i = 9xiÃ(xi). Ãi(ai) »si ai = a'i . = b Atunci exist¸a numerele naturale k1.:::.n. E.n (eventual printr-o .:::.:::.:::. i =1. astfel ^³nc^at ^i n =1¿bi ¾.¿n . pentru orice i =1.:::.¿1. Putem presupune ki = kn.:::.n astfel ^³nc^at ¿i = 9xiÃ(xi) . constantele a1 . i =1.an .kn = 1. Ck1 .

deci . `:¿n. Atunci . `9xnÃn(xn) . `9xnÃn(xn) . Din inegalitatea ^ni=1¿bi = ¾b.:::.:::. ¿1.¿n} este o mult»ime inconsistent¸a.:::. deci f¿1. = f:¾.renumerotare). deci constanta an nu apare ^³n s »si nici ^³n ¿1.¿n¡1g. `:(9xnÃn(xn) . ¾. unde . Ãn(an)). deci . se obt»ine `^ni=1¿i . ¾. Rezult¸a c¸a f:¾.¿n¡1.:::.¿ng. :Ãn(an). de unde rezult¸a . ¿1.

. (3) Pentru orice ¾1. E. este inconsistent¸a. . Proced^and analog din aproape ^³n aproape. ¾b= 1.¾2 . In concluzie . Cum constanta an nu apare ^³n enunt»urile teoriei ¢. Prin urmare. `:Ãn(an) rezult¸a . deci . ceea ce arat¸a c¸a . ^³n ‾nal rezult¸a c¸a f:¾} este inconsistent¸a. din . . `8xn :Ãn(xn). ¾.»si . `:Ãn(an). :9xnÃn(xn).

(4) Dac¸a s . = ca c= c A‾rmatia (3) rezult¸a astfel: = (. E0. F (. Intr-adev¸ar. (c¾2) . ¾2 ¾1 ¾2. atunci b=1=F ¾=F (^³n algebra Boole B=F ). =1 (. F (. ¾1\. ¾2 . dac¸s . conform (2). c¾1\. c= ¾1=F ¾2=F ¾1 .¾c1=F ¾2=F dac¸a »si numai dac¸¾1 ¾2.

a s . rezult¸a c¸a pentru orice 'b. deci b=1=F . : B0=F ¡. . D astfel ^³nc^¾=F = Ã=F . exist¸a un enunt¸ . µ 0( b= ¹('). atunci b¾=F Aplic^and (1) »si (4). F . .. »ia ¹. [0. B. E0. 1] prin at bDe‾nim funct '=F ) def.

2. Dac¸a 'i=F = Ãi=F cu 'i . si . atunci '1=F = 'c2=F =. . ¹(Ã1)= ¹(Ã2). Ã1 . Ãc1=F = Ãc2=F =. Ãc1 = Ãc2 =). B. este bine de‾nit¸a. Ã2 =. B. »si Ãi .»'=F b unde 'b. . D cu b= Ã=F . S¸a ar¸at¸am c¸a funct»ia ¹. D pentru i =1.

.

1]. ¹. se poate extinde la o probabilitate µ : B=F ¡. Se observ¸a c¸a ¹. este o probabilitate pe subalgebra B.1.2(b). [0. a lui B.278CAPITOLUL 10. De‾nim funct»ia m * : E(U) ¡. MODELE PROBABILISTE ALE CALC. [0. 1] . CU PREDICATE conform (3) »si conform Lemei 10. Conform Teore¤ mei Horn-Tarski.

= 9xÃ(x) . ¤( b Este evident c¸a m * este o probabilitate pe E(U). Fie . E. Ã(a') .pun^and. . Atunci ¤(b m . . ¤(Ã) def. E(U) »si t = 9xÃ(x) . m = µ Ã=F ). pentru orice . E(U). Ar¸at¸am c¸a m * veri‾c¸a condit»ia (Ga).

deci m * satisface condit»ia lui Gaifman. de unde rezult¸a m ¤(9xÃ(x)) = m ¤(Ã(a')). Ug. In concluzie. Dac¸a .:::. Atunci ¤(_n m ¤(9xÃ(x)) = m ¤(Ã(a')) = supfm i=1Ã(ai)) a1.¤(t )= m ¤(9xÃ(x) . atunci m ¤(')= µ '=D)= ¹'=F )= ¹(').sn . . (U. D. . Ã(a')) = µ ¿=F )= µ ¤(1=F )=1.

vom prezenta c^ateva elemente ale teoriei modelelor pro babiliste. 10. . Not»iuni »si rezultate ale teoriei modelelor vor fi traduse ^³n not»iuni »si rezultate ale teoriei modelelor probabiliste.3 C¸atre o teorie a modelelor probabiliste In aceast¸a sect»iune.m ¤) ¤( b0( beste un model al lui ¹. Fie L un limbaj .

Vom nota cu E (respectiv E(U)) mult»imea enunt»urilor lui L (respectiv L(U)) »si cu B (respectiv B(U)) algebra Lindenbaum-Tarski E=~ (respectiv E(U)=»).de ordinul I »si C mult»imea constantelor sale. U. Dac¸a U este o mult»ime de constante astfel ^³nc^at C . Clasa de echivalent»¸a . atunci L(U) va fi limbajul obt»inut din L prin ad¸augarea constantelor din U \ C.

^³n aceast¸a sect»iune vom lucra numai cu probabilit¸at»i pe algebre Boole (conform Observat»iei 10. va fi notat¸a acum cu [']. Atunci o probabilitate pe L este o probabilitate µ pe o subalgebr¸a a lui B.1. acest lucru este posibil).10. Vom nota cu dom(¹) domeniul de .a unui enunt¸ . Pentru a evita unele complicat»ii de scriere.

o structur¸a probabilist¸a este o pereche (U.1.8 se . Ug: i=1 Condit»iile (Ga1) -(Ga3) din Lema 10. u).de‾nit»ie al lui ¹.an . In contextul precizat. unde C . U »si u este o probabilitate pe algebra Boole B(U) ce satisface condit»ia lui Gaifman: (Ga) Pentru orice enunt¸ 9x'(x) al lui L(U ). u([9x'(x)]) = supfu(_n ['(ai)]) a1.:::.

.rescriu ^³ntr-un mod evident.

ATRE O TEORIE A MODELELOR PROBABILISTE C¸279 10.10. u) este o structur¸a probabilist¸a. dac¸a u jdom(¹) = .3.1 Pereche consistent¸a cu o probabilitate De‾nit»iile 10.3. »si not¸am (U.1 — Fie µ este o probabilitate pe L »si (U. u) j= ¹. u) este un model al lui ¹.3. Spunem c¸a (U.

u) satisface perechea ('. E »si . . »si not¸am (U. Spunem c¸a (U. . dac¸a u([']) = r. un enunt¸ al lui L(U )(. . [0. u) o structur¸a probabilist¸a. u) j=('. r). E(U)) »si r . r).¹. — Fie µ este o probabilitate pe L. 1]. — Fie (U. .

E »si r .2 Presupunem c¸a µ este o probabilitate pe L. r) este consistent¸a cu ¹. r). Atunci urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente: (i) ('. 1].3. . . [0.r . (ii) ¹i([']) . Lema 10. 1]. Spunem c¸a perechea ('. r) este consistent¸a cu µ dac¸a exist¸a un model al lui µ ce satisface ('. [0.

u) al lui µ astfel ^³nc^at (U. (i) =. (ii): Presupunem c¸a exist¸a un model (U. . Atunci pentru orice . u) j= ('. r). dom(¹) »si . din [Ã] . E. . . Demonstrat»ie. rezult¸a ¹([Ã]) = u([Ã]) = u([']) = r.= r = ¹e([']). ^³n mod analog. . . Aceasta arat¸a c¸a ¹i([']) = r »si.

(ii) =. pe L cu proprietate a c¸a . (i): Conform Propozit»iei 9. Teorema de completitudine a lui Gaifman asigur¸a existent»a unui model (U.5. u) al lui ´. Prin urmare.10. dom(´) »si ´([']) = r. extinde pe ¹. . u) j=('. r). (U. exist¸a o probabilitate . deci u([']) = ´([']) = r. .['] .se arat¸a c¸a r = ¹e([']).

u) .3 Fie (U. v). .3.2 Substructuri De‾nit»iile 10. u) este o substructur¸a elementar¸a .10.3. dac¸a u([']) = v([']) pentru orice . »si not¸am (U. — Spunem c¸a (U. E0(U). v). V . (V. — Spunem c¸a (U. u) »si (V. u) este o substructur¸a a lui (V. v) dou¸a structuri probabiliste astfel ^³nc^at U .

a lui (V. . »si not¸am (U. v). v). (V. . E(U). u) . dac¸a u([']) = v([']) pentru orice .

3 . Se aplic¸a condit»iile (Ga) »si (Ga1). al lui L(U). Demonstrat»ie.280CAPITOLUL 10. u) o substructur¸a a lui (V. al lui L(U). CU PREDICATE Lema 10.4 Fie (U.3. v). (ii) pentru orice enunt¸ universal . . v([']) = u([']). MODELE PROBABILISTE ALE CALC. 10. u([']) = v([']). Atunci: (i) pentru orice enunt¸ existent»ial .3.

pentru orice ordinali ®<‾<¸. este: -un lant¸ de structuri probabiliste. = 1 un ordinal.u‾). dac¸a (U®.u®) . pentru orice ordinali ®<‾<¸.u®)®<.Teorema lant»ului elementar De‾nit»iile 10. Dac¸a U este o mult»ime . dac¸a (U®.u®)®<.u®) . (U‾. (U‾. Spunem c¸a (U®. de structuri probabiliste indexat¸a de ordinalii ®<¸.3.5 Fie . Consider¸am o familie (U®. -un lant¸ elementar de structuri probabiliste.u‾).

Consider¸am funct»ia m : B0(U) ¡.de constante cu C . .1) U = [®<¸U®. un lant¸ de structuri probabiliste »si (10. Fie (U®. [0. U. . E0(U)g. E0(U) n E(U®)= E0(U®). B0(U) este o subalgebr¸a a lui B(U). cu ®<¸. 1] de‾nit¸a astfel: pentru .u®)®<. atunci vom nota B0(U)= f['] . .

9. Atunci m este unica probabilitate pe B0(U) cu proprietatea c¸a m jB0(U®) = ua jB0(U®).m([']) def. exist¸a o unic¸a probabilitate m * pe B(U) ce satisface condit»ia lui Gaifman »si extinde pe m. Atunci u este unica probabilitate .1. Not¸am u = m * . pentru orice ®<¸. = u®([']). Conform Teoremei 10.

3. .3.u®) .6 Structura probabilist¸a (U. u) se nume»ste reuniunea lant»ului (U®.u®)®<. pentru orice ®<¸.u®)®<¸. (U®. un lant¸ elementar de structuri probabiliste »si (U. Teorema 10.pe B(U) ce satisface condit»ia lui Gaifman »si u jB0(U®) = ua jB0(U®). De‾nit»ia 10.7 (Teorema lant»ului elementar) Fie (U®. u) reuniunea sa. Atunci pentru orice ordinal ®<¸.

(U. u). .

Pm(U®) n E(U®). atunci u([']) = u®([']).3. ATRE O TEORIE A MODELELOR PROBABILISTE C¸281 Demonstrat»ie. . Este su‾cient s¸a demonstr¸am c¸a pentru orice ordinal ®<. .10. (b) Dac¸a . »si pentru orice num¸ar natural m = 1 sunt adev¸arate urm¸atoarele propriet¸at»i: (a) Dac¸a . atunci u([']) = u®([']). m (a): . Q(U®) n E(U®).

-S¸a ar¸at¸am cum se realizeaz¸a momentul (pasul) m .:::. . cu Ã(x1.xk) .xk).Proced¸am prin induct»ie dup¸a m: -Pentru m = 0. avem P0(U®)= Q0(U®)= E0(U®) »si propriet¸at»ile (a). deci . = 9x1 ::. 9xkÃ(x1. Presupunem c¸a . Pentru simplitatea . Pm+1(U®) n E(U®). m + 1.:::. Qm(U®). (b) rezult¸a chiar din de‾nit»ia reuniunii unui lant¸ de structuri probabiliste.

= 9xÃ(x). cu Ã(x) .argumentat»iei. vom trata numai cazul k = 1. Ug. Q(U®). U®. deci . enunt»ul _n [Ã(ai)]) este logic echivalent cu un enunt» . u »si ua satisfac condit»ia lui Gaifman.:::. deci m u([']) = supfu(_n [Ã(ai)]) a1.:::.an .an . i=1 u®([']) = supfu®(_n [Ã(ai)]) a1.an .:::. U®g: i=1Pentru orice a1.

deci. U astfel ^³nc^at u([']) = u(_n [Ã(ai)]) + ": i=1 . conform ipotezei induct»iei.an . u®(_n [Ã(ai)]) = u(_n [Ã(ai)]): i=1i=1 Deoarece Ua . Conform de‾nit»iei operat»iei sup.i=1 din Qm(U®) n E(U®). Fie "> 0.:::. U . exist¸a a1. se obt»ine inegalitatea u®([']) = u([']).

an . conform (10. rezult¸a (U®. deci u([']) = u(_n [Ã(ai)]) + e = u‾(_n [Ã(ai)]) + e = u‾([']) + e = u®([']) + ": i=1i=1 Cum e a fost arbitrar. Din ipoteza induct»iei. exist¸a un ordinal ß cu proprietatea c¸a a = ‾<. u([']) = .u‾).Ins¸a. U‾. (U‾. »si a1.u®) .:::.1).

v).u®([']). v) este o extensie existent»ial¸a (universal¸a) a lui (U. u) o substructur¸a a lui (V. (V. (b) se trateaz¸a ^³n mod analog. v)).3. (V. u) Á. . u). v) ((U. u) Á.8 Fie (U. . »si not¸am (U. Spunem c¸a (V. De‾nit»iile 10. deci u([']) = u®([']) »si demonstrat»ia lui (a) este terminat¸a.

al lui L(U).dac¸a u([']) = v([']) pentru orice enunt¸ existent»ial (respectiv universal) . .

3. u) . CU PREDICATE Se observ¸a c¸a (V. v) este o extensie universal¸a a lui (U. u). . u) dac¸a »si numai dac¸a (V. (V. v).9 Dac¸a (U. MODELE PROBABILISTE ALE CALC. v) este o extensie existent»ial¸a a lui (U. u) Á. Propozit»ia 10. atunci urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente : (i) (U.282CAPITOLUL 10.

extinde pe u. (c) . (ii) Exist¸a o extensie (W. Demonstrat»ie. w) a lui (V. v) astfel ^³nc^at (U.(V. (V. Vom demonstra c¸a exist¸a o probabilitat e . u) . dom(´). v). . E0(V )g. u) Á. (i) =. (b) . pe L(V ) astfel ^³nc^at: (a) B(U) µf['] . (W. (ii): Presupunem c¸a (U. w). v).

Cum 8x1 ::.:::. 8xnÃ(x1.xn). E(U). Fie . Rezult¸a .xn)]) = v([8x1 .an).an) .:::. a1.:::. Ã(a1.:::.an . au loc urm¸atoarele egalit¸at»i: u([']) = u([8x1 ::. $8x1 ::. . E0(V ). . pentru orice .:::. 8xnÃ(x1. V \ U »si Ã(a1. .:::.´([']) = v([']). . 8xnÃ(x1. . E0(V ) astfel ^³nc^at .xn) este un enunt¸ universal ^³n L(U).

. V \ U. !8x1 .:::.an).an . Rezult¸a . .:::. E0(V ) astfel ^³nc^at ['] 6 . B(U).2) ui([']) = v([']) = ue([']). 8xnÃ(x1. cu a1. Consider¸am un enunt¸ . E(U) astfel ^³nc^at .:::. .xn)]) = u([Ã(a1.:::.:::.::.an). . Fie . Vom demonstra inegalit¸at»ile urm¸atoare: (10. . . Enunt»ul . '(a1. E0(V ) este de forma '(a1.an)]).

8xnÃ(x1.xn)]) = v([8x1 ::. 8xnÃ(x1. Conform Propozit»iei 9.5.:::.xn) . '(a1.:::.:::. 8xnÃ(x1.10. 8xn'(x1.xn) »si `8x1 ::.2). a doua se demonstreaz¸a ^³n mod analog. deci u([']) = u([8x1 ::. exist¸a o probabilitate µ pe subalgebra B(U)[[z]] generat¸a de B(U) [f[z]} astfel ^³nc^at µ extinde pe u »si u([']) .:::.xn)]) = v([']).::.:::. Rezult¸a prima din inegalit¸at»ile (10.an).

(ii) =. rezult¸a existent»a unei structur i probabiliste (W. .= v([']). printr-un proces de induct»ie trans‾nit¸a. w) cu propriet¸at»ile din (ii). (i): Evident. . Folosind considerat»iile precedente. Aplic^and teorema de completitudine a lui Gaifman. se obt»ine construct»ia unei probabilit¸at»i ce satisface condit»iile (a) -(c).

10. u) j=('. .3. E(U) un enunt¸ »si r . u) este un model al perechii ('. »si not¸am ¤ (U. ATRE O TEORIE A MODELELOR PROBABILISTE C¸283 10. — Spunem c¸a (U.3. [0. u) o structur¸a probabilist¸a. 1] un num¸ar real.3. r).10 Fie (U. . .4 P¸astrarea probabilit¸at»ilor la substructuri De‾nit»iile 10.

¹i([Ã])) . este un enunt¸ universal ^³n Lg. = f(Ã. — De‾nim def. u) este un model al mult»imii ¹8.r). »si not¸am ¤ (U. u) j= ¹8. — Spunem c¸a (U. dac¸a u([']) = r. ¹. dac¸a (U. u) este model al tuturor perechilor din .

v) »si (V. v) al lui µ dac¸a »si numai dac¸a (U. (V. v) j= ¹. un enunt¸ universa l . Teorema 10.11 Fie µ o probabilitate pe L »si (U.3. Presupunem (U. u) o structur¸a probabilist¸a. Atunci (U. Fie . u) j¹8: = * Demonstrat»ie. u) poate fi scufundat¸a ^³ntr-un model (V.¹8. u) .

u) j¹8.^³n L. dom(¹) »si . . presupunem c¸a (U. u) j= * ¹8. dom(¹) »si . = * Reciproc. E0(U) astfel . Pentru orice enunt¸ . Rezult¸a ¹i([']) = u([']). deci (U. avem ¹([Ã]) = v([Ã]) = u([Ã]) = u([']). Fie ['] . . . '. cu proprietatea c¸a [Ã] .

u) j=(8~xÃ(~x).^³nc^at . . '. Vom demonstra c¸a (10.:::. .3) ¹([']) = u([Ã]). Ins¸a 8~xÃ(~x) este un enunt¸ universal. $:Ã(~a). ceea ce . . . $8~xÃ(~x) »si `:. deci ¤ (U. deci .an) vectorul constantelor din U \ C ce apar ^³n Ã. . Din . rezult¸a `:. Fie ~a =(a1.¹i([8~xÃ(~x)])). Ã(~a). $8~x:Ã(~x).

deci u([Ã(~a)]) = ¹i([8~xÃ(~x)]) = ¹i([']). . se obt»ine u([Ã(~a)]) = u([8~xÃ(~x)]).^³nseamn¸a u([8~xÃ(~x)]) = ¹i([8~xÃ(~x)]). Din condit»ia (Ga1).

284CAPITOLUL 10. MODELE PROBABILISTE ALE CALC. dom(¹). Am stabilit inegalitatea: ¹i([']) = u([Ã(~a)]) = ¹e([']). rezult¸a u([:Ã(~a)]) = ¹i([:Ã]). Se »stie c¸a ¹i([:']) + ¹e(['])=1. u) j= * (8~x:Ã(~x). CU PREDICATE Analog.¹i([8~x:Ã(~x)])). deci ¹i([']) = ¹([']) . Dar ['] . din (U. deci 1 u([Ã(~a)]) = 1 ¹e([']).

dom(¹).= ¹e([']). dom(´) »si ´([']) = u([']). Vom demonstra c¸a µ poate fi extins¸a la o probabilitate . Conform Propozit»iei 9. . deci ¹([']) = u([Ã]). E0(U) astfel ^³nc^at ['] 6 . adic¸a (10. Fie acum .10.3) are loc. astfel ^³nc^at ['] .5. este su‾cient s¸a ar¸at¸am c¸a (10.4) ¹i([']) = u([']) .

:::. `:'(~a) $8~x:'(~x).¹i([8~x'(~x)])). u) j= * (8~x'(~x). Deci. '(~a) $8~x'(~x). deci u([']) = u([8~x'(~x)]) = ¹i([8~x'(~x)]) = ¹i([']). = '(~a).= ¹e([']).4) are loc. cu ~a =(a1.an) din U \ C. deci u([']) = ¹e([']). Folosind cele . atunci '(~a). Observ¸am c¸a (U. :'(~a) . (10. E0(U) »si . Analog. Dac¸a . avem u([:']) = ¹i([:']).

v) j= . aplic^and Teorema de completitudine a lui Gaifman. — "([']) = u([']). pentru orice . — e extinde pe ¹. In ‾nal.demonstrate mai sus. deci (V. prin induct»ie trans‾nit¸a. E0(U). v) al lui ". dom("). . g¸asim un model (V. putem de‾ni o probabilitate e pe L(U) astfel ^³nc^at: — dom(¹) [f['] . E0(U)g. .

(V.12 O probabilitate µ pe L este p¸astrat¸a de substructurile probabilist e dac¸a (U. Urm¸atoarele a‾rmat»ii sunt echivalente : (i) µ este p¸astrat¸a .3. u) j= ¹. (V. De‾nit»ia 10. u) . .3. Corolarul 10.µ »si (U. v) »si (V. u) .13 Fie µ o probabilitate pe L. v). v) j= µ implic¸a (U.

u) j= * ¹. . (U. u) j= ¹.de substructurile probabiliste. implic¸a (U. (ii) Pentru orice structur¸a probabilist¸a (U. u).

Spunem c¸a »(U. ATRE O TEORIE A MODELELOR PROBABILISTE C. u) = (V. u) nota »si (V. v) dou¸a structuri probabiliste. u) si (V. vom (U. u) = (V. 285 De‾nit»ia 10.15 Dac¸a (U. v).3.3. . Propozit»ia 10.10.14 Fie (U. v) sunt echivalente elementar dac¸a u jB = v jB. In acest caz. v).3.

w) »si (V. Consider¸am '(~a) . w) astfel ^³nc^at (U. V ). (W. B(U) »si B(V ) sunt subalgebre ale lui B(U . (W. w).atunci exist¸a o structur¸a probabilist¸a (W. C . Prin de‾nit»ia not»iunii de structur¸a probabilist¸a. V . v) . U »si C . Demonstrat»ie. u) . Putem presupune U n V = C.

Presupunem c¸a . cu ~a =(a1. 8~x'(~x) »si 8~yÃ(~y) . Ã(~b) . Ã(~b) $8~yÃ(y~) in L(V ). E(U). Ã(~b) ^³n L(U . deci `8~x'(~x) $8~yÃ(~y) ^³n L(U . Ins¸a.:::.:::. '(~a) . E(V )..bm) ^³n V \ C. '(~a) $8~x'(~x) ^³n L(U ) »si . V ). Se observ¸a c¸a .an) ^³n U \ C »si ~b = (b1. V ).

= '(~a). Deoarece (U. Vom ar¸ata c¸a exist¸a o probabilitate µ pe L(U [V ) astfel ^³nc^at B(U)[f[']g.:::. cu . deci `8~yÃ(~y) $8~yÃ(~y) in L. Fie ['] 6 . . unde ~a =(a1. B(U). rezult¸a u(['(~a)]) = u([8~x'(~x)]) = v([8~yÃ(~y)]) = v([Ã(~b)]). u) = (V.an) este format cu elemente din U nC.sunt enunt»uri ^³n L. v).

Deoarece . . V ). . Conform Propozit»iei 9. E. avem u([Ã]) = u([8~x'(~x)]) = v([8~x'(~x)]) = v([']).5) ui([']) = v([']) = ue([']).5. E(U). . '(~a) $8~x'(~x) »si 8~x'(~x) .10. cu . V ): (10. B(U . este su‾cient s¸a stabilim urm¸atoarea inegalitate ^³n algebra Boole B(U .dom(¹) . . Fie . '(~a) ^³n L(U).

B(V ) .5) se demonstreaz¸a analog. prin induct»ie trans‾nit¸a. Inegalitatea a doua din (10. Folosind considerat»iile de mai sus. se construie»ste o probabilitate ¹. V ) astfel ^³nc^at urm¸atoarele propriet¸at»i sunt ^³ndeplinite: — B(U) . jB(U) = u . B(U . dom(¹0) . — ¹. V ). pe L(U .de unde rezult¸a ui([']) = v([']).

w) »si (V. w). (W. Atunci B(L) este o subalgebr¸a . Aplic^and Teorema de completitudine a lui Gaifman. o expansiune a limbajului L. (W. jB(V ) = v. w) astfel ^³nc^at (U.si ¹.3. . v) . 10.5 O variant¸a probabilist¸a a teoremei de consistent»¸a a lui Robinson Fie L. se obt»ine o structur¸a probabilist¸ a (W. u) .

a lui B(L0). .

m. m0) este o structur¸a probabilist¸a pentru limbajul L0. CU PREDICATE Dac¸a (U. . MODELE PROBABILISTE ALE CALC. m0)[L =(U. jB(U)). L1. m0)[L este o structur¸a probabilist¸a pentru limbajul L. L2 cu L . . . . atunci not¸am nota»tie (U. Consider¸am trei limbaje de ordinul I: L. (U.286CAPITOLUL 10.

U. L2 respectiv. B2(U) vor fi algebrele Lindenbaum-Tarski corespunz¸atoare limbajelor . Dac¸a U este o mult»ime astfel ^³nc^at C. B1(U). Vom nota cu B. atunci C = C1 \C2. B2 algebrele Lindenbaum-Tarski ale limbajelor L. C1. B1. C2 .= L1 n L2. C1. atunci B(U). Dac¸a C. L1. C2 sunt respectiv mult»imile de constante ale celor trei limbaje.

L2 respectiv. Atunci exist¸a o . iar B1 0 . Teorema 10. B0 vor fi subalgebrele lui B1. L1. L1(U). L2 respectiv.L(U). ¹2 trei probabilit¸at»i pe limbajele L.16 Fie ¹. 2. B2 formate din clasele de echivalent»¸a 2 ale enunt»urilor f¸ar¸a cuanti‾catori din L1. L2(U). ¹1.3. astfel ^³nc^at ¹i jdom(¹i)\B = ¹. pentru i =1.

pentru i =1.u0)[L = . pentru L1 »si L2 respectiv. L2 astfel ^³nc^at. astfel ^³nc^at (U0.structur¸a probabilist¸a (A. De aici rezult¸a (10. Demonstrat»ie.6) (U0. m jdom(¹i) = ¹i. 2.v0).v0) j= ¹2. exist¸a dou¸a structuri probabiliste (U0. Conform Teoremei de completitudine a lui Gaifman.u0) »si (V0. m) pentru limbajul L1 .u0) j= ¹1 »si (V0.

vom demonstra: (10.7) u0 jB(U0)\B2(V0) = v0 jB(U0)\B2(V0) . Consider¸am enunt»urile ®(~a) »si ‾(~b) astfel ^³nc^at : — ®(~a) .(V0. jB2(V0) = v0. — ¹. jB(U0) = u0 »si ¹. B2(V0) . Int^ai. Vom ar¸ata c¸a exist¸a o probabilitate ¹pe L2(U0 [V0) astfel ^³nc^at urm¸atoarele dou¸a condit»ii sunt veri‾cate: — B(U0) . B2(U0 .v0)[L. dom(¹0) . V0).

®(~a) . ‾(~b) $8~y‾(~y) ^³n .bn) este un vector cu elemente ^³n V0 \ C.:::. ¢. — ‾(~b) este un enunt¸ ^³n L2(V0) »si ~b =(b1. ®(~a) $8~x®(~x) ^³n L(U0) »si .:::. V0).este un enunt¸ ^³n L(U0) »si ~a =(a1. Observ¸am c¸a . ‾(~b) ^³n L2(U0 .an) este un vector cu elemente ^³n U0 \ C.

. B. de unde rezult¸a [8~y‾(~y)] = [8~x®(~x)] .L2(V0). deci `8~x®(~x) $8~y‾(~y) ^³n L2. Ins¸a 8~x®(~x) . E.

B2(U0 . au loc urm¸atoarele egalit¸at»i: u0([®(~a)]) = u0([8~x®(~x)]) = v0([8~y‾(~y)]) = v0(‾(~y)]). am demonstrat egalitatea (10. V0). V0) astfel ^³nc^at ['] 6 .6). B2(V0) .3.7). B2(U0 . Fie ['] .10. ATRE O TEORIE A MODELELOR PROBABILISTE C¸287 Tin^and cont de (10. B(U0) . Vom demonstra . In acest fel.

Atunci . = '(~a).8) (v0)i([']) = u0([']) = (v0)e([']). = Ã(~b). V0). unde ~a este un vector cu elemente din U0 \ C »si ~b este un vector cu elemente din V0 . . ^³n L2(U0 . . Fie . V0) au loc inegalit¸at»ile urm¸atoare: (10. . un enunt¸ ^³n L2(V0) astfel ^³nc^at .c¸a ^³n algebra Boole B2(U0 . .

A doua inegalitate se demonstreaz¸a ^³n mod analog. . De aici se obt»ine prima inegalitate din (10.5. 8~x) .8). .\ C. $8~x). Aplic^and Propozit»ia 9. Rezult¸a: v0([Ã(~b)]) = v0([8~yÃ(~y)]) = v0([8~x'(~x)]) = u0([8~x'(~x)]) = u0(['(~a)]). E si 8~y) x'(~yÃ(~x'(~»yÃ(~este un enunt din L2. Atunci . rezult¸a existenta unei probabilit¸at»i . $8~y).10. .

¹1 ce veri‾c¸a propriet¸at»ile urm¸atoare: — B2(V0) [f[']g. Folosind acest rezultat »si aplic^and induct»ia trans‾nit¸a. Aplic^and lui ¹. Teorema de completitudine a lui Gaifman. V0) astfel ^³nc^at U0 . V0. — ¹1 jB2(V0) = v1. B2(U0) . se obt»ine o structur¸a probabilist¸a (V1. se obt»ine probabilitatea ¹. dom(¹1) . — ¹1([']) = u0([']).v1) pentru L2(U0 .

v1)[L(U0) = (U0. V1.. u1 jB(U0) = u0 »si u1 jB(V1) = v1 jB(V1). U1.u0)[L(U0). se construiesc dou¸a lant»uri elementare de modele . v1 jB(U0) = u0 jB(U0) »si v1 jB2(V0) = v0. V0 .u1) pentru L1(V1) astfel ^³nc^at V1 . g¸asim o structur¸a probabilist¸a (U1. Atunci (V1. Prin induct»ie. Aplic^and din nou procedeul de mai sus.

.vn) . U2 .u1) . Vn+1 . respectiv L2. ::. ::.u0) . (Vn.probabiliste: (U0.un) . astfel ^³nc^at urm¸atoarele propriet¸at»i sunt ^³ndeplinite: — V1 . Un . . ::. . — vn+1([']) . :::.v1) . U1 . (Un. (U1. V2 . pentru expansiuni ale lui L1.v0) . (V0. Un+1 . ::. ::. (V1.

E(Vn+1). . E(Un). pentru orice . . . — un+1([']) = vn+1([Ã]). pentru orice .= un([']).

(B.vn) . u). (Vn. n=0 n=0 n=0n=0 Conform Teoremei 10. u)= S8 (Un.288CAPITOLUL 10. (B. v).7. (A. . deci (A.un). u)[L = (B.3.un) . MODELE PROBABILISTE ALE CALC. pentru orice n = 0 avem (Un.vn). CU PREDICATE Fie A = S8 Un = S8 Vn »si (A. v)= S8 (Vn. v)[L.

[0.» ~ Fie B algebra Lindenbaum-Tarski a limbajului (L1 . Aplic^and 11 22 . Atunci putem de‾ni o pro ~ babilitate w :B0¡. 1] astfel ^³nc^at w jB0 = u jB0 »si w jB0 = v jB0 . L2)(A) »si B0 subalgebra sa format¸a din clasele enunt»urilor f¸ar¸a cuati‾catori.

Structura probabilist¸a (A. [0.9. 1] ce extinde pe w »si veri‾c¸a condit»ia lui Gaifman.9.1. m) satisface condit»iile cerute. Rezultatul precedent este corespondentul probabilistic al teoremei de . .1.~ Teorema 10. exist¸a o probabilitate m :B¡. m jB1 = u jB1 »si m jB2 = v jB2 . Conform p¸art»ii de unicitate din Teorema 10.

.consistent»¸a a lui Robinson din teoria clasic¸a a modelelor.

Probability. Logic. [3] J. 29-52. The Handbook of Mathematical logic. asc¸ . 28. Amsterdam 1977. Barwise (Editor).A. logic and measures on epimorphic images of coproduct s of measurable spaces.Bibliogra‾e [1] M. North-Holland. Distributive lattices. 1994. Univ. of Missouri Press. Amer. Dwinger. Reports Math. [4] O. Baze de date. Editura All. 1997. Ph.B^a. 1974. Balbes. [2] R.

1977. 89-106. III: 7. 1-17. Birkhoff. I: 2. 1948.[5] J. 133-145. Machover. North-Holland. Bell. IV: 7. 1993. 1937. 1954. 65-77. II: 6. Bernays.L. 65-89. 65-79. [6] P. 1943. Journal of Symbolic Logic. V: 8. VI: 13. A course in mathematical logic. . Lattice theory. [7] G. 1941. VII: 19. A system of axiomatic set theory: I-VII. 81-96. M. 1942. 1942.

AMS Colloq. Formale Logik. [11] N. [12] . 1960). An investigation into the laws of thought. Boche¶unchen 1956. Paris 1954 (2nd ed. [10] N. 14. Th¶eorie des ensembles. Ch. 1949. Freiburg -MÄ [9] G. 25. 1-2. Foundations of mathematics for the working mathematicians. Publ. 1854. Journal of Symbolic Logic. Boole.. [8] I. nski. vol. 1973.Third Edition. Bourbaki. 1-8.M. Bourbaki.

[14] D. Contribut»ii la studiul algebrelor Hilbert. Burris. 1985. Ch. Univ. din Bucure»sti. 3. 1998. Tez¸a de doctorat.N. Th¶eorie des ensembles. Prentice Hall. Paris 1956 (2nd ed. Logic for Mathematics and Computer Science. [13] S. Bus»neag.N. 1963). Bourbaki. 289 .

481-512. Gesammelte Abhandlungen mathematischen und philosophische n Inhalts. Categories of algebraic logic. BeitrÄage zur BegrÄundung der trans‾niten Mengenlehre I. Chirtes».BIBLIOGRAFIE [15] D. Ed. D. Universitaria. Probleme de logic¸a »si teoria mult»imilor. 2006. [16] D. Ed. Ann. Math. [18] G. 1895.. by E. Bus»neag. 46. Ed. F. Craiova 2003. Cantor. Cantor. Academiei Rom^ane. Piciu. [17] G. Bus»neag. .

J. [21] P. Monna. [22] D. Church. Sets and Integration.Zermelo. 3rd edition: North Holland 1990. Cohen. 1956.F. Princeton Univ. Press. Introduction to Mathematical Logic. Set theory and the Continuum Hypothesis. Reprinted: Hildesheim 1962. Amsterda m 1966. Amsterdam 1973. Chang. A. Keisler.J. Berlin 1932. 1. Model Theory. New York. An Outline of the . [20] A. vol. van Dalen. [19] C.C. H.

Ph. Van Dalen. 1971. [25] H. 1900. Groningen 1972. Pergamon Press. Annalen. Dedekind. H. Thesis.C. axiomatic and applied. Deswart. Doets.Development . A Pro‾le of Mathematical Logic. ¨ [24] R. [23] D. Collection . Math. Uber die drei Moduln erzeugte Dualgrupe. Reading: Addison-Wesley. Diego. Sur les algµebres de Hilbert. DeLong. [26] A. 53. Sets: Naijve. 371-403. H. D. 1978.

Bahia Blanca 1961). [28] H. Amsterdam 1974. Univ. .B.R. XXI. parue dans la Collection Notas de Logica Matematica. Nacional del Sur. Drake. Gauthier-Villars. [29] Gh. New York 1972. Serie A.. 1966 (traduction faites d'aprµes la Thµese ¶edi'ee en langue espagnole sous le titre: Sobre Algebras de Hilbert. Set theory. Enescu. [27] F. Enderton. A mathematical introduction to logic.de Logique math.

Tipogra‾a Curt»ii regale F. GÄobl. »si encicl. Bucure»sti. Elemente. vol. 1976. 1941. 1967. traducere de Vicor Marian. III. . [30] Gh. I.. »stiint». [31] Euclides. Teoria sistemelor logice. 1940. Ed. 1939. II. Vol. FII. Enescu.Logic¸a »si Adev¸ar. Ed. politic¸a. vol.

Journa l . North Holland . [33] J.E. Models and Recursion Theory. 1967. Representation of probabilities de‾ned on ‾rst order languages . in J.E. Crosley (ed. Fraenkel. Amsterdam 1971. Axiomatische BegrÄundung der geordneten Mengen. Set. The axiom of determinateness. Fenstad.BIBLIOGRAFIE [32] J.N. [34] A.A. Fenstad.). In: Proceedings of the Second Scandinavian Logic Symposium.

van Dalen. Y. Fund.A. Y. (Cf. Bar-Hillel. Fraenkel. A. D. Levy. Foundations of set theory. 308-310. second edition: ‾rst printing. 1973. . 1925. 7. 1926. Fraenkel. 1984 (‾rst edition: 1958.A. Amsterdam 1973. 155. second printing. Math. A. Foundations of Set Theory. Levy. 129-158.) [35] A. 1984).fÄur die reine und angewandte Mathematik (Crelle). [36] A.. Bar-Hillel. North-Holland.

[39] G. 1978. Math. [40] G. 35. Georgescu. Math. Academia militar¸a. Cylindric and polyadic algebras.[37] H. Soc. 1-18. 8. [38] B.A. . Concerning measures on ‾rst order calculi. Georgescu. 1959. Elemente de Logic¸a Matematic¸a. Israel J. 176-183. 2..Proc. Logic. Some model theory for probability structures. Gaifman. Amer. 2001. Reports Math. Galler. 1964..

1-19.10. Logic¸a »si probabilit¸at»i .103-113. Sistemul formal al calculului cu predicate (I). Revista de logic¸a http://egovbus. [44] G.2008. Revista de logic¸a http://egovbus. 1-33.10.11. Georgescu. 19.net/rdl. Georgescu.2008. [41] G. Sistemul formal al calculului cu predicate (II). 1-5. [42] G. Georgescu. [43] G. Georgescu.net/rdl.net/rdl. 20. Un semestru de logic¸a. 20.2007. Revista de logic¸a http://egovbus.

12. 349-330. 37. 2. [45] S. Monat.-Note de curs. Revista de logic¸a http://egovbus. 2010. 1930. odel. fur Mathematik und Physik. The Consistency of the Axiom of . GÄDie Vollstandigkeit der Axiome des logish Functionenkalkuls. [47] K. 1-28. 2008. [46] K. Givant. GÄ odel. Springer. nr. Halmos.04.net/rdl. P.2010. Introduction to Boolean Algebras.

1951). Studies. Princeton 1940 (2nd printing. Annals of Math. .Choice and of the Generalize d Continuum-Hypothesis with the Axioms of Set Theory. 3.

Algebraic logic. Halmos.. . Chelsea Publ. Halmos. Second Edition. 1974. General lattice theory. Halmos. Lectures on Boolean Algebras.R. atzer. Comp. Gr¨ auser 1998. [53] J.BIBLIOGRAFIE [48] G. An outline of mathematical logic. New York 1962. Springer.R. [52] P. D. 1974. Reidel Publishing Company. [50] P. [51] P. Princeton 1963.R. BirkhÄ [49] A. Grzegorczyk. Naive set theory.

[57] . 127-158. From Frege to GÄodel. vol. no. 1971. Symb. 1985. 14.2. Cambridge 1967. 159-166. II. The Completeness of First-order Functional Calculus. The Discovery of My Completeness Proofs. Henkin. I. J. 1949. Tarski. Symb.D. Cylindric Algebras. [54] L. A Source-Book in Mathematical Logic. Logic. [55] L.van Heijenoort. 2. North-Holland. [56] L. Bull. Logic. Henkin. 1996. Monk. A. J. Henkin.

Horn. A.a: An attempt to treat unitarily the algebras of logic. [60] A.. 467-497. Tarski. Springer-Verlag. 1994. W. Discrete Mathematics. Iorgulescu. 64. . [58] A. Measures in Boolean algebras. Iorgulescu. 1948. [59] A. 126. Amer. New algebras. On BCK algebras -Part I. of Universal Computer Science.D. Heidelberg 1928. Hilbert. Ackermann. Math. J. 415-419. Grundzugen der theoretischen Logik. Soc. S-prealgebras. Trans.

[61] A. On BCK algebras -Part I. 14. J. New algebras. no. Editura Academiei de Studii Economice. Bucure»sti 2008. Iorgulescu. Revista de logic¸a . 1628-1654. 11. of Universal Computer Science. 13. [62] A. 22. [63] A. Asupra algebrelor Booleene. Iorgulescu. 3686-3715.Vol. 2008. 2007. Algebras of logic as BCK algebras. Vol.b: An attempt to treat unitarily the algebras of logic. Iorgulescu.

Mathematical Logic. Cambridge Univ. 25. 1-26. Press.1. Stone spaces. 1978. New York 1967. [65] P.C. Math.net/rdl. [64] K. 1-25. An introduction to the theory of BCK-algebras. Johnstone. Japonica. Kleene. S. 1982. No. Tanaka.01. 23. Is¶eki.T.http://egovbus. [66] S. .2009.

Math. [69] C.. 1962. Amsterdam 1968. Levy. Set Theory. Berlin 1979. Marczewski. 2003. Fund. Paris 1970. and M.L. Springer Verlag. Press. ÃLos. Extensions of measures. [71] J. reprinted: Dover Publications. . E. Krivine. Mostowski. A. Kuratowski. Oxford Univ. [70] A. The Development of Logic. Basic Set Theory. 36. [68] J.BIBLIOGRAFIE [67] W. Kneale. Th¶eorie Axiomatique des Ensembles.

A. Lyndon. N. Nerode.C. Manin.1949. A. [77] Gh. Springer. [75] Yu. Van Nostrand. Mihoc. Berlin 1977. A course in mathematical logic. Ed. Ed. [76] G. 1988. ÃLukasiewicz. Malit»a. Metakides. Selected Works. D. Notes on Logic. 1967. [74] M. M. 267-276.Tehnic¸a. Principii de logic¸a »si programare logic¸a. . [72] J. Warszawa -Amsterdam 1970. tehnic¸a. [73] R. Malit»a. Bazele inteligent»ei arti‾ciale. 1987.

[78] Gr. Ed. [80] J. Springer-Verlag. Editur a didactic¸a »si pedagogic¸a. Monteiro. 1968. Moisil.D. Teoria probabilit¸at»ilor »si statistic¸a matematic¸a.. [79] Gr. 1980. Construction des algµebres de ÃLukasiewicz trivalentes dans les algµebres de Boole . 1978. Moisil Incerc¸ari vechi »si noi de logic¸a neclasic¸a. [81] A. Mathematical Logic.Micu.C. Ed. Elemente de logic¸a matematic¸a »si de teoria mult»imilor. 1965. »stiint». »stiint».C.. Monk.

. N¸asescu. Notas de Logica Mat. [85] J. [84] C. Introducere ^»imilor. Morse.. Math. Editura Didactic¸a »si Pedast¸³ n teoria multagogic¸a. 201-252. 11.P. Eine Axiomatisierung der Mengenlehre.Monadiques-I. Mostowski. 32. A Theory of Sets. 1974. von Neumann. 1974. ¨ [83] A. Journal fÄur die reine . Fund. [82] A. New York 1965. Uber die UnabhÄangigkeit des Wohlordnungssatzes vom Ordnungsprinzip .

128.und angewandte Mathematik (Crelle). 219-240. 34-56. 154. Math. 339-422. 155. ibid. 1926. 1928. 393-413. 1925. English translation in van Heijenoort 67. von Neumann. Die Axiomatisierung der Mengenlehre. Also in 61. 669-752. . 27.. [86] J. Ztschr. corrections. Also in 61.

Ogasawara. Relation between intuitionistic logic and lattice. 9. [89] D. S. Algebras of fuzzy logic. [88] R. Journal of the Hiroshima University. Ponasse.BIBLIOGRAFIE [87] T. [90] D. Universitaria. World Scienti‾c. Probl¶emes d'universalit¶e s'introduissant dans l'algebrisation de la . Rudeanu. Singapore 2008. Craiova 2007. Vol. Ed. Serie A. Piciu. 1939. 157-164. Axioms for lattices and Boolean algebras. Padmanabhan.

1978. O. [92] D. Ponasse.C.D. Logique math¶ematique. [94] C.C.. Math. Ponasse. Paris 1979. Carrega. Th¶ese pr¶esent¶¶e des Sciences de e a la Facult´ l'Universit¶e de Clermont Ferrand. Roum. Pures Appl. Masson.logique math¶ematique. J. Alg¶ebre et topologie bool¶eennes. 1961. No. 1. [91] D. [93] D.L. Paris 1967. 103-111.. Ponasse. Alg¶ebres °oues et alg¶ebres de Lukasiewicz. Tome XXIII. Rev. .

Cambridge. [97] M. Bazele informaticii. 1951 (‾rst edition. Revised edition. S. A revised and expanded version is in 53. 70-80. II. Mathematical logic. Rudeanu.V. Vol. [95] W. Monthly. Fac. 1940). Quine.Popovici.V. New foundations for mathematical logic. Mass. Reghis». H. 1991. Quine. 44. Georgescu. Math. 80-101. Elemente de teoria mult»imilor »si de logic¸a . [96] W. Bucure»sti. Am. de matematic¸a. Univ.

Elemente de Logic¸a Matematic¸a (II). Rudeanu. nr. 10/1992. 2-6. Facla. nr. Gazeta de Informatic¸a. Gazeta de Informatic¸a. 1-4. 1981. Gazeta de Informatic¸a. [101] S. [98] Ph. Taylor & Francis Group. New York 2000. Rudeanu. Ed. [100] S. [99] S. 1-7.matematic¸a. . Introduction to model theory. 12/1992. Elemente de Logic¸a Matematic¸a (III). nr. 11/1992. Elemente de Logic¸a Matematic¸a (I). Rudeanu. Rothmaler.

Gazeta de Informatic¸a. Elemente de Logic¸a Matematic¸a (IV). Univ. [103] S. 1-8. Rudeanu. Ed. Rudeanu. nr. Bucure»sti. 1/1993. 1997. Lectii de Calculul Predicatelor si Calculul Propozitiilor. .[102] S.

net/rdl. Berlin 1931. Scholz. second ed. New York: Chelsea reprint 1966. New York 1938. SchrÄoder. Geschichte der Logik. Russell. Revista de logic¸a http://egovbus. [106] H.09. [107] E...2007. The principles of mathematics.BIBLIOGRAFIE [104] S. Elemente de logic¸a matematic¸a. 01. 1-3. Reprinted 1950. London 1937. Algebra der Logik. 1903. pag. . 1-23. vols. [105] B. I. Rudeanu. 1890-1910.

[109] J. Skolem. Asigning probabilities to logical formules. 332-335. Mathematical Logic. Sikorski. [110] R. Soc. North Holland. [112] T.[108] D. 1966. Math. Shoenfield. P. Boolean Algebras. A theorem on extension of homomorphisms. Krauss. Sikorski. Berlin 1960 (second edition 1964). in: Hintakk a and Suppes (eds). 21. London 1967. Polon. Ann. 1948. Einige . Scott. [111] R.. Aspects of Inductive Logic.

Wiss. English translation in van Heijenoort 67. I. Mathematiker in Helsingfors. VortrÄage gehalten auf dem 5. Skolem. 137-152. 1929. also in . Uber einige Grundlagenfragen der Mathematik. No. Skrifter utgit av det Norske Vid. 1923. 290-301. Kongress der Scandinav . also in 70. 1-49. 1922. i Oslo.-Akad. 4. 217-232.Bermerkungen zur axiomatischen BegrÄundung der Mengenlehre . ¨ [113] T.

The theory of representation for Boolean algebras. Stone.L. Springer -Verlag. [115] G. [116] A. Takeuti. T¸ iplea. [118] F.H. W.70. 37-111. T¸ and¸¸areanu. Axiomatic Set Theory. 1973. Limbajul PROLOG. 40. Amer. Logic. Tarski. Semantics. Metamathematics. 275-280. [114] M.M. Introducere ^³n programarea logic¸a. Craiova 1994. Math. London 1956. 1936. Introducere ^³n . Soc. [117] N. Trans.. Zaring. Ed. INTARF.

»stiint»i‾c¸a.teoria mult»imilor. Wang. Harvard Univ. A survey of mathematical logic. Ed. Boolean Algebras in Analysis.A. . [120] D. van Heijenoort. Press. A Source Book in Mathematical Logic. 2002. ed. Amsterdam 1963. traducere ^³n limba rom^an¸a: Studii de Logic¸a matematic¸a. Vladimirov. Peking China 1962. 1972. Kluwer. Science Press. 1967. "Alexandru Ioan Cuza". [121] H.. [119] J. Editura Univ. Ia»si 1998.

3 vols. 338-353. Control.. Untersuchungen Äuber die Grundlagen Axiome der Mengenlehre I. Zadeh. 1908. 1912. . English translation in van Heijenoort 67. 199-215. Cambridge 1910. Whitehead.BIBLIOGRAFIE [122] A. second ed. 1925. 65. 1927. Math. 261-281. Zermelo.A. 1965.. Fuzzy sets. 1913. 8.N. Principia Mathematica. [123] L. Russell. ¨ [125] E. Inform. B. Ann. 1927. [124] E.

. 1930. Fund.Zermelo. 16. 29-47. Math.. Uber Grenzzahen und Mengenbereiche.

201 §-demonstrat»ie formal¸a. 258 ¾-probabilitate. 279 C(L). 88 V (t). 148. 258 ¾-mor‾sm. u) satisface perechea ('.Index (U. 211 ¾-algebr¸a. 58 FV ('). 258 ¾-‾ltru. 201 M(X). 262 Spec(B). 262 S(X). 260 . r).

222 tA(s).an].an). 129 spat»iu boolean. 117 ^³nchiderea universal¸a. 219 Aj= '[a1.tA(a1. 127 deduct»ia formal¸a din ipoteze. 119 conjunct»ia (intersect»ia) relat»iilor binare. 210 model. 102 variabil¸a .:::. 136 c^amp de mult»imi. 222 P(A). 260 baz¸a de date relat»ional¸a. 276 relat»ia total¸a. 211 »sir disjunct. 95 submult»ime fuzzy sau mult»ime fuzzy.:::.

73 algebra Boole a relat»iilor. 215 algebre Boole monadice. 214 algebra Lindenbaum-Tarski a teoriei §. 218 aloarea de adev¸ar ^³n interpretarea s. 146 algebr¸a Boole. 177 algebra Boole dual¸a. 202 alfabetul. 219 aritatea lui . 129 algebra Lindenbaum-Tarski. 100 algebr¸a tip Lindenbaum-Tarski . 90 algebr¸a Boole injectiv ¸a. 216 algebre Boole poliadice. 60 algebr¸a Boole atomic¸a.legat¸a.

90 axiom¸a. 147 axioma lui Zorn. 216 cuati‾cator universal. 259 congruent»¸a a algebrei Boole. 16 cuanti‾cator existent»ial. 81 conjunct»ia. 188 deduct»ie semantic¸a.R. . 146 deduct»ia formal¸a din ipoteze. 131 condit»ia lant»ului num¸arabil. 48 axiomele calculului cu predicate. 216 cuv^ant. 117 compunerea »relat»iilor binare. 103 complementara unei mult»imi. 148 deduct»ia semantic¸a din ipoteze. 126 atom. 203 caracteristica.

127 domeniile unei relat»ii n-are. 147. 16 disjunct»ia (reuniunea) relat»iilor binare. 204 diagonala produsului cartezian. 126 297 .227 De‾nit»ia 2 a algebrelor Boole. 44 disjunct»ia. 123 diagrama Hasse. 66 demonstrat»ie formal¸a.

128 egalitatea. 48 enunt». 187 enunt¸ universal adev¸arat. 30 dualul unui enunt». 219 . 115 element complementat. 202 enunt¸ adev¸arat. 44 echivalent»a. 57 element maximal. 225 evaluare (interpretare). 16 echivalent»a boolean¸a. 48 element minimal. 146. 165 echivalent»a relat»iilor binare. 124 domeniul unui predicat. 115 egalitatea mult»imilor. 15.298 INDEX domeniile unei relat»ii binare. 61 echivalent»a logic¸a.

120 familie de mult»imi. 281 extensie universal¸a. 104 ‾ltru maximal sau ultra‾ltru. . 86 formul¸a universal adev¸arat¸a. 79 ‾ltru fuzzy al algebrei Boole. 281 extensiune. 88 ‾ltru propriu. 86 ‾ltrul principal.extensie existent»ial¸a. 200 func tie izoton¸a. 88 ‾ltru prim. 225 formulele lui Lt . 88 ‾ltrul generat de X. 116 familie de elemente. 120 ‾ltru al algebrei Boole.

74 homomor‾sm (mor‾sm) de algebre Boole. 74 inel boolean.44 funct»ia caracteristic¸a. 75 . 126 grup. 114 inel. 128 implicat»ia boolean¸a. 61 incluziunea mult»imilor (claselor). 77 I-algebre Boole cilindrice. 119 funct»ie. 217 ideal al algebrei Boole. 103 funct»ia caracteristic¸a a unei mult»imi. 79 implicat»ia. 125 funct»ie de n variabile. 16 implicat»ia relat»iilor binare.

49 .in‾mum. 120 intersect»ia a dou¸a mult»imi. 280 lant¸ elementar de structuri probabiliste. 117 intersect»ia unei familii de mult»imi. 280 latice complementat¸a. 131 lant¸ de structuri probabiliste. 272 interpretare(evaluare). 57 latice complet¸a. 186 interpretare boolean¸a. 219 intersect»ia a n mult»imi. 120 inversarea relat»iilor binare. 51 latice Dedekind. 46 interpretare.

latice distributiv¸a. 279 model . 56 latice Ore. 283 model al unei probabilit¸at»i. 52 laticea Ore dual¸a. 188 model al mult»imii. 283 model al perechii. 46 minorant. 52 limbaj num¸arabil. 48 laticea Dedekind dual¸a. 46 model. 235 majorant.

212 mult»ime consistent¸a. 259 mult»ime fuzzy sau . 58 mult»ime consistent¸a maximal¸a. 242 monoid sau semigrup. 77 mor‾sm de latici m¸arginite. 74 mor‾sm (homomor‾sm) de algebre Boole.Henkin asociat teoriei §. 163 mult»ime consistent¸a de formule. 161 mult»ime consistent¸a maximal¸a. 212 mult»ime disjunct¸a.

102 .submult»ime fuzzy.

261 mult»ime ordonat¸a inductiv¸a. 103 operat»ie n-ar¸a. 15 negat»ia (complementara) unei rel. 116 negat»ia.INDEX mult»ime inconsistent¸a. 91 . binare. 125 operat»ie zero-ar¸a sau nular¸a. 212 mult»ime m¸arginit¸a. 126 operat»ie unar¸a. 126 partit»ie. 48 mult»ime total¸a. 161 mult»ime inconsistent¸a de formule. 127 nivel de fuzi‾care. 45 mult»ime monoton¸a.

29 predicat adev¸arat. 52 . 279 prealgebr¸a Boole. 33 prim element. 172 prealgebr¸a Boole c^at.pereche consistent¸a cu o probabilitate. 177 predicat. 33 predicat fals. 45 Principiul dualit¸at»ii pentru algebre Boole. 73 Principiul dualit¸at»ii pentru latici. 33 predicat ambivalent.

Principiul dualit¸at»ii pentru m. 125 produsul cartezian a dou¸a mult»imi. 254 probabilitate pe algebra Boole. 44 probabilitate. (pre)ord. . 15 propozit»ie adev¸arat¸a. . 284 probabilitate pe L. 262 probabilitate p¸astrat¸a de substructuri. 272 probabilitate continu¸a. 123 propozit»ia. 254 produsul cartezian a n mult»imi.

204 relat»ia invers¸a. 126 relat»ie binar¸a. 20 proprietati de ordinul I. 280 reuniunea »a mult . 44 relat»ia vid¸a.u®)®<¸. 124 reuniunea lant»ului (U®.17 propozit»ie universal adev¸arat¸a sau tautologie . 129 relat»ie n-ar¸a. 202 regulile de deduct»ie ale calculului cu predicate .

80 spat»iu topologic zero-dimensional.a dou¸»imi. 117 reuniunea a n mult»imi. 273 . 120 reuniunea unei familii de mult»imi. 120 schem¸a relat»ional¸a. 95 structur¸a de ordinul I. 74 sistem deductiv. 136 semigrup sau monoid. 160 sistem deductiv al algebrei Boole. 197 structur¸a probabilist¸a.

47 teorem¸a formal¸a. 51 submult»imea nivel. 76 subalgebra generat¸a de X. 285 subalgebr¸a Boole. 147. 98 sublatice.structuri probabiliste echivalente elementar . 103 substitut»ia . 279 substructur¸a elementar¸a. 204 Teorema de compacitate. 243 . 202 substructur¸a . 279 supremum.

88 Teorema de reprezentare a lui Stone. 242 Teorema de completitudine extins¸a (tare). 191 Teorema de existent»¸a a ultra‾ltrului. 89 Teorema . 189 Teorema de completitudine a lui Gaifman . 242 Teorema de completitudine a lui L. 276 Teorema de completitudine extins¸a.Teorema de completitudine.

212 Teorema deduct»iei semantice.deduct»iei. 243 teorie. 228 Teorema LÄovenheim-Skolem. 200 .

29. 202 . 236 termen. 94 ultim element. 88 variabil¸a liber¸a. 45 ultra‾ltru sau ‾ltru maximal.300 INDEX teorie ^³nchis¸a. 200 topologia lui Stone. 215 teorie Henkin. 236 teorie a lui Lt .

...... 6 3........3 Mult»imeordonat¸a .... 46 3..... ... 53 3............ .. R).5 Laticea liniar¸a .4 Laticile liniar ordonate L2 »si L3 .Lista ‾gurilor 1 Leg¸aturiledintrecapitole ............ ... ........ 45 3.1 Diagrama Hasse a mult»imii ordonate (A............2 Exemple de mult»imi ordonate cu prim »si/sau ultim element ........ 46 3...........

............. .... .1 Algebra Boole L2£2 (rombul) . 53 3.............. . 57 4. 64 . .. .. 54 3.....8 Laticidistributive. ..........7 Mult»imiordonatecarenusuntlatici . .. ..... ... ... ..... . . ............. 64 4.......... .... .....6 Laticilegeneratede5elemente .. . 54 3.......2 Algebra Boole L2£2£2 (cubul) ...L4 »si laticea neliniar¸a L2£2 .........

301 .