Competiţie şi cooperare între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional

)
CUPRINS Introducere 5

Capitolul I: GENERALITĂŢI DESPRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE 1.1 Tipuri de agenţii de intelligence şi funcţiile lor 1.2 Activităţile specifice unei agenţii de intelligence 1.3 Consideraţii generale despre agenţiile de intelligence Capitolul II: NOUL MEDIU DE LUCRU AL AGENŢIILOR DE INTELLIGENCE 2.1 Globalizarea terorismului 2.2 Actualul context de securitate şi necesitatea de cooperare 2.3 Consideraţii asupra noului mediu de lucru al agenţiilor de intelligence Capitolul III: COMPETIŢIE ŞI COOPERARE INTERNAŢIONALĂ ÎNTRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE 3.1 Agenţii de intelligence ale altor state 3.2 Aspecte privind oponenţa şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence străine 3.3 Consideraţii privind competiţia şi cooperarea internaţională între agenţiile de intelligence Capitolul IV: COMPETIŢIE ŞI COOPERARE ÎN CAZUL AGENŢIILOR DE INTELLIGENCE DIN ROMÂNIA 4.1 Agenţiile de intelligence ale ţării noastre 4.2 Aspecte privind competiţia şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence române 4.3 Consideraţii asupra competiţiei şi cooperării în cazul agenţiilor de intelligence române Capitolul V: ANALIZA PRIVIND COMPETIŢIA ŞI COOPERAREA ÎNTRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE (NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL) 5.1 Argumente pentru competiţie 5.2 Argumente pentru cooperare 5.3 Consideraţii asupra analizei privind competiţia şi cooperarea între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional) Concluzii

Bibliografie INTRODUCERE Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au schimbat înţelegerea vieţii nu numai americanilor ci şi nouă, tuturor, determinând un nou curs în ceea ce priveşte evoluţia omenirii. Ameninţarea teroristă permanentă a devenit o nouă realitate a lumii, în locul modelelor clasice şi perceptibile de conflict, făcând loc unor scenarii neimaginabile până acum, în care soluţia diplomatică apare ca inexistentă. Prezenta lucrare de absolvire abordează tema cu titlu: COMPETIŢIE ŞI COOPERARE ÎNTRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE (NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL). Tema se integrează în domeniul specific specializării << INTRODUCERE ÎN SECURITATEA NAŢIONALĂ >> a COLEGIULUI NAŢIONAL DE APĂRARE. Terorismul contemporan a devenit un flagel globalizat. Acesta este o ameninţare permanentă la adresa stabilităţii desfăşurării activităţilor de zi cu zi ale oamenilor şi în consecinţa necesită un răspuns adecvat. În această luptă vârful de lance sunt agenţiile de intelligence, de a căror capacitate de penetrare depinde supravieţuirea şi bunul mers al lucrurilor. Ameninţările teroriste vizează în primul rând destabilizarea statului democratic, dezintegrarea şi preluarea controlului asupra sa. Rolul de bază al agenţiilor de intelligence este de a furniza factorilor decizionali ai statului toate informaţiile necesare pentru a reuşi în lupta cu agresorii. Pentru aceasta, agenţiile de intelligence îndeplinesc patru tipuri de misiuni: avertizează asupra ameninţărilor posibile;− asigură prognoza pe termen lung;− sprijină în luarea deciziilor;− menţin caracterul secret al datelor despre operaţii.− Produsul final de intelligence trebuie să fie credibil, iar activitatea de informaţii trebuie să rămână concentrată pe solicitările care vin de la beneficiarii decidenţi. Lucrarea de absolvire a avut ca obiectiv cercetarea în vederea identificării principalelor argumente şi obstacole pentru competiţie, respectiv cooperare între agenţiile de intelligence, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Pentru rezolvarea problematicii lucrării de absolvire investigaţiile autorului au fost orientate pe următoarele direcţii: (1) sintetizarea tipurilor de agenţii de intelligence, a funcţiilor lor şi a activităţilor specifice; (2) descrierea actualului context de securitate şi necesitatea de cooperare; (3) trecerea în revistă a principalelor agenţii de intelligence străine; (4) stabilirea de aspecte privind oponenţa şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence străine; (5) trecerea în revistî a agenţiilor de intelligence române şi fixarea cadrului lor legal de funcţionare şi cooperare; (6) analiza pentru identificarea principalelor argumente şi obstacole pentru competiţie, respectiv cooperare între agenţiile de intelligence, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Aşadar, scopul lucrării este de a veni în sprijinul activităţii serviciilor de informaţii din ţara noastră, prin identificarea principalelor argumente şi obstacole pentru competiţie, respectiv cooperare între agenţiile de intelligence atât la nivel naţional, cât şi

internaţional. Lucrarea de absolvire este structurată astfel: cuprins; introducere; capitolul I – generalităţi despre agenţiile de intelligence; capitolul II – noul mediu de lucru al agenţiilor de intelligence; capitolul III – competiţie şi cooperare internaţională între agenţiile de intelligence; capitolul IV – competiţie şi cooperare în cazul agenţiilor de intelligence din România; capitolul V – analiza privind competiţia şi cooperarea între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional); concluzii; bibliografie. Capitolul I – Generalităţi despre agenţiile de intelligence. Se trec în revistă tipurile de agenţii de intelligence şi functiile lor. Se prezintă activităţile specifice unei agenţii de intelligence. În finalul capitolului se fac consideraţii generale despre agenţiile de intelligence. Capitolul II – Noul mediu de lucru al agenţiilor de intelligence. Se explică despre globalizarea terorismului. Se prezintă actualul context de securitate şi necesitatea de cooperare. În finalul capitolului se fac consideraţii asupra noului mediu de lucru al agenţiilor de intelligence. Capitolul III – Competiţie şi cooperare internaţională între agenţiile de intelligence. Se trec în revistă agenţii de intelligence ale altor state. Se reliefează aspecte privind oponenţa şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence străine. În finalul capitolului se fac consideraţii privind competiţia şi cooperarea internaţională între agenţiile de intelligence. Capitolul IV – Competiţie şi cooperare în cazul agenţiilor de intelligence din România. Se trec în revistă agenţiile de intelligence ale ţării noastre şi se prezintă cadrul lor legal de organizare şi functionare. Se evidenţiază aspecte privind competiţia şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence române. În finalul capitolului se fac consideraţii asupra competiţiei şi cooperării în cazul agenţiilor de intelligence române. Capitolul V – Analiza privind competiţia şi cooperarea între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional). Se prezintă argumente pentru competiţie. Se indică argumente pentru cooperare. În finalul capitolului se fac consideraţii asupra analizei privind competiţia şi cooperarea între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional). Concluzii. Se arată concluziile finale, inclusiv propunerea de lege ferenda. CAPITOLUL I GENERALITĂŢI DESPRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE Ca urmare a situaţiilor din ce în ce mai frecvente în care ageţiile de intelligence trebuie să se ocupe de probleme globale sau transnaţionale, relaţiile între agenţiile din diferite ţări au luat amploare. 1.1 Tipuri de agenţii de intelligence şi functiile lor Agenţiile de intelligence pot fi clasificate pe următoarele tipuri principale: • ageţii de intelligence externe – produc informaţii care avertizează despre pericolele la adresa securităţii externe a statului; • ageţii de intelligence interne – produc informaţii care avertizează despre pericolele la adresa securităţii interne a statului; • ageţii de intelligence militare – produc informaţii în sprijinul planificării apărării şi susţinerii operaţiilor militare, dar şi despre pericolul unei agresiuni armate asupra statului;

• agenţii de intelligence privind criminalitatea – produc informaţii despre crima organizată şi corupţie, care ajută la aplicarea legii; • agenţii de intelligence pentru coordonare – de obicei sunt sub formă de centre sau comunităţi, cu rol de coordonare, care reunesc diferite agenţii din domeniul informaţiilor, dar în unele cazuri şi din alte structuri guvernamentale – ex. Centro Nacional de Inteligencia (CNI) din Spania; • agenţii sau sub-agenţii de intelligence specializate – de obicei se prezintă sub forma de centre, în cadrul unei agenţii principale, care au ca domeniu special o anumită problemă specifică – ex. Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAAT) din cadrul SRI. Agenţiile de intelligence au, în general trei funcţii: 1. culegerea de informaţii (intelligence collection); 2. contra-informaţiile (counter-intelligence); 3. acţiunile sub acoperire (covert action). Agenţiile de intelligence trebuie să aibă capacitatea de a colecta informaţii relevante pentru securitatea naţională prin interceptarea informaţiilor de la actori statali şi nonstatali, de a preveni scurgerea de informaţii prin interceptări similare realizate de alte state şi de a conduce acţiuni sub acoperire para-diplomatice şi paramilitare în teritorii străine pentru atingerea obiectivelor naţionale, atunci când utilizarea mijloacelor politice, diplomatice şi militare deschise şi normale pentru atingerea aceloraşi obiective sunt considerate imposibile sau inadecvate. 1.2 Activităţile specifice unei agenţii de intelligence Activităţile derulate de o agenţie de intelligence implică, în linii mari, următoarele faze: - direcţionarea – planificarea obiectivelor informative; - culegerea – colectarea unor informatii prin intermediul surselor, a tehnicului şi orice metode legale; - prelucrarea – traducerea informatiilor, stabilirea veridicitătii (evaluarea surselor de obţinere a informaţiilor şi verificarea acestora), coroborarea cu alte informaţii şi evaluarea relevanţei informaţiei; - analiza – interpretarea semnificaţiei informaţiei; - diseminarea – separarea pe categorii de interes pentru decident; - difuzarea – trimiterea către beneficiar; - valorificarea – utilizarea informaţiei de către beneficiari; - feedback – cererile ce sosesc de la beneficiari despre informaţiile livrate. Sursele de informaţii sunt după cum urmează: - HUMINT (HUMan INTelligence) – resursele umane ca mijloace informaţionale; - GEOINT (GEOspatial INTelligence) – informaţii obţinute prin interpretarea şi analiza imaginilor preluate din avion sau satelit - IMINT (IMagery INTelligence) – informaţii obţinute prin supraveghere foto sau video; - MASINT (Measures And Signatures INTelligence) – informaţii obţinute din interpetarea semnalelor înregistrate; - OSINT (Open Source INTelligence) – informaţii din surse deschise de tip media sau INTERNET; - SIGINT (SIGnals INTelligence) – informaţii care provin din interceptarea semnalelor

(spectru electromagnetic) transmise pentru comunicare . În competiţia tradiţională între agenţiile de intelligence intervine tocmai concurenţa pe aceste surse de informaţii, iar randamentul depinde de capacitatea de penetrare direct legată de performanţa agenţiei de intelligence. Cooperarea bilaterală înseamnă de obicei schimbul de informaţii şi analize pe probleme de interes comun. Acest tip de cooperare funcţionează pe bază de avantaj reciproc, fiindcă orice ţară ezită să împărtăşească informaţii care ar putea revela sursele sau metodele fără să obţină un beneficiu concret. Deşi ţările cu resurse limitate în materie de informaţii nu se pot întotdeauna compara cu ţările mari, ele se pot revanşa în alt mod, de exemplu oferind acces la regiuni şi limbi pentru care alte servicii ar trebui să dezvolte capacităţi separate . Cooperarea multilaterală evoluează ca răspuns la următoarele provocări: forţele coaliţiilor desfăşurate pentru operaţiuni de sprijinire a¬ păcii sau operaţiuni militare au nevoie, din partea agenţiilor de intelligence, de un sprijin aproape la fel de complex ca cel acordat în timp de război; problemele transnaţionale precum criminalitatea şi terorismul, în¬ care succesul unei ţări este benefic tuturor, este un motiv pentru multe ţări de a căuta să obţină şi să ofere mai mare acces la o gamă din ce în ce mai largă de informaţii; relaţiile multilaterale se pot dovedi cruciale pentru lărgirea¬ reţelei de contacte, dezvoltarea unei baze tehnologice şi de date moderne şi acordarea de asistenţă juridică reciprocă . Avantajele schimbului de informaţii sunt evidente: obţinerea de informaţii de la alte ţări este o condiţie esenţială a luării de decizii oportune, solid fundamentate. În plus, se elimină paralelismele, ceea ce permite o economisire semnificativă a resurselor. 1.3 Consideraţii generale despre agenţiile de intelligence 1. Agenţiile de intelligence au, în general trei funcţii: culegerea de informţii (intelligence collection); contra-informaţiile (counter-intelligence); acţiunile sub acoperire. 2. Sursele de informaţii sunt de tip HUMINT (resurse umane), GEOINT (informaţii din avion şi satelit), IMINT (informaţii foto-video), MASINT (informaţii obţinute din interpetarea semnalelor înregistrate), OSINT (informaţii media sau INTERNET), SIGINT (informaţii din interceptarea semnalelor transmise). 3. Activităţile derulate de o agenţie de intelligence implică, în principiu, următoarele faze: direcţionarea (planificarea obiectivelor informative), culegerea (colectarea informaţiilor prin intermediul surselor), prelucrarea (traducerea informaţiilor, stabilirea veridicităţii, coroborarea cu alte informaţii şi evaluarea relevanţei informaţiei), analiza (interpretarea semnificaţiei informaţiei), diseminarea (separarea informaţiilor pe categorii de interes), difuzarea (expedierea către beneficiar), valorificarea (utilizarea optimă a informaţiei), feedback (se realizează ca urmare a cererilor ce sosesc de la beneficiari). 4. În competiţia tradiţională între agenţiile de intelligence intervine concurenţa pe sursele de informaţii, iar eficienţa depinde de capacitatea de penetrare direct legată de performanţa agenţiei de intelligence. 5. Ca urmare a situaţiilor din ce în ce mai frecvente în care agenţiile de intelligence trebuie să se ocupe de probleme globale sau transnaţionale, relaţiile între agenţiile din

wikipedia. Cooperarea între agenţiile de intelligence există legalizată prin protocoale sau acorduri bi/multilaterale de schimb de informaţii şi/sau alte activităţi specifice. Cooperarea multilaterală apare ca o necesitate în cadrul coaliţiilor multinationale desfăşurate pentru operaţiuni de sprijinire a păcii sau operaţiuni militare de luptă împotriva terorismului. Cu aceasta a început razboiul contra terorismului. cooperarea în vederea atingerii obiectivelor stabilite. au adus terorismul la apogeu: patru avioane cu pasageri au fost deturnate şi utilizate ca bombe aeriene. solid fundamentate.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001 (dreapta)] Statele Unite au acuzat de atentat organizaţia teroristă fundamentalist islamistă Al-Qaida şi creierul acesteia Osama Bin Laden. compatibilizarea şi interoperţionalizarea forţelor militare şi de intelligence. În plus. armonizarea structurilor. Invazia Irakului din 2003 a fost considerată tot parte a războiului contra terorismului. precum şi în soluţionarea cazurilor de crimă organizată transnaţională. Atentatele din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii. 2.C. trasarea de responsabilităţi comune în materie de proiectare a forţelor. fiindcă orice ţară ezită să împărtăşească informaţii care ar putea indica sursele sau metodele proprii fără să obţină în cotrapartidă un beneficiu concret. CAPITOLUL II NOUL MEDIU DE LUCRU AL AGENŢIILOR DE INTELLIGENCE Globalizarea terorismului impune statelor membre NATO şi UE nevoi de politici de apărare şi securitate mai puternice. se elimină paralelismele. de o amploare fără precedent. Avantajele schimbului de informaţii sunt evidente: obţinerea de informaţii de la alte ţări este o condiţie esenţială a luării de decizii oportune.C. 9. Cooperarea bilaterală funcţionează pe bază de avantaj reciproc. combinarea mai eficientă a resurselor existente. 7. Fig. 2.com (stanga). 6. precum şi gasirea de soluţii de comandă unică. http://ro.1 Globalizarea terorismului Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington D.blogspot. Din cauza pericolului apariţiei altor atentate ale organizaţiei teroriste Al-Qaida. au fost distruse turnurile gemene ale gigantului complex comercial World Trade Center din New York (vezi – Fig. 8. care a provocat retragerea talibanilor de la guvernarea Afganistanului în octombrie 2001. intensificarea dezvoltării capacităţilor. iar pentru aceasta identificarea necesităţilor militare şi alocarea de resurse comune.1) şi o parte din clădirea Pentagonului din Washington D. peste 3000 de oameni şi-au pierdut viaţa. .diferite ţări au luat amploare. ceea ce permite o economisire semnificativă a resurselor. precum şi reformarea acestora pentru a lupta cu eficienţă împotriva terorismului. 2. s-a impus o mai mare cooperare între sistemele de intelligence..1 Efectele atacului terorist asupra World Trade Center [Sursa foto: http://adevarul911.

2. 2. au suferit intervenţii chirurgicale dificile. ce urmau să fie detonate. la o ceremonie de încheiere a pregătirii unei noi serii de terorişti într-o tabără din Pakistan. Dadullah a participat. prin intermediul unor telefoane mobile a căror alarma era programată să sune la aceeaşi oră. de . Serhane ben Abdelmajid Fakhet. în patru trenuri din Madrid aflate în calea Téllez spre Atocha. lira sterlină a atins minime istorice. înconjurat fiind de poliţişti. Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie ziua victimelor terorismului. pe fondul aglomeraţiei de vârf ce exista când oamenii pleacă spre locurile lor de muncă. Astfel. indicând clar numele Spaniei. Forţele de securitate au găsit şi alte trenuri încărcate cu explozibil. La trei zile de la atentate. într-un interviu acordat unui ziar pakistanez în iulie 2007 a ameninţat ţările occidentale cu atacuri teroriste care vor pune în umbră atentatele de la Londra. patru explozii au lovit sistemul de transport din Londra. Au fost arestati zeci de suspecţi. cu o luna mai inainte. Printre cei ucişi au fost şi 15 români. Spania Osama bin Laden a ameninţat public înca din 2003 cu acţiuni de pedepsire a ţărilor care se vor afla în coaliţie cu Statele Unite în razboiul contra Irakului condus de Sadam Hussein. iar cea de-a patra la bordul unui autobuz cu două etaje pe linia nr. în dimineaţa zilei de 11 martie 2004. Ancheta oficială nu s-a încheiat încă: 73 de persoane au fost inculpate. Unul dintre liderii talibanilor. Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra La data de 7 iulie 2005. guvernul de dreapta condus de Jose Maria Aznar. alias Tunisianul. dintre care 29 au fost deja judecate… Pe 11 martie 2004. presupusul creier al atacurilor. respectiv în staţiile Atocha. cea de-a doua în staţia Edgware Road. dar nu şi ultima. Mulţi dintre supravieţuitori au stat în spital săptămâni în şir. care a retras trupele spaniole din Irak. a pierdut alegerile şi s-a instalat un alt guvern al socialistului Jose Luis Zapatero. Fig. Exploziile au provocat un haos de nedescris. cea de-a treia pe tronsonul dintre staţiile King’s Cross şi Russell Square. după cum urmează: prima pe tronsonul de metrou dintre staţiile Liverpool Street şi Aldgate East. 30. au rămas cu urmări grave.2). zece rucsacuri conţinând explozibil au fost detonate simultan. de la Hackney la Marble Arch. de diferite naţionalităţi. organizaţia teroristă Al Qaida a lovit pentru prima dată. s-a aruncat în aer întrun apartament din Madrid. în inima Europei. Al-Qaida a revendicat atentatul printr-un comunicat publicat pe un site islamic. El Pozo del Tío Raimundo şi Santa Eugenia (vezi – Fig. Madrid-ul era lovit de cel mai grav atentat comis vreodată în Spania. Bilanţul atacului a fost de neimaginat: 199 de morţi şi 1467 de răniţi. dimineata.ro/extern/spania_procesul_atentatelor_de_la_martie] Ancheta cu privire la aceste atentate a ajuns la concluzia că de vină este o celulă islamistă aparţinând grupării Al-Qaeda. în Tavistock Square. Ca efect în pieţele financiare. Odată cu acesta alţi şaşe complici au murit în explozie.2 Atacul terorist asupra trenurilor madridene [Sursa foto: http://www.Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid.ciucon. atacul terorist soldându-se cu cel putin 40 de morţi şi peste 300 de răniţi. un aliat al Washington-ului. La o luna de la atacuri. Mansour Dadullah. Lovitura dură a reţelei lui Bin Laden şi-a atins obiectivele.

ro/cotidian/social/atacurile-din-mumbay-in-imagini-poze] 2. Atentat terorist esuat pe 31 iulie 2006 in Germania La data de 31 iulie 2006. dar detonarea a eşuat. Canada. de actualitate sunt organizaţiile teroriste fundamentalist islamice. din cauza poziţiei sale de luptă împotriva terorismului manifestată prin prezenţa militară în Afganistan. State precum Irakul încearcă să-şi găsească echilibrul politic şi organizatoric. atacatorii au luat ca ţintă două trenuri.2 Actualul context de securitate şi necesitatea de cooperare Apariţia diferitelor forme de terorism globalizat din cauza disensiunilor de ordin religios. Dezvoltarea tehnologică a pus în mâna unor state fundamental islamice. teritorial sau ideologic au determinat schimbări neobişnuite ale mediului de lucru al agenţiilor de intelligence: diversificarea actorilor. vizitat zilnic de cel puţin 100. le-au ascuns în genţi de voiaj şi le-au plasat în aceste trenuri. Hotelul Trident-Oberoi. Atentatele au avut loc în zece ţinte: gara centrală. Dintre actori. Franţa era deci ameninţată direct prin plasare de explozibili în centrul Parisului. arme care sunt o permanentă ameninţare la adresa statelor democratice.apropo. Printre morţi se aflau şi 2 politicieni australieni. 2. un restaurant. O grupare islamistă a Mujahedinilor Deccanului a revendicat atacurile din Mumbai. înmulţirea surselor de conflict şi a mijloacelor de folosire a forţei.3). cum este Al-Qaida. organizaţiile criminale transnaţionale şi unele guverne radical islamice care încearcă pe toate căile să ajungă la fabricarea armei nucleare. 2. în urma atacurilor armate şi exploziilor produse. într-un mare magazin din plin centrul Parisului. extinderea internaţională a caracterului şi impactului ameninţărilor. Se pare că ţinta atacatorilor au fost turiştii străini. Marea Britanie şi Germania . şeful antitero din Mumbai şi 12 politişti. Atacurile eşuate din Germania şi Franţa indică faptul că teroriştii islamişti ţintesc spre cât mai multe victime. Palatul Taj Mahal. au improvizat dispozitive explozibile.3 Imagini după atacurile teroriste din Mumbai [Sursa foto: http://www. s-au soldat cu peste 150 de morţi şi 350 de răniţi (vezi – Fig. India Atacurile teroriste de la 1 decembrie 2008 din Mumbai. care au explicat că gestul le-a fost motivat de publicarea în presa germană a unor caricaturi la adresa profetului Mohamed.unde ar urma să plece grupuri de atac în Statele Unite.000 de persoane. sub presiunea unui act revendicare a unei grupări teroriste care cerea retragerea militarilor francezi din Afganistan pana la sfarsitul lunii februarie 2009. Ideea de cooperare a agenţiilor de intelligence a fost introdusă de SUA ca urmare a . Operaţiile forţelor multinaţionale în sprijinul păcii sau de luptă împotriva terorismului s-au înmulţit simţitor. în Germania. cinci pachete cu dinamita au fost descoperite. Fig. Autorităţile au arestat doi cetăţeni libanezi islamişti. Recentele atentate teroriste din Mumbai. aceştia din urmă cazuţi în luptele cu teroriştii. cum este Iranul. Atentat terorist stopat în Paris înaintea Crăciunului din 2008 Cu 10 zile înainte de Crăciunul anului 2008.

6.9 obţinerea unor informaţii asupra zonelor de provenienţă a armelor şi muniţiei folosite pentru atentatele teroriste. Globalizarea terorismului impune statelor membre NATO şi UE nevoi de politici de apărare şi securitate mai puternice şi evident comune. armonizarea structurilor. ca şi păstrarea stabilităţii interne.9 cunoaşterea instrucţiunilor de operare ale terorismului străin pe teritoriul SUA şi a altor state europene. Apărarea împotriva terorismului internaţionalizat solicită identificarea necesităţilor militare şi alocarea de resurse comune.Michael Mc. precum şi organizaţiile criminale transnaţionale. creşterea previziunilor asupra viitoarelor .9 creşterea previziunilor asupra viitoarelor planuri teroriste. rămân priorităţi pentru agenţiile de intelligence ale oricărui stat. intensificarea dezvoltării capacităţilor. teritorial sau ideologic au determinat schimbări neobişnuite ale mediului de lucru al agenţiilor de intelligence: diversificarea actorilor. 11 martie 2004 – Madrid/Spania. conflictele şi rivalităţile tradiţionale între state. 7 iulie 2005 – Londra/Regatul Unit. 1 decembrie 2008 – Mumbai/India) indică o escaladare şi extindere a terorismului fără precedent. J.Connell. oprirea oricărei manifestări de apologizare a terorismului prin folosirea armelor nucleare.3 Consideraţii asupra noului mediu de lucru al agenţiilor de intelligence 1. 2. înmulţirea surselor de conflict şi a mijloacelor de folosire a forţei. Contracararea ofensivei teroriste tot mai globalizate a obligat la reevaluarea strategiilor naţionale de securitate ale statelor ameninţate şi în consecinţă la transformarea serviciilor de informaţii ale statelor membre NATO şi UE. directorul IC. trasarea de responsabilităţi comune în materie de proiectare a forţelor. extinderea internaţională a caracterului şi impactului ameninţărilor. pentru ca prin efort comun să se poatp realiza mai bine: apărarea vieţii oamenilor şi protejarea infrastructurilor de acţiunile teroriştilor. În raportul anual privind ameninţările securităţii naţionale a SUA prezentat în faţa senatului american la 05 februarie 2008.9 Totuşi. 4. Principalele beneficii ale cooperării între agenţiile de intelligence sunt: mai buna înţelegere a reţelelor teroriste internaţionale. Multitudinea atentatelor (11 septembrie 2001 – New York. Apariţia diferitelor forme de terorism globalizat din cauza disensiunilor de ordin religios. cooperarea în vederea atingerii obiectivelor stabilite.atentatelor de la 11 septembrie 2001 şi s-a concretizat în 2004 odată cu actul de reformare a intelligence şi prevenirea terorismului (Intelligence Reform and Terrorism Prevention Act of 2004). Washington D. 3. compatibilizarea şi interoperationalizarea forţelor militare şi de intelligence. 2.9 date despre conturile şi transferurile de monedă ale organizaţiilor teroriste. menţiona ca principale beneficii ale acestei cooperări. Aduc îngrijorări în special organizaţia teroristă internaţională Al-Qaida şi organizaţiile afiliate acesteia./SUA. după principiul cooperării. precum şi găsirea de soluţii de comandă unică. combinarea mai eficientă a resurselor existente.C. următoarele: mai buna înţelegere a reţelelor internaţionale Al-Qaida. 5. se poate spune până la globalizare. atingerea obiectivelor în operaţiunile internaţionale de sprijinire a păcii declanşate pe fond de luptă împotriva terorismului.

Surveillance and Reconnaissance Agency (AFISR or AIA) Army Military Intelligence (MI) Defense Intelligence Agency (DIA) Marine Corps Intelligence Activity (MCIA) National Geospatial-Intelligence Agency (NGA) National Reconnaissance Office (NRO) National Security Agency (NSA) Office of Naval Intelligence (ONI) Departamentul Energiei Office of Intelligence and Counterintelligence (OICI) Departamentul Securităţii Interne (Homeland Security) al SUA Office of Intelligence and Analysis (I&A) Coast Guard Intelligence (CGI) Departamentul Justiţiei Federal Bureau of Investigation (FBI) Drug Enforcement Administration (DEA) Departamentul Statului Bureau of Intelligence and Research (INR) . date despre conturile şi transferurile de monedă ale organizaţiilor teroriste. după principiul cooperării.1 Agenţii de intelligence ale altor state Agenţiile de Intelligence ale Statelor Unite ale Americii Agenţii independente Central Intelligence Agency (CIA) Departamentul Apărării Air Force Intelligence. Israelul şi Turcia sunt state cu tradiţie în domeniu de intelligence. Contracararea ofensivei teroriste tot mai globalizate a obligat la reevaluarea strategiilor naţionale de securitate ale statelor ameninţate şi în consecinţă la transformarea serviciilor de informaţii ale statelor membre NATO şi UE. Spania ca state membre ale Uniunii Europene. Marea Britanie. De asemenea. 7. 8. rămân priorităţi pentru agenţiile de intelligence ale oricărui stat. conflictele şi rivalităţile tradiţionale între state. agenţiile de intelligence ale Iranului interesează din cauza poziţiei agresive de dezvoltare a programului nuclear. obţinerea unor informaţii asupra zonelor de provenienţă a armelor şi muniţiei folosite pentru atentatele teroriste. Germania. Japonia şi Franţa. ca şi păstrarea stabilităţii interne. 3. Olanda. Italia. CAPITOLUL III COMPETIŢIE ŞI COOPERARE INTERNAŢIONALĂ ÎNTRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE Statele lumii care beneficiază de un intelligence competitiv sunt cele din noua structura de putere a lumii: Statele Unite ale Americii.planuri teroriste. Federaţia Rusă. Un alt candidat puternic ce trebuie luat în seamă pe linie de intelligence este India. Portugalia. China. Totuşi. cunoaşterea metodelor şi instrucţiunilor de operare ale teroriştilor.

S.2 Emblema Comunităţii de Intelligence a SUA [Sursa imagine: http://en. 3. 3. în sensul separării Directoratului CIA. 3. Sediul CIA este amplasat în Langley.org/wiki/United_States_intelligence_community] Consiliul Naţional de Informaţii al SUA (National Intelligence Council – NIC) a fost format în anul 1979.2 se poate vizualiza emblema Comunităţii de Intelligence a SUA. care era acelaşi şi pentru United States Intelligence Community.org/wiki/United_States_intelligence_community] Cele 16 agenţii de mai sus formează Comunitatea de Intelligence a SUA (U. Fig. John Michael McConell (13 februarie 2007 – 27 ianuarie 2009) şi Dennis C. de strângere şi analiză a informaţiilor despre guverne şi persoane străine. spre a le pune la dispoziţia Statului American. fiind centrul de concepţie strategica pe termen mediu şi lung în interiorul IC. CIA se află sub jurisdicţia preşedintelui Statelor Unite. omologul FBI şi serviciul de informaţii externe SVR. Unitatea este controlată în plus de către un comitet al serviciilor secrete format din membrii Senatului şi ai Camerei Reprezentanţilor. să ocupe această funcţie. Blair (29 ianuarie 2009 – în activitate). 3. Fig. De asemenea. CIA – Central Intelligence Agency Agenţia Centrală de Informaţii este un serviciu secret.3). de cel al IC. Truman. CIA desfăşoară activităţi de spionaj. În fig. fiind interzis ca directorul vreuneia din cele 16 agenţii de intelligence ale SUA.Departamentul Trezoreriei Office of Terrorism and Financial Intelligence (TFI) În fig. cu semnarea Actului de Securitate Naţională de către Preşedintele Harry S.1 se pot observa emblemele agenţiilor de intelligence ale SUA.wikipedia. Virginia. În perioada războiului rece. însă spre deosebire de alte servicii secrete americane. Actul de Prevenire a Terorismului şi Reformă a Intelligence-ului din anul 2004. Până acum Directori de Intelligence Naţional au fost desemnaţi: John Negroponte (21 aprilie 2005 – 13 februarie 2007). omologul CIA. Prin actul semnat s-a creat totodată şi Directorul Centralei de Informaţii. inclusiv deci al CIA.1 Emblemele agenţiilor de intelligence ale SUA [Sursa imagine: http://en. Centrul Naţional de Contra-terorism . care s-a transformat după destrămarea Uniunii Sovietice în serviciul secret intern rus FSB. Aşadar. a amendat actul iniţial de Securitate Naţionala. Intelligence Community – IC).wikipedia. 3. principalul său adversar era KGB. Totodată. acest act a stabilit ca Oficiul Directorului de Intelligence Naţional (Director of National Intelligence – ODNI) este ca o agenţie independentă care asistă DNI (vezi – Fig. prin acest act se introduce instituţia Directorului de Intelligence Naţional (Director of National Intelligence – DNI) a cărei poziţie este de conducător legal desemnat al IC. înfiinţat în anul 1947. CIA nu trebuie să-şi facă public bugetul.

Termenul geospaţial-intelligence înseamnă exploatare şi analiză de imagine şi informaţii geospaţiale care înfăţişează. . Nordul Virginiei şi St.protejarea SUA împotriva operaţiunilor de informaţii străine şi spionaj (contrainformaţii). care sunt: . 56 de birouri pe înteg teritoriu SUA în oraşele mari. Edgar Hoover (director FBI). Cartierul General al NGA este în Bethesda MD..protejarea SUA împotriva atacurilor cibernetice şi criminalităţii high-tech. peste 400 de agenţii rezidente în oraşele mai mici şi mai mult de 50 de birouri internaţionale. . NGA are în responsabilitate furnizarea de intelligence geospaţial (GEOINT). ODNI a introdus planul 100 Day & 500 Day Plans for Integration & Collaboration care include o serie de initiaţive proiectate să construiască fundamentul pentru creşterea cooperării şi reformării IC . care protejează comunicaţiile guvernamentale americane şi interceptează. . evaluează şi vizualizează descrierea trăsăturilor fizice şi geografice referitor la activităţile pe Pământ. Sediul central al NSA este în Fort Meade. FBI – Federal Bureau of Investigation Biroul Federal de Investigaţie a fost format în anul 1908. procesează.4) Serviciul Federal de Securitate este un serviciu rusesc de intelligence interior.Serviciul de Contrainformaţii. 3. diseminează semnalele intelligence-ului (SIGINT – SIgnals INTelligence) străin. NSA – National Security Agency Agenţia de Securitate Naţională este o agenţie guvernamentală a SUA. Agenţiile de Intelligence ale Federaţiei Ruse KGB desfiinţat în 1991 Federalnaya Sluzhba Bezopasnosti (FSB) (Serviciul Federal de Securitate) Glavnoye Razvedyvatelnoye Upravlenie (GRU) (Main Intelligence Directorate) Sluzhba Vneshney Razvedki (SVR) (Foreign Intelligence Service) FSB – Federalnaya Sluzhba Bezopasnosti (vezi – Fig. Louis. fondată de preşedintele Harry Truman la data de 4 noiembrie 1952. dar are alte locaţii în Washington D.(National Counterterrorism Center) este o organizaţie deosebit de importantă înăuntrul ODNI.combaterea crimei organizate. ca agenţie civilă şi de impunere a legii federale americane.. . ce are printre priorităţi: .protejarea SUA de atacuri teroriste (contra-terorism).gov/] NGA – National Geospatial-Intelligence Agency Agenţia Naţională de Informaţii-Geospaţiale este un Departament al Apărării de Imagery Intelligence (IMINT). Maryland. structurat de fapt pe mai multe servicii. având cartierul general în clădirea J. FBI este arma de investigaţie a Departamentului de Justiţie al SUA. În 10 octombrie 2007.C.dni. Washington D. Aşadar. 3.C. Fig.3 Emblema ODNI [Sursa imagine: http://www.

Direcţia de Intelligence Special – răspunde de intelligence special. . . . . 3.Oficiu 5 – responsabil cu gestionarea de inteligence al forţelor armate.. analiza şi difuzarea de intelligence pe Africa şi Orientul Mijlociu. flota de la Marea Baltică. grupuri de operaţii speciale.Oficiu 10 – responsabil cu analiza şi studiul producţiei militare.Serviciul de Securitate Economică (SEhB). activă în exterior.Direcţia de Intelligence a flotei – lucrează pe cinci sub-direcţii: flota de la Nord.5 Emblema GRU [Sursa imagine: http://www. 3. 3.Oficiu 8 – responsabil cu studierea problemei paşilor ce trebuiesc făcuţi în relaţiile cu NATO. cum ar fi securitatea interna a GRU. .Serviciul Tehnico-Stiinţific. îşi conservă denumirea din perioada sovietică. .ru/] SVR – Sluzhba Vneshney Razvedki (vezi – Fig.Serviciul de Frontieră. Dispune de oficii pe lângă ambasade şi . analiza şi difuzarea de intelligence pe Asia/Oceania.5) Direcţie de intelligence militar.Serviciul de Protecţie a Sistemului Constituţional şi Combaterea Terorismului (SZKSiBT) .Oficiu 12 – responsabil cu activităţi de decongestionare complementare celorlate oficii GRU. în subordinea Statului Major General. cifru şi securitatea comunicaţiilor.Oficiu 3 – responsabil cu culegerea.4 Emblema FSB [Sursa imagine: http://www. .Oficiu 7 – responsabil cu analize de la NATO.Oficiu 1 – responsabil de intelligence pe Europa. analiza şi difuzarea informaţiei din occident. . se divide în 7 direcţii – recunoaştere. flota din Pacific. . fiind responsabil cu informaţiile din exterior.Serviciul de Susţinere a Activităţilor. . . semnale militare.6) Serviciul de Intelligence Extern este continuatorul primei direcţii din KGB.ru/] GRU – Glavnoye Razvedyvatelnoye Upravlenie (vezi – Fig. intelligence electronic. 3. . . Fig. departament financiar. flota de la Marea Neagră.Oficiu 11 – responsabil cu evaluarea potenţialului altor state privind arma nucleară.Oficiu 6 – responsabil cu intelligence electronic. . .Serviciul de Supraveghere. analiză. operaţii.Serviciul de Relaţii Internaţionale şi Informare Curentă. personal.Oficiu 2 – responsabil de culegerea. Fig.Oficiu 4 – responsabil cu culegerea. . flota de activităţi speciale. fiind structurată pe oficii: .Serviciul de Organizare a Muncii Personalului. . .gru.Oficiu 9 – responsabil cu studiul tehnologiei militare externe şi cu spionajul militar.fsb. .

fiind structurat după cum urmează: .Oficiu Direcţiei T – responsabil cu culegerea de informaţii ştiinţifice şi tehnologice. a fost creată în 1944 să lupte împotriva activităţilor de spionaj şi împotriva activităţilor puterilor străine pe teritoriile aflate sub .ru/] Agenţiile de Intelligence ale Chinei National Security Bureau (NSB) Guojia Anquan Bu (Guoanbu) (Ministry of State Security) Gonggong Anquan Bu (Gonganbu) (Ministry of Public Security) Agenţiile de Intelligence ale Japoniei Cabinet Intelligence Council Joint Intelligence Council Naikaku Jouho Chousashitsu (Naicho) (Cabinet Intelligence and Research Office) Cabinet Satellite Intelligence Center (CSICE) Public Security Intelligence Agency (PSIA) Defense Agency Defense Intelligence Division (DID) Defense Intelligence Headquarters (DIH) Intelligence and Analysis Service (IAS) Security Bureau (SB) Agenţiile de Intelligence ale Franţei Direction de la Surveillance du Territoire (DST) (Directorate of Territorial Surveillance) Direction du Renseignement Militaire (DRM) (Directorate of Military Intelligence) Direction Générale de la Sécurité Extérieure (DGSE) (General Directorate of External Security) Direction Centrale de la Renseignements Généraux (DCRG) (Central Directorate of General Intelligence) Direction de la Protection et de la Sécurité de la Défense (DPSD) (Directorate of Protection and Defense Security) DST – Direction de la Surveillance du Territoire (supusă transformării în iulie 2008) Direcţia Supravegherii Teritoriului francez. Spetsnaz unitatea Vympel este o unitate contra-terorism a SVR.reprezentanţe diplomatice ruse şi servicii.Oficiu Direcţiei K – responsabil cu prinderea agenţilor infiltraţi de servicii de intelligence străine şi securitatea serviciului. .6 Emblema SVR [Sursa imagine: http://srv. .Serviciu A – responsabil cu planificarea şi implementarea măsurilor active.Oficiu Direcţiei S – responsabil de agenţii acoperiţi din toată lumea. 3. . analiza şi distribuirea informaţiilor spre beneficiari. Totodată.gov.Serviciu R – responsabil cu evaluarea operaţiilor SVR. . Fig. . SVR dispune de o Academie de Intelligence destinată antrenamentului agenţilor externi şi personalului unităţilor contrateroriste.Serviciu I – responsabil cu culegerea.

cealaltă agenţie centrată pe culegerea de informaţii militare. 3. DGSE are în serviciu circa 4500 de angajaţi. fiind responsabilă cu obţinerea informaţiilor militare din exteriorul ţării şi contracararea în afara ţării a activităţilor de spionaj îndreptate împotriva intereselor statului francez. În prezent DST este administrată pe linie de securitate interna. În general. (3) Direcţia Operaţii. în provincii – 7 direcţii regionale. dintre care 3200 de civili şi restul militari. 3. administraţie tehnică.Direction Générale de la Sécurité Extérieure (vezi – Fig. .Subdirecţia de analiză: însărcinată cu analiza informaţiilor referitoare la aspecte economice sau de violenţă urbană. (2) Direcţia Intelligence. 3.7 Emblema DRM [Sursa imagine: http://www. DRM – Direction du Renseignement Militaire (nou înfiinţată) (vezi – Fig. Fig.Subdirecţia de acţiuni violente – destinată luptei contra grupurilor extremiste sau rasiste. siguranţă şi protecţia patrimoniului.8 Emblema DGSE [Sursa imagine: http://www. ca organizare include: în Paris – administraţia centrală divizată în 5 sub-direcţii – contraspionaj. Ca structură DGSE are în componenţa: (1) Direcţia strategică. 3.8) Direcţia Generală a Securităţii Exterioare este subordonată Ministerului Apărării din Franţa.org] DCRG – Direction Centrale des Renseignements Généraux (supusă transformării în iulie 2008) Direcţia Centrală a Informaţiilor Generale este însărcinată în materie de securitate internă a statului francez. . terorism internaţional.Subdirecţia de investigaţii – centrată pe informaţii pentru prevenirea şi combaterea terorismului şi grupuri similare din teritoriul naţional. Fig. cartierul general al DST este situat pe 1 rue Nélaton în Paris. (4) Direcţia Tehnică. Începând cu iulie 1985.org] DGSE .suveranitatea Franţei. . pregătire şi documentare. logisticii.fas.7) Direcţia de Informaţii Militare a Franţei este specializată în culegerea de informaţii cu caracter militar. administraţie generală şi un oficiu special de legături naţionale şi internaţionale. fiind structurată astfel: .fas.Subdirecţia de resurse – responsabilş cu asigurarea resurselor umane. DPSD – Direction de la Protection et de la Sécurité de la Défense Direcţia Protecţiei şi a Securităţii Apărării din Franţa desfăşoară activitate de contrainformaţii militare. având în serviciu circa 1600 de persoane. drept pentru care se află în competiţie permanentă cu DGSE. . mai multe brigăzi şi 4 posturi instalate în teritorii străine. (5) Direcţia Administrativă.

Secţiunea 5 – Securitate şi Apărare. .Secţiunea 4 – Administraţie. luptă împotriva traficului de droguri. Acesta este parte a Oficiului Cancelariei Federale. . 3.10 Antet BfV [Sursa imagine: http://www. 3.org] Agenţiile de Intelligence ale Italiei Comitato Esecutivo per i Servizi di Informazione e Sicurezza (CESIS) (Executive Committee for Intelligence and Security Services) Comitato Interministeriale per le Informazioni e la Sicurezza (CIIS) (Inter-ministerial Committee for Intelligence and Security) Servizio per le Informazioni e la Sicurezza Democratica (SISDE) (Democratic Intelligence and Security Service) Servizio per le Informazioni e la Sicurezza Militare (SISMI) (Military Intelligence and Security Service) CESIS – Comitato Esecutivo per i Servizi di Informazione e Sicurezza (vezi – Fig.fas.9) Serviciul Federal de Intelligence al Germaniei BND desfăşoară activităţi de spionaj. depinde de Ministerul de Interior are responsabilităţi de contraspionaj şi luptă contra grupurilor extremiste şi teroriste. Fig. . structurat astfel: .Agenţiile de Intelligence ale Germaniei Bundesnachrichtendienst (BND) (Federal Intelligence Service) Militärischer Abschirmdienst (MAD) (Military Security Service) Amt für Nachrichtenwesen der Bundeswehr (ANBW) (Office of Intelligence of the Federal Armed Forces) Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV) (Federal Office for the Protection of the Constitution) Landesamt für Verfassungsschutz (LfV) (State Offices for the Protection of the Constitution) Bundesamt für Sicherheit in der Informationstechnik (BSI) BND – Bundesnachrichtendienst (vezi – Fig. 3. BfV are un efectiv de până la 2000 de oameni.Secţiunea 2 – Supraveghere Tehnică.org] BfV – Bundesamt für Verfassungsschutz (vezi – Fig. Având peste 6000 de membri. .Secretario General CESIS – coordonează legătura cu servicile de intelligence interne . criminalităţii multinaţionale. BND este organizat după cum urmează: .10) Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei. abreviat BfV. 3.Secţiunea 3 – Interpretare. Secţiunea 6 – Sarcini Centrale. trafic de arme şi material nuclear. Fig.11) Acesta este un serviciu de informaţii şi securitate. 3.9 Antet BND [Sursa imagine: http://www.Secţiunea 1 – Culegere Operaţională (de informaţii).fas.

12) Acesta este un serviciu de informaţii şi siguranţă democratică al Ministerului de Interior însărcinat cu obţinerea de intelligence necesar exercitării securităţii şi apărării instituţiilor democratice şi ale constituţiei Italiei.14) Secret Intelligence Service.Autoridad Nacional para la Seguridad (ANS). . .Poliţia Naţională.serviziinformazionesicurezza. . 3. prevenirea şi neutralizarea elementelor agresive şi subversive contra statului. independenţa şi integritatea statului italian.it/] SISDE – Servizio per le Informazioni e la Sicurezza Democratica (vezi – Fig. 3.Oficina Central para la Seguridad (UCSI) – gestionează materialele clasificate. Are un efectiv de aproape 2300 persoane şi este organizat pe batalioane: .gov. abreviat SIS şi cunoscut ca MI6.serviziinformazionesicurezza.13) Acesta este un serviciu de informaţii şi siguranţă militară însărcinat cu obţinerea de intelligence necesar pentru apărare militară. prevenirea oricărei ameninţări şi agresiuni. Fig. 3. .11 Emblema CESIS [Sursa imagine: http://www. Fig.serviziinformazionesicurezza.Antiterorism.13 Emblema SISMI [Sursa imagine: http://www.12 Emblema SISDE [Sursa imagine: http://www. SISDE este structurat pe următoarele departamente: . îşi are originea începănd cu . . 3. 3. .Crima organizată şi alte ameninţări.gov. . 3.gov.Crima organizată şi alte ameninţări.it/] Ageţiile de Intelligence ale Marii Britanii Defence Intelligence Staff (DIS) Government Communications Headquarters (GCHQ) Joint Intelligence Committee (JIC) Royal Air Force Intelligence Branch Secret Intelligence Service (SIS ori MI6) Security Service (MI5) National Criminal Intelligence Service (NCIS) New Scotland Yard (NSY) SIS ori MI6 – Secret Intelligence Service (vezi – Fig. . Fig.Batalionul R (Ricerca) – investigaţii şi intelligence extern.Lupta contra Mafiei. contraspionaj.it/] SISMI – Servizio per le Informazioni e la Sicurezza Militare (vezi – Fig. Cu un efectiv de circa 1400 de persoane.Batalionul E (Elaboraziones) – analize.şi exterioare.Batalionul D (Difesa) – contraspionaj.

Principlul rol al acestui Serviciu este sa furnizeze intelligence secret în sprijinul securităţii şi apărării. Birmingham.org] NCIS – National Criminal Intelligence Service (vezi – Fig. 3. fiind organizat pe departamente astfel: .Terorism Internaţional.fas. Manchester şi Wakefield realizează intelligence criminal privind traficul cu droguri. . prevenirea . Fig. care prin separare în 1922 a devenit un serviciu de sine stătător denumit SIS. Crima Organizată. politicilor economice şi externe ale Guvernului din Regatul Unit. Practic SIS se ocupă cu culegerea de informaţii cu ajutorul mijloacelor umane şi este agenţia de contraspionaj a Marii Britanii. 3. Bristol.Contraspionaj. 3.14 Antetul MI6 [Sursa imagine: http://upload.15 Emblema MI5 [Sursa imagine: http://www. .15) Acest serviciu este responsabil de intelligence interior şi securitate naţională în Regatul Unit. 3.Conducere şi Coordonare de Intelligence în Irlanda de Nord. 3.16) Această organizaţie a fost înfiinţată în aprilie 1992 în scopul de a furniza intelligence pentru combaterea marii criminalităţi în Regatul Unit. 3. producerea şi managementul informaţiei. Agenţiile de Intelligence ale Portugaliei Sistema de Informações da República Portuguesa (SIRP) (Intelligence System of the Republic of Portugal) Serviço de Informações de Segurança (SIS) (Security Intelligence Service) Serviço de Informações Estratégicas de Defesa e Militares (SIEDM) SIS – Serviço de Informações de Segurança (vezi – Fig. NCIS prin cele 5 Oficii regionale ale sale dispuse în Londra.Culegerea. . Fig.wikimedia. Cartierul General al MI6 este situat în 85 Vauxhall Cross. Fig. dar dispune de puternice baze de date privind criminalitatea.org/wikipedia/en] MI5 – Security Service (vezi – Fig. NSY are ca principală responsabilitate securitatea internă a Regatului Unit.16 Antetul NCIS [Sursa imagine: http://www. Protecţie şi Securitate.Terorism în legătură cu Irlanda de Nord.org] NSY – New Scotland Yard Scotland Yard a fost fondată de către Sir Robert Peel şi are Cartierul General în Londra. Londra.fas. grupurile de crimă organizată.17) Serviciul de Informaţii de Securitate face parte din Ministerul de Interior al Portugaliei şi are ca responsabilitate obţinerea de intelligence privind securitatea internă. . spălarea banilor.anul 1909 în Secţiunea Externă a Secret Service Bureau.

Structura SIS este următoarea: .Centru de Intelligence al Forţelor Armate (Centro de Inteligencia de las Fuerzas Armadas – CIFAS ).pt] Agenţiile de Intelligence ale Olandei Algemene Inlichtingen. analiza şi distribuţia informaţiilor de interes pentru Forţele de Securitate. . CGI a fost restructurat în 2004.17 Emblema SIS [Sursa imagine: http://www. .Serviciu Administrativ. . combaterea actelor care atentează la stabilitatea constituţională a statului. Reponsabilitaţile SIGC sunt centrate pe lupta antiteroristă şi investigaţii criminale.en Veiligheidsdienst (MIVD) (Military Intelligence and Security Service) Agenţiile de Intelligence ale Spaniei Centro Nacional de Inteligencia (CNI) (National Intelligence Centre) CNI – Centro Nacional de Inteligencia Centrul National de Intelligence al Spaniei are în structură: . SIGC – Servicio de Información de la Guardia Civil (vezi – Fig.Comisariatul General de Informaţii (Comisaría General de Información – CGI) al corpului poliţiei naţionale spaniole.cni. . în prezent fiind alcătuit din: Unitatea Centrală de Intelligent.18) SIGC integrează Subdirecţia Generală de Operaţii. Unitatea Centrală de Informaţii .Secţiunea de Informaţii (Sección de Informacion) – intelligence al Fortelor Navale. Agenţia de Informaţii şi Investigaţii şi Poliţia Judiciară a Gărzii Civile.19) Comisariatul General de Informaţii este însărcinat cu culegerea. 3.en Veiligheidsdienst (AIVD) (General Intelligence and Security Service) Militaire Inlichtingen.18 Embla SIGC [Sursa imagine: http://www. 3. Structura CGI este centrată pe unităţi centrale. Fig.sis. respectiv pe unităţi periferice ca brigăzi de informaţii ale provinciei şi grupuri de informaţii.Delegaţiile Regionale. 3. 3.Divizia de Informaţii (División de Información) – intelligence al Fortelor Aeriene.sabotajelor.Serviciu Informatic. Fig. lupta împotriva terorismului.Serviciul de Informaţii al Gărzii Civile (Servicio de Información de la Guardia Civil – SIGC). .Centru de Intelligence şi Securitate (Centro de Inteligencia y Seguridad) – intelligence al Armatei. . .Director General.Serviciu Operaţii. Sediul SIS este în Lisabona. .es/] CGI – Comisaría General de Información (vezi – Fig. care se împart în servicii şi brigăzi. . contraspionajul.

Structura Mossad este pe departamente. Irak. China. CSI. Libia. Maghreb (Maroc.Departamentul Tehnologic – responsabil pentru dezvoltarea tehnologiei avansate suport pentru operaţiile Mossad.Departamentul pentru Statele Non-Arabe – responsabil cu contraspionajul. . Fig.Departametul pentru Statele Arabe – responsabil cu lupta contra terorismului. Tunisia). Unitatea de Operaţii.la Interior.Divizia de Operaţii Speciale (Metsada) – sabotaje. Cartierul General al Mossad este în Tel Aviv. Africa. . . .Departamentul Cercetarii – responsabil cu culegerea de informaţii. Arabia Saudita. Iran.mohr. acţiuni paramilitare. Fig. 3. .es/] Agenţiile de Intelligence ale Indiei Joint Intelligence Committee (JIC) Intelligence Bureau (IB) Research and Analysis Wing (RAW) Agenţiile de Intelligence ale Israelului ha-Mossad le-Modiin ule-Tafkidim Meyuhadim (Mossad) (Institutul pentru Intelligence şi Operaţii Speciale) Sherut ha-Bitachon ha-Klali (Shabak sau Shin Bet) (Israel Security Service) Agaf ha-Modi’in (Aman) (Military Intelligence) Mossad (vezi – Fig. dintre care cele mai importante sunt: . .19 Emblema CGI [Sursa imagine: http://www. Emiratele Arabe Unite. Unitatea Centrală Operativă Antiteroristă. 3. Iordania. dispune de detaşamente de operaţii pentru a acţiona în special împotriva Hamas. respectiv: . Zona de Gestiune. Canada şi Europa de Vest.il] Shabak (vezi – Fig. . Unitatea Centrală de Informaţii Externe.20) Mossad are responsabilităţi pe linie de spionaj.Departamentul de Legături şi Acţiuni Politice – conduce activităţile politice şi legăturile cu serviciile de intelligence străine prietene. . Siria. care este format din 3 departamente.Departamentul de Culegere – responsabil cu acţiuni de spionaj. 3.cni. acţiuni sub acoperire şi contra-terorism.gov.Departamentul de Protecţie şi Securitate – protejarea principalelor obiective de interes strategic. America Latina. Algeria.20 Emblema Mossad [Sursa imagine: http://www.Departamentul LAP (Lohamah Psichologit) – responsabil cu lupta psihlogică. 3.21) Acesta este un serviciu de contrainformaţii şi securitate internă. Israel. fiind organizat pe 15 secţiuni geografice – SUA.

bazate pe cooperare informativ-operativă şi în consecinţă s-a trecut la desfăşurarea de activităţi comune de culegere. terorism. culegerea de informaţii despre zonele de interes.Fig. districtul Yenimahalle. Printre domeniile de interes ale MIT se pot enumera: crima organizată. interceptarea comunicaţiilor.org] Aman (vezi – Fig. Agenţiile de Intelligence ale Iranului Vezarat-e Ettela’at va Amniat-e Keshvar (VEVAK) (Ministry of Intelligence and National Security) 3. indică o internaţionalizare a fenomenului terorist. interceptări de comunicaţii. are sediul în Ankara. MIT prezintă următoarea structură: (1) Direcţia pentru Informaţii. a făcut vorbire în raportul sau despre necesitatea înfiinţării unei Agenţii de Informaţii a Uniunii Europene. (3) Direcţia Sisteme Computerizate. Statele Unite declară Razboi Global împotriva Terorismului şi trimite forţe în Afganistan şi Irak pentru distrugerea acestuia oriunde s-ar găsi. 3. Obişnuit prin cooperarea internaţională a agenţiilor de intelligence se face de fapt un schimb de informaţii.22) Acesta este serviciul armatei de intelligence.22 Emblema Aman [Sursa imagine: http://www. care se ocupă pe lângă activităţile specifice şi cu informări şi estimări de riscuri. studii privind capacităţile de armament din anumite zone. (4) Direcţia Operaţii. a fost introdusă Strategia Contra-Terorism a UE.21 Emblema Shabak [Sursa imagine: http://www. Actele de terorism ulterioare din Europa şi Asia. Javier Solana. intelligence electronic. care are în vedere măsuri de control a recrutărilor prin INTERNET a persoanelor predispuse la săvârşirea de . Fig. clasificare şi secretizare a informaţiilor după regulamente şi legi bi/multiconsensual prestabilite. contracararea activităţilor psihologice . (2) Direcţia Informaţii Psihologice. arme nucleare.fas. Războiul împotriva terorismului globalizat a condus la coaliţii multinaţionale.org] Agenţiile de Intelligence ale Turciei Milli Istihbarat Teskilati (MIT) (National Intelligence Organization) Jandarma Istihbarat ve Terorle Mucadele (JITEM) – Unitatea de Informaţii şi Combaterea Terorismului a Jandarmeriei MIT – Milli Istihbarat Teskilati Organizaţia Naţională de Informaţii a Turciei. abreviată MIT. contraspionaj. cu ocazia lansării primei Strategii de Securitate a UE. fapt ce a condus pentru apărare la acceptarea unui nou concept de securitate şi anume cel de securitate prin cooperare. În anul 2005. 3. etc. mişcările subversive sau separatiste îndreptate împotriva ordinii constituţionale a Turciei.2 Aspecte privind oponenţa şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence străine Urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. 3.fas. În anul 2003. (5) Direcţia Electronică şi Tehnică.

procedurale. au căpătat competenţe şi pe linie de combaterea terorismului. şi mai ales legate de terorism. legale şi culturale. responsabilă de intelligence militar extern. a fost transformată dintr-o organizare pe zone geografice. În Franţa. Încercările de a moderniza şi facilita cooperararea între agenţiile de inteligence în palier internaţional include dimensiuni tehnologice. trafic de droguri. În continuare se trec în revistă schimbări care s-au instituit la nivelul agenţiilor de intelligence din unele state membre UE pentru creşterea eficienţei în lupta împotriva terorismului. Astfel. De aceea este necesară o Comunitatea de Informaţii a UE care să permită multilateral schimbul de informaţii legate de ameninţări la adresa securităţii comunitare. În iulie 2008. într-una pe arii de interes. În iulie 2006. La acest moment. de îmbunătăţire a securităţii graniţelor Europei şi de tăiere a fondurilor organizaţiilor ce trezesc suspiciuni de finanţare a actelor teroriste . multe dintre agenţiile de intelligence din ţările europene membre NATO au încheiat acorduri separate cu cele ale SUA. Divizia de Intelligence a Conducerii Militare a UE (INTDIV) care este o structură de obţinere a informaţiilor militare destinate planificării. necesar sprijinirii luării deciziilor în domeniul Politicii Europene de Securitate şi Apărare (EDSP). s-a înfiinţat CSI – Conseil de sécurité intérieure. trafic de persoane sau de armament. folosirea de echipe multinaţionale în anchete. structurale. De asemenea. DST – Direcţia Supravegherii Teritoriului francez. tot în anul 2002. Din acest motiv mai mult se preferă inţelegerile bilaterale. Informaţiile legate de ameninţări la adresa securităţii circulă îngreuiat între statele membre UE. la data de 15 mai 2002. adică în traducere Consiliul pentru securitate internă. formarea bazelor de date despre terorişti. în UE cooperarea se limitează la colectarea de imagini prin intermediul Centrului satelitar al Uniunii Europene (EUSC) de la Torejon. introducerea mandatului de arestare european (2002). DGSE – Direcţia Generală a Securităţii Exterioare. pentru furnizarea de intelligence geospaţial (GEOINT). Măsuri de reacţie sunt vizibile la nivelul UE şi prin reactivarea în cadrul Europol (European Police Office) a unităţii de antiterorism. În plus s-au introdus măsuri judiciare de prevenire a terorismului ca: adoptarea soluţiei americane a paşaportului biometric. la reuniunea parlamentarilor europeni cu atribuţii în controlul agenţiilor de intelligence s-a subliniat necesitatea ca UE să-şi înfiinţeze o structură de informaţii comunitară care să asigure operativ schimbul de informaţii. o alta măsură a fost reintroducerea CIR – Comité interministériel du renseignement (Comitetul . cu atribuţiune principală pe linie de contraspionaj şi DCRG – Direcţia Centrală a Informaţiilor Generale specializată în materie de informaţii interne. nu doar bilateral. în care a atras la cooperare Spania şi Italia şi în continuare depune eforturi de a convinge Germania să se alăture la aşezarea pe orbita a satelitului Hellios 2. care uneori sunt greu de depăşit. Un serviciu unitar ar trebui să asigure cooperarea şi în domeniul managementului surselor umane (HUMINT) şi al transmisiunilor (SIGINT) şi astfel crearea unei structuri complete de informaţii europene . fiind mai puţine relaţii de compatibilizat. Franţa a fost motorul proiectului de implementare a sistemului satelitar Hellios. Totodată. pregătirii şi coordonării operaţiilor militare de management al crizelor aflate sub tutela Uniunii Europene. de situaţia informativă pe întinderi geografice ocupându-se în continuare un Centru de Situaţie nou introdus la Cartierul General.atentate teroriste. Mai există.

U. În prezent serviciile de informaţii din statele aliate sub NATO. În privinţa competiţiei între agenţiile de intelligence în plan înternaţional. aflat sub conducerea primului ministru al Franţei. Hotelul Tower. În 2006. în anul 2002. pe lângă FBI. astfel că principalul serviciu de informaţii CESID a fost înlocuit cu Centrul Naţional de Informaţii – CNI. în care-şi desfăşoară activitatea ofiţeri de intelligence din Franţa. În Germania. Marea Britanie. experţi contra-terorism şi spioni de la agenţii din patru ţări India. trebuie să facă faţă la noi provoăari. a impus la cooperare bi/multilaterală între agenţiile de intelligence. Casa Nariman. activităţile desfăşurate în special de grupările teroriste fundamentalist islamice. care a pus bazele unor cooperării internaţionale pe linie de securitate olimpică în timpul desfăşurării întrecerilor. sş lupte împotriva terorismului. De asemenea. transformarea a fost una radicală. pentru accesul informativ la programul nuclear iranian. iar pentru aceasta începând cu anul 2003. pe lângă terorismul internaţionalizat. organism de coordonare a serviciilor de informaţii. S-a ajuns pana acolo încât CIA a înfiinţat un departament special – Iran Operations Division – dedicat pentru a obţine informaţii despre capacitatea şi intenţia Iranului de a fabrica arma nucleară. dar şi la . în decembrie 2007. În Spania. Totodată. s-a manifestat şi necesitatea cooperării între serviciile de informaţii interne şi cele de informaţii externe. India şi-a intensificat cooperarea cu agenţiile de intelligence ale altor state. În urma atentatelor teroriste din Mumbay. Întradevar. printre altele. SUA. Trebuie menţionat că în anul 2002.interministerial de informaţii). înfiinţată de Rusia şi China şi-a propus. care fac schimburi de informaţii si duc operaţii în comun . şi Israel au cooperat pentru a prinde vinovaţii de atentele din Mumbay. în Brazilia s-a creat South American Intelligence Center. iar în plus dispune de mesagerie electronică şi motor de căutare foarte puternic . după eşecul avut de CIA cu privire la depistarea la timp şi anunţarea testelor nucleare ale Indiei. începând cu noiembrie 2001. schimbul de informaţii cunoscând în acest sens o creştere tot mai accentuată. Trebuie menţionat că în scop de colaborare. Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei – BfV i s-au extins competenţele şi în culegerea de informaţii despre situaţia conturilor din bănci ale indivizilor implicaţi în acţiuni extremist teroriste. analişti criminalişti. Canada şi Australia. K. care impun la cooperare. o echipa a FBI a venit imediat la faţa locului şi a participat la cercetările comune din Palatul Taj Mahal Palace. denumit Alliance Base. China a avut în agenda sa şi cooperarea între agenţiile de intelligence pentru asigurarea protecţiei sportivilor participanţi şi spectatorilor. Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (OCS). Germania. reţea care include baze de date şi arhive cu rapoarte de lucru. pentru agenţii celor 16 servicii. condus de un general din cadrul DGSE. Hotel Trident-Oberoi. serviciile de intelligence americane au creat un web site interactiv. îndrituit să elaboreze directive naţionale în materie de informaţii. Astfel. SUA. s-a înfiinţat la Paris. de actualitate a devenit lupta dintre serviciile de informaţii americane şi cele iraniene. din cauza ameninţărilor teroriste. Încă din ianuarie 2007 Centrul de Comandă al Securităţii Olimpice din Beijing a stabilit un Departament de Relaţii Internaţionale. un centru contra-terorist comun. echipe de intelligence din Israel şi Marea Britanie au ajutat la investigarea carnajului din Mumbay. denumit A-Space. a creat la Shanghai un Centru Întrunit de combatere a Terorismului. Investigatori. Cu ocazia Jocurilor Olimpice Beijing 2008. ale aceluiaşi stat.

Olanda. Spania ca state membre ale Uniunii Europene. dar şi gestionarea informativş până la închidere a celor în curs. Direcţia Generală a Securităţii Exterioare (DGSE – Direction Générale de la Sécurité Extérieure) din Franţa. 10. a amendat actul iniţial de Securitate Naţională a SUA. a fost format Consiliul Naţional de Informatii al SUA (National Intelligence Council – NIC). oprirea atacurilor informatice tot mai dese şi toate acestea pe fond de criză financiară tot mai globalizată. 3. În septembrie 2007. 2. fiind interzis ca directorul vreuneia din cele 16 agenţii de intelligence ale SUA. Un alt candidat puternic ce trebuie luat în seamă pe linie de intelligence este India. principalul adversar al CIA era KGB. a fost transformată dintr-o organizare pe zone geografice. În anul 2002. omologul FBI şi serviciul de informaţii externe SVR. SUA dispune de 16 agenţii de intelligence care împreună formeaza Intelligence Community. Actul de Prevenire a Terorismului şi Reformă a Intelligence-ului din anul 2004. prin acest act se introduce instituţia Directorului de Intelligence Naţional (Director of National Intelligence – DNI) a carei poziţie este de conducător legal desemnat al IC. acest act a stabilit că Oficiul Directorului de Intelligence Naţional (Director of National Intelligence – ODNI) este ca o agenţie independentă care asistă DNI. într-una pe direcţii de interes. în sensul separării Directoratului CIA. inclusiv deci al CIA. 13. În 1979. Statele lumii care beneficiază de un intelligence competitiv sunt cele din noua structură de putere a lumii: Statele Unite ale Americii. 3. Marea Britanie. Agenţiile de intelligence ale Iranului interesează din cauza poziţiei agresive de dezvoltare a programului nuclear. cu atribuţiune principală pe linie de contraspionaj şi Direcţia . Portugalia. Japonia şi Franţa. cum ar fi: competiţia pe resursele energetice. Totodată. să ocupe această funcţie. 14. de cel al Intelligence Community. 12. Federaţia Rusa. responsabilă de intelligence militar extern. Japonia are un număr de 10 agenţii de intelligence. 15. omologul CIA. 11. noi misiuni de pace. care s-a transformat după destrămarea Uniunii Sovietice în serviciul secret intern rus FSB.extinderea schemei de personal cu noi specialişti. Germania. ODNI a introdus planul 100 Day & 500 Day Plans for Integration & Collaboration care include o serie de iniţiative proiectate să construiască fundamentul pentru creşterea cooperării şi reformării IC. Direcţia Supravegherii Teritoriului francez (DST – Direction de la Surveillance du Territoire). În iulie 2008. Centrul Naţional de Contra-terorism (National Counterterrorism Center) este o organizaţie deosebit de importantă înauntrul ODNI. 6. 8. ca centru de concepţie strategică pe termen mediu şi lung în interiorul IC. 4. Italia. 5. 9. China. De asemenea.3 Consideraţii privind competiţia şi cooperarea internaţională între agenţiile de intelligence 1. 7. Israelul şi Turcia sunt state cu tradiţie în domeniu de intelligence. În perioada războiului rece. de situaţia informativă pe întinderi geografice ocupându-se în continuare un Centru de Situaţie nou introdus la Cartierul General.

27. condus de un general din cadrul DGSE. în anul 2002. au căpătat competenţe şi pe linie de combaterea terorismului. în care-şi desfăşoară activitatea ofiţeri de intelligence din Franţa. Mai există. care fac schimburi de informaţii şi duc operaţii în comun. cealaltă agenţie centrată pe culegerea de informaţii militare. fapt ce a condus pentru apărare la acceptarea unui nou concept de securitate şi anume cel de securitate prin cooperare. 30. 21. SUA. Urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. Statele Unite declară Război Global împotriva Terorismului şi trimite forţe în Afganistan şi Irak pentru distrugerea acestuia oriunde s-ar găsi. Totodată. denumit Alliance Base. iar pentru aceasta începând cu anul 2003. transformarea a fost una radicală. Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei – BfV i s-au extins competenţele şi în culegerea de informaţii despre situaţia conturilor din banci ale indivizilor implicaţi în acţiuni extremist teroriste. înfiinţată de Rusia şi China şi-a propus. printre altele. Marea Britanie. o altă măsură a fost reintroducerea CIR – Comité interministériel du renseignement (Comitetul interministerial de informaţii). Germania. îndrituit să elaboreze directive naţionale în materie de informaţii. Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (OCS). 19. un centru contra-terorist comun. s-a înfiinţat la Paris. să lupte împotriva terorismului. Canada şi Australia. 24. Shabak şi Aman. astfel că principalul serviciu de informaţii CESID a fost înlocuit cu Centrul Naţional de Informaţii – CNI. Israelul are 3 agenţii de intelligence: Mossad. Nou înfiinţata. pregătirii şi coordonării operaţiilor militare de management al crizelor aflate sub tutela Uniunii Europene.Centrală a Informaţiilor Generale (DCRG – Direction Centrale des Renseignements Généraux) specializată în materie de informaţii interne. 17. Măsuri de reacţie sunt vizibile la nivelul UE şi prin reactivarea în cadrul Europol (European Police Office) a unităţii de antiterorism. 18. organism de coordonare a serviciilor de informaţii. formarea bazelor de date despre terorişti. 28. Actele de terorism ulterioare din Europa şi Asia. SIS ori MI6 – Secret Intelligence Service – se ocupă cu culegerea de informaţii cu ajutorul mijloacelor umane şi este agenţia de contraspionaj a Marii Britanii. În plus s-au introdus măsuri judiciare de prevenire a terorismului ca: adoptarea soluţiei americane a paşaportului biometric. În Spania. 25. 26. În Germania. 16. În anul 2005 a fost introdusă Strategia Contra-Terorism a UE. a creat la Shanghai un Centru Întrunit de combatere a Terorismului. În UE cooperarea se limitează la colectarea de imagini prin intermediul Centrului satelitar al Uniunii Europene (EUSC) de la Torejon. Direcţia de Informaţii Militare (DRM – Direction du Renseignement Militaire) a Franţei este specializată în culegerea de informaţii cu caracter militar. 20. folosirea de echipe multinaţionale în anchete. drept pentru care se află în permanenţă competiţie cu Direcţia Generală a Securităţii Exterioare (DGSE – Direction Générale de la Sécurité Extérieure). Divizia de Intelligence a Conducerii Militare a UE (INTDIV) care este o structură de obţinere a informaţiilor militare destinate planificării. 22. aflat sub conducerea primului ministru al Franţei. . începând cu noiembrie 2001. indică o înternaţionalizare a fenomenului terorist. 23. În anul 2002. 29. introducerea mandatului de arestare european (2002).

contraspionaj. pentru agenţii celor 16 servicii. În 2006. avertizarea asupra riscurilor şi ameninţărilor. CIA a înfiinţat un departament special – Iran Operations Division – dedicat pentru a obţine informaţii despre capacitatea şi intenţia Iranului de a fabrica arma nucleară. abreviat SRI. abreviat SIE. SIE are responsabilitate în culegerea de informaţii pentru securitatea naţională. reţea care include baze de date şi arhive cu rapoarte de lucru. obligă serviciile române de intelligence la dinamizarea activităţilor de cooperare pentru rezolvarea sarcinilor dificile la care trebuie să facă faţă în atare contextualitate. completat cu necesitatea de existenţă a statului nostru. 4. 33. combaterea ameninţărilor transfrontaliere. Competenţa sa teritorială este în interiorul graniţelor României. în Brazilia s-a creat South American Intelligence Center. antiterorism şi contraterorism (prezintă Brigada Antiteroristă). denumit A-Space. SIE – Serviciul de Informaţii Externe Principala structură cu atributii de culegere a informaţiilor din exterior este Serviciul de Informaţii Externe. SRI are responsabilitate în culegerea. instalarea treptată a crizei financiare globale. evaluarea strategică a stării de securitate în plan internaţional. supravegherea secretelor de stat. . securitate economică. În decembrie 2007. desfăşurarea de operaţii pentru apărarea intereselor ţării noastre. CAPITOLUL IV COMPETIŢIE ŞI COOPERARE ÎN CAZUL AGENŢIILOR DE INTELLIGENCE DIN ROMÂNIA Evoluţia serviciilor de intelligence din România este legată de problematica războaielor din Europa şi de mai departe. 32. starea de tranziţie pentru integrare în NATO şi UE. Competenţa sa teritorială este în afara graniţelor României. serviciile de intelligence americane au creat un web site interactiv.1 Agenţiile de intelligence ale ţării noastre Serviciul Român de Informaţii (SRI) Serviciul de Informaţii Externe (SIE) Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) (Ministerul Apărării) Direcţia de Siguranţă Militară (DSM) Direcţia de Informaţii Militare (DIM) Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) (Ministerul Administraţiei şi Internelor) SRI – Serviciul Român de Informaţii Principala structură cu atribuţii de culegere a informaţiilor privind securitatea naţională este Serviciul Român de Informaţii. verificarea şi valorificarea informaţiilor pentru apărarea Constituţiei. iar în plus dispune de mesagerie electronică şi motor de căutare foarte puternic. Escaladarea terorismului in plan global.31.

specializată în activităţi de contrainformaţii pentru identificarea şi contracararea ameninţărilor generate de spionaj. – Direcţia Generală de Informaţii a Apărării. DGIA este compusă din Direcţia Siguranţa Militară sau Contrainformaţiile militare (DSM. pe timp de pace.I. Concret. cu atribuţii de protecţie internă) şi Direcţia Informaţii Militare (DIM.G. declanşarea mobilizării sau a stării de război. STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.I.SPP – Serviciul de Protecţie şi Pază Serviciul de Protecţie şi Pază. precum şi în activităţi de securitate militară. Direcţia generală de informaţii a apărării este condusă de un director general.G. a celor străini pe timpul şederii în ţara noastră.A. Pentru asigurarea activităţii specifice DGIA are în subordine şi structuri combatante. organizarea sistemului destinat autentificării semnăturii electronice. care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar. militare şi non-militare. a parcurs un drum al devenirii şi dezvoltării. analiza.A. dar catalogată cu valoare de serviciu secret – precum SRI şi SIE. elaborarea programelor de modernizare. exploatare şi intreţinere a reţelelor de telecomunicaţii speciale. subversiune. Competenţa teritorială întinde atribuţiile contrainformative în interiorul graniţelor naţionale. desfaşurand activităţi specifice ca: administrarea reţelelor de telecomunicaţii speciale. . cu aprobarea CSAT. D. precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora. are responsabilitate în domeniul siguranţei naţionale cu privire la asigurarea protecţiei demnitarilor români. în raport cu nevoile de realizare a securităţii naţionale în domeniul militar. terorism şi crimă organizată. DGIA are in responsabilitate culegerea. Directorul general este numit de către ministrul apărării. pe când celelalte servicii s-au orientat către modelul Cristescu. Adevărata diferenţa vine din faptul ca serviciul de informaţii al armatei a rămas fidel modelului Moruzov. menţinerea securităţii comunicaţiilor între organismele statale. sabotaj. dezvoltare. cu atribuţii de culegere de informaţii militare externe). aplicarea măsurilor contrainformative şi asigurarea securităţii informaţiilor clasificate la nivelul Ministerului Apărării. abreviat STA. Ca structură. verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe. ale cărui rezultate se văd în prezent.G. D. abreviat SPP.I. este o structură departamentală de informaţii. Personalul Direcţiei generale de informaţii a apărării îşi desfăţoară activitatea deschis sau acoperit. care vizează forţele militare naţionale şi NATO. monitorizarea pentru protecţie a benzilor de frecvenţe cu alocare guvernamentală. D. aşa cum se numeşte astăzi structura de informaţii militare a Armatei Române.A. pe segmente. bazat pe spionajul descentralizat. gestionarea Sistemului naţional cu număr unic pentru apeluri de urgenţă 112. are responsabilitate în asigurarea telecomunicaţiilor speciale ce ţin de conducerea statului. cadru militar în activitate. – Direcţia Generală de Informaţii a Apărării Urmând voinţa firească a naţiunii în dorinţa acesteia de a se integra în spaţiul european şi euroatlantic modern. a familiilor lor. de spionaj total. aflata în subordinea Ministerului Apărării din România. instalarea situaţiei de urgenţă. DSM – Direcţia Siguranţă Militară Aceasta este o structură a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării.

Printre atribuţiunile DGIPI se pot enumera: monitorizarea grupãrilor criminale implicate în săvârşirea de infracţiuni grave. contrabandã. acesta asigură şi pregătirea contrainformativă a diferitelor detaşamente. DGIPI – Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă Aceasta este o structură a Ministerului Admnistraţiei si Internelor cu rol de protecţie a cadrelor şi de culegere a informaţiilor despre grupărilor criminale. Competenţa sa teritorială este în interiorul graniţelor naţionale. trafic de persoane. echipe. criminalitate financiarã. migraţie ilegalã. Consilierul de contrainformaţii al comandantului. ce prezintă competenţa teritorială în afara graniţelor naţionale şi operează cu ataşaţii militari ai statului nostru. Totodată. ce prezintă moduri de operare deosebite şi necesitã investigaţii complexe şi de lungã duratã cum sunt traficul de droguri.precum şi în teatrele de operaţiuni unde sunt dislocate trupele româneşti. De asemenea.1 Statistica agenţiilor de intelligence State Nr. precum şi protecţia patrimoniului. indivizi care merg în misiuni în afara ţării. în diferite teatre de operaţii.1 Reprezentarea numarului de agenţii de intelligence ale unor state şi ale României . Tabelul 2. criminalitate informaticã. În continuare se prezintă un scurt studiu comparativ între ţara noastrş şi alte state privind numărul de agenţii de intelligence. acesta realizează interfaţa între comandamentul militar şi Direcţia Siguranţă. misiunilor şi personalului Ministerului Admnistraţiei şi Internelor. Agenţii de intelligence INDIA 3 ISRAEL 3 ITALIA 4 JAPONIA 10 MAREA BRITANIE 8 OLANDA 2 PORTUGALIA 3 ROMÂNIA 6 RUSIA 3 SPANIA 6 SUA 16 TURCIA 2 Fig. acreditaţi pe lângă misiunile diplomatice ale României. în cadrul pregătirii de comandament. fapte de corupţie. asasinate la comandã. DIM – Direcţia Informaţii Militare Aceasta este o structură a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. monitorizarea operaţiunilor cu produse şi tehnologii strategice. monedã falsã. Şeful structurii contrainformaţii militare în teritoriu este şeful structurii de contrainformaţii din garnizoană. 2. implementarea şi controlul modului în care se aplicã normele legale în materia informaţiilor clasificate. este cel care reglează problemele de pregătire a cadrelor în domeniul de contrainformaţii militare.

136/23. 248 din 12 aprilie 2002) Prin această lege se stabilesc clasele de secretizare care sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu.2004 – Proiectul Doctrina naţională a informaţiilor de securitate O. 181/26 martie 1990 – privind înfiinţarea Serviciul Român de Informaţii Legea nr. 485 din 5 iulie 2002) Se instituie standarde de echivalenţă între informaţiile naţionale clasificate. 163 din 7 august 1991) Potrivit acestei legi. precum şi Comisiilor permanente pentru apărare. 415/2002 – privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) Hot. nr. nr.Se poate constata din grafic că în Romania există un număr de servicii de informaţii suficient de mare încât să fie apropiat de cel al unor state ca Germania şi Spania. 51/1991 – privind siguranţa naţională a României (publicată în M. DGIPI. (3) secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale.U. La acestea se adaugă cadrul legal de organizare şi functionare a SRI. Preşedintelui Camerei Deputaţilor. 71 din 9 aprilie 1996) Legea nr. c) Secret – NATO confidenţial.O. ordine publică şi . sunt acele informaţii care privesc securitatea naţională.06. Preşedintelui Senatului.O. arată în continuare legea. sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. pe niveluri de secretizare şi informaţiile NATO clasificate. aprobată prin Legea nr.153/2002. Informaţii secrete de stat. CSAT nr. nr. 585/2002 – pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în Romania (publicată în M. STS. HG nr. după cum urmează: a) Strict secret de importanţă deosebită – NATO top secret.O. nr.G. (2) strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale. Informaţiile secrete de serviciu. Cadrul legal de organizare şi funcţionare a serviciilor de informaţii naţionale Prevederile legale care reglementează în general activităţile din domeniul informaţiilor de securitate naţională sunt cele de mai jos. 16/1996 – a Arhivelor Naţionale (publicata în M. Legea nr. specifică legea. b) Strict secret – NATO secret. prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării. 182/2002 – privind protecţia informaţiilor clasificate (publicată în M. Cadrul legal de organizare şi funcţionare a SRI Decretul nr. informaţiile din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: (1) Preşedintelui României. DGIA. nr. SIE.101/2003 – privind Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) Legea nr. SPP. Se impune legal că nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt: (1) strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale.O. d) Secret de serviciu – NATO restricted.

distribuirea şi protecţia. denumite în continuare unitãţi beneficiare. (2) Primului Ministru. a corespondenţei ce conţine informaţii secrete de stat şi informaţii secrete de serviciu dintre autoritãţile şi instituţiile publice.O. 103/2002 (publicată în M. Parlamentului României nr. Serviciul de Protecţie şi Pază. transportul.siguranţă naţională ale celor două camere ale Parlamentului. transportul. g ) – prevede că cele două Camere ale Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru numirea directorului Serviciului Român de Informaţii şi exercitarea controlului asupra acestui serviciu Cadrul legal de organizare si functionare a SIE Legea nr. precum şi alte persoane de drept public ori privat. miniştrilor şi şefilor de departamente din ministere. integritatea fizică. 1349 din 27 noiembrie 2002 – privind colectarea. CSAT nr. 183 din data de 24 martie 2003) Conform art. deschis sau acoperit. pe teritoriul României. Legii nr. modificată şi completată prin OUG nr. 191/1998 – privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază (publicată în M. a activităţilor de culegere. libertatea de acţiune şi sănătatea persoanelor a căror protecţie este obligat să o asigure. 14 lit. precum şi conducătorilor consiliilor judeţene. 67/2003 (publicată în M. Legea nr. (3) prefecţilor. 191/1998 cu modificările şi completările ulterioare.12. nr.10. când informaţiile au legătură cu domeniile de activitate pe care aceştia le coordonează şi de care răspund. 909 din 13 decembrie 2002) Potrivit prevederilor art.1 alin. pe teritoriul României. precum şi . nr. 154/2001 şi 98/2004 Legea nr. potrivit legii. aprobată prin Legea nr.O. 1/1998 – de organizare şi funcţionare a SIE actualizată şi modificată prin OUG nr.O. primarului general al capitalei. când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.2007 – Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor pentru prevenirea şi limitarea efectelor unei situaţii de risc terorist sau criză teroristă Constituţia României ( art. (4) organelor de urmărire penală. 535/2004 – privind prevenirea şi combaterea terorismului Hot. 168/18. b) din Legea nr.1998 – privind constituirea. 1349/2002 SRI organizeazã şi rãspunde. pentru probleme care sunt de competenţa acestora. prin structurile sale specializate. 402 din 22 octombrie 1998). verificare şi valorificare a informaţiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuţiilor privind prevenirea şi anihilarea oricăror acţiuni prin care s-ar atenta la viaţa. 14/1992 – privind organizarea şi funcţionarea SRI – a atribuit Serviciului Român de Informaţii responsabilitatea prevenirii şi combaterii terorismului HG nr. a corespondenţei clasificate (publicată în MO nr. agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat. respectiv al municipiului Bucureşti. de colectarea. (1) din HG nr. distribuirea şi protecţia. 669 din 9 septembrie 2002). are atribuţii de organizare şi desfăşurare. 44/28.62. 51/1991 – privind siguranţa naţională a României Legea nr. nr. lit. 535/2004 – privind prevenirea şi combaterea terorismului Hot. deţinãtoare de asemenea informaţii. organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe Cadrul legal de organizare şi functionare a SPP Legea nr.

2007 (Anexa nr. Legea nr.2007) LEGE nr. înscrisuri sau relaţii oficiale de la instituţii publice. în scopul culegerii de informaţii pentru îndeplinirea misiunilor specifice. 92/1996 – confera STS personalitate juridică şi autoritate în domeniul telecomunicaţiilor speciale (publicată în M. 51/1991 – privind siguranţa naţională a României Legea nr. 1317/31. în cazuri justificate. primirea de sesizări sau note de relaţii. autorizarea efectuării unor activităţi potrivit Legii nr. 591/2002 Legea nr.751 din 06. verificări prin: solicitarea şi obţinerea de obiecte. 14 lit. 311 din 10 mai 2007) HG nr. 416 din 9 mai 2007 – privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (publicată în MO nr. 51/1991.11. semnată la Geneva la 22. iar orice altă informaţie cu valoare operativă de altă natură se transmite de îndată autorităţilor abilitate prin lege pentru verificarea şi valorificarea acesteia. 92/1996. 384/2006 – privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari Cadrul legal de organizare şi funcţionare a DGIPI OUG nr. 309 din 9 mai 2007). cu mentiunea ca operaţiunile tehnice pentru realizarea acestor activităţi se execută de către Serviciul Român de Informaţii. 76/1993. pentru ratificarea Constituţiei şi a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. cu respectarea Legii nr. 51/1991 – privind siguranţa naţională a României Conform art. 1) – pentru modificarea şi completarea HG nr. prin structurile sale specializate poate efectua. aprobată prin Legea nr. O. 80/1995 – privind statutul cadrelor militare Legea nr. Cadrul legal de organizare şi funcţionare a STS Legea nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) (publicată în MO nr. 218 din 23 aprilie 2002 – privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române LEGE nr. 169 din 30 iulie 1996) OUG nr. aprobata de Legea nr. 191/1998 cu modificările şi completările ulterioare. în condiţiile stabilite prin lege. aprobată de Legea nr. 15/2008 HG nr. consultarea de specialişti ori experţi. iar conform lit. 51/1991 privind siguranţa naţională a României.1992 OUG nr. 398/2002 Cadrul legal de organizare şi funcţionare a DGIA Legea nr. 30 din 25 aprilie 2007 – privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (publicata în MO nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. 346 din 21 iulie 2006 – privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Legea nr.pentru realizarea pazei şi apărării sediilor de lucru şi reşedinţelor acestora. aprobată de Legea nr. Serviciul de Protecţie şi Pază. nr. 7/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. d) din Legea nr.10. e) din aceeaşi lege solicită procurorului. fixarea unor momente operative prin mijloace tehnice sau prin constatări personale. 332/2002 OUG nr.11. 18/2002 privind funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă. 360 din 6 iunie 2002 – privind Statutul poliţistului . cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală.

dar şi judecarea acuzaţiilor în legătură cu nerespectarea legii ce reglementează modul de lucru al personalului unui serviciu de informaţii. controlul intern – asigură posibilitatea de tragere la răspundere prin adresare către persoanele oficiale privind acţiunile subordonaţilor lor. ce are loc pe cinci niveluri: 1. aleşi din cadrul Comisiilor pentru apărare. Art.Mecanismele de control democratic asupra activităţilor desfăşurate de serviciile de informaţii Controlul democratic asupra serviciilor de informaţii este un proces de supraveghere a activităţtii acestora. dar totodată şi de apărare a celui în cauza. controlul extern – exercitat de mijloacele de informare în masă şi societatea civilă în scopul promovării dezbaterilor publice asupra activităţilor serviciilor de informaţii şi responsabilizarea oficialilor.R. funcţionarea şi modalităţile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotărâre adoptată de parlament”. 2.62 lit. Organizarea. impune eficienţa sectorului de informaţii. controlul parlamentar – asigură respectarea normelor democratice de către serviciile de informaţii. precizând că “anual sau când parlamentul hotărăşte. Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii SIE este o comisie alcatuită din 5 membri. ca şi supervizarea administrării acestuia. g) din Constituţia României întăreşte controlul “Camerele se reunesc în şedinţă comună pentru … numirea. Art. dar nu de puţine ori Parlamentul trebuie să autorizeze anumite demersuri privind operaţiile ce vor fi duse.1 alin. formată din 9 membri. dă legitimitate democratică serviciilor de informaţii. la propunerea Preşedintelui României a Directorului S.(2) din Legea nr. dar în schimb are atribuţii întinse privind stabilirea mandatului şi bugetului serviciilor de informaţii. certifică şi impune acţiunea de exercitare a controlului democratic. 5. funcţionarea şi modalităţile de exercitare a controlului se stabilesc printr-o hotărâre comună a celor două Camere”.3 alin. . Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii SRI este o comisie permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Organizarea. ordine publică şi siguranta naţională ale celor două Camere. 3. şi exercită controlul asupra acestui serviciu”. controlul executiv – permite răspunderea cadrelor de conducere din serviciile de informaţii 4. Art.14/1992 – privind organizarea şi funcţionarea SRI.I.1/1998 – privind organizarea şi funcţionarea SIE stipulează că “obiectivul controlului parlamentar îl constituie verificarea concordanţei activităţii SIE cu Constituţia României şi cu politica statului român. controlul judecătoresc – rolul puterii judecătoreşti de a autoriza anume activităţi de informaţii.2 din Legea nr. Legitimitatea legalitatii de funcţionare dată de controlul democratic asupra serviciilor de informaţii este esenţială pentru credibilitatea acestor structuri şi eficienţa lor în plan operativ. Parlamentul are o autoritate mai redusă în probleme de operaţii. directorul SRI prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin Serviciului. potrivit legii. respectiv trei deputaţi şi doi senatori.

I.10.A.04. 00234/27. care se exercită periodic şi la nevoie prin comisiile de specialitate ale Parlamentului. Pentru a acoperi acest necesar serviciile noastre de informaţii încheie protocoale de cooperare bi/multilaterale ale căror prevederi sunt puse în legalitate prin avizare de către CSAT. ordine publică şi siguranta naţională. 0237/27.G. CSAT nr.10. Ca urmare şi D. este supusă controlului democratic. Hot. 4.2004 – Cooperarea în SRI şi Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguranţei naţionale Hot.I. CSAT nr. 062/15. răspunde în fata Parlamentului de modul în care aplică prevederile Constituţiei. S-153/23. DGIA. se află sub control democratic prin intermediul Comisiilor pentru apărare.01.I. În ultimii ani. 30/2007 se prevede ca M.10. prin Comisiile pentru apărare..I. ordine publică şi siguranta naţională ale Parlamentului. ale celorlalte acte normative.06. cu toate că aceste servicii de intellgence au fost înfiinţate cu un scop precis. în anul 2004 Hot.2004 – Autorizarea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării ca Autoritate Naţionala SIGINT în relaţia cu Statul Major Militar Internaţional şi comandamentele strategice NATO Hot. Creşterea eficienţei sectorului de securitate naţională este determinată şi de un schimb eficient si permanent de informaţii la nivelul serviciilor de intelligence din România. contrainformaţii şi securitate militare. ca parte a M.2 Aspecte privind competiţia şi cooperarea în cazul agenţiilor de intelligence române Prin lege. ajungând chiar în anumite domenii să concureze SRI şi SIE. DGIPI trebuie să aibă în vedere prevenirea şi combaterea marii criminalităţii. misiunilor.. 6 din O.G. cu privire la aceste aspecte. CSAT nr. şeful DGIA răspunde la întrebările adresate de membrii respectivei comisii.A.SPP şi STS sunt şi acestea controlate de Parlament. 222/27. informaţiilor clasificate şi personalului din Ministerul Administraţiei şi Internelor. ca parte a Ministerului Apărării.U. în anul 2004 Hot.2004 – Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională . în cadrul cărora se analizează activitatea sa. protectia patrimoniului.2004 – Informarea referitoare la îndeplinirea planului de cooperare al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării cu celelalte instituţii şi structuri care au atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.2004 – Stabilirea relaţiilor de colaborare a SPP cu structuri similare din străinătate.01. anume acela de a obţine informaţiile necesare specificului ministerului în subordinea căruia funcţionează. în evidenta CSAT figurează următoarele hotărâri: Hot.2004 – Programul contactelor bilaterale la nivelul conducerii SIE cu organisme similare din străinătate. S-22/21. CSAT nr. În art. În caz de convocare în faţa vreuneia dintre aceste comisii.P. iar DGIA desfăşurarea de activităţi de informaţii. CSAT nr. precum şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. DGIA şi DGIPI au primit o plajă mai largă de atribuţii privind obiectul securităţii naţionale. 31/21.2004 – Stabilirea relaţiilor externe de colaborare ale SPP cu instituţii similare din strainătate în anul 2005 Hot. CSAT nr. CSAT nr.

Serviciul de Informaţii Externe. 0073/05. 080/17.2007 – Stabilirea de relaţii cu instituţii similare din strainătate de catre SIE Hot.2007 – Stabilirea relaţiilor de colaborare de către SPP. 0024/28.02.2006 – Activităţile de cooperare între SIE şi organismele şi serviciile de informaţii şi securitate străine Hot. CSAT nr. sau au devenit structuri informative ce fac parte din CNI – pentru că în acest caz nu se mai poate spune ca avem de-a face cu o comunitate de informaţii. CSAT nr.2004 – Proiectul Doctrina naţională a informaţiilor de securitate se defineşte comunitatea de informaţii ca fiind “noţiunea generică prin care se desemnează funcţionarea coordonată a sistemului securităţii naţionale”.2006 – Dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre SRI şi servicii de informaţii similare Hot.2005 Hot. Direcţia Generală de Informaţii a Apărării şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Nu este clar aici dacă serviciile de informaţii ale României mai rămân servicii de informaţii autonome.03.2005 – Unele măsuri pentru organizarea şi coordonarea unitară a activitaţilor de informaţii pentru securitatea naţional Hot. CNI – Comunitatea Naţională de Informaţii În Hot. CSAT nr.2006 – Realizarea prevederilor Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitatea naţională şi ale Planului de Cooperare. Art. 146/2005 dispune ca fiind componente ale CNI: Serviciul Roman de Informaţii.06.09.2005 – Aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă Hot.04. 146/2005 instituie ca în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. CSAT nr. CSAT nr. CSAT nr. CSAT nr. CSAT nr. în perioada 15. iar pe cale de consecinţă nu se mai poate discuta . CSAT nr.11. CSAT nr. 0089/04. ca instituţie pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de informaţii care privesc securitatea naţională.1 alin. (1) din Hot.06.09.02. dar este menţionată funcţionarea acesteia prin: Hot.2005 – Proiectul legii de înfiinţare a Comunităţii de Informaţii Hot. Comunitatea Nationala de Informaţii nu este înfiinţată printr-un text de lege. 00129/06. dar totodată şi la nivel internaţional între acestea şi instituţiile similare ale altor state aliate.2007 – Stabilirea de relaţii cu instituţii similare din strainătate de catre SIE Hot. funcţionează Comunitatea naţională de informaţii (CNI).ro] Hotărârile din evidenţa CSAT arată că există cooperare între agenţiile române de intelligence în plan naţional. în anul 2007. ci cu o comunitate de servicii de informaţii. CSAT nr.2007 – Stabilirea de relaţii cu instituţii similare din strainătate de catre SIE Hot. 16/28. CSAT nr.06.csat. În România.2004 – 15. cu organisme similare din strainătate Hot.04.09. 59/29. CSAT nr.04.2007 – Stabilirea de relaţii cu instituţii similare din strainătate de catre SIE [Sursa informaţiei: http://www. 136/23. 0072/05.Hot. 082/17. 00108/07. CSAT nr. aşa cum este reglementat prin legile lor de înfiinţare şi funcţionare încă în vigoare.04. 146/18.

b) Adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii. (1) din Hot. 3 alin. CSAT nr. Art. CSAT nr. (3) lit. Art. CSAT nr. programe şi operaţiuni de coordonare a eforturilor informative – naţionale sau împreună cu cele ale statelor aliate – şi de promovare a culturii de securitate în parteneriat cu autorităţi sau instituţii publice ori organizaţii de drept privat. coordonare operativă şi cooperare asumate prin: protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitatea naţională. asigura armonizarea şi complementaritatea acţiunilor sau operaţiunilor de informaţii în ţară sau în străinătate. (1) din Hot. Cu privire la principiul cooperării şi colaborării. 146/2005. 2 din Hot. neutralităţii şi echidistanţei. d) Directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. d) Ministrul Apărării Naţionale. f) Ministrul Administraţiei şi Internelor. protecţiei surselor şi mijloacelor. denumit pe scurt. CSAT nr. 146/2005 arată că activităţile de informaţii desfăşurate de componentele CNI se fundamentează pe principiile: legalităţii. 146/2005 indică componenta Comitetului: a) Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională. ci despre coordonarea acestora. e) Ministrul Afacerilor Externe. Consiliu operativ. denumit simplu. funcţionează sub autoritatea Comitetului CNI şi are următoarea componenţă: a) Consilierul primului ministru pentru probleme de securitate. b) Directorul Serviciului Român de Informaţii. (3) lit. protocolul general de cooperare pentru prevenirea şi combaterea terorismului. oportunităţii informării. c) Directorul Serviciului de Informaţii Externe. CSAT specifică una dintre atribuţiile Consiliul operativ este şi aceea de a asigura îndeplinirea prevederilor din documentele de planificare informativă. 4 alin. 146/2005 prevede ca organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de informaţii care privesc securitatea naţională se realizează de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prin Comitetul coordonator pentru comunitatea naţională de informaţii. f) din Hot. 3-5 din Hot. Art. 146/2005 prevede că planificarea şi evaluarea unitară a informaţiilor necesare susţinerii strategiilor şi politicilor naţionale de securitate se . precum şi cu alţi parteneri externi. Art. cooperării şi colaborării. precum şi dezvoltarea cooperării cu serviciile statelor membre NATO şi Uniunii Europene. 1 alin. dat prin art. 4 alin. (1) din Hot. 146/2005 arată că acest Consiliu operativ. e) Directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Art. 4 alin. g) Ministrul Justiţiei. este condus de consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională. (2) din Hot. se traseaza o directie de cooperare şi colaborare in plan international pentru componentele CNI – anume aceea ca se iniţiază şi se dezvoltă protocoale de cooperare si colaborare împreună cu statele aliate. a) pct. 3 alin. anticipării şi previziunii. Art.despre cooperarea între agenţii de intelligence distincte. se arată în continuare că potrivit acestuia componentele CNI iniţiază şi dezvoltă protocoale. Art. h) Consilierul Primului ministru pentru probleme de securitate. 5 alin. CSAT nr. 146/2005 specifică printre atribuţiile Comitetului sunt şi acelea de a analiza şi soluţiona problemele ce privesc cooperarea si colaborarea dintre componentele Comunităţii naţionale de informaţii. CSAT nr. Art. planificării. CSAT nr. transparenţei. 146/2005 prevede cu privire la cooperarea şi colaborarea între componentele CNI ca aceasta se asigură prin intermediul unui Consiliu operativ al comunităţii naţionale de informaţii. e) si f) din Hot. obiectivităţii. 1 alin. Asadar. (2) lit. protocoalele sau planurile de cooperare multilaterale convenite între membrii comunităţii. (3) din Hot. CSAT nr. Comitetul. c) Adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe.

ori după citirea intregului material de a se nu se mai lua decizii în termen util). Cooperarea în cazul SRI Dinamizarea activitãţii SRI şi adaptarea la noile riscuri ce vin din specificul globalizării terorismului. De asemenea. desemnaţi de directorii SRI şi SIE. (3) din Hot. cât şi diversificarea contactelor cu agenţii de intelligence din exterior. Cooperarea SRI cu celelate servicii de informaţii nationale. denumit. cu avizul CSAT. volumul de lecturat este imens şi în consecinţă se riscă ori a nu fi luat în seamă ceea ce înseamnă că deciziile sunt luate în necunoştiinţă de cauză. Art. 146/2005 indică că Oficiul este condus de consilierul de stat din cadrul Departamentului pentru securitate naţională al Administraţiei Prezidenţiale. în gestionarea ameninţãrilor comune de securitate este necesară definirea unui concept deschis de colaborare la nivel internaţional a SRI şi pe cale de consecinţă extinderea cooperării SRI cu serviciile similare din state membre NATO şi UE. 8 din Hot. pe scurt. alin. la adresa securităţii naţionale. Parlamentul este informat în legătură cu măsurile şi acţiunile întreprinse pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de informaţii pentru securitate. în raport de nevoi. diseminare a celor verificate şi stabilire a celor de valoare operativă dedicate pe factori de decizie beneficiari (pentru explicaţie – nu are niciun rost sa transmiţi internelor informaţii despre agricultura. iar dacă tuturor beneficiarilor le expediezi aceeaşi analiză ce cuprinde toate domeniile informative. Propunere de lege ferenda – Oficiului pentru Informaţii Integrate. În continuare se va proceda la o trece în revistă în mod decriptiv a stadiul cooperării în cazul agenţiilor noastre de intelligence. vizează. prin continutul său care prevede ca prin raportul anual de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. precum şi în alte aspecte de natură a asigura securitatea naţionala. de orice tip. (4) specifică că în cadrul Oficiului lucrează personal desemnat de instituţiile reprezentate în Consiliul operativ şi. În final. ajutat de doi adjuncţi. racordarea în cadrul comunităţii de informaţii. 146/2005. art. Aşadar. respectiv de a elabora evaluările naţionale integrate pe probleme de securitate destinate schimburilor de informaţii. va reprezenta un important factor de ridicare a standardului de performanţă al serviciului din punct de vedere al randamentului operaţional şi de prognoză informativă. introduce principiul controlului parlamentar asupra CNI. să i se dea în competenţă şi dreptul de verificare prin coroborare a informaţiilor îndoielnice. de a emite avertismente timpurii asupra ameninţărilor directe şi indirecte. Oficiul.realizează de către Oficiul pentru Informaţii Integrate. specialişti şi experţi din alte domenii de activitate. Cooperarea în cazul SIE Cooperarea acestui serviciu cu celelalte celelalte structuri de intelligence ale securităţii naţionale se manifestă prin schimburi operative de informaţii după principiul interesului comun. CSAT nr. CSAT nr. ori de a se scăpa la citire anumite informaţii din cauza oboselii ceea ce conduce la luarea de decizii eronate. dezvoltarea schimburilor de informaţii şi desfăţurarea de operaţii comune cu partenerii naţionali şi aliatii internaţionali. . precum si de a propune constituirea şi coordona grupurile interdepartamentale pentru elaborarea de prognoze şi strategii privind interesele de securitate ale României. iar alin (5) arată că printre atribuţiile Oficiului sunt şi acelea de a elabora produsele analitice integrate pe baza informaţiilor primite de la componentele Comunităţii naţionale de informaţii si de la alte entităţi. 5 alin. pe lângă atribuţiunea de evaluare. cum este şi normal.

SIE.S.I. DGIPI are atribuţiuni în aplicarea strategiei M.S. De asemenea. coaliţiilor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte şi asigură securitatea informaţiilor clasificate naţionale.A. la activitatea CNI. iar pentru aceasta cooperează cu instituţiile naţionale abilitate în domeniu. pentru implementarea standardelor N.I. în calitate de servicii de securitate. DGIPI desfăţoară activităţi de cooperare internaţională în baza înţelegerilor de colaborare încheiate atât la nivelul ministerului de resort. ROMÂNIA a renunţat la acţiuni de spionaj contra celorlalte state membre ale NATO şi a trecut la cooperare cu aceste state .O.E. contribuind la consolidarea imaginea tării noastre de contributor la asigurarea securităţii euroatlantice. NATO şi Uniunea Europeană la nivelul Ministerului Apărării”. Cooperarea în cazul DGIPI DGIPI are în atribuţiuni pe lângă protecţia misiunilor şi personalului M. pe linia prevenirii şi combaterii terorismului. precum şi după aderare. în Art. Totodată. DGIPI reprezintă M. STS.I. respectiv controlul modului în care se aplicã normele legale în materia informaţiilor clasificate de specialitate. Daca ducerea la îndeplinire cu succes a unor misiuni necesită cooperarea cu alte instituţii. şi U.SIE este implicat într-un amplu sistem de contacte şi schimburi în comunitatea intelligence de la nivel internaţional. Din acest punct de vedere cooperează prin intermediul O. dar şi în cooperare cu alte structuri ale sistemului naţional de securitate. Cooperarea în cazul STS Acest serviciu dezvoltă cooperări cu celelalte componente ale sistemului naţional de apărare. componentele de securitate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor si ale Ministerului Apărării. În propunerea de proiect lege privind activitatea de informaţii.A.A. şi implementarea.T.A.15 alin. de protecţie a informaţiilor clasificate la nivelul M. Cooperarea în cazul SPP Acest serviciu poate executa independent.I. misiuni de prevenire şi stopare a acţiunilor duse de elemente teroriste asupra demnitarilor cărora li se asigură protecţie. Cooperarea în cazul DGIA În art.T. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării arata faptul că “DGIA asigură … cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naţionale şi de informaţii. cât şi cu cele ale statelor membre ale alianţelor. (2) se prevede că SPP şi STS concură. potrivit competenţelor proprii. În vederea aderării la NATO.O.A. contrainformaţii şi securitate. în Comitetul de Securitate al EUROPOL. 13 din Legea nr.E. Astfel. cu Oficiul de Securitate al N. şi Oficiul de Securitate al U. Principalele servicii de intelligence cu care colaborează SPP în plan naţional sunt SRI.I.N.A. carora le asigură cu prioritate comunicaţiile speciale. STS colaborează cu instituţiile din componenţa sistemului naţional de apărare pentru a integra şi a le compatibiliza sistemele de comunicaţii.. SPP va fi coordonator în campul de operaţii a tuturor forţelor prezente şi participante (pentru exemplificare – cazul Summit-ului NATO 2008 de la Bucureşti).R. cât ăi direct în mod autonom cu structuri similare din străinătate.

a dus totodată şi la creşterea posibilităţilor de cooperare între serviciile noastre de informaţii şi agenţiile de intelligence ale statelor aliate. evoluţia gradului de interoperabilitate a instituţiilor de securitate şi apărare ale României cu structurile similare din statele membre ale Alianţei NordAtlantice şi Uniunii Europene. 6. Clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu. (2) strict . Se constată că în România există un număr de servicii de informaţii suficient de mare încât să fie apropiat de cel al unor state ca Germania şi Spania. pentru a conveni asupra protecţiei şi schimbului de informaţii. dar şi asupa asigurării resurselor şi capabilităţilor după reguli comune de apărare. 5. 4. spre a se atinge statutul de ţară integrată european şi euroatlantic. care sunt create la bază cu scopul a fi în permanenţă luptă pentru a obţine informaţii despre elementele antilegale care pun în pericol existenţa statului nostru şi deci nu poate fi altceva decât un factor de progres şi indicator al potenţialului de competenţă al acestor servicii în piaţa informaţiilor. astfel ca serviciile noastre de informaţii trebuie să fie sistematic în acţiune. DGIPI. Legitimitatea legalităţii de funcţionare dată de controlul democratic asupra serviciilor de informaţii este esenţială pentru credibilitatea acestor structuri şi eficienţa lor în plan operativ. SIE. contrainformaţii şi securitate a NATO care oferă baza conceptual-legală a cooperării serviciilor noastre de informaţii cu cele ale statelor aliate.3 Consideraţii asupra competiţiei şi cooperării în cazul agenţiilor de intelligence române 1. ce are loc pe cinci niveluri: (1) controlul parlamentar. Competiţia face parte din insăşi esenţa serviciilor de intelligece. (2) controlul intern. poate face ca structurile operative din lipsa de informaţie completă să fie duse în riscul de a nu-şi mai îndeplini corespunzător misiunile de securitatea naţională. (3) controlul executiv. Acum ca stat membru al NATO. România acţionează în conformitate cu Doctrina integrată de informaţii. au împiedicat până în prezent planurile grupărilor teroriste de a organiza atentate pe teritoriul ţării noastre. alături de agenţiile de intelligence din ţările aliate NATO. Aşadar. 2. (5) controlul extern. 7.membre în domenii precum: contraspionajul. DGIA. completat cu necesitatea de existenţă a statului nostru. Se impune legal că nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt: (1) strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale. 4. Cooperarea este un pilon de sprijin a activităţilor instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea rolului României în dimensiunea internaţională a Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene. Agenţiile de intelligence române se află sub control democratic. Evoluţia serviciilor de intelligence din România este legată de problematica războaielor din Europa şi de mai departe. (4) controlul judecătoresc. contraterorismul şi combaterea crimei organizate. pentru a putea dejuca orice eventual plan de atac terorist pe teritoriul ţării noastre. STS. Cu toate acestea. În prezent România are 6 agenţii de intelligence: SRI. SPP. Controlul democratic asupra serviciilor de informaţii este un proces de supraveghere a activităţatii acestora. 3. Împreună structuri naţionale informative. participarea la campania antiteroristă multinaţională din Afganistan şi Irak a atras atenţia asupra României. Este evident faptul căa lipsa cooperării interne dintre serviciile de informaţii.

obiectivităţii. Creşterea eficienţei sectorului de securitate naţională este determinată şi de un schimb eficient şi permanent de informaţii la nivelul serviciilor de intelligence din România. 10. să i se dea în competenţă şi dreptul de verificare prin coroborare a informaţiilor îndoielnice. Evoluţia gradului de interoperabilitate a instituţiilor de securitate şi apărare ale României cu structurile similare din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene. cu alte cuvinte aceasta există de facto. 13.secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale. 14. contraterorismul şi combaterea crimei organizate. pe lângă atribuţiunea de evaluare. iar pe cale de consecinţă nu se mai poate discuta despre cooperarea între agenţii de intelligence distincte. Activităţile de informaţii desfăşurate de componentele CNI se fundamentează pe principiile: legalităţii. Hotarârile din evidenţa CSAT arată că există cooperare între agenţiile române de intelligence în plan naţional. ci cu o comunitate de servicii de informaţii. precum şi după aderare. diseminare a celor verificate şi stabilire a celor de valoare operativă dedicate pe factori de decizie beneficiari. transparenţei. Comunitatea Naţională de Informaţii (CNI) nu este înfiinţată printr-un text de lege. 16. în Comitetul de Securitate al EUROPOL. alături de agenţiile de intelligence din ţările aliate NATO. neutralităţii şi echidistanţei. planificării. Pentru a acoperi acest necesar serviciile noastre de informaţii încheie protocoale de cooperare bi/multilaterale ale căror prevederi sunt puse în legalitate prin avizare de către CSAT. cooperării şi colaborării. au împiedicat până în prezent planurile grupărilor teroriste de a organiza atentate pe teritoriul ţării noastre. Acum ca stat membru al NATO.A. 17. 18. dar totodată şi la nivel internaţional între acestea şi instituţiile similare ale altor state aliate. România acţionează în conformitate cu Doctrina integrată de informaţii. 15. 12. Împreună structuri naţionale informative. 8. dar şi asupa asigurării resurselor şi capabilităţilor după reguli comune de apărare. a dus totodată şi la creşterea posibilităţilor de cooperare între serviciile noastre de informaţii şi agenţiile de intelligence ale statelor aliate. dar este menţionată funcţionarea acesteia printr-o Hotărâre CSAT. oportunităţii informării. În vederea aderării la NATO. CSAT de înfiinţare a CNI nu este clar dacă serviciile de informaţii ale României mai rămân servicii de informaţii autonome. sau au devenit structuri informative ce fac parte din CNI – pentru că în acest caz nu se mai poate spune că avem de-a face cu o comunitate de informaţii. dar în realitate nu este încă instituţionalizată. În România. contrainformaţii şi securitate a NATO care oferă baza conceptuallegală a cooperării serviciilor noastre de informatii cu cele ale statelor aliate. aşa cum este reglementat prin legile lor de înfiinţare şi funcţionare încă în vigoare. DGIPI reprezintă M. Propunere de lege ferenda – Oficiului pentru Informaţii Integrate. pentru a conveni asupra protecţiei şi schimbului de informaţii. anticipării şi previziunii. ci despre coordonarea acestora. Din conţinutul Hot. 11. (3) secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale. . ROMÂNIA a renunţat la acţiuni de spionaj contra celorlalte state membre ale NATO şi a trecut la cooperare cu aceste state membre în domenii precum: contraspionajul.I. protecţiei surselor şi mijloacelor. 9.

20.η ocuparea militară.η accesul la noi tipuri de arme.η rivalităţile tradiţionale dintre serviciile de informaţii.1 Argumente pentru competiţie Dacă din cele prezentate până acum ar fi să sistematizăm motivele pentru care agenţiile de intelligence intră în competiţie între ele.η Există totuşi unele bariere în calea realizării unei competiţii performante.η dorinţa unor state de obţinere a poziţiei dominante.η obţinerea de tehnologie avansată. acestea ar fi: în plan internaţional rivalităţile tradiţionale dintre unele state.η scopul esenţial pentru care au fost create – culegerea de informaţii despre inamic. starea de tranziţie pentru integrare în NATO şi UE.η protejarea industriei şi economiei. fapt ce conferă credibilitatea şi în consecinţă asistarea cu finanţări mai întinse.η concurenţa greşit înţeleasă. CAPITOLUL V ANALIZA PRIVIND COMPETIŢIA ŞI COOPERAREA ÎNTRE AGENŢIILE DE INTELLIGENCE (NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL) Competiţia face parte din însăşi esenţa agenţiilor de intelligece.η avantaje economice.η accesul la resurse financiare. care sunt create la bază cu scopul a fi în permanentă luptă pentru a obţine informaţii despre elementele antilegale care pun în pericol existenţa statului nostru şi deci nu poate fi altceva decăt un factor de progres şi indicator al potenţialului de competenţă al acestor servicii în piaţa informaţiilor. spre a se atinge statutul de ţară integrată european şi euroatlantic.η dirijarea de schimbări sau obiective politice. obligă serviciile române de intelligence la dinamizarea activităţilor de cooperare pentru rezolvarea sarcinilor dificile la care trebuie să facă faţă în atare contextualitate. Cooperarea este un pilon de sprijin a activităţilor instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea rolului României ţn dimensiunea internaţională a Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.η dorinţa de reliefare a performanţei. 5.19.η oponenţa celor care deturnează investitorii pe fond de criză financiară globală. printre care: .η lupta pe resurse energetice.η unele raţiuni de stat.η concurenţa pe surse de informaţii. Escaladarea terorismului în plan global.η crearea de industrii speciale.η în plan naţional suprapunerea legală de competenţe.

În prezent la nivelul UE pot fi considerate agenţii de intelligence: Joint Situation Centre (SITCEN).2 Argumente pentru cooperare Cooperarea la nivel internaţional Avantajele schimbului de informaţii sunt evidente: obţinerea de informaţii esenţiale pentru luarea unei decizii oportune şi în timp util. după atentatele de la 11 septembrie. Un oficial CIA declara “Sudanese can go places we don’t go.” Sudanul a primit numeroase beneficii în schimb. NATO. India a intensificat cooperarea cu agentiile de intelligence străine: amercane (FBI).9 existenţa tratatelor de alianţă între state. În continuare se trec în revista exemple de cooperare internaţională a comunităţilor de intelligence. Intelligence Division of the European Military Staff (INTDIV). să descurajeze proliferarea armelor de distrugere în masă. economisirea resurselor financiare. Pe baza cooperării dintre acestea şi agenţiile de intelligence naţionale ale fiecărui stat membru se încearcă crearea European Intelligence Communication Network care sa colaboreze cu SUA. They can wander around. În ciuda condamnării masacrului de la Darfur de comunitatea internaţională. care să impulsioneze şi să eficientizeze acţiunile de contracarare a escaladării terorismului la nivel mondial. accenduându-se în timpul războiului sino-indian din 1962. si alte state. se pot lua măsuri pentru crearea de baze de date comune şi a unui sistem instituţionalizat de contacte. cât şi despre activităţile altor grupări insurgente. populaţia de naţionalitate arabă putând oferi informaţii agenţilor CIA despre prezenţa Al-Qaida în Iraq. agenţiile de intelligence din Romania sunt nevoite să coopereze între ele. cât şi cu ţări din Europa de Est şi mai ales cu SUA. relaţiile cu CIA oferindu-i un important canal de comunicare cu guvernul SUA. să aplaneze alte riscuri care ameninţă securitatea comună.lipsa accesului la tehnologie avansată. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA declara despre Sudan “is a strong partner in the war on terror.9 apariţia defectorilor. SUA a intensificat cooperarea cu Sudanul. britanice şi israeliene. eliminarea paralelismelor. India are de altfel o lungă istorie în ceea ce priveşte cooperarea cu agenţiile de intelligence străine. şi a celui indo-pakistanez din 1971 în timpul prim-ministrului Indira Gandhi. În acest sens. nu numai cu cele ale Commonwealth–ului exceptând Pakistanul.9 Cooperarea între agenţiile de intelligence din statele membre NATO şi UE urmăreşte concertarea eforturilor pentru adoptarea şi aplicarea de măsuri de tip anticipativ. Multi ofiţeri de informaţii din India se antrenează încă din 1990 în Marea Britanie şi SUA. Din cauza controlului democratic . European Union Satellite Centre (EUSC) şi Europol. Activa şi fructuoasa cooperare dintre India şi SUA dateaza încă din 1950 din timpul prim-ministrului indian Jawaharlal Nehru.” Cooperarea şi/sau coordonarea la nivel naţional? În contextul actual de securitate.9 costul ridicat al tehnologiei avansate. 5. Dupa atentatul terorist de la Mumbai.9 instalarea prăbuşirii economice a sistemului până acolo încât nu mai există putere de reacţie. They’re Arabs.

η starea de tranziţie pentru integrare conform acordurilor încheiate.9 neomogenitatea sistemelor tehnice de comunicare este o limita greu9 de depăşit datorită lipsei de interoperabilitate ce apare. Printre argumentele pentru competiţie între agentiile de intelligence se enumeră: (a) .η proliferarea armelor nucleare. care sunt create la bază cu scopul a fi în permanentă luptă pentru a obţine informaţii despre elementele antilegale care pun în pericol existenţa statului nostru şi deci nu poate fi altceva decât un factor de progres şi indicator al potenţialului de competenţă al acestor servicii în piata informaţiilor.η lupta împotriva inamicului comun. uneori.η reformarea serviciilor încă în desfăşurare.η îndeplinirea obligaţiilor faţă de aliaţi. Din acest motiv agenţiile noastre de intelligence trebuie să coopereze cu poliţia şi parchetul. Coordonarea la nivel naţional este susţinută de CNI – Comunitatea Naţională de Informaţii. În privinţa argumentelor pentru care agentiile de intelligence coopereaza între ele.η necesitatea schimbului de informaţii reciproc avantajoase. din cauza cărora. Competiţia face parte din însăşi esenţa serviciilor de intelligece.3 Consideraţii asupra analizei privind competiţia şi cooperarea între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional) 1. probleme privind infrastructura necesară şi modul de obţinere a acesteia pentru ducerea în comun a operaţiei. se poate produce afectarea procesului de corectă comunicare a informaţiei şi pe cale de consecinţă din eroare se pot lua decizii greşite. 2.η Totuşi au existat şi există nişte limitări ale cooperării între agenţiile de intelligence: suveranitatea naţională. impedimentele lingvistice.9 neuformitatea standardelor de clasificare şi secretizare a informaţiilor privind securitatea naţională.η existenţa acordurilor şi intelegerilor între state aliate.η coroborarea informaţiilor. se pot identifica: globalizarea terorismului.η crima organizată transfrontalieră.agenţiile de intelligence ale ţării noastre au atribuţii limitate în ceea ce priveşte procedurile judiciare penale: efectuarea de percheziţii. în situaţii de9 maximă operativitate.9 5.η participarea la misiuni de pace multinaţionale. reţinerea tradiţională a serviciilor de intelligence naţionale de a-şi divulga informaţiile şi sursele secrete.9 relaţiile de alianţă dintre serviciile de informaţii ale statelor9 membre NATO şi UE limitează cooperarea cu servicii de informaţii din state care se afla în afara acestor organizaţii.9 structura diferită de la un stat la altul a serviciilor de informaţii. apărând diferenţe în rostirea a ceea ce s-a dorit a se exprima sau în înţelegerea a ceea ce s-a exprimat. aplicarea de sechestre asigurătorii şi interceptarea comunicaţiilor.

respectiv cooperare. concurenţa greşit înţeleasă. Cooperarea între agenţiile de intelligence din statele membre NATO şi UE urmăreşte concertarea eforturilor pentru adoptarea şi aplicarea de măsuri de tip anticipativ. necesitatea schimbului de informaţii reciproc avantajoase. NATO. concurenţa pe surse de informaţii. pe fondul globalizarii terorismului. dar şi internaţional. costul ridicat al tehnologiei avansate. accesul la resurse financiare. se identifică: globalizarea terorismului. Pe baza cooperării dintre acestea şi agentiile de intelligence naţionale ale fiecărui stat membru se încearcă crearea European Intelligence Communication Network care sa colaboreze cu SUA. scopul esenţial pentru care au fost create – culegerea de informaţii despre inamic. concluziile finale care se desprind fiind . coroborarea informaţiilor. şi alte state. îndeplinirea obligaţiilor faţă de aliaţi. CONCLUZII Lucrarea de faţă se încadrează în preocupările actuale privind problematica competiţiei şi cooperarii între agenţiile de intelligence in plan naţional. În privinţa argumentelor pentru care agenţiile de intelligence cooperează între ele. impedimentele lingvistice. starea de tranziţie pentru integrare conform acordurilor încheiate. European Union Satellite Centre (EUSC) şi Europol. participarea la misiuni de pace multinaţionale şi lupta împotriva terorismului. 6. crima organizată transfrontalieră. 4. 5. proliferarea armelor nucleare. 7. să aplaneze alte riscuri care ameninţă securitatea comună. Există totuşi unele bariere în calea realizării unei competiţii performante. reformarea serviciilor încă în desfăşurare. dirijarea de schimbări sau obiective politice. instalarea prăbuşirii economice a sistemului până acolo încât nu mai există putere de reacţie. dorinţa de reliefare a performanţei. lupta pe resurse energetice. obţinerea de tehnologie avansată. În prezent la nivelul UE pot fi considerate agenţii de intelligence: Joint Situation Centre (SITCEN). aparitţia defectorilor. rivalităţile tradiţionale dintre serviciile de informaţii. dorinţa unor state de obţinere a poziţiei dominante. neomogenitatea sistemelor tehnice de comunicare. probleme de privind infrastructura necesară şi modul de obţinere a acesteia pentru ducerea în comun a operaţiei. accesul la noi tipuri de arme. reţinerea tradiţională a serviciilor de intelligence naţionale de a-şi divulga informaţiile şi sursele secrete. existenţa tratatelor de alianţa între state. să descurajeze proliferarea armelor de distrugere în masă. protejarea industriei şi economiei. structura diferită de la un stat la altul a serviciilor de informaţii. relaţiile de alianţă dintre serviciile de informaţii ale statelor membre NATO şi UE. avand ca obiectiv identificarea principalelor argumente si obstacole pentru competitie. 3. Intelligence Division of the European Military Staff (INTDIV). crearea de industrii speciale. avantaje economice. existenta acordurilor şi înţelegerilor între state aliate. lupta împotriva inamicului comun. ocuparea militară. Printre barierele care stau în fata cooperarii între agenţiile de intelligence se enumeră: suveranitatea naţională. care să impulsioneze şi să eficientizeze acţiunile de contracarare a escaladării terorismului la nivel mondial. oponenţa celor care deturnează investitorii pe fond de criză financiară globală. unele raţiuni de stat. neuformitatea standardelor de clasificare şi secretizare a informaţiilor privind securitatea naţională. fapt ce conferă credibilitatea şi în consecinţă asistarea cu finanţări mai întinse.în plan internaţional – rivalităţile tradiţionale dintre unele state. printre care: lipsa accesului la tehnologie avansată. (b) în plan naţional – suprapunerea legală de competenţe.

coroborarea cu alte informaţii şi evaluarea relevanţei informaţiei). analiza (interpretarea semnificaţiei informaţiei). se poate spune până la globalizare. 7 iulie 2005 – Londra/Regatul Unit. stabilirea veridicităţii. Discuţii generale despre agenţiile de intelligence 1. Ca urmare a situaţiilor din ce în ce mai frecvente în care agenţiile de intelligence trebuie să se ocupe de probleme globale sau transnaţionale. culegerea (colectarea informaţiilor prin intermediul surselor). în general trei funcţii: culegerea de informţii (intelligence collection). solid fundamentate. contra-informaţiile (counter-intelligence). GEOINT (informaţii din avion şi satelit). feedback (se realizează ca urmare a cererilor ce sosesc de la beneficiari). iar eficienţa depinde de capacitatea de penetrare direct legată de performanţa agenţiei de intelligence. Multitudinea atentatelor (11 septembrie 2001 – New York./SUA. diseminarea (separarea informaţiilor pe categorii de interes). În plus. Agenţiile de intelligence au. 5. B. 1 decembrie 2008 – Mumbai/India) indică o escaladare şi extindere a terorismului fără precedent. MASINT (informaţii obţinute din interpetarea semnalelor înregistrate). Washington D. 9. 7.evidenţiate în continuare. Activităţile derulate de o agenţie de intelligence implică. Cooperarea între agenţiile de intelligence există legalizată prin protocoale sau acorduri bi/multilaterale de schimb de informaţii şi/sau alte activităţi specifice. valorificarea (utilizarea optimă a informaţiei). relaţiile între agenţiile din diferite ţări au luat amploare. Cooperarea bilaterală funcţionează pe bază de avantaj reciproc. prelucrarea (traducerea informaţiilor. în principiu. 11 martie 2004 – Madrid/Spania. se elimină paralelismele. SIGINT (informaţii din interceptarea semnalelor transmise). A. Globalizarea terorismului impune statelor membre NATO şi UE nevoi de politici de apărare şi securitate mai puternice şi evident comune. difuzarea (expedierea către beneficiar). 4. ceea ce permite o economisire semnificativă a resurselor. înmulţirea surselor de conflict şi a . Avantajele schimbului de informaţii sunt evidente: obţinerea de informaţii de la alte ţări este o condiţie esenţială a luării de decizii oportune. IMINT (informaţii foto-video). Apariţia diferitelor forme de terorism globalizat din cauza disensiunilor de ordin religios. 8.C. 3. precum şi organizaţiile criminale transnaţionale. următoarele faze: direcţionarea (planificarea obiectivelor informative). Discuţii asupra noului mediu de lucru al agenţiilor de intelligence 10. 12. acţiunile sub acoperire. 2. teritorial sau ideologic au determinat schimbări neobişnuite ale mediului de lucru al agenţiilor de intelligence: diversificarea actorilor. 6. Aduc îngrijorări în special organizaţia teroristă internaţională Al-Qaida şi organizaţiile afiliate acesteia. Sursele de informaţii sunt de tip HUMINT (resurse umane). fiindcă orice ţară ezită să împărtăşească informaţii care ar putea indica sursele sau metodele proprii fără să obţină în cotrapartidă un beneficiu concret. În competiţia tradiţională între agenţiile de intelligence intervine concurenţa pe sursele de informaţii. 11. OSINT (informaţii media sau INTERNET). precum şi în soluţionarea cazurilor de crimă organizată transnaţională. Cooperarea multilaterală apare ca o necesitate în cadrul coaliţiilor multinationale desfăşurate pentru operaţiuni de sprijinire a păcii sau operaţiuni militare de luptă împotriva terorismului.

precum şi găsirea de soluţii de comandă unică. date despre conturile şi transferurile de monedă ale organizaţiilor teroriste. trasarea de responsabilităţi comune în materie de proiectare a forţelor. conflictele şi rivalităţile tradiţionale între state. 20. 26. De asemenea. Japonia şi Franţa. 13. 15. Principalele beneficii ale cooperării între agenţiile de intelligence sunt: mai buna înţelegere a reţelelor teroriste internaţionale. ODNI a introdus planul 100 Day & 500 Day Plans for . 19. 24. 22. În 1979. 16. Germania. Apărarea împotriva terorismului internaţionalizat solicită identificarea necesităţilor militare şi alocarea de resurse comune. Marea Britanie. de cel al Intelligence Community. Totuşi. după principiul cooperării. C. 27. rămân priorităţi pentru agenţiile de intelligence ale oricărui stat. a amendat actul iniţial de Securitate Naţională a SUA. 25. 14. ca centru de concepţie strategică pe termen mediu şi lung în interiorul IC. combinarea mai eficientă a resurselor existente. Agenţiile de intelligence ale Iranului interesează din cauza poziţiei agresive de dezvoltare a programului nuclear. Italia. armonizarea structurilor. Federaţia Rusa. extinderea internaţională a caracterului şi impactului ameninţărilor. China. În septembrie 2007. Spania ca state membre ale Uniunii Europene. a fost format Consiliul Naţional de Informatii al SUA (National Intelligence Council – NIC). 18. Olanda. cooperarea în vederea atingerii obiectivelor stabilite. 21. în sensul separării Directoratului CIA. inclusiv deci al CIA. Statele lumii care beneficiază de un intelligence competitiv sunt cele din noua structură de putere a lumii: Statele Unite ale Americii. intensificarea dezvoltării capacităţilor. să ocupe această funcţie. Portugalia. SUA dispune de 16 agenţii de intelligence care împreună formeaza Intelligence Community. Totodată. Discuţii privind competiţia şi cooperarea internaţională între agenţiile de intelligence 17. creşterea previziunilor asupra viitoarelor planuri teroriste. 23. Contracararea ofensivei teroriste tot mai globalizate a obligat la reevaluarea strategiilor naţionale de securitate ale statelor ameninţate şi în consecinţă la transformarea serviciilor de informaţii ale statelor membre NATO şi UE. Actul de Prevenire a Terorismului şi Reformă a Intelligence-ului din anul 2004. Un alt candidat puternic ce trebuie luat în seamă pe linie de intelligence este India. fiind interzis ca directorul vreuneia din cele 16 agenţii de intelligence ale SUA. ca şi păstrarea stabilităţii interne. prin acest act se introduce instituţia Directorului de Intelligence Naţional (Director of National Intelligence – DNI) a carei poziţie este de conducător legal desemnat al IC. compatibilizarea şi interoperationalizarea forţelor militare şi de intelligence. Israelul şi Turcia sunt state cu tradiţie în domeniu de intelligence. Centrul Naţional de Contra-terorism (National Counterterrorism Center) este o organizaţie deosebit de importantă înauntrul ODNI. cunoaşterea metodelor şi instrucţiunilor de operare ale teroriştilor. acest act a stabilit că Oficiul Directorului de Intelligence Naţional (Director of National Intelligence – ODNI) este ca o agenţie independentă care asistă DNI.mijloacelor de folosire a forţei. obţinerea unor informaţii asupra zonelor de provenienţă a armelor şi muniţiei folosite pentru atentatele teroriste.

Statele Unite declară Război Global împotriva Terorismului şi trimite forţe în Afganistan şi Irak pentru distrugerea acestuia oriunde s-ar găsi. organism de coordonare a serviciilor de informaţii. În anul 2002. 34. a fost transformată dintr-o organizare pe zone geografice. cealaltă agenţie centrată pe culegerea de informaţii militare. SIS ori MI6 – Secret Intelligence Service – se ocupă cu culegerea de informaţii cu ajutorul mijloacelor umane şi este agenţia de contraspionaj a Marii Britanii. 36. Divizia de Intelligence a Conducerii Militare a UE (INTDIV) care este o structură de obţinere a informaţiilor militare destinate planificării. îndrituit să elaboreze directive naţionale în materie de informaţii. 30. Totodată. Shabak şi Aman. Direcţia Supravegherii Teritoriului francez (DST – Direction de la Surveillance du Territoire). 39. 40. Mai există. au căpătat competenţe şi pe linie de combaterea terorismului. 38. responsabilă de intelligence militar extern. Direcţia Generală a Securităţii Exterioare (DGSE – Direction Générale de la Sécurité Extérieure) din Franţa. 33. Nou înfiinţata. În anul 2005 a fost introdusă Strategia Contra-Terorism a UE. aflat sub conducerea primului ministru al Franţei. Direcţia de Informaţii Militare (DRM – Direction du Renseignement Militaire) a Franţei este specializată în culegerea de informaţii cu caracter militar. omologul CIA. Israelul are 3 agenţii de intelligence: Mossad. formarea bazelor de date despre . Japonia are un număr de 10 agenţii de intelligence. omologul FBI şi serviciul de informaţii externe SVR. indică o înternaţionalizare a fenomenului terorist. În UE cooperarea se limitează la colectarea de imagini prin intermediul Centrului satelitar al Uniunii Europene (EUSC) de la Torejon. într-una pe direcţii de interes. 31. 28. Actele de terorism ulterioare din Europa şi Asia. care s-a transformat după destrămarea Uniunii Sovietice în serviciul secret intern rus FSB. drept pentru care se află în permanenţă competiţie cu Direcţia Generală a Securităţii Exterioare (DGSE – Direction Générale de la Sécurité Extérieure). principalul adversar al CIA era KGB. Măsuri de reacţie sunt vizibile la nivelul UE şi prin reactivarea în cadrul Europol (European Police Office) a unităţii de antiterorism. introducerea mandatului de arestare european (2002). Urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. fapt ce a condus pentru apărare la acceptarea unui nou concept de securitate şi anume cel de securitate prin cooperare. În perioada războiului rece. o altă măsură a fost reintroducerea CIR – Comité interministériel du renseignement (Comitetul interministerial de informaţii). În plus s-au introdus măsuri judiciare de prevenire a terorismului ca: adoptarea soluţiei americane a paşaportului biometric. 37. 41. 42. În iulie 2008.Integration & Collaboration care include o serie de iniţiative proiectate să construiască fundamentul pentru creşterea cooperării şi reformării IC. pregătirii şi coordonării operaţiilor militare de management al crizelor aflate sub tutela Uniunii Europene. folosirea de echipe multinaţionale în anchete. 29. 35. de situaţia informativă pe întinderi geografice ocupându-se în continuare un Centru de Situaţie nou introdus la Cartierul General. cu atribuţiune principală pe linie de contraspionaj şi Direcţia Centrală a Informaţiilor Generale (DCRG – Direction Centrale des Renseignements Généraux) specializată în materie de informaţii interne. 32.

Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (OCS). Clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu. Discuţii asupra competiţiei si cooperării în cazul agenţiilor de intelligence române 50. 51. Controlul democratic asupra serviciilor de informaţii este un proces de supraveghere a activităţatii acestora. SUA. CIA a înfiinţat un departament special – Iran Operations Division – dedicat pentru a obţine informaţii despre capacitatea şi intenţia Iranului de a fabrica arma nucleară. 47. În prezent România are 6 agenţii de intelligence: SRI. Marea Britanie. (3) secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale. astfel că principalul serviciu de informaţii CESID a fost înlocuit cu Centrul Naţional de Informaţii – CNI. serviciile de intelligence americane au creat un web site interactiv. SPP. Creşterea eficienţei sectorului de securitate naţională este determinată şi de un schimb eficient şi permanent de informaţii la nivelul serviciilor de intelligence din România. transformarea a fost una radicală. În 2006. în care-şi desfăşoară activitatea ofiţeri de intelligence din Franţa. începând cu noiembrie 2001. DGIPI. STS. Se constată că în România există un număr de servicii de informaţii suficient de mare încât să fie apropiat de cel al unor state ca Germania şi Spania. (5) controlul extern. denumit A-Space. 43. (4) controlul judecătoresc. un centru contra-terorist comun. Evoluţia serviciilor de intelligence din România este legată de problematica războaielor din Europa şi de mai departe. în anul 2002. ce are loc pe cinci niveluri: (1) controlul parlamentar. 48. 45. în Brazilia s-a creat South American Intelligence Center. care fac schimburi de informaţii şi duc operaţii în comun. 44. 54. 53. În Germania. denumit Alliance Base. pentru agenţii celor 16 servicii. s-a înfiinţat la Paris. a creat la Shanghai un Centru Întrunit de combatere a Terorismului. printre altele.terorişti. iar în plus dispune de mesagerie electronică şi motor de căutare foarte puternic. 56. Agenţiile de intelligence române se află sub control democratic. reţea care include baze de date şi arhive cu rapoarte de lucru. D. Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei – BfV i s-au extins competenţele şi în culegerea de informaţii despre situaţia conturilor din banci ale indivizilor implicaţi în acţiuni extremist teroriste. 46. 52. Legitimitatea legalităţii de funcţionare dată de controlul democratic asupra serviciilor de informaţii este esenţială pentru credibilitatea acestor structuri şi eficienţa lor în plan operativ. Se impune legal că nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt: (1) strict secret de importanţă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale. (3) controlul executiv. (2) strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale. să lupte împotriva terorismului. 55. iar pentru aceasta începând cu anul 2003. completat cu necesitatea de existenţă a statului nostru. În anul 2002. (2) controlul intern. condus de un general din cadrul DGSE. SIE. În Spania. În decembrie 2007. DGIA. înfiinţată de Rusia şi China şi-a propus. Germania. Canada şi Australia. Pentru a acoperi acest necesar serviciile noastre de informaţii încheie . 57. 49.

protecţiei surselor şi mijloacelor. 60. contraterorismul şi combaterea crimei organizate. 62. planificării. Cooperarea este un pilon de sprijin a activităţilor instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea rolului României ţn dimensiunea internaţională a Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene. a dus totodată şi la creşterea posibilităţilor de cooperare între serviciile noastre de informaţii şi agenţiile de intelligence ale statelor aliate. spre a se atinge statutul de ţară integrată european şi euroatlantic. Escaladarea terorismului în plan global. transparenţei. ci cu o comunitate de servicii de informaţii. 66. dar şi asupa asigurării resurselor şi capabilităţilor după reguli comune de apărare. Împreună structuri naţionale informative. dar în realitate nu este încă instituţionalizată. 69. În România. oportunităţii informării. 65. neutralităţii şi echidistanţei. anticipării şi previziunii. România acţionează în conformitate cu Doctrina integrată de informaţii. Evoluţia gradului de interoperabilitate a instituţiilor de securitate şi apărare ale României cu structurile similare din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene. 64. pentru a conveni asupra protecţiei şi schimbului de informaţii. precum şi după aderare. cu alte cuvinte aceasta există de facto. Acum ca stat membru al NATO. obiectivităţii. în Comitetul de Securitate al EUROPOL. Activităţile de informaţii desfăşurate de componentele CNI se fundamentează pe principiile: legalităţii. Propun ca Oficiului pentru Informaţii Integrate pe lângă atribuţiunea de evaluare să i se dea în competenţă şi verificarea prin coroborare a informaţiilor îndoielnice. iar pe cale de consecinţă nu se mai poate discuta despre cooperarea între agenţii de intelligence distincte. starea de tranziţie pentru integrare în NATO şi UE. Din conţinutul Hot.A. obligă serviciile române de intelligence la dinamizarea activităţilor de . 61. DGIPI reprezintă M. dar este menţionată funcţionarea acesteia printr-o Hotărâre CSAT. au împiedicat până în prezent planurile grupărilor teroriste de a organiza atentate pe teritoriul ţării noastre. ci despre coordonarea acestora. diseminarea celor verificate şi stabilirea celor de valoare operativă dedicate pe factori de decizie beneficiari. CSAT de înfiinţare a CNI nu este clar dacă serviciile de informaţii ale României mai rămân servicii de informaţii autonome. dar totodată şi la nivel internaţional între acestea şi instituţiile similare ale altor state aliate. 59. Comunitatea Naţională de Informaţii (CNI) nu este înfiinţată printr-un text de lege. aşa cum este reglementat prin legile lor de înfiinţare şi funcţionare încă în vigoare. contrainformaţii şi securitate a NATO care oferă baza conceptuallegală a cooperării serviciilor noastre de informatii cu cele ale statelor aliate.I. ROMÂNIA a renunţat la acţiuni de spionaj contra celorlalte state membre ale NATO şi a trecut la cooperare cu aceste state membre în domenii precum: contraspionajul. sau au devenit structuri informative ce fac parte din CNI – pentru că în acest caz nu se mai poate spune că avem de-a face cu o comunitate de informaţii.protocoale de cooperare bi/multilaterale ale căror prevederi sunt puse în legalitate prin avizare de către CSAT. 58. alături de agenţiile de intelligence din ţările aliate NATO. 68. În vederea aderării la NATO. cooperării şi colaborării. Hotarârile din evidenţa CSAT arată că există cooperare între agenţiile române de intelligence în plan naţional. 67. 63.

care sunt create la bază cu scopul a fi în permanentă luptă pentru a obţine informaţii despre elementele antilegale care pun în pericol existenţa statului nostru şi deci nu poate fi altceva decât un factor de progres şi indicator al potenţialului de competenţă al acestor servicii în piata informaţiilor. European Union Satellite Centre (EUSC) şi Europol. existenţa tratatelor de alianţa între state. reţinerea tradiţională a serviciilor de intelligence naţionale de a-şi divulga informaţiile şi sursele secrete. accesul la resurse financiare. lupta împotriva inamicului comun. NATO. Intelligence Division of the European Military Staff (INTDIV).cooperare pentru rezolvarea sarcinilor dificile la care trebuie să facă faţă în atare contextualitate. existenta acordurilor şi înţelegerilor între state aliate. 76. (b) în plan naţional – suprapunerea legală de competenţe. aparitţia defectorilor. oponenţa celor care deturnează investitorii pe fond de criză financiară globală. relaţiile de alianţă dintre serviciile de informaţii ale statelor membre NATO şi UE. să descurajeze proliferarea armelor de distrugere în masă. proliferarea armelor nucleare. 74. şi alte state. 71. neuformitatea standardelor de clasificare şi secretizare a . Discuţii asupra analizei privind competiţia şi cooperarea între agenţiile de intelligence 70. Există totuţi unele bariere în calea realizării unei competiţii performante. fapt ce conferă credibilitatea şi în consecinţă asistarea cu finanţări mai întinse. printre care: lipsa accesului la tehnologie avansată. concurenţa greşit înţeleasă. starea de tranziţie pentru integrare conform acordurilor încheiate. concurenţa pe surse de informaţii. îndeplinirea obligaţiilor faţă de aliaţi. lupta pe resurse energetice. reformarea serviciilor încă în desfăşurare. costul ridicat al tehnologiei avansate. instalarea prăbuşirii economice a sistemului până acolo încât nu mai există putere de reacţie. 75. crima organizată transfrontalieră. coroborarea informaţiilor. scopul esenţial pentru care au fost create – culegerea de informaţii despre inamic. se identifică: globalizarea terorismului. E. ocuparea militară. Printre argumentele pentru competiţie între agentiile de intelligence se enumeră: (a) în plan internaţional – rivalităţile tradiţionale dintre unele state. Competiţia face parte din însăşi esenţa serviciilor de intelligece. participarea la misiuni de pace multinaţionale şi lupta împotriva terorismului. În prezent la nivelul UE pot fi considerate agenţii de intelligence: Joint Situation Centre (SITCEN). unele raţiuni de stat. care să impulsioneze şi să eficientizeze acţiunile de contracarare a escaladării terorismului la nivel mondial. protejarea industriei şi economiei. necesitatea schimbului de informaţii reciproc avantajoase. crearea de industrii speciale. rivalităţile tradiţionale dintre serviciile de informaţii. structura diferită de la un stat la altul a serviciilor de informaţii. Printre barierele care stau în fata cooperarii între agenţiile de intelligence se enumeră: suveranitatea naţională. accesul la noi tipuri de arme. Pe baza cooperării dintre acestea şi agentiile de intelligence naţionale ale fiecărui stat membru se încearcă crearea European Intelligence Communication Network care sa colaboreze cu SUA. obţinerea de tehnologie avansată. 72. dorinţa unor state de obţinere a poziţiei dominante. dorinţa de reliefare a performanţei. avantaje economice. 73. dirijarea de schimbări sau obiective politice. Cooperarea între agenţiile de intelligence din statele membre NATO şi UE urmăreşte concertarea eforturilor pentru adoptarea şi aplicarea de măsuri de tip anticipativ. să aplaneze alte riscuri care ameninţă securitatea comună. În privinţa argumentelor pentru care agenţiile de intelligence cooperează între ele.

flagel al lumii contemporane. Osama Bin Laden. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României. 9. p. respectiv cooperare între agenţiile de intelligence atât la nivel naţional. Fluri (eds. M. Văduva G. 6. Bucuresti. Edit. Bucuresti. Ultima soluţie?. No. Bucureşti. 11. Editura Top Form. 5. antiterorism. 3.informaţiilor privind securitatea naţională.I. Serviciile de Informaţii şi Decizia Politică.. Terorismul. Odeon. să i se dea în competenţă şi dreptul de verificare prin coroborare a informaţiilor îndoielnice. Organizatia Nationala de Informatii a Turciei. Bucuresti. Bucureşti.identificarea principalelor argumente şi obstacole pentru competiţie. 43-48. Centrul Surse Deschise. Mureşan Doina.). 2004. 2003. Edit. Oradea. 367-378. Bucureşti. UNAp. 2003. Andreescu A. Teroarea in Occident. septembrie 2008. probleme de privind infrastructura necesară şi modul de obţinere a acesteia pentru ducerea în comun a operaţiei.. Bodunescu I.. From democratic control to good governance: military and civilian training on defence issues. Bucureşti. 2004.. Defence and Security Sector Governance and Reform in South East Europe: Insights and Perspectives. Sette A. NATO transformation and expansion. pe lângă atribuţiunea de evaluare. Antet. serie nouă. Dolghin N. Arădăvoaice Gh. Terorismul – fenomen global. Bucureşti. Edit. Tritonic. 8. 2.. Gestionarea crizelor politico-militare. viitorul războiului. rev. Rădoi Mireille. Trapans and Philipp H. Terorism. Anul 5. Blidaru Horaţiu. 1[22]. cât şi internaţional. . 4. INTELLIGENCE. Iulian Fota. Edit. Rev. Mureşan Mircea. impedimentele lingvistice. In Jan A. 20-21 noiembrie 2008.A.. TOP-Form... Iliescu D. Edit. Nicolaescu Georghe.. D. UNAp. Falconi F.. Edit. . 12. diseminare a celor verificate şi stabilire a celor de valoare operativă dedicate pe factori de decizie beneficiari. Bucureşti.propunere de lege ferenda – Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul CNI. Bucureşti. Alfa. Academia Naţională de Informaţii. publicatie editata de SRI. Din analiza concluziilor prezentate autorul consideră că a adus următoarele contribuţii privind problematica competiţiei şi cooperării între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional): . Edit. Bucureşti. Barna Cristian. Războiul viitorului. Strategic Impact. contraterorism. . a XIV-a sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională. 10.12. 2004. Terorismul internaţional. Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces. 5. nr.sintetizarea şi tratarea unitară în limba română a principalelor probleme referitoare la competiţie şi cooperare între agenţiile de intelligence (naţional şi internaţional). Mureşan M. neomogenitatea sistemelor tehnice de comunicare. 7. 2007. 2003. p. Niţă L. 1997. Edit. pp. Reforma sectorului de intelligence după 11 septembrie 2001 – experienţa franceză. 2002. 2007. Edit. (coordonator). UNAp. BIBLIOGRAFIE 1. 13.

Troncotă Cristian. Stanford/Calif. NATO – securitate integrată. Medford. Văduva G. publicatie editata de SRI... Intelligence – Worldwide Cooperation. Bucureşti. Bucuresti. 16. Knopf. Edit. intelligence and security. Ziua. UNAp.. Francis Dvornik. ANI. 22. 15. Bucureşti. Keegan John. Bucureşti. Samuel P. Teodoru Ştefan. Kahaner Larry. CA: Jossey-Bass. Making Intelligence Smarter: The Future of U. 2007. 1996. 20. Bucureşti. Analyze and Use Information to Move Your Business to the Top. Thomas B. Intelligence. 31. Burnett Steve. 1997. Bucureşti. Bucureşti. Competitor Intelligence: Turning Analysis into Success. 26. Flawed by design: the evolution of the CIA. 36. Militară. Hedeşiu Emil. Onişor Constantin. Stanford Univ. 2002. Constantin Degeratu. 1998. NJ. rev. 28.. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Alexe V. în condiţiile statutului României de membru N. Greenberg Maurice R.2002. Zegart. Corint. Allen. Antet. New Brunswick.. 19. Stoica Constantin. Edit. Traian Liteanu. Intelligence in War: Knowledge of the Enemy from Napoleon to AlQaeda. Petrescu Stan. SUA. Alfred A. 14. NJ: Rutgers University Press. Hanse Richard N. Apărarea şi securitatea europeană. Securitatea internaţională sub impactul globalizării. Despre Intelligence Spionaj – Contraspionaj. 2002. NATIONAL SECURITY AND THE FUTURE 3 (9) 2008. Edit. Detroit. Anul 5. 12. Polmar Norman. San Francisco. Mihalache Veronica. Stephen Paine. JCS. 34. Information Management for the Intelligent Organization: The Art of Scanning the Environment. 2000. 2004. Per Jenster. 2005. Origins of Intelligence Services. Choo Chun-Wei. Liteanu Traian. Melady Thomas Patrick. Lee. 1974. Edit. New York: McGraw-Hill.A. septembrie 2008. Lerner K. 2001. 27. Bucureşti. Toma Gheorghe.O. . 2008. 33. and NSC. Edit. Press.12. Crizele internaţionale.. 2006. MI6: Inside the Covert World of Her Majesty’s Secret Intelligence Service. serie nouă. Edit.. Encyclopedia of espionage. US Council on Foreign Relations. 35. Edit. p. Edit. Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securităţii şi apărării naţionale. Bucureşti.T. March 2001. Misterele din 11 septembrie şi noua ordine mondială. 29.. 1999. Gheorghe Toma. Hussey David E. p. Hilscher Sean. American Society for Information Science by Information Today. 2004. Blindaru Horaţiu. Spaţiul european sub impactul provocărilor globalizării. Rusiei şi Israelului. Dufour Jean-Louis.S. 30. Edit. 32. Militară. Simon & Schuster. 21. Competitive Intelligence – How to Gather. Dorril Stephen. 2006. Munteanu M. Careul de aşi – Serviciile secrete ale Marii Britanii. nr. 1999.. 12. 2007. Lerner Brenda Wilmoth. Pop Marta. RSA Security’s Official Guide to Cryptography. Elion. INTELLIGENCE. ANI. Amy B. 23. 2003. Huntington. Serviciile de informatii si noile media. ANI. Edit. 17. Bucureşti. 25. 24. 18. Spy Book: The Encyclopedia of Espionage. Petrescu Stan.

dni. 44. The Information Paradox.sis. www. MacGraw-Hill. http://en.wikipedia.inpolitics. http://www. http://www.org/wiki/United_States_intelligence_community 54. 42.es/ 65. The CIA’s Secret Operations: Espionage. Provocări actuale pentru serviciile de informaţii.csat.org/wiki/Director_of_National_Intelligence 56. Rhodri Jeffreys-Jones.org 60. Spies and Secret Operations.ro/cotidian/social/atacurile-din-mumbay-in-imagini-poze 53.eu. http://www. Analyzing Intelligence: Origins. Encyclopedia of Cold War Espionage.europa. http://www.ch/publications/backgrounders. Trahair. 2004.ru/ 57. 39. http://en. Edit. 1988.gru.org/wikipedia/en 63. Edited and a Foreword by James Clavell. Greenwood Press. Westport. 2005. spies. Tzu Sun.fas. GemPres.ru/ 58. Smith Richard Harris. 45. Mossad. http://www.ru/ 59. http://www. Trahair Richard C. 40.fas. Cloak and Dollar: A History of American Secret Intelligence.ro/Blog/artemis/art/22800/The-Central-EuropeanIntelligence-Agency — 2 67. Bucuresti. Counterespionage. 2008. . http://www. http://adevarul911. Thorp John. Encyclopedia of Cold War espionage.wikimedia. Palgrave Macmillan Press. and secret operations.cni. http://www.wikipedia. INTERNET 47.consilium. 43.gov. http://www.ciucon. 69. Hoy Claire. 37. 2004. OSS: The Secret History of America’s First Central Intelligence Agency. http://www.ro/externe/lider-taliban-ameninta-atacuri-teroriste-tarile occidentale 52.ro ACTE NORMATIVE 68. The European Security Strategy (ESS). 46. New York. S. http://upload. http://www. and Covert Action.blogspot. www.New York: Random House.pt 64. http://www. Obstacles and Innovations. Competitive Intelligence. 48.apropo.it/ 62. 41. 1997.dcaf. 38.wikipedia. September 2006. US National Strategy for Combating Terrorism.com 49. Stocker James. Georgtown University Press.ro/extern/spania_procesul_atentatelor_de_la_martie 51. Ostrovski Victor. Richard C.gov. http://www. Schreier Fred.gov/ 55. West Christopher.org 61. 1998. http://srv. 2002. S. 1988.gov. Bantam Doubleday Dell Publishing Group. The Art of War. http://www. Rositzke Harry. James Bruce & al.mediafax.il 66.serviziinformazionesicurezza.fsb. Roger George. 1997.mohr. Yale University Press.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001 50. http://ro. 2001.

585/2002 – pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în Romania (publicată în M. 16/1996 – a Arhivelor Naţionale (publicata în M. 183 din data de 24 martie 2003) 89. 7/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1998 – de organizare şi funcţionare a SIE actualizată şi modificată prin OUG nr.2004 – Proiectul Doctrina naţională a informaţiilor de securitate 75.101/2003 – privind Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) 76. aprobată . HG nr. 44/28.whitehouse. 163 din 7 august 1991) 81. aprobata de Legea nr. 71. O. Legea nr. October. Legea nr. Legea nr. Legea nr. 154/2001 şi 98/2004 87.pdf. 181/26 martie 1990 – privind înfiinţarea Serviciul Român de Informaţii 80. http://www. Hot. 485 din 5 iulie 2002) 79. 70. modificată şi completată prin OUG nr. 168/18. Hot. distribuirea şi protecţia. 71 din 9 aprilie 1996) 77. 191/1998 – privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază (publicată în M. nr.2007 – Strategia de comunicare şi diseminare a informaţiilor pentru prevenirea şi limitarea efectelor unei situaţii de risc terorist sau criză teroristă 85. aprobată prin Legea nr.gov. Integration and Collaboration. 103/2002 (publicată în M. nr. Information Sharing Strategy. 402 din 22 octombrie 1998).12. nr.O. 136/23.gov/reports/IC_Information_Sharing_Strategy.U. nr.O. nr. OUG nr. pe teritoriul României. nr. 73. Legea nr.O. aprobată prin Legea nr.O. nr. 92/1996. Legea nr. 535/2004 – privind prevenirea şi combaterea terorismului 84. nr. 669 din 9 septembrie 2002).dni. 500 Day Plan. 182/2002 – privind protecţia informaţiilor clasificate (publicată în M.1998 – privind constituirea. 14/1992 – privind organizarea şi funcţionarea SRI – a atribuit Serviciului Român de Informaţii responsabilitatea prevenirii şi combaterii terorismului 82. 332/2002 91. Legii nr.O. nr. Parlamentului României nr.www. doc. HG nr. 1349 din 27 noiembrie 2002 – privind colectarea. CSAT nr. CSAT nr. United States Intelligence Community. a corespondenţei clasificate (publicată în MO nr. Constituţia României 86.10. OUG nr. 2007. transportul. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. Legea nr. 10.pdf. Decretul nr. 67/2003 (publicată în M. 51/1991 – privind siguranţa naţională a României (publicată în M. organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe 88. Strategia Uniunii Europene pentru lupta împotriva terorismului. Legea nr.O. 92/1996 – confera STS personalitate juridică şi autoritate în domeniul telecomunicaţiilor speciale (publicată în M.06. 72. 909 din 13 decembrie 2002) 83. 169 din 30 iulie 1996) 90. Director of National Intelligence. 415/2002 – privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) 74.G. Hot. 2008. adoptată în data de 15 decembrie 2005.153/2002. http://dni.gov/500-day-plan/500-day-plan.14469/4/05 REV 4. 248 din 12 aprilie 2002) 78. O. February 22.O.

11.1992 93. 80/1995 – privind statutul cadrelor militare 97. aprobată de Legea nr. 384/2006 – privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari 98.de Legea nr. Legea nr. semnată la Geneva la 22. 76/1993. 309 din 9 mai 2007). Legea nr. aprobată prin Legea nr. OUG nr. Legea nr. 398/2002 94. pentru ratificarea Constituţiei şi a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. 15/2008 . 30 din 25 aprilie 2007 – privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (publicata în MO nr. 591/2002 92. 346 din 21 iulie 2006 – privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării 95. Legea nr. OUG nr. 51/1991 – privind siguranţa naţională a României 96. Legea nr. 18/2002 privind funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.