PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE

-COADA SORICELULUI-

mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. cu tendinta de crestere. circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante( alcaloizi. Avand conditii foarte variate de sol sic lima. in anii 1904. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase. Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. uleiuri volatile. Vechile civilizatii umane si-au adus. biologi.cosmetica). din care cele mai utilizate sunt circa 300 de plante. fiecare. se folosesc astazi in fitoterapia populara si “culta” circa 20000 specii de plante medicinale si aromatice. plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate. In toata lumea. in present.stomac. pe masura sporirii solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice. punandu-se astfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor medicinale si aromatice din flora noastra. a altor beneficiari interni si a posibilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la export. In scop medicinal si aromatic. farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. in tara noastra se recolteaza systematic. glicozizi.). Pana in urma cu un veac. pe glob. Se apreciaza ca la scara mondiala. Treptat.IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi. peste 150 de specii de plante. fiind folosite in tratamentul unor boli grave de inima. In zilele noastre. “sita stiintei” a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele medicinii populare. aproape toate ‘leacurile’ folosite de om erau de origine vegetala.parfumerie.pentru nevoile interne si pentru export.etc.etc. contributia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. 2 . agronomi. Botanisti. In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si aromatic. La aceasta se adauga produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara. Merita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj. imbogatirea sortimentului de plante medicinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant. tara noastra are o flora diversificata si bogata. Numerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante.

dimineata. este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel: Tabelul 1 Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale si aromatice Partea care se recolteaza Organelle subterane: -frunzele -iarba Florile si inflorescentele Fructele si semintele Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea plantelor -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina(la cele care se scutura) sau la maturitate( la cele care nu se scutura) Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologice cand se face recoltarea. plantele medicinale se recolteaza pet imp uscat. parti aeriene. In general. fructe.RECOLTAREA. rizomii (Rhizoma). 3 . rizomi. flori. Al doilea element important.actiune farmacodinamica. Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in substante active( radacini. bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera). in special. dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza. legat tot de continutul in substante active. inainte de rasaritul soarelui. cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta. inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene. de prima importanta este calitatea materiei prime. scoarta. Radacinile (Radix). pe timp noros sau dimineata. Frunze. seminte).se recolteaza primavera timpuriu. pana la apusul soarelui. USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica substanta aciva.

La materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra. Recoltarea florilor(Flores) pentru unele specii se recomanda sa se faca in boboc. Uscarea. cu foarfeca sau cu secera. intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine. cand contin maximum de vitamine. la inceputul vegetatiei. a partilor din planta care nu sunt indicate.50-1. Semintele (Semen) se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate.25-0. Se recomanda ca mugurii sa se recolteze in parchetele de exploatare forestiera.In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile si durata uscarii la umbra a materiei prime: Tabelul 2 Cantitatea de produs la m² si durata uscarii la umbra a plantelor medicinale si aromatice Produsul de uscat Flori Frunze si ierburi subtiri Frunze si ierburi groase Radacini subtiri Radacini groase Cantitatea (kg/m²) 0. marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile. cand se desprinde mult mai usor. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recolteaza primavera devreme.inainte de inflorire.50 0. apoi se intend imediat pentru uscare in straturi subtiri. impropriu numite “iarba” prin vulgarizarea termenului latin ‘herba’ se recolteaza. inainte de desfacerea lor.Partile aeriene (Herba) ale plantei.50-1. primavera. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta.ienupere). manual dar nu prin strujire pentru a nu se zdrobi. in special. iar altele cand au ajuns la coacere (afine. de obicei. Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor. ramurilor sau radacinilor se recolteaza..0 0. Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese). cu putin inainte de imflorirea completa sau in timpul infloririi.0 1-2 1-2 Data uscarii(zile): vara 3-8 3-8 10-14 14-21 30-35 Primavara sau toamna 8-14 10-14 12-21 21-31 35-60 4 . in nici un caz prin smulgere. Frunzele ( Folium) se recolteaza dupa ce au ajuns la maximum de dezvoltare. Recoltarea se face manual. iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi. partile alterate sau atacate de insecte.

se ambaleaza. se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare. a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora. incingerea si deprecierea calitatii. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati. 5 . pentru a evita decolorarea.2 mii ha in anul 2000. care s-a dezvoltat mult in zilele noastre. mult sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara noastra.4 mii tone la cca 1. Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut considerabil.In timpul uscarii produsul se intoarce. Productia de plante medicinale si a crescut de la 0. Importanta acestor plante nu trebuie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva. prin dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafata.4 mii ha in 1950 in Romania. Astfel de la 1.2 mii de hectare de astfel de culture si o productie de 10 mii de tone. s-a ajuns la 4. Totusi comparative cu alte plante agricole. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active. Cerintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico – farmaceutica.4 mii tone. fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. Cea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de 41.6 mii ha.3 mii tone. iar productia de 33. ci prin valoarea lor specifica. SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA Suprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra. Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active. plantele medicinale se cultiva pe suprafete destul de mici. In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o crestere semnificative ajungandu-se la aproximativ 12.

Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Asterales Familie: Asteraceae Gen: Achillea Specie: A. saigne nez. Engleza – yarrow. Germana – Schafgarbe. milfoil .Achillea millefolium L. Italiana – millefoglio. Franceza – millefeuille .COADA SORICELULUI . millefolium Produsul brut: Flos millefolii Herba millefolii 6 .

lanceolate. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. A. mai lungi si mai groase. margini de drumuri si ogoane. este rezistenta la temperaturile joase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active. iarba stranutatoare. taratori. iarba oii. cu rizomi subterani stoloniferi. pannonica Scheela. Raspandire. • Epoca de semanat: lunile august. pasuni. tata forcotecii. locuri uscate.deci nu prezinta un pericol. pe cele cu textura mijlocie si pe cele nisipoase. pe toate formele de relief pana la altitudinea de 1. 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. o tulpina aeriana ramificate. sorocina. livezi. Olteniei. Inflorescenta este un corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile. coada soricelului preferand solul luto. Burnasului).cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia Munteniei.septembrie • 7 . iarba soricelului.in zona Montana) care sunt tot medicinale. Date tehnologice O cultura rezista 4-5 ani.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei Specia este foarte frecventa in toata tara. fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar.Are pretentii moderate la apa. critmifolia Wetk. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei.000 m. dion care apare. anual. fara exces in sol. mai mari decat in zonele secetoase. ramificate catre varf. A. prisnel. Inflorirea are loc din luna mai pana in octombrie.Collina Seker. de-a lungul cailor ferate. paroase. Specie perena. lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene. roze sau rar alb-galbui. Confuzii Se poate confunda cu alte specii de Achilea ( A.nisipoase. iar cele tulpinale. dar mai ales in timpul infloritului. cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm.Denumire populara: bradetel. Este o specie termofila. Este pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie. terminate cu inflorescente. Descriere.Fructul este o achena.. prin fanete. scurte care poarta numai frunze si florifere. inalta de pana la 80 cm. Frunzele sunt alterne. ierboasa. poieni si margini de padure. rape.

camfen. Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. achilina).2 tone/ha herba uscata Organe utilizate : Flores et herba Millefolii – flori si partea aeriana nelignificata. linaloon. 8 . mircen. la 45 cm intre randuri si la o adancime de 0. astringent si putin amar. cariofilen.5 -0. sabinen. se face rarirea la 12-15 cm pe rand. limonene. Cand plantele au 5-8 cm.5 % in herba si 0. realizandu-se densitatea de 12-16 plante la m². iar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente uscate. geraniol. borneol si proazulene ( M1. adaptate pentru seminte mici. august-septembrie). glicoalcaloizi (achilenina.2. produsul pastreaza un miros placut. Continutul chimic • Ulei volatil ( 0. prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie.M2.C. gust sarat. pentru a realize densitatea amintita. Recoltarea Plantele se taie la 20 cm deasupra solului. • Sescviterpene amare. luteolina). Dupa uscare.5. Se seamana cu semanatori universale. esteri ai acidului izovalerianic. pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35º C. Lucrarile de ingrijire Se mentine solul curat de buruieni si afanat. • Taninuri (3%). folosindu-se cca 6 kg/ha.5 cm. Uscarea naturala se face la umbra. • Flavonoide (cosmosina. si alti compusi odoranti: cineol (10% din total). in timpul infloririi (lunile mai-iunie. apigenina.8 % in flori) bogat in azulene ( in special chamazulena). pinen.• • • • Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm Adancimea de semanat: 0. la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha inflorescente uscate. Semanatul Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august – septembrie sau in pragul iernii. Productia : 8-12 tone/ha herba proaspata 1. moscatina). Productia In fiecare an.5 cm Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha.2 – 0.

• Afectiuni dermatice: varice. ulcer gastric si duodenal. pentadecan). crapaturi ale picioarelor. malaria. alergii. Saruri minerale: fosfati. • Afectiuni renale si ale vezicii urinare. diplazie. Saponine hemolizante. • Vulnerare. rani greu vindecabile. reduce durata de coagulare a sangelui. afte. cloruri. stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica.• • • • • Acizi organici (formici. astm bronsic. tonic-amare. diaree. • Dureri reumatice si ale bratelor. vermifuge. ulcer varicose. butirici. antispastice ale sistemului vascular. • Forme de utilizare: Uz intern • Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa fierbinte. astringente. fisuri ale sanului. hemoragii stomacale. Actiuni specifice Afectiuni digestive: hiperacididate gastrica. anticonvulsive. tuse. coleretice. miristic). Si. usor laxative. lacrimarea ochilor. hemostatice. • Accese de sughit. tumori hepatice. 9 . • Hipotensive. palmitic. coline. calmante. substante cu actiune antibiotica. Fe. hemoroizi. antipiretice. dureri in urechi. antiinflamatoare. cafeic. colici abdominali si ulcer. se strecoara si se bea caldut pentru tuse. Acizi grasi ( oleic. • Diuretice. Proprietati terapeuntice • Stomahice. colite enterocolite.infectii genitale. Mn. se fierbe pana apa scade la jumatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree. • Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature afluxului sanguine spre creier. • Hemoragii nazale. hipertensiune. antihemoragice. hepatice. viermi intestinali. dermatite. stimulatoare ale digestiei. amorteala palmelor. gastrice. antialergice. izovalerianic). epitelizante. ameteli. Mg. se infuzeaza acoperit 10 minute. Zn. anticolitice. tonifierea organismului si ca antispasmodic. anorexie la covalescenti. Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan. linoleic. ioni de K. • Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa. carminative.

in parti egale. • Suc proaspat aplicat direct pe rani. enximatic. in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. avand efecte in tratarea bolilor de nervi. batrani si bolnavi de reumatism si guta. • Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii. bronhiilor si plamanilor. • Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare). dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intestinali. dureri de cap. De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce. se fierbe 30 de minute. Un extern • Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate • Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie pentru copii slabiti. dimineata. de coada soricelului cu sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml apa. a durerilor reumatice. consumata cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi. la interval de o ora. • Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi. contra secretiei mucoasei gatului. in combaterea hemoragiilor interne. • Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale. cu efecte in afectiunile cornice. piptului si a indigestiei. sub observatie medicala. 10 . crapaturi Reactii adverse In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari.fisuri. Intoxicatia se combate cu vomitive si laxative. se strecoara si se bea cate o can ape zi.• Decoct din amestec. achileina hidrolizeaza. la 20 de minute dupa micul dejun. timp de 4 saptamani. se infuzeaza 15-20 minute acoperit. • Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º.

Cite-s? Nici nu mai socot Mi-au umplut imasul tot. ca ma facut sa rid Vorba nepotelului.. Iarba mindra. pe scufitaCite-o giza gizulita. 11 . floare deasa Miine vin in deal la coasa. Un nepot intreaba :-ce-i? -niste cozi de soricei.. uite coleaPanglici mii de catifea. -care cozi? De unde cozi? Printre pir si golomozi? Na. Iar pe scufa. Moi la pipait si verzi. Iar din fiecare tufa Iese cite-un tir cu scufa. Cu mirozna de scoverzi.Uite ici. Asta-i bre. numaidecit Coada-soricelului..

2005 3..Institutul European . Editura Reecop.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Eurobit. *** http://www.gradinaonline. 1982 2. ... – Plantele medicinale si aromatice de la A la Z. Imbrea F.sanatateata. Bucuresti.Indrumator plante narcotice.plante medicinale si aromatice. 2004 6.org/plmed/page/coada_soricelului. Robu T. Botos L. Editura Dacia 4.Rácz. E. A. aromatice si medicinale. G.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621.Laza.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului 10.html 9. Dr. 5. Milica C. *** http://ro.Coiciu. Bojor O. *** http://www. Alexan M. Dr.wikipedia. *** Curs de plante medicinale si aromatice 7. Timisoara. Munteanu S. – Cultura plantelor medicinale si aromatice.com/plante/coada-soricelului.php 8.htm 12 .Plante medicinale autohtone. Dr. Editura Ceres.. *** http://www.salvaeco.

ANEXE 13 .

14 .

15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful