ROMANIA INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM IN SECOLUL XX In perioada 1918-1938, Romania a avut un regim democratic.

In anii 1938-1940 regimul a fost de autoritate monarhica, iar intre 1940-1944, unul de dictatura militara. Aceasta evolutie de la democratie la autoritarism a caracterizat majoritatea statelor europene. In 1919 Romania se afla in randul celor 28 tari europene cu regim democratic, iar in 1940 se gasea in categoria celor 12 state cu regim dictatorial, alaturi de Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, URSS, Germania, Italia, Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, Finlanda. La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-au inregistrat mutatii majore in privinta regimului politic. Statele din zona centrala si de sud-est-europeana, trecute sub dominatia sovietica, intre care si Romania, se supun unui regim totalitar, de extrema stanga, dupa modelul sovietic. Anul 1989 nu a gasit toate tarile foste comuniste la acelasi nivel de dezvoltare economica si sociala si nici la acelasi nivel de structurare a unor alternative politicoeconomice la regimul partidului unic. I. IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA INTERBELICA a) Ideologii si practici politice in Romania pana in anul 1918. Sistemul politic romanesc de la inceputul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constitutiei Romaniei din anul 1866. Romania era o monarhie constitutionala, bazata pe principiul separarii puterilor in stat, iar regele Carol I (1866-1914) si-a indeplinit rolul de arbitru al vietii politice. In conditiile exercitarii votului cenzitar (doar de catre barbati), in primii ani ai secolului al XXlea, cele doua formatiuni care au dominat viata politica, Partidul National Liberal si Partidul Conservator, au guvernat alternativ (potrivit principiului rotativei guvernamentale, practica introdusa in 1895). Acestea erau exponentele a doua ideologii diferite cu privire la evolutia Romaniei. Liberalismul, reprezentat de oameni politici precum Ion I.C. Bratianu (presedinte al P.N.L. din 1909), se pronunta pentru dezvoltarea rapida a tarii, dupa model occidental, pe baza capitalului autohton. Conservatorismul, reprezentat de politicieni ca Gh.Gr. Cantacuzino (conducator al Partidului Conservator intre anii 1899-1907), dorea o dezvoltare organica, treptata, a statului, prin crearea institutiilor moderne pe masura ce societatea simtea nevoia aparitiei lor. b) Ideologii si practici politice in perioada interbelica. Caracterizare generala. Secolul al XX-lea a mai fost numit si secolul extremelor. Regimurile politice au cunoscut o evolutie spectaculoasa, de la extrema dreapta la extrema stanga. Dupa 1918, sub influenta unor diversi factori (votul universal, schimbarile in plan economico-social, integrarea provinciilor unite, noile mentalitati s.a.), regimul politic din Romania a cunoscut o importanta evolutie. In anii '30 in Europa se inregistreaza o criza a regimului democratic si o tendinta de crestere a gruparilor de extrema dreapta. Aceasta tendinta se manifesta si in Romania. Dinamica partidelor politice s-a inscris pe doua directii: o tendinta de fuziune, specifica primului deceniu dupa razboi; aparitia in anii '30 a multor partide mici, situatie alimentata de tendintele lui Carol al II-lea de a discredita sistemul pluripartidist si de cresterea influentei miscarii legionare. Factori care au contribuit la afirmarea democratiei romanesti: adoptarea votului universal pentru barbatii de la 21 de ani in sus, cu exceptia magistratilor si a cadrelor militare (16 noiembrie 1918); Constitutia din 1923, unde erau consfintite drepturile si libertatile cetatenesti si se preciza separatia puterilor in stat (executiva, legislativa, judecatoreasca); dinamica sistemului pluripartidist; unele formatiuni au parasit scena politica (conservatorii), altele s-au mentinut (liberalii, socialistii), aparand si partide (grupari) noi, de diverse orientari. In aceste conditii, numarul partidelor parlamentare sau al celor care au reusit sa ajunga la guvernare a sporit. Viata politica a devenit mai complexa, ca urmare a integrarii in viata politica a partidelor din teritoriile unite in 1918, a confruntarii de idei si multiplicarii ofertelor politice adresate electoratului, a mutatiilor produse in mentalitatea colectiva si afirmarea spiritului civic, a diversificarii mijloacelor de informare (de la 16 periodice in 1918, s-a ajuns la peste 2.351 de periodice in 1935), a eliminarii rotativei guvernamentale si organizarii periodice a alegerilor parlamentare. In perioada interbelica, in viata politica romaneasca, adepti numerosi au avut ideologii politice democratice, precum neoliberalismul, reprezentat, in esenta, de Partidul National Liberal, si taranismul, avand ca exponent principal Partidul National Taranesc. In conditiile afirmarii in Europa a unor ideologii antidemocratice,

extremismul de stanga (comunismul) si de dreapta (legionarismul) s-au manifestat si in viata politica romaneasca, incepand din deceniul al treilea al secolului al XX-lea. Extremismul de dreapta a aparut ca urmare a evenimentelor din Italia fascista si ca reactie la ideologia comunista. Formatiunile politice de extrema-dreapta au avut un caracter antidemocratic, xenofob si antisemit. Monarhia a reprezentat, si in perioada interbelica, centrul functionarii sistemului politic din Romania, bazat pe prevederile Constitutiei din 1923. Regele in timpul caruia a fost infaptuita Marea Unire, Ferdinand I (1914-1927), nu a incalcat principiile vietii politice democratice. Evolutia monarhiei a marcat si practicile politice in stat. Criza dinastica din decembrie 1925, cand printul Carol a renuntat la mostenirea tronului, a fost rezolvata de Parlament in ianuarie 1926, prin proclamarea lui Mihai ca mostenitor al tronului. Dupa moartea regelui Ferdinand I, acesta a condus tara tutelat de o Regenta, fiindca era minor. Dar, dupa ce a revenit in tara, in anul 1930, si a fost proclamat rege, de Parlament, in locul lui Mihai I, Carol al II-lea a urmarit reducerea rolului partidelor politice si instaurarea unui regim in care monarhul sa aiba puteri sporite. Astfel, in anul 1938, acesta a instaurat un regim autoritar, in timpul caruia singura formatiune care a functionat a fost cea care il sustinea pe rege, Frontul Renasterii Nationale denumita, din 1940, Partidul Natiunii. In conditiile pierderilor teritoriale din anul 1940 regele Carol al II-lea a abdicat (septembrie 1940). Carente ale democratiei interbelice: subiectivismul unor politicieni; abuzurile administratiei in timpul alegerilor parlamentare, judetene, comunale; in perioada 1919-1937, regele a dizolvat de opt ori parlamentul prin decret regal, inainte de termenul legal de patru ani, fapt ce a afectat regimul democratic; Legea electorala din 1926 stabilea ca partidul care obtinea minimum 40% din voturi primea 50% din totalul mandatelor in Adunarea Deputatilor (prima electorala), cealalta jumatate se impartea proportional intre toate partidele, inclusiv cel castigator; sistemul „rasturnat” prin care regele numea guvernul, dizolva parlamentul, se schimba conducerea administratiei locale si apoi se organizau alegeri generale; astfel, guvernantii iti asigurau succesul electoral; exagerarile presei, indeosebi ale celei de partid, demagogia, recurgerea la cenzura, starea de asediu, abuzuri ale administratiei; amestecul tot mai evident al regelui Carol al II-lea (dupa 1930) in activitatea de guvernare, cu scopul introducerii regimului de autoritate monarhica (fapt realizat in februarie 1938); ascensiunea organizatiilor extremiste de dreapta, fapt care a condus la practici antidemocratice: amenintarea, santajul, violenta, crima (asasinarea lui I.G. Duca in 1933, a lui A. Calinescu in 1939, a lui N. Iorga in 1940). c) Liberalismul punea in centrul societatii individul, teorie care a fost sustinuta pana la primul razboi mondial. Dupa razboi au loc modificari in ideologia liberala, aparand neoliberalismul care pune accentul pe interventia statului, apreciind ca interesul general prima asupra celui individual. Aceasta conceptie a fost dezvoltata de personalitati de marca, precum: Stefan Zeletin, Mihail Manolescu, Vintila Bratianu, Victor Slavescu s.a. Ei au adus importante contributii la teoria si practica industrializarii, punctul esential al doctrinei neoliberale. Viitorul era, in conceptia lui St. Zeletin - cel mai de seama teoretician al neoliberalismului - in industrializare si urbanizare. Ei au accentuat rolul industriei si au intrevazut o stransa legatura intre industrializare, modernizare si consolidarea independentei politice. Reprezentantii neoliberalismului au dezvoltat teoria privind „protectionismul”, concretizata in formula „prin noi insine” prin care se putea asigura o valorificare superioara a resurselor nationale, in primul rand prin forte proprii. Deviza „prin noi insine” nu trebuie interpretata ca o atitudine exclusivista, de inlaturare a capitalului strain, ci ca o colaborare cu acesta in conditii mai avantajoase ca pana atunci. Pentru Stefan Zeletin, Constitutia din martie 1923 reprezenta documentul oficial de nastere a neoliberalismului romanesc. Regimul politic avea un caracter democratic si se intemeia pe separatia puterilor in stat. El aprecia : “Pentru intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de vedere, care alcatuiesc esenta noului liberalism: a) interventia puterii de stat si b) conceptia libertatilor individuale ca „functii sociale”. Democratia, idee de baza a gandirii liberale de pretutindeni s-a bucurat si ea, pe plan teoretic, de atentia ideologilor liberali, cu deosebire in perioada interbelica, in care aceasta era virulent combatuta de gruparile extremiste de dreapta.

Duca (1930-1933). La inceput (1919-1924) taranistii au sustinut „lupta de clasa” a taranimii si muncitorimii impotriva “burgheziei oligarhice “. Bratianu (1934-1947). Vintila Bratianu (19271930). Taranismul sustinea primatul taranimii. legile de unificare (administrativa. infiintata de Corneliu Zelea-Codreanu care. organul central de presa era Viitorul. Taranistii sustineau cresterea rolului statului in economie. apoi Partidul National Taranesc. Nereusind sa se impuna pe scena politica. in mod special a celor care valorificau produsele agricole si bogatiile subsolului. si de Legiunea Arhanghelul Mihail.care considera problema agrara rezolvata. in linii generale. C. la conducerea lui s-au succedat politicieni remarcabili: Ion I. Din punct de vedere politic. C. constituindu-se Partidul National Taranesc. au acordat o atentie sporita gospodariei taranesti si agriculturii. fiind atras de Carol al II-lea in . adept al democratiei parlamentare. national-taranistii nu si-au putut transpune doctrina. Se afirma ca prin aplicarea doctrinei taraniste si apoi a „statului taranesc” – ca cea mai autentica expresie a democratiei – se putea realiza gospodaria taraneasca trainica. Guvernarile din 1928-1931 si 1932-1933 au coincis cu criza economica. cea mai categorica victorie electorala. sustinut de liberali. Reprezentantii taranismului apreciau ca Romania nu dispunea de suficient capital pentru sustinerea dezvoltarii economiei si se pronuntau pentru politica „portilor deschise “ fata de capitalul strain. Cuza in 1923. prin aplicarea reformei agrare dupa primul razboi mondial . Reprezentantii sai puneau accent pe organizarea taranimii in cooperative si pe ridicarea nivelului cultural al satelor etc.76% din voturi. Stere aprecia in 1920 ca statul roman nu poate fi decat un stat taranesc. Noul partid. Aceasta conceptie a fost promovata de Constantin Stere. care s-a infiintat in 1918. precum si ale unor meseriasi si intelectuali. preoti. intemeindu-se pe mica proprietate taraneasca. Zane s.evolua pe o cale necapitalista. aureolat de infaptuirea Marii Uniri si adept al democratiei parlamentare. national-taranistii au fost chemati la guvernare in noiembrie 1928. el isi intemeia doctrina pe principiul economic al „portilor deschise”. reprezentand interesele lumii satelor: invatatori. Virgil Madgearu. Partidul National Liberal.ca si celelalte state agrare . stimularea dezvoltarii economiei nationale. formand Partidul National Crestin. a invatamantului etc. cu Partidul National Roman. Bratianu (pana in 1927). La 10 octombrie 1926. liberalismul a fost promovat de Partidul National Liberal. care reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare. d) Taranismul a fost cea de-a doua conceptie cu un impact deosebit in societatea romaneasca. intemeiata de A. tarani. cu 77. ca o clasa omogena si independenta. a dominat scena politica interbelica.In Romania.Partidul Taranesc si. In anii de opozitie s-au pronuntat pentru apararea regimului democratic. nu numai ca nu au infaptuit „statul taranesc”. Spre deosebire de pozitia proindustriala. In practica de guvernare. G. dupa mai multe discutii prealabile. In schimb ei se impotriveau protectionismului vamal ridicat.C. In motiunea adoptata in 1935 la Congresul Partidului National Taranesc se insista pe ideea de colaborare a tuturor fortelor sociale in cadrul statului national taranesc pe baza unei reale democratii. bazata pe „proprietatea de munca”. pe un val de entuziasm. In perioada interbelica. I. e) Nationalismul. a abandonat teza „ luptei de clasa “ sustinuta de taranisti. dar au si renuntat (in 1931) la politica portilor deschise. acest partid a jucat un rol modest. pentru ca poporul roman este un popor de tarani si pentru ca munca taraneasca conditiona toata viata economica si sociala. iar in 1930 isi constituie o sectie politica – Garda de Fier. C. Dupa o intensa campanie impotriva guvernului liberal. Ion Mihalache. au preconizat “apararea de clasa” impotriva agresiunii la care taranimea era supusa din partea burgheziei. se desprinde din Liga Apararii Nationale Crestine. considerand-o chiar o necesitate. Gh. Ei sustin ca Romania . fapt ce le-a erodat popularitatea. luand atitudine impotriva fortelor predictatoriale. apoi (dupa 1924). in 1927.a. reprezentantii taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri industriale. culminand cu Marea Adunare de la Alba-Iulia din 6 mai 1928. I. puternic sustinuta in plan politic de Partidul National Liberal . Pornind de la conceptia ca Romania trebuie sa ramana un stat preponderent agrar. Liga Apararii National-Crestine a fuzionat in 1935 cu Partidul National Agrar. Taranismul era sustinut de Partidul Taranesc. prezidat de Iuliu Maniu. mai ales a industriei etc.). cu un rol deosebit in evolutia ulterioara a societatii romanesti. a avut loc fuziunea Partidului Taranesc. C. judecatoreasca. obtinand. Era ideologia extremei drepte reprezentate de Liga Apararii National-Crestine. Intre realizarile de marca ale guvernelor PNL se inscriu: Constitutia din 1923.

lipsa de moralitate. Pentru atragerea cetatenilor foloseau diverse modalitati: procesiuni religioase. ea s-a legalizat sub numele „Totul pentru Tara”. crestina. ca regele sa numeasca guvernul dupa care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare si organizarea de alegeri. mergand pana la despartirea de stat. Mecanismul democratic stabilit de Constitutia din 1923. al saracilor. de lipsa de credinta in Dumnezeu. La alegerile parlamentare din 1937 s-a situat pe locul al treilea. organizarea taberelor de munca. El a instigat la tulburari. ei propuneau solutii radicale: stergerea datoriilor facute la banci si camatari. In locul sistemului democratic de alegere a conducatorilor tarii. din mai multe cauze: numarul mic de militanti. In anul 1923 comunistii romani au adoptat si sustinut teza cominternista privind dreptul popoarelor la autodeterminare. s-a dovedit a fi extrem de dificil de pus in aplicare. facilitarea acapararii avutiei tarii de catre politicieni si evrei si subordonarea Romaniei marii finante internationale evreiesti. infiintat in 1921 care a aderat la Internationala a III-a comunista (aflata in slujba Uniunii Sovietice). Garda de Fier nu a ezitat sa-l asasineze pe primul-ministru I. in anul 1924. dezamagirea unor largi categorii sociale fata de politica guvernamentala. ameliorarea situatiei materiale a populatiei. g) Evolutia politica a Romaniei in perioada interbelica. disensiunile dintre liberali si national-taranisti). creatie a „imperialismului apusean” si trebuia dezmembrata. dar promovau antisemitismul. insa. instituita de Carol I. intr-un context favorabil (ingaduinta autoritatilor. fiind socotita vinovata de scindarea natiunii prin lupta dintre partide. de teroare. . care apreciau ca Romania era o „veriga slaba a lantului imperialist” si ca de aceea trebuia pregatita revolutia in vederea inlaturarii de la putere a burgheziei si mosierimii. al studentilor. In viziunea lor democratia parlamentara era condamnata la pieire. puternicul sentiment de proprietate specific taranimii. foloseau formatii paramilitare care de multe ari recurgeau la violente. miscarea legionara s-a aflat in ascensiune. Dificultatea a fost data in primul rand de faptul ca si dupa 1918 s-a mentinut vechea practica. Cea mai importanta grupare extremista de dreapta a fost cea a lui Corneliu Zelea Codreanu. In planul politicii externe miscarea legionara a actionat pentru alianta Romaniei cu Germania si Italia afirmand ca seful lor. starpirea hotiei. Duca la 29 decembrie 1933. Esenta doctrinei comuniste se afla in documentele Partidului Comunist.G. anticomunismul si misticismul. ideile nerealiste din program.manevrele pentru instaurarea regimului autoritar. cu 15. Astfel Romania era considerata „stat multinational”. In august 1944. Corneliu Zelea Codreanu va face din Romania „ o tara mandra ca soarele de pe cer”. in cei 20 de ani ai perioadei interbelice s-au perindat la carma tarii 30 de guverne si au avut loc 10 alegeri generale.000 de membri. ci invers. de slabirea autoritatii statului. In deceniul al patrulea. exacerband misticismul. Conceptia comunista (marxist-leninista) aprecia ca oranduirea capitalista e perimata din punct de vedere istoric si trebuia lichidata pe calea revolutiei. a unor cantine si magazine pentru muncitori etc. partidul avand circa 1. taranilor. promovand ura. numarul relativ redus de muncitori. cat si condamnarea morala a oamenilor politici din partidele democratice acuzati de materialism. Aceste formatiuni nu se bazau pe o ideologie limpede. f) Extrema stanga din Romania este reprezentata de Partidul Comunist. Adepti ai regimului totalitar. mai ales in Basarabia. In anii ilegalitatii (1924-1944) influenta sa a fost restransa. in scopul edificarii societatii socialiste. instaurarii dictaturii proletariatului. Doctrina legionara se proclama. saracirea populatiei. Legionarii au ajuns la putere in septembrie 1940. inainte de toate. repararea sau construirea unor biserici sau troite. intoleranta si apologia mortii. Orientarea antinationala a PCR a dus la scoaterea lui in afara legii.58% din voturi. Interzisa de guvernul liberal. Astfel ca nu legislativul desemna executivul. nationalizarii principalelor mijloace de productie. Toate partidele politice au fost dizolvate prin decretul regal din martie 1938. legionarii sustineau teoria elitelor. Legionarii aruncau responsabilitatea dificultatilor din tara pe seama sistemului democratic de guvernamant si a partidelor politice. element menit sa sublinieze atat orientarea antisemita. in conditiile inlaturarii regimului antonescian si ale ocupatiei sovietice. PCR participa la guvernare si treptat reuseste sa preia treptat intreaga putere. cei mai multi provenind din randul minoritatilor nationale. Peste un an. Acest partid nu a gasit aderenta in Romania. Membrii acestor organizatii erau recrutati din randul burgheziei romane aflate la concurenta cu cea evreiasca al intelectualilor. Ei au instaurat un regim dictatorial si au promovat o politica profund antidemocratica. Legionarii au lansat teoria purificarii prin moarte. In perioada interbelica s-a inregistrat o mare instabilitate guvernamentala.

dar nu detineau functia de prim-ministru. prezidat de generalul Nicolae Radescu. In urma interventiei directe a comisarului sovietic Andrei Visinski la regele Mihai. nereusita. PCR a trecut la indeplinirea planului de preluare a puterii politice. muncii. detineau unele ministere cheie (ministerele justitiei. Groza era si liderul unui minuscul partid taranesc. in fapt o ultima incercare. Sistematic si organizat. in mare parte de inspiratie sovietica. printre care si cel de vicepresedinte al Consiliului de Ministri (Petru Groza). comunicatiilor) si vicepresedintia Consiliului de Ministri. Frontul National Democrat (o alianta de mici partide de stanga aflate sub controlul total al comunistilor) detinea mai multe portofolii. cu atat mai mult cu cat doi dintre liderii comunisti. legea minelor. condus de Petru Groza. liberalii au promovat masuri de incurajare a industriei nationale si de crestere a rolului statului in economie. Cu ajutorul ministrului justitiei. A fost adoptata noua Constitutie in 1923. Desi conferinta de la Ialta adopta Declaratia cu privire la Europa eliberata. noile autoritati au preluat Transilvania de nord-vest (in fapt eliberata de armata romana inca din octombrie 1944) si au realizat reforma agrara promisa. in frunte cu regele Mihai si generalul Constantin Sanatescu. tipografi). Principalii artizani ai arestarii maresalului lon Antonescu. Taranistii au guvernat in intervalele 1928-1931 si 1932-1933 punand in practica politica economica a „portilor deschise”. organizarea unor „greve spontane” de catre sindicatele comuniste (ceferisti. dar total. al Moscovei.1. au fost adoptate legi privind comercializarea si controlul intreprinderilor statului (1924). Drumul spre puterea executiva al PCR este jalonat de o conjunctura internationala favorizanta. dar si pe un fond international caracterizat prin ofensiva fortelor de extrema dreapta. actul de la 23 august 1944. in 1933. de stavila impotriva tavalugului sovietic.Primul deceniu interbelic a fost dominat de liberali. in toamna anului 1944. liderii PCR au fost chemati la Moscova. In toate judetele au fost numiti prefecti din randul comunistilor. fara reprezentanti ai PNT sau PNL. Reveniti la guvernare. in fapt. Si in acest guvern. nu aveau cum sa ia in calcul o asemenea consecinta. Daca in primul guvern. educatiei nationale. legea energiei (1924) legea pentru organizarea si exploatarea cailor ferate (1925) etc. punand in aplicare politica „prin noi insine” au urmarit. La inceputul anului 1945. un adevarat act de forta in relatiile internationale. era un singur comunist (Lucretiu Patrascanu). De acum inainte. Practic. PCR avea sa demareze. prin care Romania a iesit din razboiul impotriva Natiunilor Unite. din acest moment drumul comunizarii Romaniei era deschis. Avocat si proprietar care afisase in perioada interbelica idei nationaliste si democratice. NATIONAL-COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA 1. inlaturarea prin forta a unor prefecti si primari considerati reactionari. mai mult chiar. regimul democratic stabilit prin Constitutia din 1923 a inceput sa functioneze tot mai defectuos si a esuat in urma alegerilor parlamentare din 1937. comunistii si aliatii lor erau bine reprezentati. STALINISM. maresalul Palatului. lupta pentru acapararea structurilor de putere ale tarii. au fost la curent cu desfasurarea actiunii. La 13 martie 1945. La 6 decembrie 1944. prin masurile luate. a fost elaborata o noua legislatie. era instaurat un nou guvern. valorificarea bogatiilor tarii si emanciparea economiei tarii de sub dependenta capitalului strain. IMPUNEREA MODELULUI SOVIETIC 1. au fost urmarite ca obiective imediate crearea unor puternice tensiuni intre populatie si administratia locala (tensiuni legate de apropiata reforma funciara). unde li s-a cerut sa rastoarne guvernul Radescu. in cel de-al doilea guvern Sanatescu. totul fiind dublat de o furibunda campanie de presa indreptata impotriva a tot ce reprezenta trecutul interbelic. ROMANIA POSTBELICA. victoria Natiunilor Unite devenise inevitabila. tocmai bun pentru a gira un cabinet in care comunistii aveau majoritatea. s-a obtinut si rezultatul urmarit: instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist. beneficiind de sprijinul tacit. II. Tranzitia spre comunism. In aceste conditii. pentru a epura din viata publica pe toti cei ce . Guvernele liberale. Lucretiu Patrascanu si Emil Bodnaras. Datorita unui complex de factori interni. a reprezentat o speranta in perspectiva reinstaurarii vechiului regim democratic interbelic. Din pacate insa. urmarea imediata a evenimentelor a constituit-o ocuparea Romaniei de catre trupele Armatei Rosii. Cel de-al doilea deceniu interbelic are ca trasatura alternanta la guvernare a national-taranistilor si liberalilor. Lucretiu Patrascanu. Initial. format in seara zilei de 23 august 1944 si condus de generalul Constantin Sanatescu. Stalin a cerut imperativ ca regele Mihai sa-i aduca la putere pe comunisti.

in 1953. alianta condusa de PCR. a fost condamnat la inchisoare pe viata si si-a gasit sfarsitul in penitenciarul de la Sighet. prin care. Urmatorul obiectiv I-a reprezentat eliminarea totala de pe esichierul politic a vechiului sistem multipartinic. Semnarea. a facilitat inlaturarea din viata publica a elitei intelectuale si a fost dublata abil de o agresiva campanie de demascare in presa a „elementelor reactionare”. In fata furiei comuniste. in februarie 1947. comunistii au reusit fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946 (primele alegeri parlamentare postbelice). Cum era si de asteptat in conditiile date. PNL si PSD. influenta occidentala practic a incetat. acuzat de tradare si conspiratie cu servicii secrete engleze sau americane pentru rasturnarea guvernului Groza. declansarea unor incidente violente la diverse manifestatii. reconstruind Reprezentanta Nationala in asa fel incat sa-i fie complet supusa. regele Mihai I a participat. in iulie 1947. Dominand de o maniera categorica legislativul si controland celelalte doua puteri in stat. tovarasi de drum pastrati doar atata vreme cat . sub pretextul inlaturarii celor care au colaborat cu regimul antonescian si cu Germania nazista. Acestea au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunista. pana la desfasurarea alegerilor. a fost organizata. in situatia in care Romaniei nu i se accepta beligeranta. aparuta inca din toamna anului 1944. actele legislative emise. In contextul nerecunoasterii guvernului Petru Groza de catre SUA si Marea Britanie si luand act de numeroasele incalcari ale prevederilor constitutionale. regele Mihai intra. In aceste conditii. finalul s-a dovedit a fi tragic pentru taranisti. Aceasta legislatie. la 8 noiembrie 1945. puterea executiva si judecatoreasca. iar lon Mihalache a primit tot pedeapsa cu inchisoare pe viata si a murit. a Tratatului de pace de la Paris. fiind incurajat de reprezentantii sovietici din Comisia Aliata. Aceasta actiune s-a desfasurat pe mai multe planuri: interzicerea sistematica a organelor de presa taraniste si liberale pe diferite perioade. iar la 6 noiembrie 1947 au fost eliminati din guvern membrii gruparii Tatarescu. privind inlaturarea tuturor celor care. in „greva regala”. a fost urmata de arestarea intregii conduceri a partidului. castigate de Blocul Partidelor Democratice (BPD). similar celui din URSS. In acest context. in puscaria de la Ramnicul Sarat. Locul acestora a fost ocupat initial de oameni de cultura cu vederi de stanga (nu neaparat comuniste). Programul PCR de comunizare a tarii a avut de infruntat in plan politic doua mari obstacole: monarhia si partidele politice. Au fost. nici una nu a mers mai departe pentru a sprijini partidele istorice. Unul dintre fauritorii Romaniei Mari. la sedinta inaugurala a noului Parlament. adaugandu-le si pe femei. Incercarea esuata de a parasi tara a unor lideri ai PNT. PNL-Bratianu si-a suspendat activitatea in august 1947. Acesta a refuzat. iar guvernul comunist nu accepta sa participe la Planul Marshall. sub diferite forme. au fost excluse din institutiile de stat persoanele care se opuneau comunizarii tarii). a avut loc o manifestatie organizata de partidele politice istorice si de tineretul universitar. In acest context. refuzand sa mai semneze actele emise de guvern. Tot acest climat de teroare nu avea decat un singur scop: introducerea cat mai curand a sistemului unipartinic. Dupa acest eveniment. diversiunea de la Tamadau. dispusi la diferite compromisuri cu puterea nou instalata. in speranta ca va determina astfel inlaturarea acestuia. asadar. care de acum controla si puterea legislativa. In sprijinul regelui. Desi SUA si Marea Britanie au denuntat alegerile. arestarea pe termen scurt (pentru inceput) a unor membri PNT si PNL. Iluzorie speranta. existent si in Occident. comunistii au trecut la eliminarea PNT. Singura consecinta concreta a grevei regale a fost conditionarea. a accelerat schimbarea vechiului regim. campanii agresive in oficioasele comuniste Scanteia si Romania libera impotriva vechilor lideri politici (nu insa si impotriva regelui Mihai). si desfiinta Senatul. prin care sporea numarul alegatorilor. in august 1945. de catre SUA si Marea Britanie. prin diverse metode. deoarece regimul instaurat a pus in vigoare. colaborasera cu regimurile politice de dreapta. a includerii in cabinet. in 1963. Regele s-a retras din viata politica. a doi ministri din partea opozitiei (hotarare luata la Conferinta de la Moscova din noiembrie 1945). Vinogradov. Este adevarat ca PCR s-a folosit de un amplu curent de opinie. Iuliu Maniu (cel mai redutabil militant anticomunist al timpului). deoarece Moscova sustinea guvernul Petru Groza si PCR.se opuneau acapararii puterii de catre PCR (la 30 martie 1945 a fost impusa legea epurarii institutiilor statului. condusa de facto de generalul locotenent sovietic Vladislav P. desemnati doi ministri secretari de stat: Emil Hatieganu (PNT) si Mihail Romniceanu (PNL). Guvernul a elaborat o noua lege electorala. la 1 decembrie 1946. clubul liberal a fost inchis. cerandu-i lui Petru Groza sa demisioneze. in scopul informarii Occidentului despre adevarata stare de lucruri din tara. care a constituit pretextul interzicerii PNT. a caror influenta in guvern era insa neinsemnata. Refuzul regelui Mihai nu a avut astfel consecinte majore. fara semnatura regelui.

purtata de Gheorghiu-Dej. prin care era abolita monarhia si se proclama Republica Populara Romana. cu atat mai mult cu cat noul lider sovietic. comunismul fiind asociat cu valorile nationale. a fost tinut in izolare si anchetat dur pentru a recunoaste acuzatii fanteziste vizand tradarea sa. Directia Generala a Securitatii Poporului. La capatul unor negocieri care s-au purtat de la Bucuresti la Beijing si de aici la Moscova. care avea ca principala indatorire „apararea cuceririlor democratice ale poporului”. In anul 1958 s-a obtinut retragerea trupelor sovietice din Romania. . Ca sa arate ca noua orientare nu este doar formala. motiv pentru care. unde unicul criteriu acceptat era acela al conformitatii ideologice. monarhia. Odata incheiata distrugerea vechiului regim politic si a principalelor sale institutii. Arestat din 1948. in afara oricarei reguli democratice. n-ar fi trebuit sa induca in eroare pe nimeni. acesta putea deveni oricand un contracandidat pentru Dej. Nikita Hrusciov. Scoaterea din biblioteci a sute de autori acuzati de „nationalism” sau „cosmopolitism”. Se incearca o cale proprie de construire a socialismului. Stefan Foris. Gheorghiu-Dej ii inlaturase pe Ana Pauker. soldate cu arestari si executii (Lucretiu Patrascanu) sau condamnari pe viata (Vasile Luca). era inlaturat . 363. Cateva luni mai tarziu. care inlocuia Politia si Jandarmeria. adica a pozitiilor castigate in anii postbelici de comunisti. desfasurat in februarie 1948 si in urma caruia s-a constituit PMR – Partidul Muncitoresc Roman. Demn de remarcat este faptul ca aceste eliminari. Principala preocupare a noilor autoritati a fost aceea de a reprima orice forma de rezistenta. pentru inceput. Dupa moartea lui Stalin. care a atras de partea comunistilor destule adeziuni. Ideolog comunist scolit in Occident. fiind readusi in prim-plan mari oameni de cultura complet ignorati pana atunci. Vasile Luca si Teoharie Georgescu. unda destalinizarii a ajuns si la Bucuresti. eliminarea din expozitii a tuturor tablourilor sau sculpturilor socotite decadente si interzicerea compozitorilor care nu prezentau viata noua a tarii a devenit o norma curenta. executat in 1954. cu sprijinul lui Stalin. mult mai numeroase. debarcarea vechilor conducatori din tarile satelizate Moscovei. Constitutiile din 1948 si 1952 au dat putere de lege noului regim politic. iar in ianuarie 1949 ea se completa cu Directia Generala a Militiei. pentru neamestec si pentru cooperare in spiritul avantajului reciproc. in 1953. complet subordonata autoritatii partidului si a statului. care duce la o relativa distantare fata de Moscova. Stalinizarea s-a extins si in domeniul culturii. independenta si neamestec in treburile interne. Problema lui Gheorghiu-Dej era sa continue programul stalinist. fapt ce nu i-a fost iertat niciodata. in august 1948. nu a reprezentat decat un simplu exercitiu de imagine si a confirmat actiunile comuniste de introducere a modelului sovietic. In decembrie 1948.2. deoarece nimic esential nu se schimbase in structura politica a sistemului. autoritatile comuniste au eliberat mii de detinuti politici si a fost initiat un vast program de reconsiderare a valorilor nationale. cand au fost indepartati doi dintre apropiatii lui Dej. care se afla in rivalitate cu liderul atotputernic. in anii ’60 a inceput sa se vorbeasca de autonomie. 1. in 1946. unii dintre ei pierzandu-si chiar viata dupa ani grei de detentie. in fapt o grupare formata la varful PCR. Lupta pentru putere. vizand. Aceeasi misiune a primit-o si justitia. Prima victima. cu sprijinul direct al URSS si cu cadre sovietice. Relativa relaxare a represiunii. PCR a continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea statului totalitar si a controlului complet asupra societatii. In 1952. asistam la o acerba lupta pentru controlul absolut. ultimul bastion al legalitatii interbelice. In cele din urma. Lucretiu Patrascanu. Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi. au fost urmate de altele. pentru independenta si egalitate. prin care se pronuntau impotriva hegemoniei sovietice. Congresul de absorbtie a PSD de catre PCR.regele Mihai a fost obligat sa abdice la 30 decembrie 1947 si apoi sa paraseasca Romania. Disciplinele socioumane (filosofia. ceea ce a si decis Congresul al IIIlea al PMR. O alta etapa a luptei pentru putere s-a desfasurat in 1957. la toate nivelurile vietii de partid. a fost organizata. Chiar in seara inlaturarii fortate a regelui a fost data publicitatii Legea nr. liderii PMR au dat publicitatii Declaratia din aprilie 1964. Securitatea si-a constituit propriile sale trupe. Gheorghiu-Dej decide suprimarea lui Lucretiu Patrascanu.aparentele unui guvern de coalitie trebuiau mentinute. Imediat dupa preluarea puterii. insa. a constituit-o fostul conducator comunist din anii celui de-al Doilea Razboi Mondial. istoria sau sociologia) au fost desfigurate. Moartea lui Stalin. si noua orientare a lui Hrusciov determina o schimbare si in Romania. Pentru prima oara. initiase un plan de destalinizare partiala. oameni de stiinta unanim recunoscuti fiind indepartati de la catedra. A urmat fostul ministru de justitie. dupa 1944.

care acumuleaza cele mai inalte functii de partid si de stat: in 1967 devine presedinte al Consiliului de Stat. menita sa duca la eliminarea lui Alexandru Draghici (fost ministru de interne). National-comunismul ceausist. a beneficiat de vizite la cel mai inalt nivel in SUA si Europa Occidentala. tari pe care Ceausescu tocmai le vizitase. eliberarea detinutilor politici. La toate acestea s-a adaugat si o importanta relaxare in viata culturala. precum si in crimele savarsite de Securitate in timpul sau. la randul lui. Decesul lui Gheorghiu-Dej (1965). si de conducatorul statului. Nicolae Ceausescu (presedinte al Romaniei din 1974). cu prilejul unei plenare a CC al PCR. aprovizionare de la magazinele speciale de partid). de tip neostalinist. a inceput „revolutia culturala”. In ciuda acestui exercitiu de imagine publica realizat de Nicolae Ceausescu.). Astfel. care a avut ca scop atragerea de partea regimului a populatiei prin exploatarea sentimentelor nationale. banuit ca vrea sa-i ia locul. astfel incat cei inlocuiti si pensionati au beneficiat de toate favorurile regimului (pensie de demnitar. neamestecul in treburile interne si deci neutralitatea activa in marile dispute ideologice. Prin noua Constitutie din 1965. promovarea unei culturi axate pe evidentierea trasaturilor nationale. Ceausescu. omogenizarea sociala si etnica a natiunii. Ceausescu. Toate aceste masuri nu au pus niciodata in discutie monopolul puterii detinut de P. Tot in acest an debuteaza asa-numitul socialism dinastic. a fost lansat Programul partidului ce viza faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Romaniei spre comunism. In aprilie 1968. noul lider de la Bucuresti. aducea grave acuzatii lui Gheorghiu-Dej. modelele occidentale reintrand in atentie prin numeroase traduceri de opere fundamentale si prin contacte repetate in domeniul stiintific si artistic. In 1974. Ceausescu pronuntandu-se chiar si in momentul sau cel mai fast (condamnarea invadarii Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia in 1968) doar impotriva dreptului URSS de a-si subordona statele socialiste.R.R. cu prilejul Congresului al XI-lea al PCR. Stefan Andrei. Momentul Congresului al IX-lea a fost folosit de noul lider de la Bucuresti pentru a se prezenta in ipostaza de mare reformator. reintoarcerea la un regim autoritar. inspirata din realitatile din China si Coreea de Nord. Aceasta actiune facea parte dintr-o vendeta politica. Paralel cu aceasta evolutie. si a unor cadre din conducerea Ministerului de Interne. politica interna s-a caracterizat prin continuarea proceselor de desovietizare si destalinizare incepute de Gheorghe Gheorghiu-Dej dupa 1958. case de protocol. afirmand raspicat independenta (intemeiata insa tot pe industrializare si resurse proprii). Dumitru Popescu etc. la presedintii americani Nixon si Ford. se putea constata ca toate aceste schimbari nu anulau controlul partidului asupra societatii si nu anuntau pluralismul si democratia. sistemul comunist si-a protejat vechile cadre. traiul la limita mijloacelor de subzistenta fiind inlocuit treptat cu o viata ceva mai decenta. Charles de Gaulle. unde dogmele „realismului socialist” au fost pentru moment abandonate. iar din 1968 controleaza si Consiliul Apararii. Elena.3. care semnifica. Din 1971. Nici socialismul democratic si nici inlocuirea economiei centralizate cu economia de piata nu s-au bucurat de sustinere din partea sa. privind implicarea sa in cazurile Stefan Foris si Lucretiu Patrascanu. de fapt.). petrecerea unei vacante in tara sau in strainatate etc. gesturile de insubordonare fata de cerintele Moscovei au fost insotite de o larga deschidere spre Occident. Directiile principale ale „revolutiei culturale” au fost cuprinse in „tezele din iulie”. revenirea partidului la vechea denumire de PCR si numirea ca secretar general a lui Nicolae Ceausescu (cu ocazia Congresului al IX-lea al PCR din 1965) nu au oprit actiunile de epurare. investitiile si ritmul de dezvoltare fiind stabilite ca urmare a indicatiilor personale ale lui Ceausescu. devenind al doilea om politic in stat. la Congresul al XI-lea sotia lui Ceausescu. La o privire mai atenta asupra lucrurilor.C.S. Avea sa fie o scurta deschidere. Viata de fiecare zi s-a schimbat. noul lider de la Bucuresti i-a inlocuit treptat pe vechii apropiati ai predecesorului cu noii sai fideli (Ilie Verdet. statul primea denumirea de Republica Socialista Romania (R. Paul Niculescu-Mizil. In economie se revine la controlul total asupra intreprinderilor.1. manifestata in special prin exacerbarea propagandei comuniste si a cultului personalitatii lui N. In acelasi timp are loc consolidarea puterii lui Ceausescu. in care a devenit posibila cumpararea unui apartament sau a unui autoturism. urmata imediat de intoarcerea la vechile practici. In anii care au urmat. a fost inlaturata vechea garda din timpul lui Dej si s-a trecut la . Bucurestiul a devenit un spatiu frecventat de liderii lumii: de la presedintele Frantei. precum si unitatea de monolit in jurul partidului si a secretarului sau general. Pana in 1971. atenuarea politicii represive a Securitatii.

dublata de popularizarea modelelor sovietice.6 miliarde dolari. Impunerea modelului sovietic (sovietizarea) in economie s-a bazat pe cateva componente importante: inlocuirea proprietatii private cu proprietatea de stat prin nationalizarea mijloacelor de productie. Ceausescu se considera suficient de popular ca sa-si insuseasca si functia de presedinte al Republicii (in 1974). condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej. s-a bazat pe o intensa propaganda. Ceausescu s-a angajat sa restituie integral sumele imprumutate si.2 miliarde) si au fost cerute reesalonari. in completa contradictie cu starea tarii si ai locuitorilor ei si cu rolul politic real pe care Ceausescu il mai juca in lume in anii ’80. In aceasta situatie. iar din 1951 s-au introdus planurile cincinale. Astfel. Pe masura ce situatia Romaniei devenea din ce in ce mai complicata. colectivizarea agriculturii si etatizarea bancara. ducand. In cativa ani. dupa 1980. dar mai cu seama cutremurul din 4 martie 1977) au contribuit si ele la aceasta situatie. Consecintele au devenit imediat evidente. la recomandarea Fondului Monetar International.1. a continuat sa dea nastere unor colosi care produceau in afara cerintelor pietei si cu enorme consumuri de energie marfuri de slaba calitate. Mai multe calamitati naturale (inundatiile din 1970. 1980. nu mai era vorba de teroarea anilor '50. cu sprijinul guvernului Groza. plecat in provincie cu trenul la orele serii nu te luminau pana acasa decat luna si stelele. cum recomandase Ceausescu. Modalitatile prin care s-a pus in practica aceasta politica au fost santierele tineretului (Bumbesti-Livezeni. O data cu inlaturarea monarhiei. In iernile grele ale anilor '80. in culisele propagandei de partid era pregatit un „program de alimentatie rationala”.C. Noile realitati social-economice. la saracirea accentuata a populatiei si la deteriorarea fara precedent a conditiilor de viata ca urmare a efortului de a se plati marile datorii externe ale tarii. se dezvolta pana la proportii aberante cultul conducatorului. care la randul lor vindeau marfa asemanatoare Romaniei. Linia economica impusa fortat de Moscova. O adevarata plasa cu ochiurile din ce in ce mai stramte prinsese intreaga societate. TRANSFORMAREA SOCIETATII 2. In 1951 s-a instituit distinctia Erou al Muncii Socialiste. bazat pe concentrarea puterii in mania unui singur partid: P. Romania a devenit un stat totalitar. centralizarea economica si planificarea cincinala (mai intai s-au impus doua planuri anuale. Esecurile anilor '80 nu i-au facut mai intelepti pe conducatorii tarii.) si munca in echipa a brigadierilor. insuficient mecanizata.metoda „rotirii cadrelor” si la fuziunea dintre responsabilitatile administrative si cele de partid. la randul ei economisita in primul rand in detrimentul consumatorilor casnici si al utilitatilor publice.. A urmat energia electrica. cu un sistem politic de tip stalinist. producea doar atat cat puteau sa stranga de pe camp soldatii. asemenea stahanovismului rusesc. oficializand si prin persoana sa autoritatea suprema a partidului-stat. iar in 1981 ajunsese la 10. sa limiteze importurile si sa sporeasca exporturile. Politica de industrializare. 2. Salva-Viseu etc. Foamea si frigul au continuat sa se asocieze si in acei ani cu lipsa celor mai elementare libertati cetatenesti. regimul ceausist a putut controla si anihila orice rival sau nemultumire. in 1949 si 1950. 1977. regimul lui Ceausescu intrase deja pe o panta descendenta. O armata de informatori (nu putini atrasi de avantajele acestei situatii ignobile . abia inghitite de celelalte tari socialiste. regimul a devenit tot mai restrictiv si abuziv. . Obsesia continua neabatuta a industrializarii fortate. dar Securitatea veghea neclintita. La jumatatea anilor '70. De pe piata au disparut produsele de prima necesitate (intre timp. proportiile cultului persoanei sale au crescut odata cu trecerea timpului. 1975. In cele din urma. penuria a ajuns atat de mare. o calatorie in strainatate. implicit. rationalizarea lor. lipsa luminii si a caldurii se combatea in apartamentele de la bloc cu „o haina in plus”. careia ii era repartizat 30% din venitul national. din care erau aproape excluse chiar alimentele cu pricina). Incurajat de modelul asiatic (control ideologic riguros si concentrarea puterii). principalul instrument al politicii de dezvoltare centralizata si de control asupra economiei si societatii). Daca in Bucuresti nu vedeai pe unde calci odata cu lasarea intunericului.un post mai bun. Nici agricultura nu se afla intr-o situatie mai buna. societatea fiind in continuare supravegheata si controlata: Desigur. Chiar daca functionase inca din primii ani ai „epocii Ceausescu”. un salariu preferential) zabovea ceasuri intregi ca sa umple sute de pagini cu descrierea amanuntita a tot ce faceau zilnic „obiectivele” incredintate. incat singura solutie a ramas cartelizarea alimentelor de baza si.R. 1981. Treptat. elevii si functionarii publici. Lipsita de forta de munca (ani de zile canalizata spre orasele industriale). Unele realizari au fost abil folosite de propaganda regimului pentru a stimula munca peste norma. datoria externa s-a triplat (in 1977 era de 3.

in privinta platii cotelor.201. de asemenea.468. in ceea ce priveste nivelul de trai. lichidarea completa a micii proprietati rurale prin colectivizarea agriculturii dupa model sovietic. in scopul convingerii taranilor de „binefacerile” sistemului comunist in agricultura. incercandu-se astfel o atragere a taranimii de partea comunistilor. precum si „intovarasirile”. intr-o prima etapa. La 27 aprilie 1962. industrializarea devenea o necesitate organica a regimului. indeosebi cele apartinand categoriilor medii si instarite nu au facut. La 23 martie 1945. prin care Romania era menita sa fie doar o furnizoare de produse agrare pentru tarile CAER (organism de cooperare economica a tarilor comuniste infiintat in 1949. In acelasi timp. distrugerea valorilor traditionale. criza la toate nivelurile se acutiza tot mai rapid. iar regimul se gasea intr-o izolare diplomatica. cu capital romanesc sau strain.000 de intreprinderi industriale si miniere. exceptie de la masurile de confiscare. proprietatea privata in industrie era trecuta in administrarea statului. si de masuri punitive.946 ha (a noua parte din suprafata agricola a tarii). precum si exploatarea acestui domeniu in vederea asigurarii resurselor necesare sustinerii procesului de . Cu toata campania de amenintari. bancilor. din ce in ce mai mari. Pentru realizarea colectivizarii. Prin colectivizarea agriculturii. Imprumuturile financiare contractate la diferite organisme internationale au fost rambursate cu mari eforturi. ceea ce reprezenta circa 96% din suprafata agricola a tarii. cu care erau improprietarite 917. Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 a decis transformarea socialista a agriculturii. de acum inainte.777 familii de tarani.2. Intreprinderi mixte romano-sovietice. Aceasta masura. intre Romania si alte state comuniste. Investitiile au inceput sa fie orientate precumpanitor spre industria grea. industrializarea avand un caracter voluntarist. mutatii profunde in plan psihologic si social in general. prin care se infiintau sovromurile. a fost dublata de o continua presiune fiscala. obiectivele de realizat. 3. Desi Romania anuntase. Locuintele. ca pe o mare victorie. de brutalitate si concesii temporare. care schita. societatilor de asigurari. ca forma intermediara. metodele dure alternand cu diferite promisiuni. in 1964. prin intermediul planurilor unice si al Comisiei de Stat pentru Planificare. accentuata de incercarea Moscovei de impunere a Planului Valev. Consecintele sociale pe termen lung au fost nefaste. deocamdata. au fost confiscate.Un prim pas in transformarea economiei I-a reprezentat acordul cu URSS semnat la 8 mai 1945. Economie si viata cotidiana in statul comunist. dupa anul 1953. care nu tinea cont de nevoile si resursele reale ale tarii. Aceasta politica. Nevoia de fonduri pentru aceste investitii a fost dublata insa de rationalizari drastice ale consumului populatiei. doar 50 ha de teren. Prin Legea din 11 iunie 1948 privind nationalizarea principalelor mijloace de productie.3. altfel spus. cooperativele agricole de productie (CAP). magazinelor. incheierea platii datoriei externe in martie 1989. circa 10 000 de obiective economice fiind expropriate fara despagubire. A doua jumatate a secolului al XX-lea a insemnat pentru societatea romaneasca perioada unui experiment esuat: comunismul. 2. Colectivizarea si lumea satului. guvernul Petru Groza legifera noua reforma agrara. dupa 1958. dupa modelul sovietic al colhozurilor. strangem alianta cu taranimea mijlocasa si ducem o lupta neintrerupta impotriva chiaburimii”. Gheorghiu-Dej anunta oficial incheierea procesului de colectivizare a agriculturii. se realiza controlul URSS asupra economiei statelor socialiste). intimidari si abuzuri comise pentru a convinge micii proprietari rurali sa-si cedeze pamanturile. peste 1. In economie. administratie si la un urias aparat de propaganda. 2. de fapt. concentrarea pamantului a creat premise pentru modernizarea agriculturii. intre cele doua forme de proprietate. infrastructura si petrochimie. determinand un adevarat „exod rural” (migratia masiva a taranilor spre orase).000 de familii din mediul rural fiind incadrate in structuri colectiviste. acestea erau in realitate forme mascate de spoliere a tarii. rezistenta taranimii la colectivizare a fost mare. Odata cu racirea treptata a relatiilor romano-sovietice. Acum au luat nastere. a urmarit un scop mai curand politic decat economic: inlaturarea marilor proprietari de pamant. Practic. In rezolutia acestei plenare se afirma: „politica noastra fata de taranime trebuie sa fie clara: ne sprijinim pe taranimea saraca. chiar in cadrul blocului comunist. dar sigur. astfel incat asistam lent. puterea comunista a urmarit vulnerabilizarea taranilor in fata noilor structuri politice. cabinetelor medicale si spitalelor. instaurarea controlului puterii comuniste a inceput cu nationalizarea intreprinderilor. gospodariile agricole de stat (GAS). Acest fapt va avea consecinte dramatice dupa 1980. justitie. Acesta a marcat insa viata a milioane de oameni si a determinat inapoierea economica a tarii. autoritatile comuniste au facut apel la organele de represiune. cu care erau de acord toate partidele. prin care. Fostii proprietari isi puteau pastra. la conturarea unui decalaj evident. functionand exclusiv in favoarea Moscovei. mai ales datorita ambitiei regimului national-comunist al lui Nicolae Ceausescu de a le finaliza in scurt timp. prin care erau expropriate 1.

al santierelor de la Canalul Dunare-Marea Neagra. Costumele obligatorii ale organizatiilor de copii indicau. O alta caracteristica a represiunii comuniste in perioada 1945-1964 a reprezentat-o fenomenul deportarii unor comunitati intregi (germanii din Transilvania. incepand cu 1951. ca instrumente ale represiunii. actiunile P. Majoritatea celor care au avut o functie publica.C. au cunoscut teroarea sistemului comunist al penitenciarelor si coloniilor de munca (constituite prin Decretul din 1950 privind infiintarea coloniilor de munca si administrate de Ministerul de Interne). O societate controlata. si P. Dezvoltarea platformelor industriale si mutatiile din lumea satului au provocat o miscare de amploare de reducere a populatiei rurale in favoarea celei urbane. Prin Decretul din 30 august 1948 era organizata Directia Generala a Securitatii Poporului (dupa modelul politiei politice sovietice). bancheri si industriasi. precum si al coloniilor de munca fortata de la Cavnic.I. de asemenea. devenind membri ai Uniunii Tineretului Comunist (U. „fascisti”. Viata privata era supravegheata indeaproape.). C. in vreme ce distrugerea unor sate si comasarea fortata a locuitorilor in centre rurale. pana in 1964. REPRESIUNE SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA 3.) pregatindu-se pentru a deveni „oamenii noi” pe care regimul dorea sa ii creeze. Aiud. Slatina. Ioan Lupas. tendinta de anihilare a personalitatii si uniformizare a membrilor societatii. de asemenea. prin care erau educati in spiritul devotamentului fata de partid si conducatorul acestuia. Transfagarasanul. Radu Rosetti etc. Ulterior. Hidrocentrala Portile de Fier. La 14 ani. achitata cu pretul rationalizarii drastice a tuturor produselor ce tineau de consumul populatiei (alimente. indreptate impotriva opozitiei democratice. anuntau politica represiva ce avea sa fie aplicata odata cu preluarea puterii depline. Ei i se vor adauga. care urmarea aceleasi scopuri de manipulare si control. care solicitau eforturi financiare uriase (Canalul Dunare-Marea Neagra. si sarbii din Banat. lon Mihalache. S-au aplicat masuri de tortura. au determinat cresterea fara precedent a datoriei externe a tarii.N. Calarasi etc. de existenta.T.C. Periprava si Salcia. dincolo de necesitatea de a asigura adapost pentru masele de muncitori. oameni de cultura (Anton Golopentia. Din randul „dusmanilor poporului”. instituite prin legi speciale. Gheorghe I. Bratianu. Pantelei Bodnarenko. Casa Poporului din Bucuresti). in functie de locul de munca. Dupa 1970. sau asa-numita „reeducare” (fenomenul Pitesti). erau incadrati in organizatiile sindicale aflate. adultii puteau fi membri ai Partidului Comunist Roman sau. in orice domeniu. gaze naturale) si sacrificarii nivelului de trai al populatiei. pe fondul acutizarii conflictului dintre . ceea ce a afectat insa profund traditiile si valorile satului. Gherla. in spatii limitate. Se poate vorbi.). numita „Soimii Patriei”. Alimentatia populatiei era stabilita prin masuri „rationale”. prin masuri care lezau adeseori demnitatea umana.N. De la varsta de sapte ani. Este cazul inchisorilor de la Sighet. Galati.C. fosti demnitari din perioada interbelica. Represiunea comunista. de intimidare si manipulare a opiniei publice. fara exceptie. medicamente. continuarea industrializarii fortate in conditiile deteriorarii climatului economic mondial si initierea unor constructii megalomanice. asa cum au fost cele privind controlul nasterilor. „dusmani ai poporului”. sub controlul P.R.R. energie electrica si termica. Bratianu. Baia Sprie. Fiecare moment din viata unui locuitor al Romaniei era supravegheat de institutiile statului. a urmarit acelasi scop.C. Aceasta structura represiva a instaurat un regim de teroare interna. Mircea Vulcanescu). in cadrul careia erau plasati in functii-cheie vechii agenti de la Moscova Gheorghe Pintilie. Industrializarea fortata a creat adevarati „colosi” industriali (combinatele de la Galati. mari consumatori de materii prime si energie. Ramnicul Sarat. au facut parte membri marcanti ai partidelor istorice interbelice (Iuliu Maniu. Constantin Argetoianu. imediat dupa razboi. 2. Alexandru Nicolski si Vladimir Mazuru. Astfel copiii din gradinite erau cuprinsi intr-o organizatie politica specifica. Mihail Manoilescu. pana in 1945. Pitesti si Miercurea Ciuc. Dupa varsta de 18 ani. iar inregimentarea politica era instituita de la varste fragede. elevii deveneau. Inca din 1945. trupele de securitate ale Ministerului de Interne (decembrie 1948) si Militia populara (ianuarie 1949). 3.industrializare a tarii. Munca „voluntara” sau „patriotica” in folosul statului era. fiind reglementata la un anumit numar de zile pe an.1. pionierii treceau intr-o noua etapa sociala si politica.T. executii. au fost arestati si inchisi membri ai P. de fapt obligatorie. era si o forma de a tine sub supraveghere. a unui adevarat gulag in Romania. anihilati fizic de catre organele de represiune comuniste.L. membri ai Organizatiei Pionierilor. un mare numar de persoane. „dusmani de clasa”.4. Construirea marilor cartiere de locuinte din zonele urbane.. slujitori ai bisericii (monseniorul Vladimir Ghica) si multi altii. asadar. sub acuzatiile de „colaborationism”. practicata in anii '80.

primul grup de partizani antisovietici s-a constituit pe 15 mai 1944. 600 de preoti uniti au fost arestati iar Biserica greco-catolica a fost desfiintata. fratii Croitoru si Ghita Tomosoiu. Biserica a fost deposedata de toate bunurile sale. constituie un aspect relativ necunoscut al istoriei contemporane romanesti. „in curand” va izbucni un razboi intre Uniunea Sovietica. in frunte cu Gavrila Olteanu. pana in ianuarie 1958. In Transilvania (Muntii Apuseni). intreaga societate a fost trecuta sub un strict control. Aceste prime miscari de rezistenta impotriva comunizarii au actionat pana in iunie 1946. Ultimul obstacol in calea impunerii modelului stalinist a fost Biserica. arestat in 1960. Ulterior. Deportatilor li s-a permis sa-si ia doar bunurile pe care le puteau duce singuri. Intre 1948-1959.000 de persoane. in general. In 1948. Dupa 23 august 1944. fara a se renunta insa la supravegherea populatiei si la reprimarea opozantilor. Dupa 1964. dar si in Banat. familii si destine. s-au constituit in zonele de deal si munte si erau alcatuite din fosti ofiteri din armata. Gruparile organizate dupa legile conspiratiei. 3. grup lichidat in octombrie 1949. restul avutului lor fiind cumparat de comisii special constituite. organizat pe versantul sudic al Muntilor Fagaras de doi fosti ofiteri (Gheorghe Arsenescu. Miscarea de rezistenta armata impotriva regimului comunist. Elena Basarabeanu (secretara lui Ion Antonescu). desi armata sovietica a preluat controlul unei mari parti din teritoriul Romaniei. Gruparile de partizani din Bucovina vor rezista. printre care generalul Aurel Aldea.Stalin si Tito).2. supravegherea fostilor detinuti politici. fosti membri ai Partidului National Liberal si Partidului National Taranesc. data la care Ministerul de Interne anunta descoperirea organizatiilor anticomuniste Sumanele Negre. sub conducerea lui Vladimir Macoveiciuc. iar principiul dosarului si al originii sanatoase din punct de vedere politic a devenit pilonul principal al admiterii intr-o unitate de invatamant superior. Astfel. statul cerea Bisericii sa se alature industrializarii si colectivizarii si sa promoveze politica sa externa. care plateau mult mai putin decat pretul real. care a fost expresia unei nemultumiri generale si a avut un caracter national. Prin Legea cultelor din 1948. si D. Miscarea de Rezistenta Nationala si arestarea principalilor lideri. La baza invatamantului au fost puse manualele unice. intelectuali etc. pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. devenind dependenta de stat. deportarea in Baragan a vizat aproximativ 40. organele N. in sectorul Brasov-Hunedoara. In mai 1946. utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune. generalul C. Eftimiu. zona in care au mai activat Gavril Vatamaniuc. sub comanda lui Manole Bodnaras. Haiducii lui Avram Iancu. utilizand instrumente mai rafinate de reprimare a opozantilor: impunerea domiciliului obligatoriu. Mehedinti si mai ales in Transilvania muntoasa. trupele de securitate au avut misiunea de a anihila rezistenta puternica de partizani din zonele de munte si de a pazi lagarele de munca. in Muntii Carpati a existat o activa rezistenta anticomunista armata. . in care au fost primite personaje minore ca poetul Dumitru Theodor Neculuta sau istoricul Mihai Roller. si cea condusa de Ion Gavrila Ogoreanu. Deportarile in zonele aride din Baragan au insemnat distrugerea a numeroase camine.D. pe de o parte. dandu-le alimente. in momentul in care trupele sovietice patrundeau in Bucovina si in nordul Moldovei. arestarea si anchetarea sub pretextul unor delicte de drept comun etc. remarcandu-se fratii N. Partizanii anticomunisti si-au facut aparitia in primavara lui 1944. Ei sperau ca. Cozma Patraucean si Dimitrie Rusu. Tubulea. si Toma Arnautoiu. s-a trecut la eliberarea detinutilor politici (proces care se incheie in 1964). Armamentul lor era. Graiul Sangelui. In Dobrogea. imbracaminte si adapost. pentru a fi preintampinata orice forma de opozitie. adevarate instrumente de impunere a monopolului cultural al partidului. Mai mult. miscarea de partizani s-a extins la nivel national. arestat in 1958). transformata in Academia Republicii Populare Romane. Istoriografia occidentala nu-l abordeaza decat rar sau il ignora in raport cu celelalte state din fostul lagar socialist. de inspiratie marxist-leninista. aresteaza conducerea Sumanelor Negre din Vatra Dornei.K. tarani. Din acest motiv. Grupuri compacte de fosti combatanti in Est au constituit nucleul acestei miscari. si ale Sigurantei. legionari. Initial. represiunea comunista se adapteaza la noile realitati. in deceniile cinci si sase. in Bucovina. destul de mici. Formatiunile cu supravietuire mai mare au fost „Haiducii Muscelului”.V. cel folosit in al doilea razboi mondial. Forme de rezistenta anticomunista. generalul Gheorghe Mosoiu. In noiembrie 1944 erau semnalate astfel de grupari in Gorj. actionau partizanii condusi de maiorul Nicolae Dabija. Toate aceste grupari au fost sprijinite de locuitorii din zonele respective. O victima a regimului comunist a fost si Academia Romana. prin intermediul retelelor de informatori. partizanii anticomunisti au actionat in padurile Babadagului sau in Delta. totusi.

privind imbunatatirea conditiilor de viata. dupa Declaratia din aprilie.410 detinuti politici. fara sa fie prea cunoscut sau recunoscut. Interventia sovietica in Ungaria si pasivitatea Occidentului i-au demoralizat pe partizani. dar si incercarile de santaj din partea organelor de Securitate. venite din interiorul tarii. acopera mai multe etape. aproximativ 30. autoritatile comuniste sunt puse in fata revoltei minerilor din Valea Jiului. pe de alta parte. Conform unor estimari. De asemenea. Evenimentele desfasurate in fostele state comuniste din Europa au incurajat populatia Romaniei sa se revolte . In fapt. peste 80. esecul luptei anticomuniste desfasurate de partizani a fost determinat si de inexistenta unui organism de coordonare a actiunilor diverselor grupari la nivel national. In anul 1989. Disidentii. Peste 10. In 1964. Constantin Parvulescu. in majoritatea statelor comuniste din Europa populatia a reusit.si Statele Unite si Marea Britanie. fost detinut politic. sa inlature regimurile politice comuniste in Ungaria. incercarea generalului Aurel Aldea in acest sens. in cadrul limitelor permise de sistemul comunist. precum Paul Goma. ca si „Scrisoarea celor sase” (semnata de Corneliu Manescu. Republica Democrata Germana. Gheorghiu-Dej se decide sa puna capat calvarului detinutilor politici din penitenciarele romanesti. La 15 noiembrie 1987. concretizata in constituirea Miscarii Nationale de Rezistenta. Ideea ca „vin americanii” anima o buna parte a poporului roman. Acest proces a fost posibil si datorita politicii de destindere si reforme promovate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov.000 dintre ei fiind judecati in procese publice. La randul lor. A inceput ca o manifestatie a muncitorilor de la Uzina „Steagul Rosu” din Brasov. in general prin mijloace pasnice. Reprosurile pe care le-a adus.1. ca si cel al Elenei Rizea din Nucsoara (Muscel). cum ar fi domiciliul obligatoriu.000 de mineri de la mina Lupeni intrerup lucrul pentru o saptamana. prin desfiintarea miscarii si arestarea generalului. 411 au fost eliberati ultimii 10. insa pana la libertatea totala. din care 88 au fost deportati in alte zone ale tarii. 176 si nr. Silviu Brucan. Prin decretele nr. Gheorghe Apostol. Impotriva lor s-au luat masuri cum ar fi domiciliul fortat. Gheorghe Ursu. initiaza o miscare de solidaritate cu miscarea din Cehoslovacia Charta 77. nu s-au schimbat decat mijloacele. sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu). Depasite numeric si fara prea multe provizii si munitii. membre ale grupului Arsenescu – Arnautoiu. Comunismul national al lui Nicolae Ceausescu se raporteaza la cu totul alte coordonate decat cel al lui Gheorghiu-Dej. dupa 1985. 5. In august 1977. Inlaturarea regimului comunist si revenirea la democratie. rezistenta a corespuns cu deosebire perioadei colectivizarii agriculturii. scriitorul Paul Goma. ducand la incetarea miscarii spre sfarsitul deceniului sase (1956-1959). CONSTRUCTIA DEMOCRATIEI POSTDECEMBRISTE 5. Minerii nu reiau lucrul decat in urma sosirii lui Nicolae Ceausescu in zona si a promisiunilor acestuia privind rezolvarea revendicarilor. Vlad Georgescu. scandand lozinci anticomuniste si devastand sediul judetean al PCR. In prima parte a anului. lipsa unui loc adecvat de munca. Fenomenul disidentei in perioada Ceausescu. Sunt cunoscute numele Mariei Pop si al Mariei Jumbleanu. verificarile periodice. Alexandru Barladeanu. Cehoslovacia. femeile au sustinut miscarea de rezistenta a poporului roman. unii au avut de trecut mai multe etape. care va avea ca rezultat eliberarea Romaniei. aceste grupuri au fost decimate de catre puterea comunista. La scurt timp insa. Disidenta impotriva lui Nicolae Ceausescu s-a manifestat si in randul fostilor demnitari comunisti. In mediul rural. scopul urmarit ramanand acelasi: mentinerea sistemului comunist la putere si implicit a noului secretar general al PCR. asistam la cea mai cunoscuta actiune de protest din timpul lui Nicolae Ceausescu. cerand conditii decente de viata si munca.000 de tarani au fost arestati. mii de persoane au traversat orasul. Grigore Raceanu si Constantin Parvulescu) nu reprezinta altceva decat incercari ale veteranilor ilegalisti de a critica evolutia nefasta a politicii lui Ceausescu si nicidecum o critica reala a sistemului. Anul 1977 a reprezentat pentru regim primele opozitii majore. Bulgaria. Numerosi participanti au fost arestati si judecati (peste 300. Mircea Dinescu. adresand scrisori deschise catre posturile de radio occidentale Vocea Americii. Mihai Botez. aflat sub ocupatie sovietica. Securitatea trece la arestarea principalilor lideri ai miscarii. Doinea Cornea. sau au fost concediati. au opus o rezistenta individuala in anii ’70 si ’80. cu toate ca aceasta nu reprezinta o caracteristica a sistemului. esuand in 1946. Ana Blandiana etc. lucru ce starneste reactia dura a autoritatilor. Polonia. in cadrul Congresului al XII-lea al PCR. Europa Libera sau BBC.

Parlamentul a fost dizolvat si s-au anuntat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta. III. 2004) si al Uniunii Europene (2007). Nicolae Ceausescu a fost inlaturat. infiintand o serie de institutii neguvernamentale: Alianta Civica. au inceput primele actiuni impotriva regimului. De la inceput. la Bucuresti. Alianta Dreptate si Adevar (formata din Partidul Democrat si Partidul National Liberal). descinderile minerilor in Capitala (1990. la cea de piata. Partidul Unitatii Nationale Romane. 5. reformele au urmarit in principal trecerea de la economia centralizata. Toate partidele din opozitie au criticat aducerea liberalilor la putere in acest mod. Campania electorala s-a desfasurat intr-o atmosfera de tensiune si violenta. deoarece era incalcat articolul 128 din Constitutia adoptata in anul 1866. au acceptat-o ulterior si au guvernat pe baza ei. alegerile au fost castigate de partidul condus de Ion Iliescu (Partidul Democratiei Sociale din Romania. „procesul comunismului” a avansat lent. continuate. Procedura nu era legala. Frontul Salvarii Nationale. constituita pe baza programului in 10 puncte al FSN.2. care au combatut-o vehement. In plan economic. dar si asumarea de catre presedintele Romaniei a unui raport in acest sens au marcat pasi importanti inainte. de Constitutia din anul 1991 (supusa revizuirii in 2003). din 21 decembrie. care a militat pentru respectarea drepturilor omului. Dupa 1989. 1999). mai cu seama dupa 2004. Votata de Parlament si aprobata de populatie prin referendum in 1991. Opozitia nu putea accepta initiativa si a facut tot posibilul pentru a o impiedica. au fost reinfiintate vechile partide politice (Partidul National Taranesc. dar denumita Frontul Democrat al Salvarii Nationale. condusa de Traian Basescu. iar cele din 1992 de aceeasi formatiune. Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania etc. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922. asa cum au fost conflictul interetnic de la Targu-Mures (martie 1990). Pluralismul politic si constructia democratiei in Romania. in Romania. noua structura politica.impotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. iar ulterior s-au constituit partide si formatiuni politice noi . responsabilitatea crearii societatii civile a fost preluata de intelectualitate. castigate de Conventia Democrata din Romania (condusa de Emil Constantinescu). Partidul National Liberal si-a asigurat majoritatea parlamentara si a adus in dezbaterea Parlamentului proiectul noii Constitutii. fenomenul manifestatieimaraton din Piata Universitatii din Bucuresti (1990). a preluat conducerea tarii. iar in urma scrutinului din anul 2004. iar la 29 martie a fost publicata in Monitorul Oficial. ulterior Partidul Social Democrat). Revenirea la regimul democratic nu a fost lipsita de momente tensionate. dupa cinci decenii de regimuri politice autoritare si dictatoriale. de tip comunist. Constituirea CNSAS. Progresele realizate de Romania in constructia sistemului democratic au fost recunoscute pe plan international prin admiterea tarii. deschiderea arhivelor Securitatii si constituirea mai multor institutii de cercetare. Grupul pentru Dialog Social si Liga pentru Apararea Drepturilor Omului. au constat in revenirea la pluralismul politic. Fundamentul legislativ al noii evolutii postcomuniste a fost reprezentat. si-a propus reinstaurarea unui regim democratic si edificarea statului de drept in Romania. . Partidul National Roman si Partidul Taranesc. prin votul exprimat al alegatorilor. La 16 decembrie 1989.Frontul Salvarii Nationale. bazata pe proprietatea privata si pe libera initiativa. Solicitat ani de-a randul pentru a regla conturile cu un trecut care inca ne stapaneste. organizarea alegerilor libere. la Timisoara. Prima schimbare pasnica de putere. Partidul National Liberal. CONSTITUTIILE ROMANIEI 3. structurarea si manifestarea neingradita a societatii civile. legea fundamentala a statului este conforma cu reglementarile europene actuale si are un caracter democratic. Partidul Social Democrat). la fel ca si in alte state europene foste comuniste. Constitutia din 1923. ca membru al Aliantei Nord-Atlantice (NATO. La 22 decembrie 1989. Principalele trasaturi ale schimbarii regimului politic in Romania dupa 1989. Alegerile parlamentare din 1990 au fost castigate de formatiunea condusa de Ion Iliescu. a avut loc dupa alegerile din 1996. In anul 2000.1. dupa 1989. Inca de la sfarsitul anului 1989. Puterea a fost preluata de un organism provizoriu. Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Constitutia din 1923 avea un caracter democratic si raspundea unei reale necesitati istorice. in fruntea caruia s-a aflat Ion Iliescu. la 28 martie 1923 legea fundamentala a fost promulgata. 1991. Dar noua constitutie a fost votata de majoritatile liberale din cele doua Camere.

le puteau trimite petitiile cetatenilor. ea consfintea ca statul roman este o monarhie constitutionala. Noul asezamant constitutional a dus la cresterea rolului statului. inscriindu-se pe linia neoliberalismului interbelic. ca urmare a cresterii rolului Parlamentului ales prin vot universal. Semnificatia Constitutiei din 1923 este cu atat mai mare cu cat.S. actele monarhului avand valabilitate doar daca erau contrasemnate de un ministru. secret si obligatoriu. drept de amnistie in materie politica si dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materie criminala (art. a determinat activizarea politica si cresterea spiritului civic al cetatenilor. Drepturile . puteau adresa ministrilor interpelari. La Senat era mentinuta limita inferioara de varsta de 40 de ani a candidatilor. „Art.. a invatamantului. libertatea constiintei. cum a fost. Potrivit articolului 34. care pronuntau hotararile in virtutea legilor existente. in alte tari s-a trecut la instaurarea regimurilor totalitare. in acea perioada. garantarea proprietatii (art. 99). legea minelor din 1924. In textul Constitutiei erau integrate modificarile din 1917 referitoare la corpul electoral si Adunarile legislative. Prerogativele regelui ramaneau cele stabilite in 1866. Constitutia consacra hotararile luate de poporul roman in 1918 privind unirea Basarabiei. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor apartinea tuturor cetatenilor romani majori (care implinisera varsta de 21 de ani – prevedere care situa Romania intre statele europene avansate). care astfel isi asuma raspunderea pentru ele (responsabilitate ministeriala – art. Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. puterea legislativa era exercitata colectiv de rege si de Parlamentul bicameral (Adunarea Deputatilor si Senatul). Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei.17).42).). avea drept de veto. fata de Corpurile legiuitoare. asa cum i-a ramas numele in istorie. care deveneau valabile dupa ce erau aprobate de Parlament. mentinand principiul democratic al separarii puterilor in stat: puterea legislativa. a favorizat dezvoltarea institutiilor democratice. Cetatenii se bucurau de largi drepturi si libertati: votul universal. Ungaria. sanctiona si promulga legile. 6.17). Constitutia unificarii. In sistemul politic romanesc. Totodata. Legea fundamentala introducea ideea ca proprietatea devine o functie sociala si interesele colectivitatii trebuie sa primeze asupra celor individuale.88). De asemenea. a presei. puteau cere urmarirea ministrilor si trimiterea lor inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 1. Totusi.Principii. deoarece putea emite regulamente prin care dadea oficialitatilor instructiuni de aplicare a legilor in vigoare. 2. dar in realitate erau diminuate. inviolabilitatea domiciliului (art. in Parlament intrau si senatorii de drept. „Art. de pilda. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi”. puterea executiva era incredintata regelui care o exercita prin intermediul guvernului. pastrand principiile esentiale stabilite in 1866 privind puterile statului. lichidandu-se libertatile democratice (U. Bulgaria etc. De altfel. Italia. Constitutia din 1923 a dus la cresterea rolului statului. regele dispunea de largi posibilitati de interpretare a legilor.90) si putea incheia tratate. Curtea putea judeca constitutionalitatea legilor si le putea declara inaplicabile pe cele care erau contrare Constitutiei. Pentru toate actele indeplinite in exercitarea puterii. Teritoriul Romaniei este nealienabil. Pentru intregul stat exista o singura Curte de Casatie si Justitie. putea bate moneda si conferea decoratii. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea legislativa si controlau puterea executiva.13). regele ramanea un element cheie al vietii politice. Puterile in stat.39). De asemenea. Constitutia preciza ca „Membrii Adunarilor reprezinta natiunea” (art. Pe aceasta baza au fost adoptate legile care permiteau interventia statului in orientarea politicii economice a tarii.S. era seful armatei. Bucovinei si Transilvaniei cu Romania. ministrii aveau o tripla raspundere: politica. fata de orice parte vatamata (art. Ea proclama independenta. egalitatea in fata legii (art. avea 8 titluri si 138 de articole (din care 76 au fost preluate din vechea Constitutie). votul era universal. unitatea si suveranitatea Romaniei. a intrunirilor si de asociatie (art. Potrivit articolului 39. la care acestia trebuiau sa dea explicatii. Alaturi de senatorii alesi.87). executiva si judecatoreasca. Senatorii erau alesi de patru categorii de corpuri electorale. Deputatii si senatorii aveau drept de ancheta. El exercita puterea executiva (art. format din ministri. Persoana regelui era inviolabila. exprimata prin faptul ca era posibila exproprierea cu despagubire pentru cauze de utilitate publica (art. Totodata.8). civila.R.” „Art. in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.5). numea si revoca ministri. Prin prevederile sale. penala. Parlamentul avea rolul principal. el convoca si dizolva Parlamentul (art. care dobandea atributii mai largi fata de cele stabilite prin Constitutia din 1866. direct.

asa cum se observa din Titlul II. 3. care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata” (suveranitatea poporului).11. Nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat. tratand despre drepturile omului. Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. care ulterior erau ratificate de Parlament. 33. si de-abia apoi „Despre drepturile romanilor”. nu mai emana de la natiune. Romania devenea o monarhie autoritara. Parlamentul fiind mult limitat in acest domeniu. Noua Constitutie reprezenta un abuz. Parlamentul. in care votul s-a facut prin declaratie verbala. In fapt. reputat jurist al perioadei interbelice. Toti romanii sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice. dar si guverna. exercitiul puterilor constitutionale trecerea in mainile regelui. De asemenea. Toate puterile Statului emana de la natiune. iar la o luna dupa aceea regele avea sa suspende si partidele politice (inlocuite cu alcatuiri inconsistente de tipul Frontului Renasterii Nationale sau Partidului Natiunii). dar fara sa poata modifica legile si scuti pe cineva de executarea lor. 7. Statul poate interveni. prin scris. si nu fusese adoptata potrivit procedurilor de revizuire a actului fundamental. Tot regele facea regulamentele necesare pentru aplicarea legilor. era controlat si prin numirea de catre rege a unui mare numar de senatori. Libertatea muncii va fi aparata. decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat. putea convoca. Nimeni nu poate fi detinut sau arestat. consemnata pe liste separate cu cei ce votau pentru si cei ce votau contra.2. insa. avea dreptul de a declara razboiul si de a incheia pacea. Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire. Elaborata de Istrate Micescu. votate in majoritate de doua treimi. Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice. in care nici un partid nu reusise sa-si asigure majoritatea. de origine etnica si de limba nu constituie in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita. Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai.” „Art.” „Art. pentru prima oara . Prin Constitutia din 1938 era desfiintata separarea puterilor in stat si se producea o concentrare a puterii in mainile regelui. iar puterea executiva era incredintata tot regelui. Constitutia din 1938. in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale. Legi speciale. printr-o proclamatie. dreptul de vot pentru Adunarea Deputatilor fiind acordat doar persoanelor stiutoare de carte care implinisera 30 de ani. care. 25.” „Art.” „Art. Deosebirile de credinte religioase si confesiuni. decat in cazurile si dupa formele prevazute in legi. Puterea legislativa se exercita de catre rege prin Reprezentanta Nationala. „Invoirea” poporului s-a facut printr-un plebiscit. regele putea emite decrete cu putere de lege. chiar redus la un rol decorativ. fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin codicele penal. conferea decoratiile si gradele militare. la 20 februarie 1938 o noua Constitutie este infatisata poporului roman de catre rege.1045 din 27 februarie 1938. si in conditiile in care regele Carol dorea sa instituie un regim de guvernare personala. Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea drepturilor politice. Principiile noii Constitutii incetasera de a mai fi liberale. vorbeste mai intai „Despre datoriile romanilor”. Noua Constitutie a fost proclamata de regele Carol al II-lea prin Decretul regal nr. Ea a reprezentat temeiul juridic al monarhiei autoritare si a pus capat continuitatii constitutionale. Se aduceau importante modificari si legislatiei electorale. regele era capul ostirii. inchide. vor determina conditiunile sub care femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Pe de alta parte. 21. Libertatea individuala este garantata.” „Art. „Art. Regele detinea initiativa legislativa. De asemenea. Ministrii erau raspunzatori numai fata de rege. ci de la puterea executiva. 8. in care regele nu numai ca domnea. iar initiativa revizuirii Constitutiei ii apartinea tot acestuia. Constitutia carlista se intemeia pe critica regimului de partide (dintr-o perspectiva reactionara) si pe doctrina corporatismului. Pe perioada vacantelor parlamentare si atunci cand adunarile legiuitoare erau dizolvate. 19. care o exercita prin guvernul sau. care devenea capul statului. dizolva ambele adunari sau numai una si le putea amana lucrarile. care nici intr-un caz nu va putea restrange dreptul in sine. civile si militare. prin presa.civile ale femeilor se vor stabili de legile civile pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe. In urma crizei aparute dupa alegerile din decembrie 1937.” „Art. Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. prin legi.

declarate ca atare de organele in drept. independent si suveran”. minoritatile nationale se bucurau de toate drepturile. s-a pus problema adoptarii unei noi Constitutii. 3. lipsind de drept de vot „persoanele interzise.3. incalcate sistematic in timpul regimului comunist. sanatatea publica era organizata de stat. ci mai degraba a celor fascist-corporatiste alcatuite pe fondul autohton al antiparlamentarismului si autoritarismului. in anii 1938-1940. direct si secret”. de a declara razboi si de a incheia pacea. libertatea individuala a cetateanului. care „isi exercita puterea prin organe reprezentative. cultul personalitatii (preluat de la Carol al II-lea). Toate aceste prevederi economice erau cuprinse intr-un titlu special. O alta consecinta izvorata din Constitutia carlista a fost instituirea. votul universal: „intreaga putere emana de la popor si apartine poporului” (art. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Lipsa partidului unic si a mobilizarii politice a natiunii nu pot aseza regimul Antonescu in categoria celor totalitare. De asemenea. religie sau grad de cultura. O succinta caracterizare a regimului Antonescu trebuie sa retina si discriminarea evreilor (legislatia rasiala avand precedente inca in anii autoritarismului carlist). aruncat intr-o pozitie strict ceremoniala. In plus. la 30 martie 1938. toate afirmatiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi. a intrunirilor. a Consiliului de Coroana. Noua Constitutie era adoptata in unanimitate la 13 aprilie 1948 si se inspira din Constitutia sovietica (stalinista) a anului 1936. intitulat Structura social-economica. Pe baza acestei prevederi au fost privati de drepturi politice numerosi cetateni. deci legislativul si . legea fundamentala consfintea principii democratice. numit de acum inainte Marea Adunare Nationala. prevederile economice prevalau asupra celor politice. si a eliminat garantiile care protejau libertatile individuale. egal. a cuceririi puterii politice de catre comunisti si a inlaturarii monarhiei. reactiunii si imperialismului”. la 2 milioane in anul 1939. Regimul antonescian care i-a urmat a facut un pas mai departe. au fost organizate alegeri pentru noul organ reprezentativ. se acorda drept de vot femeilor. cat si cel extern trec sub controlul statului. Aparent. Practic insa.6 milioane in anul 1937. scadea numarul alegatorilor de la 4. in vreme ce regele. la odihna. libertatea presei. Articolul 15 prevedea planificarea economiei nationale. pusi sub acuzatia ca desfasoara activitate fascista. care „a luat fiinta prin lupta dusa de popor in frunte cu clasa muncitoare. lipsite de drepturi civile si politice si nedemne. conform legii” (art. regimul personal al lui Carol al IIlea a modificat raportul de forta dintre puterile statului. dupa autodizolvarea fostului parlament.in Romania. Printre drepturile cetatenesti afirmate in Constitutie se aflau dreptul la munca. ea continea si o serie de restrictii pe plan politic. si se preciza caracterul sau de „stat populari. precum suveranitatea poporului. fara deosebire de sex. statua egalitatea in fata legii pentru toti cetatenii Republicii Populare Romane. hitlerista. acestea nefiind insa eligibile. cortegiilor si manifestatiilor. in conditiile prabusirii regimului de autoritate monarhica. devenind conducatorul statului. anuland dreptul de control reciproc. In aceasta Constitutie. care se va arata foarte important in conditiile de atunci. unitar. si dreptul de a incheia conventii si tratate (preluat din precedenta Constitutie de la seful statului) si acela. Acestia puteau fi alesi (la 23 de ani) si puteau alege (participau la vot de la 18 ani) toate organele statului. in conditiile ocuparii tarii de catre sovietici. iar articolul 14 prevedea ca atat comertul intern. Prin toate aceste modificari. Astfel. in afara functiei legiferarii si guvernarii. functioneaza in umbra sa. intrucat Marea Adunare Nationala (MAN) devenea „organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane”.18). Constitutia din 1948. la invatatura. Constitutia din 1948 nu mai prevedea principiul separarii puterilor in stat. In martie 1948. articolul 11 prevedea ca mijloacele de productie. Se consfintea noua titulatura a statului. impotriva fascismului . adversari ai regimului. Generalul Antonescu a mai detinut. de Republica Populara Romana. fiind instrumentul legal prin care se pregatea trecerea intregii economii sub controlul statului. care au fost. a cuvantului.3). in marea lor majoritate. prin Constitutie erau afirmate libertatea constiintei si libertatea religioasa. Teoretic. mitingurilor. bancile si societatile de asigurare pot deveni proprietatea statului atunci cand interesul general o cere. ostila Uniunii Sovietice. guvernarea prin decrete-legi (cu recursul la plebiscit). alese prin vot universal. Se stipula ca femeia avea drepturi egale cu barbatul. ca organ permanent consultativ. Presedintele Consiliului de Ministri concentra toate puterile. cu membri numiti de rege. nationalitate. rasa. Constitutia din 1938 a fost suspendata la 5 septembrie 1940. suspendarea tuturor activitatilor politice (implicit a parlamentului). se afirma protectia de catre stat a familiei. nemaiintalnit in celelalte legi fundamentale. Este cert astazi ca.

contopirea sau redenumirea celor existente. in care rolul conducator apartine clasei muncitoare” (art.8).6). atributiilor si denumirilor ministerelor si desfiintarea. deciderea consultarii poporului prin referendum. Statul roman era definit ca un „stat democrat-popular”. fixarea impozitelor si a modului de percepere a lor. exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele. ca baza a oricarei proprietati. In plus. Constitutia din 1952. Ea definea baza politica a statului „democrat-popular”. declara stare de necesitate (in intervalul dintre sesiunile MAN). votarea bugetului.P. pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane. Principiul suveranitatii nationale este inlocuit cu o noua formulare: „Baza puterii populare in R. activismul social si politic al cetatenilor. emitea decrete. cat si restrictiile referitoare la acest drept. 3. . lipsind insa referirile la caracterul sau indivizibil sau inalienabil.4. la propunerea guvernului. centralismul democratic.R. dar independenta justitiei era practic desfiintata prin interventia factorului politic. acredita si rechema. monopolul statului asupra comertului etc. numea si revoca ministri la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri. unitar. rangurile diplomatice. Puterea executiva (in fapt. in caz de agresiune. legalitatea populara.2) si „In R. care proclama tara noastra „Republica Socialista Romania” (art. care oficial era seful statului roman. care nu aducea insa modificari esentiale celei din 1948. era inlaturat principiul pluripartidismului si se creau conditiile pentru incalcarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor. Constitutia prevedea in mod explicit ca forta conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman (art. in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale. care aveau sa fie puse in practica mai tarziu. Prin aceste prevederi se reflecta incheierea procesului de colectivizare a agriculturii si de distrugere a proprietatii private in economie. Prezidiul convoca Marea Adunare Nationala in sesiuni ordinare si extraordinare. Desi Constitutia sustinea garantarea proprietatii private „agonisita prin munca si economisire”. Constitutia din 1965. Legea fundamentala din 1948 nu prevedea in mod expres ca rolul conducator revenea Partidului Muncitoresc Roman. aceasta anunta si masurile de cooperativizare. din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri. precum si de „rolul conducator al Partidului Muncitoresc Roman” (art. Puterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata si de Curtea Suprema. dar organele de stat erau subordonate acestuia. mijlocul politic de aservire a acestuia. cu o economie socialista (art.1).P. unitatea puterii de stat si exercitarea acesteia prin organe reprezentative. reprezenta Republica Populara Romana in relatiile internationale. interpreta legile votate de MAN. conferea decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane. In ceea ce priveste drepturile electorale. Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale. considerandu-se ca s-a ajuns la un inalt stadiu de dezvoltare in drumul ei spre comunism. o noua Constitutie.3) si ca scopul tuturor „oamenilor muncii” (nu se vorbea prea mult de natiune) este construirea societatii socialiste si asigurarea conditiilor pentru trecerea la comunism. fundamentata pe dictatura proletariatului.86). formarea guvernului Republicii Populare Romane. compus din presedintele Consiliului de Ministri.4). Marea Adunare Nationala a adoptat. Principiile fundamentale ale acestei Constitutii sunt suveranitatea poporului. planificarea nationala.6).5. cuprinzand prevederi care reliefau desfasurarea procesului de sovietizare si stalinizare a Romaniei. stabilirea numarului. cu o proprietate socialista (art. modificarea Constitutiei. stabilea gradele militare. ratifica sau denunta tratatele internationale. 3. acordarea amnistiei. Primul presedinte al Prezidiului MAN a fost profesorul Constantin I. suveran si independent. Prerogativele MAN erau: alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale. in conditiile unor epurari in randurile partidului. si cu monopol asupra comertului exterior (art. In 24 septembrie 1952. care a constituit mijlocul economic de aservire a cetateanului. este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare. singura putere reala in stat) apartinea Consiliului de Ministri. In aceasta Constitutie se vorbeste pentru prima data de proprietatea socialista (art. a fost promulgata si o noua constitutie. la propunerea guvernului. sistemul planificat al economiei.R. Aceasta consfintea insa totala aservire a Romaniei fata de Uniunea Sovietica. la 21 august 1965. Noua Constitutie mentioneaza noile forme de proprietate.executivul se confundau. Parhon. puterea apartine oamenilor muncii de la orase si sate” (art. sunt mentinute cele din Constitutia precedenta.5).

in locul regiunilor si raioanelor de inspiratie sovietica. impusa printr-un act de forta. reprezenta puterea de stat in relatiile interne si internationale. reprezentat de Partidul Comunist. incheia tratate internationale in numele Republicii Socialiste Romania. care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. suveran si independent. Dorinta de a marca diferente vizibile fata de precedentele constitutii liberale. fara a mai depinde de Comitetul Central. se introducea calitatea de municipii pentru orasele mari. prin modificarea Constitutiei din 1965. intreprinderile agricole de stat. Nu mai erau prevazute restrictii in exercitarea drepturilor politice. terenurile din fondul funciar de stat. de catre Marea Adunare Nationala. Documentele Natiunilor Unite. ales de Congresul partidului. ales de MAN. minele. 42). presei. din februarie 1968. Autoritatile statului roman sunt: administratia publica exercitata prin consiliile locale si primarii. reprezinta sursa unor drepturi sociale si economice introduse. apele. Suveranitatea nationala apartine poporului roman. numea si revoca presedintele si membrii Tribunalului Suprem. pentru a permite aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. statiunile pentru mecanizarea agriculturii. atunci cand era necesar. baza materiala a institutiilor social-culturale de stat. stabilea masurile de importanta deosebita ce priveau interesele supreme ale tarii. Schimbarea politica majora a societatii romanesti a fost oglindita in Constitutia adoptata de catre Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin referendum la 8 decembrie 1991 si modificata apoi in anul 2003. Constitutia din 1965 a fost aplicata pana la inlaturarea regimului comunist. Constitutia a reflectat reinstaurarea statului de drept. conferea decoratii. urmatorul pas pe calea consolidarii sale a fost infiintarea functiei de presedinte. proclama starea de necesitate in caz de urgenta. prin referendum. autoritatea judecatoreasca reprezentata de institutiile juridice. fondul de cladiri si locuinte. insa. In 1967. Noua lege fundamentala urma unei revolutii. prezida sedintele Consiliului de Ministri. in decembrie 1989. fara nici o confirmare a natiunii.29). fabricile si uzinele. in decembrie 1989. dar prelua din vechiul regim comunist o forma de stat. Prerogativele presedintelui. de asemenea. Constitutia din 1991. pentru prima data. era comandantul suprem al fortelor armate si presedintele Consiliului Apararii RSR. Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa. executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. Statul era proprietarul bogatiilor de orice natura ale subsolului. care reprezenta in continuare „organul suprem al puterii de stat. Dupa caderea regimului comunist. 3. Suveranitatea poporului era exercitata prin intermediul Marii Adunari Nationale. unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania” (art.6. Constitutia consfintea caracterul socialist (si cooperatist) al proprietatii si al economiei.Constitutia din 1965 nu aducea modificari importante atributiilor Marii Adunari Nationale. . a responsabilitatii guvernamentale. viceprim-ministrii. Pe masura ce puterea personala a lui Nicolae Ceausescu crestea. a regimului democratic. avea in vedere adaptarea unor institutii precum Curtea Constitutionala sau Avocatul Poporului. Romania a revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial. stabilea rangurile misiunilor diplomatice. la propunerea prim-ministrului. care nu puteau fi insa folosite in scopuri potrivnice oranduirii socialiste si interesului celor ce muncesc (art. a devenit necesara si consfintirea acestui proces prin modificari institutionale. a separarii puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism. caile de comunicatie. izvoarele de energie naturala. Guvernul isi pastra numele de Consiliu de Ministri si era definit ca organul suprem al administratiei de stat. prefecturi si consilii judetene. padurile. unitar si indivizibil. mijloacele de transport. direct. la 28 martie 1974. ministrii si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat. numea si revoca. emitea decrete prezidentiale si decizii. erau foarte largi: prezida Consiliul de Stat. republica. pe care. Prima modificare cu adevarat importanta a Constitutiei din 1965 dateaza. ai carei membri erau alesi prin vot universal. spre consultare poporului. egal si secret de catre toti cetatenii de la varsta de 18 ani. care urmau sa fie supuse. intrunirilor si demonstratiilor. Potrivit Constitutiei. Tribunalele si procuratura ramaneau subordonate factorului politic. in locul prezidiului Marii Adunari Nationale s-a prevazut crearea Consiliului de Stat. in contextul marcat de evenimente care avusesera loc pe plan mondial in ultimele decenii. Erau prevazute drepturi precum libertatea cuvantului. le urma. Se revenea la judete ca forme de administrare locala. statul roman este un stat national. cand a avut loc reorganizarea administrativa a teritoriului. a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Cu modificarile ulterioare. Dupa ce a devenit secretar general al PCR. de fapt. telecomunicatiile de stat. autoritatea legislativa exercitata de Parlament si Presedintele Romaniei. a suveranitatii poporului.

81). poate exercita cel mult doua mandate. Justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti. desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art. avand caracter consultativ. Parlamentul Romaniei este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. „prin noi insine” – conceptie liberala care considera ca evolutia tarii se putea realiza prin valorificarea potentialului economic si uman intern si punerea de stavile in calea capitalului strain. ministrii au obligatia de a raspunde la intrebarile sau interpelarile deputatilor sau senatorilor. Mandatul Presedintelui este de 5 ani (potrivit modificarii operate in 2003). dreptul de a fi ales. care socotea ca. radicalism politic – ansamblu de atitudini si concepte care preconizeaza practicarea metodelor radicale in solutionarea problemelor politice.101). Guvernul are si alte atributii: adopta hotarari si ordonante. interzicerea pedepsei cu moartea. direct si liber exprimat. alese prin vot universal. nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata. 58). a abroga – a suprima o lege sau o dispozitie oficiala. libertatea de exprimare. egal. Dreptul de vot este asigurat tuturor cetatenilor cu varsta de 18 ani si este universal.Parlamentul este „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (art. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. egalitatea in drepturi. potrivit legii electorale. pe care regii Romaniei il convocau in situatii deosebite. „portile deschise” – conceptie national-taranista. stat taranesc – obiectiv national-taranist formulat la congresul din aprilie 1935. egal. Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului. libertatea constiintei. Consiliu de Coroana – consiliu format din oameni politici reprezentativi. pentru un mandat de 4 ani. 85). Presedintele este ales prin vot universal. Presedintele Romaniei „reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Guvernul „asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice” (art. secret si liber exprimat. proces electoral – totalitatea etapelor care se succed in pregatirea si organizarea alegerilor. In acest scop. ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. care pot fi si succesive. prim-ministrul prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica guvernului. precum si intre stat si societate” (art. Romania trebuia sa recurga la sprijin financiar extern pentru a se dezvolta. clasa politica – clasa conducatoare care exista in organismele politice si careia n revine sarcina conducerii vietii politico-sociale. Este alcatuit din prim-ministru. direct. direct. secret si liber exprimat (art.25). libertatea cultelor religioase. dreptul la vot. Drepturi si libertati fundamentale prevazute de Constitutie sunt garantate: dreptul la viata.80). dreptul la informatie. intemeiat pe primatul taranimii si pe colaborarea taranimii cu alte categorii sociale in cadrul „democratiei rurale”. extremism politic – atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrinei lor unilaterale sau extreme urmaresc prin masuri radicale si violente sa impuna propriul program. pentru minoritatile nationale). Constitutia prevede si o serie de drepturi noi: libertatea circulatiei (art.73). . al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. acces liber la justitie. libertatea individuala. initiativa legislativa a electoratului (art. egal. dreptul la invatatura (inclusiv in limba materna. protectia proprietatii private.

sector cooperatist – parte a unei economii care cuprinde proprietatea cooperatista. Conform documentelor de partid. apreciat de comunisti ca fiind un „element exploatator” care trebuie sa dispara in noua oranduire socialista. aflate in proprietate particulara. zacaminte etc. proces prin care gospodariile agricole colective au luat locul celor individuale. mic-burghez – 1) detinatorul unei pozitii sociale intermediare intre burghezie si proletariat.A. erou al muncii socialiste – inalta distinctie a statului comunist roman. in Romania aceasta s-a facut fara despagubirea vechilor proprietari. Cooperativizarea agriculturii a fost considerata „o necesitate obiectiva si o parte inseparabila a planului de construire a socialismului”. nationalizare – actiunea de a trece in proprietatea statului unele intreprinderi. organizatie a partidelor comuniste patronata de Moscova. centralism economic – sistem de decizie al unei autoritati centrale in economie. tratat intre doua state sau grupari politice pe baza de reciprocitate.E. Comintern = Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste.R. protectionism = politica economica de protejare si de promovare a unor activitati economice indigene prin masuri de ingradire a puterii concurentilor externi pe piata interna. 2) pentru regimul comunist. sovrom – societate mixta romano-sovietica. denumire sub care este cunoscuta Internationala a III-a (1919-1943). C. chiabur – taran instarit. membru al unei brigazi. se acorda „persoanelor care s-au distins in mod deosebit in opera de construire a socialismului”. societate socialista multilateral dezvoltata – ultima etapa inaintea transformarii societatii socialiste in societate comunista. plan cincinal – instrumentul principal de realizare a conducerii planificate a economiei si societatii. . brigadier – conducatorul si organizatorul unei brigazi. prin care semnatarii se angajeaza sa se abtina de la atacuri militare sau politice.pact de neagresiune – intelegere. proprietatea intregului popor – sintagma desemnand proprietatea socialista. – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. creata la initiativa Uniunii Sovietice in ianuarie 1949. care isi intemeiaza activitatea pe mica productie de marfuri. fiind considerata „un act revolutionar prin care a fost lichidata dominatia economica a marii burghezii si s-a creat baza economica a puterii politice a proletariatului”. colectivizare (cooperativizare) – actiunea de a cooperativiza agricultura dupa principii socialiste. organizatie internationala de colaborare economica intre statele socialiste. fruntas al satului. etapa atinsa de Romania in timpul regimului Ceausescu si care trebuia depasita in jurul anului 2000. instituita in 1951. persoana cu vederi inguste. totalitarism = forma de organizare si functionare a societatii in care statul controleaza toate aspectele vietii sociale si individuale.

dezacord in raport cu majoritatea. regulamente) si care se supune controlului unor institutii juridice independente. santiere care foloseau munca fortata etc. deportare – a condamna pe cineva. proletcultism – curent cultural ale carui principii estetice erau reduse la ideea formarii unei culturi proletare cu respingerea mostenirii culturale a trecutului. disident – persoana care avea opinii contrare regimului. dislocandu-l din locul de bastina. stat de drept – stat in care raporturile dintre autoritati si cetateni se bazeaza pe drept (sistemul de legi compus din institutie.. disidenta – deosebire de opinii.) pluralism politic – ordine politica si juridica in care existenta mai multor partide politice permite cetatenilor unui stat sa-si afirme opinii si interese diferite intr-o confruntare libera. publicatiilor etc. gulag – sistem concentrationar dintr-un stat comunist (inchisori. care poate provoca sciziuni in interiorul unui partid sau in societate. lagare.cenzura – putere data unei autoritati sau persoane de a exercita un control asupra continutului corespondentei. rezistenta anticomunista – miscare anticomunista care viza revenirea la regimul democratic. . legislatie.C.R. revolutie culturala – concept aplicat in China maoista si transpus in practica prin tezele plenarei P. activist – membru al Partidului Comunist care se consacra exclusiv muncii de partid. de a interzice sau suprima aparitia unor articole sau publicatii in numele protejarii anumitor valori. din iulie 1971. privatizare – proces de revenire in proprietatea privata a unitatilor economice si a terenurilor aflate in proprietatea socialista.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful