CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2.

Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii.............................................................................................................................................69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere

Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere - teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului.

Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audiovizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta,

împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii. competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "). adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate". Sintetic.c. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. stabilite pe baza unor obiective comune. schema orara. De regula. dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu. rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". aceasta se exprima în orar. insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev. curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta. descriptori de performanta.standarde de performanta. · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu. învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa). · curriculum nucleu se exprima în obiective. curriculum aprofundat. IV) s. Ele . flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine. suficient. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea. ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". vorbirea. fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. La acestea. devenind norma si obligativitate. curriculum extins. exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. citirea. Le vom defini pe rând. fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti").l. fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. scrierea) sunt integratoare. continuturi si numar de ore. bine. dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea) -receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). In principiu. intradisciplinare. standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular. CICLUL de dezvoltare (clasele II. Totodata.

prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza. formulate în curriculum.sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative . dintre întelegere si exprimare. a auzi.predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev.sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului .educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor .învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala . . enunta. concentrica si sferica). relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte . care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse . operationale sau concrete. capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta.învatarea presupune investigatii continue. grup de elevi sau clasa de elevi. criterii. . Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile concrete direct evoluabile. . se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative. Principii privind curriculum-ul ca întreg : . . reciproca dintre emitator si receptor.elevii învata în stiluri si ritmuri diferite .2. Ele confirma actiunea elevilor care identifica. bazându-se pe inteligentele lor multiple . finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National. . În practica. creeaza. . care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei. .învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup.sa reflecte idealul educational .învatarea dezvolta atitudini. . clasifica. obiectivele de referinta. Principii.educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse. utilizând verbe de actiune ca a vedea. efort si autodisciplina .au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca. .sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. prin însumare (liniara. C. pe capitole si lectii. demonstreaza. .predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte. Principii privind predarea : . . executa. . elaboreaza. ci de comportamente si atitudini. .sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice . aplica caracterizeaza. 1. Acestea sunt elaborate de institutoare. B. Principii privind învatarea : . ascultator si exprimator. componente.predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua . a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev.

Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii.evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . Principii privind evaluarea : . integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative.centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. curriculum la decizia scolii. Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera.evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor . . . curriculum diferentiat. . 1.propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. . . curriculum extins. curriculum nucleu aprofundat. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. . .predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta .situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline .3.asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . D.evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa . Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : .predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana.evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode . optionalul la nivelul ariei curriculare. curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei.evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare . . capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. · înzestrarea copilului cu acele cunostinte.. competente si atitudini . . .

în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare.centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare.. sunete. . fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). în cele mai multe cazuri.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. respectiv de exprimare scrisa.Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. elevii vor constientiza actul comunicarii. de aceea. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. elevii opereaza cu notiunile de limba. Studiul elementelor de gramatica. adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: . întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). Un element de noutate îl constituie manualele alternative.experienta lingvistica'' dobândita în etapa oral-practica. pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. incluzând si cele de fonetica si de vocabular. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. În prima etapa. silabe. receptarea mesajului scris. . Ca disciplina scolara în învatamântul primar. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala.structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. precum si cel de exprimare orala. În acest scop se face apel si la . vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate. . Comunicarea este un domeniu complex. exprimarea orala si cea scrisa. limba româna îndeplineste mai multe functii: . de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. Astfel. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. acordându-i-se acestuia libertate de alegere. Toate au ca baza o programa scolara comuna.conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. cu rol auxiliar. eficienta lor urmând a fi apreciata.

. a propozitiilor. El cuprinde disciplinele de studiu. specifice. . a frazelor. lectura. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. p. colectiv didactic. -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. . .14. deci obligatoriu de realizat. Spre deosebire de anii anteriori.functia instrumentala . CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice.procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. Bucuresti. scriere. dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor. . parinti.limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. .limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii. numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi.limba româna. . Coresi. Ed. . este Planul-cadru de învatamânt.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. locale.1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare.limba româna este limba oficiala a statului national român.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: . actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. 1[1] Curriculum National pentru învatamântul primar.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. 1998..comunicare.functia informationala .realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura.functia informativ-educativa . la nuantarea exprimarii orale si scrise. discipline optionale). Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. având acest statut oficial.

2[2] În esenta. ci defineste capacitatile.4. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice.. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice. compunere. dramatizare s. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. aceste competente au un specific metodologic. în Învatamântul primar. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). în mod fundamental si special.Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. . comunicare). de aceea. lecturarea textelor literare sau nonliterare. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si. ca "un program didactic"3[3] coerent. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. În ciclul de achizitii fundamentele. un limbaj mai bogat. 2. 2. p. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: 2[2] Alexandru Crisan.62. iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila. lectura. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza". 2000. la care institutoarea. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. adica citire. generale. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. adica ascultare. Limba româna. Corectitudine în vorbire si scriere. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. Editura Dacia. scriere elaborata. prin intermediul lectiei.a. esentiale si obligatorii. emitere) deriva din obiectivele-cadru. Aceste capacitatii (receptionare. literatura pentru copii. 2-3. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. nr. se va urmari ca. 3[3] Lizica Mihut. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. Noul Curriculum National: statut.1. didactica si psihologica". prima fiind Limba si comunicare. care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul. În virtutea acestei intentii. În consecinta.2. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. p. Editura Discipol. Toate aceste functii se realizeaza. Secventa mai cuprinde "optionale". teatru de papusi. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. componente si caracteristici (I). · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. are un anumit specific metodologic. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. Bucuresti. scriere. structurat. vazuta ca: "o unitate logica. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". Cluj-Napoca.

c) accentul si intonatia. hiat. Sensul cuvintelor: .y. . . a.schimbarea valorii gramaticale.arhaisme.compunerea prin juxtapunere.â.t.limbaj de jargon.compunerea prin abreviere.m.c. Componenta: a) fondul principal de cuvinte.v. triftongi.limbaj tehnic.u.î. 2. . FONETICA 1. . 3.limbaj stiintific. b) consoanele: b. b) masa vocabularului: .r. che.x. 2. gi.i. .p.f.e. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a.j.n.w. B. ghi.z. l. .o.A.s. .derivarea cu prefixe.t. în general. Ex: t.neologisme.regionalisme.h. .a. . . Aspecte particulare a) diftongi. b. Fonem (cea mai mica unitate fonetica.k.d.secundar. ghe.limbaj argotic. . x.l. din care se alcatuieste forma cuvintelor). ci ge.s. chi. . Litera (semnul grafic cu care se noteaza. k. .de baza.compunerea prin alaturare. Îmbogatirea vocabularului: .derivarea cu sufixe. LEXICUL 1. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce.g. a.

. . .conjunctia. 4. 3.figurat. C. . stilul cotidian (limbajul comun).subiectul.verbul (felul.adverbul.atributul. de politete). 2. .substantivul (felul. . . timpul).complementul. .pronumele (personal. Sintaxa (parti de propozitie) . stilul literar (beletristic).STILISTICA 1.interjectia.articolul. 2.numeralul (felul). D. Morfologia (parti de vorbire): . GRAMATICA 1.predicatul. stilul stiintific.prepozitia. acordul cu substantivul). . stilul functional (utilitar). . 5.adjectivul (felul. numarul). . genul.. . stilul administrativ. .

excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei. explicatia. Phillips 66. functional.la un sistem de tehnici. jocuri. atitudini.expozitive: expunerea. Ionescu. la nivelul copiilor. un instrument cu ajutorul caruia elevii. învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar. jurnalul. munca în grup. descrierea. dezbaterea. stilul publicistic. lucrari practice.conversative: conversatia. Metodica învatarii limbii române în învatamântul primar. portofoliul. descoperirea.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. deprinderi. Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. · metode asistate: IAC (M. Editura Nigredo. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. · metode de autocomunicare: reflectia personala. capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativfunctional4[4]. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor.3. daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj. prelegerea. Ileana Iovin.. De asemenea.6. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. odos-cale) însemnând . brainstorming.. învatare si evaluare''. 2. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: . Ionescu). Metodologia didactica se refera . munca cu manualul sau cartea. de la care si deriva este metoda de învatamânt. . sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si aprofundeaza cunostinte. introspectia. studiu de caz. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M. modelarea. demonstratia. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune. proiectul. scriere. modelarea. algoritmizarea. · metode de actiune: exercitiul. 2003) 4[4] Anton Ilica. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. Principalul element al conceptului. p. se apreciaza ca . 34. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. simularea. Arad. colocviul.. vorbire si ascultare. · metode de cercetare a realitatii: observatia. experimentul. 2000. se impune utilizarea unei metodologii didactice. cursul. discutia.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului. În didactica moderna. aptitudini. povestirea. Este una din noutatile prioritare ale Curriculumului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar. Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre. . prelegerea interactiva.

lucrarile practice. operationale . colocviul. . Metode de cercetare a realitatii: . demonstratia. jocuri de roluri. mass-media.metode de actiune simulata: jocuri didactice.metode de actiune reala: exercitiul.metoda problematizarii. * de explorare: observatia. discutia. instructajul. algoritmizarea. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3.metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. problematizarea. studiul de caz. demonstratia. modelarea. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: . învatarea prin descoperire ( în plan mintal).metode de cercetare indirecta: abordare euristica.Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea.metode de comunicare orala conversativa: conversatia. cum este si lecturaexplicativa.metode de comunicare orala. modelarea. cursul magistral. . rezolvarile de probleme. experimentul. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. abordarea euristica. dezbaterea. instruirea programata. se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. Stabilirea obiectivelor: cadru.metode de comunicare scrisa: lectura explicativa.metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. povestirea. . jocurile didactice. expunerea cu oponent. proiecte.expozitiva: expunerea. · de rationalizare: algoritmul. prelegereadezbatere. lectura explicativa. Totusi. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. jocuri de simulare. lucrari practice. învatarea prin descoperire. Metode bazate pe actiunea practica: . introspectia. activitatea cu manualul. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. anchete. . informarea. descrierea. aplicatia teoretica.prelegerea. experimentul. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. . · de actiune: exercitiul. prelegerea scolara. . unele metode. explicatia. jocuri. asaltul de idei. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative.1. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. explicatia. reflectia. conferinta-dezbatere. instruirea asistata de calculator. studiul de caz.conversatia. specifice. proiectul/tema de cercetare. lectura dirijata.discutia colectiva.

sa distinga. p. sa povesteasca. p. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. sa analizeze. sa exprime. Editura Umbria.semnifica transpunerea.ca. . sa motiveze etc. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6].obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). prin urmare. operatii observabile scontate. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând .R. genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. Cluj-Napoca. Editura Garamond S. capacitati de receptare a mesajului scris.credteoriei comunicarii în general. immediate. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. adica de scriere.Instructie si educatie. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. Operationalizarea obiectivelor pedagogice . Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. sa defineasca. actiuni. rezultatele asteptarii în termeni specifici. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: .. daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale.. 60. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. sa scrie. în formularea obiectivelor educationale. Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze.Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice. sa clarifice.obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale).obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate.functionale. Trebuie avut în vedere ca . adica de ascultare. capacitati de exprimare a mesajului oral. Iata. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora. În general. 39.obiectivele operationale.sa recunoasca. institutoarea va cuprinde cerinta urmarita..iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . sub îndrumarea institutoarei.. 6[6] Georgeta Cornita . Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 . pe baza unor criterii precise. 1993. În felul acesta. 2003. Baia-Mare.procese. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral. educarea limbajului. sa rearanjeje.. abilitati de comunicare operativ. . vizând comportamente observabile si masurabile însumate. sa utilizeze. sa citeasca. . Pentru aria curriculara limba si comunicare. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. sa schimbe. acte. adica de a le operationaliza. fiind 5[5] Miron Ionescu. ceea ce va fi evaluat. conditiile de realizare si performanta asteptata. sa selecteze. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. sa combine. astfel ca cele concrete.Metodica predarii si învatarii limbii si literaturii române. . sa modifice. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. deci. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret. sa completeze. Totodata.L. adica de vorbire. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza . O dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor.

sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral.capabil sa participle la o conversatie. 2-3. .5 .clasa a II-a: .sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. . din aceste obiective referentiale.sa raspunda la întrebari. componente si critici (I). La nivelul lor.sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. . . 1998.a . din . Se poate observa ca.sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a II-a: . la o situatie de comunicare reala. .un paragraf / fragment dintr-un text citit. . .sa pronunte clar si corect enunturi. p. Astfel.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7].sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date. corecta grammatical .sa redea prin cuvinte proprii. desi unele au o formulare aproape identica.sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. nu se pot extrage obiective operationale.Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. De pilda: .sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog. În aceste cazuri.Noul Curriculum National: statut. din cadrul relatiilor interumane. . clasa a II.sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. . dupa cum urmeaza: clasa I: . ..sa integreze cuvintele noi în enunturi . obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. ..sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. .sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute. .etc.sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. decât prin particularizare. de cel putin doua cuvinte. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de 7[7] Alexandru Crisan . nr.receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. . . . din activitatea sociala. în Învatamântul primar. cu sprijin.sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.sa desparta în silabe cuvintele.sa rosteasca o propozitie. .clasa I: .sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat.

sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc. . 62-63.E:C.sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina. Bucuresti. silabe. elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta. . . 8[8] M. . corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere.sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere. semnul întrebarii. cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna. Mai mult. p. grupuri de litere. .clasa a II-a: . . p. a decodarii prin citire. . 2004.sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.sa scrie corect litere.lizibil si îngrijit propozitii scurte . . . 68-69 .sa scrie corect.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual.clasa a II-a: . .clasa I: .sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. corect un text cunoscut. .Programa scolara clasele I si a II-a. .sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii.sa manifeste interes pentru lectura9[9].comportament observabil si masurabil. .sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale. 9[9] Ibidem. . În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris. cuvinte. scrierea cu majuscula).sa identifice litere. silabe. silabe.sa citeasca fluent. Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: . cuvinte.sa scrie corect litere.sa desprinda semnificatia globala a unui text citit. enunturi. .sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. adica a întelegerii acestuia. .sa citeasca în ritm propriu. în functie de: .

Astfel la clasa I. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale.. Se va indica.sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului. 2.zbor etc. Se solicita scrierea . . elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. în ritm propriu. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. virgula. se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. linia de dialog. În continuare.. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate).sa scrie corect. iar elevii le vor pronunta corect.. a 3-4 cuvinte în . adica printr-o propozitie.. 2. doua puncte). Exemplu: a . sugerate). construire. pe sarite diferite litere.avion. lizibil si îngrijit un text cunoscut. Pronuntarea alfabetului. exercitii de selectare. la operationalizarea procesului didactic. z . recomandând tipuri de exercitii. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari. identificare. Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. 1. Învatarea observarii. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare. educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. . lizibil si îngrijit texte.. .soarece. s . Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva.. necorelata. Lecturând astfel obiectivele. determinare.tata sofeaza".catelul latra" etc. precum si sa scrie corect. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi. transformare. asezate sub forma unei vizualizari în completare. Ele sunt.dezvoltarea" capacitatilor. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. corectare etc. dar poate fi complicata. . . corectare. În esenta. Activitati de învatare pentru formarea.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. Sunt create premisele pentru . Aceasta poate fi scrisa pe tabla. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. adica din clasa I si clasa a II-a.un copil citind". prin schimbarea unor cuvinte. la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. 3. la specificul clasei. sa citeasca corect. elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. delimitare. în general. cum ar fi: .

curte. Locul silabelor. 3. din mai multe variante indicate.parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4. volan. de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos. precum si numarul de litere din cuvintele alese.p" . Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt. fotoliu.p" în . parbriz..legatura cu fiecare imagine.locul literei . catel. de alegere a raspunsului corect. Locul literei.4. pe care elevii o vor scrie pe caiete.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test. De pilda: copil. carte. lant.. Pe o fisa se scriu zece cuvinte. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. ochelari. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: . Exemplu: parc câte litere .. Se efectueaza exercitii de recunoastere. la început ___ Litera .

Lupu. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte.. se constituie în propozitii: Ionel. calculatorul.na . Propozitiile construite de elevi: a) Acum. animale.a . elevii. se joaca ________________________ scolii.____________________ în-. despre: carte. alearga. 7. _____________________ În general. ci. va-. 5. re ____________________ dar. Mihai Eminescu. elevii. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române. în curte ________________________ 6. Ordonarea cuvintelor. b) Ileana deseneaza câinele. a-..na. b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: . _____________________ sa . Mariana.va.tre .na . oameni. cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte.an. be. toa-. Cuvinte adaugate. Se stabilesc. curte.ma . c) Ileana nu mai deseneaza. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. . mai multe cuvinte. _____________________ în . carti.toa . Ileana deseneaza.re.Alcatuiti propozitii. ce-.. care asezate de catre elevi în anumita ordine.tri-. pe jetoane sau fise. ______________________ i .. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor.. lec-. Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte.____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma . în curte. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza. e-. ta-.

Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II). Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. .obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet. pornind de la litera sau litere commune: sa as pa na at fa ca da p ot ta ce le ic re . var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate.I).

Atribuiti însusiri. Se provoaca un joc de rol. pe strada. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face . Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: . precum si corecte din punct de vedere grammatical. fluenta. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare.Cititi mesajele. Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii. Spre exemplu: . la muzeu etc. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . Transcriere selectiva. 11. alcatuit din trei elevi.Exercitii de dictare.jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon. Pentru a forma capacitati de citire corecta. în ritm propriu. în care el sau altcineva a fost participant sau narator. În clasa I. . sa scrie corect.memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice).citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne.Nu ___ 14. Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. Întrebari si raspunsuri. Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. Un juriu. Ele vor fi omise. . Acestea vor fi puse într-un plic. Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa. scrierea cu litera mare.).pac us toar 9. se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii. iar elevii le vor aseza. . la calculator. Punctuatia potrivita. ..Citesc ___ .modificarea ordinii unor cuvinte. 12. 10. semnul întrebarii). iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct..schimbarea intonatiei. elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina.sau lipi prin decupaje .Ce faci ___ Ileana ___ . Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative. institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I. pe patinoar. pe niste biletele. la magazin.naratori". fratele si surioara. scrierea ortogramelor etc. Sub forma .. se va scrie . Povestiri imaginate sau reale. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei.complimente" reciproce.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. va stabili ierarhia primelor trei . lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct.fragmente din texte cunoscute. 15. semnul întrebarii. în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama. tata.Tata a sosit ___ . . cunoscuta din lecturi. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. tip jeton.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau.citirea unor cuvinte pe silabe. 13.

familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina.lecturarea unor texte din literatura pentru copii. .consoana. cuvinte cu sens opus. si adj. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii.Gina. Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii.. Apar o serie de probleme noi. lucrare de control.initierea si mentinerea unui dialog.Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. cuvinte cu sens asemanator.citirea unui text la prima vedere. . .scrierea caligrafica a textului. am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului. Gheorghe si Tache fac gimnastica. . În acelasi timp. compuneri. .integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute. .construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii. .învatarea conversatiei de grup. diftongi.). doua puncte. . . sugerate si ele. . cu respectarea logicii narative.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire. . activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. linia de dialog. pe baza ilustratiilor. vocala. scriere imaginativa (compunere). . text liric. semnul exclamarii.despartirea cuvintelor la capat de rând. intonarea propozitiilor. triftongi. Gelu le arata un exercitiu nou. la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. factorii perturbatori ai comunicarii. Pentru clasa a II-a. Toate acestea le-am utilizat în clasa.. alineatul. .recitarea versurilor. subs.redactarea scrisa a unor texte. dupa cum urmeaza: . în curriculum.realizarea acordului gramatical (S si P. .elaborarea de bilete si scrisori.recunoasterea personajelor dintr-un text narativ. virgula.povestirea unor întâmplari.determinarea sensului unor cuvinte noi. . . . .

. pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii.În acelasi timp. în care se fixeaza. care-i regleaza utilizarea.scris. în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (. Punctuatia propozitiilor.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte). În continuare. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. unele sugerate de programa scolara.atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii). Apoi.identificarea titlului si autorului. Nume de fiinte si lucruri.). În clasa a II-a.. . Se ofera elevilor urmatorul text. Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. transcris fara semne de punctuatie.povestirea unor texte citite. altele propuse de institutoare.identificarea personajelor. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!). Punerea semnelor de punctuatie. Pentru clasa a II-a. .sa încurce" semnele. . asimilarea unor elemente ale limbajului. Ca forma de diferentiere a activitatii. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii.recitarea poeziilor. Sugeram câteva unitati de exercitii. cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate.numai nume de lucruri. .intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie. importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor.identificarea si relatarea unor întâmplari. 3.ca forme de achizitii fundamentale.O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ . urmând sa le puna pe cele potrivite: . introducerea acestora în contexte inventate si variate.Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ . se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: . solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. 2. se consolideaza abilitatile de citit. .recunoasterea alineatelor. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii. . . devine necesara si capata un caracter aplicativ. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana.se pot organiza felurite activitati de învatare. cum ar fi: . solicitând elevii apoi . . .analiza imaginilor aferente textului.

4. Corectarea greselilor. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate, pe care trebuie sa-l corecteze. Iata un posibil text: ,,O eleva merge spre scoala. În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa." 5. Alcatuiti texte. Pe baza unor întrebari, date de institutoare, elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa- masa? 6. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T. Arghezi; Ţântarul si avionul de O. Cazimir). Pentru formarea deprinderilor de versificatie, se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a. Cu hainutele calcate. b. Cu rochitele............. (curate). c. Cu coditele pe .............. (spate). d. Ele intra-n clasa noastra. e. Pe usa nu pe ............... (fereastra). 7. Întelesul cuvintelor. Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator, apropiat sau identic - cu anumite cuvinte date - cât si cuvinte cu înteles opus: prieten, calatorie, masa, masina, guma, a mânca, a fugi etc. 8. Ortogramele. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie ,, perechile" gramaticale omonime: deal - de-al; ne-am - neam; ce-i - cei; nai - n-ai; s-au - sau; s-a - sa; sa-i - sai; la - l-a; ia - i-a; m-ai - mai; cai - ca-i. Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat. 9. Alegeti forma corecta. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. ,,Eu voi alege forma corecta, taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite. Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei. Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu. Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou?

Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. Colega sa / s-a nu-i acasa. Colega s-a / sa dus în tabara. Ionel sta la / l-a tara. Ionel merge la / l-a teatru. Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala. El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale - civice: elevul ,,experimenteaza de fapt cu sine însusi", aceasta fiind o premisa obligatorie pentru ,,asigurarea unui exercitiu didactic adecvat, a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut ,,dreptul" de a face ,,propriile" experiente de a ,,încerca propriile" idei, de a gresi, de a avea propriul ritm, propriile preferinte si antipatii". Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete, iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. 3.3 Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern, în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. De asemenea, partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere, ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita. De asemenea, se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent, elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. Evaluarea, ca barometru al achizitiilor, ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii. Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi, da noi posibilitati. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta, evaluarea este momentul în care se face bilantul, putându-se apoi trece mai departe. O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta, atât a elevului, cât si a cadrului didactic. Se trece astfel de la o evaluare comparativa, a carei functie principala este de a clasifica elevii, la o evaluare criteriala, corectiva si constientizata. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale, de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate, pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului, cu scopul de a constientiza propriile dificultati. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala, formativa si sumativa, dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. In mod corect, dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea - prin probe orale, scrise sau practice.

Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala, raspunsurile cu alegere multipla, itemi tip pereche, textele lacunare, eseul semistructurat, eseul structurat, eseul liber. Anexa nr. 1 - Test de evaluare - clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral, de a formula raspunsuri, de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat, sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog, o formula de încheiere pentru un dialog, sa formuleze diferite mesaje. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj, sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal, de a identifica obiecte sau persoane, sa formuleze întrebari si raspunsuri, sa efere informatii, si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. Evaluarea odata realizata, trebuie interpretata de catre învatator, iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. Fiind constienti de propriile capacitati, dar si de dificultatile pe care le întâmpina, elevii au astfel posibilitati de comunicare, cooperare, colaborare si autoevaluare, atât la nivelul grupului, al clasei, cât si la nivelele sociale, depasind granitele scolii. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane, a fiecarui individ, deoarece fara limba, omul nu ar mai fi fiinta umana. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei, sa se înteleaga. Aceasta nu este specifica fiintei umane, deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare, însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup, ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . Limba a aparut, dainuie si se dezvolta interdependent de mediul si comunitatea în care se foloseste. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. Limba, se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] , reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura, între om si societate si fata de el însusi.Totodata, limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana, permitînd modificari, însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. Relatia între limba si societate este reciproca, limba trebuind sa ofere fiintei umane, sub aspect social si psihic, o viata decenta -fiind mijloc de 10[10] Ion Coteanu - Gramatica de baza a limbii române, Editura Albatros, 1996: 11[11] Ibidem, p. 57;

Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. numite simboluri. Deoarece limba înseamna înainte de toate. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare. Numai în acest fel. practica). p. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat. într-o interactiune permanenta. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1. 3. 2. Editura All educational. . respectiv semne intuite de societate. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. deci în comunitate sociala. înseamna ca va ploua) si semne conventionale. 1999. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. ele pot coexista si dainui.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor. dar si acceptarea si utilizarea acestora. Astfel. oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. îsi are rolul doar în societate.Psiholingvistica.comunicare si . Cu ajutorul ei.Este un element de identitate nationala si culturala. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice.Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. Limba însa. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. act. În acelasi timp. 23. limba le permite transmiterea informatiei. b)cunoastere (competenta). Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. meditând si creând 12[12] Tatiana Slama-Cazacu . nu numai atât.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. fiind instrumentul de baza. Bucuresti. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. c)utilizare (actiune. comunicare interumana. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. oamenii percep lumea si pe sine.

De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. de a transmite informatia. ci este chiar determinata de aceasta. expresiva-privind vorbirea. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. adica literele / sunetele alfabetului. Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele.). luate separat.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente.opere literare. Simbolizarea permite acest lucru. nu înseamna nimic. . Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie..articularea. a. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. permitând crearea unor enunturi noi. alfabetul Morse etc. Exemplu: casa . prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. constituie gramatica limbii respective. Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu. O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. prin gesturi. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. fizica. De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. chimia. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici.fiecare generatie la rândul sau este nevoita s-o învete. luate în ordinea amintita. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica. în primul rând ca mijloc de comunicare. utilizata de fiecare individ si comunitate. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. s. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. fiind indispensabila.muzica. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut). fiind o trasatura importanta a acesteia. a) care . cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii.

Vorbirea îmbogateste considerabil limba. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. sugestiva. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. Timisoara. sistemul de semne al anumitei limbi. Ca atare. sistem de semne verbale. desi vorbesc aceeasi limba. morfologic. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii.Exista totodata si o etica a vorbirii. 15[15] Ibidem. Spre exemplu. . în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. massmedia. stiinta moderna despre limba. de fapt o structura de semne verbale. fiind realizarea sonora a acesteia. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. Vorbirea rezulta din limba.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. stiinta. De pilda. În plan practic este vorba de convingere. de nivelul educational al individului etc. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. passim. iar gestica un element auxiliar. depinzând de vârsta persoanei în cauza. rezultând de aici practic si vorbirea 13[13] Alexandru Metea . sintactic si lexical. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. materializarea acestui sistem. Limba este deci. iar vorbirea reprezinta realizarea. 222. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. 14[14] Ibidem. ci si prin exprimarea plastica. vorbitorii si altii. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. fiind un sistem de semne. 1997. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. ea depinde de mediul social.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers.Gramatica de la A la Z. Ca atare. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. p. La nivel spiritual însa. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. Editura de Vest.

Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. Din aceste motive. ritm. mimica. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. pronuntarea regionala etc. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. deoarece se realizeaza instantaneu. ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. timpul util si elementul auditiv. În ultimul timp. . Utilizarea excesiva a unor gesture însa. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. de vorbire. trebuie acordata o mare atentie exprimarii. Exprimarea este însa deosebit de complexa. Vorbeste pentru ami da seama cine esti !" sau . exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. ambalajul acesteia.orala. pauza. retusare. mai ales gestul si mimica. informatia. îmbunatatim textul.. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul.Cuvântul va va trada !". corectare si rescriind. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. mai ales elementele vorbirii gesticulative. canalul de comunicare. În acelasi timp însa. De aici si sloganul: . Oricum. accent etc. ortoepice si ortografice. gestul. iar scrierea secundara. desi calitatea ramâne cea mai importanta. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feed-back). deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. ritmul. tempo. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. neexistând timp pentru concentrare si revenire. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. în scriere. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. iar informatia completata si explicata. marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative.) Totusi. În cazul scrierii. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. tempo. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice.. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. iar exprimarea în sine forma. În ambele cazuri însa. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. accentul. Informatia este transmisa direct. pauza). Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. în scris nu se pot exprima toate nuantele. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. dar si mai târziu. avem sufficient timp de gândire. Astfel. Oricum. Folosind terminologia economiei de piata.

în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. atât cea orala cât si cea scrisa. monologuri. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala.). Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. ci si cel de formare a gândurilor. în limbajul cotidian. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. Aspectul estetic al comunicarii. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. cea mai utilizata. este slaba articulare. un ansamblu. Am amintit deja ca vorbirea spontana. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. Limbajul. gândirii si în interactiunea zilnica. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. cultural. De fapt. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. este o activitate specific umana. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. . realizare etc. Prin vorbire. naturala. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). practica. ca si celelalte aspecte. cu cât este vorbirea mai îngrijita. mai bogata mental. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. altfel decât formele gândirii (notiunea. Limba si gândirea reprezinta un întreg. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. în puterea cântecelor. 4. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. În acelasi timp. cugetarea. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. iar sonoritatea este materiala. cât si procesul de gândire notionala. concluzionarea) care. discursuri. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare.acestea devin elemente importante si functionale. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. Vorbirea este un fenomen uman. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. al vorbirii apare. dar ele nu sunt fenomene identice. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare.2. O vorbire buna. cu atât exprimarea este mai frumoasa. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. conversatie. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele.

16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. scolarul de 8 ani mai spune . Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. dobândeste informatii. p. în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe. 700-800 fac parte din vocabularul sau activ.eu''. ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. Cosmovici. mult mai organizate si sistematizate. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. Ed. La sfârsitul micii scolaritati. iar dorintele. .Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea.. 16[16] A. iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi. iar pe de alta parte. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. limba si limbajul detin o functie cognitiva. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. .. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A. Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. glumele..tocma''. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului. schimbarii dentitiei. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect. La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. particularitati trecatoare ale dezvoltarii. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ. coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. mai mult spontan.era'' sau .. . vocabularul sau ânsumeaza cca. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri.. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. Psihologie generala.. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale.. . Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. (1996). Pâna la intrarea în scoala.t-a dat o carte''. influentelor mediului familial si social. preferintele.. lexicale si gramaticale.. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. 1996). vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale. De pilda. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva.p'orma''. Polirom. . Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. În general.lu''(în lo de lui). În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. politetea sunt tot mai clar exprimate. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice.iera'' în loc de . Se manifesta unele defecte temporare de vorbire.recreatie''.ieu'' în loc de . disimulari în articularea diferitelor cuvinte: . S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat. Iasi. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor. este capabil de a sustine discutii contradictorii. 145 .aia''. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii.. reflectând conditiile în care traiesc oamenii.

atâta animale cunosc''. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. gi'' între care.. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare. .. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (.. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. . debitul scris creste mult mai lent.hotomalu''.sau'').. a repetitiilor. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa. chi..îtuneric''.).. bogatia si varietatea lui. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ. sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu .diminiata''. caracteristicile exprimarii. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal..mai trebuie putina sare''). . ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în . datorita nivelului de întelegere precar al copilului. Alte defecte ale scrierii. dupa care devine mai activa si mai personala. În dezvoltarea scrierii corecte. pe de o parte. . cu foarte multe diferente individuale..fetita sare coarda'' si . fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor. iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult. neglijente sau greoaie. aritmetica. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala.istoria este o lectie.artimetrica'' etc. În primii doi ani ai învatarii scrierii.. pe de alta parte.viouara''.. micul scolar face adesea numeroase confuzii. ghe. ge. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere. precum si a grupurilor de litere .clasa a II-a. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si. se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. ... Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie.pâna vine ei''. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. cu foarte multe diferente individuale. Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (.. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a.cardula''etc. existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire.clasa a IV-a).che. . Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor. a defectelor de pronuntie.. ghi. însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.sau'' si . apar si cazuri de inversari ale silabelor cuvântului.). . ca o lectie principala a lor''. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor.ître''. în ceea ce priveste stilul vorbirii. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. a IV-a. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor.. ce. înca insuficientei automatizari.clasa a IIa. dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate.Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. ci.

iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului. . Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. (Mitiuc I. a formei si continutului lor. cât si ca varietate categoriala. . propozitii. cu certitudine. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. . Climatul afectiv. a acestora în mesaje. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. în esenta. Ed. . Iasi.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. articulate ideatic. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului.carente în formularile verbale nereferentiale.înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. 127. fraze scurte si simple. încurajarile si crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj.vocabular restrâns. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. . de maniera orala ( rapida si contextuala). grave si persistente în primii ani de scoala. 136. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: . netratate. 1996. · învatarea cuvintelor. acestea vor deveni si mai evidente. 18[18] E. Mitiuc. . p.colectiv si activitate. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. Metodologii contemporane în domeniul defectologiei si logopediei. Verza.simplificari sintactice atât ca lungime. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie.dificultati în achizitia de cuvinte noi. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: . ambiguu. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. fraze.corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire.limbaj telegrafic. 1987. Bucuresti. Tipografia Universitatii. precum substituiri. p.erori de lexic. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme.)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. pe la 4-5 ani. .reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. . Ankarom. · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare. saracacios. 17[17] I. lacunar. argotisme.

având senzatia vaga. semantic). Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: . Educatorul. . Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari.prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. corecta si trainica între fonem si grafem. astfel. . parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. anxietate. sintactic.formulari eliptice. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. . Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat.omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza. în sfârsit un cuvânt. . perturbari afectiv-emotionale. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. în raport cu asteptarile vârstei. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. ca medie normala. cu subîntelesuri. pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. întârziind. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. a finalitatilor limbajului. irascibilitate. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile.unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. Metoda practicata la noi. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite.. . În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. rezervata. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. predispunându-i totodata la multe confuzii.expresii stilistice mai elaborate.o anumita ramânere în urma. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. usor de detectat. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. negativism. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. . dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. deficit de implicare. atitudine precara. frustrat si demoralizat. deficit sporit de atentie. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic.alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. .limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. de tip fonetic. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. lexical. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. în clasele primare. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. ca si în orice demers de procesare actional. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. cu numeroase reveniri în explicatii. ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. dar falsa. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert.

cultiva deprinderi bogate. cu usurinta. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. Cine stie geografie etc.3. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). estetice si sociale. jocul este o cale eficienta de educare. convingeri si puternice trairi emotionale. cunoasterea abstracta . atentia copiilor se îndreapta.a. copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. Pentru scolari.si chiar în jocurile adultilor. între acestea existând determinari strânse. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. jocul cu rol include si anumite reguli. dialectice. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date. rolul jocului si situatia imaginara. morale. jocurile de imaginatie. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc. cu precadere. de cultivare a unor bogate calitati fizice. spre respectarea regulilor de joc. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. Prin caracterul sau practic. din afara cercului familial. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . . Jocul îmbraca forme variate de manifestare. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. din care decurge. Asadar. . exersând o activitate serioasa. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala.la care apare si se dezvolta. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. jocurile muzicale s. trasaturi complexe de caracter. Copiii se joaca. jocurile sportive. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. Jocul capata o pondere si un rol deosebit. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. trasatura dominanta a conditiei umane. jocurile distractive. Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. mai ales. treptat. simulativa din lumea adultilor. Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor.4. jocul este o activitate concreta.

organizarea lui metodica. jocuri matematice. introducerea altor variante).încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). .pregatirea jocului. .ritmul si strategia conducerii lui. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui.Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. Erc Press. Jocurile pe calculator fac parte.fixarea regulilor. CD Press etc. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. jocuri fonematice.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. institutorii. de modul în care noi. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. mai curajosi.introducerea în joc. . corectarea ortografiei. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: . Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia.stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. Sa-i deschidem asadar dumul catre . Este bine ca noi. jocul pe calculator. de regula. în calitate de cadre didactice. .asigurarea unei atmosfere prielnice de joc. mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. .prezentarea materialului. . sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. face ca cei timizi sa devina mai volubili. cum sa caute informatia si unde sa o caute. . jocuri muzicale. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: .).respectarea momentelor jocului didactic. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete.organizarea judicioasa a acestuia. . jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie..executarea jocului de catre elevi.complicarea jocului. . jocuri logice. . . din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator.anuntarea titlului jocului si a scopului. .varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. jocuri de atentie. . de recitare si cânt.explicarea si demonstrarea regulilor jocului. . sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. În ultimii ani. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. mai activi.

ci sa se gâseascâ alte formulari. am observat cum se manifesta elevii în urma lor. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. Jucându-se. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. locul preferat.? -În banca din spatele elevului. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. evident. -În ce banca sta elevul. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult.. . Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. Aplicând aceste jocuri. jocul ocupa. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. Dupa ce clasa a fost organizata. În activitatea de fiecare zi a copilului. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. Exemple: Cuvântul interzis a treia. Cuvântul interzis primavara. Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit.Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi.

Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. Primul. descopera o serie de motivatii pentru a învata. spre exemplu. îsi asuma sarcinile de învatare. Câinele pe dulap. expresiva. Litera se plimba etc. o inventie. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. nuantata. Jocul solicita efortul intelectual. câine. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. Voi prezenta câteva sarcini didactice. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta.Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. Dulapul pentru câine. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. Folosind aceste jocuri. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. al doilea dulap. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. (vezi Anexe). de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. Va fi o descoperire. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. raspunsuri. Spre exemplu. a imaginatiei creatoare. formarea deprinderii de exprimare corecta. flexibilitatii si originalitatii. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. explicatii. fac parte din aceeasi notiune. spre a institui între ele o înrudire. un stimul. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. . Alfabetul Morse. între care safie o anumita distanta. dezvoltarea perseverentei.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. recreativ. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. stimularea. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. lup si urs sunt prea apropiate. aprecieri. unul sa fie suficient de strain de celalalt.

da laba elegant. În aprecierea povestilor create de elevi.legarea cuvintelor în propozitii. expresiile faciale transmit. privirea. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. ziarul si tigarile stapânului). da din coada afectuos. . sirul de botnite si de zgarzi. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. În general. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice.alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. Prietenos fata de aproapele sau. Deci. Doctorul x se întoarce acasa. miscarile. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. oricât l-ar implora doctorul. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. oase false. unul în sertarul biroului. cu o imaginatie bogata. acestia le vor aplica cu mult amuzament. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. De asemenea. de originalitatea lor. învatatorul va trebui sa le exemplifice.dezvoltarea propozitiilor în povesti. Îl poarta mereu dupa el.Câinele în dulap. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. dar sa iasa din dulap nici gând. papucii îmblaniti. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. Învatarea prin actiune este un stil eficient.. . ci unul de participare activa în comunicare. unul în frigider pe jumatate congelat. O data însusite de elevi. E cotetul lui. E un câine latos în dulapul pentru maturi. . cum face melcul cu cochilia. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. Pe lânga stimularea creativitatii. în primul rând de gradul lor de noutate. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: . unul în masina de spalat. Gesturile. * Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. sa se tina seama. * Câinele în dulap. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. pisici false. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. . aceasta deoarece unii elevi. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. ce sa-i faci. pot avea un vocabular sarac. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale.

de concentrare. dar cu alte gesturi. caracteristicile unei profesiuni. vaz. la ce profesie se refera. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. fantezia. pentru a usura si a face placuta. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. Am folosit cu succes. îi ajuta în vorbire. revine si mimeaza. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. . articulata si corecta. la clasa. Un elev din prima grupa se duce afara. atractiva si interesanta activitatea din scoala. · jocuri care dezvolta atentia. cu ajutorul gesturilor. miros. gust. De asemenea. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. intonatia si vorbirea inteligibila. memoria. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public. iar cel gresit cu minus. trei sau patru grupe. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. Sarcina didactica: recunoasterea. la un grad mai ridicat de dificultate. pipait. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. a memoriei. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. din mimica si gesturile colegilor lor. Înainte de a trece la mimare. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. în formarea si dezvoltarea vointei. Se noteaza raspunsul corect cu plus. dezvoltarea atentiei. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. exprimare. de interpretare. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. de simt. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. de simulare. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. cu unele modificari.Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar.

stabila: disciplina corporala. Pentru aceasta. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. . mersul masinii si mânuirea volanului. elevii . grupuri de litere. . Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. puse în serviciul tuturor muschilor.Punguta cu doi bani". Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. de analiza. silabele. . silabe.sa identifice litere. elevii învata elementele analitice ale cititului. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara.. . . s. de sinteza. la observare si sensibilitate.Alba ca Zapada".sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor. sa dea curs imaginatiei creatoare. un scurt text cunoscut... Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit. sa analizeze limbajul.Ursul pacalit de vulpe". . nonconformiste. 4.sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat. si anume .ca gest. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: . l. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. cu întelegerea sensului exact al acestora. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna..sa exprime legatura dintre text si imagini. adica literele. actul citirii devine o forma automatizata . De pilda. z. precum si de a înlatura inhibitiile copiilor.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. În etapa prealfabetara. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. El întelege ca nu-i o marioneta si. . În ultima instanta. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. elegant ilustrat. . institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt.sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora.Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. . aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. cunoscute sau la prima vedere.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. cum ar fi: r. de a depista deficientele de pronuntare.sa manifeste curiozitate pentru lectura. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. .. În clasa I. Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor.4. în limbaj afectiv sau stiintific etc. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . În celelalte clase. . sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate..sa citeasca. învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari. în ritm propriu.Povestea gâstelor" s. Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara.a.Capra cu trei iezi". Ea se exprima în doua modalitati. bazat pe foarte mult material didactic. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv.

selectiva. separarea sunetului (. familiarizarea cu sunetul (. metoda fundamentala este cea numita fonetica.. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. Se acorda atentie educarii prieteniei. o.Care este al doilea cuvânt? . cum ar fi vocalele (a. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii. iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. z). cuvânt. . analiticosintetica.Suntem pe teren". desprinderea unei propozitii (. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta. În felul acesta. de 40.Aceasta este o propozitie. În etapa alfabetara.Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a.t". r. la început vocala (. memorarea unei poezii de 2-3 strofe. sa le uneasca în silabe. În acest caz.. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala.Ce este aceasta? Elevul: . propozitii si texte.. sa le pronunte. a respectului fata de colegi si adulti..tata"). Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala.ta"-.te-ren") si în fine ... . ... . iar apoi consoana (. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului. Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. .Tata citeste ziarul"). constienta si fluida. pentru rostirea acestui cuvânt. text). În acest fel se va separa propozitia în cuvinte. formarea deprinderilor de a actiona ordonat. elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române..ta")....50 de cuvinte.t"). separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (.descoperind ca .O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:.ta-ta").citeste". cu sarcini.a"). Institutoarea: . i. Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii.. silaba... formarea deprinderilor de activitate independenta si în grup.t"). elevii vor învata citirea unor texte cunoscute. se deschide gura de doua ori. u) si câteva consoane (m.. Continuând.te"). e.t". sa le recunoasca. despartirea în silabe (. intuind. t. fragmentara. în ritm propriu.Tata". Un rol esential îl au exercitiile de citire. De mentionat ca în perioada prealfabetara.a"). a creativitatii. aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc.. apoi (.a". În acelasi timp. elevii învata câteva sunete din alfabet... în lant. urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. cuvinte.Tata citeste. analitic.

receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. De aceea.. între obiectivele de referinta. . informatia din ziar. se manifesta aceeasi grija pentru . grupurilor de litere. cuvinte încrucisate. text si ilustratie. se propun. exersat pe diferite tipuri de texte. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal. diferentierea acestora. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa. elevii vor învata despre titlu. dialog. text liric. prin activitate indirecta. Elevii vor cunoaste multe dintre . devine o capacitate.)''. mitologice etc. care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (III-IV).. independenta.în mod dirijat . din manualul scolar. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. de calitatea textelor recomandate sau descoperite.. dialog. alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita. În clasa a III-a. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând. dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona. fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala. La obiectivele de referinta. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice.În clasa a II-a. elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. Din punct de vedere al metodologiei.lectura individuala''. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). formula de . ca si continut. vor relata întâmplari dintr-un text narativ.. dar si a afiselor. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte).lectura particulara'' sau . prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei. Lectura. Pentru acestea. naratiune). cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct. Lectura. sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. semnul întrebarii. la prima vedere. actul de citire. care prin perfectionare se transforma în competenta. gânduri. alineate.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). caracterizarea si rolul personajelor..carti din literatura pentru copii. precum si citirea expresiva. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala.secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere. personaje.. forma si întindere. semnul exclamarii) . corelarea imaginilor cu textul . se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte. fiind un . povestire.. mesajelort publicitare. cerinte legate de texte literare si nonliterare. Mai mult. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. cum ar fi identificarea literelor. Pe lânga învatarea altor elemente despre carte. ca obiectiv didactic fundamental. precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''.ca forma de acces la orice fel de informatie . vor recita poezii si vor începe sa citeasca . descriere. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. În clasa a IV-a.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri. invitatia.lectura în afara clasei'' sau . cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. cum ar fi . Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. despre continutul narator al textelor. autor.

organizarea. p. iubirea pentru citit. Didactica limbii române în scoala primara. 20[20] Ibidem.. valori universale umane. Introducere în teoria lecturii. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata.. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza.formeaza interesul si gustul pentru lectura. oferind clipe de satisfactie. Bucuresti. optional la nivelul ariei curriculare. lectura suplimentara este implicita. . mai apoi. propune modele de comportament. prin alegere. atasamentul pentru . Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. Editura Polirom.. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. de achizitionare a unor experiente individuale.sursa de miraje''21[21].transdisciplinar si interdisciplinar''. neincluse în planul cadru de învatamânt. la sugestia organelor decizionale.umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. pentru devenirea sa ulterioara. valorificare). Editura Corint..literatura pentru copii''. 2002. cu tenta morala.. (limba si comunicare). O alta varianta de optiune este Curriculum extins. Editura Gheorghe Tabacaru. p.deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. de exemplu Literatura pentru copii). Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii. p.188. o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. de regula.. 21[21] Paul Cornea. ramâne o obligativitate didactica. competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. ziare. Exista. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. însusirea unor structuri comunicative. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale... îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. ea propune. Cartea.56. În cadrul optiunii . Lectura suplimentara a elevilor (organizare. a unui optional de tip umanist (cum ar fi. în mintea copiilor.instrument al activitatii intelectuale. 2002. lectura ofera satisfactii estetice. Gustul pentru lectura. Exista asa numitul . precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate. prin importanta ei. acest lucru nu înseamna ca se ignora. fiind principala . reviste. gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. lectura .expresia tiparita (carti. 2002. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. Iasi. permite . pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22]. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice. de meditatie.. realizând. Daca nu exista posibilitatea asumarii. din partea institutoarei. la toate disciplinele scolare. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. p. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta. intersectate . 19[19] Ioan serdean. în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii. optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna). 187. Editia a II-a. Bacau. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului.programul'' de învatare a limbii si literaturii române.4. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. În acest caz. Editia a II-a. inclusa în . îndrumare. 22[22] Liviu Chiscop.

presupunând efort si gândire si Imagini sugerate. am organizat o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. accesibil Confortabila. se impune. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale. atragatoare. optional de catre elevi. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I. Fiecare dintre cele doua aduce . capacitatea de gândire. simbolizate în metafore Limbaj mediat. usor asimilat Imagini totale.. concrete Limbaj direct. de imagini).reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua . 5 b. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. gata alcatuite.mental''. simplu. activ .lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Imagini colorate. lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari. clare. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. exacte. sa promoveze ambele tipuri de lectura. CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. în stare concurentiala. În urma analizei raspunsurilor elevilor. cu detalii si accesorii Imagini reale. judetul Arad.. Tisa Noua 2 fb. doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica.. 7 b. exprimata procentual. a rezultat urmatoarea situatie.. 3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura. 6 s Clasa experiment Clasa a III-a (10 elevi) scoala cu clasele I-IV. ambiguu Act complex. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie.actori'': textul si cititorul. polisemantic. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. De acee. cartile.investigatie imaginativa'' Imagini voit scriptice. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii.. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia). pasiva Ireversibila. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase. din partea institutoarei. fiind semnat. solicitând . literara) si lectura electronica (iconica. este nevoie sa se angajeze doi .Exista . flux continuu Lectura cartilor de Imaginea e reconstruita . În consecinta. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. domestica. În mod particular. anul 2007/2008: Clasa control Clasa a III-a (17 elevi) scoala Generala Calificative Fântânele 4 fb.

· pasiuni lecturale. · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza).1% 67.8% 1.2% 61. .Conditie sociala peste nivel mediu Biblioteca personala cu peste 30 volume Dispune de calculator personal Performante exprimate în promovabilitate Lectureaza în medie o carte pe semestru Cumpara o carte pe semestru 68. ascultator/vorbitor). · capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare.2% 86. Pentru experimentul nostru privind lectura.3% Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical. lecturi). vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat).1% 19.1% 1. · conduita în pauze (joc.8% 90% 69.5% 72. · discutii în situatii nonformale (despre carti. pronintare literara/familiala.4% 32. jurnalul de idei. · implicarea/participarea la lectii.2% 87. rasfoire carti. am observat elevii pe baza unui plan. la biblioteca). Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. inclusiv conditii de locuire si finantare.

literare (beletristice): 15% .. bunici): 26.institutoarea: 62.9 au între 100 . .Cum citesti?'' a fost nerelevanta. la care au raspuns 27de subiecti.82%). memorând etc. Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor. pe baza unui protocol de observatie. Chestionarul pretest. familie (frati. rezumând. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85. Ponderea cartilor: .10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta de elevi: de de atentie limbajului lectura memorare Slab (x) 1 2 3 2 3 Mediu (xx) 5 2 3 5 3 Supra (xxx) 4 6 4 3 4 Imaginea Stilul de de învatare sine 4 3 5 4 1 3 Motivatie Motivatie 4 8 5 2 3 5 Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor. 24% din subiecti lectureaza de placere.2% .. iar restul din obligatie scolara (76%).Pe perioada a doua luni.13%).18%.200 volume (39.100 volume (47.17 elevi Total elevi Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de de de lectura de de atentie limbajului învatare memorare sine Slab (x) 4 4 6 6 5 11 7 Mediu (xx) 10 9 7 5 9 4 9 Supra (xxx) 3 4 4 6 3 2 1 Clasa a III-a . subliniind. elevii au fost .39%).4 au sub 50 de volum (17.nimeni: 3% Ca motivatie.de specialitate: 21% .colegi. .monitorizati''. s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a .pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: . Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor. prieteni: 8% .3 au peste 300 volume (13. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive).11 au între 50 . .8% . întrucât elevii citesc: lejer. . am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar.parinti. adnotând.04%). Întrebarea . din care: .

la lectura altor carti: 59% .85% 74. dupa opinia celor 27 de subiecti.în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: .48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11. biblioteci sau parinti. daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni.literare: 73% . · capacitate analitica. . · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi).la lectii: 92% . la: Informare Dezvolta gândirea Îmbogateste limbajul Sprijina întelegerea cunostintelor La destindere La nimic 10 14 20 26 13 2 37.07% 96.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: . · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica).11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7.în conversatie: 74% .Lectura cartilor foloseste.informative: 49% . · calitatea atentiei si controlul acesteia. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente.03% 51. · capacitatea de gândire autonoma si critica.cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile. În relatie cu bibliotecile.stiintifice-tehnice:9% . rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte.pentru copii: 51% . atunci trebuie stimulata lectura independenta. de întelegere/comprensiune a textelor.14% 7.29% 48. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire.40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura.

.23 5. Se facuse foarte cald. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic. lui Moromete Niculae. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora. îsi sterse sudoarea.91 6.Voi striga catalogul! A spus învatatorul.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc. ca sa spuna poeziile. în 5-6 rânduri.87 8.A început serbarea. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: . cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat.44 8. * Realizati. Compozitia va fi apreciata.35 5. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina.91 8. Niculae zâmbea fericit. Învatatorul îi împinse pe copii în fata. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii.76 5. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Asimilare/procesare Gândirea Inteligenta Atentia Originalitate Independenta Memoria Analiza Sinteza Vocabularul Clasa a III-a Fântânele 6..56 5.39 6. o scurta impresie despre .99 Clasa a III-a Tisa Noua 6. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. iar premiul întâi la baieti. Copiii spuneau poezii. precum si originalitatea acesteia.42 5.97 8.02 .Pentru verificarea celor de mai sus. Învatatorul clasei a IV-a.31 5.33 5. 2.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia. am aplicat un chestionar.56 5. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator.11 6. .'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.98 5. domnul Teodorescu. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila.32 7.12 5.

organizate pe clase.. Care este viitorul lecturii? 6. La clasa experimentala. O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de referinta Activitati de Învatare Resurse Evaluare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala. situatiilor de instruire''. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice).. bibliografia. CNC. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite. · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. · proiectarea programelor scolare în sistemul . . am conceput o cercetare.1. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. problematica.. Pe baza constatarilor exprimate. modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate..sprijinite'' de interviuri de grup. Observatiile de mai sus au fost . 2000). sau . elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum. · fiecare elev/student primeste tema. provocându-se discutii libere. extemporalele si portofoliile. . Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate). flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC.unitatilor de învatare''. despre lectura si rolul acesteia în învatare.19 3. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. Apreciezi cantitatea sau7. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: Analiza . Caietele de notite (.61 7.Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. De ce citesti? Exprimarea 2.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor.. 4. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica.jurnalul de lectura'').produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase.22 calitatea lecturilor? TOTALCare sunt efectele lecturii asupra învatarii? 7..

. idei. · judecati critice. sintagme de retinut. au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. cuvinte noi.file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. impresii. · interactiunea cu textul (puncte de vedere. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic.mi-a placut. concepte. caietul de notite al elevului va avea aspectul . Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. precum si schimbului de volume. Povestirea orala si scrisa 3. idei.jurnale de lectura'' atent elaborate. au lecturat/consultat media de: . În consecinta. a. De la cuvânt la propozitie Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare.unui jurnal de lectura''.. ghiduri etc. Pentru clasa de control (martor). . exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. a avut urmatoarea structura: . deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. idei derivate).· orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective. definitii.fila cu lista cartilor citite. rigoare.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. continut..''). cuvinte. dupa opinia împartasita de noi în experiment. Au început sa lecturez. · formularea constatarilor (subiect. a rezultat ca elevii din clasa experimentala. . Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat.''. jurnalui de legatura''.... iar a doua coloana era completata cu consideratii personale. Dupa . impresii. Dialogul 4. scheme.instructajul'' de început al institutoarei. cu grija pentru ordine. cuvinte s..jurnalul de lectura''. în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. consultarii lucarilor de referinta .pagina libera pentru comentariile institutoarei. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. care. Un numar însemnat de elevi si-a conceput . Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. dictionare. Cartea. Comunicarea scrisa. sub forma de citate. extemporale. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii.). pe parcursul a jumatate de an calendaristic. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . desene). Comunicarea orala.. elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata. opinii (. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii . Compozitia 5. iar informatiile au fost înregistrate în . Texte literare si non-literare 2. · evaluarea a constat din chestionari orale. comentarii opinii critice. personaje.. Pe parcursul semestrului. . m-a deranjat ca. .tratate. exprimare si calitatea redactarii scrierii. documentarii în biblioteca.note de lectura: · notarea reactiilor subiective. Au fost elevi.

cercetând fiecare camara. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. elevii ambelor clase au fost solicitati. în decursul a doua ore. grajdul în care gasise calul. ofta si.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte .. realizarea unor interviuri de grup. 1. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. Scrieti o compunere libera. precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . se pogorî apoi în pivnita. analiza produselor elevilor. pornind de la textul de mai sus.basm) Cerinte: 2. cu lacrami în ochi. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute.piese'' la portofoliul cercetarii: . cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele. ocoli de vreo doua-trei ori..Pentru verificarea capacitatilor dobândite. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: .

150-200 pp. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. . 100-150 pp. . pagini Clasa control 3 2 3 3 4 2 Note 4. 10-30 pp.jurnalele de lectura ale elevilor. 10-30 pp. .notite analitice privind . Luând.99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 pp.situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor.99 2 6-6. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare).99 0 5-5.produsele elevilor'' (caiete de lsectura. . portofolii. 50-100 pp.99 4 10 2 control Numar de Pâna 10 pp.99 3 8-8. 150-200 pp.99 6-6.raspunsurile la interviul de grup. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric . depilda. Peste 200 pp.99 5-5.99 5 9-9. extemporale etc. pagini Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat. 100-150 pp. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate. În activitatea de clasificare. Peste 200 pp..99 9-9. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note Clasa 4.99 7-7.99 1 7-7. ordonare. 50-100 pp..99 8-8. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si .)..chestionarele cu itemi pentru elevi.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice.

la un nou tip de relatie cu cartea si textul. De aceea. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare. cutezanta memorie. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. la o deschidere spre o viata intelectualizata. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. libertate de optiune. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii.În concluzie. asumata si sistematica. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. disciplina. În cazul nostru. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. . autonomie. coerenta. creativitate si cooperare. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. deprinderi analitico-sintetice. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. ambitie.

Textele sunt modele de vorbire si scriere. la îmbogatirea vocabularului. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza . în primul rând pornind de la limbaj. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara.o formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. dupa modelul adultilor. spre autoeducatie. Lectura. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. omonime. ca activitate dar si ca competenta. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. pe baza modelului comunicativ-functional. citire si scriere. clarificarea sensului sau întelesului. ca prin intermediul lecturii. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. abilitati de ascultare. o în ciclul de achizitii fundamentale. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. în scoala. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. sintaxa. vorbire. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. de didactica si de continuturi specifice limbii române. morfologie. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. la formarea educatiei estetice. asa cum este surprins el în Curriculum National. de aceea în analiza limbajului. stilistica. o în scoala. pornind de la un text literar sau nonliterar. o Curriculum National. In acelasi timp. antonime si cuvinte polisemantice. paronime. adica la nivel de sinonime. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. spre o educatie permanenta. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. viata realitatea înconjuratoare. bazându-se pe investigarea textelor. am adoptat metode deductive. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. o componentele limbii se refera la fonetica.

Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. un rol formativ. Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. interesanta. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor. Da un titlu potrivit textului! 4. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1. În concluzie.. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. CE MESERIE ÎMI ALEG? . fermitate. Ţine minte.om adevarat''. curaj. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: . . ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. omenie.Ce voi fi? l-am întrebat pe tata. cinste. pasiunea pentru citit.Multe meserii sunt inventate. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text.modele de comportament. Explica întelesul expresiei . Activitatea de lecturare. iubire. constituie nu numai o forma de intelectualizare. 2. precum si calitati ca prietenie. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. marcând întreaga devenire a copiilor. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. sacrificiu. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul. 5. Prin citire. 3. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. elevii cunosc o noua lume. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural.

Conduce autobuzul 3. reverse. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. nat. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. soa. Te învata la scoala 5. • Se dau literele : a. Scoate carbune din mina 7. nin. primavara. va. verde. ninse. r. ver. i. . ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII .analiza fonetica a cuvântului. de. Ia banii la supermarket 4. • Se dau silabele : soa. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. re. vara. ra. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. n. se.. va. u.Definitii: 1. Meseria recomandata în poezia de mai sus 2. se. Face haine 6. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-a-l-a. • ALFABETUL MORSE . m. s. senin. nea. pri. e. ra. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. se. semanat) . c.

folosind aceeasi legatura. codata. a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii . greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. Pisica se joaca cu un gem de lâna. va_za. vicleana.? . SÂCĂG. acestea dau numele unor pasari domestice. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : do-sar . a III-a. am folosit exemplele gresite. ha_ta. cala. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. OsCOC.• LITERA SE PLIMBĂ : cana. • Cine stie mai multe despre.vulpe .veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. RUCNAC. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. a II-a. ia_na. IGANA. Puse în ordinea corecta. hoata .roscata. Apoi. cara. . • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti . bal-con . cas-ca-val. casa. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. sireata.

ciorchinele. .captarea atentiei: . cvintetul. diagrama Wenn. b) .Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : . jocul didactic.sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic . brainstorming-ul..sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii.sa gaseasca cuvinte rimate. .dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa . . I. observatia. Suport si resurse : papusi.prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. .sa completeze corect propozitiile si schemele date. . . .stimularea capacitatii de receptare a textelor literare . planse. carioci. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica. AVANPREMIERA a) . munca în pereche.dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : . problematizarea.pregatirea materialelor necesare lectiei. exercitiul.organizarea clasei . eseul. cocos''? .sa prezinte textul literar .sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . . fise de munca independenta. munca independenta.La ce te gândesti când spui cuvântul .sa înteleaga continutul textului studiat .

25 + 5 = I 96 .Elevii vor rezolva independent fisa : a) . CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1.3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 . .25 = C 30 + 23 .45 = .II.Rezolvati urmatoarele exercitii: N8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 .

verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .-. Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon. gaseste) .-.-. bucuros) . 2.verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul .-.-. . trei adjective.b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta.-.-.-. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde.A. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe.propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) . insistent.verbe (cauta.-. Elevul raspunde la întrebare.personaj'' b) METODA R. III. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) . -. (raspunde.I. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .-.-.-.-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 . interogheaza) 1. arunca. IV.adjective (hoinar..-. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare.-..

. invidioasa) Plecat . Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa .. înselat) Mos .. umblat. tantos) d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc.. .(cocos..(frumoasa........ 4....3.(cautat.... Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început. Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama.....

.oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos. mos..tema pentru acasa : .'' VI.Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l .De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. baba sau gaina.Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V.'' De aceea a murit.Cocoselul alungat . ÎNCHEIEREA . cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos. .Aprecieri generale si individuale. . BIBLIOGRAFIE .

Ardelean Adina.Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. Goia Vistian . 15. Editura Polirom. Arad. 13. Bacau. 4. Cluj-Napoca. 2005.2000. Editura Polirom.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române. Herlo Dorin . x x x .Gramatica de baza a limbii române.. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. M. Ion . Mos Pavel. 1995. A II-a. Arad.Pedagogie. 11. Arad. Editura Albatros. Dutescu. Bucuresti.1996. 16.1999. Cosmovici Andrei . Chiscop Liviu . Bucuresti. 4263 / 1998. Cluj-Napoca. 2001. Dragan Ion. Cornea Paul . 2007. valorificare). 2002. Editura Napoca-Star. 7.Lecturi literare pentru ciclul primar. 2001. Editura Didactica si Pedagogica. Nicola Ion . 1993. Timisoara. ord. nr. Cosmovici Andrei. 1995. 14.Educatie si învatare. Craiova. 20.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta. Cozma Traian .Metodologia cercetarii experimentale. Ilica Anton . . 10. 8. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Asupra Curriculum-ului Educational. Editura de Vest. Iasi.Cercetarea psihopedagogica.Psihologie generala.Metode de învatamânt. Editia a III-a revazuta si adaugata. N. Editura Emia. Cucos Constantin . Crisan Corneliu . 2. E.Metodologie Educationala. Ilica Anton . Herlo Dorin . 2006. sincan Eugenia . Mos Ana. 12. Editura Eurostampa. îndrumare. Editura Gheorghe Tabacaru.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. 18. 1997.1. 3. 2002. 5. Editura Spiru Haret. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Iasi. Editura scoala vremii. 1997. Dumitru Al. 19. Dumitru Al. Alexandru Gheorghe. Timisoara. Ilica Anton. Deva. Coteanu Ioan . Ed. Iasi. 1998. Cerghit Ioan . Editura D. Bocos Musata -Instruirea interactiva. 6.Curriculum National.Psihopedagogie. Editura Polirom. 2004 17.Introducere în teoria lecturii. Editura Tipomur. Iasi. 9. Ardelean Alina . Arad.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. 2000. Ion .Didactica limbii române si a lecturii. Editura UAV. Arad. Editura Casa Cartii de stiinta. 2004.

Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Homenco Adriana. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Nemira.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar.Psihologia adolescentei si vârstei adulte. 2006. iar la întocmirea ei nu am consultat alte izvoare si materiale în afara celor mentionate la Bibliografie. 32. 2000. Schwartz Gheorghe .Limba noastra-i o comoara. Iasi. Editura Aramis. 2007.Pedagogie.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. 2003. 1999. 2003 25. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. Timisoara. Bucuresti. Ungureanu Dorel .Instructie si educatie. îmi apartine în întregime. Ilica Anton. DECLARAŢIE Subsemnata. Penes Marcela . Pârvulescu Letitia. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV. Editura Credis.Comunicare. Editura Ankaron. Arad. 2007. Mihut Lizica . 22. 2000. 24. Editura Cluj Napoca. Arad.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. declar pe propria raspundere ca lucrarea intitulata: Formarea. Homenco Adriana . 2001-2002. 1998. la specialitatea limba si literatura româna. Bucuresti. 33. Editura Eurostampa. Timar Balas Dana . în corpul lucrarii si în note. Arad. .Demersuri creative în predare si învatare. Bucuresti. Cluj-Napoca.Pedagogia lecturii. Iucu Romita . Editura Presa Universitara Clujeana. 28. dezvoltarea si educarea limbajului în învatamântul primar. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 2005.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. 26. 29. nu a fost plagiata. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 27. ClujNapoca.Copilul cu dificultati de învatare. Ilica Anton . Editura Petrion.21. Kelemen Gabriela . 1998. 1991. 23. 1996. Metea Alexandru . Editura Mirton. 30. Arad. Ionescu Miron . Ionescu Miron . 34. Editura Dacia.Educatie si curriculum. Timisoara. Teodorescu Iulia . Molan Vasile. Moldovan Olga. Bucuresti. 31.Gramatica limbii române de la A la Z. Mitiuc I. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful