You are on page 1of 7

> P R O G R A M de prevenire a genocidului din România Cu respect, Pavel Corut > Profunda criz economic din România a fost provocat de corup

ia i incompeten a liderilor politico-administrativi, economici i religio i din perioada dictaturii ceau iste[1980-1989] i ai perioadei de tranzi ie [1989-2010]. Na iunea român a avut posibilitatea unui trai prosper, pe baza activit ii creatoare, într-o economie organizat modern i eficient . In perioada socialist , produceam i exportam de la ac la avion de lupt , aveam un sistem de înv mânt performant, o protec ie social satisf c toare,o popula ie moral , educat în cultul muncii i al cinstei, un sistem rentabil de rela ii economice externe cu mai mult de 100 de state. Momentul decembrie 1989 a g sit România f r nici o datorie extern i cu o rezerv b neasc de 4,5 miliarde dolari SUA, 1,6 miliarde ruble transferabile, sute de miliarde de lei puternici, aduna i în fonduri speciale [PCR, UTC, ODUS, asocia iile femeilor, pionerilor, oimilor patriei, Armat , Ministerul de Interne i alte ministere etc.]. > Totodat , a g sit economia româneasc în plin func iune, cu mai mult de 70% din obiective modernizate, cu mai mult de un milion de speciali ti cu studii superioare i postliceale, cu un sistem eficient de achizi ii i export, cu un num r ridicat de persoane implicate direct în sfera productiv i un num r redus de pensionari. > Liderii politico-economici,administrativi i religio i de dup decembrie 1989 au distrus economia româneasc , au înstr inat cele mai rentabile ramuri i obiective economice, au proletarizat în mas popula ia româneasc proprietar a avu iei na ionale furate, au redus drastic proprietatea na ional în favoarea unor firme str ine, au sc zut cumplit sfera creatorilor direc i, concomitent cu cre terea volumului de popula ie inactiv , au dus statul român în pozi ia de semicolonie falimentar . > In prezent, vinova ii de aceast situa ie disperat vor s ias din criz prin sacrificarea maselor largi de copii, studen i, personal bugetar, pensionari i mici întreprinz tori români. In compensa ie, clientela lor politico-economic i religioas se va îmbuiba în continuare din munca i sacrificiile noastre. > Reducerea veniturilor popula iei cu 25%, respectiv 15% va afecta milioane de cet eni români afla i deja la limita inferioar a suportabilit ii, provocând un genocid de amploare, prin subnutri ie, malnutri ie, lips de asisten medical , lipsa facilit ilor necesare unui trai modern [gaze, ap cald i rece, energie electric , servicii telefonice etc. > Noi, Fr ia Creatorilor, ne opunem ferm programului de genocid dictat de FMI i propunem ie irea din criz prin folosirea altor surse aflate la îndemâna guverna ilor. Ca regul general , fiec rui cet ean activ ori fost activ [pensionar] îi sunt necesari cel pu in o mie de lei noi pe lun pentru a supravie ui. Nimeni nu are dreptul s scad veniturile cet enilor sub aceast limit , decât în cazuri bine justificate, cum ar fi alcoolicii, lene ii, cei care au refuzat ori refuz s munceasc etc. Liderii politico-administrativi pot colecta fondurile bugetare necesare ie irii din criz din urm toarele direc ii: > 1] Anularea subven iilor anuale i de campanie acordate partidelor politice. Cine dore te s fac politic s-o fac pe bani proprii ori atra i din cotiza ii i dona ii. > 2] Anularea subven iilor acordate asocia iilor cu orice profil, cu excep ia celor strict necesare supravie uirii na iunii române. Exemple de asocia ii c rora li se pot anula subven iile, f r a fi afectat vreun cet ean onest: UDMR, asocia iile minorit ilor na ionale, asocia iile editorilor, uniunile de crea ie [acestea tr iesc din propriile crea ii], asocia iile pentru protec ia animalelor. Suntem în pozi ia disperat de a proteja mai întâi via a oamenilor, apoi, cea a animalelor. E incorect s cheltuim cu între inerea unui câine vagabond mai mult decât pentru un pensionar sau pentru un handicapat. > 3] Anularea salariz rii mascate a clerului de toate confesiunile, deoarece propagandi tii religio i [preo i, rabini, muftii etc.] sunt prestatori de servicii religioase pl tite de popula ie, nu angaja i de stat. In prezent, clerul de toate confesiunile este ajutat de stat cu sume lunare incredibil de mari, ca de exemplu patriarhul BOR - 83 de milioane lei vechi, efi de cult [rabin ef, muftiu etc. ] - 76 de milioane, episcop - 66 de milioane, episcop vicar - 63,5 milioane etc. > Avem de a face cu indivizi care primesc gratis mas , cas , transport, haine etc. i nu au nici un fel de obliga ii familiale. La ce le trebuie ace ti bani smul i de la gura s racului muribund ? > 4] Anularea tuturor subven iilor, dona iilor i retroced rilor f cute c tre cultele religioase în ultimii 19 ani i restituirea sumelor c tre bugetul de stat. Imobilele recuperate în urma anul rii actelor de dona ie ori de restituire s intre în proprietatea na ional i s primeasc destina ie economic , umanitar sau cultural modern . > 5] Desfiin area tuturor posturilor de profesori de religie i dirijarea banilor astfel ob inu i c tre Ministerul Educa iei i Inv mântului, cu scopul de a salva alte posturi de profesori de tiin e strict necesare cultiv rii tinerii genera ii [astronomie, tiin e naturale i exacte etc.]. Religia s fie predat dup model american: în mod benevol, în coli de duminic , în familie sau la biserici.

dup modelul aplicat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. instruirea creatorilor etc.]. Banii ob inu i astfel s fie dirija i c tre fondul de pensii. e vorba de minim 20 de miliarde de euro. serviciile medicale erau gratuite etc. Procuratura n-a re inut o singur acuza ie împotriva unui singur securist. La o simpl estimare. în regim de urgen i aplicarea ei imediat . Cu o sum identic a fost scutit ROMPETROL.i poat derula toate activit ile de export: informare de pe pie e externe. prin care micii întreprinz tori români s . Sumele confiscate de la infractorii din aceast categorie s fie folosite pentru investi ii economice de stat. Sampanie-Simleul Silvaniei. Neamul românesc va ie i din criz prin cunoa tere tiin ific . Din multe puncte de vedere. impoziteaz veniturile religioase cu 20%. artizanat. numai firma Erickson a fost scutit de Mugur Is rescu. Neamul românesc nu se va mântui cu andramale mistice i ritualuri s lbatice. . România nu ajungea datoare. Ministerul Afacerilor Externe i Ministerul Justi iei s întreprind toate m surile specifice pentru identificarea i recuperarea imenselor sume scoase din ar de infractorii de tranzi ie. în ultimii 19 ani i recuperarea sumelor datorate. fosta senatoare Simona Marinescu a f cut dona ii de miliarde de lei din fondul de pensii unor culte din jude ul Buz u. De exemplu. alimentau bugetul de stat cu sume imense i asigurau multe locuri de munc . Dac guvernan ii corup i n-ar fi aplicat politica scutirilor. Dup 20 de ani de la desfiin area Securit ii Române. în scurta perioad cât a fost premier. CNSAS s-a înfiin at în urma diversiunii securi ti-teori ti . fapt pentru care privatizarea lor nu a fost justificat de criterii economice. grecii. leul era stabil. In prezent. brâul maicii domnului ] etc. taxe de cult. > 13] Adoptarea legii pentru confiscarea averilor dobândite ilicit. pentru a fi ajutat în alegeri [caz documentat de presa scris ]. iar imobilele s fie folosite în scopuri umanitare [c mine. fiecare om primea o locuin ieftin . pensiile erau satisf c toare. cultele i sectele religioase sunt mai bogate decât statul român. nu exista omaj. Procuratur i Justi ie. deoarece fostele crime i abuzuri ale regimului de ocupa ie sovietic nu pot fi puse în sarcina socialismului românesc i dirijarea sumelor astfel ob inute c tre pensii i aloca ii. De pild . > 16] Serviciile secrete. > 17] Declan area urm ririi penale. iar averea lor de zeci de miliarde de euro a fost acumulat în mare parte din dona ii.]. Pân când vom mai r bda acest parazitism religios sfid tor ? > 9] Desfiiin area CNSAS i dirijarea sumelor astfel ob inute pentru salarizarea serviciilor secrete. > 11] Desfiin area Institutului Cultural Român i transferarea bugetului acestuia la Ministerul Afacerilor Externe. . servicii de editur . concomitent cu sechestrarea tuturor bunurilor. promovare. ci motivat de acte de corup ie. comer cu obiecte de cult sau cu iluzii [moa te. minister care poate îndeplini mai bine sarcinile de promovare a culturii române ti peste hotare.Aceste obiective i multe altele erau rentabile. efectuarea exporturilor i încasarea sumelor cuvenite. ci în Cer !]. comportare moral i deplin solidaritate social . Extinderea execut rii silite asupra averilor de inute de liderii prezen i sau din trecut ai firmelor falimentare. Cultele religioase realizeaz venituri imense din mai multe categorii de activit i economice: ritualuri. sfin irea unor mobile i imobile. cum ar fi ROMTELECOM. > 7] Impozitatea veniturilor i averilor cultelor religioase la fel ca la orice alt societate economic . de la debitori i de la guvernan ii corup i. activit i agro-industriale. procurori. > 8] Restituirea tuturor sumelor donate de c tre Guvern i diverse ministere pentru construirea catedralei mântuirii neamului i a altor l ca e de cult judeocre tin.]. speran a de via din socialism era cu 10 ani mai mare. Na iunea care a fabricat religia judeo-cre tin . e inutil s mai discut m ce a f cut i cum a lucrat. reclam i promovarea pe pie e externe. din decembrie 1989. Folosirea acestor sume pentru salarizarea bugetarilor afla i în pericol de reducere a veniturilor. Petrotub. de suma de 800 de milioane de dolari. > 10] Desfiin area Institutului pentru studierea crimelor comunismului. de dup 1964.> 6] Secularizarea averilor cultelor i sectelor religioase care nu folosesc practic rii ritualurilor ori sunt contrare dogmei lor de baza [Nu aduna i averi pe P mânt. combinatele siderurgice. servicii turistice [pensiuni. IMGB. ordinea i lini tea social erau asigurate de bun voie [nu prin coerci ie]. crea ie util . coli speciale etc. re elele de distribuire a gazelor naturale i a energiei electrice etc. subven ii i retroced ri f cute din bugetul de stat. de c tre fostul premier Adrian N stase. > 14] Anularea tuturor scutirilor de impozite i alte taxe acordate de guvernan ii corup i. judeo-cre tine sau de alt fel. Folosirea acestor sume pentru stimularea economiei na ionale [investi ii. azile. refuzând s înceteze construc iile faraonice i inutile. hoteluri etc. Patriarhia BOR sfideaz întreaga na iune s rac . CCCF [pendinte de CFR]. De pild . precum i pentru plata normal a lucr torilor din domeniile care concur la aplicarea legii: ofi eri de informa ii i poli ie. judec tori. asupra liderilor politico-economici i administrativi care au privatizat fraudulos obiective economice rentabile. a fost mult mai uman decât actuala societate capitalist-s lbatic . socialismul românesc. > 12] Reînfiin area Ministerului Comer ului Exterior i a oficiilor jude ene de comer exterior. iar obiectul s u de activitate a fost desfiin at prin verific rile f cute de mass media. > 15] Anularea tuturor ree alon rilor de plat a taxelor datorate bugetului de stat i colectarea de urgen a sumelor datorate de marii debitori.

academii agricole etc. > e] Legiferarea na ionaliz rii terenurilor nelucrate mai mult de doi ani. cu o minim desp gubire c tre fostul proprietar. curmali chineze ti. > f] Renun area la culturile tradi ionale nerentabile i abordarea în culturi a celor mai rentabile plante pomi i arbu ti fructiferi. în numele unui mic num r de electori. bananieri nordici.]. plante exotice [kiwi. câte unul la 100. > e] Reducerea cheltuielilor adminstrative i de reprezentare a fiec rui parlamentar la strictul necesar îndeplinirii func iei. pe baza unui plan unic. deoarece acestea nu au voie s de in averi. cum au procedat na iuni europene mai evoluate i încetarea cheltuielilor în valut cu între inerea lor. birouri teritoriale etc.pentru o v t marea din culp . De pild . Aplicarea în toate cazurile de astfel > 24] Impozitarea progresiv i sever a proprietarilor mai multor locuin e i a gradului de lux al fiec reia. > b] Reducerea personalului auxiliar al unui parlamentar la un consilier. conform propriilor dogme. o secretar conduce singur autoturismul]. > 22] Legalizarea i impozitarea prostitu iei. > 21] Legalizarea transform rii pedepsei cu închisoarea.cum o încalc homosexualitatea deja legalizat sub guvernarea cre tin-democrat .d ac parlamentarul î i i închirierea Palatului Poporului unor mari firme i ambasade str ine. struguri de mas . > 25] Gospod rirea judicioas a p mântului na ional. pe terenurile recuperate de na iune de la culte i secte religioase. Interzicerea prin lege a dona iilor de terenuri c tre culte i secte religioase. ca i cea american .000 de electori. alune de p mânt etc. violurile i veniturile ilicite ale proxene ilor. pentru anumite infrac iuni. > d] Reînfiin area fermelor i sta iunilor de cercetare de stat cu profil agricol i horticol. aparatur electronic . Cerealele tradi ionale s fie cultivate numai în zone întinse. c tre stat sau c tre institu ii tiin ifice de profil [sta iuni de cercet ri.s se poat pl ti o sum de 200 de lei [chiar i mai mult] pentru fiecare zi de închisoare. > 20] Reducerea cheltuielelor Parlamentului cu 70%. aflat într-una din urm toarele forme > b] Interzicerea prin lege a înstr in rii p mântului românesc c tre cet eni str ini. de c tre proprietarii neinteresa i de ele. trafic de influen de infrac iuni a pedepsei confisc rii totale sau par iale a averii. desp gubirea poate fi acordat i în ac iuni la fermele de stat. plante medicinale.în loc de 3 ani închisoare. m slini adapta i. mixt i particular . contrar dreptului interna ional i rezolu iilor Consiliului de Securitate.dup modelul din rile vesteuropene. flori. Legalizarea ei previne r spândirea bolilor venerice. diurne.]. . O prostituat de lux câ tig circa 4000 de lei pe zi [1000 de euro]. cu excep ia celor din ri ale Uniunii Europene. > 19] Retragerea trupelor române din Irak i Afganistan. prin aplicarea urm toarelor m suri de bun sim : > a] Reducerea num rului de parlamentari la 180. vital . > c] Legiferarea dona iilor benevole a terenurilor nelucrate. începând de la mit .> 18] Sistarea importurilor de armament i tehnic de lupt pe termen de 5 ani. legume i zarzavaturi.]. > c] Mutarea Parlamentului într-o cl dire mai mic i un ofer [care poate i lipsi. deoarece ace tia sunt ale i prin abuz i discriminare. autoturisme. > Prostitu ia este natural i nu încalc nici o lege divin . > d] Desfiin area posturilor de deputa i ai minorit ilor. încât s se ajung la lichidarea speculei cu spa iul locativ i la renun area la imobile supradimensionate i ultraluxoase. > 23] In sprirea pedepselor pentru infrac iunile economice. etc. Sistemul a fost aplicat în socialism i a adus mari venituri la stat. Na iunea român . Un mic grup de interese din SUA între ine aceste focare de r zboi. deoarece produsele din aceast categorie sunt vechi.cu plata unor mari sume de bani. conform legii. actinide. cu posibilit i de mecanizare i irigare. Impozitele din aceast surs ar trebui s mearg la Ministerul S n t ii. nu are nici un fel de interese în aceste dou ri. Eventual. de la donatori i de la persoanele c rora li se na ionalizeaz terenurile. mobilier. din care s nu lipseasc urm toarelele elemente: > a] Precizarea în Constitu ie a faptului c p mântul constituie avere na ional de importan de proprietate: de stat. nu ne trebuie neap rat i nu servesc la ap rarea rii.

cum ar fi astrologi.. De regul . aloca ii etc. în mod progresiv. ca proprietate de stat. 20%. Astfel. vom aplica în practic principiile de justi ie i solidaritate social . precum i bioenergoterapeu ilor de orice fel. bijuterii etc. cu o comportare cam necivilizat . la un venit între 1000 i 2000 de lei/lun s se aplice un impozit de 5%. fructe cultivate i de p dure. polarizând societatea în mod periculos i sacrificând inuman vie ile unor semeni de-ai no tri.000 euro.ooo . amenzi pentru tulburarea lini tii publice. vr jitori. cu scopul de a crea microferme rentabile. indivizii din aceste categorii nu. în pofida faptului c noi avem salarii de circa 4-8 ori mai mici.40%. Statul s legifereze confiscarea sumelor rezultate din aceast specul . > 27] Incetarea subven ion rii mascate a vânz torilor de autoturisme prin programul RABLA. > j] Impropriet rirea tinerilor i pensionarilor ap i de munc . > 31] Cre terea substan ial a taxelor pe b uturile alcoolice. de i barilul de petrol s-a ieftinit de circa 4 ori. dintre cele cerute intens de pie ele externe [legume ecologice. Astfel. clipuri televizate etc. Astfel. atunci ele trebuie s se bazeze pe principiul c fiecare cet ean pierde din venituri nu o cot unic . precum i la Ministerul Administra iei i Internelor. electricitate etc. struguri de mas etc. Veniturile din orice surs s fie impozitate progresiv. amenzi pentru de inere ilegal de arme albe . elicoptere. Cotele unice favorizeaz boga ii i defavorizeaz s racii. De pild . > 35] Adoptarea prin lege de sistemului de impozitare progresiv a averilor i veniturilor. descurajând specula imobiliar . > h] Legiferarea confisc rii averilor indivizilor care au defri at livezi. respectiv cu 10%. Cele mai mari. flori. dup modelul egiptean. . ghicitori etc. salvând de la omerizare unii salaria i.i declar corect veniturile [ca i preo ii]. peste un milion /lun . vii i p duri. indisciplinat . Firmele care practic reclam agresiv posed suficien i bani pentru a.] c tre toate firmele române ti i str ine.000 de euro pentru acordarea cet eniei. sustr gându-se impozit rii corecte.000 lei/lun .10%. ca un consumator casnic s pl teasc energia electric de dou ori mai scump decât unul industrial etc. iar prima locuin s fie impozitat cu o sum modest . în domeniile cele mai profitabile . > 28] Introducerea unei taxe de 50. între 2000 i 5. din bugetul deja anemiat. > 33] Oficiul Concuren ei i Oficiul pentru Protec ia Consumatorului s clarifice cum se face c . > 34] Oficiul pentru Protec ia Consumatorului s clarifice din ce cauz pre urile la produsele alimentare de baz din România sunt mai mari decât în rile vesteuropene. Cei care tr iesc la limita subzisten ei. cu mai mult. Statul s intervin cu o lege care s oblige supermarketurile str ine s vând produsele respective la pre urile din rile vest-europene sau mai sc zute. s zicem de 5%.yahturi. Salariile i pensiile mici s fie reduse cu o cot mai mic . pre urile la produsele petroliere din ara noastr au crescut. deoarece acestea sunt mai periculoase decât ig rile i sunt consumate de un num r mai mare de persoane. > 36] In mod normal. 15%. Dac am ajuns în situa ia de a face astfel de curbe de sacrificiu. > 30] Dublarea taxelor i impozitelor pe reclamele comerciale f cute prin orice mijloc: afi e. > i] Reînfiin area sistemului na ional de achizi ii i export produse agricole i agroindustriale. V dau numai câteva exemple de amenzi care ar trebui legiferate ori m rite: amenzi pentru murd rirea spa iului public.. nu trebuie s fie afecta i de nici o sc dere de salariu sau de pensie. > 32] Sistarea tuturor subven iilor pentru orice materie prim sau energie [gaze. cu acelea i efecte [prevenirea reducerii soldei]. autoturisme mai scumpe de 20. între 5. rile în curs de > 29] Aplicarea unor impozite i taxe severe persoanelor care practic profesii retrograde.i pl ti aceste d ri. fructe de p dure i cultivate. cu scop de specul . nu vom mai aduna to i s racii din dezvoltare. cu minim un hectar de teren cultivabil. de la 5% i pân la 70%. de 1. amenzi pentru înc lcarea normelor de comportare civilizat în mijloacele de transport în comun.legume.000 lei/lun . pensii.. reducerea de salarii.70%. ciuperci etc]. de stat. Aceste amenzi ar trebui s se fac venituri la prim rii. ci propor uional cu averea i veniturile sale. la cerere. amenzi pentru folosirea unor expresii triviale în public. > 37] Veniturile din amenzi trebuie s creasc substan ial.. pe care s -i între inem noi.15%. Fiecare locuin în plus s fie impozitat cu minim 50% mai mult. ar trebui interzis prin lege...> g] Refacerea sistemului na ional de iriga ii. > 26] Impozitarea sever a importurilor de lux . anun uri în presa scris . E anormal s subve ion m firmele de autoturisme [francez i american ].000 i 8. deoarece afecteaz nivelul de trai al unei popula ii nevinovate de gre elile i corup ia guvernan ilor. fiecare comunitate va primi ap la pre uri modice. pliante. în concordan cu veniturile noastre mai mici. în a a fel încât persoanele care au venituri la limita subziste ei [1000 lei/lun ] s fie scutite de impozit. deoarece avem o na iune cam dezordonat .

> 45] Majoritatea cet enilor se întreab cine i cum controleaz salariile i sporurile imense încasate de lideri economici din Banca Na ional . organizate teritorial. Combinatul de alumin Slatina. piscicultur . câteva sute de mii de persoane vor fi atrase în sfera productiv direct . transportul. > 44] Cel pu in o treime dintre cei 5. Speciali tii estimeaz c numai revenirea la pl i normale în aceste sectoare ar aduce la buget câteva zeci de milioane de lei noi. mai ales pensionari. producerea de ambalaje. amenzi pentru afectarea arborilor i pomilor din spa iul public etc. pictur . ANAF i regii na ionale. Desigur.vom crea locuri de munc pentru români. aliniat de-a lungul principalelor c i de comunica ie rutier . ciuperci etc.i pl teasc în mod corect impozitele i taxele. Exemple de astfel de activit i: pomicultur . re elele de distribuire a gazelor. cu scopul de a. nu mai poate fi denigrat ca ciripeal . sfatul ob tii române ti n-a fost pl tit. smul i de la contribuabili. tunele i baraje din lume. prelucrarea ceramicii. adic corup ie]. competen i i one ti. în ateliere i fabrici locale]. Combinatul siderurgic Gala i. Numai astfel infractorii vor sim i c sunt pedepsi i i î i vor pl ti între inerea. amenzi pentru înc lcarea regulilor auto i pietonale [dep irea vitezei. contraband etc. lucru ce afecteaz fiecare cet ean onest. noi locuri de munc .i crea clientel politic pe care s se bazeze în alegeri i în tot soiul de învârteli necurate [inginerii financiare. amenzi pentru circula ia pe strad în stare de ebrietate. flori. deci. cu fo tii speciali ti i cu tineri califica i la locul de munc . deoarece nu au garan ia c vor putea vinde produsele. floricultur . aceast imens armat de consilieri este pl tit din bani publici. deoarece românii din domeniu lucreaz mai ieftin i mai bine. poduri. In plus. trecerea pe culoarea ro ie etc. în ateliere de artizanat i feronerie etc. astfel c nu va mai fi nevoie s se aplice diminu ri la salarii i pensii. oferirea de terenuri în concesiune i de spa ii de produc ie cu chirie mic . Politrucii de dup 1989 au introdus consilierii pl ti i. avicultur . sus inu i de cei din lumea bun . Propun ca în subordinea ANI s func ioneze vaste comitete de cet eni one ti. omerilor. Aceast activitate. care s semnaleze toate cazurile de munc la negru. Trebuie s schimb m aceast mentalitate infrac ional care a p truns pân i în mass media. energiei electrice i apei. legumicultur . struguri de mas . > 40] In perioada socialist . de comitete de cet eni. Propun ca statul. inclusiv dintre cele puternic dezvoltate [RFG. au implimentat p rerea eronat c astfel de denun uri sunt turn torii nedemne. ci o îndatorire de onoare a gospodarilor care voiau s se sf tuiasc cu primarul în probleme de interes general. consumul de alcool. Eu propun anularea tuturor indemniza iilor de consilieri. de 10-12 ore pe zi. Al turi de ei. parcarea neregulamentar . nu se apuc de munc . asista ilor sociali i tinerilor afla i în perspectiv de omaj. Cre terea num rului de creatori direc i va asigura venituri sporite la buget. infractorii din lumea interlop . Astfel.ori de foc. Propun s reînfiin m aceste firme de stat. iar pentru între inerea unui infractor condamnat la închisoare consum m circa 2. sculptur etc. cum ar fi:scutirea de impozite ori aplicarea unor impozite reduse. am avut cei mai buni constructori de osele. fapt pentru care eram solicita i în multe ri str ine. vor prospera alte sute de mii de persoane care vor asigura comer ul. aceast m sur ar destr ma mafia politico-economic teritorial . Ei pot lucra în ferme agricole i zootehnice. sericicultur . legume. > 41] Majoritatea investitorilor str ini nu i-au îndeplinit obliga iile asumate prin contractele de privatizare i. prelucrarea etc. pentru a se ac iona în Justi ie ! > 42] Anali tii economici au estimat c economia subteran manevreaz circa 10 miliarde de euro în fiecare an. Prioritate ar trebui s aib ROMTELECOM. prin m suri specifice. asisten de specialitate etc. E corect ? V propun s închidem urechile la toate insinu rile palavragiiilor care se prefac c ap r drepturile omului i s legifer m din nou munca for at . artizanat. de la comun i pân la jude . La noi în ar .]. de pild ]. vom reduce omajul i vom face economii. > 38] In mod tradi ional. eliminând din antierele române ti firmele str ine spoliatoare. pentru sus inerea unor pensii i salarii decente. este considerat o îndatorire patriotic . aceste privatiz ri sunt anulabile. > 43] Mul i poten iali produc tori de fructe. la drumuri i osele. iar obiectivele economice respective s fie trecute în proprietatea na iunii administrat prin stat.. precum i propriile firme de achizi ii-prelucrare a produselor agricole [parteneriat statprivat]. Ministerul Finan elor. în ateliere de tâmpl rie [mobil sculptat i curabat ]. f cut în colectiv. Petrotub Roman. determinând fiecare persoan care ob ine venituri s . inclusiv din rândul pensionarilor activi. denun area infrac iunilor de orice fel. Statul ar putea impulsiona pensionarii activi s se apuce de munci concrete. turn torie ori în alt mod. persoane care au muncit 30-40 de ani primesc o pensie de 7-800 de lei pe lun . . apicultur . amenzi pentru afectarea spa iului verde.. Banii economisi i astfel pot fi folosi i în investi ii cu caracter economic în localit ile patriei [deci. alese de guvernan i corup i. Propun ca toate privatiz rile frauduloase sau în care nu s-au respectat obliga iile asumate s fie anulate prin Justi ie. In rile vesteuropene. de la prim rii comunale i pân la jude e. amenzi pentru maltratarea minorilor i femeilor. prin Ministerul Agriculturii i prim riile locale s organizeze un sistem coerent de pie e r ne ti.500 de lei pe lun . Sumele rezultate din astfel de activit i s fie f cute venit la Ministerul Administra iei i Internelor. ca pasiuni aduc toare de venituri. confec ionare mobilier sculptat i pictat. evaziune fiscal . practicând activit i utile. Rog speciali tii în economie s fac urgent o list complet a obiectivelor economice privatizate fraudulos ori în care nu s-au respectat condi iile de privatizare i s-o înainteze Guvernului. Guvernul trebuie s g seasc solu ia de a intra în legalitate i ace ti haiduci care se cred stat în stat i fac ce le trece prin cap cu banii întregii na iuni. Astfel. f când cale liber unor politicieni serio i.7 milioane de pensionari î i pot prelungi via a activ i s n toas . > 39] Na iunea noastr tr ie te un paradox dureros. inclusiv a muncii la negru i a evaziunii fiscale. mecanic auto.

Fiecare post s tr iasc din munca lui. > 49] De 19 ani. Am ajuns în pozi ia când împrumuturile sunt garantate cu fondul forestier. care o afecteaz mintal etc. meseria i etc. Trebuie s înv m s consum m mai pu in decât producem i s economisim crâncen. legumicultori. în spiritul pie ei libere.i extind agen iile pân în ultima comun . la indiferen . prin reclame agresive i manipulatoare. scriu i instruiesc creatori din 1992. dac ne mobiliz m ca la r zboi i m rim num rul creatorilor direc i de 4-5 ori. s ne conduc c tre un nivel de trai din ce în ce mai ridicat. > 47] Posturile de radio i de televiziune na ionale au scheme de personal supraînc rcate i pl tesc prea mult anumite categorii de persoane. de la copiii de gr dini i pân la pensionari. vom ajunge în pozi ia ru ilor din timpul guvern rii El ân. asocia ii . > In al treilea rând. prin reducerea salariilor mai mari de 3.. Deviza Consuma i bunuri i servicii române ti pentru a v îmbog i ! trebuie s devin lege de via pentru to i cet enii români. cum ar fi horticultori. nu s-au opus jafului economiei na ionale. asocia ii de pensionari. la lipsa de solidaritate. alcool. cet enii români. aceast schi de program trebuie s ajung la cât mai mul i cet eni români. Numai noi. consumatori ti i cosmopoli i. s . Ei sunt angaja ii no tri. prin toate mijloacele cunoscute [E-mail. s promoveze noi instrumente de economisire pentru copii i tineri. Trebuie. artizani. > A i în eles ce trebuie s facem ? > S ne orient m copiii c tre profesii creatoare directe. Propun ca ultima noastr banc . când nu s-au pl tit pensii i salarii mai mult de un an. popula ia român este instigat la consumism. Sti i ce înseamn circuit economic s n tos ? Inseamn c nici un euro nu iese din ar . Aceasta înseamn i încetarea subven ion rii lor de la bugetul de stat. ci circul între noi. na iunea . de tipul celui primit de la FMI. Personal. CEC BANK. O deviz similar a fost lansat de Charles de Gaulle. zootehni ti.i ap ra drepturile. s impunem guvernan ilor cultul muncii i al cinstei în rela iile cu noi. Rog fiecare forumist de bun credin s transmit acest mesaj. încât s colecteze banii inu i la saltea. link. mass media central i local . > > Pavel Coru > scriitor i patron de editur > > Dragi amici creatori.patron. s educe popula ia în spirit economic corect. într-o situa ie de criz economic din Fran a i este aplicat scrupulos în toate rile vest-europene. astrologie. prin reducerea diurnelor de deplasare ale parlamentarilor. Propun s fie redimensionate schemele de încadrare cu personal i schemele de salarizare din aceste institu ii. ai na iunii-patron. V propun s declan m un larg proces de educare în spiritul economisirii. > Cum i-au f cut datoria guvernan ii care au sc zut continuu nivelul de trai al popula iei i vor s -l scad pân la limita genocidului ? Prost ! De ce ? Deoarece cet enii români nu au luat atitudine. Nu mai putem a tepta pomeni de la nimeni. s fac ce doresc din noi. print. E timpul s v uni i i s impune i guvernan ilor propriul program de ie ire din criz . în factura de energie electric . multiplicare etc. nici la cele juridice. filme violente i de groaz . ar tând c guvernan ii corup i i iresponsabili ne conduceau c tre pieire. Guvernan ii nu sunt st pânii no tri. Noi. ele sunt înso ite de dictate de genocid. cet eni români de orice etnie. consum m bunuri str ine.] la urm toarele categorii de surse de r spândire: sindicate. pe crea ie i export de bunuri i valori. dezb tut i completat de cei interesa i. magie. în ciuda faptului c le merit i le-ar fructifica în mod superior. apicultori. > In al doilea rând. cultivatori de ciuperci etc. coli i mass media. In acest scop. nu s-au solidarizat pentru a.> 46] Persoanele cu preg tire modest i f r pile nu reu esc s acceseze fonduri europene. am tr it din vânzarea obiectiveloer economice construite în socialism i din împrumuturi. De asemenea. prin limitarea sumei în valut pe care un turist are dreptul s-o scoat din ar la o deplasare . deoarece tiam exact ce va urma.000 de euro. oameni buni. Fr ia Creatorilor. s ne reprofil m noi. > 48] Propun s se fac economii valutare prin reducerea personalului diplomatic din ri în care nu avem interese economice. ca fost ofi er de informa ii i contrainforma ii. la la itate. E timpul s renun a i la frica de guvernan i. propun s nu ni se mai ia bani ca abonament radio i tv. Timp de 19 ani. > 50] Putem ie i din criza economic în circa 5 ani. artizani. am tras de mult timp semnalul de alarm .. Propun ca direc iile agricole jude ene s întocmeasc gratuit dosarele de accesare fonduri europene pentru aceste categorii defavorizate. cu teritoriul patriei i cu viitorul copiilor. nici la persoane fizice. pomicultori. prin reducerea drepturilor de autor pl tite unor cet eni str ini. la iresponsabilitate. la orice vârst . trebuie s educ m în cultul muncii i al cinstei întreaga popula ie. Dac nu ne mobiliz m deci i la activit i creatoare de valori consumabile i exportabile. prelucr tori de fructe de p dure. Mai r u.]. îmbog ind alte na iuni i s r cindo pe a noastr . astfel c a ajuns s consume i bunuri i servicii inutile sau nocive [pornografie. pentru a fi studiat . Speciali tii pot g si i alte c i de reducere a cheltuielilor valutare.. comparativ cu munca prestat . în familii. c ci nimeni nu ni le va da.

In mod normal. poli i ti i jandarmi. mesajul nostru ar trebui s ajung la circa un milion de cet eni interesa i. de la prim rii i afi aj stradal. bugetari din diverse sectoare. militari de toate armele. Materialele printate pot fi afi ate în locurile permise de lege. în circa o s pt mân . sta ii de metrou etc. prin mass media. în locuri aglomerate. al Fr iei Creatorilor.studen e ti. medici. asocia ii profesionale. profesori. . îndeplinind sarcini de simplu membru i de lider de opinie. > Cei care ave i rude i amici în alte localit i pute i transmite mesajele electronic sau prin scrisori printate. patroni de firme mici i medii. elevi de liceu. rani fermieri. muncitori din sistemul de stat i privat. Ele pot fi distribuite i de la om la om. > Aceast ac iune este i un examen de seriozitate i eficien > V urez succes ! > Eu îmi voi face datoria a a cum ti i. g ri. încât s inform m cât mai multe persoane din întreaga ar . în blocuri.