Frank Wedekind

DEŞTEPTAREA PRIMĂVERII
O TRAGEDIE A COPIILOR

În româneşte de Simion Dănilă

Actul întâi

SCENA I
Cameră de zi

WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA

De ce mi-ai făcut rochia Aşa de lungă, mamă? Împlineşti azi paisprezece ani! Dacă ştiam că-mi faci rochia aşa de lungă, mai bine nu împlineam paisprezece ani. Rochia nu-i prea lungă, Wendla. Dar ce! Ştiu bine că-n fiecare primăvară copila mea a mai crescut cu un lat de palmă. Şi n-o să umbli tu, fată-n toată firea, în rochiţă de prinţesă. În orice raz, rochiţa mea de prinţesă îmi vine mai bine decât acest cămeşoi de noapte. – Mai lasă-mă s-o port o dată, mamă! Numai în vara asta. Acum, că-mplinesc paisprezece sau cincisprezece ani, straiul ăsta de pocăită tot n-o să-mi rămână scurt. – Să-l punem bine până la viitoarea mea aniversare; acum tot n-aş face decât să-i stric fasonul. Nu ştiu ce să spun. Mi-ar plăcea, copilo, să te păstrez aşa cum eşti. Alte fete de vârsta ta sunt stângace şi greoaie. Tu, dimpotrivă. – Cine ştie cum ai să fii când celelalte se vor fi copt. Cine ştie – poate nu voi mai fi.

D-NA BERGMANN

WENDLA

D-NA BERGMANN

WENDLA

D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA

Copilo, copilo, ce gânduri îţi trec prin cap! Nu, mamă dragă; nu fi tristă !
(sărutând-o): Inimioara mea !

Îmi vin aşa, seara când nu pot dormi. Nu mă-ntristează deloc, ba ştiu că numai aşa dorm bine după aceea. – E păcat să te gândeşti la asemenea lucruri, mamă? Du-te şi-ţi agaţă straiul de pocăită în dulap! Fie! puneţi iar rochia de prinţesă! – Am să-ţi adaug jos un lat de palmă de volane. (agăţând rochia în dulap): Nu, atunci mai bine sămplinesc pe loc douăzeci de ani bătuţi pe muchie... ! Numai să nu-ţi fie prea frig! – Rochiţa, la vremea ei, ţi-era destul de lungă; dar... Acum, când vine vara? – O, mamă, nici copiii mici nu fac difterie la genunchi! Cine s-o teme de atâta lucru? La anii mei nu-ngheţi – cel puţin la picioare. Ar fi mai bine să mor de cald, mamă ? – Mulţumeşte bunului Dumnezeu că inimioara ta nu-şi retează într-o bună zi mânecile şi nu-ţi apare aşa, în amurg, fără pantofi şi ciorapi! – Când o să-mi pun straiul de pocăită, mă voi îmbrăca pe dedesubt ca o crăiasă a ielelor... Nu huli, mămico! Atunci nimeni n-o să mai bage de seamă.

D-NA BERGMANN

WENDLA

D-NA BERGMANN

WENDLA

SCENA II
Seară de duminică

Mor de plictiseală. Nu mai am nici un chef. OTTO Atunci nu ne mai rămâne decât să isprăvim! - Ţi-ai făcut temele, Melchior? MELCHIOR Jucaţi-vă mai departe! MORITZ Unde pleci? MELCHIOR Să mă plimb. GEORG Dar se întunecă! ROBERT Ţi-ai făcut temele? MELCHIOR De ce nu m-aş plimba pe întuneric? ERNST America Centrală! - Ludovic al XV-lea! - Şaizeci de versuri din Homer! - Şapte ecuaţii! MELCHIOR Teme afurisite ! GEORG Cel puţin compunerea la latină să n-o fi avut pe mâine! MORITZ La nimic nu te poţi gândi fără să vină vorba de teme! OTTO Mă duc acasă. GEORG Şi eu, să-mi fac temele. ERNST Şi eu, şi eu. ROBERT Noapte bună, Melchior. MELCHIOR Somn uşor!
MELCHIOR

Pleacă toţi, afară de Moritz şi Melchior.
MELCHIOR

MORITZ

Aş vrea să ştiu, de fapt, la ce bun ne aflăm noi pe lume! Mai bine aş fi un cal de birjă, decât să mă duc la şcoală! - De ce mergem la şcoală? - Mergem la şcoală ca să ne poată examina! - Şi de ce ne examinează?

..Ca să cădem. e şi chestie de modă. chiar azi mi-aş strânge catrafusele şi aş pleca la Altona! Să vorbim despre altceva. că şi sentimentul pudoarei la om nu-i decât un produs al educaţiei sale? La treaba asta m-am gândit şi eu alaltăieri. Pe unde-mi eşti? . MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ Vezi pisica aceea neagră cu coada-n sus? Crezi în semne? Nu prea ştiu. M-am şi gândit că. Aş vrea să fiu acum acolo sus. adânc înrădăcinat în firea omenească.cum îţi umflă hainele! Doamne. să-i las să .. din moment ce în clasa de sus nu încap decât şaizeci. de n-ar fi tata.Venea dintr-acolo. băieţi şi fete. . dacă se poate chiar în acelaşi pat. Descheie-ţi vesta. lua-m-ar dracu'.Hai să ne-aşezăm sub fagul acesta. Ceva ciudat mi se-ntâmplă de la Crăciun. o tânără driadă care se clatină şi se leagănă toată noaptea pe cele mai înalte piscuri. oricum.. Melchior! Tii . Melchior. N-ai s-o faci dacă nici el n-o face concomitent.MELCHIOR .. Mai mult sau mai puţin. . Îmi pare. N-are importanţă. Se plimbă. imaginează-ţi că trebuie să te dezbraci complet în faţa celui mai bun prieten al tău. Zefirul adie peste munţi. ce beznă! nu-ţi vezi mâna în dreptul ochilor. să-i las de mici să doarmă împreună în aceeaşi încăpere.Nu crezi. atunci când voi avea copii. Cred că lucrul acesta e ca o caribdă în care se prăbuşeşte cel ce scapă de scila prejudecăţii religioase.Şapte trebuie să cadă neapărat. în pădure.

nici curiozitatea nu va-ntârzia să-şi facă datoria! O-ntrebare. nici motanul n-aveau pe nimeni al cărui exemplu să le poată deschide ochii. S-aud! Dar vei răspunde? Desigur ! . băieţii. dimineaţa şi seara. când vor fi mari. la-mbrăcat şi dezbrăcat.atunci pisica. oricum. în orice caz. nu poţi judeca lucrurile întocmai. .Mai târziu. bunăoară. De asta sunt sigur. într-un anume instinct. Moritz! . S-ar putea să ai dreptate. de fapt. cu atât mai mult! Vezi. adică îi laşi pe deplin în voia propriilor lor porniri .. La oameni. mai devreme sau mai târziu. la animale lucrul acesta trebuie că se-ntâmplă de la sine. primele impulsuri bărbăteşti – m-aş prinde cu oricine. e de presupus. . Şi cu fetele tale s-ar petrece. Cred că.Dar. fiindcă veni vorba.... dacă băieţii dorm în acelaşi pat cu fetele şi le vin aşa.. deşi nici ea. Moritz. iar pe vreme călduroasă. ca şi fetele. tot va face pui. cred. pe nesimţite. dacă închizi de mic un motan împreună cu o pisică şi-i ţii pe amândoi departe de orice contact cu lumea exterioară.. cred.. la vârsta respectivă. Da... fireşte. să nu poarte ziua altceva decât o tunică scurtă din lână albă. Doar fata.Întrebarea însă e ce sentâmplă atunci când fetele ajung să aibă copii? Cum adică să aibă copii? În această privinţă. exact acelaşi lucru..MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR se ajute unul pe altul. încinsă cu o curea de piele. cred că ar trebui să fie mai puţin tulburaţi decât suntem noi în mod obişnuit.

Încerc de mult starea asta! . dacă dormi în condiţii aspre. Ar trebui să călărească.Aici nu ne-aude şi nu ne vede nimeni.Iarna trecută am visat o dată ca l-am biciuit pe Lolo al nostru aşa de mult. omule. Eu. .MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ Adevărat? ! Pe cuvânt.Ei.Desigur! Şi eu.de aproape un an. să facă gimnastică.. Cred că nici vise n-ai. Le-am văzut numai în treacăt. cu nişte picioare în tricot bleu-ciel ce urcau pe catedră . credeam că voiau să treacă peste ea. . Noi suntem groaznic de cocoloşiţi. pe şleau! . că nu şi-a mai mişcat nici un mădular..ca să fiu sincer. . Ai visat? Doar un vis foarte scurt. Mi-am pus patul după cuptor. E pliant. copiii mei ar trebui să muncească în timpul zilei prin curte şi prin grădină sau să se destindă în jocuri ce reclamă efortul fizic. nu dorm decât în hamacul meu. să nu doarmă noaptea în puf. de-acum şi până la culesul viilor. cum le-ai numit? Impulsuri bărbăteşti? Îhî! . să se caţere şi. Eu am fost ca lovit de trăsnet. Acesta a fost lucrul cel mai îngrozitor pe care l-am visat cândva. Bineînţeles. Moritz? Ţi-ai făcut compunerea? Dar vorbeşte. ca noi. – Ce mă priveşti aşa ciudat? Le-ai simţit până acum ? Ce? Alea. înainte de toate.

e un lucru ciudat care-şi bate joc de noi. eşti aproape cu un an mai mic decât mine! În privinţa asta.. . Şi pentru asta trebuie să ne arătăm recunoscători! Nu-mi amintesc să fi dus dorul după . .În sfârşit. Dumnezeu ştie! . pe lângă asta. ultimele trei săptămâni au fost un adevărat Ghetsimani pentru mine. Pe vremea aceea eu am fost oarecum afectat. Îl ştii pe Lämmermeier cel mare. Din puţina mea experienţă. cum se poate pronunţa Hänschen Rilow în privinţa asta ! L-a-ntrebat. . Mă consideram bolnav fără leac. Moritz. M-ai întrebat totuşi pe mine.Dar nimic altceva.Într-adevăr. Hänschen Rilow spune că el nici până astăzi nu visează decât tort cu biscuiţi şi jeleuri de caise. da..Poate că Hänschen şi-a făcut şi testamentul. îmi era puţin ruşine. acela cu părul de culoarea paiului şi nasul coroiat? E cu trei ani mai mare ca mine.Frică de moarte! Doamne. pe Poteca spânzurătorilor! De-ai şti cât am suferit din noaptea aceea ! Remuşcări? Remuşcări?? . Dumnezeule. m-am mai liniştit numai datorită faptului că am început să-mi consemnez memoriile. Melchior dragă. L-a-ntrebat? . Credeam că sufăr de o boală internă. nu există o vârstă anumită pentru prima apariţie a acestei fantome.Eu n-aş îndrăzni să-ntreb pe nimeni. Ei lasă-mă.MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ Georg Zirschnitz a visat cu mamă-sa. Şi. Da. nu mi-aş bate capul. Ţi-a spus el? Afară din oraş.

De ce să nu fi dormit eu în tihnă până când toate s-ar fi liniştit din nou?! Scumpii mei părinţi ar fi putut avea o sută de copii mai buni. pudoarea aceasta! .La ce-mi foloseşte un dicţionar enciclopedic care nu dă răspuns la cea mai importantă întrebare a vieţii? Ai văzut vreodată doi câini traversând în fugă strada? Nu! . mă tulburam dacă cineva dădea pe faţă decoltata damă de cupă. trebuie să fiu răspunzător pentru prezenţa mea. Melchior -nu ştiu la ce anume.Ţin minte apoi că. şi .mâine iar aş . În plus. O. Sentimentul acesta a dispărut.Nu te-ai întrebat niciodată. Am să ţi le spun pe toate. pe când aveam cinci ani.Mai bine să nu-mi spui nimic astăzi.Văd cum se ouă găinile şi aud că mama m-ar fi purtat în pântece. . că m-am ivit eu pe lume. Dar oare ajunge atâta? .ţi-o jur. fie din observaţii directe. Melchior. cele şaizeci de versuri din Homer. . Mă mai aşteaptă America Centrală şi Ludovic al XVlea. Am citit Micul Meyer din doască-n doască.Le ştiu fie din cărţi. în ce mod nu ştiu. Moritz? De unde să ştiu? . Totuşi astăzi deabia de mai pot vorbi cu vreo fată fără să mă gândesc la lucruri ruşinoase. am fost cândva ateist. fie din ilustraţii. Vei fi surprins. compunerea la latină . cele şapte ecuaţii. I le-am spus şi lui Georg Zirschnitz! Georg Zirschnitz voia să i le spună lui Hänschen Rilow. Acum. în fond cum am nimerit noi în această vâltoare? Cum.MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ asemenea tulburări. chiar nu ştii. Vorbe nimic altceva decât vorbe şi iar vorbe! Nici o singură explicaţie limpede. Melchior. dar Hänschen Rilow aflase totul de mic copil de la guvernanta lui.

Nu pot trăncăni în tihnă despre reproducere. atât de naturală! Am fost astă-vară cu mama la Frankfurt. Ca să pot avea spor la toceală. Eşti ca o fată. Nu pot. Notează-mi ce ştii.. Dacă vrei să-mi faci un serviciu. dacă este absolut necesar. trebuie să fiu tâmpit ca un bou. Îţi strecor câteva greşeli nevinovate şi treaba se-aranjează. dă-mi poveţele tale în scris. .oh. Mama o să ne mai prepare o limonadă. În timpul serbării tirului. . aş fi fost dat afară din şcoală. Moritz. Le voi duce acasă fără să ştiu că le am. N-am să pot să nu le răsfoiesc cu ochiul obosit. fie cum vrei! Pentru mine va fi o lucrare cu totul interesantă.Noapte bună. Scrie-le pe cât posibil concis şi clar şi vâră-mi-le între cărţi mâine la ora de gimnastică. – Vrei să pleci.Frumoasă ca lumina zilei şi . .MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR scrânti-o la toate. iar noi vom trăncăni în tihnă despre reproducere. O să le redescopăr odată întâmplător.. Hai la mine-n cameră. Moritz? Să-mi fac temele. Dacă s-ar fi răsuflat.Dealtfel.Aşa că ilustraţiile vor fi de prisos. ecuaţiile şi două compuneri. . .O întrebare. poţi să plasezi şi diferite desene marginale. . La revedere. la muzeul de anatomie al lui Leilich. În trei sferturi de ceas dăm gata pe Homer. Eh? Ai văzut vreodată o fată? Da! Dar în întregime? ! De sus până jos! Şi eu! .

THEA Păi ăsta ştie să-noate ! MARTHA Cred şi eu. coadă de cal n-am voie să port. eu am să-ţi retez codiţele. WENDLA Cu ce te bate. dacă n-ar avea la dispoziţie o piele atât de nărăvită ca a mea. Păr scurt ca tine n-am voie să port. Melchi Gabor era cât pe-aci să se-nece aseară. Wendla şi Martha vin braţ la braţ pe stradă în sus. MARTHA Pentru Dumnezeu. Băieţii au o plută pe apă. fetiţo! MARTHA N-ai putut să ţi pui şi un şnur bleu-ciel la decolteu? THEA Atlaz roz ! Mama susţine că rozul se potriveşte cu ochii mei negri ca smoala. MARTHA . Martha? MARTHA Uneori an impresia că s-ar simţi păgubiţi. păr despletit ca Wendla n-am voie să port. iar acasă trebuie să-mi fac tot timpul coafura totul de hatârul mătuşii! WENDLA Am să aduc mâine o foarfecă la ora de religie. Cum îţi pătrunde apa-n pantofi! WENDLA Cum îţi şuieră vântul pe la urechi! THEA Cum îţi zvâcneşte inima ! WENDLA S-o luăm spre pod ! Ilse spunea că râul cară tufe şi pomi. ţi se desface cosiţa ! MARTHA Uf! . THEA Dar. iar mama mă va închide trei nopţi la rând în pivniţă.SCENA III Thea. Şi-n timp ce tu reciţi „Fericit este cel ce nu-şi schimbă înfăţişarea”.las-o să se desfacă ! Aşa mă chinuie zi şi noapte. s-ar fi-necat cu siguranţă ! THEA Ţi se desface cosiţa. fetiţo ! WENDLA De nu ştia să-noate. Wendla ! Tata mă va snopi în bătăi. Martha.

Dar tu.. Martha.Mamei cel puţin n-ar trebui să-i reproşez vreodată ceva. pur şi simplu. . Martha? MARTHA Ei... nu. MARTHA Zăceam pe jos şi ţipam şi mă văităm.. WENDLA Cu ce te bat. Doar dacă se-ntâmplă ceva deosebit. o să mai vadă ea! . Hârş . aş fi întrebat-o.M-am dus dea buşilea pe podea. . de mult aş fi fugit în lume. MARTHA Mi-era frig.împinsă spre uşă. ce urmărea mama prin asta? THEA Eu nu.cu ce se nimereşte. A trebuit să dorm toată noaptea în sac. Thea. Atunci a venit tata. Eu . cu ce ! . Eu.Ţi-ai găsit să-mi treacă prin minte una ca asta! Chiar că ţi-ai găsit! . . THEA Şi te bat? MARTHA Nu. Ţi-ai găsit! Nu cumva să-mi fi venit atunci s-o iau aşa în josul străzii. WENDLA Asta nu poate fi adevărat. Sacul se leagă sub bărbie.Mama mai ales se roagă seară de seară împreună cu noi.. .Mama m-a apucat de cosiţă şi m-a tras jos din pat..ah. THEA Dar te sufoci în el! MARTHA Capul rămâne afară.MARTHA WENDLA MARTHA Mie albastrul îmi venea de minune ! . MARTHA . Wendla? WENDLA Eu.. THEA Oho! Îţi dai seama. în locul tău.-Şi mama ta consideră că-i necuviincios să mănânci o bucată de pâine în pat? WENDLA Nu. MARTHA Totul e să nu fii bătută..cămaşa jos. Am deschis. THEA N-aş putea dormi în sac cât oi fi şi-oi trăi! WENDLA Tare mi-ar plăcea să dorm odată în sac în locul tău.Dar lasă c-o să vadă ea .

ce-ai prefera. Mai bine douăzeci de băieţi decât trei fete.pe când trandafirii. MARTHA Dacă n-aş fi venit pe lume. WENDLA Mătuşa Bauer a fost căsătorită de trei ori şi n-are nici măcar un singur plod.Dar de-aia tot băieţi mi-aş dori. înfloresc din vară-n vară tot mai jalnic pe tulpinile lor. pantofiori roz.ciorapii negri ca noaptea. THEA Asta-i prostie. . De ele nu se-ngrijeşte nimeni şi cresc aşa de înalte şi dese . Numai ciorapii . ca buruienile din grădina noastră cu flori. Căciulite roz. Wendla? WENDLA Oare sunteţi sigure că veţi avea copii? THEA De ce n-am avea? MARTHA De fapt. am să-i îmbrac din cap până-n picioare în roz. curată prostie. nici mătuşa Euphemia n-are. fetiţo. MARTHA Dacă totuşi o să ai. în straturi. Wendla! WENDLA Dar rogu-te. . n-aş schimba cu nici un fiu de rege. Crede-mă. THEA Fetele sunt plicticoase.fiindcă nu este căsătorită. Wendla. azi cu siguranţă n-aş mai vrea să mă nasc fată. Iar când am să ies la plimbare. THEA Gâsculiţo ! . băieţi sau fete? WENDLA Băieţi! Băieţi! THEA Eu tot băieţi! MARTHA Şi eu.Cred că totuşi ei se bucură . am să-i las să crească în voie. WENDLA Cred că asta-i chestie de gust.Dar tu. îi las să tropăie în faţa mea. Martha! Eu mă bucur în fiecare zi că sunt fată. hăinuţe roz. THEA Dacă voi avea copii. Dacă voi avea cândva copii.chiar dacă nu mărturisesc nimic. trebuie să fie de o mie de ori mai reconfortant să te iubească un bărbat decât o fată! MARTHA .

THEA MARTHA THEA WENDLA THEA MARTHA THEA MARTHA THEA Are un cap admirabil. pentru ca a doua oară. dacă ar vrea. ar putea fi primul.cum priveşte ţintă înainte .. O să fie al treilea din clasă.E un mototol! Eu întotdeauna m-am distrat de minune cu el. mi-a oferit praline.. Ce mândră aş fi eu în locul tău! Ia uită-te cum îşi mişcă picioarele .Dacă asta nu-i mândrie! De ce?! Sunt atât de fericită că sunt fată. m-aş omorî. Moritz Stiefel ? . Pfälle e mândru că e referent silvic . Aşa mi-l închipui eu pe tânărul Alexandru pe când frecventa şcoala lui Aristotel. Tu nu eşti mândră de tine. Te compromite când te-ntâlneşti cu el. Doamne. La balul copiilor. deoarece primeşte de zece mii de ori mai mult decât valorează. Martha! . Melchior trece pe lângă ele şi salută. Thea! . . Are o frunte frumoasă. Wendla? Asta ar fi o nerozie. .Melitta e fericită. la familia Rilow.Pfälle e mândru. dar prietenul său are o privire expresivă. Profesorul Knochenbruch spune că. O.cum se poartă. de n-aş fi fată.căci Pfälle n-are nimic. istoria greacă ! Eu nu-l mai ţin minte decât pe Socrate cum stătea în butoi când Alexandru i-a vândut umbra măgarului.THEA WENDLA MARTHA WENDLA MARTHA THEA WENDLA Doar nu vrei să susţii că referentul silvic Pfälle o iubeşte pe Melitta mai mult decât ea pe el! Asta-i sigur.

Închipuie-ţi.. Otto. Lämmermeier.ferească sfântul! MELCHIOR Dacă nu-mi spuneţi imediat..ce mi-ascundeţi? GEORG Ce-ţi ascundem? . n-aş vrea să fiu în pielea lui în clipa asta! ROBERT Ce impertinenţă ! . îţi spun.nici în Dumnezeu. a rămas intenţionat la urmă..WENDLA Închipuie-ţi.în absolut nimic pe lumea asta. ? OTTO În sala de consiliu! . Moritz Stiefel a intrat în sala de consiliu. Hänschen Rilow.Spunea că le-a ţinut prea mult în buzunarul de la pantaloni. Îmi poate spune cineva pe unde s-o fi ascuns Moritz Stiefel? GEORG S-ar putea să-i meargă prost! O. .. Robert..! LÄMMERMEIER Eu n-aş avea chef să scot o vorbă! OTTO Nici eu . Georg. s-ar putea să-i meargă prost! OTTO Se perpeleşte atâta până o să cadă de-a binelea în cursă! LÄMMERMEIER Naiba ştie.Ce neruşinare ! MELCHIOR Ce . Melchi Gabor mi-a spus atunci că nu crede în nimic ... GEORG Era ultimul. nici în viaţa de apoi . SCENA IV Parcul din faţa gimnaziului.Îndată după terminarea orei de latină.Poftim. l-am văzut cum deschide uşa.. LÄMMERMEIER Când am cotit-o după colţul coridorului.Melchior.? . Wendla.ce . nu-i asta. Păi. MELCHIOR Sala de consiliu. MELCHIOR . ROBERT Ce mai calea-valea. erau moi şi calde.

Apare Moritz extrem de tulburat. Melchior.de bucurie mare – Te-au înhăţat? Am promovat! .Fii bucuros c-ai scăpat aşa! Nu ştii.Încă nu m-am dezmeticit! -De douăzeci de ori am citit! .Lua-te-ar.Nimic . Melchior. Astăzi o văd că-i întredeschisă. ROBERT Sau Moritz Stiefel operează cu un şperaclu.Nu pot crede -Dumnezeule mare s-a-ntâmplat! S-a-ntâmplat! Am promovat! . ! LÄMMERMEIER Numai să nu-l ia dracu' pe el! GEORG După toate probabilităţile. Moritz. De trei săptămâni mă furişez pe lângă uşă ca pe lângă gura infernului. Hanschen. ROBERT Pe lângă o observaţie în certificat! OTTO Dacă nu zboară în aer şi-aşa la această clasificare...de fericire . LÄMMERMEIER MORITZ ROBERT MORITZ OTTO MORITZ Moritz..nimic Ai febră! De noroc . se alege cu o după-masă de duminică.. de-ai şti prin ce-am trecut! Te felicit.(Zâmbind) Nu ştiu .ceva straniu mă cuprinde . am promovat: . Moritz. nu bănuieşti cât de mult am riscat. rectorul n-a scos cheia.Am promovat ! . . OTTO Ar fi capabil de aşa ceva. MELCHIOR HÄNSCHEN RILOW MELCHIOR Iată-l! Palid ca un prosop. Cred HÄNSCHEN RILOW MORITZ .Melchior.Cine-ar fi crezut că am să promovez! .pământul se-nvârte. ce-ai făcut? .o. acum lumea poate să piară ! . LÄMMERMEIER În cel mai bun caz.

Acum v-o pot spune . pe când în sala de sus nu pot să-ncapă mai mult de şaizeci.găsesc . -Cum am ieşit. În primul trimestru se va decide cine cui cedează locul.Doamne. Hänschen.MELCHIOR MORITZ că dacă mi s-ar fi oferit un milion . Ernst Röbel a promovat. deocamdată doar provizoriu.. Brr.eu .Bietul Röbel! . am numărat. HÄNSCHEN RILOW Şi Ernst Röbel a promovat? MORITZ O. Nu vreau să te jefuiesc. negru pe alb. nu-mi mai fac griji în ce mă priveşte. ROBERT Fanfaronule ! GEORG Laşul! OTTO Aş vrea să te văd împuşcându-te! LÄMMERMEIER Meriţi o palmă ! .. . De data asta mi-am scrutat prea bine adâncurile.deschid registrul . MORITZ Am citit foarte bine.numai eu ştiu cât e de adevărat: dacă n-aş fi promovat. MORITZ Ai să pierzi. ROBERT Atunci se vede că n-ai citit bine.şi în tot acest timp.amândoi.Iată-mă în mijlocul sălii . desigur.. ştie Dumnezeu.în tot acest timp? În tot acest timp uşa stă larg deschisă în spatele meu. m-aş fi-mpuşcat. întocmai ca mine .răsfoiesc . ce-i drept. cu tine şi cu Röbel.. .Şi Ernst Röbel a promovat. Scăzând banca măgarilor.nimic.. mă trec fiorii – . cât o să tocesc de azi înainte! . şaizeci şi unu.Eu.puteţi să mă credeţi sau nu . cum am coborât scările.acum e totuna . desigur! . OTTO Pariez pe cinci mărci că vei ceda locul. o! nimic n-ar fi putut să mă oprească ! .. nu ştiu.

Dar tu de unde vii? Eu umblu pe urmele gândurilor mele. Eu caut vinariţă. . La-nceput a vrut să vină şi ea. să ieşim repede din oraş! Trec profesorii Hungergurt şi Knochenbruch. KNOCHENBRUCH HUNGERGURT Nu pot înţelege. Moritz. Moritz. şi-acum. sunt eu.Hai. dar în ultimul moment a sosit mătuşa Bauer. . căreia nu-i place să urce.Melchior şi Wendla se intâlnesc în WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA Tu eşti ori visez.Aşa se face că am venit singură. Nu visezi.MELCHIOR (îi dă una): . sunt Wendla Bergmann. Nu. nu.De trei ore cutreier pădurea-n lung şi-n lat. deodată. SCENA V După-masă pădure. . te-aş lua drept o driadă căzută din ramuri. MELCHIOR însorită. Mama vrea să prepare pelin de mai. onorate collega cum se face că cel mai bun dintre elevii mei se lasă atras înspre cele mai rele lucruri. . să trăncănească ! Hai repede.Ce cauţi atât de singură aici sus? . onorate collega. Nici eu.Lasă-i. fără să-ntâlnesc o singură fiinţă. Wendla? . îmi ieşi tu în cale din cea mal deasă desime. Să mergem la casa GEORG MELCHIOR pădurarului! Crezi cumva în vorbe goale? E treaba ta? . Dacă n-aş şti că eşti Wendla Bergmann.

Mi se pare că m-am rătăcit. WENDLA MELCHIOR WENDLA Ce voiai să mă-ntrebi. Pământul mai păstrează căldura soarelui de dimineaţă. prin dulapuri şi scrinuri. Dacă mai poţi rămâne. Da' cum ai aflat? .Când stai aşa. Adesea bărbatul nu găseşte de lucru. creşte ca rogozul de deasă. Sub stejarul acela e locşorul meu preferat. am auzit că treci adesea pe la cei săraci.M-am întins o bună bucată de vreme pe muşchi. . printre crengi. cu fruntea sprijinită în mână. Melchior? Wendla. să mă orientez. . Dar înainte de cinci trebuie să fiu acasă. pe sub fagi. Se-aşează amândoi sub stejar. şi-am visat. pe malul Goldbach-ului. O faci din proprie iniţiativă sau te trimite mama ta? De cele mai multe ori mă trimite mama..De câteva săptămâni tot voiam să te-ntreb un lucru. ba şi haine şi bani. Sunt familii nevoiaşe de zilieri.Când te-aşteaptă acasă ? Credeam că-i mai mult. te simţi hipnotizat. Dincolo. mă temeam că se-nserează. Timpul a trecut pe nesimţite. Le duci mâncare.. îţi vin cele mai ciudate idei.MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR Ţi-ai cules vinariţa? Un coş cu vârf. hai să ne mai aşezăm un pic. . Wendla. care au o mulţime de copii. Mergem după aceea împreună. de fapt. Dacă-ţi rezemi capul de trunchiul său şi priveşti fix spre cer.Acum caut. tot felul de lucruri de care nu mai avem nevoie. iar ei îndură frigul şi foamea.. La noi se mai găsesc de pe vremuri. Îţi duc eu coşul şi-o luăm pe viroagă: în zece minute suntem pe pod! . Poţi să-mi spui cât e ceasul? E trecut de trei şi jumătate.

cu atât mai mult? M-aş duce cu atât mai mult la ei. ţie în mod sigur ţi-ar face cea mai mare plăcere ! Şi totuşi. îmi face plăcere! Cum poţi întreba? Dar copiii sunt murdari. bărbaţii te urăsc fiindcă tu nu lucrezi. nu te-ai duce? Sunt oare vinovată fiindcă îmi face plăcere? Şi totuşi. Nu-i adevărat.Dacă nu-mi poate răspunde. Nu există nici un fel de sacrificiu! Nu există nici o dezinteresare! . pentru propria ta plăcere te duci la cei săraci ? Mă duc la ei pentru că sunt săraci.Mi-ar face plăcere şi mai mare să le pot fi de ajutor. Ce ne sporovăieşte el despre spiritul de sacrificiu?! . femeile bolnave. lucrul acesta ar putea chiar să ne entuziasmeze. Dacă n-ar fi îngrozitoarele noastre rochii albe şi pantalonii voştri cu trenă. Şi chiar de-ar fi adevărat. locuinţele sunt pline de gunoaie. pe viaţa mea. pentru asta o să moară de moartea cea veşnică! .Voi scrie o disertaţie şi i-o voi trimite domnului pastor Kahlbauch. nu te costă capul. Melchior. Aşadar.te văd pe . e drept să nu-mi găsesc liniştea de-o lună! . nu mă mai duc la catehism şi mă lipsesc de confirmaţie. dacă nu ţi-ar face plăcere. pentru asta o să ajungi în ceruri! . Dar.E de vină cel zgârcit fiindcă nu-i face plăcere să se ducă la copiii murdari şi bolnavi? O. îi văd pe cei răi tremurând şi gemând . De ce vrei să le pricinuieşti necaz părinţilor tăi? Acceptă confirmaţia. . El e pricina.Îi văd pe cei buni bucurându-se din inimă.MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR Îţi face plăcere sau nu când te trimite mama ta la ei? O.. cu atât mai mult m-aş duce! Cum adică.Aşadar.. Wendla.

Şi că seara am venit acasă. Abia de-mi pot imagina ce-nseamnă să fii bătut. tremurând de foame şi frig. că trebuia să cerşesc cât e ziua de lungă. şi că n-am adus atâţia bani cât cerea tatăl meu. M-am bătut odată singură.Trebuie să fie o senzaţie îngrozitoare. cât trebuie să sufere! Te trec năduşelile când o auzi povestind. Prin ce să se-ndrepte? . Crede-mă. şi-mi vine să cred tot mai serios că suntem asemenea unor proscrişi. Aş accepta cu plăcere să-i ţin odată opt zile locul. pe când stăteai culcată în iarbă. de pe la cinci.Martha Bessel capătă bătaie seară de seară. Asta ţi se trage de la poveştile stupide pentru copii. aşa brute nu mai există.Ce-ai visat mai înainte. ca să aflu ce simţi într-o asemenea împrejurare. Melchior. Atunci i s-ar lua copilul.Nerozii . pe malul Goldbach-ului? . Acest părinte ar trebui să fie chemat de-a dreptul în faţa judecăţii. nu mă pot abţine să nu plâng în pernă. Nu cred că vreun copil se-ndreaptă prin asta. Wendla. Wendla. De luni de zile mă tot gândesc cum pot să-i vin în ajutor. greşeşti. sărac-sărac. O. .WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA tine. încât adesea. Teribil o mai compătimesc. .bătută Ştiu. O. printre oameni cruzi şi nemiloşi. Eu.prostii Cu ochii deschişi?! Am visat că eram un copil de cerşetor. Melchior. pe vifor şi furtună. Wendla Bergmann. apoi am fost bătută . .nici măcar o singură dată. ba da. că mau trimis pe stradă în zori de ziuă. n-am primit bătaie niciodată în viaţa mea . în plină noapte. scuturându-ţi buclele şi râzând. încât i se văd vânătăile a doua zi.

. se năpusteşte în pădure..te rog Am să te satur de rugat! . fetiţo! Nici dacă te-aş ruga. e tare subţire. _ . cu lacrimile curgându-i şiroaie pe obraji.. : -. .nu simt câtuşi de puţin! Te cred . din străfundul sufletului.Cu această nuia. Pe mine.) Doar mă mângâi! ...(O loveşte mai tare. răbufnind într-un plâns sfâşietor. Doamne . Atunci bate-mă peste picioare ! Wendla! .Oho. Nici dacă-ţi dau voie? Niciodată. de pildă ! . scot eu dracii din tine ! (Aruncă băţul la o parte şi-o loveşte cu pumnii până ce aceasta izbucneşte într-un strigăt de groază.. Asta scoate sânge ! M-ai bate o dată cu ea? Pe cine? _ .N-am să te bat.(O loveşte.prin toate hainele tale. linişteşte-te! . . Ce-ţi trece prin minte.Mă mângâi! Stai. îşi ia capul în mâini şi.) O.MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR Prin faptul că primeşte bătaie. vrăjitoareo. El n-o ia în seamă. Melchior? Nu eşti în toate minţile ? N-am primit bătaie niciodată în viaţa mea! Dacă poţi să te rogi pentru aşa ceva !. Wendla? Are vreo importanţă? O.. ci se repede ca turbat asupra ei.) .Te rog . Deodată sare la o parte.

până mi-or ieşi ochii din cap. Eu am fost numai de cinci ori în această situaţie jalnică. încât într-o clipită am redevenit nespus de melancolic. Se poate face oricând . .Dar se simte când te-abaţi de la firea lucrurilor! Să-ţi răsucesc o ţigară? Mulţumesc.Robel nu se împuşcă.Actul al doilea SCENA I Seara in camera de lucru a lui Melchior. Robei n-are părinţi care să-şi sacrifice totul pentru el. . Mă mir că bătrânul Zungenschlag nu m-a tras de urechi. Lampa fila când Mathilda m-a deşteptat.Primul meu gând. Peniţa mi-a mai făcut o pată-n carte. la micul dejun şi apoi pe drum am conjugat de-am văzut verde înaintea ochilor. Fereastra este deschisă. iar de azi înainte nu se va mai întâmpla sub nici o formă! .Azi-dimineaţă era cât p-aci să-ntârzii. . . . lampa arde pe masă. Mi-am potrivit gulerul şi mi-am trecut pieptenul prin păr. sunt doar puţin agitat. Însă la ora de greacă am adormit ca Polyphem cel cherchelit. a fost la verbele în μl Grijania şi dumnezeii mă-si. după ce m-am trezit. în tufele de liliac de sub fereastră mierlele ciripeau cu atâta foc..Cam după trei a trebuit să cedez. pentru a şasea oară de la vacanţă: de trei ori la greacă. de două ori la Knochenbruch.Numai de-ar ţine tot aşa! Am să trag şi iar să trag.Ernst Robel n-a ştiut nimic. MORITZ MELCHIOR MORITZ Acum iar mi-e capul limpede.Melchior şi Moritz pe canapea. ultima oară la istoria literaturii. nu fumez.

Înaintea examenului l-am implorat pe Dumnezeu să mă-mbolnăvească de oftică. alunecă. atât de dumnezeiesc.Unde-o fi-ntârziind atâta mama cu ceaiul! Ceaiul tău îmi va prii. am să mă înalţ şi eu. peste luminişuri şi se pierd în semiîntuneric. pentru ca potirul să treacă neatins pe lângă mine. . atât de tăcută. pe tata îl loveşte damblaua. . să râdă şi nici să sărute.MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ mercenar. Îmi pare că sub castan s-a ţinut sobor.De sub boschete se ivesc arătări în văluri.aud simt mult mai limpede .o. Aşa ceva n-o să se întâmple! .Cum se aşterne grădina în lumina lunii.Nu coborâm.cu toate că şi astăzi aureola sa mă mai întâmpină strălucind din depărtări. cowboy sau marinar. te rog. Melchior? Să stăm să ne bem ceaiul. totul mi se pare atât de fantastic . depănând povestea „Reginei fără cap". încât zi şi noapte nu-ndrăznesc să-mi ridic privirea. Însă acum. ca şi când s-ar fi cufundat în nemărginire! .şi. Mă simt ciudat de spiritualizat. Melchior! Căci tremur. .. nu putea să vadă. atât de adâncă. Numai că. Frunzele se-ntrec susurând. Putea să se-nţeleagă cu cei de la curte numai cu . Atinge-mă. . frumoasă ca soarele. apucând prăjina. în ciuda acestui lucru. Şi-a trecut . venise pe lume fără cap. mai frumoasă decât toate fetele din ţară. în râvna lor neînsufleţită. Viaţa ascunde josnicii nebănuite. Aş avea mare poftă să mă bălăbănesc în crengi. Nu putea să mănânce. fie iertată. iar mama ajunge la balamuc. Dacă eu cad. să bea.O regină foarte frumoasă. din nefericire. Văd .E ca şi când aş auzi-o pe bunica. Chezaşă mi-e convingerea de nestrămutat că n-am să mă prăbuşesc fără a-mi frânge gâtul.

D-NA GABOR MORITZ D-NA GABOR MORITZ MELCHIOR D-NA GABOR Poftiţi. doamnă Gabor. Ar trebui să te menajezi. Şcoala nu-ţi suplineşte sănătatea.. Gândeşte-te la sănătatea dumitale.Urmăresc jocul de-acolo de jos. Închipuie-ţi. Bătând din picioarele-i graţioase.Nu te simţi bine? Nu-i nimic. D-na Gabor vine cu ceaiul aburind şi-l pune pe masă în faţa lui Moritz şi Melchior. copii. Când văd o fată frumoasă. . încât nici unul nu-l lăsa pe celălalt să vorbească. Marele vrăjitor al curţii l-a luat acum pe cel mai mic dintre ele şi l-a lipit reginei. Şi să vezi. pe obraji şi pe gură şi au trăit după aceea mulţi.şi atunci îmi apare deodată ca însăşi regina din poveste. După aceea regele a luat-o pe regină de nevastă şi ei nu se mai luau acum la harţă. . a tocit toată noaptea. Bună seara.. Afurisită neghiobie! De la vacanţă încoace nu-mi iese din minte regina lipsită de cap. să vă simţiţi bine.mânuţa ei molatecă. Dar parcă nu eşti în toate apele. ce mai faci? Mulţumesc. Într-o zi a fost biruită de un rege. La anii dumitale asta preţuieşte mai mult decât o germană corectă. îi stătea de minune. Nu-i exclus să mi se mai adauge şi mie o dată unul. domnule Stiefel. care întâmplător avea două capete ce se luau la harţă cât ţinea anul de lung şi se certau cu atâta patimă. mulţi ani în fericire şi bucurie.. . N-ar trebui să faci asta. poruncea războaie şi condamnări la moarte. În ultimele seri m-am culcat puţin cam târziu. o văd fără cap . domnule Stiefel.. ci se sărutau pe frunte. Plimbă-te mult în aer liber.

ca totul să fie bine până la urmă! Întreaga clasă trebuie. în care să fi găsit atâtea lucruri frumoase. Asta n-ai cum s-o ştii.Ţine-aici biletul către îngrijitor. Hanschen Rilow s-a dus de la patul de moarte al lui Trenk la rectorul Sonnenstich.Azi pe la amiază. mamă. Suntem chiar la noaptea Valpurgiei. Aveţi dreptate. Îmi dau foarte bine seama că încă nu-s în stare să-nţeleg această operă în toată măreţia ei. Ai citit-o? Nu toată. că Max von Trenk a zăcut de febră tifoidă! . mamă. Fă-le. Fă numai lucruri pentru care-ţi poţi asuma răspunderea. Nu cunosc o altă carte. ştii. „nu cumva ţi-a mai rămas de săptămâna trecută să faci două ore de arest la şcoală? . Voi fi prima care se bucură dacă nu-mi dai motiv să-ţi interzic ceva. Melchior? „Faust". Cum de nu m-am gândit la asta! Oricum. ca să anunţe că Trenk tocmai murise în prezenţa sa.Voiam numai . Ce carte ai acolo. să ia parte la înmormântare. trebuie să-mi fac temele scrise acasă. . În locul tău mai aşteptam un an. doi. Le faci la mine... . Melchior. mamă. Şi plimbându-te poţi fi sârguitor. Citim tot timpul în doi.MORITZ MELCHIOR D-NA GABOR MELCHIOR D-NA GABOR MELCHIOR MORITZ D-NA GABOR MELCHIOR D-NA GABOR MELCHIOR MORITZ D-NA GABOR Am să mă plimb mult. . De ce să n-o fi citit? Fiindcă n-o înţelegi.„Da?" zice Sonnenstich. în felul acesta ne va fi mai uşor la amândoi.Desigur. ca să ştii ce-ţi foloseşte şi ce-ţi dăunează. ceea ce înlesneşte extraordinar înţelegerea! Eşti destul de mare." Hanschen a rămas ca trăsnit.

Dacă vă mai lipseşte ceva.Am zăvorit uşa şi-am parcurs într-un suflet rândurile palpitante. iar acum. odinioară. ar fi putut apoi s-o părăsească. vino şi mă cheamă.Faust ar fi putut să-i promită fetei căsătoria.MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ să-ţi atrag atenţia că şi cel mai bun lucru poate fi nociv. Gretchen.. 1863) . . s-ar putea crede că toată lumea se-nvârte în jurul p.) Mama ta se referea la întâmplarea cu Gretchen. . şi p. . ca un cântec pe care. 1 E vorba de manualul lui Karl Julius Ploetz (1819-1881) Compendiu de istorie antică. Ca o serie de amintiri confuze îmi sunau în urechi explicaţiile tale. Sunt în dormitor.În primele zile de vacanţă mi-a căzut la picioare.. pe vremea când erai copil l-ai fredonat vesel. ar fi putut să moară cu inima zdrobită. De-am fi stăruit măcar o singură clipă asupra ei! Faust însuşi n-a putut trece cu nepăsare peste asta! Totuşi capodopera nu culminează în cele din urmă cu această infamie! . Crede-mă.Mai curând îmi voi pune nădejdea în tine decât în nişte măsuri educative oarecare. din partea mea. Cel mai mult m-a făcut să sufăr ceea ce scrii despre fată. Ţineam în mână cartea lui Ploetz1. îţi răsună zguduitor din gura altcuiva. dacă n-ai maturitatea să-l interpretezi corect. în ceasul morţii. (Iese.Se vede că fiecare îşi îndreaptă automat privirile spre lucrul acesta. copii.. Impresiile nu mi se mai şterg. ! Ca să fiu sincer. precum o bufniţă înspăimântată străbate în zbor o pădure în flăcări . .cred că cea mai mare parte am citit-o cu ochii-nchişi. Melchior. simt într-adevăr acelaşi lucru de când ţi-am citit disertaţia. medievală şi modernă (Ediţia I.. . în ochii mei n-ar fi fost cu nimic mai puţin vrednic de pedeapsă. Melchior.

apare în uşa din dreapta): Ce-i. Melchior.. SCENA II Cameră de zi. să suporţi o nedreptate este mai dulce decît să faci o nedreptate. intrând radioasă pe uşa din mijloc): Wendla ! . în manteluţă. ce plăcere mai e şi asta.Fata..Mie nu-mi place să mi-o închipui. asta-i frumos din partea ta! Ai şi fost în oraş? . pentru ca dintr-o dată să vadă cerul prăbuşindu-se peste ea.Vezi. cu un coş pe braţ. Simţirea ei este proaspătă ca izvorul care ţâşneşte din stâncă. BERGMANN WENDLA D-NA. un pahar cu nectar al cărui conţinut dogoritor şi mistuitor îl deşartă. Fata se teme de iad încă din momentul în care îl ia drept rai înfloritor. Nu-mi vreau fericirea de pomană! Şi de ce nu? Nu vreau nimic pentru care să nu mă fi luptat! Atunci. Melchior?! .MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ MELCHIOR Melchior..Wendla ! (în jupon şi corset.. Fata apucă o cupă deasupra căreia încă n-a adiat vreo suflare pământească. Ea evită până în ultima clipă orice amărăciune. dar păstreaz-o pentru tine. se bucură ca zeii cei fericiţi. Fata se apără datorită predispoziţiilor sale. mamă? Te-ai şi sculat. fetiţo? . BERGMANN WENDLA (cu pălărie. D-NA. Să suporţi nevinovat o nedreptate atât de dulce mi se pare esenţa întregii fericiri pământeşti. Satisfacţia pe care bărbatul o găseşte atunci mi-o închipui banală şi fadă. Închipuie-ţi-o cum doreşti.

mamă? Mi se pare că ţi-a adus şi ţie ceva .Mâine se-mplinesc abia doi ani de când a urcat treptele în rochie de muselină. e păcat! Ţi-am spus doar că ţi-a adus o broşă! Am destule broşe.Tot nu vrea să se-ntremeze? Închipuie-ţi.mătuşa unei fete şi a doi băieţi! Şi ce băieţi! . BERGMANN WENDLA D-NA. Un băiat ? . mamă ! . Într-adevăr. BERGMANN WENDLA D-NA. D-NA..Un băiat! . BERGMANN WENDLA D-NA. Erai la ea când i l-a adus barza? Tocmai îşi luase zborul.o broşă sau cam aşa. BERGMANN WENDLA D-NA. BERGMANN WENDLA D-NA.De-aici gripa ei îndelungată ! Un băiat încântător! Pe care trebuie să-l văd.Aşa se-ntâmplă dacă stai foarte aproape de acoperişul bisericii! .Trebuie să cobori de îndată la Ina..Ce minunat! .D-NA.Nu vrei să-ţi prinzi un trandafir? De ce nu te-ai dus mai devreme. .Cum se simte? . . astă-noapte a fost barza la ea şi i-a adus un băieţel. BERGMANN WENDLA D-NA. Wendla.Iată-mă pentru a treia oară mătuşă . BERGMANN WENDLA Îmbracă-te iute ! . să-i duci coşul! (terminându-se de îmbrăcat pe fondul replicii): Ai fost la Ina? .

. D-NA. BERGMANN WENDLA D-NA. înger dulce! Şi pe mine mă interesează cu adevărat dacă a venit pe fereastră... . BERGMANN WENDLA D-NA.. nu pe coşar. mămico.BERGMANN WENDLA Atunci fii mulţumită. Ce ştie coşarul despre barză! . trebuie s-o-ntrebi pe Ina.. fetiţo.la ce te holbezi aşa pe stradă? La un om. Da. BERGMANN WENDLA care se bălăbăne straja Rinului . Am s-o-ntreb pe Ina când voi coborî.tocmai o ia după colţ.Şi-o bagi în toţi sperieţii pe bătrâna şi prostănaca de mamă-ta! .Eu mi-am pierdut nădejdea.. mamă . un lucru trist. La . pe D-NA. .. fetiţo. Nu pe coşar. Şi eu. scumpo! Ina are să-ţi spună exact. BERGMANN WENDLA D-NA. şi eu.Cu mintea mea se petrece. sau pe coş.Coşarul ar trebui să ştie cel mai bine dacă zboară sau nu pe coş. Sau n-ar fi mai bine să-l întreb pe coşar? .Să am o soră care e măritată de doi ani şi . Dar nu cumva să uiţi. Asta trebuie s-o întrebi pe Ina.de trei ori mai mare decât un bou ! cu picioarele ca nişte vapoare !.Du-te. BERGMANN WEEDLA Tu eşti şi rămâi copil! . Doar a stat de vorbă cu ea o bună jumătate de ceas.El o să-ţi îndruge tot felul de prostii în care nici el nu crede. ia-ţi pălăria. Ce mai vrei? Tare-aş fi vrut să ştiu dacă a venit pe fereastră sau pe coş. Mă-ntreb când îţi vine odată mintea la cap. (repezindu-se la fereastră): Nu se poate ! – Nu se poate ! (concomitent): Ţine subt bărbie un schelet de pat.

păzeşte-mă ! . mămico.. . am să-ţi spun! Am să-ţi spun totul..Doar nu-mi poţi pretinde în mod serios ca la cei paisprezece ani ai mei să mai cred în barză. Spune-mi azi. Şi dacă fetiţa ta se duce şi-l întreabă pe coşar? Dar asta te-nnebuneşte ! . BERGMANN WENDLA O.. ce ciudată-mi eşti.De ce nu ! . Wendla.dar nu azi. Răspunde-mi . îmbracă-te ! Mă duc.. mămică scumpă! Mi-e ruşine de mine. Doamne. îmbracă-te.Nu-mi pot crede urechilor ! De ce nu. Wendla! . O. Te rog. din moment ce toţi se bucură de lucrul acesta! O . BERGMANN WENDLA D-NA. cu atât mai mult n-am să mă pot linişti până nu-mi spui.cum decurge totul ? .. Du-te. mamă. mamă! . săptămâna viitoare.. Dumnezeulendurător şi-atotputernic ! .jumătate.. Nu te supăra. oricând vrei tu. poimâine. D-NA. fato.Hai. spune-mi! Spune-mi..Mâine. fetiţo. BERGMANN WENDLA D-NA..Ce-ţi trece prin cap! .. scumpo. D-NA. spune-mi acum ! Acum imediat ! .Aşa-mi trebuie. BERGMANN Nu pot. să fiu eu însămi mătuşă pentru a treia oară şi să n-am nici cea mai vagă idee cum se-ntâmplă toate astea. vino-aici... vorbeşte! Nu mă certa că-ntreb asemenea lucruri.Văzându-te atât de speriată. nu te supăra ! Pe cine Dumnezeu să-ntreb dacă nu pe tine ! Te rog. fetiţo! .o.Nu poate fi nimic urât.cum sentâmplă ? . mamă dragă. Dumnezeule mare. mamă.

. tremurând): O.WENDLA Of.. mamă . ! (de sub şorţul ei. Doamne! D-NA. fetiţo ! . şi-mi povesteşti.. Ca să ai un copil .O să-ţi povestesc.nu mai suport. BERGMANN WENDLA D-NA.Merit să fiu închisă. îţi spun . da' de ce nu poţi. BERGMANN WENDLA D-NA.să-l iubeşti. Wendla. ca şi când ai fi singură-singurică în cameră. Wendla? Repede. Wendla. (de sub şorţul ei): Ascult.. mamă! Atunci ascultă..cu care eşti măritată. .Nu-mi pot asuma răspunderea. că nu sunt de vină! Domnul mă cunoaşte! Vino..Aşadar.Şi asta-i tot? WENDLA . BERGMANN Ca să ai un copil . Iar tu-mi acoperi capul cu şorţul şi-mi povesteşti.. Doamne! O.. BERGMANN WENDLA D-NA. fetiţo. Cerul mi-e martor. ascultă-mă. (ridicându-se): Dumnezeule mare din cer! Acum ştii ce-ncercări te-aşteaptă ! .Iată. îngenunchez la picioarele tale şi-mi pun capul în poala ta. orice s-ar întâmpla. pentru Dumnezeu! . Acum ştii. (în extaz): . (de sub şorţul ei): Ia-ţi inima-n dinţi. cum ai venit pe lume. nici să ţip.Dar nu merge.. aşa cum tu la vârsta ta.trebuie ca pe bărbatul . încă nu poţi iubi.aşa cum nu se spune ! Trebuie să-l iubeşti. o să rabd până la urmă. să mi te ia de lângă mine.mă-nţelegi..cum numai pe un bărbat îl poţi iubi! Trebuie să-l iubeşti din toată inima. aşa . Nici n-am să mă clintesc. să-l iubeşti . mămică ! . BERGMANN WENDLA D-NA. Wendla..

. corsajul marinăresc.Ia acum coşul şi coboară la Ina. mănuşile de mătase. ţi-a rămas totuşi prea scurtă ! Ai şi adus carne pentru prânz. Acolo vei primi în schimb ciocolată şi prăjitură.Vino să te mai privesc odată .. trandafirii din păr. însă rochiţa ta. . BERGMANN WENDLA Aşa să-mi ajute Dumnezeu! . Wendla. numai să am odată vreme. mămico? Domnul să te aibă în paza lui şi să te binecuvânteze! .ghetele cu şireturi.D-NA..Am să-ţi adaug jos un lat de palmă de volane.

Îţi jur pe sufletul meu. ce beat de fericire trebuie să fi fost marele maestru când originalul de paisprezece ani stătea întins pe divan sub privirile sale! Ai să mă vizitezi şi pe mine din când în când în vis? . ţi-o spune zvâcnetul teribil din pieptul meu. ca în clipa cea dulce a fericirii ce-ncolţeşte. Desdemona?2 (Scoate din sân o reproducere a Venerei de Palma Vecchio.SCENA III HÄNSCHEN RILOW (cu o lumânare în mână.şi braţele acestea la fel de seducătoare.contemplativă în aşteptarea celor ce vor veni.Că nu ucid dintr-un impuls frivol.Tu sau eu ! şi-am învins eu. Aceasta-i pricina ! . V 2. fetiţo. Shakespeare. Poarta şi uşile vor fi deschise de-o mână invizibilă.Aceasta-i pricina!3 .Cu braţele desfăcute te primesc şi am să te sărut de ţi se taie răsuflarea. Mă sugrum gândindu-mă la nopţile mele singuratice. Cine s-ar putea lăuda că se plictiseşte cu tine ! Însă tu-mi sugi seva din oase.Eşti prea exigentă cu mine în cumpătarea ta inumană.. şi-această lină unduire a şoldurilor. mă gârboveşti.. . Ibid 2 3 . în timp ce fântâna ţâşnitoare din parc va-ncepe să murmure voioasă. şi-aceşti sâni feciorelnici .) Nu arăţi ca după Tatăl nostru. că n-o fac din plictiseală. Othello. eşti prea istovitoare cu membrele tale inerte ! . Te vei strecura la mine ca stăpâna străbună în castelul ei pustiu. îmi răpeşti ultima strălucire din ochii mei tineri.o. drăguţo . precum te-am văzut în vitrina lui Jonathan Schlesinger . zăvoreşte uşa în urma sa şi deschide capacul unei cutii): Ţi-ai făcut ruga de seară.

4). Galathea lui Lossow. o bag pe Lurlei a lui Bodenhausen sau pe Abandonata lui Linger sau pe Loni a lui Defregger . 5 . mori pentru ale mele! Din legitimă apărare faţă de mine însumi comit cu inima rănită a şaptea crimă pasională. van Beers . o Leda a lui Makart. în locul tău. dulce suflete.De-aş înşira toate răposatele cu care am purtat aici aceeaşi bătălie! -: Psycke a lui Thumann . Aluzie erotică. pentru a o-ncorpora haremului meu.această Ada pe care a trebuit să i-o răpesc lui tata dintr-un sertar secret al biroului. vibrând şi palpitând. la Valea lui Iosafat. o.şapte. Era şi timpul să 4 De fapt.t. Tu nu mori pentru păcatele tale. Ada lui J.). sase (n. şapte4 ţi-au luat-o înainte pe această cărare spre Tartar! Mângâie-te cu asta şi nu mai căuta să-mi înteţeşti până la paroxism chinurile cu aceste priviri rugătoare. femeia guralivă din paradisul copilăriei mele. Ioil. apoi Amor de Bouguereau. în senzuala cameră a desfrâului. locul simbolic al judecaţii de apoi (cf. Dar cugetul meu va fi mai liniştit. E ceva tragic în rolul lui Barbă Albastră. diavoliţo.în felul acesta o să-mi revin foarte repede! Încă un trimestru eventual şi Iosafatul tău luminat5. dacă tu. n-ai să mai stai pe pernele de mătase roşie ale casetei mele de bijuterii. pe care am găsit-o întâmplător printre caietele de licean ale fratelui meu . ar fi-nceput să se hrănească din sărmanul meu creier ca soarele din bulgărele de unt. Vechiul Testament. trupul meu mai viguros. înfloritoare candidată la moarte. Eu cred că soţiile sale ucise n-au suferit toate la un loc cât a suferit el când le-a sugrumat una câte una.încă o moştenire a uscăţivei Mademoiselle Angélique. Io a lui Correggio.

Brr. Ţi-ai spus rugăciunea de seară. Vinea. p. vol. de ce-ţi strângi genunchii! . te voi atârna deasupra patului meu! .). 6 7 Elagab (pe la 204-222). simt un Heliogabalus6 în mine! Moritura me salutat!7 . o suflete.parafrază după cuvintele lui Suetoniu: Ave Caesar. cunoscut prin viaţa sa desfrânată. I. împărate. V.. de simpatie. fetiţo! . Cea care va muri mă salută! (lat. (în Opere.O singură pornire de femeie. vai de cine n-are inimă! . un singur semn de voluptate.şi te voi înrăma în aur.. împărat roman.pe genunchii tăi cruzi. pe sânii tăi pietroşi . . Othello.Mai un sărut pe trupul tău înfloritor.Nu presimţi că numai castitatea ta a dat naştere exceselor mele? Vai. Se vede c-a avut parte de-o educaţie exemplară. Aceasta-i pricina.P.prostii! .A.) . 1960.. morituri te salutant! (Slavă ţie. cei ce vor muri te saluta ). 2.. închide capacul. Bucureşti E. Desdemona? Inima mi se strânge .dulce rotunjiţi . trad.Fetiţo.obţin desfacerea căsătoriei.Cu mine se-ntâmplă acelaşi lucru. 8. aceasta! Să nu vi-o spun pe nume. stele caste! Aceasta-i pricina ! -8 Portretul se duce la fund. . menţionate în Vitae XII imperatorum (capitolul despre Claudius).. ca ultim omagiu adus de gladiatori în faţa lojei imperiale înainte de a începe luptele în arenă.L. 8 Shakespeare. 351.Ş.Şi sfânta Agnes a murit din pricina pudicităţii ei şi n-a fost nici pe jumătate aşa de goală ca tine ! .chiar şi-acum! .în faţa nepătrunsei veşnicii ? ? . fetiţo.O singură tresărire şi-ţi dau drumul! .

Pleacă de-aici! .Nu mă săruta! .Te iubeşte . nu! O.Wendla! O.Inima . nu există iubire! . .nu - .Te iubesc tot atât de puţin cum mă iubeşti şi tu.ţi-o aud bătând .şi inima ţi-o aud bătând .Doar interes.. crede-mă.Nu.SCENA IV Un pod cu fin.Toţi te caută.Cerul s-o fi-nnegrit ca un giulgiu.Nu văd decât macul roşu strălucind în pieptul tău . Melchior! . Se apropie furtuna.(Se lasă în genunchi lângă el.nu . Melchior! . Carul s-a mai dus o dată. Trebuie să dai o mână de ajutor.Aici e zăpuşeală şi-ntuneric. doar egoism! .cine te sărută . . WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA MELCHIOR WENDLA Aici te-ai ascuns? .Nu! .Nu mă săruta. Acum nu plec nici atât.Te-arunc în arie. Melchior? . . Melchior ! . Wendla se urcă pe scară.Pleacă de-aici! Ce-i cu tine? . O să ne ude şi pe noi până la piele şi nouă o să ne priască! Fânul miroase aşa de plăcut. pleacă! . .Nu.) De ce nu te duci şi tu pe fâneaţă.Melchior stă culcat pe spate în finul proaspăt.De ce-ţi fereşti faţa? Pleacă.

dimpotrivă. cea mai grosolană lezare a îndatoririi mele de prietenă maternă. n-ar trebui nici în ruptul capului să te laşi îndemnat spre alegerea unor mijloace murdare. extrem de dăunătoare pentru sănătatea dumitale intelectuală şi fizică. că te-ai sleit de puteri. Mai întâi.te asigur pe cinstea mea . care întotdeauna ţi-am vrut numai binele.părinţilor dumitale. dacă i-aş avea. Ar fi. m-a cam uimit. apoi. ci. M-ai nedreptăţi amarnic. Să fie nenorocirea oricât de nemeritată. dacă deruta dumitale de moment m-ar îndupleca să-mi pierd şi eu capul. mărturisesc sinceri domnule Stiefel. Sunt gata să scriu cu plăcere . în primul rând. De banii pentru călătoria în America .nu-ţi pot face rost. Cât priveşte ameninţarea aluziva că o să-ţi iei viaţa dacă nu-ţi înlesnesc fuga. ar fi cel mai mare păcat cu putinţă să-ţi ofer posibilitatea comiterii unei imprudenţe cu consecinţe atât de grave. ai făcut tot ce puteai face. la rândul meu. aşa încât o judecare aspră a soartei dumitale ar fi nu numai neîntemeiată.dacă doreşti . Felul în care vrei să mă faci pe mine. şi să cedez orbeşte imboldurilor mele imediate. răspunzătoare de o eventuală nelegiuire . în cursul acestui trimestru. iau pana în mână cu inimă grea. domnule Stiefel. n-am la dispoziţie atât de mulţi. să vezi în acest refuz un semn al lipsei mele de iubire.SCENA V D-NA GABOR (scrie la masă): Dragă domnule Stiefel! După ce o zi şi o noapte am cugetat şi iar am cugetat la tot ceea ce-mi scrii. Voi căuta să-i conving pe părinţii dumitale că.

cu acelaşi devotament. Avem prea multe exemple de elevi slavi care au ajuns oameni eminenţi şi invers. de-un fel sau altul. eşti ultimul de la care m-aş fi aşteptat la un asemenea procedeu. te asigur că neşansa dumitale nu va schimba cu nimic. Ia lucrurile aşa cum sunt. Dacă fiecare ar apuca imediat pumnalul sau otrava. zică lumea ce-o vrea. o să le depăşim.Asemenea crize. Să auzim iarăşi ceva despre dumneata cât mai degrabă şi primeşte salutări cordiale de la prietena dumitale maternă. . relaţiile dumitale cu Melchior. Fanny G. atunci într-un timp foarte scurt n-ar mai fi oameni pe lume. O să-mi facă oricând plăcere să-mi văd fiul în compania unui tânăr care. are ceva ce în ochii unui om rău intenţionat ar putea trece cu mult prea uşor drept încercare de şantaj. a fost în stare să-şi câştige şi deplina mea simpatie. din moment ce nu ţi-ai putut da seama pe deplin de comportamentul dumitale. dealtfel. Totuşi nutresc ferma convingere că ai stat prea mult sub influenţa primei spaime. în orice caz. capul sus. După părerea mea. Trebuie să recunosc că dumneata. Aşa că sper şi am încredere că aceste cuvinte ale mele te şi găsesc într-o stare sufletească mai liniştită. ne lovesc pe fiecare şi. în măsura în care aceasta depinde de mine. fără-ndoială.îngrozitoare din parte-ţi. domnule Stiefel! . este cu totul inadmisibil să judeci un tânăr după rezultatele sale şcolare. Şi cu aceasta. de elevi excepţionali care n-au corespuns în viaţă în mod deosebit aşteptărilor.

Oricum ai privi lucrurile. . de-ar veni cineva. cărarea şerpuieşte prin tufişul pitic şi rogoz.În timp ce mama mă vede zâmbind.. în orice caz. Picioarele nu-mi ating pământul.Linişteşte-te. WENDLA de De ce te-ai furişat din odaie! . mămico.O.Iau o-nfăţişare serioasă.Viorele dulci! .. De ce m-aş băga acum? . să-i sar de gât şi să-i povestesc ! SCENA VII Amurg.. . O să mă-mbrac în straiul meu de pocăit. . Cerul este uşor înnourat.Nu ţin aşa de mult să mă foiesc pe-aici. trebuia să se fi aşteptat la ce-i mai rău.Ce mai.Ca să caut viorele ! . O. MORITZ Paza bună trece primejdia rea. nici un ghimpe. . .Închid uşa după mine şi pe-aci ţi-e drumul! . nici nu găsesc cuvintele.. .Pe părinţii mei nu-i fac răspunzători. Cărarea e ca un covor de pluş -nici o pietricică.De ce nici buzele nu ţi le mai strângi? . . Nu m-am băgat în sufletul nimănui.N-am încheiat nici un pact cu bunul Dumnezeu. La mică depărtare se aude râul susurând.Zău că nu ştiu. Doamne.Nu ştiu. . cât de uşor am dormit astănoapte ! Aici erau. Sunt strivit. ca o călugăriţă lampărtăşanie.SCENA VI Grădina familiei Bergmann scăldată în lumina soarelui dimineaţă. Erau destul de copţi la minte ca să-şi dea seama ce-au făcut. Când . nu fac faţă! Chiar de s-ar sui unii-n capul altora.

atunci îi dau înapoi clinele său turbat. De ce să plătesc eu. . atunci eu sunt uman şi.„Dormi... Nicăieri vreo notă stridentă. Păcat numai ca-şi ţine coatele fără pic de graţie! .altfel.Vremea. aşa cum cânta domnişoara Snandulia. prinţesa mea.am venit pe lume eram un sugar . Ar trebui să fiu căzut în cap! Te naşti cu totul din întâmplare şi nu după o matură chibzuinţă îţi vine să te-mpuşti! . când toţi ceilalţi erau de faţă ! Ar trebui să fiu căzut în cap. Şi dacă nu vrea să-şi ia înapoi câinele turbat.. Am să mă comport ca şi când am trecut prin toate acestea. s-a arătat binevoitoare. În spate până-n talie. . provocatoare.E umilitor să fi fost om şi să nu fi cunoscut lucrul cel mai .Mai mult din curiozitate. . Rochia de mătase îi era decoltată în spate şi în faţă. Şi toate par să se simtă aşa de minunat. Toată ziua a dat semne de ploaie şi acum continuă să rămână neschimbată.. Trebuie să fie un simţământ ciudat .Ar fi ceva care m-ar putea atrage.Domneşte o linişte neobişnuită în natură.N-avea nici o cămaşă pe ea. Cerul şi pământul sunt ca o pânză transparentă de păianjen. .Nu voi spune nimănui că mă voi întoarce fără vreo ispravă.ai senzaţia că tear lua curentul . . Priveliştea e dulce ca un cântec de leagăn. poate c-aş fi fost destul de abil s-ajung altceva. Snandulia dansează numai după partitură... iar în faţă până te-apucă leşinul. dacă cineva-mi face cadou un câine turbat. cel puţin.De Sfânta Cecilia am dansat ultima oară. . adormi".

totuşi. Rectorul Sonnenstich va cita pilde din istorie. regina fără cap miloasă. . Am trăit rând pe rând fiorii tainici ai despărţirii de cele lumeşti. nu pentru morţi.Veniţi din Egipt. Câte seri frumoase n-am petrecut împreună cu Melchior! . Mă duc la altar ca flăcăul la vechii etrusci. pe Dealul Cetăţii.. . har Domnului.. unde se-nalţă cei cinci tei. Pastorul Kahlbauch îmi va consola părinţii. la casa pădurarului.De o piatră funerară probabil nu voi avea parte. Se moaie şi-ţi lasă totuşi un gust plăcut în gură. . la şosea. Mă bucur că mă pot uita înapoi fără pic de amărăciune. Monumentele sunt pentru cei vii. Chiar şi pe oameni mi-i închipuisem incomparabil mai răi. nu-i voi regreta lipsa.sub sălciile de pe ţărm.Melchior îmi va pune o coroană pe sicriu. N-am chef să mă gândesc iar la înmormântarea mea. mă voi gândi din răsputeri la frişcă.omenesc .Când îmi va bate ceasul.Viaţa mia întors spatele. Mi-aş fi dorit o urnă de marmoră albă ca zăpada pe soclul negru de sienit . al cărui ultim horcăit plătea pentru prosperitatea fraţilor săi în anul ce vine. stimate domn. şi n-aţi văzut piramidele? ! Astăzi n-am chef să mai plâng. între ruinele odihnitoare ale castelului runic. N-am întâlnit unul singur care să nu-şi fi vrut binele.. . Frişca n-are viaţă lungă. Văd cum mă cheamă de dincolo priviri grave şi prietenoase: regina fără cap. Plâng de durere pentru soarta mea. . N-am chef să mai plâng. Mi-ar trebui poate un an ca să-mi iau rămas bun în gând de la toţi. aşteptându-mă cu braţe moi.. Pe unii i-am compătimit din punctul meu de vedere.

fluturele zboară îndată din ea. Rank. .Îmbierile voastre n-au nici o putere. la Fehrendorf. la naiba.Cling. ILSE De patru zile n-am fost acasă. cu un balic multicolor pe cap.N-ar fi cazul să vă bateţi joc prosteşte de cei cuprinşi de buimăceală! Negura se risipeşte. zeu al virilităţii şi fecundităţii la greco-romani. ILSE (în straie jerpelite. îl cuprinde după umeri): Ai pierdut ceva? Ilse? ! ILSE Ce cauţi aici? MORITZ De ce mă sperii aşa? ILSE Ce cauţi? . Când se desface crusta. Spuhler .Ai pierdut ceva? MORITZ De ce mă sperii aşa de-ngrozitor ? ILSE Vin din oraş.la toţi cu putinţă ! . ILSE Atunci nici n-are rost să cauţi. MORITZ Nu ştiu ce-am pierdut. MORITZ La naiba. MORITZ .şi uşa se deschide ! MORITZ Te pictează? MORITZ 9 Referire la Priapos.Fără zgomot. cling . eu port în mine biletul de liberă trecere. la Padinsky. Mă duc acasă. pe la Lenz. viaţa e chestiune de gust. nălucirile nu-l mai stingheresc . În cortegiul lui Dionisos se găsea printre satiri. fiul lui Dionisos şi al Afroditei. . ca o pisică! ILSE Fiindcă-s încălţată cu pantofii de bal.Mama o să facă nişte ochi! Însoţeşte-mă până acasă! MORITZ Pe unde-ai mai hoinărit? 9 ILSE Prin Priapia! MORITZ Priapia! ILSE Pe la Nohl.

ILSE Wendla a fost între timp pe la noi şi i-a adus mamei compot. încât au fost nevoiţi să mă culce.. Ultima dată i-am călcat în picioare un tub. Fehrendorf. El cu malerştocul după mine peste divan. ca un cocoş-giruetă ! . scaune. e-un trăsnit.. ILSE Ai dreptate. Stau pe un capitel corintic. Îi servesc ca model pentru Sfânta Măria.Eşti mahmur? ILSE . îţi spun. MORITZ Filozofează.Tu tot mai mergi la şcoală.La ora de cor stăteam unul în faţa altuia. Adolar a băut din scrumieră. cum trece vremea când câştigi bani! . Eu i-am tras o palmă. prin tot atelierul. când apăreaţi seara la noi şi beaţi laptele de capră muls proaspăt ? . m-a şi sărutat cumplit. trimestrul acesta scap. cu Isus în braţe. El mi-a azvârlit paleta-n cap. Eu i-am răsturnat şevaletul. nu. şi ceilalţi. şi tu. Tipul e un găgăuţă şi un antipatic. După sobă era o schiţă: Fii cuminte sau ţi-o rup! .El a jurat pace şi. Maica Domnului.duminică la Oikonomopulos.Ce face Melchi Gabor? .Wendla Bergmann.Ce face Wendla ? N-am mai văzut-o de la inundaţie. şi eu. MORITZ Unde-nnoptezi când rămâi în oraş? ILSE Ieri ne-am dus la Nohl .Mai ştii când am jucat Hoţii ? . Lenz a cântat Pruncucigaşa. îţi spun.alaltăieri la Bojokewitsch ..Tot visător? . O. Atunci şi-a şters pensula de părul meu. . iar Adolar şi-a sfărâmat chitara. Eram atât de beată. Oh.Fehrendorf mă pictează cariatidă. în cele din urmă. . Moritz? MORITZ Nu. cumplit de tot. Astăzi i-am pozat lui Isidor Landauer. mese. La Padinsky ne-am tratat cu şampanie. Valabregez îşi vânduse Ciumaţii.

era obsedat de omor. de sinucidere şi de foame. o dată ca Leda. Zilnic mă fotografia în altă ipostază . la gât.O. îl încărca şi mi-l punea în piept: O mişcare. MORITZ Te căutase? ILSE S-a-mpiedicat de braţul meu.De alaltăieri seara ! . de împuşcare. De carnavalul trecut n-am pus capul jos trei zile şi trei nopţi şi nici nu m-am dezbrăcat. Cabinetul părea înalt ca un turn şi luminos ca o .Au fost şi fete? MORITZ Arabella. ar fi tras.După-aceea am ajuns la el. MORITZ Mai trăieşte Heinrich? MORITZ ILSE Ce-mi pasă mie! . iar seara să umblu prin cameră în costumul negru de aprod. bacanta. Dis-de-dimineaţă îşi lua pistolul în pat. . . cică. ILSE Ce spectacol. Şi-apoi . La ora cinci am venit clătinându-mă acasă.un răstimp înfiorător! Dimineaţa trebuia să-mi pun halatul său persan.. ILSE Ce spectacol! . În plus. cică. Paisprezece zile nu i-am părăsit bârlogul . mi s-ar fi dus pe şira spinării.A treia noapte m-a găsit Heinrich.Am băut ca hipopotamii.Eu nu ştiu ce-nseamnă să fii mahmur. Moritz! .volane albe de dantelă. seara la şantan. andaluza ! . ştii. Asta.gloanţele.o dată pe speteaza canapelei ca Ariadna.Deasupra patului avea o oglindă fixată în tavan. Zăceam în nesimţire în zăpada de pe stradă. altă dată ca Ganimede sau în patru labe ca Nabucodonosor feminin. şi trag! . ar trezi instinctul de autoconservare.Apoi îşi băga porcăria aia-n gură ca pe-o ţeava de trestie. aia trupeşă. la prânz la Bellavista. noaptea la bal mascat. ar fi tras! .brr !! . A fost şi Lena şi Viola. De la balul mascat la cafenea.Birtaşul ne-a lăsat toată noaptea cu ea. Moritz.. la genunchi şi la mâneci .

Padinslţy. şi nu mi-ar plăcea să ţin la altcineva. Spuhler.La ce bun? ILSE Să bei lapte de capră muls proaspăt! . Dumnezeule. Acolo au venit Nohl.Mai am pe conştiinţă sasanizii. cum aşteptam să se facă iar ziuă ! . MORITZ Trebuie să mă-ntorc .sală de operă. unde Melchi Gabor mia-ngropat tomahawk-ul ? . eşti moartă! MORITZ Mai trăieşte acest Heinrich? ILSE Slavă Domnului..Brr !! Până dau de voi.Noapte bună. toată Priapia. Oikonomopulos.. mă gunoiesc.) . Ilse. Te vedeai ca spânzurat de cer. Nopţi dea rândul am visat înspăimântător. .La ce bun? . predica de pe munte şi paralelipipedul. Fehrendorf. poliţia pune mâna pe mine. chiar dacă lumea ar fi plină de arhangheli şi de milionari! MORITZ . De-atunci am rămas credincioasă hoardei. Fehrendorf e o maimuţă. Nohl e un porc. Dacă dormi. Loison o hienă. ILSE Însoţeşte-mă pân-acasă ! MORITZ .Noapte bună. îmi arunc paltonul pe umeri şi mă furişez în stradă. Ilse. Mai coborîţi la wigwam. Ilse ! ILSE Somn uşor !. nu! .Trebuie să mă-ntorc.şi de-aia tot îi iubesc în egală măsură pe toţi. Mai avem şi un căluţ cu care te poţi juca. ce căutam în haine bărbăteşti? M-au dus la secţia principală. Carnavalul trecuse. Doamne. (Pleacă în fugă. M-au transportat cu birja până la atelierul lui Adolar.Cum pleacă într-o zi după absint.O să-ţi fac părul bucle şiam să-ţi atârn un clopoţel de gât. Bojokewitsch o bufniţă. Oikonomopulos o cămilă . şi s-au pus chezaşi pentru mine..

. .Să urli! .Stele căzătoare! .Nu-s în formă.c-am crescut un mânz nărăvaş .că-ntr-un acces de nebunie l-am înăbuşit cu perna mea. şi cu mănuşi glacé negre şi lungi..Pentru asta e nevoie de-un cap limpede şi de-o inimă veselă. păcat de ocazie. Firele de lumânărică parcă au crescut de ieri. pe covor.Să fii tu.) .Har Domnului.Să nu uit.Un cuvânt ar fi fost de-ajuns. . ca plumbul topit.O! (în tufişul de pe mal.Păcat..Înainte de-a da foc. de-a lungul şi de-a latul rătăcesc sufletele ! .am regăsit-o fără să vreau.Să urli! .Ca scânteile . . .În nesimţire! Asta mă istoveşte! Acest copil al norocului..încolo şi-ncoace..Priapia! .că l-am pus să umble ţanţoş prin faţa mea.MORITZ (singur): . Acum n-o să mă mai duc acasă. ..acesta prostituată pe cărarea disperării mele! . cu catifea neagră în jurul gâtului . .(Strigă:) Ilse! .O! . . acest copil al soarelui ..) Iată pajiştea .Râul curge greoi. Ilse! . nu mai aude. şi-n cizme negre de lac. voi . se mai vedeau ierburile şi-o dungă de zarişte.. Însă priveliştea ce se deschide printre sălcii este aceeaşi. voi zâmbi când o să vină vorba de plăcerile trupului.voi spune c-am avut deasupra patului enorme oglinzi de cristal .Ilse ! . (Scoate din buzunar scrisoarea doamnei Gabor şi o arde. în ciorapi lungi şi negri de mătase. Acum s-a-ntunecat. .

aşa după cum ea a şi izbucnit în unele gimnazii şi nu s-a sinchisit până azi de nici unul dintre mijloacele vrednice să-l adapteze pe gimnazist Sarcasmul autorului faţă. pentru ca să ispăşim pentru nenorocirea care s-a abătut asupra noastră.. Îngrijitorul Habebald se-nghesuie lângă uşă. stau profesorii Affenschmalz. Domnii ar mai avea ceva de adăugat? . pentru ca să-l pedepsim pe vinovatul nostru elev pentru influenţa demoralizatoare pe care a exercitat-o asupra colegului său de clasă. deasupra căreia ard mai multe becuri cu gaz. N-o putem face . ar putea fi cel mai întemeiat motiv . Hungergurt . 10 .şi aceasta. N-o putem face. anume pentru că avem de protejat instituţia noastră faţă de dezastrul unei epidemii de sinucideri. SONNENSTICH . membrii corpului profesoral sunt numiţi: Affenschmalz „seu de maimuţă". pentru ca să ne punem instituţia la adăpost de lovituri asemănătoare pe viitor. N-o putem face. Knüppeldick. În traducere sau prin echivalare.„bătut în cap de soare".Actul al treilea SCENA I Sala de consiliu. pentru ca să-l împiedicăm să-şi exercite aceeaşi influenţă asupra celorlalţi colegi de clasă. Rousseau. Sonnenstich . Hungergurt. În capul mesei.motivul care anulează orice replică. Knuppeldick . ei bine.„maţe goale". Zungenschlag . n-o putem face din cele mai întemeiate motive.portretele lui Pestalozzi şi J..Dacă nu putem propune Înaltului Minister al Cultelor exmatricularea vinovatului nostru elev. rectorul Sonnenstich10.„barosanul". de spiritul filistin este plastic sugerat de numele atribuite personajelor respective. Knochenbruch . Pe pereţi . Knochenbruch.Domnilor ! .„oase frânte". domnilor. n-o putem face apoi.„vorbă-mpleticită". J. Fliegentod . într-un jilţ ridicat. n-o putem face. În jurul unei mese verzi.„moartea muştelor". în sfârşit. Zungenschlag şi Fliegentod.

domnule rector! Deschide cealaltă fereastră ! . domnule rector! Lasă fereastra aceea-nchisă ! . aş dori să amintesc faptul că cealaltă fereastră e zidită de pe timpul vacanţei de toamnă. Habebald! Porunciţi. în definitiv. se face deseori aluzie. Aş dori numai. să supun propunerea la vot. la al cărei stil şi atmosferă de lucru. ca-n ar-arhivele curţii de a-apel de pe timpuri de la Wetzlar11. să nu se deschidă tocmai fereastra din spatele meu! Habebald! Porunciţi. domnilor. Habebald! Porunciţi. slavă Domnului.Mă văd silit.Domnii ar mai avea ceva de adăugat? Din partea mea. domnule rector! Deschide-o fereastră! Avem. . . Poezie şi adevăr (Partea a II-a.Domnii ar mai avea ceva de adăugat? De mai multă vreme am convingerea că ar fi cazul. destulă atmosferă afară. Do-domneşte-aici o at-at-atmosferă ca-n catacatacombele subterane. Îi rog pe domnii colegi care sunt pentru a se deschide unica fereastră ce poate ZUNGENSCHLAG SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH FLIEGENTOD SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH HUNGERGURT SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH 11 E vorba de camera imperială de justiţie (1693 -1806). fără a voi să aţâţ controversa. din partea mea n-am nimic de obiectat. cunoscute mai ales din cartea lui Goethe. formate în procesul formării lui ca persoană formată. Cartea a 12-a).KNÜPPELDICK la condiţiile sale de existenţă.Domnii ar mai avea ceva de adăugat? Dacă domnii colegii vor să se deschidă o fereastră. . să deschidem undeva o fereastră. dacă nu-i cu supărare.

) Unu. . doi. Dintre diferitele gimnazii bântuite de epidemia sinuciderii. Ne vedem puşi în situaţia de a-l judeca noi pe vinovat decât să fim judecaţi noi cei nevinovaţi. domnule rector ! Adu-l sus! Habebald iese.Habebald! Porunciţi.Domnilor ! . . O atitudine indulgentă care să se justifice faţă de vinovatul nostru elev nu s-ar justifica faţă de existenţa instituţiei noastre. au fost suspendate de Înaltul Minister al Cultelor acelea în care douăzeci şi cinci de procente au căzut victimă dezastrului. A apăra instituţia noastră de această lovitură teribil de zguduitoare este datoria noastră de ocrotitori şi păzitori ai instituţiei noastre. existenţă primejduită momentan într-un mod cât se poate de îngrijorător. doi.HABEBALD SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH fi luată în considerare să se ridice-n picioare. aş propune ca-n va-vacanţa de . domnule rector! Lasă şi cealaltă fereastră-nchisă ! . trei. trei.Unu. ZUNGENSCHLAG Dacă at-at-atmosfera do-dominantă nu lasă cu nimic de do-dorit sau lasă puţin de do-dorit din partea celor com-competenţi. Ne doare profund. că nu suntem în stare să considerăm calificarea de odinioară a vinovatului nostru elev drept circumstanţă atenuantă. .Să presupunem că am face imprudenţa de a propune înaltului Minister al Cultelor exmatricularea vinovatului nostru elev: atunci înaltul Minister al Cultelor ne va face răspunzători pe noi de nenorocirea întâmplată. (Numără.Din partea mea.Domnii ar mai avea ceva de adăugat? . nutresc convingerea că atmosfera nu lasă cu nimic de dorit! .Habebald! Porunciţi. domnilor colegi.

zbuciumatul tată a scotocit printre efectele lăsate de fiul său Moritz. cu speranţa de a găsi.. A-a-aşa ceva nu permit! . într-un loc nepotrivit cu chestiunea.. motivul ticăloasei nelegiuiri. . plină de cele mai neruşinate obscenităţi. aş propune să-i aplicăm iubitului nostru coleg Zungenschlag un ventilator în sinusul frontal. peste o scriere care. din păcate. iar hotărât. prin care. decisivă pentru fapta sa.Sunt stăpîn pe cele ci-ci-ci-ci-cinci sim-ţuri.. Eu am. prevăzută cu ilustraţii în mărime naturală. Este vorba despre o lucrare redactată sub forma dialogului. fără a face totuşi ticăloasa nelegiuire mai uşor de înţeles în sine. pentru zdruncinarea morală a nelegiuitului.Gro-grosolănii nu per mit! . Melchior îş face apariţia în faţa adunării.! Rog pe domnii noştri colegi Fliegentod şi Zungenschlag să păstreze buna-cuviinţă. ne oferă o explicaţie. numai că. Vinovatul nostru elev. Dacă iubitului coleg Zungenschlag localul nostru nu i se pare suficient de ventilat. urcă scările. şi a dat astfel. eventual pe această cale.. palid.FLIEGENTOD ZUNGENSCHLAG SONNENSTICH va-vară să zi-zi-zi-zi-zi-zi-zi-zi-zidim şi cealaltă fereastră. mult prea cuprinzătoare. SONNENSTICH MELCHIOR Vino mai aproape de masă! . paremi-se. Habebald deschide uşile.După ce domnul rentier Stiefel a luat cunoştinţă de fapta nesăbuită a fiului său. intitulată Actul sexual. lungă de douăzeci de pagini şi care ar satisface până şi pretenţiile cele mai exigente pe care un desfrânat netrebnic le-ar putea emite în legătură cu o lectură pornografică.

domnul coleg Fliegentod.. cuvânt cu cuvânt. pe cât posibil.. . Scrisul acestei scrieri este al dumitale? Da..În ciuda realităţii zdrobitoare a asemănării unanim admise de autorităţi incontestabile. totuşi credem că putem să ne abţinem deocamdată de la orice alte măsuri. domnule rector! Actele! .SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR Ai să păstrezi tăcere ! .. cade asupră-i. Ştii ce conţine această scriere? Da. manuscrisul din faţa noastră a fost comparat cu scrisul tuturor colegilor răposatului nelegiuit şi. ..După ce domnul rentier Stiefel ne-a înmânat scrierea în cauză şi noi i-am făcut zbuciumatului tată promisiunea să descoperim cu orice preţ autorul.(Către Melchior. Ai să păstrezi tăcere! .) Cunoşti această scriere? Da. să-l supunem deci unui interogatoriu amănunţit în legătură cu îndemnul la sinucidere ce rezultă de aici. pentru ca să-l ascultăm mai întâi pe vinovat cu privire la vina comisă împotriva moralităţii şi care. . Ai să răspunzi cu un simplu şi modest „da" sau „nu" la întrebările riguros formulate pe care ţi le voi adresa rând pe rând. Eu am. Eu am.Habebald! Porunciţi. în consecinţă.îl rog pe secretarul nostru. după opinia unanimă a corpului profesoral şi în deplin acord cu expertiza specială a preţuitului nostru coleg de caligrafie. a ieşit la iveală asemănarea cât se poate de îngrijorătoare cu scrisul dumitale. să consemneze de-acum înainte în procesul-verbal.

Vă rog. domnule rector. domnule rector! Este exact metoda Langenscheidt de învăţare în trei ore a aglutinantei limbi volapük!12 Eu am. . .. să încheie procesul-verbal! Eu am. . Îl rog pe secretarul nostru.. domnul coleg Fliegentod... Dumneata ai să răspunzi cu un simplu şi modest „da" sau „nu" la întrebările riguros formulate pe care ţi le adresez! N-am scris nici mai mult... Ai tot atât de puţin respect faţă de meritele corpului profesoral aci adunat pe cât bun simţ ai faţă de sentimentul înrădăcinat în om cu privire la discreţia pudicităţii unei ordini morale a lumii! .Habebald. domnule rector ! Condu-l jos! 12 Limbă artificială creată de Johann Martin Schleyer.Habebald!! Porunciţi.. ! Eu am. larg răspândită în deceniul nouă al veacului trecut şi înlocuită ulterior de esperanto.Habebald! Porunciţi. nici mai puţin decât adevărul care vă este foarte bine cunoscut! Netrebnicul! Vă rog să-mi arătaţi o singură violare a moralităţii în această scriere! Îţi închipui că aş avea chef să fac pe măscăriciul în faţa dumitale?! . Ai să păstrezi tăcere!! ..SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH MELCHIOR SONNENSTICH HABEBALD SONNENSTICH Redactarea acestei scrieri obscene se datoreşte dumitale? Da. să-mi indicaţi o asemenea obscenitate.

De mic copil nu mi-a plăcut băiatul ăsta! 13 în traducere: Kahlbauch ..„burtă cheală".. să-l proslăvim pe Domnul preabunul şi să-i aducem mulţumire pentru harul cu care. Stiefel . La oarecare distanţă. care batem fără încetare calea semănată cu spini.mulgător" de capre". (cu vocea înecată de lacrimi. de moarte trupească va muri! . după legi neştiute. PASTORUL KAHLBAUCH . ne miluieşte.SCENA II Cimitir în ploaie torenţială.Băiatul nu era al RENTIERUL STIEFEL meu! .Amin. de moarte sufletească va muri! . . Câţiva gimnazişti închid cercul. Căci aşa precum acesta a murit de o moarte întreită.Iar acela carele ca un nelegiuit şi-a lepădat de la sine crucea la care Atotmilostivul l-a osândit pentru păcat -adevăr. adevăr grăiesc vouă -de moartea cea veşnică va muri! .„ciubotă" . aruncă o lopată de pământ în groapă): Băiatul nu era al meu ! . în faţa unui monument funerar aproape ruinat. La stingă . Martha şi Ilse. . tot aşa Domnul Dumnezeu îl va călăuzi pe cel drept pe calea mântuirii şi a vieţii celei veşnice.(Aruncă o lopată de pământ în groapă.rectorul Sonnenstich cu profesorul Knochenbruch.Acela însă carele a trăit în îndărătnica tăgadă a cinstirii cuvenite lui Dumnezeu.Însă noi. În dreapta sa rentierul Stiefel. robindu-şi carnea diavolului.) . Căci acela carele a alungat de la sine mila cu care Tatăl cel veşnic l-a binecuvântat pe cel născut în păcate. Ziegenmelker .în faţa unui mormânt deschis stă pastorul Kahlbauch cu umbrela desfăcută în mână. prietenul acestuia Ziegenmelker13 şi unchiul Probst.

. PROFESORUL KNOCHENBRUCH (aruncă o lopată de pământ în groapă): Decăzut .destrăbălat .şi declasat! UNCHIUL PROBST (aruncă o lopată de pământ în groapă): Pe propria mea mamă n-aş fi crezut-o că un copil ar putea să se poarte atât de mişeleşte faţă de părinţii săi! PRIETENUL ZIEGENMELKER (aruncă o lopată de pământ în groapă): Faţă de un tată care de douăzeci de ani. 15.desfrânat . 12.depravat . nu nutreşte alte gânduri decât binele copilului său! PASTORUL KAHLBAUCH (strângându-i mâna rentierului Stiefel): Ştiut este că acelora ce pe Domnul îl iubesc toate lucrurile din plin le merg. de dimineaţă până seara.RECTORUL SONNENSTICH (aruncă o lopată de pământ în groapă): Sinuciderea ca violare cât se poate de îngrijorătoare a ordinii morale a lumii este dovada cât se poate de îngrijorătoare a acestei ordini morale a lumii. 1 Corint. în timp ce sinucigaşul scuteşte ordinea morală a lumii să pronunţe sentinţa şi-i adevereşte adevărul.Gândiţi-vă la nemângâiata mamă şi căutaţi a-i răscumpăra pierderea printr-o îndoită iubire! RECTORUL SONNENSTICH (strângându-i mâna rentierului Stiefel): Probabil că nu l-am fi putut totuşi promova! PROFESORUL KNOCHEN- .

.O să-ţi pună şi-o sperietoare pe mormânt de dragul sfintei tale naivităţi.Ploaia se răreşte. afurisită treabă! .Cine l-a văzut ? .BRUCH (strângându-i mâna rentierului Stiefel): Şi chiar dacă l-am fi promovat....Cine nu se prezintă imediat cu un grog înseamnă că i-a dispărut orice urmă de afecţiune din piept! mâna rentierului Stiefel): (suflându-şi nasul): Băiatul nu era al meu. ! PRIETENUL ZIEGENMELKER (strângându-i Lasă-te sub oblăduirea mea! . t GEORG S-a găsit pistolul? ROBERT Nu-i cazul să se caute pistoale! ERNST L-ai văzut. HÄNSCHEN RILOW (aruncă o lopată de pământ în groapă): Odihneşte-te în pace. eşti dator să te gândeşti la tine. băiatul nu RENTIERUL STIEFEL era al meu.o. Rentierul Stiefel iese însoţit de pastorul Kahlbauch. înainte de toate.Salută-mi eternele mirese păgubite de aducere-aminte şi recomandă-mă cu căldură bunului Dumnezeu întru milostivirea sa . îţi dârdâie şi maţele! .Ce vreme păcătoasă.. unchiul Probst şi prietenul Ziegenmelker.. rectorul Sonnenstich. în primăvara următoare mai mult ca sigur ar fi rămas repetent! UNCHIUL PROBST (strângându-i mâna rentierului Stiefel): Acuma. Tu eşti tată de familie... sărmane nătărău! . profesorul Knochenbruch. Robert? ROBERT Blestemată..Cine?! . suflet bun! .

Pariasem.De-aia l-au acoperit cu pânza. HÄNSCHEN Tu eşti de vină că zace aici. OTTO Groaznic! OTTO HÄNSCHEN Ştii sigur că s-a spânzurat? ERNST Se spune că n-ar mai avea cap. . GEORG I-a ieşit limba? ROBERT Ochii! . ERNST Habar n-am ce să scriu. Tu l-ai făcut lăudăros. ILSE Repede.Asta-i bună ! . n-ar fi fost nevoit să se spânzure! ERNST Ţi-ai făcut compunerea. nu-mi ajunge că tocesc noapte de noapte?! Dear fi-nvăţat istoria literaturii greceşti. a te spânzura trebuie să fie un lucru foarte nostim! Mi-a mai rămas dator cu cinci mărci. .se văd venind groparii. GEORG Parcă nu putea să-şi ia rămas bun mai ca lumea ! RILOW HÄNSCHEN RILOW OTTO Ce dracu'. Otto? OTTO Doar introducerea. GEORG N-ai fost când Affenschmalz ne-a dat planul? RILOW HÄNSCHEN Eu am cârpit-o oarecum cu Democrit.L-au acoperit cu o pânză. OTTO L-ai învăţat pe Virgiliu pe mâine? RILOW Gimnaziştii ies. OTTO Aida de. OTTO Prostii! .Vorbe! ROBERT Doar am avut ştreangu-n mână! . ERNST Am să văd dacă n-oi găsi ceva în Micul Meyer. repede! .Martha şi Ilse vin la mormânt. A jurat c-o să facă faţă.N-am văzut încă vreun spânzurat pe care să nu-l fi acoperit.

Firele de lumânărică erau toate stropite cu sânge. iar stânjenei am s-aduc de-acasă.. MARTHA Va fi o minunăţie! O minunăţie! ILSE Eram trecută de pod când am auzit împuşcătura. MARTHA Săracul de el! ILSE Ştiu şi pricina. că zăcea fără cap? ILSE Trebuia să-l fi-ncărcat cu apă! . Ilse îşi desface sorţul.Nu-i mai bine s-aşteptăm. Ilse. Eu am să aduc flori de nu-mă-uita de pe malul Goldbach-ului. MARTHA Ai cuvântul meu. MARTHA Ţi-a spus ceva? ILSE Paralelipipedul! Dar să n-o spui nimănui. Ilse! MARTHA Aruncă o cunună de iederă în groapă. Ilse? ILSE De ce? .Să le ducem proaspete. când am trecut a doua zi peacolo. MARTHA Dă-mi-l mie. îl păstrez ca amintire. SCENA III MARTHA .Te rog.Iată pistolul. MARTHA Ai dreptate. lăsând să cadă pe sicriu o ploaie deasă de anemone proaspete. MARTHA E-adevărat. Martha. Proaspete şi numai proaspete ! . dă-mi-l mie! ILSE Nu.Aici o să le meargă bine. Am să dezgrop trandafirii noştri. MARTHA De-aia nu l-au găsit! ILSE I l-am luat chiar din mână. . Creierii îi spânzurau în sălciile dimprejur. ILSE Îi voi uda ori de câte ori am să trec pe-aici. Ilse. Ce bătaie mi-or mai trage ! . ILSE .Au crescut peste tot.

Nu-mi dau seama să fi făcut vreun rău. în mod tacit am fost de acord cu metoda ta ingenioasă de educaţie. Mulţumesc cerului. . Oare ce lucru atât de groaznic a făcut? N-am de ce să-l iert: pentru că a fost dat afară din şcoală. Teoretic. Nu ştiu. propria lui mamă. acum şi-n vecii vecilor. O fire de criminal s-o putea-ndrepta în asemenea instituţii. că un copil cere.Nu-ţi fac nici un reproş. Ea contrazicea concepţiile mele. Dar un om bun de la natură ajunge-acolo criminal. eu. întrucât copilul meu a avut nenorocul să se-apuce tocmai acum de pedanterii.Ferească-mă Domnul! . D-NA GABOR D-L GABOR D-NA GABOR .. n-are nici o vină. din partea noastră cea mai sfântă seriozitate. trebuie să contribui la desăvârşirea operei călăilor săi? . ele sunt de preferat principiilor severe. Şi.Domnul şi doamna Gabor. O ştii prea bine. dacă spiritul şi graţia unuia sunt în stare să înlocuiască principiile severe ale celuilalt. oricum şi-a ispăşit păcatul. Fanny. că mi-a arătat calea pe care să trăiesc în copilul meu un caracter drept şi un fel ales de a gândi. Dar nu-mi sta în cale când încerc să repar răul pe care tu şi cu mine i l-am pricinuit băiatului! Ba-ţi stau în cale atâta vreme cât mai clocoteşte-n mine o picătură de sânge cald! La casa de corecţie. tot aşa de sigur precum se prăpădeşte planta pe care o lipseşti de aer şi soare. copilul meu e pierdut. poţi avea . Trăisem din-totdeauna cu convingerea că un copil nu este o jucărie.Era nevoie de un ţap ispăşitor.. Şi chiar de-ar fi greşit. Nu puteau lăsa fără răspuns învinuirile ce răsunau peste tot.Timp de paisprezece ani. Însă mi-am zis că.

juriştii. femeile. Fanny! Îmi dau seama cât ţi-e de greu. Ferească-ne Dumnezeu! Datoria noastră este să-l sprijinim pe cel ce şovăie. Scrierea lui. Scrierea lui nu corespunde unei greşeli cu totul întâmplătoare. atâta timp cât raţiunea nu-şi epuizează posibilităţile. tu vezi nişte indiscrete preocupări pentru fleacuri.perfectă dreptate. Voi.Tu iei totul prea uşor. acea înclinare spre imoral. nu-i cel mai rău lucru dacă inevitabilul se produce devreme. Şi. în schimb. conştiinţa nepătată ca părinţi ai respectivului. acea predispoziţie naturală. Cine poate scrie ceea ce scrie Melchior trebuie să fie descompus în străfundul fiinţei sale. . . a venit vremea să trecem la fapte cu energie şi cu toată seriozitatea. nu sunteţi chemate să judecaţi astfel de lucruri. fiindcă e vorba de un lucru imoral.Acesta e un risc pe care ni l-am asumat odată cu fericirea noastră. Nu suntem cu toţii nişte sfinţi. ei bine. Fiecare dintre noi se abate de la calea cea dreaptă. Eu ştiu că-l adori deoarece se potriveşte aşa de bine cu . ea dovedeşte cu precizie înfiorătoare premeditarea sincer nutrită. Fanny. Dar eu nu pot admite ca unicul meu copil să fie băgat cu de-a sila-n pământ! D-L GABOR Asta nu depinde de noi. Acolo unde este vorba despre defecte capitale de caracter. O fire cât de cât sănătoasă nu se dedă la aşa ceva.Că l-au dat afară din şcoală.Că se pregăteşte ceva împotriva lui n-o pot spune. tot n-ar fi fost de vină ! . .Să nu ne mai certăm. la urma urmelor. pledează pentru acest principiu. Cine nu poate merge rămâne-n drum. Chintesenţa este atacată. în primul rând. Scrierea sa manifestă acea corupţie spirituală de excepţie pe care noi. o desemnăm cu expresia „demenţă morală". . Dacă vrem să ne păstrăm o licărire de speranţă şi.

ce-a putut să scrie? Oare nu-i cea mai eclatantă dovadă a naivităţii lui. purtat ponderat şi cu grijă faţă de Melchior din prima zi. te calcă-n picioare! . atunci ne despărţim! Şi-apoi vom vedea de n-oi găsi undeva-n lume ajutor şi sprijin ca să-mi scap copilul de la pieire. mâine.Nu-mi las copilul să fie ucis sub ochii mei. D-L GABOR .Nu-i nevoie să te pricepi la oameni nici cât negru sub unghie . Oare noi să fim răspunzători pentru hazard ?! Mâine îţi poate cădea-n cap o ţiglă de pe acoperiş. Dacă-l duci pe Melchior la casa de corecţie. cum să mă lepăd de el! .ajunge să fii un birocrat complet insensibil sau cu totul mărginit. nu-mi voi cruţa osteneală şi nu mă voi da-n lături de la nici un sacrificiu ca să-ţi uşurez inima. fiindcă l-am găsit sensibil faţă de stimulii înconjurători.E de neconceput! Nu se poate imagina! Pentru Dumnezeu. . a inocenţei lui puerile faptul că a putut scrie aşa ceva? .Trebuie să fii un bărbat ca să poţi vorbi astfel! Trebuie să fii un bărbat ca să te poţi lăsa în felul acesta orbit de litera moartă! Trebuie să fii un bărbat ca să nu vezi ceea ce sare-n ochi! . şi atunci vine prietenul tău . Voi fi alături de tine şi. De aceea sunt mama lui.tatăl tău şi. Nu-i uşor pentru nimeni să se-aştepte la o nenorocire. a prostiei lui. în loc să-ţi îngrijească rana. când curajul ameninţă să te părăsească.M-am. ca să vezi aici corupţie morală! Poţi spune ce vrei.dacă nu azi. Va trebui să te resemnezi . Învinge-ţi slăbiciunea! E timpul sa te-arăţi odată nepărtinitoare faţă de fiul tău! D-NA GABOR Doamne fereşte-mă.firea ta deosebită.

În scrisoare. Dintr-o curiozitate prostească. dacă răul reclamă ispăşire! Cere-mi mie să plătesc! Tratează-mă cum vrei! Eu port vina ! . a deschis-o. cu această scrisoare-n mână . nu-şi găsea liniştea. etc. această inimă veselă ca primăvara . Doamne. că. chiar dacă-şi dă seama de consecinţe. El ar fi gata să-i dea ajutor. El sfarmă canoanele. desigur. aşa cum i l-am cultivat în suflet. El nu se-mpacă cu murdăria. datorită felului în care a procedat.o scrisoare către fiica ei de cincisprezece ani. exmatricularea lui i-ar înlesni acest lucru. că a greşit faţă de ea etc..Şi chiar de-l voi mai vedea . Cere-mi mie să plătesc.şi multe alte prostii de felul acesta. abia stăpânindu-se.Azi-dimineaţă a venit la mine o femeie disperată. ca pe bunul meu suprem. Melchior îi explica acestei copile de cincisprezece ani. cel mai groaznic exemplu îi flutură dinaintea ochilor ! . atât de înnorat . . .o. Să nu fie mâhnită. A greşit! N-a greşit! A greşit! . Pasul greşit de altădată ar putea duce totuşi la fericirea ei . fata nu era acasă. .Doamne. dar că. El nu suportă josniciile. D-NA GABOR D-L GABOR D-NA GABOR D-L GABOR N-o să-l mai văd.întrezăresc un viitor atât de cenuşiu.Dar ia-ţi mâna ameninţătoare de pe copil. n-o să-l mai văd.totul..numai asta mi-ar lipsi: să te pierd şi pe tine.Aş fi dat totul ca să-l pot cruţa de iubirea ta nemărginită. senin şi curat. va răspunde pentru toate.râsul lui luminos . cerul acesta de dimineaţă. totul dârzenia lui copilărească de a lupta curajos pentru bine şi dreptate .

. nu i s-a arătat: disciplină de fier.Spunemi. scrisul! Priveşte stilul! Nemaipomenită. scăpându-l de sub supravegherea noastră.La. Caută să profite de exmatricularea lui cunoscută de tot oraşul.Dealtfel.o nouă exmatriculare .. ce să facă. în trei săptămâni vom fi puşi în aceeaşi situaţie . în faptele lui. În fine.inima lui veselă ca primăvara se va deprinde încetul cu încetul cu starea aceasta. . La mijloc e o escrocherie. . te rog. Dacă-l trimitem acum pe Melchior la un alt gimnaziu. se pune pe cultivarea unui mod de a gândi şi de a simţi creştineşte. o să găsească acolo ceea ce acasă. casa de corecţie ! În primul rând.. neruşinată şarlatanie! De asta mă tem! Nu. Accentul. în această instituţie.nici în ruptul capului! Cu atât mai bine va fi pentru noi.. .Acum o jumătate de oră am primit o telegramă de la fratele meu. Fanny unde să-l duc pe băiat?! . I-am spus să nu-şi lase fata de cincisprezece ani să se urce în podurile cu fân. băiatul va învăţa acolo să prefere ceea ce este bine în loc de ceea ce este interesant şi..dar priveşte. ci de lege. N-am stat încă de vorbă cu băiatul .Femeia m-a întrebat. care îmi confirmă . să nu se lase mânat de firea sa. principii ferme şi o severitate morală căreia trebuie să i se supună cu orice preţ. mi-a lăsat scrisoarea.? . aşa cum ţi-l închipui tu.La casa de corecţie .D-NA GABOR D-L GABOR D-NA GABOR D-L GABOR D-NA GABOR D-L GABOR D-NA GABOR D-L GABOR D-NA GABOR D-L GABOR Imposibil!! Scrisoarea e falsificată. Din fericire. nu . frângându-şi mâinile. casa de corecţie nu este locul ororilor. pe nedrept.

Doamne! O. A mea-i! Ba a mea! Poate poimâine ! Imediat! . DIETHELM REINHOLD DIETHELM RUPRECHT MELCHIOR HELMUTH GASTON MELCHIOR RUPRECHT HELMUTH GASTON HELMUTH Iată o monedă de douăzeci de fenigi! Şi ce-i cu asta? O pun jos. . Ruprecht. despre Lot şi seminţia lui.Diethelm. sinucidere. Gaston şi Melchior. . Toţi sunt cu ochii pe mine.. Nu iei parte. Trebuie să iau parte şi eu . el posedă cunoştinţe în acest domeniu. despre Moab. .Uite-acum! .. Tamara.O. Helmuth. Cine-o atinge a lui va fi. mulţumesc. Of. (aparte): Nu-i înţelept să mă izolez.Un coridor. fie-ţi milă! SCENA IV Casa de corecţie... . A venit aici ca să se recreeze. e bine! Dacă scap. Voi vă aşezaţi în jurul ei.D-NA GABOR spusele femeii. (îşi acoperă faţa): Doamne.Captivitatea te-mpinge la.El are cea mai nenorocită fizionomie din toată secţia. despre regina Basti şi Abisag din Şunem. iar e bine! N-am decât de câştigat. acest Iosif! El nu mai poate. Melchior i s-a destăinuit şi i-a cerut două sute de mărci ca să fugă în Anglia. . Melchior? Nu. Eu îi voi da cu capitolele despre nora lui Iuda.Dacă-mi frâng gâtul.. creatura se duce: dracului. Doamne!.Am să mă împrietenesc cu Ruprecht. . Reinhold.altminteri. .

treptat. Cantina populară.Pe-aici coboară paratrăsnetul. Café Temperence.Totul mi-e aşa de limpede. îmi năvăleşte sângele-n cap.ştiri locale . Şi Moritz îmi stă ca plumbu-n picioare. Chiar de-aş proceda cum am de gând. (Iese prin stânga) Dr. . DR.etică psihofizică. Mă urăşte . Mâine ung balamalele. .. Prokrustes însoţit de un lăcătuş. .. vine Marele Inchizitor..Am să mă duc la redacţie.) (după el): Îl omor! (fug în urma lor): Şo pe el! Prinde-l! Şo.ştiu că ea mă urăşte. cu faţa spre fereastră): . fiindcă i-am răpit libertatea... şo pe el! (singur. iar tencuiala cade.adun noutăţile zilei .scriu . .Pot spera doar ca în decursul anilor. nu se moare de foame chiar atât de uşor. Trebuie înfăşurată o batistă după el.Când mă gândesc la ea. în timpul rugăciunii. . atac cataleptic . . vând ziare! .Clădirea este înaltă de şaizeci de picioare. . Peste opt zile e lună nouă. ca şi când s-ar fi-ntâmplat. intră prin dreapta.TOŢI RUPRECHT HELMUTH RUPRECHT HELMUTH RUPRECHT HELMUTH CEILALŢI MELCHIOR Summa . porcule? Corb ce eşti!! (îl loveşte în obraz): Na! (Fuge. Până sâmbătă trebuie să aflu cu orice preţ la cine-i cheia..şi să dea Domnul să nu fie nici un bolnav! .un salt . Plătiţi-mi în procente .mă prind bine .însă neapărat cu o batistă.Duminică seara.Iată.summa cum laude ! (luând moneda): Mulţumesc frumos ! Dă-o-ncoace.Ajung cu uşurinţă peste cornişa ferestrei . câine! Ţie. . violul rămâne viol.

PROKRUSTES . sunt la etajul al treilea. Ina Müller şi consilierul medical dr. DR. . numite astfel după medicul francez P. nituite. Le prefer unturii de peşte şi vinurilor feruginoase. du-l. Blaud. înmormântează-l. SCENA V Un dormitor.. von Brausepulver14. VON BRAUSEPULVER De fapt.D-na Bergmann. îi prescrisesem să mărească doza tot la a treia zi cu o Pulbere gazoasă (germ.şi. ce-i drept. ca să nu cedeze. Doriţi ca gratiile să fie din fier forjat? Din fier forjat ..).Geamurile. . Prescriu pilulele Blaud15 de cincisprezece ani şi într-un număr mare de cazuri am observat cele mai eclatante efecte.. baroneasă de Witzleben. câţi ani ai? Paisprezece şi jumătate. VON BRAUSEPULVER WENDLA DR.Wendla în pat.PROKRUSTES LĂCĂTUŞUL DR. Începi cu trei până la patru pilule pe zi şi măreşti doza pe măsură ce le poţi suporta.. Domnişoarei Elfriede. 14 15 Pilule contra anemiei. Dar ce le pasă degeneraţilor ăstora de urzici! . iar jos cresc urzici.Iarna trecută ne-a ieşit unul prin lucarna acoperişului şi ne-am găsit beleaua: ia-l. .

după opt zile numai de la începerea curei. să vă ofer un pahar de vin. . . doamnă Bergmann. Bună ziua. Bună ziua. nici n-ai când să te bucuri. că vei face cât mai multă mişcare şi vei cere să mănânci fără nici o jenă. baroneasă de Witzleben. Mai stau puţin şi mă duc şi eu. (D-na Bergmann îl conduce spre ieşire. mica şi draga noastră pacientă va putea fi iar sănătoasă şi sprintenă ca o gazelă. D-NA BERGMANN Cu îngăduinţa dumneavoastră. a mâncat la micul dejun un pui întreg cu garnitură de cartofi noi. domnule consilier medical? DR. Dar mă aşteaptă trăsura.De plimbări obositoare şi de mese suplimentare te dispensez.şi durerea de cap.şi groaznicele noastre indigestii. copilă dragă. Bună ziua. să-mi promiţi. de îndată ce-ţi revine pofta pentru asemenea lucruri. În câteva săptămâni. frisoanele.) INA (la fereastră): Platanii voştri au şi-nceput să-mbrace diferite culori. Fiţi liniştită.pilulă. ameţeala . Müller mă aşteaptă-n faţa poştei şi-nainte mai trebuie să trec pe la . Atunci strânsorile acestea din regiunea inimii vor slăbi curând . Domnişoara Elfriede. Nici n-au trecut trei săptămâni şi baroneasa a fost în stare să plece la cură la Pyrmont împreună cu doamna mamă. Bună ziua. Nu puneţi totul la suflet. VON BRAUSEPULVER Vă mulţumesc. abia o vezi venind că şi pleacă. Baroneasa m-a-nţeles greşit şi-a mărit doza în fiecare zi cu trei pilule. dragă doamnă Bergmann. copilă dragă. doamnelor.Îi vezi din pat? . În schimb.O minunăţie trecătoare.

Nici nu bănuiam că te poţi simţi atât de bine! Aş vrea să ies.totu-i bucurie şi soare luminos.WENDLA INA D-NA BERGMANN croitoreasă. O. Cred şi eu că-i mai bine. dragă Wendla. ce-a mai spus doctorul? N-a spus nimic . mamă? WENDLA . Ina. . mi se-ntunecă-naintea ochilor şi-atunci intră dihania-n zbor.. să caut de-a lungul râului cheia împărăţiei cerurilor şi să mă aşez pe mal şi să visez..) Şi grabnică. o văd pe mama plângând. cât mai grabnicănsănătoşire! Cu bine. Salută-i pe copii din partea mea! Ina iese. INA WENDLA după care poţi să te scoli iar liniştită. s-o iau peste câmpii în amurg.Rămâi cu bine. şi vărsăturile vor înceta. dacă te scoli iar în curând. Mucki se-nnoieşte cu primii pantalonaşi.nici nu-ţi pot spune.A spus că domnişoara Witzleben avea şi tendinţa de a leşina. Ceea ce se-ntâmplă des în cazurile de cloroză. . Până voi mai trece pe-aici poate sari iarăşi prin casă. WENDLA D-NA BERGMANN Mamă. iar lui Karl trebuie să-i fac pe iarnă un costum nou de lână. A spus că am cloroză.De câte ori mă trezesc. Domnul să te aibă-n paza lui.Adu-mi data viitoare cheia-mpărăţiei cerurilor. . Adio..Să-ţi ridic puţin perna? (revine): După părerea lui.. Wendla. Uneori sunt atât de fericită . Ina! . mamă. asta mă doare aşa de tare . Apoi m-apucă durerea de măsele şi cred c-a doua zi am să mor. Trebuie să trec neapărat şi pe la croitoreasă. mă trec călduri şi răcori. (O sărută.

.. Am dropică. mamă. Wendla! .. eu cred că n-am cloroză. Linişteşte-te.. Linişteşte-te.Wendla. N-am cloroză. n-ai să mori! Atunci de ce plângi cu atâta jale? N-ai să mori . Wendla mea. nu! O ştiu.Ştiu totul. Vezi.tocmai asta-i.D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN Să bei lapte şi să mănânci carne şi legume de-ndată ceţi recapeţi pofta de mâncare. Ai cloroză. Am dropică.. Am să mor.. mamă. de ce mi-ai făcut asta! ..Nu ţi-am făcut nimic Of. O. fetiţo. O să-ţi treacă.. N-o să-mi treacă.fetiţo! N-ai dropică. Wendla. fetiţo! N-ai să mori. Ai un copil. mamă. ai cloroză.! Dar aşa ceva nu-i cu putinţă. Dumnezeule milostiv. ce-ai făcut! WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN WENDLAD-NA BERGMANN . am să mor! N-ai să mori. Wendla. mamă.. n-aş fi fost în stare să-ţi spun o vorbă.. ! Dumnezeule mare şi puternic . nu mai tăgădui. mamă.O. fetiţo. mamă.O. Wendla.Wendla. Nu. Doar nu sunt măritată. linişteştete. Ai cloroză. fata mamii! Ai un copil! . că nu eşti măritată! Tocmai asta-i grozăvia! . O simt.. . A spus el că ai cloroză.

) D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN WENDLA D-NA BERGMANN Oh.Fii curajoasă.. Şi dacă nu ne pierdem acum cu firea. fetiţo.Vii numai bine. de ce nu mi-ai spus totul? Copilo. Eu n-am auzit nimic.Stai aşa la fereastră.. Inimioara mea O.. N-am procedat faţă de tine altfel decât a procedat draga mea mamă faţă de mine. Wendla.WENDLA Dumnezeu ştie ce să mai cred! Stăteam culcaţi în fân... mamă.de ce tremuri? A bătut cineva la uşă. s-avem încredere-n bunul Dumnezeu. nici bunul Dumnezeu nu ne-o părăsi.O. . şi dintr-o dată s-ar putea să-ţi plesnească inima. . Gartenstrasse. să ne-aşteptăm la îndurare şi să ne facem datoria! Vezi. de tine. fii curajoasă! . să nu ne-amărâm şi mai tare! Vinoţi în fire! Nu te-ndoi de mine. N-am iubit pe nimeni în lume în afară de tine. .Nimeni .(Se duce la uşă şi deschide.. . cu mâinile-n sân. dar am auzit foarte limpede. mai degrabă m-aş fi aşteptat să se stingă soarele.maica Schmidt din .. mamă.Cine-i afară? . copilo! Să spui aşa ceva unei fete de paisprezece ani! Vezi. încă nu s-a-ntâmplat nimic. copilo. maică Schmidt. inimioara mea. căci toate-ţi merg din plin. Wendla. . De . .

La apus. ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN . cafeaua te-aşteaptă aburindă. strugurii ni se bălăngăne prin faţa gurii. Mă văd uneori un preot onorabil . . bătrânii noştri ne arată nişte mutre lunguieţe. cu o bibliotecă bogată şi cu funcţii şi ranguri în toate domeniile. . Cunosc - . Ai şase zile ca să chibzuieşti.Îţi poţi imagina ceva mai frumos? Îmi imaginez gene-ntredeschise. Afară de asta. nu mai pot. cerul în flăcări .M-aştept la ceva mai mult de la viitor. Să nu ne-ntristăm ! . Dangăt răsunător de clopote din josul văii. iar într-a şaptea deschizi gura. buze poftitoare şi draperii turceşti. Abia te hotărăşti şi iată. Când ieşi la plimbare. pentru a-şi masca prostiile. Muşcăm boabele şi lăsăm ciorchinele să revină la butuc. ca noi.Sunt istovit. sub stânci.Nu cred în patos. iar când vii acasă. .iar mâine vor fi storşi. Între ei îşi spun dobitoci.SCENA VI Culegători şi culegătoare de struguri în vie. cozonacul e pus pe masă şi fetele-ţi aduc mere din grădină. puterile sleite au şi-nceput să se refacă. . Şi tămâioşii-aceştia străvezii! Nu-mi mai regăsesc elasticitatea. oferi mâna vreunui şcolar şi vreunei şcolăriţe. . Oboseala mi-e tot atât de insuportabilă ca foamea. Nici nu-i nevoie să ne clintim. Când aplec vrejul.Hänschen Rilow şi Ernst Röbel în via situată pe cele mai ridicate locuri.Păcat de clipele acestea ! Îi vezi cum atârnă şi nu mai poţi .. Ah.cu o gospodină inimoasă. Uite. tăvăliţi în iarba care a început să se usuce. soarele scapătă peste culmile munţilor.şi clopotul de vecernie.

ERNST HÄNSCHEN

ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN

ERNST HÄNSCHEN ERNST HÄNSCHEN ERNST

HÄNSCHEN

ERNST

HÄNSCHEN

Când voi ajunge milionar, am să-i ridic un monument bunului Dumnezeu. - Imaginează-ţi viitorul ca pe-un castron de lapte cu zahăr şi scorţişoară. Cineva-l răstoarnă şi se văicăreşte, altcineva le-amestecă de-a valma de-l trec sudorile. Nu-i mai bine să iei smântâna? - Sau tu nu crezi că asta se poate-nvăţa. - Să luăm smântâna ! Ce rămâne ciugulesc găinile. - De-acum eu am scăpat de multe-ncurcături... Să luăm smântâna, Hänschen! - De ce râzi? Iar începi? Cineva tot trebuie să-nceapă. Când, peste treizeci de ani, ne va purta gându-napoi la o seară ca asta, ea ne va părea, poate, nespus de frumoasă ! Şi cum toate se petrec acum de la sine! Adică de ce nu! Dacă, din întâmplare, ai fi singur, poate-ai plânge-amarnic. Să nu ne-ntristăm! - (îl sărută pe gură.) (îl sărută): Am plecat de-acasă cu gândul doar de-a-ţi vorbi şi-apoi să mă-ntorc. Te-am aşteptat. - Haina virtuţii nu-i stă rău omului, dar asta presupune nişte mutre impozante. Iar pe noi atârnă cam jalnic - Nu mi-aş fi găsit liniştea dacă nu te-ntâlneam. - Te iubesc, Hänschen, cum n-am iubit niciodată vreo fiinţă... Să nu ne-ntristăm! - Când, peste treizeci de ani, ne va purta gându-napoi, poate nici nu ne-om sinchisi! - Şiacum totul e-atât de frumos! Munţii ard; strugurii ne pică-n gură şi adierea serii dezmiardă stâncile ca o uşoară linguşire...

SCENA VII
Noapte clară de noiembrie. Frunzişul uscat foşneşte-n boschete şi-n arbori. Luna se străvede printre norii scămoşaţi gonind pe cer. Melchior se caţără pe zidul cimitirului.
MELCHIOR

(sărind în incinta cimitirului): Aici ştiu că n-o să mă

urmărească haita. - În timp ce ei vor scotoci prin bordele, eu pot să-mi trag răsuflarea şi să mă dumiresc unde-am ajuns... Haina zdrenţuită, buzunarele goale - în faţa Preabunului nu-s la adăpost. - În cursul zilei de mâine trebuie săncerc s-ajung în pădure... Am călcat o cruce-n picioare. - Floricelele-or fi-ngheţat astăzi. - în jur, pământul e golaş... în împărăţia morţilor! Coborâtul prin lucarnă n-a fost aşa de greu ca drumul ăsta ! Bine că nu m-au prins... Atârn deasupra prăpastiei toate s-au dus la fund, au dispărut - o, să fi rămas acolo! De ce să piară ea pentru mine? - De ce nu vinovatul ? - Nenţeleasă providenţă ! - Aş fi spart piatră şi-aş fi răbdat de foame !... Ce mă mai ţine-n viaţă ? - Crimele se-nlănţuie. Înot în mocirlă. Nu mai am puterea s-o sfârşesc... N-am fost un ticălos! - N-am fost un ticălos ! - N-am fost un ticălos... - Nici un muritor n-a călcat cu atâta invidie peste morminte. - Ei - doar nu m-a părăsit curajul! - O, de m-ar cuprinde nebunia chiar în noaptea asta! Trebuie să caut în partea cealaltă, printre ultimele! - Vântul scoate din fiecare piatră alt şuier - o simfonie deprimantă ! - Cununile uscate se fărâmiţează şi se leagănă zdrenţuite pe aţele lungi, în jurul crucilor de marmură - o pădure de sperietori! - Sperietori pe

toate mormintele, una mai groaznică decât alta enorme, de fug şi dracii din calea lor. - Literele aurite împrăştie o strălucire rece... Salcia pletoasă oftează şi trece cu degete uriaşe peste inscripţie... Un îngeraş rugându-se - o placă Un nor îşi proiectează umbra. - Ce frământare, ce plânset! - Ca o expediţie militară ce goneşte spre răsărit. - Nici o stea pe cer - Verdeaţă-mprejurul grădiniţei? Verdeaţă acum? - O fată...
Aici se odihneşte în Domnul WENDLA BERGMANN născută la 5 mai 1878 răpusă de cloroză la 27 octombrie 1892 Fericiţi sunt cei cu inimile curate...

Iar eu sunt ucigaşul ei. - Eu sunt ucigaşul ei! - Mie îmi rămâne disperarea. - N-am dreptul să plâng aici. - Să plec de-aici! - Să plec MORITZ STIEFEL

(cu capul sub braţ, păşeşte greoi peste morminte):

MELCHIOR MORITZ

MELCHIOR MORITZ

MELCHIOR

O clipă, Melchior! Prilejul nu se iveşte-n fiecare moment! Nici nu bănuieşti câte-s în legătură cu locul şi ceasul... De unde-ai apărut? De-acolo - de lângă zid. Mi-ai răsturnat crucea. Eu zac lângă zid. - Dă-mi mâna, Melchior... Tu nu eşti Moritz Stiefel! Dă-mi mâna. Sunt convins că-mi vei fi recunoscător. Cu aşa ceva nu te mai întâlneşti. E o coincidenţă ciudat de fericită. - Eu anume pentru asta am ieşit... Dar nu dormi?

Nu ceea ce numiţi voi somn. - Noi stăm pe turlele bisericilor, pe frontoanele caselor - oriunde vrem... MELCHIOR Fără tihnă? MORITZ Din pură plăcere. - Dăm târcoale armindenilor, schiturilor singuratice din păduri. Plutim peste adunările oamenilor, peste locurile dezastrelor, peste grădini, peste pieţele-mpodobite de sărbătoare. - În case, ne tupilăm în hornuri şi baldachine. - Dă-mi mâna. - Nu comunicăm între noi, dar vedem şi auzim tot ce se petrece-n lume. Ştim că e prostie tot ce fac şi năzuiesc oamenii şi râdem de lucrurile-acestea. MELCHIOR Are vreun rost? MORITZ La ce bun să aibă un rost? - Pe noi nu ne mai poate atinge nimic, nici binele, nici răul. Stăm sus, sus, deasupra celor pământeşti - fiecare doar pentru sine. Nu comunicăm unii cu alţii, fiindcă lucrul acesta ne plictiseşte prea tare. Nici unul dintre noi nu mai nutreşte ceva ce s-ar putea pierde. Suntem mai presus de necazuri şi bucurii. Ne mulţumim cu starea noastră şi asta-i tot! - Pe cei vii îi dispreţuim nespus, abia dacă-i putem compătimi. Ne amuză cu agitaţia lor, căci, într-adevăr, ca fiinţe vii nu sunt de compătimit. Zâmbim la tragediile lor - fiecare pentru sine - şi reflectăm. - Dă-mi mâna ! Dacă-mi dai mâna, ai să te prăpădeşti râzând de sentimentul cu care-mi vei da mâna... MELCHIOR Şi nu te scârbeşte? MORITZ Pentru asta suntem prea sus. Zâmbim! - La-nmormântarea mea eram printre cei în doliu. M-am distrat copios. Asta-nseamnă superioritate, Melchior ! Am bocit ca nimeni altul şi m-am furişat lângă zid, ca să mă ţin de burtă de râs. Superioritatea noastră
MORITZ

. Acum văd amăgirea cu atâta claritate. Îl vedem pe-mpărat tremurând în faţa cântecelor deşănţate şi pe lazzaroni16 tremurând în faţa trâmbiţei de apoi.Recunosc... . unicul punct de vedere din care poate fi suportată prostia. Pe Dumnezeu şi pe diavol îi vedem 16 Denumire dispreţuitoare pentru lumpenproletariatul urban.. Ignorăm masca comediantului şi-l vedem pe poet cum îşi pune masca-n întuneric. consumate în taină...şi-i vedem pe copii ratându-se şi făcând..Dă-mi mâna! Răsucindu-ţi gâtul. încât nu-mi rămâne nici o umbră de-ndoială. acelaşi lucru. şi bătrâneţea. sau târfa de două parale citindu-l pe Schiller. Dă-mi mâna! Putem deplânge tinereţea. Melchior! . care. vrea să-i sfarme inima. Îi spionăm pendrăgostiţi şi-i vedem cum roşesc unul în faţa altuia. Cum de poţi sta pe gânduri.Puteţi uita? Noi putem totul. îndeosebi pentru cel din Neapole (lazzaroni au fost numiţi rebelii lui Masaniello în 1647 la Neapole) . Putem surprinde inocenţa în crizele ei erotice. te ridici de-asupra ta până-n slava cerului. din superioritate stoică.. Şi de mine vor fi râs înainte de-a mă-nălţa! . pe capitalist căznindu-se şi-mpovărându-se. Îl vedem pe cel mulţumit în mizeria sa. .Nu mai încape vorbă.Eu n-aş avea chef să râdă de mine. bănuind că sunt înşelători înşelaţi.. Îi vedem pe părinţi aducând copii pe lume ca să le poată striga: Ce fericiţi sunteţi că aveţi asemenea părinţi! . care-şi ia neliniştea drept idealism.MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ inaccesibilă este. la rândul lor.Viaţa ta e păcat prin omisiune. de fapt. Iar acum nu pot înţelege cum de poate fi omul atât de naiv. asemenea fiinţe nu sunt de compătimit! . nici nu m-aş fi gândit vreodată la asta.

Pfui.Dacă mă-nvoiesc. n-am să vă stingheresc cu nimic . Moritz. .Ajunge să-mi întinzi degetul mic . Nu mă mai pot socoti vrednic de aspiraţii nobile . ..şi nu văd nimic. Ceea ce-mi dădea curaj zace-n pământ. . .(Către Moritz:) Pleacă! Cine sunteţi dumneavoastră? O să se dovedească. domnule? Nu mă goniţi! Vă implor.Ştii doar că-i un truc ..priveşte-ţi numai degetele. De neconceput . Apare un domn mascat..Pentru mine. nu mă goniţi. sunt cea mai detestabilă creatură din univers.. drăcia dracului! A şi-nceput să se descompună. Mai lăsaţi-mă să rămân o clipă. Şi-apoi ai intrat în putrefacţie ! Nu ne mai stânjeni cu duhoarea dumitale de mormânt. Melchior! ... De ce şovăi?.Mă văd proscris. O linişte. Cine sunteţi dumneavoastră.MELCHIOR MORITZ discreditându-se reciproc şi-ntreţinându-ne conştiinţa nu prea zguduitoare că amândoi sunt beţi.Poţi deveni alb ca zăpada mai înainte de-a ţi se ivi iarăşi clipa atât de favorabilă ! ..Ce cauţi aici ? .De ce nu-ţi pui capul pe umeri ? M-am împuşcat. o mulţumire. o fac pentru că mă dispreţuiesc .struguri acri! De ce minţi cu bună ştiinţă. D-L MASCAT (către Melchior): Tremuri de foame. Atunci rămâi unde ţi-e locul.Dedesubt e atât de îngrozitor! Atunci de ce te făleşti cu superioritatea ?! . Vă rog. Nu eşti deloc în MELCHIOR D-L MASCAT MORITZ D-L MASCAT MORITZ MELCHIOR MORITZ D-L MASCAT stare să judeci.(Către Moritz:) Piei de-aici! . nimic care să stea-n calea declinului meu..

Cine sunteţi? Cine sunteţi dumneavoastră? . . . Domnul tău tată îşi caută acum consolarea în braţele voinice ale mamei tale. din partea mea n-ai decât să rămâi. amice dragă .Nu pot avea-ncredere într-un om pe care nu-l cunosc.Te duc între oameni. . Deruta ta de moment provine din starea ta mizerabilă. de mâna dumitale de cadavru! Îmi spuneţi odată cine sunteţi sau nu?! Nu. n-ai de ales.Îţi propun să ai încredere-n mine. În primul rând. Cu o cină caldă-n burtă nu te mai sinchiseşti de ea. Sunteţi .şi scuteşte-mă. A fost pur şi simplu victima mijloacelor avortive ale maicii Schmidt.MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR hî .Dacă pentru dumneata e o binefacere atât de mare.Dealtfel. (aparte): Numai un drac poate fi! . Nu mă poţi cunoaşte fără să ai încredere-n mine. Îţi dau prilejul să-ţi lărgeşti orizontul în modul cel mai fabulos. Dar lasă-te de lăudăroşenii. fără excepţie. În orice moment îi pot întinde mâna prietenului meu de-aici.Atât îţi pot spune: că micuţa ar fi născut excepţional.Eu îţi deschid poarta lumii. Îţi fac cunoştinţă.(Tare:) După toată vina pe care-o port. . te rog. Avea o constituţie ireproşabilă.tatăl meu?! Nu l-ai recunoaşte pe domnul tău tată după voce? Nu. m-aş îngriji de existenţa ta.fantomă! . cu tot ce e vrednic de interes în lume. Credeţi? Sunt sigur! . o cină caldă nu-mi poate reda liniştea! Totul e cina ! .

dacă ne certăm ca beţivanii! . Acceptă tratamentul lui şi profită de el. Calităţile ei nu-s tocmai de neglijat. Ai rămas acelaşi fricos! Stafia are dreptate. Melchior. . nu vă certaţi! Cu ce v-alegeţi din asta? .D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MORITZ MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MORITZ D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MELCHIOR MORITZ MELCHIOR D-L MASCAT Prietenul tău e-un şarlatan.Prin morală eu înţeleg produsul real a două mărimi imaginare. doi vii şi-un mort. cel puţin.pe la 1330 călugăr franciscan la Freiburg. Ce n-aş da să se fi lăsat păgubaş! Atunci te-ai fi spânzurat! Ce gândiţi despre morală? Băiete . în Breisgau. există ! Credeţi în Dumnezeu ? După împrejurări.Ce rost are să stăm noi.Dacă aveţi de gând să vă certaţi. spuneţi-mi cine sunteţi sau îi întind mâna umoristului! -Ei?! Are dreptate. Sublimul umorist este cea mai jalnică. Vreţi să-mi spuneţi cine a inventat praful de puşcă? Berthold Schwarz .sunt elevul tău?! Ştiu eu ce sunteţi!! Nu vă certaţi! . cea mai deplorabilă creatură a creaţiunii! Fie umoristul ce-o fi. Oricât ar fi de mascat el. aici în cimitir. noaptea la ora două. . Cine mai are un fenig în buzunar nu zâmbeşte. Produsul se numeşte morală şi nu poate fi negat în realitatea lui. M-am grozăvit. Mărimile imaginare sunt trebuinţa şi voinţa.Vă rog. îmi iau capul sub braţ şi plec.Ar fi o plăcere pentru mine să pot asista la dezbatere.alias Constantin Anklitzen . .

nici izmene. chiar şi-n ultima clipă stăteai încă între moarte şi viaţă. De dragul iubiţilor mei părinţi am apucat arma crimei. că. numai să te mai pot însoţi o dată afară ! .. dacă i-aş fi-ntins mâna lui Moritz mai adineauri fără multă vorbă. onorate Necunoscut. Melchior. atunci când.MORITZ D-L MASCAT MELCHIOR D-L MASCAT MORITZ D-L MASCAT MORITZ MELCHIOR MORITZ De mi-aţi fi spus asta înainte ! . Sfânta Scriptură s-a făcut de râs fenomenal. Fără-ndoială.Vă pot spune însă cu siguranţă. m-au îmbrăcat în costumul meu de duminică.. ei ar fi tunat şi fulgerat pur şi simplu dintr-o necesitate igienică. pentru că atunci vei trăi mult. cu pistolul în buzunar." În ce mă priveşte. dar nu am nici cămaşă. după cum socot eu. Nu te lăsa pradă iluziilor. Rămâi cu bine. aici n-ar fi fost tocmai locul să lungim o discuţie atât de profundă. s-a făcut răcoare. lucrul acesta ar putea fi just. În general. Pe unde-o să mă poarte omul acesta nu ştiu. Dar el este un om.. numai morala mea ar fi fost de vină. „Cinsteşte-ţi tata şi mama. Oare nu-ţi aminteşti de mine? E-adevărat.. amice dragă! Iubiţii dumitale părinţi ar fi murit din pricina asta tot atât de puţin ca dumneata.Dealtfel. domnule.Toată viaţa aş fi gata să mă plâng şi să mă tângui. Tocmai de aceea tu nu eşti Moritz! Totuşi nu cred că deosebirea e-atât de radicală . nu mă-nvinovăţi c-am căutat să te ucid ! A fost vechea afecţiune. încât să nu mă fi putut întâlni şi pe mine întâmplător.Ce-i drept. .cel puţin nu atât de imperioasă. umblam prin plantaţiile de arini. Judecind sever.Morala mea m-a băgat în pământ. dragă Moritz. domnilor! .

Câte clipe fericite şi netulburate n-am petrecut împreună la paisprezece ani! Îţi promit..dumneata cu conştiinţa liniştitoare de a nu avea nimic . domnilor ! . se dezveleşte iar şi nu arată câtuşi de puţin mai deşteaptă. mă voi încălzi putrezind şi voi zâmbi. . iubitule. chiar de mă voi schimba de zece ori în anii ce vin.(îl ia de braţ pe Melchior şi se îndepărtează cu el peste morminte. . pe tine n-am să te uit niciodată.. Moritz.D-L MASCAT MELCHIOR MORITZ MELCHIOR MORITZ D-L MASCAT La urma urmelor.Luna-şi acoperă chipul.) (singur): . fiecare cu partea sa . Moritz! Îţi port din inimă recunoştinţă pentru faptul că mi te-ai mai arătat o dată. Rămâi cu bine. am să mă culc iarăşi pe spate.tu cu enervanta îndoială faţă de toate... mulţumesc. tu o să-mi fii.Drum bun. . .Nu mai zăboviţi.chiar şi atunci când voi fi un bătrân cu părul cărunt. când totul va fi-n ordine.. .Aşa că am să mă-ntorc la locşorul meu. orice s-ar întâmpla. Îţi mulţumesc .Rămâi cu bine. din nou mai apropiat decât toţi cei ce vor vieţui pe lângă mine. Mulţumesc. poate. Hai. o să-mi îndrept crucea pe care nebunul mi-a călcat-o atât de brutal în picioare şi.Iată-mă MORITZ rămas aici cu capul în braţe. copile! ..