CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA BANCARA: ORGANIZARE, PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURI

Bancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curent operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o forma unica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. In cazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti si depozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute. Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toate bancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul in strainatate.

1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCA In organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principii contabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari si exceptii de la acestea. 1. Principiul prudentei – urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent. Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize, instrumente financiare la termen). 2. Principiul permanentei metodelor – care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate. Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat. 3. Principiul independentei exercitiilor – decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12 luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite.

4. 5. 6.

7.

8.

9. 10.

11.

De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in functie de momentul incasarii sau platii lor. Principiul continuarii activitatii – pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normal activitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare. Principiul intangibilitatii bilantului – cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Principiul necompensarii – in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli in contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest principiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la termen sau cazul swap-urilor de dobanzi. Principiul costului istoric – cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in functie de pretul pietei. Principiul importantei semnificative – in conformitate cu acest principiu, toate informatiile de importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt semnificative acele informatii a caror importanta poate– afecta deciziile si rationamentele utilizatorilor externi. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic si financiar in raport cu cel juridic. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele – urmareste furnizarea de informatii clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor si riscurilor asumate. Principiul cuantificarii monetare – cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificul operatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.

1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUI Pentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important sa existe niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusiv pentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentru societatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar cateva reguli specifice. Reguli generale 1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniu Bunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sau valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:

bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; - bunurile produse de banca, la cost de productie. Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala. 2. Evaluarea la inventariere. Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea de utilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata. 3. Evaluarea la inchiderea exercitiului. Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ se constituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarea lor de intrare; - pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. 4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

-

Reguli specifice a) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere sau cursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite; b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul acestora se evalueaza la valoarea lor de piata; c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreaza in conturile din afara bilantului; d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata; e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor de venituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderii valorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituie provizioane; f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sau sindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarele reguli: - se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prin semnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent de pozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului; - in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentul se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatia inversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantie primite; g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toate cazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului, nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contul tertilor; h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrul angajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile de evidenta in afara bilantului.

1.3. DOCUMENTELE BANCARE Pentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueaza zilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiuni cu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatuni trebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentele

numarul si data intocmirii documentului.registrul inventar. Legea contabilitatii obliga societatile bancare la intocmirea urmatoarelor registre: . . Registrul jurnal este un document obligatoriu. . In ambele cazuri. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasi tip. . intr-o forma coerenta din punct de vedere contabil. • documente statistice – sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sau situatii. . tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. mai multe informatii privind acelasi fenomen sau proces economic. valabile pentru toate societate comerciala. aprobat ori inregistrat in contabilitate. . de regula. In aceasta categorie se incadreaza cecurile. borderourile de cecuri de decontare.registrul jurnal. • documente de sinteza – acestea cumuleaza mai multe informatii.continutul operatiunii patrimoniale. ordinele de incasare sau de plata. De exemplu. La completarea documentele justificative se au in vedere.folosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale. explicatiile si conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate. documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una din urmatoarele categorii: • documente primare – acestea se completeaza. Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative.datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate.mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale. in momentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica.registrul “cartea mare”.numele si prenumele.alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata. ce trebuie tinut la centrala bancii si la fiecare subunitate cu contabilitate proprie.denumirea documentului. pentru o singura operatiune. ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit. urmatoarele elemente: . In general. precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit. Datele mentionate in aceste jurnale fac referire la felul. situatia creditelor acordate de banca. balanta de verificare. de regula. In aceasta categorie se incadreaza jurnalele contabile. . . . “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”). . Registrul jurnal este tinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( “Jurnalul operatiunilor zilei”. de exemplu. • documente centralizatoare – cumuleaza.denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul. Aici se intalnesc. . bilantul. vizat. in general. numarul si data documentului justificativ. Dintre documentele sintetice. vizat si aprobat. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunile patrimoniale.

de asemenea. ea cuprinde conturile bilantiere. intocmite in conformitate cu normele in legale. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice. permitand verificarea concordantei dintre ele. Venituri: Venituri din activitatea de exploatare bancara. rulajele debitoare si creditoare. Cheltuieli: 1. stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial. in ordinea din planul de conturi. conform posturilor din bilant. grupate in functie de natura lor.Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv. Datele inscrise in registrul “cartea mare” sunt preluate la intocmirea balantei de verificare. Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza ce realizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil al activitatii desfasurate. totalul sumelor debitoare si creditoare. De asemenea. Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil. II. Venituri diverse din exploatare. Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. 1. rulaje creditoare si sold final. intocmit de centrala bancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie. Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor. sa se calculeze o serie de indicatori care sa prezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document sunt grupate in functie de natura lor astfel: I. soldurile finale debitoare si creditoare. El permite. Venituri exceptionale. inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”. Cheltuieli de exploatare bancara. . in care se inscriu lunar. 5. precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din “cartea mare” si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. iar separat. Inregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere. Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu. rulaje debitoare. 2. pentru fiecare cont. pe cele in afara bilantului. soldurile initiale debitoare si creditoare. Registrul inventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare. 4. 3. Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta de verificare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatii generate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta.

VIII 1.4 – II. contul 6025 este un cont de cheltuieli.2. Cheltuieli diverse de exploatare. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) – II (1+2+3+4+5+6) Rezultatul exceptional: I. • pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului.7 Rezultatul exercitiului: III + IV Rezerve si fonduri de risc VII. IV. • pe grupe – coespund primelor doua cifre din simbolul contului. Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel: • pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului.VI VIII. • pe conturi sintetice de gradul trei – corespund primelor cinci cifre din simbolul contului. contului respectiv i se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu. 7. grupa sau categorie de conturi si. lucrarile si serviciile executate de terti. Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase: Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare – cuprinde conturile din evidenta centralei bancii. VI. Profit impozabil: V . V. 6. conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cu banca centrala. Impozit pe profit IX. Profit net: VII . O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa. ce incepe a functiona prin debitare. iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold). in ultimul capitol. 5. Impozite si taxe. Cheltuieli de personal.4. Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificul activitatii bancare. Cheltuieli cu materialele. • pe conturi sintetice de gradul intai – corespund primelor trei cifre din simbolul contului. 4. in acelasi timp. 3. in baza apartenentei stabilite. de activ. III. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCARE Planul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime. Cheltuieli exceptionale. .

.provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua. Atat veniturile cat si cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i dea coerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. Clasa 7 Venituri – cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. . Elementul cel mai des intalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata. . care sa reflecte operatiuni din contabilitatea de gestiune. dupa natura veniturilor si a cheltuielilor. Clasa 5 Capitaluri proprii. ale caror simboluri se termina cu cifra sapte.creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra opt. fie prin constituirea de alte clase. asimilate si provizioane – inregistreaza fondurile investite in banca pentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate). Astfel. Clasa 4 Valori imobilizate – contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate ca imobilizari corporale si necorporale. fara a garanta o aplicare stricta si generala: .elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor. . Clasa 6 Cheltuieli – cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii. un model al bilantului bancar simplificat si regrupat dupa structura planului de conturi se prezinta astfel: Activ Operatiuni de trezorerie Operatiuni cu clientela Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse Imobilizari Angajamente in afara bilantului Pasiv Operatiuni de trezorerie Operatiuni cu clientela Operatiuni cu titluri si diverse Capitaluri permanente Angajamente in afara bilantului . Acest plan de conturi general poate fi completat de catre banci fie prin aprofundarea lui. la care se adauga o serie de provizioane si fonduri de risc. Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului – contine conturi ce reflecta contabil angajamentele bancii in relatiile cu alte banci sau cu clientii. .dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii.grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor. In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste aspecte. Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse – cuprinde conturi folosite pentru reflectarea contabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii.Clasa 2 Operatiuni cu clientela – cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintre banca si clientii sai. prin deschiderea de conturi analitice.conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator. Intre planul de conturi si bilantul bancar exista o corelatie ce are la baza o regrupare a posturilor bilantiere. amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatie simpla.

principiul costului istoric In conformitate cu regulile specifice de evaluare. EXEMPLE DE INTREBARI 1. unei grupe de conturi e. operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate: d. Planul de conturi al societatilor bancare. . Care dintre urmatoarele principii ale contabilitatii bancare urmareste permite contabilizarea pierderilor probabile. 3. clasificare.5. principiul permanentei metodelor b. 4. Prezentati si comentati principiile contabilitatii bancare. 7. la cost de productie c. 2. principiul necompensarii e. unui cont analitic c. 5. principiul prudentei a.1. la cost de achizitie e. Care sunt regulile specifice de evaluare ale societatilor bancare ? Documentele contabilitatii bancare: prezentare. dar nu si a veniturilor potentiale ? d. principiul intangibilitatii bilantului c. la curs de acoperire Un cont al carui simbol contine 4 cifre corespunde: d. unui cont sintetic de gradul trei 6. continut. la valoarea de inventar elementelor de acoperire b. la cursul utilizat pentru evaluarea a. unui cont sintetic de gradul doi a. unui cont sintetic de gradul patru b.

derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare. relatii dintre banci si banca centrala. Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite. 2. derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS). Decontari intrabancare Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea de garantie. adica prin transferuri de mijloace banesti dintr-un cont. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare. biletul la ordin. intr-alt cont.CAPITOLUL 2 OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE 2.1. Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de sume in vederea efectuarii platilor. Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Decontarile intrabancare. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. numite si . sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. 3. privite ca persoane juridice independente. apartinand persoanelor fizice sau juridice. cecul. in nume si in cont propriu.1. 2.1. respectiv creditori si debitori. Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare ordinul de plata. desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii. intre filiale. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii: 1. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar. cambia.

• avizul de debitare – atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului. Ea este cea care initiaza decontarea. unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 341 Decontari intrabacare = 2511 Conturi curente / beneficiar . cat si a unitatii beneficiara a platii. Exemple de contabilizare: 1.operatiuni intre sedii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii. numim unitate bancara destinatara. apar atat in contabilitatea unitatii platitoare. Numim unitate bancara initiatoare. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne: • avizul de creditare – atunci cand banca initiatoare este banca platitorului. Acest cont este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. plati catre alte banci sau rambursari de credite. la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont sub forma unor retrageri de numerar. Contul 341 – Decontari intrabancare este un cont bifunctional. unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. De asemenea. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor: 111 – Cont curent la BNR 341 – Decontari intrabancare Contul 111 – Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea unor sume in cont. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare 2.

avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului: . Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct. Specific decontarii prin casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111. In procesul compensarii insa. casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii. la cererea unui client.1. fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune.1. Astfel. iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Decontari interbancare Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar. efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu. Contul platitorului este debitat.2.2. banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea intrabancara: 111 – Cont curent la BNR si 341 – Decontari intrabancare. prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat.1. 2. o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca. Pentru realizarea procesului de compensare. Decontari prin case de compensatii Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea. operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului. Pe baza acestor documente. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii.2. Concomitent. prin casele de compensatii. Compensarea se face la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile. se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea operatiunilor bancare. Exemple de contabilizare: 1. deschis la compensare. intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata): a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare. In conditiile in care o banca doreste sa efectueze . fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.

2511 Conturi curente / platitor

=

111 Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului. Exemple de contabilizare: 1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea compensarii: 341 Decontari intrabancare 3. Incasarea la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar = 111 Cont curent la BNR

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre sucursala unde are contul beneficiarul.

Exemple de contabilizare: 1. Efectuarea platii prin compensare: 2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului: 111 Cont curent la BNR 3. Incasarea la subunitatea beneficiarului: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar = 341 Decontari intrabancare

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul. Exemple de contabilizare 1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii: 341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR

3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre subunitatea unde beneficiarul are contul: 111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici: - se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci; - in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza; - bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare; - se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor. Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi: • conturi nostro – acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci; • conturi loro – sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci. Contabilizarea operatiunilor Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile: 121 – Conturi de corespondent la banci (nostro) 122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro)

Contul 121 – Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul 122 – Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca plati efectuate de aceasta. O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta, operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro. In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de fonduri spre sau de la centrala. Exemple de contabilizare: 1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau 122 Conturi de corespondent ale bancilor = 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente

2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent: 2511 Conturi curente sau 2511 Conturi curente = 122 Conturi de corepondent ale bancilor = 121 Conturi de corespondent la banci

3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau = 142 Imprumuturi primite de la banci

bancile liciteaza dobanda. Prin aceasta se asigura. c. siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. imprumut lombard sau overdraft – reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont. In acelasi timp. in cadrul anumitor limite. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut.N. b. imprumut de licitatie – in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi din grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei: Grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei 111 – Cont curent la BNR 112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR 1121 – Imprumuturi structurale 1122 – Imprumuturi de licitatie 1123 – Imprumuturi speciale . acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala.122 Conturi de corespondent ale bancilor = 142 Imprumuturi primite de la banci 2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B. prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. se acorda imprumuturi de refinantare. La randul sau. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei: a. imprumut special – este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate. In astfel de situatii. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului. pe un termen de maxim 15 zile.R.2. imprumut structural – reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult. d. in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate. in conditii stabilite de catre banca centrala. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii.

1124 – Imprumuturi lombard (overdraft) 117 – Creante si datorii atasate 1171 – Creante atasate 1172 – Datorii atasate Contul 112 – Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Imprumut de refinantare primit de la BNR: 111 Cont curent la BNR = 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR 2. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 – Creante atasate si 1172 – Datorii atasate. Creditarea si debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 – Cont curent la BNR la primirea imprumutului. respectiv la rambursarea lui. Rambursarea imprumutului de refinantare: 112 Imprumut de refinantare de la BNR = 111 Cont curent la BNR . Exemple de contabilizare: 1. Plata dobanzii: 1172 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1172 Datorii atasate 4. Inregistrarea dobanzii de platit: 6011 Dobanzi la BNR 3.

CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de credite si imprumuturi. prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii. la o rata a dobanzii negociata intre parti.la termen – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422). Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt. Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui echilibru intre nevoi si disponibilitati. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite interbancare.3. Nu in ultimul rand. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe urmatoarele analitice: . In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora prin imprumuturi catre alte banci. .2.de pe o zi pe alta – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421). avand ca beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).financiare – sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci. . . Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare: Grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare 141 – Credite acordate bancilor 1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 1412 – Credite la termen acordate bancilor 1413 – Credite financiare acordate bancilor 1417 – Creante atasate 142 – Imprumuturi primite de la banci 1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci 1422 – Credite la termen primite de la banci 1423 – Credite financiare primite de la banci 1427 – Datorii atasate Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 – Credite si imprumuturi interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 – Imprumuturi primite de la banci) pe piata interbancara si incheiate fara garantii.

Imprumut la termen primit de la o alta banca: 111 Cont curent la BNR = 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci . Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR 4. Inregistrarea dobanzii: 1417 Creante atasate = 7014 Dobanzi la credite acordate bancilor = 111 Cont curent la BNR 3.Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate. in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli. Exemple de contabilizare: 1. Rambursarea creditului: 111 Cont curent la BNR = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor = 1417 Creante atasate 5. 1417 – Creante atasate si 1427 – Datorii atasate. ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi de pasiv. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta: 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 2.

depozitele bancare reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor. . . respectiv o modalitate de a atrage resurse de la alte banci.depozite la vedere – constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311 si 1321). pe o durata initiala mai mare de o zi lucratoare (conturile 1312 si 1322).2. pentru dobanzile de platit. Pe piata interbancara. aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte scurte Contabilizarea operatiunilor Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 13 – Depozite interbancare: Grupa 13 – Depozite bancare 131 – Depozite la banci 1311 – Depozite la vedere la banci 1312 – Depozite la termen la banci 1313 – Depozite colaterale la banci 1317 – Creante atasate 132 – Depozite ale bancilor 1321 – Depozite la vedere ale bancilor 1322 – Depozite la termen ale bancilor 1323 – Depozite colaterale ale bancilor 1327 – Datorii atasate Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 – Depozite la banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 – Depozite ale bancilor). DEPOZITE INTERBANCARE In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare. Contul 132 – Depozite ale bancilor este un cont de pasiv.4. El este debitat atunci cand se creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Astfel se intalnesc: .depozite colaterale – constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si 1323). pentru dobanzile de incasat si 1327 – Datorii atasate. Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 – Creante atasate. . Contul 131 – Depozite la banci este un cont de activ. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la lichidarea depozitului creat altei banci.depozite la termen – constituite pentru un termen fix.

Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat: 1317 Creante atasate = 7013 Dobanzi de la conturile de depozit la banci 3. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca: 1312 Depozite la termen la banci = 111 Cont curent la BNR 2. Incasarea dobanzilor: 111 Cont curent la BNR 4. Plata dobanzilor: 1327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1327 Datorii atasate = 1321 Depozite la vedere ale bancilor . Constituirea unui depozit pentru o alta banca: 111 Cont curent la BNR 6. Inregistrarea dobanzii de platit: 6013 Dobanzi la depozitele bancilor 7. Lichidarea depozitului: 111 Cont curent la BNR = 1312 Depozite la termen la banci = 1317 Creante atasate 5.

care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune . operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -–Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta .titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului. In functie de termen. sau imprumuturi. Activele cedate pot face obiectul unei livrari efective sau nu. . fie pastrate la cedant. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri: . Contul 152 – Valori date in pensiune este un cont de pasiv. dar mentionate pe numele cesionarului. Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri.5. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat. garantate printr-un activ cedat. in cazul valorilor primite in pensiune. Lichidarea depozitului: 1321 Depozite la vedere ale bancilor = 111 Cont curent la BNR 2.8. operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din grupa 13 – Valori primite sau date in pensiune: Grupa 15 – Valori primite sau date in pensiune 151 – Valori primite in pensiune 1511 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 1512 – Valori primite in pensiune la termen 1517 – Creante atasate 152 – Valori date in pensiune 1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 1522 – Valori date in pensiune la termen 1527 – Datorii atasate Contul 151 – Valori primite in pensiune este un cont de activ. in cazul valorilor date in pensiune.a primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate.titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului. Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si titlurile nelivrate.

Inregistrarea dobanzii de platit: 6015 Dobanzi la valori date in pensiune 6. in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli. in baza unor titluri primite in pensiune: 1512 Valori primite in pensiune la termen 2.si 1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile 1512 – Valori primite in pensiune la termen si 1522 – Valori date in pensiune la termen). Inregistrarea dobanzii de incasat: 1517 Creante atasate = 7015 Dobanzi de la valorile pimite in pensiune = 111 Cont curent la BNR 3. Plata dobanzii: 1527 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1527 Datorii atasate . Acordarea unui credit catre o alta banca. 1517 – Creante atasate si 1527 – Datorii atasate. Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = 1517 Creante atasate 4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut: 111 Cont curent la BNR = 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 5. Exemple de contabilizare 1.

Creanta indoielnica este o creanta de orice natura. De cele mai multe ori.7.6. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. chiar acoperita prin garantii. In aceiasi situatie se afla si un depozit creat la o banca. ajuns la scadenta si nerecuperat. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice. De asemenea. se utilizeaza grupa de conturi 18 – Creante restante si indoielnice: Grupa 18 – Creante restante si indoielnice 181 – Creante restante 1811 – Creante restante 1812 – Dobanzi restante 1817 – Creante atasate 182 – Creante indoielnice 1821 – Creante indoielnice 1822 – Dobanzi indoielnice 1827 – Creante atasate Conturile 181 – Creante restante si 182 – Creante indoielnice sunt conturi de activ. care nu au fost platite. sunt inregistrate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Din punct de vedere contabil. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune: 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta = 111 Cont curent la BNR 2. acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. pentru evidentierea acestor creante rezultate din relatiile cu alte banci. la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta. . iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta. pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii. care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. dobanzile de la astfel de credite si depozite.

Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 1812 Dobanzi restante = 1417 Creante atasate 4. Depozite la banci nerambursate: 1811 Creante restante = 1312 Depozite la termen la banci 3. Rambursarea creantelor restante: 111 Cont curent la BNR 6. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 1811 Creante restante = 1412 Credite la termen acordate bancilor 2.Exemple de contabilizare: 1. Incasarea dobanzilor restante: 111 Cont curent la BNR = 1812 Dobanzi restante = 1811 Creante restante 7. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 1817 Creante restante = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice 5. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 111 Cont curent la BNR = 1817 Creante atasate .

Creante indoielnice rambursate: 111 Cont curent la BNR = 1821 Creante indoielnice 14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 111 Cont curent la BNR = 1827 Creante atasate .8. Creante restante devenite indoielnice: 1821 Creante indoielnice = 1811 Creante restante = 1811 Creante restante 10. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice: 1827 Creante atasate = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice 13. Credit acordat devenit creanta indoielnica: 1821 Creante indoielnice = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 11. Dobanzi restante devenite indoielnice: 1822 Dobanzi indoielnice = 1812 Dobanzi restante 12. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate: 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 9.

Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 1911 – Provizioane specifice de risc de credit 1912 – Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 191 .15. Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni cu clientela).7. Bancile sunt obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul acestora. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1822 Dobanzi indoielnice 2. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda. . bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1821 Creante indoielnice 16. Din punct de vedere contabil.

8. b) case operative de plati – se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor.1. Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria contributie la rentabilitatea bancii. In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot intalnii urmatoarele tipuri de case bancare: a) case operative de incasari – se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate. OPERATIUNI DE TREZORERIE 2. Operatiuni de casa Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara. pot vinde imprimate bancare. De asemenea.Exemple de contabilizare: 1. Casele operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute. c) case speciale – sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in cadrul retelei bancare. Constituirea sau majorarea provizionului: 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 2. beneficiind de reglementari si structuri organizatorice si operative importante. Anularea sau diminuarea provizionului: 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda = 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = = 2.8. .

Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie. la schimb manual. la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie. Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar: 101 Casa = 2532 Depozite la termen . Exemple de contabilizare: 1. valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice rezidente sau nerezidente. in contrapartida cu lei romanesti. Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 – Conturi de ajustare si sunt prezentate la capitolul de operatiuni in devize. e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii – cumpara sau vand. pietre pretioase si alte valori – in principal operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora. In cazul in care. Depunere de numerar: 101 Casa = 2511 Conturi curente 2. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate. Contabilizarea operatiunilor: Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 – Casa: Grupa 10 – Casa si alte valori 101 – Casa 102 – Alte valori Contul 101 – Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in numerar.d) case pentru operatiuni cu metale pretioase. care sa raspunda mai multor nevoi diferite.

In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul. Obtinerea de numerar de la BNR: 101 Casa 5. in calitate de tras. Sume depuse la BNR: 111 Cont curent la BNR Alti debitori diversi = 101 Casa Casa = 101 Casa 2. Lichidarea unui depozit la vedere: 2531 Depozite la vedere = 101 Casa = 101 Casa = 111 Cont curent la BNR 7. da ordin bancii sale. Obtinerea de numerar din cont: 2511 Conturi curente 6. cand doreste. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor existente in cont. de exemplu. numita beneficiar. sa achite o suma de bani unei terte persoane.3.2. . sa obtina o suma in numerar de la banca. Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la banca – tras din care sa se efectueze plata.8. numita tragator. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere: 2537 Datorii atasate 8. Cecul Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana.

Contul 3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. cu creditarea contului clientului la incasare: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare 3. cu creditare imediata a contului clientului: 3712 Valori primite la incasare = 2511 Conturi curente 2. In cazul in care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Remiterea unui cec spre incasare. platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Daca este clientul altei banci se foloseste contul 1611. Exemple de contabilizare: • la banca beneficiarului: 1. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti. Remiterea unui cec spre incasare.Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi: 1611 – Valori de recuperat 2611 – Valori de recuperat 3712 – Valori primite la incasare 3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasare Contul 3712 – Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea cecurilor primite la incasat. Conturile 1611 – Valori de recuperat si 2611 – Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. Incasarea cecului la compensare: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare .

Plata cecului: 2511 Conturi curente = 1621 Alte sume datorate = 1611 Valori de recuperat 2. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite la incasare 7.4. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat . Compensarea cecului la Casa de compensatii: 1621 Alte sume datorate 3. Cec refuzat temporar la plata: 2611 Valori de recuperat = 3716 Conturi indisponibile privind valorile la incasare = 111 Cont curent la BNR 5. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior: 111 Cont curent la BNR • la banca platitorului: 1. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului: 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare = 2511 Conturi curente 6.

numit si trezorierul bancar 3. Carti de plata Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca. automatul bancar. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM): 367 Alte stocuri si asimilate / ATM = 101 Casa . In exemple acest cont este 2511 – Conturiu curente / card. In ansamblu.8. Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de transfer al fondurilor. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar.3. Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 – Alte stocuri si asimilate. Acest analitic se crediteaza cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont. acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete: 1. Exemple de contabilizare: 1. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. in urma unor plati sau retrageri de numerar. distribuitorul automat de numerar 2. cu ajutorul cartii bancare. terminalele la punctele de vanzare Contabilizarea operatiunilor Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie: 101 Casa = 2511 Conturi curente / card 2. in corespondenta cu contul 101 – Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent: 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente / card 5.2.

6. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci: 3712 Valori primite la incasare = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM 10. Retragerea de numerar de catre clientii bancii: 2511 Conturi curente / card = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM 7. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare 14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare . Inregistrarea dobanzii de plata: 6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate = 2611 Valori de recuperat 12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului: 25172 Datorii atasate = 2511 Conturi curente / card 13. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul altei banci: 2511 Conturi curente / card 11.

6. contabilizare. 2. a. 8. c. Plata la banca clientului cumparator: 2511 Conturi curente / card = 111 Cont curent la BNR 2. 5. d. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare. 7. EXEMPLE DE INTREBARI 1.9. e. b. d. exemple de contabilizare. Cecul: definire. prezentare. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336 . a. 3. d. c. e. e. b. Creante restante si indoielnice: definire. 4. exemple.15. a. c. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare. b.

Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061 . b. d. a. 10. d. d. b. e.9. e. b. a. c. e. c. a. c. 11.

El faciliteaza schimburile.CAPITOLUL 3 OPERATIUNI CU CLIENTELA 3. in functie de destinatie: • credite comerciale. • credite acordate populatiei. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: • credite pe termen scurt (pana la 1 an). • credite pe termen mediu (1 – 5 ani). creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. • credite pentru export. • credite rambursabile prin rate fixe. CREDITE PENTRU CLIENTELA 3. stimuleaza productia. Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei. • credite pentru bunuri imobiliare. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important.1. 2. Concept. • credite pentru echipamente. dupa tipul clientilor beneficiari: • credite acordate clientelei financiare. 3. 4.1. dupa modalitatea de rambursare: • credite rambursabile la scadenta (in fine). • credite de trezorerie.1. . Caracteristici. • credite rambursabile prin anuitati constante. sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara. • alte credite. • credite acordate societatilor nefinanciare. • credite pe termen lung (peste 5 ani). Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1.

bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent.rotatia activelor circulante.nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor. • credite incerte. Daca este cazul un plan de fezabilitate. . . Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele: . dupa forma: • avansul in cont curent. . trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare.dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere. • imprumut acordat. 6.garantiile asiguratorii.sectorul in care isi desfasoara activitatea. .calitatea managementului. .5.bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani. • credite cu risc major. . Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. . .alte documente.perspectivele societatii. • credite in observatie. intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie: . dupa situatia economica si financiara a debitorului: • credite performante. .gradul de indatorare. • credite substandard. . . • creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. Astfel.lista bunurilor constituite in garantie. .pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva. In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca. . factoring).forma de organizre a agentului economic.indicatorul de solvabilitate. .situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare.cerere de acordare de credit. . • cesiune de creante (scontare.lichiditatea patrimoniala. . .

dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit. termenul si modalitatea de rambursare. valoarea asigurata si data la care asigurarea expira. marimea ratelor. se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului. daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile de creditare. n – numarul de ani. b) Rambursare prin anuitati constante – face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale. reale sau personale. Pot constituii garantie pentru credit: a) depozitul bancar b) garantia bancara c) gajul fara deposedare d) gajul cu deposedare e) ipoteca f) cesiunea de creante In urma analizei debitorului. numarul de copii. profesia si locul de munca. Ea poate sa fie simpla sau compusa . valoarea contabila. . dobanda. In acest caz. Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare. starea civila. valoarea estimata de banca.presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate. c) Rambursare totala la scadenta sau “in fine” – cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. anul de fabricatie sau de constructie. d – rata anuala a dobanzii. dupa care Comitetul de risc si credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: a) Rambursare in rate egale .In cazul persoanelor fizice. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei: Anuitate = K × d 1 − (1 + d ) −n unde: K – creditul. de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei. etc. garantiile. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut.

cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor. aderentul scapa de gestiunea postului “clienti” si de probleme de plata. ts – taxa scontului. Contabilizarea creditelor Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20: Grupa 20 – Credite acordate clientelei 201 – Creante comerciale 2011 – Creante comerciale 20111 – Scont si operatiuni asimilate 20112 – Factoring 20119 – Alte creante comerciale 2017 – Creante atasate . Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea: • factorul garanteaza creanta. Creditarea creantelor comerciale. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii.3. diminuata cu un agio. Cesiunea este fara recurs. Scontarea – reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta. primind in schimb. Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la factoring. • factorul se angajeaza sa plateasca. Agio = Scont + Comision Scontul. imediat sau la scadenta. d – durata in zile de la scontare pana la scadenta. depinde de nivelul taxei scontului. Factoringul – reprezinta operatiunea prin care clientul. de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta: Scont = Vn × ts × d 360 × 100 unde: Vn – valoarea nominala a efectului comercial. numit aderent.2. contravaloarea acestui titlu. valoarea lor nominala diminuata cu un agio. aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. care poate fi asimilat unei dobanzi.1.

Restituirea garantiei: 25336 Alte depozite colaterale = 2511 Cont curent = 25336 Alte depozite colaterale = 7029 Comisioane = 376 Venituri inregistrate in avans = 2511 Cont curent 6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului 376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi la operatiuni de scont . 25336 – Alte depozite colaterale. iar castigul din comision in contul de venituri 7029 – Comisioane. cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de creditare. urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans. prin contul 376 – Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 – Dobanzi la operatiuni de scont. Retinerea scontului: 2511 Cont curent 3.Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului sintetic 201 – Creante comerciale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea scontarii: 20111 Scont si operatiuni asimilate 2. In cazul scontarii. Retinerea garantiei: 2511 Cont curent 5. inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni. contul 20111 – Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit valoarea actuala a efectelor comerciale. Retinerea comisionului: 2511 Cont curent 4. folosim un depozit colateral. Daca se retine o garantie pentru incasare.

cu finantare la scadenta: 20112 Factoring 3. sub forma unui comision de finantare. Garantia este inregistrata in contul 25335 – Alte depozite colaterale. iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 – Comisioane. Inregistrarea creantelor primite in factoring.7. Castigul factorului. Incasarea cambiei de la un client al bancii: 2511 Cont curent / debitor = 20111 Scont si operatiuni asimilate 8. Exemple de contabilizare: 1. Incasarea cambiei de la un client al altei banci: 111 Cont curent la BNR = 20111 Scont si operatiuni asimilate La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 – Factoring . prin contul 376 – Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 – Dobanda din factoring. iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 – Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca promeste banii la scadenta creantelor). se urmareste. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii creantelor. Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si se crediteaza la incasarea lor. ca si in cazul scontarii. cu finantare imediata: 20112 Factoring = 25211 Cont de factoring disponibil 2. Retinerea comisionului de finantare: 25211 Cont de factoring disponibil = 376 Venituri inregistrate in avans = 25212 Cont de factoring indisponibil . Inregistrarea creantelor primite in factoring.

1. Retinerea garantiei: 25211 Cont de factoring disponibil = 25336 Alte depozite colaterale = 7029 Comisioane 6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului: 25211 Cont de factoring disponibil = 2511 Cont curent / aderent 3.4. 202 – Credite de trezorerie 2021 – Credite de trezorerie 20211 – Vanzari in rate 20212 – Credite acordate persoanelor fizice 20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata 20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente 20215 – Credite global de exploatare 20216 – Credite pentru finantarea stocurilor 20217 – Credite garantate cu valori financiare 20218 – Credite acordate importatorilor 20219 – Alte credite de trezorerie 2027 – Creante atasate Contul 202 – Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate. Credite de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 – Credite de trezorerie. credite pentru finantarea stocurilor.3. credite pentru . Din punct de vedere contabil. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil. Daca rezulta un deficit de trezorerie. bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. credite pentru persoane fizice. Retinerea comisionului de gestiune: 25211 Cont de factoring disponibil 5. acesta se poate acoperi prin credit.

Aceste conturi sunt de activ. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 – Creante atasate. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2027 Creante atasate = 2021 Credite de trezorerie = 70213 Dobanzi la credite trezorerie = 2511 Conturi curente 5. Exemple de contabilizare: 1. Constituirea de provizioane de risc de credit: 6621 Cheltuieli cu provizioane de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 6. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente 4.importatori. etc. Inregistrarea periodica a dobanzilor: 2027 Creante atasate 3. debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Constituirea de provizioane de risc de dobanda: 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda . Acordarea creditului: 2021 Credite de trezorerie 2.

Creditele pentru export Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 – Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor: 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii = 2511 Conturi curente 2. bilete la ordin) asupra strainatatii. Incasarea unui comision: 2511 Conturi curente = 7029 Comisioane = 376 Venituri inregistrate in avans = 2511 Conturi curente .1. • credite furnizor – constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. • credite cumparator – se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani. clienti ai bancii.sunt evidentiate de contul 20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme: • prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului: 20312 Credite furnizori 3. Perceperea taxei de scontare: 2511 Conturi curente 4.4. Utilizeaza contul 20312 – Credite furnizor.3. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare. Utilizeaza contul 20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor.

de obicei prin rate periodice: 2511 Conturi curente 3.1. iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont. Se pot finanta astfel achizitii. Rambursarea creditului. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 – Credite pentru echipament.5.3. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2047 Creante atasate = 70215 Dobanzi de la creditele pentru echipament = 2511 Conturi curente 2. constructii sau amenajari de imobilizari corporale. 204 – Credite pentru echipamente 2041 – Credite pentru echipamente 2047 – Creante atasate Exemple de contabilizare: Acordarea unui credit pentru echipament: 2041 Credite pentru echipament 1. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2047 Creante atasate = 2041 Credite pentru echipament . Creditele pentru echipament Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive.

cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei: 2051 Credite investitori = 2511 Conturi curente 2. amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. 205 – Credite pentru bunuri imobiliare 2051 – Credite investitori 2052 – Credite promotori 2057 – Creante atasate Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2057 Creante atasate = 70216 Dobanzi de la credite pentru bunuri imobiliare = 2511 Conturi curente 4. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 – Credite pentru bunuri imobiliare.3.6. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2051 Credite investitori . Terenul aferent locuintei face. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate: 2052 Credite promotori 3.1. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia. de asemenea obiectul creditului.

Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit.2511 Conturi curente = 2052 Credite promotori 5. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu. Creditele consortiale Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu: 2061 Alte credite = 111 Cont curent la BNR . 1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila: % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente = 2057 Creante atasate 2. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare. excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente 3. riscurile asumate si dobanzile incasate.1. Exemplu de contabilizare: Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant.7.

Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2067 Creante atasate 111 Cont curent la BNR 7. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 7029 Comisioane 111 Cont curent la BNR 4. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2067 Creante atasate 8. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila: 111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane 5. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR .3. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa parte): 2067 Creante atasate = 70217 Dobanzi la alte credite 6.

Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent: 2312 Credite la termen acordate clientelei financiare = 121 Cont de corespondent .8. Creditarea clientelei financiare Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi.1. printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta: 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare = 2511 Conturi curente 2. societatile de valori mobiliare. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara. dar se pot si imprumuta.Rambursarea creditului la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2061 Alte credite 3. bancile pot acorda credite. In raport cu acestea. pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit: Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara 231 – Credite acordate clientelei financiare 2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare 2317 – Creante atasate 232 – Imprumuturi de la clientela financiara 2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara 2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara 2327 – Datorii atasate Exemple de contabilizare: 1. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ). societatile de investitii financiare.

Inregistrarea periodica a dobanzii de platit: 6022 Dobanzi la imprumuturi primite de la clientela financiara 8. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat: 2317 Creante atasate = 7022 Dobanzi de la creditele acordate clientelei financiare 4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 5. Imprumut la termen primit de la clientela financiara: 111 Cont curent la BNR = 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara 7.3. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2317 Creante atasate 6. Rambursare imprumut: 2322 Imprumut la termen de la clientela financiara 9. Plata dobanzii: 2327 Datorii atasate sau 2327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente = 111 Cont curent la BNR = 2327 Datorii atasate .

cecuri certificate. un preaviz pe termen foarte scurt. in momentul constituirii depozitului. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. fara preaviz. De regula. Depozite colaterale – reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului. .2. . mai ales pentru sume importante. plata si incasarea facturilor). rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor.2. ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. . Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment. Spre deosebire de conturile prezentate anterior. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse.garantii gestionari. DEPOZITE BANCARE Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont. Tipuri de depozite In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare: Depozit in cont curent – reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului. destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului trebuie sa fie creditor. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente).ordine de plata cu scadenta.1. ca de exemplu: . de obicei o zi lucratoare. Depozitele la vedere – reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat. . Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment. durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului Depozit la termen – reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract. fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere. pentru o perioada asemanatoare. care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse.deschidere de acreditive. depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat.emitere de scrisori de garantie. nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara.3. 3. putand sa fie chiar zero. .

Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Contabilizarea operatiunilor cu depozite Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 .certificat de depozit. .Operatiuni cu clientela: Grupa 25 – Conturile clientelei 251 – Conturi curente 2511 – Conturi curente 2517 – Creante si datorii atasate 25171 – Creante atasate 25172 – Datorii atasate 252 – Conturi de factoring 2521 – Conturi de factoring 25211 – Conturi de factoring disponibile 25212 – Conturi de factoring indisponibile 2527 – Datorii atasate 253 – Conturi de depozite 2531 – Depozite la vedere 2532 – Depozite la termen 2533 – Depozite colaterale 25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive 25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie 25333 – Depozite pentru cecuri certificate 25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta 25335 – Depozite pentru garantii gestionari 25336 – Alte depozite colaterale 2537 – Datorii atasate 254 – Certificate de depozit.carnet de economii. asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni. .Certificate de depozit – reprezinta sume depuse intr-un cont.certificat de economii. carnete si librete de economii 2541 – Certificate de depozit 2542 – Carnete si librete de economii 2547 – Datorii atasate . Depozite pe librete de economii – reprezinta o forma de economisire. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat. in functie de banca primindu-se: .

prin Casa de compensatii: 2511 Cont curent = 111 Cont curent la BNR 6. Acesta este un cont bifunctional. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca. inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca. Depuneri de numerar in contul curent: 101 Casa = 2511 Cont curent 2. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci: 2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare . prin Casa de compensatie: 111 Cont curent la BNR 4. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Exemple de contabilizare: 1. Ridicare de numerar din cont: 2511 Cont curent = 101 Casa = 2511 Cont curent 5. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca: 2511 Cont curent / client = 2511 Cont curent / furnizor 3.Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent – 2511. Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata.

Lichidarea unui depozit in numerar: 2532 Depozite la termen = 101 Casa = 2531 Depozite la vedere 5. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar: 2541 Certificate de depozit = 101 Casa Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate. carnete si librete de economii. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent: 2531 Depozit la vedere = 2511 Cont curent 6. cand dobanda trece intr-un cont adiacent. cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. sau necapitalizate. la lichidarea depozitului. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent: 2511 Cont curent 4. Achizitionarea unui certificat de depozit: 101 Casa = 2541 Certificate de depozit = 2532 Depozite la termen 3. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 – Conturi de depozit sau 254 – Certificate de depozit. Exemple de contabilizare: 1. creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen: 101 Casa 2. Din punct .

dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 – venituri sau clasa 6 – cheltuieli ( exemplu: 60251 – Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor). Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile: 6025 Dobanzi la conturi de depozit = 375 Cheltuieli inregistrate in avans 7. Plata dobanzii la depozitul la termen: 2537 Datorii atasate 5. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent: 6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate 2. Exemple de contabilizare: 1. Dobanzi platite anticipat in cont curent: 375 Cheltuieli inregistrate in avans = 2511 Cont curent = 2511 Cont curent = 2537 Datorii atasate 6. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen: 60252 Dobanzi la depozit la termen 4. Plata dobanzii creditoare de la contul curent: 25172 Datorii atasate = 2511 Cont curent 3. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent: 25171 Creante atasate = 7024 Dobanzi de la cont curent .de vedere contabil.

Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot ramane in continuare la debitor. Incasarea dobanzilor debitoare: 2511 Cont curent = 25171 Creante atasate 9. Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul conturilor din grupa 24: Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune 241 – Valori primite in pensiune 2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 2412 – Valori primite in pensiune la termen 2417 – Creante atasate 243 – Valori date in pensiune 2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 2432 – Valori date in pensiune la termen 2437 – Datorii atasate Contul 241 – Valori primite in pensiune este un cont de activ.8. Contul 243 – Valori date in .3. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante: 2812 Dobanzi restante = 25171 Creante atasate 10. debitandu-se la acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. obligatiuni. actiuni si alte titluri. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNE Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. ce raman mentionate in activul cedentului. Garantarea creditului se face prin bonuri de tezaur. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante 3.

Dobanda aferenta de incasat sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 – Creante atasate si 2437 – Datorii atasate. creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la acordarea sa. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta: 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2511 Conturi curente 2.pensiune este un cont de pasiv. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta (analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen: 2511 Conturi curente = 2432 Valori primite in pensiune la termen 3. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut: 6023 Dobanzi la valori date in pensiune 5. Exemple de contabilizare 1. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2437 Datorii atasate . Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit: 2417 Creante atasate = 7023 Dobanzi la valori primite in pensiune 4.

Incasarea dobanzii la credit: 2511 Conturi curente 8. Rambursarea imprumutului: 2432 Valori date in pensiune la termen 7. Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 – Valori de recuperat si sume datorate: Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate 261 – Valori de recuperat 2611 – Valori de recuperat 2617 – Creante atasate 262 – Alte sume datorate 2621 – Alte sume datorate 2627 – Datorii atasate . Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila. banca poate ajunge in situatia in care trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot sa apara din erori de inregistrare contabila.6.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE Desfasurand operatiuni pentru clientela. cecuri si efecte comerciale neonorate. din sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare. Plata dobanzii la imprumut: 2537 Datorii atasate = 2511 Conturi curente = 2417 Creante atasate = 2511 Conturi curente 3. plati efectuate din greseala.

Incasarea dobanzilor la sume de recuperat: 2511 Conturi curente 6. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat: 2617 Creante atasate 3.Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la lamurirea statutului lor. Contul 261 – Valori de recuperat este un cont de activ. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii: 111 Cont curent la BNR = 2611 Valori de recuperat 5. In cazul in care se emit pretentii de remunerare prin dobanda. se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627. debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Exemple de contabilizare 1. Sume datorate platite clientilor: 2621 Alte sume datorate = 2511 Conturi curente = 2617 Creante atasate . Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite spre incasare 2. privind sumele de recuperat sau sumele datorate. Contul 262 – Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. Recuperarea unei sume de la un client: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat = 70279 Venituri diverse din dobanzi 4.

CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Din punct de vedere contabil.5.4. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 2811 Creante restante = 2031 Credite pentru export . acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 – Creante restante si indoielnice: Grupa 28 – Creante restante si indoielnice 281 – Creante restante 2811 – Creante restante 2812 – Dobanzi restante 2817 – Creante atasate 282 – Creante indoielnice 2821 – Creante indoielnice 2822 – Dobanzi indoielnice 2827 – Creante atasate Conturile 281 – Creante restante si 282 – Creante indoielnice sunt conturi de activ. iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. chiar acoperita prin garantii. Exemple de contabilizare: 1. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice. la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta. care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. In acest ultim caz avem conturile 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii. De cele mai multe ori.

Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice: 2827 Creante atasate = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice . Creante restante devenite indoielnice: = 2817 Creante atasate 2821 Creante indoielnice 8. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 2511 Conturi curente 7. Dobanzi restante devenite indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2811 Creante restante = 2812 Dobanzi restante 9. Incasarea dobanzilor restante: 2511 Conturi curente = 2812 Dobanzi restante = 2811 Creante restante 6.2. Rambursarea creantelor restante: 2511 Conturi curente 5. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 2812 = Dobanzi restante 3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 2817 Creante restante = 2037 Creante atasate 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice 4.

Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 2511 Conturi curente = 2827 Creante atasate 12. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale.6.10. Astfel exista urmatoarele grupe si cote de provizionare: • credite standard • credite in observatie • credite substandard • credite indoielnice • credite pierdere 0% 5% 20% 50% 100% . Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2821 Creante indoielnice 13. Creante indoielnice rambursate: 2511 Conturi curente = 2821 Creante indoielnice 11. bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2827 Creante atasate 3.

Din punct de vedere contabil.Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 2911 – Provizioane specifice de risc de credit 2912 – Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda. Exemple de contabilizare: 1. Anularea sau diminuarea provizionului: 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = = . evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 291 . Constituirea sau majorarea provizionului: 6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 2.

d. a. c. 6. a. tipuri Creante restante si indoielnice: inregistrare in contabilitate Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336 Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 . EXEMPLE DE INTREBARI 1. a. e. e. 2. d. b. d. a. c. 7. c. evidentiere in contabilitate Depozitul bancar: caracterizare. b. c.3. d. b. 9. Creditul: concept. e. 8. evidentiere in contabilitate Sconatarea: concept. 3. e. b. clasificare Factoring: concept. 5.7. 4.

d. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061 . c. c. e. a. b. a. 11. e. d.10. b.

• titluri de participare. • titluri de plasament. • titluri de creanta negociabile. instrumente financiare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii. Dupa natura titlului: • valori mobiliare (actiuni si obligatiuni). Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile. cu privire la durata detinerii: • titluri de tranzactie. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri. • titluri de piata interbancare. obligatiunile.1. 4. • parti in societati comerciale legate. • alte titluri negociabile.CAPITOLUL 4 OPERATIUNI CU TITLURI SI OPERATIUNI DIVERSE Operatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4. Dupa veniturile pe care le genereaza: • titluri cu venit fix. . care ofera detinatorului lor un drept de o anumita valoare. • titluri ale activitatii de portofoliu. • titluri cu venit variabil. 2. OPERATIUNI CU TITLURI Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietate sau de creanta. • titluri de stat (bonuri de tezaur. Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa de valori. 3. • titluri de investitii. certificate de trezorerie).

dreptul la dividende. numite si efecte publice. Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare de capitaluri pe termen lung. Intalnim urmatoarele titluri de stat: a) bonuri de tezaur.dreptul de a fi informat. Ele sunt purtatoare de dobanzi. Prima varianta este utilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. . Ele apar in urma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului. cu toate drepturile ce decurg din acest statut: .dreptul de a lua decizii prin vot. certificate de trezorerie. . c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN). • obligatiuni cu prima de emisiune. In aceasta categorie sunt incluse: a) bilete la ordin negociabile (BON). Obligatiunile pot fi: • obligatiuni ordinare. b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA). Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Titlurile de stat. • obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare. ca de exemplu: obligatiuni. in cazul statului.dreptul dea participa la operatiunile de capital. Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pe alte piete secundare. . destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficitului bugetar. Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt. in schimbul platii de catre acesta din urma a unei dobanzi. b) certificate de trezorerie. c) obligatiuni de stat. sunt inscrisuri emise de organe specializate ale administratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare. Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si sunt negociabile doar pe piata interbancara. negociabile si prezinta o lichiditate ridicata. Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe baza unei rate de dobanda fixa. . • obligatiuni cu prima de rambursare. certificatele de depozit. Ele confera proprietarului calitatea de asociat. negociabile pe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie.Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri.

• sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida. Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri. intr-un termen care sa nu depaseasca sase luni. vor fi prezentate in continuare. aparute in cazul obligatiunilor. Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii urmatoarelor operatiuni: . in momentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 – Titluri de tranzactie: 302 – Titluri de tranzactie 3021 – Titluri de tranzactie 30211 – Efecte publice si valori asimilate . .operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatiei anticipate a unui curs pe termen foarte scurt. . contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri. cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si eventuale dobanzi. un titlu trebuie sa indeplineasca simultan trei conditii: • sa fie tranzactionat inainte de scadenta. • pretul de piata sa fie accesibil tertilor. Celelalte titluri. Cesiunea titlurilor se face la pretul de vanzare. 4. Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie. are loc o reevaluare a titlurilor de tranzactie la pretul pietei. care ofera detinatorului un veni sub forma dividendului.Titlurile cu venit variabil sunt actiunile. clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la durata detinerii. achizitionate cu intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita o intentie cu privire la perioada detinerii.operatiuni de mentinere a pietei (market maker). TITLURI DE TRANZACTIE Titlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil.1.1. eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri sau cheltuieli. odata cu regulile de contabilizare. periodic bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari. Pentru a fi mai usor de inteles. Periodic. Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea de Achizitie. dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent.operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferentelor aparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite.

Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa: 3021 = 333 Titluri de tranzactie Contul societatilor de bursa 333 Contul societatilor de bursa = 111 Cont curent la BNR 3. obligatiuni. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului: 3021 = Titluri de tranzactie 7032 Venituri din titluri de tranzactie . Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vederea constituirii unor garantii. folosind contul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa. actiuni. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu: 3021 = Titluri de tranzactie 111 Cont curent la BNR 2. Exemple de contabilizare: 1. cu decontare la o data ulterioara. Titlurile pot fi achizitionate sau vandute in cont propriu.30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30214 – Actiuni proprii 3025 – Titluri date cu imprumut 30251 – Efecte publice si valori asimilate 30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30254 – Actiuni proprii 30257 – Creante atasate 3026 – Titluri luate cu imprumut 30261 – Efecte publice si valori asimilate 30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30264 – Actiuni proprii 3027 – Datorii privind titlurile 30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut 30272 – Alte datorii privind titlurile 30277 – Datorii atasate Contul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si in continuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice. actiuni proprii). In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 – Contul societatilor de bursa. cu decontare in momentul realizarii operatiunii. Contul 3021 – Titluri de tranzactie este un cont de activ. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat. debitandu-se la achizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora.

Titluri de tranzactie date cu imprumut: 3025 Titluri date cu imprumut = 3021 Titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie . Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie 5.4. in conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate: 333 Conturile societatilor de bursa = % 3021 Titluri de tranzactie 7032 Venituri din titluri de tranzactie 333 Conturile societatilor de bursa 111 Cont curent la BNR = 7. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament: 3031 Titluri de plasament 9. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu: 111 Cont curent la BNR = 3021 Titluri de tranzactie 6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa. in conditiile in care pretul de vanzare este inferior valorii din contabilitate: % 333 Conturile societatilor de bursa 6032 Pierderi din titluri de tranzactie 111 Cont curent la BNR = 3021 Titluri de tranzactie = 333 Conturile societatilor de bursa 8.

TITLURI DE PLASAMENT Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut: 30257 Creante atasate = 7037 Venituri diverse din operatiuni cu titluri 12.10. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut: 111 Cont curent la BNR = 30257 Creante atasate 13. In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate. Titluri de tranzactie luate cu imprumut: 3026 Titluri luate cu imprumut = 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut = 3025 Titluri date cu imprumut 15. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut.1. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut: 3021 Titluri de tranzactie 14. fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtorie pana la scadenta. .titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o perioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare. urmatoarele titluri: . . Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut: 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut = 3026 Titluri luate cu imprumut 4.2. in urma cresterii cursului: 3025 Titluri date cu imprumut = 7032 Venituri din titluri de tranzactie 11. de asemenea.titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni. dar care nu intrunesc conditiile de piata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie.

Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037 – Creante atasate.- titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta. Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 – Titluri de plasament: 303 – Titluri de plasament 3031 – Titluri de plasament 30311 – Efecte publice si valori asimilate 30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30314 – Actiuni proprii 3035 – Titluri date cu imprumut 30351 – Efecte publice si valori asimilate 30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30354 – Actiuni proprii 3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament 3037 – Creante atasate 30371 – Efecte publice si valori asimilate 30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30374 – Actiuni proprii Contul 3031 – Titluri de plasament este un cont de activ. obligatiuni. acestea vor fi inregistrate diferit: . dar pentru care banca nu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza la restituirea acestora. Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat. Daca apar diferente. Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331 – Cheltuieli de achizitie. iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037 – . Contul 3035 – Titluri date cu imprumut este cont de acativ. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor (efecte publice. In cazul in care titlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie.diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensarea diferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri. debitandu-se la achizitia titlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilor sau la transferul lor catre alte categorii de titluri. vor fi inregistrate la pretul pietei din ziua transferului. fara cheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse. actiuni. Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli. actiuni proprii). Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei. . in cazul titlurilor cu venit fix.

60336 – Pierderi din cesiune. % 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 60331 Cheltuieli de achizitie = 111 Cont curent la BNR 3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. 111 Cont curent la BNR = 111 Cont curent la BNR = 70333 Dividende si venituri asimilate 7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune: 8. 111 Cont curent la BNR = 3037 Creante atasate . Incasarea dividendului in cont propriu: 6. Achizitia unei actiuni in cont propriu: 2. Titlul prezinta o dobanda scursa: 4. 3037 = 70331 Creante atasate Dobanzi 9.Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 – Comisioane. Exemple de contabilizare: 1. % = 333 30312 Conturile societatilor de bursa Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3037 Creante atasate 60331 Cheltuieli de achizitie 333 Conturile societatilor de bursa 5. Incasarea dobanzii la o obligatiune: 10. Diferentele de curs inregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 – Venituri din cesiune.

11. pana la scadenta. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament: 6039 Comisioane = 111 Cont curent la BNR 14. Aceste titluri aduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat valoarea din contabilitate: 111 = % Cont curent la BNR 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 70336 Venituri din cesiune 12. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobanda scursa de incasat: 111 Cont curent la BNR = % 30312 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3037 Creante atasate 70336 Venituri din cesiune 13. in principiu. In aceasta categorie sunt cuprinse = 3031 Titluri de plasament = 76311 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament .3. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat valoarea din contabilitate.1. achizitionate de banca cu intentia de a le pastra o perioada indelungata de timp. TITLURI DE INVESTITII Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix. Titluri de plasament date cu imprumut: 3035 Titluri date cu imprumut 4. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea unei obligatiuni: 39112 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix 15.

Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice si pentru obligatiuni. In cazul in care pretul de achizitie este mai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. iar la restituirea titlului in creditul aceluiasi cont. Si intr-un caz si in celalalt. Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie. Titlurile de investitii trebuie protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda. Pe perioada de detinere a titlului. pe venituri sau cheltuieli. Ca exceptie se constituie provizioane in caz de depreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadenta sau in cazul riscului de faliment la emitent. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304 – Titluri de investitii: 304 – Titluri de investitii 3041 – Titluri de investitii 30411 – Efecte publice si valori asimilate 30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3045 – Titluri date cu imprumut 30451 – Efecte publice si valori asimilate 30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3046 – Diferente de conversie 30461 – Efecte publice si valori asimilate 30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3047 – Creante atasate 30471 – Efecte publice si valori asimilate 30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix Contul 3041 – Tituri de investitii este un cont de activ. in principiu. titlurile ies din portofoliu la scadenta. favorabile sau nefavorabile. iar cele care sunt transferate din categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie. Pentru inregistrarea dobanzilor de incasat exista contul 3047 – Creante atasate. .obligatiunile. prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului (prorata temporis). Titlurile date cu imprumut apar in debitul contului 3045 – Titluri date cu imprumut. Tinand cont de faptul ca. Titlurile de investitii care provin din categoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei. transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. eventualele diferente de curs. efectele publice si alte titluri cu venit fix. Daca pretul de achizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. nu vor afecta valoarea contabila. cand se incaseaza valoarea de rambursare. putem ignora variatiile curente de curs. fara cheltuieli de achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. Se debiteaza cu valoarea titlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute.

Nu exista dobanda scursa: % 3041 Titluri de investitii 60347 Cheltuieli de achizitie = 111 Cont curent la BNR 2. Pentru obligatiune vanzatorul si-a inregistrat dobanda: % 3041 Titluri de investitii 3047 Creante atasate 60347 Cheltuieli de achizitie 333 Conturile societatilor de bursa = 333 Conturile societatilor de bursa = 111 Cont curent la BNR 3. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii: 3041 Titluri de investitii = 70342 Venituri din titluri de investitii 6. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila: 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor = 3041 Titluri de investitii 5. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa: 3047 Creante atasate = 70341 Venituri din titluri de investitii 4. prin intermediul unei societati de bursa: 333 Conturile societatilor de bursa = 3041 Titluri de investitii .Exemple de contabilizare 1.

Titluri de plasament luate cu imprumut: 3026 Titluri luate cu imprumut = 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut 9. Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. cu conditia rascumpararii lor la scadenta. 301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata 3011 – Titluri primite in pensiune livrata 30111 – Titluri primite in pensiune livrata 30117 – Creante atasate 3012 – Titluri date in pensiune livrata 30121 – Titluri date in pensiune livrata 30127 – Datorii atasate . Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURI Operatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati. In continuare ne vom ocupa de pensiunea livrata.1.111 Cont curent la BNR = 333 Conturile societatilor de bursa 7. la un pret stabilit contractual. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilor prezentate la pensiunea simpla. in conditiile existentei unei diferente favorabile: 333 Conturile societatilor de bursa = % 3041 Titluri de investitii 7462 Venituri din cesiunea imobolizarilor financiare 8.4. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut: 111 Cont curent la BNR = 3047 Creante atasate 4.

Inregistrarea dobanzii de incasat: 30117 Creante atasate = 7031 Dobanzi de la titlurile primite in pensiune livrata = 30121 Titluri date in pensiune livrata 5. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiune livrata: 30111 Titluri primite in pensiune livrata = 111 Cont curent la BNR 3. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiune livrata: 2511 Conturi curente = 3011 Titluri primite in pensiune livrata .Exemple de contabilizare 1. Inregistrarea dobanzii de platit: 6031 Dobanzi la titlurile date in pensiune livrata 6. Incasarea dobanzii la creditul acordat: 2511 Conturi curente = 30117 Creante atasate = 30127 Datorii atasate 7. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune: 30111 Titluri primite in pensiune livrata = 2511 Conturi curente 2. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata: 111 Cont curent la BNR 4.

de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie. Titlurile emise de banca sunt: • titluri de piata interbancara – sunt emise de banci pe piata interbancara pentru a obtine lichiditati pe termen scurt. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizand conturile din grupa 32 – Datorii constituite prin titluri: Grupa 32 – Datorii constituite prin titluri 321 – Titluri de piata interbancara 3211 – Titluri de piata interbancara 3217 – Datorii atasate 322 – Titluri de creante negociabile 3221 – Titluri de creante negociabile 3227 – Datorii atasate 325 – Obligatiuni 3251 – Obligatiuni 3257 – Datorii atasate 326 – Alte datorii constituite prin tituri 3261 – Alte datorii constituite prin tituri 3267 – Datorii atasate Conturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilor si se debiteaza la rambursarea lor. banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelor interbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile. Aici sunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieli aferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 – Alte . mediu sau lung. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare in pensiune livrata: 30121 Titluri date in pensiune livrata = 111 Cont curent la BNR 4. in special pentru atragerea de resurse pe termen mediu si lung. • titluri de creante negociabile – aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. • obligatiuni – sunt emise de banci.8. Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titlurilor emise. In functie de necesitati si de categoria de titluri emise. • alte titluri. EMISIUNEA DE TITLURI Emisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate atrage resurse de pe pietele de capital.1.5.

Subscrierea unei obligatiuni: 3556 Alti debitori diversi 5. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii la o obligatiune: 60363 = 3257 Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate . In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau de rambursare. Pentru dobanzile datorate de banca exista pentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans: % 111 Cont curent la BNR 375 Cheltuieli inregistrate in avans = 3221 Titluri de creante negociabile 3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune: % 111 Cont curent la BNR 3741 Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix 4. Plata obligatiunilor subscrise: 111 Cont curent la BNR = 3556 Alti debitori diversi = 3251 Obligatiuni = 3251 Obligatiuni 6. Exemple de contabilizare 1. pe mai multe exercitii. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine: 111 Cont curent la BNR = 3221 Titluri de creante negociabile 2. 3217. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platite se apeleaza la contul 3556 – Alti debitori diversi.cheltuieli de repartizat. 3227. 3257. se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta. contul 374 – Cheltuieli de repartizat. 3267). Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.

bugetul statului si cu actionarii. ramase dupa oprirea retinerilor. adaosurilor. Plata dobanzii la o obligatiune: 3257 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR 8. Astfel. prestatii ce sunt remunerate de banca. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar: 3211 Titluri de piata interbancara = 111 Cont curent la BNR 10.2.7. cu decizii judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor.2. sporurilor. Tot aici sunt contabilizate intrarile si consumurile de stocuri. . DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALUL Datoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale ale salariatilor. indemnizatiilor pentru concedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altor avantaje sub forma materiala sau financiara. precum si provizioanele constituite pentru acestea. Inregistrarile sunt in mare parte asemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare. banca realizeaza o serie de retineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare. asigurarile si protectia sociala. De asemenea. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune: 60369 Alte cheltuieli privind datoriile pe titluri = 3741 Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix 9. premiilor. Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilor din clasa 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. acestia primesc remuneratii sub forma salariului de baza. 4. se face in numerar prin casierie sau prin virament in cont bancar. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit: 3221 Titluri de creante negociabile = 111 Cont curent la BNR 4. OPERATIUNI DIVERSE In cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul.1. Plata salariilor nete.

3513. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu. 3515. Contul 3514 – Avansuri acordate personalului este un cont de activ. ce se debiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia din salariu. 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sume catre salariati. Acordarea avansului din salariu: 3514 Avansuri acordate personalului = 2511 Conturi curente 2. dezvoltat pe mai multe analitice: 351 – Personal si conturi asimilate 3511 – Personal – remuneratii datorate 3512 – Personal – ajutoare materiale datorate 3513 – Participarea personalului la profit 3514 – Avansuri acordate personalului 3515 – Drepturi de personal neridicate 3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor 3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul 35191 – Alte datorii in legatura cu personalul 35192 – Alte creante in legatura cu personalul Conturile 3511. avansul din salariu platit. contributii la pensia suplimentara si la ajutorul de somaj. 3512. popriri.Contabilizarea operatiunilor Datoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul contului 351 – Personal si conturi asimilate. alte datorii): 3511 Personal – remuneratii datorate = % 3533 Impozitul pe salarii 35212 Contributia personalului pentru pensia suplimentara . in corespondenta cu contul 3511 – Personal – remuneratii datorate. Exemple de contabilizare 1. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului: 611 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 3511 Personal – remuneratii datorate 3.

protectia sociala si conturi asimilate 3521 – Asigurari sociale 35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale 35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara 3522 – Ajutor de somaj 35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj 35222 – Contributia personalului la fondul de somaj 3526 – Alte datorii si creante sociale 35261 – Alte datorii sociale 35262 – Alte creante sociale . protectie sociala si conturi asimilate: 352 – Asigurari sociale. Contributia pentru fondul de sanatate.2.35222 Contributia personalului la fondul de somaj 3514 Avansuri acordate personalului 3516 Retineri din remuneratii datorate tertilor 35191 Alte datorii in legatura cu personalul 4. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA Datoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate de contributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj.2. retinuta din impozitul pe salarii: 3533 Impozitul pe salarii = 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale 5. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala se utilizeaza contul 352 – Asigurari sociale. Plata in numerar a salariului net catre personal: 3511 Personal – remuneratii datorate = 101 Casa 4.

Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor si protectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii. Exemple de contabilizare 1. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget: 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale 4. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUI Bancile sunt obligate sa participe. la alimentarea bugetului statului sau a unor fonduri speciale. Contributia bancii la asigurarile sociale: 6121 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale / asigurari sociale 2.Aceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 – Alte creante sociale). Virarea contributiei bancii la fondul de somaj: 35221 Contributia unitatii la fondul de somaj = 111 Cont curent la BNR 4. Contributia unitatii la fondul de somaj: 6122 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru fondul de somaj = 35221 Contributia unitatii la fondul de somaj = 111 Cont curent la BNR 5. prin efectuarea varsamintelor.3.2. alaturi de alte unitati economice. Astfel ele efectueaza varsaminte in contul impozitului pe profit. taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite . impozitului pe salarii. Contributia unitatii la fondul de sanatate: 6121 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 35211 Contributia unitati la asigurarile sociale / fond de sanatate 3.

Totusi. 3536 – Alte impozite. taxe si varsaminte asimilate 3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate 3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului 35391 – Alte datorii fata de bugetul statului 35392 – Alte creante privind bugetul statului 35393 – Datorii fata de stat 35394 – Creante in legatura cu statul Conturile 3531 – Impozitul pe profit. care nu se incadreaza in specificul bancar. Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit. taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv. in conditiile legii. fonduri speciale si conturi asimilate 3531 – Impozitul pe profit 3532 – Taxa pe valoarea adaugata 35323 – TVA de plata 35324 – TVA de recuperat 35326 – TVA deductibila 35327 – TVA colectata 35328 – TVA neexigibila 3533 – Impozitul pe salarii 3534 – Subventii 3536 – Alte impozite. aceasta poate compensa taxa de plata din luna urmatoare. ce se crediteaza la constituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii. Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuit de la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii.si taxe asimilate. Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului sunt evidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi: 353 – Bugetul statului. Totodata. Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. pentru bunuri livrate si servicii prestate. in corespondenta cu . Daca valoarea sumei de recuperat depaseste un anumit plafon. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate. Suma de plata (TVA de plata) se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilor valorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVA deductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat). ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa. 3533 – Impozitul pe salarii. de exploatare (de exemplu credite cu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi. in conditiile legii poate fi returnata de la buget. Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitul impozabil determinat. ele pot beneficia de venituri din partea statului sub forma unor subventii.

Contul 35327 – TVA colectata este un cont de pasiv. in corespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau la compensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente.Contul 35326 – TVA deductibila este un cont de activ care este debitat la achizitionarea unor bunuri sau servicii. in corespondenta cu contul 35326 – TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget. in corespondenta cu contul 3323 – TVA de plata. ce se crediteaza cu suma datorata bugetului. in corespondenta cu contul 35324 – TVA de recuperat. Contul 35323 – TVA de plata este un cont de pasiv. Virarea la buget a impozitului pe profit: 3531 Impozitul pe profit 3. Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit 2. El se crediteaza la vanzarea acelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si se debiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 – TVA deductibila si cu contul 35323 – TVA de plata. Acest ultim cont (35324) este un cont de activ. daca valoarea colectata este mai mare decat cea deductibila. in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decat valoarea taxei colectate. Contul 3534 – Subventii este un cont de activ. Inregistrarea impozitului pe salariu: % 3511 Personal – remuneratii 3512 Personal – ajutoare materiale datorate 3513 Participarea personalului la profit 4. in corespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatia de plata in luna urmatoare. purtatoare de TVA si este creditat la regularizare in corespondenta cu debitul contului 35327 – TVA colectata si cu debitul contului 35324 – TVA de recuperat. Exemple de contabilizare 1. Virarea la buget a impozitului pe salariu: 3533 Impozit pe salarii = 111 Cont curent la BNR 3531 Impozitul pe profit = 111 Cont curent la BNR = 3533 Impozit pe salarii . El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei.creditul contului 111 – Cont curent la BNR. in corespondenta cu contul 35327 si se debiteaza la virarea sumei catre buget. ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget.

Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget: 35323 TVA de plata 7. penalitati. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI Debitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate. taxe si varsaminte asimilate = 111 Cont curent la BNR 4. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate. Creditorii diversi reprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile de leasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii. taxe si varsaminte asimilate = 111 Cont curent la BNR 35327 TVA colectata 8. Virarea impozitului pe dividende catre buget: 3536 Alte impozite. altele decat cele bancare: 3556 Alti debitori diversi 6. echipamente de lucru date personalului. pagube materiale.5. amenzi. Inregistrarea impozitului pe dividende: 354 Dividende de plata = 3536 Alte impozite.2.4. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi se folosesc urmatoarele conturi: 355 – Debitori diversi 3551 – Depozite de garantii varsate 3552 – Debitori din avansuri spre decontare 3556 – Alti debitori diversi 3557 – Creante atasate 356 – Creditori diversi 3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla 3566 – Alti creditori diversi 3567 – Datorii atasate .

Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata de creditori si pe debit stingerea acestor datorii.2.Conturile de debitori sunt conturi de activ. Exemple de contabilizare 1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci: 3551 Depozite de garantii varsate 2. STOCURI Stocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare.5. Garantii si cautiuni restituite bancii: 111 Cont curent la BNR = 3551 Depozite de garantii varsate = 111 Cont curent la BNR 3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla: 2511 Conturi curente = 3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla 4. dispunand de conturi ce reflecta natura lor. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatie simpla: 3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla = 2511 Conturi curente 4. metale si pietre pretioase 362 – Materiale . Conturile de creditori diversi sunt conturi de pasiv. ce se debiteaza la constatarea creantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 6 – Conturi de stocuri: Grupa 36 – Conturi de stocuri 361 – Valori din aur.

toate celelalte conturi de stocuri sunt de activ. Obiecte de inventar achizitionate de la un client: 363 Obiecte de inventar 6. Exemple de contabilizare: 1. Materiale cumparate: 362 Materiale 3. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniul bancii sau la trimiterea lor la terti. Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valorii obiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii. Aur achizitionat de la populatie: 361 Valori din aur. metale si pietre pretioase 2.363 – Obiecte de inventar 364 – Uzura obiectelor de inventar 365 – Stocuri aflate la terti 367 – Alte stocuri si asimilate 368 – Alte bunuri diverse Exceptand contul 364 – Uzura obiectelor de inventar. in cazul contului 365 – Stocuri aflate la terti si se crediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti. Vanzarea de imprimate bancare: 649 Alte cheltuieli diverse de exploatare = 362 Materiale = 362 Materiale = 111 Cont curent la BNR = 101 Casa 5. Materiale consumate: 631 Cheltuieli cu materiale 4. Vanzarea obiectelor de inventar: 2511 Conturi curente = 7499 Alte venituri = 2511 Conturi curente .

3. timbre si bilete de calatorie cumparate de banca: 367 Alte stocuri si asimilate = 3566 Alti creditori diversi 8. 7. b. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare: 368 Alte bunuri diverse = 3566 Alti creditori diversi 4. 5.6. e. caracterizare si evaluare. c. a. a.7.2. Titlurile de tranzactie: definire. EXEMPLE DE INTREBARI 1. e. Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societati de bursa ? se debiteaza contul 333 se crediteaza contul 111 se debiteaza contul 3021 se crediteaza contul 3021 se crediteaza contul 333 Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urma scaderii cursului ? 6032 = 3021 6032 = 3027 3021 = 7032 3021 = 6032 3027 = 7032 Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ? inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitii inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitii plata dobanzii la un titlu de investitii inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitii inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie 4. b. Formulare cu regim special. 6. caracterizare si evaluare Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie. e. Titlurile de investitii: definire. 2. d. de plasament si de investitii. d. b. c. c. . a. d.

e. c. b. e.8. b. d. a. d. e. c. c. a. 10. a. Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ? 3511 = 101 2511 = 101 101 = 2511 101 = 3511 3511 = 2511 Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ? 35221 = 111 111 = 35221 6122 = 35221 35221 = 2511 2511 = 35221 Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ? cumparare de materiale consum de materiale amortizarea materialelor plata materialelor vanzare de materiale . d. b. 9.

Cele mai reprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative. sau a unor titluri prezentate in continuare.societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii. altele decat partile in societatile comerciale legate. Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil. banca trebuie sa fie proprietara a cel putin 50 % din capitalul acestor societati. achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri. Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub forma de titluri. .este utilizata pentru evidentierea contabila a operatiunilor cu imobilizari. ceea ce ii permite sa le poata controla exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil. detinute de banca la societati. care ii permit bancii sa se implice in procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele conditii: . .societatea emitenta sa detina participatii la banca. neconsemnate sub forma unui titlu. In functie de modul de stabilire a scadentei creditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata.decizai sa se ia de un grup de control comun. pentru care banca accepta rambursarea.1. Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor. IMOBILIZARI FINANCIARE Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la crearea capitalurilor altor societati.detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii. in caz de lichidare. Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit variabil. dupa satisfacerea celorlalti creditori.CAPITOLUL 5 VALORI IMOBILIZATE Clasa 4 de conturi – Valori imobilizate . iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor sale pana la sfarsitul perioadei de redresare. intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor. Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil. In mod obligatoriu. . 5. ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi . Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite. Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung.

402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata.Titluri de participare la societati bancare 4122 .Credite subordonate si 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate.Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupele 40 . 412 – Titluri de participare si 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ.Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu 414 – Diferente de conversie 415 – Titluri date cu imprumut 417 – Creante atasate 418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate. Exemple de contabilizare 1. 411 – Parti in societati comerciale legate. Acestea se debiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursare sau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. pentru titluri de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu Conturile 401 – Credite subordonate la termen.Titluri de participare la societatile cu caracter financiar 4123 . Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara: 401 Credite subordonate la termen = 111 Cont curent la BNR . Dobanzile de incasat la credite apar in contul 407 – Creante atasate. titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu 411 – Parti in societatile comerciale legate 4111 – Parti in societati bancare 4112 – Parti in societati cu caracter financiar 4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar 412 – Titluri de participare 4121 . titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu: Grupa 40 – Credite subordonate 401 – Credite subordonate la termen 4011 – Credite participative 4019 – Alte creite subordonate la termen 402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata 407 – Creante atasate Grupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate.

Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila: % 111 Cont curent la BNR 6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare = 4121 Titlurile de participare la societati bancare 7. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara: 4121 Titluri de participare la societati bancare = 111 Cont curent la BNR 6. acordat unui client: 402 Credite subordonate pe durata nedeterminata = 2511 Conturi curente 3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen: 407 Creante atasate = 7051 Dobanzi de la creditele subordonate 4. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut: 415 Titluri date cu imprumut = 411 Parti in societatile comerciale legate . Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = % 401 Credite subordonate la termen 407 Creante atasate 5.2.

2. programelor informatice. IMOBILIZARI NECORPORALE Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului comercial. Contabilizarea operatiunilor Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele conturi: Grupa 43 – Imobilizari in curs 431 – Imobilizari necorporale in curs Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare 441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 4411 – Fondul comercial 4412 – Cheltuieli de constituire 4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare 451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile 461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale 46111 – Amortizarea fondului comercial 46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire 46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale 462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporale Conturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Ele sunt amortizate liniar intr-o perioada de cel mult 5 ani. licentelor. prestigiul. vadul si alte elemente necorporale. Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii. la extinderea sau modificarea activitatii ei. Acestea se debiteaza la intrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor. Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. concesiunilor. etc. Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare. brevetelor. reputatia. . In cadrul lui intalnim clientela.5. cheltuielilor de constituire. dupa amortizarea completa. cheltuieli legate de emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate.

instrumente. Achizitia de programe informatice de la un client: 4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 3.masini.mijloace de transport. .aparate si instalatii de masurare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe clasificate in: . mobilier si aparatura birotica. in corespondenta cu un cont de imobilizari corporale. Cheltuieli efectuate cu reclama: 4412 Cheltuieli de constituire = 111 Cont curent la BNR 2. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate: 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale = 441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 5.cladiri. . . dispozitive.3.constructii speciale. Amortizarea imobilizarilor necorporale: 651 Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor necorporale = 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale = 2511 Conturi curente 4.Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor. Exemple de contabilizare 1. .unelte. control si reglare. . . IMOBILIZARI CORPORALE Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si de durata normala de functionare. utilaje si instalatii de lucru.

control si reglare 44225 – Mijloace de transport 44227 – Unelte. dispozitive. utilaje si instalatii de lucru 44224 – Aparate si intalatii de masurare. instrumente. alte imobilizari corporale. mobilier si aparatura birotica 44228 – Alte active corporale mobile Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare 452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare 4521 – Terenuri 45211 – Terenuri 45212 – Amenajari de terenuri 4522 – Mijloace fixe 45221 – Cladiri 45222 – Constructii speciale 45223 – Masini. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor conturi: Grupa 43 – Imobilizari in curs 432 – Imobilizari corporale in curs Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare 442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare 4421 – Terenuri 44211 – Terenuri 44212 – Amenajari de terenuri 4422 – Mijloace fixe 44221 – Cladiri 44222 – Constructii speciale 44223 – Masini. In acelasi timp. contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale din activitatea de exploatare. din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs. dispozitive. utilaje si instalatii de lucru 45224 – Aparate si intalatii de masurare.animale si plantatii. mobilier si aparatura birotica 45228 – Alte active corporale mobile - . Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul amortizarii. instrumente. control si reglare 45225 – Mijloace de transport 45226 – Animale si plantatii 45227 – Unelte.

Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza: 44225 = 3566 Mijloace de transport Alti creditori diversi 2. in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari. utilajelor si instalatiilor de lucru 46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii: 432 = 7494 Imobilizari corporale in curs Venituri din productia de imobilizari .Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile 461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale 46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri 46122 – Amortizarea cladirilor 46123 – Amortizarea constructiilor speciale 46124 – Amortizarea masinilor. control. utilajelor si instalatiilor de lucru 46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare. reglare 46226 – Amortizarea mijloacelor de transport 46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor 46228 – Amortizarea uneltelor. Exemple de contabilizare 1. in corespondenta cu conturile de imobilizari corporale. control si reglare 46126 – Amortizarea mijloacelor de transport 46127 – Amortizarea uneltelor. aparaturii birotice 46229 – Amortizarea altor active corporale mobile Conturile de imobilizari corporale din grupele 43 – Imobilizari in curs. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activului imobilizat. Conturile de amortizare a imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cu valoarea amortizata. aparat birotica 46128 – Amortizarea altor active corporale mobile 462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale 46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri 46222 – Amortizarea cladirilor 46223 – Amortizarea constructiilor speciale 46224 – Amortizarea masinilor. mobilier. dupa amortizarea sa completa. mobilierului. instrumentelor. in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la iesirea din patrimoniu a activului. 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 – Imobilizari din afara activitatii de exploatare sunt conturi de activ. dispozitiv. instrum .

deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor. Bunul in cauza se constituie in garantie pentru operatiune. numita locatar. Spre deosebire de operatiunea de leasing. asemanatoare cu o operatiune de creditare. Daca acesta nu doreste cumpararea. cu optiune de cumparare la scadenta. Caracteristic leasingului este faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface acestuia anumite necesitati. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet: 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale = 4422 Mijloace fixe 5. LEASING SI LOCATIE SIMPLA Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza unei alte persoane. la un pret convenit initial. locatorul poate vinde bunul locatarului. Amortizarea unui mijloc fix: 652 Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporale = 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale 4. dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii. fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Pe toata durata inchirierii. acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii. Operatiunea de leasing este. locatorul il poate utiliza intr-o alta operatiune de leasing. in principiu. . locatorul calculeaza si inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere.4. il poate vinde sau poate fi considerat pierdere. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat: 3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale si necorporale 5. in cazul locatiei simple nu exista optiune de cumparare la finele contractului.3. La scadenta.

in cazul chiriilor de primit. se debiteaza si se crediteza. Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza in conturile de pasiv 4761 si 4762. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ce constituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar. 4712. Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 – Venituri inregistrate in avans. pentru urmarirea chiriei. Contul 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat. in principal. in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunului din patrimoniu. 4713. in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 . respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar. Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasingului conturile de activ 4741 – Bunuri date in locatie simpla. si 4723) sunt conturi de activ. cont de activ. locatie simpla si operatiuni asimilate 471 – Operatiuni de leasing si asimilate 4711 – Leasing mobiliar 4712 – Leasing imobiliar 4713 – Leasing cu active necorporale 4717 – Creante atasate 472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs 4721 – Leasing mobiliar 4722 – Leasing imobiliar 4723 – Leasing cu active necorporale 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat 474 – Bunuri date in locatie simpla 4741 – Bunuri date in locatie simpla 4747 – Creante atasate 476 – Amortizari 4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing 4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simpla Conturile de leasing mobiliar. 4722. pentru urmarirea bunului si 4747 – Creante atasate. imobiliar si cu active corporale (4711. cand bunurile vor fi reinchiriate altor locatari. in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul. la scoaterea lor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing. . la preluarea bunului in urma rezilierii contractului. 4721.Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se folosesc urmatoarele conturi din grupa 47: Grupa 47 – Leasing.Creante atasate. in corespondenta cu un cont de leasing. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari.

Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla: 376 = 70421 Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii 4. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla: 101 = 4747 Casa Creante atasate 7. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing: 4711 = Leasing mobiliar 2511 Conturi curente 2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing: 376 = 70411 Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii 3. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing: 4717 = 70411 Creante atasate Venituri din chirii 5. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing: 60411 = 4761 Cheltuieli cu amortizarea Amortizari privind operatiun de leasing 8. Vanzarea bunului catre locatar. prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiunea de leasing: % = 4711 4761 Leasing mobiliar Amortizari privind operatiunile de leasing 60413 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing .Exemple de contabilizare 1. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing: 2511 Conturi curente = 4717 Creante atasate 6.

Provizioanele sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe seama veniturilor.9.Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit . Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de exploatare 4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare 49231 . Contabilizarea operatiunilor Pentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosesc conturile grupei 49: Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate 491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate. banca poate constituii provizioane care sa acopere pierderile previzibile si reversibile de valoare.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE Pentru valorile imobilizate. care au facut obiectul unui contract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare: 4761 Amortizari privind operatiuni de leasing = 4712 Leasing imobiliar 10. provizionarea imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de exploatare 49222 . a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 49221 . Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing: 4711 Leasing mobiliar = 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat 5. In contabilitate.

Exemple de contabilizare 1. in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu provizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizioanelor.de exploatare 49232 . Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing: 493 Provizioane pentru operatiuni de leasing = 70414 Venituri din provizioane din operatiuni de leasing . in corespondenta cu un cont de venituri din provizioane. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale: 491 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 7461 Venituri din provizioane din deprecierea imobilizarilor 4. a titlurilor comerciale legate. a titlurilor de de participare si a titlurilor participare si a titlurilor activitatii de portofoliu activitatii de portofoliu 2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale: 6642 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 492 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 3.Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de exploatare 493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing 494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 499 – Provizioane pentru creante restante si indoielnice Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare: 6641 = 491 Cheltuieli pentru provizioane Provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea partilor partilor detinute in societatile detinute in societatile comerciale legate.

a. c. b. e. c. 6.5. d. e. a. 4. 5. d. a. EXEMPLE DE INTREBARI 1. b. e.6. d. Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare. Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ? Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ? Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ? se incaseaza chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasing se plateste chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza chiria la o operatiune de leasing se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat si incasarea dobanzii ? se crediteaza contul 111 se crediteaza contul 2511 se debiteaza contul 407 se crediteaza contul 407 se debiteaza contul 401 La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoarea inregistrare contabila: 493 = 70414 491 = 70414 70414 = 493 60414 = 493 491 = 60414 . 3. b. 2. c.

b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile respective. capitalul bancar include capitalul social varsat. CAPITAL SOCIAL Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise de banca. subventii. profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent. Pentru evidentiere in contabilitate. prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni. d) diferente din reevaluarea patrimoniului. Pentru societatile bancare.CAPITOLUL 6 CAPITALURI PROPRII SI ASIMILATE Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de persoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa. Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare. prime legate de capital. . f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar.1. conform normelor legale. dividende si datorii convertibile in actiuni. asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare. rezerve. provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung reprezentand datorii subordonate. b) capital suplimentar. 6. Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse: a) emiterea de noi actiuni. conform normelor legale. Astfel. Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii. intalnim doua categorii de capital: a) capital propriu. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. c) rezerve constituite din profitul net. diferente din reevaluare. Banca Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social. e) obligatiuni. capitalurile dispun de clasa 5 – Capitaluri poprii. Pe ansamblu. rezultatul net al exercitiului curent.

Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din anii anteriori: % = 5012 581 Capital subscris varsat Rezultatul reportat 592 Repartizarea profitului 4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului: 5012 = % Capital subscris varsat 581 Rezultatul reportat 591 Profit sau pierdere . De asemenea.Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 50 – Capital 501 – Capital social 5011 – Capital subscris nevarsat 5012 – Capital subscris varsat 502 – Elemente asimilate capitalului 503 – Diferente de conversie 508 – Actionari sau asociati Contul 501 – Capital social este un cont de pasiv. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati: 508 = 5011 Actionari sau asociati Capital subscris nevarsat 2. Exemple de contabilizare 1. Varsarea capitalului social subscris: 5011 Capital subscris nevarsat = 512 Capital subscris varsat 3. exista analitice pentru fiecare actionar sau aociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor inregistrate de banca. ce prezinta analitice pentru capitalul varsat si cel nevarsat.

6. de sciziune. de conversie 5119 – Alte prime Contul 511 – Prime legate de capital este un cont de pasiv. b) prime de aport – apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si valoarea nominala a actiunilor emise. fuziuni si sciziuni. d) prime de sciziune – reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala. aport. daca primele sunt incorporate in capital sau 519 – Alte rezerve. in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca urmatoarele forme: a) prime de emisiune – apar la emisiunile de actiuni. Exemple de contabilizare 1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei: 508 Actionari sau asociati = 5111 Prime de emisiune sau de aport .2. PRIME LEGATE DE CAPITAL Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de emisiune fata de valoarea nominala.cu debitul conturilor 3251 – Obligatiuni sau 354 – Dividende de plata. c) prime de fuziune – se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala. daca primele sunt incorporate la rezerve. datorii sau dividende neplatite sunt transformate in actiuni. e) prime de conversie – apar atunci cand obligatiuni emise. la emisiuni. El este creditat cu valoarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 – Actionari sau asociati. in cazul primelor in devize. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele conturi din grupa 51 – Prime legate de capital: 511 – Prime legate de capital 5111 – Prime de emisiune sau de aport 5112 – Prime de fuziune. in conditiile in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului. la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb. Contul este debitat prin creditul conturilor 501 – Capital social.

bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor (rezerve facultative).2. c) rezerva statutara – se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile statutului bancii. REZERVE Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii de rezerve. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social: 511 Prime de emisiune sau de aport = 5012 Capital subscris varsat 6. b) rezerva generala pentru riscul de credit – se constituie pentru acoperirea pierderilor din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net. In afara acestor rezerve. de conversie 3. Contabilizarea operatiunilor Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din grupa 51 – Prime legate de capital si rezerve: 512 – Rezerve legale 5121 – Rezerve legate de profitul brut 5122 – Rezerve legate de profitul net 513 – Rezerve statutare 514 – Rezerva generala pentru riscul de credit 5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut 5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net 516 – Diferente din reevaloare 519 – Alte rezerve . la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor). Sursa de constituire o reprezinta profitul net.3. in baza reglementarilor existente. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare: a) rezerva legala – este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni 3251 Obligatiuni = 5112 Prime de fuziune. de sciziune.

781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cu un cont din clasa 1 sau 2. din sume obtinute la vanzarea sau dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent. El este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile: 514 Rezerva generala pentru riscul de credit = 2821 Creante indoielnice 6. in corespondenta cu debitul conturilor 592 – Repartizarea profitului sau 581 – Rezultatul reportat. . Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 – Profit sau pierdere. profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori. in cazul acoperirii pierderilor din credite. DATORII SUBORDONATE. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi: 512 Rezerve legale = 591 Profit sau pierdere 4. FONDURI. SUBVENTII Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net: 592 Repartizarea profitului = 512 Rezerve legale 2.4. Exemple de contabilizare 1. in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce din profitul brut. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net: 592 Repartizarea profitului = 514 Rezerva generala pentru riscul de credit 3.Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii bancii. Ele sunt creditate la constituirea rezervelor din profitul brut. pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei generale pentru riscul de credit.

datorii subordonate si subventii exista urmatoarele conturi: Grupa 52 – Fonduri 521 – Fondul de dezvoltare 528 – Alte fonduri 529 – Repartizari la fondul de dezvoltare Grupa 53 – Datorii subordonate 531 – Datorii subordonate la termen 5311 – Titluri subordonate la termen 5312 – Imprumuturi participative 5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen 532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata 5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata 5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata 537 – Datorii atasate Grupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate 541 – Subventii pentru investitii 5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri 542 – Fonduri publice alocate Contul 521 – Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la constituirea fondului. Contabilizarea operatiunilor Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit. cu o scadenta indepartata sau nedeterminata. in corespondenta cu un cont de trezorerie. Dobanzile de platit sunt evidentiate in contul 537 – Datorii atasate.Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de titluri sau imprumuturi subordonate. Acestea defavorizeaza creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare. Ele sunt creditate la obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui. a caror rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. . care arata provenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui. Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar. de debitori sau de capital. in corespondenta cu conturile 529. Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. pana la nivelul de 50 % din capitalul propriu Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de imobilizari. 592 sau 591.

Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv 541 – Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri a acestor subventii. Exemple de contabilizare 1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din exercitiile anterioare: 581 Rezultat reportat = 521 Fondul de dezvoltare

2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise: 111 Cont curent la BNR = 531 Datorii subordonate la termen

6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane: • provizioane pentru riscuri si cheltuieli; • provizioane reglementate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie urmatoarele categorii de comisioane: a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura – acestea compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi onoreaza obligatiile de plata; b) provizioane pentru facilitati acordate personalului – apar in special in cazul unor credite fara garantii, acordate personalului; c) provizioane pentru riscuri de tara – sunt create pentru compensarea unor pierderi in cazul plasamentelor externe; d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli – vizeaza, in special, provizioane pentru cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare. Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea de subunitati in strainatate. Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii.

In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea perioadei de provizionare. Contabilizarea operatiunilor Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului 553 – Provizioane pentru riscuri de tara 559 – Alte provizioane Grupa 56 – Provizioane reglementate 561 – Provizioane reglementate Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de cheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in corespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766). Exemple de contabilizare 1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara: 6653 Cheltuieli cu provizioane pentru riscul de tara = 553 Provizioane pentru riscul de tara

2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara: 553 Provizioane pentru riscul de tara 3. Constituirea de provizioane reglementate: 666 Cheltuieli cu provizioane reglementate = 561 Provizioane reglementate = 7653 Venituri din provizioane pentru riscul de tara

4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate: 561 Provizioane reglementate = 766 Venituri din provizioane reglementate

6.6. REZULTATUL EXERCITIULUI La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde: • rezultatul curent; • rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii curente bancare. Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit) Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau poate fi reportat pentru exercitiul urmator. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi: Grupa 58 – Rezultatul reportat 581 – Rezultatul reportat Grupa 59 – Rezultatul exercitiului 591 – Profit sau pierdere 592 – Repartizarea profitului Contul 581 – Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu profitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei pierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile realizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu destinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare. Contul 591 – Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El este creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilor

din exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarea rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelor exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente sau la repartizarea profitului din exercitiul curent. Contul 592 – Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu destinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591. Exemple de contabilizare 1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului: 591 Profit sau pierdere = % 601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare / / / 677 Alte cheltuieli exceptionale

2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului: % 701 Venituri din operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare / / / 777 Alte venituri 3. Constituirea rezervelor din profitul brut: 592 Repartizarea profitului = % 512 Rezerve legale 514 Rezerva generala pentu riscul de credit = 591 Profit sau pierdere

. Constituirea rezervelor din profitul net: 592 Repartizarea profitului = % 512 Rezerve legale 513 Rezerve statutare 519 Alte rezerve 6. Repartizarea dividendelor catre actionari: 592 Repartizarea profitului = 354 Dividende de plata 7. = 592 Repartizarea profitului Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social ? Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple de inregistrari .7.4. Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari . EXEMPLE DE INTREBARI 1. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior: 581 Rezultat reportat = 591 Profit sau pierdere 8. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 591 Profit sau pierdere = 3531 Impozit pe profit 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 5. 2. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator: 591 Profit sau pierdere 6.

d. c.3. c. a. 4. d. e. a. c. d. a. b. b. e. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ? retragerea de capital social subscris in lei cresterea capitalului pe baza profitului net cresterea capitalului pe baza rezervelor subscrierea capitalului social in lei varsarea capitalului social subscris Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel: 553 = 7653 561 = 766 7653 = 553 553 = 766 766 = 561 La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrare in cont: se debiteaza contul 3531 se debiteaza contul 591 se crediteaza contul 791 se debiteaza contul 791 se crediteaza contul 591 . e. 5. b.

pentru remunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. • cheltuieli cu personalul. acestea sunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent. pierderile si alte cheltuieli exceptionale Dupa natura lor. Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma de imprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii. • impozite si taxe. • cheltuieli cu materiale. • cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile. 7. pentru materiale consumate.1. In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli ale societatilor bancare. • cheltuieli diverse de exploatare. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARA Cheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatii bancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate. servicii si lucrari prestate de terti. • cheltuieli cu impozitul pe profit. punand accent pe specificul activitatii acestor societati. Alte cheltuieli . lucrari si servicii efectuate de terti.1. Tot in categoria cheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele. • cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile. care stau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 – Cheltuieli: • cheltuieli de exploatare bancara. CHELTUIELI BANCARE Cheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurse imprumutate sau atrase.1. • cheltuieli exceptionale.CAPITOLUL 7 CHELTUIELI SI VENITRURI BANCARE 7.

Dobanzi la valorile date in pensiune la termen 6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile 60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 60172 – Report / deport 60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile 6019 – Comisioane 602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela 6021 – Dobanzi la conturile de factoring 6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara 60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta 60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen 6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune 60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta . Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriile subordonate si fondurile publice alocate. provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate. cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului si cheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilor date in inchiriere.Dobanzi la depozitele la termen 60133 .Dobanzi la depozitele colaterale 6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci 60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta 60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen 60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare 6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune 60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta 60152 . Contabilizarea operatiunilor Cheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara: Grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara 601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 6011 – Dobanzi la BNR 6012 – Dobanzi la conturile de corespondent 6013 – Dobanzi la depozitele bancilor 60131 – Dobanzi la depozitele la vedere 60132 . O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate de operatiunile de leasing si locatie simpla.sunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs sau la cesiunea titlurilor si devizelor.

locatie simpla si asimilate 6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate 60411 – Cheltuieli cu amortizarea 60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate 60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate 60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate 60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate 6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla 60421 – Cheltuieli cu amortizarea 60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla 60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla 60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla . carnetele si libretele de economii 6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile 60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 60272 – Report /deport 60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile 6029 – Comisioane 603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri 6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata 6032 – Pierderi la titluri de tranzactie 6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament 60331 – Cheltuieli de achizitie 60336 – Pierderi din cesiune 6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii 60341 – Cheltuieli de achizitie 60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor 6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri 60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara 60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile 60363 – Dobanzi privind obligatiunile 60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri 6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri 6039 – Comisioane 604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing.60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen 6024 – Dobanzi la conturile curente 6025 – Dobanzi la conturile de depozite 60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere 60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen 60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale 6026 – Dobanzi la certificatele de depozit.

prin debitul contului 591 – Profit si pierdere sau al contului 341 – Decontari intrabancare. cu un cont de titluri. la sfarsitul exercitiului. in cazul in care banca plateste comisioane. In cazul unor dobanzi platite in avans. la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creante atasate. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR: 6011 Dobanzi la Banca Nationala a Romaniei = 1172 Datorii atasate . la deprecierea acestora sau cu contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb. contul creditat va fi 375 – Cheltuieli inregistrate in avans. la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize.Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen 6052 .605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice 6051 .Cheltuieli privind fondurile publice alocate 606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb 6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj 6069 – Comisioane 607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului 6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare 60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci 60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela 6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie 60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci 60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela 6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite 608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare 6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata 6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare 609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara 6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancara Conturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora. cu un cont de trezorerie . Ele se debiteaza. in cele mai multe cazuri. daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit. Exemple de contabilizare 1.Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata 6053 . daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit.

carnetele si libretele de economii = 375 Cheltuieli inregistrate in avans 8. deschis de un agent economic: 60252 Dobanzi la depozitele la termen = 2537 Datorii atasate 7. Dobanzi la un depozit la termen. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare: 6019 Comisioane = 111 Cont curent 5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice: 6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate 6. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca: 60132 = 1327 Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate 3.2. Reevaluarea unui titlu de tranzactie. in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3025 Titluri date cu imprumut . Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut. in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie 9. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit: 6026 Dobanzi la certificatele de depozit. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta. primit de la o alta banca: 60141 = 1427 Dobanzi la imprumuturile de pe Datorii atasate o zi pe alta 4.

Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa: 60331 Cheltuieli de achizitie = 333 Conturile societatilor de bursa 11. Amortizarea primei la un titlu de investitii: 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor = 3041 Titluri de investitii 13. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize: 60172 Report /deport = 377 Cheltuieli de platit . Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mic decat valoarea din contabilitate: 60336 Pierderi din cesiune = 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil 12.10. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize: 6061 Pierderi din operatiuni de schimb sau arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 15. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni: 60363 Dobanzi privind obligatiunile = 3257 Datorii atasate 14.

in cazul pierderilor din cesiune. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE Cheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielile refacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile din cesiunea imobilizarilor.1. Exemple de contabilizare 1.2. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun: 642 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun = 377 Cheltuieli de platit . Acestea se debiteaza in general prin creditul contului 377 – Cheltuieli de platit sau al unui cont de imobilizari (grupa 44). Contabilizarea operatiunilor Pentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 – Cheltuieli diverse de exploatare: Grupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare 641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social 646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor 6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare 649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare Conturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. reprezentand venituri retrocedate de banci: 641 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun = 377 Cheltuieli de platit 2.7.

3.1. Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii: • provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari. titlu. utilizabile in viitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta.3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri: 6461 Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale = 44221 Cladiri 7. Contabilizarea operatiunilor Evidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66: Grupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile 661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse 6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor 66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii 6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior 6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice . • provizioane pentru riscuri si cheltuieli. imobilizari) sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchiderea exercitiului. • provizioane reglementate. CHELTUIELI NERECUPERABILE CU PROVIZIOANE SI PIERDERI DIN CREANTE Cheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve.

Conturile de cheltuieli cu provizioanele se debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane. dobanzi indoielnice si creantele atasate acestora. In cazul utilizarii devizelor. se crediteaza contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare: 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = . Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 – Profit si pierdere sau 341 – Decontari intrabancare. Conturile 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane se debiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice. Exemple de contabilizare 1. specific activului pentru care se provizioneaza.664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate 6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate. a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de explatare 6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice 665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli 6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului 6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara 6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli 666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane Conturile din grupa 66 sunt conturi de activ.

Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice: 6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice = 399 Provizioane pentru creante restante si indoielnice 5. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT Reprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct de vedere contabil exista contul de cheltuieli 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize: 6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 7.1.2.4. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela: 6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2911 Provizioane specifice de risc de credit 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 3. ce se debiteaza in corespondenta cu contul 3531 – Impozit pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozitul pe profit . Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor de investitii: 6631 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor = 391 Constituiri de provizioane pentru deprecierea titlurilor 4.

• venituri diverse de exploatare.ui financiar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 – Profit sau pierdere sau in contul 341 – Decontari intrabancare. contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirea rezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior. contravaloarea serviciilor realizate de banca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata.2. in principal. • venituri exceptionale. Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe. chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale. VENITURILE BANCARE Veniturile bancare reprezinta. Comun acestor conturi este faptul ca sunt conturi de pasiv. • venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. banca incaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare. ce nu caracterizeaza activitatea curenta bancara. la sucursala sau centrala: 591 Profit si pierdere sau 341 Decontari intrabancare = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 7. . ce corespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare: • venituri din activitatea de exploatare bancara. daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatii bancare. incaseaza comisioane. ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu. Astfel.La sfarsitul exercitiului. • venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate.

Contabilizarea operatiunilor Veniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosin conturile grupei 70: Grupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara 701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 7011 – Dobanzi de la BNR 7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent 7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor 7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci 7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune 7017 – Alte venituri din dobanzi 7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 7019 – Comisioane 702 – Venituri din operatiuni cu clientela 7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei 7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare 7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune 7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare 7027 – Alte venituri din dobanzi 7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 7029 – Comisioane 703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri 7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata 7032 – Venituri de la titluri de tranzactie 7033 – Venituri din titlurile de plasament 7034 – Venituri din titluri de investitii 7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri 7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri 7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 7039 – Comisioane .2. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cu activitatea de exploatare. find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si la depozite create la banci.7. din comisioane incasate. ca si din venituri create la operatiunile de finantare prin leasing. dividende si diferente favorabile inregistrate la operatiunile cu titluri si devize. Cesiunile de imobilizari pot crea.1. din dobanzi. de asemenea venituri de exploatere bancara. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARA Veniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si mai importanta categorie de venituri.

titluri de participare. parti in cadrul societatilor comerciale legate. pentru veniturile din dobanzi.Comisioane 707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului 7071 – Venituri din angajamentele de finantare 7072 – Venituri din angajamentele de garantie 7077 –Venituri din alte angajamente date 708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare 7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta 7085 – Venituri privind mijloacele de plata 7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare 709 – Alte venituri de exploatare bancara 7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara 7099 – Venituri diverse de explatare bancara Toate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functiona prin creditare. locatie simpla si asimilate 7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate 7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla 7048 – Venituri din creante restante si indoielnice 705 – Venituri din credite subordonate. in cazul unor venituri la operatiunile in devize. Exemple de contabilizare: 16. Dobanzi din operatiuni cu BNR: 1172 Creante atasate 7011 Dobanzi de la BNR . de regula. titluri ale activitatii de portofoliu 7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen 7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata 7053 – Dividende si venituri asimilate 7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 706 – Venituri privind operatiunile de schimb 7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj 7069 . Creditarea se face. de titluri.704 – Venituri din operatiunile de leasing. in corespondenta cu debitarea unor conturi de creante atasate. pentru veniturile create de acestea sau prin debitarea contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb.

Dobanzi de la un credit la termen in devize acordat unei alte banci: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 20. Dobanzi de la operatiuni de factoring: 376 Venituri inregistrate in avans = 70212 Dobanzi din operatiuni de factoring 23. Dobanzi debitoare la contul curent al unei persoane fizice: 25171 7024 Creante atasate Dobanzi de la conturile curente debitoare . Dobanzi la operatiuni de primire in pensiune: 1517 Creante atasate 7015 Dobanzi de la valorile primite in pensiune 70142 Dobanzi de la creditele la termen 21. Dobanzi de la un credit la termen acordat unei alte banci: 1417 Creante atasate 70142 Dobanzi de la creditele la termen 19. Dobanzi de la credite acordate bancilor corespondente: 1272 Creante atasate 7012 Dobanzi de la conturile de corespondent 18. Dobanzi de la operatiuni de scontare: 376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi din operatiuni de scont si asimilate 22.17.

Reevaluarea titlului de tranzactie in urma cresterii cursului: 3021 Titluri de tranzactie = 7032 Venituri din titluri de tranzactie 26. Diferenta favorabila inregistrata la vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune: 3037 Creante atasate = 70331 Dobanzi 29. in conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate: 333 Conturile societatilor de bursa = 7032 Venituri din titluri de tranzactie 27.24. Comisioane incasate pentru operatiuni cu clientela: 2511 Conturi curente 7029 Comisioane 25. Inregistrarea diferentei de curs favorabile la operatiuni in devize: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7071 Venituri din operatiuni de schimb sau arbitraj . Incasarea dividendului in cont propriu la un titlu de plasament (actiune): 111 Cont curent la BNR = 70333 Dividende si venituri asimilate 28. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii unui titlu de investitii: 3041 Titluri de investitii = 70342 Venituri din titluri de investitii 30.

Esalonarea pe venituri a deportului de primit la operatiuni in devize: 378 Venituri de primit = 70172 Report /deport 7.31. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile la operatiuni in devize: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj 32. venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitatea subunitatilor bancare din strainatate. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE Veniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte banci sau subunitati bancare. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiunea imobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.2.2. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 – Venituri diverse din exploatare: Grupa 74 – Venituri diverse din exploatare 741 – Cheltuieli refacturate 7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului 7412 – Cheltuieli refacturate altor societati 742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun 743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social 746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor 7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare 747 – Venituri accesorii 7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare 7472 – Venituri din activitati nebancare 7479 – Alte venituri accesorii 749 – Alte venituri diverse din exploatare 7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara 7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri .

cu contul 5412.7493 – Venituri din subventii de exploatare 7494 – Venituri din productia de imobilizari 7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor 7499 – Alte venituri Conturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILE Veniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un provizion datorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii. Exemple de contabilizare 1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 2. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor: 3556 Alti debitori diversi = 7495 Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor 7.2. pentru subventii de primit sau cu contul 3722. Se pot credita in corespondenta cu conturi din clasa 3. . Venituri din cesiunea imobilizarilor: 3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale = 743 Cota-parte din cheltuielile sediului social 3. in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor.3. La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat. pentru venituri in devize.

a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice 765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului 7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara 7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli 766 – Venituri din provizioane reglementate 767 – Venituri din recuperari de creante amortizate Aceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor de provizioane specifice diferitelor active sau riscuri.Contabilizarea operatiunilor Evidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri: Grupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile 761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda 762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda 763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse 7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor 7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior 7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice 764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate 7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate. Exemple de contabilizare 1. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiunile interbancare: 1911 Provizioane specifice de risc de credit = 761 Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare .

VENITURI EXCEPTIONALE Veniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a bancii.2. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituri exceptionale din provizioane. Diminuari sau anulari de provizioane in devize. constituite pentru riscul de tara: 553 Provizioane pentru riscuri de tara = 7653 Venituri din provizioane pentru riscuri de tara 7. Contabilizarea operatiunilor Evidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77: Grupa 77 – Venituri exceptionale 771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune 7711 – Venituri din despagubiri si penalitati 7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune 773 – Venituri exceptionale din provizioane 7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri 7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate 777 – Alte venituri exceptionale . Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiuni cu clientela: 2912 Provizioane specifice pentru risc de dobanda = 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 3. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament: 3911 Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament = 76311 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 4.4.2.

Conturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu un cont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 – Alte provizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane. Exemple de contabilizare 1. Penalitati incasate de la clienti: 2511 Conturi curente = 7711 Venituri din despagubiri si penalitati

2. Despagubiri incasate in numerar: 101 Casa = 7711 Venituri din despagubiri si penalitati

3. Venituri exceptionale din anulari sau diminuari de provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 559 Alte provizioane = 7731 Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli

7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCUL DE CREDIT Bancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate. Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul in care ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cu debitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale: 514 Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale = 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit

7.3. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate. Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ? Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreaza astfel: 1327 = 60132 1327 = 111 111 = 1327 60132 = 1327 1327 = 70132 Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 ? majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancare anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela constituirea unui provizion pentru deprecieri trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare: se debiteaza contul 60342 se debiteaza contul 3041 se crediteaza contul 70342 se debiteaza contul 111 se crediteaza contul 60342

CAPITOLUL 8 OPERATIUNI IN DEVIZE

Operatiuni in devize sunt operatiuni efectuate in alte monede decat moneda numita locala sau nationala (leul in cazul Romaniei), folosita de obicei pentru tinerea contabilitatii. Operatiunile in devize se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. dupa natura operatiunii: • operatiuni de schimb la vedere; • operatiuni de schimb la termen; • operatiuni cu titluri in devize; • operatiuni privind conturile curente, de corespondent, de depozit; • credite si depozite in devize. 2. dupa natura participantilor: • operatiuni in devize cu clientela bancara si financiara; • operatiuni in devize cu clientela nebancara; • operatiuni cu titluri in devize; • operatiuni de SWAP. 3. dupa riscul asumat: • operatiuni cu risc de schimb – sunt operatiuni ce implica intrari sau iesiri de devize din patrimoniu; • operatiuni fara risc de schimb – sunt operatiuni ce nu implica intrari sau iesiri de devize din patrimoniu. Manifestarea riscul valutar duce la afectarea patrimoniului si rezultatelor firmei, in conditiile variatiei cursului valutar. Masurarea riscului valutar se realizeaza prin intermediul pozitiei de schimb. Pozitia de schimb reprezinta soldul net al patrimoniului intr-o anumita deviza. Pozitia de schimb poate fi scurta sau lunga. Este scurta atunci cand pasivele intr-o moneda straina sunt mai mari decat activele in aceiasi moneda. Daca activele in moneda straina sunt superioare pasivelor, pozitia de schimb este lunga. De asemenea, pozitia de schimb poate fi structurala sau operationala. Pozitia de schimb structurala evidentiaza activele imobilizate, exprimate in devize, ca de exemplu: activele fixe ce doteaza subunitatile din strainatate, titluri de participare, titluri de investitii. Pozitia de schimb operationala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimb totala si pozitia de schimb structurala.

Pozitia de schimb este surprinsa in contabilitate print-un cont, ce poarta aceiasi denumire. Contul “Pozitia de schimb” functioneaza in paralel cu un al doilea cont, “Contravaloarea pozitiei de schimb”, Aceste doua conturi realizeaza o corespondenta intre contabilitatea in devize si contabilitatea in lei.

8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDERE Operatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot, sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (curs spot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartite de un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontarii dupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, in cadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-o anumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic de moneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR, numai in cazul monedei nationale. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorul contului 931 – Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentele de schimb, iar bilantier utilizand contul 372 – Conturi de ajustare: 372 – Conturi de ajustare 3721 – Pozitie de schimb 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 – Conturi de ajustare devize 3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului 931 – Operatiuni de schimb la vedere 9311 – Lei cumparati si inca neprimiti 9312 – Devize cumparate si inca neprimite 9313 – Lei vanduti si inca nelivrati 9314 – Devize vandute si inca nelivrate 936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 – Pozitia de schimb 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 – Conturi de ajustare devize Conturile de ajustare (372) sunt conturi bifunctionale. Contul 3721 – Pozitia de schimb inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. El se crediteaza la intrarea devizelor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu un cont de trezorerie. Contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb functioneaza in

Daca la sfarsitul operatiunii se degaja un rezultat favorabil sau nefavorabil. prin conturi extrabilantiere: 2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 4. evidentiata in contul 3722. in contrapartida cu un cont de trezorerie. Acest cont functioneaza in mod asemanator contului 372.paralel cu contul 3721. reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite in patrimoniu. debitandu-se la cumparea devizelor si creditandu-se la vanzarea acestora. se actualizeaza la cursul zilei cu ajutorul contului 3723 – Conturi de ajustare devize. Pentru inregistrarea angajamentelor se foloseste contul 936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Conturi de ajustare devize 6. Din punct de vedere tehnic. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 9363 = 9362 Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb . 9362 = Contravaloarea pozitiei de schimb 9313 Lei vanduti si inca nelivrati 5. el se situeaza pe o pozitie opusa contului 3721. insa in contrapartida cu unul dintre conturile de la 931 – Operatiuni de schimb la vedere. 1. in functie de natura operatiunii. respectiv 7061 – Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj. datorat modificarilor de curs. 9312 = 9361 Devize cumparate si inca Pozitia de schimb neprimite 3. Exemple de contabilizare: Inregistrari privind cumpararea de devize. Valoarea in lei a devizelor schimbate. Inregistrarea tranzactiei in devize. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 3723 Conturi de ajustare devize = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 7. va fi preluat pe conturi de venituri sau cheltuieli: 6061 – Pierderi din operatiuni de schimb si arbitraj.

Livrarea devizelor: 121 Cont de corespondent la banci = 3721 Pozitia de schimb = 3723 Conturi de ajustare devize 10. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile (cursul creste) sau nefavorabile (cursul scade): 3722 = 7061 Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de schimb schimb si arbitraj . Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse: 9313 Lei vanduti si inca nelivrati = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 13. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize: 3722 = 3723 Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize schimb sau 3723 = 3722 Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb 14. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 111 Cont curent la BNR 11.8. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 9. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9312 Devize cumparate si inca neprimite 12.

Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 4. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize 6. Inregistrarea tranzactiei in devize. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate: 3723 Conturi de ajustare devize 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb . prin conturi extrabilantiere: 9361 Pozitia de schimb = 9314 Devize vandute si inca nelivrate 2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 9311 Lei cumparati si inca neprimiti = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 3.sau 6061 Pierderi din operatiuni de schimb sau arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb Inregistrari privind vanzarea de devize: 1. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3723 Conturi de ajustare devize 5.

Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit prin contract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9311 Lei cumparati si inca neprimiti 11. Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cu deportul existent pentru valuta tranzactionata . Livrarea devizelor: 3721 Pozitia de schimb 121 Conturi de corespondenta la banci 8.7. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize: 3723 Conturi de ajustare devize sau 3722 Contravaloarea pozitiei de scimb 3723 Conturi de ajustare devize 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 8.2. la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este mai mare de doua zile lucratoare. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMEN Operatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumparare de devize. la livrarea sumelor. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor: 9314 Devize vandute si inca nelivrate 9361 Pozitia de schimb 10. Acesta este cursul la termen sau cursul forward. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate: 111 Cont curent la BNR 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 9.

folosit in functie de natura operatiunii. Pentru evidentierea angajamentelor de schimb exista contul 936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului. prin valorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata. urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit.Operatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe: • operatiuni de schimb speculative sau la termen sec. Acest cont isi gaseste contrapartida insa in contul 933 – Operatiuni de schimb la termen. • operatiuni de schimb de acoperire. . prezentat in cadrul operatiunilor de schimb la vedere. utilizand contul 372 – Conturi de ajustare. Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen se apeleaza la urmatoarele conturi: 372 – Conturi de ajustare 3721 – Pozitie de schimb 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 – Conturi de ajustare devize 3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului 933 – Operatiuni de schimb la termen 9331 – Lei de primit contra devize de livrat 9332 – Devize de livrat contra lei de primit 9333 – Devize de primit contra lei de livrat 9334 – Lei de livrat contra devize de primit 9335 – Devize de primit contra devize de livrat 9336 – Devize de livrat contra devize de primit 934 – Report / deport calculat anticipat 9341 – Report / deport de primit 9342 – Report / deport de platit 936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 – Pozitia de schimb 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 – Conturi de ajustare devize Inregistrarea livrarilor de devize se face in mod asemanator operatiunilor de schimb la vedere. Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care se urmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar. Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumparari de devize.

Se crediteaza cu deportul de primit la cumpararea devizelor sau reportul de primit la vanzarea devizelor in corespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se debiteaza la esalonarea reportului sau deportului de primit in corespondenta cu contul 378 – Venituri de primit. se crediteaza sau debiteaza la executarea ordinului de schimb. incorespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se crediteaza la esalonarea deportului sau reportului de platit in corespondenta cu contul 377 – Cheltuieli de platit. in raport cu un cont de trezorerie.Operatiunile de schimb la termen de acoperire au specific utilizarea contului 934 – Report /deport calculat anticipat. Contul 9341 – Report /deport de primit este un cont de pasiv. Cele doua conturi de regularizare. Contul 9342 – Report /deport de platit este un cont de activ. Exemple de contabilizare Operatiuni speculative – cumparari de devize 1. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9334 Lei de livrat contra devize de primit = 9361 Pozitia de schimb 3. Emiterea ordinului de cumparare (operatiune extrabilantiera): 9333 Devize de primit contra lei de livrat 2. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi extrabilantiere: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb sau 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Conturi de ajustare devize . Se debiteaza cu deportul de platit la vanzarea devizelor sau reportul de platit la cumpararea devizelor. 377 si 378.

Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb sau 3723 Conturi de ajustare = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3723 Conturi de ajustare 5. Livrarea devizelor: 121 Conturi de corespondent 8. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor: % 9334 Lei de livrat contra devize de primit 9363 Conturi de ajustare devize sau 9334 Lei de livrat contra devize de primit = % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 7. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor cumparate: 9361 Pozitia de schimb = 9333 Devize de primit contra lei de livrat 6. Contravaloarea devizelor primite: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 111 Cont curent la BNR 3723 Conturi de ajustare devize = 3721 Pozitia de schimb sau .4.

Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere: 3723 Conturi de ajustare sau 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3723 Conturi de ajustare = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb .% 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize = 111 Cont curent la BNR Operatiuni speculative – vanzari de devize: 1. Emiterea ordinului de vanzare (operatiune extrabilantiera): 9361 Pozitia de schimb 9332 Devize de livrat contra lei de primit 2. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi extrabilantiere: 9363 Conturi de ajustare devize sau 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 4. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei: 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 3.

Contravaloarea in lei a devizelor vandute: % 111 Cont curent la BNR 3723 Conturi de ajustare devize sau 111 Cont curent la BNR % 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 121 Cont de corespondent Operatiuni speculative – schimb de devize contra alte devize (FRF contra DEM): . Livrarea devizelor: 3721 Pozitia de schimb 8. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor: 9332 Devize de livrat contra lei de primit 6.5. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb % 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9363 Conturi de ajustare devize 9331 Lei de primit contra devize de livrat 9361 Pozitia de schimb sau % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Conturi de ajustare devize 7.

1. Emiterea ordinului de vanzare franci francezi contra marci germane: 9361 Pozitiea de schimb / FRF = 9336 Devize de livrat contra devize de primit / FRF 9361 Pozitia de schimb / DEM

9335 Devize de primit contra devize de livrat / DEM 2. Stingerea angajamentelor la livrare: 9336 Devize de livrat contra devize de primit / FRF 9361 Pozitia de schimb / DEM

=

=

9361 Pozitia de schimb / FRF

=

9335 Devize de primit contra devize de livrat / DEM

3. Livrarea devizelor: 3721 Pozitia de schimb / FRF 121 Cont de corespondenta / DEM = 121 Cont de corespondenta / FRF 3721 Pozitia de schimb / DEM

=

Operatiuni de acoperire – cumparare de devize: 1. Emiterea ordinului de cumparare: 9333 Devize de primit contra lei de livrat = 9361 Pozitia de schimb

2. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate in conditiile in care deviza inregistreaza un report: % = 9334 Lei de primit contra devize de 9362 livrat Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report /deport de platit

3. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate, in conditiile in care deviza inregistreaza un deport: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 9334 Lei de primit contra devize de livrat 9341 Report /deport de primit

4. Esalonarea pe cheltuieli a reportului de platit: 60172 Report /deport = 377 Cheltuieli de platit

5. Esalonarea pe venituri a deportului de primit: 378 Venituri de primit 6. Reevaluarea periodica a devizelor: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi de ajustare devize = 9363 Conturi de ajustare devize = 70172 Report /deport

=

3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

7. Inchiderea conturilor de ajustare: 9363 Conturi de ajustare devize = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

3722 Contravaloarea pozitiei de schimb

=

3723 Conturi de ajustare devize

8. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9333 Devize de primit contra lei de livrat

9. Contravaloarea in lei a angajamentelor: 9334 Lei de primit contra devize de livrat = % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report /deport de platit 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb

sau % 9334 Lei de primit contra devize de livrat 9341 Report /deport de primit 10. Livrarea devizelor: 121 Conturi de corespondenta 11. Contravaloarea in lei a devizelor livrate: % 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 377 Cheltuieli de platit sau 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 111 Cont curent la BNR 378 Venituri de primit = 111 Cont curent la BNR = 3721 Pozitia de schimb =

8.3. OPERATIUNI DE SWAP Swap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune prin care se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontari la cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza un imprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele doua operatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida. Exista doua tipuri de swap-uri in devize: • swap de trezorerie (swap cambist) – reprezinta doua operatiuni de schimb a unei sume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheierea tranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cu o combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen. Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse in cursul la termen; • swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca pe perioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. De obicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mai lungi. Contabilizarea operatiunilor: Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanator operatiunilor de schimb la termen. Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere, iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile de platit sau de incasat. Exemple de contabilizare: Swap de trezorerie: 1. Ordinul de cumparare la vedere a devizelor: 9312 Devize cumparate si inca neprimite = 9361 Pozitia de schimb

2. Contravaloarea in lei a devizelor de cumparat: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9313 Lei vanduti si inca nelivrati

3. Livrarea devizelor pentru operatiunea la vedere: 121 Cont de corespondenta = 3721 Pozitia de schimb 8. Contravaloarea in lei a devizelor de vandut: 9331 Lei de primit contra devize de livrat = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 5. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente favorabile: 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9363 Cont de ajustare devize . Contravaloarea devizelor cumparate la vedere: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 111 Cont curent la BNR 9. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: 9313 Lei vanduti si inca nelivrati = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 7. Ordinul de vanzare la termen a devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9332 Devize de livrat contra lei de primit 4. la livrarea devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9312 Devize cumparate si inca neprimite 6. Stingerea angajamentelor pentru operatiunea de cumparare la vedere.

Inregistrarea bilantiera a diferentei favorabile: 3723 = Cont de ajustare devize si 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj 11. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: % = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 Cont ajustare devize respectiv 9362 = Contravaloarea pozitiei de schimb 9331 Lei de primit contra devize de livrat % 9331 Lei de primit / deviz de livrat 9363 Cont de ajustare devize . Inregistrarea bilantiera a diferentei nefavorabile: 3722 = 3723 Contravaloarea pozitiei de Cont ajustare devize schimb si 6061 = 3722 Pierderi din operatiuni de Contravaloarea pozitiei de schimb si arbitraj schimb 13. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente nefavorabile: 9363 = 9362 Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb 12.10. Stingerea angajamentelor privind livrarea la termen a devizelor: 9332 = 9361 Devize de livrat contra lei de Pozitia de schimb primit 14.

Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferentele favorabile: 3722 = 3723 Contravaloarea pozitiei de Cont ajustare devize schimb 16. Inregistrarea ordinului de cumparare / vanzare a devizelor la termen: 9335 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparata Devize de primit contra devize Pozitia de schimb de livrat 9361 – deviza vanduta Pozitia de schimb = 9336 – deviza vanduta Devize de livrat contra devize deprimit . Inregistrarea ordinului de vanzare / cumparare a devizelor la vedere: 9361 – deviza vanduta = 9314 – deviza vanduta Pozitia de schimb Devize vandute si inca nelivrate 9312 – deviza cumparata Devize cumparate si inca neprimite = 9361 – deviza cumparata Pozitia de schimb 2.15. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferente nefavorabile: 3723 = 3722 Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb 17. Livrarea devizelor la termen: 3721 Pozitia de schimb = 121 Cont curent la BNR 18. Contravaloarea in lei a ordinului la vedere: 9362 – deviza cumparata = Contravaloarea pozitiei de schimb 9362 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 3. Contravaloarea in lei a devizelor livrate la termen: 111 = 3722 Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei de schimb Swap financiar: 1.

Stingerea angajamentelor la livrarea la vedere: 9314 – deviza vanduta Devize vandute si inca nelivrate 9361 – deviza cumparata Pozitia de schimb = 9361 – deviza vanduta Pozitia de schimb 9312 – deviza cumparata Devize cumparate si inca neprimite = 6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: 9362 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 7. Livrarea devizelor la vedere: 3721 – deviza vanduta Pozitia de schimb 121 – deviza cumparata Conturi de corespondent = 121 – deviza vanduta Cont curent la BNR 3721 – deviza cumparata Pozitia de schimb = 9362 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 8. Contravaloarea in lei a ordinului la termen: 9362 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 9362 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 5.4. Contravaloarea in lei a devizelor schimbate: 3722 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 3722 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 9. Inregistrarea dobanzii la devizele vandute: 378 Venituri de primit = 3721 Pozitia de schimb 10. Inregistrarea dobanzii la devizele cumparate: 3721 Pozitia de schimb = 377 Cheltuieli de platit .

11. Incasarea dobanzii: 121 Cont curent la BNR = 378 Venituri de primit = 121 Cont curent la BNR = 14. Plata dobanzii: 377 Cheltuieli de platit 13. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse: 9362 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb = 9362 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb . Contravaloarea in lei a dobanzilor de platit si de incasat: 3722 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb = % 3722 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj 3722 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb sau % 3722 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 6061 Pierderi din operatiuni de schimb si arbitraj 12. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor la termen: 9361 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 9335 – deviza cumparata Devize de primit contra devize de livrat 9336 – deviza vanduta Devize de livrat contra devize de primit = 9361 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb 15.

Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc de schimb. Incasare in contul clientilor: 121 Conturi de corespondent 2. CONTURI CURENTE IN DEVIZE Conturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cu cele in lei. Livrarea devizelor la termen: 121 – deviza cumparata Conturi de corespondent 3721 – deviza vanduta Pozitia de schimb 17. Din punct de vedere contabil. Exemple de contabilizare 1. Contravaloarea devizelor livrate: 3722 – deviza cumparata Contravaloarea pozitiei de schimb = 3722 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de schimb = 3721 – deviza cumparata Pozitia de schimb 121 – deviza vanduta Conturi de corespondent = 8.16. conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize si incasarii unor comisioane de catre banca. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize: 2511 Cont curent client = 2532 Depozit la termen . Plata din contul clientului: = 2511 Cont curent client 2511 Cont curent client = 121 Conturi de corespondent 3.4. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituirea depozitelor clientelei.

Stingerea angajamentului la acordarea creditului: 999 Contrapartida = 9321 Devize date cu imprumut si incs nelivrate 4. Ele nu provoaca un risc de schimb. prin rambursare la scadenta. Angajament de acordare a creditului: 9321 Devize date cu imprumut si inca nelivrate = 999 Contrapartida 2. Angajamentele privind creditele acordate. dar nelivrate si imprumuturile contractate. 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999 – Contrapartida. In schimb. dobanzile aferente acestor operatiuni necesita utilizarea conturilor de ajustare devize. Inregistrarea dobanzii de incasat de la clientul debitor: 2027 Creante atasate = 3721 Pozitia de schimb . Acordarea unui credit la termen catre o alta banca prin cont nostro: 1412 Credite la termen acordate bancilor = 121 Conturi de corespondenta 3. Exemple de contabilizare: Credite 1. dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi de datorii sau creante atasate. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului: 2531 Depozite la vedere = 2511 Cont curent client 8. atat timp cat se inchid normal. in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri.5. in corespondenta cu contul 3721 – Pozitia de schimb. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZE Operatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc de operatiunile in lei.4. Periodic. dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate. Concomitent. dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb.

Primirea unui imprumut la termen de la o alta banca. Angajament de primire a imprumutului: 999 Contrapartida 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite = 2021 Credite de trezorerie 2. Incasarea dobanzii: 121 Conturi de corespondent 2511 Cont curent client = 1417 Creante atasate 2027 Creante atasate = 6. Rambursarea creditului de catre clientul debitor: 2511 Cont curent client Imprumuturi 1. Stingerea angajamentului la primirea imprumutului: 9322 Devize luate cu imprumut si inca neprimite 4. Rambursarea creditului catre banca creditoare: 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci 121 Conturi de corespondent 999 Contrapartida . prin conturi nostro: 121 Conturi de corespondent 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci 3.3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7021 Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei 5.

soldul contului ’’Contravaloarea pozitiei de schimb’’ reprezinta pretul stocului de devize. Contravaloarea in lei a stocului de devize: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3. ca in cazul in care apare un deficit sau un excedent de devize la ghiseu. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuni in devize derulate de banci. Diferenta dintre acesta si valoarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului. Contravaloarea in lei a devizelor vandute: 101 Casa / lei = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 101 Casa / devize = 101 Casa / lei = 3721 Pozitia de schimb . Exista posibilitatea. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUAL Schimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda este schimbata fizic contra unei alte monede. Vanzare de devize: 3721 Pozitia de schimb 4.6. sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusul cu ajutorul unui cont de trezorerie. Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor ’’Pozitia de schimb’’ si ’’Contravaloarea pozitiei de schimb’’. Inregistrarea stocului initial la inceputul zilei: 101 Casa / devize 2. La sfarsitul zilei. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare si cursul la cumparare este mai mare. in conditiile in care sumele tranzactionate sunt mai mici si manipularea mai complicata.repectiv 1421 Imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la alte banci 122 Conturi de corespondent 8. Exemple de contabilizare 1.

7. Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contul deschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 ''Alte sume datorate''. Cumparare de devize: 101 Casa / devize = 3721 Pozitia de schimb 6. Contravaloarea in lei a devizelor cumparate: 3722 = Contravaloarea pozitiei de schimb 101 Casa / lei 7. Emiterea unui cec de calatorie: 3721 Pozitia de schimb = 1621 Alte sume datorate . daca sunt pierdute sau furate. Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 ''Alte valor'' si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 ''Valori de recuperat'' la emitent. Acestia pot sa le foloseasca la plata sau sa le transforme usor in numerar. CECURI DE CALATORIE Cecurile de calatorie sau “traveller’s cheques” sunt cecuri emise si comercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit in consignatie. clientilor care calatoresc in strainatate. Exemple de contabilizare 1.5. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie il constituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare. cecurile de calatorie pot fi rambursate. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente favorabile: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 7061 Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj 8. Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente nefavorabile: 6061 Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 8. pentru incasare. Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane. Daca nu sunt folosite.

Contravaloarea in lei a cecului de calatorie emis: 101 Casa = 3722 Contraval. Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere. Operatiunile de swap: definire. pozitiei de schimb 3. clasificare. 4. Incasarea cecului de calatorie de la emitent: 121 Conturi de corespondent la banci 8. pozitia de schimb. contabilizare Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ? a. Cumpararea unui cec de calatorie: 109 Alte valori = 3721 Pozitia de schimb = 7069 Comisioane 5. Operatiuni in devize: definitie. EXEMPLE DE INTREBARI 1.8. Remiterea cecului de calatorie spre incasare: 1611 Valori de recuperat = 109 Alte valori 7. 3. tipuri. 2. cumparare de deviza la ghiseu b. Incasarea unui comision la emiterea cecului de calatorie: 101 Casa 4. inregistrarea cresterii cursului valutar = 1611 Valori de recuperat .2. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie cumparat si incasarea unui comision: 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = % 101 Casa 7069 Comisioane 6.

b. inregistrarea scaderii cursului valutar d.c. a. d. 6. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit al clientului constituit in devize la vedere ? 2511 = 2531 111 = 2531 2531 = 2511 111 = 101 101 = 2531 Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ? 3721 = 3722 3723 = 3722 3722 = 3723 3722 = 3721 3723 = 3721 Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumparare de devize? 3721 = 121 121 = 3722 3722 = 121 3721 = 3722 121 = 3721 . vanzare de devize in cont 5. e. b. e. c. c. c. e. a. d. cumparare de devize in cont e. b. 7. a. d.

9. banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta. In raport cu banca. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor (exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in operatiune contul 999 – Contrapartida. De exemplu. precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier bancar. Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al societatilor bancare. nu aduce modificari in patrimoniu. . angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel: • angajamente de finantare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere care conditionaza angajamentul. • angajamente diverse. in functie de sensul acesteia.1. • angajamente privind operatiunile in devize. Ele se inregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurile sunt puse la dispozitie.CAPITOLUL 9 OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu tertii. • angajamente de garantie. ele pot avea dublu sens. Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni in afara bilantului. Pana la scadenta. daca acesta nu o face. in locul unui client. • conturi de evidenta. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de neexecutarea obligatiei de plata. • angajamente privind titlurile. ANGAJAMENTE DE FINANTARE Angajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitie fonduri in favoarea unui beneficiar. • angajamente inoielnice. angajamentul inregistrat in conturi extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera. In acest moment.

Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90 – Angajamente de finantare: Grupa 90 – Angajamente de finantare 901 – Angajamente in favoarea altor banci 902 – Angajamente primite de la alte banci 903 – Angajamente in favoarea clientelei 9031 – Deschideri de credite confirmate 90311 – Garantii imobiliare 90312 – Deschideri de credite documentare 90319 – Alte deschideri de credite confirmate 9032 – Acceptari sau angajamente de plata 9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei 904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publice Conturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoarea clientilor (901. in corespondenta cu acelasi cont. contractul de creditare). Exemple de contabilizare: 1. Acordarea creditului interbancar: 999 Contrapartida 999 Contrapartida = 901 Angajamente in favoarea altor banci 3. Primirea imprumutului de la alta banca: 902 Angajamente primite de la alte banci = 999 Contrapartida . in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida si se crediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor. Semnarea contractului de creditare catre o alta banca: 901 = Angajamente in favoarea altor banci 2. Semnarea contractului de creditare a bancii de catre o alta banca: 999 = 902 Contrapartida Angajamente primite de la alte banci 4. ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare (de exemplu. 903) sunt conturi de activ.

Angajamentele de garantie pot fi date sau primite in relatie cu o alta banca sau cu clientela. angajamentele de garantie sunt inregistrate in grupa 91 – Angajamente de garantie: Grupa 91 – Angajamente de garantie 911 – Cautiuni. avaluri si alte garantii date altor banci 9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare 9112 – Acceptari de plata 9119 – Alte garantii date altor banci 912 – Cautiuni. in conditiile in care aceasta nu o poate efectua.2. ANGAJAMENTE DE GARANTIE Angajamentele de garantie reprezinta operatiuni prin care o persoana numita garant se angajeaza in favoarea unui beneficiar sa efectueze plata unei obligatii asumate de o alta persoana. Acordarea creditului catre client: 999 Contrapartida = 903 Angajamente in favoarea clientelei = 999 Contrapartida 9. avaluri si alte garantii 91311 – Cautiuni imobiliare 91312 – Cautiuni administrative si fiscale 91313 – Garantii financiare 91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci 9139 – Alte garantii date pentru clientela 914 – Garantii primite de la clientela 9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate 9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare 9143 – Garantii primite de la clientela financiara 9144 – Ipoteci imobiliare 9145 – Gajuri cu deposedare . In contabilitate. Semnarea contractului de creditare a unui client: 903 Angajamente in favoarea clientelei 6. avaluri si alte garantii primite de la alte banci 913 – Garantii date pentru clientela 9131 – Cautiuni.5.

debitarea sau creditarea se face in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida. Ele sunt debitate atunci cand banca isi ia angajamentul sa garanteze si sunt creditate la scadenta operatiunii care conditioneaza angajamentul. Avalizarea unui efect comercial de catre o alta banca in favoarea bancii: 999 Contrapartida = 912 Cautiuni.9146 – Gajuri fara deposedare 9149 – Alte garantii primite de la clientela Conturile de garantii date de banca in favoarea tertilor (911 – Cautiuni. Stingerea angajamentului la scadenta. Garantie financiara data de banca pentru un client: 913 Garantii date pentru clientela = 999 Contrapartida 4. Conturile de garantii primite de banca de la terti ( 912 – Cautiuni. prin efectuarea platii de catre banca. avaluri si alte garantii date altor banci si 913 – Garantii date pentru clientela) sunt conturi de activ. cand acesta se stinge prin onorarea obligatiei de catre banca sau de catre garant. Stingerea angajamentului de garantie. Exemple de contabilizare: 1. Pentru toate aceste conturi din grupa 91. avaluri si alte garantii primite de la alte banci = 999 Contrapartida 3. in urma incasarii titlului: 912 Cautiuni. cand acesta se stinge printr-o operatiune de plata efectuata de persoana pentru care s-a garantat sau de catre banca. avaluri si alte garantii primite de la alte banci si 914 – Garantii primite de la clientela) sunt conturi de pasiv. avaluri si alte garantii primite de la alte banci 2. Ele sunt creditate atunci cand terti garanteaza pentru banca si sunt debitate la scadenta operatiunii care conditioneaza angajamentul. in conditiile in care clientul nu si-a onorat obligatia asumata: 999 Contrapartida = 913 Garantii date pentru clientela .

in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida. de cumparare sau vanzare cu posibilitate de rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri.Titluri de primit este un cont de activ. Contul 922 – Titluri de livrat este un cont de pasiv. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata: 921 Titluri de primit = 999 Contrapartida 2.9. Vanzarea de titluri de catre banca: 999 Contrapartida = 922 Titluri de livrat = 921 Titluri de primit . in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida. de vanzare. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu sau de a-l livra intr-o operatiune de cumparare.3. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca: 999 Contrapartida 3. Aceste angajamente sunt inregistrate in contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 – Angajamente privind titlurile: Grupa 92 – Angajamente privind titlurile 921 – Titluri de primit 9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare 9219 – Alte titluri de primit 922 – Titluri de livrat 9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare 9229 – Alte titluri de livrat Contul 921. El se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat inca posibilitatea de rascumparare si se debiteaza la livrarea titlurilor. Se crediteaza cu valoarea titlurilor cumparate si inca neprimite sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si inca necumparate si se crediteaza la primirea acestor titluri. Exemple de contabilizare: 1.

Livrarea titlurilor vandute: 922 Titluri de livrat = 999 Contrapartida 9. de incasat 9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZE Angajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrare de devize sau lei. aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. de platit 936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 – Pozitia de schimb 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 – Conturi de ajustare devize .4. Pentru a evidentia contabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 – Operatiuni in devize: Grupa 93 – Operatiuni in devize 931 – Operatiuni de schimb la vedere 9311 – Lei cumparati si inca neprimiti 9312 – Devize cumparate si inca neprimite 9313 – Lei vanduti si inca nelivrati 9314 – Devize vandute si inca nelivrate 932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite 933 – Operatiuni de schimb la termen 9331 – Lei de primit contra devize de livrat 9332 – Devize de livrat contra lei de primit 9333 – Devize de primit contra lei de livrat 9334 – Lei de livrat contra devize de primit 9335 – Devize de primit contra devize de livrat 9336 – Devize de livrat contra devize de primit 934 – Report / deport calculat anticipat 9341 – Report / deport de primit 9342 – Report / deport de platit 935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen 9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen.4. de incasat 9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen. de platit 9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen.

Ele sunt creditate in lei sau devize la vanzarea monedelor si debitate la livrarea acestora. Ele sunt debitate in lei sau in devize la cumpararea monedelor si creditate la primirea acestora. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9312 Devize cumparate si inca neprimite . datorita modificarii cursului de schimb. in cazul operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9311. conturile grupei 93 (exceptie 932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut) nu fac apel pentru corespondenta la contul 999 – Contrapartida.Spre deosebire de restul conturilor in afara bilantului. Contul 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite este un cont de pasiv. Conturile de angajamente de primire a monedelor cumparate. Aceste conturi sunt bifunctionale si functioneaza dupa un mecanism asemanator celui intalnit la conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb. lei sau devize. 9312. In cazul acestor operatiuni este posibil ca. ci la conturile 9361 – Pozitia de schimb si 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb. 9335) sunt conturi de activ. in corespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb. iar pe credit devizele livrate la operatiunea de imprumut. in cazul operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9313. Contul 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate este un cont de activ ce inregistreaza pe debit devizele date cu imprumut si inca nelivrate. Emiterea unui ordin de cumparare de devize la vedere: 9312 Devize cumparate si inca neprimite 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb = 9361 Pozitia de schimb = 9313 Lei vanduti si inca nelivrati 2. Conturile de angajamente de livrare a monedelor cumparate. 9336) sunt conturi de pasiv. sa apara anumite diferente favorabile sau nefavorabile. El se crediteaza cu valoarea devizelor luate cu imprumut si inca neprimite si se debiteaza la primirea acestora. respectiv 9361 – Pozitia de schimb. 9333. 9332. 9334. in corespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb. pentru sume in devize. Exemple de contabilizare: 1. Acestea vor fi evidentiate cu ajutorul contului 9363 – Conturi de ajustare devize. 9314. respectiv 9361 – Pozitia de schimb. 9331. lei sau devize. respectiv pentru sume in lei.

Angajament de cumparare devize la termen contra lei. in urma modificarii cursului de schimb: 9363 = 9362 Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de schimb sau 9362 = 9363 Contravaloarea pozitiei de Cont de ajustare devize schimb . Reevaluarea devizelor tranzactionate la vedere sau la termen.9313 Lei vanduti si inca nelivrati = 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 3. Stingerea angajamentului la livrarea devizelor: 9361 Pozitia de schimb = 9333 Devize de primit contra lei de livrat % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report / deport de platit 9334 Lei de livrat contra devize de primit = 5. in conditiile in care apare un report de primit: 9333 Devize de primit contra lei de livrat % 9362 Contravaloarea pozitiei de schimb 9342 Report / deport de platit = 9361 Pozitia de schimb = 9334 Lei de livrat contra devize de primit 4.

creante scoase din activ. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila de grupele de conturi 95. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune.9. d. Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura. Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare. e. EXEMPLE DE INTREBARI 1. b. Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite.5. d. debitori din penalitati pretinse. c. chirii si titluri primite sau date in garantie. b. dar urmarite in continuare. Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare. Pentru aceste angajamente banca poate constituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli. 98 si 99. angajamentele indoielnice si conturile de evidenta. 5. e. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie. redevente. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI In cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse. Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare. a. 5. Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare. c. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ? angajament de primire de finantare angajament de primire de garantie angajament de acordare de garantie angajament de acordare de finantare angajament de schimb de devize Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ? 999 = 922 921 = 999 921 = 922 922 = 999 999 = 921 . 6. 4. care prezinta un risc probabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. 2. care nu se regasesc printre cele prezentate anterior. Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate in bilant. 3.6. a.

b. d. e. b. 8. e. La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune: se debiteaza contul 9361 se crediteaza contul 9362 se crediteaza contul 9313 se debiteaza contul 999 se crediteaza contul 999 Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila: 999 = 922 922 = 111 111 = 922 922 = 999 111 = 999 . c. a. a. c.7. d.

PLANUL DE CONTURI PENTRU SOCIETATILE BANCARE CLASA 1 – Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare CLASA 2 – Operatiuni cu clientela CLASA 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse CLASA 4 – Valori imobilizate CLASA 5 – Capitaluri proprii. asimilate si provizioane CLASA 6 – Cheltuieli CLASA 7 – Venituri CLASA 9 – Operatiuni in afara bilantului CLASA 1 – OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE Grupa 10 – Casa si alte valori 101 – Casa 102 – Alte valori Grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei 111 – Cont curent la BNR 112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR 1121 – Imprumuturi structurale 1122 – Imprumuturi de licitatie 1123 – Imprumuturi speciale 1124 – Imprumuturi lombard (overdraft) 117 – Creante si datorii atasate 1171 – Creante atasate 1172 – Datorii atasate Grupa 12 – Conturi de corespondent 121 – Conturi de corespondent la banci (nostro) 122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro) 127 – Creante si datorii atasate 1271 – Creante atasate 1272 – Datorii atasate Grupa 13 – Depozite bancare 131 – Depozite la banci .

1311 – Depozite la vedere la banci 1312 – Depozite la termen la banci 1313 – Depozite colaterale la banci 1317 – Creante atasate 132 – Depozite ale bancilor 1321 – Depozite la vedere ale bancilor 1322 – Depozite la termen ale bancilor 1323 – Depozite colaterale ale bancilor 1327 – Datorii atasate Grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare 141 – Credite acordate bancilor 1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 1412 – Credite la termen acordate bancilor 1413 – Credite financiare acordate bancilor 1417 – Creante atasate 142 – Imprumuturi primite de la banci 1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci 1422 – Credite la termen primite de la banci 1423 – Credite financiare primite de la banci 1427 – Datorii atasate Grupa 15 – Valori primite sau date in pensiune 151 – Valori primite in pensiune 1511 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 1512 – Valori primite in pensiune la termen 1517 – Creante atasate 152 – Valori date in pensiune 1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 1522 – Valori date in pensiune la termen 1527 – Datorii atasate Grupa 16 – Valori de recuperat si alte sume datorate 161 – Valori de recuperat 1611 – Valori de recuperat 1612 – Creante atasate 162 – Alte sume datorate 1621 – Alte sume datorate 1622 – Datorii atasate Grupa 18 – Creante restante si indoielnice 181 – Creante atasate 1811 – Creante restante .

1812 – Dobanzi restante 1817 – Creante atasate 182 – Creante indoielnice 1821 – Creante indoielnice 1822 – Dobanzi indoielnice 1827 – Creante atasate Grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 191 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 1911 – Provizioane specifice de risc de credit 1912 .Provizioane specifice de risc de dobanda CLASA 2 – OPERATIUNI CU CLIENTELA Grupa 20 – Credite acordate clientelei 201 – Creante comerciale 2011 – Creante comerciale 20111 – Scont si operatiuni asimilate 20112 – Factoring 20119 – Alte creante comerciale 2017 – Creante atasate 202 – Credite de trezorerie 2021 – Credite de trezorerie 20211 – Vanzari in rate 20212 – Credite acordate persoanelor fizice 20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata 20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente 20215 – Credite global de exploatare 20216 – Credite pentru finantarea stocurilor 20217 – Credite garantate cu valori financiare 20218 – Credite acordate importatorilor 20219 – Alte credite de trezorerie 2027 – Creante atasate 203 – Credite pentru export 2031 – Credite pentru export 20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii 20312 – Credite furnizori 20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor 20319 – Alte credite pentru export 2037 – Creante atasate .

204 – Credite pentru echipamente 2041 – Credite pentru echipamente 2047 – Creante atasate 205 – Credite pentru bunuri imobiliare 2051 – Credite investitori 2052 – Credite promotori 2057 – Creante atasate 206 – Alte credite acordate clientelei 2061 – Alte credite acordate clientelei 2067 – Creante atasate Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara 231 – Credite acordate clientelei financiare 2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare 2317 – Creante atasate 232 – Imprumuturi de la clientela financiara 2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara 2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara 2327 – Datorii atasate Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune 241 – Valori primite in pensiune 2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 2412 – Valori primite in pensiune la termen 2417 – Creante atasate 243 – Valori date in pensiune 2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 2432 – Valori date in pensiune la termen 2437 – Datorii atasate Grupa 25 – Conturile clientelei 251 – Conturi curente 2511 – Conturi curente 2517 – Creante si datorii atasate 25171 – Creante atasate 25172 – Datorii atasate 252 – Conturi de factoring 2521 – Conturi de factoring 25211 – Conturi de factoring disponibile 25212 – Conturi de factoring indisponibile 2527 – Datorii atasate 253 – Conturi de depozite .

2531 – Depozite la vedere 2532 – Depozite la termen 2533 – Depozite colaterale 25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive 25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie 25333 – Depozite pentru cecuri certificate 25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta 25335 – Depozite pentru garantii gestionari 25336 – Alte depozite colaterale 2537 – Datorii atasate 254 – Certificate de depozit. carnete si librete de economii 2541 – Certificate de depozit 2542 – Carnete si librete de economii 2547 – Datorii atasate Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate 261 – Valori de recuperat 2611 – Valori de recuperat 2617 – Creante atasate 262 – Alte sume datorate 2621 – Alte sume datorate 2627 – Datorii atasate Grupa 28 – Creante restante si indoielnice 281 – Creante restante 2811 – Creante restante 2812 – Dobanzi restante 2817 – Creante atasate 282 – Creante indoielnice 2821 – Creante indoielnice 2822 – Dobanzi indoielnice 2827 – Creante atasate Grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 291 .Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 2911 – Provizioane specifice de risc de credit 2912 – Provizioane specifice de risc de dobanda .

CLASA 3 – OPERATIUNI CU TITLURI SI OPERATIUNI DIVERSE Grupa 30 – Operatiuni cu titluri 301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata 3011 – Titluri primite in pensiune livrata 30111 – Titluri primite in pensiune livrata 30117 – Creante atasate 3012 – Titluri date in pensiune livrata 30121 – Titluri date in pensiune livrata 30127 – Datorii atasate 302 – Titluri de tranzactie 3021 – Titluri de tranzactie 30211 – Efecte publice si valori asimilate 30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30214 – Actiuni proprii 3025 – Titluri date cu imprumut 30251 – Efecte publice si valori asimilate 30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30254 – Actiuni proprii 30257 – Creante atasate 3026 – Titluri luate cu imprumut 30261 – Efecte publice si valori asimilate 30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30264 – Actiuni proprii 3027 – Datorii privind titlurile 30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut 30272 – Alte datorii privind titlurile 30277 – Datorii atasate 303 – Titluri de plasament 3031 – Titluri de plasament 30311 – Efecte publice si valori asimilate 30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30314 – Actiuni proprii 3035 – Titluri date cu imprumut 30351 – Efecte publice si valori asimilate 30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30354 – Actiuni proprii 3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament .

Alte sume de incasat privind operatiunile cu titluri 337 – Creante si datorii atasate .3037 – Creante atasate 30371 – Efecte publice si valori asimilate 30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil 30374 – Actiuni proprii 304 – Titluri de investitii 3041 – Titluri de investitii 30411 – Efecte publice si valori asimilate 30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3045 – Titluri date cu imprumut 30451 – Efecte publice si valori asimilate 30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3046 – Diferente de conversie 30461 – Efecte publice si valori asimilate 30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 3047 – Creante atasate 30471 – Efecte publice si valori asimilate 30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix Grupa 32 – Datorii constituite prin titluri 321 – Titluri de piata interbancara 3211 – Titluri de piata interbancara 3217 – Datorii atasate 322 – Titluri de creante negociabile 3221 – Titluri de creante negociabile 3227 – Datorii atasate 325 – Obligatiuni 3251 – Obligatiuni 3257 – Datorii atasate 326 – Alte datorii constituite prin tituri 3261 – Alte datorii constituite prin tituri 3267 – Datorii atasate Grupa 33 – Conturi de decontare privind operatiunile cu titluri 331 – Conturile societatilor bancare 332 – Conturile organismelor de plasament colectiv de valori mobiliare (OPCVM) 333 – Conturile societatilor de bursa 334 – Conturile altor institutii financiare 335 – Conturile clientelei 336 – Alte conturi de decontare privind operatiunile cu titluri 3361 – Alte sume de platit privind operatiunile cu titluri 3362 .

protectia sociala si conturi asimilate 3521 – Asigurari sociale 35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale 35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara 3522 – Ajutor de somaj 35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj 35222 – Contributia personalului la fondul de somaj 3526 – Alte datorii si creante sociale 35261 – Alte datorii sociale 35262 – Alte creante sociale 353 – Bugetul statului. taxe si varsaminte asimilate 3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate 3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului 35391 – Alte datorii fata de bugetul statului 35392 – Alte creante privind bugetul statului 35393 – Datorii fata de stat . fonduri speciale si conturi asimilate 3531 – Impozitul pe profit 3532 – Taxa pe valoarea adaugata 35323 – TVA de plata 35324 – TVA de recuperat 35326 – TVA deductibila 35327 – TVA colectata 35328 – TVA neexigibila 3533 – Impozitul pe salarii 3534 – Subventii 3536 – Alte impozite.3371 – Creante atasate 3372 – Datorii atasate Grupa 34 – Decontari intrabancare 341 – Decontari intrabancare Grupa 35 – Debitori si creditori 351 – Personal si conturi asimilate 3511 – Personal – remuneratii datorate 3512 – Personal – ajutoare materiale datorate 3513 – Participarea personalului la profit 3514 – Avansuri acordate personalului 3515 – Drepturi de personal neridicate 3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor 3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul 35191 – Alte datorii in legatura cu personalul 35192 – Alte creante in legatura cu personalul 352 – Asigurari sociale.

metale si pietre pretioase 362 – Materiale 363 – Obiecte de inventar 364 – Uzura obiectelor de inventar 365 – Stocuri aflate la terti 367 – Alte stocuri si asimilate 368 – Alte bunuri diverse Grupa 37 – Conturi de regularizare 371 – Conturi privind valori de incasat 3712 – Valori primite la incasare 3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasare 372 – Conturi de ajustare 3721 – Pozitie de schimb 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 – Conturi de ajustare devize 3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului 373 – Conturi de diferente 3731 – Diferente privind devizele 3732 – Diferente privind vanzarile de titluri cu posibilitate de rascumparare 3739 – Alte conturi de diferente 374 – Cheltuieli de repartizat 3741 – Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix 3742 – Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix 3749 – Alte cheltuieli de repartizat 375 – Cheltuieli inregistrate in avans 376 – Venituri inregistrate in avans 377 – Cheltuieli de platit 378 – Venituri de primit 379 – Alte conturi de regularizare .35394 – Creante in legatura cu statul 354 – Dividende de plata 355 – Debitori diversi 3551 – Depozite de garantii varsate 3552 – Debitori din avansuri spre decontare 3556 – Alti debitori diversi 3557 – Creante atasate 356 – Creditori diversi 3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla 3566 – Alti creditori diversi 3567 – Datorii atasate Grupa 36 – Conturi de stocuri 361 – Valori din aur.

Grupa 38 – Creante restante si indoielnice 381 – Creante restante 3811 – Creante restante 3812 – Dobanzi restante 3817 – Creante atasate 382 – Creante indoielnice 3821 – Creante indoielnice 3822 – Dobanzi indoielnice 3827 – Creante atasate Grupa 39 – Provizioane privind operatiuni cu titluri si operatiuni diverse 391 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor 3911 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 39111 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice si a altor valori asimilate 39112 – Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix 39113 – Provizioane pentru deprecierea actiunilor si a altor titluri cu venit variabil 39114 – Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii 3912 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii 39121 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice si a altor valori asimilate\ 39122 – Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix 393 – Provizioane pentru deprecierea stocurilor 399 – Provizioane pentru creante restante si indoielnice CLASA 4 – VALORI IMOBILIZATE Grupa 40 – Credite subordonate 401 – Credite subordonate la termen 4011 – Credite participative 4019 – Alte creite subordonate la termen 402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata 407 – Creante atasate Grupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate. titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu 411 – Parti in societatile comerciale legate 4111 – Parti in societati bancare 4112 – Parti in societati cu caracter financiar 4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar 412 – Titluri de participare 4121 .Titluri de participare la societati bancare .

control si reglare 44225 – Mijloace de transport 44227 – Unelte. instrumente. pentru titluri de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu Grupa 42 – Dotari pentru unitatile proprii din strainatate 421 – Dotari pentru unitatile proprii din strainatate 424 – Diferente de conversie Grupa 43 – Imobilizari in curs 431 – Imobilizari necorporale in curs 432 – Imobilizari corporale in curs Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare 441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 4411 – Fondul comercial 4412 – Cheltuieli de constituire 4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare 442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare 4421 – Terenuri 44211 – Terenuri 44212 – Amenajari de terenuri 4422 – Mijloace fixe 44221 – Cladiri 44222 – Constructii speciale 44223 – Masini.4122 . mobilier si aparatura birotica 44228 – Alte active corporale mobile Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare 451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare 452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare 4521 – Terenuri 45211 – Terenuri 45212 – Amenajari de terenuri 4522 – Mijloace fixe 45221 – Cladiri .Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu 414 – Diferente de conversie 415 – Titluri date cu imprumut 417 – Creante atasate 418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate. utilaje si instalatii de lucru 44224 – Aparate si intalatii de masurare. dispozitive.Titluri de participare la societatile cu caracter financiar 4123 .

mobilierului. instrum . dispozitive. control si reglare 45225 – Mijloace de transport 45226 – Animale si plantatii 45227 – Unelte.45222 – Constructii speciale 45223 – Masini. aparaturii birotice 46229 – Amortizarea altor active corporale mobile Grupa 47 – Leasing. utilajelor si instalatiilor de lucru 46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare. aparat birotica 46128 – Amortizarea altor active corporale mobile 462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare 4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporale 4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale 46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri 46222 – Amortizarea cladirilor 46223 – Amortizarea constructiilor speciale 46224 – Amortizarea masinilor. utilajelor si instalatiilor de lucru 46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare. instrumente. control si reglare 46126 – Amortizarea mijloacelor de transport 46127 – Amortizarea uneltelor. dispozitiv. instrumentelor. mobilier. locatie simpla si operatiuni asimilate 471 – Operatiuni de leasing si asimilate 4711 – Leasing mobiliar 4712 – Leasing imobiliar 4713 – Leasing cu active necorporale 4717 – Creante atasate 472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs . utilaje si instalatii de lucru 45224 – Aparate si intalatii de masurare. reglare 46226 – Amortizarea mijloacelor de transport 46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor 46228 – Amortizarea uneltelor. control. mobilier si aparatura birotica 45228 – Alte active corporale mobile Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile 461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare 4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale 46111 – Amortizarea fondului comercial 46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire 46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale 4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale 46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri 46122 – Amortizarea cladirilor 46123 – Amortizarea constructiilor speciale 46124 – Amortizarea masinilor.

Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit de expl.Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de expl 4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare 49231 . 49222 . 49232 . a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 49221 .Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de expl.Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de expl 493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing 494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 499 – Provizioane pentru creante restante si indoielnice .4721 – Leasing mobiliar 4722 – Leasing imobiliar 4723 – Leasing cu active necorporale 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat 474 – Bunuri date in locatie simpla 4741 – Bunuri date in locatie simpla 4747 – Creante atasate 476 – Amortizari 4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing 4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simpla Grupa 48 – Creante restante si indoielnice 481 – Creante restante 4811 – Creante restante 4812 – Dobanzi restante 4817 – Creante atasate 482 – Creante indoielnice 4821 – Creante indoielnice 4822 – Dobanzi indoielnice 4827 – Creante atasate Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate 491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate.

de sciziune.CLASA 5 – CAPITALURI PROPRII. ASIMILATE SI PROVIZIOANE Grupa 50 – Capital 501 – Capital social 5011 – Capital subscris nevarsat 5012 – Capital subscris varsat 502 – Elemente asimilate capitalului 503 – Diferente de conversie 508 – Actionari sau asociati Grupa 51 – Prime legate de capital si rezerve 511 – Prime legate de capital 5111 – Prime de emisiune sau de aport 5112 – Prime de fuziune. de conversie 5119 – Alte prime 512 – Rezerve legale 5121 – Rezerve legate de profitul brut 5122 – Rezerve legate de profitul net 513 – Rezerve statutare 514 – Rezerva generala pentru riscul de credit 5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut 5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net 516 – Diferente din reevaloare 519 – Alte rezerve Grupa 52 – Fonduri 521 – Fondul de dezvoltare 528 – Alte fonduri 529 – Repartizari la fondul de dezvoltare Grupa 53 – Datorii subordonate 531 – Datorii subordonate la termen 5311 – Titluri subordonate la termen 5312 – Imprumuturi participative 5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen 532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata 5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata 5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata 537 – Datorii atasate Grupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate 541 – Subventii pentru investitii 5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri .

Dobanzi la valorile date in pensiune la termen 6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile 60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 60172 – Report / deport 60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile 6019 – Comisioane 602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela .Dobanzi la depozitele colaterale 6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci 60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta 60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen 60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare 6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune 60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta 60152 .542 – Fonduri publice alocate Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului 553 – Provizioane pentru riscuri de tara 559 – Alte provizioane Grupa 56 – Provizioane reglementate 561 – Provizioane reglementate Grupa 58 – Rezultatul reportat 581 – Rezultatul reportat Grupa 59 – Rezultatul exercitiului 591 – Profit sau pierdere 592 – Repartizarea profitului CLASA 6 – CHELTUIELI Grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara 601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 6011 – Dobanzi la BNR 6012 – Dobanzi la conturile de corespondent 6013 – Dobanzi la depozitele bancilor 60131 – Dobanzi la depozitele la vedere 60132 .Dobanzi la depozitele la termen 60133 .

locatie simpla si asimilate 6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate 60411 – Cheltuieli cu amortizarea 60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate 60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate 60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate 60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate 6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla 60421 – Cheltuieli cu amortizarea . carnetele si libretele de economii 6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile 60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 60272 – Report /deport 60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile 6029 – Comisioane 603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri 6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata 6032 – Pierderi la titluri de tranzactie 6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament 60331 – Cheltuieli de achizitie 60336 – Pierderi din cesiune 6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii 60341 – Cheltuieli de achizitie 60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor 6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri 60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara 60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile 60363 – Dobanzi privind obligatiunile 60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri 6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri 6039 – Comisioane 604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing.6021 – Dobanzi la conturile de factoring 6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara 60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta 60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen 6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune 60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta 60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen 6024 – Dobanzi la conturile curente 6025 – Dobanzi la conturile de depozite 60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere 60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen 60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale 6026 – Dobanzi la certificatele de depozit.

Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata 6053 . taxe si varsaminte asimilate Grupa 63 – Cheltuieli cu materialele.Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen 6052 . lucrarile si serviciile executate de terti 631 – Cheltuieli cu materialele 6311 – Cheltuieli cu materialele consumabile 6312 – Cheltuieli privind combustibilii .60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla 60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla 60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla 605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice 6051 .Cheltuieli privind fondurile publice alocate 606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb 6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj 6069 – Comisioane 607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului 6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare 60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci 60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela 6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie 60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci 60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela 6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite 608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare 6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata 6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare 609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara 6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancara Grupa 61 – Cheltuieli cu personalul 611 – Cheltuieli cu remuneratiile personalului 612 – Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6121 – Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale 6122 – Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6127 – Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 617 – Alte cheltuieli privind personalul Grupa 62 – Impozite si taxe 621 – Cheltuieli cu impozitul pe salariu 627 – Cheltuieli cu alte impozite.

transferari si transportul persoanelor si bunurilor 6346 – Cheltuieli cu servicii furnizate de societatile grupului 6347 – Alte cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 63471 – Cheltuieli cu primele de asigurare 63472 – Cheltuieli cu redeventele privind operatiunile de leasing si asimilate 63473 – Cheltuieli cu redeventele privind concesiunile. locatiile de gestiune si chiriile 63479 – Alte cheltuieli 635 – Cheltuieli de protocol. detasari. reclama si publicitate Grupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare 641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun 643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social 646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor 6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare 649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare Grupa 65 – Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale 651 – Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor necorporale 652 – Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporale Grupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile 661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse 6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor 66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii .6313 – Cheltuieli privind piesele de schimb 6317 – Cheltuieli privind alte materiale 632 – Cheltuieli privind obiectele de inventar 633 – Cheltuieli privind alte stocuri 634 – Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti 6341 – Cheltuieli de intretinere si reparatii 6342 – Cheltuieli privind energia si apa 6343 – Cheltuieli postale si taxe de comunicatii 6344 – Cheltuieli cu colaboratorii si intermediere 6345 – Cheltuieli cu deplasari.

6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior 6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice 664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate 6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate. amenzi penalitati 6712 – Donatii si subventii acordate 6713 – Cheltuieli privind sponsorizarile 6714 – Pierderi din debitori diversi 6717 – Alte cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune 673 – Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele 6731 – Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor 6732 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli 6733 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru deprecieri 6734 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane reglementate 677 – Alte cheltuieli exceptionale Grupa 69 – Cheltuieli cu impozitul pe profit 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit . a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de explatare 6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice 665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli 6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului 6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara 6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli 666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane Grupa 67 – Cheltuieli exceptionale 671 – Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune 6711 – Despagubiri.

Dobanzi de la depozitele colaterale 7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci 70141 – Dobanzi de la creditele de pe o zi pe alta 70142 – Dobanzi de la creditele la termen 70143 – Dobanzi de la creditele financiare 7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune 70151 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune de pe o zi pe alta 70152 .Dobanzi de la depozitele la termen 70133 .Dobanzi de la valorile primite in pensiune la termen 7017 – Alte venituri din dobanzi 70171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 70172 – Report / deport 70179 – Venituri diverse din dobanzi 7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 7019 – Comisioane 702 – Venituri din operatiuni cu clientela 7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei 70211 – Dobanzi de la operatiunile de scont.CLASA 7 – VENITURI Grupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara 701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare 7011 – Dobanzi de la BNR 7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent 7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor 70131 – Dobanzi de la depozitele la vedere 70132 . asimilate si alte creante comerciale 70212 – Dobanzi de la operatiuni de factoring 70213 – Dobanzi de la creditele de trezorerie 70214 – Dobanzi de la creditele pentru export 70215 – Dobanzi de la creditele pentru echipament 70216 – Dobanzi de la creditele pentru bunuri imobiliare 70217 – Dobanzi de la alte credite acordate clientelei 7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare 70221 – Dobanzi de la credite de pe o zi pe alta 70222 – Dobanzi de la credite la termen 7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune 70231– Dobanzi de la valorile primite in pensiune de pe o zi pe alta 70232 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune la termen 7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare 7027 – Alte venituri din dobanzi 70271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare 70272 – Report / deport 70279 – Venituri diverse din dobanzi .

locatie simpla si asimilate 7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate 70411 – Venituri din amortizarea 70413 – Venituri din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate 70414 – Venituri din provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate 70419 – Alte venituri din operatiuni de leasing si asimilate 7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla 70421 – Venituri din chirii 70423 – Venituri din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla 70424 – Venituri din provizioane pentru operatiuni de locatie simpla 70429 – Alte enituri din operatiuni de locatie simpla 7048 – Venituri din creante restante si indoielnice 705 – Venituri din credite subordonate.7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 7029 – Comisioane 703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri 7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata 7032 – Venituri de la titluri de tranzactie 7033 – Venituri din titlurile de plasament 70331 – Dobanzi 70333 – Dividende si venituri asimilate 70336 – Venituri din cesiune 7034 – Venituri din titluri de investitii 70341 – Dobanzi 70342 – Venituri din prime 7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri 7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri 7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 7039 – Comisioane 704 – Venituri din operatiunile de leasing. titluri ale activitatii de portofoliu 7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen 7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata 7053 – Dividende si venituri asimilate 7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice 706 – Venituri privind operatiunile de schimb 7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj 7069 . titluri de participare. parti in cadrul societatilor comerciale legate.Comisioane 707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului 7071 – Venituri din angajamentele de finantare 70711 – Venituri din angajamentele de finantare in favoarea altor banci 70712 – Venituri din angajamentele de finantare primite de la clientela 7072 – Venituri din angajamentele de garantie 70721 – Venituri din angajamentele de garantie in favoarea altor banci .

70722 – Venituri din angajamentele de garantie primite de la clientela 7077 –Venituri din alte angajamente date 708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare 7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta 70831 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta pentru persoane fizice 70832 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta pentru persoane juridice 70839 – Alte comisioane 7085 – Venituri privind mijloacele de plata 7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare 709 – Alte venituri de exploatare bancara 7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun 7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara 7099 – Venituri diverse de explatare bancara Grupa 74 – Venituri diverse din exploatare 741 – Cheltuieli refacturate 7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului 7412 – Cheltuieli refacturate altor societati 742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun 743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social 746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor 7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale 7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare 747 – Venituri accesorii 7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare 7472 – Venituri din activitati nebancare 7479 – Alte venituri accesorii 749 – Alte venituri diverse din exploatare 7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara 7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri 7493 – Venituri din subventii de exploatare 7494 – Venituri din productia de imobilizari 7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor 7499 – Alte venituri Grupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile 761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda 762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela 7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda .

a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu 7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 76421 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 76422 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare 76423 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de explatare 7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice 765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura 7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului 7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara 7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli 766 – Venituri din provizioane reglementate 767 – Venituri din recuperari de creante amortizate Grupa 77 – Venituri exceptionale 771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune 7711 – Venituri din despagubiri si penalitati 7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune 773 – Venituri exceptionale din provizioane 7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri 7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate 777 – Alte venituri exceptionale Grupa 78 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit 781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit .763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse 7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor 76311 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament 76312 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii 7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior 7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice 764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate 7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate.

avaluri si alte garantii date altor banci 9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare 9112 – Acceptari de plata 9119 – Alte garantii date altor banci 912 – Cautiuni. avaluri si alte garantii primite de la alte banci 913 – Garantii date pentru clientela 9131 – Cautiuni. avaluri si alte garantii 91311 – Cautiuni imobiliare 91312 – Cautiuni administrative si fiscale 91313 – Garantii financiare 91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci 9139 – Alte garantii date pentru clientela 914 – Garantii primite de la clientela 9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate 9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare 9143 – Garantii primite de la clientela financiara 9144 – Ipoteci imobiliare 9145 – Gajuri cu deposedare 9146 – Gajuri fara deposedare 9149 – Alte garantii primite de la clientela Grupa 92 – Angajamente privind titlurile 921 – Titluri de primit 9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare 9219 – Alte titluri de primit 922 – Titluri de livrat 9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare 9229 – Alte titluri de livrat .CLASA 90 – OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI Grupa 90 – Angajamente de finantare 901 – Angajamente in favoarea altor banci 902 – Angajamente primite de la alte banci 903 – Angajamente in favoarea clientelei 9031 – Deschideri de credite confirmate 90311 – Garantii imobiliare 90312 – Deschideri de credite documentare 90319 – Alte deschideri de credite confirmate 9032 – Acceptari sau angajamente de plata 9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei 904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publice Grupa 91 – Angajamente de garantie 911 – Cautiuni.

locatii de gestiune. chirii si alte datorii asimilate 952 – Titluri primite in garantie 953 – Titluri date in garantie 959 – Alte angajamente diverse 9591 – Alte angajamente date 9592 – Alte angajamente date Grupa 98 – Angajamente indoielnice 981 – Angajamente indoielnice Grupa 99 – Conturi de evidenta 991 – Mijloace fixe luate cu chirie . de incasat 9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen. de incasat 9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen. de platit 9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen.Grupa 93 – Operatiuni in devize 931 – Operatiuni de schimb la vedere 9311 – Lei cumparati si inca neprimiti 9312 – Devize cumparate si inca neprimite 9313 – Lei vanduti si inca nelivrati 9314 – Devize vandute si inca nelivrate 932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite 933 – Operatiuni de schimb la termen 9331 – Lei de primit contra devize de livrat 9332 – Devize de livrat contra lei de primit 9333 – Devize de primit contra lei de livrat 9334 – Lei de livrat contra devize de primit 9335 – Devize de primit contra devize de livrat 9336 – Devize de livrat contra devize de primit 934 – Report / deport calculat anticipat 9341 – Report / deport de primit 9342 – Report / deport de platit 935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen 9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen. de platit 936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului 9361 – Pozitia de schimb 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb 9363 – Conturi de ajustare devize Grupa 95 – Angajamente diverse 951 – Redevente.

urmarite in continuare 994 – Debitori din penalitati pretinse 995 – Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 998 – Alte conturi de evidenta 9981 – Alte valori primite 9982 – Alte valori date 999 .Contrapartida .992 – Valori primite in pastrare sau custodie 993 – Creante scoase din activ.

Economica. 1994. Basno C. Dardac N. Dedu V. 10/1995 privind constituirea si utilizarea rezervei generale pentru riscul de credit. Temes I. Ed. Galiceanu I. Ed. riscuri. Teora. Lumina Lex.. 3/1994 privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc. Ed. Dardac N.. 58/1998 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Contabilitatea societatilor bancare. 2000. 82/ 1991. banci – Aplicatii si studii de caz. Enciu A. 1418/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia. Ed. Gestiunea riscurilor bancare.R. .. credit. Operatiuni bancare. Banci.R.. 82/1991 Ordinul BNR nr.R.N. Muresan N.. Hotararea Guvernului nr. B. Ed. Napoca Star.. Bucuresti. Didactica si Pedagogica. Cristea M. Legea 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei. Turcu I. Didactica si Pedagogica. Contabilitatea societatilor bancare. Contabilitate bancara. Normele nr. 704/1993 privind Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. Ed. Ed. ClujNapoca. Roxin L. Ed. 3/1995 privind conditiile de efectuare a refinantarii societatilor bancare. Economica. Contabilitate bancara. Floricel C. Dardac N. Bucuresti.. 1999. nr 121/23 martie 1998.BIBLIOGRAFIE Basno C. sisteme de plati. Didactica si Pedagogica.N. Bucuresti. B. Diaconescu M. 2001 Gestiune bancara. B. 344/1997 si Ordinul Ministerului Finantelor nr. Operatiuni si contracte bancare. banci.N. Regulament privind compensarea multilaterala a platilor interbancare interbancre fara numerar pe suport hartie. 1995. 1999. Legea contabilitatii nr. Zaharciuc E. Legea bancara nr. Didactica si Pedagogica. credit. Bucuresti. Paris. Normele nr. 1994. Galiceanu M. Bucuresti.. 1997 Pratique de la comptabilite bancaire. Bucuresti. Ed.R. B. Bucuresti. 1998. Bucuresti. Didactica si Pedagogica. Basno C. Regulament nr. Didactica si Pedagogica. partea I-a. Sardi A. 1999.. Bucuresti. Dedu V. Floricel C. Ed. 1999. 1999. Bucuresti. Editions Afges. Moneda.N. * * * * * * * * * - * * * * * * - Moneda. 1999.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful