FORME CLINICE: 1. Angina pectorala 2. Sindromul intermediar 3.

Infarctul de miocard ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata-de departe- de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza ,fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -CORONARITELE REUMATISMALE(desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare) -ARTERITELE INFLAMATORII(in endocarditele inflamatorii) -CORONARITELE ALERGICE SI CELE RICKETTSIENE(au aceeasi localizare) -LEZIUNILE CORONARIENE in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -CORONARITELE DIN PERIARTERITA NODOASA TIP KUSMAUL-MAIER, exceptionale ca frecventa. -EMBOLIILE CORONARIENE de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta. Cauze rare de cardiopatii ischemice sunt si unele anomalii congenitale sau dobandite ale arterelor coronare: anevrismul sau fistula arteriovenoasa coronariana,aplazia unei artere, originea unei artere coronariene din artera pulmonara,traumatismul cardiac. In sfarsit ,fie scaderea fluxului coronarian, fie cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardic(ca in cazul de sindrom hiperkinetic-hipertiroidism,boala Paget,sarcina,febra,fistula arteriovenoasa sistemica),asociata cu ateroscleroza nemanifestata clinic,sunt tot atatea cauze care pot duce la aparitia fenomenelor de cardiopatie ischemica. Daca acestia ar fi factorii determinanti ai cardiopatiei ischemice ,o importanta egala, daca nu chiar mai mare pentru profilaxia si tratamentul acestei afectiuni o au factorii de risc,acestia din urma reprezentand sansa aparitiei unor consecinte negative pentru sanatate,sub influenta unor conditii nocive: · Factorul familial (incarcarea ereditara,bagajul genetic).S-au descrid familii care sufereau de diverse forme ale cardiopatiei ischemice,mentionidu-se ca la descendenta accidentele majore apar la varste din ce in ce mai scazute. · Virsta.Angina de piept este rara sub 40 de ani,desi s-au descris forme ,chiar si infarcte miocardice mult inainte de aceasta limita. · Sexul. Sindroamele coronariene sunt mult mai frecvente la barbati decat la femei. · Hipertensiunea arteriala este unul din factorii principali care favorizeaza sindroamele coronariene,probabil prin cresterea presiunii la nivelul peretelui vascular cu microtraumatisme locale.Riscul aterosclerozei este si mai mare daca hipertensiunea se asociaza si cu hipercolesterolemia.."Ateroscleroza urmeaza hipertensiunii dupa cum umbra urmeaza corpul." (Vasquez) Obezitatea si supraponderea favorizeaza producerea cardiopatiei ischemice,poate si prin hipercolesterolemia si hiperlipemia asociate. · Tulburarea metabolismului glucidic (diabetul zaharat) favorizeaza aparitia anginei de piept si infarctului miocardic. · Mixedemul ,xantomatoza familiala ,guta,factori endocrini, hipercolesterolemiile,dislipidemiile,regimul alimentar nerational sunt tot atatia factori favorizanti ai cardiopatiei ischemice.(se adauga aici litiaza biliara ,afectiunile gastrice,bolile pancreasului etc). · Stresul emotional,supraincordarile pshice,surmenajul ,tracasarile,griile,emotiile puternice pozitive sau negative pot duce la producerea anginei de piept sau a infarctului de miocard. · Tutunul,datorita probabil actiunii tahicardizante si de crestere a presiunii arteriale proprie nicotinei. · Cafeaua a fost si ea incriminata ca un factor favorizant al cardiopatiei ischemice . 1.ANGINA PECTORALA este una dintre urgentele frecvent intalnite in practica medicala ,de diagnosticul si tratamentul ei corect depinzand de multe ori viitorul bolnavului. Se stie ca durerile precordiale apar atunci cand o parte a muschiului cardiac

nu primeste o cantitate suficienta de sange sau cu alte cuvinte ,atunci cand intre posibilitatile circulatiei coronariene si necesitatile miocardului apare o discrepanta. Daca in conditii de repaus sau la efort fizic mic sau chiar moderat, cantitatea de oxigen adusa de coronarele aterosclerotice este satisfacatoare, la un efort mai mare , la o emotie, la un stres ,necesitatea de oxigen a miocardului creste,apare tahicardia, iar aportul de oxigen ramane nemodificat sau creste nesemnificativ,deoarece debitul coronarian nu poate atinge valori corespunzatoare paralele cu necesitatea (la un om normal ,debitul coronarian poate creste de 6-10 ori ). CLASIFICAREA: Exista o multitudine de "forme clinice" dintre care cele mai importante sunt: · Angina pectorala de efort ,forma clasica descrisa, cea mai frecvent intalnita in practica medicala. · Starea de rau anginoasa · Angina pectorala nocturna,legata probabil de vise,cosmaruri,digestie grea,tulburari

de ritm care apar in cursul somnului,toate cu actiune tahicardizanta. De multe ori aceasta forma se asociaza cu o insuficienta cardiaca stanga. · Angina pectorala de decubit este o forma care apare in repaus,cauza fiind tot discrepanta dintre munca inimii care creste si posibilitatea inadecvata a circulatiei coronariene pe vase aterosclerotice.Cresterea debitului cardiac in decubit dorsal, intrun asternut neincalzit si aparitia unor aritmii, provoaca criza de angor pectoris. · Alte forme de angor: functional ,asociat cu insuficienta cardiaca, asociat leziunilor valvulelor aortice sau mitrale, cu diverse tulburari de ritm etc. · Falsa angina pectorala este destul de frecventa .Teama unui diagnostic de angina

de piept (sinonim pentru unii cu moartea subita) este atat de mare incat la orice "intepatura in regiunea inimii" se prezinta la medic. ASPECTE CLINICE. Angina pectorala apare ca un sindrom dureros ,in accese paroxistice, cu localizare retrosternala, de durata scurta in anumite conditii declansante,disparand la repaus si la nitrocompusi si este insotita de neliniste si anxietate caracteristica.Daca omul este trecut de o anumita varsta si daca are si un teren coronaropat,atunci diagnosticul este mai usor de banuit.Diagnosticul anginei pectorale este eminamente clinic ,de un real ajutor fiind o seama de date caracteristice: v Locul durerii,obisnuit, este in regiunea retrosternala mediotoracica, mai rar parasternal stang sau drept subclavicular,maxilar inferior sau difuz. v Iradierea se face in umarul stang si pe marginea cubitala, cuprinzand ultimele degete ale mainii stangi, desi uneori durerile ajung la baza gatului, maxilar, mandibula,ceafa,regiunea interscapulovertebrala.La unii bolnavi, durerile merg in ambele brate concomitent, in timp ce la altii nu exista iradiere sau durerile sunt localizate numai in regiunile mentionate(localizate) excluzand sediul precordial. diferit ca o gheara, apasare, strivire menghina cleste.Rareori durerea este mai violenta ,bolnavul oprindu-si respiratia,ducind mana la piept, avind un facies ingrozit.In alte cazuri ,durerile sunt mult mai usoare, doar ca o apasare neluata in seama,sacaitoare,exprimata totdeauna in acelasi loc, cam in aceleasi conditii. v Caracterul durerii este de cele mai multe ori de stransura, bolnavul descriindu-l v Intensitatea imbraca o gama intreaga, de la o simpla jena sau disconfort pana la un caracter viu, insuportabil.Este importanta asocierea "senzatiei de moarte iminenta " ,deosebit de caracteristica pentru angor pectoris ,dar care ,din pacate ,nu se intalneste des ,asa cum se credea in anii trecuti. v Durata durerii anginoase este scurta ,dar la citeva secunde pana la maximum 10 minute ,ea disparand

spontan sau la oprirea cauzei declansante. v Frecventa crizelor este foarte variabila :o data pe luna ,pe saptamana, pe zi sau pe ora,putand exista si bolnavi cu crize foarte frecvente. Simpla spalare cu apa rece ,simpla miscare a briciului sau a lamei de ras poate provoca aparitia unei crize dureroase,transformand bolnavul intr-un infirm fizic,dar si psihic. Pot exista o serie de fenomene asociate ,ca :paloare,congestie a fetei ,transpiratii reci ,abundente foarte rar,dificultate respiratorie ,cresterea pulsului,a presiunii arteriale.La fel de rar apar palpitatii si acestea sunt legate de unele aritmii (extrasistola atriala ,diverse tahicardii paroxistice ,fibrilatia atriala). Durerea precordiala apare in anumite conditii bine stabilite ,cel mai adesea fiind vorba de eforturi fizice si in special de mers mai repede ,sau de drum mai lung ,in panta ,sau la urcatul scarilor ,efortul actului sexual, de defecare ,ridicare de greutati, imbracat,dezbracat etc.Nu trebuie uitate frigul,apa rece ,dusul,efortul in perioadele postprandiale,emotiile ,tracasarile,contrarietatile ,surescitarea etc. Disparitia durerii se face odata cu disparitia cauzelor declansatoare sau cu folosirea nitroglicerinei sublingual,care este de ajutor si ca un test diagnostic, deoarece nici o durere cu sediu precordial si retrosternal ,exceptand durerea anginoasa ,nu dispare promt (in cateva minute sau secunde ) la nitroglicerina. Acesta este un caracter foarte important ,deoarece o prelungire a durerii peste 2-3 minute ,cu toata suprimarea efortului ,si dupa folosirea nitrocompusilor, aduce indoiala asupra diagnosticului de angina de piept. Contextul clinic de aparitie a crizei dureroase poate fi de un real folos. Un bolnav trecut de 40 de ani ,hipertensiv,diabetic,cu arteriopatii periferice sau cerebrale,poate atrage atentia asupra unei arteroscleroze coronariene. Antecedentele heredocolaterale,parinti,frati,surori,rude decedate prin infarct miocardic sau antecedente personale (marii fumatori) sunt de asemenea factori orientativi spre un diagnostic exact. Tratamentul anginei pectorale consta in : v Tratamentul etiologic. Se trateaza deci :arteroscleroza,leziunile valvulei aortice ,stenoza sau insuficienta aortica,necesitand de obicei o terapie chirurgicala ; stenoza ostiumului coronarian (de natura luetica);stenoza mitrala,cordul pulmonar cronic,hipertensiunea cardiaca,tireotoxicoza. v Tratamentul cauzelor declansatoare :mesele copioase,eforturile fizice,emotiile puternice ,bai prea reci sau prea fierbinti etc. v Combaterea accesului anginos.Ca regula generala ,la aparitia accesului anginos,bolnavul trebuie sa inceteze orice activitate fizica.O a doua masura terapeutica -universal valabila-consta in folosirea de trinitrina. v Tratamentul medicamentos in afara crizei consta in administrarea de nitrocompusi cu actiune prelungita ;medicatie xantica (aminofilina,eufilina,miopfilina) papaverina provocand o relaxare a musculaturii netede. v Substante blocante ale receptorilor B -adrenergici. v Medicatia sedativa si tranchilizanta:ciclobarbital,amital sodic,meprobramat,diazepam. v Tratamentul antitiroidian,ce ar avea ca prima indicatie bolnavii cu hipertiroidie,dar fiind sustinut si la cei eutiroidieni. v Tratamentul chirurgical.Se executa endarterectomia sau grefe ale segmentelor ocluzionate cu rezultate anatomice si functionale incurajatoare. 2. Sindromul intermediar,in practica medicala a primit anterior o serie de denumiri:insuficienta coronariana acuta,iminenta de infarct,stare de preinfarct,infarct minor sau infarct rudimentar,angina preinfarctica,perioada premonitorie,ocluzie coronariana iminenta ,denumiri care au cautat sa exprime mai pregnant simptomul dominant al bolii,starea clinica sau evolutivitatea procesului. C.C.iliescu propune urmatoarea definitie:"Episodul evolutiv al bolii coronariene,caracterizat prin durere retrosternale paroxiste puternice si prelungite,care nu cedeaza deloc sau partial la trinitrina si care se datoreste unei anoxii miocardice intense,aparute pe fondul ateroslerozei coronariene fie in mod spontan,fie declansata de anumiti factori care duc la scaderea brusca a debitului coronarian sau a oxigenarii sangelui;insa anoxia miocardica desi accentuata ,nu este atat de intensa incat sa duca la formarea unei zone de necroza miocardica. Tabloul clinic. In cadrul sindromului intermediar ,durerea precordiala ocupa locul central ,de intersectie si este cea care orienteaza de la inceputul diagnosticului intr-un sens sau altul (angina pectorala sau infarct de miocard). Fata de angor ,durerea are cateva caracteristici comune:localizarea retrosternala,iradiere caracteristica,caracter constrictiv apasator,difuz,fenomene de insotire asemanatoare (transpiratii,senzatie de frica,varsaturi,greturi). Ceea ce o deosebeste de durerea din angina de piept sunt :intensitatea (mult mai mare in sindromul intermediar)care creste progresiv, atingind un paroxism greu suportabil si durata mult mai mare ca in angor. Daca in angina de piept dureaza de obicei cateva minute (pina la 10-15 minute),crizele dureroase din sindromul intermediar depasesc aceasta limita ,ajungand la 20-30 de minute; frecventa mare a crizelor si anume,daca un anumit timp ,frecventa crizelor nu depasea anumite limite ,sa spunem 1-2 pe zi ,5-6 pe saptamana ,ele acum pot sa dureze mai mult sau in orice caz devin mult mai dese; conditiile de aparitie se

modifica.Inainte ,senzatia dureroasa era legata de cele mai multe ori de un efort fizic ,intelectual ,de frig,de alte circumstante declansatoare;acum durerea apare chiar stand in pat,in cursul noptii fara nici o legatura directa cu cauzele mai sus mentionate.Acest fapt este foarte important pentru diagnostic,deoarece angorul pectoris are intotdeauna legatura cu un factor precipitant.Conditiile de disparitie a crizei sunt si ele diferite: daca in caz de angina pectorala,crizele apareau la efort si dispareau la repaus si nitroglicerina ,in cazul fenomenelor intermediare ,aceste postulate nu se mai respecta. Durerea poate aparea in plin repaus si bolnavul ,in loc sa stea linistit ,ca in angor ,pentru a trece criza ,observa ca repausul nu are nici o influenta asupra durerii, devenind nelinistit,agitat ,se misca ,umbla, nu are astimpar,asemanindu-se cu ceea ce se intampla la bolnavii cu infarct miocardic. Nitroglicerina ,care are actiune rapida si prompta in durerile anginoase,devine ineficienta sau actiunea sa este neansemnata,chiar daca bolnavul foloseste mai multe tablete in scurt timp. La aceste caractere ale durerii se pot adauga cateva semne obiective orientative: · Aparitia tahicardiei sinusale,a extrasistolelor (care trebuie supravegheate prin "caracterul lor de periculozitate"), mai rar alte tulburari de ritm sau de conducere. · Scaderea usoara a tensiunii arteriale in timpul sau dupa criza,dar in orice caz scaderea cu 10-20 de mm Hg si nu mai mult ,asa cum se intampla la infarctul miocardic(de la 140-150 tensiune maxima ,cu 70-80 tensiune minima, la 130-140 cu 65-75 mm Hg) Lipsa febrei este un factor care trebuie luat in consideratie in sprijinul diagnosticului de sindrom intermediar la un bolnav cu durere precordiala,avand caracterele descrise anterior. Fondul patologic aterosclerotic ,cu artere sinuoase,serpuinde,cu fenomene localizate in alte teritorii (membre inferioare,rinichi,ateroscleroza cerebrala),sexul bolnavului(de obicei la barbati ),varsta sa (peste40 de ani) sunt tot atatea fapte ajutatoare in sustinerea unui diagnostic corect. 1.Infarctul miocardic este un sindrom clinic complex,datorat obstruarii acute si brutale a unei artere cporonare ,cu producerea unei necroze miocardice determinata de o suspendare sau o diminuare importanta a circulatiei in teritoriul subiacent.El reprezinta modalitatea evolutiva necrozanta a aterosclerozei coronariene cu aspecte clinice dureroase,mai mult sau mai putin bogate si foarte variate ,mergand de la dramatic -forme cu colaps si aritmii-pana la episoade efemere ,minore,cu dureri abia perceptibile. Simptomatologie . Se discuta astazi si nu fara temei despre existenta unei faze premonitorii anginoase ,evolutive,inainte de aparitia semnelor de infarct miocardic acut,ceea ce ascund de fapt : · Vechi anginosi,la care durerile isi schimba particularitatile (devin mai frecvente,mai intense,de durata mai lunga ,apar la eforturi mult mai mici si chiar in repaus,nu mai cedeaza la nitrocompusi si sedative si apar crize in conditii in care anterior erau absente ). · Bolnavii care au un sindrom intermediar ,cu evolutie rapida spre obstructie ischemica coronariana. · Oameni care nu au prezentat niciodata crize dureroase precordiale si la care apar de la inceput fenomene de angor tipic la efort,progresive cedand greu la medicatia uzuala. · Oameni sanatosi ,pana atunci,care acuza o senzatie neobisnuita de discomfort,de astenie fizica si intelectuala ,de lipsa poftei de mancare,de viata ,de munca. La aceste simptome se adauga o stare de ameteala,irascibilitate ,"nimeni nu-i intra in voie",anxietate,palpitatii si senzatii de lipsa de aer.Mai rar bolnavii prezinta dispnee la efort ,apasari precordiale difuze,nesistematizate,necaracteristice ,de mica intensitate,balonari,jena epigastrica,constipatie.Daca in primele trei cazuri suntem obligati sa ne gandim la posibilitatea evolutiei spre infarct miocardic,in ultimul caz este destul de dificil sa identificam simptomatologia aceasta proteiforma,necaracteristica,neconvingatoare,aparuta la un om sanatos pana atunci ,ca facand parte din tabloul prodromal al unui infarct miocardic. Criza dureroasa majora,ca un semnal al ischemiei necrozante,este semnul cel mai constant si caracteristic ,prezent in peste 90% dintre cazuri. · Sediul durerii este precordial sau retrosternal pe o zona intinsa,mare,greu delimitabila.Mai rar ,durerea are o localizare in coloana vertebrala,regiunea toracica dreapta,lateral de mandibula,in umar sau regiunea epigastrica. · Iradierea durerii este centrifuga,de la regiunea precordiala si retrosternala spre zonele periferice mentionate sau centripeta de la aceste ultime localizari spre stern si precordial. · Intensitatea sa este deosebita,greu suportabila ,una dintre cele mai mari dureri intalnite in patologia umana,asemanatoare cu durerile dentare severe si durerile nasterii.Vechii anginosi ,la care aparitia crizei majore se face de obicei cu aceeasi localizare "pe drumul stiut",remarca imediat intensitatea cu totul neobisnuita a crizei actuale pentru care nu gaseste nici un termen de comparatie.

· Caracterul durerii este de apasare marcata,sfasiere,pumnal sau gheara infipta in inima (un mare scriitor a descris-o "ca gheara diavolului" ).Mai rar ,durerea are caracter de arsura ,greutate ,jena si este ceva mai moderata. · Durata crizei dureroase retrosternale poate fi de cateva minute (de foarte mare intensitate ),urmata de o jena permanenta care dureaza mai multe ore sau poate fi deosebit de puternica,durand mai multe ore sau chiar zile. · Reactiile bolnavului la aceasta suferinta teribila sunt de mai multe ori sugestive:neliniste, anxietate marcata, senzatie de moarte iminenta, de "totul s-a sfarsit",facies tradind o suferinta majora, framantare, strigate, ameteli,senzatii de slabiciune,transpiratii reci abundente,pozitii anormale (cu pieptul lipit de un obiect),ingrozit. Conditii de aparitie. Nu se poate face o legatura directa a durerii precordiale cu un factor precipitant,aproape sigur ca in cazul anginei de piept,pentru ca durerea in caz de infarct miocardic poate aparea in repaus,in somnn,pe strada,dupa un efort fizic sau dupa o trauma psihica,adica in oricare din conditiile in care se poate gasi un individ zis sanatos. Conditii de disparitie. Durerea precordiala din infarctul de miocard nu cedeaza la repaus ,la vasodilatatoare(raspunsul la nitriti este negativ) si nici la sedative sau alte medicatii. Durerea se poate diminua uneori putin fie datorita medicatiei,fie spontan,dar in scurt timp revine cu o intensitate si mai mare.Ea cedeaza numai dupa ce s-au administrat opiacee,in unele cazuri (rare) si acestea ramanand ineficiente,fiind necesara folosirea narcozei. Sunt si cazuri -putin frecvente-in care durerea precordiala lipseste sau bolnavul nu o percepe fie datorita scaderii sale senzoriale ,fie predominantei unui tablou clinic care domina scena dramatica a luptei cu moartea: existenta edemului pulmonar acut concomitent sau a socului profund grav. De asemenea ,la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata,cu stari confuzionale,psihoza,tulburari dementiale,cu bloc atrioventricular complet si crize Adams-Stokes,durerea precordiala poate fi absenta sau de scurta durata. Uneori ,durerea lipseste din motivele aratate mai sus,alteori ea trece neobservata, este diagnosticata ca o "gripa","junghi intercostal" sau alt diagnostic si la o electrocardiograma intamplatoare,mai devreme sau mai tarziu,apar semne de necroza coronariana. Exista si cazuri in care recunoasterea unui infarct miocardic apare ca o surpriza la examenul anatomopatologic,la persoane decedate din alte motive,nerecunoasterea in timpul vietii a infarctului de miocard neansemnand totdeauna ca acesta a fost simptomatic. Debutul infarctului de miocard poate fi atipic ,in majoritatea cazurilor,putand fi si diferentieri,modalitati ,simptome si semne imprumutate de la alte organe si sisteme. Cazurilor dominante de dureri li se adauga: · Bolnavi la care complicatiile domina tabloul clinic · Bolnavi la care tabloul clinic este dominat de socul cardiogen. · Cazuri la care insuficienta cardiaca (de obicei stanga) este de prim plan. Socul cardiogen apare rapid si brutal in primele ore de debut ale necrozei coronariene sau ,dimpotriva,se instaleaza incet,lent,in cateva ore dupa inceputul durerii precordiale. El este un factor deosebit de grav in aprecierea prognosticului bolnavului deoarece procentul cel mai mare de decese il au bolnavii la care socul cardiogen este asociat (sau ca o manifestare majora) infarctului de miocard.Cand coexista si fenomene de insuficienta cardiaca stanga sau globala,viitorul bolnavului este si mai intunecat. Scaderea tensiunii arteriale moderat este un semn constant in evolutia unui infarct de miocard.Se apreciaza ca in jur de 80-85 mm Hg presiune sistolica apar semnele unui soc cardiogen, aprecierea acestuia facandu-se in cadrul contextului clinic (transpiratii,paloare,scaderea temperaturii corpului,puls filiform etc ). De o importanta deosebita este urmarirea diurezei,stiut fiind ca ea scade sau inceteaza sub 80mm Hg, oligoanuria fiind unul din semnele cele mai pretioase in urmarirea evolutiei bolnavului,incat cercetarea sa trebuie sa se faca cu toata atentia. Insuficienta cardiaca ,in special edemul pulmonar acut ,poate fi semnul de debut al unui infarct miocardic,fapt pentru care aparitia sa la un bolnav care anterior nu prezentase nici un semn de insuficienta cardiaca,devine suspect de a fi un coronarian mai ales din cauza sufocarilor, dispneei si ortopneei bolnavul nu simte momentan durerea precordiala,care apare mult mai tarziu-dupa rezolvarea insuficientei ventriculare stangi. Mai ales insa fenomenele de insuficienta ventriculara stanga (astm cardiac sau edem pulmonar acut -cu ortopnee si valuri subcrepitante la baze ,cu tuse insotita sau nu de spute hemoptoice) apar in urmatoarele ore /zile de la debutul infarctului miocardic. Respiratia Cheyne Stokes se intalneste destul de des la bolnavii cu infarct miocardic, mai ales la cei in varsta si la care fenomenelor de ateroscleroza coronariana li se adauga si ateroscleroza cerebrala sau generalizata. Insuficienta cardiaca dreapta izolata este foarte rara, deoarece infarctele ventriculului drept sunt foarte rare. Asocierea sa cu insuficienta ventriculara stanga este intalnita mai ales in clinica. Aparitia insuficientei cardiace globale (cu dispnee-toate formele- cu staza venoasa,hepatomegalie,edeme) se poate gasi la inceputul unui infarct miocardic ,dar atunci este vorba de o necroza masiva sau de un miocard afectat anterior prin vechi procese de ateroscleroza. Insuficienta cardiaca globala apare de obicei mai tarziu ,dupa luni sau ani de la aparitia primului infarct de miocard sau mai des la bolnavii care au prezentat infarcte repetate multiple.Debutul infarctului de miocard poate fi dominat de

socul cardiogen.neexistand o stricta delimitare a lor.reducerea muncii inimii prin imobilizarea absoluta a bolnavului la pat.icterul sunt mai rare si apar atunci cand organele respective au fost afectate anterior.boala fiind considerata ca generala si numai manifestarea coronariana ca o localizare selectiva.starile sincopale.chiar morfina ). Linistea psihica este foarte importanta trebuind a fi evitate starile de emotivitate.Greturile. Sedativele . Prin repaus intelegem reducerea atat a activitatilor fizice cat mai ales a celei intelectuale . In ceea ce priveste tratamentul sindroamelor intermediare .sunt considerate si diagnosticate de multe ori ca o indicatie de indigestie . Regimul alimentar nu este atat de sever ca in infarctul de miocard. · Sedarea bolnavului.bolnavii beneficiaza cam de aceleasi masuri medicamentoase sau de alta natura. · Alte masuri (fumatul.substantial la producerea unei complicatii deosebit de grave socul cardiogen-.chiar un scop profilactic in sensul de a preveni aparitia unui infarct miocardic.constipatia.aritmiile diverse.varsaturile.Cantitativ insa. · Favorizarea producerii unei cicatrice miocardice ferme.cat si fenomenelor de ateroscleroza cerebrala preexistenta.in cazul infarctului de miocard.a stresurilor.lipotimiile .dar sa pastreze un repaus relativ la pat de 1-3 saptamani (la domiciliu). · Asigurarea unei irigatii coronariene cat mai bune. · Incercarea opririi extinderii trombusului coronarian intravascular .cum sunt emboliile cerebrale sau in alte teritorii.fenomenele neurologice si psihice sunt si ele prezente si se datoresc atat tulburarilor circulatorii aparute in cadrul infarctului de miocard .insuficienta cardiaca acuta sau cronica etc.VSH . Simptomele urinare.fibrinogen)vor arata ca nu este vorba de un infarct. · Reducerea muncii inimii se face concomitent cu prima masura. Tulburarile cerebrale:astenia.pleuropulmonare.ruptura inimii si ruptura septului interventricular etc.contrarietatile si nemultumirile vietii zilnice nu trebuie "puse la inima". Tulburarile gastrointestinale si durerile abdominale .spaima . Durata repausului la pat este diferita de la bolnav la bolnav.Ratiunea folosirii anticoagulantelor ar fi legata de faptul ca o crestere a coagulabilitatii sangelui.necazurilor.considerate minore.prevenind coplicatiile tromboembolice.favorizeaza aparitia fenomenelor de tromboza coronariana.dozele.atunci cand este severa.cat mai complete posibil.Repausul are si in acest caz un rol central .solide si stabile. Anticoagulantele ar evita asemenea fenomene sau daca ele s-ar produce.complicatii.sedarea bolnavului(psihoterapie). . · Prevenirea complicatiilor.cum ar fi diverse aritmii.imediata sau tardive.existand doua alternative: · Bolnavii sa faca acelasi tratament ca un anginos. Terapia anticoagulanta este puternic controversata si in cazul sindroamelor intermediare.avand in vedere importanta factorului psihic in asemenea conditii. · Prevenirea aparitiei unui nou infarct miocardic. · Tratament trombolitic.din punct de vedere calitativ.colecistita sau gastrita.masurile sunt deosebite.cu eventuala crestere a fluxului coronarian si a oxigenului necesar miocardului suferind.dar oricum 2-3 zile sunt necesare pana ce electrocardiogramele repetate si probele de laborator (transaminaze . TRATAMENTUL INFARCTULUI MIOCARDIC consta in : · Tratamentuldurerii care contribuie.asigurarea unei circulatii coronariene adecvate cu eventuala crestere a fluxului coronarian etc. Tratamentul medicamentos imprumuta produse si de la bolnavi cu angina de piept (vasodilatatoare de tip nitriti) si cele de la bolnavii cu infarct miocardic (in caz de nevoie. Alte simptome :Tabloul clinic al infarctului de miocard este destul de complex si pe langa simptomele majore mentionate anterior apar si altele.in special epigastrice.in vederea reluarii activitatii profesionale si sociale anterioare. durata tratamentului nu difera de cele din cadrul terapiei anticoagulante.vizand calmarea durerilor pericordale.) · Tratamentul complicatiilor. · Bolnavul sa se interneze in spital sa se precizeze diagnosticul de sindrom intermediar si sa se aplice terapia anticoagulanta sau toate masurile mentionate la infarctul miocardic.tranchilizantele se folosesc de cate ori este nevoie.meteorismul sughitul persistent si suparator pot fi prezentate ca simptome asociate unui infarct miocardic.ca si cei cu angor pectoris sau cei cu infarct miocardic acut.constipatia.etc.cu reducerea lui si/sau a efectelor sale nefavorabile. supararilor. Metoda .cu favorizarea circulatiei colaterale.o medicatie de tipul heparinei sau a dicumarinei lear limita.dar care isi au si ele importanta lor.dar totusi un regim hipocaloric (pana la 2000 calorii pe zi ) este indicat.

eventual intravenos diluata in ser fiziologic.asistenta medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvat in aceasta perioada.etc. Nu trebuie sa uitam psihoterapia care poate fi de folos atat pentru bolnav cat si pentru urmatoarele faze ale interventiei medicale.mesele copioase.iar factorii declansatori sunt si ei multipli :efortul.sexul. la indicatia medicului .hemisuccinat de hidrocortizon.factorii meteorologici.CAPITOLUL III PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU CORD ISCHEMIC DUREROS Deoarece cea mai importanta si complexa manifestare de cord ischemic dureros o intalnim in infarctul miocardic acut.le revin medicilor de urgenta dar si asistentelor care trebuie sa aibe pregatite truse de prim ajutor care sa cuprinda: -medicatie pentru calmarea durerii. Pentru preintampinarea altor complicatii.stresul. .regiunea cervicala.Aceasta medicatie poate provoca unele mici complicatii de aceea se urmaresc eventualele modificari respiratorii sau ale tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala).unde se intervine de urgenta.etc) Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc in faza de prespitalizare.se administreaza o medicatie specifica scaderii senzatiei de durere (morfina-subcutanat.xilina. Pentru prevenirea mortii subite bolnavul se aseaza dorsal si se interzice efectuarea oricarei miscari.sedative.obezitatea.Factorii care favorizeaza aparitia infarctului sunt varsta.intramuscular.etc Cel mai important semn clinic este durerea care poate fi localizata retrosternal sau precordial care poate iradia in diverse locuri(brat. Ingrijirile in unitatile spitalicesti.fortral intravenos sau intramuscular) .mandibula.diabetul zaharat.intramuscular.eventual intravenos diluata in ser fiziologic.epigastru .anticoagulante.mialginsubcutanat.sedentarismul. .am ales sa prezint rolul asistentei in ingrijirea pacientilor cu aceasta boala.coronarodilatatoare.infectiile acute ale tractului respirator.hipertensiunea arteriala.fumatul.

S.pipe Guedel.pulsului si la fiecare ora si la nevoie mai des in functie de starea bolnavului.solutii de perfuzat. Se administreaza xilina 200 mg intramuscular (20 ml 1%) sau intravenos ori perfuzie. Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa. Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric iar in primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent.Recoltarea probelor de laborator Asistenta medicala va recolta sange pentru probele de laborator indicate de medic(pentru dozarile enzimatice.aparat de respiratie artificiala de tip Ruben. Instalarea bolnavului in pat.Diureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie.supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale.asistenta medicala poate interveni cu unele medicamente (nitroglicerina) si oxigen.Supravegherea functiilor vitale Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a EKG si tensiunii arteriale precum si a ritmului cardiac. 8.Desi medicamentele se dau strict la indicatia medicului. 3.a V.Prevenirea hiperexcitabilitatii miocardului.aciduluiuric.Mutarea bolnavului in pat se face fara miscari bruste.in lipsa aparaturii de monitorizare.deschizator de gura. Asistenta medicala va avea pregatite medicamentele pentru eventualele complicatii.fibrinogenului.ceaiuri.Administrarea medicatiei.oxigenoterapie.intr-un timp cat mai scurt.cu targa .Tratamentul medicamentos se face la pat .supe iar mai tarziu se va evita alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.determinarea leucocitozei.In sectiile obisnuite de interne .bine aerisit.salon bine incalzit . .in unele cazuri de urgenta .Alimentatia bolnavului. Transportul bolnavului de la "salvare" se face direct in sectiile de cardiologie.colesterolului .aspirator de secretii. 2.in primele zile in decubit dorsal. Se va face cu mare punctualitatea.H. 6. Asistenta medicala va avea grija sa ii fie asigurat un climat de liniste.Urmarirea evacuarilor de urina si fecale Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet .Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor La indicatia medicului se face sedarea durerii.Prevenirea complicatiilor tromboembolice.) 5. 9.Se va face o alimentatie pasiva la pat.Treptat se va trece la alimentatie activa la pat (numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda).aparatura pentru monitorizare si defibrilare.Constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare. Ingrijirea in unitatile spitalicesti 1.combaterea anxietatii prin sedative care nu se administreaza concomitent cu derivatii de opiacee.in pozitie orizontala. 4. 7. deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.glicemiei.aparat de perfuzie.compoturi.-seringi sterile.terapie intensiva sau interne.Pozitia in pat trebuie sa fie cat mai comoda.fara sa fie ridicat in pozitie sezanda.La indicatia medicului se face EKG-ul si temperatura . Se administreaza anticoagulante si trombostop.

Se vor evita discutiile cu voce tare.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.Mobilizarea se face progresiv (sederea pe marginea patului. -INGRIJIREA BOLNAVULUI S. Baia generala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul (in primele zile fara sa fie ridicat) 11.Educatia sanitara.se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat .Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Mobilizarea bolnavului. Se recomanda repaus absolut la pat in prima saptamana. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CORD ISCHEMIC DUREROS -INGRIJIREA BOLNAVEI M.incepand chiar din primele zile. -INGRIJIREA BOLNAVULUI M.E. 12.se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare. .Igiena bolnavului.chemarile la telefon.10.ridicarea din pat).regimul alimentar .E.nocivitatea fumatului -semnele supradozarii digitalice -prezentarea la control periodic O buna educatie a bolnavului reduce sansele unei decompensari sau agravari astfel .febra sau alte complicatii.nepermiterea vizitelor in grup sau lungi.miscari active ale membrelor. Daca bolnavul nu are dureri .Crearea mediului psihologic favorabil. 13. sederea in fotoliu.initial in prezenta medicului.Nu se comunica vestile neplacute. Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata dupa externare: -modul cum trebuie luate medicamentele.Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliti sau cu efect psihic bun.I.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: -mama:decedata la 47 de ani-colaps periferic -tata:decedat la 57 de ani -AVC -un frate-decedat la 48 de ani-HTA ` -alt frate cu HTA 1. VARSTA: 60 ANI STARE CIVILA:CASATORITA SEX: FEMININ NATIONALITATE: ROMANA OCUPATIE:CASNICA RELIGIE: ORTODOXA Date variabile: DOMICILIUL-MUNICIPIUL PLOIESTI.- CAPITOLUL IV INGRIJIREA PACIENTEI M.b.a. 1.2 Date privind identitatea pacientului Date fixe NUME SI PRENUME :M. E. 1.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: -reumatism articular acut in adolescenta -amigdalite repetate -colecistopatie cronica -hernie ombilicala .1 Surse de culegere a datelor-pacient 1.Locuieste cu sotul intr-un apartament cu 2 camere.3.E.nu bea cafea.Alimentatia pacientei este obisnuita fara sa tina un regim anume. Pacienta este casatorita.Pacienta nu fumeaza .JUDETUL PRAHOVA.3.nu are copii.nu consuma alcool.Culegerea datelor 1.

MOTIVELE INTERNARII: Valorile crescute ale HTA.HTA .3.A. 1.are un caracter ereditar. -3 avorturi spontane.ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE. iar dispneea a devenit aproape permanenta in ultimele 2 saptamini. 210/110 mm Hg.dureri precordiale.cefalee.asociindu-se cu ameteala. -ciclu regulat . .astenie.2007 ORA 11.motive care au dus pacienta la spital de urgenta.A prezentat si obezitate gradul II.sufocari.T.b ISTORICUL BOLII: Pacienta in varsta de 60 de ani se interneaza in sectia cardiologie pentru aparitia unui grad marit al dispneei.abdomen mobil.puls rapid 72 batai/minut.6.atat mama cat si fratii sai prezentand aceasta boala.c.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: -cord ischemic dureros -HTA stadiul II (210/110 mmHg) 1.ameteli.5.dureri precordiale cu caracter de stransura.senzatie de caldura.7.Urmeaza un tratament ambulator cu Hoemitn si Furantril. -menopauza instalata la 51 de ani. 1. 1.sufocari. -tesut adipos: pacienta prezinta obezitate gradul I -aparat osteo-articular: pacienta prezinta poliartroze.astenie.4.EXAMEN CLINIC PE APARATE: -tegumente si mucoase:normal colorate.sonoritate si murmur pulmonar normal. -nici o nastere.fara adenopatie.in cantitati moderate cu durata de 4-5 zile insotit de dismenoree. palpitatii. -menarha la 12 ani.Pacienta te cunoscuta cu HTA esentiala cu valori ridicate pana la 250/120 mm Hg si cardiopatie ischemica.splina in limite normale. ficat la rebord.De circa 2 luni afirma ca oboseala s-a accentuat la eforturi minime.4. -aparat digestiv: dentitie cu lipsuri .prezentand o hernie ombilicala nereductibila avand un diametru de circa 10 cm.A suferit doua accidente vasculare cerebrale in 1997 si 1998. 1.a.dispnee.02.30 1.DATA INTERNARII 20.pentru dureri precordiale cu caracter anginos. -aparat respirator: torace normal conformat . -aparat cardio-vascular: se constata zgomote cardiace mai asurzite. palpitatii. -sistemul muscular: normal reprezentat.cefalee frontala.

4 -Respiratia are un caracter aritmic .1.prezinta anxietate si raspunde greu la intrebari. -Pacienta este orientata temporo-spatial.deoarece pacienta se sufoca. -Acuitatea vizuala si auditiva sunt bune. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 2.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE 1. -SNC: ROT normale.mictiuni spontane.prezente bilateral.-aparat uro-genital: loje renale vag dureroase.secretii reduse. NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE -mucoasa respiratorie umeda. -T=36. -coloratie normala a tegumentelor .este simetrica si are un ritm de 16 respiratii pe minut.

-senzatie de sufocare. pe minut -amplitudine modificata a respiratiei -puls amplu=72puls /min -tahicardie -TA=210/110mmHg -hipertensiune arteriala -palpitatii durere precordiala -anxietate -alterarea muschiului cardiac -cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibratacefalee frontala. . -gingii roz. 2.limba roz. -16 resp. -digestie lenta -pacienta prezinta pofta de mancare si senzatie de satietate dupa cele trei mese pe care le serveste pe zi.aderente dintilor.NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA -mucoasa bucala roz si umeda.

pozitie specifica din cauza dispneei. -sete intensa -scaun la 2 zile (constipatie) in cantitate redusa -pacientul prezinta crampe abdominale -dioforeza in cantitate 700 ml -diminuarea peristaltismului intestinal cu aparitia constipatiei 4.NEVOIA DE A ELIMINA -urina=1250ml/24 ore -6 mictiuni/zi:5 ziua si una noaptea -urina are culoare galben deschis .teama justificata . -greseli in alegerea si prepararea alimentelor -durere precordiala -anxietate -stres 3.cu aspect clar. 5NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -somn perturbat . -durere precordiala -anxietate. -poliartroza -dificultatea in deplasare -pacientul sta in semisezand . -pacientul prezinta insomnie terminala -neliniste.teama.stres -dispnee -lezari ale articulatiilor oaselor membrelor superioare si inferioare.-absenta unor dinti.agitat. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA -TA si pulsul se modifica in functie de efortul depus -imobilizare -facies ce exprima frica .

chimica. -absenta unor dinti -lipsa de elasticitate a pielii -pielea este necatifelata.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE -T=36.microbiana.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE -urechile au o configuratie normala si sunt curate.-pacienta se simte obosita . .NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -pacienta se poate imbraca si dezbraca singura -pacienta prezinta vestimentatie comoda .are facies sumbru si ochi incercanati -durere -surmenaj -anxietate. -pacienta are deprinderi igienice normale. surmenaj care influenteaza organismul -afectare fizica. 7.adecvata spitalizarii. -lipsa cunostintelor 6.fara poluare fonica.4-37 -piele de culoare roz avand o temperatura calduta 8. -mucoasa nazala este umeda. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -mediu sanatos. -durere -orice piedica a miscarii -anxietete -stres 9.colorata normal -circulatie inadecvata.iar fosele nazale libere. -mucoasa bucala este umeda si roz -gingiile sunt aderente dintilor si sunt roz -unghiile sunt taiate scurt sunt curate si au o culoare normala.

durere.surmenaj.-dezechilibru. -accepta tratamentul prescris de medic -pacienta vrea sa stie eventualele complicatii ale bolii sale -manifestari de anxietate (tahicardie)si de depresie(insomnie) -grija fata de sensul mortii si al vietii.agitatie. durere -frica. -finete gustativa si a mirosului.multumire)creaza o atmosfera de destindere.stres -frica.NEVOIA DE RECREERE .NEVOIA DE A SE REALIZA -activitate pozitiva(entuziasm.sensibilitate tactila.framintari -sentiment de tensiune pe care pacienta il resimte in fata vietii.stare de criza 11. 1O.anxietate. -pacienta delibereaza in situatii urgente si ia hotarari pozitive 13.durere precordiala -anxietate.NEVOIA DE A COMUNICA -acuitate vizuala si gustativa buna. -privire semnificativa -perceptie obiectiva -atitudine receptiva -relatii armonioase in familie -neliniste .NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI -pacienta prezinta controlul emotiilor. -debit verbal cu ritm moderat -gesturi expresive.stres -spitalizare 12.

A. 2.POTENTIALE -aparitia unei noi crize -aparitia unui infarct miocardic -aparitia edemelor -aparitia unui AVC 2.teama de moarte iminenta.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA -pacienta este constienta de necesitatea formarii de atitudini si deprinderi corecte pentru a obtine o stare de bine.dispnee.3.DIAGNOSTIC DE NURSING a) alterarea circulatiei si respiratiei din cauza durerii precordiale manifestata prin palpitatii.HTA .deplasare -dificultate in recreere B.-somn intrerupt -anxietate -senzatie de sufocare -dispnee -cefalee frontala dezechilibru(durere) -anxietate.PROBLEMELE PACIENTEI. -dorinta de acumulare de cunostinte -pacienta nu are cunostinte privind importanta respectarii tratamentului si prevenirea complicatiilor.2.agitatie. -durerea care determina modificari ale ritmului respirator cardiac.ACTUALE -alterarea circulatiei si a respiratiei -durere precordiala cu caracter de stransura -anxietate -usoara dificultate in alimentatie si hidratare -dificultate in a se odihni -dificultate in mobilizare.stres -spitalizare 14.de TA si neliniste.

a.nelinistii. g) dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei manifestata prin somn intrerupt 2.infarct miocardic) 2. OBIECTIVE SPECIFICE IMEDIATE. OBIECTIVE 1.b.c.durerii si lezarii unor articulatii manifestat prin pozitie specifica(semisezand) si facies ce exprima teama. -instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac.a.OBIECTIVUL GLOBAL -ca pacienta sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale. 1.neliniste d) usoara dificultate in alimentare si hidratare din cauza absentei unor dinti e) dificultate in a se odihni din cauza durerii.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 1.b) durere precordiala din cauza cardiopatiei ischemice manifestata prin senzatie de stransura a cordului c) anxietate din cauza durerii si a eventualelor aparitii a complicatiilor manifestata prin agitatie.ochi incercanati.senzatiei de sufocare manifestata prin facies sumbru.AVC. INTERVENTII DELEGATE: -am recoltat produse biologice .STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta nu-si poate satisface singura nevoile fundamentale si de aceea are nevoie de ajutorul asistentei medicale Grad de dependenta:III 3.4.INTERVENTII 2.discomfort.frica. -combaterea durerii si dispneei -administrarea de coronarodilatatoare -prevenirea unui infarct miocardic -reducerea nevoilor energetice ale organismului -reechilibrarea valorilor tensionale -asigurarea unei ventilatii bune -asigurarea conditiilor de microclimat -reducerea starii de anxietate a pacientei -sustinerea functiilor vitale 1.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE. f) intoleranta la activitate din cauza dispneei. -sustinerea functiilor vitale -prevenirea complicatiilor (edeme.

AVC.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 1.INTERVENTII 2. h)HTA din cauza circulatiei inadecvate manifestata prin cefalee frontala.a.INTERVENTII DELEGATE : -am recoltat produse biologice . 1.-am administrat medicatia prescrisa de medic -am pregatit pacienta pentru efectuarea unor tehnici si explorari.infarct miocardic) 2. g)dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei manifestata prin somn intrerupt.OBIECTIVE SPECIFICE IMEDIATE: -instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac -combaterea durerii si dispneei -administrarea de coronarodilatatoare -prevenirea unui infarct miocardic -reducerea nevoilor energetice ale organismului -reechilibrarea valorilor tensionale -asigurarea unei ventilatii bune -asigurarea conditiilor de microclimat -reducerea starii de anxietate a pacientei -sustinerea functiilor vitale 1.c. Grad de dependenta :III 3.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE -sustinerea functiilor vitale -prevenirea complicatiilor(edeme.4. OBIECTIVUL GLOBAL: -ca pacienta sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale.OBICTIVE 1.a.4.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta nu-si poate satisface singura nevoile fundamentale si de aceea are nevoie de ajutorul asistentei medicale.palpitatii 2.

-am administrat medicatia prescrisa de medic -am pregatit pacienta pentru efectuarea unor tehnici si explorari. -dupa toaleta am frictionat cu alcool toate regiunile corpului.APLICAREA INGRIJIRILOR PROBLEMA PACIENTEI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 20.asupra necesitatilor respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic. 2. -asigurarea conditiilor de microclimat -pacienta sa fie echilibrata fizic si psihic pe toata perioada spitalizarii -pacienta sa fie investigata si tratata conform diagnosticului -pacienta sa fie supravegheata atent -pacienta sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada spitalizarii -la internare am incercat sa-i diminuez stresul suferit la internare si sa-i usurez adaptarea la mediul spitalicesc .02 Internarea pacientei in spital -pacienta sa aiba conditii de mediu securizant.INTERVENTII AUTONOME: -am masurat si am montat zilnic in FO functiile vitale ale pacientei -am asigurat pacientei conditiile optime de microclimat -am incercat sa reduc starea de neliniste.imbunatatind tonusul muscular si circulatia locala periferica -am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria -am anuntat pacienta privind ziuz si ora externarii -am instruit pacienta la externare .de anxietate a pacientei.pretinzand cat mai putine eforturi din partea ei.b.incurajand pacienta -am pregatit salonul si documentele pacientei pentru examenul clinic efectuat de medic -am alimentat activ la pat pacienta -am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei .tratamentul si regimul alimentar. 4.

-am raspuns promt si solicitudine la intrebarile pacientei -am incurajat pacienta sa-si exprime nemultumirile. -pacienta are conditii de mediu securizant si microclimat corespunzator -pacienta s-a familiarizat cu mediul spitalicesc si este echilibrata fizic si psihic -pacienta a fost investigata si i s-a administrat tratamentul conform diagnosticului.HLG.sentimentele in legatura cu problemele sale -i-am explicat scopul interventiilor.scaun=0) -am suplinit pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale.R=16/min.glicemie. -am insotit pacienta pentru a efectua toate explorarile functionale.AV=72 bat/min. -am asigurat atmosfera calda .sala de mese. Pacienta inca prezinta dureri precordiale .-am asezat-o in pat si i-am aranjat obiectele personale in noptiera. -am adus la cunostinta pacientei unde se afla cabinetul asistentelor.de incredere si empatie.explorarilor si al tratamentului si necesitatea acestuia -am pregatit materiale si instrumente pentru recoltarea probelor de laborator -am pregatit fizic si psihic pacienta -am respectat regulile de asepsie si antisepsie -am masurat functiile vitale si vegetative (TA=210/110mmHg. -am recoltat urina pentru examenul de urina -am administrat medicamentele pe cale orala si parenterala.grupul sanitar. 21.lipemie. -am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.sufocari -pacienta sa nu mai acuze dureri precordiale -pacienta sa respire normal si sa nu mai prezinte senzatia de sufocare -am asigurat igiena pacientei -i-am efectuat toaleta pe regiuni .4 C.diureza=1250ml/24 h. -pacienta a fost supravegheata -pacienta a fost ajutata sa-si satisfaca nevoile fundamentale de pe toata perioada spitalizarii. -am aerisit salonul si am asigurat temperatura de 18-20 C si umiditatea aerului 55-60% -am asigurat lenjerie de pat si corp curata si uscata -am protejat patul cu musama.colesterolemie. -am recoltat sange pentru probe de laborator:VSH.02.T=36.

VSH=5mm/h si10mm/2h.am efectuat oxigenoterapie prin sonda nazala.amintrodus sonda pina in nazofaringe.Hb=13.AV=68bat/min.R=18 resp/min. -am masurat functiile vitale si vegetative:TA=210/100mmHg.R=18 r/min.T=36.mmHg.65%.o2 Dispnee si dureri precordiale -pacienta sa prezinte o respiratie normala -pacienta sa nu mai acuze dureri precordiale am solicitat pacientei sa execute miscari pasive -am efectuat masaj la nivelul membrelor inferioare pentru prevenirea edemelor si a trombozelor -am efectuat toaleta pacientei dupa care am facut frictiuni cu alcool si pudrari cu talc -am masurat functiile vitale si vegetative:TA=190/100.scaun=0 -am administrat pacientei medicatia din ziua precedenta -pentru a combate sufocarile . pacienta continua sa prezinte sufocari si acuza precordialii.lipemie=810mg% 23.T=36.ML.sonda a fost mentinuta timp de 2 h. 22.diureza=1400ml/24h.5UI.4C.scaun=1 -am administrat medicatia prescrisa -am efectuat pacientei la indicatia medicului.am masurat distanta de la fosa nazala pana la tragus.leucocite=6800/mm3.AV=70 bat/min.imbunatatind tonusul muscular si circulatia locala periferica.oclisma evacuatoare pentru constipatie -durerile precordiale si dispneea sunt usor ameliorate -rezultatele de laborator arata:HLG.colesterol=2.transaminaze:TGP=7.dupa care am supravegheat pacienta.fixand debitul la 4 l/min pentru aceasta tehnica am facut urmatoarele:am dezobstruat caile respiratorii.-toaleta a fost urmata de frictionare cu alcool usor diluat.8 C. -pacienta a avut un somn agitat cu treziri repetate -nu au aparut edeme si nu s-a modificat coloratia tegumentelor si mucoaselor.52g%o.tymol=6u.diureza=1250 ml.glicemie=1g%.02 -pacienta sa prezinte o stare de bine -am solicitat pacientei sa execute miscari de flexie si extensie usoara a membrelor -am schimbat lenjeria de pat .

T=36 C.AV=72 bat/min.2C.scaun=0 -am administrat medicatia -stare generala ameliorata -cefaleea a disparut -sufocarile si dispneea s-au redus in intensitate -examen sumar de urina:culoare=galbena.T=37.diureza=1200ml.02 pacienta sa prezinte o stare generala buna -am continuat miscarile pasive la pat cu pacienta -am masat membrele inferioare pentru a preveni edemele -am efectuat toaleta de regim dupa care am frictionat cu alcool diluat -functiile vitale si vegetative:TA=185/90 mmHg.examenul sedimentului:hematii=1014.scaun=0 -am administrat medicatia -starea generala imbunatatita -pacienta este mai comunicativa -starea de anxietate s-a redus relativ 24.T=36.a omoplatilor.-am pregatit pacienta pentru efectuarea EKG asigurandu-i cu 10 15 minute inainte repausul fizic si psihic absolut -functiile vitale:TA=190/80 mmHg.regiunea trohanteriana interna si externa a genunchilor si maleolara (regiuni expuse aparitiei escarelor) -am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria de pat -am alimentat activ pacienta.scaun=1 -am administrat medicatia -la indicatia medicului se poate incepe mobilizarea activa a pacientei -starea pacientei se mentine in aceleasi limite -am constatat o usora crestere a temperaturii =37.02 -pacienta sa aibe temperatura corpului in limite normale -am insistat cu igiena in regiunea occipitala.diureza=1200ml.AV=70bat/min.pH acid.02 pacienta sa se mobilizeze activ .la pat -functiile vitalesi vegetative:TA=180/95 mmHg.R=18 resp/min.glucoza =absent.albumina=normal.sacrala.4 C.a coatelor si calcaielor.fesiera.R=20 resp/min.R=16 resp/min.2 C 26.AV=68 bat/min.diureza=1300ml/24h.leucocite=20-25 25.

T=36.-am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei -am continuat mobilizarea ajutand-o sa stea in pozitie sezand la marginea patului si chiar sa se ridice in ortostatism -functiile vitale si vegetative:TA=185/90mmHg.R=16 resp/min.T=36.scaun=1 -am administrat medicatia prescrisa.02 -am supravegheat primii pasi pe care i-a facut pacienta dupa imobilizarea la pat -am ajutat pacienta sa se deplaseze pentru a-si efectua toaleta fetei.8C.R=16 resp/min.supraveghind-o indeaproape -functii vitale si vegetative:TA=180/95mmHg.02 -am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei si i-am spalat parul -dupa toaleta am reorganizat locul de munca -functiile vitale si vegetative:TA=185/93 mm Hg.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa -starea pacientei se prezinta la fel -s-a inceput mobilizarea activa 27.R=16resp/min.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa -starea generala a pacientei nu inregistreaza modificari esentiale 29.diureza=1350 ml/24 h. .R=16 resp/min.diureza=1400 ml/24h.AV=70 bat/min.02 am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria de corp si sa-si efectueze toaleta -functii vitale si vegetative: TA=185/90mmHg.diureza=1300ml.scaun=1.AV=70 bat/min.T=37C.diureza=14oo ml/24 h .AV=68 bat/min.scaun=0 -am administrat medicatia starea generala se prezinta la fel 1.2C.R=18 resp/min.AV=70/min.AV=72bat/min.diureza=1250ml/24h.03 -am supravegheat modul in care pacienta respecta indicatiile medicului -am pregatit-o pentru vizita in urma careia s-a stabilit externarea ei -functii vitale si vegetative:TA=180/92mmHg.am pregatit pacienta pentru o noua EKG -pacienta nu prezinta edeme -coloratia tegumentelor si mucoaselor este normala 28.T=37 C.

regimul alimentar -m-am asigurat ca pacienta are asupra ei biletul de iesire si reteta prescrisa -am trecut datele pacientei intr-un registru alfabetic si am completat o serie de documente medicale -starea pacientei la externare e ameliorata -pacienta nu prezinta edeme. 5.am condus-o la garderoba spitalului -am instruit-o asupra necesitatii respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic.03 pacienta sa urmeze tratamentul prescris de medic in ambulator -am anuntat familia pacientei asupra orei de externare -am ajutat pacienta sa-si stranga lucrurile.R=18 resp/min.T=36.diureza=1300ml.cianoza.03.iar cefaleea a disparut la fel si durerile precordiale -functii vitale si vegetative:TA=185/95mmHg.2007 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: -Cord ischemic dureros -HTA STAREA LA EXTERNARE:ameliorat COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE: -Foaia de observatie-data externarii -numarul de zile de spitalizare -starea la externare -Buletin de externare-data intocmirii -datele de identitate ale pacientului -perioada spitalizarii PLANUL DE RECUPERARE: -sa duca o viata ordonata .tratamentul medicamentos.AV=70 bat/min.8C. 2.EXTERNAREA Data externarii:2.-am administrat medicatia prescrisa -la indicatia medicului am stabilit ca pacienta sa cunoasca momentul externarii -starea generala a pacientei se pastreaza intre aceeasi parametrii.sufocari.scaun=0.

eozinofilie.somnolenta.trombocitopenie.tahicardie supraventriculara.deficite electrolitice.HTA.insuficienta cardiaca la copii.defecte de conducere. -control periodic -tratament conform prescriptiei medicului.hiposodat. creste mult eliminarea renala de sare. Bradicardie marcata.efectul incepe dupa 20-60 min.cirotice.diaree.fibrilatie atriala.edeme periferice prin insuficienta venoasa.stari de rau.anorexie.tahicardie ventriculara. Edeme cardiace.Se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare. Insuficienta cardiaca acuta si congestiva.E.in insuficienta renala severa.v.adenom de prostata.renale.la hepatici.rareori apare urticarie. .dureri abdominale.cefalee.salivatie.in infarctul miocardic recent.tahicardie supraventriculara.la hipotiroidieni.voma. Anurie.reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia antihipertensiva. FURANTHRIL 1/2comprimat zilnic Diuretic foarte activ. MEDICAMENT DOZAJ ACTIUNE INDICATII CONTRAINDICATII EFECTE ADVERSE DIGOXIN 2 fiole i. apoi ½ fiola la6h Glicozida tonicardiaca cu actiune intensiva relativ rapida si de durata relativ scurta.este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse.doze mici daca pacientul a primit inainte tratament cu alt digitalic.in hipokaliemie si hipercalcemie. de la administrarea orala si dureaza 4-6 h .in guta.tulburari de vedere .extrasistole polimorfe ventriculare.stare precomatoasa la cirotici.ginecomastie.cord pulmonar cronic.-sa evite efortul fizic si stresul -sa respecte regimul alimentar hipocaloric. MEDICATIA PACIENTEI M.In cazuri extreme apare fibrilatia ventriculara.in sarcina si alaptare.la batrani.nou nascuti.nu se asociaza cu ototoxice si nefrotoxice.prudenta in leziuni miocardice si bloc partial. Greata.prudenta sau evitare la diabetici.

bloc atrioventricular.Poate creste periculos efectul deprimant circulator al anestezicelor generale.v.astm cardiac.v.m.soc cardiogen.inhiba plachetele(antiagregant plachetar) Cardiopatii ischemice(adjuvant).greata. Uneori poate agrava angina pectorala(se intrerupe medicatia)rareori greata.Injectarea i.palpitatii.cafeaua.are actiune chinidinica slaba.stari anxioase.ischemia miocardica si infarct.Dozele mari si tratamentul prelungit pot duce la deficit de sodiu.are actiune intensa.Solutia nu trebuie amestecata cu alte solutii injectabile. PROPRANOLOL 1 comprimat (20 mg)de 3 ori /zi Blocant betaadrenergic.hiperglicemie si agravarea diabetului.aminofilina.convulsii.ameteli.hipomagneziemie.Antihipertensiv prin inhibarea secretiei de renina si prin actiune centrala. Insuficienta cardiaca necontrolata.astm bronsic.anorexie. La fel ca in cazul digoxinului La fel ca in cazul digoxinului MIOFILIN 1 fiola (10 ml)la 8 h i.rapida si de durata relativ scurta Insuficienta cardiaca mai ales la bolnavii cu tendinta de acumulare a digitalicelor.aritmii severe.eruptii cutanate.stimulant miocardic.fibrilatia atriala si flutter atrial cu ritm rapid. rapida poate cauza congestia pielii.diuretic.hiperazotemie.aritmii cardiace supraventriculare.epilepsie.nefrita.profilaxia trombozelor pe valvule .ceaiul. poate provoca congestia fetei si hipotensiune chiar lipotimie.profilaxia hemoragiilor digestive la cirotici.cefalee.edeme cardiace sau nefrotice discrete Prudenta in caz de iritatie sau hemoragii ale mucoasei gastrointestinale.bronsita spastica. LANATOZID 1 comprimat /zi Tonicardiac cu proprietati asemanatoare digoxinei.ameteli. Angina de piept.intarzie conducerea atrioventriculara.vasodilatator.Se evita cofeina.hemoragie cerebrala.deshidratare. .cefalee.HTA esentiala.iritatie gastrica.prudenta sau evitare in sarcina si alaptare.diaree.insomnie.palpitatii. PERSANTIN 1 comprimat de 75 mg de 3 ori/zi.Injectia i.cefalee.insuficienta cardiaca cu bradicardie.colaps.antispastic.profilaxia migrenei.inlatura influentele cardiostimulatoare simpatice diminueaza raspunsul inimii la efort .trombocitopenie.Antianginos si antiaritmic.bradicardie marcata.nefrita interstitiala. Neliniste.cardiomiopatie obstructiva.eruptii cutanate.prudenta la hipotensivi.v.protejeaza fata de aritmii.hipotensiune arteriala.prudenta sau evitare la copiii mici.deprima forta de contractie a inimii si scade debitul cardiac.hipoglicemie. Antianginos prin vasodilatatie coronariana.cacaua.bufeuri de caldura.somnolenta.Injectarea i.leucopenie.stimulant psihomotor Astm bronsic.rareori pancreatita.acidoza metabolica.profilaxia trombozelor venoase profunde Stari de precolaps si colaps.greata. este dureroasa.micsoreaza consumul de oxigen al miocardului.tremor esential.hiperuricemie. lent Bronhodilatator slab.

1. Pacientul locuieste cu fiica de 22 ani si fiul de 30 de ani intr-o garsoniera.infarct de miocard.Pacientul nu fumeaza. 1.consuma ocazional alcool si cafea.dispnee.diaree. voma.a)ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE -tatal: decedat de cancer prostatic -mama: hipertensiva.senzatie de rece in extremitati.Greata.fotofobie.poate provoca bronhospasm.ciroza hepatica compensata.2.stare depresiva.I.Sotia sa a decedat in urma cu 1o ani in urma unui accident rutier.fara un regim special.interferarea functiei sexuale.insomnie.Intreruperea brusca a tratamentului prelungit poate provoca mai ales la bolnavii cu angina pectorala severa agravarea anginei.MUNICIPIUL PLOIESTI.CULEGEREA DATELOR 1.cosmaruri.halucinatii vizuale. VARSTA:52 ANI STARE CIVILA:VADUV SEX:MASCULIN NATIONALITATE:ROMANA OCUPATIE:STRUNGAR RELIGIE:ORTODOX b)DATE VARIABILE: DOMICILIUL: JUDETUL PRAHOVA.cefalee.rareori purpura.Surse de culegere a datelor:-pacient -echipa medicala DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI: a)DATE FIXE: NUME SI PRENUME:M.1. .In caz de hemoragie digestiva riscul prabusirii circulatorii poate fii crescuta.sudoratie.Agraveaza insuficienta cardiaca. INGRIJIREA PACIENTULUI M.aritmii ventriculare.parestezii.I.Are o alimentatie obisnuita .

o2. 1.4. Temperatura=36. 1.marit in volum prin exces adipos. -Aparat digestiv: dentitie fara lipsuri.fara adenopatie -Sistem muscular:normal reprezentat -Sistem osteo-articular:aparent integru morfologic -Sistem ganglionar:ganglioni nepalpabili -Aparat respirator: prezinta torace normal conformat.5..mictiuni fiziologice -Sistem nervos central: este orientat temporo spatial.ficatul si splina in limite normale -Aparat uro-genital:prezinta loje renale nedureroase.cu antecedente cardiovasculare.precedata de o serie de neintelegeri la locul de munca Toate acestea au condus la internarea pacientului M.zgomote cardiace ritmice.MOTIVELE INTERNARII Precordialgii cu caracter de apasare.EXAMENUL CLINIC PE APARATE -Tegumente si mucoase:normal colorate.murmur pulmonar prezent -Aparat cardio-vascular: se constata zgomot apexian spatiul V intercostal stang.cu durata de peste 30 minute.00 1. in sectia de cardiologie.I.sonoritate pulmonara bilateral prezenta.ROT normale.3.care nu se amelioreaza dupa administrare de nitroglicerina.a aparut de aproximativ o luna.infarct de miocard in 2001 si 2004.2007 ora 13. anxietate.oboseala la eforturi medii.DIAGNOSTICUL LA INTERNARE -cord ischemic dureros -sechele post infarct miocardic -insuficienta mitrala functionala -insuficienta circulatorie cerebrala -poliartroze 1.6.se interneaza in sectia cardiologie pentru apasari precordiale cu durata de peste 30 de minute.ISTORICUL BOLII Pacientul in varsta de 52 ani .AV=80 batai/min.acuitate vizuala si auditiva bune.De mentionat ca aceste stari de indispozitie generala la care s-au adaugat sufocari.DATA INTERNARII 18.cefalee.care nu cedeaza la administrare de nitroglicerina si pentru oboseala la eforturi medii.b)ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE Pacientul a avut infarct miocardic in iunie 2001 si altul 3 ani mai tarziu in noiembrie 2004.TA=120/80 mm Hg. 1.prezente bilateral.abdomen moderat.2C .7.

sufocari -16 resp/min -puls rapid=80 batai/min.NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE 2.NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE -mucoasa respiratorie umeda.TA=102/80 mm Hg.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE 1.secretii reduse -coloratie normala a tegumentelor -mucoasa bucala roz. -precordialgii -anxietate -alterarea muschiului cardiac -cunostinte ineficiente despre alimentatia echilibrata .aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -pacientul are apetit si prezinta senzatie de satietate dupa cele trei mese pe care le serveste pe zi -dispnee de efort.umeda -gingii roz.

4 C -piele de culoare roz cu temperatura normala 8.1 noaptea. -urina este de culoare galben deschis cu aspect clar.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI -somn neperturbat.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE -urechile au o configuratie normala si sunt curate -mucoasa nazala este curata si umeda -unghiile sunt taiate scurt si au culoare normala .NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA TA si pulsul se modifica in functie de efortul depus.3.linistit -pacientul s-a putut odihni 6.2-36.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE -T=36.6 mictiuni pe zi :5 ziua. -poliartroza -facies anxios -pacientul adopta pozitia semisezand (specifica) -dificultate usoara in miscare -precordialgii -anxietate -frica -lezari ale articulatiilor si oaselor 5. 4.NEVOIA DE A ELIMINA -diureza=1200 ml/24 h.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -pacientul se poate imbraca si dezbraca singur 7.

.-pacientul are deprinderi igienice normale 9.neintrerupt pentru a se recrea pacientul citeste 14.NEVOIA DE RECREERE -somn neperturbat.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA -pacientul este constient de necesitatea formarii de atitudini si deprinderi corecte pentru a obtine o ameliorare a bolii si o stare de bine.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI pacientul prezinta controlul propriilor emotii -accepta tratamentul prescris -pacientul este constient de eventualele complicatii ale bolii sale 12.stres -dezechilibru -precordialgii 10.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -mediu poluant -cefalee.NEVOIA DE A COMUNICA -acuitate vizuala si gustativa-bune -sensibilitate tactila -debit verbal cu ritm moderat -gesturi expresive -perceptie obiectiva a mesajului primit -atitudine receptiva 11. -pacientul prezinta dorinta de a acumula cunostinte in legatura cu boala sa.oboseala ce influenteaza starea organismului -anxietate.NEVOIA DE A SE REALIZA -pacientul delibereaza in situatii urgente si ia hotariri potrivite 13.

v anxietate v oboseala la eforturi medii b)POTENTIALE v aparitia unei noi crize v aparitia unui infarct miocardic v aparitia complicatiilor (edeme.tromboze. Grad de dependenta II. Durere din cauza insuficientei mitrale manifestata prin senzatie de apasare.de greutate. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacientul nu isi poate satisface pe deplin toate cele 14 nevoi fundamentale . cu durata de peste 30 minute.PROBLEMELE PACIENTULUI a)ACTUALE v dureri precordiale intense cu caracter de apasare. Anxietate din cauza durerii si a eventualelor complicatii manifestata prin neliniste Intoleranta la activitate din cauza precordialgiilor manifestata prin oboseala la eforturi medii.de aceea va avea nevoie de ajutorul echipei medicale. APLICAREA INGRIJIRILOR PROBLEMA OBIECTIVE .AVC) DIAGNOSTICE DE NURSING a) b) c) d) Alterarea circulatiei din cauza lezarii muschiului cardiac manifestata prin cresterea usoara a TA.

-am condus pacientul in salon -am asigurat conditiile optime de microclimat(temperatura.AV=80 bat/min.acesta fiind prevazut cu lenjerie curata si bine intinsa pentru a preveni escarele.T=36.avand grija sa protejez pacientul cat mai mult posibil im sensul cat mai reduse mobilizari -dupa toaleta am frictionat tegumentele pacientului cu alcool usor diluat -am asigurat conditii de perfecta asepsie -am administrat medicatia prescrisa . -am incurajat si supravegheat permanent pacientul -am masurat functiile vitale si vegetative TA=120/80mm Hg.INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 18.efectuind toaleta pe regiuni la pat. 19.scaun=0.aerisire.lenjerie de corp si pat) -am ajutat pacientul sa se instaleze comod in pat .2 C.diureza=1250ml/24 h.02 INTERNAREA -pacientul sa fie independent in privinta nevoilor fundamentale -pacientul sa aiba conditii optime de microclimat -pacientul sa nu mai acuze dureri -pacientul sa prezinte o stare de bine pe toata perioada spitalizarii -pacientul sa fie tratat si investigat conform diagnosticului.R=16 resp/min. -am sfatuit pacientul sa stea cat mai linistit pentru a nu-si agrava situatia.IMOBILIZARE -pacientul sa nu mai acuze dureri pacientul sa se poata mobiliza -am asigurat igiena pacientului .02 DURERE PRECORDIALA. -la indicatia medicului am administrat medicatia prescrisa. -am pregatit fizic si psihic pacientul pentru recoltarea de sange in scopul efectuarii unor examene de laborator -pacientul este astenic -acuza dureri precordiale -pacientul este un tip de persoana constitutional hipertensiva.

55 U.T=36. 20.scaun =0 -am administrat medicatia prescrisa -datorita starii ameliorate a pacientului medicul a hotarit externarea acestuia -rezultatele examenului de urina indica: -aspect usor opalescent -glucoza si proteine absente ..TGO=4.I.T=36.6 C.95 gr/%o.8 C.R=20 resp/min.glicemie=0.R=16 resp/min.Leucocite=5200/mm3 sange 21. -am administrat medicatia prescrisa -deoarece pacientul prezinta insomnie la medicatie s-a adaugat diazepam 10 mg(seara) -starea pacientului s-a imbunatatit usor -durerile si dispneea s-au ameliorat -rezultatele examenelor de laborator indica: VSH=23mm/1h.diureza=1400 ml/24 h.Hb=13.02 DURERE DISPNEE SOMN AGITAT -pacientul sa nu mai acuze dureri -pacientul sa aiba o respiratie adecvata -pacientul sa aiba un somn odihnitor -am solicitat pacientului sa faca miscari pasive la nivelul degetelor de la picioare -am masurat functiile vitale si vegetative TA=120/85 mm Hg.AV=70 bat/min.02 -am continuat sa mobilizez pacientul .AV=74 bat/min.scaun=0.diureza=1400ml/24 h.-am pregatit pacientul in vederea recoltarii de urina -pacientul acuza in continuare dureri precordiale intense -nu poate executa numeroase miscari.acesta stand chiar in ortostatism -am asigurat igiena pacientului -am anuntat familia cu privire la externare -am masurat functiile vitale si vegetative TA=110/80 mm Hg.54 g.lipemie=600 mg%.

starea pacientului la externare este ameliorata.6 C diureza=1400 ml scaun=1 -am administrat medicatia prescrisa -am pregatit documentele necesare externarii -spre deosebire de internare.data externarii -numar de zile de spitalizare . EXTERNAREA DATA EXTERNARII :22.2007 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:-cord ischemic dureros -angor de efort -poliartroze STAREA DE SANATATE LA EXTERNARE: ameliorat COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE: -FOAIA DE OBSERVATIE.02 -pacientul sa urmeze tratamentul in ambulatoriu -pacientul sa aiba un regim alimentar hiposodat -am condus pacientul la garderoba -am inmanat pacientului biletul de iesire din spital si l-am sfatuit asupra modului de viata postspitalicesc -am masurat functiile vitale si vegetative TA=110/80 mm Hg AV=68 bat/min R=18 resp/min T=36.02.-relativ frecvente epitelii si leucocite -numeros oxalat de calciu 22.

reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia antihipertensiva.in hipokaliemie si hipercalcemie .fibrilatie si flutter atrial.Solutia nu trebuie amestecata cu alte solutii injectabile.doze mici daca pacientul a primit inainte tratament cu alt digitalic.prudenta in leziuni miocardice si bloc partial.ameteli. MEDICAMENT ACTIUNE INDICATII CONTRAINDICATII EFECTE ADVERSE PERSANTIN 3 comprimate de 25mg/zi Antianginos prin vasodilatatie coronariana.extrasistole polimorfe ventriculare.cefalee.Se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare. inhiba functia plachetelor.insuficienta cardiaca la copii.dureaza 4-6 ore.nou nascutii imaturi.antiagregant plachetar Cardiopatiile ischemice(adjuvant).injectarea I.tahicardie ventriculara.125 mg/zi Diuretic foarte activ.cord pulmonar cronic.I.in insuficienta renala severa.chiar lipotimie.creste foarte mult eliminarea renala de sare. Uneori poate agrava angina pectorala(se intrerupe medicatia).Se evita consumul de cofeina.ceai.V. poate provoca congestia fetei si hipotensiune arteriala.rareori greata. DIGOXIN 0.este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse. Insuficienta cardiaca acuta.aminofilina.bufeuri de caldura.cacao.somnolenta.tahicardie supraventriculara. la batrani .stresul -control periodic -tratament conform prescriptiilor medicale.diaree.la hepatici.insuficienta cardiaca congestiva.prudenta la hipotensivi.cafea. Bradicardie marcata. MEDICATIA PACIENTULUI M.profilaxia trombozelor venoase profunde Stari de precolaps si colaps.-starea la externare -BULETIN DE EXTERNARE-data intocmirii -date de identitate ale pacientului -perioada spitalizarii PLANUL DE RECUPERARE: -evitarea efortului fizic.efectul incepe dupa 20-60 min de la administrarea orala.la hipotiroidieni.eruptii cutanate.in infarctul miocardic recent.

este activ pe cale orala si are efect durabil-se instaleaza la cca o ora si dureaza in jur de 5 ore.somnolenta.edeme localizate(posttrombolitice si posttraumatice). NEFRIX 1 comprimat de 25 mg/zi Diuretic saluretic din grupa tiazidelor.sindrom premenstrual.hiperuricemie.defecte de conducere.ulcer gastro duodenal.impiedicarea extinderii trombozei in infarctul acut de miocard.traumatisme cerebrale.postinfarct Alergie sau intoleranta.guta.boala Addison. Alergie la anticoagulante .agranulocitoza.neliniste.in cazuri extreme apare fibrilatia ventriculara.dureri abdominale. Tratament de fond in angina de [piept. Uneori congestia pielii.profilaxia de durata a trombozelor pe valvulele cardiace si pe grefele vasculare.hiponatremie marcata.tahicardie.eruptii cutanate.renali.prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiovasculara severa.hipertensiune arteriala.prudenta in ciroza decompensata.stari de rau.transpiratie.alergie sau intoleranta la tiazide si sulfamide.anorexie. Hiponatremie.diabet .Atentie cand se asociaza cu antidiabetice deoarece le antagonizeaza actiunea.pancreatita.in stari febrile.ameteli.la denutriti si in boli sistemice grave.aritmii digitalice si alte stari de hiperexcitabilitate miocardica.Greata .stare confuziva.profilaxia trombozelor venoase si a accidentelor embolice dupa interventii chirurgicale.stari de hipokaliemie .slabiciune.slabiciune musculara.hipercalcemie.voma.realizeaza profilaxia crizelor.sindrom hipokaliemic cu astenie.paloare.cirotice.hemoragie cerebrala.cefalee.hiperlipoproteinemia.nu se foloseste in primele trei zile dupa interventii chirurgicale si dupa nastere.marirea glicemiei si agravarea diabetului.icter colestatic.tahicardie supraventriculara.cefalee.sarcina.nefrotice.tulburari digestive.in boli hepatice si renale grave.colici.cand se asociaza cu antihipertensive potenteaza efectul hipotensiv.antiinflamatoriile nesteroidiene micsoreaza efectul diuretic.tratament de durata.adjuvant in diabetul insipid si in hipercalcemia idiopatica(scade eliminarea de calciu) Anurie.HTA peste 200mm Hg.la malnutriti.hipertiroidieni.insuficienta renala severa.salivatie.rareori apare urticarie.hepatici. in timpul sarcinii si alaptarii.greata.insuficienta renala.diateze hemoragice.tromboflebite recurente.voma.tulburari de vedere.prudenta la hipotiroidieni.cresterea uricemiei.diree. TROMBOSTOP 1 comprimat/zi Anticoagulant Tromboze extensive ale venelor profunde.greata.dozele mari pot provoca methemoglobinemie.hipotensiune arteriala marcata si insuficienta circulatorie acuta .cu actiune de intensitate moderata.constipatie. NITROPECTOR 3 comprimate de 20 mg /zi Antianginos din grupa nitratilor organici.infarct acut de miocard.cefalee.trombocitopenie alergica.ameteli.carentiale.rareori anorexie.ginecomastie.anemie severa.scade presiunea arteriala crescuta si potenteaza efectul medicamentelor antihipertensive Edeme cardiace.parestezii.se evita /prudenta in asociatie cu bauturile alcoolice.agravarea insuficientei renale.in prezenta hipotermiei .Tratamentul cu trombostop trebuie evitat atunci cand nu e posibil controlul efectului prin analize de laborator periodice .precoma sau coma hepatica.rareori hipertensiune arteriala severa.anemie aplastica.voma.eozinofilie.diaree.purpura trombocitopenica.diaree.leucopenie.cortizonice.Nu trebuie folosit de sportivi.care se mentine 8-12 ore.fotosensibilizare.

relativ greu de controlat.E.Sangerari diverse. INGRIJIREA PACIENTULUI S. SURSE DE CULEGERE A DATELOR -Pacient 1.eruptii cutanate necrotice. 1.urticarie.tulburari digestive.leucopenie.rar stomatita ulceroasa.CULEGEREA DATELOR 1.sector 1 .E.2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI a)DATE FIXE NUME SI PRENUME:S.febra.1.alopecie. VARSTA:43 ANI STARE CIVILA:CASATORIT SEX:MASCULIN NATIONALIYATE:ROMANA OCUPATIE:MUNCITOR RELIGIE :ORTODOXA b)DATE VARIABILE: domiciliul:Bucuresti.

Zgomote cardiace ritmice A.2007 . 1. DIAGNOSTIC LA INTERNARE -Sindrom coronarian acut . 1.3.V.are 2 copii.Pacientul este casatorit .3.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE Neaga MOTIVELE INTERNARII -Dureri precordiale intense cu character constrictive cu iradiere in membrul superior stang. Alimentatia este obisnuita fara un regim anume. .mobil cu miscarile respiratorii.ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE Neaga 1.5.splina nepalpabile -Aparat uro-genital:Giordano(-) bilateral.ora 9.anxietate .a.Ficat.pacientul se sufoca.puls prezent la arterele pedioase.78 cm.posibil infarct miocardic acut 1.este un mare fumator(aproximativ 2 pachete de tigari pe zi) consuma alcool frecvent.5 C -Respiratie aritmica.30 1.fara raluri -Aparat cardio-vascular:regiunea precordiala nemodificata.A.G=135 kg -Stare de constienta:prezenta -Facies:nespecific -Tegumente:normal colorate -Fanere :trofice -Tesut conjunctiv-adipos:excesiv -Sistem ganglionar:nepalpabil -Sistem muscular:normoton.b.05.mictiuni fiziologice -Sistem nervos:orintat temporo spatial Temperatura=36.normokinetic -Sistem osteo-articular:aparent integru -Aparat respirator:torace normal conformat cu miscari ventilatorii prezente. -Aparat digestiv:abdomen etalat. 155/110 mm Hg.dispnee.DATA INTERNARII 17.7.6.T.EXAMEN CLINIC PE APARATE -Stare generala alterata -Talie 1.soc apexian spatial V intercostal stang.=86 batai/minut.varsaturi prelungite si dispnee motiv pentru care a chemat ambulanta.locuieste intr-un apartament cu 3 camere.

TA=155/110 mm Hg -durere precordiala -anxietate-cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata-durere la nivelul membrului superior stang 2./min.1.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 2..NEVOIA DE A BEA SI A MANCA -mucoasa bucala roz si umeda -gingii normale -pacientul are pofta de mancare -greseli in alimentatie si prepararea alimentelor -durere precordiala -anxietate ./min.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE 1NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE -mucoasa respiratorie umeda -coloratie normal a tegumentelor -senzatie de sufocare -19 resp.AV=86 bat.

NEVOIA DE A ELIMINA -urina=1400 ml/24 h -urina cu aspect normal -sete intense -scaun la 2 zile. -are vestimentatie lejera 7.balonare -diminuarea peristaltismului intestinal si aparitia constipatiei 4. -imobilizare -facies ce exprima frica -pacientul sta in pozitie semisezand din cauza dispneei.ochi incercanati.agitat.NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA -TA si pulsul se modifica in timpul efortului. -durerea precordiala -anxietate -dispnee 5.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE . -durere -anxietate -lipsa cunostintelor 6.-stres 3.constipatie . -facies sumbru.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -somn perturbat .

NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE -urechile au o conformatie normal si sunt curate.fose nazale curate.anxietate.fara poluare chimica. . -durere precordiala.microbiana.fonica.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI -pacientul prezinta interes pentru eventualele complicatii ale bolii sale.stress -sentiment de tensiune. -surmenaj care influenteaza organismul.frica.5 C -piele normala 8.NEVOIA DE A COMUNICA -acuitate vizuala.olfactiva si gustative buna -sensibilitate tactile -debit verbal cu ritm moderat -perceptie obiectiva -neliniste. -mucoasa bucala umeda si roz -unghii curate.-T=36. -agitatie 10. -pacientul are deprinderi igienice -aabsenta unor dinti -circulatie inadecvata -durere -anxietate -stres 9. -durere -stare de criza 11.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -mediu sanatos. -mucoasa nazala este umeda.

-accepta tratamentul prescris.PROBLEMELE PACIENTULUI A.ACTUALE · · · · Alterarea circulatiei si respiratiei.tahicardia. durerea. Durerea precordiala.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA -pacientul este interes de a-si forma deprinderi sanatoase de viata si alimentatie -pacientul nu are cunostinte despre respectarea tratamentului pentru prevenirea complicatiilor. Anxietatea Dificultate in alimentative si hidratare. tahicardie. .teama de moarte iminenta. 2.durere precordiala 12.nelinistea.NEVOIA DE RECREERE -somn interrupt -anxietate -dispnee -durere -anxietate.2.depresie.stress -spitalizarea 14.NEVOIA DE A SE REALIZA -pacientul ia hotarari pozitive 13.

Dificultate in imobilizare. Dificultate in recreere.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacientul nu-si poate satisface singur nevoile fundamentale si are nevoie de asistenta medicala . -Reechilibrarea TA si AV.· · · Dificultate in a se odihni. B.4. 3. -Asigurarea unei ventilatii bune. -Durere precordiala manifestata prin senzatia de stransura a cordului.a OBIECTIVUL GLOBAL -Ca pacientul sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale. -Anxietate datorata durerii si eventualelor complicatii manifestata prin agitatie si frica. -Reducerea nevoilor energetic ale organismului. -Dificultate in a se odihni datorita durerii si nelinistii.Grad de dependenta III. -Dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei.deplasare.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 1. .OBIECTIVE SPECIFICE IMMEDIATE -Instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac -Combaterea durerii si dispneei -Administrarea de coronarodilatatoare -Prevenirea unei noi crize. 1.3. -Usoara dificultate in alimentare si hidratare datorita absentei unor dinti.OBIECTIVE 1. 2.DIAGNOSTIC DE NURSING -Alterarea circulatiei si respiratiei din cauza durerii precordiale manifestata prin dispnee. 2.b. POTENTIALE · · · Aparitia unei noi crize Aparitia edemelor Aparitia unui AVC.

IMA. -Am alimentat activ pacientul.) 2. -Am asigurat pacientului conditiile optime de microclimate.APLICAREA INGRIJIRILOR .INTERVENTII AUTONOME -Am masurat si am notat zilnic in F. functiile vitale. -Am efectuat toaleta la pat a pacientului. -Sustinerea functiilor vitale.INTERVENTII DELEGATE -Am recoltat produse biologice -Am administrat medicatia prescrisa de medic -Am pregatit pacientul pentru explorari. 2.c. -Am incercat sa reduc starea de neliniste.b. -Prevenirea complicatiilor(edeme. -Am frictionat cu alcool pentru imbunatatirea circulatiei.O. -Am instruit pacientul in vederea respectarii indicatiilor medicului si tratamentul prescris. -Reducerea starii de anxietate.AVC.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE -Sustinerea functiilor vitale.-Asigurarea conditiilor de microclimate .INTERVENTII 2. -Am anuntat pacientul cu privire la data si ora externarii. 4.anxietate incurajind pacientul. 1. -Am pregatit salonul si pacientul pentru consultatii.a.

-A fost ajutat sa-si satisfaca cele 14 nevoi.glicemie.s-a familiarizat cu mediul spitalicesc.5 C. -L-am informat despre locul grupului sanitary si cabinetului medical. 18.R=18 resp/min. -Am instituit repausul total.a fost investigat si tratat conform diagnosticului. -sa fie investigat si tratat. -Am recoltat sange pentru VSH.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa -am efectuat oxigenoterapia(4 l/min) . -Pacientul are conditii de mediu securizant.colesterolemie. -sa-si satisfaca cele 14 nevoi.lipemie.HLG.diureza 1200 ml/24 h.anxietatea. -am efectuat toaleta la pat urmata de frictionare cu alcool.2007 Internarea pacientului Pacientul sa aibe conditii de mediu securizant si microclimate adecvat.05. -sa fie supravegheat atent. -Am incercat sa diminuez stresul.urina.diureza=1400 ml/24 h. -am masurat functiile vitale:TA=120/60.R=18 resp/min. -Am administrat medicatia prescrisa si oxigenoterapia.TGO.T=36.TGP.5 C.AV=86 bat/min.AV=88 bat/min.PROBLEMA PACIENTULUI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 17.T=36.05Pacientul nu prezinta dureri -pacientul sa respire normal -Am asigurat igiena pacientului. -Am aranjat obiectele personale ale pacientului. -am instalat pacientul in pat dup ace am aerisit salonul am pregatit patul. -Am masurat functiile vitale si vegetative:TA=155/110 mm Hg.

-starea pacientului in aceleasi limite. -persista starea de balonare 20. -am frictionat cu alcool.7 C. -am efectuat toaleta pe regiuni la pat. -am masat membrele inferioare. Balonare intense. -am administrat OMEZ seara. -am efectuat toaleta pe regiuni.pacientul insista sa mearga la toaleta. -nu au aparut edeme 19. -am masurat functiile vitale:TA=120/60 mm Hg.prezinta balonare intensa. -stare de anxietate inca prezenta.diureza=1250 ml/24 h.-pacientul continua sa prezinte dispnee. Pacientul nu are durere precordiala. -am masurat functiile vitale:TA=120/65 mmHg .scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa si OMEZ seara.T=36. -am alimentat active pacientul.T=36.05.7 C.AV=86 bat/min. -am masurat functiile vitale:TA=95/65 mm Hg.05.AV=68 bat/min.somn agitat.T=36.diureza=1300/24 h. Stare generala ameliorata -pacientului sa I se mentina starea generala buna -am efectuat toaleta.AV=88 bat/min.scaun=1 -am administrat medicatia. 21. am asigurat conditiile de microclimat corespunzatoare.05.scaun =0 -am administrat medicatia . -pacientul sa respire normal sis a se diminueze starea de balonare.diureza=1300ml/24 h. -pacientului sa i se diminueze starea de balonare. -am schimbat lenjeria. . -stare generala usor ameliorate.5 C.

-stare generala ameliorate fara precordialgii.05. 23.sacrala. -am administrat medicatia prescrisa.5 C.a coatelor si calcaielor.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa. -am mobilizat pacientul -am pregatit pacientul pentru o noua EKG.5 C.diureza=1300ml/24 h.05.AV=72 bat/min.-stare generala ameliorata 22.AV=68 bat/min. Stare generala ameliorata -sa i se mentina starea generala ameliorata -s-a insistat cu igiena in regiunea occipitala .T=36.a omoplatilor.fara sufluri sau frecatura. -pacientul are o stare generala buna. -am alimentat pacientul la pat -am masurat functiile vitale:TA=105/60 mmHg.T=36. . Stare generala buna -sa-si mentina starea generala buna -am informat pacientul despre regimul alimentar si stilul de viata sanatos.diureza=1250 ml/24h -scaun=1.pentru prevenirea escarelor de decubit . -am informat pacientul despre ziua externarii.05. 24. Stare generala buna -mobilizare treptata -am efectuat igiena -am alimentat pacientul -am purtat discutii despre religie si masurile de prevenire a unor noi crize. -am masurat functiile vitale:TA=90/50 mm Hg.maleolara.fesiera.

-am trecut datele pacientului intr-un registru si am completat o serie de documente medicale. -am mobilizat pacientul. -pacientul are o stare generala buna.R=18 resp/min. 25.05. -am administrat medicatia. -starea pacientului este buna. -am instruit pacientul in legatura cu respectarea indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic.scaun=0. -pacientul sa-si mentina starea de sanatate sis a urmeze tratamentul prescris.-am masurat functiile vitale:TA=90/60 mm Hg.AV=68 bat/min. -m-am asigurat ca pacientul are biletul de externare asupra lui si reteta prescrisa. ameliorate. -am ajutat pacientul sa-si stranga lucrurile. . Am anuntat familia despre ora externarii.diureza=1250ml/24 h.tratamentului medicamentos si regimul alimentar.

-sa-si reduca greutatea corporala.5.FOAIA DE OBSERVATIE -data externarii -numar de zile de spitalizare -starea la externare 2.EXTERNAREA DATA EXTERNARII: 25. -sa evite consumul de bauturi alcoolice si tigari. MEDICATIA PACIENTULUI S.E.tratament.hiposodat.05.BULETIN DE EXTERNARE -data intocmirii datele de identitate ale pacientului -perioada spitalizarii PLANUL DE RECUPERARE -sa duca o viata ordonata -sa evite efortul fizic si stresul -sa respecte regimul alimentar hipocaloric .control periodic. MEDICAMENT DOZAJ ACTIUNE INDICATII CONTRAINDICATII EFECTE ADVERSE .2007 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :cord ischemic dureros STAREA LA EXTERNARE:ameliorat COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE 1.

hipoglicemie. insuficienta cardiaca. S-au observat foarte rare cazuri de bronhospasm. agravarea sindromului Raynaud. infarct miocardic acut: tratament de înlocuire a metoprololului introdus intravenos. greata. reactii cutanate diverse (de ex. Rar s-a observat aparitia anticorpilor antinucleari. insomnie. cum sunt: aritmii supraventriculare (tahicardie. manifestari functionale cardiace: eretism cardiac. tulburari digestive (epigastralgii. hipersensibilitate la metoprolol sau la oricare dintre componentii produsului. Se mai poate folosi în tratamentul unor diferite tulburari de ritm. urticarie) si/sau prurit. antecedente de reactii anafilactice. forme severe de sindrom Raynaud si afectiuni arteriale periferice.PLAVIX 75 mg 1comprimat la pranz Antiagregant plachetar Reducerea evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic. hipotensiune arteriala. soc cardiogen. accident vascular cerebral. bradicardie. Cele mai frecvente: astenie. bradicardie sinusala (frecventa cardiaca sub 45-50 batai/min). tratament de lunga durata dupa infarct miocardic (scaderea mortalitatii). feocromocitom netratat. bloc sinoatrial. infarct miocardic (anterior cu câteva zile dar mai recent de 35 de zile) sau arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare dovedita. bloc atrioventricular de gradul II sau III neinvestigat. ENALAPRIL . Mai rar: încetinirea conducerii atrioventriculare sau marirea gradului unui bloc atrioventricular preexistent. agravarea bronhospasmului. angioedem sau reactii anafilactoide. eruptii psoriaziforme). cum ar fi ulcerul gastroduodenal sau hemoragia intra-craniana. varsaturi). Afectare hepatica severa. Forme severe de astm bronsic si bronhopneumopatie cronica obstructiva. profilaxia crizelor de angina de efort. agravarea unei claudicatii intermitente preexistente. Hemoragie activa. flutter si fibrilatie atriala. boala nodului sinusal. angor Prinzmetal (neasociat cu alte afectiuni cardiovasculare si în cazul administrarii metoprololului în monoterapie). moarte de cauza vasculara) la pacientii cu antecedente de boala aterosclerotica simptomatica. tahicardie ventriculara). Alaptare (vezi Sarcina si alaptare). foarte rar însotita de manifestari clinice de tip sindrom lupic. cosmar. tahicardie jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare. insuficienta cardiaca ce nu raspunde la tratament. Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre componentele produsului. reactii cutanate (rash maculo-papular sau eritematos. definita prin accident vascular cerebral ischemic (mai vechi de 7 zile dar mai recent de 6 luni). care dispar la oprirea tratamentului. senzatia de raceala în extremitati. METOPROLOL 100 mg 1 comprimat dimineata 1 comprimat seara antihipertensiv Hipertensiune arteriala.

de obicei în asociatie cu diuretice si digitalice. fibrilatie atriala. Antecedente de angioedem relatate anterior începerii tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie Cardiovasculare: stop cardiac. clinice si de laborator. este indicat pentru reducerea riscului infarctului miocardic recurent. singur sau în asociere cu alte antihipertensive. La pacientii hipercolesterolemici fara boala coronariana . tulburari de ritm cardiac inclusiv tahicardie si bradicardie. Hipersensibilitate la enalapril sau orice alt inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei I. constipatie. sincopa. sunt de obicei usoare si trecatoare. Absorbtie rapida dupa administrare orala. singurul eveniment advers care s-a produs semnificativ la pacientii tratati cu pravastatin fata de placebo a fost urticaria. anorexie. embolie pulmonara. Digestive: ileus. hipotensiune.5 mg 1 comprimat dimineata 1 comprimat seara Antihipertensiv din grupa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei I. OMEZ 1 comprimat seara . palpitatii. melena.cardiaca evidenta Hipersensibilitatea la orice component al acestui medicament. o afectare a functiilor hepatice Evenimente adverse. necesitatea procedurilor de revascularizare si pentru a reduce riscul atacului si a atacului ischemic tranzitoriu (TIA). insuficienta hepatica. în special diuretice tiazidice. Insuficienta cardiaca congestiva simptomatica. infarct miocardic sau accident vascular cerebral secundare hipotensiunii excesive la pacientii cu risc crescut. pancreatita. cu pic plasmatic la aproximativ 3 ore. Pe durata studiilor clinice. Biodisponibilitatea este de 40%. hepatite. stomatita SORTIS 10 mg 1 comprimat seara determina efectul de scadere a lipidelor in doua moduri. nemodificata de alimente Hipertensiune arteriala.

).reintegrarea sociala si profesionala. EVALUAREA FINALA Cordul ischemic dureros este o afectiune datorata compromiterii circulatiei coronariene .E.) Ca obiective imediate urmarite in cadrul tratamentului amintim asigurarea repausului fizic si psihic.Alimentatia deficitara a miocardului apare ca o consecinta a aterosclerozei coronariene.printre factorii predispozanti ai cardiopatiei ischemice fiind incriminati: HTA (cazul pacientei M.).E. ulcer indus de antiinflamatoarele nesteroidiene. si deci controleaza aciditatea intragastrica. sindromul Zollinger-Ellison.administrarea de coronarodilatatoare. Hipersensibiltate la Omeprazol. Omeprazol-ul este un derivat benzimidazolic substituit care actioneaza in faza finala a producerii de acid.si pacientul S. si M.E.Durerea poate sa nu iradieze iar durata ei este cuprinsa intre 5-10-15 minute in angina de piept (cazul pacienteiM. Efectele sale adverse sunt slabe.necazuri (cazul pacientului M. )sau efortul(pacientul M.observarea tuturor modificarilor aduse ulterior la cunostinta medicului . al esofagitei erozive si pentru reducerea secretiei gastrice acide la pacientii cu sindrom Zollinger-Ellison.asigurarea conditiilor de microclimat. : Este in general bine tolerat.Aparitia ei este cauzata de o serie de factori ca : stresul.suparari.). Durerea provocata de ischemia miocardului este de durata si intensitate diferita.calmarea durerii..linistirea si ingrijirea pacientilor. indiferent de stimuli.prevenirea complicatiilor. fara reactii evidente.. este un medicament antisecretor foarte eficace pentru vindecarea ulcerului gastroduodenal.varsta (pacienta M.supraponderea si obezitatea (pacienta M. . Astfel.Ea poate fi simtita fie ca o senzatie de apasare si de presiune (cazul pacientei M. Evolutia pacientilor avuti in ingrijire a fost buna.ceea ce are ca efect imposibilitatea asigurarii hranirii cu sange a muschiului cardiac.ereditatea (pacientii M.E.I.I. Ulcer duodenal si gastric.)ajungand pana la 20-30 minute in sindromul intermediar.E.Este un inhibitor al pompei de protoni din gastrocite.si cazul pacientului S.principalul indiciu in stabilirea prognosticului fiind evolutia durerii precordiale.sustinerea functiilor vitale.E.inlesnirea tratamentului stabilit de acesta. ).sustinerea functiilor vitale.).E.fie ca o durere constrictiva.I.E. reflux sau esofagita ulcerata.fapt ce se manifesta in primul rand prin durere precordiala. Inhiba puternic secretia gastrica acida bazala si stimulata.E.) .dar poate sa apara spontan (pacienta M. Ca obiective indepartate se urmaresc:combaterea altor complicatii. Rolul cadrului mediu medical in tratamentul unor astfel de pacienti este deosebit de important.E. Ele sunt rare chiar si la persoanele varstnice.).extrem de violenta (pacienta M.in sarcina sa intrand supravegherea permanenta a pacientilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful