ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE INTAIA NOAPTE DE RAZBOI - CAMIL PETRESCU - REFERAT COMENTARIU

Romanul ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE INTAIA NOAPTE DE RAZBOI a aparut in anul 1930 La baza romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” stau niste exercitii nuvelistice (“Romanul Capitanul Andreescu” si “Proces verbal de dragoste si de razboi”), ce s-au cristalizat in forma definitiva in anul 1930. Tema romanului Tema o constituie drama intelectualului lucid, insetat de iubirea absoluta, dominat de incertitudini, salvandu-se prin constientizarea unei drame mai puternice, a razboiului absurd, văzut ca iminenţă a morţii. Structura romanului Romanul este structurat în două părţi, cu titluri semnificative: "Ultima noapte de dragoste", care exprimă aspiraţia către sentimentul de iubire absolută şi "întâia noapte de război", care ilustrează imaginearăzboiului tragic şi absurd, ca iminenţă a morţii. Dacă prima parte este o ficţiune, deoarece prozatorul nu era căsătorit şi nici nu trăise o dramă de iubire până la scrierea romanului, partea ă doua este însă o experienţă trăită, scriitorul fiind ofiţer al armatei române, îfi timpul primului război mondial. Ideea literară este adoptată de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust, iar conferinţa sa despre "Noua structură şi opera lui Marcel Proust" constiuie un adevărat manifest literar de credinţă. O apropiere vizibilă este şi între eroii lui Stendhal şi aceia ai lui Camil Petrescu, în special în înzestrarea lor cu energie, forţă interioară şi loialitate: "A trăi, în sensul de a simţi că trăieşti, înseamnă a încerca, senzaţii puternice". Calităţile fizice şi trăsăturile intelectuale care individualizează în societate personajele celor doi scriitori trebuie să-i situeze pe o treaptă ierarhic superioară celorlalţi. La ambii scriitori eroii sfârşesc tragic, fiind învinşi de propria pasiune, de propriul ideal. Insă personajele lui Camil Petrescu dobândesc energii uriaşe declanşate de pasiuni devoratoare, fiind impresionante prin capacitatea lor de a trăi idei. Semnificaţia titlului Cuvântul "noapte" repetat în titlu redă simbolic incertitudinea, îndoiala, iraţionalul, nesiguranţa şi absurdul, necunoscutul şi tainele firii umane. Cele două "nopţi" din titlu sugerează şi două etape din evoluţia personajului principal, dar nu şi ultimele, întrucât în final - Ştefan Gheqrghidiu este disponibil sufleteşte pentru o nouă experienţă existenţială. Compoziţia romanului Actiunea incepe intr-o seara din vara anului 1916, cand Gheorghidiu, concentrat de cateva luni, se afla “la Piatra Craiului, in munte”, cu regimentul sau. O discutie la popola ofiterilor ne intampina in romanul lui C. Petrescu, ca si in “Padurea spanzuratilor”. Aceasta discutie este intrerupta de o retrospectiva (cap.al II-lea – al IVlea), ce constituie un verisabil roman, si in care aflam ce intamplari s-au petrecut in cei

duminica seara. dar pe care le dispretuieste. cearta. capitolul care incheie prima parte cuprinde ceva mai putin de doua zile: sambata si duminica. de moda. Gheorghidiu este absorbit de marele eveniment. excursia la Odobesti. Aceasta este fraza care incheie paranteza epica si-l readuce pe lector la seara discutiei de la popota. “Dar ultima scrisoare ma cheama la Campulung pentru sambata sau cel mai tarziu duminica”. la cateva ore dupa declansarea razboiului. sotia sa. ca si propria sa existenta.doi ani si jumate in care au precedat concentrarea eroului: in ce imprejurari s-a casatorit. Isi urmeaza sotul la seminarii nu pentru ca are inclinatii pentru speculatiile filozofice. ci pentru ca acesta sa nu flirteze cu colegele. de excursiile in grup. inca de la inceput. pentru ca noua situatie materiala facilitateaza instrainarea celor doi. Prin urmare. Traieste intr-o lume propice. Spre surprinderea tuturor. traind din greu impreuna cu familia sa. Asa incepe drama erotica a sotului. care ii lasa o avere considerabila. Stefan Gheorghidiu este un inadaptat superior. Viata a devenit pentru el “o tortura continua”.) fiind inregistrat prin ecoul lui in constiinta personajului chinuit de . fiecare moment (vizitele la Anisoara. Ela este atrasa de viata mondena. intr-un alt plan opus majoritatii. vii ca niste intrebari de clestar”. cu care crede ca Ela il inseala. iar drama personajului este declansata de iluzia ca a descoperit femeia ideala. treptat. care cauta dovezi ale infidelitatii sotiei. de dans si-si obliga sotul sa o urmeze in aceasta lume. Nae Gheorghidiu. avand nevoie de certitudine. Drama eroului este mai degraba. subiectul romanului se organizeaza in jurul dramei de constiinta a personajului. Daca joi seara. Sunt doua zile foate bogate in evenimente (drumul la Campulung. Gheorghidiu se dedica studiuluui filozofiei cu aceiasi pasiune cu care avea sa iubeasca “o colega de universitate”. Dar pentru a-i face pe plac Elei. etc. panda. femeia se dovedeste o fiinta mediocra. ea va cadea in prozaic. Eroul este acum eliberat de grijile materiale si se poate dedica in exclusivitate studiului filozofiei. drama setei de certitudine. De acum problemele sufletesti nu vor mai ocupa decat un colt al tabloului. Gheorghidiu devine mostenitorul unchiului Tache. are o ordine a sa interioara. incercand sa-l traga si pe Gheorghidiu in prozaic. etc. generata de incertitudinea in iubire. fac din el un inadaptat. intoarcerea fortata la unitate) chinuitoare pentru Ghiorgidiu. decat drama geloziei. observa eroul “trezise in femeia mea porniri care dormitau latent”. iar nepotrivirea dintre aceasta ordine si cea a lumii exterioare. il simtim in pragul nebuniei. despre mostenire. care raporteaza dragostea. precum si atractia ei pentru un oarecare Gregoriade. incredintata spre administrarea celuilalt unchi. in schimbul unei rente lunare. Gheorghidiu observa si analizeaza comportarea sotiei sale in societate. dar. Daca retrospectiva a condensat mai bine de doi ani din viata eroului. Gheorghidiu va patrunde in societatea mondena care. blonda “cu ochi mari albastrii. Student sarac. la absolut. care-l situeaza. Femeia aceasta este pentru Gheorghidiu unica: “…nu exista pentru mine decat femaia aceasta. care il iubeste cu pasiune si care este interesata si de filozofie ori de stiintele spirituale. Lumea lui este cea a speculatiei filozofice si a idealului absolut. precum si imposibilitatea de a trai in conformitate cu ideea. Stefan Gheorghidiu este un intelectual cu aspiratii si sentimente unice. care analizeaza lucid gesturile sale. in timpul scenei de la popota. avand rude bogate. dar si pe cele ale celorlalti. cu rochia de culoarea caisei…”. Unicitatea o inalta pe Ela la nivelul arhetipului feminin.

cuprins de panica. Pentru care razboiul este “drama personalitatii”.” In raport cu ce i se intampla pe front. acum sufletul se zbate in incertitudinea momentului urmator. dorind sa traiasca plenar fiecare moment: “…n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva… de la care sa lipsesc. Gheorghidiu isi va dimensiona corect drama numai in urma celeilalte experiente . sub o madona crezuta autentica. care se confruntat cu realitatea frontului. Izvorate dintr-o experienta directa. Si Stefan Gheorghidiu este coplesi de teama. Il framanta faptu ca s-a inselat. a doua parte a romanului ilustreaza drama razboiului. buzele-i ard. experienta razboiului l-a ajutat sa redimensioneze drama erotica. mai exact. in plan moral personajul nu este infrant. paginile despre razboi urmaresc sa inregistreze adevarata drama a celor de pe front. lozincile patriotarde la moda.incertitudine. la amintiri. sa lipseasca ea din intregul meu suflet. eroul este mobilizat si participa la luptele din zona Rucar-Bran si de pe Valea Prahovei. reflectii. de la obiectele de pret la carti… de la lucruri personale. anularea constiintei. impresii. coplesitoare”. Unele le aud la cativa pasi. Si cu intelegere superioara a vietii rosteste apoi: “I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa. ca nu a putut intui de la inceput adevarul constatat ulterior cu o uimire dureroasa: “…eu descopeream acum treptat. Petrescu il deruitizeaza. onest. drama sa erotica ii apare infima. mai frumos despre razboi. degradarea fizica si psihica. Stefan Gheorghidiu ramane acelasi intelectual lucid. intrebarile chinuitoare: “picura in suflet”. exista inca dorinta de a mai incerca atingerea idealului: “M-am inselat o data. reprezinta adevarata fata a razboiului. lasandu-i intreaga avere si tot trecutul. nu ramane un simplu observator al acesteia. incapabil de a fi prevazut. dar nu fuge. prin care era instiintat ca Ela il inseala. “Nu pot gandi nimic…”). Aceasta este experienta care il face pe Gheorghidiu sa priveasca zambind scrisoarea anonima. incerca din nou…” . Partea a doaua este construita dupa jurnalul de campanie al autorului. a frontului. depersonalizarea. e marea experienta (“Exploziile se succed organizat. personajul analizeaza si compara drama razboiului cu drama sentimentala datorita careia era capabil sa dezerteze de pe front.. Intelectual lucid. iar “aceste pagini constituie tot ce s-a scris mai subtil. in literatura noastra…” sustinea G. Adica tot trecutul. ci traieste intens o experienta consumata in intregul ei.” Asadar. In final se desparte de Ela. adica o alta realitate in care “La atac nu se pornea cu discursuri si soldatii nu chiuiau de bucurie cand primeau ordin de lupta”. pe care C. Clasificarea s-a produs si in el. Razboiul e marea incercare a vietii lui Gheorghidiu. Spaima innebunitoare in fata mortii. as mai putea inca. Tehnicii introspectiei psihilogice ii i-a loc acum cea a jurnalului construit din fapte. altele in mine”. Asadar. originalul: “un peisaj si un cap strain si vulgar”. urmarind sa lumineze “viata interioara a insului”. La intrarea Romaniei in primul razboi mondial. Calinescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful